Zvezdenco G.cristina An 3 Grupa 1 [611594]

UNIVERSITATEA
„ALEXANDRU IOAN CUZA”

IA
ȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Departamentul De Psihologie

LUCRARE DE LICEN
Ț
Ă

Coordonator
științific,

Lect. dr. Ir
ina Crumpei
–
Tanasă

Absolvent: [anonimizat] 2019

UNIVERSITATEA
„ALEXANDRU IOAN CUZA”

IA
ȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Departamentul De Psihologie

DEPENDEN
ȚA DE INTERNET ȘI
IMAGINEA
CORPORALĂ

Coordonat
or
științific,

Lect. dr. Irina Crumpei
–
Tanasă

Absolvent: [anonimizat] 2019

CUPRINS

ARGUMENT

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………..

4

Capitolul 1
–

Imaginea corporală

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………….

5

1.1 Imaginea corporală
–

defini
ții și dimensiuni

…………………………..
…………………………..
…………………

5

1.2 Imaginea corporală
–

vârsta și genul

…………………………..
…………………………..
…………………………..
..

5

1.3 Modelul socio
–
cultural în descrierea imaginii corporale

…………………………..
…………………………..
….

6

1.4 Insatisfac
ția corporal
ă

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………….

7

Capitolul 2
–

Dependen
ța de internet și tulb
urările atitudinilor alimentare

…………………………..
…………..

8

2.1 Ce este dependen
ța de internet?

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………

8

2.2 Criterii de diagnostic pentru dependen
ța de internet. Etiologie.

…………………………..
……………………

9

2.3 Utilizarea internetului
și insatisfacția corporal
ă

…………………………..
…………………………..
……………

11

2.4 Tulburările atitudinilor alimentare. Caractersitici
și et
iologie

…………………………..
…………………….

12

2.5 Tulburările atitudinilor alimentare, insatisfac
ția corporal
ă și dependența de internet
–

date ale
cercet
ării

14

Capitolul 3
–

Studiul privind dependen
ța de internet și tulbur
ările atitidinilor alimentare

……………….

16

3.1 Scopul
și obiectivele cercet
ării

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………

16

3.2 Ipotezele cercetării

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………………

17

3.3
Metodologia cercetării

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………….

17

3.3.1 Variabile

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……..

17

3.3.2 Participan
ți

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
….

17

3.3.3 Instrumentele utilizate pentru c
olectarea datelor

…………………………..
…………………………..
………..

17

3.3.4 Procedură

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…….

22

3.4 Rezultate

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………..

22

3.4.1 Analiza
și interpretarea statistic
ă a datelor

…………………………..
…………………………..
………………..

22

3.4.2
Interpretarea rezultatelor

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………

24

3.6 Concluzii

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……….

26

3.7 Limite

…………………………………………………..
……………………………………………………………………….
27

BIBLIOGRAFIE

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………

28

ANEXE

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………………….

31

ARGUMENT

Lucrarea elaborată prezintă explicarea teoretică a fenomenlor foarte des întâlnite astăzi
și
anume depeden
ța de internet, tulbur
ările ale atitudinilor alimentare
și insatisfacția corporal
ă
precum
și investigații efectuate anterior în acest domeniu și studi
ul personal în cadru
l căruia am
verificat influen
ța
depende
ței de internet la femei pan
ă în 45 de ani asupra
acceptării
și
satisfac
ției corporale

ș
i asupra

riscului dezvoltării unor tulburări ale atitudinilor alimentare
.

A
șa cum este observat din modelul
socio
–
cultural de
–
a lungul timpului femeilor li se
impune părerea că acestea trebuie să fie sub
țiri pentru a fi considerate frumoase iar expunerea la
imagini cu persoane slabe, frumoase etc. care există în rândul persoanelor dependente de internet
poate cr
e
șre insatisfacția corporal
ă, acestea făcând o comparare între felul în care ele arăt
și
persoanele pe care le văd pe diverse platforme online,
influen
țate de
instatisfac
ția f
a
ț
ă de propriul
corp
și

de

dorin
ța

de a
–
l modifica pentru a ajunge la ideal
ul dorit, poate duce la tulburările
atitudinilor alimentare, femeile limitând cantitatea de mâncare consumată, excluzând unele
alimente din alimenta
ție, vomitând dup
ă fiecare masă ect.

Ținând cont de observațiile de mai sus, am
presupu
s

că

femeile vor avea o satisfac
ție
corpoală mai scăzută, acest aspect datorându
–
se expuneii la imagini idealizate pe intenet
și
petrecerea unui timp semnificativ online.

S
tudierea
acestui fenomen pe popula
ția român
ă îmi
pare importan
tă deoarece acest fenomen este foarte des întâlnit în întreaga lume
și prezint
ă o
problemă a femeilor din lumea contemporană care după părerea mea necesită o interven
ție
amănun
țit
ă
și imediat
ă

L
ucrarea
de fa
ț
ă este
organizată în
trei

capitole, dintre care primele
două explică
conce
ptele de bază, etiologia lor, modelele teoretice pe care se bazează studiul precum
și alte
studii în domeniu. Partea

a doua a lucrării este prezentat aspectele metodologice, obiectivele,
ipotezele, metodologia utilizată, precum și rezultatele unei cercet
ării efectuate pe 185 de femei
care î
și propune s
ă verifice dacă dependen
ța de internet coreleaz
ă cu tulburările atitudinilor
alimentare
și acceptarea corporal
ă, precum
și compararea a doua grupe experimentale (91 de
femei în grupul de control
și 94 de fem
ei în grupul experimental) expuse unor stimuli vizuali în
scop de a testa influen
ța acestora asupra satisf
ac
ției corporale între cele dou
ă

grupuri
și
compararea acestora. Ipotezele acestui studiu
s
–
au
confirmat par
ția
l
, d
atele obținute au confirmat
primele

ipoteze, indicând faptul că
dependen
ța de internet coreleaz
ă

cu tulburările atitudinilor
alimentare cât
și cu acceptarea/satisfacția corporal
ă. Însă datele ob
ținute nu au confirmat cea de a
treia ipoteză
, rezultate
le

ob
ținute fiind nesemnificative statistic
deci expunerea la stimulul vizual
nu a influen
țat satisfacția corporal
ă în grupurile experimentale din acest studiu.

Capitolul 1

–

Imaginea corporală

1.1 Imaginea corporală
–

defini
ții și dimensiuni

Imaginea corporală este un concept multidimensional, sub
iectiv
și dinamic și este modul în
care un individ percepe gândurile
și sentimentele despre corpul s
ău
și modul în care persoana
percepe cum îl văd ceilal
ț. Astfel, imaginea corpului este un delimitator al interacțiunilor sociale
și are un efect profund a
supra sănătă
ții fizice, interacțiunilor sociale, dezvolt
ării psihologice
și a
rela
țiilor interpersonale (Quick, Byrd
–
Bredbenner, 2015).

Imaginea corporală nu se limitează la caracteristicile estetice ale persoanei,
ținând cont și
de starea ei de sănătate,

abilită
ți și orietarea sexual
ă. De
și este relativ constant
ă în timp, imaginea
corporală se modifică în anumite contexte (vulnerabilită
ți specifice vârstei și variații dup
ă
expunerea mass
–
mediei sau modificările stării de sănătate).Evaluarea finală a imagi
nii corporale
depinde de factori personali (trăsături de personalitate, stima de sine), factori interpersonali
(familie, colegi si mesaje media), factori biologici (trăsături genetice, IMC crescut, o serie de
patologii)
și factori culturali (valori si norm
e sociale) (Neagu, 2015).

1.2 Imaginea corporală
–

vârsta și genul

Imaginea corporală și genul

Studiile efectuate în domeniu sus
țin ideea c
ă în rândul femeilor se înregistrează un nivel
mai scăzut al satisfac
ției corporale în comparație cu b
ărba
ții. Imag
inea nesatisfăcătoare este
influen
țat
ă de expunerea socială a persoanelor, standardele culturale a frumuse
ții, aderarea la
rolurile de gen tradi
ționale, etnie, profesie etc. Accentul pe calit
ă
țile estetice ale corpului, în
detrimentul celor func
ționale, ge
nerează un nivel scăzut de satisfac
ție corporal
ă; asociat cu
depresia, stima de sine scazuta, ru
șine faț
ă de propriul corp, anxietate, comportamente de fixare
sau evitare. În ambele genuri există categorii mai vulnerabile fa
ț
ă de neacceptarea propriului
co
rp
și patologia asociat
ă

(Neagu, 2015).

La femei
și fete, neacceptarea imaginii corporale se refer
ă, de obicei, la preocupări legate
de greutatea
și forma corpului, în special de dorința de a fi mai subțire, în timp ce la b
ărba
ți și
băie
ți se refer
ă, în ge
neral, la preocupările privind insuficien
ța muscular
ă

(McLean, Paxton,
2018).

Cu toate acestea, natura nemul
țumirii
fa
ț
ă de

greutate
a

corporală este u
șor diferit
ă la
bărba
ți și femei. Femeile sunt mai predispuse s
ă se

perceapă

supraponderale atunci când,
conform unor standarde obiective, ele nu sunt, în timp ce bărba
ții sunt mai predispuși s
ă se
perceapă ca fiind subponderali în ceea ce prive
ște standardele obiective. Aceste percepții

sugerează că ambele sexe î
și interpreteaz
ă gre
șit greutatea în comparați
e cu al
ții de genul lor sau
fac judecă
ți cu privire la greutatea lor folosind un standa
rd nesănătoase (
Furnham, Badmin,
Sneade,
2002).

Imaginea corporală
și vârsta

O mare parte din literatura de specialitate privind imaginea corporală masculină
și
feminină

la vârsta adultă, se bazează pe adul
ții tineri, parțial din cauza faptului c
ă majoritatea
studiilor efectuate vizează studen
ții la colegiu și la universit
ă
ți care au tendința de a se afla în
adolescen
ța târzie sau la o vârstâ medie de 20 de ani. Datele ac
tuale sugerează că femeile sunt
probabil mai nemul
țumite de propriul corp între 18 și 60 de ani decât b
ărba
ții. Deși unele dintre
schimbările fizice asociate cu îmbătrânirea (de exemplu, cre
șterea în greutate corporal
ă,
îmbătrânirea pielii, reducerea tonus
ului muscular) pot îndepărta oamenii de idealurile impuse de
societate, studiile privind satisfac
ția corporal
ă la adul
ții în vârst
ă arată că acest lucru nu duce la
insatisfac
ția corporal
ă mai ridicată, de fapt, există unele dovezi pentru o satisfac
ție corp
orală mai
ridicată, pe măsură ce oamenii ajung la vârsta de 60 ani
și mai mult, în special acest lucru poate
fi observat la femei (
Grogan, 2012).

De
și exist
ă poten
țial la ambele genuri și în toate stadiile de viaț
ă, inclusiv în copilărie
și la
vârsta mijl
ocie, insatisfac
ția corporal
ă se dezvoltă cel mai adesea în timpul adolescen
ței și este
mai răspândită la femei
și fete. Într
–
un sondaj amplu realizat pe adul
ților, insatisfacția corporal
ă
moderată a fost raportată de 33,0% dintre femei
și 15,2% dintre b
ă
rba
ți (McLean, Paxton, 2018).

1.3 Modelul socio
–
cultural în descrierea imaginii corporale

Modelul socio
–
cultural afirmă că există idealuri sociale ale frumuse
ții (într
–
o anumită
cultură) care sunt transmise printr
–
o varietate de canale socio
–
culturale. Ac
este idealuri sunt apoi
internalizate de către indivizi, astfel încât satisfac
ția sau insatisfacția corporal
ă depinde de
măsura în care indivizii răspund sau nu acestor cerin
țe
.

Modelele socio
–
culturale atesta existen
ța
și evoluția idealurilor corpului, pu
nând în eviden
ț
ă componenta lor culturală (Tiggemann, 2012).

Abordarea socio
–
culturală a problematicii standardelor de frumuse
țe, atribuie culturii un
rol major în stabilirea
și punerea în aplicare a idealurilor corporale. Ca entitate biologic
ă, corpul
ar
e un rol func
țional, dar ca entitate social
ă este cel mai vizibil mod de a exprima
și de a prezenta
identitatea cuiva. Modul în care arătăm transmite mesaje importante despre statutul nostru social
și rolul pe care îl prezint
ă în societate. Cea mai proemin
entă abordare teoretică a modelului
socio
–
cultural a insatisfac
ției corporale și a patologiilor alimentare asociate este modelul de
influen
ț
ă format din trei elemente, care include trei surse directe de influen
ț
ă (familie, colegi,

mass
–
media)
și dou
ă mecan
isme care mediază aceste influen
țe (internalizarea aspectelor
standarte ale societă
ții și procese de comparare social
ă privind aspectul corpului) (Neagu, 2015).

O simplă privire la produc
țiile din pres
ă, cinematografe
și televiziune, spațiul cibernetic,
j
ucăriile
și jocurile video arat
ă că reprezentările corporale au urmat anumite tendin
țe: silueta
feminină a devenit mai mică
și subțire în cazul siluetelor feminine iar masa muscular
ă a crescut
în cazul siluetelor masculine.

1.4 Insatisfac
ția corporal
ă

Ins
atisfac
ția corporal
ă se referă la conceptualizări negative despre imaginea corporală
și
include percep
țiile, gândurile, sentimentele și atitudinile legate de aspectele fizice ale corpului,
cum ar fi greutatea
și forma, lipsa de musculatur
ă, atractivitatea
sexuală, starea fizică.
Insatisfac
ția corporal
ă poate fi prezentă atât la bărba
ți cât și femei, la b
ăie
ți și fete, deși sursa
neacceptării imagi
nii corporale diferă
(McLean, Paxton,
2018).

Consecin
țele negative ale
nivelurilor ridicate de insatisfac
ție cor
porală sunt din ce în ce mai evidente. Insatisfac
ția
corporală este asociată cu suferin
ț
ă
și cu diminuarea calit
ă
ții vieții fizice și psiho
–
sociale. În plus,
insatisfac
ția corporal
ă prezice dezvoltarea stimei de sine scăzute
și a simptomelor depresive la
a
dolescen
ți și o serie de comportamente nes
ănătoase, inclusiv fumatul regulat
și acte sexuale
neprotejate. Nu surprinzator, insatisfac
ția corporal
ă se asociază cu încercări de a modifica corpul
prin scăderea extremă în greutate sau dimpotrivă dezvoltare mus
culaturii. Insatisfac
ția corporal
ă
și o dieta nes
ănătoasă, de asemenea, au fost asociate cu excesului de greutate
și devoltarea
tulburărilor comportamentu
lui alimentar (McLean, Paxton,
2018).

Insatisfac
ția corporal
ă
și tulbur
ările alimentare

Insatisfac
ția

corporală este considerată a fi esen
țial
ă în psihopatologia tulburărilor de
alimenta
ție. Insatisfacția corporal
ă, cu accent pe preocupările legate greutate
și de form
ă, a fost
identificată ca fiind printre factorii de risc cei mai puternici
și cei mai bi
ne replica
ți pentru
bulimia nervoasă
și, într
–
o măsură mai mică, pentru anorexia nervoasă.

Insatisfac
ția poate avea relevanț
ă pentru dezvoltarea tulburărilor de comportament
alimentar (Stice, 2002). Cercetările sugerează că există mai multe moduri prin ca
re insatisfac
ția
fa
ț
ă de imaginea corporală conduce la un risc crescut pentru dezvoltarea tulburărilor de
comportament alimentar. În primul rând, ea determinä indivizii sa angajeze în comportamente
prin care modifică motivul insatisfac
ției. Dac
ă persoana e
ste nemul
țumit
ă de greutatea proprie,
în sensul cã se consider
ă prea grasă, atunci o primă consecin
ț
ă este
ținerea unei diete care deseori
implică reguli rigide
și este în legatur
ă cu patologia alimentară (Stice si Shaw, 2002). Dieta este
un factor de risc

pentru dezvoltarea unei tulburări de comportament alimentar, dacă nu este

echilibrată și nu presupune o cantitate adecvată de calorii. În al doilea rând, e
șecul în a atinge
nivelul așteptat de suple
țe conduce la afecte negative, precum anxietate
și depres
ie, considerate a
doua cale de a lega insatisfac
ția faț
ă de imaginea corporala de tulburările de comportament
alimentar (Stice si Shaw, 2002) Acest tip de insatisfac
ție este implicat, de asemenea, în cre
șterea
utilizării comportamentelor de modelare a corp
ului, având consecin
țe potențial nes
ănătoase, cum
ar fi chirurgia estetică, regimuri de dietă dezechilibrată sau abuz de steroizi (Dittmar, 2009)
(apud. Enea, 2014).

Capitolul 2

–

Dependen
ța de internet

și
tulburările atitudinilor alimentare

2.1
Ce este de
penden
ța de internet?

Cum definim dependen
ța?

Depende
ța poate fi definit
ă ca fiind ac
țiune compulsiv
ă în care individul se angajează, în
ciuda consecin
țelor devastatoare asupra bun
ăstării fizice, sociale, spirituale, mentale
și financiare
a acestuia

(You
ng & De Abreu, 2010).

În loc să abordeze obstacolele vie
ții, s
ă depă
șeasc
ă
stresul zilnic sau să se confrunte cu traume trecute sau prezente, individul dependent răspunde
nepotrivit recurgând la un mecanism de pseudo
–
coping.

De regulă dependen
ța se mani
festă atât
psihologic cât
și fizic. Dependența fizic
ă apare atunci când corpului individului dezvoltă o
dependen
ț
ă de o anumită substan
ț
ă
și simte simptome de sevraj la întreruperea consumului, cum
ar fi droguri sau alcool. De
și inițial o substanț
ă ce cree
ază dependen
ț
ă induce plăcere
utilizatorului, consumul său continuu este determinat mai mult de nevoia de a elimina anxietatea
cauzată de absen
ța acestuia, conducând astfel individul la un comportament compulsiv
.
Dependen
ța psihologic
ă devine evidentă atun
ci când persoana dependentă manifestă simptome
de sevraj cum ar fi depresia, pofte, insomnie
și iritabilitate. Atât un comportament adictiv, cât și
dependen
ța de substanțe provoac
ă de obicei dependen
ț
ă psihologică
(
Young & De Abreu, 2010).

Ce este depende
n
ța de internet?

Dependen
ța de internet poate fi definit
ă ca find o tullburare de control al impulsurilor, ce
nu implică consumul unui drog
și este foarte similar
ă cu dependen
ț
ă de jocurile de noroc.
Dependen
ța de internet este caracterizat
ă prin preocupă
ri, dorin
țe puternice, sau manifest
ări
comportamentale excesive sau slab controlate care pot duce la anxietate extremă sau la un grad
de afectare fizică sau mentală. Persoanele dependente de internet utilizează internetul pentru
perioade îndelungate de ti
mp, izolânduse de alte forme de contact social
și se concentreaz
ă
aproape în întregime pe internet, ignorând alte situa
ții mai largi din
via
ț
ă (Milani, Osualdella, &
Di Blasio, 2009).

Dependen
ța de internet a fost descris
ă într
–
un cadru interpersonal
și s
ocial. Mul
ți autori s
–
au referit la rolul internetului în ceea ce prive
ște dezvoltarea relațiilor sociale și la avantajul ce îl
prezintă pentru cei cu dificultă
ți în stabilirea relațiilor faț
ă în fa
ț
ă , indivizii anxio
și din punct de
vedere social sunt atr
a
și de internet, deoarece acesta permite un control sporit asupra auto
–
prezentării
și minimizeaz
ă posibilitatea de a face o impresie negativă sau nedorită asupra altora.

Mai mult decât atât, teoria auto
–
prezentării ar sugera că indivizii sunt atra
și de int
ernet din cauza
proprietă
ților sale de sporire a încrederii în sine, și aceștea ar tinde s
ă utilizeze internetul în
scopuri de comunicare socială spre deosebire de alte tipuri de activită
ți online care au fost
asociate cu dependen
ța de internet, cum ar fi
jocurile de noroc online sau cumpărăturile
imp
ulsive (
Rodgers, Melioli, Laconi, Bui & Chabrol, 2013).

Unii cercetători
și practicienii din domeniul s
ănătă
ții mintale consider
ă utilizarea excesivă
a internetului ca pe un simptom al unei alte tulburări, cu
m ar fi anxietatea sau depresia, mai
degrabă decât o entitate separată.
Dependen
ța de internet a fost asociat
ă cu timiditate, singurătate
și anxietate social
ă

(Cash, Rae, Steel & Winkler, 2012).

2.2

Criterii de diagnostic pentru dependen
ța de internet
. Et
iologie
.

Beard recomandă următoarele cinci criterii de diagnoză pentru diagnosticarea dependen
ței
de Internet:

1.

este preocupat de internet (se gânde
ște la activitatea online anterioar
ă sau anticipează
următoarea sesiune online);

2.

trebuie să utilizeze interne
tul o cantitate mai mare de timp pentru a
–
și atinge satisfacția;

3.

a făcut eforturi nereu
șite de a controla, reduce sau opri utilizarea internetului;

4.

este nelini
știt, tulburat, deprimat sau iritat atunci când încearc
ă să reducă sau să oprească
utilizarea int
ernetului;

5.

A rămas online mai mult decât era destinat ini
țial.

În plus, trebuie să existe cel pu
țin una dintre urm
ătoarele:

1.

a a riscat pierderea unei rela
ții semnificative, a unui loc de munc
ă, a unei oportunită
ți de
carieră sau educa
țional
ă din cauza inte
rnetului;

2.

A min
țit membrii familiei, terapeut sau alții pentru a ascunde gradul de implicare în internet;

3.

Utilizează Internetul ca o modalitate de a evada de probleme sau de a înlătura o dispozi
ție
disforică (de exemplu, sentimente de neputin
ț
ă, vin
ă, anxi
etate, depresie) (Cash et al
, 201
2
).

Etiologie

Mul
ți factori pot contribui la dezvoltarea dependenței de internet. Acestea includ:
abordarea stresului, extinderea re
țelelor sociale, anxietatea social
ă, crearea unui virtual "ideal de
sine"
și evadarea de l
umea reală.

Există diferite modele asociate cu dezvoltarea
și menținerea dependenței de internet cum ar
fi modelul cognitiv
–
comportamental al utilizării problematice a internetului, modelul de
anonimitate, confort
și evadare și un model comprehensiv de dez
voltare
și întreținere a
dependen
ței de internet elaborat de Winkler & Dörsing, care ia în considerare factorii socio
–
culturali (de exemplu, factorii demografici, accesul
și acceptarea internetului), vulnerabilit
ă
țile
biologice (de exemplu, factorii geneti
ci, anomalii în procese neurochimice), predispozi
ții
psihologice (de exemplu, trăsături de personalitate, afecte negative)
și caracteristicele specifice
ale internetului pentru a explica "angajamentul excesiv în activită
țile de internet"
(Cash

et al
,2012
).

Factori de personalitatea
și psihosociali asociați cu dependeța de internet

Factorii de personalitate care se asociază pozitiv cu dependen
ța de internet sunt:



Lipsa de perseveren
ț
ă



Psihotismul



Neuroticismul



Căutarea de senza
ții tari



Agresiviatea

Depend
en
ța de internet coreleaz
ă pozitiv cu factorii interpersonali cum ar fi:



Rela
țiile nesatisf
ăcătoare cu semenii



Problemele legate de atitudinile părin
ților



Comunicarea în familie



Coeziunea familiei



Violen
ța în familie

Dependen
ța de internet a fost asociat
ă

cu al
ți factori psiho
–
sociali cum ar fi: cu o



Stima de sine scazută



Rela
ții familiale disfuncționale



Evenimentele stresante recente



Lipsa prietenilor



Conflicte cu profesorii
și colegii



Simptome depresive



Anxietate



Impulsivitate ridicată



Performan
țe acad
emice scăzute (
Weinstein, Feder, Rosenberg & Dannon, 2014)

Riscuri de sănătate fizică
și mental
ă

Cele mai fregvente pericole privind sănătatea asociate cu dependen
ța de internet apar în
legătură cu tulburarea sau lipsa somnului. Elevii de liceu cu dependen
ț
ă de Internet din Coreea
de Sud au prezentat 37,7% prevalen
ț
ă a somnolen
ței excesive în timpul zilei, comparativ cu
13,9%
și respectiv 7,4% în cazul persoanelor predispuse la dependenț
ă
și non
–
dependente.
Prevalen
ța insomniei, sfor
ăit, apnee, scrî
șnitul d
in din
ți și coșmarurile a fost, de asemenea, mai
mare în cazul dependen
ților de internet comparativ cu posibili dependenți și non
–
dependen
ți
(
Choi, Son, Park,
Han,
Kim, Lee, et al. (2009).
Pu
țin este cunoscut despre natura de a forma o
deprindere a interne
tului
și despre potențialul s
ău de abuz. Deoarece internetul face parte din
via
ța nostr
ă de acasă,
școal
ă
și munc
ă, acesta poate crea probleme maritale, academice
și
profesionale (Yellowl
ees & Marks, 2007; Young, 2004
)
.

2.3

Utilizarea internetului
și insa
tisfac
ția corporal
ă

Internetul
și mass
–
media prezintă o serie de caracteristici care teoretic pot conduce la o
insatisfac
ție corporal
ă:

Mass
–

media prezintă un număr ridicat de con
ținuturi care idealizeaz
ă un
ideal corporal sub
țire.

Internetul
și social m
edia încurajează utilizatorii să creeze profiluri pe
diferite platforme, populate cu fotografii, pentru a se prezenta altor utilizatori. Atractivitatea
persoanelor în profilele lor online influen
țeaz
ă popularitatea acestora
și cantitatea și tipul de
intera
c
țiuni online (Jaschinsk, Kommers, 2012; Pena, Brody, 2014).

În concordan
ț
ă cu aceasta, femeile s
–
au dovedit a utiliza atractivitatea ca fiind unul dintre
principalele criterii pentru imaginile pe care le aleg să le posteze pe profilele lor online. Aceas
t
sprijin dispropor
ționat pe aspectul fizic în lumea online (poate într
–
o măsură mult mai mare decât
offline) ar putea fi asociat cu o insatisfac
ție corporal
ă ridicată
.
În cele din urmă, prezen
ța
grupurilor online care încurajează comportamentele extreme d
e scădere în greutate
și de control
al greută
ții, cum ar fi site
–
urile cu pro
–
tulburări alimentare, poate, de asemenea, contribui la
dezvoltarea sau men
ținerea preocup
ărilor privind imaginea

corporală (Rodgers et al., 2013
).

2.4

Tulbu
rările atitudinilor
alimentare
.
Caractersitici
și e
tiologie

Atitudinile alimentare
–

defini
ție

Atitudinile
și comportamentele alimentare dezorganizate, în special în rândul
adolescen
ților și femeilor tinere, au devenit o problem
ă de interes mondial.

Atitudinile
alimentare co
nstau din convingeri, gânduri, sentimente, comportamente
și relația cu mâncarea,
iar în
țelegerea acestor atitudini poate facilita alegerea alimentelor potrivite și la crearea unui
program de consiliere nutri
țional
ă potrivit. Pe lângă simptomele caracterist
ice patologiei,
pacien
ții cu tulbur
ări de alimenta
ție au o serie de atitudini inadecvate și disfuncționale faț
ă de
alimenta
ție, cu o complex
ă rela
ție faț
ă de mâncare care este înso
țit
ă de anxietate, furie, teamă
și
vină, printre al
ți factori (Alvarenga, Ko
ritar, Pisciolaro, Mancini, Cordás & Scagliusi, 2014).

Definirea unor atitudini alimentare corecte pentru pacien
ții cu tulbur
ări alimentare și
schimbarea celor dezorganizate asigură un tratament de succes și ajută la eliminarea
caracteristicilor clinice
ș
i va fi un predictor bun al aportului alimentar corect.

Tulburările atitudinilor alimentare

Tulburarea atitudinilor
și a comportamentelor alimentare se refer
ă la perturbări ale
atitudinilor legate de forma, greutate, imagine corporală sau alimenta
ție, pre
cum
și de
comportamentele asociate, inclusiv strategiile compensatorii (exerci
ții fizice excesive),
restric
ționarea alimentelor și alimentarea compulsiv
ă, de
și nu la un nivel necesar pentru
diagnosticul clinic al unei tulburări alimentare (Bryon, 2015). Co
nform DSM
–
5 o tulburare de
comportament alimentar se caracterizeazå printr
–
o afectare persistentă a obiceiurilor alimentare
sau legate de alimenta
ție, ce are ca rezultat consumul sau absorbția necorespunzatoare a hranei
și
care aduce prejudici sănătă
ții f
izice sau func
țion
ării psiho
–
sociale.

Alimenta
ția dezorganizat
ă implică o rela
ție nes
ănătoasă în raport cu mâncarea, provocând
tulburări de comportament alimentar cum ar fi consumul restrictiv de alimente, abuzul de
laxative, alimenta
ție compulsiv
ă
și vom
ă induse de sine, care apar mai pu
țin frecvent (de obicei
cauzate de un anumit eveniment) sau simptome mai pu
țin severe decât cele necesare pentru a
îndeplini criteriile pentru un diagnostic psihiatric al unei tulburări alimentare, când aceste
obiceiuri de
vin mai fregvente
și persistente, atunci putem vorbi despre un diagnostic psihiatric.
(Quick, Byrd
–
Bredbenner, 2015).

Pentru anorexia nervoasă
și bulimia nervoas
ă, au fost descrise mai multe atitudini alimentare
tipice:



Dificultate în alegerea alimentelor
;



Dificultatea de a mânca într
–
o companie de persoane;



Clasificarea dihotomică a alimentelor (bun sau rău, sigur sau periculos);



Incompeten
ț
ă în tratarea meselor;



Credin
țe false despre nutriție;



Sentimente de furie cînd simte senza
ția de foame



Utilizare
a alimentelor pentru scăpa de anumite emo
ții

Aceste probleme pot fi comune atât la anorexie nervoasă, cât
și la bulimie nervoas
ă,
deoarece ambele tulburări împart anumite atitudini
și un procent mai mare de pacienți cu
anorexie nervoasă evoluează în bulimi
e nervoasă. Pentru tulburarea compulsivă, sa raportat că
persoanele care suferă de această tulburare manifestă obiceiuri haotice de alimentare, niveluri
ridicate de pierdere a controlului. Pacien
ții obezi pot avea, de asemenea, atitudini alimentare
disfunc
ț
ionale, datorită istoricului lor alimentar
și cel al greut
ă
ții corporale, credințelor și
cogni
țiilor încorporate în timpul practicilor restricționale și a eforturilor de schimbare a
comportamentului alimentar în încercarea de a pierde în greutate (Alvaren
ga

et al
, 2014).

Etiologia tulburărilor alimentare

Există mul
ți factori sociali, culturali și psihologici asociați cu atitudinile și
comportamentele alimentare. Nutri
ția și tranziția cultural
ă, schimbările sociale, occidentalizarea,
mediul familial, expun
erea la mass
–
media
și globalizarea au un impact semnificativ asupra
atitudinilor
și comportamentelor alimentare, în special în rândul tinerilor. Sentimentele negative
privind greutatea
și forma corpului pot cauza comportamentele alimentare dezorganizate, c
are
duc la diminuarea sănătă
ții fizice și psihice a persoanei și la sc
ăderea calită
ții vieții.

Teoria socio
–
culturală subliniază faptul că idealurile impuse de societate de a avea un corp
sub
țire determin
ă femeile să privească mai degrabă "corpul ca obiect
". Potrivit acestui model,
femeile, în special fetele tinere, primesc mesaje din mediul lor social, că un fizic foarte sub
țire
este atrăgător
și dorit. O explicație alternativ
ă pentru etiologia tulburărilor de alimenta
ție este
teoria comparării sociale, co
nform căreia oamenii au nevoie să
–
și evalueze propriile caracteristici
și abilit
ă
ți personale și s
ă facă acest lucru prin compararea cu ceilal
ți. Atunci când o discrepanț
ă
nefavorabilă este percepută între sine
și cel
ălalt, persoana este motivată să se ada
pteze la acest
comportament pentru a minimiza discrepan
ța. Femeile care compar
ă aspectul lor cu cel a altora,
se confruntă mai des cu problema insatisfac
ției corporale și tulbur
ărilor comportamentelor
alimentare (
Karacan, Caglar, Gursoy & Yilmaz, 2014).

Tulburările de alimentare se numără printre cele 10 principale tulburări în rândul femeilor
tinere (Mathers, Vos, Stevenson, & Begg, 2000) , iar anorexia nervoasă are cea mai mare rată de
mortalitate dintre toate tulburările psihice (Millar et al., 2005; S
ullivan, 1995; Zipfel, Lowe,
Reas, Deter
și Herzog, 2000) (apud. Striegel
–
Moore, Bulik, 2007).

Femeile tind să fie preocupate
de pierdere în greutate
și de obținerea unui fizic subțire la o vârst
ă fragedă. Raportul bărba
ților
compartiv cu femeile care sufe
ră de o tulburare de alimenta
ție este de 1:10. Mai mult, tulbur
ările
de alimenta
ție sunt predominante în timpul adolescenței și la vârsta adult
ă (
Chang, Lin & Wong,
2011).

2.5

Tulburările atitudinilor alimentare, insatisfac
ția corporal
ă și dependența de in
ternet
–

date ale cercet
ării

Insatisfac
ția corporal
ă este în prezent o preocupare majoră pentru sănătate
și devine norm
ă
pentru copii
și adolescenți și tineret. Mai mult, sa dovedit a fi unul dintre cei mai puternici
predictori pentru dezvoltarea unor efec
te negative, cum ar fi depresia, stima de sine scăzută
și
tulburările de alimenta
ție. Nivelurile ridicate de insatisfacție corporal
ă
și griji legate de greutate
asociate cu tulburările comportamentelor alimentare, sunt foarte fregvente în timpul adolescen
ț
ei
și la vârstei adulte (
Karacan et al
, 2014).

Teoria socio
–
culturală prevede că societatea occidentală promovează un ideal ultra
–
sub
țire,
difuzat pe scară largă de mass
–
media, familie
și colegii. Femeile sunt forțate s
ă atingă acest fizic
sub
țire, iar ap
robarea acestui ideal ca find un standard al persoanei
și încerc
ările ulterioare de
ajunge la acest standard pot duce la insatisfac
ție corporal
ă care la rîndul său angajează
persoanele într
–
un comportament alimentar rescric
ționat care în consecinț
ă pot duc
e la
dezvoltarea tu
lburărilor alimentare (Rodgers et al
, 2013).

Potr
ivit lui Polivy
și Herman (2002
), insatisfac
ția corporal
ă nu este doar o caracteristică a
tulburărilor de alimenta
ție, ci "poate fi considerat
ă un precursor esen
țial ce continu
ă să
înso
țea
scă tulburările de alimenta
ție". Insatisfacția corporal
ă este un factor necesar, dar nu
suficient, pentru apari
ția tulbur
ărilor de alimenta
ție. Factorul determinant este dac
ă persoana
consideră sau nu cu greutatea
și forma corpului ca fiind motivul problem
e
lor legate de
identitate
și control (Brechan & Kvalem, 2014).

Tulburările atitudinilor alimentare
și dependența de internet

Se presupune că persoanele care dezvoltă tulburări ale comportamentului alimentar
dezvoltă
și o insatisfacție corporal
ă ridicată

iar teoria managementului impresiilor presupune că
indivizii încearcă să prezinte o imagine favorabilă despre propria persoană prin prezentarea
selectivă a unor aspecte despre ei în
șiși inclusiv in mediul online. În cadrul acestei teorii,

indivizii cu niv
eluri ridicate de insatisfac
ție corporal
ă
și tulbur
ării comportamentelor alimentare
preferă interac
țiunile sociale online, deoarece acestea asigur
ă un control mai mare asupra
autoprezentării. Preocuparea pentru excesul de greutate a fost raportată a fi un

predictor
semnificativ al utilizării problematice a internetului în rândul bărba
ților, iar majoritatea femeilor
intervievate care utilizează site
–
uri de matrimoniale au specifical gre
șit greutatea lor corporal
ă.

În studiul
corela
țional
lui Tao
și Liu,
din

2009 făcut pe 1252 de bărba
ți și femei, elevi la
liceu sau stunden
ți la universitate, cu o vîrst
ă medie de 19 ani, au demonstrat că participan
ții care
au îndeplinit criterile pentru dependen
ț
ă de internet au manifestat simptome simptome
semnificativ mai m
ari ale tulburărilor alimentare, ace
ști
a au raportat niveluri ridicate de
alimentare dezordonată în rândul persoanelor dependente de internet în compara
ție cu grupul de
control
și printre cei 15 pacienti care îndeplinesc criteriile pentru dependenț
ă de in
ternet.
Explica
țiile referitoare la leg
ătura dintre dependen
ța de internet și tulbur
ările atitudinilor
alimentare au inclus func
ția sa de reglare a dispoziției (ca alternativ
ă al mâncării); cu toate
acestea, este posibil ca dependen
ța de internet s
ă creasc
ă factorii de risc cunoscu
ți pentru
patologia alimentară, cum ar fi efectul negativ asupra imaginii corporale (din cauza
sedentarită
ții) și presiunea perceput
ă de a fi mai slab (din cauza expunerii la anun
țuri de pierdere
în greutate sau i
nterac
țiunilor on
line) (
Tao,

Liu 2009
).

Studii anterioare bazate pe rela
ția dintre insatisfacția corporal
ă, tulburările
comportamentului alimentar
și utilizarea internetului

În 2015 Alpaslan
și colaboratorii într
–
un studiu corela
țional realizat în Turcia pe 584 de
particip
an
ți, unde 65,2 % adolescente, cu vârsta medie de 16.2 ani, au demonstrat c
ă dependen
ța
de internet a fost asociată cu alimenta
ția dezorganizat
ă. De asemenea alimenta
ția dezorganizat
ă,
sexul masculin
și IMC ridicat au fost predictorii dependenței de inter
net.

În 2012 Bair
și colaboratorii într
–
un studiu corela
țional realizat în America pe 421
studente, cu vârsta medie de 19,2 ani, au demonstrat că utilizarea internetului concentrată pe
imagini a fost asociată cu patologii alimentare
și insatisfacția corpor
ală. Internalizarea unui ideal
de corp sub
țire a mediat relația dintre utilizarea internetului concentrat
ă pe imagini
și
insatisfac
ția corporal
ă.

În 2015 Celik
și colaboratorii într
–
un studiu corela
țional realizat în Turcia pe 314
participan
ți, 46,8% stude
nte de sex feminin, cu vârsta medie de 20,7 ani, au demonstrat că
utilizarea problematică a internetului a fost corelată cu atitudinile alimentare.

În 2015 Fardouly
și Vartanian într
–
un studiu corela
țional realizat în Australia pe 227
studente de sex femin
in, vârsta medie de 19,13 ani Australia au demonstrat o rela
ție pozitiv
ă
între utilizarea Facebook
–
ului
și preocup
ările legate de imaginea corporală, mediate de
compara
țiile privind aspectul (general și specific pentru Facebook).

Melioli
și colaboratorii
în 2015 într
–
un alt studiu corela
țional realizat în Franța, pe 289 de
femei, cu vârsta medie de 21.9 ani, au demonstrat că ru
șinea corporal
ă
și evitarea imaginii
corporale au mediat rela
ția dintre utilizarea internetului și simptomele bulimice.

Rodgers
și
colaboratorii în 2013 într
–
un alt studiu corela
țional realizat în Franța pe 392 de
participan
ți, 68 % femei cu vârsta medie de 25.2 ani, au demonstrat expunere rețelele de
socializare
și utilizarea a general
ă internetului a fost asociată cu evitarea imagin
ii corporale,
alimenta
ție dezorganizat
ă de
și rezultatele variaz
ă în func
ție de sex.

Tiggemann
și Slater în 2014 într
–
un studiu corela
țional realizat în Australia pe 189 de
participan
ți, adolescente cu vârsta medie de 11.5 ani, au demonstrat c
ă expunerea la

internet
și
social media a fost asociată cu o satisfac
ție corporal
ă mai slabă. Internalizarea unui ideal de corp
sub
țire a fost un mediator parțial sau complet al relației dintre expunerea la internet și rezultatele
ob
ținute.

Capitolul 3
–

Studiul privind

dependen
ța de internet și tulbur
ările atitidinilor
alimentare

3.1 Scopul
și obiectivele cercet
ării

Această cercetare a
re

ca scop principal
verificarea existen
ței unei asocieri dintre
dependen
ța de internet, insatisfacția corporal
ă
și tulbur
ările atitudini
lor alimentare în rindul
femeilor cu vârsta până la 40 de ani.

Obiectivele cercetării:

1.

Primul obiectiv î
și propune i
nvestigarea dacă dependen
ța de inte
rnet influen
țeaz
ă
predispozi
ția persoanelor de a dezvoltare tulbur
ări de atitudini alimenatre.

2.

Al doil
ea obiectiv
din
acest studiu este a
de verifica
dacă tipul
dependen
ța de internet
afectează accepatarea
și satisfacția corporal
ă a persoanelor chestionate.

3.

Al treilea obiectiv al studiului î
și propune
v
erificarea dacă
expunerea persoanelor la imagini
cu „
idealuri” promovate în societatea contemporană vor afecta satisfac
ția corporal
ă proprie
comparativ cu persoanele care nu au fost expuse acestor imagini.

3.2 Ipotezele cercetării

1.

Există o legătură între dependen
ța de internet și accepatarea corporal
ă în sen
sul că
pe
rsoanele cu un nivel mai ridicat al dependen
ței de internet vor avea o acceptare corporal
ă
mai scăzută.

2.

Există o legătură între dependen
ța de internet și tulb
u
rările atitudinilor alimentare în
sensul că

pe
rsoanele cu u
n nivel mai ridicat al dependen
ț
ei de

internet vor avea o
predispozi
ție mai ridicat
ă

la tuburari alimentare.

3.

Expunerea la imagini cu o persoană frumoasă va influne
ța nivelul de satisfacție corporal
ă,
în sensul că femeile din condi
ția experimental
ă vor avea

un scor mai scăzut decât grupul de
control.

3.3
Metod
ologia cercetării

3.3.1 Variabile

1.

Dependen
ța de internet
evalua
tă

prin chestionarul Internet Addiction Test
.

2.

Tulurările atitudinilor alimen
t
a
re
evaluată

prin chestionatul Eating Attitudes Scale
.

3.

Accept
area corporală

evaluată

prin chestionar
ul Body Image Acceptace and Action
Questionare
.

4.

Satisfacția corporală evaluată

în condi
ția experimental
ă

prin Body Satisfaction Scale.

3.3.2 Participan
ți

În cercetarea noastră, am investigat două loturi de persoane de

gen feminin, dintre care 91
de femei erau expuse la imagini cu natură (grup de control) și 94 de femei erau expuse la imagini
cu o persoană frumoasă (grup experimental). În total, au fost investigate
185
de femei
. Media de
vârstă a persoanelor care au com
pletat

setul de chestionare este de 21.64, minima fiind de 18

ani,
iar maxima de
44.

3.3.3
Instrumentele util
izate pentru colectarea datelor

Pentru a măsura dependen
ța de internet s
–
a utilizat
The Internet Addiction Test

(IAT;
Young, 1998) este
un chesti
onar

de 20 de itemi care măsoară prezen
ța și severitatea dependenței
de internet în rândul adul
ților.

IAT
–
ul

măsoară gravitatea utilizării compulsive a internetului
pentru adul
ți și adolescenți. Rezultatele din IAT trebuie interpretate cu prudenț
ă în rându
l
popula
țiilor clinice care sufer
ă de tulburări psihologice asociate
și cu st
ări compulsive. Scala a
fost creată prin adaptarea criteriilor DSM
–
IV pentru jocurile de noroc patologice
și este o
modificare a scalei anterioare de 8 itemi a Young’s Internet A
ddiction Diagnostic Questionnaire
(IADQ). IAT vizează dependen
ța de internet ca o tulburare de control al impulsurilor, iar
termenul internet se referă la toate tipurile de activită
ți online.

IAT
–
ul este conceput pentru utilizatorii experimenta
ți care util
izează frecvent internetul.
Chestionarul este alcătuit din 20 de itemi care măsoară caracteristicile
și comportamentele
asociate cu utilizarea compulsivă a internetului, care includ compulsivitatea, evadarea
și
dependen
ța. Întreb
ările măsoară, de asemenea,

problemele legate de utilizarea exagerată a
internetului asupra func
ționarii personale, ocupaționale și sociale.

Coeficientul Alpha
–
Cronbach

pentru studiul de fa
ț
ă a fost de 0.915.

Întrebările sunt randomizate
și fiecare item este evaluat pe
o scară Like
rt care variază de la 0 = comportament mai pu
țin extrem pân
ă la 5 = comportament
mult mai extrem.

Scorul total IAT este suma evaluărilor oferite de examinator pentru cele 20 de răspunsuri.
Fiecare element este evaluat pe o scară de 5 puncte cuprinsă între
0
și 5. Scorul maxim este de
100 de puncte.

Scorul total al IAT
–
ului variază, cu cât scorul este mai mare cu atât gradul
compulsivită
ții și dependenței de internet este mai ridicat. Scorurile totale care variaz
ă între 0
și
30 de puncte sunt considerate a r
eflecta un nivel normal de utilizare a internetului; scorurile de la
31 la 49 indică prezen
ța unui nivel sc
ăzut de dependen
ț
ă de internet; 50 la 79 reflectă prezen
ța
unui nivel moderat; iar scorurile de la 80 la 100 indică o dependen
ț
ă severă de internet.

Deoarece scorul total al IAT
–
ului produce numai o estimare a gravită
ții dependenței de
internet auto
–
raportată de o persoană, examinatorul trebuie să ia în considerare
și alte aspecte ale
func
țion
ării psihologice expuse de persoana respectivă, în special
orice simptome co
–
morbide ale
depresiei, impulsivită
ții cronice, dificult
ă
ți de rel
a
ționare care pot ridica scorul
. Examinatorul
trebuie, de asemenea, să inspecteze scorul IAT pentru un model de plângeri privind simptomele
după cum urmează:

S
alien
ț
ă

–

într
ebările 10, 12, 13, 15
și 19
.

Scorurile

ridicate pentru
itemii

legate de
salien
ț
ă

indică faptul că
persoana

se simte

cel mai
probabil preocupat de i
nternet, ascunde comportamentul

fa
ț
ă de al
ții

și poate afișa o pierdere a
interesului pentru alte activită
ț
i
și / sau relații numai pentru a prefera un timp mai izolat online.
Scorurile ridicate de asemena

sugerează, de asemenea, că
persoana folose
ște i
nternetul ca o
formă de evadare mentală de la
gânduri deranjante
și poate simți c
ă via
ța f
ără i
nternet ar fi
p
lictisitoare, goală sau lipsită de bucurie.

Utilizarea excesivă
–

întrebările 1, 2, 14, 18
și 20

S
corurile ridicate

pentru utiliz
area excesivă indică faptul că persoana

se angajează într
–
un
comportament online excesiv
și într
–
o utilizare compulsivă
și este

incapabil î
n mod intermitent să
controleze timpul
online pe care el îl ascunde de ceilal
ți.
Scorurile ridicate

sugerează, de

asemenea, că
participantul

este cel mai probabil s
ă devină deprimat, panicat sau nervos
dacă este
for
țat s
ă
stea fără i
nternet pen
tru o perioadă mai lungă de timp,

Neglijarea muncii
–

întrebările 6, 8
și 9

Scorurile ridicare
legate de
neglijarea muncii

indică faptul că
persoana poate vedea
i
nternetul ca un
intrumesc

necesar pentru televiziune sau
telefon. Performan
ța și productivitat
ea

la locul

de muncă sau
la
școal
ă
sunt cel mai probabil compromise din cauza timpului petrecut
online
și
participantul
poate deveni defensiv sau secret fa
ț
ă de timpul petrecut online.

Anticiparea
–

întrebările 7, 11

Scorurile ridicare pentru elementele le
gate de a
nticipare indică faptul că
persoana
cel mai
probabil
se gânde
ște s
ă fie online când nu este la computer
și
se simte obligat să folosească
i
nternetul atunci când este offline.

Lipsa controlului
–

întrebările 5, 16
și 17

Scorurile ridicare
pentru li
psa
controlului
indică faptul că
persoana
are probleme cu
gestionarea timpului său online, frecvent rămâne online mai mult decât se inten
țio
nează
și alții se
pot plânge de
timpul petrecut online.

Neglijarea via
ții sociale

–

întrebările 3
și 4.

Scorurile r
idicare
pentru neglijarea
via
ții sociale

indică faptul că cel mai probabil
persoana
folose
ște relațiile online pentru a face faț
ă prob
lemelor

și / sau pentru a reduce tensiunea și
stresul mental.
Scorurile ridicare
sugerează, de asemenea, că
persoana
forme
ază frecvent noi
rela
ții cu uti
lizatorii online
și utilizeaz
ă i
nternetul pentru a stabili conexiuni sociale care pot lipsi
în via
ța sa.

Pentru măsurarea tulburării atitudinilor a
limentare a fost utilizată scal
a
Eating Attitudes
Test (EAT
–
26)

probabil cea
mai răspândită măsură standardizată a simptomelor
și preocup
ărilor
caracterist
ice tulburărilor de alimenta
ție.
Doar EAT
–
26 nu ne oferă un diagnostic specific unei
tulburări alimentare (nici EAT
–
26, nici alt instrument de screening, nu a fost stabilit ca fi
ind
foarte eficient ca singurul mijloc de identificare a tulburărilor de alimenta
ție)
.

Coeficientul
Alpha
–
Cronbach

pentru studiul de fa
ț
ă a fost de 0.800.

EAT
–
26 este format din trei subscale:

1.

Alimenta
ția restricționat
ă
( itemii:

1,6, 7
, 10, 11, 12,

14, 1
6, 17, 22, 23, 24, 26 )

2.

Bulimia
și preocuparea alimentar
ă (
itemii: 3,
4
,

9
,

18
,

21
,

25 )

3.

Controlul oral ( itemii: 2
,

5
,

8
,

13
,

15
,

19
,

20 )

Scorurile subscalelor se calculează prin însumarea itemilor pentru scala respectivă.

Un scor
la sau peste 20 pentru

EAT
–
26 indică un nivel ridicat de îngrijorare în ceea ce prive
ște
alimenta
ția restricționat
ă,
greutatea corporală sau comportamente
alimentare
problematice
.

Satisfac
ția corporal
ă pentru ambele grupuri de participan
ți înainte de condiția
experimentală a f
ost măsurată cu ajutorul chestionarului
The Body Image
–

Acceptance and
Action Questionnaire (BI
–
AAQ).

Autorii acestui chestionar sunt Emily K. Sandoz
și Kelly G.
Wilson, BI
–
AAQ este un chestionar de 12 itemi inversa
ți auto
–
raportat care a fost conceput
pe
ntru a măsura nivelul în care un individ manifestă o pozi
ție de acceptare faț
ă de gânduri
și
sentimente negative legate de forma corpului
și / sau greutatea sa. Participanții sunt rugați s
ă
evalueze itemii pe o scară de 7 puncte care variază de la 1 ("Nici
odată adevărat") la 7
("Întotdeauna adevărat"). Scorurile mai mari indică o acceptare corporală mai mare. Valabilitatea
de construct este, de asemenea, bună.

Coeficientul Alpha
–
Cronbach

pentru studiul de fa
ț
ă a fost
de 0.947.

Pentru a măsura satisfac
ția
corporală pentru grupul experimental s
–
a utilizat chestionarul
Body Satisfaction Scale (BSS).
Coeficientul Alpha
–
Cronbach

pentru studiul de fa
ț
ă a fost de
0.943.

Scala de satisfac
ți corporal
ă (BSS) este o scală simplă
de auto
–
raportare
. Se bazează pe
scala

body
–
cathexis scale of Secord and Jourard (1953).
În urma diferitelor analize ale
componentelor principale s
–
au ob
ținut cele mai bune seturi de sc
ări, implicând (a) un factor
"general" (toate cele 16 elemente), (b) un factor "cap" (implicând 7 elemente)
ș
i (c) un factor
"corporal" (7 elemente corporale). Consisten
ța intern
ă a acestor scale a fost testată utilizând alfa
Cronbach
și a fost considerat
ă acceptabilă.
BSS
–
ul constă dintr
–
o listă cu 16

păr
ți ale corpului
,
jumătate
implică
zona
capul
ui

(deasupra g
âtului), iar cealaltă jumătate cuprinde corpul (
de la gît
in jos).Subiec
ții/ participanții sunt rugați s
ă
–
și evalueze satisfacția/
nemul
țumirea faț
ă de fiecare
dintre aceste păr
ți ale corpului pe o scal
ă de
7

puncte după cum urmează: (1) foarte
satisfăcut

(
2)
moderat satisfăcut (3) u
șor satisf
ăcut (4) nedecis (5)

u
șor
nesatisfăcut

(6)
moderat
nesatisfăcut

ș
i
(7) foarte nesatisfăcut
. Astfel, cu cât este mai mare
scorul
, cu atât
este
mai nemul
țumit
partic
i
pantul de propriul corp (
Slade, Dewey, Newton, Brodie,
Kiemle, 1990 )

Expemple de imagini utilizate

Condi
ția experimental
ă
:

Sursa: Instagram.com

Condi
ția de control:

Sursa: Google.com

3.3.4
Procedură

Chestiona
rele au fost completate online,care au fost distriuite pe pagini online
stud
en
țeisti. P
entru acestă cercertare a fost

create 2 seturi de chestionare în cadrul cărora primele
3 chestioanare erau identice la to
ți
185 de participan
ți
,

ace
ștea
au completat chestionarele ce
măsoară dependen
ța de internet, tulbur
ările atitudinilor alim
e
ntare
și satisfacția corporal
ă, în
următoarea ordine IAT, EAT
–
26, BIAAQ.

După care
a urmat condi
ția experimental
ă în care un
grup a primit imagini cu natură (grup de control) iar alt grup a primit imagini cu o persoană
frumoasă, suplă, un „ideal corporal”
. După ce au urmărit aceste imagini fiecare grup a primit un
chestinar care urmărea măsurarea insatisfac
ției corporale (Body Satisfaction Scale). Fiec
ăruia
dintre subiecți i s
–
a confirmat că participarea la studiu este opțională
, datele vor fi utilizate do
ar
în scopul cercetării și răspunsurile vor fi anonime
.

3.4 Rezultate

3.4.1 Analiza
și interpretarea statistic
ă a datelor

Pentru a testa a
prima

ipoteză am calculat scorurile totale la chestionarul pentru evaluarea
dependen
ței de internet, respectiv la sca
la pentru evaluarea acceptării corporale, după care am
efectuat corela
ția Pearson între cele doua scoruri totale.

Corelația Pearon este o tehnică statistică
care măsoară și descrie gradul de asociere lineară dintre două variabile cantitative continue
norma
l distribuite Toate prelucrările au fost efectuate, utilizându
–
se opțiunile aplicației SPSS 20
for Windows.
Tabelul 1

prezintă datele obținute.

Tabel 1. Corela
ții

1

2

3

1. Dependen
ța de internet scor total

1

,238
**

–
,403
**

2. Aceeptarea corporală scor t
otal

–
,403
**

–
,612
**

1

3. Tulburări alimentare scor total

,238
**

1

–
,612
**

** p
<0.01

Datele statistice demonstrează existen
ța unei corelații semnificative, negativ
ă
și de nivel
scăzut (r=
–
.403, p=.001) între scorurile totale la dependen
ța de intern
et
și acceptarea imaginii
corporale, persoanele cu o dependen
ț
ă de internet ridicată au o accepatare corporală mai scăzută.

Pentru a testa
a doua
ipoteză a
m calculat scorurile totale

la chestionarul pentru evaluarea
dependen
ței de internet, respectiv la sc
ala pentru evaluarea tulburărilor alimentare, după care am
efectuat
corela
ția Pearson

între cele doua scoruri totale.

Tabe
lul 1

prezintă datele obținute.

Datele statis
tice demonstrează existen
ța unei

corela
ții

semnificativă
și pozitiv
ă de nivel
scăzut
(r=
.238, p=.001)
între scorurile totale la dependen
ța de internet și tulbur
ările atitudinilor
alimentare, persoanele cu o dependen
ț
ă de internet ridicată au o predispoziție mai ridicată la
tulburăr
i alimentare.

Pentru a verifica cea de a treia ipoteză am com
parat mediile obținute de lotul de femei
expuse la imagini cu o persoană atractivă, la chestionarul pentru evaluarea satisfacției corporale,
cu lotul de femei care nu au fost expuse unor imagini cu o persoană atractivă. Comparații au fost
ef
ectuate, utiliz
ându
–
se
Testul
–
t pentru eșantioane independente.
Tabelul 2

prezintă datele
obținute.

Tabel 2
. Deferențe dintre scorul total la satisfacția corporală în grupele experimentale

Grup control

Grup experimental

T
–
test

p

n

M

SD

n

M

SD

Satisfacția
corporală scor
total

9
1

53.58

24,49

94

55,48

24,97

–
0.524 ns

Not
ă
. p

= .601(ns
–

nesemnificativ).

Testul Levene este unul nesemnificativ p=0.584>

0.05 prin urmare vom raporta rezultatele
testului T de pe primul rând. Prin urmare t(183)=

–
.524, p=
0.601 > 0.05, asta însemnând că
ipoteza formulată de noi nu se confirmă, în sensul că nu există diferențe semnificative din punct
de vedere statistic între grupul de control și grupul experimental în funcție de scorul total obținut
la satisfacția corporală
.

Alte rezultate

Deoarece nu am
observat difen
țe semnificative statistice între grupurile experimentale, am
calculate discrepan
ța dintre greutatea actual
ă a participantelor
și greutatea ideal
ă a acestora

în
fuc
ție de aceasta am repetat
comparații, utilizâ
nd
Testul
–
t pentru eșantioane independente.

A
m
observat că atunci când
discrepan
ța

este mai mare decât 5

kilograme
, există diferen
țe statistice
între gru
purile experimentale. Tabelul 3
prezintă datele ob
ținute.

Tabel 3
. Di
ferențe dintre scorul total la sa
tisfacția corporală în grupele experimentale când
discrepan
ța ≥
5
kg

Grup control

Grup experimental

T
–
test

n

M

SD

n

M

SD

Satisfacția corporală scor
total

28

65,10

21,72

28

49,75

22
,80

2.58

*

* p
<0.0
5

Date
le statistice demonstrează că
există diferențe
din punct de vedere statistic între grupul
de control și grupul experimental în funcție de scorul total obținut la satisfacția corporală a
subiectelor care au o discrepan
ț
ă dintre greutatea actuală
și g
reutatea ideală
≥5 kilograme.
Testul
Levene este unul

nesemnificativ p=0.561> 0.05 prin urmare vom raporta rezultatele testului T
de pe primul rând. Prin urmare t(54)= 2.580, p=0.013 > 0.05, asta însemnând că există diferențe
semnificative din punct de vedere statistic între grupul de control și grupul expe
rimental în
funcție de scorul total obținut la satisfacția corporală.

3.
4.2
Interpretarea rezultatelor

Această cercetare a avut la bază trei ipoteze
,

prima ipoteză „
există o legătură între
dependen
ța de internet și accepatarea corporal
ă în sensul că pe
rsoanele cu un nivel mai ridicat al
dependen
ței de internet vor avea o acceptare corporal
ă mai scăzută”

s
–
a confirmat, din punct de
vedere psihologic acest lucru ar putea însemna că femeile care au o dependen
ț
ă de internet
ridicată au un risc de a avea o a
ccepatre corporală mai scăzută, acest lucru se poate explica
pornind de la teoria socio
–
culturală care sus
ține
că există idealuri sociale ale frumuse
ții

care sunt
transmise printr
–
o varietate de canale socio
–
culturale. Aceste idealuri sunt apoi internaliz
ate de
către indivizi, astfel încât satisfac
ția sau insatisfacția corporal
ă depinde de măsura în care
indivizii răspund sau nu acestor cerin
țe

(Tiggemann, 2012).

A
șa
dar modele care sunt expuse în mediul online ar putea fi cea mai principală sursă a unei
a
cceptări corporale mai scăzute, sub presiunea socială care o resimte persoana în mediul online
aceasta ajunge
să nu mai accepte propriul corp
.

Principalele caracteristici

ale
i
nternetul
și mass
–
media care teoretic pot conduce la o
insatisfac
ție corporal
ă:

m
ass
–

media prezintă un număr ridicat de con
ținuturi care ideali
zează un
ideal corporal sub
țire care pot duce la o stim
ă de sine scăzută
și în final la dezvolarea unei
insatisfac
ții corporale.
Internetul
și social media încurajeaz
ă utilizatorii să creeze p
rofiluri pe
diferite platforme, populate cu fotografii, pentru a se prezenta altor utilizatori. Atractivitatea

persoanelor în profilele lor online influen
țeaz
ă popularitatea acestora
și cantitatea ș
i tipul de
interac
țiuni online
(Jaschinsk, Kommers, 2012;
Pena, Brody, 2014).

În cele din urmă, prezen
ța grupurilor online care încurajeaz
ă comportamentele extreme de
scădere în greutate
și de control al greut
ă
ții, cum ar fi site
–
urile cu pro
–
tulburări alimentare,
poate, de asemenea, contribui la dezvoltarea sa
u men
ținerea preocup
ărilor privind imaginea
corporală

(Rodgers et al., 2013
).

A doua

ipoteză ”

există o legătură între dependen
ța de internet și tulbur
ările atitudinilor
alimentare în sensul că pe
rsoanele cu un nivel mai ridicat al dependen
ței de internet

vor avea o
predispozi
ție mai ridicat
ă la tuburari alimentare”

la fel
s
–
a confirmat, din punct de vedere
psihologic acest lucru ar putea însemn
a că femeile care au o
dependen
ț
ă de internet ridicată au
un risc mai mare de a dezvolta tulburări ale atitudin
ilor alimentare, acest lucru poate fi explicat
pornind

de la teoria socio
–
culturală
amentită anterior,

care sus
ține c
ă cea mai

proeminentă
abordare teoretică a modelului socio
–
cultural a insatisfac
ției corporale și a patologiilor alimentare
asociate este m
odelul de influen
ț
ă format din trei elemente, care include trei surse directe de
influen
ț
ă (familie, colegi, mass
–
media)
și dou
ă mecanisme care mediază aceste influen
țe
(internalizarea aspectelor standarte ale societă
ții și procese de comparare soci
ală pr
ivind
aspectul corpului)

(Neagu, 2015).

U
n
exemplu
foarte bun unde ace
s
te idealuri sunt expuse sunt

produc
țiile din cinematogra
fe
și televiziune, spațiul online
, jocurile video arată că reprezentările corporale au urmat anumite
tendin
țe: silueta feminin
ă a

devenit mai mică
și subțire în cazul siluetelor feminine iar masa
musculară a crescut în cazul siluetelor ma
sculine iar dat fiind faptul că persoanele din ziua de
astăzi petrec tot mai mult timp în mediul online, iar persoanele depedendente de internet u
n timp
exagerat de mult, expunerea la aceste ”idealuri„

ale frumuse
ții creste riscul insatisfacției faț
ă de
propria persoană.

Toate acestea duc

la o insatisfac
ție corporal
ă mai ridicată care la rândul său generează
patologii în comportamentul
și atitud
inea alimenatară a persoanei
,
insatisfac
ția corporal
ă nu este
doar o caracteristică a tulburărilor de alimenta
ție, ci "poate fi considerat
ă un precursor esen
țial ce
continuă să înso
țeasc
ă tulburările de alimenta
ție". Insatisfacția corporal
ă este un factor
necesar,
dar nu suficient, pentru apari
ția tulbur
ărilor de alimenta
ție. Factorul determinant este dac
ă
persoana consideră sau nu cu greutatea
și forma corpului ca fiind motivul probleme
lor legate de
identitate
și control (Brechan & Kvalem, 2014).

O
posib
ilă explicare a legăturii

dintre dependen
ța de internet și tulbur
ările atitudinilor
alimentare au inclus func
ția sa de reglare a dispoziției (ca alternativ
ă al mâncării); cu toate

acestea, este posibil ca dependen
ța de internet s
ă crească factorii de risc
cunoscu
ți pentru
patologia alimentară, cum ar fi efectul negativ asupra imaginii corporale (din cauza
sedentarită
ții) și presiunea perceput
ă de a fi mai slab (din cauza expunerii la anun
țuri de pierdere
în greutate sau i
nterac
țiunilor online) (Tao, Liu

200
9).

Cea de a treia ipoteză în care am comparat grupurile experimentale care au fost expu
și sau
nu unor imagini cu o persoană atractivă, nu s
–
a confirmat de
și ne
–
am a
șteptat la efecte inverse,

dat fiind faptul men
ționat anterior c
ă mediul online este popula
rizat prin expunerea unor modele
suple,

o explica
ție ar putea fi c
ă
imaginile utilizate în această cercetare
nu

au fost suficient de
credibile sau nu au provocat persoanelor expuse o compara
ție între persoana din imaginie și
propria persoană, iar sentiment
ul de insecuritate fa
ț
ă de propriul corp
, astfel ele nu au fost
afectate de aceste imagini.

O altă exlica
ție ar putea fi dezvoltarea rapid
ă în ziua de astăzi a ideie că fiecare persoană
este atractivă în felul sau
și idealul corporal nu mai prezint
ă în ziu
a de astăzi un element de
evaluare
e frumuse
ții atât de important.
Mi
șcarea „body possitive” care este foarte promovat
ă în
mediul online ar putea fi altă cauză a exlicării acestor rezultate, pe lângă faptul că persoanele în
mediul online sunt expuse unor i
dealuri ale frumuse
ții, în care a fi frumos înseamn
ă sa fii suplă,
ele sunt expuse
și ideie c
ă trebuie să ne acceptăm propriul corp
și s
ă ne iubim a
șa cum suntem
fără a face comparare cu alte persoane.

Totu
și a fost observat
ă o diferen
ț
ă între aceste dou
a grupuri, atunci când diferen
ța dintre
greutatea actuală a persoanei
și cea ideal
ă ar fi mai mare sau egală cu 5 kilograme, o posibilă
explica
ție ar putea fi faptul c
ă totu
și persoanele au formate în minte idei conform c
ărora nu doar
aparen
ța conteaz
ă dar

și num
ărul de kilograme pe care le văd persoanele pe cântar, iar cu cât
acestea sunt mai mari cu atât cre
șt
e neîncrederea în propriul corp, iar se pare că în acest studiu
acest lucru este vizibil când această descrepan
ț
ă este de 5 kilograme.

3.6 Concluzii

Rezultatele ob
ținute confirm
ă,
ȋn parte, ipotezele studiului și sunt ȋn acord cu alte cecet
ări
din literatura de specialitate.

Au fost confirmate doua din trei ipoteze.

Între dependen
ța de
internet
și acceptarea corporal
ă
există

o legătură
, persoanele cu
un nivel mai ridicat al
dependen
ței de internet au o acceptare corporal
ă mai scăzută. Se confirmă
și cea de a doua
ipoteză între
dependen
ța de internet și tulbur
ările atitudinilor alimentare

la fel există o legatură,
persoanele dependente de internet vor
avea o predispoz
ție mai ridicat
ă la tulburări alimentare, în
mare parte acest lucru se datorează insatisfac
ției corporale la care ajunge persoana în urma
expunerii la idealuri ale frumuse
ții în mediul online.

Cea de a treia ipoteză nu se confirmă, nu s
–
a o
bservat diferen
țe semnificative între
grupurile experimentale în ceea ce prive
ște satisfacția corporal
ă după expunerea la imaginile cu
o persoană
frumoasă, o posibilă explica
ție ar putea fi promovarea în ultimul timp a mișc
ărilor
care sus
țin

acceptarea pro
priei persoan
e indiferent de felul în care arată.

Cercetări
le

viitoare vor trebui să
manipu
leze mai bine

subiec
ții pentru a putea afirma
influen
ța pe

care o au stimulii vizuali asupra a
cceptării
și satisfacției
corporale
, deasemenea ar
putea fi utilizat un lot mai mare de participan
ți iar aplicarea s
ă se facă într
–
un mediu controlat.

3.7 Limite

Î
n
cercetarea de fa
ț
ă pot fi observate un număr de limite care au putut influen
ța rezultatele
studiului.
I
maginile
u
tilizate în cercetare puteau să nu fie o sursă credibilă pentru ca subiec
ții din
grupul experimental să se compare cu persoana din imagine astf
el satisfac
ția lor corporal
ă nu a
avut de suferit.

T
oate
chestionarele au fost aplicate online ceea ce putea provoca răspunsuri
eronate din partea subiec
ților, deoarece aceștea puteau s
ă nu se concentreze asupra sa
rcinii ca
re
au avut de realizat

sau puteau să intervină alte caracteristici personale.

Carac
teristici ale
participan
ților au pu
t
ut

distorsiona răspunsuri
le

deoarece unii partic
ipan
ți pot a
vea o anumita
stare psihologică la momentul completării.

Utilizarea e
șantioanelor nereprezentative

(subiecți
studenți) coroborate cu limitele

validității ecologice pot reduce validitatea

predi
ctivă
și
generalizarea studiilor actuale
.

BIBLIOGRAFIE

Alvarenga, M. D. S., Koritar, P., Pisciolaro, F., Mancini, M., Cordás, T. A., & Scagliusi, F. B.
(2014). Eating attitudes of anorexia nervosa, bulimia nervosa, binge eating disord
er and obesity
without eating disorder female patients: differences and similarities.

Physiology &
behavior
,

131
, 99
–
104.

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders
(5th ed.). Arlington, VA: American Psy
chiatric Publishing.

Brechan, I., & Kvalem, I. L. (2015). Relationship between body dissatisfaction and disordered
eating: mediating role of self
–
esteem and depression.

Eating behaviors
,

17
, 49
–
58.

Bryon, M. (2015). Eating Disorders and Disturbed Eating At
titudes and Behaviors Typical in
CF. In

Diet and Exercise in Cystic Fibrosis

(pp. 69
–
72).
New York
:

Academic Press.

Cash, H., D Rae, C., H Steel, A., & Winkler, A. (2012). Internet addiction: A brief summary of
research and practice.

Current psychiatry rev
iews
,

8
(4), 292
–
298.

Chang, Y. J., Lin, W., & Wong, Y. (2011). Survey on eating disorder
–
related thoughts,
behaviors, and their relationship with food intake and nutritional status in female high school
students in Taiwan.

Journal of the American College o
f Nutrition
,

30
(1), 39
–
48.

Choi, K., Son, H., Park, M., Han, J., Kim, K., Lee, B., et al. (2009). Internet overuse and
excessive daytime sleepiness in adolescents. Psychiatry and Clinical Neurosciences, 63(4), 455
–
462

Enea, V., (2014) Insatisfac
ția imagini
i corporale
și tulbur
ările de comportament alimentar. În I.
Dafinoiu,
Ș. Boncu (coord.)
Psihologie socială clinică

(112). Ia
și: Editura Polirom.

Furnham, A., Badmin, N., & Sneade, I. (2002). Body image dissatisfaction: Gender differences
in eating attitude
s, self
–
esteem, and reasons for exercise. The Journal of psychology, 136(6),
581
–
596.

Grohan, S. (2012) Body Image Development in Adulthood în Cash, T. F., & Smolak, L.
(coord.).

Body image: A handbook of science, practice, and prevention
.
New York:
Guilfo
rd
Press.

Jaschinski, C., & Kommers, P. (2012). Does beauty matter? The role of friends' attractiveness
and gender on social attractiveness ratings of individuals on Facebook. International journal of
web based communities, 8(3), 389
–
401.

Karacan, E., Cagl
ar, G. S., Gürsoy, A. Y., & Yilmaz, M. B. (2014). Body satisfaction and eating
attitudes among girls and young women with and without polycystic ovary syndrome.

Journal of
pediatric and adolescent gynecology
,

27
(2), 72
–
77.

McLean, S. A., & Paxton, S. J. (2
019). Body Image in the Context of Eating
Disorders.

Psychiatric Clinics
,

42
(1), 145
–
156.

Milani, L., Osualdella, D., & Di Blasio, P. (2009). Quality of interpersonal relationships and
problematic Internet use in adolescence.

CyberPsychology & Behavior
,

12
(6), 681
–
684.

Neagu, A. (2015). Body image: A theoretical framework. In

Proc. Rom. Acad

(pp. 29
–
38).

Quick, V., & Byrd
–
Bredbenner, C. (2015). Disordered Eating and Body Image in Cystic
Fibrosis. In

Diet and Exercise in Cystic Fibrosis

(pp. 11
–
18).
New York
:
Academic Press.

Peña, J., & Brody, N. (2014). Intentions to hide and unfriend Facebook connections based on
perceptions of sender attractiveness and status updates. Computers in Human Behavior, 31, 143
–
150.

Young, K. S. (1999). Internet addiction: Sympto
ms, evaluation, and treatment. In VandeCreek,
L., and Jackson, T. (eds.), Innovations in Clinical Practice: A Source Book, Vol. 17, pp. 19
–
31.
Sarasota, FL: Professional Resource Press.

Rodgers, R. F., Melioli, T., Laconi, S., Bui, E., & Chabrol, H. (2013)
. Internet addiction
symptoms, disordered eating, and body image avoidance.

Cyberpsychology, Behavior, and
Social Networking
,

16
(1), 56
–
60.

Slade, P. D., Dewey, M. E., Newton, T., Brodie, D., & Kiemle, G. (1990). Development and
preliminary validation of t
he Body Satisfaction Scale (BSS). Psychology and Health, 4(3), 213
–
220.

Striegel
–
Moore, R. H., & Bulik, C. M. (2007). Risk factors for eating disorders.

American
psychologist
,

62
(3), 181.

Tao, Z. L., & Liu, Y. (2009). Is there a relationship between Intern
et dependence and eating
disorders? A comparison study of Internet dependents and non
–
Internet dependents. Eating and
Weight Disorders
–
Studies on Anorexia, Bulimia and Obesity, 14(2
–
3), e77
–
e83.

Tiggemann, M. (2012) Sociocultural perspectiveson human appea
rance and body Image în Cash,
T. F., & Smolak, L. (coord.).

Body image: A handbook of science, practice, and prevention
.
Guilford Press.

Young, K. S. (1999). Internet addiction: symptoms, evaluation and treatment.

Innovations in
clinical practice: A source

book
,

17
(17), 351
–
352.

Young, K. S. (2004). Internet addiction: A new clinical phenomenon and its consequences.
American Behavioral Scientist, 48(4), 402
–
415.

Young, K. S., & De Abreu, C. N. (Eds.). (2010).

Internet addiction: A handbook and guide to
eval
uation and treatment
. John Wiley & Sons.

Yellowlees, P. M., & Marks, S. (2007). Problematic Internet use or Internet addiction?
Computers in Human Behavior, 23(3), 1447
–
1453.

Weinstein, A., Feder, L. C., Rosenberg, K. P., & Dannon, P. (2014). Internet addi
ction disorder:
Overview and controversies. In

Behavioral addictions

(pp. 99
–
117).
New York:
Academic Press.

ANEXE

IAT

(
Internet Addiction Test)

Acest chestionar con
ține 20 de declarații. Dup
ă citirea cu aten
ție a fiec
ărei instruc
țiuni, pe ba
za
scării Likert în 5 puncte, selecta
ți r
ăspunsul (0, 1, 2, 3, 4 sau 5) care vă descrie cel mai bine.
Dacă două op
țiuni par s
ă se aplice la fel de bine, alege
ți cercul care reprezint
ă cel mai bine
modul în care vă afla
ți în cea mai mare parte a timpului di
n ultima lună. Asigura
ți
–
vă că citi
ți cu
aten
ție toate declarațiile înainte de a v
ă alege.

0 = Nu se aplică

1 = Rar

2 = Ocazional

3 = Frecvent

4 = Deseori

5 = Întotdeauna

Nume ___________________________

Masculin______Feminin _______

Vârsta ______ Ani onl
ine ______ Folosi
ți Internetul pentru munc
ă? Da_____Nu
______

Timp petrecut online? (ore)__

Cat timp petreceti zilnic pe site
–
uri sociale si de comunicare? (ore)__

Cat timp petreceti zilnic pe site
–
uri de informare? (ore)__

Cat timp petrecei zilnic p
e site
–
uri de jocuri online? (ore)__

Cat timp petreceti zilnic pe site
–
uri de cumparaturi? (ore)__

Cat timp petreceti zilnic pe site
–
uri pornografice?(ore)__

Folositi internetul pentru munca?

1.

__C
â
t de des considera
ț
i că

sta
ț
i online ma
i mult decât inten
ți
o
na
ț
i?

2.

__
Câ
t de des neglija
ț
i treburile casnice pentru a petrece mai mult timp online?

3.

__
Câ
t de des prefera
ț
i entuzia
smul internetului în locul intimită
ț
ii cu partenerul dvs.?

4.

__
Cât

de des forma
ț
i rela
ț
ii noi cu a
l
ț
i utilizatori online?

5.

__
Cât

de des a
l
ț
ii d
in viata

dvs. se plâ
ng despre timpul dvs. petrecut online?

6.

__
Cât de des suferă

notele sau situa
ț
ia

dvs.
ș
cola
ră

din cauza timpului petrecut online?

7.

__
Cât de des vă

verifica
ț
i e
–
mailul, paginile persona
le î
nainte de altceva

ce trebuie să

fa
ce
ț
i?

8.

__
Câ
t de de
s performa
n
ț
a sau productivitatea la

locul de muncă suferă

din cauza
internetului?

9.

__
Cât de des deveni
ț
i defensiv sa
u secretos câ
nd cineva

vă î
ntrea
bă

ce fa
ce
ț
i online?

10.

__
Câ
t de des bloca
ț
i gândurile tulbură
toare despre via
ț
a voa
stră cu gândurile lini
ș
tit
oare a
le
utiliză
rii internetului?

11.

__
Cât de des vă

ga
si
ț
i a
nticipând să reveni
ț
i din nou online?

12.

__
Cât de des vă este frică că
via
ț
a

fără

internet ar fi plictisitoare, goa
lă
și lipsit
ă

de bucurie?

13.

__
Câ
t de des vă pierde
ț
i controlul, striga
ț
i sau a
c
ț
iona
ț
i e
nervat da
că

cineva

vă

deranjea
ză în
timp ce sunte
ț
i online?

14.

__
Câ
t de des vă pierde
ț
i somnul din cauza ca sta
ț
i online?

15.

__
Câ
t de des vă sim
țiț
i preocupa
ț
i de dorin
ț
a de a accesa internetul a
tunci cân
d

sunte
ț
i offline
sa
u dori
ți s
ă fi
ți online câ
t mai repede
?

16.

__
Câ
t de des vă regăsi
ți spunând "înc
ă câ
teva

minute" când sunte
ț
i online?

17.

__
Câ
t de des î
ncercat
â
ți s
ă reduce
ți timpul petrecut online și nu reușiț
i?

18.

__
Câ
t de des î
ncerca
ț
i să

a
scunde
ți câ
t timp a
ț
i petrecut online?

19.

__
Câ
t de des a
lege
ți s
ă vă petrece
ț
i m
a
i mult timp online decât să ie
șiț
i cu prietenii?

20.

__
Câ
t de des vă simti
ț
i deprimat, agitat sau nervos a
tunci când sunte
ț
i offline, iar
sentimentele dispar oda
tă ce reveni
ț
i online?

EAT
–
26

(
Eating Attitudes Scale
)

Aceasta este o măsură de screening pentru
a vă ajuta să stabili
ți dac
ă a
ți putea avea o tulburare
de alimenta
ție care necesit
ă o aten
ție profesional
ă. Această măsură de screening nu este
concepută pentru a face un diagnostic al unei tulburări alimentare sau a lua locul unei consultări
profesionale
. Completa
ți formularul de mai jos cât mai exact, corect și complet posibil. Nu exist
ă
răspunsuri corecte sau gre
șite.

Completa
ți urm
ătoarele întrebări:

Data na
șterii:______________

Sex:
□ Masculin □ Feminin

Înăl
țime _________

Greutate actuală (kg):_______
__________

Greutate ideală: _____________________

Da
–
ți un r
ăspuns pentru fiecare din următoarele afirma
ții:

Întotdeau
na

De
obicei

Deseori

Uneori

Rareori

Nicioda
tă

1. Sunt îngrozit/ă de gândul de a
fi supraponderal/ă

2. Evit să măn
ânc când îmi este
foame.

3. Mă simt preocupat/ă de
mâncare.

4. Am episoade de mâncat
incontrolat în care simt că s
–
ar
putea să nu mă pot opri.

5. Îmi tai mâncarea în bucă
ți
mici.

6. Sunt con
știent/
ă de con
ținutul
de calorii al a
limentelor pe care
le mănânc.

7. Evit în special alimentele cu
con
ținut ridicat de carbohidrați
(adică pâine, orez, cartofi etc.)

8. Simt că al
ții ar prefera s
ă
mănânc mai mult.

9. Vomit după ce mănânc.

10. Mă simt extrem de vin
ovat/ă
după ce mănânc.

11. Sunt preocupat/ă de dorin
ța
de a fi mai slab/ă.

12. Mă gândesc să ard calorii
când fac exerci
ții fizice.

13. Al
ții cred c
ă sunt prea
slab/ă.

14. Sunt preocupat/ă de gândul
de a avea grăsime pe corpul
meu.

15. Îmi ia mai mult decât altora
să
–
mi termin masa.

16. Evit alimentele cu zahăr în
ele.

17. Mănânc alimentele dietetice.

18. Simt că mâncarea îmi
controlează via
ța.

19. Afi
șez auto
–
control în jurul
mâncării.

20. Simt că al
ții m
ă presează să
mănânc.

21. Ofer prea mult timp
și
gânduri mâncării.

22. Mă simt inconfortabil după
ce mănânc dulciuri.

23. Mă angajez în
comportamentul alimentar
restric
ționat.

24. Îmi place stomacul meu să
fie

gol.

25. Am impulsul de a vomita
după mese.

26. Îmi place să încerc noi
alimente.

BIAAQ

(
Body Image Acceptace and Action Questionare)

Acest chestionar con
ține 12 de declarații. Dup
ă citirea cu aten
ție a fiec
ărei instruc
țiuni, pe
baza
scării Likert în 7 puncte, selecta
ți r
ăspunsul (1, 2, 3, 4 , 6 sau 7) care vă descrie cel mai bine. Nu
există răspunsuri corecte sau gre
șite. Asigurați
–
vă că citi
ți cu atenție toate declarațiile înainte de a
vă alege.

1 = Niciodată nu este adevărat

2 = Foarte rar adevărat

3 = Rar adevărat

4 = Uneori este adevărat

5 = Frecvent adevărat

6 = Aproape întotdeauna adevărat

7 = Întotdeauna adevărat

Pe o scală de la 1 la 10 evalua
ți cât de atractiv
ă fizic considera
ți c
ă sunte
ț
i?__

Pe o scală de la 1 la 10 ev
alua
ți cât de mulțumit
ă sunte
ți de felul în care arataț
i?__

1.

__
Îngrijorându
–
mă

de greutatea mea este dificil să trăiesc o via
ț
ă pe care o pre
ț
uiesc.

2.

__
Îmi pasă prea mult de greutatea
ș
i forma corpului meu.

3.

__
Mă închid în sine când mă simt rău în legă
tura cu

forma corpului sau greutatea mea.

4.

__
Gândurile
ș
i sentimentele mele privind greutatea
ș
i forma corpului meu trebuie să se
schimbe înainte de face pa
și importanți î
n

via
ț
a mea.

5.

__Îngrijorarea fa
ț
ă

de corpul meu preia prea mult din timpul meu.

6.

__
Dacă încep s
ă mă simt supraponderală, încerc să mă gâ
ndesc la altceva.

7.

__
Î
nainte de a putea f
ace planuri serioase, trebuie să mă

simt mai bine cu privire la corpul
meu.

8.

__
Voi avea un contr
ol mai bun asupra vie
ții mele, dac
ă îmi pot controla gâ
ndurile negative
despre c
orpul meu.

9.

__
Pentru a
–
mi controla via
ț
a, trebuie sa
–
mi controlez greutatea.

10.

__Sentimentul că sunt supraponderală cauzeaza probleme în via
ț
a mea.

11.

__Când încep să mă gândesc la mărimea
ș
i form
a corpului meu, este greu să mă

concentrez
pe altceva.

12.

__Rela
țiile

mele ar fi mai bune dacă greutatea corporală
ș
i / sau forma mea nu m
–
ar deranja.

BSS

(
Body Satisfaction Scale)

Vă rugăm să evalua
ți satisfacția / insatisfacția faț
ă de fiecare dintre aceste păr
ți ale corpului dup
ă
următoarea scală de la 1 la 7 unde:

1
–

F
oarte satisfăcută

2
–

Moderat satisfăcută

3
–

Pu
țin satisf
ăcută

4
–

Indecisă

5
–

Pu
țin nesatisf
ăcută

6
–

Moderat nesatisfăcută

7
–

Foarte nesatisfăcută

1.

__
Cap

2.

__Fa
ț
ă

3.

__Bă
rbie

4.

__Din
ț
i

5.

__
Nas

6.

__
Buze

7.

__
Ochi

8.

__
Urechi

9.

__
Umeri

10.

__Gâ
t

11.

__
Piept

12.

__
Abdomen

13.

__Mâ
ini

14.

__
Palme

15.

__
Picoare

16.

__Tă
lp
i

Tabele SPSS

Tabel Corela
ții (
Ipoteza 1
, 2
)

Correlations

Dependenta_de
_internet_scor_t
otal

tulburari_alimen
tare_scor_total

acceptarea_cop
orala_scor_total

Dependenta_de_internet_sc
or_total

Pearson Correlation

1

,238
**

–
,403
**

Sig
. (2
–
tailed)

,001

,000

N

185

185

185

tulburari_alimentare_scor_to
tal

Pearson Correlation

,238
**

1

–
,612
**

Sig. (2
–
tailed)

,001

,000

N

185

185

185

acceptarea_coporala_scor_t
otal

Pearson Correlation

–
,403
**

–
,612
**

1

Sig. (2
–
tailed)

,000

,000

N

185

185

185

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2
–
tailed).

Test
–

t pentru e
șantioane independente (
Ipoteza 3
)

Group Statistics

Expunere la imagini

N

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

satisfactia_corporala_scor_t
otal

grup control

9
1

53,5824

24,49992

2,56829

grup experimental

94

55,4894

24,97558

2,57603

Independent Samples Test

Levene's Test for
Equality of Variances

t
–
test for Equality of Means

F

Sig.

t

df

Sig. (2
–
tailed)

Mean
Differenc
e

Std. Error
Differenc
e

95% Confidence
Interval of the
Difference

Lower

Uppe
r

satisfacti
a_corpor
ala_scor
_total

Equal variances
assumed

,301

,584

–
,524

183

,601

–
1,90694

3,63873

–
9,08620

5,27
231

Equal variances
not assumed

–
,524

182,9
67

,601

–
1,90694

3,63759

–
9,08396

5,27
007

Tes
t
–

t pentru e
șantioane independente (
Alte rezultate
)

Group Statistics

Expunere la imagini

N

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

satisfactia_corporala_scor_t
otal

grup control

28

65,1071

21,72614

4,10585

grup experimental

28

49,7500

22,80128

4,30904

Independent Samples Test

Levene's Test
for Equality of
Variances

t
–
test for Equality of Means

F

Sig.

t

df

Sig. (2
–
tailed)

Mean
Difference

Std.
Error
Differen
ce

95% Confidence
Interval of the
Difference

Lower

Upper

satisfactia
_corporala
_scor
_tota
l

Equal
variances
assumed

,342

,561

2,580

54

,013

15,35714

5,95196

3,42418

27,29010

Equal
variances
not
assumed

2,580

53,875

,013

15,35714

5,95196

3,42354

27,29074