ZUL EXERCITAT IN FA MILIE ASUPRA COPIILOR [605062]

ABU
ZUL EXERCITAT IN FA MILIE ASUPRA COPIILOR
(analiză secundar ă a informaț iilor provenite din diferite studii
și cercetări realizate în România)

Dr. Sorin M. Rădulescu

În România au fost efectuate relativ pu ține studii empirice asupra abuzului exercitat de
către părinți asupra copiilor și asupra amplorii cu care se manifest ă acest fenomen în
România. Pe de alt ă parte, cea mai mare parte a acestor stud ii sunt lipsite de reprezentativitate
națională și nu ofer ă decât o imagine limitat ă asupra inciden ța diverselor forme de abuz
asupra copiilor.
1. Studiul cu reprezentativitate na țională ”Copilul abuzat și neglijat în România” – realizat
de Agenția Națională Pentru Protec ția Copilului ș i Adopție

Pentru a suplini aceast ă deficiență, în anul 2000, Agen ția Națională Pentru Protec ția
Copilului și Adopție (actuala Agen ție Națională Pentru Protec ția Drepturilor Copilului) a
realizat, cu sprijinul B ăncii Mond
iale și suportul tehnic din partea Organiza ției Mondiale a
Sănătății, un studiu cu reprezentativitate la nivel na țional. Scopul principa l al acestui studiu l-
a reprezentat ”furnizarea de informaț ii cantitative și calitative referitoare la natura și
extinderea abuzului ș i neglijării copilului în Români a, în vederea fundament ării sociale și
configurării unui sistem adecvat ș i eficient de prevenire, interven ție și combatere a acestui
fenomen”1. În acest scop a fost efectuat ă o anchetă sociologic ă cu reprezentativitate na țională
asupra 1.295 de copii școlari cu vârsta cuprins ă între 13-14 ani (elevi în clasa a VII-a), 1.556
de copii cu copii minori și 110 specialiș ti din diferite domenii de activitate (profesori, pediatri,
asistenți sociali, reprezentan ți ai unor O.N.G.-uri și altor institu ții, ofițeri de poli ție, preoți,
primari etc.).
Convorbirile cu experț ii au permis eviden țierea urm ătoarelor forme de abuz exercitat
asupra copiilor: abuzul fizic, psihic, educa țional și sexual, neglijarea fizic ă, medical ă, a
aspectelor educa ționale și psihice, precum și exploatarea copiilor în cadrul familiei2. Toate
aceste forme de abuz au putut fi identificate, în mod concret, prin intermediul informa țiilor
furnizate de c ătre vecini, cuno ștințe ale familiei, institu ții și cadre medicale, școli, lideri
comunitari (primari), p ărinți ori rude ale copiilor, și chiar de la unii copii implica ți.
Ca urmare a r ăspunsurilor primite de la p ărinți și copii a fost eviden țiată distribuția
fiecărei forme de abuz în cadrul tuturor ac estor forme (vezi tabelul 1).

Indici ai abuzului ș i neglijării copilului
în cadrul familiei Declarațiile părinților
(N=1556) Declarațiile copiilor
(N=1295)
Număr % Număr %
Abuz fizic 287 18.4% 314 24.4
Neglijare fizic ă 1055 67.8% 593 45.8
Exploatarea copilului în familie 106 6.8% 109 8.4
Neglijare educa țională 888 57.1% 441 34.1

1 Copilul abuzat și neglijat în România. Studiu na țional 2000 , Agenția Națională Pentru Protec ția Copilului și
Adopție, Banca Mondial ă, Organiza ția Mondial ă a Să nătății, Bucure ști, 2002, p. 2.
2 Opiniile exper ților a permis, de asemenea, opera ționalizarea principalilor indicatori care caracterizeaz ă diferite
forme de abuz (vezi Studiul men ționat, p. 26-31).
15

Abuz psihologic
398 25.6% 275 21.2
Neglijare psihologic ă 708 45.5% 564 43.6
Abuz sexual 1 0.1% 118 9.1
Tabelul 1 – R ăspândirea la nivel na țional a cazurilor de abuz și neglijare a copiilor din
România, a șa cum a reie șit în urma r ăspunsurilor date în chestionar de c ătre părinți și copii
(Sursa: Copilul abuzat și neglijat în România. Studiu na țional 2000 , Agenția Națională Pentru
Protecția Copilului și Adopție, Banca Mondial ă, Organiza ția Mondial ă a Sănătății, Bucure ști,
2002, p. 3).

Astfel, neglijarea fizic ă, psihică și educațională au fost declarate atât de p ărinți, cât și
de copii ca fiind forme principale de abuz. În condi țiile în care ș i copiii și părinții consideră
neglijarea fizic ă ca fiind cea mai frecvent ă, părinții recunosc c ă neglijarea educa țională este
a doua form ă de abuz
ca importan ță, în timp ce copiii apreciaz ă că neglijarea psihic ă se
situează imediat dup ă cea fizică. Abuzul fizic și cel psihic sunt declarat e ca forme de abuz, de
asemenea, importante atât de copii, cât și de părinți. Astfel, peste 24% dintre copii și peste
18% dintre p ărinți consideră abuzul fizic ca fiind forma cea mai frecvent ă după neglijare,
comparativ cu peste 25% dintre p ărinți și peste 21% dintre copii care apreciaz ă abuzul psihic
ca o form ă de abuz care urmeaz ă neglijării.
Ancheta asupra copilului3 a ară tat că incidența cea mai mare a neglij ării fizice și
psihice, a abuzului fizic, psihic și sexual, precum și a exploat ării copilului de c ătre familie
se manifest ă, cu precă dere, în mediul rural, în timp ce în mediul urban neglijarea educa țională
are o frecven ță mai mare decât în mediul rural (vezi tabelul 2). La nivelul întregii țări,
neglijarea, atât cea fizic ă (45,8%), psihic ă (43,6%) și cea educa țională (34,1) constituie
principala form ă de abuz exercitată asupra copilului.

Indici sintetici ai
abuzului/neglij ării Total țară
Nr. %
N=1.295 Mediul urban
Nr. %
N=724 Mediul rural
Nr. %
N=571
Abuz fizic 314 24,4 147 20,3 167 29,2
Neglijare fizic ă 593 45,8 287 39,6 306 53,6
Exploatarea copilului de c ătre
familie 109 8,4 37 5,1 72 12,6
Neglijare educa țională 441 34,1 293 40,5 148 25,9
Abuz psihologic 275 21,2 142 19,6 133 23,3
Neglijare psihologic ă 564 43,6 268 37,0 296 51,8
Abuz sexual 118 9,1 50 6,9 68 11,9
Tabelul 2 – Prevalen ța cazurilor de abuz /neglijare rezultat ă din ancheta întreprins ă în rândul
copiilor de 13-14 ani (clasa a VII-a)-(Sursa: Copilul abuzat și neglijat în România. Studiu
național 2000, Agen ția Națională Pentru Protec ția Copilului și Adopție, Banca Mondial ă,
Organizația Mondială a Sănătății, Bucure ști, 2002, p. 45).

De asemenea, analiza comparativ ă pe regiuni a demonstrat faptul c ă incidența
cazurilor de abuz fizic, psihic și educațional este mai crescut ă în Banat, Dobrogea, Moldova,
Crișana-Maramure ș, decât în Bucure ști, Oltenia, Transilvania și Muntenia. În Moldova și
Crișana-Maramure ș se înregistreaz ă, în acela și timp, o frecven ță mai ridicat ă a abuzului

3 Cercetătorii au folosit ca tehnică de culegere a informa țiilor de la copii chestionarul semi-standardizat
completat de că tre subiec ți, selecț ia elevilor, claselor și a ș colilor fiind f ăcută în mod aleatoriu. Folosind aceste
informaț ii, ne-am concentrat, în analiza noastr ă secundar ă, cu precădere asupra opiniilor copiilor, evitând din
rațiuni de spa țiu pe cele ale p ărinților sau speciali știlor.
16

sexual și educațion
al4
Una dintre constată rile semnificative ale studiului, rezultat ă pe baza chestion ării
copiilor, vizeaz ă pedeapsa fizic ă aplicată de către părinți5. 84% dintre copiii inclu și în
eșantion au declarat c ă părinții îi pedepsesc fizic prin b ătăi aplicate cu mâna (vezi tabelul
3). Unul din 5 cop ii au declarat c ă este bătut cu diverse obiecte pentru o anumit ă greș eală (cu
cureaua – 24%; b ățul -29,3%; lingura de lemn – ci rca 11% etc.) sau atunci când p ărintele este
supărat (7,5%). Aproximativ 16% di ntre copii au declarat c ă le este fric ă să se mai duc ă acasă
din cauza b ătăii, iar 10% au resim țit abuzul fizic ca fiind sever, prin b ătăi grave care le-au
lăsat urme. De men ționat faptul c ă 33,1% dintre copii au considerat c ă nu merit ă pedeapsa
primită, comparativ cu 22,7% care au apreciat c ă au meritat aceast ă pedeapsă .

Tipul pedepsei Total cazuri

Nr. % Frecvență ridicată
Nr. % Frecvență
scăzută
Nr. %
1. Pedeapsa fizic ă tradițională
 Bătaia cu mâna în
urma că reia nu rămân urme 1088 84,0 238 18,4 850 65,6
2. Abuzul fizic
2.1. Bătaia cu obiecte pentru o
anumită gre șeală:
 1 cu cureaua 310 23,9 39 3,0 271 20,9
 2 cu băț ul 379 29,3 43 3,3 336 25,9
 3 cu furtunul 62 4,8 13 1,0 49 3,8
 4 cu vergeaua 84 6,5 9 0,7 75 5,8
 5 cu lingura de lemn 139 10,7 32 2,5 107 8,2
 6 cu alte obiecte 29 2,2 7 0,5 22 1,7
2.2. Lovirea copilulu i cu diferite
obiecte când p ărintele este
supărat 97 7,5 15 1,2 82 6,3
2.3. Copilul nu se duce acas ă de
frica bătăii 204 15,8 26 2,0 178 13,8
3. Abuz fizic sever
 7 Copilului îi r ămân
urme după bătaie 128
9,9
22
1,7 106
8,2

 8 Privarea temporar ă
de hrană ca pedeaps ă 64 4,9 26
2,0 38
2,9
 9 Spitalizarea
copilului în urma b ătăii
de că tre un membru al
familiei 9
0,7
— — — —
 10 Copilul este ars cu diferite obiecte drept
pedeapsă (țigară , fier de
călcat, ap ă clocotit ă
etc.) 11 0,8 4
0,3 7
0,5

 11 Lovirea/izbirea 32 2,5 8 0,6 24 1,9

4 Studiul men ționat, p. 52.
5 Ibidem , p. 45-46.
17

Tabelul nr. 3 – Pedeapsa fizic ă aplicată copilului de c ătre părinți (Sursa: Copilul abuzat și
neglijat în România. Studiu na țional 2000 , Agenția Națională Pentru Protec ția Copilului și
Adopț ie, Banca Mondial ă, Organiza ția Mondială a Sănătății, Bucure ști, 2002, p. 45-46)

În ceea ce prive ște neglijarea fizic ă6, deși doar 1% dintre copii au declarat c ă
mâncarea este insuficient ă, 16% dintre ei au apreciat că merg la culcare de și le este înc ă
foame (vezi tabelul 4).

TIP DE NEGLIJARE FIZICĂ Total cazuri
Nr. % Frecvență ridicată
Nr. % Frecvență scăzută
Nr. %
Copiii au acces limitat la resurse economice sau sociale
Mâncarea primit ă acasă este
considerată de copil proast ă și
insuficientă 13
1,0
— — — —
Părinții îi cump ără copilului rar
sau niciodat ă jucă rii sau lucruri pe
care aceștia și le-ar dori 167 12,9 — — — —
Copilul este nevoit s ă ia mâncare
pe furiș din casă 39 3,0 11 0,8 28 2,2
Copilul merge la culcare de și îi
este încă foame 217 16,8 44 3,4 173 13,4
Copilul a suferit de frig pentru c ă
nu a avut haine c ălduroase 66
5,1 — — — —
Copilul a suferit de frig pentru c ă
nu a avut înc ălțăminte călduroasă 95 7,3 — — — —
NEGLIJARE MEDICAL Ă
Copilul nu este v ăzut de un doctor
când este bolnav 513 39,6 100 7,7 413 31,9
Copilului nu i se cump ără
medicamente când este bolnav 492 38,0 335 25,9 157 12,1
Tabelul 4 – Neglijarea fizic ă a copiilor (Sursa: Copilul abuzat și neglijat în România. Studiu
național 2000, Agen ția Națională Pentru Protec ția Copilului și Adopție, Banca Mondial ă,
Organizația Mondială a Sănătății, Bucure ști, 2002, p. 47)

Dincolo de faptul c ă circa 13% au eviden țiat că se simt frustra ți de faptul c ă părinții le
cumpără rar sau niciodat ă jucă rii ori alte lucruri dorite, 39,6 dintre copii au declarat c ă nu sunt
văzuți de un doctor atunci când sunt bolnavi, iar 38% declar ă că, aflați în aceea și situație,
părinții nu le cump ără medicamente.
În cadrul e șantionului de copii ches tionat, o parte important ă dintre ei au mai declarat
că sunt supu și frecvent abuzului psihic7, constând în jigniri, umiliri, amenin țări din partea
părinților, precum ș i izolarea for țată (vezi tabelul 5).
TIP DE ABUZ Total cazuri Frecvență ridicată Frecven ță

6 Măsurată de către autorii studiului prin accesul limitat la resursele economice sau sociale.
7 Studiul men ționat, p. 47-48.
18

PSIHOLOGIC/EMO ȚIONAL
Nr. % Nr. %
scăzută
Nr. %
1. Agresiune verbal ă (denigrare,
înjosire, umilire)

 12 Copiii sunt înjura ți și li
se vorbește urât acas ă 282
21,8 67 5,2
215 16,6

 13 Copiii sunt amenin țați cu
bătaia sau alte pedepse 462 35,7 — — — —
2. Izolare, restric ție de la mi șcare
(relaționare)
 14 Izolarea, încuierea
undeva (în camer ă) ca
pedeapsă 92 7,1 15 1,2 77 5,9
 15 Copilul este l ăsat pentru
câteva zile s ă stea singur cu
frații mai mici 307 23,7 23 1,8 284 21,9
 16 Copilul este încuiat într-
un loc întunecos (c ămară,
pivniță etc.) 16 1,2 7 0,5 9 0,7
3. Părinții se ceart ă și/sau se bat
în prezen ța copiilor 219 16,9 49 3,8 170 13,1
Tabelul 5 – Declaraț iile copiilor referitoar e la abuzarea lor emo țională de către părinți (Sursa:
Copilul abuzat și neglijat în România. Studiu na țional 2000 , Agenția Națională Pentru
Protecția Copilului și Adopție, Banca Mondial ă, Organiza ția Mondial ă a Sănătății, Bucure ști,
2002, p. 48)
Circa 36% dintre copii au spus c ă sunt amenin țați cu bătaia și alte pedepse,
aproximativ 24% dintre ei au declarat c ă sunt lăsați mai multe zile singuri pentru a se ocupa
de fraț ii mai mici, aproape 22% au ar ătat că sunt înjura ți și li se vorbe ște urât de p ărinți, iar
circa 17% au declarat c ă se simt traumatiza ți emoțional în condi țiile în care p ărinții se ceart ă
și se bat în prezen ța lo
r.
Neglijarea psihic ă8 a f o s t m ăsurată prin mai mul ți indici printre care lipsa
comunică rii sau insuficien ța acesteia în raporturile copil p ărinte, absen ța supravegherii sau
insuficienta supraveghere a copiilor și lipsa de afec țiune sau insuficienta afec țiune acordat ă de
părinți copiilor (vezi tabelul 6).

TIP DE NEGLIJARE PSIHOLOGIC Ă/EMOȚIONALĂ Total cazuri
Nr. %
1. Lipsa/insuficienta comunicare cu copilul
 17 Relația copilului cu p ărinții este apreciat ă de copil ca
fiind proast ă sau foarte proast ă 12 0,9
 18 Copilul nu este ascultat când are o problem ă 35 2,7
 19 Părinții înțeleg în mic ă și foarte mic ă măsură
nevoile, dorin țele sau pl ăcerile copilului 108 8,3
 20 Copilul nu are nici un prieten 18 1,4
 21 Familia îi interzice copilului s ă aibă prieteni 116 9,0

8 Ibidem , p. 48-50.
19

 22 Părinții îi inte
rzic foarte des și des copilului s ă se
întâlneasc ă sau să se joace cu al ți copii 77 5,9
2. Lipsa sau insuficienta supraveghere a copiilor
 23 Pe pă rinți nu îi interesează ce face copilul 35 2,7

 24 Copilul lipse ște de acas ă câteva zile f ără știrea
părinților 40 3,1
3. Lipsa sau insuficienta afec țiune acordat ă copiilor
 25 Părinții își arată rareori sau niciodat ă iubirea fa ță de
copil 155 12,0
 26 Pe copil nu-l mângâie nimeni când are o durere 30 2,3
 27 Copilul se simte des și foarte des nedorit sau neiubit
îndeajuns 162 12,5
 28 Copilul nu se simte niciodat ă sau foarte rar în
siguranță acasă 159 12,3
 29 Copilul nu prime șe cadouri de ziua lui 164 12,7
Tabelul 6 – Declara țiile copiilor cu privire la inciden ța neglijării lor psihologice de că tre
părinți (Sursa: Copilul abuzat și neglijat în România. Studiu na țional 2000 , Agenția Națională
Pentru Protec ția Copilului și Adopție, Banca Mondial ă, Organiza ția Mondial ă a Sănătății,
București, 2002, p. 49-50)

Deși în ansamblul lotului de copii inve stigat, doar 1% au apreciat c ă relațiile or cu
părinții fiind proaste sau foarte proast ă, 12,7% au declarat c ă nu primesc cadouri de ziua lor,
12,5% au spus c ă se simt (des și foarte des) nedori ți sau neiubi ți îndeajuns, 12,3% au
evidențiat că nu se simt (niciodată sau foarte rar) în siguran ță acasă, iar 12% au apreciat c ă
părinții își arată (rareori) sau niciodat ă iubirea. De asemenea, 9% di ntre copii au mai declarat
că pări nții le interzic s ă aibă prieteni, iar peste 8% au spus c ă părinții le înț eleg în mic ă și
foarte mic ă măsură dorințele și plăcerile pe care le au.
În ceea ce prive ște exploatarea copiilor de c ătre părinți (vezi tabelul 7), circa 7%
dintre declaraț iile copiilor au men ționat faptul c ă aceș tia sunt obliga ți să stea cu fraț ii mai mici
în loc să meargă la școală , iar aproximativ 3% au declarat c ă sunt trimi și să munceasc ă pe
bani în loc să meargă la școală .

TIP DE EXPLOATARE Total cazuri
Nr. % Frecvență ridicată
Nr. % Frecvență
scăzută
Nr. %
Copilul este trimis s ă muncească pe
bani in loc să meargă la școală 34 2,6 12 0,9 22 1,7
Copilul este obligat s ă stea cu fra ții
mai mici în loc s ă meargă la școală 86 6,6 19 1,5 67 5,1
Copilul este trimis s ă cerșească în
loc să meargă la școală 15 1,2 7 0,5 8 0,7
Tabelul 7 – Inciden ța cazurilor de exploatare a copilului de c ătre familie eviden țiată de
declarațiile copiilor)-(Sursa: Copilul abuzat și neglijat în România. Studiu na țional 2000,
Agenția Națională Pentru Protec ția Copilului și Adopție, Banca Mondial ă, Organiza ția
Mondială a Sănătății, Bucure ști, 2002, p. 50-51)

TIP DE NEGLIJARE EDUCA ȚIONALĂ Total cazuri
Nr. %
20

 30 Părinții nu verific ă niciodat ă dacă c
opilul
frecventeaz ă școala 314 34,2
 31 Părinții nu vorbesc niciodat ă cu dirigintele sau
profesorii 99 7,6
 32 Părinții nu se intereseaz ă niciodată ce note au copiii
la școală 70 5,4
 33 Părinții nu vin niciodat ă la ședințele școlare 113 8,7
 34 Părinții nu-i cump ără copilului nimic sau îi cump ără
foarte puț in din lucrurile necesare pentru școală
(rechizite etc.) 103 7,9
Tabelul 8 – Incidenț a neglijării educa ționale a copiilor de c ătre părinți rezultat ă din
declarațiile copiilor (Sursa: Copilul abuzat și neglijat în România. Studiu na țional 2000 ,
Agenția Națională Pentru Protec ția Copilului și Adopție, Banca Mondial ă, Organiza ția
Mondială a Sănătății, Bucure ști, 2002, p. 50-51)

Ca o altă formă de abuz, neglijarea educa țională de că tre părinți9 arată faptul că (în
conformitate cu opiniile copiilor), peste 34% dintre ace ști copii nu sunt verifica ți niciodat ă
dacă merg sau nu la ș coală , 8,7% au pă rinți care nu merg niciodat ă la ședințele școlare, iar
părinții a circa 8% dintre copii nu le cump ără acestora din urm ă nimic sau foarte pu ține
din lucrurile necesare pentru școală (vezi tabelul 8).
Referitor la ultima form ă de abuz asupra c ăreia au fost întrebaț i copiii, abuzul sexual
de către unul dintre p ărinți10, 9,1% din lotul de la nivelul întregii țări au declarat c ă au fost
supuș i acestui tip de abuz: 5,7% au spus c ă au fost supuș i unor acțiuni indecente de c ătre unul
dintre părinți (aflat sub influen ța copilului), 2,2% declar ă că a u f o s t o b l i g a ți să se lase
mângâiați pe anumite p ărți ale corpului, iar 3% % declar ă că li s-a cerut s ă se dezbrace în fa ța
cuiva, să aibă relații sexuale contrar voin ței sale și să pozeze goi (goale) în schimbul unor
sume de bani.
Deosebit de interesant și util atât din punct de vedere științific, cât și practic, studiul
efectuat de Agen ția Națională Pentru Protec ția Copilului și Adopție (actuala Agen ție
Națională Pentru Protec ția Drepturilor Copilului) ofer ă numeroase informa ții care eviden țiază
incidența d iferitelor forme de abuz asupra copilului în țara noastră și incidența principalilor
factori de risc, furnizând, de asemenea, o baz ă pentru comparaț ii la nivel interna țional și, nu în
ultimul rând, pentru elaborarea unor m ăsuri de prevenire și interven ție.

2. Date rezultate din Rapoartele organiza ției ”Salva ți Copiii”în ultimii doi ani

Conform informa țiilor publicate de ”Salva ți Copiii” în perioada 2005-2006,
organizația a continuat eforturile întreprinse în cadrul proiectului de prevenire și interven ție
psihoterapeutic ă și socială în abuzul infantil, precum și combaterea traficului de copii, în
centrele de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat și traficat din Bucure ști, Iași, Timișoara,
Suceava, Târgu Mure ș și Târgoviș te11. Beneficiarii acestui proiect au fost copiii victime ale
abuzului și traficului, p ărinți ai celor care au suferit diferite forme de abuz și categorii de
specialiști din cadrul institu țiilor cu rol în protec ția copilului (psihologi, asisten ți sociali,
juriști, polițiști) și voluntari.

9 Măsurată prin declara țiile copiilor cu privire la implicarea p ărinților în procesul de înv ățământ (supravegherea
frecvenței, monitorizarea rezultatelor școlare, participarea la ședințele cu părinții etc. (conform cu p. 51 a
Studiului).
10 Studiul men ționat, p. 52.
11 Raport Anual 2005, Salvați Copiii (Save the Children in Romania), Bucure ști, 2006, p. 11.
21

În decursul anului 2005, de exemplu, cen trele de consiliere au avut în eviden ța lor un
număr de 649 de copii abuza ți, cărora le-au oferit se rvicii de recuperare și consiliere. În totalul
cazurilor înregistrate12, au fost eviden țiate cinci forme de abuz (vezi tabelul 9).

Cazuri și forme de abuz T %
Abuz fizic 83 12,8
Abuz emoț ional 182 28,1
Abuz sexual 46 7,1
Neglijare 69 10,6
Trafic 23 3,5
(Diverse tulbur ări comportamentale)-(abuz neprecizat) (138) (21,3)
(Cazuri de cosiliere a p ărinților copiilor abuza ți) (108) (16,6)
TOTAL GENERAL 649 100,0
Tabelul 9 – Cazuri de copii abuza ți (și de părinți ai acestora) aflate în eviden ța Centrelor de
Consiliere ale organiza ției ”Salva ți Copiii” în anul 2005 (Sursa: Raport Anual 2005, Salvaț i
Copiii, Bucure ști, 2006, p. 11.

Exceptând cazurile de c opii cu diverse tulbur ări comportamentale (21,3%) și cele de
consiliere a p ărinților copiilor abuza ți (16,6%), formele de abuz cele mai frecvente în rândul
copiilor au fost cele de abuz emo țional (peste 28%), abuz fizic (circa 13%) și neglijare
(10,6%).
În scopul prevenirii și combaterii fenomenului de abuz ș i neglijare a copilului,
organizația ”Salvaț i copiii” a relansat campania ”Bătaia nu e rupt ă din rai” , care ș i-a
propus, pe de o parte, s ă promoveze Legea 272/2004 – aflat ă în vigoare de la 1 ianuarie
2005, care interzice aplicar ea pedepselor fizice și tratamentelor umilitoare sub orice form ă
asupra copilului, și, pe de alt ă parte, să ajute la schimbarea mentalităț ilor referitoare la
educarea copiilor prin utilizarea unor metode care s ă excludă violența.
Raportul din anul 2005 a organiza ției ”Salva ți Copiii” mai precizeaz ă, fără a intra în
detalii, că, în perioada aprilie 2005-februarie 2006, au beneficiat de serviciile oferite de
Centrele de
Tineret (din Bucure ști și județul Giurgiu) un num ăr de 103 copii victime ale
traficului de fiin țe umane și copii în risc de a fi trafica ți.
Comparativ cu anul 2005, Raportul organiza ției ”Salva ți copiii” din anul 200613
evidențiază faptul că în acel an a avut loc o dimunuare a cazurilor de abuz fizic, emo țional și
sexual (considerate împreun ă)14 aflate în evidenț a centrelor de consiliere ale organiza ției, de
la 48% din totalul diverselor tipuri de a buz în anul 2005 la 38,7% în anul 2006. În mod
similar, fa ță de 2005 când propor ția din total a cazurilor de neglijare era de 10,6%, în anul
2006 aceast ă proporție s-a situat în jurul a 5% din ansa mblul cazurilor de abuz (vezi tabelul
10). S-a înregistrat, în schimb, o cre ștere ușoară (cu numai 1,4%) a pon derii cazurilor de la
trafic, de la 3,5 în 2006 la 4,9% în 2006.

12 Deși Raportul men ționează 649 de cazuri, acestea includ și un num ăr de ”108 cazuri de consiliere a
părinților”, fără a se preciza la ce tipuri de abuz au fost supu și copiii acestora. În plus, sunt menț ionate și 138 de
cazuri de ”alte tulbur ări comportamentale” (?), f ără precizarea formelor de abuz în care se includ aceste cazuri.
13 Raport Anual 2006, Salvați Copiii (Save the Children in Romania), Bucure ști, 2007, p. 10.
14 Faptul c ă, de la un an la altul, datele cu privire la abuz ul asupra copilului sunt prezentate în mod diferit
împiedică o compara ție adecvat ă a inciden ței diverselor forme de abuz în diferi ți ani. În plus, datele sunt
prezentate în a șa fel încât vizeaz ă, mai degrab ă ”performan țele” organiza ției decât fenomenul ”real”. Aceast ă
carență, caracteristic ă și altor institu ții sau organiza ții, demonstreaz ă, între altele, c ă acestea nu se îngrijesc decât
într-o măsură limitată de acurateț ea și viabilitatea bazei lor de date, f ără a folosi, în acest scop, personal de
specialitate (sociologi, statisticieni etc.).
22

Cazuri și for
me de abuz T %
Abuz fizic, emo țional și sexual 222 38,7
Neglijare 30 5,2
Trafic 28 4,9
(Diverse tulbur ări comportamentale)-(abuz neprecizat) (131) (22,8)
(Cazuri de consiliere a p ărinților copiilor abuza ți) (119) (20,7)
(Evaluări psihologice pentru susp iciunea de abuz) (44) (7,7)
TOTAL GENERAL 574 100,0
Tabelul 10 – Cazuri de copii abuza ți (și de părinți ai acestora) aflate în eviden ța Centrelor de
Consiliere ale organiza ției ”Salva ți Copiii” în anul 2006 (Sursa: Raport Anual 2006, Salvaț i
Copiii, Bucure ști, 2006, p. 11.

Este de men ționat îns ă faptul c ă nu este vorba, în mod cert, de varia ții ale
fenomenului de abuz asupra copilului, ci, cel mai probabil, de ”modific ări aleatorii” în
grupurile țintă asupra că rora sunt concentrate eforturile cen trelor de consiliere ale organiza ției
”Salvaț i copiii”.
Din datele existente în Raportu l pe anul 2006 a acestei organiza ții, se poate afla, de
asemenea, faptul c ă, în anul 2006, a fost acordat ă o atenție sporită victimelor traficului și
exploatării sexuale, reu șindu-se retragerea din exploatarea prin munc ă sau în scopuri sexuale a
119 copii (66 b ăieți și 52 fete), precum și integrarea în programele de prevenire a 118 copii
(66 bă ieți și 52 fete)15. De asemenea, Cabinetele de consiliere pentru copilul victim ă a
abuzului și traficului, aflate în Suceava, R ădăuți și Fălticeni, au acordat, în anul 2006, terapie
și consiliere unui num ăr de 183 de copii și 49 de părinți16.

3. Date aflate în eviden ța Institutului pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalităț ii din
Inspectoratul Poli ției

3.1. Date cu privire la abuzul ș i exploatarea sexual ă a copiilor
Dacă ne referim numai la actele de abuz sexual comise de pă rinți împotriva copiilor
lor, informa țiile din ț ara noastr ă în acest domeniu sunt incomplete sau insuficiente. dat fiind
caracterul extrem de intim al acestor acte. Nu exist ă, în acest sens, date pertinente și lipsesc
complet anchetele întreprinse asupra victimelor Statisticile oficiale eviden țiază, de exemplu,
că, începând din anul 1990 și până în anul 2000, au fost depistate numai circa 600-650 de
infracțiuni de incest, cu o medie anual ă de circa 65-70 de cazuri
17.
Până în anul 1993, aceste infrac țiuni păreau nesemnificative în ansamblul cazurilor de
abuz sexual și nu existau statistici reprezentative pent ru a le putea monitoriza în mod adecvat.
În anul 1993 au fost înregistrate numai 30 de caz uri, dintre care 9 cu victime care aveau vârsta
sub 14 ani, iar în anul 1997 au fost raportate 63 de cazuri, cu 19 victime care aveau vârsta mai
mică de 14 ani. Un an mai târziu, în 1998, statistic ile oficiale consemnau cifra de 65 de cazuri,

15 Raportul men ționat, p. 12.
16 Idem, p. 15.
17 Conform cu articolul, semnat de Vasile Surcel, Părinții mai răi decât violatorii. Incestul – co șmarul copiilor
români, ”Evenimentul Zilei”, 23 octombrie 1999, p. 5.
18Idem. Vezi și lucrarea semnat ă de Rădulescu M. Sorin, Sociologia violenț ei (intra)familiale. Victime și
agresori în familie, București, Editura Lumina Lex, 2001, p. 194.
 Distincția dintre aceste două forme de abuz sexual ni se pare contestabil ă în măsura în care minorul nu are
discernământul necesar pentru a participa în deplin ă cunoștință de cauză la întreținerea unui raport sexual cu un
major.

23

dintre care 1
0 implicau victime sub 14 ani. În fine, în anul 1999, s-au înregistrat 73 de cazuri.
Circa o treime din cazurile de incest raportate au loc în zona Moldova18.
Date mai ”sistematizate” asupra inciden ței fenomenului de abuz sexual împotriva
copiilor pot fi identificate în statisticile poli ției, care, din p ăcate, exceptând cazurile de incest,
nu diferen țiază între abuzul sexual comis de p ărinți și cel comis de str ăini (majori sau chiar
minori) asupra copiilor.
Deși aceste informa ții sunt incomplete, ele arat ă, totuși, că violurile și raporturile
sexuale ale minorelor cu un major sunt preponderente în ansamblul infrac țiunilor de natur ă
sexuală.
În perioada care cuprinde anul 2005, 2006 și primele 9 luni ale anului 2007, de
exemplu, cu excep ția incestului, s-a înregistrat o tendin ță de creștere a celorlalte acte de abuz
sexual, cu prec ădere a violurilor și raporturilor sexuale între un minor și un major (vezi
tabelul 21). Spre deosebire de aceast ă creștere, incestul a înregistrat fie o tendin ță de
”stagnare” (în 2005 și 2006), fie una de descre ștere (primele luni ale anului 2007). Aceste
tendințe vizează însă numai cifre absolute, deoarece, procentual, în ansamblu, cu excep ția
incestului, ierarhia ponder ilor diferitelor forme de abuz sexual nu se modific ă substanț ial.

Anii Viol Raport
sexual cu
o minoră Perversiune
sexuală Corupț ie
sexuală Seducție Incest
TOTAL*

T % T % T % T % T % T % T %
2005 378 54,7 151 21,8 62 9,0 83 12,0 – – 17 2,5 691 100
2006 752 59,1 311 24,4 48 3,8 85 6,7 40 3,1 37 2,9 1.273 100
2007
(ian.-sept.) 278 50,2 187 33,8 15 2,6 42 7,6 21 3,8 11 2,0 554 100
* (Observa ția ns.: fa ță de perioada 1998-2000, din acest tabel lipseș te categoria ”rela ții
sexuale între persoane de acela și sex”, ap ărând, în schimb, o nou ă categorie -”seduc ția”,
distinctă față de corupția sexuală)
Tabelul 21 – Cazuri de copii abuza ți sexual, aflate în eviden ța Institutului pentru Cercetarea și
Prevenirea Criminalit ății din Inspectoratul Poli ției, în perioada 2005 – primele 9 luni ale
anului 2007 (Sursa: Instit utul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalit ății)

Vârsta Viol Raport
sexual cu
o minoră Perversiune
sexuală Corupț ie
sexuală Seducție Incest
TOTAL

T % T % T % T % T % T % T %
Sub 14 ani 244 51,5 123 25,9 27 5,7 57 12,0 5 1,1 18 3,8 474 100
14-15 ani 173 44,8 169 43,8 5 1,3 16 4,1 14 3,7 9 2,3 386 100
16-18 ani 335 81,1 19 4,6 16 3,9 12 2,9 21 5,1 10 2,4 413 100
T 752 59,1 311 24,4 48 3,8 85 6,7 40 3,1 37 2,9 1.273 100
Tabelul 22 – Distribu ția pe fiecare categorie de vârst ă a victimelor infrac țiunilor de natur ă
sexuală înregistrate în anul 2006 (Sursa : Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea
Criminalit ății)

24

Evidențierea distribu ției diferitelor for
me de abuz în anul 2006, în funcț i e d e t r e i
grupuri de vârst ă (vezi tabelul 22), arat ă că, pentru grupurile mai mici de vârst ă (sub 14
ani și 14-16 ani), ierarhia formelor men ționate este relativ similar ă: locul 1 – violurile; locul 2
– raporturile sexuale între o minoră și un major și locul 3 – corup ția sexuală. În schimb,
pentru grupul celor cuprin și în intervalul de vârst ă 16-18 ani, de și violurile se men țin pe
seducția și raporturile sexuale între o minor ă și un major se situeaz ă (aproape la egalitate) pe
locul 2.
O imagine mai ilustrativ ă a victimiz ării fiecăreia dintre cele trei grupuri de vârst ă este
arătată în tabelul 23 (vezi tabelul 23). Astfel, cel mai mare risc de a fi supus unui act de viol și
de seducție este specific grupului de vârstă 16-18 ani, în timp ce pentru grupul de vârst ă 14-16
ani cel mai mare risc este de a avea raporturi sexuale cu un major, iar pentru cel mai tân ăr
grup de vârst ă (sub 14 ani) riscul cel mai mare este ac ela de a se confrunta cu acte de corup ție
sexuală și perversiune.

3.2. Date cu privire la diverse forme de violen ță aplicate copiilor

Potrivit statisticilor existente la Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Cri minalității, în
întreg anul 2006 au fost maltrataț i sau au fost victime ale unor forme de violen ță gravă și
foarte grav ă (inclusiv omor) un num ăr de 1.413 copii (v ezi tabelul 24)

Vârsta Viol Raport
sexual cu
o minoră Perversiune
sexuală Corupț ie
sexuală SeducțieIncest
TOTAL

T % T % T % T % T % T % T %
Sub 14 ani 244 32,4 123 39,5 27 56,3 57 67,1 5 12,5 18 48,6 474 37,2
14-15 ani 173 23,0 169 54,3 5 10,4 16 18,8 14 35,0 9 24,3 386 30,4
16-18 ani 335 44,6 19 6,2 16 33,3 12 14,1 21 52,5 10 27,1 413 32,4
T 752 100 311 48 100 85 100 40 100 37 100 1.273 100
Tabelul 23 – Distribu ția comparativ ă pe fiecare categorie de vârst ă și tip de abuz a victimelor
infracțiunilor de natur ă sexuală înregistrate în anul 2006 (Sur sa: Institutul pentru Cercetarea și
Prevenirea Criminalit ății)

Vârsta Omor Tentativă
de omor Lovire sau
alte
violențe Vătămare
corporală Vătămare
corporală
gravă Loviri
cauzatoare
de moarte TOTAL

T % T % T % T % T % T % T %
Sub 14 ani 15 5,7 9 3,4 182 68,7 47 17,7 9 3,4 3 1,1 265 100
14-15* ani – – 6 2,8 162 75,0 39 18,0 8 3,7 1 0,5 216 100
16-18 ani 11 1,2 30 3,2 668 71,7 187 20,1 33 3,5 3 0,3 932 100
T 26 1,8 45 3,2 1.012 71,6 273 19,3 50 3,6 7 0,5 1.413 100
* (Observa ția noastră: Este de men ționat faptul c ă intervalele de vârst ă utilizate de I.C.P.C.
sunt: până la 14 ani; 14-15 ani și 15-18 ani, ignorându-se faptul c ă vârsta de 15 ani apare de
două ori, fapt de natură a afecta acurate țea statisticilor cu privire la vârsta real ă a copiilor).
25

Tabelul 24 – Distribu ția cazu
rilor de maltratare și alte forme de violen ță asupra minorilor în
funcție de vârst ă în anul 2006 (Sursa: Inst itutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalit ății)

Pentru toate cele tr ei grupuri de vârst ă, lovirile sau alte violen țe și vătămările
corporale sunt cele mai frecvente rele tratamente aplicate. Re ține atenția, în cadrul grupului de
vârstă sub 14 ani, propor ția ridicat ă (de circa 7%) a omorurilor împreun ă cu loviturile
cauzatoare de moarte.
În mod comparativ, diferen țiat pe fiecare tip de violen ță și pe fiecare grup de vârst ă (vezi
tabelul 25), cel mai victimizat este grupul de vârst ă plasat în intervalul 16-18 ani, asupra
căruia se exercit ă, cu mai mult ă intensitate decât în ce lelalte grupuri de vârstă , vătămări
corporale (inclusiv cele cu caracter grav), tentative de omor și loviri sau alte forme de
violență. Urmează , în ordine, grupul de vârstă sub 14 ani asupra c ăruia se exercit ă, cu
precă dere, omoruri și loviri cauzatoare de moarte (acestea din urm ă afectează, la egalitate cu
grupul sub 14 ani, și grupul 16-18 ani). Grupul de vârst ă 14-16 ani pare m ai puțin afectat,
decât celelalte grupuri de vârst ă, de diferitele forme de violen ță menționate, ponderea cea mai
mare având-o în cadrul acestui grup lovirile sau alte violen țe și vătămările corporale grave.

Vârsta Omor Tentativă
de omor Lovire sau
alte
violențe Vătămare
corporală Vătămare
corporală
gravă Loviri
cauzatoare
de moarte TOTAL

T % T % T % T % T % T % T %
Sub 14 ani 15 57,7 9 20,0 182 18,0 47 17,7 9 18,0 3 42,9 265 18,8
14-15 ani – – 6 13,3 162 16,0 39 18,0 8 16,0 1 14,3 216 15,3
16-18
ani 11 42,3 30 66,7 668 66,0 187 20,1 33 66,0 3 42,8 932 65,9
T 26 100 45 100 1.012 100 273 100 50 100 7 100 1.413 100
Tabelul 25 – Distribu ția comparativ ă cazurilor de maltratare și alte forme de violen ță asupra
minorilor în func ție de fiecare grup de vârst ă și formă de violen ță în anul 2006 (Sursa:
Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalit ății)

Datele existente la Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalit ății cu privire
la violența exercitat ă împotriva copilului în anul
2006 mai precizeaz ă și faptul că au avut loc un num ăr de 77 rele tratamente aplicate minorului
și 2.335 cazuri de abandon familial. Distribu ția pe grupuri de vârst ă, care este eviden țiată în
tabelul 26 (vezi tabelul 26), indic ă faptul că grupul de vârst ă cel mai expus atât relelor
tratamente, cât și abandonului familial este cel sub vârsta de 14 ani.

Vârsta Rele tratamente aplicate
minorului Abandon familial
T % T %
Sub 14 ani 59 76,6 1.310 55,6
14-15 ani 14 18,2 346 14,7
16-18 ani 4 5,2 699 29,7
T 77 100,0 2.355 100,0
Tabelul 26 – Distribu ția pe grupuri de vârst ă a cazurilor de abandon familial și rele tratamente
aplicate minorilor în anul 2006 (Sursa: Institut ul pentru Cercetarea și Prevenirea
Criminalit ății).

26

În ceea ce p
rivește situația statistică din anul 2007, în primele nou ă luni ale anului, au
fost maltrata ți sau au fost victime ale altor forme de violen ță 2.999 de copii (vezi tabelul
27)19. În funcție de vârstă , distribuția cazurilor arat ă că peste 70% dintre victime au vârsta
între 16-18 ani, aproximativ 16% au vârsta cuprins ă în intervalul 14-15 ani, iar circa 15% au
sub 14 ani. (vezi tabelul 28). Pentru toate grupurile de vârst ă, lovirile sau alte violen țe
reprezintă forma de agresiune cea mai frecvent ă.

Vârsta Omor Tentativă
de omor Lovire sau
alte
violențe Vătămare
corporalăVătămare
corporală
gravă* Loviri
cauzatoare
de moarte TOTAL

T % T % T % T % T % T % T %
Sub
14 ani 11 2,5 9 2,1 379 87,2 30 6,9 5 1,1 1 0,2 435 100
14-15 ani 3 0,6 2 0,4 435 93,3 18 3,9 6 1,3 2 0,5 466 100
16-18 ani 12 0,6 14 0,7 1.926 91,8 119 5,7 25 1,1 2 0,1 2.098 100
T 26 0,9 25 0,8 2.740 91,4 167 5,6 36 1,2 5 0,1 2.999 100
* (a se vedea nota de subsol 24).
Tabelul 27 – Distribu ția cazurilor de maltratare și alte forme de violen ță asupra minorilor în
funcție de vârst ă în primele 9 luni ale anului 2007 (S ursa: Institutul pentru Cercetarea și
Prevenirea Criminalit ății)

Vârst
a Omor Tentativ
ă de
omor Lovire
sau alte
violențe Vătăma
re
corporal
ă Vătăma
re
corporal
ă gravă*Loviri
cauzatoar
e de
moarte TOTAL

T % T % T % T % T % T % T %
Sub 14 ani 11 42,
3 9 36,
0 379 13,
8 30 18,
0 5 13,
9 1 20,0 435 14,
5
14-15 ani 3 11,
5 2 8,0 435 15,
9 18 10,
8 6 16,7 2 40,0 466 15,
5
16-18 ani 12 46,
2 14 56,
0 1.92
6 70,
3 11
9 71,
2 25 69,
4 2 40,0 2.09
8 70,
0
T 26 10
0 25 10
0 2.74
0 10
0 16
7 10
0 36 10
0 5 100 2.99
9 10
0
* (a se vedea nota de subsol 24).
Tabelul 28 – Distribu ția comparativ ă cazurilor de maltratare și alte forme de violen ță asupra
minorilor în func ție de fiecare grup de vârstă și formă de violen ță în primele 9 luni ale anului
2007 (Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalit ății)
Diferenț iat, pe tipuri de violen țe și pe vârste, cel plasat în intervalul 16-18 ani este cel mai
victimizat, v ătămările corporale (inclusiv cele grave
20), lovirile sau alte violen țe, precum și

19 Conform statisticilor Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalităț ii.
20 E s t e d e m e n ționat faptul c ă, la începutul lunii noiembrie 2007, în cadrul workshop-ului ”Violen ța naște
violență”, organizat de organiza ția ”Salvați Copiii” în cadrul Salonului Na țional de Psihologie, au fost prezentate
(din nou) datele preluate de noi în tabelul 28, dar cu precizarea c ă, în primele nou ă luni ale anului, au fost
înregistrate și 518 cazuri de v ătămare corporal ă din culpă. Această cifră ridică, numărul copiilor victime, pentru
perioada menț ionată, la 3.517 la care se adaug ă și 34 cazuri de rele tratamente aplicate minorilor, precum și
1.356 cazuri de abandon familial. Dac ă, la limită, abandonul familial poate fi considerat și el, într-un fel sau în
27

vătămările corporale grave fiind cel m
ai des întâlnite aici. La rândul s ău, grupul de vârst ă sub
14 ani este mai frecvent supus infrac țiunilor de omor și tentativă de omor, în timp ce grupul
între 14-16 ani este mai intens supus lovirilor cauzatoa re de moarte.
În primele 9 luni ale anului 2007 au fost în registrate, de asemen ea, 34 cazuri de rele
tratamente aplicate minorului și 1.356 cazuri de abandon familial (vezi tabelul 29).

Vârsta Rele tratamente aplicate
minorului Abandon familial
T % T %
Sub 14 ani 26 76,5 709 52,3
14-15 ani 5 14,7 198 14,6
16-18 ani 3 8,8 449 33,1
T 34 100,0 1.356 100,0
Tabelul 29 – Distribu ția pe grupuri de vârst ă a cazurilor de abandon familial și rele tratamente
aplicate minorilor în primele 9 luni ale anul ui 2007 (Sursa:Institutu l pentru Cercetarea și
Prevenirea Criminalit ății)

La fel ca și în anul 2006, copiii sub 14 ani au reprezentat grupul de vârst ă cel mai
supus infrac țiunilor men ționate.

4. Tendinț e ale victimiz ării copiilor în România și forme de protec ție socială a acestora,
rezultate din analiza datelor prelucrate de Agen ția Națională Pentru Protec ția Drepturilor
Copilului

4.1. Principalele servicii de care au beneficiat copiii afla ți în dificultate și ponderea
beneficiarilor inclu și în ele

Datele prelucrate de Agen ția Națională Pentru Protec ția Drepturilor Copilului
(ANPDC), pe baza informa țiilor furnizate (pentru trimestr ul I al anului 2007) de c ătre cele 47
Direcț ii Generale de Asisten ță Socială și Protecția Copilului din teritoriu, eviden țiază
următoarea situa ție:
Au beneficiat de serviciile de prevenire a separ ării de părinți un număr de 28.302 de
copii (vezi tabelul 30). Circa 62% au beneficiat de alte servicii de prevenire decât Centrele de
zi, ia
r peste 38% au beneficiat de serviciile acestor centre. Cele mai solicitate servicii de
prevenire, altele decât Centrele de zi, au fost cele din subordinea Direc țiilor Generale de
Asistență Socială și Protecția Copilului, care au acordat asisten ță pentru aproximativ 52%
dintre copiii care fost asista ți de aceste servicii. La rândul lor, cele mai solicitate Centre de zi
au fost acelea din subordinea organismelor privat e acreditate, care au acordat servicii
pentru 37,0% dintre copiii afla ți în atenția acestor centre.
Analiza acestor date mai arat ă faptul că serviciile de prevenire cele mai solicitate sunt
cele din subordinea Direc țiilor Generale de de Asisten ță Socială și Protecția Copilului (care au
avut ca beneficiari 44,6% dintre copii) și cele din subordinea Consiliilo r locale (care au avut
ca beneficiari peste o treime dintre ei)-(vezi tabelul 31).

altul, o form ă de abuz și chiar ”violen ță” contra copilului, aceasta înseamn ă că, în primele luni, ale anului 2007,
a existat un total de 4.907 victime copii, cifr ă mult superioar ă estimărilor făcute de Institutul pentru Cercetarea și
Prevenirea Criminalităț ii pe baza datelor furnizate de Inspectoratul General al Poli ției Române.
28

SERVICII DE
PREVENIRE A
SEPARĂRI
I DE
PĂRINȚI TIPUL DE SERVICII
Total
Copii
beneficiari
% % DIN
TOTAL
GENERAL
În subordinea Consiliilor
locale 3.336 30,9
În subordinea organismelor private acreditate 3.997 37,0 Centre de Zi
În subordinea DGASPC 3.472 32,1
38,2
TOTAL 10.805 100,0
În subordinea Consiliilor locale 6.242 35,7
În subordinea organismelor private acreditate 2.105 12,0 Alte Servicii de Prevenire
În subordinea DGASPC 9.150 52,3
61,8
TOTAL 17.497 100,0
TOTAL
GENERAL
–
28.302
100,0
100,0
Tabelul 30 – Distribu ția copiilor asista ți în funcț ie de tipul de servicii de prevenire a separ ării
de pă rinți (Sursa: ANPDC, date existe nte în trimestrul I, 2007)

TIPURI DE SERVICII DE PREVENIRE Total copii
beneficiari %
În subordinea Consiliilor locale 9.578 33,8
În subordinea organismelor private acreditate 6.102 21,6
În subordinea DGASPC 12.622 44,6
TOTAL 28.302 100,0
Tabelul 31– Distribu ția copiilor asista ți în funcț ie de forma de subordonare a serviciilor de
prevenire a separ ării de părinți (Sursa: ANPDC, date existe nte în trimestrul I, 2007)

De menț ionat că personalul Direc țiilor Generale de de Asisten ță Socială și Protecția
Copilului num ăra, în primul trimestru al acestui an peste 41.000 de angaja ți, din care
majoritatea (peste 73%) lucrau în cen trele de plasament sau erau asisten ți maternali
profesioni ști (vezi tabelul 32).

PERSONAL EXISTENT ÎN URM ĂTOARELE
SERVICII Total %
Aparat propriu 5844 14,2
Centre de Plasament 15077 36,7
Asistenți maternali profesioni ști 14929 36,4
Alte Servicii 5188 12,7
TOTAL GENERAL 41.038 100,0
Tabelul 32 – Distribu ția personalului DGASPC în func ție de tipul de serv icii (Sursa: ANPDC,
date existente în trimestrul I, 2007)
Din totalul copiilor, marea majoritate (apr oape 63%) a beneficiat de serviciile de
asistență socială de tip familial, iar peste 35% a beneficiat de serviciile de tip reziden țial
29

publice și ale organism
elor private acreditate (vezi tabelul 33. În schimb, de servicii
alternative (la tutore) au benefi ciat numai 1,8% dintre copii.

SERVICII
DE ASISTEN ȚĂ
SOCIALĂ TIPUL DE SERVICII
Total
Copii
beneficiari % % DIN
TOTAL
GENERAL
SERVICII
La asisten ți maternali angaja ți ai
DGASPC 19.678 41,7
La asisten ți maternali angaja ți ai
rganismelor private acreditate o236 0,5
La asisten ți maternali angaja ți ai
Consiliilor locale 18 0,03
La rude pân ă la gradul IV
inclusiv 4058 8,6 Servicii de tip familial
La alte familii/persoane 23.204 49,2
TOTAL 47.194 100,0
62,8
Servicii alternative La tutore
1.338 100,0 1,8

TOTAL 1.338 100,0
Centre de plasament 21.000 96,1
Centre de primire în regim de urgență 549 2,5 Servicii de tip
rezidențial
publice Centre maternale 298 1,4
TOTAL 21.847 100,0
Centre de plasament 4.691 98,7
Centre de primire în regim de
urgență 41 0,9 Servicii de
tip
rezidențial
ale
organismelor private acreditate Centre maternale 20 0,4
TOTAL 4.752 100,0
35,4
TOTAL GENERAL –
75.131 – 100,0
Tabelul 33 – Distribu ția copiilor beneficiari ai sistemului de protec ți e s p e c i a l ă în
funcție de tipul de servicii de asisten ță socială (Sursa: ANPDC, date existente în trimestrul
I, 2007)

Asistenț a furnizat ă de alte familii/persoane (la pest e 49% dintre copiii beneficiari) și
cea oferit ă de asisten ții maternali, angaja ți ai Direc țiilor Generale de Asisten ță Socială și
Protecția Copilului (la circa 42% dintre copii), au fost cele mai solicitate în cadrul serviciilor
de tip familial. În ceea ce prive ște serviciile de tip reziden țial, atât cele cu caracter public, cât
și cele ale organismelor priv ate acreditate, centrele de plasament au reunit cel mai
mare num ăr de copii beneficiari (peste 96%, respectiv aproape 99%), iar centrele maternale
au avut un num ăr aproape nesemnificativ de asemenea
beneficiari (aproape 3% în cad rul serviciilor de tip reziden țial cu caracter public și sub 1% în
cadrul celor ale organismelor private acreditate).
30

În ansamblul serviciilor de tip reziden țial, cele cu caracter public reprezint ă circa trei
sferturi din totalul institu țiilor care acord ă protecție socială specială copiilor afla ți în
dificultate, iar acelea aflate în subordinea organismelor private acreditate reprezint ă peste un
sfert din total (vezi tabelul 34).

SERVICII DE
TIP REZIDEN ȚIAL Tipul de Servicii Total
Servicii% % DIN TOTAL GENERALSERVICII Total
copii
protejaț i % % DIN
TOTAL
GENE-
RAL
COPII
Centre de Plasament
clasice 166 13,8
4.881 22,3
Centre de
Plasament
modulate 110 9,1 8.856 40,5
Apartamente 391 32,4 2.411 11,1
Case de tip
familial 392 32,5 4.250 19,4
Centre maternale 50 4,1 298 1,4
Centre de primire în regim de urgență 51 4,2 549 2,5
Publice
Alte Servicii* 46 3,9 602 2,8
TOTAL 1.206 100,0

74,7
21.847 100,0
82,1
Centre de
Plasament
clasice
42
10,3
888

18,7

Centre de Plasament
modulate
23
5,6 394 8,3
Apartamente 41 10,1 185 3,9
Case de tip
familial 291 71,1 3.187 67,1
Centre maternale 5 1,2 20 0,4
Centre de primire în regim de urgență
2
0,5 41 0,9

Aflate în
subordinea
organismelor
private
acreditate

Alte Servicii* 5 1,2 37 0,8
TOTAL 409 100,0

25,3

4.752 100,0

17,9
TOTAL
GENERAL – 1.615 – 100,0 26.599 – 100,0
31

* (Serviciu pentru dezvolta rea deprinderilor de via ță independent ă, a
dăpost de zi și
noapte)
Tabelul 34 – Distribu ția copiilor care beneficiaz ă de protec ție socială specială în institu țiile
de tip reziden țial (Sursa: ANPDC, da te existente în trimestrul I, 2007)

Această situație este eviden țiată și de faptul c ă peste 82% dintre copiii afla ți în
dificultate au bene ficiat de protec ție socială specială din partea servici ilor de tip reziden țial
publice, comparativ cu circa 18% dintre ace ști copii care au beneficiat de protec ție socială
specială din partea serviciilor de tip reziden țial aflate în subordine a organismelor private
acreditate. În acela și timp, se poate men ționa faptul c ă, în cadrul serviciilor de tip reziden țial
cu caracter public , centrele de plas ament, atât cele modulate, cât și cele clasice au oferit
protecție socială specială la aproximativ 63% dintre copiii cu probleme. În schimb, în cadrul
serviciilor de tip reziden țial aflate în subordinea organismelor private acreditate, cele
mai solicitate au fost casele de ti p familial, care au acordat protec ție socială specială la peste
67% dintre copiii afla ți în dificultate.
În trimestrul I al acestui a n, serviciile de tip reziden țial cu caracter public (care au
reprezentat circa 85% din totalul serv iciilor implicate) au acordat protec ție socială specială la
peste 95% dintre copiii cu dizabilit ăți, în timp ce serviciile de tip reziden țial aflate în
subordinea organismelor private

SERVICII DE
TIP REZIDEN ȚIAL Tipul de Servicii Total
Servicii% % DIN TOTAL GENERALSERVICII Total
copii
protejaț i % % DIN
TOTAL
GENE-
RAL
COPII
Centre de
Plasament
clasice 106 26,4
6.410 61,2
Centre de
Plasament
modulate 47 11,7 1.663 15,8
Apartamente 72 18,0 427 4,1
Case de tip
familial 168 41,9 1.855 17,7

Publice
Alte Servicii* 8 2,0 125 1,2
TOTAL 401 100,0

84,9
10.480 100,0

95,1
Centre de Plasament
clasice
3
4,2
63
11,7
Centre de
Plasament
modulate
5
7,0
33
6,2
Apartamente 6 8,5
46
8,6

Aflate în
subordinea
organismelor
private
acreditate

Case de tip familial 57 80,3 394 73,5
TOTAL 71 100,0

15,1

536 100,0

4,9
TOTAL
GENERAL – 472 – 100,0 11.016 – 100,0
32

* (Serviciu pentru dezvolta rea deprinderilor de via ță independent ă, a
dăpost de zi și
noapte)
Tabelul 35 – Distribu ția copiilor cu dizabilit ăți cărora li s-a acordat protec ție socială în
instituțiile de tip reziden țial (Sursa: ANPDC, date existe nte în trimestrul I, 2007)
acreditate (care au repre zentat peste 15% din totalul de servicii implicate) au acordat protec ție
socială specială la aproximativ 5% dintre copiii cu dizabilit ăți (vezi tabelul 35). În cadrul
serviciilor de tip reziden țial cu caracter public, de și casele de tip familial au cea mai mare
pondere (aproximativ 42%), acestea au acordat protec ție socială specială numai la circa 18%
dintre copiii cu dizabilit ăți incluși în asemenea servicii. În schimb, de și centrele de plasament
clasice dețin numai o pondere de 26,4% în ansamblul serviciilor men ționate, acestea au oferit
protecție socială specială la peste 61% din totalul copiilor cu dizabilit ăți care au beneficiat de
asemenea servicii. În schimb, în cadrul serviciilor de tip reziden țial aflate în subordinea
organismelor private acreditate, casele de tip familial (care reprezint ă peste 80% din
ansamblul serviciilor men ționate) au acordat protec ție socială specială la aproximativ 74%
dintre copiii cu dizabilit ăți care au fost incluș i în asemenea servicii.
Trebuie men ționat faptul c ă serviciile reziden țiale includ centre de protec ție și
asistență în urgență pen
tru copiii victime ale neglij ării, abuzului și exploatării (inclusiv pentru
copiii victime ale tr aficului intern), servicii de tipul ”telefonul copilului” (existente la nivelul
fiecărui județ și sector al Capitalei), servicii specializate pentru sprijinirea recuper ării și
reintegrării sociale a copiilor victime ale neglij ării, abuzului și exploatării, centre de tranzit
pentru protec ția și asistența copiilor repatria ți aflaț i în dificultate și a copiilor victime ale
exploatării sau traficului de fiin țe umane, servicii pentru prevenirea exploatării copilului prin
muncă (vezi tabelul 36),

SERVICII GESTIONATE DE AUTORIT ĂȚILE
ADMINISTRA ȚIEI PUBLICE LOCALE Total Servicii %
Centre de protec ție și asistență în urgență pentru copiii
victime ale neglij ării, abuzului și exploat ării (inclusiv
pentru copiii victime ale traficului intern), 51 36,4
Servicii de tipul ”telefonul copilului” (existente la
nivelul fiec ărui județ și sector al Capitalei) 47 33,6
Servicii specializate pentru sprijinirea recuperării și
reintegrării sociale a copiilor victime ale neglij ării,
abuzului și exploatării* 22 15,7
Centre de tranzit pentru protec ția și asistența copiilor
repatriați aflați în dificultate și a copiilor victime ale
exploatării sau traficului de fiin țe umane** 12 8,6
servicii pentru prevenirea exploatării copilului prin
muncă 8 5,7
TOTAL 140 100,0
* (De men ționat că legea prevede un minimum astfel de 47 de servicii)
** (Centre existente în municipiul Bucure ști și în 11 jude țe de frontieră , printre care:
Mehedinți, Arad, Timi ș, Bihor, Satu Mare, Boto șani, Iași, Suceava, Neam ț, Galați, Giurgiu)
Tabelul 36 – Num ărul și tipul de servicii de protec ție socială a copiilor abuza ți gestionate de
autoritățile administra ției publice locale (Sursa: ANPDC, date existente în trimestrul I, 2007)

70% din aceste servicii gestiona te de organele administra ției publice centrale reprezint ă centre
de protec ție și asistență în urgență pentru copiii victime ale neglij ării, abuzului și exploatării
și servicii de tipul ”telefonul copilului”.
33

4.2. Principalele forme de abuz exercitate asupra copiilor care au be neficiat de serviciile de
prevenir
e și protecție socială

Din totalul cazurilor sesizate de copii abuza ți, atât cele confirmate, cât și cele
infirmate, cea mai mare pondere o ocup ă forma de abuz concretizat ă în neglijarea copilului.
Astfel, circa 58% din totalul cazurile de neglijare sesizate și un procent similar din totalul
cazurilor de neglijare confirmate vizeaz ă o asemenea form ă de abuz (vezi tabelul 37).

COPII ABUZA ȚI
Cazuri confirmate Cazuri infirmate* TIP DE ABUZ
T % T % TOTAL
Cazuri
sesizate
%
FIZIC 519 15,0 197 19,1 716 16,0
EMOȚIONAL 520 15,1 146 14,2 666 14,9
SEXUAL 129 3,7 51 5,0 180 4,0
NEGLIJARE 1.983 57,5 612 59,5 2.595 57,9
EXPLOATARE PRIN
MUNCĂ 278 8,1 21 2,0 299 6,7
EXPLOATARE SEXUAL Ă 13 0,4 2 0,2 15 0,3
EXPLOATARE PENTRU COMITEREA DE INFRACȚIUNI
8
0,2
–
–
8
0,2
TOTAL GENERAL 3.450 100,0 1.029 100,0 4.479 100,0
* (Cazuri, care, în conformitate cu metodologia de lucru, nu corespund sesiz ării respective)
Tabelul 37 – Distribu ția copiilor abuza ți în funcț ie de tipul de abuz și de confirmarea sau
infirmarea cazurilor sesizate (Sur sa: ANPDC, date existente în tr imestrul I, 2007, raportate de
cele 47 de Direc ții Generale de Asisten ță Socială și Protecția Copilului)

De asemenea, în cadrul cazurilor de abuz confirmate, abuzul emo țional (15,1% dintre
aceste cazuri) și cel fizic (15,0% din cazuri)21 se situeaz ă pe locurile urm ătoare dup ă
neglijare. În schimb, cele mai pu ține cazuri sesizate și confirmate sunt acelea care implic ă
exploatarea pentru comiterea de infrac țiuni și cele care vizeaz ă exploatarea sexual ă.

Ca un aspect complementar, trebuie men ționat faptul c ă, în ansamblul cazurilor de
abuz sesizate, cele confirmate ocup ă o pondere de 77% (vezi tabelul 38). De și mai puține în
ansamblul cazurilor sesizate, fo rmele de abuz care se confirm ă cel mai frecvent sunt, în
ordine, exploatarea pentru comiterea de infrac țiuni și exploatarea sexual ă. Urmează, în ordine,
cazurile sesizate de exploatare prin munc ă și abuz emo țional.

21 Conform informa țiilor publicate în pres ă (vezi Miruna Covaci, În primele 9 luni ale lui 2007, 3.500 de copii –
victime ale violen ței, în ziarul ”Gândul”, 22 octombrie, 2007, p. 23), A.N.P.C.D. a avut în eviden ță, ”în primele
6 luni (subl. ns.: 6 nu 9) ale acestui an”, 751 cazuri de abuz fizic (dintr e care 359 închise) și 691 cazuri de abuz
emoțional, ceea ce înseamn ă o creștere ”ușoară”, față de primul trimestru, cu doar 7,3% a cazurilor de copii
supuși abuzului fizic și cu numai 3,8% a celor de copii supu și abuzului emoț ional. Acela și articol precizează că
664 dintre cazurile de abuz fizic s-au produs în mediul familial, 7 – în servicii reziden țiale, 20 – în școli, 4 – în
alte institu ții și 54 în alte loca ții. De asemenea, din cele 691 cazuri de abuz emo țional, 433 au avut loc în mediul
urban și 258 în mediul rural. 644 dintre asem enea cazuri au avut loc în familie, 17 în școli, 4 în servicii
rezidențiale și 26 în alte loca ții.
34

COPII ABUZA ȚI
Cazuri confirmate Cazuri infirmate TIP DE ABUZ
T % din
Total
cazuri
sesizate T % din
Total
cazuri
sesizate TOTAL
Cazuri
sesizate
%
FIZIC 519 72,4 197 27,5 716 100,0
EMOȚIONAL 520 78,1 146 21,9 666 100,0
SEXUAL 129 71,7 51 28,3 180 100,0
NEGLIJARE 1.983 76,4 612 23,6 2.595 100,0
EXPLOATARE PRIN
MUNCĂ 278 93,0 21 7,0 299 100,0
EXPLOATARE SEXUAL Ă 13 86,7 2 13,3 15 100,0
EXPLOATARE PENTRU COMITEREA DE INFRACȚIUNI
8
100,0
–
–
8
100,0
TOTAL GENERAL 3.450 77,0 1.029 23,0 4.479 100,0
Tabelul 38 – Distribu ția cazurilor de abuz sesizate în func ție de confirmarea (infirmarea) lor
și de tipul de abuz (Sursa: ANPDC, date existent e în trimestrul I, 2007, raportate de cele 47 de
Direcț ii Generale de Asisten ță Socială și Protecția Copilului)

În ceea ce prive ște sursele sesiz ărilor cazurilor de abuz contra copiilor, primite de
Direcț ii Generale de Asisten ță Socială și Protecția Copilului, acestea sunt cele eviden țiate în
tabelul 39.
SURSE PRINCIPALE ALE SESIZ ĂRII CAZURILOR DE
ABUZ TOTAL
Sesiză ri %
Direct de la copii (prin ”telefonul copiilor”, telefonul DGASPC,
alte mijloace) 524 11,7
Prin diverse institu ții 1.392 31,0
De la persoane fizice 2.430 54,3
Autosesiz ări ale DGASPC 133 3,0
TOTAL 4.479 100,0
Tabelul 39 – Sursele principale ale sesiz ării cazurilor de abuz (Sursa: ANPDC, date existente
în trimestrul I, 2007, raportate de cele 47 de Direc ții Generale de Asisten ță Socială și Protecția
Copilului) Sursele cele mai importante de sesizare a cazur ilor sunt reprezentate de persoanele fizice
(54,3% din totalul de surse) și diversele institu ții (31,0%).
Eviden țierea diferitelor variabile care caracterizeaz ă situaț ia copiilor abuza ți aflați în
atenția serviciilor men ționate, arată următoarele:

(a) Mediul de provenien ță

În funcție de mediul de provenien ță (vezi tabelul 40), de și diversele forme de abuz
caracterizeaz ă în propor ții relativ similare, pe copiii din ambele medii, totu și, copiii din
mediul urban sunt supu și, într-o pondere mai mare decât în mediul rural, exploat ării
pentru comiterea unor infrac țiuni (circa 88% din totalul cazurilor confirmate), exploat ării
sexuale (peste 69% din tota lul acestor cazuri), exploat ării prin munc ă (aproximativ trei
sferturi dintre cazurile confirmate) și abuzului emo țional (aproape 60% din asemenea cazuri).

35

COPII ABUZA ȚI
URBAN RURAL TIP DE ABUZ
Total
Cazuri
confirmate
% Total
Cazuri
confirmate
% TOTAL
Cazuri
confirmate

%
FIZIC 261 50,3 258 49,7 519 15,0
EMOȚIONAL 310 59,6 210 40,4 520 15,1
SEXUAL 56 43,4 73 56,6 129 3,7
NEGLIJARE 866 43,7 1.117 56,3 1.983 57,5
EXPLOATARE PRIN
MUNCĂ 207 74,5 71 25,5 278 8,1
EXPLOATARE SEXUAL Ă 9 69,2 4 30,8 13 0,4
EXPLOATARE PENTRU COMITEREA DE INFRACȚIUNI
7
87,5
1
12,5
8
0,2
TOTAL GENERAL 1.716 49,7 1.734 50,3 3.450 100,0
Tabelul 40 – Distribu ția copiilor abuza ți în funcție de mediul de provenien ță și tipul de abuz
(Sursa: ANPDC, date existente în trimestrul I, 2007)
În mod comparativ, copiii di n mediul rural sunt supu și, cu mai mare intensitate decât
în mediul urban, abuzului sexual și neglijării (fiecare asemenea form ă de abuz reprezentând
peste 56% din cazurile confirmate. De men ționat că abuzul fizic se manifest ă în ponderi
relativ egale atât în mediul urban, cât și cel rural
22.
Dincolo de aceste evalu ări, în ansamblul fiec ărei forme de abuz în parte (vezi tabelul
41), neglijarea reprezint ă cea mai important ă formă de abuz pentru ambele medii (circa 65%
din cazurile confirmate din mediul rural și peste 50% dintre cazurile confirmate din mediul
urban), iar exploatarea pe ntru comiterea unor infrac țiuni și exploatarea sexual ă sunt formele
care se manifest ă cu cea mai mic ă frecvență .

COPII ABUZA ȚI
URBAN RURAL TIP DE ABUZ
Total
Cazuri
confirmate
% Total
Cazuri
confirmate
% TOTAL
Cazuri
confirmate

%
FIZIC 261 15,2 258 14,9 519 15,0
EMOȚIONAL 310 18,0 210 12,1 520 15,1
SEXUAL 56 3,3 73 4,2 129 3,7
NEGLIJARE 866 50,5 1.117 64,4 1.983 57,5
EXPLOATARE PRIN MUNCĂ 207 12,1 71 4,1 278 8,1
EXPLOATARE
SEXUAL Ă 9 0,5 4 0,2 13 0,4

22 În concordan ță cu datele publicate de presă ca urmare a workshop-ului ”Violența naște violen ță” organizat de
”Salvați Copiii” în cadrul Salonului Na țional de Psihologie din 8-9 noiembrie 2007 (de exemplu, Andrei
Ghiciușcă, Peste 3.500 de copii victime ale violen ței, în ziarul ”Ziua”, 10/11 noiembrie 2007, p. 9), dintre cele
751 cazuri de abuz fizic pe care A.N.P.D.C. le-a avut în eviden ță, în primul semestru al anului 2007, 380 (adic ă
circa 51%) au fost înregistrate în meiul urban și 371 (adic ă aproximativ 49%) în meiul rural.
36

EXPLOAT
ARE PENTRU
COMITEREA DE
INFRACȚIUNI
7
0,4
1
0,1
8
0,2
TOTAL GENERAL 1.716 49,7 1.734 50,3 3.450 100,0
Tabelul 41 – Distribu ția tipurilor de abuz în func ție de ponderea lor în cele dou ă medii de
provenien ță (Sursa: ANPDC, date existente în trimestrul I, 2007)

(b) Sexul copiilor abuza ți

Cu excepția abuzului sexual și neglijării, care sunt cele mai frecvente forme de abuz exercitate
asupra fetelor, b ăieții sunt supu și, într-o m ăsură mai mare, tuturor celorlalte forme de abuz
(vezi tabelul 42). Astfel, pe ste 56% dintre fete au fost supuse abuzului sexual și un procent
relativ similar dintre ele a fost supus neglij ării. Comparativ, b ăieții au fost supu și, în
proporție de 75% exploată rii pentru comiterea unor infrac țiuni, în propor ție de peste 62%
exploatării prin munc ă și în propor ție relativ apropiat ă abuzului emo țional (circa 52%) ș i celui
fizic (aproximativ 51%).

COPII ABUZA ȚI
MASCULIN FEMININ TIP DE ABUZ
Total
Cazuri
confirmate
% Total
Cazuri
confirmate
% TOTAL
Cazuri
confirmate

%
FIZIC 262 50,6 257 49,7 519 15,0
EMOȚIONAL 269 51,9 251 40,4 520 15,1
SEXUAL 28 21,7 101 56,6 129 3,7
NEGLIJARE 1.043 52,6 940 56,3 1.983 57,5
EXPLOATARE PRIN
MUNCĂ 173 62,2 105 25,5 278 8,1
EXPLOATARE SEXUAL Ă 1 7,7 12 30,8 13 0,4
EXPLOATARE PENTRU COMITEREA DE INFRACȚIUNI
6
75,0
2
12,5
8
0,2
TOTAL GENERAL 1.782 49,7 1.668 50,3 3.450 100,0
Tabelul 42 – Distribu ția tipurilor de abuz în func ție de sexul copiilor abuza ți (Sursa: ANPDC,
date existente în trimestrul I , 2007)

În raport de fiecare abuz în parte, îns ă, cu excep ția abuzului sexual mai frecvent în
rândul fetelor, celelalte forme de abuz tind s ă fie relativ similare ca pondere atât în rândul
fetelor, cât și al băieților (vezi tabelul 43.

COPII ABUZA ȚI
MASCULIN FEMININ TIP DE ABUZ
Total
Cazuri
confirmate
% Total
Cazuri
confirmate
% TOTAL
Cazuri
confirmate

%
FIZIC 262 14,7 257 15,4 519 15,0
EMOȚIONAL 269 15,1 251 15,0 520 15,1
SEXUAL 28 1,6 101 6,1 129 3,7
37

38NEGLIJARE 1.043 58,5 940 56,4 1.983 57,5
EXPLOATARE PRIN
MUNCĂ 173 9,7 105 6,3 278 8,1
EXPLOATARE SEXUAL Ă 1 0,05 12 0,7 13 0,4
EXPLOATARE PENTRU COMITEREA DE INFRACȚIUNI
6
0,3
2
0,1
8
0,2
TOTAL GENERAL 1.782 49,7 1.668 50,3 3.450 100,0
Tabelul 43 – Distribu ția tipurilor de abuz în funcț ie de ponderea sexul ui copiilor abuza ți în
cadrul fiec ărui tip (Sursa: ANPDC, date exis tente în trimestrul I, 2007)

(c) Vârsta copiilor abuza ți

În funcție de vârsta copiilor abuza ți (vezi tabelele 44 și 45) datele statistice prelucrate
de ANPDC eviden țiază următoarele tendin țe:
– neglijarea caracterizeaz ă, mai frecvent decât cel elalte forme de abuz,
toate grupurile de vârstă , dar într-o propor ție mai mare copiii cu vârste
minime. Astfel, peste 88% dintre copiii în vârst ă de până la un an, circa
74% dintre copiii cu vârsta cuprins ă între 1-2 ani și peste 65% din totalul
copiilor inclu și în intervalul de vârst ă 3-6 ani sunt supu și acestei forme
de abuz;
– abuzul fizic (a c ărui tendin ță de manifestare descre ște o dată cu vârsta)
este mai frecvent în rândul grupurilor mai înaintate de vârst ă (circa 30%
dintre copiii în vârst ă de 18 ani și peste, peste 19% dintre copiii cuprin și
în intervalul de vârst ă 14-17 ani și 18% din totalul copiilor inclu și în
categoria de vârst ă 10-13 ani sunt supu și acestei forme de abuz)23;
– abuzul emo țional este relativ mai frecvent în rândul copiilor cu vârsta
cuprinsă între 7-9 ani (17,4%) și 10-13 ani (16,4%), de și tendințe
aproape asem ănătoare sunt înregistrate și de copiii între 3-6 ani (15,9%)
și 14-17 ani (15,4%);
– celelalte forme de abuz sunt mai pu țin frecvente și caracterizeaz ă, cu
precă dere, copiii cu vârsta de 10 ani și peste.

23 Dintre cele 751 cazuri de abuz fizic pe care A.N.P.D.C. le-a avut în eviden ță, în primul semestru al anului
2007, cele mai multe (209 – adic ă circa 28%) aveau vârste cuprinse între 10-13 ani (conform cu Andrei
Ghiciușcă, Peste 3.500 de copii victime ale violen ței, în ziarul ”Ziua”, 10/11 noiembrie 2007, p. 9).

39