Zonele Economice Libere Si Rolul Lor In Sistemul Relatiilor Economice Internationale
ZONELE ECONOMICE LIBERE ȘI ROLUL LOR ÎN SISTEMUL RELAȚIILOR ECONOMICE INTERNAȚIONALE.
CUPRINS
Introducere
Zonele Economice Libere (ZEL) și sistemul relațiilor economice internaționale.
1.1 Zonele Economice Libere și aportul acestora la integrarea economică internațională
1.2 Tipologia ZEL
1.3 Evoluția și situația curentă a ZEL în RM
Mecanismul economico-organizatoric de funcționare a ZEL.
2.1 Particularitățile ZEL în diferite spații geoeconomice
2.2 Condițiile economice și regimul de funcționare a antreprenoriatului în ZEL din RM
2.3 Facilitățile acordate activității ZEL în RM
Rolul ZEL în procesul integrării economice internaționale a Republicii Moldova.
3.1 Rolul ZEL în ansamblul economiei RM
3.2 Perspectivele ZEL în RM
3.3 Rezultatele obținute în activitățile ZEL
3.4 Problemele cu care se confruntă ZEL din RM
Concluzii și recomandări
Referințe Bibliografice
Anexe
INTRODUCERE
În prezent, conform criteriilor economiei de piață, zonele economice libere(ZEL) reprezintă structuri teritorial-economice, care au scopul de atragere a investițiilor atît autohtone cît și a celor străine în anumite sectoare de producție și servicii, crearea noilor locuri de muncă, creșterea nivelului de dezvoltare regională, creșterea nivelului de ocupare și a veniturilor populației, soluționarea problemelor de ordin economic cît și social și sporirea exporturilor. ZEL depind în mare măsură de domeniile alese referitoare la forma de organizare cît și cea de administrare. Pe plan mondial și comparativ se regăsește și la ZEL-urile moldovenești faptul că acestea sunt privite ca soluții cu perspectivă într-un cadru de mecanisme și condiții pentru crearea noilor locuri de muncă, atragere de investiții, stimularea exporturilor și a inițiativei de afaceri, prin intermediul unor facilități acordate și infrastructură pusă la dispoziție. Procesul de liberalizare și de globalizare al comerțului influențează direct asupra activității ZEL, obiectivelor de dezvoltare ale acestora și așteptărilor de performanță. Tot mai des, zonele libere sunt văzute drept mecanisme de bază pentru promovarea comerțul în două direcții și stimulează modernizarea economiei țării gazdă.
ZEL din Republica Moldova, pînă în prezent, au avut un rol limitat la nivelul creșterii economiei, din cauza insuficienții investițiilor străine și autohtone care afectează crearea noilor locuri de muncă, majorarea producției industriale fabricate și accelerarea exporturilor. Partea pozitivă constă în poziționarea geografică favorabilă a Republicii Moldova, care servește ca un stimul atît pentru investitorii străini, cît și pentru investitorii autohtoni. Multe sectoare ale economiei moldovenești necesită investiții semnificative pentru a concura efectiv pe platforma internațională, astfel că implementarea zonelor libere odată cu debutul procesului de reformare a economiei și trecerea ei la principiile economiei de piață, reprezintă un pas logic în acest sens. Principalele probleme ce predomină asupra transformării ZEL moldovenești în ceea ce era propus inițial la înființarea lor sunt atît de natură specifică, legate de organizarea și funcționarea ZEL, cît și de natură mai generală, în legătură directă cu cadrul investițional și de afaceri al țării. Înlăturarea acestor probleme, ar putea inpulsiona destul de puternic dezvoltarea ZEL, pentru ca acestea să devină niște platforme de creștere economică, dezvoltare regională și impulsionarea exporturilor, așa cum sa planificat inițial prin crearea acestora.
Scopul primordial al acestei lucrări este studierea domeniul activității ZEL cît și studierea rolului acestora în sistemul relațiilor internaționale.
Zonele Economice Libere (ZEL) și sistemul relațiilor economice internaționale.
1.1 Zonele Economice Libere și aportul acestora la integrarea economică internațională.
Una dintre caracteristicile dezvoltării economiei mondiale în ultimele decenii o constituie integrarea economiilor naționale. Aceasta se manifestă în primul rînd prin expansiunea mai rapidă a schimburilor comerciale decît creșterea producției pe plan mondial, aceeasta fiind o prioritate, în paralel cu intensificarea fluxurilor monetar-valutare internaționale. Unul dintre obiectivele tranziției la economia de piață a devenit realizarea unei economii deschise, cu o conlucrare activă pe plan mondial, destinată să sprijine transformările economice interne. În această dezvoltare complexă și uneori contradictorie, de regionalizare și internaționalizare a economiilor, zonele economice libere (ZEL) reprezintă o structură aparte pe linia favorizării alinierii în economia mondială. Prin multitudinea operațiunilor economice realizate în regim liber, circumscris la o anumită zonă, ZEL sunt considerate cel mai promițător instrument de parcurgere a etapelor integrării economice, de la uniunea vamală – la uniunea economică și monetară. Procesul integrării economiilor contemporane este insoțit de liberalizarea zonală a schimburilor economice, respectiv de libera circulație atît a bunurilor,cît și a capitalurilor și inclusive și a persoanelor. Prin urmare, integrarea poate influența direct asupra integrării a fiecărei economii, ca și a tuturor țărilor la general. Importanța și interesul atribuite ZEL se reflecta în faptul că, în cadrul celor șapte grupări de state integrate economic, regional sau continental, funcționează aproximativ 600 de zone economice libere și 108 uniuni vamale cît și zone de comerț liber. Evoluția considerabilă și experiența realizată într-un mare număr de ZEL, fac ca ZEL să constituie nuclee ale integrării economice și ale dezvoltării eficiente în sistemul relațiilor internaționale.
În teoria economică, definirea noțiunii de zonă economică liberă se integrează în dezbaterea generală asupra eficienței acțiunilor puterilor publice. Astfel, numeroase cercetări asupra mecanismelor instituționale au afirmat și au susținut cu argumente, că s-au dovedit adecvate realităților economice, necesitatea reducerii intervenției statului prin înlăturarea unor reglementări rigide, reducerea impozitelor și a taxelor vamale pentru anumite activități. Ca rezultat, dincolo de unele acțiuni de circumscrieri ce surprind forma decisivă de realizare a acestui obiectiv, noțiunea de zonă economică liberă stabilește separarea localizată geografic a activităților reglementate de cele nereglementate și care beneficiază de anumite facilități, inclusiv de ordin fiscal cît și de ordin vamal.
Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la liberalizarea schimburilor de mărfuri și servicii, producerea de bunuri dar și la „devierea“ de comerț, deosebindu-se net de zonele de comerț liber, în care sunt eliminate treptat obstacolele tarifare și netarifare existente în relațiile comerciale dintre țările respective. ZEL influențează alocarea resurselor și rezultatele activității economice în regiunea în care se află, și pe teritoriul unde sunt amplasate acestea. Teoria comerțului internațional demonstrează că eliminarea barierelor vamale din cadrul ZEL conduce la creșterea schimburilor atît de bunuri cît și de servicii și sporește specializarea în productie, care au drept consecință prosperitatea colectivității respective. Această situație este ilustrată prin modelul comercial propus în mod independent de doi specialisti în economie, al caror nume il poarta modelul: Heckscher-Ohlin. Profesorul canadian Herbert G. Grubel apreciază că, din păcate, crearea ZEL atrage după sine efecte care conduc la modificarea modelului inițial. Reducerea barierelor vamale conduce, de regulă, la investitii în zona liberă, dar și la costuri de producție suplimentare, din cauza distanțelor față de piețele de aprovizionare și desfacere. Crearea ZEL este, în general, un factor de prosperitate și de redresare economică regională, prin efectele dinamice și pozitive pe care le pune în mișcare pe plan economic cît și social. Unii analiști au observat că ZEL tind să atragă activități industriale ce necesită utilizarea intensivă a resurselor umane numai pentru anumite operatiuni (de ex. montarea de piese si subansamblele utilajelor), ceea ce nu contribuie deloc la întărirea legăturilor intersectoriale, element obligatoriu oricărei industrializări eficiente; deci ZEL constituie un element semnificativ pentru politica de industrializare. Pentru țările în curs de dezvoltare, unde piața internă este foarte redusă pentru a susține o industrie integrată și diversificată, considerentul major al creării ZEL ar putea fi numărul mai mare de locuri de muncă, care este un element favorabil.
Cele mai importante avantaje oferite de activitatea ZEL constau în: importul de mărfuri cu scutire de taxe vamale, crearea noilor locuri de muncă și angajarea liberă a populației apte de muncă, anularea controlului asupra prețurilor, oferirea unor avantaje suplimentare privind mărimea chiriei solicitate, stabilirea termenelor de plată etc.
Eficiența economică a ZEL constă în creșteri valorice și în volum ale activităților economice, introducerea unor tehnologii moderne și a unor procese tehnologice modernizate, dezvoltarea operațiunilor de import-export, producerea unor mărfuri în conditii mai avantajoase. Unele avantaje importante în activitatea ZEL este faptul că permit formalități administrative reduse, absența contingentarilor la export și import, costuri reduse pentru depozitare, absența controlului asupra schimburilor valutare, precum și a unor imobilizări de capital în taxe vamale, repatrierea profiturilor.
1.2 Tipologia ZEL.
În diferite studii efectuate de către cercetătorii în domeniu sunt identificate o mulțime de clasificări ale zonelor economice libere. Însă, dacă ar fi să le adunăm pe toate, am obține următoarea clasificare:
I. În funcție de mărime există ZEL:
Foarte mici, până la 10 ha (exemplu: Singapore – 4 ha, insula Man – 8 ha, ZAL „Tvardița” – 3,57 ha);
Mici, până la 100 ha (exemplu: Baguio în insulele Filipine – 62 ha, Curacao în Antilele Olandeze – 64 ha, aeroportul Larnaca, insula Cipru – 80 ha, Zona Antreprenoriatului Liber (ZAL) „Expo-Business-Chișinău” – 62,8848 ha, ZEL „Ungeni-Business” – 42,34 ha, ZAL Parcul de Producție „Taraclia” – 36 ha);
Mijlocii, între 101-300 ha (exemplu: Panama – 110 ha, Mactan, insulele Filipine – 119 ha, Shannon, port + aeroport în Irlanda – 120 ha, Monrovia, Liberia – 200 ha, insulele Bahamas – 220 ha, golful Aqaba, Iordania – 300 ha, ZAL Parcul de Producție „Valkaneș” – 122,3 ha);
Mari, între 301-1000 ha;
Foarte mari, peste 1000 ha (exemplu Bataan, ins. Filipine – 1300 ha).
II. În funcție de tipul operațiunilor executate există :
Zone ale căror funcții se limitează la operațiunile de păstrare, sortare, împachetare, transbordare, fără o prelucrare suplimentară a mărfurilor:
porturi libere franco (PF);
aeroporturi libere (AL);
perimetre libere (free perimeter-PL);
zonă de tranzit (ZT).
Zone în care se desfășoară și o activitate productivă, de prelucrare primară sau secundară a mărfurilor depozitate:
zone prelucrătoare de export (ZPE);
zone de promovare a investițiilor (ZPI);
zone libere comerciale (ZLC).
III. În funcție de influența la nivelul economiei naționale respective:
Zonă deschisă sau integrată, care întreține legături economice directe și reciproce cu statul pe teritoriul căruia se află;
Zonă închisă, în care activitățile desfășurate nu influențează economia țării aflată în apropiere.
IV. În funcție de modul de administrare:
De către statul respectiv;
De către organele locale ale puterii de stat, abilitate în acest scop.
V. În funcție de particularitățile organizatorice:
Zone libere de taxe vamale;
Zone de comerț liber;
Zone economice libere etc.
VI. În funcție de natura și importanța facilităților acordate sau după regimul fiscal:
Zone libere – enclave într-un teritoriu vamal național în care mărfurile intră fără formalități vamale;
Zone bancare libere – bănci, care în contextul pieței eurodevizelor sunt scutite de obligația rezervei obligatorii minime a depozitelor în vaective:
Zonă deschisă sau integrată, care întreține legături economice directe și reciproce cu statul pe teritoriul căruia se află;
Zonă închisă, în care activitățile desfășurate nu influențează economia țării aflată în apropiere.
IV. În funcție de modul de administrare:
De către statul respectiv;
De către organele locale ale puterii de stat, abilitate în acest scop.
V. În funcție de particularitățile organizatorice:
Zone libere de taxe vamale;
Zone de comerț liber;
Zone economice libere etc.
VI. În funcție de natura și importanța facilităților acordate sau după regimul fiscal:
Zone libere – enclave într-un teritoriu vamal național în care mărfurile intră fără formalități vamale;
Zone bancare libere – bănci, care în contextul pieței eurodevizelor sunt scutite de obligația rezervei obligatorii minime a depozitelor în valută;
Zone libere de asigurări – caracterizate prin lipsa reglementărilor pentru anumite tipuri de asigurări.
VII. În funcție de locul de amplasare:
Porturi(fluviale sau maritime);
Aeroporturi;
Altele.
VIII. În funcție de integrarea economică aflată în apropiere :
Zona europeană care cuprinde șase mari ZEL:
Larnaca din insula Cipru;
Gibraltar;
Insula Man din Marea Britanie;
Shannon din Irlanda;
Grecia;
Elveția.
Mai sunt și zone libere din centrul Europei (Polonia, Ungaria, Slovacia) și din Estul Europei (România, Iugoslavia, Bulgaria).
Zona asiatică – cuprinde 7 mari ZEL:
Portul Mina Sulman în Bahrein;
Jebel Ali Free Zone Authoritz din Emiratele Arabe Unite;
Golful Aqaba din Iordania;
Macao;
Hong Kong;
Singapore;
Insulele Filipine.
Mai trebuie menționată și China cu peste 20 de ZEL-uri și insula Taiwan.
Zona americană – care posedă cinci ZEL-uri:
Curacao – aeroportul Prințesa Beatrix din insulele Antilele Olandeze;
Bahama Mare din insula Bahamas;
Freeport din insulele Bermude;
Zona africană – exemplu: Monrovia (Liberia)
Panama;
Costa Rica;
În funcție de destinația mărfurilor:
Zone orientate spre importul de mărfuri (cazul țărilor dezvoltate);
Zone orientate spre exportul de mărfuri (cazul țărilor în curs de dezvoltare).
1.3 Evoluția si situația curentă a ZEL în RM.
Organizarea zonei antreprenoriatului liber(ZAL), iar ulterior ZEL, este privită, după cum am menționat deja, ca o modalitate de impulsionare a dezvoltării economiei, în contextul crizei profunde economice și sociale, în care se afla țara odată cu demararea procesului de reformare și tranziție către o economia de piață. Aceste considerente au stat la temelia adoptării în 1993 a Legii cu privire la zonele economice libere, iar peste doi ani în baza ei au fost create zonele libere Expo-Bussines-Chișinău și Tvardița. Însă, a mai existat un factor destul de important care a influențat decizia respectivă – fostul Centru de Expoziții, actualul MoldExpo, ajunsese într-o stare de degradare totală, pentru întreținerea lui se alocau doar 30-50% din mijloacele necesare. Ultimele investiții în acest complex fuseseră făcute încă în anul 1984. Din această cauză a fost primită decizia de a aplica modelul ZAL pe teritoriul respectiv, având în vedere și infrastructura disponibilă existentă. Sarcina principală era – de a opri procesul de degradare pe teritoriul centrului, care a fost atinsă într-o jumătate de an. Iar în continuare, au fost puse bazele înființării unui centru de business pe teritoriul ZAL. Cea dea doua sarcină era cea de organizare a producerii pe teritoriul ZAL. Era un process destul de dificil, fiindcă organizarea unei zone economice libere de tip clasic necesită la etapa inițială investiții considerabil de serioase în dezvoltarea infrastructurii. Însă, dacă din anumite motive, nu pot fi făcute investiții atît de masive, se utilizează alte variante de organizare a zonei, cu scopul de a crea condiții speciale mai atractive pentru capital. În perioada de inițiere a zonelor pot fi utilizate și alte genuri de activitatăți, diferite de cele „clasice”, ca, de exemplu, comerțul cu amănuntul. Astfel de zone erau foarte răspândite în America Latină. Republica Moldova a ales anume o așa cale de creare a primei ZAL, după exemplu celor Americane. O altă deosebire de schema clasică de organizare a ZEL a constat în faptul că rezidenții zonei libere trebuiau în mod obligatoriu să devină rezidenți ai Republicii Moldova, și astfel, aceștia erau integrați în schema națională de control asupra respectării legislației în vigoare. Administrației zonei libere îi revenea, în principal, funcția de control asupra respectării prevederilor specifice ale legislației cu privire la ZAL, iar statul în același timp, acorda investitorilor garanții de nemodificare a legislației referitoare la zonele libere pe parcursul unei perioade de 10 ani. Toate acestea au dat un impuls important inițiativei antreprenoriale. Au început să apară investițiile, ZAL ExpoBusiness-Chisinau a devenit o bază a creșterii economice în condițiile de depresie generală a economiei. Pe parcursul primilor 2 ani de activitate ai zonei, investitori au devenit 64 de companii străine din 22 de țări, se diversificau genurile de activitate. Producerea alcătuia deja 11% din totalul zonei libere. A fost inițiată activitatea de producere a calculatoarelor, televizoarelor, cuptoarelor electronice cu gaz pentru uscătoriile de tutun, aparatelor de casă, etc. Volumul încasărilor în buget de pe teritoriul respectiv, s-a majorat de 15 ori. De rând cu aceste evoluții, ZAL au devenit ținta unor atacuri și critici masive și din cauza învinuirilor de concurență neloiale făcută de către companiile similare din afara ZAL, comerț cu mărfuri contrafăcute, evaziune fiscală, și exista posibilitatea de a fi lichidate. Acesta constituia primul pericol de încetare a activității ZAL în Republica Moldova. Ca rezultat, la 8 august 1998 au fost adoptate rectificări la legea bugetului, prin care comerțul cu amănuntul a fost lipsit de înlesnirile fiscale și vamale pe teritoriul ZAL, în ciuda garanțiilor pe termen de 10 ani acordate de legislația în domeniu. Au urmat un șir de instrucțiuni ale Ministerului Finanțelor, la fel contrare legislației existente în domeniu. În dezvoltarea ZAL a intervenit o perioadă de recesiune: au fost trimiși în concediu forțat o mare parte din angajații companiilor din cadrul ZAL, sau au fost disponibilizați, au fost înghețate construcțiile, desfăcute contractele încheiate, au rămas nerambursate creditele bancare contractate anterior, au falimentat mulți rezidenți și administrația zonei. Pe parcursul următorilor 2,5 – 3 ani, în rezultatul politicii nehotărâte și de așteptare a Guvernului, ZAL nici nu s-au dezvoltat, dar nici nu și-au încetat activitatea, așa cum au fost anulate doar facilitățile care se refereau la comerțul cu amănuntul. Restul înlesnirilor și facilităților, acordate de Legea cu privire la ZAL au rămas în vigoare. O nouă viață și reguli noi de joc, zonele economice libere au primit odată cu adoptarea Legii nr. 440XV din 27.07.2001 „Cu privire la zonele economice libere”. Pentru foarte multe zone libere existente la acel moment, deși nu pentru toate, Legea respectivă a constituit un imbold calitativ pentru dezvoltare. În linii generale, doar începând cu anul 2002 zonele libere din Republica Moldova au căpătat esența economică a unor zone economice libere clasice. Cu toate acestea, volumul fluxurilor de investiții atrase de către ZEL la momentul dat, sunt minuscule încă, în comparație cu scara întregii economii. Volumul total al salariilor achitate de către rezidenți a constituit 364,3 mil. lei. Astfel, atestăm o creștere de 13,1% în comparație cu aceeași perioadă al anului 2013. Salariul mediu al unui angajat s-a majorat în anul 2014 cu 10,7 % și a constituit 4,9 mii de lei. Potrivit situației din 1 ianuarie 2015 în zonele economice libere erau înregistrați 161 de rezidenți. Numărul angajaților rezidenților zonelor libere, conform datelor la sfârșitul anului 2014, a constituit 6.620 persoane, micșorându-se cu 4% în comparație cu sfârșitul anului 2013. Din numărul total al angajaților 3168 persoane activează în ZEL „Bălți”, 2315 persoane în ZEL „Ungheni-Business”, 557 persoane în ZAL „Expo-Business-Chișinău”, 390 persoane în ZAL PP „Valkaneș”, 285 persoane în ZAL „Tvardița”, 61 persoane în ZAL PP „Otaci-Business” și 14 persoane în ZAL PP „Taraclia”. În decursul celor 9 luni ale anului curent, volumul total al salariilor calculate a constituit 278 mil. lei (în creștere cu 18,2% în comparație cu perioada similară a anului precedent), iar salariul mediu al unui angajat fiind de 5012 lei sau în creștere cu 17,0% față de 9 luni 2013. Volumul total al investițiilor în zonele economice libere, pe întreaga perioadă de activitate ale acestora, conform situației din 1 octombrie 2014, a însumat 207,1 mil. dolari SUA (o creștere de 10,6% față de perioada analogică 2013). La moment, în Moldova există șapte zone economice libere și două zone cu regim economic special, similar zonelor economice libere: ZAL ExpoBusiness-Chișinău; ZEL Ungheni-Business; ZAL Tvardița; ZAL Parcul de Producere (PP) Otaci-Business; ZAL PP Valkaneș; ZAL PP Taraclia; ZEL Bălți; Portul Internațional Liber Giugiulești; Aeroportul Internațional Liber Mărculești.
ZAL Expo-Business-Chișinău este constituită din 2 subzone: subzona Sud-Est (23,61 ha), și subzona amplasată în parcul Valea Morilor (5,8 ha). În iulie 2002 a fost adoptată Legea cu privire la încetarea activității subzonei ZAL Expo-Business-Chișinău (Valea Morilor), pe teritoriul căreia în prezent activează 40 rezidenți în cadrul garanțiilor de stat, care angajau 1011 lucrători. Restul rezidenților activează în subzona Sud-Est. Volumul total al investițiilor în zona economică liberă, de la începutul activității acesteia, constituie 49,0 mil. dolari SUA. În condițiile actuale volumul vânzărilor nete se estimează la circa 900 mii dolari SUA anual, cu o sporire de circa 3-5% pe an după atingerea capacității de producere. Salariul mediu se planifică a fi de 250 dolari SUA la etapa inițială.La sfirsitul anului curent, activau 557 muncitori. Activitatea de producție a acestei zone a devenit dominantă printre celelalte genuri de activități desfășurate de rezidenții zonei libere. Ponderea acestei activități în structura genurilor de activitate s-a majorat de la 10,7% din anul 1999 până la 69,2% în anul 2010. După numărul investitorilor, ZAL Expo-Business-Chișinău este cea mai mare zonă liberă, iar după volumul activității economice – a doua, după ZEL Ungheni-Business. Atragerea noilor rezidenți în zona liberă a devenit destul de problematică. Paralel cu încetarea înainte de termen a activității subzonei "Valea Morilor", legislația interzice înregistrarea în subzonă a noilor rezidenți,ceea ce reprezintă un factor negativ în dezvoltarea de mai departe, iar teritoriul subzonei "Sud-Est", unde sînt plasate capacitățile esențiale de producere și infrastructura acesteia, este practic valorificat și nu mai pot fi înregistrați noi rezidenți.
Activități realizate pe teritoriul zonei economice libere:
Servicii
Sortare, marcare, ambalare a mărfurilor de transit;
Alimentație publică;
Servicii Broker;
Proiectarea construcțiilor, urbanism;
Darea în chirie a încăperilor;
Servicii comunale.
Producere
Articole din metal pentru construcții (inclusiv din profil, țiglă metalică și alte articole pentru acoperiș, carcase, etc.);
Mobilă și alte articole din lemn;
Articole din masă plastică;
Lichide tehnice pentru automobile;
Articole de construcții din beton, ciment, gips;
Calculatoare (asamblare) și alte elemente electronice de completare;
Articole de tipar – poligrafic;
Capișoane termocontractibile pentru dopuirea diferitor băuturi;
Producția vin – coniac;
Complexe termo-energetice pentru încălzirea cu gaz;
Plasă din fibre de sticlă.
Activitate commercială externă.
ZAL Tvardița a debutat începînduși activitatea în anul 1996. Inițial, teritoriul zonei libere ocupa 51,1 ha, având în componența sa circa 10 subzone. Însă, din cauza nevalorificării potențialului acesteia, suprafața a fost redusă până la 3,57 ha. La un moment, a existat chiar pericolul închiderii acestei zone libere, din cauza interesului redus al investitorilor. La momentul de față, în zona economică liberă sînt înregistrați 5 rezidenți. Numărul total al muncitorilor, la 1 ianuarie 2014, a constituit 285 de persoane. De la începutul activității zonei libere au fost investite în fondurile fixe de către Administrație și rezidenți ale întreprinderilor și în dezvoltarea infrastructurii zonei libere 12,5 mil. dolari SUA. Toate investițiile au fost efectuate în fabricarea producției industriale, care este unicul gen de activitate desfășurat în zona liberă. Volumul vânzărilor producției industriale nete în 2010 a sporit cu 64,3% față de anul precedent și a constituit 250,6 mil. lei. Cei mai importanți rezidenți ai zonei libere sânt ÎM "Zolotoi Aist" SRL și ÎCS FVC "Moldavskii Standart" SRL. Aceste întreprinderi reprezintă și agenții economici de bază ai raionului Taraclia.
ZAL Parcul de Producție Taraclia a fost deschisă în anul 1999. Zona liberă este amplasată pe un teritoriu cu o suprafață de 36 ha, iar mai puțin de jumătate fiind ocupat de către rezidenții ce activează. În prezent, în zona liberă sînt înregistrați 13 rezidenți, dar marea majoritate ai acestora nu activează din cauze necunoscute. Numărul total al lucrătorilor la finele anului 2014 constituia numai 14 persoane. Volumul total de investiții în zona liberă, de la începutul activității acesteia, constituie 15,2 mil. dolari SUA, însă în ultimii ani investiții practic nu au fost efectuate. În anul 2010 producția industrială în zonă a fost stopată în legătură cu falimentul celui mai important rezident – SA Santek, (producerea plăcilor din ceramică). La sfârșitul anului 2010 activele și datoriile întreprinderii Santek au fost răscumpărate de către un nou rezident, Ispan Lux SRL, în vederea restabilirii producerii plăcilor din ceramică. Însă, deocamdată, activitatea nu a fost relansată. În cadrul efectuării activității comerciale externe, în anul 2010, volumul vânzărilor nete a constituit 106 mil. lei, majorându-se timp de un an de 1,9 ori. La fel, rezidenții au prestat diverse servicii cu plată în valoare de 1,1 mil. lei.
ZAL PP Valkaneș a început activitatea în anul 1999. Teritoriul acesteia are o suprafață de 122,4 ha și este format din 2 subzone. În prezent, numai pe teritoriul uneia dintre subzone se desfășoară activitate de antreprenoriat. Subzona are o suprafață totală de 44 ha. La sfârșitul anului 2014 în zona liberă erau înregistrați 27 de rezidenți. Numărul mediu scriptic al personalului la întreprinderile rezidenților zonei libere constituia 390 persoane. De la începutul activității zonei libere au fost atrase investiții în valoare de 11 mil. dolari SUA. Genul de activitate dominant în zona liberă este producția industrială (98,5%). În anul 2010 volumul vânzărilor nete ale producției industriale a constituit 208,5 mil. lei, sau cu 75% mai mult față de anul precedent. Această creștere a fost condiționată de majorarea livrărilor producției vinicole în Federația Rusă. Unul din cei mai importanți rezidenți al zonei libere este compania vinicolă DK-Intertrade SRL. Toată producția fabricată în zonă este exportată. Actualmente, 10 rezidenți dețin autorizații vizând efectuarea genului de activitate ”sortarea, ambalarea, marcarea și alte operațiuni față de mărfurile transportate prin tranzit prin teritoriul Republicii Moldova”. Volumul vânzărilor nete în 2011 în această categorie de activitate a constituit 235 mii lei. Volumul serviciilor prestate în cadrul altor genuri de activități auxiliare a constituit 0,5 mil. lei. În afară de această, în zona liberă sînt efectuate activități comerciale externe, volumul cărora a constituit în anul 2011 circa 2,8 mil. lei.
ZAL Parcul de Producție Otaci-Business a fost deschisă în anul 1999. Începând cu anul 2006, suprafață zonei libere s-a micșorat considerabil, de la 94,12 ha până la 34,19 ha și este constituită din două subzone, din care este utilizată numai una, iar cealaltă este stopată. Investițiile rezidenților, de la începutul activității zonei libere, constituie 3,1 mil. dolari SUA. Volumul total al vânzărilor în 2014 în zona liberă a constituit circa 20 mil. lei sau de 1,7 ori mai mult decât în anul 2013, dintre care producției industriale îi revenea doar 3 mil. lei. Restul vânzărilor au provenit din activitați comerciale externe, cota-parte a cărei parte a constituit 82,8%. Cea mai însemnată parte a producției industriale fabricată în zona liberă a fost producerea ambalajului din plastic. În afară de aceste activități, rezidenții mai efectuează alte genuri auxiliare de activitate (activitate de arendă, servicii comunale), volumul cărora a constituit în anul 2011 circa 0,2 mil. lei și, în cadrul garanțiilor de stat, comerț angro în sumă de 0,3 mil. lei.
Zona Economică Liberă Ungheni-Business a fost deschisă în mai 2003. Teritoriul pe care este situată aceasta are o suprafață de 42,34 ha. La 1 ianuarie 2015, pe teritoriul zonei libere erau înregistrați 35 de rezidenți, dintre care întreprinderi cu capital străin din Italia, Austria, România, Rusia și Belgia. La începutul anului 2015, în cadrul întreprinderilor înregistrate în zonă activau 2315 de persoane, iar volumul total de investiții în zona liberă la începutul trimestrului I al anului 2015 a însumat 63,4 mil. dolari SUA. Principalul gen de activitate pe care-l promovau rezidenții este producția industrială (91,8% din vânzările totale). Volumul vânzărilor nete ale producției industriale la situația de la 1 ianuarie 2015, a constituit 418,7 milioane de dolari SUA, fiind în creștere cu 15,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Cea mai mare parte a producției industriale, circa 78%, a fost exportată, iar pe teritoriul Republicii Moldova a fost livrat 7% din totalul produs. Totodată, vânzările provenite din activitatea comercială externă s-au majorat de la 12 mil. lei în 2010 până la 17,9 mil. lei, sau cu 47,9%, în 2011. Volumul altor genuri auxiliare de activitate a constituit 31 mil. lei.
Zona Economică Liberă Bălți a fost deschisă la 26 mai 2010. Inițial zona cuprindea două subzone cu suprafețe de 1,5 ha și respectiv 10,35 ha în care activează rezidentul principal – ÎCS “Draexlmaier Automotive“ SRL. La sfârșitul anului 2010 a fost creată subzona nr.3 pentru a spori potențialul investițional disponibil atât al zonei libere, cât și al municipiului Bălți în ansamblu. Din cele 136,4 ha alocate în acest scop, ha doar 110 ha sunt destinate pentru crearea noii subzone. Pe teritoriul în afara zonei libere, 26,49 ha, se planifică crearea unei infrastructuri sociale și comerciale. Compania Draexlmaier are circa 1380 de angajați și fabrică cablaj pentru giganții automobilistici care produc mărcile BMW, Mercedes-Benz, Volkswagen, Audi, Porshe și Jaguar. Doar 10 la sută din angajați sunt din localitate, restul fiind aduși cu transportul companiei din satele și raioanele învecinate. La 1 ianuarie 2011, pe teritoriul zonei libere erau înregistrați 7 rezidenți, dintre care întreprinderi cu capital din Austria, România și Republica Moldova. La sfârșitul anului 2013, numărul total de angajați ai zonei alcătuia 1555 persoane. Volumul total de investiții în zona liberă a constituit 6,7 mil. dolari SUA. Principală direcție a investițiilor o reprezintă producția industrială. Volumul vânzărilor nete ale producției industriale în anul 2010 a constituit 79,5 mil. lei (79,9% din total). Toată producția industrială a fost exportată. Volumul altor genuri auxiliare de activitate a constituit 20,2 mil. lei. Acestea includeau: construcții (17,1 mil. lei), alimentație publică (1,6 mil. lei) și arendă (0,9 mil. lei).
În zonele economice libere din Republica Moldova pot fi desfășurate următoarele genuri de activitate:
Producția industrială a mărfurilor de export, cu excepția alcoolului etilic și a producției alcoolice.
Sortarea, ambalarea, marcarea și alte asemenea operațiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova.
Genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, de construcții, de alimentație publică etc., necesare desfășurării activităților indicate mai sus.
Activitate comercială externă – comercializarea en-gross a mărfurilor importate în zona liberă din afara teritoriului vamal al RM și livrate la export.
Activitate de transport – transportarea mărfurilor importate sau exportate prin zona liberă cu mijloace de transport aerian sau naval.
Pe teritoriul zonelor economice libere sînt interzise următoarele tipuri de activități:
importul tutunului și a produselor din tutun;
producerea produselor din tutun;
producerea, transportarea și păstrarea armamentului;
alte activități interzise de legislația RM.
Mecanismul economico-organizatoric de funcționare a ZEL.
2.1 Particularitățile ZEL în diferite spații geoeconomice.
Zonele economice libere sunt mecanisme și instrumente politice chemate să faciliteze dezvoltarea comerțului internațional și a industriei exportatoare. Este evident și normal să se aștepte ca aceste zone să se dezvolte și să prospere:
în perioada în care comerțul mondial se extinde;
aproape de rute ale comerțului internațional (porturi, aeroporturi, căi ferate și autostrăzi).
Analiza ZEL – urilor are o importanță deosebită nu numai din punct de vedere al funcționalității și structurii acestora, dar și al activității în diverse spații geoeconomice. Aceasta se poate realiza pe diverse coordonate, în special:
pe tipuri de state
pe state concrete, state cu o experiență deosebită in activitatea ZEL – urilor;
pe regiuni geoeconomice.
După cum s-a menționat anterior, in anul 2000 funcționau peste 900 de ZEL – uri in 90 de state ale lumii.
O largă răspandire ZEL – urile o au în țările dezvoltate, fapt ce se explică prin participarea lor activă în diviziunea internațională a muncii, liberalizarea accentuată a fluxurilor comerciale și financiare, dar și prin caracterul postindustrial al economiei.
În acest grup de state sunt prezente toate tipurile de zone economice libere, În special zone comerciale libere, zone ale antreprenoriatului liber și zone științifice și / sau tehnologice. În prezent, în țările dezvoltate sunt peste 300 de zone economice libere.
În țările dezvoltate scopurile de bază în crearea zonelor economice libere sunt:
crearea condițiilor favorabile de antreprenoriat;
impulsionarea dezvoltării unor ramuri sau teritorii slab dezvoltate;
acordarea unor drepturi și libertăți mai mari organelor puterii locale in luarea
deciziilor;
diminuarea șomajului.
În țările în curs de dezvoltare la baza creării zonelor economice libere stă strategia stimulării creșterii economice, liberalizarea treptată a economiei, stimularea investițiilor de capital din exterior, crearea de noi locuri de muncă. ZEL – urile au inceput să apară in acest grup de state pe la mijlocul anilor 60 ai secolului XX.
Anume aici sunt situate marea majoritate a zonelor economice libere, fapt ce ține de costul mic al arendei pămantului și al forței de muncă, lipsa restricțiilor ecologice. La fel ca și in prima grupă de țări, in țările lumii a treia se intalnesc, practic, toate tipurile de ZEL – uri, dar cea mai largă răspandire au căpătat zonele prelucrătoare de export și zonele offshore.
Cu toată diversitatea zonelor economice libere din țările in curs de dezvoltare acestea au și multe trăsături comune. Principalele din ele sunt:
majoritatea zonelor libere au un caracter inchis și sunt orientate total sau parțial către piața externă;
orientarea ZEL – urilor, in special spre ramurile laborioase (cu volum mare de brațe de muncă), specializate in industrii de larg consum, cum sunt: electronica, electrotehnica, incălțăminte, imbrăcăminte, ceasuri, jucării, ș.a.;
predominarea procesului de asamblare.
In statele cu economia de tranziție zonele economice libere au inceput să apară după anii 1990, avind drept scop atragerea investițiilor străine și crearea de noi locuri de muncă. In țările postsovietice se desprind 3 feluri de zone, ținand cont de modul de formare și dezvoltare ulterioară. Primul tip vizează crearea unui regim preferențial pentru agenții economici interni și străini. Zonele pot cuprinde un oraș, un raion, o parte sau intreaga regiune teritorial-administrativă, iar regimul preferențial urmează a fi de ordin financiar (impozite), vamal, valutar, de credit etc.
Cel de-al doilea tip privește crearea, pe anumite teritorii a unei infrastructuri corespunzătoare cerințelor internaționale, asigurand facilități indeosebi pentru investitorii străini și darea in arendă a teritoriului respectiv; pe această bază urmează a se crea parcuri industriale cuprinzand zeci și sute de intreprinderi de dimensiuni mici și mijlocii. Cel de-al III tip privește darea in arendă sau concesionarea pe termen lung a unui anumit teritoriu și, indeosebi, in zone puțin atrase in circuitul economic.
Se pot realiza desigur și zone complexe, mixte, cuprinzand mai multe tipuri de activități.
In țările ex-sovietice predomină zonele de producție de export. Problemele cele mai dificile ale zonelor economice libere din acest grup de state sunt infrastructura slab dezvoltată și lipsa mijloacelor (resurselor) financiare.
Europa posedă cele mai vechi și caracteristice zone economice libere. In acest spațiu geoeconomic se evidențiază Europa Occidentală, unde predomină zonele comerțului liber. Ele au apărut incă in secolul al XIX-lea, cunoscute ca porturi libere, scutite de taxe vamale. In anul 2000 aici existau 150 de ZEL – uri. De la inceput aceste zone erau create predominant in porturile maritime (Hamburg, Bremen, Edmund – Germania, Copenhaga – Danemarca, Turcu, Helsinki – Finlanda, Salonik, Pireu – Grecia, ș.a.). Mai tirziu zonele libere comerciale sau extins și in porturi fluviale și in anumite noduri feroviare. La inceputul anilor 1990, in legătură cu deschiderea canalului navigabil Rhein – Main – Dunăre și perspectivele de extindere a relațiilor comerciale intre Europa de Vest și Europa de Est, in cursul superior al Dunării – la Deghendorf (Bavaria, Germania) a fost construit un nou port liber. In ansamblu, pentru Europa Occidentală crearea ZEL – urilor prezintă o dificultate. Aceasta este legat, mai cu seamă, de politica Uniunii Europene, bazată pe susținerea concurenței libere in regiune. Iar aprobarea zonelor libere inseamnă apariția avantajelor, care lărgesc drepturile unor subiecți economici in raport cu alți subiecți, ceea ce incalcă principiul concurenței libere. Iată de ce in Europa Occidentală, spre deosebire de Asia sau America Latină, noi ZEL-uri se creează mult mai rar, au restrangeri mult mai mari și joacă un rol mai mic in economie, decat in regiunile menționate. Aceasta se referă in special la zonele prelucrătoare de export.
Cu toate acestea, Europa Occidentală rămine a fi unul din cele mai mari centre ale businessului offshore. Pentru astfel de state și teritorii, cum sunt: Elveția, Liechtenstein, Luxemburg, Irlanda, Monaco, Cipru, Malta, cit și Insulele Normande, Insula Man, Gibraltar sunt caracteristice zonele offshore. Un regim privelegiat, pentru unele genuri de operațiuni internaționale, funcționează in Austria, Belgia, Marea Britanie, Grecia, Olanda. Avantajele acordate in aceste zone sunt orientate spre atragerea capitalului străin. Pe lingă impozitele mici in zonele offshore investitorii se folosesc și de alte privilegii. Acestea sunt: prețul mic și simplicitatea procedurii de inregistrare, lipsa restricțiilor valutare, simplitatea dării de seamă (raportului) financiar, anonimitatea proprietarului companiei.
Irlanda este țara care a pus inceputul dezvoltării fenomenului de zonă economică liberă, creand in anul 1959 pe un teritoriu mic (100 ha) in apropierea aeroportului Shannon prima zonă industrială de export. Această zonă este luată drept model in crearea de ZEL – uri in multe țări in curs de dezvoltare, in primul rind – in noile țări industrializate din Asia și multe țări din America Latină.
In Irlanda a fost realizat primul aeroport cu regim vamal complet liberalizat.
Aici se află și sediul primului magazin care operează in sistem „Duty Free Shop” – magazin comercial lipsit de taxe pentru pasagerii care părăsesc zona. Dezvoltarea turismului internațional, a sistemului de magazine „Duty Free”, a activităților industriale orientate spre export etc. au făcut ca zona liberă Shannon să se mențină pe primul loc in lume după rata profitului (29 – 33% pe an), in pofida anulării recente a avantajului său principal, al vacanțelor fiscale pe 30 de ani pentru investitorii străini.
Zona Shannon a jucat un rol pozitiv in reducerea emigrației, in crearea de noi locuri de muncă și a contribuit la modernizarea economică și prosperarea regiunii Shannon. In fața Europei Occidentale stă acut problema raioanelor depresive. Una din variantele de soluționare a acestei probleme constă in organizarea in aceste raioane a zonelor antreprenoriatului liber. Scopul principal este restructurarea industriei, menținerea vechilor și crearea noilor locuri de muncă. Atare politică economică este accentuată nu atit in atragerea capitalului străin, cit in acordarea organelor locale a unor largi drepturi și imputerniciri in domeniul creării condițiilor favorabile pentru dezvoltarea activităților antreprenoriale (inviorarea businessului mediu și mic) pe baza capitalului național. Asemenea zone sunt caracteristice mai ales pentru Marea Britanie și Franța.
In toate statele din Europa Occidentală sunt create sau se crează in prezent tehnopoluri sau parcuri tehnologice, deși la acest compartiment regiunea dată rămine in urma SUA și Japoniei. In Europa s-a format deja o rețea completă de tehnopoluri. O dezvoltare deosebită ele au căpătat-o in Franța (circa 40 de tehnopoluri), Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, Olanda, Belgia. Printre cele mai cunoscute parcuri științifice se evidențiază Sophia Antipolis, Grenobl (Franța), Kambridge, Edinburg (Marea Britanie), Stuttgard, Heidelberg (Germania), Limeric (Irlanda), Luven (Belgia) ș.a.
In țările Europei de Est o experiență mai bogată in planificarea și inființarea ZEL – urilor o are Ungaria, succesele căreia in acest domeniu sunt semnificative. In prezent, pe seama celor 209 teritorii vamale libere revine 16% din traficul comerțului extern al țării. Totodată, Ungaria este un mare centru offshore. De menționat că, aici, in ultimul timp o mare atenție se acordă inființării și dezvoltării parcurilor industriale și zonelor antreprenoriatului liber.
Zone economice libere sunt create de asemenea in Polonia, Bulgaria, Romania și alte state.
Unele țări dunărene au creat deja o serie de ZEL – uri (Belgrad, Pancevo, Budapesta, Vidin, Ruse, Giurgiu, Constanța). Aceste realizări pledează in favoarea posibilității de a crea, de-a lungul intregului curs al Dunării, zone cu un regim special, care ar putea deveni veriga colaborării și integrării intre țările din această parte a continentului. Se studiază, in prezent, proiectul creării unor ZEL – uri in statele riverane Mării Negre.
In spațiul ex-sovietic crearea ZEL-urilor aveau un singur scop – atragerea investițiilor străine, pentru redresarea economiilor naționale și crearea de noi locuri de muncă. Zonele economice libere din țările postsovietice, spre deosebire de cele din țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est, n-au devenit „repere de creștere” a relațiilor de piață, ele funcționand doar pe hartie. Distribuirea iresponsabilă a privilegiilor a dus la creșterea deficitului bugetar a acestor țări. In condițiile dezvoltării slabe a antreprenoriatului autohton, ZEL-urile au fost folosite de grupările corporative locale pentru dezvoltarea „businessului”, utilizand resursele de stat. In majoritatea cazurilor capitalul acumulat in urma activității unui astfel de „business” a fost transferat de către bisnessmanii locali in centrele offshore din Occident.
In spațiul geoeconomic Asia / Pacific sunt situate cel mai mare număr de zone economice libere (peste 200), mai ales in „noile țări industriale” și țările – member ale ASEAN – ului. In această regiune cele mai răspandite și efective zone sunt zonele de producție și export (tab. ).
Un interes deosebit il reprezintă ZEL-urile din China, cunoscute sub termenul de zone economice speciale. Crearea acestora a constituit o parte componentă a politicii strategice comune de „deschidere” a economiei țării către lumea exterioară, politică acceptată la inceputul anilor 80 (sec. XX). Pentru atingerea acestui scop, in partea de est și de sud a țării, au fost selectate teritorii izolate de restul țării, pentru a le proteja de influențe ne dorite din partea străinilor, mai ales in sferele sociale și culturale unde, a fost introdus un regim special a zonelor economice libere.
Prin crearea zonelor economice speciale conducerea țării urmărea patru obiective principale, și anume:
de a accelera dezvoltarea orientării spre export a intreprinderilor care vor crește veniturile, schimburile valutare in timp ce, simultan, se vor crea oportunități locale de angajare;
de a incuraja investițiile in proiecte majore infrastructurale, de exemplu construcția de noi drumuri, hidrocentrale, poduri, aeroporturi și rețele de telecomunicații;
de a servi ca centre de educare, antrenare și experiență cu diferite forme economice de cooperare;
de a servi ca un cap de pod pentru introducerea de tehnologie străină, know-how, tehnici manageriale in alte părți ale Chinei.
In China funcționează trei tipuri de ZEL-uri, care se deosebesc ca mărime și statut juridic, și anume: zone economice speciale (zone cu destinație complexă), porturi libere și raioane de dezvoltare economică și tehnologică (parcuri științifice și industriale). La crearea acestor zone a fost folosită experiența altor teritorii și țări asiatice.
La inceputul anilor 90, in China funcționau cinci zone economice speciale – Shenzhen, Zhuhai, Shanton (situate in provincia Guangdong, considerată ca al 5-lea „tigru” asiatic), Xiamen, Henan, pe seama cărora revine peste . din investițiile străine totale introduse in economia țării. Principalii investitori in aceste zone sunt chinezii din Hong Kong, Aomani și din țările Asiei de Sud-Est, ei investind indeosebi in regiunile de unde au plecat cu ani in urmă.
Pe langă aceste zone in China au fost create aproximativ 30 de raioane de dezvoltare economică și tehnologică, 27 de tehnopoluri, 13 zone de comerț liber in principalele zone economice speciale și porturi libere, 7 raioane maritime economice libere, cateva zeci de orașe și districte libere pe intreg teritoriul țării.
Trăsătura principală a primelor zone economice chineze – crearea platformei economice pentru unificarea fostelor colonii: Hong Kong, Taiwani și Makao (Aomani) cu patria. ZEL – urile au devenit intruchiparea teoriei convergenței capitalismului și socialismului.
In prezent, in China, ZEL – urile apar ca factori de antrenare a dezvoltării economice și sociale pe arii mari. Aceste zone oferă avantaje atat investitorilor străini, cit și părții chineze. Investitorii străini găsesc un climat favorabil pentru afacerile lor, o mană de lucru și servicii relativ ieftine, avantaje fiscale și financiare, o piață de desfacere internă și condiții propice pentru export.
In pofida multor greutăți și incorectitudini in activitatea ZEL – urilor din China, succesele noii politici economice sunt evidente. Ele au devenit centre de concentrare a capitalului: 60% din intreprinderile mixte sunt inființate in zonele economice. Zonele libere din China sunt in felul său centre de experimentare a economiei de piață, principiile și experiența cărora treptat se vor extinde, cuprinzand spații din ce in ce mai importante și o pondere tot mai semnificativă in economia chineză.
In Japonia, spre deosebire de alte state din această regiune, sunt create și funcționează zonele științifice și tehnologice, in special tehnopolurile și parcurile științifice. In 1970, in apropiere de capitala Tokyo, este dat in exploatare centrul științific „Tsukuba”, construcția căruia a durat 17 ani. Este cel mai mare centru științific din Asia. Aici sunt amplasate 48 de instituții naționale de cercetare și peste 10000 de filiale, unde activează 40% din numărul total de cercetători. In 1980, guvernul nipon elaborează un nou proiect, care prevede construcția a 19 orașe științifice de-a lungul coridorul industrial Tokyo – Nagoya – Osaka – Kobe.
Acest proiect este o strategie de lungă durată de intrare a Japoniei intr-o nouă eră și anume in era tehnologică. In perioada anilor 1986- 1990 in construcția celor 19 tehnopoluri au fost introduse peste 10 miliarde de dolari americani, inclusiv anual se aloca pentru fiecare tehnopol cate 200 de milioane de dolari. In proiect accentul este pus pe crearea unei infrastructuri „catifelate”, alcătuită din cadre calificate, tehnologii noi, asigurări informaționale, rețele de telecomunicație și capital de risc. Centrul științific „Tsukuba” și noile centre științifice au ca principal scop efectuarea cercetărilor științifice in ramurile extramoderne, cum ar fi: biotehnologia, ceramica fină, electrotehnica, materiale noi, robototehnica, stații electronice de calcul, soft, microprocesoare etc. Construcția tehnopolurilor se efectuează foarte intensiv, iar darea lor in exploatare se prevede către sfarșitul secolului al XXI – lea. Se consideră, că ele vor asigura o creștere rapidă a economiei nipone.
Zone economice libere sunt, de asemenea, in Coreea de Sud, Singapore, Thailanda, Taiwan, Filipine, India, E.A.U., Iemen, Iordania, Vietnam, Indonezia etc.
Pentru America de Nord este caracteristic dezvoltarea zonelor antreprenoriatului liber și zonele comerciale libere (așa numitele zone de comerț exterior).
In SUA se numără peste 130 de ZEL – uri. Mai mult de jumătate din ele revin pe seama zonelor comerciale libere, create in apropierea marilor complexe de depozite sau a parcurilor industriale din inferiorul țării, de asemenea in porturile mici in scopul reducerii taxelor vamale la produsele importate, mai ales la piesele complete și semifabricate pentru diferite ramuri. Zonele antreprenoriale din SUA și Canada ajută să scoată din declin unele raioane, unde se observă scăderea activității economice, creșterea șomajului și venituri mici ale populației o perioadă destul de indelungată.
Cea mai largă răspandire și popularitate mondială au căpătat tehnopolurile.
Primul tehnopol din lume „Valea Siliciului” (Shillicon Valley) a fost creat in anii 50 in SUA, in apropierea orașului San – Francisco, statul California. După mărimea și teritoriul ocupat această zonă rămane a fi și astăzi prima. Acest complex teritorial inovațional, situat intre golful San – Francisco și munții Santa – Crus, a devenit un simbol al progresului științifico-tehnic și dezvoltării regionale. Climatul mediteranian a creat condiții favorabile pentru popularea acestei regiuni, unde se află cateva orașe, cel mai mare dintre ele, San – Hose, numără peste 700000 de locuitori. In „Valea Siliciului” sunt amplasate circa 4000 de intreprinderi / firme mici și mijlocii, preponderent ale industriei electronice. Aici se găsește unul dintre cele mai bogate și prestigioase universități private din țară – Stanford. Alături de firmele americane aici sunt prezente firmele vest-europene, japoneze, sud – coreene și alte firme. Reducerea taxelor la componentele electronice exportate și reexportate a contribuit la cooperarea internațională a tehnopolului.
In baza dezvoltării tehnopolului „Valea Siliciului” au stat miliardele de dolari parvenite din partea statului și capitalului privat pentru finanțarea proiectelor și programelor de cercetări științifice, și politica fiscală cu privire la dezvoltarea microelectronicii. Impozitele se reduc cu 20 – 25%, dacă capitalul este investit in proiecte științifice și de cercetări. Statul asigură pregătirea cadrelor de ingineri – programiști, dezvoltarea infrastructurii teritoriului, care se dă in arendă.
„Valea Siliciului” este simbolul mondial al progresului științifico-tehnic, una din capitalele mondiale ale microelectronicii, bastionul revoluției computerizate și a științelor aplicate. Aici se formează o bună parte din PIB-ul SUA, comparabil cu indicatorul respectiv a unor țări inalt dezvoltate din Europa Occidentală. Este un centru de concentrare a capitalului și intelectului, bisnessmenilor și programiștilor, unde se creează noi tehnologii pentru calculatoarele de maine.
America Latină ocupă locul doi in lume după numărul și importanța zonelor economice libere. Conform diferitor evaluări in acest spațiu geoeconomic se numără de la 100 la 150 ZEL – uri, multe din care inregistrează succese remarcabile. Deși există unele deosebiri intre ele, putem menționa cateva trăsături comune in procesul de creare a zonelor libere din această regiune. In primul rind, crearea zonelor se face din inițiativa statului, reieșind din interese naționale. In al doilea rind, inainte de a crea zone economice, se pregătește minuțios baza legislativă, care constituie zălogul funcționării normale a ZEL – urilor. Deseori, etapa pregătitoare ocupă o perioadă indelungată de 3-4 ani. In al treilea rind, pentru America Latină este caracteristic definiția distinctă a tipului de zonă liberă, in concordanță cu ce și se prevăd privilegiile fiscale și alte avantaje. In al patrulea rind, pentru inceput zonelor libere li se atribuie niște teritorii mici, care treptat se lărgesc, deși rareori ating dimensiuni mari (de exemplu, zona comercială Colon din Panama, cu o rotație a capitalului de 8 mil. dolari americani pe an, pe parcurs de 40 de ani s-a mărit pină la 300 ha). In al cincilea rind, pe teritoriul unei țări, de regulă, nu se creează multe zone. In America Latină, inițial se creau zone comerciale libere, care acordau firmelor străine facilități vamale. Astfel de zone funcționează in Columbia, Chili, multe state insulare din Caraibe, Mexic, Brazilia etc.
Mai tarziu o largă răspandire o capătă zonele offshore, in special in Caraibe. Aceste zone dispun de un regim special fiscal, valutar și financiar. Zonele offshore se creează, in primul rind in țările mici ca teritoriu in scopul obținerii mijloacelor valutare suplimentare. Centre financiare de importanță mondială sunt Panama, Belize, Bahamas, Insulele Cayman și Antilele Olandeze.
In America Latină funcționează cateva zone economice speciale, fiecare dintre ele sunt unicale in felul său. Aceste zone sunt chemate să soluționeze un șir de probleme și anume: crearea centrelor de creștere economică, dezvoltarea raioanelor slab valorificate (Amazonia), industrializarea teritoriilor limitrofe intre state, crearea locurilor de muncă etc. La acest tip de zone se atribuie zona liberă Manaus din Brazilia (suprafața – 3 mln. km.2), creată in 1967 cu scopul valorificării și dezvoltării teritoriilor vaste din Amazonia. Aici activează cateva sute de intreprinderi a peste 30 de ramuri industriale, printre care se evidențiază electronica, metalurgia feroasă și neferoasă, producerea de motociclete, biciclete, hartie, mase plastice și alte produse chimice, mobilă etc. Crearea zonei Manaus a contribuit la formarea de noi locuri de muncă și la dezvoltarea economiei naționale. De exemplu, 90% din volumul total al producției acestei zone se realizează pe piața internă a Braziliei.
Zonele științifice in America Latină sunt in proces de formare. Primul parc tehnologic și industrial „Byo Ryo” a fost creat in 1988 in Brazilia și ține de domeniul biotehnologic.
In Africa, zonele economice libere au o răspandire mult mai restransă, deși in multe țări africane (Tunisia, Egipt, Senegal, Togo, Liberia, Nigeria, Algeria, Mauritius, Kenya, ș.a.) au apărut zone libere. Preponderent acestea sunt zone industriale de export și zone comerciale.
In prezent, se elaborează citeva proiecte destul de atrăgătoare in domeniul organizării ZEL – urilor. Printre acestea se evidențiază proiectul creării portului liber Mambasa in Kenya.
Problemele comune ale ZEL – urilor africane sunt: infrastructura slab dezvoltată, lipsa resurselor financiare și a cadrelor calificate, instabilitatea politică și economică, fapt cei „sperie” pe potențialii investitori.
Dintre aspectele negative care tind să franeze crearea și dezvoltarea favorabilă a ZEL – urilor in Republica Moldova se pot menționa următoarele:
multe obstacole birocratice;
infrastructura insuficientă și ne adecvată (drumuri, telecomunicații, depozite frigorifice ș.a.);
condițiile insuficiente pentru cazarea și deservirea agenților economici străini și a familiilor lor, etc.
Totodată, organizarea ZEL-urilor nu este un mijloc universal de ameliorare a situației economice din țară, insăși starea acestora in mare măsură depinde de factorii economici și politici din țară. Cu toate acestea practica internațională arată că, activitatea bine organizată și gestionată a ZEL-rilor poate aduce rezultate economice apreciabile, cu urmări benefice pentru economia națională in ansamblu.
Condițiile de succes ale actualelor și viitoarelor zone economice libere sunt:
O legislație fermă in domeniu.
Un sprijin eficient din partea statului.
O planificare și administrare bună.
Plasarea bună a zonelor in raport cu facilitățile de transport și telecomunicații.
Menținerea facilităților fiscale, vamale și valutare etc.
2.2 Condițiile economice și regimul de funcționare a antreprenoriatului în ZEL din RM.
Conform articolului 1 din Legea Nr.440-XV din 27.07.2001, modificată mai apoi prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007 cu privire la zonele economice libere, unde se prevede că zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), denumite în continuare zone libere, sînt părți ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sînt permise, în regim preferențial, genuri ale activității de întreprinzător, în condițiile legii și că hotarele zonelor libere sînt asimilate frontierelor vamale ale Republicii Moldova. Teritoriul zonelor libere este delimitat de restul țării prin îngrădire sigură. Paza hotarelor zonelor libere se asigură de către organele de pază de stat ale Republicii Moldova, în baza contractelor încheiate de acestea cu Administrația zonei respective. Față de persoanele fizice și mijloacele de transport se aplică sistemul de trecere autorizată a hotarelor zonei libere, al cărui mod de funcționare este stabilit prin hotărîre de Guvern. Se mai stipulează faptul că Zona liberă poate fi alcătuită din cîteva subzone. Regimurile și modul de efectuare a activității de întreprinzător și de gestiune sînt identice în toate subzonele de pe teritoriul Republicii Moldova. Politicile comerciale promovate de către Republica Moldova sunt orientate în cea mai mare măsură, spre atragerea investițiilor în sectoarele economiei naționale, care sunt capabile să asigure inovații, transfer de know-how și producție competitivă pe piața internă și externă, valoare adăugată înaltă și crearea unei infrastructuri tehnice și economice eficiente pentru valorificarea potențialului economic existent.
În conformitate cu Legea nr. 440 din 27.07.2001 cu privire la ZEL, pe teritoriul acestora pot fi desfășurate următoarele genuri de activitate:
producția industrială a mărfurilor de export, cu excepția alcoolului etilic și a producției alcoolice;
sortarea, ambalarea, marcarea și alte asemenea operațiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova;
genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, de construcții, de alimentație publică etc., necesare desfășurării activităților indicate mai sus;
activitate comercială externă – comercializarea en-gros a mărfurilor importate în zona liberă din afara teritoriului vamal al RM și livrate la export;
activitate de transport – transportarea mărfurilor importate sau exportate prin zona liberă cu mijloace de transport aerian sau naval.
Atractivitatea principală a ZEL din Republica Moldova rezidă în înlesnirile și facilitățile acordate companiilor rezidente, garanțiile acordate și regimul special creat în cadrul zonelor pentru respectivele companii. Acestea includ:
protecția juridică a statului pentru investițiile de pe teritoriul zonelor libere;
statut juridic al zonelor libere reglementat prin lege adoptată și/sau modificată doar de Parlament;
posibilitatea de a transfera profitul (dividendele) în străinătate, precum și sumele rezultate din vânzarea bunurilor ori a pachetului de acțiuni (a cotei-părți) al întreprinderii-rezident, sau din lichidarea/ reorganizarea întreprinderii;
regim birocratic și de control simplificat – controalele planificate e către organele statului pot fi efectuate nu mai des de o dată în decursul unui an calendaristic, de către toate organele de control concomitent;
garanția aplicării timp de 10 ani a legislației în vigoare la momentul înregistrării în calitate de rezident al zonei libere;
pentru investițiile în fonduri fixe mai mari de 200 mil. dolari SUA, garanțiile de stat de aplicare a legislației în vigoare la momentul înregistrării se extind pentru întreaga perioadă de activitate a rezidentului în cadrul zonei, dar nu mai mult de 20 de ani;
posibilitatea folosirii infrastructurii existente în zonă;
imposibilitatea exproprierii, naționalizării, rechiziționării și confiscării bunurilor din zonele libere, decât doar prin hotărâre judecătorească;
scutire de plata taxelor vamale la import și export;
neaplicarea regimului de contingentare și licențiere la importul și exporturilor mărfurilor (serviciilor);
posibilitatea transmiterii mărfurilor (serviciilor), aflate în zona liberă, de la un rezident la altul fără perfectarea declarației vamale;
posibilitatea de a efectua decontările între rezidenți în valută străină;
tratament vamal preferențial (postul vamal situat în cadrul ZEL);
regim fiscal special:
scutire de 50% din cota impozitului pentru venitul obținut din exportul mărfurilor sau serviciilor originare din ZEL în afara teritoriului RM și de 25% din alte activități decât exportul de mărfuri sau servicii;
scutire totală timp de 3 ani de plata impozitului pe venitul obținut din exportul mărfurilor sau serviciilor originare din ZEL în afara teritoriului RM, ca rezultat al investirii în zona liberă a cel puțin 1 milion USD și timp de 5 ani drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puțin 5 milioane USD;
scutire de TVA sau TVA la cota zero pentru toate mărfurile și serviciile importate/exportate din/pe/în afara teritoriului zonei economice libere (cu excepția exportului din ZEL pe restul teritoriului țării);
scutire de plata accizelor pentru toate mărfurile importate/exportate din/pe/ în afara teritoriului ZEL (cu excepția exportului din ZEL pe restul teritoriului țării).
În vederea asigurări unor politici consecvente și armonioase, inclusiv prin dezvoltarea regiunilor, Guvernul RM a adoptat Strategia de atragere a investițiilor și promovarea exporturilor pentru anii 2006-2015. Prezenta Strategie este axată pe asigurarea unui flux stabil și de lungă durată a investițiilor în sectoarele economiei naționale cu un potențial sporit de competitivitate și orientare la export, precum și pătrunderea pe noile piețe de desfacere prin integrarea țării în economia mondială sunt:
majorarea volumelor investițiilor, preponderent a celor străine directe, în economia națională, care va permite ridicarea competitivității sectoarelor existente, modernizarea și restructurarea economiei naționale și crearea noilor sectoare eficiente cu orientare la export;
reducerea disproporțiilor structurale și regionale în dezvoltarea economiei naționale;
asigurarea unei balanțe de plăți pozitive din contul extinderii exporturilor și fabricării mărfurilor și prestării serviciilor substituibile celor importate;
maximizarea utilizării resurselor financiare locale în calitate de investiții, inclusiv a cetățenilor, remitenților și surselor proprii ale agenților economici.
Pe teritoriul Republicii Moldova există și unele stimulente investiționale:
Condiții egale pentru deschiderea afacerii investitorului, garantate de Guvern.
Republica Moldova a semnat 39 acorduri cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, precum și cu 45 țări acorduri pentru evitarea dublei impuneri, încheiate.
Republica Moldova este membru al OMC (Organizația Mondială a Comerțului), CSI (Comunitatea Statelor Independente), CEFTA (Acordul Central European al Comerțului Liber), beneficiază de Preferințele Comerciale Autonome cu UE, precum și negociază la moment cu UE privind DCFTA (Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător).
Existența parcurilor industriale și zonelor economice libere, proiecte excepționale orientate spre atragerea investițiilor.
Forma investițiilor
Investițiile în Republica Moldova pot fi efectuate în formă de:
drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și alte drepturi reale;
orice drept acordat în baza legii sau contractului, orice licență sau autorizație acordată în conformitate cu legislația în vigoare, inclusiv concesiuni de cercetare, cultivare, extragere sau explorare a resurselor naturale;
drepturi derivate din acțiuni, părți sociale sau alte forme de participare în societăți comerciale;
mijloace bănești;
drepturi de creanțe monetare sau alte forme de obligații față de investitor ce au valoare economică și financiară;
drepturi de proprietate intelectuală: dreptul asupra obiectelor de proprietate industrială (brevete de invenții, modele de utilitate, mărci de produs și mărci de serviciu, denumiri de firmă, denumiri de origine ale produselor, desene și modele industriale, brevete pentru soiuri de plante, topografii ale circuitelor integrate), dreptul de autor și drepturile conexe, secretul comercial (know-how), goodwill.
Lista actelor normative emise de Guvern, de organele centrale de specialitate ale administrației publice și de alte autorități administrative centrale, care reglementează activitatea de antreprenoriat sunt incluse în Registrul actelor oficiale de reglementare a activității de întreprinzător (Hotărârea Guvernului nr.1030 din 03.10.2005).
Investitorii străini au dreptul să treacă peste hotarele Republicii Moldova veniturile lor rămase după onorarea obligațiilor fiscale sau o parte din venituri sub formă de produse achiziționate pe piața internă a Republicii. Republica Moldova recunoaște cesiunea, către un alt stat sau persoană juridică străină, a drepturilor investitorului străin asupra investițiilor acestuia efectuate pe teritoriul său.
Beneficiile amplasării în ZEL-uri sunt următoarele:
Protecția investițiilor din partea statului;
Statutul legal al ZEL este reglementat și poate fi modificat doar prin Legea Parlamentului RM;
Posibilitatea transferului profitului obținut peste hotarele Republicii Moldova;
Tratament preferențial pentru stimularea activității economice;
Imposibilitatea de expropriere, naționalizare, sechestrare și confiscare altfel decât prin decizia judecătorească;
Garantarea prevederilor legislative pe parcursul următorilor 10 ani din momentul înregistrării în calitate de Rezident al ZEL;
Circulația liberă a mărfurilor (serviciilor) situate în cadrul ZEL;
Posibilitatea de transmitere a mărfurilor (serviciilor) de la un Rezident la altul în cadrul Zonei Economice Libere doar cu factura de transport, fără perfectarea declarației vamale;
Tratament vamal preferențial (Postul Vamal este situat în cadrul ZEL);
Avantaje Fiscale în Zonele Economice Libere:
Scutire de 50% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obținut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM;
Scutire de 25% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obținut din alte activități decît exportul de mărfuri(servicii);
Scutire totală timp de 3 ani de plata impozitului pe venitul obținut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puțin un milion USD;
Scutire totală timp de 5 ani de plata impozitului pe venitul obținut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puțin cinci milioane USD;
Cota zero T.V.A. la mărfurilor (serviciilor) livrate în interiorul zonelor libere;
Cota zero T.V.A. la mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate din zona liberă în afara Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din restul teritoriului Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate de către rezidenții diferitor zone libere din Republica Moldova unul altuia;
Scutire de plata accizelor pentru mărfurile introduse în zona liberă din afara Republicii Moldova, din alte zone libere, din restul teritoriului Republicii Moldova, precum și mărfurile originare din această zonă și exportate în afara Republicii Moldova;
Nu sunt supuse accizelor livrările de mărfuri efectuate în interiorul zonei libere și livrările de mărfuri dintr-o zonă liberă în alta;
Pentru a obține statutul de rezident al Zonelor Economice Libere candidații trebuie să participe la concurs înaintînd propunerile de concurs la locul de amplasare a sediului Administrației, în două exemplare (limba de stat, rusă sau engleză), care includ:
cererea, adresată Administratorului Principal, privind admiterea la concursul de selectare;
copia certificatului de înregistrare în calitate de subiect al activității antreprenoriale în Republica Moldova, eliberat de către Camera Înregistrării de Stat a Departamentului Tehnologii Informaționale sau scrisoare de garanție privind constituirea și înregistrarea persoanei juridice respective, în caz de învingere la concurs;
copia documentului de achitare privind plata cotizației de participare la concurs;
proiectul investițional sau planul business pentru 2-3 ani de activitate, în care s-a ținut cont de activitatea în condițiile zonei;
intenția de a participa la dezvoltarea teritoriului (infrastructurii) Zonei libere în corespundere cu condițiile concursului sau lista de obiecte prioritare, propuse de către Administrație;
numele și prenumele persoanelor autorizate să acționeze în numele participanților la concurs și să semneze documentele juridice;
scurtă informație despre participant;
copia bilanțului contabil pentru ultimul an de activitate;
posibilități de sponsorizare;
candidații care nu au proprietăți imobiliare în cadrul zonei libere vor prezenta un antecontract în care vor fi stipulate condițiile de arendă a spațiului, iar proprietarii de imobile – acte care atestă dreptul de proprietate.
Conform Legii nr. 182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile industriale, Parcul industrial este un teritoriu delimitat ce dispune de infrastructură tehnică și de producție, în care se desfășoară activități economice, preponderent producție industrială, prestare de servicii, valorificare a cercetărilor științifice și/sau dezvoltare tehnologică într-un regim de facilități specifice în vederea valorificării potențialului uman și material al unei regiuni.
Parcurile industriale permit:
de a reduce cheltuielile și perioada de timp necesară pentru lansarea activității de producție;
de a procura terenurile aferente construcțiilor la prețul normativ;
de a beneficia de suportul tehnic, juridic și consultativ în procesul de obținere a autorizațiilor, avizelor, coordonărilor și a altor acte permisive;
de a beneficia de suportul financiar pentru crearea infrastructurii tehnice și de producție;
de a reduce riscurilor legate de activitatea economică.
Principalele Facilități Acordate la crearea și funcționarea parcurilor industriale:
Pentru a facilita crearea și funcționarea parcului industrial, statul, în persoana autorităților administrației publice centrale și locale, acordă deținătorului titlului de parc industrial și rezidenților acestuia următoarele facilități:
scutirea de la compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoria de terenuri cu destinație agricolă conform Legii privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului;
înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat a bunurilor proprietate publică întreprinderii administratoare pentru crearea și dezvoltarea parcului industrial la decizia proprietarului acestora conform Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice;
dreptul de a privatiza terenul proprietate publică aferent construcțiilor la prețul normativ al pămîntului, stabilit în momentul dării acestuia în folosință întreprinderii administratoare sau în arendă rezidenților parcului industrial, numai după procurarea și/sau darea în exploatare a construcțiilor și instalațiilor cu destinație industrială și conexe, conform Legii privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Se acordă în cazul în care s-au efectuat investiții în construcțiile și instalațiile a căror valoare este mai mare decît suma constituită din 3 prețuri normative ale terenului, stabilite la momentul dării acestuia în folosință întreprinderii administratoare sau în arendă rezidenților, plus plata pentru compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului din categoria de terenuri cu destinație agricolă, estimată la data schimbării destinației terenului, dacă aceasta a avut loc;
aplicarea de către întreprinderea administratoare a coeficientului de micșorare pînă la 0,3 a tarifului la plata anuală pentru arenda terenului proprietate publică, stabilit conform Legii privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, sau a tarifului de bază pentru chiria anuală a bunurilor proprietate publică, stabilit prin legea bugetului de stat pe anul respectiv;
optimizarea controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale prin efectuarea controalelor planificate conform graficului anual aprobat prin hotărîre de Guvern sau a controalelor inopinate, efectuate cu acordul Ministerului Economiei conform legislației în vigoare;
monitorizarea proiectelor investiționale, desfășurate în cadrul parcurilor industriale, de către Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională;
alocarea, după caz, a mijloacelor financiare pentru crearea infrastructurii tehnice și de producție.
Pentru obținerea titlului de parc industrial e nevoie de efectuat 5 pași:
Identificarea terenului;
Terenul destinat parcului industrial, împreună cu clădirile și utilitățile amplasate pe acesta, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
să fie libere de orice sarcini;
să nu constituie obiectul unor litigii în curs de examinare și/sau soluționare în instanțele judecătorești sau arbitraj;
să aibă acces la căile de transport;
să fie accesibilă racordarea infrastructurii tehnice și de producție a parcului la utilitățile publice;
să aibă o suprafață de cel puțin 5 hectare.
Identificarea sau fondarea întreprinderii – administratoare
Solicitant al titlului de parc industrial poate fi întreprinderea înregistrată în calitate de subiect al activității de întreprinzător în Republica Moldova, care are în folosință, pentru cel puțin 30 de ani, sau în proprietate teren destinat creării parcului industrial.
Perfectarea documentelor
În vederea obținerii titlului de parc industrial este necesar de a perfecta următoarele documente:
copiile actelor de constituire ale întreprinderii administratoare;
copiile documentelor ce confirmă dreptul de folosință pentru cel puțin 30 de ani sau dreptul de proprietate asupra terenului și clădirilor destinate creării parcului industrial;
planul de amplasare a terenului destinat parcului industrial;
declarația deținătorului sau proprietarului terenului privind îndeplinirea condițiilor menționate la primul pas;
avizele deținătorilor rețelelor de utilități publice;
dosarul cadastral privind modificarea destinației terenului sau autorizația pentru construcția obiectivului;
acordul consiliului local în a cărui jurisdicție se află terenul destinat parcului industrial;
studiul de fezabilitate privind crearea parcului industrial.
Depunerea documentelor
Cererea și setul de documente pentru obținerea titlului de parc industrial se depune la Ministerul Economiei spre examinare.
Acordarea titlului de parc industrial
Ministerul Economiei prezintă Guvernului spre aprobare proiectul hotărîrii privind acordarea titlului de parc industrial întreprinderii care va prelua funcțiile de întreprindere administratoare.
2.3 Facilitățile acordate activității ZEL în RM.
Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către serviciul vamal al Departamentului Vamal, a cărui activitate este coordonată sub aspect organizatoric cu administrația zonei libere.
În termen de o lună de la data intrării în vigoare a legii cu privire la crearea unei zone libere, Departamentul Vamal trebuie să elaboreze regulamentul serviciului vamal din zona respectivă, mecanismul și modul de asigurare tehnică a funcționării acestuia, înaintând propuneri Guvernului privind numărul de personal și finanțarea activității serviciului în cauză.
După cum s-a menționat anterior, hotarele zonelor libere sunt asimilate frontierelor vamale ale Republicii Moldova. Din acest considerent, pe teritoriul zonelor libere se stabilește regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor) introduse și scoase de pe acest teritoriu. Rezidenții sunt obligați să declare mărfurile numai la serviciul vamal ce supraveghează activitatea zonei libere corespunzătoare.
Trecerea frontierei zonei libere se efectuează prin intermediul posturilor de control și vamal, care reprezintă niște locuri special amenajate pentru efectuarea controlului asupra trecerii peste frontiera zonei libere a mijloacelor de transport, a mărfurilor, precum și a persoanelor fizice.
Trecerea frontierei zonei libere în afara posturilor de control și vamal este interzisă.
Referitor la facilitățile vamale, trebuie menționat că sunt scutite de drepturile de import și export, cu excepția taxei pentru procedurile vamale:
mărfurile (serviciile) introduse în zona liberă de pe restul teritoriului vamal al R.Moldova;
mărfurile (serviciile) importate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Moldovei, precum și de pe teritoriul altor zone libere;
mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și pe teritoriul altor zone libere.
Se consideră originare din zona liberă mărfurile, produse integral sau prelucrate integral în această zonă, dacă:
intervine schimbarea poziției mărfii (a codului de clasificare a mărfii) în nomenclatorul mărfurilor la nivelul unuia din primele patru semne sau
costul mărfurilor declarate ce se exportă depășește costul mărfurilor introduse în zona liberă din cauza creșterii cu peste 35 la sută a ponderii cheltuielilor proprii.
Excepție de la aceste facilități sunt autoturismele importate pe teritoriul zonei libere pentru necesitățile administrației și rezidenților, care se impun conform legislației.
Sunt asimilate exportului livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al R.Moldova, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă pe restul teritoriului vamal al țării sunt asimilate importului și se reglementează în conformitate cu legislația.
Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mărfurilor și altor obiecte în cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislația Republicii Moldova sau de acordurile internaționale la care Moldova este parte, precum și în cazul în care acestea:
prezintă pericol pentru alte mărfuri și obiecte din zona liberă;
pun în primejdie morala și securitatea publică;
nu corespund normelor și regulilor ecologice și sanitaro-igienice prevăzute de legislație;
nu corespund cerințelor de calitate stabilite de legislație.
Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă până la momentul traversării frontierelor ei au regim de circulație liberă și se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea declarației vamale.
Controlul asupra respectării legislației fiscale în cadrul zonelor libere îl exercită organele fiscale ale Republicii Moldova. Impozitul pe venitul rezidenților, obținut de la livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă, pe restul teritoriului vamal al țării se percepe conform legislației.
Cu excepțiile prevăzute mai jos, față de activitatea zonelor libere se aplică legislația fiscală a R.Moldova.
Astfel, impozitul pe venitul rezidenților, obținut de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe în mărime de 50 la sută din cota stabilită. În celelalte cazuri, impozitul pe venitul de la activitatea rezidenților în zona liberă se stabilește în proporție de 75 la sută din cota stabilită în Moldova.
Conform legislației în vigoare, sunt scutiți de plata impozitului pe venit:
rezidenții care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor și/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei libere un capital echivalent cu, cel puțin, un milion de dolari S.U.A. – la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioadă de 3 ani, iar
rezidenți care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor și/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei libere un capital echivalent cu cel puțin 5 milioane dolari S.U.A. – la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioada de 5 ani. Dacă rezidenții reduc cuantumul capitalului investit, atunci ei sunt privați de aceste facilități.
În ceea ce privește plata accizelor, trebuie menționat că se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor, introduse în zona liberă din afara teritoriului vamal al R.Moldova din alte zone libere, precum și mărfurile originare din această zonă și scoase în afara teritoriului vamal al acesteia. Mărfurile supuse accizelor, scoase din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Moldovei, se supun accizelor.
În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și mărfurile (serviciile) livrate din zona liberă în afara teritoriului vamal al țării sunt impozitate la cota zero a taxei pe valoarea adăugată. De asemenea, livrările de mărfuri (servicii) în interiorul zonei libere, ca și între rezidenții diferitelor zone libere ale Republicii Moldova, nu sunt supuse accizelor și se impozitează la cota zero a taxei pe valoarea adăugată.
Spre deosebire de acestea, livrările de mărfuri și servicii din zonele libere pe restul teritoriului vamal al R.Moldova se impun cu taxa pe valoarea adăugată, conform legislației fiscale. Achitările în numerar pe teritoriul zonelor libere și retribuirea muncii persoanelor care activează în zona liberă se efectuează în valuta națională.
Rolul ZEL în procesul integrării economice internaționale a Republicii Moldova.
3.1 Rolul ZEL în ansamblul economiei RM.
În urma dezvoltării ZEL, sunt evidente beneficii economice ce se clasifică în 2 categorii: statice și dinamice. Beneficiile statice sunt cele directe și includ:
Crearea directă a locurilor de muncă și a veniturilor;
Atragerea de investiții străine și autohtone;
Dezvoltarea industrială a țării;
Creșterea și diversificarea exporturilor;
Venituri mai mari la bugetul de stat;
Intrări mai mari de valută străină în țară;
Beneficiile dinamice sunt mult mai dificil de măsurat, dar sunt de o importanță mult mai mare, ca beneficii pe termen lung de la dezvoltarea ZEL și includ:
Crearea indirectă a locurilor de muncă;
Ridicarea calificării personalului angajat;
Transferul de tehnologii;
Dezvoltarea regional
Deși numărul absolut al locurilor de muncă create de către ZEL nu este deocamdată foarte impresionant, ritmul de creștere al acestora vorbește despre potențialul existent în cadrul ZEL de sporire în continuate a acestui indicator, astfel că acestea să joace în continuare un rol mai important în atingerea unuia dintre scopurile principale atribuite ZEL-urilor la momentul creării lor –crearea noilor locuri de muncă. Experiența pe plan mondial sugerează, însă, că impactul zonelor libere rezultat din crearea directă a locurilor de muncă este doar unul marginal. În cele mai multe din țări, zonele nu sunt o sursă majoră de locuri de muncă pentru economiile țărilor în care sunt amplasate. În timp ce impactul de la crearea de către zonele libere a noilor locuri de muncă este, în mediu, unul marginal, efectele sub forma creării indirecte de locuri de muncă pot fi substanțiale. Pe plan mondial locurile de muncă create indirect de zonele libere poate varia de la 9.6 milioane până la 77 milioane. Conform estimărilor Ministerului Economiei de la noi, fiecare loc de muncă creat în ZEL din Moldova generează cel puțin un loc de muncă în afara lor, însă aceste cifre sunt greu de verificat. Privită în ansamblu, contribuția ZEL-lor din Moldova la sporirea investițiilor străine și locale este una destul de modestă până acum, în ciuda intențiilor inițiale de a transforma aceste zone în principalele platforme de atragere a investițiilor străine și creștere economică. Unii analiști susțin că stimulentele și privilegiile acordate rezidenților ZEL reprezintă venituri ratate de către autorități. Cu toate acestea, întrebarea care se impune este dacă fără stimulentele și privilegiile acordate de ZEL investitorii ar fi fost dispuși să investească în cadrul ZEL. Principalele câștiguri sub formă de venituri încasate de la ZEL-uri sunt, taxele zonale, plățile pentru arenda spațiilor din zonă, impozitele și taxele pentru comercializarea mărfurilor pe teritoriul vamal al țării.
3.2 Perspectivele ZEL în RM.
Impactul ZEL-urilor pentru economia țării, dată fiind diferența evidentă de apreciere a gradului de reușită a fiecărei din zonele libere, vom încerca să privim și la perspectivele acestora din aspect individual sau grupând acestea după criterii de similitudine. Deosebirea principală dintre zonele economice libere care activează relativ bine în Moldova față de cele care nu au confirmat scopurile pentru care au fost create, constă în faptul că primele au fost organizate în baza unor întreprinderi care activau cu succes la momentul creării zonelor libere, sau au reușit să atragă investitori strategici, care încep să servească drept „locomotive” pentru atragerea de noi rezidenți importanți: în ZEL Ungheni-Business aceasta este corporația americană „Lear”, care produce huse și alte articole din textile pentru industria de automobile, iar în ZEL Bălți – compania germană Draexlmaier Automotive, care produce cablaj pentru aceiași industria automobilistică transnațională și care în trei ani a urcat pe locul patru în topul exportatorilor din Moldova. În această categorie putem include și ZAL Expo-Business-Chișinău, care a reușit să atragă rezidenți la etapa inițială prin crearea unor condiții mai atractive pentru capital, așa ca permisiunea de a desfășura activități de comerț pe teritoriul zonei. Nu în ultimul rând, faptul că astăzi această zonă este populată la maxim și practic nu mai dispune de spații și teritorii libere se datorează amplasării acesteia în Chișinău, unde infrastructura, rețeaua de utilități și căile de comunicații sunt mai dezvoltate ca în restul țării. ZAL Tvardița, creată practic simultan, și bucurându-se inițial de aceleași drepturi, nu a reușit să atragă prea mulți investitori anume din lipsa unor asemenea elemente. Dezvoltarea cu succes a ZEL Ungheni-Business se datorează mai ales proximității graniței cu Uniunea Europeană, în care după aderarea României la UE s-au stabilit mai multe companii din România, UE și Turcia, în căutare de facilități și forță de muncă mai ieftină. Faptul că zona liberă își începe activitatea nu cu căutarea investitorilor, ci pe baza unei sau câtorva întreprinderi care activează deja cu succes reprezintă un avantaj important. În primul rând, acest lucru simplifică mult procesul de organizare a zonei și reduce cheltuielile de lansare a activității. În al doilea rând, aceasta stimulează activitatea de mai departe a zonei: contribuțiile rezidenților sunt îndreptate la dezvoltarea infrastructurii și finanțarea sub-proiectelor, implementate în cadrul zonei. Iar prezența unor investitori strategici facilitează atragerea altor investitori importanți în zonă, în primul rând din partea altor companii cu care acestea activează în cooperare. Perspectivele pe termen scurt de dezvoltarea ale ZEL în Republica Moldova sunt legate în primul rând de dezvoltarea în continuare a acestor 3 zone, menționate mai sus. În afara investițiilor deja realizate în ZEL Bălți, pentru luna mai se planifica deschiderea celei de a doua uzine Draexlmaier, cu investiții de circa 10 milioane euro. În total, primele proiecte atrase în cea de a 3-ea subzonă nouă prevăd investiții de 38 milioane de euro, în principal de la companii din Austria și Germania, care activează în cooperare cu Draexlmaier, ceea ce ar putea duce la crearea a circa 1000 locuri noi de muncă, iar volumul vânzărilor anuale de produse și servicii ale rezidenților zonei, în cazul realizării proiectelor, ar putea atinge suma de 2 miliarde lei, ceea ce ar reprezenta circa 7,5% din volumul producției industriale a Republicii Moldova în anul 2010. Investițiile ”Lear Corporation” în ZEL Ungheni-Business se estimează să atingă cifra de 3 mil. euro, volumul anual de producție – circa 40 mil. euro, numărul locurilor noi de muncă – 750. Alte proiecte investiționale în această zonă prevăd lansarea unor producții de mobilă cu investiții totale de circa 900 mii euro și vânzări anuale de circa 4 mil. euro, producția de articole textile cu investiții de 500 mii USD, vânzări anuale de 4,5 mil. USD și 150 locuri noi de muncă create. Unul din cele mai importante proiecte realizate vre-odată în zonele libere din Moldova o poate reprezenta construcția în Ungheni a unei centrale electrice cu capacitatea de 350 MW de către Holding-ul ceh ”J&T Finance Group”. În acest scop se planifica crearea unei noi subzone în cadrul ZEL UngheniBusiness. Investițiile în proiectul respectiv sunt estimau la circa 600 mil. euro. În afara centralei electrice, se planifica construcția de către investitor a infrastructurii pentru transportarea energiei electrice, cu posibilități de atragere a unor investitori pentru organizarea de producții cu utilizarea căldurii generate de către centrală. La moment, însă, perspectivele acestui proiect sunt incerte. În celelalte ZEL, proiectele investiționale existente la moment sunt mai puțin ambițioase și se încadrează, în general, în valori cuprinse între 100 mii și 500 mii dolari SUA. Un alt stimulent, care a impulsionat activitatea ZEL în ultimul an au reprezentat-o amendamentele operate în iulie 2010 la legea cu privire la ZEL. Acestea au anulat restricția de 30% impusă vânzărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova (cu excepția companiilor vinicole). Cu condiția achitării tuturor taxelor în vigoare, acum rezidenții ZEL pot realiza întreg volumul de producție în interiorul țării. Acest aspect este în primul rând important pentru zonele mici (Valcaneș, Tvardița, Otaci-Business, Taraclia), care cu greu reușesc să atragă investitori, cu atât mai mult investitori de talie mare, care să fie orientați exclusiv spre export. Cu toate acestea, este greu de estimat că în viitorul apropiat aceste zone vor putea depăși calitatea de ZEL de importanță locală, din cauza problemelor existente, descrise în capitolul anterior. Deficiențele de natură organizatorică referitoare la ZEL, relatate, la fel, în capitolul precedent, precum și tendințele pe plan mondial, care se orientează spre rolul tot mai mare al sectorului privat și al parteneriatului public-privat în dezvoltarea și gestionarea unor astfel de entități au fost luate până la urmă în considerație de autorități, însă doar la elaborarea noii legi cu privire la parcurile industriale (Legea Nr. 182 din 15.07.2010). Astfel, spre deosebire de Legea abrogată cu privire la parcurile industriale (nr. 164-XVI din 13 iulie 2007), care reglementa modalitatea de constituire și funcționare a parcurilor industriale, noua lege schimbă abordarea, de la crearea parcului de către stat, spre „oferirea asistenței din partea statului sau/și a autorităților publice locale” în crearea acestor platforme investiționale întreprinderilor-administratori și rezidenților parcurilor respective. Astfel, în funcție de proveniența infrastructurii tehnice și de producție (finanțată din surse publice și/sau private), întreprinderea-administratoare poate fi o întreprindere creată sau selectată de autoritățile publice, o întreprindere privată sau o întreprindere cu capital public-privat. Necesitatea adoptarea noii legi a apărut deoarece Legea din 13.07.2007 nu a avut nici un efect asupra înființării parcurilor industriale. Problemele legate de legea în cauză erau că legea, practic, nu oferea facilități în crearea parcurilor industriale pentru sectorul privat, ci doar reglementa crearea parcurilor în baza activelor proprietate publică. Deși legea prevedea participarea și investitorilor privați la crearea parcului, aceasta limita inițiativa privată și prin urmare descuraja participarea sectorului privat. Iar sectorul public, neavând resurse și cunoștințe suficiente în domeniu, nu era în stare să creeze de sine stătător aceste parcuri. Mai mult ca atât, legea veche permitea privatizarea terenului parcului de către rezidenți numai după expirarea termenului de funcționare a parcului, adică după cel puțin 15 ani. O altă inițiativă este crearea parcurilor industrial care urmează să aibă un impact socio-economic benefic, cel mai important dintre care ține de crearea a câteva mii de locuri de munca. Parcurile industriale, de ademenea, sunt chemate să sporească fluxul de investiții străine si să contribuie la modernizarea infrastructurii regiunilor. Cu toate că, după cum arată practica funcționării ZEL, adoptarea doar a legislației în acest sens, fie ea și una bună, nu este o condiție suficientă pentru atragerea investitorilor. Tot atât de importante, dacă nu chiar mai importante sunt eforturile de reformare/creare a unui climat general investițional și de afaceri atractiv, precum și cele de gestionare eficientă și promovare a unor astfel de entități. În același timp, este greu de crezut că în condițiile lipsei oricăror înlesniri și facilități de natură fiscală, așa cum prevede legislația actuală, parcurile industriale vor fi în stare să atragă investiții importante. Legea cu privire la parcurile industriale înlătură unele din deficiențele legislației cu privire la ZEL, în primul rând unele de natură organizatorică și restricțiile cu privire la proprietățile pe teritoriul ZEL. Dar experiența de până acum a zonelor indică asupra faptului că principala atracție pentru investitori o reprezintă facilitățile și înlesnirile acordate, precum și regimurile simplificate birocratice pe teritoriul acestora. După cum am văzut, chiar în aceste condiții ZEL reușesc cu greu să atragă investitori. Nu este clar, cum în condițiile unor facilități și înlesniri mai mici, același lucru îl vor reuși parcurile industriale. Întrebarea care se impune este: ar trebui guvernul să încurajeze dezvoltarea altor tipuri de zone, în afara ZEL-urilor, așa ca parcurile industriale. Practica mondială arată că există o diferență între beneficiile materiale sub forma infrastructurii, a facilităților de producție și servicii puse la dispoziție de zone și beneficiile nemateriale, sub formă de stimulente și privilegii oferite. Cu siguranță, toate tipurile de zone ar trebui permise, ceea ce ar amplifica oferta în materie de infrastructură specifică anumitor tipuri de activități, facilități și servicii adaptate necesităților specific ale industriilor ce se urmărește a fi dezvoltate. Avantajele parcurilor industriale, care se conturează a fi prioritatea principală pentru autoritățile statului în viitorul apropiat, în comparație cu ZEL constau în faptul că acestea oferă infrastructură și facilități de producție adaptate necesităților industriilor-țintă, care se urmăresc a fi dezvoltate. În afară de aceasta, existența unor probleme sistemice, care nu por fi rezolvate decât la inițiativa și cu concursul direct al Guvernului (procedurile complexe de atribuire și schimbare a destinației terenurilor, conectarea la utilități și rețele, obținerea permiselor de construcție), este mai ușor de rezolvat, pe termen scurt, în cadrul unor parcuri industriale, în care ar exista toată infrastructura tehnică necesară pentru activitatea companiilor rezidente, iar construcția noilor facilități de producție și utilități s-ar desfășura într-un cadru mai permisiv, pe terenuri cărora le-a fost deja atribuită destinația respectivă. Pentru aceasta, însă, autoritățile centrale și cele locale trebuie să asigure cadrul legislativ necesar, să prevadă aceleași facilități parcurilor industriale ca și cele ale ZEL, să elaboreze planuri de creare a parcurilor industriale și de dezvoltare a activităților optime în cadrul lor, să creeze condițiile pentru constituirea acestora, și cel mai important – să stimuleze prin diferite măsuri de promovare atragerea investitorilor. Răspândirea largă a zonelor libere sub diferite forme în țările industrializate cu economii deschise de asemenea este un argument în favoarea importanței acestora pentru îmbunătățirea competitivității. Statele Unite, cu cele 266 de zone libere sunt un exemplu particular în acest sens. În afară de facilitățile fiscale oferite, zonele libere din SUA au avut un rol critic în implementarea sistemelor “just-in-time” pentru producători. De fapt, cea mai mare parte a automobilelor produse în SUA provin din zonele libere. Zonele libere devin chiar mai importante odată cu avansarea conceptelor și practicilor moderne de producție și logistică, de reducere a cheltuielilor de transportare. Acestea trebuie să fie susținute, mai ales în contextul actual al integrării globale tot mai mari, a regulilor de comerț internațional predominante și a creșterii rolului acordurilor regionale de liber schimb, care este un avantaj important pentru Moldova, parte a multor acorduri de liber schimb pe plan regional. Producătorii internaționali realizează tot mai mult că pot obține beneficii mai mari din reducerea costurilor de logistică, decât a celor de producție. Acest câștig poate fi valorificat prin crearea și dezvoltarea zonelor libere care ar oferi posibilități de reducere a în primul rând a timpului necesar efectuării tranzacțiilor și procedurilor birocratice.
3.3 Rezultatele obținute în activitățile ZEL.
Conform situației din 1 ianuarie 2015 în 7 zone economice libere erau înregistrați 161 de rezidenți. Numărul angajaților rezidenților zonelor libere, conform datelor la sfârșitul anului 2014, a constituit 6620 persoane, micșorându-se cu 4% în comparație cu sfârșitul anului 2013. Din numărul total al angajaților 3076 persoane activează în ZEL „Bălți”, 2257 persoane în ZEL „Ungheni-Business”, 552 persoane în ZAL „Expo-Business-Chișinău”, 374 persoane în ZAL PP „Valkaneș”, 286 persoane în ZAL „Tvardița”, 61 persoane în ZAL PP „Otaci-Business” și 14 persoane în ZAL PP „Taraclia”.
Volumul total al salariilor achitate de către rezidenți a constituit 364,3 mil. lei. Astfel, atestăm o creștere de 13,1% în comparație cu aceeași perioadă al anului 2013. Salariul mediu al unui angajat s-a majorat în anul 2014 cu 10,7 % și a constituit 4,9 mii de lei.
Volumul total al investițiilor în zonele libere, pe parcursul întregii activități, la 1 ianuarie 2015 a constituit 212 mil. dolari SUA, sporind în anul 2014 cu 7,1 % sau cu 14,1 mil. dolari SUA.
Figura 1. Ponderea volumului investițiilor atrase (pe zone libere),
conform situației din 01.01.2015
Sursa: Pagina web a Guvernului Republicii Moldova
http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
Din volumul total al investițiilor 61,8 mil. dolari SUA revin ZEL „Ungheni-Business”, 54,3 mil. dolari SUA – ZAL „Expo-Business-Chișinău”, 45,5 mil. dolari SUA – ZEL „Bălți”, 16,7 mil. dolari SUA – ZAL „Tvardița”, 15,2 mil. dolari SUA – ZAL PP „Valkaneș”, 15,0 mil. dolari SUA – ZAL PP „Taraclia” și 3,4 mil. dolari SUA – ZAL PP „Otaci-Business”. În ultimii 4 ani, în zonele libere au fost atrase investiții în valoare de 83 mil. dolari SUA.
Tabelul 1. Volumul investițiilor în zonele economice libere (cumulativ de la începutul activității)
Sursa: Pagina web a Guvernului Republicii Moldova http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
În zonele libere crește ponderea activității industriale, care a devenit genul prioritar de activitate. În anul 2014 volumul total al mărfurilor produse și serviciilor prestate în zonele libere a constituit circa 3,8 mild. lei, din care ponderea producției industriale a constituit 95,7% (în anul 2013 – 89,0%).
Figura 2. Volumul vânzărilor nete ale producției industriale în zonele libere, mil. lei
Sursa: Pagina web a Guvernului Republicii Moldova
http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
Volumul vînzărilor nete ale producției industriale în total pe zonele libere în anul 2014 s-a majorat cu 27,7% (în prețuri curente) față de anul precedent și a constituit 3651,3 mil. lei. Cea mai mare parte a producției industriale fabricate în zonele libere în valoare de 2959,9 mil. lei sau 81,1% a fost exportată. În total, 79,1% din volumul mărfurilor și serviciilor produse în zonele economice libere în anul 2014 au fost exportate, ceea ce a constituit 3017,6 mil. lei sau 9,2% din volumul exportului Republicii Moldova în anul 2014 (în anul 2004 ponderea zonelor economice libere în exportul total al Republicii Moldova a constituit 4,3%). Stocurile producției la depozite în anul 2014 s-au majorat cu 15,5% în comparație cu anul 2013 și au constituit 110,7 mil. lei.
Tabelul 2. Dinamica producției industriale în zonele libere
Sursa: Pagina web a Guvernului Republicii Moldova http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
În pofida faptului, că începând cu anul 2010 în legislație au fost anulate restricțiile privind livrarea mărfurilor (serviciilor) din zonele libere pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din tabelul 2 se poate observa o tendință clară referitoare la diminuarea livrărilor producției industriale pe piața internă.
Tabelul 3. Ponderea zonelor libere în volumul vânzărilor nete totale ale producției industriale, pe zone libere (%)
Sursa: Pagina web a Guvernului Republicii Moldova http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
În anul 2014, rezidenții zonelor libere au produs: 13,9 mil. buc. huse pentru scaune automobil, cablu electric izolat în sumă de 755,2 mil.lei, articole din cablaj electric pentru autoturisme în sumă de 374,3 mil. lei, 3,7 mil. m2 de covoare, 513 tone fire de lână și 1,8 mii tone fir sintetic, mobilă în sumă de 47,2 mil. lei, 23,3 mil. m2 plasă din fibră de sticlă, 2,5 mil. lei construcții metalice, 8,2 mii tone de păcură, 72 tone de vopsea, precum și 0,7 mil. dal vin de struguri, 329,5 mii dal de divin, 381,6 mil. unități articole flexibile pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice, 492 tone de salam etc.
La fel, în anul de raportare a fost remarcată diminuarea volumului activității de comerț extern, care s-a desfășurat în cinci zone libere din cele șapte (cu excepția ZAL „Tvardița” și ZAL PP ”Otaci-Business”). Volumul total al comerțului extern pentru anul 2014 s-a diminuat de 5 ori în comparație cu anul precedent și a constituit 39,3 mil. lei. Un alt gen de activitate permis în zonele economice libere este sortarea, ambalarea, marcarea și alte asemenea operațiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova. În 2014 volumul acestor operațiuni a constituit 18,4 mil. lei.
Tabelul 4. Genurile auxiliare de activitate în zonele libere
Sursa: Pagina web a Guvernului Republicii Moldova http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
Printre alte genuri auxiliare de activitate, permise de către legislație, se evidențiază construcțiile, serviciile comunale, activitatea de arendă și alimentația publică. În anul 2014 volumul serviciilor prestate în cadrul acestor genuri de activitate a însumat 105,5 mil. lei. Dezvoltarea rapidă a genurilor auxiliare de activitate sporește atractivitatea zonelor libere, formează un mediu favorabil de afaceri, creează condiții necesare pentru atragerea investițiilor de anvergură și realizarea proiectelor industriale.
Figura 3. Volumul impozitelor și taxelor calculate
Sursa: Pagina web a Guvernului Republicii Moldova
http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
Volumul total al impozitelor și altor plăți obligatorii calculate în anul de referință a constituit, conform situației din 31 decembrie 2014, 180,4 mil. lei, sporind cu 9,3 % în comparație cu anul 2013.
Tabelul 5. Volumul total de impozite și altor plăți obligatorii calculate pe zone libere
Sursa: Pagina web a Guvernului Republicii Moldova
http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
Din volumul total de impozite și alte plăți obligatorii calculate, cea mai mare cotă revine rezidenților ZEL „Bălți” (44,8%), ZEL „Ungheni-Business” (26,9%) și ZAL „Expo-Business-Chișinău” (20,6%).
3.4 Problemele cu care se confruntă ZEL din RM.
Problemele specifice ZEL sunt:
Probleme ce țin de organizarea și administrarea ZEL.
Strategia actuală a guvernului Republicii Moldova se axează pe dezvoltarea zonelor economice libere și a parcurilor industriale pe suprafețe nu foarte mari. Conform experienței altor țări, aceasta este varianta optimă, deoarece crearea zonelor pe teritorii mari, de tip chinez, necesită investiții foarte mari, pe care nici autoritățile centrale, nici cele locale nu sunt în stare să le asigure. În noile strategii și programe de activitate ale guvernului, ZEL-urile sunt privite deja nu numai ca elemente ale politicii externe economice a statului, dar și ca un instrument de politică internă ce unifică prioritățile naționale, ale regiunilor și ale proiectelor investiționale de toate nivelele. Așa gen de abordare permite de a axa ZEL nu numai pe elementele de politică economică externă, dar de a le utiliza în soluționarea problemelor interne (crearea unei infrastructuri decente în orașe, sate, scăderea nivelului de șomaj, stoparea migrației etc.). În acest context, destul de actuală devine problema organizării și funcționării ZEL. La moment, în organizarea activității ZEL predomină metoda administrativă. Se creează administrația – un organ de stat care, de fapt, nu dispune de nici un fel de pârghii reale pentru asigurarea formării și funcționării eficiente a zonei. Nu există o delimitare clară a drepturilor de proprietate între administrația ZEL și autoritățile locale, ceea ce duce la neconcordanță de interese. De-asemenea, există și problema organizării dotării cu infrastructură a ZEL. Varianta administrativă, aleasă în practică, nu prea s-a dovedit a fi viabilă (atât în experiența SUA, cât și în cea mondială). Astfel, cea mai importantă tendință pe plan mondial în dezvoltarea ZEL în ultimii 15 ani a fost numărul crescând de zone libere dezvoltate și operate de către entități private. Parteneriatele public-private de asemenea au devenit din ce în ce mai populare pe plan mondial, cu un număr de diferite modele elaborate în acest sens, care includ:
Punerea la dispoziție de către stat a infrastructurii și facilităților externe publice (rețele de utilități, drumuri, din afara zonei), ca stimulente pentru investițiile private în infrastructura și facilitățile de producție din interiorul zonelor;
Acordarea titlurilor de drept și drepturilor de construcție pentru terenurile date în arendă de către autoritățile statului grupurilor de dezvoltători privați, elaborarea unor legi și reglementări mai bune referitoare la utilizarea/dreptul de proprietate asupra pământului și adoptarea unor planuri realizabile de zonare și utilizare a terenurilor;
Darea în concesiune a infrastructurii și facilităților din interiorul și exteriorul zonelor dezvoltătorilor privați, cu garanții și/ sau suport financiar din partea guvernului;
Contractarea managementului privat pentru zonele gestionate de către guvern, sau darea în arendă a activelor din zonele operate de guvern operatorilor privați (drept de beneficiere);
Prevederea unor aranjamente de modificare a dreptului de deținere, prin care un management privat al unei zone libere publice poate exercita opțiunea de cumpărare, odată ce anumiți indicatori de performanță pre-definiți au fost atinși.
Există diferite opțiuni pentru participarea sectorului privat în dezvoltarea zonelor libere, inclusiv acordurile de concesiune, contractele de management, etc. Datele disponibile referitoare la activitatea zonelor libere pe plan mondial sugerează că zonele private sunt mai puțin costisitoare de dezvoltat și operat, decât cele publice (din perspective țării gazdă), și generează rezultate economice mai bune. În general, zonele operate de entități private tind să ofere facilități și atractivități mai bune, utilizează prețuri mai mari în raport cu arendașii și atrag activități tehnologic mai avansate în zonă. În rezultat, zonele private sunt, în general, mai profitabile și au implicații sociale mai bune decât cele publice. Încă o tendință importantă recentă în dezvoltarea ZEL pe plan mondial o reprezintă evoluția în tipologia organelor care dezvoltă, administrează, planifică și promovează zonele, pe de o parte, și cele care reglementează activitatea zonelor, pe de altă parte. O varietate întreagă de forme instituționale se utilizează pentru dezvoltarea, reglementarea și managementul ZEL. Acestea includ autorități guvernamentale autonome, departamente specializate în cadrul ministerelor, consilii de administrare a zonelor și, mai rar, structuri ale organizațiilor de promovare a exporturilor. Odată cu implicarea sectorului privat în dezvoltarea zonelor libere, cele mai multe țări sau au ales calea creării unor agenții specializate pentru dezvoltarea și managementul ZEL publice, sau, din ce în ce mai mult au început să transfere funcțiile de dezvoltare a ZEL sectorului privat și au transformat autoritățile de stat ale zonelor în niște organe cu funcții pur regulatorii, de planificare și promovare. În alte țări, autoritățile care administrează zonele libere au început să includă în componența lor reprezentanți ai sectorului privat, la nivel de consilii de administrație/comitete de directori. Multe dificultăți legate de formarea ZEL pe teritoriul Republicii Moldova au loc din lipsa organizării de tip antreprenorial/comercial în dezvoltarea și administrarea ZEL. Organizarea administrării ZEL pe principii de antreprenoriat ar imprima o notă comercială aceasta și s-ar solda cu multe avantaje precum:
Pentru dezvoltarea unor așa tipuri de ZEL, de regulă, nu sunt necesare investiții de capital de stat, acestea fiind atrase în baza cointeresării agenților economici, băncilor – atât locale, cît și străine;
Eventualele subvenții acordate de stat pentru dezvoltarea ZEL sunt repartizate mai rațional și mai responsabil;
Se reduc semnificativ cheltuielile de menținere a infrastructurii din partea statului datorită atragerii de capital privat;
Autofinanțarea organizației ce administrează zona o motivează/stimulează să organizeze variații posibile în vederea ridicării eficienței ZEL;
Organizarea comercială a ZEL o face mai accesibilă în regim juridic și mai atractivă pentru investitorii străini;
Se mărește gradul de garantare și stabilitate a condițiilor de funcționare a ZEL, respectiv și atractivitatea pentru investițiile străine;
Se creează pârghii reale de creștere a responsabilității organelor de administrare pentru funcționarea și dezvoltarea zonei;
Se formează o componență stabilă a participanților ZEL care, în majoritatea cazurilor, sunt fondatorii ei.
Companiile care administrează ZEL au următoarele funcții:
Crearea infrastructurii și construcției teritoriale a ZEL;
Gestiunea patrimoniului, darea în arendă și alte operațiuni cu proprietățile de pe teritoriul ZEL;
Mobilizarea resurselor financiare pentru dezvoltarea zonei, efectuarea operațiunilor cu hârtiile de valoare, dirijarea cu fondul de dezvoltare a ZEL;
Atragerea investitorilor străini și autohtoni în zonă și organizarea de negocieri cu ei;
Activitatea de intermediere cu scopul asigurării legăturilor economice ale investitorilor cu antreprenorii și organizațiile locale, prestarea de servicii pentru negocierea afacerilor;
Asigurarea selectării, calificării și instruirea cadrelor în pentru activitatea ZEL.
În plus, compania responsabilă de dezvoltarea ZEL joacă rolul unui intermediar în procesul de înregistrare a companiilor în zonă, ajutând investitorilor să pregătească toate actele necesare. În conformitate cu Legea nr. 440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere în vigoare, Administrațiile ZEL din Republica Moldova au doar funcții de administrare și de control, fără pârghii reale de atragere a investitorilor, mobilizare de resurse financiare pentru dezvoltarea zonei și stimulente în acest scop. Astfel, în conformitate cu legea respectivă, Administrațiile ZEL au doar funcții de: coordonare a activității de creare a infrastructurii de producție și neproductive; menținere în stare de lucru sistemele de aprovizionare cu electricitate, apă și energie termică; organizare a concursurilor de obținere a dreptului de rezident și înregistrează rezidenților, eliberare a autorizațiilor pentru desfășurarea în zona a unor genuri ale activității de întreprinzător; menținere în stare bună a îngrăditurilor și construcțiilor din perimetrul zonei libere, control asupra respectării sistemului autorizat de trecere a hotarelor zonei libere; elaborare a programului de dezvoltare complexă a zonei libere și de protecție a mediului; stabilire, de comun acord cu Ministerul Economiei, a plăților și taxelor zonale; încasare a plăților de arendă și a altor plăți de la rezidenți; controlul modului în care rezidenții respectă contractele cu Administrația și legislația, normele și regulile sanitaro-igienice; întreținerea relațiilor cu Serviciul Vamal cu scopul de a asigura respectarea legislației vamale. De asemenea, Administrația determină modul de dare în arendă a terenurilor, de acordare a drepturilor de folosință a resurselor naturale, a clădirilor, construcțiilor și fondurilor fixe care aparțin sau care sânt transmise în folosință Administrației.
Procedurile de obținere a dreptului de rezident.
Procedura de obținere a dreptului de rezident, deși nu este una prea complicată, necesită cheltuieli mari de timp și numeroase aprobări de la diferite organe de stat. Este foarte important ca aceste proceduri să fie pe cât posibil simplificate și optimizate. Pe plan mondial, legislația cu privire la ZEL tot mai mult incorporează aspecte care măresc transparența și “automatismul” funcționării zonelor. Mecanismele implicite, care oferă aprobări automate într-un cadru predeterminat de timp accelerează mult procesul de evaluare și aprobare a cererilor de a deveni rezident a ZEL. În multe țări, procesul de examinare a cererilor a fost transformat dintr-unul, bazat pe examinarea individuală a pachetului de documente, într-unul de simplă înregistrare a pretendenților, care întrunesc anumite criterii clar definite. Cererile sunt aprobate automat, prin simpla verificare a listei de activități interzise, pentru ca acestea să nu întrunească activități din lista activităților ineligibile. O tendință de bază pe plan mondial este utilizarea principiului ghișeului unic pentru colectarea rapidă a tuturor aprobărilor de la autoritățile de stat. Deși pentru ZEL-urile din Moldova, procedura de înregistrare a dreptului de rezident nu este o problemă majoră, utilizarea principiilor și mecanismelor respective ar mări transparența, ar elimina birocrația excesivă și al accelera procesul de acordare al dreptului de rezident, iar prin aceasta și atractivitatea zonelor libere pentru investitori.
Mecanismele de trecere a hotarului zonelor și procedurile vamale.
Deoarece importurile în ZEL sunt delimitate fizic și nu intră în teritoriul vamal al țării (cu excepția cazurilor când sunt vândute pe piața locală), funcțiile vamale sunt simplificate. Acestea nu presupun calculul și colectarea taxelor vamale și au ca scop asigurarea faptului ca mărfurile nu sunt deviate pe teritoriul vamal al țării. Cu toate acestea, procedurile utilizate la hotarul ZEL-urilor din Moldova sunt inutil de complicate, anevoioase și costisitoare. Acestea reprezintă una din nemulțumirile de bază ale rezidenților referitor la funcționarea zonelor. Problema respectivă este cu atât mai actuală, cu cât majoritatea rezidenților zo nelor din Moldova sunt companii nu prea mari, care efectuează importuri/exporturi de partide relativ mici de mărfuri/produse, și care sunt relativ puternic integrate prin procesele tehnologice sau de producție cu companii din afara zonelor. În afara procedurilor vamale complicate, pentru fiecare ieșire de partidă de produse din zonă este necesară obținerea autorizației, care indiferent de mărimea partidei, costă 200 de euro. În condițiile în care majoritatea ZEL nu sunt ocupate nici pe jumătate, acestea ar putea atrage companii de talie mai mică, implicate în fabricarea producției industriale și export, pentru care zonele libere ar putea deveni un mediu propice creșterii. Însă din cauza procedurilor vamale complicate și costisitoare, acest lucru și-l pot permite doar companiile de talie mijlocie și mare, orientate aproape exclusiv la export. Optimizarea procedurilor și costurilor vamale ar reprezenta un factor important pentru atractivitatea zonelor. Pe plan mondial, în multe zone se utilizează sisteme automatizate și simplificate de perfectare a procedurilor vamale în regim accelerat. Instrumentele pentru un regim vamal simplificat se conțin în regulamentele Organizației Mondiale a Vămilor (OMV) și variate reguli ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Procedurile complicate și anevoioase de obținere a autorizațiilor și permisiunilor secundare.
Aceste tipuri de permisiuni și autorizații includ permisiunile de construcții, de muncă, vizelor de afaceri pentru străini, autorizații igienice și sanitare, etc. Procedurile obținere ale autorizațiilor și permisiunilor respective sunt foarte anevoioase și costisitoare. În același timp, avantajul tot mai mare pe plan mondial al ZEL se deplasează de la înlesnirile/ facilitățile oferite, spre beneficiile de pe urma procedurilor birocratice simplificate și mai operative. Autoritățile statului și Administrațiile ZEL ar trebui să liberalizeze la maximum astfel de proceduri, pentru a beneficia de acest avantaj, în condițiile în care în materie de atractivitate investițională ZEL-urile din Moldova nu au avantaje competițional față de cele din statele vecine și regiune, ba din contra, pierd competiția, în acest sens.
Regimul restrictiv cu privire la proprietățile din zonele libere.
Rezidenții zonelor libere nu pot, conform legislației cu privire la ZEL să privatizeze terenurile, spațiile de producție, de depozitare și alte proprietăți imobile pe teritoriul ZEL, aflate în proprietate de stat. Nu pot dispune de acestea nici după expirarea contractului de arendă cu Administrația zonei, astfel că acest lucru descurajează investițiile în zonele libere, deoarece nu foarte mulți rezidenți sunt dispuși să investească pe niște terenuri și facilități de producție de care nu pot dispune cu drept de proprietate. Această problemă a fost luată în considerație de autorități la elaborarea noii legi cu privire la parcurile industriale, după cum vom vedea în continuare. Însă pentru impulsionarea dezvoltării zonelor libere, aceleași drepturi ar trebui acordate și rezidenților ZEL și ZAL.
Problemele ce au un impact direct asupra ZEL.
Din păcate, economia Moldovei continuă să se dezvolte într-un mediu care constrânge potențialul investițiilor. Factorii ce rețin dezvoltarea mai intensă a activității investiționale sunt:
economia locală mică, care nu permite realizarea economiilor de scară;
resursele naturale limitate;
infrastructură subdezvoltată;
climatul de afaceri nefavorabil;
neîncrederea în justiție și corupția;
conexiunea insuficientă a sistemului educațional cu cerințele pieții.
Ne vom referi în continuare la problemele legate de cadrul investițional și de afaceri mai larg, dar cu implicație directă asupra ZEL, așa cum este foarte greu de delimitat problemele ZEL de cele cu care se confruntă investitorii străini și autohtoni în general în activitatea lor investițională și antreprenorială în Republica Moldova, ZEL-urile reprezentând doar o opțiune pentru astfel de investiții. Printre acestea se numără:
Lipsa forței de muncă suficient de calificate pentru anumite activități implementate de către investitori. Pe parcursul ultimilor ani, odată cu procesul de migrație a forței de muncă din RM în alte țări, se înregistrează o descreștere continuă a ofertei de forță de muncă. Dacă în anul 2000 existența brațelor de muncă ieftine și abundente constituia un argument care atrăgea investițiile străine în RM, în prezent acesta este mai mult un contraargument în acest sens. Pentru a crea un mecanism eficient de circulație a forței de muncă pe piață, ar trebui să se ofere prerogative spe ciale sectorului de afaceri. În majoritatea țărilor dezvoltate, entităților de business le este permisă eliberarea certificatelor de competență specialiștilor care sunt instruiți pentru anumite funcții. Statul reglementează, în aceste cazuri, organizarea examenelor și condițiile generale ale instruirilor. Perspectivele de atragere a investițiilor străine în ZEL-urile din regiuni sunt diminuate și de condițiile de trai neatractive din localitățile respective, care împiedică și vor împiedica și în continuare aducerea specialiștilor străini;
Infrastructura de transport proastă la nivel local și național duce, pe termen lung, la degradarea capitalui uman și productiv. Aceasta împiedică valorificarea avantajelor competitive pe care aceste localități le au în planul economiei regionale, naționale sau internaționale. Din cauza deficiențelor de infrastructură și a emigrării/migrării masive în regiuni mai dezvoltate a forței de muncă, Republica Moldova oferă unul dintre cele mai dezechilibrate modele geografice de dezvoltare economică19, în cadrul căruia capitala și încă câteva orașe înregistrează creștere economică și concentrează cea mai mare parte a potențialului economic al țării, în timp ce majoritatea regiunilor periferice și cominităților rurale rămțn într-o situație economică precară. Practica de până acum de funcționare a ZEL-urilor în Republica Moldova arată că cele mai de succes ZEL sunt cele amplasate în localitățile cu o infrastructură mai dezvoltată, o disponibilitate mai mare a capitalului uman, precum și cu condiții mai bune de trai (Chișinău, Bălți și Ungheni);
Regiunile și localitățile din Moldova suferă de un deficit cronic de investiții în rețelele de utilități (apă, gaz, canalizare, gospodărie comunală), în consecință infrastructura de utilități a acestora este extrem de inatractivă pentru investitori, care preferă să meargă spre zone care oferă condiții mai bune în acest sens, sau în alte țări cu infrastructură utilitară mai avansată. Deși în multe cazuri se afirmă contrariul, autoritățile locale deseori dispun de competențe suficiente pentru rezolvarea acestor probleme și pentru a exercita presiuni asupra guvernului în domenii care nu țin de competența autorităților locale;
Inerția autoritățile locale, care nu contribuie cu nimic în ceea ce privește atragerea investițiilor private în localitățile pe care le administrează, și în ZEL de pe teritoriul acestora, în particular. Activitatea acestor autorități este dominată, în general, de stereotipul că guvernul central este cel care trebuie să facă mai multe pentru atragerea investițiilor în regiune, localitate sau ZEL ;
Ignorarea opiniei antreprenorilor la examinarea și adoptarea deciziilor administrative, susținerea insuficientă a business-ului de către organele administrației publice locale și regionale. Business-ul și autoritățile publice continuă să coexiste în „universuri paralele”, în ciuda încercărilor timide în ultimul timp a autorităților centrale de a pune în aplicare mecanismul parteneriatului public-privat. La nivel local, însă, chiar și asemene încercări sunt, practic, inexistente;
Tractarea diferențiată a legislației și reglementărilor în vigoare de către organele administrației publice (Serviciul Vamal, Inspecția Ecologică, Inspectoratul Fiscal de Stat, Inspectoratul Sanitar de Stat, Centrul de Standardizare și Metrologie ș.a.), birocrația excesivă și corupția în structurile respective. La moment aceeași lege poate fi tratată diferit de organele fiscale și de Serviciul vamal, sau de procuratură și fisc etc.), implicând controale suplimentare, birocrație excesivă și procese de judecată cu rezidenții zonelor (asemenea cazuri sunt numeroase);
Neatractivitatea legislației în domeniul forței de muncă (aspectele privind concedierea, concediul de maternitate, litigiile de muncă, relațiile cu sindicatele, etc.) și migrației, atragerii forței de muncă calificate, greutățile în obținerea vizelor de afaceri pentru străini. În special rezidenții străini se confruntă cu dificultăți în obținerea permiselor de ședere/drepturilor de muncă pe teritoriul Republicii Moldova. Prevederile actuale ale legislației respective sunt foarte restrictive și descurajează angajarea specialiștilor străini în zone, chiar pentru perioade scurte de timp. În același timp, majoritatea specialiștilor străini în zone sunt aduși pentru activități relativ noi pentru industria locală, specialiști de înaltă calificare, care nu pot fi angajați de pe piața locală a forței de muncă. Autoritățile par să nu înțeleagă beneficiul pe care îl aduce în sine angajarea unor astfel de specialiști pentru economia țării;
Avantajele concurențiale create producătorilor din anumite genuri tradiționale de producție, în detrimentul celor din afara zonelor. Această problemă este cel mai des ridicată de producătorii vinicoli. Cu toate că avanajele competiționale rezultate din diferențele de preț pe piețele de desfacere sunt doar marginale, așa cum întreaga producție vinicolă fabricată în zonele libere se exportă, scutirile de taxe la importul de utilaje și materiale crează posibilitarea rezidenților ZEL să ofere prețuri mai bune pentru materia primă achiziționată sau condiții de remunerare pentru angajați mai avantajoase ca cele oferite de producătorii din afara zonelor, ceea ce în condițiile unui deficit de materie primă de calitate și de forță de muncă calificată în această ramură crează avantaje companiilor din zone și duce la nemulțumirea celor din afara zonelor;
Accesul limitat la resurse financiare și costul mare al resurselor disponibile. Această problemă este cu atât mai actuală pentru rezidenții ZEL, cu cât aceștea în multe cazuri au posibilități limitate de a oferi gaj pentru garantarea creditelor, având în vedere că terenurile și spațiile de producție/ depozitare de pe teritoriul zonelor sunt arendate de la Administație;
Ineficiența sistemului judecătoresc, independența limitată a acestuia și neîncrederea investitorilor în justețea și transparența deciziilor pronunțate de instanțele de judecată, care îi împiedică pe mulți în continuare să investească în Republica Moldova;
Instabilitatea politică și economică, care face ca mulți investitori să opteze pentru țări care oferă condiții mai stabile și mai previzibile din acest punct de vedere. Instabilitatea politică, precum și imprevizibilitatea și instabilitatea politicilor macroeconomice sporesc riscurile de afaceri ale investitorilor, precum și împiedică reducerea costurilor resurselor locale de finanțare, apariția unor noi instrumente de finanțare și a ofertelor de finanțare pe perioade mai lungi;
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În cadrul tezei de licență, s-au specificat și s-au enumerat obiectivele propuse în activitatea ZEL, evoluția și situația curentă, facilitățile acordate de către stat activității de antreprenoriat a ZEL, perspectivele acestora, problemele cu care se confruntă, potențialul de producere și rezultatele obținute din aceste activități. Zonele economice libere din Republica Moldova nu au înregistrat apogeul dezvoltării, și nu au ajuns la nivelul ZEL de succes, dar au obținut succese în reformarea climatului investițional, al potențialului de producție industrială și de export a țării, intrările de capital sub formă de investiții, în crearea locurilor noi de muncă și dezvoltare economică la nivel local și regional, volumele de producție și export care sunt încă destul de modeste, iar contribuția acestora la nivelul economiei – destul de redusă. Doar treptat, ne putem aștepta la o creștere economică și transformarea ZEL în niște la platforme de atragere a investițiilor străine și autohtone, crearea noilor locurilor de muncă și aplicare a experienței avansate din domeniul producției și a managementului, implementare a tehnicii și tehnologiilor moderne, stimulare a exporturilor, așa cum au fost inițial concepute și cum prevede legea cu privire la ZEL.
Din punctul meu de vedere, ZEL din Republica Moldova au perspective de viitor, și pot afirma faptul ca acestea au evoluat ascendent sub aspectul vînzărilor și exporturilor din ultimii ani, apariția noilor investitori strategici și planuri investiționale în cadrul ZEL deschid noi perspective de viitor acestora. Principalele avantaje ale Republicii Moldova în atragerea investițiilor străine directe, constau în amplasarea strategică, determinată de poziția geografică reușită; investitorii încă mai pot beneficia de avantajul forței de muncă ieftine și calificată. Problemele principale ce țin de activitatea ZEL rămin a fi soluționate, pentru aceasta este nevoie de reformarea climatului investițional și de afaceri, și depistarea modalităților de atragere a capitalului cît și a noilor investitori. Iar ceea ce ține de autoritățile statului, cred că ar trebui să stimuleze crearea noilor zone economice libere, care să contribuie la dezvoltarea locală și regională, a economiei și a tehnologiilor avansate.
Consider că reușita ZEL depinde în mare măsură și de aportul fiecărui producător autohton, care ar putea contribui la evoluția acesteia, prin crearea de bunuri și prestare de servicii, însă, producătorii autohtoni preferă să activeze de sine stătător, și să se eschiveze adesea de la taxe. Pentru cresterea rolului ZEL în economia țării, aș recomanda tuturor producătorilor să-și dezvolte afacerile în cadrul ZEL, și aportul acestora ar contribui direct la creșterea economiei Republicii Moldova.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
http://conspecte.com/Geoeconomia/liberalizarea-economica-prin-zonele-economice-libere.html
Pagina web a Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare http://www.cnaa.md/thesis/20089/
Problemele și Perspectivele Zonelor Economice Libere în Republica Moldova – Ion Tornea
Pagina web a Ministerului Economiei din Republica Moldova http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
http://conspecte.com/Dreptul-afacerilor/zonele-economice-libere.html
Monitorul Oficial al Republicii Moldova
http://incomemagazine.ro/articles/zonele-economice-libere-despre-concept-istorie-si-tipologie
http://www.contabilsef.md/libview.php?l=ro&idc=53&id=8939&t=/Articole/Alte-HR-AE/Climatul-investitional-Zonele-economice-libere-i-parcurile-industrial
http://moldova-freezone.md/md/obshie-svedeniya.html
http://agora.md/stiri/7268/activitatea-zel-urilor-din-moldova-in-2014-investitii–vanzari-si-salarii
http://www.freezone-ungheni.md/docs/raport.pdf
http://www.zelb.md/fileadmin/downloads/Mat_Prom/Brosura%20ZEL%20BALTI%202011%20RO.pdf
ANEXE
Anexa nr:1
Sursa: http://www.slideshare.net/adrnord/zel-bli
Anexa nr:2
Sursa: http://unghiul.info/cota-cea-mai-solida-a-investitiilor-revine-zel-ungheni-business/
Anexa nr:3
Sursa: http://www.slideshare.net/adrnord/oportuniti-de-investiii-pentru-economia-rdn
Anexa nr:4
Sursa: http://www.slideshare.net/adrnord/zel-bli
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
http://conspecte.com/Geoeconomia/liberalizarea-economica-prin-zonele-economice-libere.html
Pagina web a Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare http://www.cnaa.md/thesis/20089/
Problemele și Perspectivele Zonelor Economice Libere în Republica Moldova – Ion Tornea
Pagina web a Ministerului Economiei din Republica Moldova http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
http://conspecte.com/Dreptul-afacerilor/zonele-economice-libere.html
Monitorul Oficial al Republicii Moldova
http://incomemagazine.ro/articles/zonele-economice-libere-despre-concept-istorie-si-tipologie
http://www.contabilsef.md/libview.php?l=ro&idc=53&id=8939&t=/Articole/Alte-HR-AE/Climatul-investitional-Zonele-economice-libere-i-parcurile-industrial
http://moldova-freezone.md/md/obshie-svedeniya.html
http://agora.md/stiri/7268/activitatea-zel-urilor-din-moldova-in-2014-investitii–vanzari-si-salarii
http://www.freezone-ungheni.md/docs/raport.pdf
http://www.zelb.md/fileadmin/downloads/Mat_Prom/Brosura%20ZEL%20BALTI%202011%20RO.pdf
ANEXE
Anexa nr:1
Sursa: http://www.slideshare.net/adrnord/zel-bli
Anexa nr:2
Sursa: http://unghiul.info/cota-cea-mai-solida-a-investitiilor-revine-zel-ungheni-business/
Anexa nr:3
Sursa: http://www.slideshare.net/adrnord/oportuniti-de-investiii-pentru-economia-rdn
Anexa nr:4
Sursa: http://www.slideshare.net/adrnord/zel-bli
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Zonele Economice Libere Si Rolul Lor In Sistemul Relatiilor Economice Internationale (ID: 148644)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.