Zonele Economice Libere Ca Instrument DE Promovare Si Atragere A Investitiilor
ZONELE ECONOMICE LIBERE CA INSTRUMENT DE PROMOVARE ȘI ATRAGERE A INVESTIȚIILOR
LISTA ABREVIERILOR
Lista tabelelor și lista figurilor
Tabelul 2.1. Tendințele indicatorilor macroeconomici în Polonia pe termen lung
Tabelul 2.2. Categoria produselor exportate de Polonia în anul 2013
Tabelul 2.3. Categoria produselor importate de Polonia în anul 2014
Tabelul 2.4. Beneficiile Co-acționarilor ZES în Zonele Economice Speciale din Polonia
Tabelul 2.5. Efectele de operare a ZES din Polonia, 31 decembrie 2014
Tabelul 3.1. Indicatorii macroeconomici principali ai Republicii Moldova, 2013-2014
Tabelul 3.2. Indicatorii principali aferente poziției investiționale internaționale la sfîrșitul perioadei 2013-2014
Tabelul 3.3. Poziția investițională internațională a Moldovei la 30.09.2014
Tabelul 3.4. Distribuția numărului de întreprinderi și capitalului străin, pe grupe de întreprinderi după ponderea capitalului străin în capitalul companiei, RM, %, 2013
Tabelul 3.5. Volumul investițiilor în zonele economice libere din RM, 2002-2014
Tabelul 3.6. Dinamica producției industriale în zonele libere din Republica Moldova, 2005-2014
Tabelul 3.7. Ponderea zonelor libere în volumul vânzărilor nete totale ale producției industriale, pe zone libere, RM, 2005-2014 (%)
Tabelul 3.8. Genurile auxiliare de activitate în zonele libere din Republica Moldova, 2007-2014,
Tabelul 3.9. Volumul total de impozite și altor plăți obligatorii calculate pe zone libere, RM, 2005-2014
Tabelul 3.10. Cei mai mari investitori în Republica Moldova, anul 2014
Figura 1.2. Modelul Heckscher – Ohlin – impactul eliminării barierelor vamale asupra creșterii schimburilor și specializării in producție a ZEL
Figura 2.1. Poziția Poloniei conform raportului Doing Business, 2012-2015
Figura 2.2. Creșterea economică în Polonia – UE, 2004-2014
Figura 2.3. Alocarea Fondurilor Structurale ale UE-28 (miliarde) – 2014 – 2020
Figura 2.4. Exportul Poloniei în perioada 2005-2013
Figura 2.5. Ponderea exportului Poloniei în anul 2013 (%)
Figura 2.6. Importul Poloniei în perioada 2005-2013
Figura 2.7. Ponderea importului Poloniei în anul 2013 (%)
Figura 2.8. Top 20 investitori străini la sfîrșitul anului 2014
Figura 2.9. Top 10 țări care aduc un afluxul de ISD și top 10 țări care își retrag capitalul, 2013
Figura 2.10. Alocărea fondurilor UE în 2014-2020
Figura 2.11. Regulile preferențiale ale ZES
Figura 2.12. Calcularea valorii maxime a beneficiului ZES
Figura 2.13. Intensitatea actuală a ajutorului de stat regional
Figura 2.14. Calcularea valorii creditului ZES
Figura 2.15. Ajutorul de stat pentru proiectele mari de investiții
Figura 2.16. Diferențele în nivelul creditului ZES utilizat până în 2020 și până la 2026
Figura 2.17. Intensitatea maximă a ajutorului de stat în voievodatele din Polonia
Figura 2.18. Programe interne de fonduri ale UE pentru anii 2014-2020
Figura 2.19. Calculul nivelului de sprijin în acordarea grantului PMAS
Figura 2.20. Tipuri de proiecte sprijinite prin intermediul grantului PMAS
Figura 2.21. Subzona Grudziadz ZES Pomerania
Figura 2.22. Subzona Bydgoszcz ZES Pomerania
Figura 2.23. Structura economică, subzona Bydgoszcz, ZES Pomerania
Figura 2.24. Subzona Stargard Szczeciński, ZES Pomerania
Figura 3.1. Structura pe instrumente a activelor și pasivelor externe la 30.09.2014
Figura 3.2. Activele financiare externe, la sfârșitul perioadei (mil. USD)
Figura 3.3. Investițiile străine directe în economia națională*, dinamică trimestrială (mil. USD)
Figura 3.5. Stocul investițiilor străine directe* – capital social acumulat, pe principalele țări
Figura 3.6. Investițiile străine directe – capital social acumulat la 30.09.2014, pe activități economice
Figura 3.7. Structura valutară a pasivelor externe în formă de valută și depozite ale băncilor licențiate s-au schimbat esențial față de perioada precedentă
Figura 3.8. Ponderea volumului investițiilor atrase (pe zone libere)
Figura 3.9. Volumul vînzărilor nete ale producției industriale în zonele libere, mil.
Figura 3.10. Volumul impozitelor și taxelor calculate
Figura 3.11. Cele patru subzone în administrarea ZEL ”Bălți”
Figura 3.12. Inrastructura existentă în ZEL Bălți
Figura 3.13. Avantajele amplasării geografice a ZEL ”Bălți”
CUPRINS
Introducere
Importanța și actualitatea temei cercetate. La etapa contemporană de dezvoltare un rol deosebit îl are procesul de integrare economică. Multe state își deschid economiile naționale și mizează să pătrundă pe piața mondială, să-și intensifice activitatea relațiilor economice externe și să ocupe o nișă în diviziunea internațională a muncii. Legăturile strînse cu lumea externă conduc la apariția unor forme avansate de organizare a spațiului geoeconomic, ca urmare statul ajunge la un nou nivel de dezvoltare. Printre noile forme de organizare a spațiului se înscriu și zonele economice libere.
Rolul activ pe care îl au ZEL în procesul de asigurare a dezvoltării economice a țărilor, unde se crează și funcționează, a fost determinat de poziționarea lor pe post de „locomotivă” a întregii economii naționale, oferind soluționarea problemelor principale: orientarea spre export a țării; implementarea proceselor de producție înalt tehnologizate; crearea unei infrastructuri de piață modernă bazată pe industrie și, nu în ultimul rând – integrarea în economia mondială. În țările în curs de dezvoltare la baza creării zonelor economice libere stă strategia stimulării creșterii economice, liberalizarea treptată a economiei, stimularea investițiilor de capital din exteriorși crearea de noi locuri de muncă.
Activitatea investițională desfășurată, cît și dezvoltarea social-economică depind, în mare măsură, de climatul investițional favorabil. Conform celui mai recent Raport al Băncii Mondiale "Doing Business", Polonia confirmă poziția de lider a țării, fiind considerată drept cea mai bună locație pentru a investi în Europa Centrală și a 32-a din lume. Unul dintre principalele instrumente folosite pentru a atrage investitorii străini în Polonia sunt Zonele Economice Speciale. Pentru Republica Moldova, investiția străină directă, constituie motorul esențial al dezvoltării economiei, de aceea SEZ ale Poloniei reprezintă un exemplu care poate fi preluat și adaptat la condițiile locale. Ea face parte din categoria fluxurilor financiare care nu generează datorie externă și reprezintă, în prezent principala sursă de finanțare internațională atît a țărilor în dezvoltare cît și a celor în tranziție.
Teza de master pe tema ,,Zonele Economice libere ca instrument de atragere și promovare a investițiilor’’ își propune studierea rolului acestuia în atragerea investițiilor și dezvoltarea sectorului privat precum și locul acestor instrumente de dezvoltare în dezvoltarea economică a țării. Pentru o analiză comparativă și detaliată a fost utilizată experiența Republicii Polonia și a Republicii Moldova.
Gradul de studiere a Zonelor Economice Libere în literatura de specialitate. Rolul ZEL și impactul acestora asupra dezvoltării economice a unui stat este de o importanță majoră, iar aspectele care influențează decizia de plasare a capitalurilor sub forma investițiilor străine directe în ramurile economiei naționale a unei țări au fost cerectate.
În procesul de elaborare am examinat minuțios cadrul de reglementare în domeniu. De asemenea am examinat rapoartele autorităților publice centrale responsabile de implementarea cadrului legislativ. Totodată, trebuie să menționăm lipsa studiilor și raportelor experților independenți naționali fapt care demonstrează că acest subiect nu este examinat îndeajuns și am recurs la examinarea raportelor naționale și internaționale în diverse ipostaze în mai multe centre de cercetări economice și financiare, precum cum Fondul Monetar Internațional, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare; Institutul de Economie, UNCTAD, EUROSTAT, KPMG. Anume aceste argumente m-au determinat cu privire la alegerea temei tezei de master.
Scopul cercetării constă în analiza eficienței ZEL, utilizate în calitate de instrumente economice care au drept scop stimularea creșterii fluxurilor de ISD, ca urmare a implementării politicilor statului în atragerea investițiilor.
Scopul cercetării impune următoarele obiective, precum:
abordarea aspectelor teoretice privind prezentarea esenței economice a ZEL;
studierea particularităților ZEL;
studierea suportului și facilităților acordate de către stat în vederea sprijinirii acestui instrument care prevede stimularea creșterii economice;
reflectarea experințelor UE în identificarea instrumentelor de promovare;
studierea progresele înregistrate în perioada activității ZEL;
studierea priorităților strategice pe termen mediu a ZEL.
Obiectul studiului îl constituie examinarea utilității zonelor economice libere ca instrument de atragere a investițiilor străine directe. În acest context, o atenție deosebită a fost acordată examinării experiențelor Republicii Moldova și a celor din țările UE, drept exemplu a fost examinată experiența Poloniei, care în prezent este un lider în atragerea și valorifiarea investițiilor străine, în rîndul țărilor membre ale UE. Tododată, a fost realizată o analiză comparativă cu privire la manismele de facilitare oferite în cadrul ZEL din Republica Moldova și a celor din Polonia. De asemenea, a fost examinată evoluția volumului de investiții străine directe parvenite în ZEL, contribuția lor la creșterea economică și ponderea acestora în formarea PIB și a altor indicatori macroeconomici importanți.
Suportul științifico – metodologic. Cercetările realizate constituie atît rezultatele analizei rapoartelor naționale cît și a celor străine, precum și materialeel de prognoză, informații statistice etc. În procesul de elaborare a tezei au fost aplicate anumite metode de cercetare științifică cum ar fi: analiza, sinteza, deducția, metoda statistică (tabelară și grafică, valorilor medii și comparației). La baza investigațiilor realizate au stat lucrările fundamentale ale teoreticienilor precum: A. Caraganciu, O. Domenti, S. Ciobu, R. Hîncu, R. Despa, D. Zirra, A. Avrigeanu, A. Munteanu, M.Nedelescu, Lazăr M. Cristelecan, I. Romanu, I. Vasilescu, D. Costache, M. Ciubotaru, M. Stoian.
Lucrarea este structurată în trei capitole.
Capitolul I. Considerații generale privind Zonele Economice Libere este divizat în două subcapitole, care este dedicat bazelor conceptuale, obiectivelor strategice, facilităților, principalelor caracteristici, tipologiei și a perspectivelor de dezvoltare a ZEL – ca instrument de atragere a investițiilor, precum și rolului lor în dezvoltarea economiei țării.
Capitolul II. Practica internațională de atragere a investițiilor în contextul Zonelor Econmice Libere – Polonia este divizat în trei subcapitole și prezintă o analiză detaliată a atractivității investiționale a Poloniei care reprezintă o combinație de factori economici, sociali, precum și o combinație a stimulentelor de investiții și a asistenței publice. Cercetarea prezintă situația social-economică a Poloniei reflectată prin indicatorii macro-economici, compoziția sectorială a stocului de ISD, principalii parteneri de dezvoltare și tendințele de dezvoltare. Este realizată o prezentare detaliată a activității SEZ, a mecanizmelor utilizate în buna funcționare a lor, ajutorul de stat și intensitatea acestuia oferit ÎMM-urilor rezidente a acestor zone, beneficiile co-acționarilor SEZ, scenariul efectului de stimulare, factorii care influențează valoarea beneficiilor reale ale SEZ, ce urmează să se schimbe în noile orientări privind ajutoarele regionale, precum și sprijinul oferit SEZ din Polonia comparativ cu alte țări din UE. Pentru o reprezentare mai detaliată a activității acestora am realizat un studiu de caz pe SEZ Pomerania.
Capitolul III. Promovarea investițiilor în RM prin intermediul Zonelor Economice Libere este divizat în trei subcapitole și cuprinde analiza situației social-economică a Republicii Moldova în contextul fluxxtul fluxului ISD, structura ISD pe ramuri și eficiența lor. În acest capital a fost descrisă activitatea și perspectivele de dezvoltare a ZEL din Republica Moldova, prin prezentarea facilităților specific acestor zone, impedimentele care îngreunează funcționarea lor cît și perspectivele de funcționare de mai departe. În acest capitol la fel a fost realizat un studiu de caz pe ZEL Bălți, care ne permite să analizăm funcționarea ZEL din Republica Moldova comparativ cu Republica Polonia.
În compartimentul Concluzii și recomandări sunt reflectate rezultatele investigației realizate, dar în același timp sunt înglobate recomandări în utilizarea eficientă a acestor instrumente de atragere a investițiilor în Republica Moldova.
I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ZONELE ECONOMICE LIBERE
1.1 Esența economică a Zonelor Economice Libere ca instrument de atragere a investițiilor și clasificarea acestora
Zonele economice libere joacă un rol deosebit de important în economia mondială. Ele fac parte organic în ordinea economică internațională și se dezvoltă potrivit legilor acesteia. În literatura mondială de specialitate, nu există o noțiune de zonă economică liberă, unanim acceptată de specialiștii în domeniu, la fel cum nu există și o clasificare unică, de unde în cele mai dese cazuri apar dispute între specialiști.
Potrivit documentului Convenției de la Kyoto (1973), sub noțiunea de zonă economică liberă se subînțelege parte a teritoriului unui stat, unde mărfurile sunt considerate drept obiect, aflate în afara teritoriului vamal național (principiul extra-teritorial vamal), și de aceea nu sunt supuse controlului vamal și impozitării. Cu alte cuvinte, prin zona economică liberă se desemnează un “port liber”, “un depozit liber”, “un aeroport liber”, aflate pe teritoriul unei țări sau în zona de frontieră a două sau mai multe state, în care sunt eliminate o serie de taxe și restricții vamale obișnuite altfel.
Din punct de vedere al macroeconomiei zona liberă reprezintă “un port, aeroport sau o parte din teritoriul național în care comerțul este liberalizat prin desființarea oricăror restricții cantitative sau taxe vamale”.
Din punct de vedere juridic zona de comerț liber este o “formă caracteristică de integrare economică ce se concretizează în acordul dintre statele membre de a înlătura diversele bariere tarifare și netarifare din calea tuturor sau numai a unora din produsele care fac obiectul schimburilor comerciale reciproce”.
Unii economiști susțin că zona liberă este cea mai completă formă a regimurilor vamale suspensive, o enclavă a teritoriului unei țări, unde mărfurile au acces liber, sunt scutite de taxe de import-export și unde există mai multe facilități precum regimul liberal asupra profitului realizat. Savantul libanez Emile Saadia consideră faptul că zona de liber schimb este un panaceu economic universal.
În concluzie, putem spune că zona economică liberă este o regiune geografică aparținând uneia sau mai multor țări, în care relațiile economice se dezvoltă fără nici un fel de îngrădiri din partea statului respectiv. Crearea ZEL este realizată în scopul favorizării dezvoltării și integrării economice în zona respectivă. Aceste zone mai sunt denumite și zone de comerț liber, de inițiativă liberă, de prelucrare a produselor de export, zonă fără taxe vamale, zonă liberă industrială.
Terminologia ZEL-rilor este foarte vastă. Actualmente, în literatura de specialitate se întîlnesc cel puțin 23 de termeni diferiți (vezi anexa nr. 1) de a descrie ceea ce acum sunt în general cunoscute ca zone prelucrătoare de export. Aceasta denotă faptul că orice inovație tehnologică, industrială sau socială necesită inovații lingvistice și terminologice corespunzătoare. Dintre acești termeni cei mai frecvenți utilizați sunt: port liber, zonă comercială liberă, zonă prelucrătoare de export, zonă economică specială, zonă economică liberă, zonă comercială străină și zonă liberă (anexa nr.1).
Teritoriile cu un statut liber sau un anumit grad de liberalizare au trecut prin schimbări și modificări destul de mari. În acest context, aceste teritorii numite zone vamale, zone fără taxă vamală, zone ale antreprenoriatului liber, zone comerciale libere, au obținut o răspîndire largă, practic în toate țările lumii.
Inițial zonele libere erau cunoscute sub denumirea de porturi libere. Primul port liber se considera Cartagina, fondat în 1814 i.e.n., iar ulterior au fost determinate și alte porturi libere în zona Mediteranei, pe coasta de vest al Africii și al Feniciei.
În secolele XIV-XVII în Europa ia naștere porturi, precum franco la Triest, Toscana, Livorno, Marsilia, Genova etc., care mai tîrziu vor fi declarate porturi sau zone libere. La moment, în lume se numără circa 200 de porturi-libere ce permit agenților economici să încarce, marcheze, controleze, sorteze mărfurile, fără a plăti careva taxe. Cele mai multe zone sunt inițiate în secolul al XX-lea, cînd sunt încheiate și primele acorduri de comerț liber între state. Dezvoltarea ZEL se poate considera una dintre cele mai însemnate inovații instituționale care s-au extins pe scena economică mondială la sfîrșitul secolului al XX-lea.
Atragerea investițiilor constituie factorul cel mai important pentru modernizarea și dezvoltarea economiei unei țări, restructurarea societăților comerciale. De asemenea, investițiile constituie suportul material al creșterii economice și al dezvoltării, contribuind la asigurarea funcționării normale a economiei, la creșterea aparatului de producție și a suportului material al activităților social-culturale, precum și la creșterea nivelului de trai al populației. Investițiile străine directe ajută la creșterea economică atât direct, prin suplimentarea capitalului intern destinat achiziționării de active fixe cît și indirect, prin stimularea investițiilor autohtone, contribuind, prin efecte de antrenare, la dezvoltarea activităților productive. În plus investițiile străine sunt o sursă esențială de finanțare a deficitului de cont curent, efectul financiar neaccentuându-se odată cu creșterea intrărilor de capital străin.
Facînd o analiză a interdependenței investițiile străine directe – creșterea economică denotă faptul că ISD au o influență pozitivă asupra creșterii economice numai în cazul care statul duce cu insistență propria sa politică în acest domeniu și își propune drept scop atragerea investițiilor străine directe, totodată și ținând cont și de interesul național și prioritățile dezvoltării țării date. Prin urmare, investițiile străine au un impact extrem de mare asupra integrării piețelor țărilor în tranziție, în economia globală, cu mult mai efectiv decât acesta ar fi putut obține prin intermediul comerțului tradițional cu bunuri/produse autohtone. Investițiile străine directe sunt un catalizator destul de semnificativ atît pentru economiile în tranziție cît și pentru economiile dezvoltate.
Ca rezultat, rolul investițiilor străine sunt evidente, și respectiv acestea creează și beneficii, precum:
investițiile străine directe cresc exportul tehnologiilor informaționale avansate, al know-how, altor produse și accesorii, precum și utilaje de ultimă oră;
din practica mai multor țări în tranziție care au înregistrat rezultate prin aplicarea politicilor investiționale eficiente s-a demonstrat în mod convingător că liberalizarea și promovarea investițiilor străine directe au multe efecte favorabile, și anume: oferă libertatea schimbului de produse și servicii care duc la scăderea prețurilor; țara gazdă își poate explora cu mai mult efect capacitatea și avantajele comparate, ceea ce duc la specializarea țării într-un domeniu, generând cele mai mari venituri posibile cu cele mai mici cheltuieli; diversifică categoria bunurilor și serviciilor oferite consumatorilor și în același timp contribuie la deplasarea eficientă a capitalului în regiunile care produc cel mai mare profit la cele mai rezonabile prețuri.
Sunt puse în valoare resurselor umane și materiale;
firmele private și sectoarele recipiente ale investițiilor directe obțin un randament al producției sporit;
amplificarea procesului de privatizare. Programele care țin de privatizare transmit investitorilor existenți și potențiali un semnal puternic în ceea ce privește dorința Guvernelor de a sprijini reformele economice și sectorul privat și de a crea un climat de afaceri favorabil pentru investițiile străine. Privatizarea infrastructurii de către firmele cu capital străin încurajează și mai mult fluxurile investițiilor străine directe, deoarece îmbunătățirea infrastructurii contribuie la ameliorarea climatului comercial și la scăderea cheltuielilor de afaceri;
apariția efectului de multiplicare al investițiilor – ce se exprimă prin atragerea partenerilor de peste hotarele țării, stimularea competiției și a concurenței, inclusiv în domeniul implementării tehnologiilor avansate;
practicarea unui management performant, ajută cu succes la răspândirea acestuia printre întreprinderile autohtone;
Conceptul de ZEL este un instrument politic necesar pentru țările care au ca scop dezvoltarea unui sector de producție orientat spre export, dar care nu au posibilitatea administrativă și tehnică necesară pentru a dezvolta un sistem național care să dea voie exportatorilor importul liber de taxe, a echipamentelor și materialelor.
Obiectivele strategice ale ZEL sunt:
atragerea de capital și de investitori străini;
intensificarea volumului de mărfuri exportate și a calității acestora;
punerea în evidență a potențialului uman și absorbția șomajului prin crearea de noi locuri de muncă;
introducerea de noi tehnologii, perfecționate și competitive;
atragerea producătorilor unor mărfuri deficitare pe piața mondială;
exploatarea mai bună a potențialului geografic și economic al teritoriului dat;
efectuarea unei bune influențe asupra economiei naționale (a țării-gazdă) și regionale.
Principalele caracteristici ale ZEL sunt:
amplasamentul – restrîns la o suprafață de teren, limitată de frontiere naturale sau artificiale și aflată în apropierea sau în interiorul unei căi de transport (port maritim sau fluvial, aeroport, cale ferată), prin care se transportă un volum mare de mărfuri de export și import;
statutul juridic – al zonei este supus prin diferite legi și acte normative, care permit accesul mărfurilor în regim vamal liberalizat și fără careva măsuri de restrîngeri de cantitate, cu condiția că acestea să nu fie interzise de legislația țării respective;
obiectul de lucru – îl reflectă produsele care por fi introduse în cadrul acesteia, în deosebi reexportul, în scopul unor prelucrări din care să rezulte alte mărfuri pentru export;
activitatea – include o gamă variată de operațiuni la care sunt supuse mărfurile;
administrarea – este destinat, de regulă, unui organ specializat – administrația (Autoritatea) ZEL, pe baza unor prevederi de funcționare emise în baza legislației specifice instituite de autoritățile țării de reședință. În cazul unor state în care funcționează mai multe zone libere, există un organism național cu rol de „autoritate” pentru fiecare zonă în parte.
Facilitățile stabilite de regimul special al ZEL-urilor, se unesc în patru grupe:
grupa financiară de măsuri stimulative cuprinde subsidii, împrumuturi și credite sub procent scăzut, acordate ZEL-urilor pentru efectuarea unor probleme și grăbirea amortizării fondurilor principale de producție;
facilitățile fiscale se cunosc sub forma anulării, amînării plăților și scăderea cotelor pe impozite, taxe, tarife. Scutirile pe impozitul pe venit pot fi definitive sau pe o anumită perioadă de timp (spre exemplu, în Republica Moldova – pe 10 ani);
la grupa de măsuri administrative se referă înlesnirile cu caracter organizațional. Acestea țin de îmbunătățirea nemijlocită a condițiilor pentru noii investitori din străinătate, ce se expune în simplificarea înregistrării companiilor/întreprinderilor, formalităților vamale (vizele pentru cetățenii străini), alocării terenurilor, susținerea în construcția întreprinderilor, acordarea operativă a informației și serviciilor necesare pentru analiza pieței, asigurarea drepturilor de antreprenoriat;
facilitățile pentru comerțul exterior prevede simplificarea operațiunilor de export, micșorarea sau lichidarea taxelor de import.
ZEL pot fi clasificate după mai multe criterii, și anume:
după criteriul de specializare economică sunt:
zone libere comerciale (free trade zone) – prezenta grupă cuprinde în sine următoarele forme: zonele libere, vamale, de depozitare, porturi libere, porturi franco, aeroporturi libere, zonele de tranzit, zonele libere de export, și nu în ultimul rînd zonele libere comerciale, care au cea mai largă răspîndire.
Acest tip de zone iau naștere în nodurile de transporturi internaționale (porturi fluviale și maritime, noduri feroviare, aeroporturi) în scopul pătrunderii în țară a mijloacelor valutare pe contul intensificării comerțului extern. Astfel de zone sunt de obicei autorizate și controlate de către administrația vamală. Pe teritoriul acestor zone pot fi depozitate, împachetate, transbordate și comercializate mărfuri fără plata taxelor vamale. Un element al zonelor comerciale libere o constituie rețeaua de magazine „Duty Free Shop”.
zonele industrial – prelucrătoare (industrial processing zone) au fost înființate în urma evoluției zonelor comerciale, cînd pe teritoriul destinat lor au început să intre atît mărfurile cît și capitalul, ocupîndu-se atît cu comerțul cît și cu activitatea de producție. După locul de desfacere a celei mai mari părți din producție, zonele date se divizează în două subgrupe: zone orientate spre importul mărfurilor și zone orientate spre exportul mărfurilor.
Primele zone activează pentru asigurarea pieței cu mărfuri a țării gazdă. Prin urmare astfel de zone sunt foarte puține (este cazul țărilor dezvoltate). Marea parte a zonelor prelucrătoare sunt orientate spre export (cazul țărilor în curs de dezvoltare).
zonele științifico-tehnologice sau tehnico-inovaționale (anii 70-80) se fondează în apropierea de mari centre științifice, dotate cu o infrastructură dezvoltată, avînd scopul de a asigura procesul de elaborare și implementare a tehnologiilor informaționale. Aceste zone concentrează firme specializate în cercetare/dezvoltare pentru promovarea tehnicii avansate în producția de export. Ca exemplu de astfel de zone pot servi tehnopolurile.
zonele economice libere de deservire și zonele libere complexe.
Zonele economice libere de deservire asigură condiții prielnice firmelor care se specializează în acordarea mai multor tipuri de servicii, precum: servicii bancare, financiare, de asigurări, turistice. Din această grupă fac parte: zonele offshore, centrele financiare, centrele bancare, societățile de asigurare.
Zonele libere complexe sunt cea mai largă formă de organizare a ZEL-urilor și sunt dotate cu trăsături a mai multor tipuri de zone (drept exemplu China). Nivelul actual de dezvoltare a economiei mondiale condiționează apariția și dezvoltarea zonelor economice libere internaționale. Aceste zone se deosebesc mult față de formele de integrare, cum sunt teritoriile de comerț liber, uniunile vamale, piețele comune, uniunile economice și politice. Zonele libere de frontieră, ca instrument de creștere economică, reprezintă complexe economice spațiale noi, care includ în sine raioanele de frontieră a statelor; formele de administrare aici sunt determinate de strînsa colaborarea între companiile străine și de neamestecul statului.
tipuri speciale de zone economice – zone offshore.
Din această grupă fac parte zonele offshore și zonele știintifice și/sau tehnologice. Diferența acestora de alte zone libere reiese din faptul că companiile/întreprinderile nu au dreptul de a practica activități de producție ci doar acțiuni ce țin de acordarea serviciilor (bancare, financiare, asigurări, consulting). Este vorba despre întreprinderi/firme care nu practică activități comerciale în țara în care au fost înregistrate și care, din punct de vedere al normelor comerciale efectuate, sunt considerate ca fiind companii/întreprinderi cu capital străin.
O companie off-shore poate lucra sub condiții de impozitare favorabile, numai în cazul în care este înregistrată într-un paradis fiscal. Apariția paradisurilor fiscale a fost determinată în unele cazuri de lipsa resurselor interne, achitată de autoritățile locale prin asigurarea de facilități fiscale firmelor și instituțiilor financiare interesate, în scopul atragerii lor în teritoriu.
Există un număr foarte mare de obiective posibile, dar cele mai esențiale sunt: tranzacțiile comerciale de peste hotare, investițiile de capital, înregistrările de nave și aeronave, achiziționarea de proprietăți, formarea de companii holding, înființarea de societăți de asigurare, protecția bunurilor, înființarea de bănci, pentru a amplasa averea personală într-un mediu sigur.
Totuși, singurul și principalul obiectiv de înregistarre a companiilor offshore în paradisurile fiscale este maximizarea profitului prin orice mijloace legale, prin diminuarea obligațiilor fiscale în favoarea profitului, profitului reînvestit sau creșterea de capital.
după mărime ZEL pot fi: foarte mici, pînă la 10 ha; mici, pînă la 100 ha; mijlocii, între 101-300 ha; mari, între 301-1000 ha; foarte mari, peste 1000 ha.
după influență la nivelul economiei naționale respective: zonă închisă, în care acțiunile desfășurate nu are nici un impact asupra economiei țării aflată în apropiere și zonă deschisă sau integrată, care menține legături economice directe și reciproce cu statul pe teritoriul căruia se află.
după de locul de amplasare ZEL sunt:
bazate pe criteriul de macrolocalizare (de coastă, interne, de frontieră);
bazate pe criteriul mediu de amplasare;
portuare, urbane și separate, bazate pe criteriul de microlocalizare.
Zonele economice libere pot evolua de la interne la cele de frontieră și, mai apoi, la ZEL internaționale.
În baza analizei sistemului tipologic general, prin sintetizarea celor două sisteme de clasificare menționate, se obțin următoarele: ZEL de la nivelul I sunt grupate în trei tipuri, de dimensiuni mari bazate pe macroamplasare (ZEL naționale, ZEL de frontieră și IER), această tipologie, ulterior, este grupată la nivelul II, bazat pe structura industrială a primelor două și gradul de IER al ultimei. Acest studiu, desigur, se bazează pe ZEL teritoriale.
după destinația mărfurilor: zone orientate spre importul de mărfuri (cazul țărilor dezvoltate) și zone orientate spre exportul de mărfuri (cazul țărilor în curs de dezvoltare).
după tipul operațiunilor executate:
a) „teritorii libere”, ale căror funcții se restrîng la operațiunile de păstrare, sortare, împachetare, transbordare, fără o oarecare prelucrare suplimentară a mărfurilor: porturi libere franco, aeroporturi libere, perimetre libere și zonă de tranzit.
b) zone în care se desfășoară și o activitate productivă, de prelucrare primară sau secundară a produselor depozitate: zone prelucrătoare de export, zone de promovare a investițiilor și zone libere comerciale (ZLC).
după natura și importanța facilităților acordate sau după regimul fiscal sunt:
zone libere – fragmente într-un teritoriu vamal național în care mărfurile intră fără careva formalități vamale;
zone bancare libere – bănci, care în contextul pieței eurodevizelor sunt scutite de obligația rezervei obligatorii minime a depozitelor în valută;
zone libere de asigurări – caracterizate prin lipsa reglementărilor pentru anumite tipuri de asigurări.
La moment, modernizarea structurii economiei naționale este de neconceput fără prezența unor programe de investiții bine alcătuite, fiindcă, investițiile sunt suportul material al dezvoltării economie. Atragerea investițiilor străine reprezintă un proces complicat pentru orice economie în dezvoltare, dat fiind faptul că investițiile străine constituie una din cele mai sigure metode de stimulare a creșterii economice. Drept rezultat, orice țară are ca scop realizarea creșterii economice ca sursă a bunăstării sociale, și, în acest fel, duce o politică de stimulare a propriilor resurse și utilizarea instrumentului ZEL.
Întemeiarea și dezvoltarea ZEL-rilor sunt orientate spre soluționarea anumitor probleme economice, realizarea programelor și proiectelor strategice. După cum arată experiența mondială, sistemul de facilități stabilit în ZEL, în mare măsură este individual și strîns legat de executarea pe teritoriul lor a programelor și proiectelor. Acest sistem de stimulate în combinație cu alți factori de producție (forța de muncă, materia primă), precum și o infrastructură adecvată pot contribui la atragerea capitalului străin și la asigurarea succesului zonelor economice libere. Teoria comerțului internațional demonstrează că eliminarea barierelor vamale din cadrul ZEL, duce la creșterea schimburilor și specializarea în producție, care au drept consecință prosperitatea colectivității respective.
1.2 Perspectivele și provocările de dezvoltare ale Zonelor Economice Libere
Zonele economice libere au un rol destul de important în procesul de asigurare a dezvoltării economice a țărilor, unde se creează și funcționează pe post de „locomotivă” în întreaga economie națională, oferind soluții problemelor celor mai principale. Crearea ZEL este de fapt un factor de prosperitate și normalizare economică regională, prin efectele favorabile și pozitive pe care le antrenează pe plan economic și social.
Eficiența economică a ZEL rezidă în creșteri valorice și în volum ale activităților economice, introducerea unor tehnologii moderne, dezvoltarea operațiunilor de import-export, producerea unor mărfuri în condiții convenabile. ZEL permit formalități administrative scăzute, costuri reduse pentru depozitare, lipsa contingentărilor la export și import, lipsa controlului asupra schimburilor valutare, precum și a unor imobilizări de capital în taxe vamale, repatrierea profiturilor.
Zonele Economice Libere iau parte la producerea de bunuri și servicii, la dezvoltarea comerțului, la liberalizarea schimburilor de mărfuri și servicii. Ele influențează alocarea resurselor și rezultatele activității economice în regiunea în care se află. Teoria comerțului internațional demonstrează că eliminarea barierelor vamale din cadrul ZEL duce la creșterea schimburilor și specializarea în producție, care au drept consecință prosperitatea colectivității respective. Această situație este ilustrată prin modelul Heckscher-Ohlin.
Figura 1.2. Modelul Heckscher – Ohlin – impactul eliminării barierelor vamale asupra creșterii schimburilor și specializării in producție a ZEL
Sursa: Romeo Ionescu, Obiectivele, Avantajele și Eficiența Zonelor Economice Libere (ZEL), nr. 2, București, 2011, p. 27
Savantul canadian Herbert G. Grubel consideră cu regret, că crearea ZEL atrage după sine rezultate care conduc la schimbarea modelului amintit. Reducerea barierelor vamale conduce de regulă la investiții în zona liberă, dar și la costuri de producție suplimentare datorită distanțelor față de piețele de aprovizionare și desfacere.
O vastă răspîndire a ZEL-urile o au în țările dezvoltate, ceea ce se explică prin participarea lor foarte activă în diviziunea internațională a muncii, liberalizarea accentuată a fluxurilor comerciale și financiare, dar și prin caracterul post-industrial al economiei. În acest grup de state sunt prezente toate tipurile de zone economice libere, în special zone comerciale libere, zone ale antreprenoriatului liber și zone științifice și/sau tehnologice. În țările dezvoltate obiectivele de bază în crearea zonelor economice libere sunt:
impunerea dezvoltării unor ramuri sau teritorii slab dezvoltate;
crearea condițiilor avantajoase de antreprenoriat;
oferirea unor drepturi și libertăți mai mari organelor puterii locale în luarea deciziilor;
reducerea șomajului.
În țările în curs de dezvoltare la baza creării zonelor economice libere stă strategia stimulării creșterii economice, liberalizarea treptată a economiei, stimularea investițiilor de capital din exterior, crearea de noi locuri de muncă. ZEL-urile au început să apară în acest grup de state pe la mijlocul anilor 60 ai secolului XX. Anume în această grupă sunt situate marea parte a zonelor economice libere, fapt ce ține de costul mic al arendei pămîntului și al forței de muncă și lipsa restricțiilor ecologice. Totodată, ca și în prima grupă de țări, în țările lumii a treia se întîlnesc, apropae, toate tipurile de ZEL-uri, dar cea mai mare răspîndire o au zonele prelucrătoare de export și zonele offshore.
Cu toată diversitatea zonelor economice libere din țările în curs de dezvoltare acestea au și multe trăsături comune, principalele fiind:
majoritatea zonelor libere au un caracter închis și sunt orientate total sau parțial către piața externă;
orientarea ZEL-urilor, în special spre ramurile muncitoare (cu volum mare de forțe de muncă), antrenate în industrii de larg consum, precum: electronica, electrotehnica, încalțăminte, îmbrăcăminte, ceasuri, jucării;
predominarea procesului de asamblare.
În statele cu economia de tranzitie, zonele economice libere au început să apară după anii 1990, avînd ca scop atragerea investițiilor străine și crearea de noi locuri de muncă. În țările post-sovietice se întîlnesc 3 tipuri de zone, ținînd cont de modul de formare și dezvoltare ulterioară:
primul tip de zone prevede crearea unui regim preferențial pentru agenții economici interni și străini. Zonele pot cuprinde un oraș, un raion, o parte sau întreaga regiune teritorial-administrativă, iar regimul preferențial urmează a fi de ordin financiar (impozite), vamal, valutar, de credit;
cel de-al doilea tip se referă la crearea, pe anumite teritorii a unei infrastructuri corespunzătoare cerințelor internaționale, asigurînd facilități în special pentru investitorii străini și darea în arendă a teritoriului respectiv; pe această bază urmează a se crea parcuri industriale foarte multe întreprinderi de dimensiuni mici și mijlocii;
cel de-al III tip prevede darea în arendă sau concesionarea pe termen lung a unui anumit teritoriu și, în special, în zone puțin atrase în circuitul economic.
Se pot realiza bineînțeles și zone complexe, mixte, cuprinzînd mai multe tipuri de activități.
Pentru țările mici, în dezvoltare, în care piața internă este foarte scăzută pentru a asigura o industrie integrată și diversificată, punctul de vedere major al creării ZEL ar putea fi numărul mai mare de locuri de muncă. Accesul liber al mărfurilor în ZEL permite atragerea de investiții de capital străin, datorită stimulentelor respective acordate.
În țările ex-sovietice sunt prezente zonele de producție de export. Problemele cele mai complexe ale zonelor economice libere din acest grup de state sunt infrastructura slab dezvoltată și lipsa mijloacelor (resurselor) financiare.
Europa deține cele mai vechi și caracteristice zone economice libere. În acest spațiu geoeconomic se remarcă Europa Occidentală, unde există zonele comerțului liber. Ele au apărut încă în secolul al XIX-lea, fiind cunoscute ca porturi libere, scutite de taxe vamale. În perioada anului 2000 aici erau 150 de ZEL-uri. De la început aceste zone erau fondate predominant în porturile maritime (Hamburg, Bremen, Edmund – Germania, Copenhaga – Danemarca, Turcu, Helsinki – Finlanda, Salonik, Pireu – Grecia, s.a.). Ulterior, zonele libere comerciale s-au extins și în porturi fluviale și în anumite noduri feroviare. La începutul anilor 1990, în vederea deschiderii canalului navigabil Rhein – Main – Dunăre și perspectivele de lărgire a relațiilor comerciale între Europa de Vest și Europa de Est, în cursul superior al Dunării – la Deghendorf (Bavaria, Germania) a fost construit un nou port liber.
Europa Occidentală ramîne a fi unul din cele mai mari centre ale business-ului offshore. Prin urmare, pentru astfel de state și teritorii, precum: Elveția, Liechtenstein, Luxemburg, Irlanda, Monaco, Cipru, Malta, cît și Insulele Normande, Insula Man, Gibraltar sunt caracteristice zonele offshore. Un regim privilegiat, pentru unele genuri de operațiuni internaționale, funcționează în Austria, Belgia, Marea Britanie, Grecia, Olanda. Beneficiile acordate în aceste zone sunt orientate spre atragerea capitalului străin. Pe lînga impozitele mici în zonele offshore investitorii se folosesc și de alte privilegii, precum ar fi: prețul mic și simplicitatea procedurii de înregistrare, lipsa restricțiilor valutare, simplitatea dării de seamă (raportului) financiar, anonimitatea proprietarului companiei.
Irlanda este țara care a pus baza fenomenului de zonă economică liberă, creînd în 1959 pe o suprafață de 100 ha în apropierea aeroportului Shannon prima zonă industrială de export. Această zonă liberă este considerată drept exemplu în crearea de ZEL-uri în multe țări în curs de dezvoltare, în primul rînd în noile țări industrializate din Asia și multe țări din America Latină. În Irlanda a început să funcționeze primul aeroport cu regim vamal complet liberalizat. Aici a fost amplasat și sediul primului magazin care operează în sistem „Duty Free Shop” – magazin comercial lipsit de taxe pentru pasagerii care părăsesc zona. În toate statele din Europa Occidentală sunt înființate tehnopoluri sau parcuri tehnologice, deși la acest compartiment regiunea dată rămîne în urma SUA și Japoniei. În Europa s-a creat deja o rețea completă de tehnopoluri. Acestea au cunoscut o dezvoltare largă în Franța (circa 40 de tehnopoluri), Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, Olanda, Belgia. Printre cele mai cunoscute parcuri științifice se remarcă Sophia Antipolis, Grenobl (Franța), Kambridge, Edinburg (Marea Britanie), Stuttgard, Heidelberg (Germania), Limeric (Irlanda), Luven (Belgia), etc.
În Europa de Est o experiență bogată în planificarea și instituirea ZEL-urilor o are Ungaria, succesele careia sunt semnificative în acest domeniu. La moment, pe seama celor 209 teritorii vamale libere 16% revin din traficul comerțului extern al țării. Concomitent, Ungaria este un mare centru offshore. De menționat că, aici, în ultimul timp o mare atenție se conferă creării și dezvoltării parcurilor industriale și zonelor antreprenoriatului liber. ZEL sunt create și în Polonia, Bulgaria, Romania și alte state. Unele țări dunărene au dezvoltat deja un șir de ZEL (Belgrad, Pancevo, Budapesta, Vidin, Ruse, Giurgiu, Constanța). Aceste realizări pledează în favoarea oportunității de a crea, de-a lungul întregului curs al Dunării, zone cu un regim special, care ar putea deveni lanțul colaborării și integrării între țările din această parte a continentului.
În spatiul ex-sovietic instituirea ZEL-urilor aveau un singur obiectiv – atragerea investițiilor străine, pentru înviorarea economiilor naționale și crearea de noi locuri de muncă. ZEL din țările post-sovietice, în comparație cu cele din țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est, n-au devenit „indicatori de creștere” a relațiilor de piață, ele funcționînd doar pe acte legislative și normative. Distribuirea nechibzuită a privilegiilor a condus la creșterea deficitului bugetar a acestor țări. În condițiile dezvoltării vulnerabile a antreprenoriatului autohton, ZEL au fost utilizate de grupările corporative locale pentru dezvoltarea „business-ului”, utilizînd resursele de stat. În majoritatea situațiilor capitalul acumulat în urma activității unui astfel de „business” a fost transmis de către antreprenorii locali în centrele offshore din Occident.
În spațiul geoeconomic Asia/Pacific sunt amplasate majoritatea zonelor economice libere (peste 200), în special în „noile țări industriale” și țările – membre ale ASEAN-ului. În această regiune, cele mai întîlnite și efective zone sunt zonele de producție și export. Constituirea ZEL-urile din China, cunoscute sub termenul de zone economice special, a constituit o parte componentă a politicii strategice comune de „deschidere” a economiei țării către lumea exterioară, politică acceptată la începutul anilor 80. Pentru atingerea acestui obiectiv, în partea de est și de sud a țării, au fost alese teritorii izolate de restul țării, pentru a le apăra de influențe nedorite din partea investitorilor străini, mai ales în sferele sociale și culturale unde, a fost introdus un regim special a zonelor economice libere. Prin crearea zonelor economice speciale țara urmărea următoarele obiective principale:
de a spori dezvoltarea orientării spre export a întreprinderilor care vor crește veniturile, schimburile valutare în timp ce, în același timp, vor fi create oportunități de angajare;
de a promova investițiile în proiecte majore infrastructurale, de exemplu construcția de drumuri, hidrocentrale, poduri, aeroporturi și rețele de telecomunicații;
de a servi drept centre de educare, antrenare prin cooperarea economică;
de a servi o trecere pentru introducerea de tehnologie, know-how, tehnici manageriale în alte teritorii ale Chinei.
În China funcționează mai multe tipuri de ZEL-uri, care se deosebesc ca mărime și statut juridic, și anume: zone economice speciale (zone cu destinație complexă), porturi libere și raioane de dezvoltare economică și tehnologică (parcuri științifice și industriale). La crearea acestor zone a fost folosită experiența altor teritorii și țări asiatice. Pe langă aceste zone, au fost create aproximativ 30 de raioane de dezvoltare economică și tehnologică, 27 de tehnopoluri, 13 zone de comerț liber în principalele zone economice speciale și porturi libere, 7 raioane maritime economice libere, cateva zeci de orase și districte libere pe întrega suprafață a țării.
Avantajul principal al primelor zone economice chineze a fost crearea platformei economice pentru unificarea fostelor colonii: Hong Kong, Taiwani și Makao (Aomani) cu patria. ZEL-urile au devenit întruchiparea sinergiei capitalismului și socialismului.
La moment, în China, ZEL-urile de ivesc ca factori de antrenare a dezvoltării economice și sociale pe suprafețe mari. Aceste zone oferă beneficii atît investitorilor străini, cît și Chinei. Investitorii străini găsesc un climat preferențial pentru afacerile lor, servicii în principiu ieftine, beneficii fiscale și financiare, o piață de desfacere internă mare și condiții avantajoase pentru export.
În pofida multor dificultăți și greșeli în activitatea ZEL-urilor din China, succesele noii politici economice sunt palpabile. Ele au devenit centre de acumulare a capitalului străin: 60% din întreprinderile mixte sunt create în zonele economice. Zonele libere din China
sunt în felul său centre de experimentare a economiei de piață, principiile și experiența cărora încet se vor extinde, include spații din ce în ce mai importante și o pondere tot mai considerabilă în economia chineză.
În Japonia, în comparație cu alte state din apropiere, sunt îmființate și funcționează zonele științifice și tehnologice, în special tehnopolurile și parcurile științifice. În anul 1970, în apropiere de capitala Tokyo, a fost dat în exploatare centrul științific „Tsukuba”, construcția căruia a durat 17 ani. Este cel mai mare centru științific din Asia. Aici sunt amplasate 48 de instituții naționale de cercetare și peste 10 000 de centre, unde lucrează 40% din numarul total de cercetători. În 1980, guvernul nipon elaborează un nou proiect, care prognozează construcția a 19 orașe științifice de-a lungul coridorului industrial Tokyo – Nagoya – Osaka – Kobe.
Acest proiect reprezintă o strategie de lungă durată de intrare a Japoniei într-o nouă eră și anume în era tehnologică. În perioada 1986 – 1990 în construcția celor 19 tehnopoluri au fost incluse peste 10 miliarde USD, inclusiv anual se oferă pentru fiecare tehnopol cîte 200
milioane USD. În proiect importanța este pusă pe crearea unei infrastructuri „netede”, alcatuită din cadre competente, tehnologii noi, asigurări informaționale, rețele de telecomunicație și capital de risc. Centrul științific „Tsukuba” și noile centre știintifice au ca principal obiectiv desfășurarea cercetărilor științifice în ramurile extra-moderne, cum ar fi: biotehnologia, ceramica fină, electrotehnica, materiale noi, robototehnica, stații electronice de calcul, soft, micro-procesoare etc. Construcția tehnopolurilor este foarte intensivă, iar darea lor în folosință se prevede către sfîrșitul secolului al XXI – lea. Se constată, că ele vor asigura o creștere accelerată a economiei nipone.
Zone economice libere sunt localizate și în Coreea de Sud, Singapore, Thailanda, Taiwan, Filipine, India, E.A.U., Iemen, Iordania, Vietnam, Indonezia ș.a.
Pentru America de Nord este specific dezvoltarea zonelor antreprenoriatului liber și zonelor comerciale libere (zone de comerț exterior).
În SUA se regăsesc peste 130 de ZEL-uri. Mai mult de jumatate din numărul lor revin pe seama zonelor comerciale libere, înființate în apropierea marilor complexe de depozite sau a parcurilor industriale din interiorul țării, de asemenea în porturile mici în scopul reducerii taxelor vamale la produsele importate, mai ales în apropiere de piesele complete și semifabricate pentru diferite ramuri. Zonele antreprenoriale din SUA și Canada acontribuie la scoaterea din declin a unor raioane, unde se înregistrează o scăderea a activității economice, creștere a șomajului și veniturilor mici ale populației pentru o perioadă destul de îndelungată.
Cea mai mare răspîndire și popularitate mondială au obținut tehnopolurile. Primul tehnopol din lume „Valea Siliciului” (Shillicon Valley) a fost creat în anii 50 în Statele Unite ale Americii, în apropiere de orașul San Francisco, statul California. După suprafața și teritoriul ocupat această zonă rămîne a fi și în prezent prima. Acest complex teritorial inovațional, situat între golful San Francisco și munții Santa Crus, a devenit un simbol al progresului științifico-tehnic și dezvoltării regionale durabile. Climatul mediteranian a favorizat condiții avantajoase pentru popularea acestei regiuni, unde se află cîteva orașe, cel mai mare dintre ele, San Hose, are peste 700.000 de locuitori. În „Valea Siliciului” sunt situate circa 4000 de ÎMM, preponderent ale industriei electronice. Aici se află una dintre cele mai bogate și faimoase universități private din SUA, Stanford. Pe lîngă firmele americane aici sunt prezente și firmele vest-europene, japoneze, sud-coreene și alte firme. Reducerea taxelor la componentele electronice exportate și reexportate a ajutat la cooperarea internațională a tehnopolului.
America Latină ocupă locul doi la nivel global după numarul și importanța zonelor economice libere. Conform diferitor evaluări în acest spațiu geoeconomic se numără de la 100-150 ZEL-uri, multe dintre care înregistrează succese deosebite. Deși există unele deosebiri între ele, putem menționa cîteva caracteristici comune în procesul de înființare a zonelor libere din această regiune. Întîi de toate, înființarea zonelor se face la inițiativa statului, reieșind din interesele naționale. În al doilea rînd, înainte de a crea zone economice, se pregătește minuțios baza legislativă, care presupune condiția unei funcționări bune a ZEL-urilor. Deseori, etapa incipientă durează 3-4 ani. În al treilea rînd, pentru America Latină este caracteristic definiția distinctă a tipului de zonă liberă, în paralel cu ce și se prevăd privilegiile fiscale și alte beneficii. În al patrulea rînd, pentru început zonelor libere li se conferă niște suprafețe mici, care treptat se lărgesc, deși rareori ating dimensiuni mari. În al cincilea rînd, pe teritoriul unei țări, deobicei, nu se înființează multe zone. În America Latină, inițial se înființau zone comerciale libere, care acordau firmelor străine beneficii vamale. Astfel de zone activează în Columbia, Chili, multe state insulare din Caraibe, Mexic, Brazilia ș.a.
Mai tarziu o amplă răspîndire o au zonele offshore, în special în Caraibe. Aceste zone au un regim fiscal, valutar și financiar special. Zonele offshore se înființează, în primul rînd în țările mici ca suprafață în scopul obținerii mijloacelor valutare adiționale. Printre centrele financiare de importanță mondială sunt: Panama, Belize, Bahamas, Insulele Cayman si Antilele Olandeze.
În America Latină activează cîteva zone economice speciale, fiecare dintre ele sunt incomparabile. Aceste zone sunt create cu scopul de a soluționa o mulțime de probleme și anume: crearea centrelor de creștere economică, dezvoltarea raioanelor slab dezvoltate (Amazonia), industrializarea teritoriilor limitrofe între state, crearea locurilor de muncă etc. La acest tip de zone se atribuie zona liberă Manaus din Brazilia (suprafața – 3 mln. km.), înființată în 1967 pentru a valorifica și dezvolta teritoriile vaste din Amazonia. Aici funcționează cîteva sute de întreprinderi a peste 30 de ramuri industriale, printre care se remarcă electronica, metalurgia feroasă și neferoasă, producerea de motociclete, biciclete, hîrtie, mase plastice și alte produse chimice, mobilă ș.a. Zonele științifice în America Latină sunt în proces de formare. Primul parc tehnologic și industrial „Byo Ryo” a fost înființat în anul 1988 în Brazilia și este de domeniul biotehnologic.
În Africa, zonele economice libere au o răspîndire mult mai mică, deși în multe țări africane (Tunisia, Egipt, Senegal, Togo, Liberia, Nigeria, Algeria, Mauritius, Kenya, ș.a.) au fost înființate zone libere. Deseori acestea sunt zone industriale de export și zone comerciale.
La moment, se elaborează cîteva proiecte destul de eficiente în domeniul organizării ZEL-urilor. Printre acestea se numără proiectul creării portului liber Mambasa în Kenya. Problemele preponderente ale ZEL-urilor africane sunt: infrastructura slab dezvoltată, lipsa resurselor financiare și a cadrelor calificate, instabilitatea politică și economică, fapt ce-i „sperie” pe potențialii investitori.
Organizarea ZEL are la bază legi și acte normative ce stabilesc regulile de creare, conducere, precum și modul de comunicare cu interiorul și exteriorul țării care le îndeplinește. Pe baza acestor acte juridice este permis accesul mărfurilor în regim vamal liberalizat și fără restricții de cantitate, doar cu condiția ca acestea să nu fie interzise conform legislației în vigoare a țării nominalizate. Mărfurile intră în interiorul unei ZEL cu scopul prelucrării lor, din care să rezulte alte mărfuri pentru export sau cu scopul re-exportului. În general, mărfurile introduse într-o ZEL sunt supuse mai multor activități de: transbordare, transformare, fabricare, tratare, calibrare, administrare, cîntărire, sortare, depozitare, ambalare, marcare, stocare, etichetare, expediere etc. De fapt, mărfurile pot fi depozitate pe timp nelimitat sau pe timp de un an (produsele alimentare) și 18 luni (produsele nealimentare).
ZEL sunt așezate pe suprafețe de teren care aparțin statului respectiv sau au fost expropriate legal, limitate de frontiere naturale sau artificiale, situate în aproprierea unei căi de transport (nod de cale ferată, port fluvial sau maritim, aeroport) și prin care se tranzitează un volum mare de mărfuri. La nivel mondial, distanța medie de ZEL față de centrul capitalei statului respectiv sau față de aeroportul cel mai apropiat este de 9-11 km. La fel, în același timp, se impune precizarea clară a particularităților ZEL: secretul operațiunilor bancare și financiare, societățile (bancare, financiare, maritime, de asigurări, comerciale etc.) care o desăvârșesc și cheltuielile financiare necesare pentru realizarea infrastructurii anumite.
Pe baza unui sondaj efectuat într-un număr de ZEL ale planetei, rezultă că decizia firmelor de a efectua investiții în ZEL este influențată în cea mai mare parte de cîțiva factori: stabilitatea politică, economică și monetară, infrastructura zonei, resursele umane disponibile și ieftine și stimulentele și concesiile acordate de organizatorii zonei.
Firmele străine acordă o importanță minoră următoarelor aspecte: capacitatea de absorbție a țării gazdă, capacitatea pregătirii resurselor umane în țara gazdă, practica locală în domeniul tehnologiilor de vârf, asistența acordată de țara gazdă la elaborarea studiilor de fezabilitate și asistența guvernului la alegerea partenerilor din societățile mixte.
La constituirea unei ZEL, țara gazdă face diverse investiții, a căror valoare nu poate fi întoarsă într-o perioadă scurtă de timp. Profitul firmelor străine este, deseori, repatriat și nu reinvestit local. Încasările din export ale țării gazdă sunt în majoritatea ZEL 20-40% din valoarea exporturilor acestora. Rezultă că o mare parte din valoarea exporturilor ZEL se transferă în exterior. Ponderea importurilor în desfășurarea activităților ZEL este fluctuabilă și depinde de gradul de integrare a ZEL în economia națională respectivă, uneori ajungînd până la 30% din totalul cheltuielilor inițiale de instituire. Din partea care rămâne economiei locale, 70% este valoarea salariilor primite de personalul local și pînă la 25% sunt taxele plătite de firmele străine pentru teren, clădiri, servicii, taxe favorizante pentru investitori. Veniturile procedate din intrările de mărfuri de proveniență locală sunt în general modeste. Valoarea câștigului net al țării gazdă în valoarea exporturilor nu depășește 25%. Contribuția veniturilor țării gazdă în exporturile unei ZEL este în medie 1-2%, adică extrem de modestă. Determinarea venitului net în valută,care rezultă din funcționarea ZEL trebuie să cunoască, în afară de cheltuielile de promovare, valoarea subvențiilor și stimulentelor financiare și fiscale oferite.
Amplasarea geografică este factorul care determină apariția și dezvoltarea unei ZEL. Panama și Hong Kong sunt exemple ideale ale unei situații pentru comoditatea transporturilor și comunicațiilor. Chiar și Elveția, care aproape că reprezintă o zonă liberă, deși nu are ieșire la mare, posedă în schimb mijloace de transport, comunicare, terestre și aeriene perfecte. Beneficiile economice rezultate din crearea ZEL pretind cu necesitate o integrare treptată în programul de dezvoltare a economiei țării gazdă. Cele mai importante beneficii urmărite de economia locală prin crearea unei ZEL integrată în programul de dezvoltare al țării respective provin din atragerea de capital străin, modernizarea economiei cu noi tehnologii, majorarea exporturilor și generarea de încasări în valută. ZEL este un mijloc real de atragere a capitalurilor străine doar dacă legislația lor permite și încurajează aceasta. Concurența între țările gazdă pentru a atrage investitori străini în ZEL este acerbă și există o tendință de a le asigura acestora tot mai multe beneficii fiscale și financiare. În ultimul timp se observă că oferirea a cît mai multe beneficii referitoare la scutirea de taxe ori la concesii nu mai este foarte agreată; mai avantajoasă pentru firmele străine este posibilitatea finanțării locale cu dobânzi moderate.
Analizând activitatea ZEL, principalele inconveniente constatate sunt: funcționarea unor societăți care fac investiții mici în zonă, obținând în schimb o rată mare a profitului, posibilitatea introducerii unor produse dăunătoare, protecția socială și salariul plătit sunt de regulă mei mici decât în țara gazdă, riscul nerecuperării investițiilor efectuate de țara gazdă, îmbunătățirea comunicațiilor și regulamentele comerciale și taxele pe importuri etc.
În concluzie, Zonele economice libere sunt, în general, niște soluții eficiente pentru crearea locurilor noi de muncă, atragerea investițiilor străine și autohtone, impulsionarea exporturilor, dezvoltare regională, reducerea barierelor birocratice pentru afaceri, etc. În același timp, succesul lor nu este unul garantat și uniform. Doar înlesnirile/facilitățile oferite nu sunt în stare să îl asigure de unele singure. Acesta mai depinde, în mare măsură, de opțiunile alese de la început referitoare la forma de organizare și administrare, cadrul de reglementare referitor la împuternicirile organului de administrație, procedurile birocratice utilizate, regimul cu privire la dreptul de proprietate pe teritoriul zonelor, etc.
II. PRACTICA INTERNAȚIONALĂ DE ATRAGERE A INVESTIȚIILOR ÎN CONTEXTUL ZONELOR ECONOMICE LIBERE – POLONIA
2.1 Capacitatea Poloniei de absorbție a Investițiilor Străine Directe
Situată în mijlocul Europei, între Marea Baltică și Munții Carpați, cu o suprafață de 312.000 km2 și o populație de 38.483.957, Polonia a reușit să atingă poziția de lider economic în Europa Centrală și de Est. Multe studii internaționale arată că, în ceea ce privește atractivitatea pentru investiții, nu există loc mai avantajos ca Polonia. Conform sondajului recent "EY 2014 European attractiveness " țara a fost definită ca "magnet de investiții" al regiunii, depășind Republica Cehă, România, Ungaria, Ucraina, Turcia, lăsînd toți vecinii cu mult în urmă. Totodată conform sondajului, Polonia ocupă locul 1 în regiunea ECE pentru cea mai atractivă țară de a stabili operațiuni, locul 1 în ceea ce privește numărul proiectelor de investiții în regiunea ECE, locul 3 în Europa în ceea ce privește locurile de muncă create ca urmare a investițiilor străine directe (13.862 locuri de muncă create) și al 2-lea loc în Europa în ceea ce privește locurile de muncă create pe proiect.
De asemenea, conform raportului Camerei Comerț a Germaniei (AHK), Polonia a menținut poziția de lider în regiunea Europei Centrale și de Est pentru a doua oară consecutiv, depășind cu mult toate țările din această regiune.
Figura 2.1. Poziția Poloniei conform raportului Doing Business, 2012-2015
Sursa: World Bank, DoingBusiness 2015, 2014, 2013, 2012, www.doingbusiness.org (citat 04.03.2015)
Cel mai recent Raport al Băncii Mondiale "Doing Business", confirmă, de asemenea, poziția de lider a țării, fiind considerată drept cea mai bună locație pentru a investi în Europa Centrală și a 32-a din lume. De asemenea, Polonia concurează cu marile puteri europene. Conform Raportului Mondial de Investiții 2014 ”UNCTAD”, este a 6-a țară în ceea ce privește valoarea totală de ISD în întreaga Europă. De asemenea, raportul UNCTAD estimează că în următorii doi ani, Polonia va fi a 5-a din Europa, și a 13-a cea mai atractivă economie din lume. Mai mult decît atît, numărul mare de noi locuri de muncă create (13,862), clasează Polonia pe locul al 3-lea pe continent, după Marea Britanie (27,953) și Franța (14,122).
Polonia este singurul stat membru al Uniunii Europene care a reușit să evite recesiunea în timpul crizei financiare, care a afectat, finanțele publice. Astfel, deficitul bugetar a urcat peste 7% din PIB, ceea ce a forțat guvernul să majoreze taxele.
Polonia joacă un rol semnificativ în liga globală în ceea ce privește sectoarele avansate. De cîțiva ani, Cracovia a fost plasată printre cele mai bune destinații de outsourcing din lume (locul 10). Țara a fost, de asemenea, desemnată ca destinația "numărul unu" în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește proiectele de R&D, conduse în principal de companiile internaționale de software.
Fără îndoială, investitorii care operează în Polonia sunt mulțumiți de activitatea lor și ar dori să investească din nou, de asemenea, ar recomanda și altor companii din țările lor pentru a face același lucru. Astfel, imaginea Poloniei ca investiție sigură se răspândește în toată Europa. 94% dintre respondenții germani participanți la sondajul efectuat de către Camera de Comerț a Germaniei afirmă că ar fi investit în Polonia din nou și 75% din companiile intervievate intenționează să crească sau menține același nivel de cheltuieli privind investițiile în Polonia. Polonia are una dintre cele mai mari rate ale profitului reinvestit în UE. 41% din proiectele de ISD sprijinite de PAIiIZ în perioada 2010-2014 și provin din capitalul reinvestit. Valoarea totală a acestora a ajuns la 2,3 miliarde EUR.
Atractivitatea investițională a Poloniei este o combinație de factori economici, sociali, precum și o combinație a stimulentelor de investiții și a asistenței publice. Sondajele realizate în rîndul investitorilor străini care fac afaceri în Polonia, inclusiv raportul PAIiIZ pe climatul investițional, arată că Polonia atrage investiții, datorită amplasării sale geografice favorabile în zona centrală a Europei, unei bune comunicări cu piețele din Uniunea Europeană și Europa de Est, prețurilor competitive de transport, marfă și materiale, precum și prezenței unei pieți interne mari.
Economia Poloniei este a 6-a ca mărime din UE, și cea mai mare în rîndul membrilor foștilor comuniști ai Uniunii Europene. Economia puternică, situația financiară stabilă și afluxul de investiții străine fac Polonia o stea stralucitoare în ceea ce priveste creșterea economică. Polonia este una dintre cele mai rapide țări în creștere din UE.
Figura 2.2. Creșterea economică în Polonia – UE, 2004-2014
Sursa: Raportul PAIiIZ ,,Activitatea economică a Poloniei în anul 2014”, www.paiz.gov.pl (citat 07.01.2015)
Polonia are o piața internă mare – 38 milioane consumatori, un sectorul bancar sănătos: cota redusă a instrumentelor financiare derivate în portofoliul băncilor poloneze, PLN nu este raportat la euro, PIB-ul are o dependență redusă față de exporturi: Polonia numai 45% (Cehia 73%, Slovacia 94%). Rata inflației a scăzut cu -0.6% (iulie 2014).
Tabelul 2.1.
Tendințele indicatorilor macroeconomici în Polonia pe termen lung (media de 3 ani)
mil, mild EUR
Sursa: Raportul „Why Poland 2014.pdf ” (citat 02.05.2015)
Potrivit EUROSTAT, în 2015 PIB-ul Poloniei a crescut cu 1,6%, ajungînd la valoarea de 593.758 miliarde USD, în timp ce PIB-ul tuturor celor 28 state membre ale UE a fost în valoare de 0,4%. Mai mult decât atît, la sfîrșitul trimestrul III al anului 2014, PIB-ul a crescut cu 3,4%, astfel, Polonia este un lider adevărat în ceea ce privește creșterea economică în UE.
În perioada 2007‐2013, Polonia a beneficiat de un volum de fonduri structurale și de coeziune însumînd 67,3 miliarde EUR (în prețuri curente), ceea ce face Polonia primul beneficiar al sprijinului comunitar (deține 19,3% din totalul de 348 miliarde Euro alocat de UE statelor eligibile).
Figura 2.3. Alocarea Fondurilor Structurale ale UE-28 (miliarde) – 2014 – 2020
Sursa: Raportul ,,Reforma Fondurilor Structurale”, Comisia Europeană 2014, www.europuls.ro, (citat 07.02.2015)
În perioada 2014 – 2020, Polonia rămîne primul beneficiar de fonduri europene, cu un total de 105,8 miliarde EUR alocați, dintre care 72,9 miliarde EUR pentru politica de coeziune și 28,5 miliarde EUR pentru agricultură.
Figura 2.4. Exportul Poloniei în perioada 2005-2013
Sursa: Raportul PAIiIZ ,,Activitatea economică a Poloniei în anul 2014”, www.paiz.gov.pl (citat 07.06.2014)
Potrivit Oficiului Central de Statistică (GUS), în anul 2013, valoarea exporturilor polone a constituit 152,78 miliarde EUR, mai mare cu 6,5% față de anul precedent, iar cea a importurilor – 155,09 miliarde EUR, a scăzut cu 0,7% în comparație cu anul precedent. Balanța comercială negativă a depășit 2,3 miliarde de euro.
În vremurile economice dificile, produsele poloneze sunt competitive din punctul de vedere al calității și mai ieftine decît cele din Occident. De asemenea, forța de muncă ieftină și infrastructura din Polonia au încurajat companiile occidentale să-și mute producția aici. O mare parte din această producție este vîndută în străinătate.
Figura 2.5. Ponderea exportului Poloniei în anul 2013 (%)
Sursa: Raportul PAIiIZ ,,Activitatea economică a Poloniei în anul 2014”, www.paiz.gov.pl (citat 07.06.2014)
Partenerul comercial major al Poloniei – în ceea ce privește atît exporturile cît și importurile ca valoare a fost continuu Germania (vezi anexa nr. 2). Cota Germaniei în exporturi a fost aceeași ca și în 2012, și aceasta s-a ridicat la 25,0% din totalul exporturilor poloneze.
Tabelul 2.2.
Categoria produselor exportate de Polonia în anul 2013
milioane USD
Sursa: Raportul ,,The Observatory of Economic Complexity”, www.atlas.media.mit.edu/profile/country/pol (citat 25.07.2014)
Semn că economia poloneză se maturizează, ponderea materiilor prime în totalul exporturilor scade în favoarea produselor mai complexe, cu valoare adăugată mai mare. Produsele electronice și electrice, utilajele și mașinile reprezintă aproximativ 40% din exporturi. Polonia exportă anual automobile și componente auto în valoare de circa 17 miliarde EUR. Alte bunuri cu pondere mare în exporturi sunt cele ale industriei chimice, în special medicamentele, produsele din cauciuc, din materiale plastice și oțel.
Figura 2.6. Importul Poloniei în perioada 2005-2013
Sursa: Raportul PAIiIZ ,,Activitatea economică a Poloniei în anul 2014”, www.paiz.gov.pl (citat 07.06.2014)
Importul polon din Germania a crescut cu 0,4%, ajungînd la 21,7% (vezi anexa nr. 3). Soldul pozitiv în valoare de 20,4 miliarde PLN (4,9 miliarde de EUR), a crescut semnificativ în comparație cu anul cu 2012, atingînd cifra de 13,6 miliarde PLN (3,2 milioane EUR).
Figura 2.7. Ponderea importului Poloniei în anul 2013 (%)
Sursa: Raportul PAIiIZ ,,Activitatea economică a Poloniei în anul 2014”, www.paiz.gov.pl (citat 07.06.2014)
Conform datelor Oficiului Central de Statistică al Poloniei din luna martie 2015, economia Poloniei a înregistrat pierderi de 500 de milioane USD (466 milioane EUR) din cauza embargoului impus Rusiei de către Uniunea Europeană.
Tabelul 2.3.
Categoria produselor importate de Polonia în anul 2014
milioane USD
Sursa: Raportul ,,The Observatory of Economic Complexity”, www.atlas.media.mit.edu/profile/country/pol (citat 25.07.2014)
Valoarea totală a stocului de ISD în Polonia s-a ridicat la 160,5 miliarde EUR la sfîrșitul anului 2014. Această valoare include atît capitalul primar cît și profiturile reinvestite (125,3 miliarde EUR) și alt capital (35,2 miliarde EUR).
Cel mai mare stoc de ISD a fost înregistrat în următoarele țări:
Germania (27,5 miliarde EUR);
Țările de Jos (25,9 miliarde EUR);
Franța (19,1 miliarde EUR).
Figura 2.8. Top 20 investitori străini la sfîrșitul anului 2014
Sursa: Raportul PAIiIZ ,,Activitatea economică a Poloniei în anul 2014”, www.paiz.gov.p (citat 07.01.2015)
Compoziția sectorială a stocului de ISD la sfârșitul anului 2013 (bazată pe Clasificarea poloneză / europeană a Activității în afaceri), este după cum urmează:
industria prelucrătoare (48,5 miliarde EUR);
finanțe și activități de asigurare (40,6 miliarde EUR);
comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor (23,7 miliarde EUR);
activitățile imobiliare (10,3 miliarde EUR).
Fluxul de ISD în Polonia s-a ridicat la 2,2 miliarde EUR în 2014. Cei mai mari investitori proveneau din următoarele țări:
Marea Britanie (3,3 miliarde EUR);
Germania (1,9 miliarde EUR);
Elveția (1,0 miliarde EUR).
În același timp, cea mai mare retragere a capitalului din Polonia a fost observată la următoarele țări:
Jersey (-3.4 miliarde EUR);
Luxemburg (-1,8 miliarde euro);
Suedia (-0,5 miliarde euro).
Figura 2.9. Top 10 țări care aduc un afluxul de ISD și top 10 țări care își retrag capitalul, 2013
Sursa: Raportul PAIiIZ ,,Activitatea economică a Poloniei în anul 2014”, www.paiz.gov.pl (citat 07.06.2014)
Potrivit cercetării Oficiul Central de Statistică, fondul entităților cu capital străin s-a ridicat la 26,128 firme. În 2014 au fost înregistrate 1489 entități cu capital străin în comparație cu 1712 entități înregistrate în anul precedent.
În anul 2014 printre firmele nou create, 1214 au fost proiecte greenfield. Ponderea predominantă a fost:
în activitățile legate de cultură, divertisment și recreere – 9,0%;
în industria minieră și de extracție – 8,5%;
în generarea și furnizarea de energie electric;
gaze și apă – 8,2%.
Capitalul străin în companiile în care valoarea sa depășește 1 miliard USD, s-a ridicat la 96,8% din capitalul străin investit în Polonia. Cea mai mare parte a capitalului străin a fost înregistrat în firmele din sectorul producției (36,3%), comerțului și reparație de mașini (21,1%).
Capitalul străin localizat în Polonia provine din 125 de țări. De la Uniunea Europeană și țările OECD provin 89,5% și 94,3% respectiv. Țările care investesc cea mai mare valoare a capitalului sunt: Olanda (17,1% din totalul capitalului străin), Franța (16,6%) și Germania (16,4%).
La sfârșitul anului 2014 existau 1 628.5 persoane angajate în companiile cu capital străin, 3,6% mai mult decît în anul precedent. Ele au fost angajate în primul rând în industria prelucrătoare (46,3%), comerț și repararea automobilelor (23,9%).
Aproape 70% din totalul locurilor de muncă în companiile cu capital străin a fost observată în următoarele regiuni: Mazowieckie (33,7%), Wielkopolskie (14,3%), Sląskie (11,1%) și Dolnośląskie (9,5%).
Sectorul auto polonez este unul dintre cele mai mari din Europa. Investitorii actuali și potențiali din acest sector sunt atrași de forța de producție și costul efectiv al forței de muncă, apropierea de producătorii majori de echipament original și de înaltă calitate. Totodată, comparativ cu autovehiculele de asamblare al companiilor GM, Fiat și Volkswagen, Polonia este, de asemenea, locul de origine al producătorilor de motoare, componente pentru motoare și o gamă largă de piese auto. Peste 500 de companii cu certificat ISO / TS 16494 au o contribuție majoră în exportul polonez. Fiecare al nouălea EURO din 152,8 miliarde EUR din exportul polonez în 2013 a fost generat de industria de automobile.
Figura 2.10. Alocărea fondurilor UE în 2014-2020
Sursa: Raportul PAIiIZ ,, PAIiIZ compilation, 2014”, www.paiz.gov.pl (citat 18.04.2015)
Cu o tradiție de secole în aviație și peste 80 de ani în industria aerospațială, Polonia iese în evidență ca unul din cele mai bune locații din Europa pentru dezvoltarea și realizarea de proiecte aeronautice. Industria acopera toate aspectele, inclusiv avioane și piese de avioane de producție, întreținere și revizie, de cercetare științifică și de formare pilot. Astfel, nu este o coincidență faptul că o mulțime de corporații multinaționale aerospațiale sunt prezente în Polonia și peste 90% din producție este exportată.
Nu în ultimul rând, Polonia avansează rapid în domeniul explorării spațiului. Doi din șase nanosateliți cuprinzînd BRITE Constellation sunt din Polonia – Lem și Heweliusz sunt chiar pe cale de a studia cele mai stralucitoare stele de pe cer pe timp de noapte.
Industria electronică în Polonia a apărut în ultimii ani, ca fiind una dintre cele mai importante din Europa. Polonia este casa mai multor producători renumiți de aparate electronice și electrocasnice, inclusiv în producerea celor mai populare televizoare LCD. 50% din producția de LCD TV din Europa provine din Polonia. Investițiile străine se extind pe toate segmentele electronice de la calculatoare, la telecomunicații, componente audio-video.
În concluzie, Polonia reprezintă una dintre cele mai atractive locații de investiții din lume. Polonia este o țară cu oameni întreprinzători, cu o economie " rezistentă – crizelor " și un partener de afaceri de încredere. Cu o economie puternică, cu o gamă largă de stimulente de investiții și o susținere completă din partea agențiilor guvernamentale, Polonia a devenit una din cele mai atractive destinații de investiții și un loc în care capitalul străin este așteptat să se întoarcă, comparativ cu alte țări ale Uniunii Europene.
2.2 Zonele Economice Speciale – instrumente cheie ale Poloniei
Istoria Zonelor Economice Speciale datează de la mijlocul anilor 1990. Ele au fost stabilite în baza Legii privind Zonele Economice Speciale adoptate în 1994, cu scopul de a revigora economia poloneză și stimula creșterea ocupării forței de muncă în perioada de transformare a economiei poloneze, care a început în 1989. Prima ZES a fost înființată în Mielec în 1995. În următorii ani, au fost create zone noi, unele dintre ele au fost fuzionate sau și-au încetat activitatea. În cele din urmă, în 2001 au fost create 14 zone care operează pînă în prezent. Fiecare ZES este formată din mai multe subzone, situate în zone diferite, nu neapărat adiacente.
Normele inițiale pentru operare în cadrul ZES au fost modificate semnificativ ca urmare a aderării Poloniei la UE în 2004, astfel ele trebuie să se conformeze cu normele de ajutoare regionale ale UE. La acel moment, limita suprafeței totale a ZES în Polonia a fost, de asemenea, stabilită inițial la nivelul de 8.000 ha. În următorii ani această limită a fost majorată pînă la 20.000 ha. Minimul de investiții:100 000 EUR, este oferită posibilitatea unui investitor de a selecta terenul care urmează a fi inclus în ZES. Durata de viață a ZES " a fost, de asemenea, extinsă de cîteva ori. Inițial, aceasta a fost stabilită pentru o perioadă de 20 de ani (adică pînă în 2015-2017, în funcție de zonă). Ca urmare, în 2008, perioada a fost extinsă pînă în 2020. Recent, guvernul polonez a decis să extindă durata de viață a SEZ începînd cu 2020 pînă la sfârșitul lui 2026. Principalele reguli referitoare la avantajele ZES au fost modificate în 2007, împreună cu introducerea Linii directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 la nivelul UE. O schimbare similară a avut loc anul precedent, în luna iulie 2014 au intrat în vigoare Liniile directoare privind ajutorul de stat regional pentru perioada 2014-2020. Ultimii cinci ani au fost o provocare pentru economia mondială, și anume a avut loc recuperarea după criza financiară.
”New normal" a devenit un termen care a cîștigat multă atenție și exprimă faptul că schimbările din economia nu vor dispărea iar companiile permanent trebuie să se adapteze la noile condiții.
Polonia este unica țară care din UE care a reușit să mențină o creștere constantă a PIB-ului în timpul crizei financiare din 2007-2009. Acesta a fost numită "insula verde" pe harta Europei ca o destinație imună pentru criza globală. Există mai multe motive pentru astfel de rezultate. Unul din ele este efortul continuu depus de a atrage noi investiții și noi investitori.
Unul dintre principalele instrumente folosite pentru a atrage investitorii străini în Polonia sunt Zonele Economice Speciale. Ele funcționează de aproape 18 ani și au adus investiții în valoare totală de peste 20 miliarde Euro și peste 186 mii locuri noi de muncă.
Zonele economice speciale sunt o parte administrativă separată a teritoriului polonez, unde investitorii își pot rula activitatea pe baza unor condiții preferențiale specifice. Aceste reguli preferențiale sunt prezentate în graficul de mai jos.
Figura 2.11. Regulile preferențiale ale SEZ
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Valoarea creditului ZES depinde de:
(a) Domeniul de aplicare al noii investiții – valoarea cheltuielilor de capital declarate pentru a fi suportate sau costurile pentru noile locuri de muncă pentru doi ani declarate în permisul ZES;
(b) Mărimea companiei;
(c) Locul de amplasare al noului proiect de investiții.
Dimensiunea companiei este stabilită în funcție de criteriile de mai jos. Companiile care nu îndeplinesc condițiile pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt clasificate drept companii mari.
Figura 2.12. Calcularea valorii maxime a beneficiului SEZ
Sursa: prezentare proprie
Cu toate acestea, de regulă, statutul fiecărui antreprenor se stabilește luînd în considerare datele financiare prezentate (cum ar fi cifra de afaceri sau valoarea bilanțului contabil) și numărul acționari majoritari (în total) și acționari minoritari (în proporții relevante). Prin urmare, faptul că o societate aparține unui grup de capital mare are mai multe șanse și ar putea garanta Zonelor beneficii suplimentare.
O entitate nou înființată, care este o filială a unui grup cu un capital mare și nu îndeplinește criteriile de mai sus și va fi tratată ca o întreprindere mare.
Figura 2.13. Intensitatea actuală a ajutorului de stat regional
Sursa: Raportul ,,SEZ din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Mărimea companiei (b) și localizarea proiectului (c) stabilesc împreună așa-numitul "ajutor public", care, începînd cu 30 iunie 2014, poate varia între 30-50% pentru investitori mari în functie de harta de mai jos (vezi anexa nr. 4). IMM-urile au dreptul să beneficieze de o suplimentare cu 10-20% față de intensitatea standard.
Figura 2.14. Calcularea valorii creditului ZES
Sursa: Prezentare proprie
Nu se acordă aprobări și nu se oferă ajutor public anumitor categorii de activități, dintre care: producția de explozibili, producția de produse din tutun, îmbutelierea și procesarea băuturilor spirtoase și alcoolice, prelucrarea de combustibili pentru motor, activitatea sălilor de jocuri, oferirea de servicii privind instalarea, repararea și întreținerea de mașini și echipamente folosite pentru desfășurarea de activități de afaceri în zonă, anumite tipuri de servicii în construcții, servicii legate de vînzarea cu amănuntul și engros, reparații de vehicule cu motor și articole de uz casnic și personal, servicii hoteliere și de catering, servicii financiare de intermediere, servicii în domeniul imobiliar, închirieri, educație, servicii în domeniul administrației publice, apărarea națională, asigurarea socială obligatorie, educație, sănătate și asigurări sociale, servicii municipale și anumite activități de afaceri supuse licenței.
Ajutorul de stat pentru proiectele mari de investiții (de peste 50 milioane EUR din cheltuielile eligibile) este micșorat suplimentar iar valoarea maximă a ajutorului se stabilește în conformitate cu următoarea formulă:
Figura 2.15. Ajutorul de stat pentru proiectele mari de investiții
Sursa: Prezentare proprie
Tabelul 2.4.
Beneficiile Co-acționarilor ZES în Zonele Economice Speciale din Polonia
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Cum se obține un permis de ZES?
Pentru a putea beneficia de asistența regională, un investitor trebuie să obțină o aprobare pentru a desfasura activitati economice și să respecte termenii și condițiile acesteia. Aprobarea se dă de către Ministerul Economiei prin licitație sau prin negocieri angajate în baza unei licitatii publice sau negocieri directe. Permisul ZES poate fi eliberat pentru un proiect inițial de investiții care implică cheltuieli minime de capital de 100.000 EUR și crearea de noi locuri de muncă.
Proiectul inițial de investiții este definit ca o investiție în active corporale și necorporale referitoare la:
• Crearea unui noi unități;
• Extinderea unității existente;
• Diversificarea producției unei unități în produse care nu au fost produse anterior în unitate;
• O schimbare fundamentală a procesului de producție în ansamblu a unei unități existente. Trebuie menționat faptul că unele activități comerciale nu sunt permise în ZES. Pentru a aplica pentru un permis ZES companiile trebuie să se pregătească documentația oficială ("Oferta").
Oferta companiei trebuie să includă:
• Planul de afaceri, care descrie proiectele noi de investiții care se desfășoară în ZES, inclusiv o analiză cu efect de stimulare și previziuni financiare;
• Unele documente oficiale suplimentare (de exemplu decizia de a acorda contribuabilului un număr de identificare, numărul REGON, o transcriere validă din Registrul Național, documentația care confirmă sursa de finanțare).
Conținutul ofertei pot să difere într-o anumită măsură, pentru anumite ZES. În cadrul ofertei, compania declară principalele angajamente pentru activitatea ce urmează să se desfășoare în cadrul ZES – valoarea cheltuielilor de capital care urmează să fie suportate și numărul de noi locuri de muncă care vor fi create. Astfel de angajamente sunt prezentate mai apoi în permisul SEZ în calitate fiind obligațiile care trebuie îndeplinite de către companie.
De regulă, un proiect de investiții ZES poate fi pornit numai după ce este eliberat permisul ZES. "Începerea lucrărilor" înseamnă începerea lucrărilor de construcție, fie prima comandă fermă de echipamente, excluzînd studiile de prefezabilitate. Termenul pentru procedura de obținere a permisul ZES este o săptămînă.
Aceasta este o procedură de bază aplicabilă investițiilor planificate în domeniile care dețin deja statutul de ZES. În unele cazuri, este posibil de a avea un teren privat situat în afara ZES. În acest caz, procedura standard de solicitare a unui permis de ZES este precedată de procesul legislativ de extindere a zonei ZES (vezi anexa nr. 6).
Scenariul ”Efectului de stimulare”:
O creștere substanțială a dimensiunii proiectului/activității ca urmare a ajutorului;
O creștere substanțială a domeniului de aplicare al proiectului/activității ca urmare a ajutorului;
O creștere substanțială a sumei totale de cheltuite de beneficiar pentru proiect, datorită ajutorului;
O creștere substanțială a ritmului de finalizare a proiectului ca urmare a ajutorului;
Proiectul nu ar fi fost realizat în regiunea asistată din cauză absenței ajutorului.
Obligațiile principale ale investitorilor ZES rezulta din permisul ZES. Cu toate acestea, unele angajamente suplimentare rezultă din regulamentele ZES. Tabelul de mai jos rezumă principalele obligații ale investitorilor ZES.
Tabelul 2.5.
Efectele de operare a ZES din Polonia, 31 decembrie 2014
Sursa: Raportul ,,SEZ din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Factorii care influențează valoarea beneficiilor reale ale ZES:
Creditul ZES disponibil:
a. Factorul intern – valoarea costurilor eligibile;
b. Factorul extern – nivelul de intensitate a ajutorului de stat.
Abilitatea de a utiliza creditul ZES disponibil:
a. Factorul intern – rentabilitatea anuală a investițiilor;
b. Factorul extern – Numărul de ani de activitate în cadrul ZES.
Dintre acești patru factori cu impact asupra valorii beneficiului real al ZES, două aspecte interne sunt specifice pentru fiecare proiect de investiții și într-o oarecare măsură, pot fi influențate de către investitor. Doi alți factori externi provin de la reglementările legale obligatorii în momentul obținerii permisul ZES și nu pot fi modificați de către investitori. Chiar acum, în perioada rămasă de existență, 6 ani, a ZES este mai mare decît a fost în august 2013. Nivelul mediu de intensitate al ajutorului regional din partea UE precum și din partea Poloniei, a scăzut semnificativ în luna iulie 2014. Prin urmare, se poate concluziona că ambele condiții externe menționate mai sus sunt mai benefice pentru investitori acum decît erau în trecutul recent sau vor fi în viitorul apropiat.
De ce cei 6 ani oferiți suplimentar ZES din Polonia sunt atît de importanți?
Permisele ZES emise după 2008, care nu conțin data finală de desfășurare a activității în cadrul ZES vor fi valabile pînă la sfârșitul anului 2026, la momentul intrării în ZES investitorii au fost conștienți de faptul că creditul lor ZES ar înceta în 2020. Această prelungire ofera investitorilor care au intrat în ZES încă 6 ani pentru a beneficia de scutirea impozitului pe profit (CIT). Investitorii care au intrat în ZES în prima jumătate a anului 2013 au fost conștienți că vor avea doar 6.5 ani pentru a utiliza creditul ZES. Acum, investitorii au de două ori mai mult timp pentru a beneficia de creditul ZES disponibil.
Ce înseamnă în termeni de bani? Dacă analizăm situația unui investitor mediu din sectorul automobilelor (predominant în Polonia în cadrul ZES), diferențele în nivelul creditului ZES utilizat până în 2020 și până la 2026, în funcție de anul intrării în ZES, sunt foarte semnificative.
Figura 2.16. Diferențele în nivelul creditului ZES utilizat până în 2020 și până la 2026
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Un investitor care își începe activitate într-o ZES la începutul anului 2014 va fi capabil să utilizeze creditul ZES în valoare de 38% din cheltuielile de capital până în 2026. Investitorii care își vor termina activitatea antreprenorială în anul 2020 în cadrul ZES, prin urmare, scutirea de CIT ar putea fi utilizată să nu depășească 21% din cheltuielile de capital. Aceasta înseamnă o creștere a nivelului de credit ZES utilizat de 86%. In fiecare an consecutiv acest rezultat va fi în creștere. De exemplu, pentru investitorii care intră în ZES în 2019, datorită beneficierii de creditul ZES încă 6 ani, posibilitatea de utilizare a lui va crește de patru ori.
Ce urmează să se schimbe în noile orientări privind ajutoarele regionale?
Ca urmare a deciziei Comisiei Europene, începînd cu luna iulie 2014, orientările privind ajutoarele de stat regionale vor fi înlocuite cu Liniile directoare privind ajutorul de stat regional pentru perioada 2014-2020. Principala modificare față de reglementările în vigoare se referă la intensitatea maximă a ajutorului, care va fi semnificativ mai scăzut pentru aproape întreaga Europa, inclusiv Polonia, așa cum este prezentat pe hărta din anexa nr. 5.
Numai în 4 din cele 16 voievodate intensitate maximă a ajutorului de stat va rămîne la același nivel de 50%, adică în voievodatul Lubelskie, Podkarpackie, Podlaskie și Warmińsko-Mazurskie.
Deși în partea de est a Voievodatul Mazovia nivelul de intensitate va creste chiar de la nivelul actual de 30% până la 35%, în toate celelalte regiuni ale Poloniei intensitatea va fi redus – în 2 voievodate cu 5 puncte procentuale, iar în 9 voievodate cu 15 puncte procentuale.
Figura 2.17. Intensitatea maximă a ajutorului de stat în voievodatele din Polonia
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Cu toate acestea, adevărata revoluție se referă la metoda de calcul a valorii ajutorului de stat (de asemenea, sub forma unui credit ZES) pentru investitorii mari. Nivelurile de intensitate din harta din anexa nr. 5, indică limita finală a valorii maxime a ajutorului, în timp ce valoarea disponibilă a ajutorului de stat va fi calculat pe baza "abordării costurilor suplimentare nete " compararea:
• Investiții cu și fără ajutor (în dependență de investiție);
• Investiții într-o anumită regiune și într-o locație alternativă (în dependență de locație).
În afară de modificările în nivelul ajutorului de stat, noile orientări vor introduce mai multe cerințe suplimentare noi și restricții pentru investitori, ceea ce va face obținerea de ajutor de stat mult mai dificilă. Mai ales cerințele stricte se vor aplica investițiilor în Voievodatul Mazovia.
ZES poloneze comparativ cu stimulentele pentru investiții din alte țări din regiune
Stimulentele fiscale sunt utilizate pe scară largă în țările din Europa Centrală și de Est, de exemplu, în Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Ungaria – adică țările care adesea concurează cu Polonia pentru locul de investiții mari. Alte țări în curs de dezvoltare oferă, de asemenea, stimulente fiscale și stimulente pentru investiții.
Stimulente fiscale sunt utilizate în mod obișnuit pentru investiții în multe țări în curs de dezvoltare care concurează pentru afluxul de investiții străine directe. Cu toate acestea, trebuie de remarcat faptul că unele aspecte ale stimulentelor par a fi mai preferențiale în ZES poloneze decît ajutorul de stat oferit în alte țări.
ZES poloneze sunt foarte bine evaluate luînd în considerare toate zonele economice din lume. Cinci din 14 ZES poloneze au fost clasificate în clasamentul global al primelor 50 de zone economice speciale pregătite de revista fDi Britanică Financial Times – " Zonele Libere Globale ale viitorului 2012/2013" (vezi anexa nr. 6). Cel mai bun rezultat aparține ZES Katowice, care a fost clasată pe locul 2 în Europa si 11 la nivel mondial. Alte ZES poloneze care au fost incluse în clasamentul primelor 50 de zone economice sunt Łódź ZES (18 la nivel global și 3 în Europa), ZES Wałbrzych (22 la nivel global și 4 din Europa), ZES Pomorska (35-la nivel global și 5 în Europa) și ZES Starachowice (37 la nivel global și al 7-lea din Europa). În clasamentul a fost subliniat faptul că zonele economice europene se deosebesc de alte zone în special prin calitatea înaltă a infrastructurii și a rețelei dezvoltate de toate formele de transport. Unele dintre ZES poloneze raportează succese excepționale în domenii specifice.
De exemplu, ZES Łódź este deosebit de apreciată pentru strategia de marketing și promovare. În clasamentul revistei fDi "Premiile oferite pentru marketingul digital 2014", ZES Łódź a fost clasată pe locul 1 în Europa și a 4-a în întreaga lume. Clasament a luat în considerare folosirea strategiilor de marketing, strategiilor de inovație sau on-line pentru a atrage potențialii investitori.
Fondurile Uniunii Europene
În anii 2007-2013, Poloniei i-au fost acordate 67.3 miliarde EUR din fondurile UE. Cele mai multe dintre aceste fonduri au fost utilizate pînă în prezent, iar în prezent nu există oportunități substanțiale disponibile pentru întreprinderi. Dar în noua perspectivă financiară, adică între 2014 și 2020, Polonia va primi 72.9 miliarde EUR pentru politica de coeziune din bugetul UE. Polonia este beneficiarul celei mai mare cote din fondurile UE ăn 2007 și va continua să fie pînă în 2020.
Detaliile noilor programe sunt în curs de elaborare în prezent și versiunea finală a criteriilor și documentele sunt încă necunoscute, însă noi fonduri ale UE vor fi alocate pentru 4 programe naționale.
Figura 2.18. Programe interne de fonduri ale UE pentru anii 2014-2020
Sursa: Autor
Subvențiile domestice în numerar în cadrul Programului Multi-Anual de Sprijin (granturi PMAS)
Acest tip de sprijin este un tip specific de ajutor finanțat de bugetul polonez. Este destinat pentru investițiile mari, care sunt considerate cruciale pentru economia poloneză și punerea în aplicare a acestora în Polonia depinde de ce subvenție a primit de la bugetul de stat. Pentru a beneficia de această formă de sprijin, o companie ar trebui să înceapă negocierile cu Agenția Poloneză pentru Investiții Străine și Informații (PAIiIZ) și Ministerul Economiei.
1. (a,b) – bază de calcul a suportului;
2. (a,b) – nivelul maxim al suportului.
Figura 2.19. Calculul nivelului de sprijin în acordarea grantului PMAS
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.mg.gov.pl/Wspieranie+przedsiebiorczosci/Wsparcie+finansowe+i+inwestycje/Pomoc+na+inwestycje+o+istotnym+znaczeniu+dla+gospodarki (citat 24.04.2015)
Grantul MAS este plătit în tranșe anuale, în conformitate cu programul specificat în acordul Ministerului Economiei, în baza procesului de suport a costurilor eligibile.
Pentru a primi și menține suportul, investitorul este obligat să:
1. îndeplinească toate condițiile înscrise în acordul încheiat cu Ministerul Economiei, printre care:
Creareeze numărul declarat de locuri noi de muncă;
Efectueze suma declarată de cheltuieli de investiții eligibile (dacă este cazul);
Prezinte raportul anual privind punerea în aplicare a proiectului;
Realizeze obiectivele proiectului.
2. asigure durabilitatea investiției:
Mențină toate locurile noi de muncă pentru cel puțin 5 ani de la crearea lor;
Mențină investiția cel puțin 5 ani de la finalizarea acesteia.
În concluzie, Zonele Economice Speciale sunt principalele instrumente folosite de Polonia pentru a atrage investitorii străini. Stimulente fiscale sunt utilizate în mod obișnuit pentru investiții în multe țări în curs de dezvoltare care concurează pentru afluxul de investiții străine directe. Cu toate acestea, trebuie de remarcat faptul că unele aspecte ale stimulentelor par a fi mai preferențiale în ZES poloneze decît ajutorul de stat oferit în alte țări.
2.3 Studiu de caz: Zona Economică Specială Pomorska (Pomerania)
În prezent, Zona Economică Specială Pomerania (vezi anexa nr. 7) cuprinde 26 subzone în cele patru regiuni din Nordul Poloniei (Pomerania, Pomerania de Vest, Kuyavian-Pomerania și Polonia Mare), cu o suprafață totală de 1859 ha, unde întreprinderile pot fi exploatate în condiții preferențiale. Cele mai multe dintre subzone sunt terenuri industriale greenfield, dedicate companiilor de producție.
ZES Pomerania a fost înființată la 11 iulie 2001, ca urmare a combinării ZES "Żarnowiec" cu ZES "Tczew", stabilită în septembrie 1997, prin Consiliul de Miniștri. Întreprinderea administratoare a Zonei este S.R.L. Zona Economică Specială Pomerania, cu sediul în Sopot. În prezent, în zonă activează 110 investitori cu investiții de peste 9.1 miliarde PLN. Numărul total al locurilor de muncă (doar contractele de muncă sunt numărate), în societățile situate în zonă depășește 17 600. Datorită istoriei ZES Pomerania destul de complicate, numărul total al permiselor emise este de 228. Numărul de permise emise de către Zona Economică Specială Pomerania în luna iulie 2001 a fost de 156 .
Dacă vorbim despre activitățile de afaceri desfășurate de investitori, sunt diverse, companiile se specializează în asamblarea electronică, automobile, mașini, materiale de construcție, produse alimentare, produse chimice, produse farmaceutice, biotehnologie, cercetare și dezvoltare, TIC și alte sectoare. ZES Pomerania nu este axată global sau pe o ramură specifică, însă se concentrează mai degrabă la nivel local, în subzone, pentru a obține avantaje în orice locație în care se află.
Beneficiile oferite de ZES Pomerania sunt:
Cea mai bună locație în Polonia de Nord, inclusiv infrastructura rutieră și feroviară bine dezvoltată, cu conexiuni aeriene și maritime (conexiuni directe la cele mai mari noduri globale, inclusiv la Asia de Est);
Resurse umane bine pregătite, număr mare de salariați disponibili, diverse programe de dezvoltare a unei mai bune cooperări între școli și întreprinderi;
Scutiri de impozit pe profit în toate subzonele, scutirile fiscale la bunurile imobile, sprijin în obținerea granturilor guvernamentale și serviciilor de consultanță, în alte forme de ajutor de stat disponibil în Polonia;
Experiență bogată în sprijinirea dezvoltării de proiecte industriale, infrastructurale și inovatoare mari și complicate, care combină mai multe aspecte pentru a crea valoare adăugată pentru mediul de afaceri local, care rezultă în procesul de investiții rapid și fără probleme;
Cooperarea largă cu autoritățile centrale și locale, organizațiile internaționale, partenerii externi științifici, de afaceri și din mediul cultural pentru a oferi investitorilor cel mai bun sprijin în implementarea proiectelor și ideilor de afaceri.
ZES Pomerania cuprinde următoarele locații/orase: Gdańsk, Grudziądz, Kwidzyn, Malbork, Stargard Szczeciński, Starogard Gdański, comune Tczew: Barcin, Chojnice, Czluchow, Gniewino, Kowalewo Pomorskie, Krokowa, Łysomice, Sztum, Świecie și Tczew.
Oferta investițională a ZES Pomerania este foarte complexă, și anume oferă:
Inovație
Parcului Științfic și Tehnologic Gdansk (SGPC) încurajează cooperarea instituțiilor științifice cu întreprinderile, dezvoltarea sistemului local al inovării, biotehnologiei și a transferului de cunoștințe, la fel acesta oferă suport ÎMM-urilor și stimulează cooperarea națională și internațională. Misiunea SGPC este să creeze cel mai bun mediu pentru dezvoltare, să asigure o locație optimă pentru companii și să faciliteze stabilirea unei colaborări. Sectoarele cheie ale SGPC sunt biotehnologia, energetic și TIC. În cadrul Parcului activează 120 companii, în incubatoare – 10 firme, companii lucătoare – 20 firme și oficiile virtuale – 150 de companii (30 firme ale ZES Pomerania). Peste 1.200 de persoane sunt angajate în companii, cca. 600 de persoane în sectorul IT.
Portul Baltic al Noilor Tehnologii (BNPT) este un proiect de afaceri inovativ al S.R.L. Zona Economică Specială Pomerania, care combină procesul de revitalizare a zonei fostului Șantier Naval Gdynia Inc. cu sprijinul pentru dezvoltare a antreprenoriatului. BPNT are un rol special, și anume, el este:
liderul modificărilor și coordonatorul proceselor de investiții;
investitorul care creează back-up pentru companiile aflate în zonă (cladiri pentru birouri, infrastructura, aranjamentul rutier);
moderatorul discuțiilor în ceea ce privește desfășurarea activităților;
propune soluții de planificare pentru zona șantierului naval Gdynia.
Cît privește infrastructura, aceasta este bine dezvoltată, ultimele investiții au fost făcute în modernizarea clădirii pentru birouri "Aquarium " G-330, înlocuirea infrastructurii de utilități, livrarea de noi spații industriale, construirea unui nou sistem rutier intern, construirea unui punct de alimentare cu energie electrică de 15kV și linii electrice și o nouă intrare cu sens giratoriu în zona șantierului naval.
Educație
ZES Pomerania oferă punerea în aplicare a unui program complex de cooperare cu școlile profesionale și liceele locale, precum și cu agențiile din oraș de ocupare a forței de muncă cu scopul de a furniza angajați cu calificare înaltă pentru investitori. Există posibilitatea de a beneficia de seminare educaționale și de consiliere cît și de un sprijin în achiziționarea și punerea în aplicare a programelor UE.
Clustere
Portul Baltic al Noilor Tehnologii include următoarele clustere: clusterul cross-regional, clusterul educațional, clusterul în domeniul agriculturii și industriei alimentare și clusterul șantierului naval.
Responsabilitatea socială
Întreprinderile care activează în cadrul BPNT furnizează servicii educaționale în zonă și anume asistență pentru copiii angajaților, asigurarea cu locuri la creșă și grădiniță, promovează și lucrează asupra programului de re-intrare al femeilor pe piața forței de muncă, creează condiții speciale de muncă pentru femeile însărcinate și mamele tinere, oferă burse pentru tinerii cercetători și acordă sprijin comunităților locale.
Top 10 investitori în Zona Economică Specială Pomerania sunt:
Mondi Swiecie;
Bridgestone Stargard;
Flextronics International (Polonia);
International Paper – Kwidzyn;
Jabil Circuit Poland;
Zaklady Farmaceutyczne – Polpharma;
Weyerhaeuser Poland;
Lafarge Cement;
Plastica;
Orion Electric (Polonia).
În cadrul subzonei Grudziadz locuiesc 300 000 oameni. Astfel, 67% din populație este activă, iar rata șomajului este de 16%. Salariile brute medii lunare în industrie și sectorul construcțiilor este de 2.902,04 PLN iar în sectorul serviciilor este de 3.364,26 PLN. Prețul mediu al terenurilor pentru investiții industriale și de depozitare este de 40,00 PLN pe m2 . Statul contribuie cu un ajutor minim, și anume, pînă la 5 ani companiile rezidente sunt scutite de taxele de proprietate iar în regiuni pînă la 10 ani este impus impozitul pe proprietate.
Figura 2.21. Subzona Grudziadz
Sursa: Raportul ,,Activitatea ZES Pomerania” din Polonia
www.investinpomerania.pl/en/article/18522_Special_Economic_Zones_SEZ.htm (citat 16.04.2015)
Subzona Grudziadz include:
autostrada A1;
patru taxe, inclusiv la ieșirea din Grudziądz;
expressul rutier S 16 – frontierele de est (2 ore distanța de condus) și orașul Mazuria Lake (50 minute de condus);
drumul express S5 – frontierele occidentale;
aeroporturi internaționale: aeroportul internațional Gdańsk – 100 km (50 minute de conducere) și aeroportul internațional din Varșovia – 230 km (2,5 ore distanta de conducere);
porturile mării Baltice din Gdynia și Gdańsk – 110 km (1 oră distanța de conducere).
Capitalul străin (vezi anexa nr. 8):
Figura 2.22. Subzona Bydgoszcz
Sursa: Raportul ,,Activitatea ZES Pomerania” din Polonia
www.investinpomerania.pl/en/article/18522_Special_Economic_Zones_SEZ.htm (citat 16.04.2015)
Subzona Bydgoszcz dispunde de o infrastructură aeriană, rutieră și feroviară dezvoltată. Aeroportul internațional are destinațiile de zbor: Bimingham, Dublin, Dusseldorf, Glasdow și Londra. Distanța rutieră la alte aeroporturi regionale este: Gdansk – 2 ore, Poznan – 2 ore, Varșovia – 3 ore. Locația este intersectată de drumuri naționale, rutiere și feroviare: Silesia-Gdynia, Varșovia-Szczecin și Wroclaw-Gdynia. În anul 2018 va fi finisată construcția autostradei – S5 (A1 – A2).
Figura 2.23. Structura economică
Sursa: Autor
Cele mai dinamice sectoare ale economiei locale sunt: produsele chimice, instrumentele și utilajele, IT, produsele alimentare și băuturile, materialele compozite.
Parcul Industrial Tehnologic Bydgoszcz cuprinde aproximativ 45 ha și este inclus în subzona Zonei Economice Speciale Pomerania. Parcul scutește investitorii de un impozit de 35% din cauza costurilor noi de investiții și/sau costurilor privind crearea locuri noi de muncă. Pentru întreprinderile mici intensitatea maximă a ajutorului regional a fost ridicată cu 20 de puncte procentuale.
Subzona Stargard Szczeciński reprezintă o zonă-cheie în Coridorul Europei Centrale de Transport CETC-CALEA 65, include aeroporturi internaționale și o joncțiune de transport (schimbul comercial dintre Europa de Vest, China, Africa). Cu o suprafață de 23 000 km2 și o populație de 408 000 locuitori. Rata șomajului este de 15,6 %, iar populația activă 504 000. În subzona activează 4200 companii cu capital străin și 1650 de agenți economici la 10 000 locuitori.
Figura 2.24. Subzona Stargard Szczeciński
Sursa: Raportul ,,Activitatea ZES Pomerania” din Polonia
www.investinpomerania.pl/en/article/18522_Special_Economic_Zones_SEZ.htm (citat 16.04.2015)
Aceasta are o conectivitate excelentă la piețele din Polonia, Europa și în lume. Acces feroviar este direct la port și în Germania. Stargard Szczeciński este situat de-a lungul celei mai scurte rute care leagă Europa de Vest și de Est (E-28) și țările nordice, Europa Centrală și de Sud (E-65, E-59).
În concluzie, Zona Economică Specială Pomerania este situată într-o zonă cu o tradiție industrială îndelungată. Astfel, aceasta oferă condiții foarte avantajoase pentru lansarea și dezvoltarea întreprinderilor inovatoarea, astfel, numărul lor continuă să crescă înregistrînd progrese din ce în ce mai mari.
III. PROMOVAREA INVESTIȚIILOR ÎN RM PRIN INTERMEDIUL ZONELOR ECONOMICE LIBERE
3.1 Situația social-economică a Republicii Moldova în contextul fluxului ISD. Structura ISD pe ramuri și eficiența lor
Pornind de la situația economică a Republicii Moldova cu o polulație 3.559 mln., care necesită o intervenție urgentă în vederea reglementării calității vieții, investițiile reprezintă una din căile eficiente spre dezvoltare.
Investițiile străine reprezintă, pentru Republica Moldova una din sursele ce asigură o creștere durabilă a economiei naționale. Pe de o parte este vorba de credite, împrumuturi și investiții prin intermediul cărora capitalul străin poate completa resursele financiare naționale în aplicarea programului de macro-stabilizare, iar pe de altă parte capitalul străin joacă un rol fundamental în restructurarea și modernizarea economiei naționale.
În perioada ianuarie – septembrie 2014 economia Moldovei a continuat evoluția economică pozitivă, PIB-ul real majorîndu-se cu 4.7 la sută (consituind 8.738 mlrd. $ în anul 2015), producția globală agricolă a crescut cu 8.6 la sută, producția industrială – cu 4.7 la sută, investițiile în activele materiale pe termen lung au crescut cu 2.1 la sută. Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2014 față de luna decembrie 2013 a constituit 101.8 la sută.
Anturajul economic extern al țării de la începutul anului a fost caracterizat prin scăderea prețurilor mondiale la produsele alimentare și la petrol în condițiile deprecierii monedelor naționale ale principalilor parteneri comerciali. Pe piața valutară a continuat devalorizarea leului moldovenesc față de dolarul SUA și EURO și a EURO și rublei rusești față de dolarul SUA. Majoritatea partenerilor din EU precum și multe alte țări (Elveția, Belarus, Pakistan, Liban, China) au majorat cererea pentru bunurile moldovenești în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Concomitent au existat și factori cu influență negativă asupra exportului, în special măsurile restrictive din partea Rusiei, precum și conflictul militar din Ucraina. Liberalizarea din 28 aprilie 2014 a regimului de circulație în EU pentru cetățenii Moldovei a favorizat creșterea importului de servicii: transport, turism și altele.
Tabelul 3.1.
Indicatorii macroeconomici principali ai Republicii Moldova, 2013-2014
mil. lei
Sursa: Raportul ,,Analiza situației privind investițiile străine directe, atrase în Republica Moldova în anul 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Poziția investițională internațională a Republicii Moldova la sfîrșitul lunii septembrie 2014 a rămas net debitoare și a constituit 5,423.63 mil. USD, majorîndu-se de la sfîrșitul anului precedent cu 1.8 %: activele externe au însumat 4,197.67 mil. USD, crescînd de la începutul anului cu 3.5 %, iar obligațiunile externe – 9,621.30 mil. USD, crescînd cu 2.6 %, din care 3,630.00 mil. USD reprezintă angajamentele față de investitorii străini direcți.
Tabelul 3.2.
Indicatorii principali aferente poziției investiționale internaționale la sfîrșitul perioadei 2013-2014
mil.USD
Sursa: Raportul ,,Analiza situației privind investițiile străine directe, atrase în Republica Moldova în anul 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Stocul obligațiunilor față de nerezidenți a depășit stocul creanțelor externe de 2.3 ori. La aceste modificări au contribuit tranzacțiile nete cu nerezidenții (cu -83.40 mil. USD), reevaluările de preț (cu -5.75 mil. USD) și fluctuația ratei de schimb a valutelor față de USD (cu 81.16 mil. USD).
Datoria externă brută a Republicii Moldova la 30 septembrie 2014 a înregistrat 6,827.56 mil. USD, оn creștere cu 2.3 la sută față de începutul anului. Datoria publică și public garantată (1,742.81 mil. USD) reprezintă 25.5 la sută din totalul datoriei, Înregistrînd o descreștere de 1.8 la sută. Datoria privată negarantată a atins valoarea de 5,084.75 mil. USD, din care cea pe termen scurt, mai vulnerabilă la riscuri externe, reprezintă 53.6 la sută.
Tabelul 3.3.
Poziția investițională internațională a Moldovei la 30.09.2014
mil. USD
Sursa: Raportul ,,Analiza situației privind investițiile străine directe, atrase în Republica Moldova în anul 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Impactul negativ generat de fluctuația ratei de schimb ține de deprecierea valorică atât a creanțelor, cât și a angajamentelor externe în euro, rublă rusească și lei moldovenești față de dolarul SUA. Ca urmare, stocul atât al activelor cât și cel al pasivelor financiare a crescut nesemnificativ comparativ cu sfârșitul trimestrului II 2014, respectiv cu 19.91 mil. USD și cu 27.90 mil. USD, în pofida creșterii de 134.5 mil. USD și 217.90 mil. USD, înregistrată la tranzacții efective.
Figura 3.1. Structura pe instrumente a activelor și pasivelor externe la 30.09.2014
Sursa: Raportul ,,Analiza situației privind investițiile străine directe, atrase în Republica Moldova în anul 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Pentru investițiile directe, de portofoliu și alte investiții, angajamentele externe depășesc creanțele. Stocul angajamentelor externe în formă de alte investiții este cu 45.2 la sută mai mare
decît stocul activelor în formă de alte investiții împreună cu activele de rezervă.
Stocul de investiții directe în economia Moldovei depășește de 24.2 ori stocul investițiilor rezidenților peste hotare. Activele în formă de alte investiții cu o pondere de 33.0 la sută în totalul creanțelor externe s-au majorat față de finele trimestrului II, 2014 cu 8.1 la sută. Stocul investițiile directe peste hotare (cu o pondere de doar 3.6 la sută) a atins cifra de 150.17 mil. USD, în creștere cu 2.8 la sută comparativ cu sfârșitul trimestrului II, 2014.
Figura 3.2. Activele financiare externe, la sfârșitul perioadei (mil. USD)
Sursa: Raportul ,,Analiza situației privind investițiile străine directe, atrase în Republica Moldova în anul 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Activele financiare externe au înregistrat la 30.09.2014 un stoc în valoare de 4,197.67 mil. USD, comparativ cu 4,177.76 mil. USD la 30.06.2014 (diagrama 37). Modificarea stocului de creanțe comparativ cu finele trimestrului II, 2014 a fost determinată de fluxul tranzacțiilor nete reflectate în balanța de plăți în valoare de 134.50 mil. USD, reevaluarea titlurilor de valoare din componența activelor de rezervă (-1.22 mil. USD) și fluctuația ratei de schimb a valutelor față de dolarul SUA (-113.37 mil.USD).
Stocul angajamentelor în formă de investiții directe ale nerezidenților în economia Moldovei au înregistrat o creștere modestă de 0.5 la sută sau cu 16.77 mil. USD față de finele trimestrului II, 2014, urmare intrărilor nete de capital în valoare de 58.87 mil. USD, a variației prețurilor acțiunilor cu 4.53 mil. USD și a influenței ratei de schimb a valutelor originale față de dolarul SUA de -46.63 mil. USD.
Stocul de investiții străine directe acumulat la sfârșitul lunii septembrie 2014 a fost evaluat la 3,630.00 mil. USD (diagrama 41), din care capitalul social și venitul reinvestit dețin o pondere de 74.8 la sută (împrumuturile intra-grup (alt capital) – 25.2 la sută).
Figura 3.3. Investițiile străine directe în economia națională*, dinamică trimestrială (mil. USD)
Sursa: Raportul ,,Analiza situației privind investițiile străine directe, atrase în Republica Moldova în anul 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
În distribuția geografică a capitalului social acumulat, investitorilor din țările UE le-a revenit ponderea majoritară – 52.9 la sută, care a crescut pe parcursul trimestrului cu 0.2 puncte
procentuale datorită investițiilor provenite din Italia, Olanda, Cipru, SUA, Elveția. Investitorii din țările CSI au deținut o pondere de 11.3 la sută din totalul capitalului social acumulat, din
alte țări – 35.8 la sută (diagrama 42).
Figura 3.4. Stocul investițiilor străine directe* – capital social acumulat, pe zone geografice (mil. USD)
Sursa: Raportul ,,Analiza situației privind investițiile străine directe, atrase în Republica Moldova în anul 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Cele mai multe întreprinderi cu investiții străine din Republica Moldova au ca țară de origine România – 1285 de întreprinderi, adică 15% din numărul total, în timp ce Olanda conduce în topul investițiilor în capitalul social – 1,9 miliarde lei.
Tabelul 3.4.
Distribuția numărului de întreprinderi și capitalului străin, pe grupe de întreprinderi după
ponderea capitalului străin în capitalul companiei, RM, %, 2013
Sursa: Raportul privind distribuția număruui de întreprinderi și capital străin pe grupe de întreprinderi după ponderea capitalului străin în capitalul companiei, http://www.statistica.md/ (citat 22.02.2014)
Olanda este unul din cei mai mari investitori străini în economia moldovenească cu o pondere de peste 18%. În R. Moldova sunt înregistrate circa 60 de companii mixte moldo-olandeze. Printre cea mai mare investiție olandeză în Republica Moldova se numără Holdingul olandez Easeur Holding BV, acționarul majoritar al portului liber internațional Giurgiulești cu o cotă de 80%.32% din capitalul străin prezent în Republica Moldova aparține companiilor care în proporție de 100% se află în proprietate străină, iar restul, 68%, companiilor cu capital mixt (autohton și străin). În general, atât ca valoare totală a capitalului, cât și ca număr, companiile cu capital străin sunt concentrate în segmentul de companii unde capitalul străin are o pondere mai mare (75-100%) (tabelul de mai sus 3.1.). Pe locul doi se plasează companiile unde ponderea capitalului străin variază între 26 și 50%. Cel mai mic număr de companii cu capital străin sunt înregistrate în rândul celor cu până la 25% capital străin. Această structură a proprietății denotă faptul că investitorii străini preferă să aibă o prezență mai mult decât formală în companiile în care investesc sau le creează în Moldova, adică doresc să controleze cât mai mult posibil sau chiar integral managementul companiilor.
România, Turcia, Italia, Federația Rusă și Ucraina sunt țările cu cea mai mare influență asupra piețelor locale, jucători din aceste state având controlul peste companii de miliarde de euro din energie, bănci, asigurări, retail sau industrie.
Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, România, Italia și Franța conduc topul investitorilor cu cele mai mari investiții în capitalul social al băncilor, în timp ce alte sectoare (industria, prelucrătoare, retail, telefonie) sunt dominate de plasatorii de capital din Federația Rusă, Olanda și SUA.
Pe țări, potrivit datelor statistice, în Republica Moldova sunt 812 întreprinderi din Federația Rusă cu un capital investit de 944,4 mil. lei. Printre cele mai mari companii rusești în Republica Moldova sunt Lukoil și Topaz. De asemenea rușii și-au plasat capitalul și într-un șir de companii vinicole. De peste Prut, printre cele mai mari investiții românești în Republica Moldova se numără Rompetrol, Petrom, Romstal și Metro Cash & Carry, iar capitalul investit al acestora este de 378,3 mil. lei.
Cele mai mari întreprinderi cu capital francez din țara noastră este Mobiasbancă, grupul Lafarge și compania de telefonie mobilă Orange. Iar numărul total de întreprinderi franceze prezente în Republica Moldova este de 192, cu un capital investit de 125.5 mil. lei. Germanii sunt prezenți în Republica Moldova cu 381 de întreprinderi cu un capital investit de peste jumătate de miliard de lei. Germania este pe locul șase după numărul întreprinderilor străine în țara noastră. Printre cele mai mari întreprinderi germane prezente în Republica Moldova sunt compania petrolieră TirexPetrol, Dräxlmaier Group Automotive, producător de sisteme auto electrice pentru renumitele branduri de automobile BMW și Mercedes Benz și Knauf – producător de materiale de construcții.
Repartiția stocului de investiții străine directe în capitalul social acumulat în economia națională în dinamică pe principalele țări este reflectată în diagramele 43 a și b.
a. Sectorul bancar b. Alte sectoare
*stocuri calculate conform principiului costului istoric, distribuția pe țări în baza investitorului nemijlocit
Figura 3.5. Stocul investițiilor străine directe* – capital social acumulat, pe principalele țări (mil. USD)
Sursa: Raportul ,,Analiza situației privind investițiile străine directe, atrase în Republica Moldova în anul 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Principala activitate economică care a beneficiat de investiții străine rămâne activitatea financiară (25.2 la sută) urmată de industria prelucrătoare (22.3 la sută). Alte activități care au atras investitori străini au fost comerțul, tranzacțiile imobiliare, transporturile și telecomunicațiile, industria energetică.
Distribuția pe tipuri de activități economice a stocului de investiții străine directe în formă de capital social acumulat în economia națională este prezentată în diagrama 44.
Figura 3.6. Investițiile străine directe – capital social acumulat la 30.09.2014, pe activități economice
Sursa: Elaborat de BNM în baza datelor BNS, www.statistica.md (citat 23.12.2014)
La finele trimestrului III, 2014 stocul pasivelor în formă de valută și depozite a fost în mare parte în dolari SUA, cu o pondere de 50.0 la sută, în diminuare comparativ cu finele trimestrului II, 2014 cu 11.5 p.p. Stocul în euro s-a majorat până la o pondere de 47.3 la sută față de 34.4 la sută la sfârșitul trimestrului II, 2014. Stocul în ruble rusești a rămas aproximativ la același nivel (0.7 la sută) (diagrama 45 a și b).
a. sfârșitul trimestrului II 2014 b. sfârșitul trimestrului III 2014
Figura 3.7. Structura valutară a pasivelor externe în formă de valută și depozite ale băncilor licențiate s-au schimbat esențial față de perioada precedentă
Sursa: Elaborat de BNM în baza datelor BNS, www.statistica.md (citat 23.12.2014)
Ponderea majoră în activele externe continuă să o dețină sectorul autorități monetare (63.2 la sută), urmat de sectorul bancar (25.6 la sută) și alte sectoare (11.2 la sută). Majorări de active financiare au fost înregistrate în sectorul bancar (cu 8.3 la sută) și în alte sectoare (cu 5.8 la sută), iar în sectorul autorități monetare s-au înregistrat diminuări ale stocului (cu 3.2 la sută).
În pasivele externe altor sectoare le revine ponderea cea mai mare (66.9 la sută), sectorului bancar și sectorului guvernamental revenindu-le respectiv 15.2 la sută și 13.7 la sută, iar autorităților monetare 4.2 la sută. La finele trimestrului III, 2014 angajamentele externe au înregistrat creșteri nesemnificative comparativ cu finele trimestrului II, 2014 (cu 0.3 la sută). Majorări de pasive financiare externe s-au înregistrat doar în sectorul bancar – cu 6.5 la sută, în sectorul guvernamental și în sectorul autorități monetare stocul de angajamente s-a diminuat cu 2.7 la sută și 5.7 la sută, respectiv. Stocul de angajamente la alte sectoare a rămas la nivelul sfârșitului trimestrului II, 2014.
Investițiile străine directe au efecte importante asupra economiilor țărilor gazdă printre care cele mai importante sunt legate de creșterea productivității muncii prin transfer de know-how, tehnologie, abilități de management și marketing favorizând progresul tehnologic și creșterea economică pe termen lung în țările în curs de dezvoltare. Lucrarea face o trecere în revistă a unor tipuri de modele privind impactul ISD (multe dintre ele făcând comparație cu amploarea efectelor produse de investițiile naționale) în funcție de efectele negative asupra firmelor locale (generate de competiție) și de efectele pozitive asupra creșterii economice și de combatere a sărăciei și asupra pieței muncii (creșterea inegalităților salariale, ocupării forței de muncă, creșterii calificării personalului pe ansamblul industriei și creșterii productivității forței de muncă în firmele locale). De asemenea, în lucrare sunt prezentate rezultatele empirice ale unor cercetători privind impactul ISD asupra creșterii productivității muncii și calificării personalului în industriile din România și unele țări ale Europei Centrale și de Est.
3.2 Facilitățile oferite și provocările cu care se confruntă Zonele Economice Libere din RM în prezent
Activitatea investițională în Republica Moldova este cel mai important factor, ce determină dezvoltarea social-economică a țării. Atît activitatea investițională desfășurată, cît și dezvoltarea social-economică depind, în mare măsură, de climatul investițional favorabil. Acesta din urmă contribuie la menținerea unui ritm susținut de investiții în economia autohtonă.
Republica Moldova nu dispune de resurse financiare suficiente și, de aceea, este constrânsă să recurgă la asistența externă, să caute noi și noi credite. Însă, precum arată experiența internațională, o astfel de politică este ineficientă din cauza necesității de a achita dobânda și din lipsa mecanismelor eficiente de utilizare a fluxurilor bănești împrumutate. În asemenea condiții, economia Republicii Moldova poate fi eficient finanțată din exterior doar prin intermediul investițiilor străine.
În perioada de gestiune Guvernul a continuat procesul perfecționării legislației privind zonele economice libere, precum și a controlului asupra respectării acesteia.
În scopul creării unor condiții favorabile pentru activitatea investițională a fost elaborat un șir de acte normative și legislative, care prevăd introducerea unor modificări și completări într-un set de acte legislative și normative în vederea ameliorării climatului investițional în cadrul zonelor libere.
Factorii determinanți în atragerea investițiilor străine directe în Republica Moldova depind de un șir de parametri care reflectă imaginea integrală a țării, capacitatea acesteia în vederea asimilării investițiilor, riscurile aferente procesului investițional.
Principiile ce trebuie respectate în crearea și menținerea unui mediu atractiv investițional sunt coerența, transparența, responsabilitatea pentru implementarea și evaluarea periodică a politicilor, eficiența instituțiilor financiare și legale și previzibilitatea politicilor economice.
Experiența internațională în domeniu demonstrează faptul că unul dintre cei mai importanți factori pentru atragerea capitalului, inclusiv a celui străin în economie este existența unui cadrul instituțional adecvat și a bazei legislative stabile, care ar asigura protecția eficientă maximă a intereselor investitorilor și ale altor participanți la procesul investițional.
Factorii determinanți ai climatului investițional cu manifestare pozitivă includ:
Un instrument eficient de reabilitare a dezvoltării sectorului industrial și de atragere a investițiilor străine directe pe întreg teritoriul țării reprezintă parcurile industriale, acestea servind în calitate de catalizator al procesului de trecere la noua paradigmă de dezvoltare economică, bazată pe export și investiții. În acest sens, pe parcursul anilor se continuă activități de dezvoltare și perfecționare a mecanismelor de creare și funcționare a parcurilor industriale, fiind operate modificări la Legea cu privire la parcurile industriale. Drept urmare, au fost eliminate unele neclarități cu care se confruntau părțile cointeresate în aplicarea legii respective, precum și incluse prevederi ce țin de locațiunea, arenda și înstrăinarea activelor din cadrul parcurilor industriale.
Potrivit legislației Republicii Moldova parcul industrial este un teritoriu delimitat ce dispune de infrastructură tehnică și de producție, în care se desfășoară activități economice, preponderent producție industrială, prestare de servicii, valorificare a cercetărilor științifice și/sau dezvoltare tehnologică într-un regim de facilități specifice în vederea valorificării potențialului uman și material al unei regiuni.
Pînă în prezent, în baza Legii 182/2010 cu privire la parcurile industriale au fost lansate 6 parcuri industriale, precum: PI „Tracom”, PI „Bionergagro”, PI „Cimișlia”, PI „Răut”, PI „CAAN”, PI „Edineț”.
Parcurile industriale permit:
de a reduce cheltuielile și perioada de timp necesară pentru lansarea activității de producție;
de a procura terenurile aferente construcțiilor la prețul normativ;
de a beneficia de suportul tehnic, juridic și consultativ în procesul de obținere a autorizațiilor, avizelor, coordonărilor și a altor acte permisive;
de a beneficia de suportul financiar pentru crearea infrastructurii tehnice și de producție;
de a reduce riscurilor legate de activitatea economică.
Un alt factor important în atragerea investițiilor străine directe în Republica Moldova îl constituie Zonele Economice Libere.
Conform Legii nr. 440 din 27.07.2001 Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), sînt părți ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sînt permise, în regim preferențial, genuri ale activității de întreprinzător, în condițiile legii.
Zonele economice libere (ZEL) ale Republicii Moldova reprezintă un proiect excepțional.
În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 ZEL-uri, care sunt amplasate în toate regiunile țării. Zonele economice libere și zonele cu statut similar din Republica Moldova sunt:
„Expo – Business – Chișinău";
„Ungheni – Business";
„Tvardița";
„Otaci – Business";
„Valkaneș";
„Taraclia";
„Bălți";
,,Portul Internațional Liber Giugiulești”;
,,Aeroportul Internațional Liber „Mărculești".
Conform situației din 1 ianuarie 2015 în 7 zone economice libere erau înregistrați 161 de rezidenți. Numărul angajaților rezidenților zonelor libere, conform datelor la sfârșitul anului 2014, a constituit 6620 persoane, micșorându-se cu 4% în comparație cu sfârșitul anului 2013. Din numărul total al angajaților 3076 persoane activează în ZEL „Bălți”, 2257 persoane în ZEL „Ungheni-Business”, 552 persoane în ZAL „Expo-Business-Chișinău”, 374 persoane în ZAL PP „Valkaneș”, 286 persoane în ZAL „Tvardița”, 61 persoane în ZAL PP „Otaci-Business” și 14 persoane în ZAL PP „Taraclia”.
Volumul total al salariilor achitate de către rezidenți a constituit 364,3 mil. lei. Astfel, atestăm o creștere de 13,1% în comparație cu aceeași perioadă al anului 2013. Salariul mediu al unui angajat s-a majorat în anul 2014 cu 10,7 % și a constituit 4,9 mii de lei.
Volumul total al investițiilor în zonele libere, pe parcursul întregii activități, la 1 ianuarie 2015 a constituit 212 mil. dolari SUA, sporind în anul 2014 cu 7,1 % sau cu 14,1 mil. dolari SUA.
Figura 3.8. Ponderea volumului investițiilor atrase (pe zone libere), conform situației din 01.01.2015
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Din volumul total al investițiilor 61,8 mil. dolari SUA revin ZEL „Ungheni-Business”, 54,3 mil. dolari SUA – ZAL „Expo-Business-Chișinău”, 45,5 mil. dolari SUA – ZEL „Bălți”, 16,7 mil. dolari SUA – ZAL „Tvardița”, 15,2 mil. dolari SUA – ZAL PP „Valkaneș”, 15,0 mil. dolari SUA – ZAL PP „Taraclia” și 3,4 mil. dolari SUA – ZAL PP „Otaci-Business”. În ultimii 4 ani, în zonele libere au fost atrase investiții în valoare de 83 mil. dolari SUA.
Tabelul 3.5.
Volumul investițiilor în zonele economice libere din Republica Moldova, 2002-2014
mil. USD
Figura 1. Ponderea volumului investițiilor atrase (pe zone libere), conform situației din 01.01.2015
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
În zonele libere crește ponderea activității industriale, care a devenit genul prioritar de activitate. În anul 2014 volumul total al mărfurilor produse și serviciilor prestate în zonele libere a constituit circa 3,8 mild. lei, din care ponderea producției industriale a constituit 95,7% (în anul 2013 – 89,0%).
Figura 3.9. Volumul vînzărilor nete ale producției industriale în zonele libere, mil.
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Volumul vânzărilor nete ale producției industriale în total pe zonele libere în anul 2014 s-a majorat cu 27,7% (în prețuri curente) față de anul precedent și a constituit 3651,3 mil. lei. Cea mai mare parte a producției industriale fabricate în zonele libere în valoare de 2959,9 mil. lei sau 81,1% a fost exportată. În total, 79,1% din volumul mărfurilor și serviciilor produse în zonele economice libere în anul 2014 au fost exportate, ceea ce a constituit 3017,6 mil. lei sau 9,2% din volumul exportului Republicii Moldova în anul 2014 (în anul 2004 ponderea zonelor economice libere în exportul total al Republicii Moldova a constituit 4,3%). Stocurile producției la depozite în anul 2014 s-au majorat cu 15,5% în comparație cu anul 2013 și au constituit 110,7 mil. lei.
Tabelul 3.6.
Dinamica producției industriale în zonele libere din Republica Moldova, 2005-2014
mil. lei
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
În pofida faptului, că începând cu anul 2010 în legislație au fost anulate restricțiile privind livrarea mărfurilor (serviciilor) din zonele libere pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din tabelul 2 se poate observa o tendință clară referitoare la diminuarea livrărilor producției industriale pe piața internă.
În anul 2014, rezidenții zonelor libere au produs: 13,9 mil. buc. huse pentru scaune automobil, cablu electric izolat în sumă de 755,2 mil.lei, articole din cablaj electric pentru autoturisme în sumă de 374,3 mil. lei, 3,7 mil. m2 de covoare, 513 tone fire de lână și 1,8 mii tone fir sintetic, mobilă în sumă de 47,2 mil. lei, 23,3 mil. m2 plasă din fibră de sticlă, 2,5 mil. lei construcții metalice, 8,2 mii tone de păcură, 72 tone de vopsea, precum și 0,7 mil. dal vin de struguri, 329,5 mii dal de divin, 381,6 mil. unități articole flexibile pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice, 492 tone de salam etc.
Tabelul 3.7.
Ponderea zonelor libere în volumul vânzărilor nete totale ale producției industriale, pe zone libere, RM, 2005-2014
%
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
La fel, în anul de raportare a fost remarcată diminuarea volumului activității de comerț extern, care s-a desfășurat în cinci zone libere din cele șapte (cu excepția ZAL „Tvardița” și ZAL PP ”Otaci-Business”). Volumul total al comerțului extern pentru anul 2014 s-a diminuat de 5 ori în comparație cu anul precedent și a constituit 39,3 mil. lei.
Un alt gen de activitate permis în zonele economice libere este sortarea, ambalarea, marcarea și alte asemenea operațiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova. În 2014 volumul acestor operațiuni a constituit 18,4 mil. lei.
Tabelul 3.8.
Genurile auxiliare de activitate în zonele libere din Republica Moldova, 2007-2014
mil. lei
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Printre alte genuri auxiliare de activitate, permise de către legislație, se evidențiază construcțiile, serviciile comunale, activitatea de arendă și alimentația publică. În anul 2014 volumul serviciilor prestate în cadrul acestor genuri de activitate a însumat 105,5 mil. lei. Dezvoltarea rapidă a genurilor auxiliare de activitate sporește atractivitatea zonelor libere, formează un mediu favorabil de afaceri, creează condiții necesare pentru atragerea investițiilor de anvergură și realizarea proiectelor industriale.
Figura 3.10. Volumul impozitelor și taxelor calculate
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Volumul total al impozitelor și altor plăți obligatorii calculate în anul de referință a constituit, conform situației din 31 decembrie 2014, 180,4 mil. lei, sporind cu 9,3 % în comparație cu anul 2013.
Tabelul 3.9.
Volumul total de impozite și altor plăți obligatorii calculate pe zone libere, RM, 2005-2014
mil. lei
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Din volumul total de impozite și alte plăți obligatorii calculate, cea mai mare cotă revine rezidenților ZEL „Bălți” (44,8%), ZEL „Ungheni-Business” (26,9%) și ZAL „Expo-Business-Chișinău” (20,6%).
Astfel, a fost elaborată și aprobată Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind mecanismul utilizării mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat destinate susținerii investitorilor în vederea pregătirii și instruirii personalului (cadrelor) în legătură cu crearea de noi locuri de muncă.
De asemenea, s-a elaborat și aprobat Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cuantumul și criteriile de determinare a cheltuielilor suportate și organizate de angajator pentru transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului, care stabilește plafoane maxime pentru diferite categorii de cheltuieli.
La fel, au fost elaborate și aprobate Hotărârile Guvernului cu privire la numirea în funcție a Administratorilor principali din cadrul „Ungheni-Business”, „Bălți”, „Valkaneș” și „Tvardița”, în legătură cu expirarea termenului de activitate ai acestora. Administratorii principali au fost desemnați prin aprobarea hotărârilor de Guvern corespunzătoare, mandatul acestora fiind pe un termen de 5 ani.
Altă realizare în domeniul zonelor libere a fost crearea unui Grup de lucru operativ privind ameliorarea situației ecologice și prevenirea emisiilor de substanțe nocive în mun. Bălți, activitatea întreprinderilor fiind periclitată din cauza oxidării producției finale provocată de situația de urgență din municipiu. Ulterior, au fost sesizate autoritățile competente și organizate mai multe ședințe de lucru cu invitarea reprezentanților instituțiilor abilitate, iar problema în cauză fiind, în principiu, soluționată.
Totodată, Guvernul monitorizează activitatea zonelor libere cu privire la respectarea legislației în domeniu. Prin urmare, în anul 2014 în zonele libere au fost efectuate 19 controale (în anul 2013 – 27). Toate controalele efectuate s-au desfășurat în prezența reprezentanților Administrației zonei libere corespunzătoare, ulterior rezultatele acestora fiind aduse la cunoștința Administratorilor principali. Au fost efectuate controale în ZEL „Ungheni-Business” (11), ZAL PP „Otaci-Business” (3), ZEL „Bălți” (3) și ZAL „Expo-Business-Chișinău” (2). Pentru anul 2015 s-a coordonat Graficul controalelor rezidenților zonelor economice libere, ce prevede controlul acestora de către autoritățile abilitate.
La rândul său, Ministerul Economiei monitorizează direcțiile principale ale dezvoltării zonelor libere și acordă suportul metodologic și practic necesar Administrațiilor și rezidenților.
Pe parcursul anului 2014 colaboratorii Ministerului Economiei au participat la 7 concursuri în calitate de membri ai comisiilor, organizate în cadrul zonelor libere, pentru acordarea dreptului de a deveni rezident al zonei libere. În rezultatul concursurilor au fost selectați 11 rezidenți.
În plus, ministerul a organizat 26 ședințe de lucru cu rezidenții și Administratorii zonelor libere, unde s-au discutat un șir de chestiuni legate de înlăturarea problemelor existente și asigurarea unei dezvoltări stabile a zonelor libere.
În scopul mediatizării activității zonelor libere, Ministerul Economiei elaborează trimestrial și prezintă Guvernului, rapoarte privind activitatea Administrațiilor și rezidenților acestora, întocmește diverse materiale analitice. Materiale în cauză sunt plasate pe site-ul ministerului și pe portalul guvernamental al datelor deschise.
Informația vizând activitatea zonelor libere este în permanență expediată și în adresa altor autorități ale administrației publice, investitorilor, companiilor de consulting și de publicitate. Mai mult, ministerul colaborează periodic cu mass-media în scopul diseminării informației privind activitatea zonelor economice libere.
Beneficiile amplasării în ZEL – uri sunt următoarele:
Protecția investițiilor din partea Statului;
Statutul legal al Zonei Economice Libere este reglementat și poate fi modificat doar prin Legea Parlamentului RM;
Posibilitatea transferului profitului obținut peste hotarele Republicii Moldova;
Tratament preferențial pentru stimularea activității economice;
Imposibilitatea de expropriere, naționalizare, sechestrare și confiscare altfel decât prin decizia judecătorească;
Garantarea prevederilor legislative pe parcursul următorilor 10 ani din momentul înregistrării în calitate de Rezident al Zonei Economice Libere;
Circulația liberă a mărfurilor (serviciilor) situate în cadrul Zonei Economice Libere;
Posibilitatea de transmitere a mărfurilor (serviciilor) de la un Rezident la altul în cadrul Zonei Economice Libere doar cu factura de transport, fără perfectarea declarației vamale;
Tratament vamal preferențial (Postul Vamal este situat în cadrul Zonei Economice Libere);
Taxe preferențiale.
Avantaje Fiscale
Scutire de 50% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obținut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM;
Scutire de 25% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obținut din alte activități decît exportul de mărfuri (servicii);
Scutire totală timp de 3 ani de plata impozitului pe venitul obținut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puțin un milion USD;
Scutire totală timp de 5 ani de plata impozitului pe venitul obținut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puțin cinci milioane USD;
T.V.A. nu se aplică mărfurilor (serviciilor) livrate în interiorul zonelor libere;
Cota zero a T.V.A. pentru mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate din zona liberă în afara Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din restul teritoriului Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate de către rezidenții diferitor zone libere din Republica Moldova unul altuia;
Scutire de plata accizelor pentru mărfurile introduse în zona liberă din afara Republicii Moldova, din alte zone libere, din restul teritoriului Republicii Moldova, precum și mărfurile originare din această zonă și exportate în afara Republicii Moldova;
Nu sunt supuse accizelor livrările de mărfuri efectuate în interiorul zonei libere și livrările de mărfuri dintr-o zonă liberă în alta;
În rezultatul suportului administrativ, informativ și consultativ oferit de către Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului, au demarat activități în zonele economice libere așa investitori strategici internaționali, precum:
Tabelul 3.10.
Cei mai mari investitori în Republica Moldova, anul 2014
Sursa: Elaborat de Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova 2013, www.miepo.md (citat 15.01.2014)
În scopul dezvoltării continue a economiei naționale și asigurării unei dezvoltări social-economice durabile a țării, sunt necesare concentrarea eforturilor pentru atragerea investițiilor străine strategice.
În privința unor astfel de proiecte, este extrem de important de a asigura un suport administrativ și de consulting, în special în domeniile care au un potențial semnificativ și un efect multiplicator considerabil, orientat spre o dezvoltare balansată atît a întregii economii cît și a unor ramuri prioritare, ce dispun de perspective pentru export: industria constructoare de mașini, energetică, transport, materiale de construcții, ceea ce ar crea o imagine pozitivă a Moldovei ca loc atractiv pentru plasarea investițiilor.
În ultimii ani fluxul investițiilor pe teritoriul Republicii Moldova a evoluat semnificativ, acest fapt fiind îmbucurător pentru țara noastră, fiindcă datorită investițiilor străine directe are loc creșterea economiei RM. Evoluția investițiilor străine realizate, fac ca firmele să obțină cel mai mare cîștig posibil din valorificarea avantajelor proprii.
Drept rezultat, investițiile în țara noastră au evoluat considerabil de-a lungul anilor, ducînd la o economie mai prosperă și dezvoltată.
Amplasarea geografică favorabilă, Republica Moldova are o poziție geografică avantajoasă, se află la intersecția căilor comerciale, ceea ce îi permite de a atrage investitorii străini în țara noastră. Moldova este unica țară din regiunea de Sud-Est a Europei care are acces liber atît la piața C.S.I. cît și a UE. Pentru țara noastră există posibilitatea de a juca rolul unui coridor de tranzit: luînd în considerare că planificarea investițiilor în cadrul Sistemului Transeuropean (ce unește statele baltice cu Balcanii) și oportunitățile investiționale ce reies din calitatea Moldovei de membru al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est.
Cooperarea Republicii Moldova cu structurile regionale și internaționale de securitate. Promovarea mecanismelor regionale de conciliere și dezvoltare a relațiilor interstatale, constituie cea mai bună modalitate pentru Republica Moldova de a se alătura eforturilor internaționale vizînd crearea unui sistem comun de securitate în spațiul euro-atlantic și de consolidare a stabilității în lume. Pentru fortificarea serviciilor de frontieră ale Republicii Moldova și Ucrainei și consolidarea eforturilor în soluționarea conflictului transnistrean, a fost instituită Misiunea Comisiei Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și în Ucraina (EUBAM). La nivel regional, pentru efectuarea schimbului de informații, funcționează Centrul Regional de Combatere a Criminalității Transfrontaliere (Centrul SECI), care are punctele de contact naționale în statele membre, în Republica Moldova fiind amplasat, în acest sens, Centrul Virtual Național SECI/GUAM pentru combaterea terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de droguri și a altor tipuri de infracțiuni grave.
Accesul fără taxe vamale pe piețele UE în baza sistemului GSP plus, în țările din Europa de Sud-Est în baza acordului CEFTA și în CSI în baza acordurilor de liber schimb. Obținerea de către Republica Moldova a accesului la Sistemul General de Preferințe (GSP plus), începînd cu 1 ianuarie 2006, permite accesul liber pe piața UE a circa 9200 poziții tarifare din cele 10 200 poziții existente. Obținerea GSP plus reprezintă o îmbunătățire considerabilă a regimului comercial cu UE, ceea ce a permis majorarea exporturilor pe piața UE. Aderarea Republicii Moldova la CEFTA (Acordul de comerț liber pentru Europa Centrală) constituie un cadru excelent de pregătire pentru aderarea la UE și alinierea la valorile europene, prin deschiderea economiilor și dezvoltarea schimburilor regionale. Semnarea acordurilor de liber schimb cu statele membre ale CSI oferă, de asemenea, oportunități considerabile de a lărgi gama și piețele de import pentru producția autohtonă.
Calitatea bună a solurilor (unele dintre cele mai bune soluri din Europa, dat fiind faptul că circa 8-% din suprafața țării o ocupă solurile negre cernoziomurile) cu cea mai înaltă productivitate naturală, care determină componențe chimice și calități gustative excepționale ale plantelor agricole și oportunități sporite de a aproduce producție ecologic pură.
Costul relativ mic al forței de muncă. În Republica Moldova, forța de muncă în orașele mici și localitățile rurale este relativ ieftină în comparație cu alte țări din regiune, dar în același timp este și calificată. Acest factor determină în mare măsură o rată relativ înaltă a profitului în unele ramuri cum ar fi: industria ușoară, producerea mobilei, materialelor de constrcuții, electronica, construcția de mașini și utilaje, unele subcomplexe ale sectorului agro-alimentar.
Potențialul uman calificat în unele sectoare ale economiei/ mediul de afaceri bilingv (român, rus). În Republica Moldova, pentru nivelul actual al veniturilor populației, gradul de școlarizare la toate nivelurile este destul de înalt. Deși sistemul educațional al Republicii Moldova nu satisface pe deplin rigorile piețelor de muncă internă și străină, în anumite sectoare (în special în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor, serviciilor bancare și financiare, ocrotirii sănătății etc.), Republica Moldova dispune de un potențial uman bine instruit și calificat. Mai mult, majoritatea populației posedă două limbi și manifestă predispoziție pentru asimilarea lesne a limbilor străine, ceea ce îi oferă oportunități suplimentare de studii, angajare și recalificare atît în interiorul țării, cît și în exterior.
Existența acordurilor bilaterale privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor:
încheierea acordurilor bilaterale cu 44 state în vederea protecției investițiilor;
încheierea a 38 acorduri bilaterale privind colaborarea comercial-economică;
încheierea a 16 acorduri internaționale privind evitarea dublei impuneri fiscale;
Deschiderea portului Giurgiulești. Prezentul port permite asigurarea agenților economici ai Republicii Moldova și întreprinzătorilor străini o transportare sigură și avantajoasă, din punct de vedere economic, a mărfurilor prin Portul Internațional. În ansamblu, activitățile desfășurate în Portul Giurgiulești permite de a spori volumul investițiilor atît în acest teritoriu, cît și în Republica Moldova în general.
Condițiile climaterice favorabile pentru dezvoltarea mai multor tipuri de servicii și producție.
Totodată, în Republica Moldova sunt prezenți și factori ai climatului investițional cu manifestare negativă, care generează riscuri inevstiționale în țara noastră, și anume:
Factorii stabilității economice (situația bugetară, datoria publică inclusiv cea externă). Stabilitatea econimică este exprimată, în mare parte, prin starea factorilor macroeconomici generali, care determină conjuctura economică a unei țări, și care, într-un fel sau altul exercită un impact sistematic asupra tuturor invetsitorilor. Este evident că investirorul nu are la dispoziție decît mijloace foarte slabe de influențare a conjucturii economice, de aceea, el va dori să poată estima cît mai exact măsura în care obiectivele sale investiționale vor corela cu conjuctura pieței economice naționale. În mare majoritate a situaților, imposibilitatea de a prognoza evoluția acestor factori economici generali provoacă localul investițional.
Factorii politici și sociali (stabilitatea politică, nivelul corupției și a criminalității, nivelul de previzibilitate a situației politice). Categoria de stabilitate politică este foarte complexă, fiind dată de multitudinea de variabile politice care interacționează în orice stat independent. Starea de instabilitate politică este un impediment mare prin lipsa de siguranță de a obține profiturile scontate de către investitori în Republica Moldova.
Factorii de evaluare redați prin prețuri (inflația, dobînda, cursul valutar). Inflația cu o rată mare și persistentă reprezintă un factor de mare dezechilibru în relația venit-consum-economii-investiții, ea subminînd poziția celor care fac plasamente pe termen lung. Consecința directă și vizibilă este reducerea puterii surselor de venituri, înregistrarea pierderilor de valori realeși descurajarea investițiilor productive.
Factorii de natură fiscală (calitatea sistemului fiscal, repesiunea fiscală, politica fiscală, disciplina fiscală). Prin intremediul polititcii fiscale statul poate să influențeze direct activitatea economică a agenților economici, decurajînd motivația de a investi prin intermediul unei presiuni fiscale exagerate, fiindcă privîndu-i de o parte a veniturilor, care se extrage din procesul de reproducere, sunt afectate beneficiile acestora, și respetiv capacitățile lor de dezvoltare. Totodată, sistemul fiscal are la dispoziție diferite instrumente de stimulare a comportamentului investițional, care, dacă sunt exact orientate și recepționate, pot aduce beneficii reflectate în dinamizarea activității investiționale. Dar, în general, presiunea fiscală are o tendință de descreștere.
Factorii ce determină nivelul de dezvoltare al sistemului bancar și altor instituții financiare, instituțiile finaciare, instituțiilor piței de valori mobiliare. Sistemul bancar slab dezvoltat al RM este o piedică în activitatea invetsițională, find un important factor de risc invetsițional. Pe lîngă faptul că agenții economici întîlnesc obstacole majore dorind să obțină credite pe trmen mediu și lung la costuri accesibile, care le-ar permite dezvoltarea în condițiile rentabilităților existente, mai există și probleme ce țin de durata mare a decontărilor, de costurile tranzacționale înalte, de lipsa unui sistem de asigurare a depunerilor care subminează încredreea în instituțiile financare și, astfel, nu încurajează economiile.
Factorii cu manifestare la micronivel. Factorii psihologici (cultura inevstițională, preferințe individuale ale investitorilor în materie de activitate, pe existența oportunităților de investiții, aversiunea față de risc, insticte), au un rol semnificativ în determinarea comportamentului investițional al unităților economice. Problema principală constă în ș=lipsa unei culturi și a unor tradiții investiționale existente în Moldova. Numeroase întreprinderi încearcă să-și depășească anumite dificultăți financiare prin reducerea cheltuielilor, pornind de la sacrificarea inevstițiilor. În acest fel, s-a indus unefect rfoarte grav prin crearea unei atitudini psihologice negative față de investiții.
Todată, investițiile străine directe, acestea pot avea și unele aspecte negative, bineînțeles că sunt mai puține dar totuși există. Dezavantajele investițiilor străine directe sunt: creșterea importului, ce reflectă influențe negative asupra soldului balanței comerciale, datorîndu-se importului de mașini și utilaje finanțate de investitorul străin, fără de care implimentarea investiției nu ar fi posibilă. Pe termen lung, în masura în care retehnologizarea activitații se concentrează în creșterea productivitații și competitivitații, se poate înregistra o diminuare a deficitului comercial, în principal, atunci cînd investitorul străin este orientat preponderent către export sau substituirea importurilor.
Un alt dezavantaj este creșterea șomajului, datorită restructurării întreprinderilor privatizate cu scopul eficientizării rapide a activitații. Este evident că, în acest caz, se poate înregistra o reducere a numărului locurilor de muncă în întreprinderile privatizate. Pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ în situația în care întreprinderile restructurate beneficiază de creșterea eficienței și competitivității, caz în care, prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de muncă. Impactul negativ asupra bugetului datorat, este un dezavantaj pentru investițiile străine, pe de o parte, facilitățile fiscale acordate investitorilor străini care au efect imediat reducerea veniturilor bugetare. Pe de altă parte, creșterea numarului șomerilor ca urmare a privatizării și restructurării întreprinderilor de stat generează cheltuieli suplimentare la buget, întrucît forța de muncă disponibilă în sectoarele restructurate nu este imediat absorbită de activitățile aflate în dezvoltare. Pe termen lung, pe măsură ce investițiile realizate ajung la maturitate, se poate înregistra o creștere a veniturilor la bugetul statului datorită impozitelor și taxelor plătite de noii contribuabili.
În pofida acțiunilor întreprinse de către Guvern, fluxurile de investiții străine au crescut în Republica Moldova, iar stocul de investiții străine directe pe cap de locuitor rămâne mic în comparație cu cel al țărilor din regiune.
Investitorii își doresc siguranță împotriva exproprierii, un sistem competitiv pentru import, politici comerciale liberale, iar elementele de bază a atractivității pentru investiții străine în ordinea descreșterii importanței sînt: potențialul pieței exprimat în GDP per capita, dinamica creșterii economice, stabilitatea politică (fără de care în absența resurselor naturale destinația devine neatractivă pentru investiții), stabilitatea macroeconomică, transparența și politica economică previzibilă, infrastructura fizică și socială, mediul legislativ, marketingul investițiilor.
Activitatea investițională în Republica Moldova constituie unul din factorii importanți, ce determină dezvoltarea social – economică a țării. Ca și în alte țări, în Republica Moldova, investițiile străine directe sunt considerate un instrument de accelerare a procesului economic și tehnic, de renovare și modernizare a aparatului de producție, de cunoaștere a metodelor avansate de organizare a producției, de pregătire a cadrelor în corespundere cu necesitățile economiei de piață.
Actualmente sarcinile Guvernului constă în atragerea investițiilor și crearea unui climat antreprenorial favorabil pentru investitorii – atît străini, cît și autohtoni. În legătură cu aceasta, se iau măsuri necesare pentru stimularea activității de întreprinzător și ameliorarea climatului investițional, accentuîndu-se amplasarea geografică a țării, forța de muncă calificată, solurile fertile și participarea republicii în cadrul zonelor de comerț liber cu țările CSI și cele din Sud – Estul Europei.
Schimbările ce se impun trebuie să fie ajustate la tendințele mediului investițional global în funcție de care Republica Moldova trebuie să-și formuleze politica națională în domeniul investițiilor și să se poziționeze în modul cel mai eficient pentru valorificarea beneficiilor investițiilor în scopul dezvoltării economice durabile și sustenabile a țării.
Managementul actului investițional la nivel guvernamental se referă nu numai la politici pur economice, dar include elaborarea unui spectru de politici: investițională, comercială, concurențială, fiscală, financiară, contractuală, management corporativ, dezvoltarea resurselor umane, administrarea publică. Toate aceste politici asigură cadrul necesar pentru managementul investițional și implicit determină atractivitatea investițională a unui teritoriu. De asemenea demersul managerial în domeniul investițiilor mai include activitatea de cercetare și monitorizare, activitatea de promovare și comunicare în sensul captării feedback-ului investitorilor.
În conformitate cu politica inevstițională a Republicii Moldova, pentru atragerea investițiilor, este necesar:
crea unui mediu favorabil pentru activitatea economică;
stabilirea priorităților și acțiunilor pentru promovarea investițiilor;
creșterea fluxului de investiții străine directe.
În concluzie, atragerea investițiilor străine duce la dezvoltarea noilor ramuri și întărirea substanțială a celor vechi, tradiționale, structura lor devenind una mai calitativă și mai diversă.
Studiu de caz: Zona Economică Liberă Bălți
Zona economică liberă „Bălți” (ZEL Bălți) și-a început activitatea la 26 mai 2010, și reprezintă a șaptea zonă economică liberă din Republica Moldova. Guvernul a desemnat în martie 2010 drept administrator al zonei pe Marin Ciobanu.
Creată pentru o perioadă de 25 ani, are în administrare 4 subzone (3 în mun. Bălți și 1 în or. Strășeni) în care activează 33 de companii rezidente cu un număr total de 3168 angajați. Colaborează intens cu ministerele ramurale, APC, APL și instituțiile desconcentrate în teritoriu. Teritoriul acesteia are o suprafață de 134,37 ha și este constituită din patru subzone.
Figura 3.11. Cele patru subzone în administrarea ZEL ”Bălți”
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
La 1 ianuarie 2015, volumul total (de la fondare) al investițiilor în ZEL a constituit 44,5 de mln. de dolari SUA. ZEL „Bălți” contribuie esențial la realizarea următoarelor sarcini:
atragerea investițiilor străine majore;
sporirea potențialului de export al RM cu produse competitive;
dezvoltarea infrastructurii existente și crearea unei infrastructuri industrial de transport și comunale noi;
crearea unui număr mare de noi locuri de muncă și perfecționarea cadrelor existente;
ameliorarea situației social-economice în municipiul Bălți.
La fel ca și celelalte zone, zona liberă de la Bălți beneficiază de un set de facilități, prevăzut de legea cadru privind zonele antreprenoriale libere, de Codul Vamal și de cel Fiscal. Activitatea ZEL este orientată spre:
producerea utilajelor constructoare de mașini;
componentelor și altor produse cu valoare adăugată înaltă;
realizarea producției finite pe piața externă;
utilizarea capacităților de producție existente și a infrastructurii municipale.
În cadrul Administrației la 1 ianuarie 2015 activau 10 angajați. Salariul mediu lunar al Administrației a constituit 10,5 mii lei. La finele anului de gestiune mijloacele fixe aflate în proprietatea Administrației alcătuiau 0,8 mil. lei.
Veniturile Administrației în anul 2014 au totalizat 4958,6 mii lei, inclusiv taxele zonale – 4409 mii lei și plăți obligatorii ale rezidenților – 303,3 mii lei.
Cheltuielile Administrației au constituit în anul 2014 – 4971,1 mii lei. Cele mai esențiale cheltuieli ale Administrației au fost repartizate pentru întreținerea aparatului (42,8% din volumul total al cheltuielilor Administrației), infrastructură (42,8%), paza perimetrului zonei libere (6%).
Trebuie remarcat faptul, că ponderea cheltuielilor pentru întreținerea Administrației este cea mai mică dintre toate zonele libere, iar ponderea cheltuielilor pentru infrastructură cea mai mare. În perioada de raportare, rezidenții zonei libere nu au adunat datorii față de Administrație, iar față de buget datoriile au constituit 297 mii lei.
Teritoriul a două subzone ale zonei libere din mun. Bălți este îngrădit și în totalitate ajustat la cerințele legislației în vigoare. Cât privește teritoriul subzonei nr.3 relatăm, că acesta a început recent valorificat. Însă, menționăm că până în prezent, ÎS „Moldaeroservice” nu a transmis Ministerului Economiei încă o parte din teritoriul total, destinat pentru subzona în cauză, precum este indicat în Hotărârea Guvernului cu privire la transmiterea unor terenuri, nr.983 din 19 octombrie 2010.
În anul 2012 s-a creat subzona nr.4, care a fost inclusă în cadrul Zonei Economice Libere „Bălți” cu un complex industrial, amplasat pe un teren de 12 ha în or. Strășeni. În cadrul acestei locații există spații industriale și administrative care necesită renovare, precum și sunt prezente toate elementele de infrastructură, necesare pentru desfășurarea activității economice. Regimul de zonă liberă a fost instituit în luna martie a anului 2014. Această subzonă a fost creată pe baza unei foste întreprinderi industriale, denumită în prezent „CAAN” SA. Suprafața totală a spațiilor de producție este de peste 50 mii m2, la care se mai adaugă cca. 12 mii m2 spații de birouri. La sfârșitul anului 2014, în subzona nr. 4 erau înregistrate 13 companii, dintre care 5 și-au început activitatea economică, iar restul sunt la etapa de pregătire a spațiilor necesare.
La 1 ianuarie 2015 pe teritoriul zonei libere erau înregistrați 37 rezidenți, dintre care întreprinderi cu capital din Austria, Germania, România, Italia și Republica Moldova.
La sfârșitul anului 2014, în cadrul întreprinderilor rezidenților activau 3076 persoane. Volumul anual al salariului calculat a constituit cca. 205 mil. lei. Datorii la salariile angajaților rezidenților nu s-au înregistrat. Salariul mediu lunar al unui angajat a alcătuit 6,2 mii lei. La 1 ianuarie 2015, volumul total al investițiilor în zona liberă a atins nivelul de 45,5 mil. dolari SUA, dintre care în anul 2014 au fost investite 6,2 mil. dolari SUA.
Din cele 37 de autorizații eliberate de către Administrație la efectuarea activității în zona liberă, 18 au fost eliberate pentru producția industrială, 18 pentru genuri auxiliare de activitate, 1 pentru activitatea comercială externă.
În anul 2014, volumul total al vânzărilor de mărfuri și servicii produse în zona liberă a însumat 1167 mil. lei, din care ponderea producției industriale a constituit 95,3%.
Volumul vânzărilor nete ale producției industriale în anul 2014 a totalizat 1112,2 mil. lei (în prețuri curente). Astfel, constatăm o creștere de 2,3 ori față de anul 2013. Circa 67,9% din producția totală a fost exportată, cealaltă parte a producției a fost furnizată rezidenților zonelor libere.
În anul de gestiune au fost produse articole din cablaj electric pentru autoturisme în sumă de 374,3 mil. lei și cablu electric izolat în sumă de 755,2 mil. lei, 2,5 mii tone construcții metalice.
Începând cu anul 2013, în cadrul zonei libere se desfășoară activitatea comercială externă, volumul căreia în anul 2014 a constituit 9,5 mil. lei. Volumul genurilor auxiliare de activitate a fost estimat la 45,3 mil. lei. Genurile de activitate principale sunt:
serviciile de arendă (30,6 mil. lei);
construcție (3,0 mil. lei);
alimentație publică (4,2 mil. lei) etc.
Pentru anul 2015 se planifică dezvoltarea flotei de transport rutier în ZEL Bălți.
Figura 3.12. Inrastructura existentă în ZEL Bălți
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Suma totală a impozitelor și taxelor calculate de către rezidenți pentru transferarea în buget în anul 2014 a constituit 80,9 mil. lei sau de 1,2 ori mai mult decât nivelul anului precedent. Zonei libere „Bălți” îi revine 44,8% din cota impozitelor colectate din toate zonele libere.
Una din sarcinile Administrației în anul 2014 a fost implementarea primei faze a proiectului construcției rețelelor magistrale interne de apeduct și canalizare cu stația de pompare locală pentru Subzona nr. 3, care a demarat în luna septembrie 2013. Proiectul include construcția rețelelor magistrale interne de apeduct, inclusiv hidranți anti-incendiari, construcția rețelei magistrale interne de canalizare cu stația de pompare locală. Implementarea acestui proiect va spori atractivitatea investițională a ZEL „Bălți” prin crearea elementelor de infrastructură, necesară unei bune desfășurări a activității economice de către companiile rezidente. Valoarea lucrărilor de construcție și montaj a constituit cca. 8,5 mil. lei.
Actualmente, sarcina primordială a Administrației constă în dezvoltarea infrastructurii primare în subzona nr.3 pentru atragerea investitorilor strategici.
Figura 3.13. Avantajele amplasării geografice a ZEL ”Bălți”
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Avantajele amplasării geografice:
1. Forță de muncă disponibilă și calificată (municipiul Bălți este al doilea oraș ca mărime după mun. Chișinău, cu o populație de 148 mii locuitori și suplimentar 420 mii locuitori în cele șase raioane adiacente)
2. Acces direct la traseele rutiere internaționale Brest – Chișinău – Odessa și E583
3. Aeroportul Liber Internațional Mărculești la distanța de 30 km
4. Portul Internațional Liber Giurgiulești la distanța de 300 km
5. Portul Internațional Odessa la distanța de 300 km
Rezidenții Zonei Economice Libere ”BĂLȚI”:
”DRAEXLMAIER AUTOMOTIVE” SRL
Fondată 1958, cu sediul central în Vilsbiburg (Germania), amplasată în 57 locații pe 4 continente cu un total de 45. 000 angajați în domeniul JIT Production & Logistics JIS.
Cea mai mare companie, Draexlmaier, care are 2848 de angajați și fabrică diverse cabluri pentru gigantul automobilistic german BMW. Doar 10 la sută din angajați sunt din localitate, restul fiind aduși cu transportul companiei din satele și raioanele învecinate.
Activitatea de bază a acestei companii în cadrul ZEL ”BĂLȚI” este producerea cablurilor electrice pentru industria automotive www.draexlmaier.de., cu o investiție de 30 mln USD.
Draexlmaier face livrări directe către uzinele BMW din Leipzig și Regensburg (Germania) și Oxford (Marea Britanie) BMW seriile 1 și 3, MINI, i1 și i3.
”GG Cables & Wires EE” SRL
Activitatea de bază a ”GG Cables & Wires EE” SRL este producerea cablurilor electrice izolate pentru industria automotive. Această companie a venit cu investiții de 28 mln. USD. La moment sunt angajate 85 persoane. Activitatea de bază o reprezintă producerea cablurilor electrice izolate pentru industria automotive. Alte produse realizate de către grupul G&G sunt cabluri pentru trenuri TGV, echipament electric & electronic, ascensoare.
”MOREBOOKS! MARKETING”
Activitatea de bază o reprezintă prestarea de servicii operaționale pentru comercializarea on-line a cărților pe piața Rusiei / CSI. Investiții sunt de 25 mii USD cu un număr de angajați de 15 persoane.
”BIPMOBILE”
Clienții acestei companii sunt Draexlmaier Automotive, GG Cables & Wires EE, Lear Corporation și Elektromanufacturing.
În ZEL „Bălți”, în 2015 urmează să activeze/activează trei rezidenți noi, companii cu capital străin, care intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor sale 25 de milioane de euro și să creeze aproximativ 220 de noi locuri de muncă. Potrivit administrației ZEL „Bălți”, în particular, comisia de concurs pentru selectarea noilor rezidenți a desemnat învingătoare trei întreprinderi cu capital străin:
ÎCS ”Traiden CZC Grup” SRL, parte a grupului ”Traidenis” din Lituania, care este lider la nivel european în producerea vaselor din fibră de sticlă pentru stațiile de epurare biologică a apelor menajere. În cadrul ZEL ”Bălți” compania intenționează să dezvolte proiectul investițional „Producerea recipientelor din fibră de sticlă pentru stațiile de epurare biologică a apelor menajere, păstrarea produselor petrochimice și apei potabile”. Această producție prezintă interes nu numai pentru piața externă, unde se planifică a fi exportate 70% din volumul total realizat, dar și pentru piața internă, unde, de asemenea, în următorii ani urmează a fi implementate proiecte de aprovizionare a localităților cu apă potabilă și servicii de canalizare.
Pentru atingerea capacității de producție planificate, rezidentul urmează să investească 18,5 milioane de euro în construcția unei uzine pe teritoriul Subzonei nr. 3 a ZEL ”Bălți”. La prima etapă vor fi create 150 de locuri noi de muncă cu un salariu mediu lunar de peste 6 mii de lei, iar volumul total al vînzărilor va fi de 30 milioane de euro anual. Începutul activității este planificat pentru trimestrul II al anului 2015.
ÎCS ”Blacksea EMS” SRL, parte a concernului olandez ”Power Research Electronics B.V.” cu proiectul investițional „Producerea echipamentului de comandă și control pentru sistemele de iluminare cu becuri LED”.
Rezidentul planifică să investească 1,5 milioane de euro, care vor fi folosiți atît la reconstrucția încăperilor de producție, cît și la procurarea utilajului necesar. La prima etapă volumul vînzărilor anuale a producției industriale va constitui nu mai puțin de 1 milion de euro. Vor fi create 40 de noi locuri de muncă cu un salariu mediu lunar de 340 de euro. Întreprinderea intenționează să înceapă activitatea în trimestrul III al anului 2015, în cadrul Subzonei nr. 4 a ZEL ”Bălți”, amplasate în or. Strășeni.
ÎCS ”Emipanel” SRL, avînd ca țară de origine a capitalului Italia, va dezvolta proiectul investițional „Producerea panourilor sandwich cu umplutură de poliuretan” în cadrul Subzonei nr. 4 a ZEL ”Bălți”, amplasate în or. Strășeni.
Rezidentul planifică să investească 5 milioane de euro pentru procurarea utilajului necesar. Volumul vînzărilor anuale a producției industriale va constitui nu mai puțin de 4 milioane de euro. Vor fi create 30 de noi locuri de muncă cu un salariu mediu lunar de 400 de euro. Întreprinderea intenționează să înceapă activitatea în trimestrul I al anului 2015.
În anul 2015 administrația ZEL „Bălți” are planuri grandioase, printre care se numără crearea a 10 mii de locuri de muncă, majorarea de cinci ori a volumului investițiilor atrase pînă la $150 mil. (8-10% din toate investițiile din Moldova), precum și majorarea volumului vînzărilor pînă la 1,5 mlrd. lei. Cum spunea Johann Wolfgang Goethe, „scopurile mari, fie chiar și nerealizate, sînt mai importante decît țelurile mici, fie chiar și realizate”.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Urmare celor relatate în teză, pot să afirm cu certitudine că Zonele Economice Libere pe termen mediu și lung vor fi considerate drept promotorul dezvoltării economice ale RM și totodată instrumentul ideal pentru atragerea invesțiilor străine directe. Examinînd experiența unei țări cu experiență mai vastă în domeniu (Polonia), observăm că miracolul dezvoltării economice se regăsește în activitatea Zonelor Economice Libere. Rolul acestora a fost unul determinant în dezvoltarea infrastructurii, reducerea șomajului, creșterea exportului, creșterea bunăstării societății prin salarii mai atractive decît în alte regiuni ale țării. Facilitățile oferite prin stimulentele fiscale pentru rezidenții ZEL, permit acestor companii să fie mai competitive pe piața externă, fapt care contribuie direct la cota exporturilor naționale, iar indirect la formarea locurilor de muncă și creșterea veniturilor în bugetele locale.
Analizînd impactul ZES asupra economiei Polone a fost observat un progres remarcabil. Și anume, au fost create cîteva sute de mii de noi locuri de muncă, șomajul structural a fost redus în regiunile cu un nivel relativ scăzut de avansare, dar și în acele părți ale țării care au fost cel mai grav afectate de efectele secundare ale tranziției economice după prăbușirea comunismului. Existența de ZES a contribuit în mare măsură la revitalizarea și dezvoltarea zonelor greyfield care au fost abandonate după valul de închidere a fabricilor la începutul anilor 1990. În ultimele două decenii ZES au devenit unul din instrumentele cheie în efortul de a construi o economie modernă și competitivă în Polonia. Stimulentele și cadrul legal avantajos în ZES au atras mulți investitori, inclusiv lideri globali. Prezența lor creează o piață uriașă pentru furnizorii locali, care permit fluxul de know-how și de creșterea inovatoare în economia Poloniei, a ramurilor specializate. Aderarea Poloniei la Uniunea Europeană în 2004 a fost un eveniment important în istoria ZES, oferindu-i posibilitatea să beneficieze de fonduri structurale și de coeziune. În prezent Polonia este primul beneficiar al sprijinului comunitar. Anume acest fapt m-a determinat să analizez experiența Republicii Polonia care de altfel a urmat același parcurs economic pe care Republica Moldova îl urmează astăzi, însă cu un ritm lent de dezvoltare. De aceea, bunele practici care sunt utilizare în ZES din Polonia servesc drept exemplu pentru Republica Moldova.
Experiența Moldovei cu privire la activitatea ZES, demonstrează că investițiile străine mari crează afaceri conexe atît în zonă cît și în teritroiul aferent acestora, fapt datorită căruia, este stimulată creșterea numărului de companii de prestare a serviciilor cum ar fi: servicii de transport, servicii de hrană (alimentare) pentru muncitori, materie primă, construcții, etc.
Practica de atragere a investițiilor străine în RM, promovată prin intermediul unor asemenea instituții precum MIEPO, Ministerul Economiei, Camera de Comerț și Industrie, confirmă repetat creșterea nivelului competitivității în atragerea investițiilor străine cu țări precum: România, Polonia, Maroc, Tunisia Macedonia, Serbia. Țările UE (Polonia) sunt atractive pentru că primesc stimulente și subvenții din fondurile structurale și de coeziune ale UE, pe cînd țările care nu sunt membre ale UE sunt atractive prin forța de muncă ieftină și condițiii, facilități fiscale. Ținînd cont de amplasarea geografică a RM, acordul de liber schimb aprofundat și cumprinzător cu UE, accesul fără taxe vamale pe piețele UE în baza sistemului GSP plus, în țările din Europa de Sud-Est în baza acordului CEFTA și în CSI în baza acordurilor de liber schimb, potențialul uman calificat și ieftin în unele sectoare ale economiei/ mediul de afaceri bilingv, impozitele din zonă mai reduse comparativ cu țările din regiune, existența acordurilor bilaterale privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, condițiile limaterice favorabile, calitatea buna a solurilor, practic fac ca RM să devină țara cea mai competitivă și atractivă din regiune care are posibilitatea să absoarbă cele mai mari investiții străine.
Conform datelor prezentate în raportul ministerului Economiei,în ultimii 4 ani, în zonele libere au fost atrase investiții în valoare de 83 mil. dolari SUA. În total, 79,1% din volumul mărfurilor și serviciilor produse în zonele economice libere în anul 2014 au fost exportate, ceea ce a constituit 3017,6 mil. lei sau 9,2% din volumul exportului Republicii Moldova în anul 2014.
Una din problemele cu care se confruntă investitorii străini atunci cînd doresc să deschidă o afacere în zonele libere ale RM este lipsa infrstructurii : apă, canalizare, drumuri, hale de producere. Datorita bunelor relații pe care le are conducerea zonelor libere cu autoritatile centrale, recent au început să fie identificate diferite Fonduri Naționale precum : Fondul de Dezvoltare Regională (MDRC) care acordă suport prin Agențiile de Dezvoltare Regională, se implementează mai multe proiecte care au drept obiectiv îmbunătățirea infrastructurii zonelor. În acest mod, în timpul apropiat zonelor economice vor deveni si mai atractive pentru investitori.
Guvernul RM continuă procesul perfecționării legislației privind zonele economice libere, precum și a controlului asupra respectării acesteia. Astfel a fost elaborată HG cu privire la aprobarea Regulamentului privind mecanismul utilizării mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat destinate susținerii investitorilor în vederea pregătirii și instruirii personalului (cadrelor) în legătură cu crearea de noi locuri de muncă, HG pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cuantumul și criteriile de determinare a cheltuielilor suportate și organizate de angajator pentru transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului, care stabilește plafoane maxime pentru diferite categorii de cheltuieli, HG cu privire la numirea în funcție a Administratorilor principali din cadrul „Ungheni-Business”, „Bălți”, „Valkaneș” și „Tvardița”, astfel au fost desemnați administratorii principali, mandatul acestora fiind pe un termen de 5 ani.
Restructurarea economiei RM în urma tranziției la economia de piață, înrăutățirea bruscă a situației social-economice în țară, sărăcirea populației, etc., a condus la intensificarea proceselor migraționiste și creșterea ratei șomajului. ZEL ca înstrument de promovare și atragere a investițiilor contribuie considerabil la soluționarea acestor probleme social-economice mjore, prin crearea locurilor de muncă și îmbunătățirea demografiei în special în zonele rurale. Exemplul cel mai de succes aici este ZEL ,,Bălți”, ,,Ungheni” unde somajul s-a redus considerabil odata cu venirea investițiilor străine. Salariul mediu al unui angajat s-a majorat în anul 2014 cu 10,7 % și a constituit 4,9 mii de lei.
Recomandări
Ca urmare a studierei experienței Europene (Polonia) și a situației actuale în care se află Zonele Ecconomice Libere din RM, observăm că pentru a beneficia de adevăratul potențial al acestor instrumente în vederea atragerii investitorilor, a înregistra o creștere în volumul exportului comparativ cu cea a importului și impulsiona dezvoltarea economică, sunt binevenite următoarele:
ZEL să fie create sub forma unui mic orășel care ar oferi angajațiilor condiții de muncă necesare, și anume: să fie create grădinițe, creșe, condiții speciale de muncă pentru femeile însărcinate și mamele tinere, locuri amenajate pentru sport, elaborate diverse programe de dezvoltare a unei mai bune cooperări între școli și întreprinderi, să se ofere posibilitatea de a beneficia de seminare educaționale și de consiliere cît și de un sprijin în achiziționarea și punerea în aplicare a programelor UE, ZEL să ofere burse pentru tinerii cercetători și să acorde sprijin comunităților locale, alte facilitati.
Mărimea companiei și localizarea proiectului să stabilească împreună așa-numitul "ajutor public". IMM-urile să beneficieze de un supliment față de intensitatea standard (zonele: Otaci, Aeroportul liber International Marculesti, Tvardita, Vulcanesti).
dupa ce durata de viață a zonelor se epuizeză, ZEL să fie tranformate în parcuri industriale, tehno-științifice (un exeplu elocvent sunt zonele din China).
Promovarea ZEL peste hotare, în cadrul evenimentelor de business, misiunilor dimplomatice din Moldova.
îmbunătățirea legislației în domeniu care ar asigura protecția eficientă maximă a intereselor investitorilor și ale altor participanți la procesul investițional.
combaterea economiei tenebre este încă o problemă majoră, multe din companiile autohtone își desfășoară activitatea în economia tenebră: nu declară veniturile, nu achită impozitele respective. Este mai puțin probabil ca investitorii străini să investească în astfel de ZEL. Prin urmare, este necesar de exercita un control riguros asupra contribuabililor, oferirea unor facilități, micșorarea cotei impozitelor, înăsprirea pedepselor pentru neplătitori, perfecționarea cadrului legislativ în acest domeniu.
elaborarea politicilor și strategiilor de atragere a investițiilor străine, va consta în formarea unui concept clar despre rolul investițiilor străine pentru Republica Moldova (creșterea gradului de angajare în muncă, dezvoltarea regională sau dezvoltarea tehnologică a statului).
eliminarea corupției, aceasta trebuie să fie o prioritate majoră a autorităților în scopul atragerii atât a investițiilor străine, cât și a celor autohtone. Aceasta ar implica oferirea unor salarii competitive funcționarilor publici, intensificarea controlului acestora, educarea responsabilității politice, precum și crearea unui cadru de lucru transparent, utilizând mai vast tehnologiile informaționale.
dezvoltarea infrastructurii, este una din problemele majore ale economiei țării noastre, care împiedică creșterea economică, îmbunătățirea nivelului de trai și, desigur, atragerea investițiilor străine, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți. .
dezvoltarea parteneriatului public – privat este un aranjament contractual al cărui potențial este puțin valorificat, inclusiv pentru atragerea unui flux mai mare de investiții străine directe. Implementarea mecanismului de parteneriat public-privat, în scopul cooperării dintre domeniul public și cel privat în domeniul atragerii investițiilor străine, poate fi efectuată, în special, în acele sectoare unde sînt necesare investiții majore, în funcție de importanța strategică a acestora pentru economia națională.
evaluarea periodică a politicii în domeniul atragerii investițiilor străine directe, aceasta va reprezenta cheia succesului de lungă durată în atragerea investițiilor străine și optimizarea beneficiilor acestora.
Pentru Republica Moldova, Zonele Economice Libere reprezintă un imperativ absolut, ceea ce va oferi posibilități sporite de revitalizare economică, crea condiții de utilizare mai intensă a resurselor umane și crea condițiile necesare procesului de integrare economică, politică, regională și internațională.
BIBLIOGRAFIE
ACTE NORMATIVE
Legea cu privire la zonele economice libere: nr. 440-XV din 27.07.2001. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 108-109, 1-3.
Legea cu privire la parcurile industriale: nr.182 din 15.07.2010. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 155-158, 1-12.
Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător: nr. 81-XV din 18.03.2004. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 64-66/344, 5-10.
Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi: nr. 845-XII din 03.01.1992. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr. 2/3, 12-15.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015: nr. 1288 din 09.11.2006. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 181-183, 30-41.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Programului de facilitare a activității de investiții "ProInvest" pentru anii 2005-2006: nr.212 din 18.02.2005. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.36-38/264, 20-30.
MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI
BUHOCIU, F., NEGOESCU, Gh. Investițiile în economia de tranziție. Brăila: Evika, 2005.
BEAUCHAMP A., Zonele libere. Ed. Montevideo, 2007.
HINKELMANN Eg., The Challenge of Free Economic Zones in Central and Eastern Europe. Ed. Teora: 2013.
TOMA, C., SUCIU V., Zone libere: principii si practica. Ed. ALMA, 2008.
CARAIANI, Gh., Zonele libere si paradisurile fiscale. București: Lumina Lex , 2013.
IMIREANU M., Tipologie ad-hoc a ZEL. București: Tribuna Economică, 2012.
LLEFTER C., Zonele libere ale lumii. Polonia: Departamentul Comercial, 2010.
ENE C., Studiu asupra zonelor libere de pe malul Dunarii. Ed. ACADEMIA, 2008.
DOLTU, C., Investițiile străine directe și influența lor asupra modernizării economiei în tranziție. Chișinău: ARC, 2008.
PALII, N., Investițiile străine directe în Republica Moldova. Chișinău: Economica, 2002.
POPA, A. Investițiile străine directe în economia Republicii Moldova și perspectivele creșterii acestora în contextul vecinățății cu Uniuunea Europeană: studiu realizat în cadrul proiectului ,,Planul de acțiuni Uniunea Eurpeană – Republica Moldova, Chișinău, 2007, ISBN 978-9975-80-099-0.
ANDREEVA, T., Impactul investițiilor străine directe asupra creșterii economice a Republicii Moldova: autoref. al tezei de doctor în economie, Chișinău, 2013. 34-47.
PROHNIȚCHI, V., POPA, A., LUPUȘOR, A. Impactul investițiilor străine directe asupra economiei Republicii Moldova: studiu elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea Sistemului Statistic Național”, PNUD Moldova, 2010, 82-108.
Raportul Analiza situației privind investițiile străine directe, atrase în Republica Moldova în anul 2015, www.mec.gov.md [citat 23 martie 2015].
Raportul privind activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014, www.mec.gov.md [citat 23 martie 2015].
PUBLICAȚII ÎN MATERIALELE CONFERINȚELOR, SIMPOZIOANELOR
Simpozionul internațional Zonele Economice Libere și creșterea economică, edițiile I–a VI–a, București, 1994, 1996, 1998, 2000, 2001, 2003.
RESURSE ELECTRONICE
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/PREZENTAREA-ZONELOR-ECONOMICE-84.php
http://protlc.net/liberalizarea-economica-prin-zonele-economice-libere/
http://www.paiz.gov.pl/poland_in_figures/foreign_direct_investment
https://www.ingcb.com/media/233089/poland.pdf
http://www.iem.ro/publicatii/piaa-internaional/economia-rilor-lumii/568-polonia-incetinirea-ritmului-creterii-economice-in-2012-2013-uoar-relansare-in-2014
http://www.mec.gov.md/ro/content/politici-investitionale-si-de-promovarea-exportului
http://www.focus-economics.com/countries/poland
http://atlas.media.mit.edu/profile/country/nor/
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cr2015_poland_en.pdf
http://www.nbp.pl/homen.aspx?f=/srodeken.htm
http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2014/cr14173.pdf
Why Poland 2014.pdf
Invest in Polannd 2014.pdf
http://www.paiz.gov.pl/publications/about_poland
http://www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf
http://www.strefa.gda.pl/en/contact.html
http://bnm.md/
http://www.statistica.md/
http://miepo.md/
http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
http://unctad.org/en, [citat 10 martie 2015]
http://data.worldbank.org/country/moldova
wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2011/08/16/000386194_20110816014424/Rendered/PDF/638440PUB0Exto00Box0361527B0PUBLIC0.pdf
http://agora.md/stiri/7268/activitatea-zel-urilor-din-moldova-in-2014-investitii–vanzari-si-salarii
http://www.macrothink.org/journal/index.php/rae/article/view/4151/3613
http://www.zelb.md/media-centru/stiri-recente/articol/zona-economica-libera-balti-a-aderat-la-organizatia-mondiala-a-zonelor-libere/
Anexe
Anexa nr. 1
Termenii următori pot fi găsiți în literatura de specialitate și sunt, practic, sinonimi :
Customs zone = zona vamală
Customs free zone = zona liberă vamală
Duty free export processing zone = zonă prelucrătoare de export
Export free zone = zonă liberă de export
Export processing free zone = zonă liberă prelucrătoare de export
Export processing zone = zonă prelucrătoare de export
Foreing trade zone = zonă de comerț exterior
Free economic zone = zonă liberă economică
Free export processing zone = zonă liberă prelucrătoare de export
Free export zone = zonă liberă de export
Free production zone = zonă liberă de producție
Free trade zone = zonă liberă de comerț
Free zone = zonă liberă
Industrial export processing zone = zonă industrială prelucrătoare de export
Industrial free zone = zonă liberă industrială
Investment promotion zone = zonă de promovare a investițiilor
Joint enterprise zone = zonă de întreprinderi în asociere
Maquiladora = zonă liberă prelucrătoare de export
Priveleged export zone = zonă de export specială
Special economic zone = zonă economică specială
Tax free zone = zonă liberă de taxe
Tax free trade zone = zonă de comerț liberă de taxe
Zone of joint entrepreneurship = zonă de parteneriat, afaceri
Sursa: http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/PREZENTAREA-ZONELOR-ECONOMICE-84.php
Anexa nr. 2
Principalii parteneri ai Poloniei, la export, în anul 2013
Sursa: Oficiul Central de Statistica din Polonia, http://www.paiz.gov.pl/publications/about_poland (citat 24.03.2015)
Anexa nr. 3
Principalii parteneri ai Poloniei, la import, în anul 2013
Sursa: Oficiul Central de Statistica din Polonia, http://www.paiz.gov.pl/publications/about_poland (citat 24.03.2015)
Anexa nr. 4
Harta ajutorului de stat regional
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Anexa nr. 5
Criterii de extindere a SEZ care să includă un teren privat
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Anexa nr. 6
TOP 50 Zone Libere Globale ale viitorului 2013 – 2014
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Anexa nr. 7
Zona Economică Specială Pomerania
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Anexa nr. 8
Creșterea prezenței investitorilor în Pomerania
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Anexa nr. 9
Cele 4 subzone ale Zonei Economice Libere ,,Bălți”
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Anexa nr. 10
Subzona nr. 4 a Zonei Economice Libere ,,Bălți”
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
BIBLIOGRAFIE
ACTE NORMATIVE
Legea cu privire la zonele economice libere: nr. 440-XV din 27.07.2001. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 108-109, 1-3.
Legea cu privire la parcurile industriale: nr.182 din 15.07.2010. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 155-158, 1-12.
Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător: nr. 81-XV din 18.03.2004. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 64-66/344, 5-10.
Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi: nr. 845-XII din 03.01.1992. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr. 2/3, 12-15.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015: nr. 1288 din 09.11.2006. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 181-183, 30-41.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Programului de facilitare a activității de investiții "ProInvest" pentru anii 2005-2006: nr.212 din 18.02.2005. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.36-38/264, 20-30.
MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI
BUHOCIU, F., NEGOESCU, Gh. Investițiile în economia de tranziție. Brăila: Evika, 2005.
BEAUCHAMP A., Zonele libere. Ed. Montevideo, 2007.
HINKELMANN Eg., The Challenge of Free Economic Zones in Central and Eastern Europe. Ed. Teora: 2013.
TOMA, C., SUCIU V., Zone libere: principii si practica. Ed. ALMA, 2008.
CARAIANI, Gh., Zonele libere si paradisurile fiscale. București: Lumina Lex , 2013.
IMIREANU M., Tipologie ad-hoc a ZEL. București: Tribuna Economică, 2012.
LLEFTER C., Zonele libere ale lumii. Polonia: Departamentul Comercial, 2010.
ENE C., Studiu asupra zonelor libere de pe malul Dunarii. Ed. ACADEMIA, 2008.
DOLTU, C., Investițiile străine directe și influența lor asupra modernizării economiei în tranziție. Chișinău: ARC, 2008.
PALII, N., Investițiile străine directe în Republica Moldova. Chișinău: Economica, 2002.
POPA, A. Investițiile străine directe în economia Republicii Moldova și perspectivele creșterii acestora în contextul vecinățății cu Uniuunea Europeană: studiu realizat în cadrul proiectului ,,Planul de acțiuni Uniunea Eurpeană – Republica Moldova, Chișinău, 2007, ISBN 978-9975-80-099-0.
ANDREEVA, T., Impactul investițiilor străine directe asupra creșterii economice a Republicii Moldova: autoref. al tezei de doctor în economie, Chișinău, 2013. 34-47.
PROHNIȚCHI, V., POPA, A., LUPUȘOR, A. Impactul investițiilor străine directe asupra economiei Republicii Moldova: studiu elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea Sistemului Statistic Național”, PNUD Moldova, 2010, 82-108.
Raportul Analiza situației privind investițiile străine directe, atrase în Republica Moldova în anul 2015, www.mec.gov.md [citat 23 martie 2015].
Raportul privind activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014, www.mec.gov.md [citat 23 martie 2015].
PUBLICAȚII ÎN MATERIALELE CONFERINȚELOR, SIMPOZIOANELOR
Simpozionul internațional Zonele Economice Libere și creșterea economică, edițiile I–a VI–a, București, 1994, 1996, 1998, 2000, 2001, 2003.
RESURSE ELECTRONICE
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/PREZENTAREA-ZONELOR-ECONOMICE-84.php
http://protlc.net/liberalizarea-economica-prin-zonele-economice-libere/
http://www.paiz.gov.pl/poland_in_figures/foreign_direct_investment
https://www.ingcb.com/media/233089/poland.pdf
http://www.iem.ro/publicatii/piaa-internaional/economia-rilor-lumii/568-polonia-incetinirea-ritmului-creterii-economice-in-2012-2013-uoar-relansare-in-2014
http://www.mec.gov.md/ro/content/politici-investitionale-si-de-promovarea-exportului
http://www.focus-economics.com/countries/poland
http://atlas.media.mit.edu/profile/country/nor/
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cr2015_poland_en.pdf
http://www.nbp.pl/homen.aspx?f=/srodeken.htm
http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2014/cr14173.pdf
Why Poland 2014.pdf
Invest in Polannd 2014.pdf
http://www.paiz.gov.pl/publications/about_poland
http://www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf
http://www.strefa.gda.pl/en/contact.html
http://bnm.md/
http://www.statistica.md/
http://miepo.md/
http://www.mec.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere
http://unctad.org/en, [citat 10 martie 2015]
http://data.worldbank.org/country/moldova
wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2011/08/16/000386194_20110816014424/Rendered/PDF/638440PUB0Exto00Box0361527B0PUBLIC0.pdf
http://agora.md/stiri/7268/activitatea-zel-urilor-din-moldova-in-2014-investitii–vanzari-si-salarii
http://www.macrothink.org/journal/index.php/rae/article/view/4151/3613
http://www.zelb.md/media-centru/stiri-recente/articol/zona-economica-libera-balti-a-aderat-la-organizatia-mondiala-a-zonelor-libere/
Anexe
Anexa nr. 1
Termenii următori pot fi găsiți în literatura de specialitate și sunt, practic, sinonimi :
Customs zone = zona vamală
Customs free zone = zona liberă vamală
Duty free export processing zone = zonă prelucrătoare de export
Export free zone = zonă liberă de export
Export processing free zone = zonă liberă prelucrătoare de export
Export processing zone = zonă prelucrătoare de export
Foreing trade zone = zonă de comerț exterior
Free economic zone = zonă liberă economică
Free export processing zone = zonă liberă prelucrătoare de export
Free export zone = zonă liberă de export
Free production zone = zonă liberă de producție
Free trade zone = zonă liberă de comerț
Free zone = zonă liberă
Industrial export processing zone = zonă industrială prelucrătoare de export
Industrial free zone = zonă liberă industrială
Investment promotion zone = zonă de promovare a investițiilor
Joint enterprise zone = zonă de întreprinderi în asociere
Maquiladora = zonă liberă prelucrătoare de export
Priveleged export zone = zonă de export specială
Special economic zone = zonă economică specială
Tax free zone = zonă liberă de taxe
Tax free trade zone = zonă de comerț liberă de taxe
Zone of joint entrepreneurship = zonă de parteneriat, afaceri
Sursa: http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/PREZENTAREA-ZONELOR-ECONOMICE-84.php
Anexa nr. 2
Principalii parteneri ai Poloniei, la export, în anul 2013
Sursa: Oficiul Central de Statistica din Polonia, http://www.paiz.gov.pl/publications/about_poland (citat 24.03.2015)
Anexa nr. 3
Principalii parteneri ai Poloniei, la import, în anul 2013
Sursa: Oficiul Central de Statistica din Polonia, http://www.paiz.gov.pl/publications/about_poland (citat 24.03.2015)
Anexa nr. 4
Harta ajutorului de stat regional
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Anexa nr. 5
Criterii de extindere a SEZ care să includă un teren privat
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Anexa nr. 6
TOP 50 Zone Libere Globale ale viitorului 2013 – 2014
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Anexa nr. 7
Zona Economică Specială Pomerania
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Anexa nr. 8
Creșterea prezenței investitorilor în Pomerania
Sursa: Raportul ,, ZES din Polonia”
www.kpmg.com/PL/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2014/A-Guide-toSEZs-in-Poland-2014.pdf (citat 24.04.2015)
Anexa nr. 9
Cele 4 subzone ale Zonei Economice Libere ,,Bălți”
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Anexa nr. 10
Subzona nr. 4 a Zonei Economice Libere ,,Bălți”
Sursa: Raportul ,,Activitatea Zonelor Economice Libere pe parcursul anului 2014”, www.mec.gov.md (citat 23.03.2015)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Zonele Economice Libere Ca Instrument DE Promovare Si Atragere A Investitiilor (ID: 148643)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.