Zonele de Locuire din Intravilanul Borsecului

Zonele de locuire din intravilanul Borsecului, cuprind in acest moment (conform PUG) o suprafata de 6,9 ha, reprezentata prin doua tipologii principale de locuionte P – P+1 si zona cu regim maxim de P+4 situata in Borsecul de Jos, in arealul cunoscut ca „Centru Civic” Zonele de locuire sunt diferite in oras dupa cum urmeaza:

Viaductul de cale ferată, aparținând industriei apei minerale din zonă, traversează strada Carpați și marchează astfel spațial începutul zonei “Borsec – Stațiune”. (Borsecul de Sus) Deși scăderea drastică a importanței localității și degradarea avansată a vilelor turistice a început odată cu schimbarea regimului politic, in 1989, ansamblul urban integrat în pădure își păstrează șarmul ambivalent de stațiunie de agrement de odinioară. Calitatea locuirii în “Borsec – Stațiune” este foarte mare datorită structurii urbane, pajiștilor amenajate gen parc cu copaci bătrâni și frumoși și datorită parcelelor structurate în concordanță cu natura.Tipul de construcții variază între case unifamiliale, vile cu două etaje splendid ornamentate, pensiuni și câteva construcții noi din “epoca socialistă” cu mai multe etaje.Ghidul de protectie al Statiunii Borsec, realizat de Planwerk Cluj in noiembrie 2009 identifica in aceasta zona urmatoarele tipologii de locuire:

Zona de locuit din Borsecul de Mijloc (identificat ca atare in regulamentele de urbanism ale sec. XIX -lea) si din Borsecul de Jos, se prezinta ca un ansamblu grupat sub forma de fasie, in lungul DN15, DJ128 si a strazilor de deservire de interes local. Nucleul central al orasului este format de locuintele colective cu regim de inaltime P+4. Incadrarea locuintelor realizata de PUG, inseamna o distributie in cele 3 castegorii, functie de starea lor de intretinere: foarte buna, buna si mediocra. Ponderea dominanta apartine categoriei de cladiri mediocre. Cauzele identificate ale acestei situatii sunt urmatoarele:

Fondul construit este majoritar vechi

Cladirile sunt executate cu materiale mixte

Agresivitatea naturala a terenului

Adancimea mica de fundare

Conditiile nefavorabile de fundare

Imbatranirera populatiei si lipsa de resurse pentru intretinerea cladirilor in bune conditii

Pentru majoritatea fostelor unitati de cazare turistica situatia incerta a proprietatii ca si specula imobiliara au condus la degradarea lor actuala aflata la limita sigurantei in exploatare a cladirilor.

In anul 2010 datele furnizate de INS pentru locuire in Borsec sunt:

4.2. Alimentare cu apă și canalizare

4.2.1. Alimentare cu apă

Pentru alimentarea cu apă a localității Borsec se utilizează în prezent două surse independente de alimentare: 7 Izvoare care deservește Borsecul de Sus și Hanczker care deservește Borsecul de Jos.

Rețeaua de distribuție a apei potabile de la cele două rezervoare de înmagazinare (rezervor 7 Izvoare – 500 m3 și rezervor Hanczker – 200 m3) are o lungime totală de cca. 18,6 km, este realizată din tuburi de azbociment, oțel carbon și fontă de diferite dimensiuni, cu durata de viață depășită si determină apariția unor pierderi însemnate de apă, implicând reparații frecvente și costisitoare. Unele artere nu pot face față debitului necesar în orele de vârf, fiind evident subdimensionate.

Starea precară a rețelei ce determină pierderile, precum și intervențiile numeroase conduc la diminuarea performanțelor serviciilor de distribuție a apei.

In prezent 88% din locuitorii Borsecului beneficiază de alimentare cu apă, 80% din locuințe fiind branșate la rețeaua de alimentare cu apă. Consumul specific de apa este 12000mc pentru populație și 16500 mc pentru agenții economici din zona. Cel mai recent buletin de analiză indică o apă de calitate foarte bună (Sursa: Laboratorul de încercări fizico-chimice și microbiologice, SC Romaqua Grup, noiembrie 2011).

In urma constatărilor privind starea precară a diverselor componente ale sistemului de alimentare cu apa în Borsec a fost întocmit proiectul care își propune „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă”. In anul 2009 s-a semnat un contract cu Romaqua Prest SA, operatorul unic din localitate, pentru reabilitarea rețelei de alimentare cu apă din fonduri proprii ale societății de îmbuteliere a apei minerale. Reabilitarea se face în etape, în fiecare an executându-se o cantitate prestabilită, finalizarea proiectului fiind prevăzută pentru anul 2015.

Proiectul prevede reabilitarea a 17,825 km de rețea de transport și distribuție apă potabilă și extinderea rețelei cu 2,175 km.

Prestările de servicii privind alimentarea cu apă potabilă a localității, transportul apelor uzate evacuate prin rețeaua de canalizare centralizată și epurarea acestora prin stația de epurare orășenească sunt executate în prezent de către S.C. ROMAQUA PREST S.A.

4.2.2. Canalizarea și epurarea apelor uzate

Orașul și stațiunea Borsec dispun în prezent de un sistem separativ de canalizare și epurare pentru ape uzate menajere, apele pluviale fiind dirijate prin rigole în emisarii cei mai apropiați. Apele uzate menajere ajung în prezent într-o stație de epurare cu treapta mecanică alcătuită din grătar, deznisipator si decantor.

Lungimea totală a colectorului principal și a colectoarelor stradale existente este de 13,6 km din care racorduri și ramificații 2,34 km.

Canalizarea actuală a suferit o degradare continuă în timp, datorată pe de o parte materialelor utilizate și tehnologiei de montaj care se practica în anii '80, cât și datorită agresivității apelor subterane asupra betonului. Acest fapt duce la pierderi de apă uzată în pânza freatică cu efecte negative asupra acesteia existând pericolul infestării pânzei freatice. Totodată neetanșeitățile canalizării duc și la colectarea apelor freatice la canalizare, ceea ce face ca la stația de epurare să ajungă un debit de ape uzate mai mare, creându-se probleme la epurarea apelor uzate.

Conform datelor primite de la Primăria Borsec, 70% din locuitorii orașului Borsec beneficiază de canalizare, 70% din locuințe fiind branșate la rețeaua de canalizare.

In urma constatării acestor disfuncționalități a fost întocmit proiectul „Reabilitare sistem de canalizare și stație de epurare în localitatea Borsec, județul Harghita” iar conform acestuia se vor realiza colectoare de canalizare cu lungime totala de cca 8 km pe străzile Carpați, Izvoare, Aleea Rotunda, Pietrei, Topliței, Ditrăului, Mesteacănului, Petöfi si Primăverii. După executarea noilor colectoare colectoarele existente se vor transforma în colectoare pluviale montându-se guri de scurgere ce se vor racorda în căminele existente, iar colectoarele existente se vor fragmenta pe anumite porțiuni realizându-se deversarea acestora prin intermediul unor guri de vărsare în pârâiele existente. Pentru reabilitarea stației de epurare s-a propus realizarea unei noi stații de epurare modernă, modulată automatizată cu grad ridicat de eficientă circa 98 – 99 %, și consum energetic redus, care să asigure parametri de deversare în emisar conform normativelor in vigoare. De asemenea proiectul a propus

realizarea rețelelor de colectare a apelor uzate menajere în sistem separativ din conducte de PVC amplasate în subteran, în axul străzilor pe străzi neasfaltate și în trotuare, respectiv zone verzi în străzi asfaltate.

Proiectul de mai sus a fost depus la Compania Națională de Investiții iar pentru 4,85 km rețea de canalizare există contract de reabilitare cu Romaqua Prest SA.

In urma consultării opiniei publice, a centralizării și prelucrării chestionarelor de către CMS Borsec se releva un grad de satisfacție mai ridicat față de sistemul de alimentare cu apă decât cel de canalizare.

4.3. Gaze, alimentare cu energie electrică și telefonie

4.3.1. Alimentare cu energie electrică și iluminat public

Orașul Borsec beneficiază de o stație de transformare și 29 de posturi de transformare din care cinci sunt dezactivate. Numărul de consumatori casnici este de 1580 iar numărul de agenți economici de 193 (Sursa Electrica Toplița, nov 2011).

Rețeaua de energie electrică a fost modernizată pe strada 7 Izvoare (LES).

In ceea ce privește iluminatul public, prin Proiectul „Drumul apelor minerale” acesta a fost reabilitat pe Strada 7 Izvoare, Aleea Policlinicii, Aleea Izvor și aleile pietonale. Sursa: SF Drumul apelor minerale, date puse la dispoziție de Primăria Borsec.

Zona nu beneficiază de un potențial deosebit de energie regenerabilă din surse eoliene, vânturile având o intensitate redusă.

4.3.2. Incălzire

Majoritatea clădirilor sunt încălzite cu lemne iar unele pensiuni cu ajutorul combustibilului lichid. Primăria Borsec a depus la Ministerul Mediului și Pădurilor un proiect, aflat în prezent în stadiul de evaluare, referitor la „Instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă în Grup Școlar Zimmethausen”. Sursa: Primăria Borsec

4.3.3. Rețele de telefonie, cablu și internet

Legăturile de telefonie fixă sunt asigurate prin centrala de telefonie digitală, numărul de abonați în noiembrie 2011 fiind 451 de locuitori și 42 de agenți economici.

Internetul este furnizat de către operatorii naționali: Romtelecom, Vodafone si Orange iar televiziunea prin cablu de către SC Digital Cable System SA, Romtelecom Dolce, DIGI TV .

Sursa: Strategia Borsec, Primăria Borsec

4.4. Transport urban

4.4.1. Starea străzilor si organizarea circulației

Pana in anul 2009 lungimea străzilor era de 40 km din care

Pana in anul 2009 lungimea străzilor era de 40 km din care 29 km erau străzi neasfaltate.

Majoritatea străzilor din Borsec au zestrea din piatră spartă amestec cu argilă având degradări ale suprafeței de rulare datorită capacității portante scăzute și îmbătrânirii îmbrăcăminților, respectiv lipsei elementelor ce asigură evacuarea apei din zona drumurilor. Se poate constata lipsa încadrării suprafeței carosabile cu borduri sau acostamente.

Pe marginea străzilor șanțurile sunt colmatate și datorită acestui fenomen au apărut zone în care apa provoacă băltiri pe suprafețe întinse.

Pentru rezolvarea disfuncționalităților de mai sus au fost depuse și aprobate două proiecte :

la POR axa 5.2 pentru reabilitarea a 6538.7 ml

la PNDI pentru reabilitarea a 6559.58 ml.

In anul 2011 a fost finalizată execuția Drumului apelor minerale, cu finanțare PHARE CES 2006, care cuprinde reabilitarea rețelei de străzi Aleea Rotunda, Stadionului, Sapte Izvoare, Aleea Izvorul 10 si parcare.

Pentru ocolirea orașului de către traficul de tranzit a fost construită în anul 2009 o linie de centură – km 0+3,5 (cu sens unic) care traversează de la sud la nord, aproximativ în formă de arc de cerc, versantul muntos aflat la periferia nord estică a Borsecului. Traseul începe din capătul străzii Stadionului (km 0, partea de sud a orașului) si se termină la capătul străzii Nadas (km 3,5 partea de nord a orașului).

Autoritatea locală a întocmit încă două proiecte care au fost depuse către posibili finanțatori. Primul dintre ele, depus la PNDI și aprobat, aflat în faza de contractare executant, se referă la Reabilitarea Drumului Județean nr. 128 care face legătura între Borsec și Jolotca (Ditrău) și are o lungime de 18 km. Drumul va reduce cu peste 30 km distanța față de reședința de județ. Până în prezent s-au reabilitat 5 km cu finanțare din partea Consiliului Județean Harghita.

Cel de-al doilea proiect se referă la reabilitarea a două drumuri forestiere (Campu Mare – Groapa Rotundă cu lungime de 3,049 km și Nadașa – Făget cu lungime de 3,545 km care se desprind din drumul de centură al orașului Borsec) necesar pentru a fi reabilitate in vederea asigurării accesului spre partea nordica a extravilanului pentru transportul masei lemnoase spre unitățile de prelucrare și a accesului la suprafeșe forestiere si fânețuri. Starea carosabilului este degradată, zestrea existentă fiind alcătuita din pietruiri cu interspații nisipoase argiloase cu grosimi variabile așezate pe un strat cu conținut de bolovăniș compact. Pe unele porțiuni, pe mijlocul drumului exista stânci de mari dimensiuni care pot fi menținute în structură.

Datorită retrocedărilor cca 2km de drum au intrat în proprietate privată neputând fi intabulat ca proprietate publică și depus pentru finanțare.

*Sursa: dialoguri cu reprezentanții Primăriei Borsec

4.4.2. Organizarea circulației și transporturilor

In Borsec nu există un sistem organizat de transport public, deplasarea locuitorilor in interiorul localității făcându-se cu ajutorul curselor:

Miercurea Ciuc – Tulgheș, o dată pe zi în zilele lucrătoare, în ambele direcții ( nu circulă la sfârșit de săptămână) și

Târgu Mureș – Târgu Neamț, o dată pe zi, folosind autocare, în ambele direcții, având stație și la Borsec.

Suceava – Câmpeni, cursa de microbuz

*Sursa: Mersul autobuzelor Borsec – Toplița

Străzile sunt de categoria a III-a si a IV-a iar în stațiune nu există trotuare ci acostamente. In cadrul proiectului Drumul Apelor Minerale a fost realizat un traseu pietonal.

In Borsec exista 4 parcări amenajate, avand o capacitate totala de cca 200 de locuri pe strada Uzinei, la intrarea in stațiune pe Bdul 7 izvoare, in centrul civic si la partia de schi.

*Sursa: Primăria Borsec, 7.12.2011

In urma consultării opiniei publice, a centralizării și prelucrării chestionarelor de către CMS Borsec se releva o opinie în general pozitivă privind calitatea infrastructurii rutiere. Opiniile negative se referă în principal la drumuri secundare nemodernizate.

4.5. Gestiunea deșeurilor

Până în 2008 deșeurile colectate din gospodării erau transportate la un loc de depozitare aflat la 5 km de localitate. Depozitul respectiv a fost închis, ca fiind neconform în anul 2009, iar in momentul de fata exista contracte individuale cu o firmă care colectează și transportă gunoiul menajer la Miercurea Ciuc.

Prin Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor 2007-2013 se prevede realizarea unei platforme de colectare deșeuri la Remetea (cca 60 km de Borsec) cu stație de transfer la Borsec. In momentul de fata proiectul „Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Harghita și închiderii depozitelor de deșeuri urbane neconforme în județul Harghita” este depus la Ministerul Mediului, aflându-se pe lista de finanțare.

In Borsec sunt amplasate câteva containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor (în momentul de fata numai pentru plastic) dar acest sistem încă nu funcționează.

Concluzii și recomandări pentru dezvoltare

La data elaborării studiului, deși starea infrastructurii în Borsec este într-o situație destul de precară, in ceea ce privește alimentarea cu apă, canalizarea, starea străzilor și gestiunea deșeurilor, în ultimii ani au fost demarate proiecte importante pentru rezolvarea disfuncționalităților prezentate mai sus, cu finanțare de stat sau privată. Acest lucru este relevat și de opinia, in general pozitiva, pe care o au locuitorii în legătura cu acest tip de infrastructură.

Cele mai importante recomandări referitoare la dezvoltarea ulterioara a infrastructurii în Borsec se referă la:

studierea de soluții privind încălzirea, altele decât rețeaua de gaze naturale. In acest context merită exploatat potențialul referitor la energia regenerabilă;

reabilitarea tuturor străzilor și trotuarelor;

studierea de soluții privind înființarea transportului public local;

studierea posibilității de construire de galerii edilitare.

4.6. Educație, sănătate publică și aspecte sociale

4.6.1 Educație

Instituția principală de educație este Grupului Școlar Zimmethausen ce deservește o populație școlară de aproape 300 de copii. Populatia școlară la nivelul orașului Borsec a avut o evoluție ușor negativă la nivelul școlii primare și generale dar contribuția noului profil de specializare în cadrul liceului a condus la o creștere per total a populației școlare.

Tabel 1: Populația școlară a Grupului Școlar Zimmethausen

Grupul școlar a fost dotat în ultimii ani cu o nouă sală de sport (prin Programul Guvernamental Săli de Sport). De menționat că această sală de sport este situată în Borsecul de Sus, în cadrul ariei turistice, accesul elevilor fiind realizat cu microbuzul școlii. Se poate considera, prin urmare, posibilitatea deschiderii acestei săli și pentru folosul turiștilor având însă grijă ca sala de sport sa fie liberă și în bune condiții de utilizare cu prioritate pentru elevi.

Aproximativ jumătate din borsecenii chestionați au o opinie pozitivă despre infrastructura și serviciile de educație din oraș. Comentariile negative se referă spre exemplu la existența a prea puține specializări în cadrul învățământului liceal, cea ce impune navetism pentru mulții copii ce vor să urmeze studii medii (vezi Anexa 1).

Grupul școlar a funcționat încă din anul 1992 ca instituție de învățământ profesional iar începând cu anul școlar 2008 – 2009 a devenit liceu tehnologic în domeniul turism și alimentație. Un proiect important desfășurat de Grupul Școlar Zimmethausen și finalizat în decembrie 2011 a condus la reabilitarea, extinderea, modernizarea și dotarea laboratorului tehnologic necesar secției de lucrător în turism. Proiectul a fost finanțat prin fonduri structurale europene (Programul Operațional Regional 2007-2013) și a avut o valoare de 1,585,000 lei.

Acest laborator tehnologic va asigura un loc de practică pentru calificările lucrător hotelier și tehnician în gastronomie. Astfel, proiectul a constat în modernizarea și extinderea unei cladiri vechi și amenajarea acesteia ca structură de primire turistică. Bucătăria, sala de mese, trei camere de hotel cu baie vor fi dotate și folosite ca laboaratoare pentru elevii înscriși la aceste calificări. Capacitatea de primire va fi folosită și pentru a găzdui oaspeți și invitați din programele de twinning și colaborari cu instituții de profil din Ungaria.

Aceste profile de calificare au fost introduse de trei ani în Borsec, prima generație urmând a absolvi anul viitor. Pe perioada verilor s-au încheiat colaborări cu pensiunile din Borsec pentru a oferi locuri de practică elevilor înscriși la aceste secții.

În perspectivă, conducerea Grupului Școlar dorește să diversifice profilele de calificare profesională pentru ciclul post-gimnazial. O nouă calificare potențială este cea de construcții, dat fiind faptul ca firme de construcții ce au desfășurat lucrări pe teritoriul orașului s-au plâns de dificultatea identificării de forță de muncă calificată. Această calificare poate fi considerată necesară și în perspectiva nevoilor de restaurație, dar și a tradiției construcțiilor în lemn în Borsec. Pentru acest lucru însă ar fi necesare investiții semnificative în infrastructură și dotări (labortator și echipamente).

O altă direcție prioritară a Grupului Școlar este de a dezvolta și servicii de after school.

4.6.2. Sănătate

Infrastructura de sănătate din Borsec cuprinde un cabinet medical de familie al cărui personal este compus dintr-un doctor și două asistente (din care una în prezent aflată în concediu maternal). La acestea se adaugă două laboratoare de tehnică dentară (privată) și o farmacie (DJS, 2010). Prin urmare, la o populație de 2.744 locuitori (DJS, 2010), Borsec înregistrează sub 0.5 medici la 1.000 locuitori, un nivel situat cu mult sub media Uniunii Europene care depășește 3 medici la 1.000 locuitori. Această situație a fost diferită în perioada de dezvoltare a stațiunii turistice dat fiind faptul că în Policlinica din centrul stațiunii (acum dezafectată) exista și un punct medical de permanență.

Într-adevar, opinia relevată de respondenții chestionarului de percepții asupra orașului Borsec are un grad de disatisfacție relativ ridicat legat de serviciile de sănătate oferite în oraș, acestea înregistrând cel mai mare grad de nemulțumire din toate serviciile urbane menționate (vezi Anexa 1). Comentariile înregistrate semnalează nemulțumiri legate de o diversitate mult prea redusă și un program insuficient al serviciilor medicale pentru cât se contribuie la bugetul asigurărilor medicale și distanță mare față de servicii medicale mai elaborate (Toplița).

Infrastructura în sine – clădirea ce găzduiește dispensarul – este foarte generoasă din punct de vedere al capacității. În schimb, din discuțiile cu medicul rezident reies probleme legate de insulație deficitară și nevoie de a reabilita / extinde instalația de termoficare pentru a face față temperaturilor de pe timpul iernii. Clădirea dispune de spațiu suficient pentru extinderea serviciilor, inclusiv o mansardă amenajabilă pentru diferite activități.

În oraș există și un punct de ambulanță cu un personal compus din 4 persoane (3 asistenți și un șofer), ce poate prelua urgențe pentru a le transporta la spitalul cel mai apropiat (Toplița). Echipajul însă nu include și personal medical ci doar personal mediu sanitar și șofer, aceasta fiind și o altă deficiență semnalată de respondeți. În plus comentariile relevă și slaba dotare cu condiții de bază a acestui punct de lucru (spre exemplu, se pare că punctul nu a primit lemne de foc până târziu în iarnă).

Ca perspective de viitor, este important de menționat ca Borsec a fost selectat în 2011 ca locație pentru un potențial punct medical de permanență. Acesta va deservi o arie ce cuprinde localitățile Borsec, Tulgheș (fără satul Hagota), Corbu și Capu Corbului cu o populația arondată de 5349 locuitori. Deschiderea acestui punct de permanență ar crește gradul de deservire cu servicii medicale al populației locale atât ca diversitate a serviciilor și mai ales din punct de vedere al capacității și timpului de acces. Discuțiile cu medicul rezident relevă faptul că deschiderea centrului este condiționată de recondiționarea și echiparea corespunzătoare a spațiilor necesare. Acest demers reprezintă cu siguranță și un element important în perspectiva creșterii fluxului de turiști în zonă. Deservirea cu servicii medicale (incluzând puncte de permanență) este un criteriu important în atragerea de operatori turistici internaționali.

Ca stare de sănătate, discuțiile cu medicul rezident nu relevă o incidență semnificativ mai mare față de nivelurile naționale a unor afecțiuni specifice. Se remarcă doar incidențe mai mari ale anemiei și rahitismului. Acestea sunt cauzate în general de o dieta insuficient de diversificată și expunerea limitată la soare dat fiind numărul mai redus de zile cu soare în Borsec.

Alte tipuri de cazuri cu implicații și în servicii sociale se referă la incidența alcoolismului, de cele mai multe ori însoțită de pieredea locului de muncă dar și familiile mono-parentale cu mulți copii. Pentru acesta din urmă, se consideră necesară și dezvoltărea serviciilor de planning familial.

Tabel 2 Evoluția numărului de decese și nașteri în Borsec

Natalitatea a avut o creștere pozitivă în ultimii ani, ceea ce e un fapt îmbucurător, deoarece contribuie la contracararea unei tendințe de altfel manifestate la nivel național, aceea de îmbătrânire și declin demografic. De asemenea, oferă motive de a crede că Borsec nu este un oraș ne-atractiv pentru tinerele familii. Cu toate acestea, sporul natural deși fluctuant a fost în ultimii ani constant negativ.

4.6.3. Aspecte sociale

Numărul de cazuri sociale înregistrate în orașul Borsec este relativ scăzut, dată fiind și mărimea demografică mică a orașului. Conform datelor furnizate de primărie, în 2010 au beneficiat de ajutor social nouă familii, număr la care s-a adăugat încă o familie pe parcursul lui 2011. Asistența pentru persoanele cu dizabilități constă în sprijinirea de către primărie a patru asistenți personali (date valabile octombrie 2011) pentru asistarea a patru copii sau adulți cu handicap.

Pe teritoriul orașului funcționează și un punct de lucru CARITAS ce deservește șase unități administrativ teritoriale cu un personal compus din 15 asistenți sociali. CARITAS este un furnizor acreditat de servicii sociale ce oferă, în Borsec, servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice sau cu dizabilități. Numărul aproximativ de beneficiari pe teritoriul orașului este de 50-60 persoane. Finanțarea pentru aceste servicii este acoperită cu fonduri de la Casa Națională de Asigurări, subvențiile de stat pentru furnizorii acreditați de servicii sociale și primăria.

Discuțiile cu personalul CARITAS au relevant o situație mai puțin dificilă în Borsec relativ la localitățile învecinate, ce au suferit mai mult de pe urma disponibilizărilor și declinului industrial (spre exemplu Toplița). În plus, un alt potențial factor atenuant indicat este faptul că marea majoritate a familiilor din Borsec au cel puțin un membru angajat la fabrica de îmbuteliere a apelor minerale, deci un salariu stabil.

Cazurile sociale nu par a se corela cu precădere vreunui grupul etnic. Populația Borsecului este alcătuită în mare majoritate de locuitori de etnie maghiară (78%, la ultimul recensămât din 2002). Populația de etnie română înregistrează sub 21% (la ultimul recensământ). Cea de etnie rromă înregistrează un nivel relativ mai redus decât în localitățile învecinate deservite de punctul de lucru CARITAS.

Respodenții chestionarului de percepții asupra orașului Borsec au arătat o opinie mai degraba pozitivă asupra serviciilor și sprijinului oferit de primărie grupurilor vulnerabile, doar 9 respondenți din 57 fiind deloc sau puțin mulțumiți (vezi Anexa 1).

4.7. Activități de timp liber și recreere

Față de perioada de dezvoltare turistică extensivă când Borsec găzduia foarte multe activități de timp liber spre beneficiul turiștilor și al localnicilor, activitatea a descrescut foarte mult. Un demers recent menit să contracareze aceasta tendință este reabilitarea și inaugurarea în 2011 a casei de cultură a orașului. Aici se organizează în prezent activități cultural periodice. Cu toate acestea, primăria nu a reușit încă să angajeze o persoană care să aibă în atribuții gestionarea casei și a activităților sale. Demersurile au fost începute, funcția existând în organigramă, și se preconizează ca până la primăvara 2012 funcția să fie ocupată, ceea ce va crește capacitatea primăriei de a gestiona acest domeniu de activitate.

Rezultatele chestionarului de consultare relevă o opinie mai degrabă negativă-ponderată asupra facilităților culturale și de timp liber ale orașului, comentariile semnalând lipsa bibliotecii publice (în în prezent închisă și necesitând recondiționare) și insuficiente activități din acest domeniu

Mai multe opinii negative s-au înregistrat privind infrastructura de sport (figura de mai jos). Borsecul dispune de două terenuri de sport ambele în partea de sus a orașului și necesitând îmbunătățiri. Sala de sport menționată mai sus este folosită în circuitul școlar.

Un proiect recent ce a adus un aport ca infrastructură de petrecere a timpului liber este cel de realizare a traselor montane și de bicicletă în împrejurimile stațiunii, ce pot reprezenta o opțiune atractivă de timp liber atât pentru rezidenți cât și pentru turiști.

Un specific al stațiunii ce ar putea fi revigorat este cel al practicării tenisului, ceea ce făcea parte din activitățile uzuale ale turiștilor sosiți în Borsec.

În comunitate funcționează și câteva asociații ce susțin activități sportive precum Asociația de Ski și Asociația Offroad Borsec. Acestea organizează competiții sportive și promovează aceste activități către populația locală.

5. Patrimoniu urban: valori materiale si imateriale

. Patrimoniul (lat.patrimonium), definit initial ca si ”mostenire a tatalui/familiei” are ulterior si acceptiunea de “mostenirea comuna a unui grup sau colectivitati care este transmisa generatiilor urmatoare” si este considerata principala componenta, materiala si imateriala, a identitatii oricarei societati umane.

Cultura si Patrimoniul contribuie astfel la dezvoltarea prin turism a unui teritoriu, dar acest teritoriu trebuie sa poata propune un “produs turistic” de calitate, dezvoltat in jurul patrimoniului sau, pentru a raspunde asteptarilor turistilor care vin intr-o statiune balneara istorica.

Patrimoniul construit din teritoriului studiat va face obiectul unei reabilitari adaptate scopului propus

( de dezvoltarea durabila prin turism), prin lucrari de evaluare a obiectivelor si restaurare a elementelor degradate sau imbatranite,a cladirilor cu valoare de monument dar si a amenajarilor urbane sau de peisaj cultural-acestea reprezentand o parte importanta a contextului dezvoltarii urbane integrate a localitatii.

Proiectele propuse pentru un turism bazat pe valorificarea patrimoniul existent vor trebui sa scoata in evidenta autenticitatea (ex. arhitectura din lemn a vilelor sau izvoarelor), sa pastreze si sa protejeze aceasta resursa, sa o revitalizeze printr-o interpretare imaginativa , dezvoltand in acelasi timp teme comune cu alte zone limitrofe din teritoriul regional (Bilbor, Toplita, Baile Tusnad dar si Bicaz, Piatra Neamt).

Studiul se desfasoara in limitele intravilanului localitatilor,cu o atentie speciala acordata zonelor centrale si zonelor cu densitate mare de elemente valoroase-nu neaparat inscrise in Lista Monumentelor Istorice (LMI) – ci avand valoare ambientala si arhitecturala, determinand in acest fel un profil specific al localitatii si contribuind la realizarea unei imagini, a unui brand adecvat al acesteia.

5.1. Cladiri protejate, zone protejate si situri arheologice

In cadrul PATN – Sectiunea III – Zone protejate (aprobata prin Legea 5/2000) sunt enumerate in Anexa 3 Unitatile Administrativ – Teritoriale (UAT) cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes national la nivelul judetelor, in Judetul Harghita fiind mentionat si orasul Borsec.Aceasta caracterizare implica, conform Notei din finalul Anexei 3 “fie o complexitate a valorilor culturale fie monumente istorice izolate, de valoare nationala exceptionala”.

Din acest punct de vedere, Borsecul se inscrie in caracterizarea de complexitate a valorilor culturale – ceea ce conduce la o abordare a patrimoniului construit in intreg contextul sau natural si antropic, in vederea pastrarii acestui cadru.

Cadrul natural – ca si context major al dezvoltarii cadrului antropic – este prezent in proportie foarte mare in cadrul suprafetei localitatii, din suprafata totala de 8497 ha suprafata ocupata cu constructii fiind de 63 ha iar suprafata rezervatiilor naturale prezente in PATN – Sectiunea III – Zone naturale protejate este de 42,00 ha – orasul Borsec fiind inclus cu 2 pozitii:

Judetul Harghita

2479. Scaunul Rotund 40,00ha

2481. Rezervatia botanica Borsec 2,00ha

Axa specifica de interventie in domeniul patrimoniului material si imaterial este identitatea istorica si arhitecturala a patrimoniului balnear.Cunoasterea globala a elementelor identitare ale patrimoniului balnear va permite afirmarea caracterului unic al orasului, prin patrimoniu balnear intelegand toate elementele care au legatura cu activitatea balneara:

elemente materiale – monumente, arhitectura, elemente decorative sau de peisaj

elemente imateriale – istoria locului, persoane/personalitati care au marcat istoria statiunii, evenimente, traditii, practici sociale, etc.

La nivel european, patrimoniul balnear este inventariat si studiat in vederea punerii in valoare optime a elementelor caracteristice, create in decursul unei lungi istorii, incepand cu antichitatea greco-romana si pana in epoca de inflorire maxima a acestei forme de utilizare a resurselor minerale (ape, namoluri) situata in secolul al XIX-lea.

Componentele patrimoniului balnear pot fi sintetizate intr-o schema ce include urmatoarele domenii:

Elementele caracteristice acestor domenii ce compun patrimoniul balnear se pot clasa astfel:

elemente reper (ce se regasesc in toate localitatile balneare: cladire/asezamant balnear, vile, hotel, parc, cazinou)

elemente generale (prezente in majoritatea localitatilor balneare:pavilioane pt. izvoare, magazine, cafenele – restaurante, posta, locuri de cult, gara)

elemente rare (prezente ocazional in aceste localitati: teatru, centru balnear, spital balnear, viaduct).

Borsecul cuprinde toate aceste categorii de patrimoniu, unele elemente fiind incluse in LMI2010, altele facand parte din categoria elementelor cu valoare arhitecturala, ambientala sau de peisaj cultural, vor trebui pastrate si puse in valoare prin includerea lor intr-o Zona Construita Protejata (ZCP) determinata si delimitata prin studiile de specialitate aferente PUG Borsec si urmand sa beneficieze de masuri de protectie stabilite in cadrul RLU aferent unei documentatii de urbanism specifice zonelor cu valori istorice, urbane si arhitecturale – PUZCP – plan de urbanism ce este necesar a fi elaborat simultan/ulterior elaborarii PUG oras Borsec).

LMI – Judetul Harghita 2010 (conf. Anexa1) cuprinde mai multe categorii de patrimoniu, avand denumirile in functie de natura patrimoniului cuprins:

Situri arheologice

Ansambluri si monumente de arhitectura

Monumente de for public

Monumente memoriale

In aceste categorii orasul Borsec este inscris cu un numar de 13 obiective, toate facand parte din Categoria II – Ansambluri si monumente de arhitectura si fiind incadrate in grupa valorica B – valori de importanta locala – ce contureaza insa numai partial imaginea si valoarea existenta a localitatii balneare Borsec:

Ansambluri:

ansamblu balnear 1 obiectiv

Monumente de arhitectura:

cladiri (vile) 6 obiective

pavilioane de protectie izvoare 4 obiective

cult (biserica lemn) 1 obiectiv

industrial (uzina electrica) 1 obiectiv

Tinand cont de faptul ca acest tip de patrimoniu (constructii civile sau cu functiune balneara) sunt protejate la nivel European ca marturii de valoare ale epocilor de dezvoltare a acestui program de vilegiatura, inventarierea si propunerea clasarii de urgenta, la initiativa Directiei Cultura si Patrimoniu National (DCPN) a Judetului Harghita si a Autoritatii locale, a unor obiective construite sau urbane este imperios necesara, pentru a putea intra in cadrul legal de protectie aferent obiectivelor de patrimoniu.

Bulevardul celor ”7 izvoare” reprezinta “axa de organizare” – „coloana vertebrala” a statiunii, care face legatura si armonizeaza spatiile construite cu spatiile libere (naturale sau amenajate).

Realizata in mai multe etape, se poate considera ca statiunea prezinta o unitate de ansamblu, in care toate elementele componente se subordoneaza ideei de statiune balneara, cladirile cu valoare de monument istoric sau reprezentand numai valori arhitecturale stimuland interesul turistilor pentru vizitarea statiunii.

In analiza situatiei existente, am beneficiat de “Inventarului/evaluarii starii constructiilor cu valoare arhitecturala si functiuni legate de caracterul balnear” (lucrare realizata de catre Primaria orasului Borsec (conf. Anexa 2)in care sunt evaluate un numar de strazi avand cladiri cu o arhitectura reprezentativa pentru perioada in care au fost construite (inceput de sec. XX) cat si pentru programul balnear si de vilegiatura, cladiri care pot fi integrate in proiectele de reabilitare si dezvoltare a fondului construit existent.

Cladirile inventariate se afla amplasate pe doua axe principale de circulatie ( pietonala si auto) in jurul carora s-a configurat statiunea Borsec :

Bulevardul celor ”7 izvoare”

Str. Carpati

dar si pe strazi secundare care alcatuiesc tesutul urban al statiunii balneare:str.Tudor Vladimirescu,.Jokai Mor,str. Primaverii,Aleea Rotunda,Aleea Stadionului, str.Petofi Sandor, str. Uzinei.

Analiza starii cladirilor a condus la gruparea pe capitole(care tin cont insa numai de starea structurala a cladirilor, nu de valoarea lor arhitecturala):

Cladiri cu structura de rezistenta grav avariata (pericol de prabusire): 11 cladiri

Cladiri cu elemente de structura avariate: 30 cladiri

Cladiri cu elemente de fatada degradate: 21 cladiri

Propunerile de demolare (specificate ca si solutie in cazul cladirilor incluse in Capitolul I al Inventarului susmentionat) nu sunt adecvate pentru cladirile care constituie fondul construit initial al statiunii – in special in cazul cladirilor de pe Bulevardul “7 izvoare” – urmand a fi determinat tipul de proiecte necesare specifice fiecarui caz in parte, proiecte care vor include operatiunile de expertizare, consolidare, refacere, punere in siguranta ce corespund refunctionalizarii la standarde actuale a acestui fond construit.

Avand in vedere numarul important de cladiri inventariate cu o certa valoare arhitecturala si ambientala (62 cladiri), in comparatie cu numarul mic al cladirilor clasate si inscrise in LMI 2010 (12 cladiri + 1 ansamblu balnear) este necesara adoptarea unui program concertat de reabilitare, refunctionalizare si re-introducere in circuitul turistic a marii majoritati a acestora, pentru pastrarea caracterului zonei centrale si a specificului /identitatii localitatii balneare in general.

5.2. Evenimente si activitati culturale

In cadrul “Strategiei de dezvoltare locala si turistica a orasului Borsec” realizata in anul 2006 de catre Aquaprofit Consulting, Miercurea Ciuc este specificat faptul ca “trebuie accentuat caracterul distinctiv al Borsecului, prin stil, imagine si atmosfera”.

Daca patrimoniul material poate conferi acel caracter distinctiv prin stil si imagine, revitalizata si pusa in valoare, atmosfera statiunii trebuie recreata prin intermediul patrimoniului imaterial, prin evenimente si actiuni culturale care sa stea la baza turismului cultural si balnear.

O conditie indispensabila pentru un turism balnear de calitate, la standardele de astazi, este si existenta unor spatii destinate atat institutiilor cu programe culturale cat si desfasurarii functiunilor de cultura si agrement.

Evenimente, festivaluri, manifestari

Ianuarie – Carnaval, Serbarile zapezii

Baluri si serate (la caslegi, de stropitoare, la culesul viei, de Sf. Ecaterina)

Iunie – Festivalul tineretului

Iunie – Zilele Judetului Harghita

Iulie – Tabara de creatie

Iulie – Intalnirea fanfarelor regiunii

August – Zilele orasului Borsec

August – Hramul Sf. Stefan

Concerte de orga – Catedrala catolica din Borrsec

.

Spatii cu functiune culturala

Casa de cultura

Biblioteca oraseneasca

Muzeul apelor minerale

In cadrul “Strategiei de dezvoltare spatiala a Judetului Harghita” din cadrul PATJ Harghita (autori: Halcrow Romania srl, Urban-INCERC), 2010 una din modalitatile de punere in valoare a patrimoniului balnear este integrarea in retelele de patrimoniu balnear (la nivel regional impreuna cu Baile Tusnad) dar si la nivel European, prin intermediul Itinerartiilor Culturale ale Consiului Europei (Luxemburg).

Prin restaurarea patrimoniului balnear existent se vor obtine spatii cu valente culturale, ce vor putea fi refunctionalizate si paleta de activitati culturale extinsa pe tot parcursul anului – in momentul actual fiind o discrepanta intre activitatile desfasurate in timpul sezonului de vara si in restul anului calendaristic.