Zona montană este alcătuită din versanții sudici ai Munților Parâng și Vâlcan și parțial din Munții Căpățânii, Godeanu și Mehedinți. [302134]

Varietatea condițiilor naturale: munți, depresiuni, [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat].

[anonimizat] 30-40 [anonimizat] o zonă care oferă atracții turistice de o [anonimizat]: [anonimizat], peșteri, avene, canioane, cascade și cascade de gheață.

Munții Parâng au o altitudine maximă de 2.518 m [anonimizat], Mândra, Stoienița, [anonimizat], Păpușa.

Vârful Cârja are o altitudine de 2.405 m, vârful Mândra 2.519 m, vârful Mohoru de 2.337 m, iar vârful Păpușa are o altitudine de 2.136 m. Alte vârfuri muntoase din gorj: [anonimizat], are în componența sa urmatoarele vârfuri: Godeanu cu o înălțime de 2.229 m, Gogu 2.291 m , Paltina 2.149 m, Micușa 1.824 m; Munții Vâlcan cu vârfurile Oslea 1.926 m, Straja 2.868 m, Arcanul 1.760 m și Garbovului 1.424 m.

Munții Parâng. Sursa: http://muntii-nostri.ro/munte/muntii-parang/

Parcuri naturale.[anonimizat].

Defileul are o suprafață de 11.127 ha și esre considerată cea mai sălbatică traversare a [anonimizat]. Aici se afla 701 specii de plante și 441 [anonimizat].

Defileul Jiului.

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Național_Defileul_Jiului#/media/File:Parcul_Na%C8%9Bional_Defileul_Jiului.JPG

Geoparcul Platoul Mehedinți are o suprafață de 3,56 km2 și are în componența sa următoarele arii protejate: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Cheile Oltețului au o lungime de 2 km, se întind pe o suprafață de 150 [anonimizat]. Acestea sunt incluse în aria protejată și reprezintă o zonă carstică, „săpate” de apele Oltețului.

Cheile Oltețului. Sursa: https://trivo.ro/2017/07/31/excursie-de-o-zi-cheile-oltetului-pestera-si-manastirea-polovragi/

[anonimizat] „Canionul Gorjului”, se întinde pe o distanță de aproximativ 10 km, aflându-se la o distanță de 15 [anonimizat], în nordul județului Gorj. Aici se întâlnesc peste 300 [anonimizat], garofița de stâncă etc. Fauna zonei este și ea diversificată. Dintre speciile de animale care se pot întâlni aici: [anonimizat], ursul etc. [anonimizat]. [anonimizat]: „Inelul de Piatră”, „Nările”, „Peștera Gârla Vacii”, „Fusteica”, „Peștera Popii” și „Lunca cu pruni”, unde, se află tot felul de desene rupestre.

Cheile Sohodolului. Imagini realizate de studentă

„Inelul de Piatră”, „Inelul Doamnei” sau cum o denumesc localnicii „Inelul Miresei” este înconjurată de anumite legende. Această formațiune, aflată la 190 m de nivelul șoselei, se presupune că ar fi fost intrarea în peștera Pîrlajului, iar prăbușirea acestei galerii a dus la apariția acestui fenomen carstic, unic în regiune.

Inelul Doamnei. Imagine realizată de studentă

„Nările”- au primit această denumire după forma și sunetul pe care îl produc odată cu scurgerea apei prin ele.

Nările. Imagine realizată de studentă

„Peștera Popii” este unul dintre cele mai vizitate locuri din Cheile Sohodolului, datorită desenelor rupestre care se găsesc aici.

Cheile Coroaia din Munții Mehedinți au o lungime de 300 m și au fost declarate, de asemenea, rezervații naturale(Parcul Național Domogled-Valea Cernei). Deși sunt scurte, sunt considerate ca având cea mai frumoasă formă de relief de pe Valea Cernei.

Cheile Galbenului sunt situate în arealul Parâng-Olteț, la o distanță de 3 km de comuna Baia de Fier, fiind străbătut de râul Galbenului. Cheile Galbenului au o lungime de 2 km.

Cheile Gropului Sec se găsesc în comuna Runcu, pe raza satului Bâlta.

Valea Cernei se află pe teritoriul a trei județe: Gorj, Mehedinți și Caraș-Severin. Ciucevele Cernei sunt situate în județul Gorj. Această arie naturală se găsește în extremitatea nord-vestică a județului Gorj, la poalele vestice ale Munților Vâlcan.

Pe teritoriul județului intră în zona nord-estică, Porțile de Fier, care este străbătută de valea Cernei și de-a lungul căreia pot fi admirate cheile Corcoaia și Ciucevelele Cernei.

Rezervații naturale. Arealul turistic Târgu-Jiu- Pădurea Botorogi, se află în comuna Dănești și conține specii de Fritillaria meleagris și Convalaria majalis.

Arealul Vâlcan-Mortu conține numeroase monumente ale naturii printre care: peștera lazului din comuna Padeș, aici existând fenomene carstice spectaculoase cu aspecte concreșionare și galerii înguste, Pădurea Gorganu, tot în comuna Padeș, și conține specii de alun turcesc și floră însoțitoare, Muntele Oslea, în comuna Padeș și Tismana: creasta calcaroasă, pajiște cu diversitate floristică deosebită, cu specii de Nigritella Nigra și Daphne Cnemorum etc.

Arealul turistic Parâng-Olteț cuprinde Cheile Oltețului(rarități floristice, zonă carstică cu chei săpate în calcare), Rezervația Parâng-Novaci(fenomene de glaciațiune cuaternară, faună și floră), Pădurea de molid de la Măcăria(rezervație seminceră) etc.

Arealul Dealurile Getice, prezintă monumente geologice ce pot fi incluse în activitățile turistice: Lacul fosilifer-Groșerea(faună sarmațiană), Lacul fosilifer Săulești, Lacul fosilifer Valea Desului( faună levantină).

Lacuri. Lacul Valea lui Iovan, se află între culmile sud-estice ale masivului Godeanu și cele nord-vestice ale masivului Mehedinți, având un volum total de 124 mil m3 și o suprafață de 292 ha și face parte din Parcul Național Domogled-Valea Cernei.

Lacul Valea lui Iovan. Sursa: http://www.cunoastelumea.ro/lacul-lui-iovan-un-lac-din-romania-de-o-rara-frumusete/

Lacul Mija, cunoscut și după denumirea de Lacul Zăvoiele sau Tăul de la Lunci, este situat în Munții Parâng la o altitudine de 1 980 m, are o suprafață de 0,80 ha și o adâncime maximă de 6,5 m.

Lacul Câlcescu este un lac glaciar din Novaci, și are o suprafață de 3 ha și un volum de 0,1 mil m3.

Alte lacuri din județul Gorj: Urdele, Lacul Ascuns, Becheru, Carja, Ciobanu, Gauri, Gheresul, Glameii, Grozesti, Taul Adanc, Lotrana, Lacul Mare al Huluzului, Micaia, Motru, Taul Porcului, Ratii, Rovinari, Lacul Setea Mare, Slivei, Stejerei, Tetila, Tismana, Valea de Pesti, Lacul Verde, Vija, Zanoaga Gemanarii, Zanoaga lui Burtan, Lesului, Muntinul – Obarsia Lotrului, Sfinxului, Taul de jos al Huluzului, Taul dintre Brazi al Huluzului, etc.

Peșteri. În județul Gorj există aproximativ 2.000 de peșteri de dimensiuni diferite, unele dintre ele fiind declarate monumente ale naturii și sunt protejate de lege. Cele mai cunoscute peșteri sunt vizitate anual de zeci de mii de turiști, printre acestea fiind Peștera Muierilor și Peștera Polovragi. Pe langă acestea mai sunt conoscute și Peștera Cloșani, Peștera de la Tezaurului de la Tismana, Peștera Gura Plaiului și multe altele.

Peștera Muierii se află în comuna Baia de Fier și are o lungime de 7 km, dispusă pe patru niveluri, din care doar 753 m sunt disponibili pentru turiști. Cele mai interesante atracții ale peșterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice. Celelalte încăperi sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și Imaginea Stâncii. Există și alte atracții aici: Bazinele Mari, Sala Turcului, Dantela de Piatră, Cascadele Împietrite etc. În Galeria urșilor s-au găsit rămășițe scheletice de urs, lupi, capre sălbatice și mistreți, iar în Sala Musteriană au fost descoperite obiecte care au aparținut culturilor de dinaintea erei noastre.

Peștera Muierii. Sursa: https://instant-trips.blogspot.ro/2012/10/pestera-muierilor.html

Peștera Polovragi se află în Munții Căpățâna, la o altitudine de 670 m și are o lungime de peste 9.300 m, acest lucru făcând să fie pe locul 5 între peșterile din țară. Prima descriere a peșterii a fost făcută de Joannes în 1868 și în 1901 de scriitorul Al. Vlahuță. Cercetările arheologice au descoperit urme materiale care datează din epoca bronzului. Pe pereții peșterii există o serie de scrieri cuneiforme și urme ale făcliilor dacice.

Peștera Polovragi. Sursa: https://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-pestera-polovragi-legendara-casa-a-lui-zamolxe

Peștera Cioarei de la Boroșteni are o mare importanță în istoria omenirii, aici găsindu-se cele mai vechi așezări umane din Europa, care datează de aproximativ 50.000 de ani.

Peștera Cloșani este situată în versantul Motrului Mare, este formată din două galerii și are o lungime de 1.100 m. Galeria cu Apă, una dintre cele două galerii, se presupune că ar fi fost săpată de apele Văii Motru Mare, iar Galeria Matei Ghica de cele ale Motrului Mare.

Cascade. Există numeroase cascade în această zonă, de diferite dimensiuni, printre care: „Cascada Dracilor” care se află pe Valea Bistriței, la poalele Muntelui Vâlcan, „Cascada Păstrăvilor” care este un loc foarte frecventat de pescari, „Cascada Șușița Verde”, care este situată în nordul localității Vaidei etc.

Cascade din Gorj. Imagini realizate de studentă

Stațiuni balneare. În stațiunea balneară de la Săcelu există izvoare cu ape minerale și nămol terapeutic, care sunt utilizate în scop medical. Apele acestor izvoare sunt clorurosodice, iodurate, bromurate, calcice și magnezice.

Stațiuni montane. Stațiunea Rânca se află în munții Parâng, la cca. 1.600 m altitudine, pe muntele Cornescu Mare. Sporturile de iarnă practicate aici sunt: ski-ul, snowboard-ul, snowmobil-ul, săniușul și ski-ul de tură, iar sporturile de vară: trasee montane, atv, parapantă, off road, moto, cicloturism, canyoning, rafting, pescuit sportiv și vânătoare, water walking ball și summer turbing.

Această stațiune este traversată de Transalpina, cel mai înalt drum rutier din România, ajungând la o altitudine maximă de 2.145 m în Pasul Urdele. Transalpina traversează Munții Parâng de la nord la sud, fiind paralelă cu Valea Oltului și Valea Jiului, și leagă localitatea Săliște din județul Sibiu, de localitatea Novaci din județul Gorj.

Transalpina. Imagine realizată de studentă

II.2 Resurse antropice

Mănăstiri.Mănăstirea Lainici este localizată în Defileul Jiului, la 32 km de Municipiul Târgu-Jiu, fiind considerată una dintre cele mai importante obiective turistice religioase din județ. Se presupune că această mănăstire a fost construită de Sfântul Nicodim de la Tismana, care s-a așezat într-o peșteră de pe Valea Jiului.

Mănăstirea Lainici. Imagni realizate de studentă

În ceea ce privește arhitectura mănăstirii, acesta cuprinde două biserici suprapuse, lucru impus datorită poziționării în pantă a acesteia.

Schitul Locurele este un schit al Mănăstirii Lainici și este amplasat pe versantul vestic al Văii Jiului, aflându-se la o altitudine de 750-800 m, pe muntele Gropul din masivul Vâlcan.

Mănăstirea Polovragi a fost construită între anii 1504 și 1505 de către Radu Comisul și Pătru Spătarul fiii boierului Danciu Zamona și este situată în centrul orașului Strehaia.

În anul 1645, Danciu Pârâianu ctitorea actuala biserică cu ajutorul domnitorului Matei Basarab. Este răscumpărată de Constantin Brâncoveanu în 1693, care o restaurează.

Mănăstirea Tismana este situată la 30 km de Municipiul Târgu-Jiu. Această mănăstire este„cea mai veche și mai măreață dintre mănăstirile de peste Olt”-Grigore Alexandrescu. Aceasta este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească.

La început, mănăstirea a fost zugrăvită într-o singură culoare, prima pictură iconografică fiind executată abia în secolul XVI, mai exact în anul 1564.

Mănăstirea Tismana. Imagine realizată de studentă

Mănăstirea Vișina este situată la ieșirea din Defileul Jiului, la 14 km de Târgu-Jiu. Primul document care privește începuturile mănăstirii datează din 14 decembrie 1514.

Pe lângă aceste mănăstiri, mai există și: Mănăstirea Târgu Logrești, Mănăstirea Dealu Mare, Mănăstirea Icoana, Mănăstirea Sfânta Treime, Schitul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil etc.

Dintre biserici amintesc: Biserica Cuvioasa Paraschiva, Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, Biserica Toți Sfinții, Biserica Sfântul Gheorghe etc.

În județ există numeroase biserici de lemn, printre care: Bîlîcești, Curteana, Poienari, Aninișu din Vale, Negoești, Sâmbotin etc.

Muzee. Muzeul Județean Gorj„Alexandru Ștefulescu”, este un muzeu care se găsește în Târgu-Jiu. Clădirea muzeului a fost construită în 16 iulie 1894 de un grup de oameni de cultură, în frunte cu Alexandru Ștefulescu, ca sediu al Prefecturii și mai târziu a fost transformată în tribunal. În perioada 1977-1978 a fost restaurat și transformat în muzeu. Muzeul cuprinde colecții de arheologie din epoca preistorică, dacică și romană, istorie medie, modernă și contemporană, colecție de numismatică din epoca romană, colecția de documente Alexandru Ștefulescu(secolele XV-XIX), carte veche, icoane.

Bibliateca Județeană Cristian Tell, a fost construită în anul 1930 și a aparținut lui Gheorghe Săvescu, care deținea suprafețe importante de teren la Cărbunești, Ștefănești, Cojani și Bengești. Aici funcționează serviciile de consultare pe loc a documentelor în sala de lectură Mihai Eminescu, dar și serviciile de împrumun de la secția Beletristică și secția Domenii. Secția pentru copii și tineret a fost înființată în anul 1986, iar secția de artă în 1990.

Muzeul arhitecturii populare din Gorj este situat la 10 km de Târgu-Jiu, în localitatea Curtișoara. Muzeul are o suprafață de aproximativ 13 ha și a fost inaugurată în 1975. Muzeul și-a îmbogățit permanent colecția de patrimoniu, lucru foarte important în special pentru iubitorii de cultură populară gorjenească, dar și de cei interesați de lumea satului.

Muzeul de Artă din Târgu-Jiu a fost înființat în anul 1984 și se află în Parcul Central al orașului. Aici se găsesc tot felul de obiecte de artă și picturi adunate de-alungul secolelor.

Muzeul costumului popular gorjenesc se află în localitatea Tismana. În anul 2016, muzeul deținea 37 de costume, unele dintre costumele populare din acest muzeu având o vechime de 120 de ani.

Muzeul „Tudor Arghezi” a fost construit în anul 2007 și de află în orașul Târgu-Cărbunești. Acest muzeu are în componența sa numeroase obiecte personale ale poetului și ale familiei acestuia, obiecte care au fost donate de fiica acestuia, Mitzura Arghezi.

Case memoriale. Casa muzeu„Constantin Brâncuși” se situează în partea de nord-vest a județului, în satul Hobița, comuna Peștișani. Hobița a apărut în primul document în secolul XVI-lea, având denumirea de Ohabita.

Casa în care s-a născut sculptorul Constantin Brâncuși a fost transformată în muzeu și a fost restaurată în anul 1971. Aici se pot vizita trei camere, un pătul și o pivniță. Casa are în componența sa fotografii, albume, documente, cărți și scrisori care arată momente din viața sculptorului, mobilierul fiind original datând de la începutul secolului al XX-lea.

Casa memorială„Constantin Brâncuși”. Sursa: http://www.muzeugorj.ro/muzee-si-case-memoriale/casa-muzeu-constantin-brancusi/

Casa memorială„Ecaterina Teodoroiu” se află în Târgu-Jiu și a fost construită în 1884 de părinții Ecaterinei. Aceasta este alcătuită din două camere, camera cu vatră și cea de dormit. Începând cu anul 1938, casa familiei Teodoroiu a fost amenajată ca și casă memorială, pentru ca eroina de la Jiu care s-a sacrificat pentru țară în Primul Război Mondial să rămână în memoria noilor generații.

Casa memorială„Ion Popescu Voitești” a fost construită în anul 1941 și adăpostește exponate care privesc activitatea profesorului universitar Ion Popescu Voitești. Aceasta se află în satul Voitești din comuna Bălănești.

I.P.Voitești a descoperit zăcăminte de sare și petrol, a condus Institutul Geologic al României, a pus bazele Academiei de Științe și a susținut peste 140 de comunicări în țară și în străinătate.

Casa memorială„Tudor Vladimirescu” este așezată în sud-vestul județului, la 50 km de Târgu-Jiu, în comuna Vladimir. În această casa, în anul 1780, s-a născut Tudor Vladimirescu.

Tudor Vladimirescu a fost conducătorul revoluției din 1821 și a fost domnitor țn Țara Românească. În memoria acestuia, în anul 1932, a fost inaugurată Casa Memorială din satul său natal.

Casa memorială„Tudor Vladimirescu”

Sursa:http://www.skytrip.ro/casa-memoriala-tudor-vladimirescu-din-judetul-gorj-ob-111.html

Casa memorială„Iosif Keber” se află în Târgu-Jiu și a fost construită în perioada 1935-1940. Iosif Keber a pictat numeroase biserici din țară și străinătate. Picturile sale pot fi admirate și în Catedrala „Sfinții Voievozi” și în Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel„, ambele aflate în Târgu-Jiu.

Casa muzeu„Maria Lătărețu” a fost construită de Asociația Culturală „Maria Lătărețu” în 2006 și este așezată în comuna Bengești-Ciocadia, din satul Bălcești. Maria Lătărețu a fost o cântăreață de muzică populară și datorită vocii pe care o avea, a fost numită pe rând: Privighetoarea Gorjuluii, Crăiasa cântecului românesc, Prințesa cântecului românesc sau Ella Fitzgard a României.

Casa memorială„Maria Apostol” se află în comuna Runcu, satul Runcu și a fost construită ca un omagiu adus artistei de muzică populară.

Casa Cartienilor-Cartiu se află în comuna Turceni, sat Cartiu. Aceasta a fost construită la sfârșitul secolului XVIII-lea sub forma unei cule, aceasta suferind de-a lungul vremii anumite intervenții, ajungând într-un final ceea ce este astăzi.

Teatrul dramatic„Elvira Godeanu” a fost înființat în 6 iunie 1993 și are o importanță majoră dfatorită punerii la dispoziția publicului a unui spațiu cultural.

Cetăți. Cetatea dacică se află la Polovragi, la o altitudine de 1.000 m. Datarea istorică o plasează în secolul I î.Chr., în perioada domniei lui Burebista, când cetatea a devenit un loc de refugiu pentru un trib de daci.

Siturile Natura 2000 din Gorj intră în rețeaua europeană de zone naturale protejate și cuprinde specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar

Așezarea romană de la Târgu-Jiu este un monument istoric care datează din secolul II p.Chr și se află în Târgu-Jiu.

Așezarea medievală de la Târgu-Jiu, este situată în Târgu-Jiu și datează din sec. XIV-XVI.

Așezarea dacică de la Albeni se află în satul și comuna cu același nume și datează din epoca dacică.

Situri. Siturile Natura 2000 din Gorj intră în rețeaua europeană de zone naturale protejate și cuprinde specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar.

Dintre siturile de importanță comunitară ale Gorjului fac parte: Nordul Gorjulu de vest, cu o suprafață de 859.51 km2, Nordul Gorjului de est, cu o suprafață de 573,02 km2, Domogled-Valea Cernei, cu o suprafață de 301 km2, Coridorul Jiului cu o suprafață de 179,18 km2, Parâng, cu 79,5km2, Prigoria Bengești cu 24,89km2, râul Gilort cu 8,72km2, râul Motru cu 6 km2 și Munții Țarcu cu 0,05km2.

Situri arheologice. Situl arheologic de la Alimpești se află în satul și comuna cu același nume și datează din epoca dacică.

Situl arheologic de la „Peștera Muierilor” și așezarea neolitică de la Baia de Fier-perioada neolitică-aflate în Baia de Fier.

Situl arheologic de la Bumbești-Jiu, aflată în orașul Bumbești-Jiu și este datată ca fiind din sec. II p.Chr. din Epoca romană.

Pe lângă acestea mai există multe alte sit-uri și așezări printre care: zid de incintă(sec.XVIII-XIX), Situl arheologic de la Socu, Situl arheologic de la Șiacu, Așezarea medievală de la Runcu, așezaea și necropola romană de la Săcelu etc.

Monumente. Masa Tăcerii, denumită și masa dacică, a fost cioplită în piatră de Bampotoc de culoare gălbuie, de sculptorul Constantin Brâncuși, în jurul său aflându-se 12 scaune sculptate din piatră de Câmpulung.

Masa tăcerii. Imagine realizată de studentă

Poarta Sărutului, realizată tot de sculptorul Constantin Brâncuși, a fost conceput ca un arc de triumf, și are 5,30 m înălțime, 6,60 lungime și 1,70 m grosime. Esre realizată din piatră de Bampotoc, în partea superioară are forma unei lăzi tărănești de zestre pe care este încrustată o horă.

Poarta Sărutului. Imagine realizată de studentă

Între Masa Tăcerii și Poarta Sărutului se află așa numita Aleea Scaunelor, formată din două șiruri a câte trei scaune pe de-o parte și de alta.

Masa Tăcerii. Imagine realizată de studentă

Masa festivă este o replică de dimensiuni mai mici a Masei Tăcerii, în jurul ei existând numai 6 scaune.

Coloana infinitului în viziunea sculptorului Constantin Brâncuși este: „simbolul verticalei armonice care reproduce în lemn miriadele de ondulații ale universului finit ensteinian”. Aceasta este cunoscută și după denumirea de Coloana fără sfârșit sau Monumentul eroilor, are o înalțime de 29,33 m și a fost realizată din fontă arămită.

Coloana Infinitului. Sursa: http://www.turism-blog.ro/coloana-infinitului/

Monumentul generalului Gheorghe Magheru este situat în Târgu-Jiu. Aceasta a fost realizată de sculptorul V. Năstăsescu și dezvelită în 7 octombrie 1972.

Bustul istoricului Alexandru Ștefulescu este opera sculptorului Vasile Bledea și a fost dezvelită în 1937.

Statuia lui Constantin Brâncuși, realizată de Ion Irimescu în 1976 și este amplasată în Târgu-Jiu.

Crucea căpitanului Ursache se află pe un platou deasupra Peșterii Polovragi, la 1000 m altitudine și realizat ca un memorial în cinstea acestuia în 1808.

Monumentul lui Mihai Viteazul, este situat la granița dintre Gorj și Hundeoara, în „Poiana lui Mihai” fiind cunoscută ca locul unde a poposit acesta în toamna anului 1600 înainte să treacă în Transilvania și să plece în Viena.

Pe lângă sculpturile mai sus menționate, mai exista numeroase altele printre care: masa rotundă, fântâna Sâmboteanu, podul vechi, cruce de piatră, bustul generalului Ion Culcer, bustul doctorului D. Culcer, monument funerar al tipografului N.D.Miloșescu, mormintele refugiaților polonezi, ceasul solar polonez, ansamblul urban etc.

Ceasul solar polonez a rămas mărturie a lagărului construit în Târgu-Jiu, pentru adăpostirea refugiaților polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

II.3 Festivaluri și tradiții

Gorjul poate fi considerat o vatră a culturii populare românești, recunoscută pentru valorile pe care le-a creat în timp, îmbogățind patrimoniul național.

Arta populară a Gorjului exprimă sufletul gorjanului în echilibrul său dintre avânt și potolire, dintre rostire și tăcere, dintre căutare și regărire.

Dans popular.

Sursa: http://www.ziaruluniversul.ro/2017/05/gorj-festivalul-pe-fir-de-balada-2017.html

Adunările și serbările populare se aflau în primul rând în rodul preocupărilor cadrelor didactice de la Gimnaziul(liceul) „Tudor Vladimirescu”, care au început cu sărbătorile naționale precum „24 ianuarie”, „10 mai” și altele. Instituirea „oficială” a acestor sărbători în școli a facut-o ministrul Spiru Haret în anul 1897, prin Decretul regal din 24 mai 1897. Sărbătorirea câtorva zile naționale se făceau și în comune, unde aveau loc și serbările de sfârșit de an școlar, a inaugurării de noi localuri de școală și biblioteci școlare.

Prima serbare populară a avut loc în Bumbești în anul 1894, cu ocazia inaugurării primei biblioteci rurale din județul Gorj.

Festivaluri.Festivalul Toamnei unește an de an mii de gorjeni și turiști. Se organizează o serie de activități dedicate celebrării recoltei și redescoperirii tradițiilor, obiceiurilor și meșteșugurilor autentice. Acest festival cuprinde spectacole folclorice, expoziții de ceramică, produse alimentare și demonstrații realizate de producătorii specializați în realizarea vinului prin tescuire, olărit, încondeiat vase sau împletirea coșurilor. Participanții la eveniment pot achiziționa diverse produse alimentare și tradiționale, cât și obiecte realizate de meșterii populari ai zonei.

Festivalul Internațional de Folclor Târgu-Jiu, aflat la ediția a XV-a, unește în fiecare an artiștii ansamblurilor folclorice din opt țări: Bulgaria, Germania, Grecia, Polonia, Republica Moldova, Serbia, Turcia, Ungaria. Festivalul începe cu intonarea imnurilor naționale a țărilor participante, urmând ca aceștia să susțină un spectacol de maxim 30 de minute.

Festivalul Berii adună cetățenii județului Gorj an de an, pe Insulița Jiului, pentru a se distra alături de artiști de renume.

Festivalul „RomânIA Autentică”- în Târgu-Jiu, obiceiurile de Sânziene deschid anual marea sărbătoare a costumului popular gorjenesc. În fiecare an au loc momente artistice realizate de artiștii locali.

La Hobița, în aceeași zi, sărbătoarea continuă cu o serbare câmpenească, unde se realizează expoziții și demonstrații ale meșteșugarilor populari, alături de mâncare tradițională.

Ziua Internațională a Copilului, 1 iunie, aduce de asemenea o altă serbare în mijlocul gorjenilor. De această dată, copii sunt în centrul atenției, organizându-se fel și fel de activități pentru aceștia.

Festivitatea zilelor Municipiului Târgu-Jiu, aflat la ediția XVII, adună artiși locali și naționali, în vederea sărbătoririi zilelor orașului Târgu-Jiu.

Programul cultural „Atelierele Brâncuși” are ca obiectiv promovarea operei lui Constantin Brâncuși în țară și în lume. Pentru acest program cultural se adună sculptori și pictori de talie internațională.

Manifestarea se realizează pe două secțiuni: Simpozionul Internațional de Sculptură, la Târgu-Jiu și Simpozionul Internațional de Pictură, la Rânca. Artiștii trebuie să sculpteze în piatră de andezit. Viceprimarul Adrian Tudor dorește ca pe viitor să se înființeze lângă orașul Târgu-Jiu un parc tematic unde vor fi amplasate toate operele realizate în cadrul Simpozionului Internațional de Pictură.

Pe pământurile Gorjului s-a dezvoltat una dintre cele mai frumoase arhitecturi țărănești locale. Străvechile tradiții ale arhitecturii populare s-au păstrat de-a lungul veacurilor.

Tradiții. Una dintre cele mai răspândite tradiții în județul Gorj este coldindatul, care anunță ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă. Acestea încep din noaptea de 23 spre 24 decembrie ale fiecărui an.

O altă tradiție este de Florii. La ieșirea de la slujbă, oamenii adună ramuri de salcie din crâng, în această zi considerându-se că salcia este sfințită.

În Gorj, vinerea din Săptămâna Patimilor se numește Vinerea Ouălor, iar în aceasta seara oamenii participă la Prohod. În sate, dupa prohod, oamenii se retrag la crucile morților din cimitir unde aprind lumânări și se bocește de-asupra lor, în speranța că acest bocet este auzit de ei.

Paștele în satul Seuca păstrează câteva tradiții. Pentu a li se ierta păcatele, începând de luni, sătenii poartă haine de doliu pe cale le schimbă în noaptea de Înviere cu unele noi, iar în Joia Mare oamenii merg la biserică pentru a se spovedi și împărtăși, iar traiția spune că cine doarme până la prânz în această zi va fi leneș tot anul, în special femeile.

Obiceiuri. Toate ritualurile care privesc obiceiurile de naștere sunt făcute de moașă. O atenție deosebită se acordă primei scalde, în care se pun diverse obiecte-bani, flori, carte, creion-ale căror însușiri pot trece asupra copilului.

Nunta este un ritual important în viața omului. Tradiția spune că nunta trebuie să înceapă cu pețitul fetei și invitarea nuntașilor. Ziua de duminică începe cu îmbrăcatul și „adăpatul”miresei, urmată de venirea mirelui la casa miresei.

O altă tradiție a zonei legat de nuntă este „Fedeleșul” care presupune îmbrăcarea unui brad în hârtie colorată, care va fi purtat de un băiat neînsurat în ziua nunții.

Bradului, care simbolizează mirele, i se pune un măr, care simbolizează mireasa, la bază.

Gătitul miresei este o altă etapă importantă în derularea nunții. Mireasa este așezată în mijlocul curții sau casei punându-i-se o oglindă în față, în timp ce nașa o aranjează și îi pune voalul. De asemenea, ca și în cazul miresei, mirele este așezat pe un scaun în mijlocul curții sau al casei, iar nașul bărbierindu-l la propriu sau la figurat cu tot felul de obiecte: cuțit, sabie, seceră, topor etc.

La întoarcerea de la cununat se merge acasă la ginere, unde se mănâncă „turta miresei” pe care i-o oferă soacra și apoi se dansează în jurul mesei.

Răpirea miresei se practică în continuare, însă conotația acestui obicei s-a schimbat. În trecut, acest obiceiavea loc înainte de nuntă, mai ales că mirii nu erau convinși de faptul că părinții miresei vor accepta nunta. Mirele fura fata iar după ce se linișteau părinții, mergea să le ceară consimțământul.

Obiceiurile de înmormântare sunt menite să ajute la desprinderea sufletului celui decedat de lumea celor vii. Mortul est îmbrăcat în haine de sărbătoare, iar la buzunarul hainei i se pune un piepten, o oglindă și alte obiecte. De asemenea în buzunar i se pun și bani, pentru a plăti trecerea „graniței” când ajunge în lumea de dincolo. Mâncarea specifică acestui ritual este coliva, care este preparată din grâu, nuci și alte arome. Colacii oferiți au o formă rotundă iar în mijloc au modelat o cruce din aluat.

Alte obiceiuri: în ziua Simților(9 martie) se afumă casa și oamenii din gospodărie pentru a fi feriți de șerpi anul acela, de Sfântul Gheorghe în fiecare poartă se pun ramuri de frunză verde pentru un an mai bun, iar de Sânziene fetele se udă pe față cu rouă, culeg flori de pe câmp pe care le poartă la sân cand merg la hora satului.

II.4 Gastronomie

La masa țăranului gorjean, ciorba era nelipsită fiind făcută în funcție de anotimp și de ce ingredientele avute de gospodine.

Primăvara, aceste ciorbe erau facute în special din urzici, dragavei și macriș, cel din urmă fiind folosit pentru acrit.

Ciușca era o fiertură făcută din ceapă verde și lăptuci, care se înăbușeau cu untură.

Mâncarea de ceapă avea aceeași rețetă ca ciușca, doar ca se folosea ceapă uscată.

Ciorba de zeamă de varză, zeama de varză cu ardei iute, cocârțăul, mancarea de cir și papara, tocanul de oaie, balmoșul, cocoloșul și multe alte mâncăruri făceau parte din meniul zilnic al țăranului gorjean.

Supele de legume sunt alte mâncăruri nelipsite de pe mesele gorjenilor, acestea fiind acrite de obicei cu fierturi de fructe verzi(prune, corcodușe, zarzăre) și drese cu ou și smântână. Cele mai comune sunt ciorba țărănească de pasăre și ciorba din oase afumate de porc. O altă ciorbă este cea de bob, care era pregătită simplu, prin fierberea bobului cu o ceapă tocată și acrirea cu fructe verzi.

Trandafirii, sunt niște cârnați subțiri, preparați din carne slabă, la care se adaugă piper și mult usturoi.

Trandafirii. Sursa: http://www.medaprod.com/produs/carnati-trandafir/112/

Ca mâncăruri se preferă tocănițele de pui cu mult sos de roșii, ciolan de porc afumat cu fasole albă, friptură de pasăre cu mujdei, tocănițe de prune afumate sau gutui cu carne de pui.

În general, bucătăriile gorjene sunt caracterizate de condimentele cu ardei iute, mărar și leuștean. Salatele de castraveți verzi stropiți cu usturoi, cele de ardei copți, castraveții și ardeii murați, reprezintă o garnitură des întâlnită în zonă.

În zilele de iarnă, se preferă carnea de porc în sarmale, răciturile de pasăre și piftiile de porc, caltaboșii și colindeții care sunt pâinișoare în formă de 8 care se dau colindătorilor.

Pentru gorjeni, sarmalele și răciturile se însoțesc mereu la masă. Când e cald afară, gospodinele mai pun în sarmale pe langă carne, legume din grădină cum ar fi gogoșari, ardei capia și vinete. Aceasta se servește în general cu mămăligă, care este atât de populară pe plaiurile gorjene încât de multe ori înlocuiește pâinea.

Ciulamaua de pui cu ciuperci și piftia de pește sunt alte mâncăruri care sunt apreciate de marea majoritate a celor care o gustă.

Alte câteva măncăruri tradiționale ale zonei: carne cu varză și mămăligă, ciorbă de lobode cu găluște, chisăliță de semințe de dovleac, sarmale cu nucă, gogoși din pâine și turtă coaptă, prăjitura cu mălai etc.

Coliva este o altă mâncare tradițională făcută din grâu, nuci, zahăr și alte arome și este pregătită în special la înmormântări și la pomane.