Zona de coast ă reprezint ă, [625761]

ZONA DE COASTA
Zona de coast ă reprezint ă,
conform unei defini ții mai mult
sau mai pu țin acceptate, acea
zon ă – margine – a unui
continent sau a unei insule
prin care acestea vin în
contact cu oceanul sau cu
marea
Îns ă putem g ăsi acestui concept și alte numeroase defini ții, date de diver și
speciali ști, în func ție de domeniul în care ace știa își desf ășoar ă activitatea:
geografie,
ecologie
și nu în ultimul rând din sfera politicului –aici re ferindu-ne în mod deosebit la
delimitarea și întinderea acestei zone.

ZONA DE COASTA
Este îns ă unanim acceptat ă
ideea c ă, zona de coast ă, fiind
o interfa ță între atmosfer ă,
hidrosfer ă și litosfer ă,
constituie o zon ă activ ă, cu
o dinamic ă complex ă, ce de
multe ori se afl ă într-un
echilibru delicat, echilibru ce
poate fi afectat atât de
procesele naturale cât și de
activit ățile antropice și deci
are o importan ță major ă
pentru om.
Zona de coast ă – Tara Galilor

ZONA DE COASTA
Zona costier ăeste influen țat ă
de ac țiunea a doi factori
dinamici:
natura – în intregul ei,
excluzând activit ățile umane
– ce ofera limitele și
conditiile naturale
oamenii – ce ofer ă planurile de
dezvoltare socio-economice
Costa Brava, Spania

Există mai multe tipuri de coaste
/square6coaste înalte , aflate deasupra
nivelului m ării – situa ție care
poate apare ca urmare a mai multor factori: sc ăderea
nivelului apei, activit ăți
tectonice;
/square6coaste joase , prin care se
înțelege acea zona costier ă
unde, datorit ă în general unor
schimb ări la nivel global, au
loc ridic ări ale nivelului m ării;
West Coast, Noua Zeeland ă
Byron Bay, coasta de est a Australiei

Tipuri de coaste
/square6coaste alc ătuite din roci
care au o dispunere paralel ăcu țărmul, roci cu
rezisten țe diferite, ceea ce
duce la apari ția de intrânduri,
pe șteri, etc;
/square6coaste alc ătuite din roci de
asemenea cu rezisten țe
diferite care au dispunere
perpendicular ă
Durdle Door, Anglia
Giant's Causeway (coloane de bazalt rezultate î n
urma activit ății vulcanice de acum 60 mil ani,
rezerva ție nautural ă –coasta nord-estic ă a Irlandei )

Tipuri de coaste
/square6Exist ă coaste
stâncoase, aflate permanent sub ac țiunea valurilor
/square6și coaste nisipoase,
respectiv zonele unde este depus nisipul de-a lungul țărmului.
Africa de Sud
Oceanul Atlantic- Panama

Importan ța zonelor costiere
Întotdeauna oamenii au preferat zonele costiere dat orita
resurselor sale unice. Ace știa au fost și înc ă sunt atra și de
/square6pământurile fertile ale câmpiilor din zonele costiere ,
/square6de resursele marine abundente și
/square6de accesul facil la pie țele interna ționale.
Zona costier ă este o zon ă de foarte mare importan ța pentru
multe dintre economiile na ționale și reprezint ă zona în care sunt
concentrate un mare num ăr de activita ți sociale și economice,
împreun ă cu impactele acestora.
Importan ța zonelor costiere va continua s ă creasc ă în viitor
datorit ă cre șterii popula ției și a num ărului mare de oameni ce se
stabilesc în aceste zone.
Monaco

Importan ța zonelor costiere
/square6Zonele costiere, în esen ță, sunt zone cu
multiple resurse.
/square6Acestea ofer ă:
/head2rightspa țiu,
/head2rightresurse minerale
/head2rightresurse vii pentru activităț ile umane
/head2rightși au (un) rol regulator atat pentru mediul
natural cât și pentru mediul creat de om.

Importan ța zonelor costiere
/square6În acela și timp zonele costiere
constituie sisteme exploatate de foarte mul ți utilizatori
/square6Institutiile publice și private
utilizeaz ă resursele naturale
pentru:
/head2rightsubzisten ță (resurse de ap ă și
hran ă),
/head2rightactivit ăți economice (terenuri,
resursele minerale și vii, energie)
și
/head2right activităț i de recreere (plaje și
sporturi nautice).
Halkidiki -Grecia

Importan ța zonelor costiere
/square6În trecut, majoritatea zonelor costiere erau consid erate periferice.
/square6În zilele noastre îns ă, din ce în ce mai multe zone litorale
consituie un spa țiu important, chiar esen țial pentru dezvoltare.
/square6Astfel, există multe zone litorale în Europa unde ponderea
suprafe țelor amenajate de om dep ășește 45 % din totalul
suprafe țelor de fâ șie litoral ă.
/square6Cel mai intens utilizate zone se afl ă în zona litoralului
mediteranean (Fran ța, Spania, Italia).
/square6Zone intens utilizate și populate se af ă și în regiunile atlanticului
spaniol și francez, iar numeroase construc ții se afl ă de-a lungul
numeroaselor zone litorale ale M ării Nordice.
/square6Standardele ridicate de via ță din Europa au dus la o mobilitate
accentuat ă a europenilor și la accesul lor în zonele litorale.

Importan ța ca loc de via ță (trai)
/square6O mare parte a popula ției
globului tr ăie ște în zonele
costiere, se apreciaz ă c ă
60% din popula ția uman ă
a globului tr ăies țe în zone
de coast ă.
/square6Numeroase ora șe
importante ale lumii au fost construite în zone costiere.
/square6În plus, cre șterea
veniturilor personale, la nivel global, nu numai la nivel european, a dus la faptul ca multe persoane investesc în cea de-a doua cas ă, în special în zonele
litorale, deoarece acestea reprezint ă investi ții
favorabile și ocazii noi
pentru petrecerea timpului liber.
Istanbul -Turcia
Genova- Italia

Importan ța ca loc de via ță (trai)
/square6Densitatea popula ției în zonele litorale este în medie cu de 10%
mai ridicat ă decât echivalentele lor din interiorul uscatului, iar în
unele țări aceast ă cifr ă se ridic ă cu pân ă la 50%.
/square6În zonele respective este evident ă cre șterea rapid ă a conversiei
zonelor naturale în suprafe țe artificale, create de către om .
/square6Datorit ă caracterului ireversibil al acestor schimb ări, ele sunt
concepute ca unele dintre cele mai importante ameni n țări la
durabilitatea zonelor litorale.
/square6Ca rezultat, apare a șa numita „comprimare a litoralului” în multe
zone litorale.
/square6Aceast ă comprimare se refer ă la faptul c ă infrastrucutura și
construc țiile s-au r ăspândit și apropiat de linia de litoral în
defavoarea sistemelor naturale care în mod normal a c ționeaz ă
ca o zon ă de protec ție între mare și uscat.
/square6Aceast ă comprimare cre ște vulnerabilitatea zonelor litorale(fa ță
de schimb ările climatice, etc).

Importan ță ca zonă turistică
/square6Regiunile litorale sunt deosebit de atractive pentru turi ști.
/square6Turi știi aleg aceste zone, pentru
climatul de cele mai multe ori favorabil și pl ăcut ca și pentru
practicarea a o serie de activit ăți
recreative : înot, surf, plaj ă,
plimb ări cu barca, pescuit.
/square6Acest lucru – dezvoltarea
turismului – atrage după sine
construc ția de spa ții de cazare
(hoteluri, vile, spa ții de camping),
spa ții de petrecere a timpului
liber, infrastructur ă, etc
Nisa, Fran ța
Alicante -Spania La Valetta -Malta
Surfer – Costa -Rica

Importan ță ca zonă turistică
/square6Turismul costier se bazeaz ă pe o
combina ție unic ă de resurse aflate la
grani ța dintre uscat si ambianta
marin ă: soare, apă, plaje, priveli ști
panoramice remarcabile, diversitate biologic ă abundent ă (pasari, balene,
corali, etc.), hrana marin ă și o bun ă
infrastructur ă de transport
Pe baza acestor resurse, în multe din
destina țiile situate in zonele costiere s-
au dezvoltat o multitudine de facilita ți
profitabile cum ar fi:
/head2rightplaje bine intre ținute,
/head2rightscufundare,
/head2rightcălătorii cu ambarca țiuni,
/head2rightcălătorii pentru observarea p ăsărilor,
/head2rightrestaurante
/head2rightsau facilita ți medicale.

Importan ță ca zonă turistică
/square6Pe la mijlocul secolului 20 turismul costier din Europa s-a transformat în turism de mas ă, prin
faptul ca acesta a devenit posibil pentru aproape oricine.
/square6În prezent, 63 % dintre europeni prefer ă s ă-și
petreac ă vacan ța în zonele costiere (E.C., 1998).
/square6Acest sector al turismului costier în Europa devine
din ce în ce mai competitiv, iar turi știi exprim ă
cerin țe crescute în ceea ce prive ște calitatea și la
cel mai mic cost posibil.
/square6Turi știi de azi a șteapt ă mult mai mult decat soare,
mare și nisip a șa cum era cazul în urm ă cu dou ă
decenii

Importan ță ca zonă turistică
/square6Ace știa insist ă asupra unei largi
varieta ți de activit ăți asociate
recreerii și cunoa șterii incluzând
sporturi, arta culinar ă, cultura și
atrac ții naturale.
/square6În acela și timp popula ția local ă
în cele mai multe dintre destina țiile turistice tradi ționale
manifest ă o îngrijorare crescut ă
in ceea ce priveste conservarea identit ătii proprii, ambientului
local, și patrimoniului natural,
istoric și cultural împotriva
impactelor negative.

Importan ță ca zonă turistică
/square6Regiunea Mediteranei este cea mai solicitat ă
destina ție turistic ă din lume.
/square6Se estimeaz ă c ă num ărul turi știlor care vor vizita
zona mediteranean ă va creste de la 220 milioane la
350 milioane și asta în mai pu țin de 20 de ani
(2020).
/square684% dintre turi ști vor fi din Europa, cei mai mul ți fiind
din țările nordice și vestice ale continentului.
/square6Germania constituie cea mai mare pia ța urmat ă
îndeaproape de Marea Britanie, Franta și Olanda.
/square6Aproape 80% dintre dintre turi știi ce vor vizita zona
mediteranean ă vor alege ca destina ție Spania,
Franta, Italia sau Grecia. (OMT 2003)

Importan ță ca zonă turistică
/square6O treime din totalul veniturilor, la nivel mondial, sunt realizate in regiunea mediteranean ă.
/square6Iar în decursul ultimilor 3 ani, 2/3 din aceste venituri au fost realizate de un numar mai mic de 10 operatori nord-europeni din domeniul turismului (OMT 2003).
/square6În mod curent, turismul de
mas ă este una dintre
principalele cauze ale distrugerilor ecologice în aceast ă regiune.
/square6Unele loca ții alt ă dat ă naturale,
sunt acum iremediabil pierdute.

Importan ță economică
/square6Ora șele mari dezvoltate
de-a lungul coastelor sunt în acela
și timp
importante porturi .
/square6Cre șterea num ărului de
porturi și implicit și a
transportului maritim a avut drept consecin
ță
transformarea multor zone litorale. Philadelphia- USA
Vancouver -Canada
Hamburg -Germania
Philadelphia- USA

Importan ță economică
/square6Se pot include aici activit ățile legate de
existen ța porturilor:
/square6șantierele de construc ții și
repara ții de nave,
/square6instala ții industriale de
diverse tipuri (rafin ării,
petrochimice, agricole),
/square6uzine electrice
/square6și chiar centrale nucleare,
necesare datorit ă
consumului mare de energie din aceste zone.

Activită țile legate de expoatarea resurselor
naturale
/square6Aici putem aminti pe de o parte exploatarea resurselor naturale –nevii – ale mării , fie la
nivelul țărmului sau în
mare: resurse minerale, petrol și gaze – toate
acestea necesitând la rândul lor construc ția
diverselor facilit ăți:
uzine, sta ții de
tratament, rafin ării,
conducte, diverse terminale.

Activită țile legate de expoatarea resurselor
naturale
/square6Și de asemenea pescuitul – mai ales
în țările dezvoltate atrage dup ă sine
existen ța unor nave moderne,
echipate corespunz ător precum și
instala ții moderne pe uscat (spa ții de
depozitare, echipamente frigorifice)
/square6Extinderea nera țional ă și practicile
dăun ătoare de pescuit de asemenea
reprezint ă amenin țări importante
pentru habitatele naturale.
/square6Apele marine și oceanice îns ă
reprezint ă nu numai surs ă de pe ște ci
și de nevertebrate (crustacei, de
exemplu) și alge macrofite.

Importan ța ecologică
/square6Zona de coast ă precum și zonele apropiate
reprezint ă ecosisteme de multe ori unice,
care ad ăpostesc un num ăr mare de specii de
plante și animale