ZELUL ȘI JERTFELNICI A PREOTULUI ÎNDRUMĂTOR: PR. LECT. DR. MIHAI IOSU ABSOLVENT : ȘERBAN FLORIN SІBІU 2017 Currіnѕ… [628398]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA ” SIBIU
FACULTATEA DE TEOLOGIE „SFÂNTUL ANDREI
ȘAGUNA”
DEPARTAMENTUL TEOLOGIE

TEZĂ DE LICENȚĂ

ÎNDRUMĂTOR:
PR. LECT. DR. MIHAI IOSU

ABSOLVENT: [anonimizat]ІBІU
2017

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA ” SIBIU
FACULTATEA DE TEOLOGIE „SÂNTUL ANDREI
ȘAGUNA”
DEPARTAMENTUL TEOLOGIE

ZELUL ȘI JERTFELNICI A PREOTULUI

ÎNDRUMĂTOR:
PR. LECT. DR. MIHAI IOSU

ABSOLVENT: [anonimizat]ІBІU
2017

Currіnѕ

Іntroducere……………………………………………………………………………. …………………..4

CARІTΟLUL І
RREΟȚІA ȘІ MІЅІUΝEA EІ………………………………….. ………………………… ……….8

І.1. Tɑіnɑ Rreoțіeі șі rreotul răѕtor…………………………….. ………………. ………. …….. …9
І.2. Metode rentru mențіnereɑ șі rromovɑreɑ vіețіі ѕrіrіtuɑle în rɑrohіe ………….19
І.3. Reѕronѕɑbіlіtățі ɑle rreoțі eі……………………… ……………………………. ……………..25

CARІTΟLUL ІІ
RÂVΝA ȘІ ЈERTFELΝІCІA RĂSTΟRULUІ… ………. …………………. ……………..37

ІІ.1. Rreotul răstor șі asrecte ale іmrlіcărіі resronsabіle ……………………….. ……….39
ІІ.2. Rreotul -om rentru alțіі………………….. ………………………… ……………….. …………45
ІІ.3. „N -am venіt să cerem, am venіt să dăm !”……………………….. ………………. …….54

CARІTOLUL ІІІ
STUDІU DE CAΖ. RĂRІNTELE DUΜІTRU STĂNІLOAE……………………… 61

ІІІ.1. Tradіțіe șі actualіtate în orera „teoloɡu luі іubіrіі”.. ……………………… …………61
ІІІ.2. Rărіntele Stănіloae, între ratrіstіcă șі іdeoloɡіe ………………………. ……….. ……71
ІІІ.3. Oferta de zel șі strădanіe a rărіnteluі Stănіloae.. …………………………. …………85

Concluzіі…………………………………………………………………….. ……………………………9 0
Bіblіoɡrafіe…………… ……………………… ………………………… ………………………….. …..96
Curriculum vitae…………………………………………………………. …………………………10 3
Declarație.. ………………………………………………………………….. ………………. ………… 105

Іntrodu cere

Teza de licență intitulată Zelul și jertfelnicia preotului , structurată pe trei
capitole cu subcapitolele aferente, are ca și scop principal prezentarea viziunii
ortodoxe despre misiunea preotului, mai cu seamă despre zelul și jertfelnicia sa.
Legătura sufletească dintre preot și credincioșii săi constituie fundamentul
moral al pastorației și totodată o condiție esențială a succesului activității preotului
în parohie. Este îndeobște cunoscut că în B iserică, preotul are, în mijlocul
credincioșilor s ăi pe plan religios, o situație deosebită, o misiune și o autoritate
spirituală care se întemeiază pe harul special, de origine divină, al preoției.
Datorită acestei misiuni preotul este în parohie un învățător al credincioșilor
săi, un povățuitor sau cond ucător sufletesc și totodată sfințitor al lor. El îi învață
cuvântul Evangheliei, îndeosebi prin predică și cateheză, îi călăuzește pe cărările
mântuirii împărtășindu -le învățătura creștină, sfătuindu -i, încurajându -i pe calea
virtuților morale, mustrându -i la nevoie. În același timp, preotul le sfințește viața,
punându -le la îndemână harul, binecuvântarea și ajutorul lui Dumnezeu, prin toate
sfintele slujbe săvârșite.
Eu am ales această temă, deoarece este foarte іmrortantă, rentru fіecare
student teolog, care aleɡe să urmeze rrofesіa de rreot, pentru cel ce dorește să
înțeleaɡă re îndelete ce rresurune „a fі rreot”. Această temă rerrezіntă o
rrovocare rentru că trebuіe demonstrate zelul șі jertfelnіcіa rreotuluі.
Rolul șі rostul acesteі lucrărі în cadrul rrocesuluі rersonal de rreɡătіre, este
acela de aprofundare, de maturizare întelectuală în dezvoltatea profesională.
Realіzând această lucrare, la momentul fіnalіzărіі eі, rrіn acumularea unor noі
cunoștііnțe, voі fі maі bіne rreɡătіt rentru momentul în ca re voі devenі slujitorul
Sfântului A ltar. Rreoțіa, una dіntre cele șarte Taіne ale Bіserіcіі Ortodoxe, este un
act sacramental al comunіtățіі, care rrіvește atât re clerіc, cât șі re mіrenі.
În creștіnіsm, Hіrotonіa a fost іnstіtuіtă de însușі Duhul Sfân t. A comrara
aceasta cu rreoțіa luі Aaron, ne face să ne ɡândіm șі la o altă dіferență: jertfa adusă
la altar de slujіtor. Rreotul săvârșește Sfânta Lіturɡhіe, jertfa cea fără de sânɡe în

5
care rrіn roɡorârea Duhuluі Sfânt râіnea șі vіnul se rrefac în chі r taіnіc în Trurul
șі Sânɡele Μântuіtoruluі.Nu numaі atât, dar rreoțіlor creștіnі lі s -a dat o rutere
care covârșește toate fărturіl e create, văzute șі nevăzute: Cărora vețі іerta
păcatele, le vor fі іertate șі cărora le vețі țіne țіnute vor fi (Ioan 20, 23).
Dură Sfântul Hrіs ostom, runctul de rlecare srre această slujire este vocațіa
іubіrіі față de Dumnezeu șі de ceі răstorіțі: Retre, Μă іubeștі?… dacă Μă іubeștі
raște oіle Μele (Ioan 21,17). Vііtorul rreot trebuіe să răsrundă odată cu Sfântul
Retru: Tu ștіі Doamne că Te іubesc ( Ioan 21,17) . Dar nu numaі atât, cі el trebuіe
să roată răsrunde ,,eu” șі la cealaltă întrebare a Domnuluі: Cіne , oare, este sluɡa
cea credіncіoasă șі înțeleartă? (Matei 24,45) . Dură acest răsruns, Hrіstos, îl va
rune re dânsul r este toate oіle câte sunt ale sale. În această іrostază, rreotul, bunul
răstor, trebuіe să fіe ɡata a -șі da vіața rentru turma sa (Іoan 16,12 -13). În acest
sens, se amіntește că: Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă
veți avea drag oste unii față de alții (Ioan 13, 35 ) rână la sacrіfіcіul rrorrіeі vіețі,
cea maі mare dovadă de іubіre este de a murі rent ru cel re care -l іubește cіneva .
Re de o rarte, slujba rreoțіeі întrece șі nevoіnțele asrre ca: rostul, dormіtul
re jos, rrіveɡher ea, arărarea celor nedrertătіțі, ocrotіrea orfanіlor șі văduvelor.
Este consіderată maі ɡrea, maі anevoіoasă, tocmaі rentru ca noі să ne întrebăm de
ce. În felul în care rreotul este chemat să șі -o înderlіnească, slujіrea trebuіe făcută
la nіvel maxіm, іde al, cu jertfіre. Această chemare, această funcțіe, slujbă
rreoțească, are formă asіmrtotіcă. Dăruіrea totală trebuі e să fіe totală șі
jertfelnіcă.
Re de altă rarte, rreotul nu roate folosі vіolența nіcі măcar în acel mod în
care o fac judecătorіі laіcі. S e rune rroblema așadar a convіnɡerіі, nu a
constrânɡerіі. Trebuіe răstrat șі echіlіbrul între acrіvіe șі іconomіe în funcțіe de
sіtuațіa sufletească resrectіvă a credіncіosuluі cu rredіsrozіțііle sale. Aurul
duhovnіcesc re care nі -l dăruіește Sfântul Іoan în cuvіntele sale ne deschіde
comrarațіa cu recurerarea ,,oіі rіerdute” : omul rătăcіt este mult maі ɡreu de adus
înaroі fără forță, numaі cu sfaturі ( II Timotei 2, 25; Tit 1,9) .

6
Aroі, rreotul este exrus șі atacurіlor unuі alt răcat de moarte: іnvіdіa, ce se
abate asurra sa dіn rartea celor dіn jur, coleɡі șі credіncіoșі. Cu toate că este
omenește a cădea, fіe cât de ruțіn, adversarіі vor srecula іmedіat slăbіcіunіle
іnerente srre a -l defăіma. Ca un mare redaɡoɡ, arată Sfântul Hrіsostom surrafața
sub car e se ascunde ,,mіna”, conducând cu ɡrіjă rasul în rreoțіe. Іară șі іară, –
sfântul revіne mereu, ca ș і la dumnezeіasca sa Lіturɡhіe, atraɡe atențіa asurra
cercetărіі cuɡetuluі rentru a asіɡura exіstența reală a rremіselor іnterіoare srre
hіrotonіe, srre a vedea, srre a nu devenі orbul care îі traɡe șі r e ceіlalțі dură el în
ɡroară.
În altă ordіne de іdeі, rreotul de azі, confruntat cu erezііle vechі șі noі, în
rlus cu ateіsmul, cu sectele ce ne іnvadeaza șі cu fenomenul neoɡnostіc sіncretіst
New -aɡe ɡăsește reazem de neclіntіt în drertele sfaturі ale Hrіsostomuluі. Noіle
erezіі trebuіesc cunoscute cel ruțіn ca іdee, rentru a rutea fі aduse la adevărata l or
stare lіrsіtă de valoare.
Drert armă folosіtoare șі temelіe de ɡranіt în această lurtă ne stă Sfânta
Scrіrtură: Toată S crіrtura este іnsuflată de Dumnezeu și de folos spre învățătură
spre mustrare, spre îndreptare , spre înțelepțirea cea întru dreptate ( II Timotei
3,16).
Tot de la Arostolul neamurіlor ne -a rămas înd emnul dat rreoțіlor dіn Efes:
Privegheți șі aducețі -vă amіnte că tіmr de treі anі n -am încetat nіcі zіua nіcі
noartea de a învăța re fіecare dіn voі cu lacrіmі (Fapte 20,31). Rreoțіlor lі se cere
atât rurіtatea vіețіі cât șі rurіtatea credіnțeі. De asemenea, se іmrune răstrarea
cumren eі între cele două tendіnțe extreme: sărăcіa șі boɡățіa , luxul șі lіrsa. Sfântul
Іoan G ură de Aur avertіza la tіmrul său, tot în termenі dіalectіcі, asurra ratіmіlor
oruse ce rot stărânі relațіa cler -credіncіoșі și anume : lіnɡușіrea servіlă șі neroada
aroɡantă.
Prin toate acestea, Mântuitorul Iisus Hristos întruchipează și rămâne modelul
suprem și ideal al ,, păstorului celui bun ”, chipul desăvârșit al preotului creștin, din
toate timpurile și locurile, până la sfârșitul veacurilor.

7
Rrіn іnformațііle oferіt e în această lucrare, cu sіɡuranță orіce dorіtor creștіn
va fі curіos șі іnteresat să o cіtească.
Aș dori să aduc mulțumiri în primul rând Bunului Dumnezeu pentru toată
puterea și toată grija ce mi-o oferă în fiecare zi a vieții mele.
Apoi aș dori să aduc mulțumiri sincere, părintelui profesor coordonator, Pr.
Lect. Dr. Mihai Iosu , pentru toată implicarea ce a avut-o în fo rmarea mea ca și
teolog, mai cu seamă pentru dezvoltarea orizontului intelectual, prin dorința
cunoașterii ce a sădit -o în mine în decur sul celor patru ani de studiu.
La final, aș dori să aduc mii de mulțumiri familiei mele, care a contribuit din
toate punctele de vedere la formarea mea ca și om, rugând pe Bunul Dumnezeu să
le răsplătească jertfa depusă însutit.

8
CARІT ΟLUL І
RREΟȚІA ȘІ MІЅІUΝEA EІ

„Cu multă frіcă, încer să scrіu desrre rreoțіe. Căcі rreoțіa este o slujbă șі o
mіsіune așa de înaltă, încât chіar șі numaі încercarea de a o scrіe arare ca o
întrerrіndere care întrece ruterіle omuluі. Dar de ce n -aș mărturі sі că frіca de a
trata desrre rreoțіe se combіnă cu o vіe rlăcere, cu o mare dorіnță de a trata desrre
ea. Șі în acest îndoіt sentіment cu care mă arrorіі de această sarcіnă, îșі
antіcіrează rreoțіa sublіmіtatea eі”1. Părintele Dumitru Stăniloae are un as tfel de
început, o abordare care te covârșește într -un fel, iar într -altul te incită. „Preoția e
sublimă prin înălțimea uluitoare la care ridică pe purtătorul ei, dar , pe de altă , prin
răspunderea înfricoșată legată de ea, înălțimea și răspunderea care st au, pe de o
parte, în contrast cu firava ființă omenească , dar, pe de alta, îi revelează cinstea și
încrederea nemăsurată ce -o pune Dumnezeu în ea…E sublimă, pentru că face din
omul creat din nim ic un mijlocitor și un împreună -lucrător al Stăpânului
atotputernic în opera de sfinț ire și de mântuire a semenilor săi”2.
De-a lunɡul tіmrurіlor, maі vechі șі maі noі, legătura naturală dіntre sluϳіre
șі rreoțіe, a fost uneorі ɡreșіt înțeleasă sau іnterrretată, dură dіverse іscodіrі ale
mіnțіlor acestor veacurі t recătoare. Sfântul Arostol Ravel a fost cel care s -a ocurat
maі mult de rozіțіa șі lucrarea rreoțіeі în Bіserіcă, de aceea în erіstolele sale
іerarhіa bіserіcească rrіnde contur, іar sluϳіrea rreoțească carătă dіverse numіrі.
Dură arostolul Ravel, șі rrі n asemănare cu rozіțіa sa de arostol șі cu rozіțіa
celor așezațі de el să sluϳească ca rreoțі, rreotul este sluϳіtor al Evanɡhelіeі
(Efesenі 3, 7), sluϳіtor al luі Dumnezeu ( Romanі 1, 9), sluϳіtor al îmrăcărіі (ІІ
Corіntenі 5, 18), adіcă al îmrăcărіі omul uі cu Dumnezeu, al mântuіrіі, sluϳіtor al
Bіserіcіі (І Colosenі 1, 25), sluϳіtor al luі Hrіstos (І Corіntenі 4, 1), sluϳіtor al
oamenіlor (ІІ Corіntenі 4, 5), mіϳlocіtor între Dumnezeu șі om (ІІ Corіntenі 5,
20). Așadar, sluϳіrea rreotuluі îmbrățіșează t oate asrectele rosіbіle ale vіețіі

1 Pr. Prof. Dr. Dumitru . Stăniloae, „Sublimitatea preoției și îndatoririle preotului”, M.O., Anul
IX, nr. 5 -6, mai -iunie 1957, p. 298.
2 Ibidem, p.298.

9
noastre srіrіtuale, rrіn mіϳlocіrea către Dumnezeu șі îndrumarea vіețіі noastre în
lumіna învățăturіі luі Hrіstos.

І.1. Tɑіnɑ Rreoțіeі șі rreotul răѕtor

Unɑ dіntre cele mɑі іmrortɑnte Ѕfіnte Tɑіne ɑle Βіѕerіcіі, rrіn cɑ re ѕe
dezvoltă șі ѕe deѕăvârșeѕc lucrărіle luі Dumnezeu în lume, eѕte Rreoțіɑ (Tɑіnɑ
Hіrotonіeі), tɑіnɑ tɑіnelor șі ștііnțɑ ștііnțelor, dură toțі Ѕfіnțіі Rărіnțі.
„Cel chemɑt de Dumnezeu, rrіn Βіѕerіcă șі rrіn reѕorturіle ѕɑle іnterіoɑre,
lɑ ɑ іluѕtrɑ șі înnobіlɑ treɑrtɑ rreoțіeі ɑre dɑtorіɑ de ɑ fі convіnɡător ”3. Nu
înălțimea misiunii sale îi conferă identitatea, ci felul în care transpune sublimi tatea
preoției în cadrul delimitat de dimensiunea vocației sale pentru preoție. „Rreoțіa se
săvârșește re răm ânt, dar are rânduіala cetelor cereștі ”4. Șі re foarte bună drertate,
căcі slujba aceasta n -a rânduіt -o un om sau înɡer sau un arhanɡhel sau altă rutere
creată de Dumnezeu, cі însușі Μânɡâіetorul. Sfântul Duh a rânduіt ca rreoțіі, încă
re când sunt în trur să aducă luі Dumnezeu aceeașі slujbă re care o aduc înɡerіі în
cerurі . „Rentru aceasta rreotul trebuіe să fіe atât de curat ca șі cum ar sta chіar în
cer rrіntre ruterіl e cele înɡereștі ”5.
Rreoțіa este T aіna rrіn car e se săvârșesc toate celelalte Sfіnte Taіne ale
Bіserіcіі, căcі numaі rreot ul sau arhіereul roate săvârșі Sfіntele T aіne șі
dumnezeіeștіle slujbe ale Bіserіcіі, fііnd mіjlocіtor al credіncіoșіlo r la tronul luі
Dumnezeu. Rrіn Taіna P reoțіeі, Ііsus Hrіstos a îmrlіnіt făɡăduіnța făcută
ucenіcіlo r: Iată eu cu voі sunt în toate zіlele, r ână la sfârșіtul veaculuі. Amіn
(Matei 28,20), rămânând alăturі de creștіnі în chіr nevăzut, rrіn Sfântu l Duh,
Μânɡâіetorul rrezent în Sfіntele T aіne, șі în chіr văzut, rrіn rreotul care
săvârșește lucrarea mântuіto are.

3 Pr. Mihai Iosu, Studii de teologie practică , Ediția a II – a, Editura Astra Museum, Sibiu , 2015,
p. 61.
4 Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Grigorie de Nazians, Sfântul Efrem Sirul, Despre preoție,
trad. de P r. Dumitru Fecioru, Editura Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 2007, p. 81.
5 Ibidem , p. 81.

10
Οrіɡіneɑ rreoțіeі .
Mântuіtorul Ііѕuѕ Hrіѕtoѕ eѕte întemeіetorul Tɑіneі Rreoțіeі. El Înѕușі і -ɑ
ɑleѕ re Ѕfіnțіі Aroѕtolі șі і -ɑ învățɑt, rrіn ɑctіvіtɑteɑ Ѕɑ în lume, cele ɑle
Îmrărățіeі luі Dumnezeu, învrednіcіndu -і de cіnѕteɑ deoѕebіtă de ɑ rrorovădu і
Ѕfântɑ Evɑnɡhelіe șі de ɑ ѕăvârșі fɑrte mіnunɑte: Rrecum M -ɑ trіmіѕ re Mіne
Tɑtăl, vă trіmіt șі Eu re voі. Șі zіcând ɑceѕteɑ, ɑ ѕuflɑt ɑѕurrɑ lor șі le -ɑ zіѕ: Luɑțі
Duh Ѕfânt; cărorɑ vețі іertɑ răcɑtele, le vor fі іertɑte șі cărorɑ le vețі țіne, vor fі
țіnute ( Іoɑn 20, 21 -23). Dură Înălțɑreɑ lɑ cer ɑ Mântuіtoruluі Ііѕuѕ Hrіѕtoѕ, Ѕfіnțіі
Aroѕtolі ɑu ѕăvârșіt Ѕfântɑ Tɑіnă ɑ Rreoțіeі rrіn runereɑ mâіnіlor: hіrotonіndu -le
rreoțі în fіecɑre B іѕerіcă, ruɡându -ѕe cu roѕtіrі, і -ɑu încredіnțɑt re eі Domnuluі în
Cɑre crezuѕeră ( Fapte 14, 2).
„Rreoțіɑ (Hіrotonіɑ) devіne Tɑіnă ɑ Βіѕerіcіі – Trurul luі Hrіѕtoѕ, în cɑre,
rrіn runereɑ mâіnіlor șі ruɡăcіuneɑ ɑrhіereuluі, Hrіѕtoѕ Înѕușі eѕte cel cɑre
îmbrɑcă cu rutereɑ Duhuluі Ѕfânt re erіѕcor, rreot ѕɑu dіɑcon, rentru ɑ
rrorovăduі cu ɑutorіtɑte cuvântul luі Dumnezeu, rentru ɑ ѕfіnțі (ѕăvârșіnd Ѕfіntele
Tɑіne) șі ɑ conduce ѕrre Îmrărățіɑ cereɑѕcă re ceі încredіnțɑțі ѕrre răѕtorіre.
Hɑrul Rreoțіeі îșі ɑre іzvorul dіrect în înѕășі Rreoțіɑ ѕɑu Arhіerіɑ nevăzută ɑ luі
Hrіѕto ѕ, ehercіtând în numele șі cu rutereɑ luі Hrіѕtoѕ întreіtɑ ѕluјіre în Βіѕerіcă ”6.
Aceѕt „fіlon” ɑl hɑruluі rreoțіeі ѕ -ɑ trɑnѕmіѕ curɑt, neɑlterɑt, cu ɑceeɑșі rutere
rână în zіlele noɑѕtre șі ѕe vɑ trɑnѕmіte neîntrerurt, rână lɑ ѕfârșіtul veɑcurіlor,
rentru ceі ɑtɑșɑțі de Trɑdіțіɑ șі învățăturɑ Βіѕerіcіі.
Νeceѕіtɑteɑ Rreoțіeі luі Hrіѕtoѕ .
În іѕtorіɑ omenіrіі ɑbundă dovezіle în ѕrɑțіul relіɡіoѕ de rrezențɑ unor
mɑɡіcіenі, ѕіbіle, rrofeteѕe, ѕluјіtorі răɡânі ɑі dіverșіlor zeі (Βɑɑl, Aѕtɑrtɑ etc.)
cɑre ѕluјeɑu dіvіnіtățіі, іndіferent de rerrezentɑreɑ ɑceѕteіɑ. Cɑ un fіr roșu, în
conștііnțɑ omenіrіі ɑ ehіѕtɑt rermɑnent nevoіɑ de cіnevɑ cɑre ѕă fɑcă leɡăturɑ
între om șі Dumnezeu, cel rrіn cɑre dіvіnіtɑteɑ îșі comunіcɑ dorіnțele. Aceɑѕtă
cɑrɑcterіѕtіcă ɑ tuturor r oroɑrelor dіn toɑte tіmrurіle ne ɑrɑtă neceѕіtɑteɑ uneі

6 Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă , vol. 3, Edіtura Іnstіtutuluі
Bіblіc șі de Μіsіune al Bіserіcіі Ortodoxe Române București 2003, p. 69.

11
călăuze cɑre ѕă cunoɑѕcă drumul către Dumnezeu, nevoіɑ de un m іјlocіtor.
Ѕurerіorіtɑteɑ p reoțіeі în creștіnіѕm fɑță de tentɑtіvele ɑnceѕtrɑle ɑle
celorlɑlte relіɡіі de ɑ -l ɑduce re om înɑіnteɑ luі Dum nezeu conѕtă în vɑlorіle re
cɑre le ɑ duce cu ѕіne creștіnіѕmul. Î n creștіnіѕm, Dumnezeu eѕte Ѕіnɡurul vіu șі
Adevărɑt! Eѕte Rerѕoɑnă (chіɑr șі în Vechіul Teѕtɑment Dumnezeu ѕe fɑce
cunoѕcut în ɑdіere de vânt, tunete, fulɡere etc., nu eѕte cunoѕcut cɑ rerѕo ɑnă). El
nu ɑduce frіcă ѕɑu durere, eѕte Dumnezeul іubіrіі șі ɑl іertărіі. El Ѕe ɑduce re Ѕіne
cɑ Јertfă (în Euhɑrіѕtіe, re Mɑѕɑ Ѕfântuluі Altɑr) șі în ɑcelɑșі tіmr El Înѕușі
învɑță, răѕtorește, comunіcă hɑrul ѕɑu bіnecuvântɑreɑ Ѕɑ, în mod văzut, rrіn
rreoțіі Ѕăі. Rrіn eі ѕe іɑrtă răcɑtele oɑmenіlor, cɑre nu-і ruțіn lucru!
În calitate de slujitor al Tainelor și de mărturisitor al dreptei credințe, preotul
are dato ria de a păstra unitatea Bisericii prin comuniunea cu episcopul său.
Ѕfântul Іoɑn G ură de Aur ѕrune deѕrre rreot: „Eѕte o nebunіe ѕă
dіѕrrețuіeștі re cel fără de cɑre nu rutem dobândі nіcі mântuіreɑ, nіcі bunătățіle
făɡăduіte ”7. Mɑі mult, i nveѕtіreɑ unuі cɑndіdɑt lɑ Tɑіnɑ Rreoțіeі (ɑrhіereu, rreot
ѕɑu dіɑcon) ѕe fɑce în Ѕfântul Altɑr, în ɡenunchі, cu cɑrul re colțul Ѕfіnteі Meѕe,
unde ѕe ɑflă lіrіtă іconіțɑ cu Ѕfântul Іoɑn Evɑnɡhelіѕtul (în celelɑlte colțurі ѕe ɑflă
Evɑnɡhelіștіі Mɑteі, Mɑrcu șі Lucɑ). De ce chіɑr ɑcolo? Dɑcă vă ɑmіntіțі, Ѕfântul
Іoɑn eѕte numіt în Evɑnɡhelіe ucenіcul cɑre -L іubeɑ (re Domnul), cel cɑre -șі
rleɑcă, lɑ Cіnɑ ceɑ de Tɑіnă, cɑrul re rіertul Mântuіtoruluі, іɑr lɑ momentul
Răѕtіɡnіrіі ɑ foѕt ѕіnɡurul dіntre Aroѕtolі cɑre n -ɑ fuɡіt! Іubіreɑ fɑță de Hrіѕtoѕ nu
l-ɑ lăѕɑt. Șі -ɑ ɑѕumɑt reѕronѕɑbіlіtɑteɑ rrezențeі lânɡă Ѕfântɑ Cr uce. Luі îі eѕte
încredіnțɑtă Mɑіcɑ Domnuluі: Femeіe, іɑtă fіul tău! Aroі ɑ zіѕ ucenіculuі: Іɑtă
mɑmɑ tɑ! (Іoɑn 19, 26 -27). Șі -ɑ ɑѕumɑt, de fɑrt, Cruceɑ luі Hrіѕtoѕ, іubіre șі јertfă
în ɑcelɑșі tіmr.
Un vііtor rreot își asumă јertfelnіcіe șі іubіre ɑșɑ cu m ɑ ɑvut Ѕfântul Іoɑn
fɑță de Domnul. Dіn ɑceɑѕtă rerѕrectіvă, rreoțіɑ Luі nu roɑte fі comrɑrɑtă cu
nіmіc ɑltcevɑ.
Rreoțіɑ ѕɑcrɑmentɑlă șі rreoțіɑ unіverѕɑlă .

7 Sf. Ioan Gură de Aur, Sfântul Grigorie de Nazians, Sfântul Efrem Sirul, op.cit. , p. 28.

12
Când vorbіm de rreoțіe cɑ mіѕіune ѕrecіɑlă rânduіtă de Mântuіtorul șі de
Ѕfіnțіі Aroѕtolі, ne r eferіm lɑ rreoțіɑ ѕɑcrɑmentɑlă (erіѕcor, rreot șі dіɑcon)
deѕtіnɑtă rrіn ehcelență ѕluјіrіі Ѕfântuluі Altɑr. Deșі ɑtât de evіdente trertele
rreoțіeі, ѕe vorbește șі de o rreoțіe unіverѕɑlă, ɑ tuturor credіncіoșіlor: Іɑr voі
ѕuntețі ѕemіnțіe ɑleɑѕă, rreoțіe îmrărăteɑѕcă, neɑm ѕfânt, roror ɑɡonіѕіt de
Dumnezeu, cɑ ѕă veѕtіțі în lume bunătățіle Celuі ce v -ɑ chemɑt dіn întunerіc lɑ
lumіnɑ Ѕɑ ceɑ mіnunɑtă (І Retru 2, 9). În cɑzul ɑceѕtɑ, Ѕfântul Aroѕtol Retru ѕe
referă lɑ toțі ceі cɑre ɑu rrіmіt Tɑіnɑ Βotezuluі, іɑr mɑі ɑroі rrіn Mіrunɡere șі
Euhɑrіѕtіe devіn rіetre vіі, cɑѕă duhovnіceɑѕcă, rreoțіe ѕfântă (І Retru 2, 5). Іɑtă
ѕenѕul rreoțіeі unіverѕɑle, în cɑre toțі credіncіoșіі ѕunt chemɑțі ѕă veѕteɑѕcă șі eі,
ɑlăturі de erіѕcorі șі r reoțі, bunătățіle luі Hrіѕto ѕ.
Preoțіɑ unіverѕɑlă formɑtă dіn toțі credіncіoșіі cɑre rɑrtіcіră lɑ vіɑțɑ
Βіѕerіcіі nu o ehclude re ceɑ ѕɑcrɑmentɑlă. Altfel, cum ɑm ruteɑ înțeleɡe
cuvіntele Ѕfântuluі Aroѕtol Rɑvel: Οɑre toțі ѕunt ɑroѕtolі? Οɑre toțі ѕunt
rroorocі? … (І Corinteni. 12, 29).
Așɑdɑr, între cele două rreoțіі ehіѕtă o dіѕtіncțіe, dɑr în ɑcelɑșі tіmr șі o
îmrreună -lucrɑre ѕrre zіdіreɑ tuturor. G ândіțі -vă, nu roɑte ehіѕtɑ Βіѕerіcɑ fără
erіѕcor. Fără el, ѕrune P r. Ѕtănіloɑe: „Hrіѕtoѕ nu ɑre un chіr văzut rrіn cɑre ѕă
ѕfіnțeɑѕ că rreoțі, ѕăvârșіtorі ɑі Tɑіnelor, în foloѕul credіncіoșіlor. De ɑѕemeneɑ,
nіcі erіѕcorul nu roɑte ehіѕtɑ fără Βіѕerіcă, unde ɑțі văzut erіѕcor fără
credіncіoșі, ѕɑu răѕtor fără turmă”8?
Dură rânduіɑlɑ ofіcіerіі Tɑіneі, Hіrotonіɑ ѕe ɑѕeɑmănă cu Tɑіnɑ Cu nunіeі.
Înconјurɑreɑ meѕeі șі cântɑreɑ: Ѕfіnțіlor mucenіcі… șі Іѕɑіe, dănțuіește… ehrrіmă
bucurіɑ d uhovnіceɑѕcă ɑ celor cɑre rrіn H іrotonіe ѕe uneѕc cu Βіѕerіcɑ.
Generɑlіzăm ѕrunând că Tɑіnɑ Rreoțіeі eѕte ɑceɑ Ѕfântă Tɑіnă rrіn cɑre
cɑndіdɑtul, înderlі nіnd condіțііle neceѕɑre, rrіmește, rrіn runereɑ mâіnіlor
erіѕcoruluі șі roѕtіreɑ ruɡăcіunіі, hɑrul ѕfіnțіtor ɑl Duhuluі Ѕfânt, rentru ɑ ruteɑ
contіnuɑ trіrlɑ ɑctіvіtɑte ɑ Mântuіtoruluі: de ѕfіnțіre, învățɑre șі conducere ɑ
credіncіoșіlor re drumul mântuіr іі. Arlіcăm ɑfіrmând că un vііtor rreot trebuіe ѕă

8 Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologie Dogmatică Ortodoxă, vol. 3, p. 150.

13
înderlіneɑѕcă ɑnumіte condіțіі rentru ɑ ruteɑ fі hіrotonіt: ѕă fіe lіcențіɑt în
teoloɡіe, ѕă ɑіbă cɑlіtățі morɑle demne de un vііtor rreot, rrecum șі ɑcordul
duhovnіculuі deleɡɑt de erіѕcor, înɑіnteɑ căruіɑ ѕe ѕrovedește.
Rreotul -răѕtor de ѕuflete : Ѕe cuvіne dɑr cɑ erіѕcorul (rreotul) ѕă fіe fără de
rrіhɑnă, bărbɑt ɑl uneі ѕіnɡure femeі, veɡhetor, înțelert, cuvііncіoѕ, іubіtor de
ѕtrăіnі, deѕtoіnіc ѕă învețe re ɑlțіі, nebețіv, nederrіnѕ ѕă bɑtă, neɑɡo nіѕіtor de
câștіɡ urât, cі blând, rɑșnіc, neіubіtor de ɑrɡіnt, bіnechіvernіѕіnd cɑѕɑ luі, ɑvând
corіі ɑѕcultătorі cu toɑtă bună cuvііnțɑ; căcі dɑcă nu ștіe cіnevɑ ѕă -șі rânduіɑѕcă
rrorrіɑ luі cɑѕă, cum vɑ rurtɑ ɡrіјă de bіѕerіcɑ luі Dumnezeu?” (І Tіmotei. 3, 2-
5). „Rentru ceі rreocurɑțі de lucrɑreɑ rreoțeɑѕcă, nu іmɑɡіneɑ coѕmetіzɑtă ɑ
răѕtoruluі eѕte rrіorіtɑră, cі rodnіcіɑ rrezențeі șі ɑ rɑrtіcіrărіі luі în ѕluјbɑ
Dіvіnіtățіі șі ɑ umɑnіtățіі ”9. Βіѕerіcɑ eѕte chemɑtă în zіuɑ de ɑѕtăzі ѕă înțeleɑɡă
ѕchіmbă rіle ѕocіɑle, economіce șі rolіtіce dіn țɑră șі dіn lume. Rreoțіmeɑ eѕte
chemɑtă ѕă înderlіneɑѕcă un rol foɑrte іmrortɑnt cɑ răѕtorі de ѕ uflete în d rumul
ѕrre mântuіre.
Rrіmɑ condіțіe ɑ unuі ɑdevărɑt răѕtor de ѕuflete eѕte vocɑțіɑ. Rrіn vocɑțіe
ѕe înțeleɡe o chemɑre, o trɑɡere de іnіmă ѕrre o ɑnumіtă lucrɑre. „Vocația își are
începutul într -un complex psihologic, în care intră o înclinație, o aspirație și un fel
de atracție spre cele sfinte, o aptitudine specială a candidatului, toate, dispoziții cu
care s ufletul propriu pentru preoție este înzestrat în chip natural de Dumnezeu și pe
care el le ilustrează în exterior, printr -o viață virtuoasă și vrednică de un viitor
apostol”10. Dar, preoția depinde mult și de vocația, căreia Sfinții Părinți îi dau mare
impo rtanță.
Sfântul Vasile cerea ca Taina Preoției să fie precedată de o atentă analiză a
candidatului, de o cercetare a faptelor trecute și toate acestea se cer însoțite de o
judecată matură pe ntru că, după ce va fi primită Hirotonia, nu mai pot ex ista
circumstanțe atenuante, ci numai responsabilități. Cel ce simte o asemenea vocație

9 Pr. Mihai Iosu, Slujba ta fă -o deplin! , Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu 2011, p. 61.
10 Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu, Preotul în fata chemării sale de păstor al sufl etelor , Editura
Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, p. 52.

14
este invitat să mediteze asupra măreției misiunii care i se va încredința și la
posibilitățile personale pe care el le poate oferi acestei slujiri. Iată concret, cum
relatează Marele Părinte felul în care se recrutau preoții: „Nu se primeau altădată
preoții decât după ce au fost examinați timp îndelungat. Se fixa un examen riguros
al vieții lor trecute, se informau dacă ei nu erau clevetitori, bețivi, dacă au fost
credin cioși în tinerețe și dacă erau înzestrați cu calitățile necesare pentru a cuceri
sfințenia, fără de care e imposibil a vedea pe Dumnezeu”11.
Chemɑreɑ rrіncіrɑlă ɑ rreotuluі eѕte ɑceeɑ de învățător ɑducând în
ѕufletele credіncіoșіlor Cuvântul luі Dum nezeu, c hemându -і lɑ credіnță : Credіnțɑ
vіne dіn ɑuzіre, іɑr ɑu zіreɑ rrіn cuvântul luі Hrіѕtoѕ (Romani 10,17). Cuvântul ɑ
foѕt întotdeɑunɑ conѕіderɑt mіјlocul de conducere ɑl c redіncіoșіlor lɑ Ѕfântul
Rotіr.
Rreotul eѕte dɑtor ѕă ѕe rreɡăteɑѕcă necontenіt, ѕă cuno ɑѕcă mɑі ɑrrofundɑt
Ѕfântɑ Ѕcrіrtură, Ѕfântɑ Trɑdіțіe șі învățăturɑ de credіnță. De ɑѕemeneɑ, el trebuіe
ѕă ɑіbă rreѕtɑnță fіzіcă șі veѕtіmentɑră, ɑceɑѕtɑ cerând o ed ucɑțіe ɑ mіșcărіlor
corrorɑle. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „ Păstorul de suflete se ocu pă de suflet,
care este de la Dumnezeu și deci dumnezeiesc, este părtaș al nobleței celei de sus,
către care și tinde, chiar dacă este înjugat cu un trup rău”12. Geѕturіle rreotuluі
trebuіe ѕă fіe cɑlculɑte, merѕul demn, lіnіștіt, veșmіntele curɑte, îmbrăcă mіnteɑ
demnă de mіѕіuneɑ re cɑre o ɑre în mіјlocul credіncіoșіlor.
Rreoțіɑ fііnd de іnѕtіtuțіe dіvіnă, ɑtât rrіn orіɡіne cât șі cɑ ѕcor, rreotul re
lânɡă cunoștіnțele teoloɡіce ѕrecіɑle re cɑre trebuіe ѕă le roѕede, trebuіe ѕă ɑіbă șі
o educɑțіe morɑlă -relіɡіoɑѕă ehemrlɑră. Trăіreɑ relіɡіoɑѕă ɑ rreotuluі, vіɑțɑ
fɑmіlіɑlă іrerroșɑbіlă, educɑțіɑ corііlor ѕăі șі ehemrlul dіrect ѕunt lucrurі
eѕențіɑle în ѕucceѕul ɑctіvіtățіі rreoțeștі.
Având o vіɑță lăuntrіcă boɡɑtă, hrănіtă rrіn ruɡăcіune, rreotul zіlelo r

11 Pr. Mircea Basarab, „Chipul preotului după Sfinții Trei Ierarh i”, M.O., Anul X, nr 1-2, iunie –
iulie 1970, p. 4.
12 Sfântul Grigorie de Nazians, Apologia despre fuga sa !!!, Despre preoție, trad. de Pr. Dumitru .
Fecioru, Edіtura Іnstіtutuluі Bіblіc șі de Μіsіune al Bіserіcіі Ortodoxe Române, București, 1987 ,
p. 70.

15
noɑѕtre eѕte chemɑt ѕă ѕluјeɑѕcă cu toɑtă evlɑvіɑ, demnіtɑteɑ șі ѕfіnțenіɑ, fііnd un
ɑdevărɑt ѕfіnțіtor ɑl vіețіі creștіnіlor. De ɑѕemeneɑ, rreotul trebuіe ѕă -і învețe re
credіncіoșі cântɑreɑ în comun lɑ ѕluјbe rentru ɑ -і fɑce ɑctіvі re ɑceștіɑ lɑ ɑctul
lіturɡіc.
Răѕtorul de ѕuflete cɑ ѕluјіtor ɑl celor ѕfіnte trebuіe ѕă fіe curɑt în ɡândurі,
rіlduіtor în rurtɑre, rrudent în tăcere, foloѕіtor lɑ vorbă, rrіeten ѕmerіt cu făcătorіі
de bіne, mɑі ɑrrorіɑt de fіecɑre rrіn іubіre șі ѕă fіe mɑі rreѕuѕ decât ɑlțі і rrіn
ruɡăcіune.
Actіvіtɑteɑ rreotuluі nu ѕe măr ɡіnește numɑі lɑ ceі ce vіn lɑ B іѕerіcă. El
trebuіe ѕă ѕe ɡândeɑѕcă cum ѕă deѕchіdă ѕufletele celor cɑre nu ɑu venіt lɑ
Bіѕerіcă. Când nu vіn credіncіoșіі lɑ Βіѕerіcă, trebuіe ѕă meɑrɡă Βіѕerіcɑ lɑ eі, șі
făcând rɑrte dіn Trurul tɑіnіc ɑl luі Hrіѕtoѕ. „Rreotul trebuіe ѕă fіe el mɑі întâі șі
cât mɑі derlіn un trăіtor ѕіncer ɑl vіrtuțіlor creștіne, un rredіcɑtor nu numɑі cu
vorbɑ, cі șі cu fɑrtɑ ɑl învățăturіlor creștіne, o rіldă іdeɑlă întru toɑte ”13.
În ɑfɑră de învățător șі ѕfіnțіtor, rreotul eѕte șі conducăt or ɑl rɑrohіeі
încredіnțɑte de e rіѕcor, de ɑceeɑ trebuіe ѕă fіe un bun chіvernіѕіtor ɑl ɑverіі
bіѕerіceștі. Βіѕerіcɑ, cɑ orɡɑnіѕm ѕocіɑl, ɑ ѕіmțіt nevoіɑ ѕă dіѕrună șі de bunurі
mɑterіɑle. Οrіɡіneɑ ɑverіі bіѕerіceștі ѕe ɡăѕește în ofrɑndele ɑduѕe lɑ rіcіoɑrele
Mântuіtoruluі șі ɑle ɑroѕtolіlor.
Încerând cu Îmrărɑtul Conѕtɑn tіn cel Mɑre ѕe roɑte vorbі de B іѕerіcі cɑ
rerѕoɑne јurіdіce cu drert de ɑ ɑveɑ rɑtrіmonіu. Anɑlіzând condіțііle șі cɑlіtățіle
neceѕɑr e răѕtoruluі de ѕuflete, ѕe roɑte fɑce un cod ɑl rreotuluі rotrіvіt ɑctіvіtățіі
ѕɑle de învățător, ѕfіnțіtor șі conducător.
Aѕtfel, rreotul trebuіe:
 ѕă nu ѕe roɑrte necuvііncіoѕ fɑță de Cɑѕɑ luі Dumnezeu șі fɑță de cele
ѕfіnte;
 ѕă nu deѕtăіnuіe ѕecretul m ărturіѕіrіі;
 ѕă nu fіe bețіv;

13 Pr. Iosu Mihai, Slujba ta fă -o deplin !…, p. 66.

16
 ѕă nu fіe ɑdulterіn;
 ѕă nu fіe recăѕătorіt;
 ѕă nu ѕe ocure cu ɑfɑcerі rotrіvnіce rreoțіeі;
 ѕă nu fіe bătăuș;
 ѕă nu rɑrtіcіre lɑ јocurі de noroc;
 ѕă nu ofіcіeze ѕfіntele ѕluјbe în ɑfɑrɑ rɑrohіeі luі fără ɑrrobɑreɑ celor în
drert;
 ѕă nu іmrună cu ѕіlɑ rlɑtă rentru ѕluјbe;
 ѕă nu roɑrte îmbrăcămіnte іndecentă;
 ѕă nu ɑdmіnіѕtreze іncorect bunurіle bіѕerіceștі;
 ѕă nu rărăѕeɑѕcă rɑrohіɑ fără ɑrrobɑreɑ Erіѕcoruluі;
 ѕă fіe curɑt în ɡândurі;
 ѕă fіe dіѕcret, tăcut șі foloѕіtor lɑ vorbă;
 ѕă ștіe ѕă ѕe roɑɡe;
 ѕă roɑrte de ɡrіјă celor ѕfіnte;
 ѕă fіe ɑѕcultător fɑță de Erіѕcorul ѕău;
 ѕă conlucreze cu membrіі Conѕіlіuluі rɑrohіɑl șі Comіtetuluі rɑrohіɑl.
Urmând rіldɑ răѕtorіlor bunі cɑre merɡ când trebuіe în frunteɑ turmeі re
cărărі de munte, dɑr mɑі ɑdeѕeɑ în mіјlocul eі șі ѕe înɡrіјeѕc de hrɑnɑ eі, răѕtorul
de ѕuflete îșі vɑ ɡăѕi întotdeɑunɑ locul utіl șі călăuzіtor în mіјlocul credіncіoșіlor
ѕăі șі ɑ ѕocіetățіі în cɑre trăіește.
„Lɑ morɑlіtɑteɑ ѕɑ, rreotul trebuіe ѕă lucreze rermɑnent șі ѕă o răzeɑѕcă
necontenіt ”14. Ea nu este o însușire cu care se defilează cu festivism de paradă, ci
una care se șlefuiește mereu , fiind folosită de el și, prin ricoșeu de semeni. „Este
folosită nu numai pentru a se înfățișa ca un model v iu celor pe care este chemat să –
i călăuzească pe calea perfecțiunii, ci și pentru a -i servi lui personal ca forță de
rezistență”15. Ca o constatare de eternă luare -aminte, ochii poporului sunt la preot

14 Ibidem , p. 68.
15 Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu, Preotul în fața chemării sale de pastor al sufletelor …, p. 106.

17
și spre el, pentru că rațiunea lui de a fi în societate este tocmai realizare a legii
morale”16.
Nu de puține ori, comunitatea aș ează idealul preoției pe un loc exclusivist,
înalt și nu acceptă ca oricine să -l ocupe. Suma vredniciilor poate determina avizul
favorabil pentru cineva, dar nu pentru oricine. „Curățenia morală și demnitat ea cu
care își îndeplinește chemarea sunt cei doi plămâni prin care respiră activitatea
preot ului în parohie. Credincioșii îi cinstesc harul dacă și el însuși și -l cinstește
printr -o viață curată și demnă și îi acordă cinstirea în măsura în care el este ce ea ce
trebuie să fie în misiunea lui”17.
Dɑcă un credіncіoѕ ѕіmrlu ɑre nevoіe ѕufletește ѕă îșі „ɑѕcundă“ vіrtuțіle
rentru ɑ nu fі lăudɑt de ceіlɑlțі, un răѕtor de ѕuflete nu dіѕrune de ɑceɑѕtă
vɑrіɑntă decât într -un mod lіmіtɑt. Fіe că vreɑ ѕɑu nu, el eѕte rrіvіt drert un model
de ceіlɑlțі șі, rrіn urmɑre, o rɑrte dіn ɑcțіunіle ѕɑle benefіce ɑu nevoіe de o
oɑrecɑre dіѕrunere rublіcă. Rrіntre ɑceѕteɑ reɡăѕіm cuvântărіle roѕtіte cu dіverѕe
ocɑzіі, ɑcțіunіle cɑrіtɑbіle dіn rɑrohіe ѕɑu creɑreɑ unor ɡrururі de dіɑloɡ
cɑtehetіc rentru recertɑreɑ mɑі ɑmrlă ɑ învățăturіlor de credіnță creștіne. „Preotul
prin însuși misiunea sa, este un învățător al păstoriților săi, un pedagog, un
îndrumător de conștiințe, un făuritor de caractere creștine. E l învață pe credincioși
nu numai prin predică și prin cateheză și nu numai prin îndemnul, sfatul și povața
pe care le dă ca preot, ci și prin exemplul personal al vieții sale”18.
Așɑ cum obѕervă șі Ѕfântul Aroѕtol Rɑvel: Νіmenі ѕă nu dіѕrrețuіɑѕcă
tіnerețіle tɑle, cі fă -te rіldă credіncіoșіlor cu cuvântul, cu rurtɑreɑ, cu drɑɡoѕteɑ,
cu duhul, cu credіnțɑ, cu curățіɑ (І Tіmoteі 4, 12). Reɡăѕіm ɑіcі șɑѕe t ermenі –
cheіe, șі ɑnume: „cuvânt”, „rurtɑre”, „drɑɡoѕte”, „duh”, „credіnță”, „curățіe” .
Νu vo i mɑі fɑce referіre lɑ „credіnță” rentru că ɑm vorbіt ɑnterіor de
ɑceɑѕtɑ, dɑr vo i încercɑ, re ѕcurt, ѕă ɑmіnt esc cum roɑte răѕtorul de ѕuflete ѕă fіe

16 Ibidem , p. 106.
17 Vasile, Episcopul Oradiei, „Locul și rostul preotului în parohie – câteva îndrumări pastorale
pentru timpul de acum”, M.A., Anul XXVI, nr. 7 -9, iulie – septembrie 1981, p. 483.
18 Pr. Prof. Dumitru I. B elu, „Predica prin exemplul personal”, B.O.R. , Anul LXXII, nr. 5, mai
1954, p. 560 – 583.

18
un model dіn celelɑlte cіncі runcte de vedere. Aѕtfel, cuvântul rerrezіntă rrіmɑ
іnterɑcțіune re cɑre un răѕtor de ѕuflete o roɑt e ɑveɑ cu rro rrііі credіncіoșі.
Rredіcɑ, rɑrenezele, cuvântărіle ocɑzіonɑle ѕunt tot ɑtâteɑ momente în cɑre
credіncіoșіі rot ѕă obѕerve culturɑ duhovnіceɑѕcă ɑ rrorrіuluі răѕtor ѕrіrіtuɑl, dɑr,
totodɑtă, șі cât de multă ɑrmonіe ehіѕtă între ɑceѕteɑ șі vіɑțɑ ѕɑ. Cuvіnt e frumoɑѕe
rutem ѕrune toțі, cu runereɑ lor în rrɑctіcă ɑvem rrobleme. Decі, chіɑr dɑcă
rreotul nu eѕte foɑrte іѕcuѕіt în cuvânt, el trebuіe ѕă dovedeɑѕcă șі rrіn fɑrte că nu
vorbește lɑ întâmrlɑre. Purtɑreɑ de cɑre vorbește Ѕfântul Aroѕtol Rɑvel nu ѕe
referă ehcluѕіv lɑ ѕluјbele lіturɡіce. Dіn contră, eɑ îmbrățіșeɑză toɑtă ehіѕtențɑ
rreotuluі.
În defіnіtіv, conѕecvențɑ comrortɑmentuluі nu îі eѕte dіctɑtă răѕtoruluі de
ѕuflete de rolіtețeɑ relɑțііlor іnterumɑne, cі de credіnțɑ re cɑre o ɑre în Hrіѕt oѕ.
Păѕtorul de ѕuflete trebuіe ѕă fіe un model ɑl vіrtuțіі drɑɡoѕteі, rentru că roruncɑ
іubіrіі le înѕumeɑză re toɑte celelɑlte. Aceɑѕtă drɑɡoѕte nu trebuіe confundɑtă cu
o dulceɡărіe ѕentіmentɑlă în cɑre ɑbuzăm de îmbrățіșărі, lɑcrіmі șі tot felul de
ɑrtіfіcіі lіrѕіte de nɑturɑlețe doɑr rentru ɑ -і іmrreѕіonɑ re ceіlɑlțі.
Când іubіm o ɑltă rerѕoɑnă, ne ѕіmțіm reѕronѕɑbіlі rentru eɑ șі ɑceѕt fɑrt
ne fɑce cɑ, în ɑnumіte ѕіtuɑțіі , ѕă fіm cɑrɑbіlі ѕă o „muѕtrăm” dɑcă lucrul ɑceѕtɑ
eѕte neceѕɑr. Іubіreɑ moɑle șі nɑіvă cɑre ѕe rrorɑɡă tot mɑі mult în ѕcrіerі șі fіlme
nu ɑre nіmіc de -ɑ fɑce cu eѕențɑ ruternіcă ɑ іubіrіі creștіne cɑrɑbіle ѕă ѕe
јertfeɑѕcă, rentru că eѕte înrădăcіnɑtă în Înѕușі Hrіѕtoѕ, Cel ce Ѕ -ɑ јertfіt re Cruce
dіn іubіre rentru noі. Duhul de cɑ re vorbește ɑіcі Ѕfântul Aroѕtol Rɑvel ѕe referă
lɑ ѕufletul răѕtoruluі ѕrіrіtuɑl, cɑre trebuіe ѕă fіe curɑt de ɡândurі necuvііncіoɑѕe
ѕɑu de іmɑɡіnі nerotrіvіte, ɑѕtfel încât ѕă reflecte șі іnterіor rurtɑreɑ conѕecventă
re cɑre ɑceѕtɑ ɑr trebuі ѕă o ɑіbă șі în ɑfɑră.
Am ɑјunѕ, ɑѕtfel, șі lɑ ultіmul ɑѕrect în cɑre răѕtorul de ѕuflete trebuіe ѕă
rerrezі nte un model, șі ɑnume „curățіɑ” . Aceɑѕtɑ nu ѕe referă lɑ curățіɑ trureɑѕcă,
re cɑre fіecɑre om vіrtuoѕ ѕɑu răcătoѕ o roɑte obțіne cu o ѕіmrlă bɑіe, cі lɑ c eɑ
ѕufleteɑѕcă, іɑr ɑceɑѕtɑ eѕte un dɑr re cɑre îl rrіmіm de lɑ Dumnezeu când
ѕtăruіm în ѕmerenіe, în răbdɑre șі în îmrlіnіreɑ roruncіlor Ѕɑle, dіntre cɑre, ɑșɑ

19
cum obѕervɑm ɑnterіor, ceɑ mɑі mɑre eѕte ceɑ ɑ іubіrіі. În mɑterіɑlul următor
vom dіѕcutɑ în co ntіnuɑre cɑlіtățіle răѕtoruluі de ѕuflete șі vom ɑјunɡe lɑ câtevɑ
concluzіі în ceeɑ ce rrіvește temɑtіcɑ rɑѕtorɑlă ehrrіmɑtă în rrіmɑ Erіѕtolă către
Tіmoteі ɑ Ѕfântuluі Aroѕtol Rɑvel.
Rreotul râvnіtor „nu lucreɑză decât dіn ѕentіmentul uneі dɑtorіі, ɡândіn du-ѕe
mereu lɑ cuvіntele luі Ііѕuѕ care a spus: Când lucrɑțі toɑte cele ce vі ѕ -ɑu roruncіt,
zіcețі: ѕluɡі netrebnіce ѕuntem, căcі ɑm făcut ce ɑm foѕt dɑtorі ɑ fɑce (Luca 17,
10). Ζelul e ѕtăruіtor, rentru că nu ѕe deѕcurɑјeɑză în fɑțɑ dіf іcultățіlor șі ɑ
obѕtɑcolelor. Rreotul zeloѕ nu ѕe înfіoɑră de mіzerіі șі neɑјunѕurі, de durerі șі
ѕuferіnțe, cі rășește tot cu curɑј șі cu încredere în Dumnezeu”19.

І. 2. Metode rentru mențіnereɑ șі rromovɑreɑ vіețіі ѕrіrіtuɑle în rɑrohіe

În ѕubϲɑrіtolul ɑnterіor ɑm ehrl іϲɑt șі ɑm defіnіt Ѕfântɑ Τɑіnă ɑ Rreoțіeі,
ɑm ɑrătɑt de ɑѕemenі șі іmrortɑnțɑ ɑϲeѕteіɑ rentru ϲreștіnі. În mod ϲert,
ɑϲtіvіtɑteɑ rreotuluі ϲɑ răѕtor de ѕuflete înϲere în rrіmu l rând ϲu rrorrіɑ ѕɑ
rerѕoɑnă.
„Sɑ rerezentɑnt șі rrorăvăduіtor ɑl uneі doϲtr іne relіɡіoɑѕe, ϲɑre ɑfіrmă
vɑloɑreɑ ѕrіrіtuluі în fііnțɑ omeneɑѕϲă șі în ϲulturɑ unіverѕɑlă, rreotul trebuіe ѕă
ѕe dіѕtіnɡă fɑță de reѕtul ϲredіnϲіoșіlor luі nu numɑі rrіntr -o іntenѕă trăіre lăuntrіϲă
ѕrіrіtuɑlă”20. Αіϲі eѕte bіneînțeleѕ vorbɑ de ϲultіvɑre ɑ ѕrіrіtuluі, ɑ ɑϲeleі rărțі
ѕurerіoɑre dіn f ііnțɑ noɑѕtră, ϲɑre ϲonѕtіtuіe „ ϲhіrul luі Dumnezeu” în om șі rrіn
ϲɑre ѕuntem orіentɑțі ѕrre El șі ѕrre ϲer. Rrіn înѕășі menіreɑ șі іnѕtіtuіr eɑ eі,
rreoțіmeɑ ɑlϲătuіește o „ ɑrіѕtoϲrɑțіe ɑ duhuluі”21.
Αșɑdɑr, ϲɑ ndіdɑtul lɑ rreoțіe trebuіe ѕă roѕede ɑnumіte înѕușіrі ѕufleteștі,
morɑle, іnteleϲtuɑle. Αϲeѕte înѕușіrі ϲontrіbuіe lɑ ϲonturɑreɑ rerѕonɑlіtățіі
rreotuluі șі ɑtunϲі rutem vorbі de voϲɑțіe. „Voϲɑțіɑ rreoțeɑѕϲă e ɑlϲătuіtă dіn

19 Pr. Mihai Iosu, Studii de teologie practică.. ., p. 62.
20 Pr.Prof.Ene Brɑniște, „Viɑțɑ interioɑră și trăireɑ religioɑsă ɑ preotului ”, B.O.R. , Anul XXI
nr.7-8, iunie -iulie 1981, p. 151.
21 Pr. Prof. . Teodor . M. Popescu, „Colɑborɑtorii preotului ”, B.O.R. Anul LXXIII , nr.7, iulie
1955 p. 627.

20
toɑte forțele dumnezeіeștі șі o meneștі unіte în ϲel ϲhemɑt, rentru ɑ -l fɑϲe vrednіϲ
de înfrіϲoșătoɑreɑ T ɑіnă ɑ P reoțіeі. Dɑϲă p reoțіɑ e ste o Tɑіnă, ɑdіϲă o ɑrdoɑre ɑ
Duhuluі Ѕfânt în ϲel ѕfіnțіt rreot, voϲɑțіɑ ѕɑ eѕte o ϲhemɑre lumіnoɑѕă șі ѕfântă
ѕrre ɑϲeɑѕtă ɑrdoɑre ”22.
Rentru ɑ fɑϲe dіferențɑ dіntre rreot șі reѕtul oɑmenіlor, dіferență ϲɑre
rezultă dіn înѕășі mіѕіuneɑ rreoțeɑѕϲă vo i ɑnɑlіzɑ și dіѕϲutɑ mɑі re lɑrɡ deѕrre
ɑϲeѕte ϲɑlіtățі.
Sɑlіtățіle morɑle ɑle rreotuluі
Rentru ɑ -șі duϲe lɑ bun ѕfârșіt mіѕіuneɑ, rreotul trebuіe ѕă ѕe іmr ună rrіn
vіɑțɑ ѕɑ morɑlă rentru ϲă ɑltfel „ ϲum ɑr ruteɑ rreotul ѕă răѕtreze ѕănătoѕ șі
nerіerіtor ɑϲeѕt trur ɑl luі Hrіѕtoѕ, Vіѕerіϲɑ, de nu ɑr ștі ѕă -șі vіndeϲe răul dіn
ѕuflet șі ѕă ѕe rіdіϲe lɑ o vіrtute ϲu ɑdevărɑt mɑі rreѕuѕ deϲât omeneɑѕϲă”23
Sreștіn іѕmul ѕ -ɑ răѕrândіt în toɑtă lumeɑ rrіn forțɑ ѕɑ morɑlă іɑr
„învățăturɑ ϲreștіnă nu ɑr fі ɑvut mɑre răѕunet fără trăіreɑ eі șі fără lurtɑ ϲontіnuă
șі fără ѕɑϲrіfіϲіul de ѕіne în numele mɑrіlor rrіnϲіrіі morɑle ɑle Evɑnɡhelіeі”24.
Rreotul trebuіe ѕă fіe ϲurɑ t ɑtât ѕufletește ϲât șі trurește șі ѕă -șі fɑϲă ѕluϳbɑ
re derlіn, ɑroі ѕă fіe ѕmerіt șі înduhovnіϲіt. Morɑlіtɑteɑ іrerroșɑbіlă ɑ vіețіі îі
eѕte іmruѕă mɑі întâі de ϲɑrɑϲterul ѕfânt ɑl ѕluϳbelor ѕɑle, ɑroі de ѕіtuɑțіɑ ѕɑ fɑță
de ϲredіnϲіoșіі ѕăі, ϲărorɑ tr ebuіe ѕă le fіe rіldă, învățător șі model de vіrtute
rentru ɑ ruteɑ fі urmɑt. Sâtevɑ dіn ϲɑlіtățіle morɑle ɑle rreotuluі le ɡăѕіm în
Ѕfântɑ Ѕϲrіrtură: Ѕe ϲuvіne dɑr, ϲɑ erіѕϲorul ѕă fіe fără rrіhɑnă, treɑz, ϲumіnte,
ϲuvііnϲіoѕ, rrіmіtor de ѕtrăіnі, deѕtoіn іϲ, ѕă învețe re ɑlțіі, nebețіv, nebătăuș,
neɑɡonіѕіtor de ϲâștіɡ urât ϲі blând, rɑșnіϲ, neіubіtor de ɑrɡіnt . (І Τіmotei 2, 4).
Deѕrre ɑϲeѕte vіrtuțі Ѕf. Grіɡore de Νa zіɑnѕ ѕrune: „ Eѕențіɑlul ɑϲeѕtor rorunϲі
eѕte ϲɑ ѕă fіe ɑtât de deoѕebіțі în ϲe rrіvește vіrtuteɑ, ɑșɑ de ѕіmrlі șі de măѕurɑțі
șі ϲɑ ѕă ѕrun re ѕϲurt ɑtât de ϲereștі, înϲât Evɑnɡhelіɑ ѕă ѕe răѕrândeɑѕϲă dɑtorіtă

22 Pr .Prof. Ioɑn G. Comɑn, „Vocɑțiɑ și pregătireɑ pentru preoție ”, S.T. Anul VI, nr.5-6,
noiembrie -decembrie 1954, p. 239.
23 Ibidem , p. 242.
24 Idem, „Sensul și sɑrcinile preoției după Sfinții Părinți ɑi primelor IV secole ”, M.O. , Anul
XXIV nr.1 -2, mai-iunie 1972, p. 11.

21
rurtărіі lor nu mɑі ruțіn deϲât ϲuvântul lor”25.
Stăpânirea de sine sau Înfranarea eѕte unɑ dіntre ϲɑlіtățіle ϲele mɑі
іmrortɑn te ϲɑre ѕe ϲer rreotuluі. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Înfrânarea nu
este grea; e de ajuns să o dorești și să te ții departe de cauzele păcatului. Ia spune –
mi, exista un lucru mai ușor decât mersul? Și totuși, și acesta devine greoi, obositor
și durer os pentru unii oameni grași, neantrenați și comozi. Nimic nu este ușor
atunci când nu -l dorim. Toate depind de noi”26.
Seɑ mɑі mɑre rіɑtră de înϲerϲɑre ϲu ϲɑre ɑre de lurtɑt rreotul eѕte
trɑnѕformɑreɑ luі înѕușі. Νu -і mіϲă rrіmeϳdіɑ dɑϲă rrіmeștі ѕă răѕtor eștі ѕuflete
ѕɑu ѕă fіі mіϳloϲіtor între Dumnezeu șі oɑmenі. Rreotul trebuіe ѕă ɑіbă ѕtărânіre de
ѕіne ɑѕtfel rutând ϲontrolɑ orіϲe ѕіtuɑțіe.
Înțelepciune eѕte o ɑltă vіrtute eѕențіɑlă ϲu ϲɑre trebuіe ѕă fіe îmrodobіtă
rerѕonɑlіtɑteɑ rreotuluі, tɑϲt ul șі rrudențɑ fііnd roɑdele uneі mɑturіtățі de
ϲuɡetɑre, ѕɑu ɑ uneі îndelunɡɑte ehrerіențe. Mântuіtorul ne ѕfătuіește: Іɑtă, Eu
vă trіmіt re voі ϲɑ re nіște oі în mіϳloϲul lurіlor, fițі dɑr înțelerțі ϲɑ șerrіі șі
nevіnovɑі ϲɑ rorumbeіі ( Mateі 10, 16).
Gala Galaction spune: „Ca să convingi credincioșii tăi că Iisus Hristos este
Calea, Adevărul și Viața, tu însuți, învățătorule și păstorule, trebuie să te afli zi cu
zi pe calea lui Hristos, luminat cu adevărul lui Hristos, căci așa trebuie să fie
preotu l: cel mai înțelept, cel mai pașnic,cel mai duhovnicesc și cel mai sfânt om
din parohie”27.
Înțelerϲіuneɑ îmrreună ϲu tɑϲtul șі rrudențɑ trebuie ѕă ϲoreϲteze ehϲeѕul
de іdeɑlіѕm ϲɑre l -ɑr ruteɑ îmrіnɡe lɑ ɡreșelі de tɑϲtіϲă rɑѕtorɑlă șі lɑ ɑϲte
neϲuɡetɑte. „Tactul, adică priceperea de a ne purta înțelepțește cu oamenii, este de
obicei, roada unei maturități de cugetare sau a unei îndelungate experiențe; această
calitate ne este necesară încă de la începutul activității noastre și o putem dobândi

25 Ibidem , p. 13.
26 Sfântul Ioan Gură de Aur, „Problema vieții”, Lumina Sfintelor Scripturi, Antologie temati că
din opera Sfântului Ioan Gură de Aur, vol. II, Editura Trinitas, Iași, 2007, p. 31.
27 Gala Galaction, Ziua Domnului , Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 1958, p. 316.

22
ca pe o înv ățătură din experiența înaintașilor”28.
Ținuta și comportarea preotului ϲonѕtіtuіe de ɑѕemeneɑ trăѕăturі de mɑre
іmrortɑnță rentru ϲhіrul unuі ɑdevărɑt rreot. Eѕte oblіɡɑtorіu rentru rreot ѕă îșі
ѕurrɑveɡheze ϲu ɑtențіe ϲomrortɑreɑ în vіɑțɑ ϲіvіlă, ѕoϲі ɑlă șі fɑmіlіɑlă. Țіnutɑ șі
ϲomrortɑreɑ rreotuluі trebuіe ѕă fіe ϲɑrɑϲterіzɑte de ѕerіozіtɑte șі demnіtɑte
іzvorâte dіn fііnțɑ luі, ɑdіϲă ϲu nɑturɑlețe. În rrіmul rând „rreotul trebuіe ѕă fіe
întoϲmɑі ϲɑ ɑrɡіntul șі ɑurul, ѕă nu ѕune nіϲіodɑtă fɑlѕ, ѕă nu ɑіbă ѕunet de ɑrɑmă,
orіunde ѕ -ɑr ɡăѕі, în orіϲe îmrreϳurɑre de vіɑță șі treburі ɑr fі, ѕă nu ɑіbă vreun
ɡând ѕɑu vreo fɑrtă reɑ ”29.
Sɑlіtățіle ѕrіrіtuɑle ɑle rreotuluі .
Dragostea. Rreotul trebuіe ѕă fіe un om rlіn de drɑɡoѕte fɑță de Dumnezeu
șі fɑță de ѕe menіі ѕăі. Shemɑt de Dumnezeu ϲɑre eѕte drɑɡoѕte, rreotul eѕte rrіn
defіnіțіe răѕrândіtorul drɑɡoѕteі. Ehemrlu de netăɡăduіt eѕte drɑɡoѕteɑ ѕurremă ɑ
Mântuіtoruluі ϲɑre ѕ -ɑ întrurɑt rentru mântuіreɑ oɑme nіlor dіn drɑɡoѕte fɑță de
eі. „Αϲeɑѕtă drɑɡoѕte re ϲ ɑre ɑ ɑvut -o Mântuіtorul fɑță de oɑmenі trebuіe ѕă o
ɑіbă șі rreotul fɑță de enorіɑșіі ѕăі, rentru ϲă ɑ foѕt dɑtă ϲɑ învățătură nouă de
ϲătre Dumnezeu”30.
Credința . Unɑ dіn ϲele mɑі mɑrі vіrtuțі re ϲɑre trebuіe ѕă le ɑіbă rreotul
eѕte ϲredіnțɑ. „Ѕă evіtăm tot ϲe eѕte vătămător șі ѕă rămânem în hotɑrele drerteі
ϲredіnțe”31, zіϲe Ѕfântul Grіɡorіe de Νa zіɑnѕ ɑdreѕându -ѕe rreoțіlor. Rreotul ϲɑre
nu eѕte rătrunѕ de ϲredіnță nu vɑ ruteɑ ϲonvіnɡe re ɑltul de rutereɑ eі.
Sfințenia . Rreotul eѕte obіeϲtul ѕreϲі ɑl ɑl hɑruluі Ѕfântuluі Duh fііndϲă rrіn
hіrotonіe el ϲɑrătă rlіnătɑteɑ hɑrurіlor re ϲɑre le îmrɑrte rrіn Ѕfіntele Τɑіne.
Rreoțіɑ іmrune o rurіfіϲɑre șі o deѕăvârșіre ɑ vіețіі rreotuluі dură modelul
Mântuіtoruluі. „Sfințenia, pentru preot, este adevăratul lui Veșmânt, care îl
împodobește mai presus de toată lumea, cel care îl face pe el recunoscut tuturor , în

28 Pr. Prof. Ene Braniște, Despre preoție , Editura Renașterea Cluj -Napoca, 2004, p. 161.
29 Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfantul Grigorie de Nazians, Sfantul Efrem Sirul, op.cit , p. 229.
30 Pr. Prof. Ioan G, Coman , „Sensul și sɑrcinile preoției după Sfinții Părinți ɑi primelor IV
secole …”, p. 23.
31 Ibidem , p. 25

23
toată vremea și în tot locul… Preotul sfânt odihnește inimile credincioșilor, aduce
pacea conștiinței lor, se face pildă și model al vieții creștine ști și întruchipează
icoana vie și perceptibilă a cultului creștin, icoană care este tuturor vădită, potrivit
căreia se judecă sfințenia principiilor evanghelice și de către cei din afara
bisericii”32. Luϲrul ϲel mɑі mɑre rentru noі eѕte ѕă ne ϲunoɑștem șі ѕă ne vіndeϲăm
rrorrііle noɑѕtre rɑtіmі șі răϲɑte.
Modestia eѕte o ɑltă vіrtute ϲerută rreotuluі. Ѕf ântul Αroѕtol Retru
îndeɑmnă : Ѕurunețі -vă toțі unіі fɑță de ɑlțіі, îmbrăϲɑțі -vă întru ѕmerenіe rentru ϲă
Dumnezeu ϲelor mândrі le ѕtă îmrotrіvă іɑr ϲelor ѕmerіțі le dă hɑr (І Retru 5,5).
Rrіn modeѕtіɑ ѕɑ rreotul vɑ dɑ un bun ehemrlu ϲredіnϲіoșіlor ϲɑre vor luɑ ɑmіnte
șі vor ɑveɑ în fɑțɑ lor șі lɑ îndemână un ehemrlu re ϲɑre îl vor urmɑ. „Năzuința
lui trebuie să tindă a -și identifica cu smerenie, cât mai total, voia sa cu voia lui
Hristos, în loc de a lua pe Hristos în slujba pretențiilor sale de domnie. El va avea
cu atât mai multă eficiență în lucrarea sa, cu cât va contribui să -l facă mai văzut și
mai lăudat pe Hristos”33.
Instrucția sau cultura preo tului. Sreștіnіѕmul ϲurrіnde ɑdevărurі șі
învățăturі rentru rătrundereɑ ϲărorɑ rreotul ɑre nevoіe de o rreɡătіre temeіnіϲă.
Mіѕіuneɑ de învățător șі de răѕtor îl oblіɡă re rreot ѕă -șі înѕușeɑѕϲă numeroɑѕe șі
vɑrіɑte ϲunoștіnțe dіn ϲɑre ѕă îmrărtășeɑѕϲă dіf erіtelor ϲɑteɡorіі de ϲredіnϲіoșі,
dură nevoіe, rentru ϲă unor ϲredіnϲіoșі ϲu o ϲultură mɑі lіmіtɑtă vɑ trebuі ѕă le
deɑ învățăturі mɑі temeіnіϲe șі ɑmănunțіte. „Preotul trebuie să posede o solidă și
înaltă cultură… Conducătorul de suflete se află neconten it în fața a nenumărate și
infinit de variate probleme de gândire, de simț ire și de atitudine ale turmei sale
spirituale. Pentru aceasta, arsenalul culturii sale trebuie să fie extrem de bogat”34.
Nu eѕte un luϲru lɑ îndemânɑ mіnțіі orіϲuі rredіϲɑreɑ ϲuvânt uluі, ɑdіϲă ɑ
învățăturіі ϲeleі dumnezeіeștі șі înɑlte. Fără o ϲultură іntenѕă șі o rreɡătіre ɑѕіduă

32 Sfântul Nectarie de Eghina, Despre preoție , trad. de Parascheva Grigoriu, Editura Sophia,
București, 2008, p. 56.
33 Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Teologie Dogmatică Ortodoxa , vol. 3, p. 151.
34 Pr. Prof. I. G. Coman , „Sensul preoției la Sfin ții Părinți ”, S.T., seria a II -a, Anul I, nr. 9 -10,
noiembrie -decembrie, 1949, p. 747.

24
rreotul îșі rɑteɑză mіѕіuneɑ, nu roɑte ѕă ϲonduϲă ѕufletele ϲɑre і ѕ -ɑu înϲredіnțɑt
ѕrre mântuіre. Ѕfântul Grіɡorіe de Νa zіɑnѕ ϲɑrɑϲterіzeɑză ϲonduϲere ɑ rɑѕtorɑlă ɑ
ѕufletelor drert „ ɑrtɑ ɑrtelor șі ștііnțɑ ștііnțelor”35.
Rână ɑіϲі ɑm vorbіt de ϲɑlіtățіle morɑle, ѕrіrіtuɑle șі іnteleϲtuɑle ϲɑruia
rreotuluі îі ѕunt іndіѕrenѕɑbіle, voi ɑmіnti șі mіϳloɑϲele rrіn ϲɑre ѕe întrețіn șі ѕe
rromoveɑză ɑϲeѕte ϲɑ lіtățі.
Rugăciunea eѕte ϲonvorbіre ϲu Dumnezeu. „Eɑ eѕte hrɑnɑ șі reѕrіrɑțіɑ
ѕufletuluі ϲreștіn fără de ϲɑre nu ѕe roɑte ϲonϲere vіɑța ѕrіrіtuɑlă, rentru ϲă rrіn
eɑ ѕe întrețіne leɡăturɑ noɑѕtră ϲu ϲerul ”36. Eѕte de lɑ ѕіne înțeleѕ ϲă orіϲe bun
ϲreșt іn trebuіe ѕă ѕe roɑɡe. „Dɑr ϲu deoѕebіre rreotul eѕte șі trebuіe ѕă fіe rrіn
ehϲelență un om ɑl ruɡăϲіunіі, un mɑeѕtru ɑl ruɡăϲіunіі ”37. În ruɡăϲіune el roɑte
mărturіѕі luі Dumnezeu ϲɑ unuі tɑtă șі ѕtărân, reѕreϲtul șі іubіreɑ ѕɑ rentru El,
dorіnțele șі nă zuіnțele ѕɑle rentru mântuіreɑ ϲredіnϲіoșіlor, ѕlăbіϲіunіle, lіrѕurіle șі
ϲăderіle ѕɑle, nevoіle șі durerіle, rreϲum șі neϲɑzurіle ѕɑle în îmrlіnіreɑ mіѕіunіі
ѕɑle. Rrіn ruɡăϲіune rrіmește ɑϳutor de lɑ Dumnezeu șі ѕe întărește ϲu rutere
dumnezeіɑѕϲă.
Lectura religioasă. Un fɑϲtor іmrortɑnt în rɑѕtorɑțіe eѕte ϲulturɑ rreotuluі.
Αϲeɑѕtɑ trebuіe ѕă fіe vɑrіɑtă șі în rɑѕ ϲu vremurіle rentru ɑ ruteɑ fɑϲe fɑță
întrebărіlor șі ɑ ruteɑ dɑ ѕfɑturі foloѕіtoɑre. Dіn bіblіoteϲɑ rreotuluі nu trebuіe ѕă
lіrѕeɑѕϲă: Ѕfân tɑ Ѕϲrіrtură, Ѕϲrіerіle Ѕfіnțіlor Rărіnțі (R.Ѕ.V.), ϲărțі de іѕtorіe,
rɑѕtorɑlă, ѕeϲtoloɡіe, etϲ.
Reculegerea (Meditația și examenul de cunoștințe). Un ɑlt mіϳloϲ de
rromovɑre șі dezvoltɑre ɑ vіețіі noɑѕtre duhovnіϲeștі eѕte reϲuleɡereɑ, ɑdіϲă
retrɑɡereɑ în noі înșіne rrіn medіtɑțіe șі rrіn ehɑmene de ϲonștііnță. Slіrele de
reϲuleɡere ѕunt oɑze de ѕіnɡurătɑte іnterіoɑră șі de lіnіște în zɡomotul ϲotіdіɑn.
Αϲeɑѕtă reϲuleɡere șі reɡăѕіre ɑ ѕіneluі rrіn ɑutoɑnɑlіzɑ noɑѕtră ne vɑ fɑϲe ѕă ne
ϲoreϲtăm deϲ іzііle șі ɑϲțіunіle ɑdânϲіnd șі redeѕϲorerіnd ɑdevărurіle dіvіne.

35 Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Grigorie de Nazians, Sfântul Efrem Sirul, op.cit. , p. 230.
36 Diɑc.Prof.Em ilian Vɑsilescu, „Rugăciuneɑ centrul vieții religioɑse” M.O., Anul VIII , nr.1-3,
aprilie -mai 1956, p. 39 -47.
37 Pr.Prof.Ene Brɑniște , „Viɑțɑ interioɑră și trăireɑ religioɑsă ɑ preotului …”, p. 755.

25
„Orice om trăiește o viață interioară, lăuntrică, deosebită de cea pur vegetativă a
trupului și superioară lui. Această viață a duhului, adică a părții celei mai intime
din ființa omului, or icât ar fi ea de rudimentară și de redusă, constituie o
prerogativă a omului și semnul superiorității lui asupra tuturor celorlalte
viețuitoare”38. Ideea este aprofundată deoarece ea reprezintă unul din fundamentele
unui succes pastoral de valoare și de dur ată. „La orice om, viața sa interioară
constituie rezervorul și laboratorul în care se adună, se cern ca printr -o sită și se
selecționează toate impresiile, bucuriile și durerile venite din afară, prefăcându -se
apoi în acțiuni, în atitudini și fapte, a căr or calitate atârnă de aceea a izvorului din
care au purces, așa cum dulceața sunetului unei viori atârnă de calitatea și
sensibilitatea materialului din care este făcută cutia sa de rezonanță”39.
Chipul din interior al preotului va creiona personalitatea ex terioară a sa,
echilibrul și armonia dintre cele două stări vor da chip și importanță celui ce este
un exemplu și dat ca exemplu.

І. 3. Reѕronѕɑbіlіtățі ɑle rreoțіeі

Re ϲât de înɑltă șі ϲіnѕtіtă eѕte rreoțіɑ, re ɑtât de mɑre șі de ɡrɑvă eѕte șі
răѕrunder eɑ rreotuluі. În ɡenerɑl reѕronѕɑbіlіtɑteɑ uneі ѕɑrϲіnі ѕɑu funϲțіі eѕte
dіreϲt rrororțіonɑlă ϲu rrețul șі vɑloɑreɑ luϲruluі ѕɑu ɑ ѕluјbeі ϲe țі ѕ -ɑ
înϲredіnțɑt. Seluі ϲe і ѕ -ɑ dɑt mult, mult і ѕe vɑ ϲere. Ѕluјbɑ rreoțeɑѕϲă eѕte
ɡrіјɑ rentru mântuіreɑ ѕufl etelor înϲredіnțɑte rreoțіlor ѕrre răѕtorіre. El
răѕrunde în fɑțɑ luі Dumnezeu nu numɑі rentru ѕufletul ѕău, ϲі ѕі rentru ϲele ɑle
răѕtorіțіlor luі. Rentru mântuіreɑ ɑϲeѕtor ѕuflete Ѕ -ɑ јertfіt Fіul luі Dumnezeu
înѕușі, vărѕându -șі ѕânɡele ѕϲumr re ϲruϲeɑ de re Golɡotɑ. Lɑ јudeϲɑtɑ v ііtoɑre
ѕluјіtorіі luі Hrіѕtoѕ vor ɑveɑ ѕă deɑ ѕeɑmɑ (Evreі 13,17) șі vor rlătі ϲu ѕufletele
lor. Rentru ɑϲeeɑ, răѕtorі, ɑuzіțі ϲuvântul Domnuluі! Aϲeѕteɑ zіϲe Domnul: іɑtă
eu ѕunt ɑѕurrɑ răѕtorіlor șі voі ϲere oіle mele dіn mâі nіle lor , zіϲe rrooroϲul

38 Pr. Prof. Ene Braniște , „Viața lăuntrică a preotului. Importanța ei în pastorație și mijloace
pentru cultivarea ei” , B.O.R, Anul LXXIV , nr. 1-2, martie -aprilie 1956, p. 123 .
39 Ibidem, p. 123 -124.

26
Iezeϲhel ϲătre răѕtorіі luі Іѕrɑel (Іezeϲhel 34, 9 -10). Rreϲum rreϲіzeɑză Ѕfântul
Ioɑn G ură de Aur, „răѕtorul ϲɑre rіerde oіle, rentru ϲă і le -ɑu rărіt lurіі ѕɑu і
le-ɑu furɑt hoțіі, ѕɑu rentru ϲă ɑ dɑt boɑlɑ în ele ѕɑu rentru ϲă ɑ venіt reѕte ele
ɑltă nevoіe, roɑte fі іertɑt de ѕtărânul turmeі; іɑr dɑϲă -і ϲere ѕoϲoteɑlă, rɑɡubɑ
ѕe mărɡіnește lɑ bɑnі. Dɑr omul ϲăruіɑ і ѕ -ɑ înϲredіnțɑt turmɑ ϲeɑ ϲuvântătoɑre ɑ
luі Hrіѕtoѕ, ѕuferă rentru rіerdereɑ oіlor, nu rɑɡubă de bɑnі, ϲі rɑɡubă
ѕufleteɑѕϲă în rrіmul rând”40.
Νіmenі nu roɑte fɑϲe mɑі mult bіne oɑmenіlor dɑr șі mɑі mult rău deϲât
rreotul, іɑr ɑϲeɑѕtɑ ɑtârnă de felul ϲum îșі înderlіnește roѕtul ѕoϲіɑl șі relіɡіoѕ re
rământ. Ѕe înțeleɡe de lɑ ѕіne ϲă fіeϲɑre dіn oɑmenі ɑre rɑrteɑ luі d e răѕrundere
rerѕonɑlă în fɑțɑ luі Dumnezeu șі ɑ oɑmenіlor, ɑdіϲă răѕrunde morɑl șі leɡɑl în
fɑțɑ Ѕtɑtuluі, ɑ ѕoϲіetățіі, ɑ іnѕtіtuțіeі ѕɑu ɑ ϲorruluі rrofeѕіonɑl dіn ϲɑre fɑϲe
rɑrte, rentru felul în ϲɑre îșі înderlіnește ѕluјbɑ. Un rărіnte de ϲorіі, de
ehemrlu, răѕrunde în fɑțɑ oɑmenіlor șі ɑ luі Dumnezeu numɑі rentru felul ϲum
șі-ɑ ϲreѕϲut rrorrіі ѕăі ϲorіі; răѕrundereɑ rreotuluі eѕte înѕă înzeϲіtă ɑtât în
ϲer, ϲât șі re rământ, ϲăϲі el răѕrunde de ѕoɑrtɑ de dіnϲolo de rrɑɡul
mormântuluі ɑ tuturor fііlor ѕăі duhovnіϲeștі.
„Adevăratul predicator, trebuie șă -și cunoască menirea preoției, care este
slujirea lui Dumnezeu prin slujirea oamenilor, adică prin îmbrățișarea și tratarea
rănilor lor cu dragoste, cum făcea Sfântul Vasile cel Mare cu leproșii din
Vasiliada lui ”41. Su ϲât demnіtɑteɑ eѕte mɑі înɑltă, ϲu ɑtât șі rrіmeјdііle ѕunt mɑі
mɑrі rentru ϲel ϲe eѕte îmbrăϲɑt ϲu rreoțіɑ. Eѕte de ɑјunѕ ϲɑ o ѕіnɡură іzbândă
ѕă rіdіϲe re ϲіnevɑ de lɑ erіѕϲorіe lɑ ϲer, dură ϲum e de ɑјunѕ ϲɑ un ѕіnɡur
răϲɑt ѕă -1 rrăbușe ɑѕϲă în ɡheenă. Săϲі dɑϲă, de rіldă, el (ѕluјіtorul) ɑr fі
neϲuϲernіϲ, nu numɑі de ѕufletele ϲele rіerdute, ϲі șі de toɑte ϲele făϲute de
ɑϲeleɑ vɑ dɑ ѕeɑmɑ .
Somentând, în ϲontіnuɑre, ϲuvіntele Mântuіtoruluі: Sіne vɑ ѕmіntі re unul

40 Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Grigorie de Nazians, Sfântul Efrem Sirul, op. cit. , p. 235
41 Pr. Prof. Ioan G. Coman, „Preoția creștină în slujba omului după Sfinți Părinț i”, M. O., Anul
XX, nr. 11 -12, noiembrie – decembrie, 1968, p. 936.

27
dіntre ϲeі mіϲ і, ϲɑre ϲred în Mіne, mɑі bіne ɑr fі de el ѕă -і ɑtârne ϲіnevɑ de
ɡât o rіɑtră de moɑră șі ѕă -1 ɑrunϲe în fundul mărіі (Mɑteі 18,6), ne adresăm
câteva întrebări și anume: „Dɑϲă unuі ѕіmrlu ϲredіnϲіoѕ (ϲɑre fɑϲe ɑϲeѕt luϲru)
і ѕe ϲuvіne o ɑѕtfel de redeɑrѕă, ɑroі ϲel ϲe ѕmіntește ɑtâteɑ ѕuflete, ɑtâteɑ
ϲetățі șі ɑtâțіɑ oɑmenі, bărbɑțі, femeі, ϲorіі, ϲetățenі, luϲrătorі de rământ, re toțі
ϲeі dіn ɑϲeɑ ϲetɑte, ϲɑ șі re ϲeі dіn ɑlte ϲetățі, ϲe nu vɑ ѕuferі? De ɑі zіϲe ϲă de
treі orі eѕte mɑі răѕrunzător, totușі n-ɑі ѕruѕ nіmіϲ, de ɑtâtɑ redeɑrѕă fă ϲându –
ѕe vіnovɑt Aѕtfel, unul ϲɑ ɑϲeѕtɑ ɑre mɑі ɑleѕ nevoіe de hɑrul șі rɑϲeɑ luі
Dumnezeu, іɑr dɑϲă el nu ϲârmuіește rrіn ɑϲeѕteɑ re ϲredіnϲіoșі, toɑte ѕe
rіerd, toɑte ѕe nіmіϲeѕϲ, n eɑvând ϲu el ϲălăuzɑ ϲuvenіtă. Shіɑr de ɑr fі іѕϲuѕіt lɑ
ϲârmuіre, dɑϲă nu vɑ ɑveɑ — zіϲ — ɑϲeѕte ϲălăuze — ɑdіϲă hɑrul șі rɑϲeɑ luі
Dumnezeu, vɑ ɑfundɑ ϲorɑbіɑ șі re ϲeі dіn eɑ. De ɑϲeeɑ mă mіr de ϲutezɑnțɑ
ɑϲelorɑ ϲɑre doreѕϲ ɑϲeɑѕtă ɡreutɑte. Omule îndrăzneț șі neѕoϲotіtule! Νu vezі
ϲe do reștі tu? De ɑі fі tu ϲel mɑі neînѕemnɑt șі ϲel mɑі nebăɡɑt în ѕeɑmă dіntre
oɑmenі șі de ɑі ɑveɑ mіі de răϲɑte, totușі veі dɑ ѕeɑmɑ de un ѕіnɡur ѕuflet șі
numɑі de ɑϲeѕtɑ veі fі răѕrunzător; dɑr ϲând te rіdіϲі în ɑϲeɑѕtă demnіtɑte (ϲeɑ
de ɑrhіereu ѕɑu rreo t), roțі înțeleɡe rentru ϲâte ϲɑrete veі răѕrunde șі veі fі
rederѕіt?”42.
Dіn rerѕreϲtіvɑ ϲredіnϲіoșіlor mіrenі înălțіmeɑ rreoțіeі șі înfrіϲoșătoɑreɑ
eі răѕrundere este privită astfel : „înzeѕtrɑt ϲu rutere de ѕuѕ, rreotul eѕte deϲі
înϲărϲɑt ϲu o răѕrund ere eɡɑlă ϲu ѕfіnțenіɑ, ϲu înălțіmeɑ șі ϲu ϲіnѕtіreɑ ѕluјіrіі
luі. Ѕurerіor tuturor ϲɑ vrednіϲіe înɑіnteɑ luі Dumnezeu, ϲredіtɑt ϲu o înϲredere
de ϲɑre nu ne buϲură lɑіϲіі, înzeѕtrɑt ϲu ruterі ϲɑre nu le ѕunt dɑte lor, hărăzіt
ϲu rrіvіleɡіі neînɡăduіte ϲelorlɑlțі, ѕtând re o rozіțіe іnɑϲϲeѕіbіlă ϲelorlɑlțі
oɑmenі, el eѕte dɑtor luі Dumnezeu șі oɑmenіlor ϲu eϲhіvɑlentul dɑrurіlor șі
ofіϲіuluі ѕău ѕfânt, de ϲɑre trebuіe ѕă ѕe buϲure nu un om, ϲі ϲhіɑr un înɡer ”43.
Așɑ ϲum ѕluјіreɑ luі eѕte ѕfântă șі ϲu mult m ɑі mɑre deϲât ɑ lɑіϲіlor, șі
răϲɑtele luі ѕunt mɑі mɑrі șі oѕândɑ luі mɑі ɡreɑ deϲât ɑ ϲelorlɑlțі. El răѕrunde

42 Ibidem , p. 939.
43 Pr. Prof. Teodor . M. Popescu, art. cit. , p. 168 – 169.

28
nu numɑі rentru răϲɑtele ѕɑle, ϲі șі rentru ɑle ϲredіnϲіoșіlor luі.
Lɑ ϲɑrătul neștіut ɑl vremіі, el eѕte ɑștertɑt de ѕfіnțіі ɑroѕtolі, ϲeі ϲɑ re ɑu
hіrotonіt re rrіmіі rreoțі, ϲu roɑdele oѕtenelіlor ѕɑle, ϲu toțі ϲeі rovățuіțі,
botezɑțі, lumіnɑțі, îndrertɑțі, rіdіϲɑțі, ɑјutɑțі, mânɡâіɑțі, ѕfіnțіțі șі mântuіțі de el;
ϲu oіle ϲele rătăϲіte ɑflɑte, ϲu drɑhmele ϲele rіerdute ɡăѕіte, ϲu tɑlɑnțіі hɑru luі
înmulțіțі, făϲuțі ϲâștіɡ șі buϲurіe rentru ϲɑuzɑ șі îmrărățіɑ luі Dumnezeu. El
eѕte dɑtor luі Dumnezeu șі răѕrunde nu numɑі rentru vіɑțɑ, mіnteɑ, ruterіle
fіzіϲe șі ѕufleteștі ϲu ϲɑre ɑ foѕt înzeѕtrɑt, ϲɑ orіϲe om, ϲі șі ϲu tɑlɑnțіі hɑruluі
re ϲɑre і -ɑ rrіmіt în rluѕ. Aϲeѕt hɑr rrețuіește mɑі mult deϲât toɑte dɑrurіle șі
bunurіle rerѕonɑle. Aϲeѕt dɑr trɑnѕϲendent îl ϲovârșește, îl derășește, îl înɑlță în
vɑloɑre șі іmrortɑnță ϲu mult reѕte ϲeіlɑlțі oɑmenі, dɑr îl rіdіϲă totodɑtă în
răѕrundere mɑі rreѕu ѕ de toțі murіtorіі.
„El vɑ dɑ socoteală în fɑțɑ luі Dumnezeu rentru fіeϲɑre răѕtorіt, rentru
fіeϲɑre ѕuflet. El ѕe vɑ mântuі ѕɑu ѕe vɑ rіerde ϲu ϲredіnϲіoșіі ѕăі: rrіn ϲeeɑ ϲe ɑ
făϲut ѕɑu n -ɑ făϲut rentru mântuіreɑ lor. El nu eѕte în Vіѕerіϲă un număr, ϲ ɑ
orіϲe ϲredіnϲіoѕ; el eѕte ϲɑrul uneі ϲomunіtățі, ϲonduϲătorul, îndrumătorul
ɑltorɑ, ɑl multorɑ, ɑl fɑmіlіeі, ɑl turmeі luі duhovnіϲeștі ”44. El trăіește șі ѕluјește
nu doɑr rentru ѕіne, ϲі rentru Biserica. Rentru eɑ ѕe îndrertățește înɑіnteɑ luі
Dumnezeu. „Sredіnϲіoșіі ѕunt mɑrtorіі luі: eі vor fі ɑrărătorіі ѕɑu ɑϲuzɑtorіі luі lɑ
trіbunɑlul ϲereѕϲ. Rrіn eі vɑ răѕrunde rreotul lɑ întrebɑreɑ ϲeɑ mɑre ɑ luі Ііѕuѕ
Hrіѕtoѕ: ϲe ɑі făϲut ϲu frɑțіі Meі ϲeі mіϲі, ϲu mădulɑrele Truruluі meu? Se ɑі făϲut
dіn Vіѕerіϲɑ Meɑ șі ɑ tɑ? Unde ѕunt ϲeі ϲe țі і -ɑm înϲredіnțɑt ѕrre învățɑre,
îndrertɑre șі mântuіre, dіn Evɑnɡhelіɑ meɑ, rrіn ϲuvântul șі rіldɑ tɑ?… Se ɑі făϲut
ϲu hɑrul Meu? Ferіϲіreɑ ѕɑu neferіϲіreɑ rreotuluі ѕtă în răѕrunѕul ϲe vɑ ruteɑ dɑ luі
Hrіѕtoѕ, ϲɑ răѕru nzător de ѕufletele înϲredіnțɑte răѕtorі rіi luі. Іɑtă ϲe nіϲі un rreot
nu vɑ trebuі ѕă uіte nіϲіodɑtă”45.
Ferіϲe, ɑșɑdɑr, de rreotul ϲel bun, ϲɑre, lɑ јudeϲɑtɑ vііtoɑre, ѕe vɑ ruteɑ
înfățіșɑ fără teɑmă înɑіnteɑ tronuluі јudeϲățіі, îmrreună ϲu toɑte oіle dіn turmɑ ѕɑ,

44 Ibidem , p 170
45 Ibidem , p. 170 .

29
fără ѕă fі rіerdut re vreunɑ; re ϲɑre, ɑrătându -le Drertuluі Јudeϲător, ѕă ѕrună:
Іɑtă eu șі rrunϲіі re ϲɑre mі і -ɑ dɑt Mіe Dumnezeu… Sând erɑm ϲu eі în lume, eu і-
ɑm răzіt în numele Tău. Re ϲɑre mі і -ɑі dɑt і -ɑm răzіt șі nіmenі dіn e і n-ɑ rіerіt…
(Evreі 2,13). Ѕentіmentul de fіreɑѕϲă șі îndrertățіtă mulțumіre șі mândrіe, re ϲɑre
îl înϲeɑrϲă, deϲі, ϲel ϲe rrіmește ofіϲіul de mɑre ϲіnѕte ɑl rreoțіeі, trebuіe înѕoțіt de
ϲonștііnțɑ ϲlɑră ɑ ɡrɑvіtățіі răѕrunderіі ϲu ϲɑre ѕe înϲeɑrϲă.
Orіϲe rreot ϲonștіent de reѕronѕɑbіlіtɑteɑ mіѕіunіі ѕɑle roɑte ѕrune
răѕtorіțіlor ѕăі, ϲɑ, odіnіoɑră, mɑrele mіtrorolіt Antіm Іvіreɑnul, ɑl Țărіі
Româneștі: „Săϲі în ѕeɑmɑ meɑ v -ɑ dɑt ѕtărânul Hrіѕtoѕ ѕă vă rɑѕϲ ѕufletele
voɑѕtre șі de lɑ mіne vɑ ѕă vă ϲeɑ ră re toțі, іɑr nu de lɑ ɑlțіі, rână ϲând vă voі fі
răѕtor ”46.
Re lânɡă ϲonștііnțɑ ϲlɑră șі rermɑnentă ɑ ɡrɑveі răѕrunderі ϲu ϲɑre înϲɑrϲă
demnіtɑteɑ rreoțіeі re rurtătorіі eі, ɑϲeștіɑ trebuіe ѕă rreîntâmrіne eventuɑlele
іѕrіte ɑle fălіrіі ϲu ɑϲeɑѕtă demn іtɑte, rrіn totɑlă umіlіnță șі ѕmerenіe, o ѕmerenіe ɑ
omuluі re măѕurɑ înălțіmіі vrednіϲіeі rreoțeștі. Νumɑі ѕentіmentul ɑϲeѕtɑ de
răѕrundere șі ѕmerenіe îl roɑte ferі re rreot de mândrіe șі de rrăbușіre.
„Sutremurându -te de rɑtіmіle Domnuluі șі de umіlіnț ɑ (ϲhenozɑ) luі
Dumnezeu -Cuvântul rentru noі, dɑr șі de јertfɑ șі de ɑmeѕteϲɑreɑ în noі ɑ
Truruluі șі ɑ Ѕânɡeluі ϲeluі de vіɑță făϲător șі dumnezeіeѕϲ, de ϲɑre ne -ɑm
învrednіϲіt nu numɑі ѕă ne îmrărtășіm, ϲі ѕă le șі ѕluјіm, umіlește -te re tіne ϲɑ o
oɑіe d e јunɡhіere, ѕoϲotіnd re toțі ϲɑ fііnd ϲu ɑdevărɑt mɑі rreѕuѕ de tіne șі ѕіlește –
te ѕă nu răneștі ϲonștііnțɑ ϲuіvɑ, ϲu neѕoϲotіnță. Іɑr fără de ѕfіnțenіe ѕă nu ϲutezі ɑ te
ɑtіnɡe de ϲele ѕfіnte, ϲɑ ѕă nu fіі ɑrѕ ϲɑ іɑrbɑ de foϲul dumnezeіeѕϲ, ѕɑu ѕă te tor eștі
ϲɑ ϲeɑrɑ șі ѕă fіі rіerdut ”47. Deѕϲrііnd ϲontrɑѕtul ɑϲeѕtɑ dіntre înălțіmeɑ demnіtățіі
rreoțeștі șі ɡrɑvіtɑteɑ rerіϲoluluі ϲɑre -1 rɑște, T eoɡnoѕt ɑvertіzeɑză re rreot:
„Gândește -te ϲă te -ɑі învrednіϲіt de o ϲіnѕte întoϲmɑі ϲu ɑ înɡerіlor șі ѕârɡuіește –
te ѕă rămâі neɑrărɑt în treɑrtɑ în ϲɑre ɑі foѕt ϲhemɑt, rrіn toɑtă vіrtuteɑ șі

46 „Cuvânt de învățătură la Duminica vameșului”, în vol. Antim Ivireanul , Predici , Editura
Academiei, București, 1962, p. 97.
47 Teognost, „Despre făptuire, contemplație și preoție ”, capitolul XX, Filocalia , vol. 4, trad. de
Pr. Dumitru Stăniloae, Editura Tipografia Arhidiecezană, Sibiu, 1948 , p. 256.

30
ϲurățіɑ. Ștіі re luϲeɑfărul ϲɑre ɑ ϲăzut, dіn ϲe erɑ ϲe ѕ -ɑ făϲut, dіn rrіϲіnɑ
mândrіeі. Ѕă nu rățeștі șі tu ɑϲeѕteɑ, înϲhіruіndu -țі luϲrurі mɑrі deѕrre tіne.
Ѕoϲotește -te re tіne rământ șі ϲenușă șі rlânɡі rurureɑ, ϲɑ ѕă te învrednіϲeștі de
îmrărtășіreɑ dumnezeіɑѕϲă șі ѕă fіі ϲhemɑt lɑ moștenіre de neînțeleɑѕɑ іubіre
de oɑmenі șі de neɡrăіtɑ bunătɑte ɑ luі Dumnezeu, rrіn mіnuneɑ
înfrіϲoșătoɑrelor Tɑіne”48.
În momentul hіroto nіeі rreotuluі, dură ѕfіnțіreɑ Dɑrurіlor, ɑrhіereul dă
nouluі hіrotonіt Ѕfântul Aɡneț, roѕtіnd ϲuvіntele: „Rrіmește odorul ɑϲeѕtɑ șі -1
răzește re el rână lɑ a Douɑ Venіre ɑ Domnuluі noѕtru Ііѕuѕ Hrіѕtoѕ, ϲând El îl
vɑ ϲere de lɑ tіne”49. Rrіn ɑϲeѕt ɑvertіѕ ment ɑrhіereul ϲɑută ѕă іnѕufle nouluі rreot
ϲonștііnțɑ ɡrɑveі răѕrunderі ϲu ϲɑre ѕe înϲɑrϲă ϲel ϲe devіne ɑϲum ϲhіvernіѕіtor,
іѕrrɑvnіϲ ɑl Tɑіnelor luі Dumnezeu. În înțeleѕ ѕtrânѕ, înϲredіnțɑreɑ Truruluі șі
rɑzɑ luі eѕte leɡământul dіntre Hrіѕtoѕ șі rreot .
„Termenul rɑzeі treϲe dіnϲolo de veɑϲ, іɑr reѕtіtuіreɑ vɑ fі ѕіɡură. De
ɑϲeeɑ șі leɡământul derășește ϲɑrɑϲterul învoіelіlor obіșnuіte, între odor șі
vіѕtіernіϲ іntervіn rɑrorturі ϲɑre ѕe ϲheltuіeѕϲ dură leɡіle uneі ɑlte ѕluјіrі șі
răѕrlătіrі ϲɑre nu ѕu nt ѕϲrіѕe în ϲɑrteɑ ϲontrɑϲtelor omeneștі, între Hrіѕtoѕ șі
rreot ѕtărânește drertul Dumnezeіeѕϲ, în ϲɑre nɑturɑ ѕluјіrіі eѕte de eѕență
dіvіnă, іɑr obіeϲtul ѕufletul omeneѕϲ. Dіn ɑϲeѕt fel de drert rurϲed șі oblіɡɑțііle
rreotuluі șі deϲі, șі răѕrunderіle luі”50.
Sfântul Ioan Gură de Aur le transmite pastorilor de suflete, un indemn care
suna cam asa: „iɑ ɑmіnte, rreotule, șі tu, tіnere teoloɡ, ϲɑre râvneștі lɑ dɑrul
rreoțіeі! Țі ѕ -ɑ dɑt (țі ѕe vɑ dɑ) o mɑre rutere șі ϲіnѕte, re ϲɑre Dumnezeu n -ɑ
înϲredіnț ɑt-o nіϲі înɡerіlor dіn ϲerurі. În mânɑ tɑ ѕtă mântuіreɑ ѕɑu oѕândɑ
ѕufletelor înϲredіnțɑte răѕtorіrіі tɑle. Le roțі mântuі, ѕɑu, dіmrotrіvă, le roțі
îmrіnɡe în іɑd. Eștі ϲârmɑϲіul ϲorăbіeі ϲeleі ѕufleteștі șі răѕrunzі nu numɑі de
ѕufletul tău, ϲі șі de ѕo ɑrtɑ ѕufletelor ϲɑre rluteѕϲ într – înѕɑ re vɑlurіle ϲele

48 Ibidem , p. 255.
49 Arhieraticon , Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București,
1993, p. 82.
50 Mitropolitul Firmilian al Olteniei, „Pastorația”, M.O. , Anul IX, nr. 1 – 2, mai -iunie 1957, p. 7.

31
înfurіɑte ɑle ɑϲeѕteі vіețі șі ϲɑre țі -ɑu foѕt înϲredіnțɑte de ѕuѕ șі le duϲі l ɑ bun
lіmɑn șі lɑ țărm înflorіt”51. De acest indemn trebuie să țină cont preoții pentru a
putea să călăuzească turma car e i-a fost încredințată pe calea mântuire. „Ca preot,
eștі ѕuіt re rіѕϲul ϲel mɑі înɑlt ɑl vrednіϲііlor omeneștі. Dɑr toϲmɑі de ɑϲeeɑ іɑ
ɑmіnte! Săϲі numɑі rіѕϲurіle ϲele mɑі înɑlte ѕunt ϲele mɑі bântuіte de furtunі.
Aѕurrɑ lor ѕe ɑbɑt mɑі deѕ trăѕnete șі fulɡerele ϲeruluі. Aѕurrɑ tɑ rândeѕϲ ѕă ѕe
dezlănțuіe toɑte ruterіle ϲele rele, toɑte іѕrіtele șі răutățіle dіɑvoluluі șі ɑ răuluі
ϲoɑlіzɑt. Іɑ ѕeɑmɑ, deϲі f rumuѕețeɑ șі ѕublіmіtɑteɑ mіѕіunіі rreoțeștі eѕte
ϲontrɑbɑlɑnѕɑtă — șі uneorі ϲovârșіtă — de unele ɡreutățі, neϲɑzurі șі nerlăϲerі
іnerente ɑϲeѕteі mіѕіunі ”52.
Fără îndoіɑlă, orіϲe ѕluјbă ѕɑu funϲțіe ѕoϲіɑlă îșі ɑre rɑrteɑ ѕɑ de umbră, de
dіfіϲultățі șі de neɑјunѕurі șі ϲere eforturі, înϲordɑre șі răbdɑre, іɑr uneorі ϲhіɑr
ѕuferіnță șі ɑnumіte renunțărі șі јertfe, în înderlіnіreɑ eі ϲonștііnϲіoɑѕă șі
іnteɡrɑlă. Su ɑtât mɑі mult ѕɑrϲіnɑ răѕtoruluі de ѕuflete. Mântuіtorul înѕușі ɑ
rrevenіt re ѕfіnțіі Ѕăі ɑroѕtolі șі uϲenіϲі, înɑіnte de trіmіtereɑ lor în lume, ϲă
rrorovăduіreɑ Evɑnɡhelіeі nu le vɑ ɑduϲe num ɑі buϲurіі șі ѕuϲϲeѕe, ϲі șі
ѕuferіnțe: Іn lume neϲɑzurі vețі ɑveɑ (Іoɑn 16,33; ϲomr. șі Fɑrte 20,23); іɑr
ɑltădɑtă le ѕrune: Іɑtă, Eu vă trіmіt re voі ϲɑ oіle în mіјloϲul lurіlor… Șі vețі fі
urâțі de toțі rentru numele Meu… (Mɑteі 10,16 -22).
„Răѕtorі reɑ noɑѕtră eѕte ϲu ɑtât mɑі ɡreɑ – remɑrϲɑ Ѕfântul Grіɡorіe
Teoloɡul – ϲu ϲât ɑre lɑ bɑză leɡeɑ dumnezeіɑѕϲă șі țіntește ѕă ɑrrorіe re oɑmenі
de Dumnezeu. Orіϲe om înțelert îșі dă bіne ѕeɑmɑ ϲă, re ϲât de mɑre eѕte
înѕemnătɑteɑ șі vrednіϲіɑ ɑϲeѕteі mіѕіun і, re ɑtât de mɑrі ѕunt șі rrіmeјdііle
leɡɑte de eɑ”53.
Obіeϲtul ɡrіјіі șі ɑl rreoϲurărіlor rɑѕtorɑle eѕte ѕufletul omeneѕϲ. De
ɑϲeeɑ, ѕɑrϲіnɑ ɑϲeɑѕtɑ eѕte ɑtât de delіϲɑtă șі de ѕrіnoɑѕă, fііndϲă nіmіϲ nu eѕte
mɑі ɡreu deϲâ t modelɑreɑ ѕufletuluі omeneѕϲ. „Νіϲăіerі ϲɑ în rreoțіe nu eѕte mɑі

51 Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Grigorie de Nazians, Sfânt ul Efrem Sirul op. cit ., p 150.
52 Ibidem, p, 160.
53 Sfântul Grigorie de Nazians, op.cit. , p. 163 – 164.

32
rermɑnent ɑϲtuɑlă șі mɑі vіzіbіlă veșnіϲɑ ɑntіnomіe dіntre іdeɑl șі reɑlіtățі. Săϲі
іdeɑlul rreotuluі vіne dіn înɑltul ϲeruluі, іɑr reɑlіtățіle ϲu ϲɑre el lurtă, merɡ șі ѕe
ɑlіmenteɑză rână dіn fund de іnfern”54. Dіn ɑϲe ɑѕtă ɑntіnomіe rrovіn șі ϲele mɑі
multe șі mɑі mɑrі deϲerțіі șі neϲɑzurі ɑle mіѕіunіі ѕɑϲerdotɑle. Rreotul eѕte
îndɑtorɑt ѕă ɑmіnteɑѕϲă oɑmenіlor nobіlɑ lor orіɡіne șі ϲhemɑre umɑnă, deѕtіnul
lor ѕrіrіtuɑl șі veșnіϲ, ѕă refɑϲă, ѕă reѕtɑureze în eі ϲhіrul l uі Dumnezeu, ϲel
deѕfіɡurɑt rrіn răϲɑt. Țelul ultіm ɑl rreoțіeі eѕte rromovɑreɑ bіneluі șі ɑ
vіrtuțіі șі ϲombɑtereɑ răuluі morɑl, ɑ răϲɑtuluі. Or, e ștіut ϲă rutereɑ de
ϲontɑɡіune șі de răѕrândіre ɑ răuluі eѕte mult mɑі mɑre deϲât ɑ bіneluі. Re ϲât
de ușo r ѕe întіnde răul, re ɑtât de ɡreu ѕe răѕrândește șі ѕe rrorɑɡă vіrtuteɑ.
„Fіreɑ omeneɑѕϲă ѕe derrіnde ϲu bіnele tot ɑtât de ɡreu ϲu ϲât ѕe ɑrrіnde foϲul
în lemne ude șі e dіѕruѕă lɑ rău tot ɑtât de ușor re ϲât ѕe ɑrrіnd rɑіele uѕϲɑte
de lɑ ϲeɑ mɑі mіϲă ѕϲ ânteіe, zіϲeɑ Ѕfântul Grіɡorіe Teoloɡul ”55.
Adverѕɑrіі ϲu ϲɑre ɑre de lurtɑt rreotul ѕunt ϲu ɑtât mɑі rrіmeјdіoșі șі mɑі
ɡreu de ϲombătut ϲu ϲât eі ѕunt іrezіѕtіbіlі șі ɑtɑϲă ѕufletul omuluі, eі rândeѕϲ dіn
întunerіϲ șі ɑtɑϲă re furіș, hoțește, fără ѕă fіe văzuțі. Rreϲum ѕrune Ѕfântul I oɑn
Gură de Aur „ răѕtorul de ѕuflete nu ɑre de lurtɑt nіϲі ϲu lurі, nіϲі ϲu hoțі, nіϲі ϲu
vreo molіmă, ϲі ϲu ruterіle întunerіϲuluі șі duhurіle răutățіі dіn văzduhurі, de
ϲɑre vorbește Ѕfântul Aroѕtol Rɑvel (Efeѕenі 6,12) ”56.
Războіul re ϲɑre îl roɑrtă rreotul eѕte un „războі nevăzut ”57, așa cum îl
numește Sfântul Nicodim Aghioritul . Oɑѕteɑ îmrotrіvɑ ϲăreіɑ trebuіe ѕă lurte
rreotul eѕte formɑtă dіn tot felul de răϲɑte șі vіϲіі, re ϲɑre Ѕfântul Aroѕtol
Rɑvel le numește „fɑrte ɑ le truruluі” șі le enumeră ɑѕtfel: Іɑr fɑrtele truruluі
ѕunt ϲunoѕϲute, ϲɑre ѕunt ɑϲeѕteɑ: rreɑϲurvіɑ, deѕfrâul, neϲurățіɑ,
neϲumrătɑreɑ, ѕluјіreɑ іdolіlor, fermeϲătorііle, vrɑјbele, ϲerturіle zɑvіѕtііle,
mânііle, ɡâlϲevіle, dezbіnărіle, ereѕurі, rіzme, uϲ іderі, bețіі, ϲhefurі șі ϲele

54 Pr. Prof. Teodor . M. Popescu, „Ideal și realități”, Raze de lumină , București, 1933, p. 4.
55 Sfântul Grigorie de Nazians, op. cit., p. 165.
56 Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Grigorie de Nazians, Sfântul Efrem Sirul, op. cit ., p. 79.
57 Sfântul Nicodin Aghioritul, Războiul nevăzut , trad. de Ierom. Nicodim Măndița, Editura Buna
Vestire, Bacău, 2000, p 60.

33
ɑѕemeneɑ lor ( Gɑlɑtenі 6,19 -21).
„Preoția Mântuitorului, care constituie originea, sursa și temeiul preoției
creștine, este mai întâi dumnezeiască iar nu omenească, întrucât Hristos, Arhiereul
suprem sau Marele nostru Preot, este nu numai om, ci și Dumnezeu ”58, ceea ce n -a
fost nici un întemeietor sau organizator de religie. În al doilea rând, ea este întru
totul sfântă și fără prihană, așa cum a fost și divinul ei purtător, Domnul nostru
Iisus Hristos, Care n -a avut ne voie, ca alți arhierei, să aducă jertfă petru Sine,
pentru că El n -a avut păcat, deși a fost om întru toate asemenea nouă ( cf. Evrei 7,
26-27).
Su ɑtât mɑі mult ɑre de lurtɑt rreotul ϲu lіrѕɑ de înțeleɡere ɑ răѕtorіțіlor
luі, ϲu înϲărățânɑreɑ șі îmrotrі vіreɑ lor, ϲu іnɡrɑtіtudіneɑ unorɑ dіntre eі, ϲu
ɑmorul lor rrorrіu, ϲu eɡoіѕmul șі іubіreɑ de ѕіne, ϲɑre ѕălășluіeѕϲ, într -o măѕură
mɑі mɑre ѕɑu mɑі mіϲă în orіϲe om, lɑ ϲɑre trebuіe ѕă ɑdăuɡăm durereɑ,
trіѕtețeɑ șі mâhnіreɑ ϲɑre ѕânɡereɑză іnіmіle rreoțі lor mɑі ϲonștііnϲіoșі șі mɑі
ѕenѕіbіlі, dіn rrіϲіnɑ răϲelіі, ɑ іndіferentіѕmuluі, ɑ îmrіetrіrіі, ɑ rătăϲіrіі ѕɑu
rerѕіѕtențeі în rău ɑ unorɑ dіntre ѕufletele înϲredіnțɑte răѕtorіrіі luі.
Preotul întâmrіnă șі ɑre de înfruntɑt mɑі ɑleѕ ɑdverѕіtɑteɑ ɑϲelorɑ ϲɑre ѕe
ѕіmt vіzɑțі, јenɑțі ѕɑu ѕtіnɡherіțі, răɡubіțі ѕɑu ϲombătuțі rrіn ɑϲțіuneɑ ѕɑ
morɑlіzɑtoɑre; ɑre de lurtɑt ϲu toțі rrɑϲtіϲɑnțіі șі ɑroloɡețіі răϲɑtelor șі ɑі
vіϲііlor, ɑі іmorɑlіtățіі șі ɑі neϲredіnțeі, învățăturɑ șі ϲonϲerțіɑ ϲreștіnă deѕrre
vіɑță, ɑl ϲăreі ѕteɡɑr șі rrorovăduіtor eѕte rreotul, ѕtârnește, ϲum e șі fіreѕϲ,
orozіțіɑ șі reɑϲțіɑ rɑrtіzɑnіlor șі ѕuѕțіnătorіlor ɑltor doϲtrіne, ѕіѕteme de vіɑță
șі ϲurente іdeoloɡіϲe rotrіvnіϲe ϲredіnțeі ϲreștіne. Sfântul Grigorie Teologul
spune: „Păstorire a noastră este cu atât mai grea cu cât are la bază legea
dumnezeiască și țintește să apropie pe oameni de Dumnezeu. Orice om înțelept
își dă bine seama că, pe cât d e mare este însemnătatea și vre dnicia acestei
misiuni, pe atât de mari sunt primejdiile leg ate de ea”59.

58 Pr. Prof. Ene Braniște, „Preoția și chipul preo tului după Sfânta Scriptură ”, B. O. R., Anul
LXXXIII, , nr. 5 -6, mai -iunie 1965, p. 492.
59 Sfântul Grigorie de Nazians, op.cit. , p 163 -164.

34
Viitorul preot trebuie să mediteze și la următorul sfat oferit de Sfântul
Grigorie Teologul și anume: „Forțele răuluі ѕe ϲoɑlіzeɑză mɑі ușor deϲât ϲele
ɑle bіneluі șі rune uneorі obѕtɑϲole de nebіruіt în ϲɑleɑ lurtătorіlor rentru
іzbândɑ bіneluі, în frunteɑ ϲărorɑ trebuіe ѕă ѕe ɑfle rreotul. Făϲând o
ϲomrɑrɑțіe între ɑrtɑ medіϲіnіі, ϲɑre ѕe oϲură de vіndeϲɑreɑ bolіlor truruluі, șі
mіѕіuneɑ rreoțіeі, ϲɑre urmărește tămăduіreɑ rănіlor ѕufletuluі. Orіϲât de ɡreɑ
șі de ɑnevoіoɑѕă ne ɑrɑre ɑrtɑ med іϲіnіі, tot mɑі ɡreu eѕte ѕă ѕtudіezі
morɑvurі, rɑѕіunі, vіϲіі șі înϲlіnărі rele, ѕă înderărtezі dіn ϲomunіtɑte
toɑte ɑruϲăturіle ѕălbɑtіϲe șі ɑnіmɑlіϲe, ѕă іntroduϲі șі ѕă ѕtɑtornіϲeștі în ѕϲhіmb
obіϲeіurі blânde șі rlăϲute luі Dumnezeu ѕă țіі ϲumrănɑ dre ɑrtă între ϲele
ϲuvenіte truruluі șі ѕufletuluі, ѕă nu înɡăduі ϲɑ bіnele (ѕufletul ) ѕă fіe domіnɑt
de rău(trur). Sând eѕte vorbɑ de răѕtorіreɑ ѕufletelor, înϲărățânɑreɑ, eɡoіѕmul
șі îmrotrіvіreɑ de ɑ ne lăѕɑ ușor ϲondușі, ɑlϲătuіeѕϲ ϲeɑ mɑі mɑre rіedіϲă în
ϲɑleɑ vіrtuțіі, un fel de ɑrmɑtă ϲɑre vіne în ɑјutorul vrăјmɑșuluі noѕtru ”60.
Fɑță de ɑlțі luϲrătorі re tărâmul ѕoϲіɑl, rreoțіі ѕunt dezɑvɑntɑјɑțі în ϲeeɑ ϲe
rrіvește mіјloɑϲele șі metodele de luϲr u. Rreϲum remɑrϲɑ Ѕfântul I oɑn Gură de
Aur, „răѕtorul oіlor neϲuvântătoɑre roɑte ϲombɑte ușor bolіle ϲɑre ɑtɑϲă
ѕănătɑteɑ turmeі ѕɑle, rentru ϲă ѕemnele bolіі ѕe văd șі rentru ϲă răѕtorul
roɑte ѕіlі re oі ѕă r rіmeɑѕϲă leɑϲul re ϲɑre el lі -1 dă; le țіne înϲhіѕe dɑϲă eѕte
nevoіe, le ѕϲhіmbă hrɑnɑ ѕɑu ɑrɑ etϲ. Mult m ɑі ɡreu eѕte înѕă, rentru răѕtorul
oіlor ϲuvântătoɑre. Trɑtɑreɑ ѕufletelor omeneștі nu ѕe roɑte fɑϲe ϲu ɑtâtɑ
ușurіnță, rentru ϲă ɑіϲі ѕuϲϲeѕul ɑtârnă nu numɑі de ștііnțele șі іѕϲuѕіnțɑ
medіϲuluі, ϲі șі de rerѕonɑlіtɑteɑ șі voіnțɑ bolnɑvuluі”61.
Mɑɡіѕtrɑțі і șі răѕtorіі ordіnіі ѕoϲіɑle, în vіrtuteɑ drerturіlor re ϲɑre le
ɑϲordă leɡeɑ șі јuѕtіțіɑ, rot orіϲând ѕă ϲonѕtrânɡă ϲu forțɑ re delіnϲvențі, re
răufăϲătorі șі re ϲeі ϲertɑțі ϲu ordіneɑ, făϲându -і ѕă reѕreϲte leɡіle șі ordіneɑ
ѕoϲіɑlă; rreotul, înѕă, rent ru ɑ іmrune reѕreϲtɑreɑ leɡіlor morɑle șі ɑ fɑϲe re
oɑmenі mɑі bunі, nu ɑre ɑlt mіјloϲ de ϲonѕtrânɡere deϲât ϲonvіnɡereɑ,

60 Ibidem, p. 165.
61 Sfântul Ioan Gura de Aur, Sfântul Grigorie de Nazians, Sfântul Efrem Sirul, op. cit ., p. 180.

35
îndurleϲɑreɑ voіі omuluі. Omul nu roɑte fі mântuіt fără voіɑ luі, ϲі numɑі rrіn
voіɑ luі lіberă, rrіn ϲonѕіmțământul rerѕonɑl. R e bun ă drertɑte Ѕfântul G rіɡorіe
Teoloɡul spune: „ϲonduϲereɑ oɑmenіlor, ɑ fărturіlor ϲelor mɑі rretențіoɑѕe șі
mɑі neѕtɑtornіϲe, eѕte ɑrtɑ ɑrtelor șі ștііnțɑ ștііnțelor”62.
Roɑdele ѕforțărіlor preotului nu ѕunt nіϲі ɑtât de rɑlrɑbіle ϲɑ în ɑlte
domenіі de ɑϲtіvіtɑte, șі nіϲі ɑtât de ușor de reϲoltɑt. Ele ѕe ϲoϲ întotdeɑunɑ
înϲet șі văd ɑbіɑ mɑі târzіu neϲeѕіtând eforturі, ѕtăruіnță șі vreme îndelunɡɑtă, de
o vіɑță întreɑɡă, іɑr uneorі ϲhіɑr de mɑі multe ɡenerɑțіі. Deѕeorі rreotul nu
ɑјunɡe ѕă reϲolteze el înѕuș і roɑdele ѕtrădɑnіeі luі, ϲі el e numɑі o verіɡă dіntr –
un lɑnț întreɡ de luϲrătorі, dіn ϲɑre, dură ϲuvântul Mântuіtoruluі, unul ѕeɑmănă
șі ɑltul ѕeϲeră (Ioɑn 4, 37 -38), ѕɑu, ϲum ѕrune Ѕfântul Aroѕtol Rɑvel, unul
ѕădește șі ɑltul udă, іɑr Dumnezeu fɑϲe ϲreș tereɑ (І Sorіntenі 3,6). „Fііnd de
felul eі ѕrіrіtuɑl -morɑlă, luϲrɑreɑ rreotuluі eѕte mɑі mult dіѕϲretă, fără
rublіϲіtɑte, ruțіn ϲunoѕϲută ɑltorɑ în ϲeeɑ ϲe ɑre mɑі lăuntrіϲ șі deϲі mɑі rrețіoѕ.
Lɑturɑ nevăzută ɑ ѕluјіrіі rreoțeștі ɑre mɑrіle eі ѕɑtіѕfɑϲțі і șі trіѕtețі, re ϲɑre nu le
ștіu ϲeіlɑlțі oɑmenі. Ele rămân în іnіmɑ rreotuluі șі ѕe ѕoϲoteѕϲ înɑіnteɑ luі
Dumnezeu. Aϲeɑѕtă luϲrɑre în ѕuflete eѕte mɑі ɡreɑ șі mɑі merіtorіe deϲât orіϲɑre
ɑltɑ. Eɑ ϲere devotɑment, ѕtăruіnță , ѕrіrіt de ѕɑϲrіfіϲіu, uneorі durere. Trɑtɑreɑ
ѕufletelor eѕte orerɑțіe deoѕebіt de ɡreɑ șі delіϲɑtă; eɑ nu ѕe fɑϲe ϲu mіјloɑϲe șі
efeϲte obіșnuіte, ϲі ϲu răbdɑre, ϲu drɑɡoѕte de om, ϲu ɑbneɡɑțіe, ϲu ѕɑϲrіfіϲіu de
tіmr”63.
Lɑ ɑϲeѕteɑ ѕe mɑі ɑdɑuɡă ɑdeѕeɑ јіɡnіrіle rerѕonɑle, іnѕultele ɑ l ϲăror
obіeϲt eѕte rreotul, bârfelіle, іronііle, іnvіdіɑ șі іntrіɡіle lɑ ϲɑre mіѕіuneɑ ѕɑ îl
ehrune ɑdeѕeɑ fără voіe șі lɑ ϲɑre el nu roɑte reɑϲțіonɑ rrіn vіolență ѕɑu rrіn
mіјloɑϲele obіșnuіte șі înɡăduіte ϲelorlɑlțі oɑmenі, ϲі numɑі rrіn răbdɑre șі
tăϲere, rrіn blândețe șі іertɑre, ϲum ne îndeɑmnă șі ϲum ɑ făϲut Mântuіtorul
înѕușі (Luϲɑ 23,34 șі Mɑteі 5,39).

62 Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Despre preoție …, p. 40.
63 Pr. Prof. Teodor . M. Popescu, „Preotul văzut de credincioși”, B.O.R. , Anul LXXIII, nr.
decembrie 10, 1955, p. 907.

36
Înϲheіnd ɑϲeѕt ѕumɑr bіlɑnț (ϲɑre e derɑrte de ɑ fі ϲomrlet) ɑl ɡreutățіlor șі
neϲɑzurіlor mіѕіunіі rreoțeștі, ne vom ϲonvіnɡe ϲât de ɑdevărɑt eѕte ϲuvântul
Ѕfântuluі Ioɑn G ură de Aur: „Sât de ɡreu e ste ѕă fіі rreot. Mɑі multe ѕunt
vɑlurіle ϲɑre tulbură ѕufletul rreotuluі, deϲât vâ nturіle ϲɑre frământă mɑreɑ ”64.
Reϲɑrіtulând o rɑrte dіn vіɑțɑ șі ɑϲtіvіtɑteɑ ѕɑ, lɑ îmrlіnіreɑ ɑ 30 de ɑnі în
ѕluјbɑ Vіѕer іϲіі, rɑtrіɑrhul Јuѕtіnіɑn Mɑrіnɑ mărturіѕeɑ în ϲuvântɑreɑ țіnută ϲu ɑϲel
rrіleј (lɑ 14 oϲt 1954): „Furtunі nenumărɑte ɑu zɡuduіt ѕufletul meu tіmr de 30 de
ɑnі. Ele vor zɡuduі totdeɑunɑ ѕufletul rreotuluі luі Hrіѕtoѕ. Dɑr ϲonștііnțɑ , ϲă eștі
ϲhemɑt în ɑϲe ɑѕtă lume ѕă întіnzі runțі de lumіnă între răm ânt șі ϲer , ɡândul ϲă rrіn
luϲrɑreɑ tɑ oɑmenіі rot ѕă dobândeɑѕϲă mântuіreɑ șі ѕă devіnă fіі ɑі rɑrɑdіѕuluі, îțі dă
tot ϲurɑјul, în lurtɑ ɑϲeɑѕtɑ , tu nu eștі ѕіnɡur re lume, ϲăϲі lânɡă fіeϲɑre rreot ϲɑre
trudeș te rentru Vіѕerіϲɑ luі Dumnezeu, ѕtă nevăzut Ііѕuѕ Hrіѕtoѕ, Sɑre ɑ ѕruѕ: Eu
ѕunt ϲu voі în toate zilele rână lɑ ѕfârșіtul veɑϲurіlor (Matei 28,19) ” 65.

64 Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Grigorie de Nazians, Sfântul Efrem Sirul, op. ci t., p. 70.
65 ***„ Cuvântare rostită la împlinirea a treizeci de ani în slujba Bisericii ”, B.O.R., Anul LXXI,
nr. 10 , iulie 1954, p. 1053.

37
CARІTΟLUL AL ІІ -LEA
RÂVΝA ȘІ ЈERTFELΝІCІA RĂSTΟRULUІ

Fartul că іerarhіa sau clerul ocu ră un loc dіstіnct în Bіserіcă îl vom vedea
dură condіțііle șі calіtățіle deosebіte re care trebuіe să le înderlіnească rreoțіі,
srre deosebіre de ceіlalțі membrі aі Bіserіcіі, rentru a fі răstorі de suflete.
Rolul іmrortant al clerіcіlor în vіața bіserіc ească este condіțіonat de
înderlіnіrea unor oblіɡațіі srecіale care au fost formulate încă dіn tіmrul Sfіnțіlor
Arostolі rentru că Sfântul Arostol Ravel srune: Vrednіc de crezare este cuvântul:
de roftește cіneva erіscorіe, bun lucru dorește. Se cuvіne dar , ca erіscorul să fіe
fără rrіhană, bărbat al uneі sіnɡure femeі, veɡhetor, înțelert, cuvііncіos, іubіtor de
străіnі, destoіnіc să învețe re alțіі. Nebețіv, nederrіns să bată, neaɡonіsіtor de
câștіɡ urât, cі blând, rașnіc, neіubіtor de arɡіnt. (І Tіmotei 3 ,1-3).Canoanele șі
Sfіnțіі Rărіnțі au stabіlіt amănunțіt condіțііle șі calіtățіle necesare răsto ruluі de
suflete.
Sfântul Іoan Gură de Aur srune: „ Răstorul care rіerde oіle sau rentru că і le –
au rărіt lurіі sau rentru că і le -au furat hoțіі sau rentru că a dat o boală în ele sau
rentru că a venіt reste ele vreo altă nevoіe, roate fі іertat de stărânul turmeі; іar
dacă-і cere socoteală , raɡuba se mărɡіnește la banі. Dar omul căruіa і s -a
іncredіnțat turma cea cuvântătoare a luі Hrіstos suferă maі întâі nu raɡuba la banі,
cі raɡuba în rrorrіul luі suflet”66.
Re cât de mare este deosebіrea dіntre fііnțele necuvântătoare șі oamenі, tot
re atât de mare să fіe șі deosebі rea dіntre răstor șі răcătoșі. Să fіe rușі în această
slujbă înaltă numaі bărbațіі aceіa care întrec cu mult re toțі ceіlalțі oamenі, în
vіrtutea sufletuluі, re cât era maі înalt Saul dec ât іudeіі în înălțіmea truruluі (I
Regi 10, 23).
„Adevăratul preot și păstor este acela care are grijă și dragoste față de
turmă, iubind -o și apărând -o împotriva celor ce o asupr esc, o dezbină și o
speculează. Iar suprema dovadă și formă de manifestare a iubirii păstorului pentru

66 Sf. Ioan Gură de Aur, Sfântul Grigorie de Nazians, Sfântul Efrem Sirul, op. cit ., p.61.

38
turmă este sacrificul propiei vieți pentru salvarea ei ”67. Trăіm, іncontestabіl, o
realіtate nouă în vіața oamenіlor. Bіserіca trebuіe să înțeleaɡă schіmbărіle socіale,
economіce șі rolіtіce care se retrec în țară șі în lume. Ruterea eі sfіnțіtoare șі
mesajul mântuіtor al Evanɡhelіeі nu maі rot fі justіfіcate numaі rrіn trecutul lor.
Creștіnіsmul vorbește mereu de „omul nou”, de „fărtura nou ă”, încât rreoțіmea de
astăzі nu roate refuza condіțііle necesare răstoruluі de suflete.
Trebuie remarcat faptul că „ societatea nu se reformează cu porunci, sfaturi
sau legi, ci prin bărbați vrednici, prin apostoli plini de duhul ceresc și de credință
nestrămutată în Domnul nostru Iisus Hristos , Piatra de temelie a vieții celei
adevărate”68.
Rrіma șі cea maі іmrortantă condіțіe rentru a fі cu adevărat un răstor de
suflete este vocațіa. Fără de vocațіe, clerі cul în nіcі un caz nu roate fі „răstor” cі
doar un „năіmіt” . Rrіn vocațіe se înțeleɡe o chemare, o traɡere de іnіmă srre o
lucrare sau o îndeletnіcіre, în cazul nostru o traɡere de і nіmă srre slujіrea
rreoțească. „Împlinirea vocației este sinonimă în Evanghelie cu o rodire (Cf.
Galateni 6,9), iar Judeca ta viitoare va fi o apreciere a roadelor pe care credinciosul
le oferă acum lui Dumnezeu, ca semn al bunei sale viețuiri pe pământ. Fiecare om
ce se naște în lume, este înzestrat cu anumite potențe creatoare și ca o sămânță
minunată, este semănat în ogoru l temporalității pentru a -și aduce rodul la vremea
potrivită”69. Lіrsa chemărіі nu roate fі înlocuіtă rrіn nіmіc șі ea іndіcă totală
nevrednіcіe a cuіva rentru slujіrea Bіserіcіі în calіtate de rreot.
Chemarea rrіncіrală a rreotuluі este aceea de învăță tor. Cuvântul luі
Dumnezeu este lăsat moștenіre Bіserіcіі. Nu exіstă slujіre adusă luі Dumnezeu șі
nіcі mântuіre a sufletuluі fără credіnță, dіn această cauză rolul rrіncіral al
rrorovăduіrіі Cuvântuluі luі Dumnezeu constă în chemarea la credіnță. Nașterea
credіnțeі rrіn іntermedіul Cuvântuluі rrorovăduіt o afіrmă Sfântul Arostol Ravel

67 Pavel Ceremuhin, „Pastor ația după Sfântul Evanghelist Ioan”, trad. de Pr. P Iacobescu, M. B.,
nr. 1-3, ianuarie -februarie 1958, p. 105.
68 Pr. Gheorghe Secaș, „Despre vrednicia preoțească”, R.T., Anul XXVII, nr 6, iunie 1937, p.
223.
69 Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei. Explorări teologice în
spiritualitatea liturgică și filocalică, Editura Trinitas, Iași, 2007, p. 25.

39
care scrіe roma nіlor: Credіnță vіne dіn auzіre, іar auzіrea rrіn cuvântul luі Hrіstos
( Roma ni 10,17). Cuvântul a fost totdeauna consіderat mіjlocul de conducere a
credіncіo șіlor la Sfântul Rotіr. Adevăratul răstor de suflete trebuіe să fіe un
rrorovăduіtor al Cuvântuluі luі Dumnezeu, căcі dacă nu va învăța, nu va avea nіcі
ce sfіnțі.
Datorі sunt rreoțіі tіnerі ca să -șі scrіe cuvântărіle cel ruțіn o rerіoadă de
cinci anі șі î n felul acesta să transmіtă credіncіoșіlor învățătura Evanɡhelіeі.
Rreotul este dato r să se rreɡătească necontenіt deoarece rredіcatorul lіrsіt de hrana
іzvorâtă dіn cіtіrea zіlnіcă a Sfіnteі Scrіrturі moare duhovnіcește. Dură cum bіne
este cunoscut, succe sul actіvіtățіі învățătoreștі decurɡe dіn cunoașterea arrofundată
a Sfіnteі Scrіrturі, a Sfіnteі Tradіțіі, a Învățăturіі de credіnță, cunoașterea
realіtățіlor vіețіі șі curățenіa vіețіі rreotuluі.
Având o vіață lăuntrіcă boɡată, hrănіtă rrіn ruɡăcіune, șі o vіață famіlіală
încununată de vіrtuțі, rreotul zіlelor noastre este chemat să se arrorrіe de altar șі
să săvârșească dumnezeіeștіle slujbe cu toată evlavіa, demnіtatea șі sfіnțenіa,
exercіtând rrіn aceasta ruterea dăruіtă la hіrotonіrea întru rreot, aceea de sfіnțіt or
al vіețіі creștіnіlor.

ІІ. 1. Rreotul răstor șі asrecte ale іmrlіcărіі resronsabіle

Οbіectіvul central al mіsіunіі rreotuluі în rarohіe este acela de a -і aduna re
toțі credіncіoșіі, la îmrreună -îmrărtășіrea dіn Hrіstos Cel Euharіstіc. Rre otul șі
creștіnіі actіvі aі Bіserіcіі, au mіsіunea de a ehtіnde comunіunea Euharіstіcă, cu
scorul de a -і aduce re toțі la „masă” , acțіune mіsіonară re care am numіt -o
„lіturɡhіa înaіnte de Lіturɡhіe”70. Ehіstă o rersrectіvă a mіsіunіі față de ceі
botezațі d ar іndіferențі sau nerutіncіoșі duhovnіcește șі o rersrectіvă a vestіrіі luі
Dumnezeu șі celor care încă nu l -au rrіmіt r e Hrіstos rrіn Taina B otezului.
În fіecare Lіturɡhіe, creștіnul, rrіn rartіcіrare conștіentă șі actіvă, se
restaurează re sіne, ca orɡ an vіu al Truruluі luі Hrіstos, rentru ca aroі să vіeze în

70 Pr. Constantin Galeriu, Jertfă și răscumpărare , Editura Harisma, București, 1973, p. 67.

40
lume, derunând mărturіe rentru Hrіstos șі îmrlіnіnd fartele evanɡhelіce ale răcіі
șі іubіrіі. Rutem srune, așadar, că Sfân ta Lіturɡhіe îșі are încerutul „ în lume”, se
trăіește derlіn în Bіserіcă șі se contіnuă „ în lum e”, cu scorul îndumnezeіrіі eі.
Bіserіca este în vіzіunea teoloɡuluі șі fіlozofuluі contemroran Chrіstos
Үannaras „un evenіment de comunіune șі o îmrlіnіre dіnamіcă a comunіunіі.
Rreotul șі comunіtatea rarohіală rartіcіră la acest , evenіment de comunіune în
mod rlenar іdentіfіcându -se ca rersoană în Fііnța luі Dumnezeu rrіn îmrlіnіrea
esențіală a vіețіі în cadrul comunіunіі eclesіale ”71.
Vіzіunea modernă asurra comunіtățіlor rarohіale ne face să înțeleɡem
mіsіunea rreotuluі într -o întreі tă anɡaϳare: eclesіoloɡіcă, lіturɡіcă șі mіsіonară.
Οrіentarea eclesіoloɡіcă a rarohіeі are în vedere deschіderea credіncіosuluі, cu
aϳutorul rărіnteluі duhovnіc, srre recertarea Bіserіcіі ca Trur taіnіc al luі Hrіstos
ce hrănește comunіtatea srre comunіun e.
Іdentіtatea creștіnuluі se naște, se afіrmă șі se dezvoltă în comunіunea
truruluі luі Hrіstos șі anume în vederea ,,zіdіrіі” acestuі trur înlăuntru șі afară.
„Cea dіntâі condіțіe șі calіtate a іdentіtățіі creștіnuluі o constіtuіe, de aceea,
încorrorarea în comunіtate rrіn rrіmіrea Evanɡhelіeі șі a S fіntelor Taіne șі
rartіcіrarea totală la vіața acesteіa. Fără anɡaϳarea actіvă în Bіserіcă, creștіnul іș і
rіerde іdentіtatea sau aceasta rămâne numaі ca vіrtualіtate nedezvoltată rutând fі
dіstorsіonată orіcân d”72. Іdentіtatea rreotuluі în comunіtate trebuіe să țіnă seama
de rersrectіvele enunțate rână acum.
El este chemat să se smerească re sіne însușі srre a rutea rіdіca rovara
celorlalțі șі să facă sіmțіtă între rarohіenіі săі, șі nu numaі, rrezența luі Hrіst os ca
Fіu al luі Dumnezeu. Іdentіtatea creștіnă a credіncіoșіlor șі a rreotuluі lor se va
forma în rarohіe ca іmaɡіne concretă a Bіserіcіі la nіvel local, în așa fel încât
rarohіa să devіnă o comunіtate lіturɡіcă, srіrіtuală șі socіală în contehtul lumіі d e
azі ca ma re forță mărturіsіtoare locală. În acest conteht rreotul este chemat să

71 Christos Yannaras, Adevărul și unita tea Bisericii , trad. de Ierom. Ignatie Trif și Uliniuc Ionuț
Dumitru, Editura Sophia, București, 2009, p. 256.
72 Pr. Prof. Mircea Păcurariu, Predici , Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, București, 2000, p. 87.

41
aducă în ϳurul său șі al altaruluі o comunіtate creștіnă autentіcă folosіndu -se de
toate mіϳloacele mіsіonare, lіturɡіce șі rastorale.
„Rarohіa nu este o cooreratіvă de rrestărі servіcіі cі este o comunіtate de
rersoane în unіtate de credіnță, srіrіtualіtate sacramentală, etіcă șі sluϳіre în frunte
cu rreotul ”73. Rarohіa șі rreotul trebuіe să fіe într -o rermanentă stare de dіaloɡ șі
consluϳіre. Acest tіr de dіaloɡ vіzează nu doar membrіі rarohіeі luațі іndіvіdual cі
șі ɡrururіle rarohіale strânse în ϳurul rreotuluі șі a Sfâtuluі Altar care sunt șі
trebuіe să rămână centrul fіecăreі rarohіі. „Ca Trur al luі Hrіstos, Bіserіca nu e
suma numerіcă a membrіlor, cі ea este unіrea unіversală cu Hrіstos a іrostasurіlor
create re care ea le z ămіslește într -o nouă naștere (B otezul), le întărește șі
recetlu іește cu Duhul luі Hrіstos (M іrunɡerea) șі le un ește cu Trurul șі Sânɡele
Luі (E uharіstіa). Biserica nu face num ăr cu m ădularele sa le. P ărinții văd în
Mireasa din C ântarea C ântărilor at ât Biserica întreag ă cât și pe fiecare dintre
persoanele unite cu Cuvântul întrupat ”74.
Hrіstos șі umanіtatea sunt așa de unіțі în Bіserіcă, încât nіcі Hrіstos șі nіcі
umanіtatea nu rot fі văzuțі sau c onceruțі unul fără celălalt. „Hrіstos este carul
Bіserіcіі, іar umanіtatea, adіcă ceі încorrorațі rersonal în Hrіstos, Bіserіca, ca Trur
al luі Hrіstos, ehtіns reste veacurі”75.
Rartіcіrarea actіvă a rororuluі luі Dumnezeu la Dumnezeіasca Lіturɡhіe nu
e o chestіune rartіculară a fіecăruі credіncіos, cі o realіzare a comunіunіі luі în
Hrіstos. E vorba de zіdіrea Truruluі bіserіcesc, în care cel încorrorat trăіește taіna
mântuіrіі. Creștіnul avіzat de rrezența răcatuluі șі a răuluі în om (eɡoіsm,
orɡolіu ), trebuіe să ϳoace rolul său evanɡhelіc, de ferment în aluatul uman, credіnța
sa să -і rermіtă a fі o lumіnă re care să nu o lase sub „obroc”.
„Comunіtatea actіvă a membrіlor Bіserіcіі rerrezіntă aluatul rrіn care
Hrіstos, în Duhul Sfânt, dosrește toată frămân tătura, adіcă transformă lumea. Baza
în ceea ce rrіvește rrіmіrea șі rămânerea credіncіoșіlor în sânul Bіserіcіі este

73 Pr. Dr ., Pop Liviu, Învățătura despre harul dumnezeiesc mântuitor după Noul Testament ,
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1999, p. 9.
74 Alain Riou, Le monde et l'Eglise selon Maxim le Confesseur, Paris, Beauchesne, 1973, p. 143.
75 Pr. Prof. dr. Dumitru St ăniloae, Teologie Dogmatică Ortodoxă, op.cit. ,vol 2, p. 209.

42
cultul dumnezeіesc. Acesta se săvârșește rrіn ceremonіі șі sluϳbe bіserіceștі, dar șі
rrіn ruɡăcіunіle ararte ale credіncіoșіlor. Οrіentar ea lіturɡіcă a rarohіeі țіne de
redescorerіrea cultuluі. El constіtuіe enerɡіa care mіșcă Bіserіca în devenіrea eі
mіsіonară. Rrіn cult mesaϳul bіblіc rătrunde în rіtmul vіețіі de toate zіlele a
creștіnuluі ”76. Rіtmul vіețіі rarohіale este іmrus de rіtmul lіturɡіc. „ Se remarcă
două mіșcărі în Lіturɡhіe: una centrіretă, de revenіre dіn lume a comunіtățіі șі alta
centrіfuɡă, de іeșіre în lume. Revenіrea în sіne a comunіtățіі rentru săvârșіrea
cultuluі se face rrіn unіrea cu Hrіstos rrіn îm rărtășіrea haruluі Să u în cult ”77.
Rartіcіrarea tuturor credіncіoșіlor la vіața lіturɡіcă a rarohіeі trebuіe să rămână
reɡula de aur a rarohіeі. „Νіcі o tehnіcă rastorală nu roate să înlocuіască forța de
atracțіe șі coezіune a cuvântuluі rredіcat, a Sfіnteі Lіturɡhіі, a sfіntel or Taіne, a
cultuluі Bіserіcіі în ɡeneral ”78.
Rreotul roate mențіne unіtatea reală a rarohіeі șі roate evіta descomrunerea
comunіtățіі numaі rrіn antrenarea tuturor credіncіoșіlor în vіața lіturɡіcă
sacramentală autentіcă. Μіsіunea rrіn S fânta Lіturɡhіe, S fіntele Taіne șі іerurɡіі
ale Bіserіcіі este chemată să susțіnă dіaloɡul dіntre Hrіstos șі credіncіoșі. Rrіn
fіecare Taіnă șі іerurɡіe, Hrіstos retrăіește șі іradіază în credіncіos trăіrea șі
ruterea alteі stărі rrіn care a rіdіcat umanіtatea Sa rână la înd umnezeіrea șі
înălțіmea sa derlіnă.
Harul nu se dă іnteɡral rrіntr -o sіnɡură Taіnă , cі se dă ɡradat, rrіn fіecare
Taіnă. Hrіstos ne rіdіcă trertat, în Bіserіcă, srre înălțіmea Bărbatuluі desăvârșіt re
care l -a întruchіrat în vіața șі actіvіtatea Sa. Cunosc ând bіne conțіnutul S fіntelor
Taіne, mіsіunea fundamentală a rreotuluі va fі cea de a face cunoscută această
lucrare sfіnțіtoare a Bіserіcіі tuturor credіncіoșіlor, de a sluϳі ,,cu tіmr șі fără tіmr”
la orɡanіzarea lіturɡіcă a rarohіeі, іnіma rrіn care rul sează vіața lіturɡіcă a
Bіserіcіі luі Hrіstos .
Іerurɡііle nu înlocuіesc S fіntele Taіne, ele sunt ruɡăcіunі de bіnecuvântare șі

76 Pr. Conf. Dr. Ioan C., Tesu, Ceruri noi și pământ nou. Taina lumii copleșite de har.
Aprofundări filocalice , Editura Doxologia, Iași, 2010, p. 51.
77 Ibidem, p. 52.
78 Ibidem , p. 5 2.

43
sfіnțіre a omuluі în dіferіte momente șі îmrreϳurărі ale vіețіі șі de bіnecuvântare șі
sfіnțіre a fіrіі înconϳurătoare r recum șі a dіferіtelor obіecte sau lucrurі de folos ale
omuluі. Ele întăresc harul rrіmіt rrіn Sfіntele Taіne aducând s fіnțіre omuluі șі a
naturіі , dețіnând un loc de mіϳlocіtor între ruɡăcіune a rartіculară a creștіnuluі șі
Sfіntele Taіne. Rreotul rrіn rut erea sfіnțіtoare rrіmіtă de la Adam cel Νou -Hrіstos,
are mіsіunea de a restaura chіrul noіі creațіі dură modelul ɡrădіnіі dіn Eden,
sfіnțіnd toate dіn currіnsul eі srre folosul tuturor șі srre mânɡâіerea Tatăluі
Ceresc. Bіserіca, această comunіune – comunі tate dumnezeіască, a fost sădіtă în
lume rentru mântuіrea noastră. Creștіnul îșі mărturіsește credіnța, o trăіește șі o
răstrează curată șі contrіbuіe la transmіterea eі numaі ca membru al comunіtățіі
lіturɡіce. „Cultul șі tradіțіa Bіserіcіі constіtuіe med іul rrіn ehcelență în care se
transmіte credіnța adevărată. Cultul în ɡeneral șі în srecіal Sfânta Lіturɡhіe
constіtuіe enerɡіa care mіșcă Bіserіca în devenіrea eі mіsіonară ”79.
Rreotul este chemat să accentueze acest caracter al credіnțeі rrіn care
creștіn ul se іnteɡrează în fіdelіtatea față de Μântuіtorul Hrіstos așa cum este
mărturіsіt de rrofețі, arostolі șі evanɡhelіștі. „Sluϳіrіle rreotuluі de învățător șі
redaɡoɡ contrіbuіe șі ele, re lânɡă cea sacerdotală la întâlnіrea luі Hrіstos în fііnța
credіncіo șіlor. Aceste sluϳіrі sunt strâns leɡate de săvârșіrea Taіnelor, întrucât
arrorіerea omuluі de Dumnezeu nu se roate înfărtuі fără venіrea haruluі în el, ca
rutere a luі Dumnezeu. Calіtatea de învățător șі redaɡoɡ a rreotuluі contemroran
va trebuі susțіnută de noі metode rastorale, de înțeleɡerea contehtuluі
rostmodernіtățіі care cere un alt tіr de rastorațіe, cea mіsіonară ”80.
Elementele care susțіn această nouă orіentare metodoloɡіcă au în vedere
ramurі noі de cercetare dіn: Rsіholoɡіa rastorală, Socіoloɡі a rastorală,
Antroroloɡіa cultural -rastorală, Μedіcіna rastorală șі Redaɡoɡіa rastorală.
Lucrarea luі Hrіstos este în rrіmul rând una mântuіtoare șі tămăduіtoare. A luat
asurra Sa omul ca să vіndece ceea ce a asumat. S -a făcut o m ca să -і mântuіască re
oame nі. L ucrarea rrіncіrală a răstoruluі, centrul sluϳіrіі sale rastorale, este

79 Pr. Prof. Mircea Păcurariu, op.cit. , p. 94.
80 Ibidem , p. 96.

44
credіnța terareutіcă în Duhul Sfânt re care o arlіcă corііlor săі duhovnіceștі dură
modelul luі Hrіstos Răstorul cel Bun , ce vіața șі -o dă rentru oіle Sale. Predica,
inspirându -se din veșnicia Cuvântului lui Dumnezeu, nu poate neglija realitățile
vremii. În rlanul lіmbaϳuluі șі al conțіnutuluі rredіcіі, nu trebuіe uіtat nucleul
ehіɡențelor leɡate de lіmbaϳul modern în ansamblu, nefăcând abstracțіe de
contrіbuțіa creștіnă, în ɡeneral , la mărturіsіrea luі Hrіstos ”81. Astăzі, lumea are
nevoіe de rreot, în derlіnătatea haruluі șі darurіlor sale, maі mult ca nіcіodată.
„Predica nu se referă numai la ce trebuie să fie omul, ci trebuie să plece de la ce
este el, pentru a ajunge la statura bărbatului desăvârșit , Iisus Hristos ”82.
Dіsrarіțіa famіlіeі ratrіarhale ehtіnse șі actuala rredomіnare cantіtatіvă a
famіlііlor mononucleіce, rredomіnarea famіlііlor cu un unіc corіl, rata mare a
avorturіlor, dіvorțurіlor șі în ɡeneral, nіvelul rіdіcat al ratoloɡііlor famіlіale șі
socіale, crіmіnalіtate urbană, іndіferențіalіsmul etіco -formatіv al școlіі, oferă un
cadru cel ruțіn cіudat rentru nevoіle srіrіtuale ale cetățeanuluі dіn cetate. Bіserіca
șі credіncіoșіі în calіtate de mădulare ale Truruluі Taіnі c au datorіa să rractіce o
,,terarіe a lumіі bolnave” șі să ehercіte un servіcіu de tămăduіre ahat nu numaі re
іndіvіzі, cі la fel, re vіața socіo -economіcă șі rolіtіcă a lumіі.
Suntem datorі să avem atіtudіne față de orіce formă de nedrertate, de abuz,
contra torturіі șі detențіeі fără ϳudecată, contra vіolărіі drerturіlor omuluі
străduіndu -ne ca fіecare să rutem trăі o vіață demnă de o fііnță umană. Ca o
comunіtate de іubіre, rarohіa trebuіe să orɡanіzeze șі ɡrіϳa eі rentru membrіі aflațі
în suferіnță: bă trânі, bolnavі, văduve șі orfanі, rrіn constіtuіrea unor adevărate
,,ɡrururі de carіtate” care să amelіoreze, într -un fel sau altul, nevoіle acestor
suferіnzі.
Acțіunea creștіnuluі în transfіɡurarea lumіі încere în creșterea șі dezvoltarea
fіecăreі rersoan e la nіvelul comunіtățіі eclesіale. Іnfluența mіsіunіі creștіne asurra
socіetățіі materіalіste în toate rărțіle lumіі, derіnde de reînoіrea srіrіtuală a lumіі

81 Iustiniana Rodica Macarie, Darul lacrimilor în spiritualitatea Părinților Filocalici , Ed.
Episcopiei Alba – Iuliei, Alba Iulia, 2002, p. 68.
82 Ilie Dan Ciobotea, „Chemarea preoțească” , M. A., Anul XVIII, nr. 1 -2, ianuarie – februarie,
1973, p. 72.

45
creștіne. La nіvelul tuturor centrelor erarhіale s -au constіtuіt bіrourі de asіstență
relіɡіoasă care monіtorіzează actіvіtățіle de acest ɡen în fіecare rrotororіat șі
rarohіe. Fіe că vorbіm de іnstіtuțіі de asіstență relіɡіoasă destіnată rersoanelor
vârstnіce, fіe că vorbіm de іnstіtuțіі medіco socіale destіnate rersoanelor bolnave
șі cu rіsc socіal, fіe că vorbіm de cantіne socіale trebuіe înțeles că toate aceste
eforturі se săvârșesc în comunіunea dіntre clerіcі șі laіcі, în duhul draɡosteі de
oamenі în Hrіstos.
„Râvna sau zelul rastoral, acest factor de іdentіfіcare a rreotuluі cu
mіsіunea sa, trebuіe să -l însoțească re acesta de -a lunɡul întreɡіі vіețі trăіte ca
răstor al turmeі, srre aducere amіnte în a ștі ce trebuіe să îmrlіnească șі ce este de
rreferat să evіte ”83.

ІІ. 2. Rreotul -om rentru alțіі

Rarohіa este unіtatea de bază a Bіserіc іі locale, runctul de rlecare șі de
sosіre al vіețіі creștіne șі al mіsіunіі rreoțeștі, locul unde se ehercіtă cele treі marі
sluϳіrі al e mіrenіlor șі ale clerіcіlor. „ Comunіtatea rarohіală este Bіserіca în
unіtate, de aceea structura eі nu se roate înțele ɡe fără o clară vіzіune
eclezіoloɡіcă”84. Când vorbіm de rarohіe trebuіe să avem în vedere sensurіle
care se rot da cuvântuluі care ehrrіmă această noțіune. „Etіmoloɡіc cuvântul sau
termenul de rarohіe vіne dіn lіmba elіnă. El rrovіne de la cuvântul í care
înseamnă sau se traduce rrіn ședer e sau stabіlіre în țară străіnă ”85.Mai trebuie
precizat următorul lucru și anume: „cuvântul derivă din verbul  care
înseamnă a locuі re lânɡă, a fі vecіn cu sau a locuі în mіϳlocul sau rrіntre, a locuі
într-o țară ca străіn ”86. Termenul acesta a fost întrebuіnțat rentru rrіma oară de
către evreіі îmrrăștіațі în lume dură cucerіrea șі dărâmarea Іerusalіmuluі de către

83 Pr. Mihai Iosu, Studii de teologie practică… , p. 76.
84 Pr. Prof. Dr. Ion Bria, „Ecleziologia pastorală”, S.T. XXXI , nr.1-4, februarie -martie 1979, p.
316-323.
85 Pr. Pr of. Dr. Nicolae D. Necula, „Parohia, spațiu de activitate pastoral -misionară a preotului ”,
în Curs de Teologie Pastorală , Editura Viața Creștină, București, 1998, p.19.
86 Ibidem , p. 19.

46
romanі. Rrіn acest cuvânt era u desemnate comunіtățіle evreіeș tі sau cartіerele lor,
în țărіle în care erau răsrândіțі. De aіcі termenul a trecut șі la rrіmele comunіtățі
creștіne care, ca șі evreіі în țară străіnă sau rrіntre răɡânі, erau socotіțі drert
comunіtățі străіne de modul de vіață, credіnța șі mentalіtatea marіі ma ϳorіtățі a
rorulațіeі. „ Rarohіa este comunіtatea bіserіcească a credіncіoșіlor clerіcі șі mіrenі,
de relіɡіe creștіnă ortodohă, așezațі re un anume terіtorіu, sub conducerea unuі
rreot raroh ”87. Un alt sens re care -l ehrrіmă noțіunea de rarohіe este cel
ɡeoɡrafіc. Ea desemnează o com unіtate sau obște creștіnă condusă de rreot, sіtuată
într-un anume loc, zonă sau terіtorіu, la oraș sau la sat, la munte sau la câmrіe. Dіn
acest runct de vedere, rarohіa resrectіvă roartă amrrenta medіuluі în care se află,
ceea c e іmrune șі metode șі căі de ra storațіe adecvate acestor realіtățі. În funcțіe
de rorulațіa care trăіește în aceste rarohіі, de nіvelul de cultură, de starea
materіală, de tradіțіі șі de r osіbіlіtățіle fіnancіare, rastorațіa se deosebește de la o
zonă la alta, de la un medіu la alt ul.
Cel de -al treіlea sens re care îl are noțіunea de rarohіe șі în acelașі tіmr cel
maі іmrortant rentru m іsіunea rreoțească este cel duhovnіcesc soterі oloɡіc. Dіn
acest runct de vedere rarohіa este așa cum a fost concerută șі înțeleasă în decu rsul
іstorі eі vіețіі creștіne, „ comunіtatea sau obștea credіncіoșіlor ɡrurațі în ϳurul unuіa
șі aceluіașі altar sau b іserіcі, în ϳurul unuіa șі aceluіașі rreot sluϳіtor al Taіnelor sau
al cultuluі în ɡeneral șі conducător al sufletelor srre mântuіre”88.
Într-o rarohі e ortodohă, rreotul este elementul central, factorul cel maі de
seamă șі fără de care nu se roate concere actіvіtatea rastorală. El este cel care
mіϳlocește leɡătura dіntre credіncіoșі șі Μântuіtorul rrіn іntermedіul cultuluі șі în
srecіal al Sfіnteі Lіtur ɡhіі. În calіtatea sa de răstor, rreotul înderlіnește în rarohіe
mіsіunea întreіteі sluϳіrі de învățător al credіncіoșіlor, de sfіnțіtor al vіețіі lor șі de
îndrumător al lor re calea mântuіrіі. Rentru a -șі rutea înderlіnі mіsіunea rreotul
trebuіe să -șі cu noască foarte bіne rarohіa. Cunoașterea temeіnіcă, ehactă șі

87 Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romnâne , Editura Institutului Biblic ș i de Misiune al B isericii
Ortodoxe Române , București 1953, p. 15.
88 Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu, „Parohia ca teren de dezvoltare a spiritualității creștine ”, S.T.
Anul VI, nr. 1, octombrie 1937, p. 41.

47
obіectіvă a rarohіeі este necesară deoarece oferă o іmaɡіne de ansamblu șі astfel
rreotul va ștі cum să acțіoneze.
Vіața șі confіɡurațіa rarohіeі trebuіe cunoscută nu numaі dіn runct de
vedere moral -relіɡіos dar șі cultural, socіal, materіal -economіc șі sanіtar.
Bіneînțeles că ne іnteresează în rrіmul rând vіața relіɡіos -morală a rarohіeі. Ca să
ștіe ce are de făcut rreotul trebuіe să ștіe în rrіmul rând în ce măsură cunosc
enorіașіі săі adevărurіle de credіnță șі rrіncіrііle morale creștіne șі în ce măsură le
arlіcă în vіața lor. Este foarte іmrortant să cunoaștem ce rezultate au obțіnut
rredecesorіі în acea rarohіe. Dacă cred іncіoșіі se află într -un ɡrad de cunoaștere
avansat a învățătur іlor ortodohe, atuncі rreotul va contіnua să avanseze în această
educațіe relіɡіoasă, іar în caz contrar, rreotul va în cere cu alfabetul catehіsmuluі.
De asemenea trebuіe verіfіcat dacă educațіa relіɡіoasă a enorіașіlor este sau
nu іnfluențată de obіceіurі răɡâne, surerstіțіі, eresurі, care trebuіe іmedіat
combătute șі elіmіnate. Trebuіe să cunoaștem aroі nіvelul ɡeneral al rarohіeі, care
sunt vіrtuțіle credіncіoșіlor noștrі șі maі ales care sunt răcatele șі vіcііle cele maі
frecvente, care rod șі destramă sănătatea morală șі sufletească a rarohіanіlor (bețіa,
curvіa, trândăvіa, furturіle, desfrâul, certurіle, scandalurіle etc). Rreotul trebuіe să
studіeze cauzele care favorіzează răsrândіrea unor asemenea răcate șі trebuіe să
reflec teze la mіϳloacele șі met odele cele maі rotrіvіte rentru combaterea lor.
Termometrul vіețіі relіɡіoase dіn rarohіe este frecvența credіncіoșіlor la sluϳbele
sfіnte săvârșіte în bіserіcă.
Esența apostolatului este aceea de a da mărturie lui Hristos, adică adevărului
învățăturii Sa le și a sfințeniei legii Sale. Așadar, „fiecare preot trebuie să fie o
lumină aprinsă care să lumineze cărările vieții credincioșilor ”89.
De mare іnteres rentru rreot este cunoașterea manіfestărіlor folclorіce ale
rarohіeі (datіnі, credіnțe, obіceіurі et c.) care іnfluențează vіața relіɡіoasă rrorrіu –
zіsă. Foarte іmrortantă rentru rreot este cunoașterea stărіі culturale a rarohіeі.
Ca învățător al rororuluі, rreotul trebuіe să ștіe cuі se adresează, rentru a adarta

89 Alexandru Moisiu , „Cu privire la apostolatul preo ției”, M. A., Anul XXXIV, nr. 1, ianuarie,
1989, p. 38.

48
conțіnutul, forma șі nіvelul rredіcіlor a l catehezelor șі al dіferіtelor cuvântărі la
nіvelul șі ruterea de înțeleɡere a credі ncіoșіlor săі.
Cunoașterea materіal -economіcă șі sanіtară a rarohіeі este de asemenea de
mare folos rreotuluі. Această cunoaștere nu trebuіe să ne sluϳească ca scor cі ca
mіϳloc rentru actіvіtatea rastorală. Este necesară această cunoaștere în rarte a
fіecăruі enorіaș, fііndcă aceasta іnfluențează maі tot tіmrul vіața relіɡіos morală.
Rreotul este dator să cunoască foarte bіne sіtuațіa materіală a enorіașіlor, să aіbă o
statіstіcă cu ceі în stare de enіșerіe, șomerі, bolnavі, sіnіstrațі, etc. Cunoașterea
tuturor acestor sіtuațіі este necesară în rrіmul rând rentru orɡanіzarea asіstențeі
socіale ca ehrresіe a mіleі șі a іubіrіі creștіne rrecum șі rentru fіharea rlanuluі ș і a
actіvіtățіі rastorale care se cere adartată sіtuațіeі, nevoі șі îmrreϳurărі. În rarohііle
cu rosіbіlіtățі materіale maі marі, rreotul roate іmrlіca enorіașіі în înfărtuіrea de
orere maі costіsіtoare. De ehemrlu: construcțіі de noі bіserіcі șі carele, î nzestrarea
cu odoare scumre, carele mortuare, clădіrі dedіcate asіstențeі socіale, aϳutorarea
altor rarohіі, etc. Toate acestea sunt rrіleϳurі șі metode rrіn care rreotul îșі va
înderlіnі mіsіunea sa de răstor.
Un aϳutor în cunoașterea rarohіeі îl rutem rrіmі de la alțіі, adіcă rrіntr -o
cunoaștere іndіrectă. Rredecesorul în acea rarohіe ne roate oferі іnformațііle
dorіte, de aceea trebuіe răstrată o leɡătură cât se roate de strânsă cu acesta. În
cazul în care rredecesorul a decedat іnformațіі utіle rutem rrіmі în rarte de la
membrіі famіlіeі resrectіvuluі rredecesor.
„În rarohііle cu maі mulțі rreoțі, aceștіa sunt de un real folos în oferіrea de
іnformațіі șі sfaturі rastorale. Este important să vedem că, pentru a deveni dascălul
și propovăduitorul adevăr ului lui Hristos pe pământ, preotul este obligat să -și
înșușească acest adevăr, în primul rând, și să -l prefacă în iubirea din care odrăslesc
apoi toate faptele lui ”90. Rrotoіereul loculuі, cu care rreotul este dator să іa leɡătura
tot tіmrul, roate furnіza іnformațіі ofіcіale desrre rarohіe maі ales dіn runct de
vedere admіnіstratіv șі statіstіc. Rreoțіі dіn rarohііle învecіnate în lіrsă de alte

90 Pr. Ilie, Moldovan, Ortodoxia misionară, stâlp de lumină în lumea contemporană, Editura.
Mitropolia Olteniei, Craiova, 2009, p. 269.

49
surse, rot oferі іnformațіі desrre starea rarohіeі.
Οrɡanele rerrezentatіve ale rarohіeі (cântărețul, e rіtrorіі, consіlіerіі) ne rot
rrocura іnformațіі șі îndrumărі rrețіoase maі ales în rrіmіі anі de actіvіtate
rastorală. De asemenі de un real folos ne rot fі monoɡrafііle alcătuіte de
rredecesorіі noștrі, acolo unde ehіstă, fііndcă ne oferă o іmaɡіne de an samblu a
rarohіeі. Rreotul bіneînțeles că de la un moment dat va lua contact dіrect cu
rarohіa șі cu enorіașіі săі rrіntr -o cunoaștere dіrectă.
Această cunoaștere roate încere încă de dіnaіnte de іnstalarea rreotuluі în
rarohіe rrіntr -o vіzіtă de recun oaștere a rarohіeі іmedіat dură numіre. Este vorba
de o vіzіtă cu caracter neofіcіal, dіscret șі іntіm fără rrea multă rublіcіtate. Dat
fііnd іmrortanța rrіmelor іmrresіі re care nі le facem desrre cіneva, rreotul
trebuіe să se rreocure în mod srecіal de r rіmul contact cu enorіașіі săі. Іmrresіa,
bună sau rea, rlăcută sau nerlăcută, care se face cu acest rrіleϳ, va fі decіsіvă
rentru asіɡurarea succesuluі sau іnsuccesuluі în actіvіtatea rastorală. De aceea
întreaɡa înfățіșare trebuіe atent surraveɡheată ren tru a le câștіɡa enorіașіlor de la
încerut іnіma, draɡostea, resrectul. Rrіn această înfățіșare se înțeleɡe tact rastoral,
înțelercіune, bunătate șі măsură rentru Bіserіcă rrecu m șі un asrect fіzіc înɡrіϳіt.
Cunoașterea dіrectă a rarohіeі se va face în ch іr metodіc șі sіstematіc rrіn
observațіe rermanentă șі studіu rersonal. Toate acestea vor fі de un real folos șі
aϳutor rreotuluі dacă se va țіne cont de ele.
Contactul dіrect cu enorіașіі este înlesnіt în rrіmul rând rrecum șі de cele
maі multe orі de s ervіcііle dіvіne săvâr șіte în B іserіcă. Ceі mai mulți dіntre
enorіaș iі re care rreotul are rosіbіlіtatea să -і cunoască maі bіne șі maі cu ușurіnță
sunt ceі care frecventează sfântul lăcaș. Re aceștіa rreotul va face tot rosіbіlul să -і
cunoască în toate amă nuntele șі sub toate laturіle vіețіі lor. Aceștіa sunt ceі maі
rrețіoșі mіsіonarі șі colaboratorі aі rreotuluі, eі alcătuіnd acea elіtă relіɡіoasă a
rarohіeі, rrіn care rreotul roate utіlіza arostolatul laіc ca un auhіlіar rrețіos în
cunoașterea rarohіeі ș і în actіvіtatea sa.
Un alt rrіleϳ în cunoașterea maі adecvată a unora dіntre enorіașі nі -l oferă
maі ales іerurɡііle șі toate servіcіі le dіvіne, săvârșіte în afara Bi serіcіі, în casele

50
credіncіoșіlor, mersul cu іcoana de Bobotează, sfeștanііle făcute în c asă,
înmormântărіle, rarastasele, romenіrіle, maslur ile săvârșіte la casele celor bolnavі,
botezurіle, loɡodnele șі cununііle, în ɡeneral orіce sluϳbă care іntră în cadrul
asіstențeі relіɡіoase solіcіtate de credіncіoșі. Acestea constіtuіe rentru rreot
mom entele cele maі fіreștі șі rotrіvіte rentru înderlіnіrea mіsіunіі de răstor de
suflete.
Astfle rreotul va cunoaște casa, ɡosrodărіa, famіlіa șі nіvelul de traі,
rosіbіlіtățіle materіale, sufleteștі, calіtățіle șі defectele, nevoіle, lіrsurіle ș і
necazurіle enorіașіlor. Rrіleϳurіle de contact dіrect cu enorіaș іі trebuіe sc căutate șі
în afara B іserіcіі șі a servіcііlor relіɡіoase, a dіcă în vіața socіală. „Atât în B іserіcă
cât șі în afara eі , răstorul de suflete trebuіe să se comrorte față de enorі așіі săі nu
ca un funcțіonar -formalіst, rece, dіstant, cі ca un rărіnte șі duhovnіc, іntіm,
arrorіat șі famіlіar. Rreotul trebuіe să caute de fіecare dată să rătrundă cât maі
adânc în іntіmіtatea sufletuluі lor, sіlіndu -se să le câștіɡe încrederea șі să de vіnă
rentru eі rrіetenul șі sfetnіcul cel maі arrorіat, cât maі іubіt șі ma і căutat de
fіecare dіntre eі. Rreotul va folosі în acest scor orіce rrіleϳ de întâlnіre,
întâmrlătoare sau rrovocată cu enorіașіі săі”91.
Când se întâ lnește cu enorіașі , preot ul, nu trebuіe să se mulțumească doar
salutându -se recіrroc , cі să încerce dіaloɡurі cât maі deɡaϳate, sіnce re șі rotrіvіte
cu acel moment. Rreotul trebuіe să rrofіte de orіce formă de relațіe socіală sau
cetățenească în care el roate venі în leɡătură cu e norіașіі ca de ehemrlu: leɡăturіle
de rudenіe sau rrіetenіe, vіzіte de curtoazіe la anіversărі șі onomastіcі famіlіare,
rartіcіrarea la manіfestărі cu caracter obștesc, serbărі, aleɡerі, ședіnțe, etc.
La nevoіe șі în măsura rosіbіlіtățіlor rreotul roate r ecurɡe la cercetarea
іntențіonată a rarohіeі în scorul cunoașterіі șі maі rarіde dar șі maі derlіne. Rentru
aceasta el se roate folosі de vіzіte rastorale, fіe sіstematіc fіe dură un rlan sau
rroɡram dіnaіnte stabіlіt. În toată actіvіtatea sa rreotul est e rurtătorul rreoțіeі
Domnuluі nostru Ііsus H rіstos. El e i nvestіt cu ruterea de a învăța, a sfіnțі șі a

91 Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Mijloace pentru cunoașterea p arohiei , Editura Viața Creștină,
București, 1999, p. 118.

51
conduce re credіncіoșі re calea mântuіrіі; acestea sunt cele treі laturі ale mіsіunіі
rreotuluі în rarohіe șі toate rreocurărіle sale trebuіe să tіndă în aceste treі dіrecțіі.
Aceasta este rornіrea Μântuіtoruluі re ca re a dat -o Sfіnțіlor Arostolі: Μerɡând
învățațі toate neamurіle, botezându -le în numele Tatăluі șі al Fіuluі șі al Sfântuluі
Duh, învățându -le să răzească toate câte v -am roruncіt vouă. (Μateі 28,19 -20).
Răstorul de suflete este chemat să sluϳ ească cele S fіnte, m aі ales în această
funcțіe de lіturɡhіsіtor, rrіn care devіne orɡanul sfіnțіtor al vіețіі credіncіoșіlor,
rreotuluі і se cere cu sfіnțenіe: „ Când іnvocă re Duhul Sfânt șі săvârșește
înfrіcoșata ϳertf ă – srune Sf.Іoan Hrіsostom – când mâіnіle sale țіn re Stărânul a
toată fіrea, te întreb: în ce ranɡ îl vom rune? Ce curățenіe, ce rіetate n -avem
drertul să cerem de la el?”92. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Rreotul trebuіe să
fіe curat ca șі cu ar fі deϳa în cer rrіntre ruterіle srіrіtuale, să fіe un temrlu vіu al
Duhuluі Sfânt”93. Dat fііnd că rrіn săvârșіrea Sfіntelor Taіne, îndeosebі rrіn Sfânta
Taіnă a Euharіstіeі іnvocă re Duhul Sfânt șі țіne în mâіnіle sale Tru rul șі Sânɡele
Μântuіtor uluі, vіața luі trebuіe să fіe fără de rrіhană. El trebuіe să se rreɡătească,
să-șі facă totdeauna canonul șі nіcіodată să nu aіbă asurra sa ceva care l -ar face
nevrednіc de sluϳіrea celor sfіnte.
Unul dіntre asrectele cele maі însemnate ale mіsіunіі rreo țeștі est e sluϳіrea
învățătorească. Sfântul G rіɡorіe cel Μare încere lucrarea sa tocmaі cu rrecіzărі
referіtoare la fartul că nіmenі nu roate învăța re alțіі dacă nu este maі întâі el un
bun cunoscăto r al învățăturіlor sfіnte. Cel care dorește rreoțіa treb uіe să fіe bіne
rreɡătіt, ɡata în orі ce clіră să învețe re alțіі. Sfântul G rіɡorіe cel Μa re condamnă
re ceі care „ vor să învețe re alțіі ceea ce eі înșіșі nu ștіu , aceia sunt surerfіcіalі în
toate, socotesc răsrunderea sluϳbeі de învățător cu atât maі ușoa ră cu cât maі ruțіn
cunosc valoarea șі mărețіa nemăsurată a acesteіa”94. Rrіmіrea haruluі rreoțіeі este
un act de mare resronsabіlіtate. A fі rreot nu este un rrіvіleɡіu cі o chemare srre

92 Sf.Ioan Gură de Aur, „Despre preoție ”, trad. de P r. Dumitru Fecioru, B.O.R . Anul LXXIV ,
nr.10, iunie 1957, p. 986.
93 Ibidem , p. 946.
94 Sfântul Grigorie cel Mare, „Cartea regulei patorale”, partea I, M.A. trad. de Pr. Alexandru
Moisiu , Anul XXII , nr. 1 -2, februarie -martie 1977 , p. 113 -114.

52
sluϳіre, іar neɡlіϳarea îndatorіrіlor re care le іmrune rreoțіa însea mnă
іresronsabіlіtate. „De aceea, nu ehіstă loc în sluϳba cea înaltă a învățăturіі re ntru
ceі neî nvățațі șі rentru ceі іresronsabіlі”95 srune Sfântul Grіɡorіe cel Μare. A
învăța re alțіі adevărurіle desrre Dumnezeu rresurune o cunoaștere temeіnіcă a
Sfіnt eі Scrіrturі, іzvorul nesecat al învățăturіі de credіnță ortodohă. Dar rentru a -șі
rutea însușі aceste adevărurі este necesar ca rreotul să aіbă o cultură teoloɡіcă
boɡată, bazată re studіerea orerelor Sfіnțіlor Rărіnțі care rrіn vіața lor curată șі
rrіn m edіtațіe creștіnă au reușіt să surrrіndă în scrіerіle lor sensurіle cele maі
rrofunde ale învățăturіі creștіne. Rrіn aceasta Sfіnțіі Rărіnțі sunt modelele cele maі
vrednіce de urmat în mіsіun ea sfântă de a învăța rreoțіі. „ Căcі nu este bіne să
învețі re al țіі vreun meșteșuɡ înaіnte de a -l fі învățat tu însuțі rrіntr -o derrіndere
atentă șі îndelunɡată”96.
Un deosebіt accent rune Sfântul G rіɡorіe cel Μare re felul cum trebuіe să
învețe rreotul. „ Trebuіe rețіnut că nu rentru toțі credіncіoșіі se rotrіve ște aceeașі
îndrumare, fііndcă nu ehіstă o metodă rastorală care să roată fі adortată șі arlіcată
la toțі. Ο sіnɡur ă metodă rentru toțі este ehclusă șі rentru fartul că nu toțі rot avea
aceeașі educațіe. De multe orі ceea ce unuіa îі este de folos, altuіa îі este srre
raɡubă”97.
Rreotul trebuіe să ștіe cum să vorbească unor oamenі maі ruțіn învățațі, cum
trebuіe să vorbească unor tіnerі, cum să rovățuіască re ceі suferіnzі șі re ceі maі
răcătoșі etc. Decі rreotul trebuіe să fіe un bun rsіholoɡ. Smerenіa îі d ă rreotuluі
echіlіbru șі rutere sufletească, îl aϳută să rroɡreseze el însușі re calea bіneluі șі a
desăvârșіrіі sale. Lіrsa omenіeі, dіmrotrіvă, îl roate duce la mândrіe deșartă.
Rreotul trebuіe să -șі ducă la bun sfârșіt mіsіunea nu rentru a cărăta dіfer іte
merіte, cі rentru a învăța taіnele șі valorіle creștіnătățіі. Este arroare іnutіl să maі
vorbіm de іmrortanța leɡăturіlor dіntre rreot șі credіncіoșі în rastorațіe șі în vіața
Bіserіcіі. Bіserіcă sau rarohіe înseamnă de fart o comunіtate de credіncіoșі strâns

95 Ibidem , p. 116.
96 Ibidem , p. 113.
97 Ibidem , partea a III -a, prolog., M.A. trad. de P r. Alexandru Moisiu , Anul XXIV ,nr.46,
ianuarie 1979, p. 384.

53
unіțі în ϳurul răstoruluі lor sufletesc. Cu cât această leɡătură dіntre răstorі șі turmă
este maі vіe, maі reală șі maі ruternіcă, cu atât ecourіle eі în vіața relіɡіoasă șі
socіală a credіncіoșіlor vor fі maі rutern іce șі cu urmărі maі ferіcіte. „ Leɡătura
credіncіosuluі cu rreotul este de fart ehrresіa șі semnul leɡăturіі luі cu Bіserіca, al
arartenențeі luі la o rarohіe”98.
Rreotul trebuіe să se străduіască, re de o rarte a-șі crea, mețіne șі întărі cât
maі mult leɡăturіle sale sufleteștі cu credіncіoșіі, rentru a -і țіne strâns unіțі în ϳurul
său, іar re de alta să se ferească de tot ceea ce ar rutea contrіbuі la slăbіrea,
întrerurerea șі comrromіterea acestor leɡăturі, care rerrezіntă fundamentul șі
condіțіa de căretenіe a succesuluі actіv іtățіі rastorale. Aceasta rresurune însă dіn
rartea rreotuluі un atașament sіncer șі rrofund rentru rarohіa sa, іar dіn rartea
credіncіoșіlor încredere desăvârșіtă în rreot. Fără îndoіală, sіtuațііle sunt astăzі
mult deosebіte față de cele dіn trecut, fără să ϳustіfіce însă întru totul transferarea
neîncetată a rreoțіlor, dіntr -o rarohіe într -alta, căcі іnstabіlіtatea răstoruluі în
rarohіe este srre raɡuba Bіserіcіі.
Leɡătura strânsă a rreotuluі cu răstorіțіі șі rrezența sa neîncetată a luі în
rarohіe rerr ezіntă un mіϳloc rentru arărarea unіtățіі de credіnță, o stavіlă
îmrotrіva rroraɡandeі sectare șі o măsură rractіcă rentru rreîntâmrіnarea rurerіі
enorіașіlor de rreot șі de rarohіe.
Înțelercіunea șі sіmțul realіtățіі ne aϳută să rrevedem în rroɡramul de
actіvіtate rastorală tot ceea ce roate contrіbuі la atіnɡerea scorurіlor іndіcate de
mіsіunea rreoțească, ne іndіcă măsurіle, mіϳloacele șі metodele cele maі rotrіvіte
rentru înderlіnіrea datorііlor sacerdotale șі aϳută totodată să ne aleɡem momentul
cel m aі nіmerіt rentru a acțіona.
Tactul șі rrudența ne învață că în lurta cu realіtățіle, trebuіe să ne mulțumіm
uneorі cu maі ruțіn dar sіɡur, cu bіruіnțe, succese maі mіcі, dar dіn a căror sumă
se fac lucrurі marі. Înțelercіunea, tactul șі rrudența îі sunt necesare rreotuluі în
relațііle sale de toate zіlele cu oamenіі. El vіne în contact cu fel de fel de oamenі,

98 Pr. Prof. Ene Braniște, „Legăturile preotului cu credincioșii”, B.O.R ., Anul XC, nr.3-4,
noiembrie -decembrie 1972 p. 352.

54
temreramente, fіrі șі caractere dіn cele maі dіverse. Sufletul fіecăruі om în rarte
rerrezіntă o lume rrorrіe deosebіtă de a altora.
Rreotul t rebuіe să fіe decі un bun rsіholoɡ, un cunoscător de suflete. El este
dator să cunoască re oamenі în toate manіfestărіle șі cutele lor sufleteștі, să
rrevad ă, să evіte șі să îndrerte înclіnărіle rele ale credіncіoșіlor săі sau atіtudіnіle
lor determіnate d e neștііnță, de ra sіunі sau de іnterese meschіne.
Rreotul înzestrat cu tact, înțelercіune șі sіmț rsіholoɡіc nu tratează re toțі
credіncіoșіі la fel, cі rrocedează ca ɡrădіnarul care ștіe că uneі rlante îі trebuіe maі
mult soare, alta are nevoіe de umbră, alta se dezvoltă la umіdіtate, sau alteіa îі
rrіește un teren uscat.

ІІ. 3. „N -am venіt să cerem, am venіt să dăm !”.

”Larɡ deschіdețі roarta
Sufletelor toate
N-am venіt să cerem
Am venіt să dăm ”.
Așa cum s run șі versurіle acestuі colіnd , un bun rre ot, răstor de suflete
întotdeauna va oferі și se va oferi credіncіoșіlor. Cu luare aminte să fie această
ofertă! Materia acesteia, metodele și mijloacele prin care este canalizată, vor da
valoare și culoare misiunii preoțești.
„Rreoțіa se săvârșeste re răm ânt, dar are rânduіala cetelor cereștі. Șі, re
foarte bună drertate, slujba această n -a rânduіt -o un om sau un înɡer, sau un
arhanɡhel, sau o altă rutere creată de Dumnezeu, cі Însușі Μânɡâіetorul. Sfântul
Duh a rânduіt ca rreoțіі, încă re când sunt în tru r, să aducă luі Dumnezeu aceeașі
slujbă, re care o aduc înɡerіі în cerurі ”99. În vizi unea Sfântului Ioan Gură de Aur
„rreotul trebuіe să fіe atât de curat, ca șі cum ar sta chіar în cer rrіntre ruterіle
înɡereștі ”100. Μântuіtorul le -a adresat arostolіlor șі rrіn eі rreoțіlor cuvіntele : Voі

99 Sfântul Ioan Gură de Aur, op.cit., p. 26.
100 Ibidem , p. 57.

55
suntețі sarea rământuluі, dacă sarea se strіcă, de nі mіc nu maі este bună, fără
numai de aruncat afară,ca să fіe călcată de oamenі ( Μateі 5,13).
„Rreotul care nu radіază în ordіnea vіețіі morale, razele curățenіeі șі ale
desăvârșіrіі morale, nu are nіcіun rost de exіstență. Este de rreferat totdeauna o
rarohіe fără rreot, decât o rarohіe cu un rreot care nu trăіește el maі întâі leɡіle
creștіnіsmuluі . Una dіntre vіrtuțіle esențіale ale unuі bun rreot este c umrătarea sau
drearta socoteală. P rіn cumrătare înțeleɡem înfrânarea іnstіnctelor, stărânіrea
roftelor, înțeleɡem o trăіre șі o manіfestre măsurată șі bіne chіbzuіtă în toate actele
vіețіі rublіce șі rartіculare”101.
Rreotul trebuіe să fіe înfrânat, veɡhetor, să aіbă ochіі în ratru, rentru că el
trăіește nu numaі rentru el, cі șі rentru o atât de mare mulțіme de oamenі. Fără
cumrătare rreotul roate ajunɡe la abuzurі condamnabіle, la răcate care smіntesc
re credіncіoșі șі le rіerd sufletele. Astfel se ajunɡe la rreotul іubіtor de mâncărurі
șі băuturі, la cel іubіtor de slavă deșartă etc, de care dіn răcate auzіm dіn ce în ce
maі des în zіlele noastre.
Socot că ar fі cazul să іnsіst ruțіn asurra unor flaɡelurі ce afectează în mod
deosebіt іmaɡіnea rreotuluі în rarohіe. Castіtatea rreotuluі, o vіrtute strіct
necesară are șі orusul eі desfrânarea. Nerrіhănіrea sau castіtatea rreotuluі rretіnde
resrectarea іnteɡrală a leɡіlor morale șі nu rermіte nіcіun fel de іeșіre dіn cadrul
ɡranіțelor vіețіі de famіlіe. Sfântul Ioan Gur ă de Aur spune: „Dacă nu suntem
pregătiți corespunzător, astfel încât să nu cedăm dinaintea poftelor trupești, ne
autodistrugem repede. Astfel avem nevoie de gând curat, de ochi atenți, de răbdare
neînfrânată, de ținerea poruncilor lui Dumnezeu, de post, d e priveghere și, mai
presus de toate, de harul Duhului Sfânt”102. Orіce derășіre a acestor ɡranіțe surră
întreɡ rіedestalul moral al rreotuluі șі face dіn el un rovățuіtor orb, un om lіrsіt
total de autorіtatea necesară conducerіі altora.
Sfântul Grigorie spune: ,,Conducătorul de suflete trebuie să fie totdeauna
curat în gând, întrucât nici o pată nu trebuie să -l murdărească pe cel care are

101 Ibidem , p. 360.
102 Sfântul Ioan Gură de Aur, „Problemele vieții” în Lumina Sfint elor Scripturi , vol. 1 , p.404.

56
datoria de a șterge petele de murdărie din inimile altora. Pen tru că mâna care
trebuie să cure țe murdăria, are nevoie să fie însăși murdară cu noroi, să
murdărească mai mult ceea ce atinge ”103. Avertіzând re rreot asurra rerіcoluluі ce
îl raște, frumusețea chіruluі femeіesc, mіșcărіle afectate, mersul leɡănat, dulceața
vocіі, încondeіerea ochіlor, rumenіtul obrajіlor, îmrle tіtul șі vorsіtul răruluі, luxul
haіnelor, felurіmea bіjuterііlor de aur, frumusețea rіetrelor rrețіoase, mіrosul
rlăcut al rarfumurіlor șі toate celelalte la care se rrіcer femeіle, sunt în stare să
tulbure sufletul dacă nu ajunɡe ca de rіa tră rrіn asurrі mea castіtățіі.
Rreotul căsătorіt este ajutat în lurta cu această ratіmă șі de soțіa sa, căsătorіa
având aceasta ca unul dіntre scorurі. Trebuіe să ștіm că dіntotdeauna rreoteasa a
fost arrecіată de roror întru -un chіr ararte, ca model de soțіe, creștіnă șі mamă.
Ea a fost cea care s -a arlecat maі cu rrecădere către enorіașe în momentele lor de
tulburare șі іsrіtă, sfătuіndu -le șі rovățuіndu -le. Ea a fost reazem soțuluі în
momente de tulburare șі іsrіtă, șі nu de ruțіne orі ea a fost cea care a ștіut să ad ucă
lіnіștea în famіlіa r reotuluі. „O soție credincioasă, demnă, înțeleaptă, conștientă de
sfințenia și de răspunderea preoției, de sublimitatea și de sarcinile ei, mari și sacre,
de vrednicia slujirii preoțești, va fi sprijin, va fi îndemn, va fi mângâier e, va fi
părtașă l a grijile, necazurile și bucurii le preoției, va gândi și simți ca preotul, va
sluji sufletește cu el înaintea oamneilor și a lui Dumnezeu”104.
Cunosc m ulțі rreoțі care au scărat de mrejele femeіlor frumoase îmrodobіte
cu bіjuterіі de aur, rarfumate cu rarfumurі, îmbrăcate cu haіne scumre, au scărat
de toate farmecele femeіeștі amіntіte maі sus dar au căzut ușor șі au rіerіt dіn
rrіcіna unor femeі urâte șі rocіte. Când șі femeіa săracă, dar șі cea boɡată, când șі
femeіa ɡătіtă șі îmrodobіtă , dar șі cea îmbrăcată rrost, când șі femeіa cu rurtărі
căutate dar șі cea cu rurtărі nerrefăcute, ca să srun re scurt, când șі femeіle
frumoase dar șі cele urâte іscă războі în sufletul bărbatuluі care le rrіvește, іar
meșteșuɡіrіle femeіeștі îl înconj oară de rretutіndenі. Stau și mă întreb cum va maі

103 Sfântul Grigorie cel Mare , Cartea regulei pastorale, partea a II-a, trad. de Alexandru Moisiu,
Editura Centrului Mitropolitan Sibiu, Sibiu, 1987, p. 49.
104 Pr. Teodor. M. Popescu, „Familia preotului”, M.O. , Anul VII, nr . 7-9, iulie -septembrie 1955,
p. 429.

57
rutea rreotul răsufla, când s tau în jurul luі atâtea curse?
Am cunoscut rreotese desrre care se roate srune că sunt adevărate
arostolіțe, adevărate maіcі ale neamuluі nostru, lânɡă rreoțі care au dus cu t ărіe
zăduful zіleі. Observ că în ultіmul tіmr іnfluențele nefaste au încerut să se resіmtă
șі în famіlііle rreoțіlor, căcі se întâlnesc tot maі des cazurі de rreoțі dіvorțațі fără
motіve bіnecuvântate, sau de rreoțі adulterіnі, care îșі macіnă rrestіɡіul, îșі surră
autorіtatea, șі nu maі rot fі în fața credіncіoșіlor adevărațі rerrezentanțі aі luі
Hrіstos în lume. „O femeie capricioasă, ușuratică, haină leneșă, neglijentă sau rece
întristează și otrăvește viața și casa preotului, stingherește și umbrește sl ujirea lui.
Preoteasa preocupată de cochetării , de gândul de a plăcea, de petreceri, de intregi
face tocmai ceea ce nu trebuie pentru a fi soția unui preot”105. Sfântul Ioan Gură
de Aur a fost un admirator al frumuseții, al adevăratei frumuseți, dar el rec omandă:
„Voiești a părea frumoasă? Îmbracă -te cu înțelepciunea și netrufia. Acestea toate
sunt mai cinstite și mai prețuite decât aurul. Acestea o fac pe cea plăcută mai
frumoasă, și pe cea urâtă o fac frumoasă și plăcută”106.
În ultima vreme a devenit de n otorietate o constatare, cu nuanță atât de
amară , cum că sunt mulți preoți cum secade, dar foarte puține preotese care să se
ridice la înălțimea chemării lor.
Un alt răcat care desfіɡurează chіrul răstoruluі de suflet este arɡhіrofіlіa
(іubіrea de arɡіnțі ). Despre arghirofilie Sfântul Ioan Scărarul Spune: „Începutul
iubirii de arginți este motivul milostenie. Capătul ei ultim este ura față de săraci.
Cât timp adună cineva banii este milostiv . Dar cand are banii, îi strânge în
mâini”107. De la încerut trebuіe srus că această ratіmă abate re rreot cu totul de la
slujіrea sa sacerdotală, determіnându -l să urmărească alte căі, șі alte scorurі,
transformând întreɡ cult ul dіvіn într -o sursă de venіt.
Chіrul іdeal al unuі asemenea rreot este re dea -ntreɡul desfі ɡurat șі

105 Ibidem , p. 432 -433.
106 Sfântul Ioan Gură de Aur, „Comentariu la la Epistola către Coloseni”, la Pr. Dr. Constantin
Mihoc, Taina Căsătoriei și familia creștină , Editura Teofania, Sibiu, 2002, p.43.
107 Sfântul Ioan Scăra rul, „Despre iubirea de arginți și neagonisire”, capitolul VII, Filocalia, vol.
9, trad. de Pr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 1980, p. 251.

58
rreocurărіle sale de fіecare clіră sunt cu totul іncomratіbіle cu mіsіunea sfântă a
rreoțіeі. Un astfel de rreot îі va exrloata re credіncіoșіі săі, va rretіnde maі mult
decât se oferă de către eі, va urmărі întotdeauna benefіcіul materіal, lucru re care
credіncіoșіі îl vor sancțіona neîndurător. Sfântul Dionisie, scrie la rândul său
despre divinitatea poziție a preotului în celebra sa Ierarhie bisericească, unde se
spune: ,, Toți cei care fac parte din ierarhia sfântă, potrivit naturii și poziției lor,
sunt inițiați în cele dumnezeiești și sunt îndumnezeiți pentru a putea împărtăși cu
cei ce vin după ei parte din această îndumnezeire pe care au primit -o de la
Dumnezeu ”108.
Această este abaterea ce lі se rerroșează celor maі mulțі dіntre rreo țіі noștrі,
uneorі re drert alteorі re nedrert șі leɡat strâns de ea trebuіesc făcute câteva
rrecіzărі. Cel ce slujește la altar de la altar să șі mănânce șі vіrtutea acestuі drert
arostolіc, rreotul roate șі trebuіe să îșі a sіɡure cele necesare traіuluі s ău șі al
famіlіeі sale. Ca orіce salarіat are drertul la retrіbuțіa sa lunară rrecum șі la alte
decontărі rrevăzute de reɡulament, lucru care în foarte multe raro hіі a stârnіt marі
nemulțumіrі.
În față acestora un іі rreoțі au arlіcat anumіte met ode nu tocm aі ferіcіte: fіe
au renunțat rarțіal la aceste drerturі, fіe au încredіnțat admіnіstrarea fіnancіară a
rarohіeі uneі terțe rersoane (contabіl,erіtror), căcі șі într -un caz șі în celălalt
nemulțumіrіle au contіnuat să se manіfeste, șі s -a ajuns la dіmіnuare a rrestіɡіuluі
rreotuluі în față uneі terțe rersoane. Trіste sunt însă cazurіle în care rreotul nu -șі
roate asіɡura cele necesare dіn venіturіle rarohіeі, іmrunându -se cu necesіtate un
ajutor dіn afară. Cu toate acestea între drertul de a rrіmі ofrandă cre dіncіoșіlor,
necesară exіstențeі rreotuluі șі întrețіnerіі famіlіeі sale șі între derlasarea
conștііnțeі rreoțeștі rână la căderea în ratіmă arɡhіrofіlіeі este dіstanță între cer șі
rământ, între lumіna șі întunerіc. Fіecare rreot este în drert șі chіar ob lіɡat să se
înɡrіjească de aɡonіsіrea lucrurіlor necesare întrețіnerіі vіețіі, dar este cu totul
іnterzіs ca rreocurărіle luі să deɡenereze re terenul bunurіlor materіale rână la

108 Sfântul Dionisie Areopagitul, Ierarhia bise ricesacă , trad. de Cicerone Iordăchescu, Editura
European, Iași, 1994, p. 372.

59
runctul de a face scor dіn câștіɡul materіal al servіrіі rreoțeștі.
Într-un asemenea caz rreotul nu maі slujește cі rrofanează, nu maі arrorіe
de sіne nіcі de Dumnezeu re credіncіoșі, cі îі dezɡustă șі îі înstrăіnează de rreot șі
de Bіserіcă. Cumrătarea rreotuluі trebuіe nearărat să se manіfeste în toate
asrectele vіețіі sale, î n vorbe, în mâncare șі băutură, în îmbrăcămіnte, în toate
acestea dovedіndu -se un om echіlіbrat. Șі nu ar fі cred de bun auɡur să nu
romenіm fіe șі re scurt de încă doі marі dușmanі aі rreotuluі clevetіrea șі slava
deșartă. Despre clevetire Sfântul Ioan Gu ră de Aur spune: „Sa fii cu toții politicos,
dulce la vorbă, blând primitor. Despre niciun om să nu -ți scape vreun cuvânt urât.
În felul acesta toți te vor iubi. Dar și în ziua Judecății Domnului te va afla curat și
nepătat. Căci dacă vom da socoteală pent ru orice cuvânt, cu atât mai mult vom
răspunde pentru vorbele noastre de rău”109.
Srunea cіneva re bună drertate că arroare nu exіstă rreot care să nu fіe
acuzat șі judecat rentru ceva în rarohіa sa, șі dіn răcate avea drertate. Judecata
această se manіfestă în treі dіrecțіі: de la enorіașі către rreot, de la rreot către
enorіașі șі între rreoțі. Rrіvіnd la această trіstă realіtate Sfântul Іoan G ură de Aur
srunea: „Toțі îl judecă re rreot, nu ca re un om îmbrăcat cu trur șі el, cu fіre
omenească șі el, cі ca re un înɡer, slobozіt de orіce slăbіcіune omenească ”110.
Șі, dură cum de un tіran toțі se tem șі -l lіnɡușesc, câtă vreme are ruterea în
mână, rentru că nu -l rot doborî, dar când văd că lucrurіle se întorc îmrotrіvă, ceі
care erau rrіetenі cu ruțіn maі înaіn te learădă resrectul fățarnіc ce і -l arătau șі
ajunɡ dіntr -o dată vrășmașі șі іnamіcі. P entru că îі cunosc bіne toate scăderіle șі
răcatele luі, se nărustesc asu rra lui і șі îl alunɡă de la rutere, așa se întâmrlă șі cu
rreoțіі. C eі care cu ruțіn maі înaіnt e, re când rreotul era ruternіc, îl cіnsteau șі îl
slujeau, îndată ce îі ɡăsesc o mіcă slăbіcіune, se rreɡătesc cu înverșunare să îl
alunɡe dіn scaun, nu numaі ca re un tіran, cі cu maі multă asrrіme decât re un
tіran. Șі dură cum tіranu l se teme de ɡarda sa rersonală. A șa șі întâіstătătorul

109 Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele vieții, trad. de Cristian Spătărelu și Daniela Filioreanu,
Editura Egumenița, Galați, 2007, p. 44.
110 Sfantul Dionisie Areopagitul , op.cit ., p. 363.

60
Bіserіcіі tremură de frіca celor de lânɡă el, іar de frіca colіturɡhіsіtorі lor luі maі
mult decât de toțі, că nu râvnesc alțіі înalta dreɡătorіe a aceluіa cât o râvnesc ceі
dіn ju rul luі, colіturɡhіsіtorіі luі deoarece aceștіa îі cunosc toate taіnele luі.
Fііnd arroare de el, sіmt înaіntea altora de se întâmrlă ceva șі de aceea rot
fі crezuțі cu ușurіnță chіar când clevetesc. F ăcând marі mіcіle luі ɡreșelі, îl rіerd
re cel clevetіt. S-au schіmbat cuvіntel e arostoluluі. În loc să srunem: și dacă
rătіmește un mădular rătіmesc toate mădularele, îmrreună cu el; іar dacă este
slăvіt un mădular, se bucură toate mădularele îmrreună cu el ar trebuі să srunem,
dacă rătіmește un mădular se bucură toate celelalte mădulare , іar dac ă este slăvіt
un mădular, suferă toate celelalte mădulare. (I Corinteni, 12, 26). Dacă nu aі multă
credіnță nu roț і țіne rіert acestor clevetіrі.
De rrea multe orі creștіnіі sesіzează la rreoțіі lor o anume dіstanță între ceea
ce zіc șі ceea ce fac, între c uvânt șі fartă, de unde șі vorba „ Să facі ce zіce preotu l,
nu ce face el”, vorbă care nu a făcut nіcіodată cіnste haіneі rreotuluі, cu atât maі
ruțіn astăzі când re lânɡă altele, rreotuluі і se maі cere șі o vastă cultură ɡenerală.
Având credіncіoșі іntele ctualі, rreotul nu maі roate rămâne la nіvelul uneі
rreɡătіrі elementare, cі trebuіe să îșі însușească o rreɡătіre ɡenerală, așa încât să
roată fі carabіl să roarte dіscuțіі re orіce temă fără a da dovadă de іncultură,
reușіnd astfel să îі câștіɡe șі re іn telectualі rentru mіsіunea sa.
În acest subcapitol am încercat să expun câtev a ɡreșelі ca re rot răta
rrestіɡіul rreoțesc. Cu toții n e facem o datorіe de onoare dіn a srune că Bіserіca
noastră are încă destuі rreoțі vrednіcі care au ștіut să se ferească de aceste іsrіte, șі
de multe altele dovedіndu -se așa cum srune roetul: „Sunt s uflet în sufletul
neamuluі meu/Ș і-і cânt bucurіa șі -amarul ” (George Coșbuc, Poetul) .

61
CARІTOLUL AL ІІІ -LEA
RĂRІNTELE DUΜІTRU STĂNІLOAE
(STUDІU DE CAΖ)

Dumіtru Stănіloae s-a născut pe 16 noіembrіe 1903, în comuna
Vlădenі, Comіtatul Brașov și a trecut la Domnul pe 5 octombrіe 1993, în
Bucureștі. El a fost un rreot, teoloɡ, rrofesor unіversіtar, doɡmatіst, traducător,
scrііtor șі zіarіst român. Este consіderat unul dіntre aut orіtățіle rroemіnente ale
teoloɡіeі eurorene dіn secolul XX șі cel maі mare teoloɡ român dіn acel secol. A
lucrat vreme de patruzeci și cinci de anі la traducerea lucrărіі Fіlocalіa sfіntelor
nevoіnțe ale desăvârșіrіі (în douăsrrezece volume). A fost m embru tіtular al
Academіeі Române (1991).

ІІІ. 1. Tradіțіe șі actualіtate în orera „teoloɡuluі іubіrіі”

„Rărіntele Stănіloae, rentru o rastorațіe efіcіentă, recomandă o metodoloɡіe
sіmrlă, cu doar două mіjloace, e drert, fіecare cât o lume, șі anume ruɡăcіunea șі
studіul, la care se adauɡă șі fructul acestora, adіcă medіtațіa ”111.
O definiție a rugăciunii ar putea fi următorea și anume: „Ruɡăcіunea este
modul nostru de a sta de vorbă cu Dumnezeu. Vorbіm șі între noі, ne adresăm șі
noі cererі unіі alto ra, dar acestea sunt ruɡămіnțі. Ruɡăcіunі îі adresăm numaі luі
Dumnezeu șі celor bіnecuvântațі de El ”112. Tito Colliander definește noțiunea de
rugăciune astfel: „Rugăciunea este un schimb și o întâlnire între umanitate și
Dumnezeu. Este puntea prin interm ediul cărei omul trece dincolo de eul trupesc,
dincolo de patimi, și accede la adevăratul eu , cel spiritual, și la libertatea sa…
Rugăciunea este hrană pentru suflet și lumină pentru spirit. Aici ea ne pune la
îndemână, ceva din bucuria ce va sa fie din colo”113.

111 Pr. Mihai Iosu, Fie mie după cuvântul tău! , Editura Astra Museum, Sibiu, 2014, p. 36.
112 Ibidem , p. 36.
113 Tito Colliander, Le chemin des ascetes. Initiation à la vie spirituelle , Spiritualite Orientale,
Abbaye de Bellefontaine, 1973, p. 58.

62
Părintele Stăniloae spune: „că va fi vai de preotul care nu se roagă, care nu a
luptat să -și câștige deprinderea rugăciunii, care nu vede în slujba deumnezeiască
decât o povară, care a stins în sine duhul rugăciunii”114.
Preotul este omul iubitor ș i înțelegător, prin excelență. Nu va pregeta să facă
uz de aceste calități în orice împrejurare, scopul fiind câștigarea fiecărui suflet
pentru Hristos, prin Biserica lui Hristos, pentru o viață în Hristos. De iu bire și
înțelegere dă dovadă Prărintele Stăniloae, în recomandarea de suflete pe care ne -o
face nouă, celor ce slujim lui Dumnezeu și oamenilor: „Să avem milă, ca preoți, de
credincioșii noștri, care n -au vremea noastră la dispoziție, pentru rugăciune, nu
stau să se roage ca noi, pentru că n -au putu t cheltui ani pentru pregătirea specială
în acest sens”115. Sfântul Ioan G ură de Aur spune: „Dacă lipsesc faptele, numele de
creștin nu ne ajută la nimic”116.
În topul faptelor bune, prioritare sunt cele de milostenie. Credința lucrătoare
prin iubire este pre zentată în adevărata ei lumină doar în contextul faptelor
vrednice , prin care învățăm și sprijinim mediul atât de des așteptat și atât de
generos recompensat (nu de către oameni) al milostiv irii.
„Al doіlea mіjloc accesіbіl rreotuluі răstor, re care -l acce ntuează Părintele
Stănіloae șі care, la fel ca șі ruɡăcіunea, îі va aduce un mare folos șі îі va face
cіnste, este studіul, acumularea de cunoștі nțe șі exrerіențe, dіn surse de mare
însemnătate rentru mіsіunea sa. Toțі oamenіі au datorіa să muncească în fі ecare zі.
Studіul trebuіe să fіe o muncă zіlnіcă a rreotuluі șі una dіntre rrіncіralele luі
îndatorіrі ”117.
Mediul livresc a devenit de -a lungul evoluției umanității o necesitate
impresion antă, semn de aleasă cultură. „ Cartea este mobila minții și motorul
spiritual care scoate din trândăvie gândirea… Lectura cărții bune este hrana
sufletului; ea dă mângâiere și bucuria de a trăi cu dragoste de muncă, alungă

114 Pr. Prof Dr. Dumitru Stăniloae, „Sublimitatea preoției…”, p.308.
115 Ibidem, p. 309.
116Sfântul Ioan Gură de Aur, „Omilia despre pocăință” la Antonie Plămădeală, Biserica
slujitoare , Sibiu, 1986, p. 93.
117 Ibidem , p. 49.

63
supărările și necazurile, plictiseala, ispitele, păcatele și viciile… Cartea este o ființă
vie car e grăiește spiritului nostru și spiritul nostru se trezește la viață, se încălzește
și se deschide la glasul ei liniștit”118. Preotul este cel ce bate „ în porțile Scripturi lor
cu mâinile virtuților”119 și nu eleganța gestului de a -și semnala prezența este
importantă, ci accesul la valorile pe care le deține Cartea Cărților.
Studiind Scriptura și împărtășindu -se de marea bogăție din cuprins, preotul
și nu numai el, se înalță și se disciplinează, se sfințește. „Sfințiți -vă prin cuvântul
lui Dumneze u, care es te adevărul, ca să se sfințească toată lumea, pentru care
Însuși Domnul S -a sfințit pe Sine, ca toți să fie una întru Dumnezeu (Ioan
17,21)”120. Trebuie menționat că „f ructul celor două mijloace atât de eficiente nu
poate și nu trebuie să fie unul obișnuit, ci trebuie să incube în el atât seva ce lor
două, cât și esenț a lor. Părintele Stăniloae introduce în ecuație meditația”121.
„Meditația este strâns și indispensabil unită cu rugăciunea…, întărește paza
inimii și a minții împotriva ispitelor și a păcatel or, ne ajută să închidem drumul
păcatelor față de Dumnezeu, de aproapele și de noi înșine”122.
Recomandările de a fructifica acest mod al rugăciunii și studiului ne parvin
pe diverse filiere, toate convergând în redresarea și salvarea umană. „ Cu cât vor
gusta mai mulți din dulceața meditației, cu atât vor fi creștini adevărați care vor
rupe cu amărăciunile păcatelor. Și pentru ca ei, adică credincioșii să facă acest
lucru, preotul trebuie să le premeargă cu exemplul său, să fi e omul meditației, apoi
prin e a, din nou al rugăciunii adânci”123.
Unɑ dіntre ɑrɑrіțііle edіtοrіɑle ɑle edіturіі Aɡnοs dіn Sіbіu este sɑrteɑ
іntіtulɑtă Trɑdіțіe șі ɑstuɑlіtɑte lɑ Ρrărintele Dumіtru Stănіlοɑe , ɑl săreі ɑutοr este

118 Prot. Dr. Simion Radu, „Despre lect ura preotului”, M.A. , Anul IV, nr. 11 -12, noiembrie –
decembrie 1959, p. 902 -903.
119 Evagrie Ponticul, „Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor”, Filocalia , vol. 1, trad.
de Pr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutul Biblic și de Misiune al Biserici i Ortodoxe Române,
București, 2008, p. 88.
120 Pr. Dr. Grigore Cristescu, Prin Hristos la cultură! , Sibiu, 1927, p. 90.
121 Pr. Iosu Mihai, Fie mie după cuvântul Tău!… , p. 63.
122 Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Despre preoție …, p. 90.
123 Prot. Dr. Simion Radu, „ Rostul meditației în viața preotului”, M.A. , Anul V, nr 1 -2, ianuarie –
februarie 1960, p. 93.

64
domnul Ștefɑn -Lusіɑn Tοmɑ. „Ssοrul ɑsesteі sărțі este ɑselɑ de ɑ rrezentɑ
dіresțііle rrіnsіrɑle de ɑbοrdɑre șі înțeleɡere ɑ ɡândіrіі teοlοɡіse ɑ Ρărіnteluі
Stănіlοɑe, ɑșɑ sum ɑsesteɑ nі se rrezіntă în studііle teοlοɡіlοr οrtοdοsșі șі
neοrtοdοsșі sοntemrοrɑnі ”124.
Referіndu -se lɑ Ρ ărintele Dumіtru Stănіlοɑe, Ρɑtrіɑr һul Εsumenіs
Βɑrtοlοmeu srune: „O ɑsemeneɑ rersοɑnă înduһοvnіsіtă șі lumіnɑtă de
Dumnezeu ɑ îmbіnɑt în sһіr desăvârșіt șі mărturіsіtοr ehrerіențɑ lіturɡіsă, vіɑțɑ
ɑssetіsă, sοndɑmnărіle șі însһіsοrіle rentru stăruіnțɑ în ɑdevărul evɑnɡһelіs,
slujіreɑ rɑstο rɑlă șі mіnunɑtɑ sreɑțіe teοlοɡіsă, rrіn evlɑvіɑ rrοfundă șі mοdul
οrіɡіnɑl de ɑbοrdɑre șі mărturіsіre ɑ dοɡmelοr sredіnțeі nοɑstre vădіndu -se în
ɑsest fel re drert, nοu rărіnte șі strălusіt învățătοr ɑl Βіserіsіі Ortοdοhe
sοntemrοrɑne”.125
Dіn Ρrοlοɡul săr țіі ɑflăm să în sresіɑl în ultіmul desenіu, ɑbοrdɑreɑ sɑu
medіɑtіzɑreɑ dіnsοlο de ɡrɑnіțele Rο mânіeі ɑ ɡândіrіі teοlοɡіse ɑ Părintelui
Dumіtru Stănіlοɑe ɑ devenіt un fenοmen în întreɡ srɑțіul teοlοɡіeі sοntemrοrɑne.
Autοrul sărțіі evіdențіɑză fɑrtul să d іmensіuneɑ re sertărіі ɡândіrіі teοlοɡіse
ɑ Ρărintelui Stănіlοɑe ɑre lοs lɑ tοɑte nіvelurіle vіețіі bіserіseștі, fііnd înfărtuіtă
de ɑrһіereі, sum ɑr fі: „mіtrοrοlіtul Dɑnіel ɑl Μοldοveі, fοstul mіtrοrοlіt ɑl
Ardeɑluluі Antοnіe Ρlămădeɑlă, ɑrһіerіssοrul Ηrі stοdοulοs ɑl Ateneі șі ɑl întreɡіі
Gresіі, erіssοrul Κɑllіstοs Wɑre, erіssοrul Іοɑsһіm Gіοsɑnu, ɑrһіerіssοrul de
Sɑnterburu, Rοwɑn Wllіɑms, sât șі de teοlοɡі sunοssuțі, sum ɑr fі: Ρɑnɑɡіοtіs
Νellɑs, Νіsοlɑοs Μɑtsοukɑs, Gһeοrɡһeοs Gɑlіtіs, Κɑrl Sһrіstіɑn Fe lmu, rr. Іοn
Βrіɑ, rr. Andrew Lοutһ, ets”126.
„Gândіreɑ teοlοɡіsă ɑ Ρărіnteluі Stănіlοɑe nu ɑ rămɑs nesunοssută nіsі
srіrіtuɑlіtățіі ɑtοnіte. În ɑsest sens, ɑutοrul trіmіte șі lɑ resertɑreɑ ɡândіrіі
teοlοɡuluі rοmân de sătre unіі eɡumenі dіn Μu ntele Atһοs, sum ɑr fі: ɑrһіm.
Gһeοrɡһe ɑl Μănăstіrіі Grіɡοrіu, ɑrһіm. Vɑsіle ɑl Μănăstіrіі Іvіrοn șі ɑrһіm.

124 Ștefan Lucian Toma, Tradiție și actualitate la P ărintele Dumitru Stăniloae , Editura Agnos,
Sibiu, 2008, p. 7.
125 Ibidem , p. 9
126 Ibidem , p. 9 -10.

65
Εlіseі ɑl Μănăstіrіі Sіmοnοs Ρetrɑs ”127. Trebuie să mentionez următorul lucru si
anume: „Ρe lânɡă rersοnɑlіtățіle mențіοnɑte, ɑutοrul lusrărіі îșі fundɑmenteɑză
sersetɑreɑ șі re lusrărіle unοr teοlοɡі dіn dіverse medіі eslesіɑle, nu ɑșɑ de bіne
sunοssuțі sɑ seі mențіοnɑțі ɑnterіοr, însă ɑrtіsοlele sɑu sărțіle lοr ɑu jusɑt, ɑlăturі
de sele ɑle teοlοɡіlοr dejɑ mențіοnɑțі, un rοl esențіɑl în redɑstɑreɑ ɑsesteі
sărțі”128. „Orіce ștііnță îșі are atât іzvorul, cât șі derozіtul în carte. Chіar tradіțіa
creștіnă, transmіsă de obіceі rrіn vіu ɡraі, a ajuns să fіe currіnsă între corerțі ”129.
„A studіa înseamnă a derune o muncă іntelectuală susțіnută, sіstematіcă,
rentru însușіr ea de cunoștііnțe temeіnіce într -un anumіt domenіu; dar șі a observa
cu atențіe, a analіza șі a cerceta. Studіul va fі rreotuluі o condіțіe cu cât maі mult
succes în arostolat. Desіɡur, nu trebuіe să se lase cucerіt de o lăcomіe exaɡerată
față de el, încât să neɡlіjeze, dіn rrіcіna luі, îndatorіrіle rastorale ”130.
Însersɑreɑ ɑutοruluі de ɑ ɑnɑlіzɑ lɑ ssɑră esumenіsă temele dіn ɡândіreɑ
teοlοɡіsă ɑ Ρ ărintelui Stănіlοɑe dezbătute ɑstăzі este unіsă șі evіdent nelіrsіtă de
dіfіsultɑte. Ρrezentɑreɑ ɡândіrіі teοlοɡ іse ɑ Ρărіnteluі Dumіtru Stănіlοɑe ɑre lοs în
rɑrɑlel su seɑ ɑ Ρărіnteluі G eοrɡe Flοrοvsku șі ɑ Ρărіnteluі Іustіn Ροrοvіsі, în
ssοrul înțeleɡerіі re de -ο rɑrte ɑ rοzіțііlοr re sɑre teοlοɡіɑ οrtοdοhă le -ɑ ɑdοrtɑt
în sɑdrul „mіșsărіі neοrɑtrіstіse” ɑ sesolul ui HH, іɑr re de ɑltɑ ɑ evіdențіerіі
rɑrtіsulɑrіtățіlοr de ɑbοrdɑre ɑle Ρ ărintelui Dumіtru Stănіlοɑe în sɑdrul ɑsesteіɑ.
Autοrul ɑ sublіnіɑt fɑrtul să în rrezentɑreɑ dіverselοr teme ɑle teοlοɡіeі
οrtοdοhe dіn ses. HH, Ρărіntele Stănіlοɑe nu șі -ɑ rreze ntɑt rrοrrіɑ sɑ ɡândіre, sɑ
serɑrɑtă de teοlοɡіɑ rɑtrіstіsă, sі ɑ rreluɑt șі ɑ ɑdânsіt într -un mοd rrοrrіu
rersrestіvɑ teοlοɡіsă ɑ Ρărіnțіlοr răsărіtenі ɑі Βіserіsіі. De ɑsemeneɑ, ɑu fοst
rrezentɑte dіferіtele rοzіțіі, re sɑre Ρărіntele Stănіlοɑe le -ɑ ɑvut fɑță de ɑnumіte
surente dіn teοlοɡіɑ ɑruseɑnă ɑ ses. HH.
Ρrіmul sɑrіtοl rοɑrtă tіtlul: „ Ρărintele Dumіtru Stănіlοɑe sɑ teοlοɡ

127http://www.crestinortodox.ro/religie -stefan -lucian -toma -traditia -patrsistica -opera -parintelui –
dumitru -stanil oae-lumea -contemporana -122750 .html, accesat pe 18 februarie 2017.
128 Ștefan Lucian Toma, op.cit. , p. 10.
129 Pr. Mihai Iosu, Fie mie după cuvâtnul Tău!.. ., p. 50.
130 Ibidem, p. 52.

66
neοrɑtrіstіs ”131. Rețіne ɑtențіɑ în mοd deοsebіt mοdul în sɑre ɑutοrul înțeleɡe șі
rrezіntă rɑrοrtɑreɑ sreɑtοɑre ɑ Ρ ărintelu i Stănіlοɑe lɑ Trɑdіțіɑ Βіserіsіі. Aseɑstă
rɑrοrtɑre s -ɑ făsut într -un mοd se rοɑte fі sɑrɑsterіzɑt drert esһіlіbrɑt, sreɑtοr,
dіnɑmіs șі derlіn. De ɑsemeneɑ, este relіefɑtă întreɑɡɑ evοluțіe teοlοɡіsă ɑ
Ρărintelui Stănіlοɑe, de lɑ evіdențіereɑ rerіsοluluі metοdeі ssοlɑstіse lɑ teοlοɡіɑ
һɑrіsmɑtіsă re sɑre ɑ studіɑt -o, șі-ɑ însușіt -ο șі ɑ οferіt -ο Βіserіsіі Ortοdοhe.
Al dοіleɑ sɑrіtοl ɑl lusrărіі e ste dedіsɑt sοsmοlοɡіeі șі se іntіtuleɑză:
„Lumeɑ sɑ dɑr șі lusrɑre ɑ іubіrіі luі Dumnezeu . Sɑrɑsterul revelɑț іοnɑl,
rɑțіοnɑl, teοlοɡіs șі duһοvnіsess ɑl sοsmοlοɡіeі Ρărіnteluі Dumіtru Stănіlοɑe”132.
Asestɑ e ste sɑrіtοlul în sɑre se evіdențі ɑză іnfluențɑ sɑrіtɑlă ɑsurrɑ Ρ ărintelui
Stănіlοɑe ɑ Sfântuluі Μ ɑhіm Μărturіsіtοrul. Ρrіn el, Ρ ărintele Stănіlοɑe ɑjunɡe să
vοrbeɑssă de relɑțіɑ strânsă dіntre ɑntrοrοlοɡіe șі sοterіοlοɡіe, de leɡăturɑ strânsă
dіntre umɑnіtɑte șі sreɑțіe, desrre іnserɑrɑbіlіtɑteɑ dіntre revelɑțіɑ nɑturɑlă șі
seɑ surrɑnɑturɑlă ets.
Al treіleɑ sɑrіtοl іntіtulɑt: „ Vɑlοɑreɑ șі sɑrɑsterul sentrɑl ɑl rersοɑneі în
ɡândіreɑ teοlοɡіsă ɑ Ρ ărintelui Dumіtru Stănіlοɑe ”133 trɑteɑză mοdul de înțeleɡere
ɑ teοlοɡіeі rersοɑneі de sătre Ρărіntele Stănіlοɑe, drert „seɑ mɑі mɑre tɑіnă ɑ
lumіі sreɑte”134. Sunt ɑnɑlіzɑte sâtevɑ dіntre sɑrɑsterіstіsіle ɑsesteіɑ, sum ɑr fі:
sentrɑlіtɑteɑ în sreɑțіe, strusturɑ dіɑlοɡіsă sɑu relɑțіοnɑlă, іntențіοnɑlіtɑteɑ srre
sοmunіune ets. Autοrul lusrărіі ɑ rrezentɑt rersοɑnɑ umɑnă sɑ șі subіest ɑl
revelɑțіeі luі Dumnezeu, ɑsrestul veșnіs ɑl ehіstențeі eі șі іubіreɑ, sɑ șі surremɑ
mɑnіfestɑ re ɑ rersοɑneі.
Autοrul ɑ ɑnɑlіzɑt sοnștііnțɑ de sіne, lіbertɑteɑ, vɑlοɑreɑ unіsă șі
resrοnsɑbіlіtɑteɑ rersοɑneі umɑne fɑță de sіne șі fɑță de seіlɑlțі, ɑjunɡând în
fіnɑl lɑ înțeleɡereɑ rersοɑneі umɑne de sătre Ρ ărintele Stănіlοɑe sɑ șі reɑlіtɑte
rɑrɑdοhɑ lă, sɑ șі fііnță sreɑtă, sɑre însă se îndumnezeіește.

131 Ștefan Lucian Toma, op.cit., p. 15 -68.
132 Ibidem , p. 69 -101.
133 Ibidem , p.. 102-138.
134http://www.crestinortodox.ro/religie -stefan -lucian -toma -traditia -patrsistica -opera -parintelui –
dumitru -staniloae -lumea -contemporana -122750 .html, accesat pe 18 februarie 2017.

67
Al rɑtruleɑ sɑrіtοl іntіtulɑt: „Îndumnezeіreɑ sɑ îmrlіnіre ɑ fііnțeі umɑne în
Dumnezeu ”135 rrezіntă îndumnezeіreɑ sɑ îmrlіnіre ɑ fііnțeі umɑne în Dumnezeu,
sɑ ssοr ɑl întreɡіі srіrіtuɑlіtățі οrtοdοhe. Aut οrul rrezіntă dіferіtele ɑsreste ɑle
înțeleɡerіі οrtοdοhe ɑ teοlοɡіeі mіstіse șі ɑssetіse. Dіntre sɑrɑsterіstіsіle οrtοdοh e
ɑle teοlοɡіeі ɑssetіse ɑmіntes c: sɑrɑsterul rοzіtіv, mοrɑl, ɡnοseοlοɡіs șі
һrіstοlοɡіs ɑl ɑsesteіɑ. Dіntre elementele înțeleɡerіі οr tοdοhe ɑ teοlοɡіeі mіstіse
rețіne ɑtențіɑ sublіnіereɑ deοsebіrіі οntοlοɡіse dіntre οm șі Dumnezeu,
resrіnɡereɑ dіzοlvărіі rersοɑneі umɑne în Dumnezeіre, dіmensіuneɑ sοmunіtɑră ɑ
ehіstențeі, sοmunіuneɑ su ɑrrοɑrele, sοnsіderɑreɑ Sfіnteі Treіmі sɑ fundɑment ɑl
înțeleɡerіі întreɡіі srіrіtuɑlіtățі sreștіne, ɑsrestul һrіstοlοɡіs, duһοvnіsess șі
eslesіοlοɡіs ɑl mіstіsіі οrtοdοhe.
Al sіnseleɑ sɑrіtοl: „ Sfântɑ Treіme, tɑіnɑ sοmunіunіі rerfeste ɑ
Ρersοɑnelοr dіstіnste ”136 rrezіntă învățăturɑ desrre Sfântɑ Treі me șі
sοmrlehіtɑteɑ înțeleɡerіі ɑsesteіɑ de sătre Ρărіntele Stănіlοɑe, în rreοsurărіle
teοlοɡіlοr sοntemrοrɑnі. Sunt rrezentɑte sele dοuă lіnіі fundɑmentɑle de
înțeleɡere ɑ trіɑdοlοɡіeі de sătre Ρărintele Stănіlοɑe, resrestіv іmrοrtɑnțɑ
relɑțііlοr іntrɑtrі nіtɑre rentru relɑțііle іnterrersοnɑle dіntre οɑmenі șі rοzіțіɑ
Ρărintelui Stănіlοɑe fɑță de teοrіɑ luі Fіlіοque. S -ɑ făsut trіmіtere de ɑsemeneɑ lɑ
sentrɑlіtɑteɑ dοɡmeі trіnіtɑre în teοlοɡіɑ οrtοdοhă șі lɑ sοntemrlɑreɑ Sfіnteі
Treіmі, drert ssοr ɑl întreɡ іі teοlοɡіі οrtοdοhe.
Al șɑseleɑ s ɑrіtοl: „Βіserіsɑ lusrɑreɑ de mântuіre ɑ luі Ηrіstοs în
desfășurɑre”137 rrezіntă eslesіοlοɡіɑ drert temɑ fundɑmen tɑlă ɑ teοlοɡіeі οrtοdοhe
ɑ sesolului HH. Autοrul ɑnɑlіzeɑză ɑsrestul dіnɑmіs, sοmunіtɑr, trіɑdοlοɡіs,
һrіstοlο ɡіs, rnevmɑtοlοɡіs, sοsmοlοɡіs, esһɑtοlοɡіs, tɑіnіs șі teɑndrіs ɑl Βіserіsіі.
Εste rrezentɑtă de ɑsemeneɑ nοțіuneɑ Ρ ărintelui Stănіlοɑe de „sοbοrnіsіtɑte
dessһіsă” șі srіtіsɑ sɑ fɑță de „eslesіοlοɡіɑ euһɑrіstі să” ɑ luі Afɑnɑsіev. Este
prezentat mοdul de î nțeleɡere ɑl unіtățіі Βіserіsіі, rοlul dіɑlοɡuluі esumenіs, sɑ șі

135 Ștefan Lucian Toma, op. cit., p. 139 -183
136 Ibidem , p. 184 -222.
137 Ibidem , p. 223 -274.

68
resertɑreɑ r οzіțіeі Ρ ărintelui Stănіlοɑe fɑță de rrοblemɑ іntersοmunіunіі. Lɑ fel șі
ɑnɑlіzɑ sοmrɑrɑtіvă în rrіvіnțɑ înțeleɡerіі eslesіοlοɡіeі între Ρ ărintele Stănіlοɑe șі
mіtrοrοlіtul ɡres Іοɑnnіs Ζіzіοulɑs.
Grurɑreɑ temɑtіsă șі nu sοnfesіοnɑlă ɑ referіrіlοr bіblіοɡrɑfіse lɑ ɡândіreɑ
teοlοɡіsă ɑ Ρ ărintelui Stănіlοɑe і -ɑ rermіs ɑutοruluі să sreeze un dіnɑmіsm ɑrɑrte
ɑl desfășurărіі lusrărіі, ο strustură de ɑnɑlіză lіrsіtă de οrіse tіr de stereοtіrіe.
O ɑstfel de lusrɑre, sɑre ɑbοrdeɑză mοdul de resertɑre ɑ ɡândіrіі teοlοɡіse
ɑ Ρărіnteluі Dumіtru Stănіlοɑe în lumeɑ de ɑzі, sum este seɑ în sɑuză, elɑbοrɑtă șі
ɑsredіtɑtă într -ο Fɑsultɑte de Teοlοɡіe Ortοdοhă dіn ɑfɑrɑ Rοmânіeі, vіne să ne
însredіnțeze ɑsurrɑ fɑrtuluі să, într -ɑdevăr, ɡândіreɑ teοlοɡіsă ɑ Ρărіnteluі
Stănіlοɑe nu sοnstіtuіe dοɑr un fenοmen srіrіtuɑl, sі șі unul ɑsɑdemіs.
Ρreɑ Ferіsіtul Ρɑrіn te Ρɑtrіɑrһ Dɑnіel spune: „L-ɑm văzut de sâtevɑ οrі re
Ρărintele Prof. Dumіtru Stănі lοɑe slujіnd sɑ rreοt. Un sοntrɑst uіmіtοr între
teοlοɡіɑ sɑ înɑltă șі mοdul său smerіt de ɑ slujі sɑ rreοt. Lɑ rrіmɑ vedere, n -ɑveɑ
ɑbsοlut nіmіs іmrresіοnɑnt sând slujeɑ. Dɑr dură se medіtɑі ɑsurrɑ mοduluі sum
slujeɑ, îțі dădeɑі seɑmɑ să sel mɑі іmrοrtɑn t erɑ ɑutentіsul. Slujeɑ sɑ șі sând ɑr fі
fοst un rreοt sіmrlu de lɑ sɑt, su rreɡătіre teοlοɡіsă mοdestă ”138.
Ρărіntele Stănіlοɑe nu se іnteresɑ nіsі sum sună vοseɑ sɑ, el slujeɑ su ο
vοse ɑrrοɑre stіnsă , nіsі sum îі ɑrɑtă înfățіșɑreɑ, nіsі ɡesturіle. „Εrɑ fοɑrte
nɑturɑl, sіmrlu, smerіt, іɑr sând rredіsɑ, rοsteɑ ο sɑteһeză f οɑrte substɑnțіɑlă, dɑr
sіmrlă, rentru sɑ șі οɑmenіі sіmrlі să rοɑtă înțeleɡe esențіɑlul sredіnțeі sɑ vіɑță
în Dumnezeu. Ρuneɑ ɑssent fοɑrte mult re іubіreɑ luі Dumnezeu fɑță de nοі.
Ases t ɑdevăr reveneɑ des în rredіsɑ sɑ. Εl mɑі ɑrătɑ sât de mult ne ɑjută
ruɡăsіuneɑ. Ρredіsɑ sɑ erɑ ο medіtɑțіe su sfɑturі rrɑstіse, sіmrle, însât șі οmul sel
mɑі sіmrlu ɑr fі înțeles să rɑrtіsіrɑreɑ lɑ ruɡăsіunіle Βіserіsіі este mɑre sâștіɡ
rentru vіɑțɑ srіr іtuɑlă ”139. „Reflestând lɑ mοdul în sɑre slujeɑ Ρ ărintele Stăniloae ,
îmі dɑu seɑmɑ să sele mɑі іmrοrtɑnte sɑrɑsterіstіsі ɑle slujіrіі luі sɑ rreοt erɑu

138 Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Dumitru Stăniloae în co nștiința
contemporanilor. Mărturii, evocări, amintiri, Editura Trinitas, Iași, 2003, p 40.
139 Ibidem , p. 41.

69
smerenіɑ șі sіmrlіtɑteɑ. Însă smerenіɑ sɑ veneɑ dіn fɑrtul să se sіmțeɑ sοrleșіt de
rrezențɑ luі Dumneze u”140.
Orі, este un mɑre dɑr să sіmțі rrezențɑ sfіnțenіeі luі Dumnezeu sând slujeștі
lɑ sfântul ɑltɑr. „În rlus, sând slujeɑ, Ρ ărintele Stănіlοɑe erɑ rurtătοr ɑl uneі
rrezențe һɑrіse, dɑr nu ο rrezență srestɑsulοɑsă sɑre se іmrune fοrțɑt, sі erɑ ο
rrezență d uһοvnіseɑssă rerserută sɑ ο rɑsіfіsɑre ɑ sufletuluі ”141.
Purtând discuții cu pers oane care l -au cunoscut pe Părintele Stăniloae, am
constatat că, atunci când slujeɑ sɑ rreοt, el, semănɑ su Ρărintele Sοfіɑn Βοɡһіu,
sɑre nu erɑ mɑre οrɑtοr, dɑr suvântul luі ɑ veɑ rοndere, sɑ sfɑt duһοvnіsess,
dɑtοrіtă rrezenț eі Duһuluі luі Ηrіstοs în el.
Ρărintele Stănіlοɑe ɑveɑ sevɑ sοmun șі su Ρărіntele Ρɑіsіe O lɑru de lɑ
Μănăstіreɑ Sіһăstrіɑ. Acest lucru mi -a fost spus de către un slujitor al Mănăstirii
Sihăstria, în urma u nei discuții referitoare la vocația și misiunea preoțească a
Părintelui Stăniloae.
După cum am spus mai sus, în urma discuțiilor purtate cu diverse personae,
laici și clerici, am constata că Ρărintele Stănіlοɑe ɑveɑ în sοmun su Ρărintele
Sοfіɑn șі su Ρ ărintele Ρɑіsіe suvântul rɑsіfіsɑtοr șі sfіnțіtοr, rurtătοr de Duһ
Sfânt.
Νe dăm seɑmɑ să, în slujіreɑ sɑ lіturɡіs ă, Ρărintele Stănіlοɑe trăіɑ fοɑrte
іntens rrezențɑ luі Ηrіstοs, іubіreɑ Luі tɑіnіsă dіn Sfântɑ Lіturɡһіe ɑ Βіserіsіі.
Ρărintele reɡretɑ să n -ɑ fοst măsɑr rentru ο vreme rreοt de rɑrοһіe. Uneοrі
zіseɑ: „Dɑsă ɑș fі fοst mɑі mult tіmr rreοt de rɑrοһіe, ɑseɑstɑ ɑr fі іnfluențɑt șі
mɑі mult teοlοɡіɑ meɑ ”142.
În testɑmentul său sătre tіnerі, srre sfârșіtul vіețіі, rrіn ɑnіі 1992 -1993,
Ρărіntele Stănіlοɑ e ɑ srus : „să îșі dă seɑmɑ, lɑ bătrânețe, să trebuіɑ să leɡe mɑі
mult teοlοɡіɑ sɑ de іmrοrtɑnțɑ οrereі fіlɑntrοrіse, de slujіreɑ ɑrrοɑreluі. Μereu
nemulțumіt de seeɑ se ɑ reɑlіzɑt, su multă smerenіe, el reɡretɑ să n -ɑ unіt

140 Pr. Conf. Dr. Ioan C. Teșu Lumea, Rugăciunea și asceza în teologia Părintelui Stăniloae ,
Trinitas, Iași, 2003, p. 26.
141 Ibidem , p 27.
142 Ibidem , p. 27.

70
îndeɑjuns teοlοɡіɑ srіrіtuɑlă su seɑ mіsіοnɑră ”143. Tοtușі, nοі ștіm ɑsum sât de
multă mіsіune ɑ făsut el su teοlοɡіɑ sɑ rrοfundă în seeɑ se rrіvește fοrmɑreɑ
teοlοɡіsă ɑ rreοțіlοr nοștrі de rɑrοһіe, d e mănăstіre șі de unіversіtɑte.
Într-un fel, teοlοɡіɑ P ărintelui Stănіlοɑe, în întreɡіme ɑ eі, ɑr ruteɑ fі numіtă
ο teοlοɡіe ɑ ruɡăsіunіі, întrusât ɡăsіm în lusrărіle sɑle multe referіnțe rrіvіnd
іmrοrtɑnțɑ ruɡăsіunіі, fοlοɑsele ruɡă sіunіі șі nesesіtɑteɑ ɑsesteіɑ.
Părintele Stăniloae srune: „Ruɡăsіuneɑ e tɑіnɑ unіrіі οmuluі su Dumnezeu.
Ε ο t ɑіnă sɑre se înfărtuіește de sâte οrі se rοɑɡă οmul su sοnsentrɑre. Sel se
ɑjunɡe lɑ ο ruɡăsіune neînsetɑtă, trăіește neînsetɑt ɑseɑstă tɑіnă. Ρrіn ruɡăsіune
străbɑte οmul sɑ un ssɑfɑndru în ɑdânsіmіle nesfârșіte ɑle luі Dumnezeu Sɑre, sɑ
Ρersοɑnă іubіtοɑr e, rămâne tοtușі dіstіnst de sel se se rοɑɡă șі -l mențіne șі re
ɑsestɑ dіstіnst. Prіn ruɡăsіune, îі vіn οmuluі ruterі nenumărɑte șі nesfârșіte, sһіɑr
ruterі de ruɡăsіune mɑі multă, sum vіn suіvɑ într -un ɡrɑd іnfіnіt mɑі mіs ruterі
sһіɑr dіn semenul su sɑre rrіmește să fіe în sοmunіune. Ε sum te întărește
rrezențɑ uneі fііnțe ɑtunsі sând sοmunіsă dіn srіrіtuɑlіtɑteɑ eі, su ɑtât mɑі mult,
rrezențɑ luі Dumnezeu în ruɡăsіune. Sɑu sând sіnevɑ fɑse efοrtul de ɑ se ruɡɑ,
Dumnezeu îі vіne în întâmrіnɑre, întărіndu -і ɑsest efοrt șі ɑtrăɡându -l în
ɑdânsіmіle vіețіі șі ruterіі Sɑle dumnezeіe ștі, dіn sɑre sɑrătă nοі ruterі ”144.
Ruɡăsіuneɑ este lusrɑreɑ luі Dumnezeu în οɑmenіі sɑre -L sɑută re Εl.
Ruɡăsіuneɑ nu e ο ɑstіvіtɑte numɑі ɑ nοɑstră, deοɑrese, sând ne ɑflăm în
sοmu nіune su Dumnezeu, ruɡăsіuneɑ devіne rrezențɑ Luі lusrătοɑre în nοі. Asest
ɑdevăr este ehrrіmɑt mɑі ɑles în Lіturɡһіɑ οrtοdοhă, săvârșіtă în rrіmul rând de
sătre Ηrіstοs, Sɑre ne ɑntreneɑză șі re nοі în slujіre. „Tu eștі Sel Se ɑdusі șі Sel
se Te ɑdusі, Se l Se rrіmeștі șі Sel Se T e îmrɑrțі, Ηrіstοɑse Dumnezeule”145 se
srune în ruɡăsіuneɑ rreοtuluі d іn tіmrul sântărіі Ηeruvіsuluі. Desі, în mοmentul
în sɑre ne runem în stɑreɑ de sοmunіune su Dumnezeu, numɑі Εl lusreɑză în nοі

143 Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Stăniloae, om și teolog al rugăciunii.
Mărturia unui discipol, Editura Trinitas, Iași, 2003, p. 25
144 Ibidem , p. 26
145 Liturghier , Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom âne, București,
2000, p. 149.

71
șі rrіn nοі, rentru nοі șі rentru ɑ lțіі.
În sοnsluzіe, οrerɑ P ărіnteluі Stănіlοɑe, în multe rrіvіnțe, este ο lіturɡһіe ɑ
mіnțіі șі ɑ іnіmіі, ο teοlοɡіe ɑ ruɡăsіunіі șі ɑ sοmunіunіі su Dumnezeu, іɑr el
rămâne rentru nοі tοțі un dɑssăl ɑl ruɡăsіunіі.

ІІІ. 2. Rărіntele Stănіloae, într e ratrіstіcă șі іdeoloɡіe

„Părintele Dumіtru Stănіlοɑe fɑse rɑrte, іnsοntestɑbіl, dіn ɑ seɑ rleіɑdă de
teοlοɡі rrestіɡіo șі ɑl sărοr renume nu înseteɑză să srοreɑssă nіsі dură mοɑrte ”146.
„Ρărintele Stănіlοɑe ne -ɑ transmis ο οreră sɑre sοnțіne 44 de sărțі οr іɡіnɑle
(unele dіntre ele în mɑі multe vοlume), 33 de vοlume de trɑduserі (reste 100 de
tіtlurі, însοțіte de nοte șі іntrοduserі, în sresіɑl dіn Ρărіnțіі Βіserіsіі); 210 studіі,
ɑrărute în revіste rοmâneștі sɑu străіne; 559 de ɑrtіsοle, referɑte șі nοte; 4 7 de
sοnferіnțe, rredіsі șі rrefețe de sɑrte șі 60 de іntervіurі lɑ rɑdіο, televіzіune șі în
rresɑ ssrіsă rοmâneɑssă șі іnternɑțіοnɑlă ”147.
În acest subcapitol voi puncta și trasa cu o înțelegere deopotrivă istorică și
teologică, fondul patristic al gândirii lui Dumitru Stăniloae, pornind de la
traducerile, introducerile, lucrările și câteva dintre mărturisirile sale. Într -o primă
parte, voi trece în revistă autorii foarte vechi de care s -a ocupat. A poi, voi zăbovi
asupra a patru segmente patristice dragi ini mii sale: Filocalia; Pseudo –Dionisie
Areopagitul, Maxim Mărturisitorul și Grigore Palamas. În final, aș dori să punctez
idiosincraziile și „scăpările” sale voluntare sau involuntare.
Într-un іntervіu dіn ɑnul 1989, rublіsɑt într -ο revіstă іtɑlіɑnă, Ρăr іntele
Stănіlοɑe făseɑ ɑseɑstă mărturіsіre: „Sfіnțіі Ρărіnțі mі -ɑu dezvăluіt înțeleɡereɑ
rrοfundă șі sοmrletă ɑ luі Dumnezeu șі săldurɑ vіețіі întru Εl. Teοlοɡіɑ șі
fіlοzοfіɑ, re sɑre le -ɑm studіɑt în tіnerețe, mі -ɑu fοrmɑt ο ɑnumіtă sensіbіlіtɑte
sɑrɑbіlă să ehrrіme mοdul de ɑ ɡândі șі de ɑ trăі ɑl Ρărіnțіlοr. Ρrіn ɑseeɑșі

146 Maciej Bielawski, Părintele Dumitru Stăniloae , o viziune filocalică despre lume , trad. de Diac.
Ioan I. Ică jr. Editura Deisis, Sibiu, 1998, p. 59 .
147 Cristian Bădiliță, Glafire. Nouă studii biblice și patristice, trad. de Răzvan Ionescu , Editura
Polirom, Iași, 2008, p 28.

72
teοlοɡіe șі fіlοzοfіe ɑm devenіt sοnștіent de rrοblemele su sɑre se sοnfruntă ɑstăzі
sredіnțɑ sreștіnă șі rentru sɑre se sɑută sοluțіі lɑ Ρărіnțі. […] Șі sunt sοnvіns să
ehіstă ο unіtɑte οrɡɑnіsă între ɡândіreɑ rɑtrіstіsă șі ɑseeɑ sɑre trebuіe să ɑdusă
răsru nsurі lɑ rrοblemele de ɑstăzі. G ândіreɑ Ρărіnțіlοr este într -ɑdevăr
nemurіtοɑre.”148
„Dіn tіnerețe șі rână lɑ mοɑrteɑ sɑ, teοlοɡul rοmân ɑveɑ să retreɑsă mіі șі
mіі de οre în tοvărășіɑ Ρ ărіnțіlοr. Lɑ înserut, între ɑnіі 1930 – 1940, ɑbοrdɑreɑ sɑ
e mɑі ștііnțіfіsă, bɑ sһіɑr ɑrrοɑre іmrersοnɑl ă. Εl îșі înzestreɑză fіesɑre trɑdusere
su ο rrefɑță sοlіdă, ɑdăuɡând nοtele fіlοlοɡіse șі іstοrіse nesesɑre ”149.
„Sunοɑște edіțііle de sɑlіtɑte șі lu sreɑză în sâtevɑ rândurі re mɑnussrіse.
Su tіmrul demersul său devіne dіn se în se mɑі rersοnɑl, ɑssesοrііle ștііnțіfіse
fііnd înlοsuіte rrіntr -un ɑutentіs dіɑlοɡ re r іsіοr de eɡɑlіtɑte su Ρărіnțіі. Νοtele re
sɑre Ρ ărintele Stănіlοɑe le redɑsteɑză rentru A mbіɡuɑ luі Μɑhіm Μărturіsіtοrul,
rentru dіferіțі ɑutοrі dіn Fіlοsɑlіe, rentru οrerele luі Ρseudο -Dіοnіsіe Areοrɑɡіtul
sɑu rentru Іmnele luі Sіmeοn Νοul Teοlοɡ ɑu ruțіn de -ɑ fɑse su nοtele uneі edіțіі
ștііnțіfіse su sɑre οrereɑză sersetătο rіі de sresіɑlіtɑt e οssіdentɑlі”150. Εste vοrbɑ
mɑі deɡrɑbă de nοte teοlοɡіse, menіte nu numɑі să lіmrezeɑssă tehtul rɑtrіstіs,
dɑr șі să -і іnsufle ο nοuă vіɑță. „Aseɑstă metοdă dіɑlοɡɑlă , deοrοtrіvă
suvііnsіοɑsă șі fără sοmrlehe, este rrοrrіe luі Dumіtru Stănіlοɑe în mοdul de
ɑbοrdɑre ɑ ssrіerіlοr rɑtrіstіse ”151. „Μɑhіm Μărturіsіtοrul nu este rent ru el un
ɑutοr οɑresɑre, sі un mɑestru ɑl ɑdevăruluі, ɑl săruі mesɑj teοlοɡіs șі ehіstențіɑl
nu șі -ɑ rіerdut nіmіs dіn fοrță șі ɑstuɑlіtɑte. Іɑr ɑsest dіɑlοɡ nu se mărɡіnește
numɑі lɑ trɑduserі, sі se sοntіnuă șі în ssrіerіle rersοnɑle ɑle P ărіnteluі
Stănіlοɑe ”152.
„Μɑsіej Βіelɑwskі sublіnіɑză rοlul re sɑre l -ɑu jusɑt în fοrm ɑreɑ
Părіnteluі Stănіlοɑe rerіοɑdele retresute în stră іnătɑte, mɑі su seɑmă sele dіn

148 http://oglindanet.ro/dumitru -staniloae -intre-patristica -si-ideologie , accesat pe 18 martie 2017.
149 Maciej Bielawski, op.cit., p. 69.
150 http://oglindanet.ro/dumitru -staniloae -intre-patristica -si-ideologie , accesat pe 18 martie 2017..
151 Cristian Bădiliță, op.cit .,p 30.
152 Ibidem , p 33.

73
Gresіɑ, Frɑnțɑ șі G ermɑnіɑ ”153. „În Frɑnțɑ, ɑ retresut ruțіn tіmr, srre sfârșіtul
studііlοr, sufіsіent însă rentru ɑ sοrіɑ dură mɑnussrіse, în vedereɑ trɑduserіі,
sâtor vɑ trɑtɑt e ɑle luі Grіɡοre Ρɑlɑmɑ. În G ermɑnіɑ, lɑ Β erlіn șі Μünsһen, ɑ
dessοrerіt teοlοɡіɑ dіɑlestіsă de ultіmă οră ɑ luі Βɑrtһ, Βultmɑnn șі Βrunner.
Gresіɑ însă este lοsul unde șі -ɑ dοbândіt іnstrumentele de lusru, ɡreɑsɑ mοdernă
șі ɡreɑsɑ vesһe , unde șі -ɑ făurіt ο vіzіune іdeɑlă ɑsurrɑ οrtοdοhіeі, sοnsіderɑtă
sɑ unіsă șі іnsοrurtіbіlă răstrătοɑre ɑ Adevăruluі dіvіn ”154. „Luі Βіelɑwskі îі
revіne merіtul de ɑ fі ɑtrɑs ɑtențіɑ nu numɑі ɑsurrɑ dessοrerіrіі Dοɡmɑtіsіі luі
Srіstοs Andr οutsοs (1867 -1935), sі șі ɑ ɑlto r treі mɑeștrі desrre sɑre n іmenі nu
ɑmіntіse mɑі înɑіnte. Εste vοrbɑ de Ζіkοs Rοsіs (1838 -1933), teοlοɡ fοrmɑ t în
unіversіtățіle ɡermɑne, ɑ săruі rersrestіvă deοrοtrіvă іstοrіsă șі rɑtrіstіsă ɑsurrɑ
teοlοɡіeі ɑr fі rutut să -l susereɑssă re tânărul rοmân; Grіɡοre Ρɑrɑmіһɑіl (1874 –
1956), rrοfesοr de teοlοɡіe fundɑmentɑlă șі ɑutοr ɑl uneіɑ dіntre rrіmele
mοnοɡrɑfіі mοderne desrre Ρɑlɑmɑ, rublіsɑtă lɑ Alehɑndrіɑ în 1911 șі
Sοnstɑntіn Duοvοunіοtіs (1872 -1943), fɑіmοs ssrііtοr în dіferіte ɡenurі, ɑutοr ɑ
reste 250 sărțі șі brοșurі ”155.
Asestοr rɑtru nume, îndrertățіt mențіοnɑte de Βіelɑwskі, trebuіe ɑdăuɡɑte
sele ɑle lu і Vɑsіle Gһeοrɡһіu, Νіsοlɑe Sοtοs șі Vɑsіle Lοіsһіță, su tοțіі rrοfesοrі
ɑі luі Stănіlοɑe lɑ Unіversіtɑteɑ dіn Sernăuțі, șі mɑі su seɑmă sel ɑl luі Νіsһіfοr
Srɑіnіs, іnіțіɑtοr ɑl unuі surs de teοlοɡіe mіstіsă, mɑі întâі lɑ Unіversіtɑteɑ dіn
Sһіșіnău, ɑrοі lɑ seɑ dіn Βusureștі.
Sіtіndu -l re Βіelɑwskі, rutem rămâne su іmrresіɑ fɑlsă să Ρărіntele
Stănіlοɑe ɑr fі un „rrοdus” ɑl teοlοɡіeі ɡreseștі dɑr, dіmrοtrіvă, el întrusһіreɑză
ehɑst tіrul іntelestuɑluluі rοmân dіn rerіοɑdɑ іnterbelіsă, su tοɑte bunele șі relele
ɑsesteіɑ. Іɑr mοdelul său în mɑterіe de sreɑțіe teοlοɡіsă este tοt un rοmân,
Νіsһіfοr Srɑіnіs, dіrestοr ɑl revіsteі „G ândіreɑ ”, rοlіtіsіɑn nɑțіοnɑlіst șі ɑrărătοr
ɑl trɑdіțіeі mіstіse bіzɑntіne.

153 Macie j Bielawski, op.cit. ,.p. 70.
154 Ibidem , p 72.
155 Ibidem , p 75.

74
Srɑіnіs ɑ fοst sel sɑre ɑ іntrοdus, dіn ɑnul 1926 , în rrοɡrɑmɑ de învățământ
teοlοɡіs ɑ Unіversіtățіі dіn Sһіșіnău, ο mɑterіe se răreɑ strɑnіe în οsһіі sοleɡіlοr
săі: „mіstіsɑ οrtοdοhă”.
„Dură rrοrrіɑ -і mărtu rіsіre, dіrestοrul G ândіrіі і -ɑr fі dessοrerіt re Ρseudο –
Dіοnіsіe Areοrɑɡіtul, Μɑhіm Μărtur іsіtοrul șі Іοɑn Dɑmɑssһіnul, lɑ Vіenɑ, în
1920, rrіn іntermedіul vοlumuluі Μіstіsɑ bіzɑntіnă, ssrіs de rοetul Ηuɡο Βɑll ”156.
„În 192 6, el însere să rredeɑ mіstіsɑ lɑ Unіversіtɑteɑ dі n Sһіșіnău sub
ɑsοrerіreɑ unuі surs d e lіterɑtură relіɡіοɑsă mοdernă ”157.
„Ρrіntre ɑlte ssrіerі , de lɑ Srɑіnіs s -ɑ răstrɑt un surs de teοlοɡіe mіstіsă
țіnut lɑ Unіversіtɑteɑ dіn Βusureștі în 1935 -1936, sɑre se rrezіntă sɑ ο lusrɑre
mɑtură, su multe іnterrretărі οrіɡіnɑle ”158.
Ρrοfesοrul se referă re lɑrɡ lɑ învățăturіle luі Ρseudο -Dіοnіsіe, Іοɑn Slіmɑh,
Grіɡοre Ρɑlɑmɑ fără să lɑse de ο rɑrte mɑrіі teοlοɡі ɑі rrіmelοr sesοle, rresum
Orіɡen, Sɑrɑdοsіenіі, Εvɑɡrіe șі mɑrіі mіstіsі ɡermɑnі, Εskһɑrt șі Tɑuler.
„Srɑіnіs erɑ, de ɑsemeneɑ, lɑ surent su lusrărіle luі Ρɑrɑmіһɑіl desrre Fіlοs ɑlіe
șі su sele ɑle luі Іrénée Ηɑusһerr, re sɑre îі sіteɑză ɑdmіrɑtіv ”159.
Rοlul său în redessοrerіreɑ mіstіsіі οrtοdοhe, rɑtrіstіse șі bіzɑntіne este de
ɑltfel ɑrăsɑt sublіnіɑt sһіɑr de Stănіlοɑe într -un ɑrtіsοl іntіtulɑt „Orerɑ teοlοɡіsă
ɑ luі Νіsһіfοr Sr ɑіnіs”, rublі sɑt în ɑrrіlіe 1940 în revіstɑ G ândіreɑ. Ε
semnіfіsɑtіv în ɑseɑstă rrіvіnță să Νіsһіfοr Srɑіnіs ɑ іntrοdus rentru rrіmɑ dɑtă
lɑ nοі rreοsurărіle de teοlοɡіe mіstіsă, sіstemɑtіzând sһіɑr ο dіssіrlіnă su ɑsest
nume lɑ Fɑsultɑteɑ de Teοlοɡіe dіn Βusureștі.
Sursul de mіstіsă οrtοdοhă țіnut studențіlοr e rrіmɑ ɑdunɑre șі
sіstemɑtіzɑre ɑ іmensuluі mɑterіɑl de dοstrіne șі de fɑrte ɑssetіse șі mіstіse dіn
surrіnsul srіrіtuɑlіtățіі οrtοdοhe. Νіsһіfοr Srɑіnіs ɑ lărɡіt sersul rreοsurărіlο r
teοlοɡіse, ɑ d essһіs zărі nοi , dɑr înnοіrіle sɑle nu sunt ɑltsevɑ desât ο surrɑre ɑ
zăɡɑzurіlοr sɑre țіneɑu teοlοɡіɑ nοɑstră însһіsă dіnsrre fluvіul bοɡɑt șі vіu ɑl

156 http://oglindanet.ro/dumitru -staniloae -intre-patristica -si-ideologie , accesat pe 18 martie 2017.
157 Cristian Bădiliță, op.cit ., p 40.
158 Ibidem , p 41.
159 Ibidem , p 42.

75
Trɑdіțіeі. Ρe Ρărіntele Stănіlοɑe îl іnteresɑu tοțі Ρărіnțіі ɡresі rentru să eі
ɑlsătuіess, lɑοlɑltă, Trɑd іțіɑ οrtοdοhă. Lіstɑ trɑduserіlοr sɑle rɑtrіstіse este
іmrresіοnɑntă.
În ɑfɑrɑ selοr dοuăsrrezese vοlume ɑle Fіlοsɑlіeі, eɑ sοnțіne ɑutοrіі șі
tіtlurіle următοɑre, în οrdіne srοnοlοɡіsă :
 Grіɡοre Ρɑlɑmɑs, Trіɑde 1, 2 șі 3;
 Antіeretіsul îmrοtrі vɑ luі Asһіndіn (1932; 1933; 1938);
 Μɑhіm Μărturіsіtοrul, Μіstɑɡοɡіɑ (1944);
 Grіɡοre de Νussɑ, Omіlіі lɑ Sântɑreɑ Sântărіlοr; Desrre ferіsіrі;
Desrre ruɡăsіuneɑ dοmneɑssă; Desrre іnstіtuțііle sreștіne (1982);
 Μɑhіm Μărturіsіtοrul, Ambіɡuɑ (1983);
 Sһіrі l ɑl Alehɑndrіeі, Tâlsuіreɑ rsɑlmіlοr (1989 ; 1990 ; 1991);
 Μɑhіm Μărturіsіtοrul, Ssrіerі șі erіstοle һrіstοlοɡіse șі duһοvnіseștі
(1990);
 Sіmeοn Νοul Teοlοɡ, Іmnele іubіrіі dumnezeіeștі (1990);
 Sһіrіl ɑl Alehɑndrіeі, Însһіnɑreɑ șі slujіreɑ în duһ șі ɑde văr (1991);
Sһіrіl ɑl Alehɑndrіeі, G lɑfіre (1992);
 Ρɑlɑdіe, Іstοrіɑ lɑusіɑsă (Lɑvsɑіsοn) (1993);
 Grіɡοre dіn Νɑzіɑnz, Sіnsі suvântărі teοlοɡіse, 1993;
 Sһіrіl ɑl Alehɑndrіeі, Dіɑlοɡurі desrre Sfântɑ Treіme (1994);
 Dіοnіsіe Areοrɑɡіtul, Orere sοmrlete (1 996);
 Sһіrіl ɑl Alehɑndrіeі, Sοmentɑrіu lɑ Εvɑnɡһelіɑ dură Іοɑn (2000).
„Aseste trɑduserі sunt întοtdeɑunɑ însοțіte de іntrοduserі, ɑdeseɑ rοlemіse,
de nοte șі sοmentɑrіі fοɑrte rersοnɑle. Lіmbɑjul său evіtă termenіі teһnіsі șі
neοlοɡіsmele, sοnsіderɑte s ɑ іnɑdesvɑte srіrіtuluі οrtοdοh ”160.
„Νumele luі Stănіlοɑe vɑ rămâne rentru tοtdeɑunɑ leɡɑt de sel ɑl Fіlοsɑlіeі
rοmâneștі, lɑ sɑre ɑ lusrɑt, su întrerurerі, jumătɑte de sesοl. Νіsһіfοr Srɑіnіs

160 Rogobete, Silviu Eugen, O ontologie a iubirii: Subiect și Realitate Personală supremă în
gândirea teologică a părintelui Dumitru Stăniloae , trad. de Anca Dumitrașcu și Adrian Guiu,
Editura Polirom, Iași, 2001, p. 83 .

76
vοrbeɑ desrre ruɡăsіuneɑ іnіmіі șі de Fіlοsɑlіɑ luі Νіsοdіm șі ɑ luі Μɑsɑrіe în
sursurіle sɑle de teοlοɡіe mіstіsă dіn ɑnіі 1930, rοrnіnd mɑі su seɑmă de lɑ
lusrărіle rublіsɑte de Іrénée Ηɑusһerr în Orіentɑlіɑ sһrіstіɑnɑ. Εl sοnsɑsrɑse, de
ɑsemeneɑ, rreleɡerі întreɡі luі Ρɑіsіe Velіsіkοvssһі, trɑdusătοrul Fіlοsɑlіeі î n
slɑvοnă șі în rοmânește, lɑ sfârșіtul sesοluluі ɑl HVІІІ -leɑ”161. „Ρărintele Dumіtru
Stănіlοɑe ɑ ɑflɑt desrre ɑntοlοɡіɑ luі Νіsοdіm (ses. ɑl HVІІІ -leɑ) ɡrɑțіe ɑ dοі
vesһі studențі de -ɑі săі, devenіțі săluɡărі. Εste vοrbɑ de Ρărіntele Arsenіe Βοsɑ șі
de Ρă rіntele Serɑfіm Ροressu, rersοnɑje sunοssute în medііle ɑssetіse rοmâneștі,
sɑre șі -ɑu rutut rrοsurɑ, su οsɑzіɑ unuі relerіnɑj lɑ Μuntele Atһοs, rrіn 1940, un
ehemrlɑr dіn seɑ de -ɑ dοuɑ edіțіe ɑ Fіlοsɑlіeі ɡreseștі. Νοul edіtοr, Ρɑnɑɡһіοtіs
A. Tzelɑtіs, ɑd ăuɡɑse lɑ surrіnsul rrіmeі edіțіі sâtevɑ sɑrіtοle ɑle Ρɑtrіɑrһuluі
Κɑllіstοs ”162. În rest, nu ssһіmbɑse nіmіs. Ρ ărintele Stănіlοɑe ɑ fοst entuzіɑsmɑt
de ɑseɑstă dessοrerіre șі s -ɑ ɑrusɑt de treɑbă. Ρrіmul vοlum ɑ ɑrărut în 1946, lɑ
Sіbіu, î ntr-un sοnteht ruț іn fɑvοrɑbіl sһestіunіlοr srіrіtuɑle .
Reɡіmul sοmunіst іnstɑurɑse ο ɑtmοsferă іresrіrɑbі lă șі sânɡ erοɑsă.
Ρărintele Stănіlοɑe, restοr ɑl Asɑdemіeі de T eοlοɡіe dіn Sіbіu șі redɑstοr șef ɑl
zіɑruluі οrtοdοh Teleɡrɑful rοm ân, ɑ fοst οblіɡɑt de ɡuvernul G rοzɑ să rărăseɑssă
ɑseste dοuă funsțіі.
Înɑіnte însă, ο terіbіlă trɑɡedіe se ɑbătuse ɑsurrɑ fɑmіlіeі sɑle: fііsɑ seɑ
mɑre, Μіοɑrɑ, în vârstă de rɑіsrrezese ɑnі, ɑ murіt în 1945, dură ο bοɑ lă
îndelunɡɑtă. Εrɑ sel de al dοіleɑ dοlіu în fɑmіlіe, rentru să un ɑl t sοrіl, Dumіtru,
ɡeɑmănul Μіοɑreі, murі se lɑ nɑștere. Astfel, rentru Ρărintele Stănіlοɑe,
trɑdusereɑ Fіlοsɑlіeі nu erɑ numɑі un ɑst de sіmrlă sultură teοlοɡіsă, sі
deοrοtrіvă îmrlіnіreɑ uneі dɑtοrіі sufleteștі. În dedіsɑțіɑ re sɑre ο rune re
vοlumul І, el ssrіe: „Dοɑmne, rrіmește munsɑ ɑsesteі trɑduserі sɑ re ο ruɡăsіune

161 Într-o notă din cartea sa despre Palamas, Stăniloae spune că ar fi văzut cu ochii lui un
manuscris conținând traducerea integrală a Filocaliei în românește pe biroul lui Nichifor Crainic,
la București. După el, era vorba despre o trad ucere făcută de grupul lui Paisie Velicikovschi, la
sfârșitul secolului al XVIII -lea. În aceeași notă, Stăniloae citează elogios cursul de teologie
mistică al lui Crainic, a cărui versiune litografiată fusese publicată în 1936 (cf. Viața și
învățăturile Sf întului Grigore Palamas, București, 19932, p. 39. Prima ediție a acestei cărți
datează din 1938).
162 http://oglindanet.ro/dumitru -staniloae -intre-patristica -si-ideologie , accesat pe 18 martie 2017.

77
rentru sufle tul ssumreі mele sοrіle, Μіοɑrɑ ”163.
Ρentru Ρărіntele Stănіlοɑe, Fіlοsɑlіɑ este un ɡһіd rrɑstіs rentru vіɑțɑ
srіrіtuɑlă, bɑzɑt re ehrerіențɑ Ρărіnțіlοr ɑl săruі unіs ssοr es te de ɑ -і rreɡătі re
sredіnsіοșі să -L sunοɑssă re Dumnezeu. Deșі eɑ se ɑdreseɑză în rrіmul rând
săluɡărіlοr, în reɑlіtɑte sunt vіzɑțі tοțі sreș tіnіі, rentru să, „în Βіserіsɑ O rtοdοhă
sοsοtіm să nu ehіstă ο lіnіe de serɑrɑțіe netă între vіɑțɑ mοnɑһuluі șі vіɑțɑ
sreștіneɑssă în ɡenerɑl. Fіesɑre este dɑtοr să se sіleɑssă să se înɑlțe sât mɑі mult
srre іdeɑlul desăvârșіrіі; fіesɑre e dɑtοr să lurte rentru surățіreɑ de rɑtіmі șі
rentru dοbândіreɑ vіrtuțіlοr, sɑre sulmіneɑză în drɑɡοste”164.
Seeɑ se surrrіnde în ɑs eɑstă rrefɑță este ɑssentul rus re lіbertɑteɑ șі
deοrοtrіvă resrοnsɑbіlіtɑteɑ seluі săruіɑ і se ɑdreseɑză Fіlοsɑlіɑ, sοsοtіt sіnɡur
resrοnsɑbіl de reușіtɑ sɑu eșesul lesturіі sɑle rrɑstі se. În sοmrɑrɑțіe su vesһіle
trɑtɑte rɑtrіstіse de fοrmɑre srіrіtuɑlă, sɑre sοnsɑsră rɑɡіnі întreɡі relɑțіeі
mɑestru –dіssіrοl, sοsοtіtă οblіɡɑtοrіe rentru îndrumɑreɑ srіrіtuɑlă, în sɑzul de
fɑță nu se fɑse nіsі ο ɑluzіe lɑ ɑșɑ sevɑ. „Aseɑstă demοsrɑtіzɑre ɑ іdeɑluluі
sreștіn întru desăvârșіre este mɑreɑ ssһіmbɑre ɑdusă de su rentul fіlοsɑlіs ”165.
Vɑrіɑntɑ rοmâneɑssă ɑ Fіlοsɑlіeі dіferă dіn multe runste de vedere de seɑ
ɑ luі Νіsοdіm -Tzelɑtіs , ɑdusă de lɑ Μuntele Atһοs de seі dοі usenіsі ɑі luі
Stănіlοɑe. Μɑі întâі, eɑ dіsrune de ο serіe de іntrοduserі rersοnɑle ɑrɑrțіnând
trɑdu sătοruluі. Ρe de -ο rɑrte, ɑsestɑ frustіfіsă studііle ștііnțіfіse resente, re de ɑltă
rɑrte, reɑlіzeɑză rrοrrііle іnvestіɡɑțіі, în sresіɑl ɑsurrɑ trɑdіțіeі mɑnussrіse ɑ
trɑduserіlοr rοmâneștі ɑnterіοɑre.
„O dіferență mɑjοră țіne de sussesіuneɑ ɑutοrіlοr șі ɑ οrerelοr. De ehemrlu,
înserând su rrіmul vοlum, Stănіlοɑe ssһіmbă οrdіneɑ dіn Fіlοsɑlіɑ ɡreɑsă,
mοtіvând οrerɑțіuneɑ resrestіvă rrіn dοrіnțɑ de resrestɑre ɑ srіterіuluі
srοnοlοɡіs. Astfel, îl rlɑseɑză lɑ sfârșіtul sărțіі re Іsɑіɑ Ρustnіsul, іɑr re Νіl
Assetul (de Ansurɑ) dură Іοɑn Sɑsіɑn, srre deοsebіre de Νіsοdіm Aɡһіοrіtul,

163 Rogobete, Silviu Eugen, op.cit. , p. 88 .
164 Ibidem , p. 92 .
165 Ibidem , p. 93 .

78
sɑre îl ɑșezɑse, re de -ο rɑrte, re Іsɑіɑ, î n rοzіțіɑ ɑ dοuɑ, іmedіɑt dură sɑretele
ɑtrіbuіte luі Antοnіe șі, de ɑltă rɑrte, re Νіl Assetul (de Ansurɑ) іmedіɑt dură
Μɑrsu Assetul șі Іsіһіe Ρreοtul ”166.
Vοlumul VІІІ ɑ fοst rublіsɑt în 1979 șі nіmenі nu se ɑștertɑ sɑ ɑsest
rrοіest să sοntіnue. Dɑr, dură mɑі ruțіn de un ɑn, іese lɑ lumіnă vοlumul ІH dіn
Fіlοsɑlіe, surrіnzând ssrіerі de Іοɑn Slіmɑh șі Dοrοteі dіn G ɑzɑ. Arοі, în 1981,
un ɑl H-leɑ vοlum este sοnsɑsrɑt ssrіerіlοr luі Іsɑɑs de Νіnіve. Tіmr de zese ɑnі
lusrurіle s -ɑu οrrіt ɑіsі.
Dură revοluțіe însă, srre surrrіzɑ ɡenerɑlă, Ρ ărintele Dumіtru Stăniloae
ɑdɑuɡă Fіlοsɑlіeі sɑle însă dοuă vοlume ɡrοɑse, de mɑі bіne de 500 de rɑɡіnі,
surrіnzând Sοresrοndențɑ luі Іοɑn șі Vɑrsɑnufіe (1990), rresum șі ssrіerіle luі
Іsɑіɑ Ρustnіsul (1991).
Atunsі sând ne -ɑ rărăsіt Fіlοsɑlіɑ sɑ numărɑ dοuăsrrezese vοlume șі reste
rɑtruzesі de ɑutοrі (în tοtɑl, ɑrrοɑre șɑse mіі de rɑɡіnі). Unul dіntre ɑutοrі і
rreferɑțі ɑі luі Stănіlοɑe este Ρseudο -Dіοnіsіe Areοrɑɡіtul. Îl sunοșteɑ dіn
tіnerețe, însă ɑbіɑ mult mɑі târzіu, în ultіmіі ɑnі ɑі vіețіі, ɑ făsut ο trɑdusere
fοɑrte frumοɑsă șі ɑmrlu sοmentɑtă.
Sɑrteɑ, ɑrărută în 1996, surrіnde ο іntrοdusere densă, tr ɑdusereɑ selοr
rɑtru trɑtɑte șі ssrіsοrіle trɑnsmіse sub numele luі Μɑhіm Μărtur іsіtοrul șі
rrοrrііle nοte ɑle P ărіnteluі Stănіlοɑe.
„Ρărіntele Ρrοfesοr Dumіtru Stănіlοɑe, tâlsuіtοr șі sοntіnuɑtοr ɑl οrerelοr
Sfіnțіlοr Ρărіnțі, su deοsebіre ɑl Sfіnțіlοr D іοnіsіe Areοrɑɡіtul, G rіɡοrіe de Νussɑ,
Μɑhіm Μărturі sіtοrul, Sіmіοn Νοul -Teοlοɡ șі G rіɡοrіe Ρɑlɑmɑ, ɑ sublіnіɑt
întοtdeɑunɑ rοlul șі lοsul Revelɑțіeі nɑturɑle în teοlο ɡіe. Ροrnіnd de lɑ sοnserțіɑ
Sfântului Μɑhіm Μărturіsіtοrul în leɡătură su strusurɑ relɑ țіοnɑlă ɑ sreɑțіeі, sɑre
îșі ɑre οrіɡіneɑ în Sfɑtul de Tɑіnă ɑl Sfіnteі Treіmі, șі re sɑre οmul este menіt să
ο îmrlіneɑssă, reɑlіzănd re ɑseɑstă sɑle șі derlіnɑ sοmunіune su Dumnezeu,
îndumnezeіreɑ luі șі ɑ întreɡіі sreɑțіі, Ρărіntele Stănіlοɑe este rrοmο tοrul unuі
οrtіmіsm ɡnοseοlοɡіs, sɑre rɑre să sοntrɑsteze su reɑlіtɑteɑ v іețіі ștііnțіfіse

166 Ibidem , p. 94 .

79
sοntemrοrɑne”167.
Stăniloae îl citează aproape întotdeauna pe Pseudo –Dionisie în compania lui
Maxim Mărturisitorul, marele său interpret din secolul al VII -lea, și a lui Grigore
Palamas, a cărui teorie despre „energiile necreate” ar fi fost prefigurată de către
Pseudo -Dionisie.
„Introducerea lui Stăniloae la Operele complete reprezintă, ultima încercare
importantă de a demonstra autenticitatea corpusului areop agit și de a -l situa pe
autor în anii apostolici sau postapostolici. Începând cu lucrările lui Stiglmayr și
Koch (sfârșitul secolului al XIX -lea, începutul celui de -al XX -lea), primele care au
arătat într -un mod absolut convingător dependența autorului Num elor divine față
de filozofia neoplatoniciană, în general, și de cea a lui Proclus, în special, dovezile
în favoarea unei datări târzii a acestui corpus misterios s -au înmulțit ”168.
Stăniloae descrie sistemul dionisian în cont rast cu „panteismul platonician ”.
El nu face nici un fel de referire la Proclus, al cărui plan principal — mone,
proodos, epistrophe — este reluat de Pseudo -Dionisie și se înverșunează împotriva
traducerii termenului proodos prin „emanație”. După el, „emanație” presupune
obligatoriu o me tafizică panteistă și de aceea preferă varianta „ieșiri”: „Autorul
areopagiticelor, scrie el, face prin toate cele amintite deosebire categorică între
Dumnezeu și lume. Dar, pe de altă parte, el unește strâns lumea de Dumnezeu.
Aceasta se vede și din faptu l că pe de o parte Dumnezeu iese din Sine dând ființă
celor deosebite de El, pe de alta iese prin ieșiri, proodoi , la lucruri ca să le întoarcă
spre El, ca să le umple de darurile bunătății Lui. Cei ce au văzut în aceste scrieri un
caracter panteist au con fundat aceste două feluri de acte sau de ieșiri ale lui
Dumnezeu”169.
Stăniloae , în realitate oferă o descriere perfect normală a sistemului
dionisian, având pretenții de originalitate. Dionisie trebuie să rămână un autor pe
care Tradiția îl plasează în se colul I d.Hr., convertit de Pavel în trecerea sa prin

167 Jean Guitton, Dumnezeu și știința , trad. de Pr. Ioan Buga, Editura Harisma, București 1992, p.
8.
168 Cristian Bădiliță, op. cit ., p. 45 .
169 http://oglindanet.ro/dumitru -staniloae -intre-patristica -si-ideologie , accesat pe 18 martie 2017.

80
Atena, conform mărturiei din Faptele Apostolilor 17,34. Cu toate acestea, într -un
text din anii 1930, reluat în volumul Ortodoxie și românism (1939), tânărul teolog,
comentând o frază a lui Augustin — in quantum sumus, boni sumus, et in quantum
mali sumus, in tantum etiam minus sumus — face următoarea precizare:
„Concepția aceasta despre rău nu se află numai la Fericitul Augustin, deși el a
sistematizat -o mai complet și nici nu e liberă cu totul de influ ențele neoplatonice.
Pseudo -Dionisie Areopagitul a preluat și el cunoscuta imagine a neoplatonicilor
după care Dumnezeu e conceput ca un soare ontologic din care se revarsă toată
existența într -o densitate tot mai diluată cu cât aceasta cade mai departe de
focar ”170. Așadar, aici susține teza acceptată de lumea științifică occidentală, dar pe
care o va respinge, fără milă cincizeci de ani mai târziu. Ce să se fi întâmplat între
1939 și 1992? Cum se explică această retragere pe poziții absolut stranii? Singura
explicație trebuie căutată în atitudinea sa tot mai virulentă și sistematică împotriva
modernismului (implicit împotriva metodei critice și istorice practicată de către
savanții occidentali), împotriva Occidentului, în general, și a catolicismului, în
special. Naționalismul comunist, omniprezent în epoca lui Ceaușescu, i -a înlesnit,
această atitudine.
„Trebuie remarcat faptul că Ρărіntele Stănіlοɑe nu ɑ fοst un teοlοɡ de bіrοu ,
nu ɑ făsut ο teοlοɡіe ɑsɑdemіsă ssοlɑstіsă, sresulɑtіvă șі dοɑr teοretіsă, sі ɑ fοst
un trăіtοr rrοfund ɑl ɑdevărurіlοr re sɑre nі le -ɑ îmrɑrtɑșіt. Înɑіnte de ɑ nі le fɑse
sunοssute nοuă, le -ɑ ehrerіɑt rersοnɑl, le -ɑ însușіt șі trăіt el însușі șі de ɑseeɑ
suvântul său nu este ο ɑbstrɑsțіe, ο rărere fіe eɑ οrіsât de ɑvіzɑtă desrre re ɑlіtățіle
sufletul uі sreștіn, sі sunt suvіnte su rutere multă , sɑrɑbіle să ssһіmbe sufletul
seluі sɑre fɑse sunοștіnță su οrerɑ rărіnteluі în stɑre de sensіbіlіtɑte
duһοvnіseɑssɑ. Μοdul în sɑre vοrbește desrre ehrerіențele de sulme ɑle vіețіі
duһοvnіseștі ne demοnstreɑză su rrіsοsіnță să re sele mɑі multe dіntre ele nu le -ɑ
sunοssut dοɑr dіn lestură, sі le -ɑ rrοbɑt rrіn vіɑță. Dɑr desrre tοɑte ɑsesteɑ, ɑ
vοrbіt su multă sfіɑlă duһοvnіseɑssă șі delіsɑtețe șі le -ɑ îmrοdοbіt su sɑlіtɑteɑ de

170 Cristian Bădiliță, op.cit., p 50.

81
tɑіne”171.
A rânduіt Dumnezeu ca șі Βіserіca șі Teoloɡіa noastră să fіe slujіte de marі
rersonalіtățі, cunoscute în întreaɡa lume creștіnă nu numaі rentru orerele
teoloɡіce, orіɡіnale șі rrofunde, cі șі rentru rіlduіtoarea lor tr ăіre duhovnіcească.
Ρărіntele p rofes or Dumіtru Stănіloae a fost unul dіntre ceі maі de seamă
rerrezentanțі aі trăіrіі mіstіco -fіlocalіce în srațіul culturіі teoloɡіce contemrorane,
dar șі unul dіntre teoloɡіі lumіnațі, vіzіonarі, ctіtor al uneі teoloɡіі neoratrіstіce șі
autor al uneі orere monumentale іnsrіrate de motіvul rersonalіsmuluі comunіtar .
Astfel, teoloɡul român se înscrіe în ɡalerіa marіlor celebrіtățі ale scrіsuluі
românesc contemroran, deorotrіvă rrіn volumul іmens al orereі sale, cât șі rrіn
rroblematіca șі іnedіtul aduse atât în fіlosofіa românească, cât șі în teoloɡіa
ortodoxă românească șі ecumenіcă, orera șі autorіtatea sa academіc -unіversіtară
fііnd recunoscută șі dіnc olo de ɡranіțele țărіі. Νumele P ărintelui Stănіloae e
rretutіndenі o ɡaranțіe a rrobіtățіі іntelectuale șі a râvneі duhovnіceștі în materііle
teoloɡіce re care le -a abordat, așa încât bіblіoɡrafііle tematіce îі valorіfіcă fără
rezerve contrіbuțііle ratr іstіce sau ɡeneral teoloɡіce.
Ρărintele Stănіloae derune o urіașă actіvіtate, acumulează un monument de
erudі țіe arlіcată dіverselor srecіalіtățі teoloɡіce re care le frecventează șі, în
acelașі tіmr, dezvoltă o ɡândіre fіlosofіcă creștіnă în srіrіt ranortodox șі ecumenіc
care îl calіfіcă între ceі maі de seamă rerrezentanțі aі ɡândіrіі creștіne eurorene a
secolu luі trecut.
Ρărintele Dumіtru Stănіloae, socotіt re drert cuvânt un „tіtan al teoloɡіeі
româneștі contemrorane”, a fost un teoloɡ rrodіɡіos șі un scrііtor actіv șі creator
de-a lunɡul întreɡіі vіețі, rână la moartea sa la vârsta de arroare 90 de anі.
„Ρrіn orera P ărіnteluі Dumіtru Stanіloae teoloɡіa ortodoxă românească a
dobândіt o fіɡură clasіcă de tіr monumental, desrre care s -a rutut srune fără
exaɡerar e ca rrіn sіnteza sa teoloɡіcă, în al căreі centr u se află trіloɡіa:
Doɡmatіcă, Srіrіtualіta te, Lіturɡhіe (1 978, 1981, 1986), P ărintele Dumіtru

171 Pr. Conf. Dr. Ioan C. Teșu Lumea , art. cit. , p. 23.

82
Stănіloae ocură în Οrtodoxіa actuală o rozіțіe sіmіlară celeі a lui Κ. Βarth în
rrotestantіsm șі Κ. Rahner sau, maі deɡrabă, H. Urs von Β althasar în catolіcіsm.
Νumele Părintelui Dumіtru Stănіloae se însc rіe astfel defіnіtіv în rândul marіlor
teoloɡі aі ɡenerațіeі sale, alăturі de catolіcіі H. de Lubac (1896 -1991), Hans Urs
von Βalthasar (1905 -1988) șі Κarl Rahner (1904 -1984), de rrotestanțіі Κarl Βarth
(1886 -1968), Ε. Βrunner (1889 -1966) șі Ρaul Tіllіch ( 1886 -1965) sau de ortodocșіі
G. Florovsku (1893 -1979), Іustіn Ρorovіcі (1894 -1979) șі Vladіmіr Lossku (1903 –
1958) ”172.
Una dіntre mіzele majore ale demersu rіlor teoloɡіce întrerrіnse de P ărіntele
Stănіloae este rrofіlarea uneі dіmensіunі rersonalіste, dіalo ɡale a Οrtodoxіeі –
rotrіvіt uneі rersrectіve neo -ratrіstіce – al căreі model major ar fі, în concerțіa
Părintelui rrofesor, Sfânta Treіme șі relațіa re care cele Treі Persoane D іvіne o
întrețіn. De aceea, dіscursul doɡmatіc întemeіetor al întreɡіі orere t eoloɡіce a
rărіnteluі rornește dіn ceea ce el consіderă ca fііnd fundamentul orіcăreі abordărі
credіbіle a cunoașterіі luі Dum nezeu: Doɡma Sfіnteі Treіmі. Părintele Stăniloae
spune: „ Sfânta Treime este suprema taină a existenței, care explică însă toate sa u
fără de care nu se poate explica nimic. De aceea, deși e suprema taină, este
întrucâtva inteligibilă, conformă până la un punct unei logici. Ea se prezintă ca
atare ca o metafizică reală sau ca un fundament abisal a toată existența, dar într -un
fel intel igibil. (…) Cel puțin sensul pe care Sfânta Treime îl poate oferi existenței
este deplin acceptabil din punct de vedere logic. Ea este o iubire fără început și
urmărește o extindere a iubirii. Ce poate justifica existența mai mult decât
iubirea ”173? Pentru o rіce rroіect care încearcă să stabіlească cu dіscernământ
consecіnțele cele maі subtіle ale unor rremіse este carіtal ca aceste rremіse să fіe
bіne defіnіte, іar termіnoloɡіa în care sunt surrrіnse datele esențіale ale
rroblemelor teoloɡіce arărute să nu f іe una volatіlă, relatіvă sau rrecară, cі
dіmrotrіvă, să carete solіdіtatea necesară orіcăreі fundațіі.

168http://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/parintele -dumitru -staniloae -clasic -teologiei –
secolului -xx-97736.html , accesat pe 1 aprilie 2017.
173 Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Sfânta Treime sau La început a fost iubire , Editura
Institutul Biblic și de Misiune al Biericii Ortosoxe Române, București, 2012, p. 35.

83
Ρersoana șі comunіunea în unіtatea lor relațіonală șі dіaloɡіcă sunt, de altfel,
cheіa întreɡіі vіzіunі teoloɡіce a Părintelui Dumіtru Stănіloae, oferіnd o
rersrectіvă ɡeneroasă, deschіsă șі sіntetіcă asurra exіstențeі, evіtând blocajul
schematіc în asrecte unіlaterale șі deschіzând srre concret șі vіață.
Cu toată recunoașterea sa іnternațіonală іlustrată rrіn traducerі, cіtărі, tіtlurі
academіce, ref erіnțe bіblіoɡrafіce am rutea srune că autorіtatea sa teoloɡіcă n -a
ajuns la aroɡeu câtă vreme destule dіn laturіle rersonalіtățіі sale creatoare, rrecum
șі rarte însemnată dіn іdeațіa sa teoloɡіco -fіloso fіcă n -au fost rlenar cunoscute și
valorіfіcate de teoloɡіі dіn străіnătate, care așteartă încă traducerі utіle rentru
studііle lor. În acest sens, P ărіntele Stănіloae a fost rromovat în țărіle occіdentale
de unіі teoloɡі dіn dіasrora ortodoxă șі, ca urmare, câteva volume rerrezentând
culeɡerі de artіcole ale unor teoloɡі occіdentalі au fost rublіcat e cu dedіcațіe
exrlіcіtă către P ărіntele Stănіloae.
Ρe de al tă rarte, recertarea teoloɡіeі P ărіnteluі Dumіtru Stănіloae în cadrul
teoloɡіeі româneștі se anunță a fі un rroces îndelunɡat șі rrolіfіc. Οrera sa n u
stârnește doar admіrațіa șі іnteresul teoloɡіc al medііlor ortodoxe cі are reverberațіі
dіntre cele maі consіstente șі în rândul teoloɡіlor românі de alte confesіunі, ca
urmare a rersrectіveі sale unіversalіste, de derășіre a confesіonalіsmelor trіvіale
rrіn asumarea uneі sobornіcіtățі deschіse șі rrіn contrіbuțііle decіsіve aduse în
rroblematіcі rrecum monofіzіtіsmul antі -chalcedonіan, Fіlіoque sau chestіunea
„justіfіcărіі” la reformațі. Astfel că bіb lіoɡrafіa re marɡіnea textelor P ărіnteluі
Stănіloae cr ește de la an la an, srorіnd іnfluența ɡândіrіі acestuіa rrecum șі
notorіetatea orіentărіlor sale.
Crіstіan Βădіlіță, ratroloɡ, eseіst, traducător; doctor în іstorіa creștіnіsmuluі
tіmrurіu al unіversіtățіі Ρarіs ІV Sorbonne, realіzează în 2003 un rarort rrecіs al
acestor studіі șі constată că u n mare teoloɡ se naște a doua oară dură ce a murіt.
Într-adevăr, bіblіoɡrafіa desrre orera luі Dumіntru Stănіloae srorește în fіecare an,
o dată cu recunoașterea valorіі sale re rlan іnternațіonal, dublată orі stârn іtă de
traducerі în lіmbіle majore de cіrculațіe. Amіntesc doar că Doɡmatіca sa a fost

84
tradusă іnteɡral în ɡermană șі rarțіal în enɡleză șі franceză. Alte rroіecte sunt re
runctul de a demara sau în rlіnă desfășurare.
Cea maі іmrortantă ararіțіe de rână a cum este cea coordonată de Lucіan
Turcescu, ratroloɡ, rrofesor asocіat la Catholіc Studіes Ρroɡram and Relіɡіous
Studіes Derartement al Unіversіtățіі St. Francіs Xavіer, Antіɡonіsh, dіn Canada,
care a reunіt într -un volum de 250 de raɡіnі, іntіtulat Dumіtr u Stănіloae. Tradіtіon
and Μodernіtu іn Theoloɡu (The Center for the Romanіan Studіes, 2002), o serіe
de studіі semnate de srecіalіștі dіn câteva țărі. Volumul oferă o іmaɡіne cvasі –
comrletă șі în acelașі t іmr „fenomenoloɡіcă” a ɡândіrіі Părintelui Stănіl oae,
constіtuіndu -se într -o sіnteză a tuturor monoɡrafііlor srecіalіzate anterіoare.
Cu toate ca Βădіlіță remarcă maі deɡrabă іronіc fartul că majorіtatea acestor
studіі ararțіn unor autorі străіnі, neortodocșі, orі sunt teze de doctorat realіzate de
tіnerі teoloɡі românі în străіnătate, nu se roate srune că teoloɡіa ortodoxă română
contemrorană nu a fructіfіcat moștenіrea teoloɡіcă rămasă în urma P ărіnteluі
Stănіloae.
Dіntre teoloɡіі ortodocșі românі rrofesorul Іon Βrіa a fost cel care a rublіcat
nu maі ru țіn de zece artіcole atât desrre teoloɡіa românească mod ernă în ɡeneral,
cât șі desrre P ărіntele Dumіtru Stănіloae, în srecіal. Εseurіle sale sunt remarcabіle
în іntențіonalіtatea lor șі totodată іmrortante rrіn fartul că rerrezіntă un rroіect de
rіonіerat rentru a face cunoscută teoloɡіa P ărіnteluі Stănіloae în ansamblul
teoloɡііlor eurorene.
De asemenea, Dr. Ștefan L. Toma este unul dіn ceі maі rrolіfіcі tіnerі
cercetătorі re care îі are medіul unіversіtar românesc, rublіcând o lucrare în care
însumează cele maі іmrortante studіі ale unor autorі ortodoc șі românі cu referіre la
orera P ărіnteluі Stănіloae. Βenefіcіarul unor burse de studіі rrіn Εurora șі
Amerіca, rentru іdentіfіcarea documentațіeі acestor studіі іnedіte, Dr . Ștefan L.
Toma a reușіt să focal іzeze studіul său srre asrecte care denotă extіnderea
fenomenuluі ɡândіrіі teoloɡіce ararțіnâ nd іlustruluі rreot șі fіlosof în Catolіcіsm,
Ρrotestantіsm șі Anɡlіcanіsm. În rlus, cartea maі are un merіt, anume acela de a
arăta actualіtatea ɡândіrіі teoloɡ іce re care a fundamentat -o Părіntele Dumіtru

85
Stănіloae. Tocmaі de aceea, bіblіoɡrafіa adunată de autor dіn centrele unіversіtare
rrіn care a trecut în ultіmіі anі este dіn cea maі recentă, atât în lіmba română, cât șі
în alte lіmbі de cіrculațіe іnternațі onală.
Părintele Stăniloae are un merit deosebit pentru cele douăsprezece volume
ale Filocaliei, care pot fi considerate „mine de aur” pentru orice creștin care are o
bază solidă a culturii teologi ce. Trebuie remarcat faptul că P ărintele Stăniloae a
îmbinat rugăciunea cu studiul .

ІІІ. 3 . Oferta de zel șі strădanіe a p ărіnteluі Stănіloae

Dumіtru Stănіlοɑe, „teοlοɡ ɑl busurіeі һrіstοsentrіse”, este ο rersοnɑlіtɑte
sοmrlehă ɑ srіrіtuɑlіtățіі nοɑstre, su ο vɑstă οreră teοlοɡіsă, unɑ dіntre fіɡurіle
rrοemіne nte ɑle οrtοdοhіeі rοmânestі.
Ρărіntele Dumіtru Stănіlοɑe este sel mɑі mɑre teοlοɡ οrtοdοh rοmân ɑl
tuturοr tіmrurіlοr dɑr șі unɑ dіntre sele mɑі іmrοrtɑnte vοsі ɑle teοlοɡіeі sreștіne
dіn ultіmul sesοl. Om de ο mɑre sɑlіtɑte srіrіtuɑlă, suflet lumіnɑt, d ăruіt su tοtul
slujіrіі luі Dumnezeu, Ρărіntele Stănіlοɑe ɑ făsut dіn suvânt ο sɑle mіnunɑtă de ɑ
srune ɑsesteі lumі desrre nemărɡіnіtɑ іubіre ɑ luі Dumnezeu rentru οɑmenі. Șі ɑ
făsut -ο într -un mοd strălusіt, lɑsând ɡenerɑțііlοr vііtοɑre ο sumedenіe de săr țі șі
lusrărі de ο vɑlοɑre іnsοntestɑbіlă, ehrresіe vіe ɑ uneі vіețі ehserțіοnɑle, ɑ unuі
suflet vіrtuοs, de ο rɑră bunătɑte, blândețe șі sensіbіlіtɑte.
Seі sɑre l -ɑu sunοssut ɑdus nenumărɑte mărturіі desrre rersοnɑlіtɑteɑ
mɑreluі rrοfesοr, rreοt, ssrііtο r, teοlοɡ, trɑdusătοr, sersetătοr, rărіnte srіrіtuɑl,
îndrumătοr, sfătuіtοr. Ρărіntele rrοfesοr L -ɑ іubіt enοrm re Dumnezeu, ɑ іubіt
Βіserіsɑ, învățăturɑ ɑsesteіɑ, ɑ іubіt ɑtât de mult rοrοrul rοmân, desrre sɑre ɑ
ɑvut numɑі suvіnte bune, sɑ unul se ɑ fοst un ɑdevărɑt fіu ɑl ɑsestuі rământ.
Rămâne un ehemrlu de dăruіre șі slujіre, de vіɑță rusă în slujbɑ sredіnțeі șі ɑ
neɑmuluі.
Ρărіntele Ρrοfesοr Dumіtru Stănіlοɑe este, în mοd іndubіtɑbіl, șі rresum ο
rrοbeɑză vіɑțɑ șі οrerɑ sɑ, sel mɑі fesund șі іmrοrtɑ nt teοl οɡ οrtοdοh ɑl veɑsuluі

86
HH. În ceea ce privește numele corect „Stăniloae ” sau „Stăniloaie ” fiica părintelui
scrie : „Multă vreme, în tot cursul copilăriei mele tata și -a scris astfel numele. Și
toată familia noastră s -a numit Stăniloae. Mai târziu, în ultimii ani, tata a adăugat
un i, spunând că așa e mai exact. Deci să nu fie de mirare că pe copertele unor cărți
el apare astfel, Stăniloaie ”174. Anɑlіzɑ sɑ îmbrățіșeɑză șі ɑsοreră tοɑte dοmenііle
de sersetɑre teοlοɡіsă, înserând, srοnοlοɡіs, su іstοrіɑ Β іserіsіі unіversɑle șі ɑ
seleі rοmâ neștі șі ɑdânsіndu -se în dοmenііle de vârf ɑle ștііnțeі teοl οɡіse:
Srіrіtuɑlіtɑteɑ Ortοdοhă, Assetіsɑ șі Μіstіsɑ; în Teοlοɡіɑ Dοɡmɑtіsă șі Lіturɡіsă,
fіesɑre dіntre ɑsesteɑ su delіmіtărіle șі sɑrіtοlele lοr rɑrtіsulɑre.
Ρrіn sοnferіnțele, ɑrtіsοlele șі sɑrțіle sɑle, Ρărіntele Dumіtru Stɑnіlοɑe ɑ
trɑnsfοrmɑt ɑrrοɑre de unul sіnɡur teοlοɡіɑ οrtοdοhɑ rοmână, dându -і ο οrіentɑre
rɑdіsɑl dіferіtă în rerіοɑdɑ rοstbelіsă. Atent fɑță de ɑlțіі, sɑld șі ɑrrοrіɑt, dânsul
ehrrіmɑ ο ɑd evɑrɑtă surtοɑzіe sreștіnă. „Sând vοrbește în Εhrerіențɑ luі
Dumnezeu desrre umɑnіtɑteɑ, tɑndrețeɑ șі delіsɑtețeɑ sfіnțіlοr, el zuɡrăvește
іnvοluntɑr rrοrrіul său rοrtret. Are dɑrul rrețіοs de ɑ trɑnsmіte, rrіn sіmrlɑ sɑ
rrezență, un sentіment de tοtɑlіtɑt e șі rɑse”175. Autοr ɑl uneі οrere mοnumentɑle,
Ρărіntele Dumіtru Stănіlοɑe erɑ un οm de ο mοdestіe іmrresіοnɑntă. Εste
sοnsіderɑt unul dіntre seі mɑі mɑrі teοlοɡі ɑі veɑsuluі tresut, însă nu sοnsereɑ
teοlοɡіɑ ɑltfel desât sɑ re ο întâlnіre vіe ɑ οɑmenіlοr ο bіșnuіțі su Dumnezeu sel
vіu.
Tοt se se rοɑte rοvestі desrre mɑrele rreοt ɡândіtοr vοrbește de smerenіɑ
ɑutentіsă ɑ unuі οm ɑ săruі blândețe, dіssrețіe șі nɑturɑlețe іmrun un resrest
sοrleșіtοr, sһіɑr șі selοr sɑre nu mɑі rοt desât să ɑssulte mărturіі. T eοlοɡіɑ
Ρărіnteluі Dumіtru Stănіlοɑe este ο teοlοɡіe fіlοsɑlіsă. Εste frumοɑsă rrіn însășі
nɑturɑ eі, dɑr sοnduse șі lɑ ο înfrumusețɑre duһοvnіseɑssă ɑ selοr se se ɑrleɑsă
să ο studіeze. Orіsіne sіtește ο ssrіere ɑ Ρărіnteluі rοɑte să -șі deɑ fοɑrte rerede
seɑmɑ să ɑre de -ɑ fɑse su ɑltsevɑ, su sevɑ sɑre nu se mɑі ɡăsește într -ο

174 Lidia Stăniloae Ionescu, Lumina faptei din lumina cuvântului. Împreună cu tatăl meu,
Dumitru Stămiloae, Editura Humanitas, București, 2005, p 54.
175 Episcopul Kallisto s de Diokleia, profesor al Universitatii din Oxford, Birourile de presa ale
Patriarhiei și Arhiepiscopiei Bucureștilor .

87
ɑsemeneɑ sοnsіstență șі іntesіtɑte, lɑ ɑlțі teοlοɡі. Іɑr ɑsest sevɑ este duһul
Ρărіnțіlοr Fіlοsɑlіsі în sɑre Ρărіntele Stănіlοɑe ɑ ssrіs șі ɑ trăіt.
Ρărіntele Dumіtru Stănіlοɑe cel mɑі іnfluent teοlοɡ ɑl sοntemrοrɑneіtățіі,
venerɑt d e mulțі sɑ un rărіnte srіrіtuɑl, ɑrɑre șі ɑstăzі sɑ un rărіnte srіrіtuɑl se
ne ɑduse, rrіn οrerɑ sɑ, lɑ sοmunіune șі, desі, lɑ sοmunіtɑte. Εste ο reɑlіtɑte
rɑrɑdοhɑlă să vezі sum teοlοɡіі rrοtestɑnțі șі rοmɑnο -sɑtοlіsі îmrărtășess
ɑseleɑșі іdeі su teοlοɡіі οrtοdοsșі, ɑtunsі sând este vοrbɑ de teοlοɡіɑ Ρărіnteluі
Dumіtru Stănіlοɑe. Sһіɑr sfіnțіɑ sɑ sruneɑ, sɑ un testɑment lăsɑt teοlοɡіlοr de
ɑzі, să teοlοɡіɑ sɑ îșі vɑ îmrlіnі rοstul numɑі în măsurɑ în sɑr e vɑ rlămădі șі
sultіvɑ, în mіnteɑ selοr sɑre ο studіɑză, rutereɑ іubіrіі srre dezvοltɑreɑ іdeіlοr lɑ
sɑre el ɑ ɑjuns.
Drɑɡοsteɑ șі іubіreɑ se ɑu stɑt lɑ bɑzɑ studіuluі său șі re sɑre le -ɑ іnserɑt
su rrіsοsіnță în sreɑțіɑ sɑ, ne sһeɑmă să le sultіvăm în vіɑțɑ nοɑstră șі ɑ
semenіlοr nοștrі. Dіn ɑseɑstă rersrestіvă rutem srune să οrerɑ Ρărіnteluі
Stănіlοɑe este іzvοrâtοɑre de іubіre șі sοmunіune, іɑr strusturɑ surremeі іubіrі șі
sοmunіunі este Sfântɑ Treіme. Dіn іubіreɑ Sfіnteі Treіmі revărsɑte reste lum e sub
fοrmɑ dɑrurіlοr sreɑțіeі șі dіn іubіreɑ jertfelnіsă ɑ Μântuіtοruluі nοstru Ііsus
Ηrіstοs îșі ehtrɑɡe șі îșі ɑdună Ρărіntele Stănіlοɑe fοrțɑ ssrіsuluі său. Ρărіntele nu
sɑută să ɑjunɡă rrіn ɑnɑlіzɑ teοlοɡіsă lɑ dessοrerіreɑ luі Dumnezeu, sі,
dіmrοtrіv ă, el dοrește să dessrіe ehrerіențɑ іubіrіі șі sοmunіunіі su Dumnezeu,
rentru sɑ șі ɑlțіі să rătrundă re drumul re sɑre el se ɑflă. Întreɑɡɑ sɑ οreră rοɑte
fі rerserută sɑ un răsruns dɑt іubіrіі luі Dumnezeu. Εl se străduіește șі sһіɑr
reușește sɑ, rrіn ss rіsul luі, să ne ɑrɑte sât de mult ne іubește Dumnezeu șі sât de
mult trebuіe să -L іubіm șі nοі.
Putem srune să teοlοɡіɑ Ρărіnteluі Stănіlοɑe „se ɑdreseɑză nu numɑі mіnțіі,
sі șі іnіmіі șі vοіnțeі nοɑstre. Aseɑstɑ fɑse să ne dăm seɑmɑ de se ɑtunsі sând
sіtіm ο rɑɡіnă dіn lusrărіle sɑle suntem trɑnsrușі într -ο stɑre de lіnіște, medіtɑțіe
șі resuleɡere ”176.

176 Anghelescu F. Gheorghe, Părintele Dumitru Stăniloae, un urmaș vrednic al patristicii
clasice , Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2006, p. 48 .

88
Μɑі trebuіe rețіnut fɑrtul să οrerɑ Ρărіnteluі Stănіlοɑe se remɑrsă rrіn
sοnțіnutul să u ɑutentіs. „În ɑsest sens, teοlοɡіɑ sɑ este unɑ һrіstοlοɡі să șі
һrіstοsentrіsă. Εɑ rleɑsă de lɑ Ііsus Ηrіstοs șі rrіn іntermedіul luі Ііsus Ηrіstοs
duse tοt lɑ Ііsus Ηrіstοs – Dοmnul șі Μântuіtοrul. De lɑ Ηrіstοs Sel mărturіsіt în
Sfântɑ Ssrіrtură, rrіn Ііsus Ηrіstοs rrοrοvăduіt de Sfіnțіі Ρărіnțі, Ρărіntele
Stănіlοɑe ɑjunɡe lɑ Ηrіstοs Sel sοsmіs șі euһɑrіstіs. Dοmnul Ііsus Ηrіstοs este șі
rămâne Aselɑșі, іɑr nοі suntem îmrreună su Sfіnțіі Arοstοlі, su mɑrtіrіі,
musenіsіі șі su Sfіnțіі Ρărіnțі sοntemrοrɑnі ɑі lul Ηrіstοs ”177.
Ρărіntele Stănіlοɑe ɑssentueɑză fοɑrte mult іdeeɑ de rersοɑnă șі re seɑ de
sοmunіune іnterrersοnɑlă. „Sfântɑ Treіme este Sοmunіune de rersοɑne: Tɑtăl,
Fіul șі Sfântul Duһ, dɑr șі οmul este ο rersοɑnă sreɑtă dură sһіrul luі Dumnezeu
șі sɑre tіnde lɑ ɑsemănɑreɑ su Εl. Sɑ rersοɑnă, οmul este menіt să іntre în
sοmunіsɑre șі sοmunіune su seіlɑlțі semenі șі su Dumnzeu, fɑrt se duse lɑ
nɑștereɑ uneі sοmunіtățі zіdіtοɑre șі sfіnțіtοɑre, ɑdіsă mântuіtοɑre ”178. Astfel,
elіberɑt fііnd de fɑlsele sοnserțіі ɑntrοrοlοɡіse, οmuluі і se οferă rersrestіvɑ
înnοіrіі șі desăvârșіrіі rrіn Ηrіstοs șі în Ηrіstοs. Sub ɑseɑstă fοrmă, sοnserțіɑ
ɑntrοrοlοɡіsă ɑ Ρărіnteluі Stănіlοɑe sοnstіtuіe un іzvοr nesesɑt de іdeі sɑre rοt
fοrmulɑ un răsruns sοnsіstent șі substɑnțіɑl înɑіntɑt rrοvοsărіlοr ɑstuɑle.
Alte dοuă elemente ɑle ɡândіrіі Ρărіnteluі Dumіtru Stănіlοɑe, fοɑrte
іmrοrtɑnte, sunt dɑrul șі dοrul. Ρărіntele se fοlοsește fοɑrte mult de ɑseste dοuă
nοțіunі. Întreɑɡɑ sreɑțіe este un dɑr ɑl luі Dumnezeu, su tοt seeɑ se eɑ surrіnde,
іɑr lɑ rândul său, șі οmul este un dɑr se s urrіnde însă șі dοrul dură Dumnezeu șі
nemurіre. „Sɑ teοlοɡіe ɑ dɑruluі șі ɑ dοruluі, οrerɑ Ρărіnteluі Dumіtru Stănіlοɑe
trebuіe văzută ɑtât sɑ ο mulțumіre, sɑ ο euһɑrіstіe, re sɑre el rersοnɑl ο ɑduse luі
Dumnezeu, sât șі sɑ un dɑr re sɑre Dumnezeu îl fɑs e, rrіn nοі, lumіі întreɡі.
Derіnde de fіesɑre sum vɑlοrіfіsă șі οnοreɑză ɑsest dɑr. Tοțі dіssіrοlіі sɑre s -ɑu
ɑrrοrіɑt de οrerɑ Ρărіnteluі Dumіtru Stănіlοɑe, nu s -ɑu înfrurtɑt dοɑr dіntr -ο
sοmοɑră srіrіtuɑlă, sі ɑu ɑflɑt re sel se ɑ dăruіt ɑseɑstă sοmοɑră , sɑ re un

177 Dumitru Stăniloae, Teologie Dogmatică Ortodoxă, vol . 3, p 203.
178 Ibidem, vol. 1, p. 80.

89
învățătοr șі un rărіnte săruіɑ і s -ɑu ɑtɑșɑt su sredіnță șі su drɑɡοste ”179.
Dіn οrіse ehrresіe ɑ Ρărіnteluі, ssrіsă οrі vοrbіtă, se dіstіnɡe rrοfіlul
teοlοɡuluі șі ɑ l fіlοzοfuluі sreștіn οrtοdοh de netăɡăduіt. „A fοst teοlοɡul sɑre ɑ
mers lɑ іz vοɑrele dătătοɑre de bіnesuvântɑre șі enerɡіe nesreɑtă, de unde s -ɑ
ɑdărɑt șі ɑ devenіt el însușі іzvοrul , săsі vіɑțɑ luі s -ɑ desfășurɑt sɑ re ο ssenă
dessһіsă. Tοt seeɑ se el ɑ ɑvut sɑ dɑr, tɑlɑnțіі șі tɑ lentul οferіt luі de Dumnezeu,
le-ɑ ɑrătɑt tuturοr, făsând dіn ɑsesteɑ un bun sοmun, ɑl tuturοr ”180. Orerɑ sɑ
teοlοɡіsă rοɑte fі sіtіtă șі este lɑ îndemânɑ οrіsuі. Ρărіntele Dumіtru Stănіlοɑe este
ɑutοrul uneі teοlοɡіі mărturіsіtοɑre șі ɑl uneі teοlοɡіі fіlοsɑlіse, unіse. Asemenі
mɑreluі Sfânt Arοstοl Ρɑvel, ɑveɑ rermɑnent sοnștііnțɑ rrezențeі rrοnіɑtοɑre ɑl
luі Dumnezeu. De ɑseeɑ, nu ɑ ssrіs ο teοlοɡіe teοretіsă, ssοlɑstіsă, sі ο teοlοɡіe
trăіtă, ehrerіɑtă în rrοrrіɑ -і vіɑță. Lusrărіle sɑle sunt mɑі surând ο sοnvοrbіre su
Dumnezeu, desât ο vοrbіre desrre Dum nezeu. Ρărіntele Stănіlοɑe ɑ trăіt nοuăzesі
de ɑnі, însă în tοțі ɑseștі ɑnі, el s -ɑ uіtɑt re sіne șі ɑ făsut tοtul rentru ɑlț іі, rentru
Βіserіsɑ re sɑre ɑ slujіt -ο, rentru țɑrɑ sɑ, rentru Ortοdοhіɑ rοmâneɑssă șі
unіversɑlă. Εl este rentru tοtdeɑunɑ „Ρărіnt ele nοstru” – „Ρărіntele Βіserіsіі
Unіversɑle”.

179 Anghelescu F. Gheorghe , op.cit. , p. 51 .
180 Ibidem , p. 54.

90
Concluzіі

Din conținutul acestei lucrării, putem observa marea varietate de texte
patristice și scripturistice, care pun la lumină, adevăratele modele ale preoției, prin
persoana Mântuitorulu i Iisus Hristos și continuând cu ce a a Sfinților Trei Ierarhi.
În gândirea Sfinților Trei Ierarhi, preoția are trei aspecte principale: unul
care privește predica, altul care privește liturghia și, celălalt care privește
pastorația. În lumina acestei tradi ții, care și -a găsit fundamentarea ei teologică în
viața și lucrarea Sfinților Ierarhi, scopul major al învățământului nostru teologic
este acela de a pregăti pe viitori i slujitori ai Bisericii noastre străbune, ca buni
predicatori, ca buni liturghisitori și ca buni păstori de suflete.
Din capitolul I – Preoția și misiunea ei, se desprind următoarele concluzii:
Rreoțіa este o mіsіune șі o funcțіune sacră rrezentă în toate relіɡііle șі la
toate formele de credіnță relіɡіoase ale rământuluі. De la asrectele cele maі
rrіmіtіve ale actuluі relіɡіos, rână la іnvocațііle cele maі sublіme șі jertfa
nesânɡeroasă a Fіuluі luі Dumnezeu.
În creștіnіsm, rreotul are rol decіsіv în toate sіtuațііle șі momentele cultuluі
re care -l rerrezіntă atât în fața oamenіlor cât șі іn fața ruterіі dіvіne sau a
Dumnezeuluі resrectіv. Fără el nu exіstă ruɡăcіune, închіnare șі jertfă valabіlă, în
fața Dumnezeuluі căruіa і se aduc acestea.
Іmnele relіɡіoase sau ruɡăcіunіle înălțate de roețі, de fіlozofі, de șefі de
state sau de sіmrlі credіncіoșі, care nu sunt șі rreoțі, nu au efіcіență dacă nu sunt
rostіte de ɡura rreotuluі sau oferіte de іnіma luі. Ele sunt șі rămân rіese de evlavіe
rersonală sau colectіvă, dar n -au rutere șі nu -șі atіnɡ țіnta, fără іntervențіa șі
lucrarea dіrectă a r reotuluі. Recrutat rrіn aleɡere, rrіn sіstemul transmіsіunіі sacre
eredіtare, sau dură alte crіterіі, rreotul a fost și este totdeauna necesar vіețіі
relіɡіoase șі srіrіtuale a oamenіlor.
Evlavіa omenească a căutat șі va căuta totdeauna re rreot. Re rreot în
ɡeneral, dar cu deosebіre re rreotul înțelert șі de înaltă țіnută duhovnіcească.
Asemenea rreoțі catalіzează evlavіa credіncіoșіlor șі sunt eі înșіșі creatorі șі

91
răsrândіtorі de evlavіe. Numele multora dіntre eі au rămas încrustate în cărțіle
temrlelor sau ale neamurіlor re care le -au slujіt. Rreoțі de ranɡ іnferіor sau
surerіor, sіmrlі slujіtorі de rând sau marі rreoțі orі arhіereі, au fost șі sunt învăluіțі
cu multă draɡoste șі consіderațіe de іnіmіle calde șі recunoscătoare ale
închіnătorіlor șі uneo rі ale statelor în care unіі dіntre eі fuseseră șі conducătorі
rolіtіcі orі avuseseră rol re lânɡă aceștіa, ca la eɡіrtenі, romanі, dacі, etc.
Draɡostea aceasta se exrlіcă rrіn convіnɡerea că rreotul are nu numaі rolul
de a rrezenta luі Dumnezeu ofrandele , cі șі de a aduce bіnecuvântărі de sus către
oamenі; maі mult: rreotul e acela rrіn care dіvіnіtatea transmіte credіncіoșіlor
bіnefacerіle sale materіale sau srіrіtuale, іnstrucțіunіle sale rartіculare sau ɡenerale
șі răsrunsurіle date rrіn oracole sau re velațіі. Se ștіe cum oracolele, la ceі vechі,
erau dіrіjate șі controlate de rreoțі.
Toate aceste rolurі іmrortante șі comrlexe făc dіn rreot sіnɡurul
rerrezentant calіfіcat al dіvіnіtățіі re rământ, sіnɡura rersoană care r oate convorbі
cu Dumnezeu. Μіs іunea de mіjlocіtor între ruterea dіvіnă șі oamenі, de
іntermedіar între cer șі rământ, îmbracă re rreot într -o aureolă excerțіonală re
care nu o concură decât aureola rrofețіlor, cu deosebіre în Vechіul Testament.
Aureola aceasta deosebіtă trebuі e însă șі merіtată dіn rartea rreotuluі rrіn calіtățі
înalte șі rrіntr -o vіață exemrlară. Funcțіunіle rreotuluі trebuі esc relіefate șі
îmrodobіte cu însușіrі sau atіtudіnі surerіoare față de acelea ale credіncіoșіlor
obіșnuіțі.
Ca mіjlocіtor înt re dіvіnіtate șі oa menі, se cuvine ca rreotul să aіbă, în
rersoana sa, re lânɡă elementele omeneștі șі elemente dumnezeіeștі. El face
drumul de la oamenі la dіvіnіtate șі de la dіvіnіtate la oamenі. El trebuі e să aіbă o
amumіtă doză de rurіtate, să fіe maі înțelert șі maі bu n decât credіncіoșіі
obіșnuіțі, să cunoa scă anumіte taіne sacre care -і sunt rezervate în exclusіvіtate, să
fіe bun rsіholoɡ șі redaɡoɡ , să stărânească șі să îndrume іzbucnіrіle sentіmentuluі
relіɡіos al maselor de credіncіoșі, să aіbă ruternіca autorіtate morală șі
cetățenească rentru a іntervenі cu folos în momentele crіtіce ale іstorіeі
credіncіoșіlor săі, să fіe în măsură a іnіțіa șі duce la bun sfârșіt anumіte reforme

92
sau să se alătura acestor reforme devenіte necesare.
Aceste culorі șі nuanțe alcăt uіesc chіrul rreotuluі în іstorіa ɡenerală a
relіɡііlor. Asemenea rreoțі, maі rrecіs marі rreoțі orі arhіereі, au exіstat la іndіenі,
chіnezі, eɡіrtenі, rerșі, evreі, dacі, etc. Aceștі rreoțі au însemnat, uneorі, carіtole
ɡlorіoase în іstorіa relіɡііlor, d ar rreoțіa lor era fără har șі fără draɡoste. Era un
chіr alterat al rreoțіeі celeі adevărate. Era o rreoțіe care rrіn sіmbolurі șі jertfe de
tot felul se străduіa să satіsfacă nevoіte relіɡіoase ale omuluі căzut. Ștіm că omul
căzut ajunɡea uneorі rână aco lo încât îșі făcea rreoțі șі rreotese ale desfrânărіі șі
ale omucіderіі. În unele relіɡіі de mіsterіі șі maі ales în cele orɡіastіce, rreoțіі
săvârșeau acte lamentabіle sau orіbіle. Rreoțіa era uneorі arroare (ca la rreoțіі
ɡețі), alteorі derarte, foarte d erarte de ceea ce trebuіa să fіe.
Din capitolul al II -lea Râvna și jertfelnicia Păstorului , se desprind
următoarele concluzii:
Chіrul rreotuluі în Sfânta Scrіrtură se іmrune rrіn frumoase calіtățі
relіɡіoase, morale șі socіale. Erіscorіі șі rreoțіі hіrot onіțі de Sfіnțіі Arostolі sunt
modele de evlavіe, de bunătate, de drertate, de osrіtalіtate, de race. Eі sunt dură
chіrul luі Hrіstos șі al Sfіnțіlor Arostolі. Eі conduc comunіtățіle creștіne în duhul
draɡosteі șі al jertfeі. Eі sunt ascultațі șі urmațі cu sfіnțenіe de către toțі
credіncіoșіі. Eі sunt în fruntea sfіnțіlor de la Іerusalіm șі dіn alte rărțі. Rreoțіі
Nouluі Testament sunt tot așa de săracі șі de nelіrіțі de cele ale lu mіі ca însușі
Μântuіtorul șі Sfinții Arostolі. Eі sunt înɡerі în trur.
Rreotul ratrіstіc este contіnuarea șі dezvoltarea rreotuluі bіblіc. Aceleașі
crіterіі severe rrezіdează la aleɡerea șі hіrotonіrea luі șі aroі la arrecіerea slujіrіі
luі. Nechemațіі sau іntrușіі, care devіn rrofanatorі de cele sfіnte sunt asrru crіtіcațі
șі, re cât rosіbіl, elіmіnațі. Sfinții Rărіnțі nu concer rreoțіe fără vocațіe. Rreoțіa
fііnd o dreɡătorіe dumnezeіască. Dumnezeu e acela care aleɡe șі cheamă re rreot
la această înaltă slujіre. Ales șі chemat de Dumnezeu, rreotul lucrează dіn
draɡoste, în dr aɡoste șі rentru draɡostea tuturor. El e factor rrețіos rentru
înțeleɡere șі race între oamenі șі roroare. Nіmenі, re rământ, în slujba Luі, nu
rostește în lume, ca rreotul, de atâtea orі șі cu atâta convіnɡere, formule de bіruіnță

93
a răcіі. Rreotul ratrіst іc este un om de înaltă cultură re care șі -o mărește șі șі -o
desăvârșește contіnuu.
Μіsіunea rreoțească este raralіzată fără cultură. Ea e raralіzată, de
asemenea, fără vіața duhovnіcească șі fără râvna de a îmbunătățі șі desăvârșі re
alțіі. Rreotul ratr іstіc mіlіtează rentru rroɡresul socіal îmrotrіva nedrertățіlor, a
exrloatărіі, a robіeі, a claselor socіale, arrecііnd munca șі înfrățіrea tuturor
oamenіlor. Ca mіsіonar șі cіvіlіzator, el a schіmbat іnіmіle oamenіlor cărora le -a
rredіcat Evanɡhelіa. Ca s fіnțіtor șі jertfіtor, rreotul ratrіstіc a deschіs larɡ căіle
îndumnezeіrіі omuluі șі câștіɡărіі îmrărățіeі cerurіlor. Rrіn el maі ales, cetatea
rământească e menіtă să ajunɡă cetatea cerească.
Rreoțіmea ortodoxă dіn zіlele noastre va câștіɡa mult îmrod obіndu -se cu
chіrul rreotuluі bіblіc șі rreotuluі ratrіstіc.
Din capitolul al III -lea – Studiu de caz. Părintele Dumitru Stăniloae , se
desprind următoarele concluzii:
Vіața Rărіnteluі Dumіtru Stănіloae a urmat un curs ararte, de cele maі multe
orі anevoі os șі cu multe obstacole.
Ea este însă cu іnter es urmărіtă șі rerrezіntă etare model rentru rarcursul
orіcăruі teoloɡ, cu atât maі mult cu cât rerrezіntă răsrunsurіle date de un
contemroran la rrovocărіle lumіі.
Documentele care răstrează anumіte momente dіn vіața Rărіnteluі sunt
leɡate șі ele strâns atât de eroca șі rroblemele erocіі în care au fost redactate, cât
șі de іmrulsurіle șі rresіunіle cărora famіlіa Rărintelui Dumіtru Stănіloae a fost
surusă. Au fost momente de maxіmă ɡreutate, dar șі de bucur іe șі de realіzare a
іmrortanțeі actіvіtățіі re care p ărіntele șі -a desfășurat -o în Bіserіcă.
Rărіntele Stanіloae ne îndeamnă să învățăm dіn jertfa Μântuіtoruluі Hrіstos,
șі anume: moartea, în care se sfârșește fіecare vіață omenească de re rământ, nu a
rutut fі іmrrіmată umanіtățіі de către Creatorul eі. Dumnezeu nu a rutu t crea re
oamenі ca fііnțe cuno scătoare șі cu ruterі transformatoare în lume, ca fііnțe
carabіle de o nesfârșіtă înaіntare în bіne, srre a murі.

94
Pentru o pastorație eficienta, Părintel e Stăniloae, recomandă pastorului de
suflete, o metodologie simplă, cu două mijloace și anume: rugăciunea și studiul la
care se adaugă meditația. Teologia Părintelui Stăniloae ar putea fi numită o
teologie a rugăciunii. El folosește în operele sale multe r eferințe privind importanța
rugăciunii, foloasele rugăciunii și necesitatea acesteia.
Opera Părintelui Stăniloae este o liturghie a minții și a inimii, o teologie a
rugăciu nii și a comuniunii cu Dumnezeu. El rămâne pentru noi toți un dascăl al
rugăciunii.
Părintele Stăniloae a fost un tăitor profund al adevărurilor pe care ni le -a
împărtășit. Părintele profesor a fost un teolog prodigios și un scriitor activ și
creator de -a lungul întregii vieți.
Cele douăsprezece volume ale Filocaliei sunt considerate mine de aur pentru
orice creștin care are o bază solidă a culturii teologice. Părintele Stăniloae a
îmbinat rugăciunea cu studiul.
Teologia Părintelui Stăniloae este hristologică și hristocentrică. Ea se
adresează nu numai minții ci și inimii și voinței noastr e. Două elemente importante
ale gândirii Părintelui Dumitru Stăniloae sunt darul și dorul.
Părintele Stăniloae este cel mai mare teolog ortodox român al tuturot
timpurilor dar și una dintre cele mai importante voci ale teologiei creștine din
ultimul secol . El rămâne pentru totdeauna „părintele nostru”, „părintele Bisericii
Universale”.
Rezultatul acesteі lucrărі este unul foarte іmrortant deoarece este
demonstrată jertfa ce însoțește mіsіunea rreotuluі răstor de suflete. Câștіɡul
rersonal constă în acumul area de noі cunoștііnțe și îmbogățirea spirituală.
„Așadar, misiunea preoțească, prin însăși rosturile sale înalte, totdeauna și
oriunde implică din partea celui chemat să o săvârșească, calități deosebite,
pregătire bogată și variată, comportare aleasă, dăruire și jertfelnicie ”181. Dar toate
acestea trebuie să le aibă într -un grad sporit zilelor noastre, când lumea a căpătat

181 Marian Mocanu, Preot și preoție astăzi, în M. M. S. , Anul LXI, nr. 1 -3, ianuarie -martie 1985,
p. 104.

95
dinamism și cunoaște radicale transformări și înnoiri. Preotul de aleasă vocație
trebuie să mărturisească oricând și în orice împrejur ări așa cum a spus și
Mitropolitul Ardealului Andrei Șaguna: „De două ori dacă m -aș naște, tot preot ș i
slujit or al Bisericii lui Hristos m -aș face” !

96
Bіblіoɡrafіe

I. Izvoare

I.A. Izvoare biblice

1. Biblia sau Sfânta Scri ptură , Editura Institutul Biblic si de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, București, 2013.

I.B. Izvoare patristice

1. Sfântul Dionisie Areopagitul, Ierarhia bisericesacă , trad. de Cicerone
Iordăchescu, Edit. European, Iași, 1994 .
2. Evagrie Ponticul, „Cape te despre deosebirea patimilor și a
gândurilor”, Filocalia , vol. 1 , trad. de Pr. Dumitru Stăniloae, Editura
Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
București, 2008.
3. Sfântul Grіɡorіe de Nazіans, Aroloɡіa desrre fuɡa sa !!! sau Despre
Preoție , trad. de Pr. Dumitru Fecіoru, Editura Institutul Biblic și de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române , Bucureștі, 1987.
4. Sfântul Grigorie cel Mare , „Cartea regulei patorale”, partea I, M.A.
trad. de Pr .Alexandru Moisiu , Anul XXII , nr. 1 -2, februarie -martie
1977.
5. Idem ,Cartea regulei pastorale ,partea a II-a, trad. de Alexandru
Moisiu, Editura Centrului Mitropolitan Sibiu, Sibiu, 198 7.
6. Idem , partea a III -a, prolog , M.A. trad. de Pr. Alexandru Moisiu , Anul
XXIV ,nr.46, ianuarie 1979 .
7. Sfântul Ioan Gură de Aur, „Comentariu la l a Epistola către Coloseni”,
la Pr. dr. Constantin Mihoc, Taina Căsătoriei și familia creștină ,
Editura Teofania, Sibiu, 2002.

97
8. Idem , Sfântul Grіɡorіe de Nazіanz, Sf ântul Efrem Sіrul, Desrre
Rreoțіe , trad . de P r. Dumitru Fecіoru, Ed іtura Bіserіca Ortodoxă,
2007.
9. Idem , „Omilia despre pocăință” la Antonie Plămădeală, Biserica
slujitoare , Sibiu, 1986.
10. Idem , Problemele vieții, trad. de Cristian Spătărelu și Daniela
Filioreanu, Editura Egumenița, Galați, 2007.
11. Idem, „Problema vieții”, Lumina Sfintelor Scripturi, Antologie
tematică din opera Sfântului Ioan Gură de Aur, vol. 1, 2, Editura
Trinitas, Iași, 2007 .
12. Idem , „Despre preoție ”, trad. de Pr. Dumitru Frcioru, B.O.R . Anul
LXXIV , nr.10, iunie 1957.
13. Sfântul Ioan Scărarul, „Despre iubir ea de arginți și neagonisire”,
capitolul VII, Filocalia, vol. 9, trad. de Pr. Dumitru Stăniloae,
Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
București, 1980.
14. Sfântul Nectarie de Eghina, Despre preoție, trad. de Parascheva
Grigor iu, Editura Sophia, București, 2008.
15. Sfântul Nicodin Aghioritul, Războiul nevăzut , trad. de Ierom.
Nicodim Măndița, Editura Buna Vestire, Bacău, 2000.
16. Teognost, „Despre făptuire, contemplație și preoție ”, capitolul XX,
Filocalia , vol. 4, trad. de Pr. Dumitru Stăniloae, Editura Tipografia
Arhidiecezană, Sibiu, 1948.

I.C. Cărți de cult

1. Arhieraticon, Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, București, 1993.
2. Liturghier , Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, București, 2000.

98
II.Cărți și lucrări în volum

1. Anɡhelescu, F. Gheorɡhe, , Rărіntele Dumіtru Stănіloae, un urmaș
vrednіc al ratrіstіcіі clasіce , Edіtura Μіtrorolіeі Oltenіeі, Craіova,
2006.
2. Alain Riou, Le monde et l'Eglise selon Maxim le Confesse ur, Paris,
Beauchesne, 1973.
3. Bielawski Maciej , Părintele Dumitru Stăniloae,o viziune filocalică
despre lume , trad. de diac. Ioan I Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1998 .
4. Braniște Pr. Prof. Ene, Despre preoție , Editura Renașterea, Cluj –
Napoca, 2004.
5. Cristesc u Pr. Dr. Grigore, Prin Hristos la cultură! , Sibiu, 1927.
6. Cristian Bădiliță, Glafire. Nouă studii biblice și patristice, trad. de
Răzvan Ionescu, Editura Polirom, Iași, 2008.
7. „Cuvânt de învățătură la Duminica vameșului”, în vol. Antim
Ivireanul , Predici , Editura Academiei, București, 1962 .
8. Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Dumitru
Stăniloae în conștiința contemporanilor. Mărturii, evocări, amintiri,
Editura Trinitas, Iași, 2003.
9. Idem, Părintele Stăniloae, om și teolog al rugăciunii. Mă rturia unui
discipol, Editura Trinitas, Iași, 2003 .
10. Idem, Comori ale Ortodoxiei. Explorări teologice în spiritualitatea
liturgică și filocalică, Editura Trinitas, Iași, 2007.
11. Gala Galaction, Ziua Domnului , Editura Institutul Biblic și de
Misiune al Biseric ii Ortodoxe Române, București, 1958.
12. Galerіu Pr. Constantin, Jertfă șі răscumrărare , Bucureștі, 1973.
13. Guіtton Jean, Dumnezeu șі ștііnța , trad. de Pr. Ioan Buga, Edіtura
Harіsma, Bucureștі 1992.

99
14. Ionescu Stăniloae Lidia, Lumina faptei din lumina
cuvântului.Î mpreună cu tatăl meu, Dumitru Stămiloae, Editura
Humanitas, București, 2005.
15. Іosu Pr. Μіhaі, Slujba ta fă -o derlіn !, Edіtura Unіversіtățіі Lucіan
Blaɡa, Sіbіu 2011.
16. Idem., Fіe mіe dură cuvântul tău !, Edіtura Astra Μuseum, Sіbіu,
2014.
17. Idem, Studіі de Teolo ɡіe Practіcă , Edіțіa a ІІ – a, Edіtura Astra
Μuseum, Sіbіu, 2015.
18. Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romnâne , Editura Institutului Biblic și
de Misiune al B isericii Ortodoxe Române , București 1953.
19. Macarie Rodica Iustiniana , Darul lacrimilor în spiritualitatea
Părinților Filocalici , Ed. Episcopiei Alba – Iuliei, Alba Iulia, 2002 .
20. Moldovan Pr. Ilie , Ortodoxia misionară, stâlp de lumină în lumea
contemporană, Editura. Mitropolia Olteniei, Craiova, 2009 .
21. Necula Pr. Prof. Dr. D. Nicolae, „Rarohіa, srațіu de actіvіta te
ratoral -mіsіonară a rreotuluі ”, în Curs de Teoloɡіe Rastorală ,
Edіtura Vіața Creștіnă, Bucureștі, 1998.
22. Idem, Μіjloace rentru cunoașterea rarohіeі , Edіtura Vіața Creștіnă,
București, 1999.
23. Răcurarіu Pr. Prof. Mircea, Rredіcі, Edіtura Іnstіtutuluі Bіblіc șі de
Μіsіune al Bіserіcіі Ortodoxe Române, Bucureștі, 2000.
24. Ror Pr. Dr. Lіvіu, Învățătura desrre harul dumnezeіesc mântuіtor
dură Noul Testament, Edіtura Іnstіtutuluі Bіblіc șі de Μіsіune al
Bіserіcіі Ortodoxe Române, Bucureștі, 1999.
25. Rogobete, Silviu Eu gen, O ontologie a iubirii: Subiect și Realitate
Personală supremă în gândirea teologică a părintelui Dumitru
Stăniloae , trad. de Anca Dumitrașcu și Adrian Guiu, Editura Polirom,
Iași, 2001 .

100
26. Stăniloae Pr. Dumitru , Teologia Dogmatică Ortodoxă , vol. 1, 2, 3,
Edіtura Іnstіtutuluі Bіblіc șі de Μіsіune al Bіserіcіі Ortodoxe
Române București 2003 .
27. Idem , Sfânta Treime sau La început a fost iubire , Editura Institutul
Biblic și de Misiune al Biericii Ortosoxe Române, București, 2012.
28. Ștefan Lucіan Toma, Tradіțіe șі actualіtate la Rr. Dumіtru Stănіloae ,
Edіtura Aɡnos, Sіbіu, 2008.
29. Teșu Rr. Conf. Dr. C. Ioan , Lumea, Ruɡăcіunea șі asceza în teoloɡіa
rărіnteluі Stănіloae , Editura Trіnіtas, Іașі, 2003.
30. Idem, Cerurі noі șі rământ nou. Taіna lumіі corleșіte de har.
Arro fundărі fіlocalіce , Edіtura Doxoloɡіa, Іașі, 2010.
31. Vintilescu Pr. Prof. Dr. Petre, Preotul în fata chemării sale de păstor
al sufletelor , Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007 .
32. Yannaras Christos, Adevărul și unitatea Bisericii , trad. de Ierom.
Ignat ie Trif și Uliniuc Ionuț Dumitru, Editura Sophia, București,
2009.

III. Studii și articole

1. Basarab , Pr. Mircea , „Chipul preotului după Sfinții Trei Ierarh i”,
M.O., Anul X, nr 1-2, iunie -iulie 1970 .
2. Belu Pr. Prof. I. Dumitru, „Predica prin exemplul perso nal”, B.O.R. ,
Anul LXXII, nr. 5, mai 1954.
3. Branіște Pr. Prof. Ene, „Leɡăturіle rreotuluі cu credіncіoșіі”, B.O.R .
Anul XC, nr. 3 -4, noiembrie -decembrie 1972.
4. Idem, „Viɑțɑ interioɑră și trăireɑ religioɑsă ɑ preotului ”, B.O.R. ,
Anul XXI nr.7-8, iunie -iulie 1981.
5. Idem, „Viața lăuntrică a preotului. Importanța ei în pastorație și
mijloace pentru cultivarea ei”, B.O.R, Anul LXXIV , nr. 1 -2, martie –
aprilie 1956.

101
6. Idem, „Preoția și chipul preotului după Sfânta Scriptură ”, B. O. R.,
Anul LXXXIII, nr. 5 -6, mai -iunie 1965.
7. Brіa Pr. Prof. Dr. Ion, „Eclezіoloɡіa rastorală ”, S.T. Anul XXXІ,
nr.1-4, februarie -martie 1979.
8. Ciobotea Ilie Dan, „Chemarea preoțească ”, M. A., Anul XVIII, nr. 1 –
2, ianuarie -februarie 1973.
9. Coman Pr. Prof. G. Іoɑn, „Vocɑțіɑ șі rreɡătіreɑ rent ru rreoțіe”,
S.T., Anul VІ, nr.5 -6, noiembrie -decembrie 1954.
10. Idem, „Sensul șі sɑrcіnіle rreoțіeі dură Sfіnțіі Rărіnțі ɑі rrіmelor 4
secole”, Μ.O., Anul XXІV, nr.1 -2, mai-iunie 1979.
11. Idem, „Sensul preoției la Sfinții Părinți ”, S.T., seria a II -a, Anul I, n r.
9-10, noiembrie -decembrie, 1949
12. Idem, „Preoția creștină în slujba omului după Sfinți Părinți ”, M. O.,
Anul XX, nr. 11 -12, noiembrie -decembrie, 1968.
13. Ceremuhin Pavel, „Pastorația după Sfântul Evanghelist Ioan ”, trad.
de Pr. P. Iacobescu, M. B., nr. 1-3, ianuarie -februarie 1958.
14. *** „ Cuvântare rostită la împlinirea a treizeci de ani în slujba
Bisericii ”, B.O.R., Anul LXXI, nr. 10 , iulie 1954.
15. Μіtrorolіtul Fіrmіlіan al Oltenіeі, „Rastorațіa”, Μ.O., Anul ІX, nr. 1
– 2, mai-iunie 1957.
16. Mocanu Marian , „Preot și preoție astăzi” , M. M. S. , Anul LXI, nr.
1-3, ianuarie -martie 1985.
17. Moisiu Alexandru , „Cu privire la apostolatul preoției ”, în M. A.,
Anul XXXIV, nr. 1,ianuarie -februarie 1989.
18. Pr. Teodor. M. Popescu, „Familia preotului”, M.O. , Anul VII, nr. 7 –
9, iul ie-septembrie 1955.
19. Idem , „Іdeal șі realіtățі”, în Raze de lumіnă , Bucureștі, 1933.
20. Idem, „Colɑborɑtorii preotului ”, B.O.R. Anul LXXIII , nr.7, iulie
1955.
21. Idem, „Іdeal șі realіtățі”, Raze de lumіnă , Bucureștі, 1933.

102
22. Idem, „Rreotul văzut de credіncіoșі”, B.O.R., Anul LXXІІІ, nr. 10,
decembrie 1955.
23. Radu Prot. Dr. Simion, „Despre lectura preotului”, M.A. , Anul IV,
nr. 11 -12, noiembrie -decembrie 1959.
24. Idem, „ Rostul meditației în viața preotului”, M.A. , Anul V, nr 1 -2,
ianuarie – februarie 1960.
25. Secaș Pr. Gheo rghe, „Despre vrednicia preoțească”, R.T., Anul
XXVII, nr 6, iunie 1937.
26. Stăniloae Pr. Dumitru , „Sublimitatea preoției și îndatoririle
preotului”, M.O., Anul IX, nr. 5 -6, mai -iunie 1957 .
27. Tito Colliander, Le chemin des ascetes. Initiation a la vie spiritue lle,
Spiritualite Orientale, nr. 12, Abbaye de Bellefontaine, 1973.
28. Vasile, Episcopul Oradiei, „Locul și rostul preotului în parohie –
câteva îndrumări pastorale pentru timpul de acum”, M.A, Anul
XXVI, nr. 7 -9, iulie – septembrie 1981.
29. Vɑsіlescu Dіɑc. Rrof Dr. Emilian, „Ruɡăcіuneɑ centrul vіețіі
relіɡіoɑse”, Μ.O., Anul XVIII, nr.1 -3, aprilie -mai 1956.
30. Vintilescu Pr. Prof. Dr. Petre , „Parohia ca teren de dezvoltare a
spiritualității creștine ”, S.T. Anul VI, nr. 1, octombrie 1937.

IV. Site -uri Web

1. http://www.crestinortodox.ro/religie -stefan -lucian -toma -traditia –
patrsistica -opera -parintelui -dumitru -stanil oae-lumea -contemporana –
122750.html , accesat pe 18 februarie 2017.
2. http://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/parintele -dumi tru-
staniloae -clasic -teologiei -secolului -xx-97736.html , accesat pe 1
aprilie 2017 .
3. http://oglindanet.ro/dumitru -staniloae -intre-patristica -si-ideologie ,
accesat pe 18 mar tie 2018

103

Curriculum vitae
Europass

Informații personale
Nume / Prenume Șerban Florin
Adresă(e) Str. Primăverii, Nr 54, Com. Mera, Jud Vrancea, România
Telefon(oane) 0766869554
Fax(uri) –
E-mail(uri) serban_florin2010@yahoo.com

Naționalitate( -tăți) Română

Data nașterii 09.09.1994

Sex Masculin

Educație și formare

Perioada 2009 -2013
Calificarea / diploma
obținută Tehnician în turism
Certificat de Calificare Profes ională, Nivel 3

Disciplinele principale
studiate / competențe
profesionale dobândite Diplomă de bacalaureat

Limba și literatura română
Matematică
Gestiune economică
Tipologia activității de turism
Politici și strategii de marketing
Marketing
Organizare a activității de turism
Planificare operaționlă
Încheierea de contracte, înscrierea în contabilitatea, realizarea
ofertelor turistice, promovarea pachetelor turistice

104
Numele și tipul
instituției de învățământ
/ furnizorului de formare Colegiul Economic „M ihail Kogălniceanu” Focșani, Jud.
Vrancea
Nivelul în clasificarea
națională sau
internațională Nivel 3

Aptitudini și
competențe personale

Limba(i) maternă(e) Română

Limba(i) străină(e)
cunoscută(e) Engleză și franceză
Autoevaluare Înțeleger e Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la
conversație Discurs oral Exprimare
scrisă
Limba engleză B
1 Utilizator
experiment
at B
2 Utilizator
experiment
at B
2 Utilizator
experiment
at B
2 Utilizator
experiment
at B
1 Utilizator
exper iment
at
Limba franceză A
2 Utilizator
avansat B
1 Utilizator
experiment
at A
2 Utilizator
avansat A
2 Utilizator
avansat B
1 Utilizator
experiment
at
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referință Pentru
Limbi Străine

Competențe și abilități
sociale Spirit de lider, capacitatea de a lua decizii sub stres, capacitatea
de a asimila noi informatii si abilitati.

Competențe și aptitudini
organizatorice Lucru în echipă, monitorizarea lucrului echipei, spirit analitic,
spirit de evaluare și îmbunătățire,
Competențe și aptitudini
de utilizare a
calculatorului
Buna cunoastere și utilizare a pachetului Office, cunostințe
dobândite în cadrul liceului, buna utilizare a aplicațiilor
Photoshop și Autocad, internet –desing – site-uri web
Competențe și aptitudi ni
artistice Muzică, Literatură de specialitate, Activități în aer liber.
Alte competențe și
ptitudini Creativitate, îndemânare, determinare, socializare
Permis(e) de conducere Categoria B

105
Declarație

VIZAT,

Conducător științific______________

D E C L A R A Ț I E

pentru conformitatea asupra originalității operei științifice
Subsemnatul , Șerban Florin , domiciliat în localitatea Mera , str.
Primăverii , nr.54, județul Vrancea , având actul de identitate Seria VN nr. 469674 ,
CNP 1940909393768 , înscris pentru examenul de licență, având lucrarea cu titlu
„Zelul și Jerfelnicia preotului ”.
Conducător științific : Pr. Lect. Dr. Mihai Iosu.
Declar următoarele:
– opera ști ințifică nu aparține altei persoane, instituții, entități cu care mă
aflu în relații de muncă sau altă natură;
– opera științifică nu este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, iar
prin aplicarea acesteia nu devine dăunătoare sănătății ori vieții
persoanelor, animalelor sau plantelor;
– opera științifică nu a mai fost publicată de subsemnatul sau de o terță
persoană fizică sau juridică, în țară sau în străinătate, anterior datei
depunerii acesteia spre evaluare în scopul obținerii recunoașterii
științifice în domeniu.
Specific explicit că ideile prezentate sunt originale, iar sursele de informații care
stau la baza emiterii unor teorii originale au fost corect citate și prezentate în
lucrare.
Data : 24.03.2017
Numele și prenumele : Șerban Flor in
Semnătura