Zcd1ro Zavodnîi Vlad [616377]

1
CUPRINS
INTRODUCERE ADNOTARE (ROMÂN Ă)

ADNOTARE (ENGLEZ Ă)
1 BAZELE TEORETICE ALE DOBÎNDIRII ȘI ÎNREGISTR ĂRII DREPTULUI
ASUPRA BUNRILOR IMOBILE
1.1 Identificarea și descrierea obiectului de studiu (de drept)
1.1.1 Amplasarea 1.1.2 Aspectul cantitativ, calitativ, ecologic 1.2 Descrierea subiectului drep tului asupra bunurilor imobile
1.2.1 Structura popula ției în limitele obiectului de studiu
1.3 Analiza drepturilor asupra bunurilor 1.3.1 Bunuri imobile legale
1.3.2 Bunuri imobile nelegalizate
1.3.3 Înregistrarea bunurilor imobile 1.4 Conținutul dreptului asupra bunului imobil
1.4.1 Structura dreptului 1.4.1.1 Dreptul de proprietate 1.4.1.2 Alte drepturi reale 1.4.1.3 Dreptul de folosin ță
1.5 Documentul de drept 1.6. Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor
1.6.1 Scopul înregistr ării
1.6.2 Principiile înregistr ării
2 METODOLOGIA DOBÎNDIRII DREPTULUI ASUPRA BUNULUI IMOBIL 2.1 Metodele de dobîndire a dreptului de proprietate 2.2 Dobîndirea dreptului „în condi țiile legii”
2.3 Dobîndirea dreptului prin act juridic 2.4 Dobîndirea dreptului prin succesiune

2
2.5 Dobîndirea dreptului prin accesiune
2.6 Dobîndirea dreptului prin uzucapiune 2.7 Dobîndirea dreptului prin hot ărîre judec ătorească
3 METODOLOGIA ÎNREGISTR ĂRII DREPTULUI ASUPRA BUNULUI
IMOBIL
3.1 Metodele de înregistrare a dreptului asupra bunului imobil 3.2 Întabularea 3.3 Înscrisul provizoriu 3.4 Notificarea 4 APLICAREA METODELOR DE DOBÎNDIRE A DREPTULUI ASUPRA
BUNULUI IMOBIL
4.1 Identificarea obiectului de drept 4.2 Formarea bunului imobil 4.3 Identificarea (coordonarea) hotarelor 4.4 Elaborarea planului cadast ral a obiectului de drept
4.5 Elaborarea documentului de drept
4.6 Autentificarea documentului de drept
5 APLICAREA METODELOR DE ÎNREGISTRARE A DREPTULUI ASUPRA
BUNULUI IMOBIL
5.1 Prezentarea documentelor de drept spre înregistrare 5.2 Examinarea documentelor de drept și adoptarea deciziei
5.3 Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil 6 ASPECTUL SOCIAL – ECONOMIC AL ÎNREGISTR ĂRII DREPTULUI DE
PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE
7 SECURITATEA MUNCII 7.1 Respectarea securit ății muncii
7.2 Securitatea muncii în cîmp 7.3 Rolul specialistului în domeniul securit ății muncii
7.4 Instruc țiunea pe securitatea muncii la lucr ările cadastrale și de organizare a
teritoriului

3
CONCLUZII
ANEXE Anexa A – Certificat de confirmare a calit ății înalte m ăsurătorilor de c ătre
Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Geodezic ă
Anexa B – Act de constatare la modificarea planului cadastral, cod cadastral
55233010067
Anexa C – Plan Cadastral a sect orului 5523301 din localitatea Mole ști raionul
Ialoveni
Anexa D – Actul de stabilire a ho tarului intavilanului localit ății Molești raionul
Ialoveni
Anexa E – Titlului de Autentificare a Dreptului De ținătorului de Teren, cod
cadastral 55233011381
BIBLIOGRAFIE

4
ADNOTARE

Teza „Dobândirea și înregistrarea drepturilor as upra bunurilor imobile în cadrul
înregistrării masive a terenurilor din satul Mole ști raionul Ialoveni”, domeniul calific ării și titlul
conferit: ,,Licen țiat în arhitectur ă și construc ții’’,
domeniul de studiu: ,,Arhitectur ă și construc ții’’,
perfectată în anul 2014, este elaborat ă de către student: [anonimizat]
„UASM”, anul 4, grupa 2, Zavodnîi Vlad.
Structura tezei este compus ă din: adnotare, introducere, 7 capitole, concluzii, bibliografie din
30 titluri, 19 figuri, 6 anexe, 67 pagini text de baz ă (fără anexe).
Teza repercut ă o însemn ătate mare procedeului de identificare,dobîndire și înregistrare a
drepturilor de proprietate.
Obiectivele tezei urm ăresc fixarea bazei practice de înregistrare primar ă masivă a
terenurilor, stabilirea bazei teoretice, mani festarea metodologiei ef iciente de dobândire și
înregistrare a drepturilor cadastrale la nivel na țional.
Noutatea științifică constă în asimilarea corect ă a ideilor generale a dobândirii și
înregistrării drepturilor asupra bunurilor imobile în cadrul înregistr ării masive a terenurilor,
descrierea procedurii de înregistrare și implimentarea unei strategii în domeniu înregistr ării.
Lucrarea dat ă reflectă cunoștințele practice și teoretice în domeniul Cadastrului, selectate
în timpul desf ășurării anilor execut ării lucrărilor cadastrale de Înregistrare Masiv ă a bunurilor
imobile în localitatea Mole ști raionul Ialoveni în cadr ul Î.I.”DINCREDMAR-CERNEA”.
Această lucrare înf ățișează etapele și metodologia de înregistrare masiv ă a terenurilor în
localitatea eviden țiată.
Metodele și tipurile de formare a bunurilor imobile sunt util redate în lucrare prin
intermediul exemplelor din pe rioada îndeplinirii Înregistr ării Masive.

5
ENDORSEMENT

Thesis "Acquisition and regist ration of rights in immovable property within the massive
registration of land in the village Molesti Ialove ni", the qualification and title conferred ,,Degree
in Architecture and Construction '', field of study ,,Architecture and Construction'', prepared in
2014, is prepared by the student of State Agrarian University of Moldova "SAUM" year 4, group
2, Zavodnîi Vlad.
Structure of the thesis is composed of : annotation , introduction, seven chapters ,
conclusion , bibliography of 30 titles, 19 figures and 6 annexes , 67 pages of main text (without
attachments ) .
Thesis passed a great importanc e to the process of identifyi ng, acquiring and registering
property rights.
Thesis objectives seek practical base fixi ng primary massive land registration , informing
theoretical manifestation effici ent methodology for the acquisition and registration of national
cadastral rights .
Scientific novelty lies in the proper assimila tion of the general id eas of the acquisition
and registration of immovable pr operty rights registration in massi ve land registration procedure
describing and implementing a st rategy for domain registration.
This paper reflects the practic al and theoretical knowledge in the field of cadastre ,
selected during the years of the works Cadastral Registration massive real estate in town Mole ști
Ialoveni in ÎI " DINCREDMAR-CERNEA " .
This paper presents the methodology steps an d massive registration of land in the area
highlighted.
Training methods and types of properties are useful exam ples presented in the paper
through during massive Registered fulfillment.

6
INTRODUCERE

Luînd în considera ție că țara noastr ă este o țară agrară, cadastrul joac ă un rol foarte
important pentru dezvoltarea în acest domeniu, și nu numai. De aceea este nevoie de dezvoltat
sistemul cadastral tot mai mult și mai mult.
Lucrarea dat ă este consacrat ă anume cadastrului, și prezinta o modalitate de a in țelege
mai bine aspectele sistemului cadastral din Republica Moldova. Ea este alcatuit ă din șapte
capitole, unde fiecare are o anumit ă temă si descrie anumite particularit ăți ale cadastrului.
Lucrarea a fost elaborat utilizînd ma terialele din arhiva atit grafice cît și descriptive.
Procesul de dobîndirie și înegistrare a dreptului as upra bunurilor imobile are o
însemnatate foarte mare,întrucît nu poate exista o democra ție fără drept de proprietate și nu poate
exista drept de proprietate f ără forma de organizare a cadastrului.
În primul capitol „Bazele teoretice ale dobîndirii și înregistr ării dreptului asupra bunrilor
imobile ” al tezei care este structurat din șase subcapitole este descris obiectul de studiu și
amplasarea geografic ă a lui,aspectul social-e conomic, rolul înregistr ării bunurilor imobile și
metodele de înregistrare în cad rul prezentului obiect de studiu.
Este descris ă esenței procedurii de înregist rare, a scopului înregistr ării și principiile de
bază, esența obligativit ății înregistr ării și alte principii
În capitolul doi „Metodologia dobîndirii dreptu lui asupra bunului imobil ” al tezei se
analizează fiecare drept de dobîndire asupra bunului imobil în parte și metodologia lui.
La compartimentul dat este descris con ținutul și particularit ățile aplicării metodelor de
dobîndire a dreptului.
Capitolul trei „Metodologia înregistr ării dreptului asupra bunul ui imobil” sunt reflect ă
metodele de organizare a pro cesului de înregistrare a dr eptului asupra bunului imobil.
Sunt descrise cazurile când „notarea” reprezint ă o necesitate obiectiv ă de semnare a
apariției și stingere a unui drept. Se va men ționa că „întabularea” este metoda de înscriere a unui
drept de proprietate iar „notarea” se aplic ă mai mult la drepturile de folosin ță.
În capitolul patru „Aplicarea metodelor de dobîndire a dreptului asupra bunului imobil”
sunt aplicate cuno ștințe de a identifica obiectul dreptului pentru înregistrare.
Specificul prezentului capitol este c ă prin exemple se demonstreaz ă demonstra cuno ștințe
de a identifica obiec tul dreptului, capacitatea de a forma un drept asupra bunului imobil, de a
argumenta documentul de drept, și înregistrarea lui ulterioar ă. Aici se arat ă în mod conving ător
necesitatea, con ținutul și rolul de autentificarea a documentului de drept.

7
În capitolul cinci „Aplicarea metodelor de în registrare a dreptului asupra bunului imobil”
se reflectă metodele de înregistrare a dreptului asupr a bunului imobil. La acest capitol se descriu
condițiile de prezentare a documentelor c ătre registrator spre examinare în conformitate cu
legislația.
Al șaselea capitol „Aspectul soci al – economic al înregistr ării dreptului de proprietate
asupra bunurilor imobile” demonstreaz ă necesitatea social-economic ă al înregistr ării dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobile.
Compartimentul șapte „Securitatea muncii” are ca obi ect de studiu securitatea muncii și
aspectele ei. Securitat ea muncii este descris ă avînd ca obiect – obiectul de studii. În final la acest
capitol este elaborat ă Instrucțiunea pentru secu ritatea muncii.
În final sunt formulate concluziile generale asupra tezei de licen ță. Se formuleaz ă
concluziile de la fiecare compartiment în concluzii generale car e vor formula un con ținut integru.

8
1 BAZELE TEORETICE ALE DOBÎNDIRII ȘI ÎNREGISTR ĂRII DREPTULUI
ASUPRA BUNRILOR IMOBILE
1.1 Identificarea și descrierea obiectului de studiu (de drept)

Obiectul de studiu a lucr ării de licen ță la tema “Dobândirea și înregistrarea drepturilor
asupra bunurilor imobile în cadrul înregistr ării masive a terenurilor” este localitatea Mole ști
raionul Ialoveni (vezi Figura 1.1).
În baza contractului nr. 19/13 din 21.02.2013 Întreprind erea Individual ă „Dincredmar-
Cernea” a fost executat ă Înregistrarea Masiv ă a terenurilor în care mi-am desf ășurat activitatea
timp de un an.
Lucrările au fost executate în conformitate cu instruc țiunile și actele normative în
vigoare. În cadrul acestei teze voi descrie etapele și conținutul lucr ărilor aplicate asupra acestui
obiect.

Figura 1.1 – Imagine din localitatea Mole ști raionul Ialoveni

9
1.1.1 Amplasarea

„Satul Mole ști este o localitate din Raionul Ial oveni situata la latitudinea 46.7858
longitudinea 28.7780 și altitudinea de 97 metri fata de nivelul m ării. Satul are o suprafa ță de
circa 2,34 kilometri p ătrați, cu un perimetru de 9,78 km.
Molești este unicul sat din comuna cu acela și nume. Localitatea se afl ă la distanța de 19
km de ora șul Ialoveni și la 32 km de Chi șinău
.”[27, 7.02.14]
„Moleștiul este situat într-o zon ă climateric ă favorabil ă din partea central ă a spațiului
geografic dintre Prut și Nistru, 2/3 din teritori u fiind înconjurat de p ăduri.
Satul Mole ști este situat între dou ă dealuri, pe partea dreapt ă a pîriașului Botni șoara, în
partea sudic ă a raionului Ialoveni, în vecin ătatea satelor Hansca, Zîmb reni, Cigîrleni, Lipoveni,
Buțeni. Satul Mole ști a fost men ționat documentar în anul 1479 ( vezi Figura 1.2) .” [19,
07.02.14]

Figura 1.2 – Schema amplas ării localității Molești raionul Ialoveni

10
1.1.2 Aspectul cantitativ, calitativ, ecologic

„Molești este una din pu ținele localit ăți din Republica Moldova care se poate mândri cu o
situație economic ă foarte ridicat ă. Satul a cunoscut o dez voltare foarte dinamic ă mai ales în
ultimii șase ani, când, prin intermediul unor institu ții de finan țare interna ționale și locale,
primăria din localitate a reu șit implementarea unor proiecte grandioase, ce au contribuit esen țial
la ridicarea nivelului de trai al localnicilor.” [26, 08.02.14]
Clima în aceast ă localitate este temperat-continental ă cu vara cald ă și îndelungat ă iarna
iar este blînd ă și scurtă.
Satul este înverzit cu pomi fructiferi și decorativi, arbu ști. Flora – plop, stejar, salcia
albă, tei, salcîm, vi ța de vie, diverse soiuri de po mi fructiferi, ulm. Fauna – co țofene, hulubi
sălbatici, potârnichi, prepeli țe, grauri, privighetori , rândunici, cocostârci; ra țe sălbatice, iepuri,
arici, țistari broasca de iarb ă, de baltă și țestoasă.

1.2 Descrierea subiectului drep tului asupra bunurilor imobile

„Procesul de implementare și utilizare a unui cadastru este indivizibil de subiect.
Necesitatea, scopul, obiectul, subiec tul sunt determinante ale con ținutului cadastrului.
Fiind din start o activita te de deservire a popula ției, cadastrul (sistemul informa țional al
cadastrului) este întru totul orientat spre o „cea mai bun ă deservire informa țională a populației”.
Subiectul cadastrului sunt persoa nele fizice, juridice, autorit ăți publice locale și centrale,
instituții naționale și internaționale care: acumuleaz ă informație, analizeaz ă și adoptă decizii,
formează și exploateaz ă sistemul informa țional, deserve ște informa țional popula ția.
O informa ție calitativ ă mai necesit ă de a fi adus ă la cunoștința utilizatorului într-un mod
calitativ.
Astfel, din cele men ționate mai sus, putem constata c ă subiect al cadastrului sunt Agen ția
Relații Funciare și Cadastru împreun ă cu institu ții subordonate avînd scopul acumul ării analizei
și deservirii informa ționale iar din partea consumatorilor – proprietarii de terenuri, agen ții
economice, institu țiile bancare, serviciul fiscal, autorit ățile publice de toate nivelurile, pia ța
imobiliară în ansamblu.”[13, pag. 60]

11
1.2.1 Structura popula ției în limitele obiectului de studiu

„Prima atestare documentar ă a satului a avut loc pe 11 august 1479 cu denumirea M ănești
(vezi Figura 1.3).
În satul Mole ști au fost înregistrate 792 de gospod ării casnice la recens ămîntul din anul
2004, iar m ărimea medie a unei gospod ării era de 3,5 persoane.” [6, 01.03.14]

Figura 1.3 – Evolu ția numărului de locuitori în ultimii 100 ani s. Mole ști

Conform datelor recens ămîntului din anul 2004, popula ția satului constituia 2783 de
oameni, dintre care 50.23% – b ărbați și 49.77% – femei.
Structura etnic ă a popula ției în cadrul satului arat ă astfel: 99.28% – moldoveni/români,
0.04% – ucraineni, 0.36% – ru și, 0.22% – g ăgăuzi, 0.04% – bulgari, 0.00% – evrei, 0.00% –
polonezi, 0.04% – țigani, 0.04% – alte etnii (vezi Figura 1.4)” [21, 19.05.14]

Figura 1.4 – Na ționalități s. Molești

nece
propr
mai i
teren
din 1
de dr
drept
const
(vezi
1.3 Ana l

„Pentru
sar, mai în
t
rietate este
include și o

Dezvălui
nurilo r din s
13.09.2013 c
Această
rept, adică T
Analizî n
tul și de p
tituie 382/ 5
i Figura 1.5

Dre
proliza drept u
a cunoaște
tîi de a cu n
compus di n
varietate a
ind ramur a
satul Mole ș
ce prevede
decizie a d a
Titlu de Au t
nd raportul
proprietate
57 loturi, și
).
eptul de
oprietate
urilor asup r
e dreptul d
noaște struc t
n: dreptul d
tipurilor d e
Figura 1.
a a dreptul u
ști raionul I
înpropriet ăr
at bază pent
tentificare a
dintre dr e
privată în
intravilan p
Pr
Pura bunuril o
de propriet a
tura dreptu l
de posesiun e
e proprietat e
4 – Structu r
ui de prop r
Ialoveni a f
rirea perso a
tru executa r
a Dreptului
eptul de p r
extravilan u
pe categori a
rivată
ublică
12 or
ate în calit a
lui de prop r
e, dreptul d e
e. (vezi Fig u
ra dreptulu i
rietate priv a
fost adopta t
anelor cu gr
rea lucrărilo
deținătorul u
roprietate a
ul localității
a de folosin ț
Indiv i
Com
A sta
A un
admin i
teritoate de „ob i
rietate. Pe l
e folosință
ura 1.5).” [ 1
i de proprie t
ată, în cad r
tă decizia c
ădini și lotu
or care în f i
ui de teren.
a Unității A
i pe categ o
ță pentru c o
iduală
mună
atului
nității
istrativ-
oriale
iect al înr e
lîngă faptu l
și dreptul d
13, pag. 99]
tate
rul înregist r
consiliului l
urile de pe l î
inal a rezul t
Administra t
oria de fol
onstrucții es
În devăl
Pe cot e
din do m
publ
din do m
priv
din do m
publ
din do m
privegistrării” e
l că dreptul
de dispoziție

rării masiv e
ocal nr. 05 /
îngă case.
tat docume n
tiv Teritor i
osință grăd
ste de 1982 /
lmășie
e părți
meniul
lic
meniul
vat
meniul
lic
meniul
vateste
de
e el
e a
/01
ntul
iale
dini
/37

13

Figura 1.5 – Analiza dreptului de pr oprietate pe categorii de folosin țe în localitatea
Molești

1.3.1 Bunuri imobile legale

Analizînd monitorizarea tuturor tranzac țiilor funciare în localitatea Mole ști pînă în
perioada desfa șurarii proiectului de Înre gistrare Masiva putem men ționa că localitatea a avut o
piață funciară activă, privind raportul de bunurilor imobile înregistrate în mod selectiv în
intravilanul și extravilanul localit ății în rezultat observînd un num ăr mare de bunuri imobile
legale (vezi Figura 1.6) care pîn ă în perioada anului 2013 erau la num ăr de 599 de bunuri
înregistrate în registrul b unurilor imobile Oficiului Cada stral Teritorial Ialoveni.

Figura 1.6 – Fragment din planul general terenurilor legale și nelegale

14
O alta parte din bunuri legale, înregistrate în registrul bunu rilor imobile din localitatea
Molești sunt terenurile agri cole care sunt la num ăr aproximativ de 3500 de bunuri imobile, în
cadrul unui ansamblu de documente ce confirm ă dreptul de proprietate și în raport cu acestea pot
să indic că i se atribuie revine Titlului de Autentificare a Dreptului De ținătorului de Teren,
Contractul de vînzare-cump ărare, Moștenii și Donației.Cu toate acestea locu itorii acestui sat au
devenit proprietari funciari la finisarea programului na țional „Pămînt”.
„În cadrul înregistr ării primare masive a terenurilor atribuite proprietarilor cotelor de
teren echivalent, acestea urmeaz ă a fi identificate în proiectul de organizare a teritoriului, aprobat
în modul stabilit, care constitu ie planul cadast ral al acelei p ărți a teritoriului, unit ății
administrativ-teritoriale ce a fost atribuit ă proprietarilor cotelor de teren echivalent, în
conformitate cu legisla ția.” [6, Art.28]
Ei au fost împropriet ăriți cu documentul de drept de proprietate funciar ă, adică de
Autentificare a Dreptului De ținătorului de Teren, terenuri agricole c ăror propor ția unei cote este
de 1,2 ha.

1.3.2 Bunuri imobile nelegalizate

Potrivit datelor specificate mai sus satul Mole ști din Raionul Ialoveni a avut o pia ță
funciara destul de activ ă după cum și s-a menționat mai anterior.
Examinînd Figura 1.7, în limita hotar ului intravilanu lui cu suprafa ța de 588,12 ha,
suprafața terenurilor pe cat egoria de folosin ță construcție locativ ă și grădini înregistrate selectiv
constituie 102,12 ha/566 de terenuri ceea ce arat ă că din suprafa ța totală a intravilanului au fost
înregistrate 27,93% în raport la totalul de 358,07 ha/2026 de terenuri (vezi Figura 1.8).

Figura 1.7 – Analiza terenurilo r nelegale în limita hotarului de intravilan

15

Figura 1.8 – Analiza terenurilor active din localitatea Mole ști

1.3.3 Înregistrarea bunurilor imobile

„Terenurile, indiferent de destina ție și tipul de proprietate, prec um si drepturile asupra
lor, sunt supuse înregistrarii de stat în registru l bunurilor imobile al oficiu lui cadastral teritorial
in modul stabilit de Legea cadastrului bunurilor im obile. Înregistrarea de stat a sectoarelor de
teren și a drepturilor asupra lor în registrul bunurilor imobile al of iciului cadastral teritorial
include:
a) înregistrarea dreptului asupra sectorului de teren ce nu are hota re clar delimitate;
b) înregistrarea condi ționata a dreptului de proprietate asupra sectorului de teren în
cazul în care proprietarul acestuia nu dispune de documentul care ar confirma acest drept;
c) înregistrare condi ționata a dreptului de proprietate asupra sect orului de teren în
cazul în care proprietarul acestu ia nu poate fi identificat;
d) înregistrarea integrala a sectorului de teren și a dreptul asupra lui.” [2, Art. 6/1]
În situația dată înregistrarea terenurilor localit ății Molești este supus ă organizării aplicînd
metoda masiv ă primară de înregistrare a bunurilor imobile.
O particularitate im portant a înregistr ării masive primare este efectuarea înregistr ării fără
acceptul (cerere) proprietarului bunului imobil, care este o ac țiune de stat cu scopul înregistr ării
într-un mod organizat a mai multor bunuri imobile al unui teritoriu admi nistrativ teritorial.

16
Înregistrarea masiv ă primară se realizeaz ă programului de stat, dup ă o metodă unică, din
contul resurselor financiare centralizate. Regulamentul în baza c ăruia sa ini țiat înregistrarea
primară masivă a fost aprobat prin Hot ărîrea Guvernului nr. 1030 din 12.10.98.
În baza Regulamentului cu privire la modul efectu ării înregistr ării primare masive și a
Legii cadastrului bunurilor imobile sa elaborat ă instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor
imobile și dreptului asupra lor.
Lucrările de înregistrarea masiv ă primară cuprind: identificerea și măsurarea terenurilor;
acumularea informa ției despre proprietari; elaborarea plan ului cadastral,stabi lirea horarului de
intravilan și a documentelor de drept (titlulu i de autentificare a dreptului de ținătorului de teren);
legalizarea documentelor etc.
După efectuarea acestor lucr ări urmeaza ă supunerea lor unui control din de c ătre oficiul
cadastral teritorial care prin desc hiderea dosarelor cadastrale, execut ă înscrisul în Registrului
bunurilor imobile.

1.4 Conținutul dreptului asupra bunului imobil

În calitate de obiect al înregistr ării dreptul de proprietate apare ca o consecin ță logică că
bunul imobil și dreptul asupra acestui bun imobil este o unitate,adic
ă integru. Faptul c ă legislația
recunoaște noțiunea de bun f ără stăpîn poartă un caracter scurt, provizoriu.
Recunoscînd bunul imobil f ără stăpîn, legisla ția remarc ă că aceste bunuri, pe aceast ă
perioadă fără stăpîn,pot deveni pr oprietate public ă.
Pentru a reflecta în con știiță dreptul de proprietate ca obiect al înregistr ării este nevoie de
a dezvălui structura dreptului de proprietate. În afar ă de faptul c ă dreptul de pr oprietate este
alcătuit din dreptul de dispozi ție, dreptul de folosin ță și dreptul de posesiune , el mai cuprinde și o
diversitate de tipuri de proprietate.

1.4.1 Structura dreptului

Constituției Republicii Moldova prevede c ă dreptul de proprietate poate fi: drept de
proprietate privat ă și drept de proprietate public ă (vezi Figura 1.4).

17
„Dreptul de proprietate privat ă este definit ca-dreptul pers oanelor fizice sau juridice, al
statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra
carora proprietarul ex ercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele
legii.
Dreptul real principal care confer ă titularului s ău atributele de posesie, folosin ță și
dispoziție asupra bunului apropriat în form ă privată, atribute care pot fi exercitate în mod
absolut, exclusiv și perpetuu, cu respectar ea limitelor materiale și a limitelor juridice. Poate fi
titular al dreptului de proprietate privat ă atât o persoan ă fizică, cât și o persoan ă juridică, inclusiv
statul.
În cazul în care îns ă statul de ține bunuri cu titluri de proprietate privat ă, acestea sunt
supuse aceluia și regim juridic ca bunurile aflate în proprietatea oric ărei alte persoane.
Dreptul de proprietate public ă este dreptul real principal, inalienabil, insesizabil,
imprescriptibil, care confer ă atributele de posesie, folosin ță și dispoziție asupra unui bun, care,
prin natura sa sau prin declara ție a legii, este de uz sau de utilitate public ă, atribute care pot fi
exercitate în mod absolut, exclusiv și perpetuu, cu respecta rea limitelor materiale și a limitelor
juridice. Titularul dreptului de proprietatea public ă poate fi statul sau o unitate administrativ-
teritorială.” [17, vol 1]

1.4.1.1 Dreptul de proprietate

„Dreptul de proprietate in Re publica Moldova este recunoscut și ocrotit de lege.
Proprietarului îi apar ț
ine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi și a le administra.
Posedarea bunurilor const ă în stăpânirea efectiv ă a bunurilor, folosi rea bunurilor const ă
în întrebuinîarea calit ăților utile ale bunurilor, iar administ rarea bunurilor în determinarea
destinului bunurilor. Prop rietarul are dreptul s ă exercite fa ță de bunurile sale orice ac țiuni care nu
contravin legilor și nu dauneaz ă sănatății oamenilor și mediului înconjur ător.
Dreptul de proprietate apar e pe baza producerii sau dobîndirii bunurilor în urma unei
tranzactii, prin mo ștenire, prin restabilirea dreptului de proprietate, prin alte mijloace care nu
contravin legisla ției Republicii Moldova.
Producția și veniturile ob ținute din folosirea bunurilor ap artin proprietarului acestor
bunuri, dac ă actele legislative sau contractul nu prev ăd altceva. Produc ția și veniturile ob ținute
de arenda ș din folosirea bunurilor arendate sînt proprietatea acestu ia.”[4, Art. 1]

18
1.4.1.2 Alte drepturi reale

„Un drept real este dreptul subiectiv patrimonial pe temeiul c ăruia titularul s ău poate să
exercite anumite puteri, prerogative as upra unui bun determinat, în mod direct și nemijlocit, f ără
intervenția altei personae.
Denumirea de drepturi "reale" vine din limba latin ă de la cuvântul “re,, (lucru). Categoria
drepturilor reale este îndeob ște analizat ă prin opozi ție cu drepturile de crean ță, care sunt drepturi
subiective patrimoniale în virtutea c ărora subiectul activ, denumit creditor poate pretinde
subiectului pasiv, denumit debitor, s ă dea, să facă sau să nu facă ceva.” [14, pag. 19]
În conformiteta cu legisla ției în vigoare înregistr ării obligatorii sunt și alte drepturi reale
care în leg ătură cu Codului Civil se raporta:
a) dreptul de uz și dreptul de abita ție;
b) gajul;
c) uzufructul;
d) superficia (drept de folosin ță a terenului);
e) servitutea.

1.4.1.3 Dreptul de folosin ță

„Folosința ca atribut al dreptului de proprietate. Folosin ța este considerat ă acea
prerogativ ă în temeiul c ăreia proprietarul poate întrebuin ț
a bunul în interesul s ău, percepându-i
fructele (naturale, civile, industria le). Deci prin dreptul de folosin ță acordă proprietarului
posibilitatea de a sustrage din bun calit ățile utile ale acestuia în scopul satisfacerii necesit ăților
materiale și culturale.
Folosirea bunurilor poate fi efectuat ă atât nemijlocit de c ătre proprietar cât și de alte
persoane la voin ța proprietarului.
Însă, transmiterea c ătre alte persoane a dreptului de folosin ță este o exercitare a dreptului
de administrare.
De regulă, folosința nu poate fi separat ă de posesie. Pentru a fo losi un bun, de fapt, este
necesar ca s ă-l posezi. O întreprindere se va putea folosi de materia prim ă pentru fabricarea
bunurilor numai dac ă va avea în posesie aceast ă materie prim ă. La fel și o persoan ă fizică se va
putea folosi de bunurile sale numai dac ă le va avea pe acestea în posesie.

19
Exercitând folosirea bunului cu ajutorul al tor persoane (de exemplu, prin intermediul
contractului de munc ă) proprietarul nu transmite folosirea bunurilor altor persoane. Cu atât mai
mult, proprietarul nu transmite în aceste cazuri nici posesia bunului. Ambe le aceste împuterniciri
ale sale (posesia, folosin ța) proprietarul le exercit ă cu ajutorul altor persoane. Reflect ăm aceasta
printr-un exemplu: șoferul conduce automobilul, dar dreptul de posesie nu-i apar ține lui, ci
proprietarului automobilului. Ul timul primindu-l la lucru pe șofer, nu-i transmite acestuia nici
dreptul de posesie, nici dreptul de folosin ță asupra automobilului.
Deci, în concluzie, am putea spune c ă, de regul ă, este posibil ă folosirea bunului numai
dacă posezi acest bun sau, cu alte cuvi nte, folosirea ca atribut al dr eptului de proprietate este
inseparabil ă de alt atribut al dreptulu i de proprietate – posesia.
În cazul în care proprietarul transmite dreptul de folosin ță altor persoane (de exemplu,
arendașului), el transmite odat ă cu folosirea bunului și dreptul de posesie asupra acestui bun.
Adică arendașului îi sunt transmise de c ătre proprietar atât folosirea bunului cât și posesia asupra
acestuia, fiindc ă, după cum am ar ătat și mai sus, este imposibil practic s ă folosești un bun f ără ca
să-l posezi.
Dacă transmiterea folosiri i bunurilor, de regul ă, nu poate fi realizat ă fără transmiterea
posesiei, trebuie spus c ă posesia poate fi transmis ă de către proprietar altei persoane și fără
transmiterea dreptului de folosin ță. Astfel, de exemplu, creditorul gajist este posesor al bunului
transmis în gaj, dar nu are dreptul s ă se foloseasc ă de bunul dat în gaj.” [1, Art.315]

1.5 Documentul de drept

Pentru fiecare metod ă de dobîndire a dreptului de propr ietate documentul de drept este
individual și diferit în felul s ău.
Ansamblul de documente care stabilesc dr eptul de proprietate bunurilor imobile sînt:
a) procesele-verbale privind proc urarea bunului imobil la licita ție sau transmiterea
silită a dreptului de proprietate as upra bunului imobil, întocmite și eliberate de c ătre oficiile de
executare ale departamentului de executare;
b) titlurile de autentificare a dreptului de ținătorului de teren și alte acte (adeverin țe)
privind drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autorit ățile publice abilitate, în modul
stabilit de legisla ția în vigoare la data eliber ării lor;
c) contractele asupra bunului imobil, încheiate conform legisla ției în vigoare la data
adoptării lor;

20
d) certificatele de succesiune;
e) actele administrative emise de autorit ățile publice abilitate în modul stabilit de
legislația în vigoare, la data adopt ării lor;
f) hotărîrile instan ței de judecat ă;
g) alte documente privind na șterea sau transmiterea dr epturilor asupra bunurilor
imobile, eliberate conform legisla ției în vigoare la data na șterii sau transmiter ii acestor drepturi.
Titlul de autentificare a dreptului de ținătorului de teren con ține partea grafic ă și textuală,
el se capătă în circumstan ța atribuirii gratuite a bunului imobil în proprietate privat ă.
Conținutul și forma Titlului de Autentificare a Dreptului De ținătorului de Teren este
stabilită de către Guvern.
Documentul în baza c ărui este constituit alt drept real este:
a) legea;
b) actul juridic;
c) hotărîrea instan ței de judecat ă adoptată în baza legii.
Cel mai r ăspîndit act juridic este contractul. El arat ă acordul benevol între dou ă sau mai
multe persoane prin care se exprim ă stabilirea, modificzarea s-au s tingerea raporturilor juridice.

1.6. Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor

În subcapitolul dat m ă voi referi la înregistrarea masiv ă de stat a bunurilo r imobile care se
realizează în fiecare an în Republica Moldova cu scopul înf ăptuirii politicii economice cu
realizare programelor aprobate de Guvernul țării finanțate de bugetul statului.
Înregistrarea masiv ă primară a primit regulamentul aprobat Hot ărîrea Guvernului nr.
1030 din 12.10.98.
În baza Regulamentului cu privire la modul efectu ării înregistr ării masive primare și
Legii cadastrului bunurilor imobile a fost elaborat ă instrucțiunea cu privire la înregistrarea
bunurilor imobile și drepturile asupra lor.
Programul P ămînt a fost unul din primele programe de stat care a fost aplicat nivel
Republican care a avut ca scop realizar ea unei noi politici fiscale prin desf ășurarea unor lucr ări
de înregistrare masiv ă.
„Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor în Registrul bunurilor imobile
se efectueaz ă sub forma de „înscris în registru”. Înscri sul în registru (sau înregistrarea) este
efectuat de c ătre persoana responsabil ă – registrator. Orice înscris în registrul bunu rilor imobile

21
este identificat, orientat spre un bun imobil concret. În calitate de identificator serve ște codul
cadastral (num ărul cadastral) formulat în conformitate cu structura cadastral ă a republicii.” [13,
pag. 105]
„Noțiunea de Registru al bunurilor imobile apare in literatura de specialitate ca registru
oficial și public, in care sunt descrise imobilele și indicate drepturile ce au ca obiect aceste
bunuri, precum și drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice aferente lor, dar numai
in cazurile expres prev ăzute de lege.” [16, pag. 269]

1.6.1 Scopul înregistr ării

Unul din satele care au benefeciat de imip limentarea lucrarilor de Înregistrare masiv ă a
bunurilor imobile finan țate de bugetul statului a fost satul Mole ști raionul Ialoveni. Acest tip de
lucrări a fost practicat în localitatea dat ă la începutul anului 2013.
Lucrările Cadastrale de Înregistr ării Masive au avut loc în intravilanu și extravilanul
satului pe o suprafa ță de 834,497 ha.
În conformitate cu Licita ția din 12 februarie 2013 de executare a lucr ărilor cadastrale
(intravilan și extravilan) în scopul înregistr ării masive a bunurilor imob ile în Registrul bunurilor
imobile localitatea Mole ști raionul Ialoveni are parte de formarea și înregistrarea bunurilor
imobile cu scopul împropriet ărirei țăranilor cu Titlul de Autentificare a Dreptului De ținătorului
de Teren, m ăsurarea și stabilirea hotarelor conform Titlului, impozitarea corect ă după raportul
suprafața/preț, evidența tuturor tranzac țiilor, ș
i împropriet ărirea deținătorilor de teren cu
obligațiuni și drepturi.

1.6.2 Principiile înregistr ării

Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 – XIII din 25.02.98 stabile ște forța juridică a
Registrului bunurilor immob ile. Primele înregistr ări a bunurilor imobile au fost executate
începînd cu anul 1998. Datele din Registrul bunurilo r imobile sunt considerate veridice atîta timp
cît nu s-a confirmat altfel.

22
„Pentru accelerarea cre ării cadastrului bunurilor imobile statul organizeaz ă și înfăptuiește
înregistrarea primar ă masivă, care presupune realizar ea unui complex de lucr ări organizatorice și
cadastrale, în conformitate cu legisla ția.
În scopul reducerii cheltuielilor și urgentării execut ării lucrărilor cadastrale vor fi utilizate
materialele cartografice existente, informa ția documentar ă deținută de birourile teritoriale de
inventariere tehnic ă, administra ția publică locală.” [6, Art.5]
Înregistrarea bunurilor imobile se efectueaz ă cu respectarea unor principii:
a) transparen ța înregistr ării;
b) obligativitatea înregistr ării;
c) interesul privat al înregistr ării;
d) interesul public al înregistr ării.
Transparen ța impune înregistr ării bunurilor un caracter desc his. Oficiul Cadastral
Teritorial elibereaz ă oricărei persoane juridice sau fizice informa ție despre bunul imobil
înregistrat în registru.
O altă condiție obligatorie al organului înregistr ării bunurilor imobile este impus ă de
necesitatea atît privat ă, cît și cea public ă.
Statul este cointeresat ca toate bunurile imobile s ă fie înregistrate. Interesul dat rezult ă
din necesitatea protej ării drepturilor de propr ietate, politica fiscal ă, din necesitatea supravegherii
a bunurilor imobile etc.
Interesul privat const ă în faptul de a înre gistra bunurile imobile și dreptul asupra lor
fiincă nerecunoa șterea dreptului asupra unui bun poate crea mari dificult ăți.
Obligativitatea înregistr ării este impus ă de către Legea cadastrulu i bunurilor imobile
nr.1543 – XIII din 25.02.98 (art.5).

mijlo
atât ș
propr
meto
bunu
indiv
2 MET O

2.1 Met o

Prin m
o
oacele juri d
și a celorlal t
În nor m
rietate și mo
Subiect u
odelor de d o
În figur a
urilor imo b
viduală.
Figura
ODOLOG I
odele de d o
odurile mo d
dice cum su n
te drepturi r
mele juridic e
oduri speci f
ul, scopul și
obândire a d
a 2.1 sunt
bile, fiecăre
2.1 – Met o
IA DOBÎN D
obîndire a d
durile de d
nt faptele și
reale.
e ale drept u
fic de dobâ n
i obiectul f
drepturilo r d
arătate m
ei din ace s
odele de do b
DIRII DR E
dreptului d
dobândire
i actele juri
ului civil s
ndire care s â
formulează
de proprieta t
metodele de
ste metod e
bîndire a dr e
23 EPTULUI A
de propriet a
a drepturil
dice de do b
sânt prevăzu
ânt prevăzu
bazele pra c
te indifere n
dobândire
e îi revine

eptului de p
ASUPRA B
ate
or de pro p
bândire cât
ute moduri
ute în acte n
ctice și teo r
nt de situații
a dreptul u
o metod o
proprietate a
BUNULUI
prietate se
a dreptului
generale a
ormative.
retice ale c a
ile și cazuri l
ui de pro p
ologie și b
asupra bunu
IMOBIL
înțeleg a c
de proprie t
a dreptului
adastrului ș
le apărute.
prietate asu p
bază teore t
urilor imobi l
cele
tate
de
și a
pra
tică
le

24
2.2 Dobîndirea dreptului „în condi țiile legii”

„Codul civil prevede dobîndirea dr eptului de proprietate în condi țiile legii. Deci „în
cazurile stabilite de le ge dreptul de proprietate poate fi dobîndit prin efectul unui act
administrativ”.” [1, Art. 302]
Actele administrative sunt el iberate de Guvern, autorit ățile publice centrale
(departamente, ministere etc.), administra ția autorit ății publice locale. Aceast ă metodă de
dobândire a dreptului asupra bunului im obil are un caracter particular.
„În asemenea cazuri legisla ția stabile ște foarte pronun țat (detaliat) atît subiectul cît și
obiectul dreptului de proprietate. În cazurile cînd dreptul de proprietate este dobîndit în condi țiile
legii, actorii form ării dreptului nu dispun de surplus de libert ăți. Ei execut ă legea.
Din aceste considerente, legile care au scopul de a forma drepturi de proprietate, la acest
capitol nu pot permite inexactit ăți, ambiguit ăți etc.
Exemplu de dobîndire a dreptului de proprietate în condi țiile legii ne poate servi
realizarea art. 12 din Codului Func iar (legea 828 din 25.12.1991).” [13, pag.109]
Deasemeni, un exemplu care realizeaz ă în practic ă puterea juridic ă al articolului
menționat mai sus este decizia din 12.02.2013 care a pus temei împropriet ăririi țăranilor cu loturi
de pe lîng ă case și grădini în satul Mole ști raionul Ialoveni.
Prin acest act administrativ în condi țiile legii au fost transmise terenurile propriet ății
publice în adminstrarea a unit ăților administrativ – teritoriale și întreprinderilor publice a
statului.
O însemn ătate mare are coinciden ța decizie consiliului local cu documentul de dtrept,
adică cu titlul de autentificare a dreptului de ținătorului de teren.
În satul Mole ști raionul Ialoveni procesul de desf ășurare a înregistrare masiv ă a bunurilor
imobile în condi țiile legii este urm ătorul:
a) identificarea obiectului;
b) descrierea în condi țiile legii;
c) formarea drepturilor de proprietate;
d) elaborarea listelor persoanelor cu dreptu ri de proprietate asupra terenurilor;
e) determinarea fondului de privatizare;
f) determinarea cotei de teren echivalent;
g) elaborarea proiectului de or ganizare a teritoriului;
h) transpunerea proiectului în natur ă;
i) eliberarea documentului de drept;

25
În cadrul proiectului Na țional PĂMÎNT aceast mod de dobândire a dreptului de
proprietate a fost aplicat și în satul Mole ști raionul Ialoveni.
Prin Legea 828 din 25.12.1991, articolul 12 al Codului Funciar a fost întrebuin țat asupra
fondului de privatizare a terenurilor și asupra persoanelor cu drepturi asupra terenurilor agricole.
„Articolului 12 al Codul ui Funciar cuprinde:
a) Comisiile funciare, constituite în conformitate cu art. 6 stabilesc terenurile care
rămîn în proprietate public ă în hotarele unit ății administrativ-teritoriale:
1) Rezervă pînă la cinci la sut ă din terenurile cu destina ție agricol ă pentru
necesitățile dezvolt ării sociale a localit ății;
2) Rezervă, suprafețe corespunz ătoare pentru a fi folosite ca p ășuni obștești.
b) Diferența dintre suprafa ța totală a unității administrativ-teritoriale și suprafața
terenurilor repartizate în proprietate public ă constituie fondul de privatizare;
c) Comisiile funciare stabilesc cota de teren echivalent care se atribuie în proprietate
private;
d) Pînă la 50 la sut ă din cota de teren echivalent calculat ă pe unitatea administrativ-
teritorială respectiv ă se atribuie:
1) Persoanelor indicate la subalineatele 1 – 5 ale alineatului 4 din prezentul articol
care au lucrat în întreprinderi industriale și în alte unit ăți cu profil neagricol și au o vechime în
muncă în agricultur ă mai mică de 5 ani;
2) Persoanelor domiciliate în localit ăți rurale care au fost angajate în sfera social ă
avînd o vechime în munc ă de 25 de ani b ărbații și 20 de ani femeile care au pierdut capacitatea
de muncă în specialitate din motive de vîrst ă sau de sănătate, dacă nici un membru al familiei nu
a primit cota de teren echivalent;
3) Salariaților din sec țiile de înv ățămînt ale colegiilor agricole (zootehnice), inclusiv
pensionarilor din aceste unit ăți economice.
a) Toate opera țiunile de atribuire a cotei de teren echivalent se înf ăptuiesc, ținîndu-se
cont de situa ția de la 1 ianuarie 1992;
b) Autentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren echivalent se face în
baza hotărîrii autorit ăților administra ției publice locale prin elib erarea unui titlu ce confirm ă
acest drept.” [13, pag. 110]
Pentru respectarea prevederilor actului administrativ adic ă decizia consiliului local la
eliberarea documentului de drept el este autentificat prin semn ătura persoanei responsabile
Administr ății publice locale.

26
2.3 Dobîndirea dreptului prin act juridic

„Actul juridic este manifestarea, de c ătre persoane fizice și/sau juridice a voin ței
îndreptate spre na șterea, modificarea sau stingerea drepturilor (în acest caz ca drept asupra
bunului imobil).”[20, 15.05.14]
„Contract este acordul de voin ță realizat între dou ă sau mai multe persoane prin care se
stabilesc, se modific ă sau se sting raportu ri juridice.”[25, 15.05.14]
Practic, voin ța poate exprimat ă: unilateral, bilateral s-au multilateral.
Ca model de manifestare unilateral ă a voinței poate fi procura, testamentul, reprezentarea
etc.
Ca exemplu de manifestare bilateral ă a voinței ne serve ște contractul bilateral care se
referă la două părți (persoane).
Manifestarea multilateral ă a voinței poate fi raportat ă la trei s-au mai multe p ărți
(persoane). Exemplu este contractu multilateral.
Deci putem remarca ca factorul principal la aceast ă metodă de dobândire a dreptului de
proprietate este consim țămîntul. În special consim țămîntul unei persoane (sau mai multor
personae) îl oblig ă să respecte și să transmită dreptul de proprietat e asupra bunului imobil.
Mijloacele de expresie folosite la redarea con ținutului unui act juridi c sânt: verbal, scris,
autentic. Folosirea formelor scrise și autentice sunt specificate de legisla ție iar actul juridic
verbal se folose ște în cazul cînd obliga ția urmeaz ă a fi îndeplinit ă imediat dup ă ce a fost
încheiată.
Cel mai r ăspândit act juridic es te contractul. Scenar iul dobîndirii drepturi lor prin contract
de vînzare – cump ărare este:
a) descrierea obiectului;
b) descrierea cadrului juridic;
c) tratația contractului;
d) autentificarea de not ar a contractului;
Este important de men ționat că în majoritatea situa țiilor actul juridit este aplicat când
obiectul a trecut deja înregistrarea primar ă (selectivă sau masiv ă).
„Cadrul legislativ referitor la actul juridic este oglindit în Codul Civil (art. 195 – 258,
666-678 etc.). În calitate de act juridic ma i des este utilizat contractul de uz și contractul de
abitație.” [13, pag. 123]
„Actul juridic, pentru care se cere conf irmarea, produce efecte din momentul în care a
fost încheiat actul juridic, și nu din momentul în care a fost dat ă confirmarea, dac ă altceva nu

27
este prev ăzut de lege sau de acordul p ărților atului juridic. Confirmarea este o condi ție a
valabilității unui asemenea ac t juridic, îns ă efectele lui survin din mo mentul cînd manifestarea
voinței de a încheia actul juri dic parvine celeilalte p ărți.
Prevederea în cauz ă se referă la actele de dispozi ție săvîrșite între momentul încheierii
actului juridic pentru care se te necesar acordul ulterior și momentul exprim ării acestui acord.
Dacă persoana care trebuie s ă își exprime acordul a modificat sau a grevat dreptul în privin ța
căruia trebuie s ă-și exprime acordul, dobînditorul dreptului respectiv va dobîndi un drept
modificat sau grevat. Aceast ă situație intervine, de exemplu, în cazu l actului juridic încheiat în
numele unei alte persoane f ără a avea împuterniciri pentru re prezentare, care produce efecte
numai în cazul în care reprezentatul îl confim ă ulterior. Astfel, dac ă neîndrept ățitul a încheiat un
act juridic prin care se înstr ăinează un bun, iar reprezentatu l, anterior confirm ării acestui act, a
gajat acest bun, noul proprietar ve dobîndi bunul fiind grevat de gaj.”[1, Art. 204]

2.4 Dobîndirea dreptului prin succesiune

Certificatul de mo ștenitor este documentul care recunoa ște justețea dreptul de proprietate
căp
ătat prin succesiune.
„Certificatul de mo ștenitor – reprezintă documentul de drept de proprietate asupra
bunului imobil dobîndit prin succesiune și se elibereaz ă, de către notar, dup ă 6 luni de la
deschiderea succesiunii.”[13, pag. 127]
Acțiunile dobândirii dreptului de propriete ta prin succesiune se impart în dou ă etape și
anume:
a) dobândirea actelor primare de mo ștenitor și deschiderea succesiunii;
b) acțiunile notarului eliber ării certificatului de mo ștenitor.
Corectitudinii documentelor prezentate pentru ob ținerea drepturilor de mo ștenitor îi
revine un rol foarte important. Sânt multe cazuri când persoanele pretendente la mo ștenire au
documente de identitate în care sânt comise gre șeli de litere care pe prim plan nu par s ă creeze
dificultăți la eliberarea certificatului de mo ștenitor.
Etapele de dobândire a dreptului prin succesiune este : a) obținerea certificatului de deces;
b) acordarea mo ștenirii prin existen ța certificatului de d eces eliberat de notar;
c) acordarea succesiunii.

28
Eliberarea certificatului de deces se face de c ătre primărie (administra ția public local ă)
persoanelor ce au interesul de dobândire a dreptului prin mo ștenire.
Deschiderea mo ștenirii se face prin prezentarea cer tificatului de deces la notar care
acordă procedura mo ștenirii, iar în cazurile lipsei succ esorilor legali sau prin testament
certificatul de deces se prezint ă la notar direct de autorit ățile administra ției publice locale.
„Juridic, un mo ștenitor este o persoan ă care are dreptul la o cot ă de moștenire a unei
persoane decedate, prin intermediul normelor juri dice de transmitere a mostenirilor, valabile în
regiunea și în timpul decesului celui care las ă moștenirea.
Strict vorbind, o persoan ă are dreptul de a mo șteni doar dup ă decesul celui care las ă
mostenirea. Este improprie referirea la o persoan ă ca fiind „mo ștenitor” al unei persoane vii,
deoarece identitatea exact ă a persoanelor care au dreptul de a mo șteni nu este stabilit ă decât dup ă
ce a avut loc decesul. Totu și în cazul în care exist ă asemenea persoane (în general descenden ții
direcți) aceștia se denumesc „mostenitori aparen ți”.”[24, 17.05.14]
„În cazul atribuirii succesiunii unui mo ștenitor, fie pe cale testamentar ă, fie în temeiul
legii, el are de ales între dou ă soluții: să accepte succesiunea sau s-o refuze.
Facultatea de a accepta sau de a refuza succesiunea este comun ă tuturor mo ștenitorilor.
Exercițiul acestei op țiuni are drept efect a fixa în mod definitiv asupra lor drepturile ce le aveau
de la lege, sau de a-i îndep ărta în mod irevocabil de la succesiunea la care au renun țat.
La moartea unei persoane, proprietatea bunurilor sale trece de drept asupra mo ștenitorilor
chemați a succede. A șadar, calitatea de mo ștenitor și vocația ereditar ă n-au nici o leg ătură cu
acceptarea sau renun țarea la succesiune, care nu inte rvin decât ulterior, pentru l ămurirea situa ției.
Dar, dacă este adev ărat că proprietatea bunurilor succesorale trece de drept și în virtutea
legii asupra mo ștenitorilor, trebiue observat totodat ă că nici un succesibil nu poate fi silit s ă
accepte succesiunea, dup ă sistemul dreptului nostru civil, din dreptul roman.
Manifestarea de voin ță a succesibilului, când accept ă, este o tarificare a transmisiunii
patrimoniului ereditar, tr ansmisiune deja operat ă în virtutea legii sau a voin ței defunctului.
Ca să aleagă între ambele solu ții, el trebuie s ă fie în deplin ă cunoștință a situației; în acest
scop, succesibilul va încerca s ă obțină lămuriri prealabile asupra acivului și pasivului succesoral,
pentru a-și da seama dac ă are interes s ă accepte succesiunea.
Toate aceste investiga ții necesit ă însă timp. Legea, ținînd seama de aceast ă situație,
acordă moștenitorului prin art. 1517 un termen de șase luni.
La data deschiderii succesiunii, mo ștenirea se transmite c ătre toți moștenitorii celui care a
decedat, pentru fiecare dintre ace știa născîndu-se un drept subiectiv de op țiune scucesoral ă, acest
drept de op țiune succesoral ă poate fi exercitat de c ătre toți moștenitorii legali, testamentari, de

29
moștenitorii subsecven ți, de creditorii personali ai mo ștenitorilor legali sau testamentari (art., art.
598 – 599 C.C).”[1, Art. 1516]

2.5 Dobîndirea dreptului prin accesiune

Prin modurile de dobândire a dreptului de proprietate se enumar ă și accesiunea. Ea este
reglementat ă în articolele 328-330 din Codului Civil al Republicii Moldova.
„Prin accesiune se în țelege încorporarea unui bun la altul, cu alte cuvinte accesiunea este
o unire a unui lucru cu un alt lucru. Codul Civil reglementeaz ă accesiunea imobiliar ă (care la
rândul său poate fi natural ă sau artificial ă) și accesiunea mobiliar ă.
Vorbind de accesiunea imobiliar ă trebuie să pornim de la principiul general ce predomin ă
această materia și anume – p ământul este considerat ca bun prin cipal, toate lucrurile care se
încorporeaz ă în el se consider ă accesorii. În principiu aceast ă regulă poate fi dedus ă și din art.
317 (vezi și comentariul acestei norme).
În art. 328 se vorbe ște despre accesiunea imobiliar ă naturală și anume despre accesiunea
pământurilor depuse sau create de ape, dar nimi c nu se spune despre accesiunea animalelor
(proiectul codului civil a cuprins asemenea reglement ări).
Accesiunea p ământurilor depuse sau create de ape se refer ă la aluviuni(alin.1), avulsiuni
(alin.3) și insule și albii pă
răsite (alin. 2,4 și parțial alin.1).” [1, Art. 328]
Etapele de dobândire a dreptului prin accesiune este: a) identificarea obiect ului dobîndirii;
b) descrierea structur ii legislative;
c) formarea dreptului de proprietate.
Accesiunea imobiliar ă naturală este considerat ă atunci cînd evalueaz ă sub influen ța
factorilorilor naturali, mai mult întîlnite lînga obiectele acvatice într-o form ă lentă care se
identifică în procesul m ăsurărilor.
Accesiunea poate lua aspect în diferite cazu ri cum ar fi: geografice, geografice sau
hidrologice.
Documentul care confirm ă dreptul de proprietate asupra bunului imobil c ăpătat prin
accesiune este Titlul de autentificare a dreptului de ținătorului de teren contractual s-au
certificatul de mo ștenire ini țial la care se anexeaz ă planul geometric nou, elaborat în urma
procesului de confirmare a rezultatului accesiunii.

30
Accesiune artificial este o dobândire a dreptu lui de proprietate cu scopul de protec ție
asupra terenurilor str ăine care sânt amenajate contra amenin țărilor distructive ale naturii a șa ca
alunecările de teren etc.
Pentru accesiunea artificial ă este format un întreg cadru le gislativ. În cazu rile accesiunii
artificiale pe primul plan se pune înl ăturarea amenin țării distructive.
În asemenea cazuri dreptul de proprietate asupra terenulu i pe care sânt amplasate
amenajările îi revin persoane i care a efectuat lucr ările date.
Prin aceste lucr ări se iau în vedere : planta țiile multianuale și alte realiz ări de amenajare.
„În cazul accesiunii m obiliare regula general ă este: proprietarul lucr ului principal devine
prin accesiune proprietarul noului bun format prin încorporarea la lucrul principal al unui alt
lucru mai pu țin important.
Dacă bunurile, care au format un întreg, nu pot fi separate Legiuitorul în acest caz a
stabilit dou ă situații: fie că separarea este imposibil ă pe motivul c ă se va deteriora bunul, fie c ă
separarea va necesita cheltuieli excesive. În ambele aceste cazuri noul bun va apar ține
proprietarului care a cont ribuit cel mai mult la cons tituirea bunului, prin munc ă sau prin valoarea
bunului ini țial. Tot odat ă, cel ce dobânde ște dreptul de proprietate asupra noului bun, la rândul
său, este obligat s- ă achite pre țul bunului unit cu bunul principal. Deci, dup ă regula general ă
proprietarul bunului mai pu țin important nu va putea cere separarea bunului din bunul nou
format, ci va putea pretinde doar pre țul bunului.” [1,Art.320]

2.6 Dobîndirea dreptului prin uzucapiune

„Uzucapiune – reprezint ă o formă de dobîndire (recunoa ștere) a dreptului de proprietate
asupra bunului imobil în baza faptului posed ării cu bun ă – credință, sub nume de proprietar, pe
parcursul a mai mult de 15 ani.” [13, pag. 134]
Codul Civil stabile ște cadrul legal a dreptului de uz ucapiune. „Uzucapiunea este un mod
nou de dobândire a dreptulu i de proprietate, esen ța căruia const ă în faptul c ă o persoan ă poate
deveni proprietar al bunului dac ă îl posedă pe o perioad ă expres stabilit ă de lege, în condi țiile
stipulate de lege. Referitor la termen acesta difer ă în dependen ță de faptul dac ă bunul este mobil
sau imobil.”[1, Art. 332]
Cel mai des dreptul de uzucapiune se aplic ă la privatizarea loturilor destinate caselor
individuale de locuit. În multe cazuri mo ștenitorii nu au documente de dobândire a terenului.

31
Dreptul asupra acestor terenuri poate fi dobândit prin hor ărârea judec ătorească sau prin
act administrativ în baza legii.
Motivul acestor situa ții fiind inexisten ța documentelor de drept în perioada anilor ”90. În
acestă perioadă se facea doar înscri erea în cartea funciar ă de autorit ățile locale, în care se
înscriau suprafe țele de terenuri f ără a indica amplasamentul. În a șa cazuri efectul uzucapiunii
este inevitabil.
Acest tip de dobândire poate fi aplicat și din alte motive.
„Dacă o persoan ă, fără să fi dobîndit dreptul de pr oprietate, a posedat cu bun ă – credință,
sub nume de proprietar, un bun imobil pe parcursul a 15 ani, acesta devine proprietarul bunului respectiv.
Dacă un bun imobil și drepturile asupra lui sunt supuse înregistr ării de stat, dreptul de
proprietate se dobînde ște în temeiul aliniatului de mai sus din momentul înregistr ării” [13, pag.
135]

2.7 Dobîndirea dreptului prin hot ărîre judec ătorească

Dobîndirea dreptului prin hot ărîrea judec ătorească este mai r ăspîndită decât succesiunea,
uzucapiunea etc.
„Hotărârile judec ătorești se împart în dou ă categorii: hot
ărâri declarative de drepturi și
hotărâri constitutive de drepturi.
Hotărârile judec ătorești declarative de drepturi recunosc dreptul de proprietate și deci nu
pot fi considerate ca mod de dobândire a dreptului de proprietate. Deci, doar hot ărârea
judecătorească constitutiv ă de drepturi poate fi considerat ă ca mod de dobândire a dreptului de
proprietate.
Spre exemplu, vom fi în prezen ța unui asemenea mod de dobândire a dreptului de
proprietate în cazul definitiv ării execut ării silite a unei hot ărâri judec ătorești constând în
vânzarea prin licita ție publică a bunurilor unei persoa ne.” [1, Art. 320]
„Potrivit art.332-336 din C odul civil, o persoan ă poate deveni proprietar al unui bun
imobil, adic ă al unei case și/sau al unui teren, dac ă l-a posedat (de ținut) pe parcursul unei
perioade îndelungate ca un adev ărat proprietar.
Această cale de dobândire a dreptului de proprietate este identificat ă în lege prin no țiunea
de uzucapiune, dar dreptul de proprietate poate fi ob ținut pe aceast ă cale doar dac ă sunt
respectate anumite condi ții stabilite de lege:

32
Prima condi ție este ca posesiunea s ă dureze neîntrerupt pe parcursul unei perioade de
timp − nu mai pu țin de 15 ani;
Posesiunea trebuie s ă fie de bun ă-credință, adică cel care de ține un bun nu știe și nici nu
poate ști că bunul pe care îl posed ă aparține altei persoane sau c ă posesiunea sa este ilegal ă;
Legea permite uzucapiunea doar dac ă pretendentul la dreptul de proprietate asupra unui
bun imobil a de ținut bunul în mod deschis și netulburat. Din moment ce adev ăratul proprietar
înaintează pretenții și cere bunul s ău de la posesor, cel carte posed ă (deține) bunul nu mai este
posesor de bun ă-credință și devine posesor de rea-credin ță.
Pentru a ob ține dreptul asupra unui bun imobil prin uzucapiune persoana interesat ă
trebuie să depună cerere în judecat ă pentru constatarea faptului uzucapiunii. În temeiul hot ărârii
judecătorești dreptul dobândit prin uz ucapiune se înregistreaz ă în registrul bunurilor imobile.
Este de men ționat că legea interzice în mod expres ob ținerea dreptului de proprietate prin
uzucapiune în privin ța bunurilor din domeniu public.” [30, 17.05.14]
„Regula generala este ca hot ărârile judec ătorești au caracter declarativ de drepturi. Aceste
hotărâri nu duc prin ele insele la dobândirea dreptului de proprietate, deoarece altul este titlul cu
aceasta valoare. Hot ărârile instan țelor de judecat ă constituie un mod de dobândire a dreptului de
proprietate numai în cazul când ac estea au caracter constitutiv sa u atributiv de drepturi.” [30,
pag. 39]

IMO
din c
„însc
înreg
bunu
înscr
form
imob
bunu
bunu
3 ME T
OBIL
3.1 Met
o
Procedu r
cele mai pri n
„Înregis t
cris în Re g
gistrare.
Înregist r
ul imobil în ,
Înregist r
risului efec t
Înregist r
mă organiza t
Înregist r
bil separat a
Înscrisu l
urilor imob i
urilor imobi l

TODOLO G
odele de în r
ra de înreg i
ncipale și re
trarea bunu
gistru”.Î n p
rarea prima r
, drepturile
rarea curent
tuat anterio r
rarea masiv
tă, mai mul t
rare selecti v
atît primar c
l în registr u
ile. În figu r
le.
Fi
întabular eGIA ÎNR E
registrare a
istrarea a bu
esponsabile
urilor imob i
practică sun
ră reprezint ă
asupra bunu
ă reprezint ă
r în registru l
ă reprezint ă
te bunuri i m
vă reprezin t
ît și curent.
u este o for
ra 3.1 sânt
gura 3.1 – M
ea
EGISTRĂ
a dreptulu i
unurilo r im
acțiuni în c
ile și a dr e
nt aplicate
ă o acțiune
ului imobil,
ă o acțiune
l bunurilor
ă o acțiune
mobile aflat e
tă o acțiune
” [13, pag.
mă de des c
puse în fa ț
Metode de î n
Me
înreg
bunuri l
îns
pro
33 RII DR E
i asupra b u
mobile în R e
cadrul Siste m
eptului asu p
patru met o
a statului d e
în registru l
de stat car e
imobile.
e d e s t a t c a
e într-un ter
e de stat ca r
94]
criere a bun
ă metodele
nregistrare
tode de
gistrare a
lor imobi l
scrisul
ovizoriuEPTULUI
unului imo b
egistrului bu
mului info r
pra lui est e
ode de or g
e a trece (i n
l bunurilor i
e are scopu l
are are sco p
itoriu admi n
re are scop u
nurilo r imo b
de înregis t
a bunurilor
le
ASUPR A
bil
unurilo r im
rmațional al
e efectuată
ganizare a
nclude) pen t
imobile.
l de a modi f
pul de a î n
nistrativ te r
ul de a înr e
bile în fișie
trare a dre p
imobile
notar eA BUNU L
mobile este u
cadastral.
sub form ă
procesului
tru prima d a
fica conținu
nregistra în t
ritorial.
egistra un b
erul registr u
pturilo r asup
eaLUI
una
de
de
ată,
utul
tr-o
bun
ului
pra

34
3.1 Întabularea

„Întabularea constituie înscrierea care se s ăvârșește cu titlu definitiv cu privire la
constituirea, modificarea sau s tingerea unui drept real imobili ar. Intabularea este realizat ă atât în
cazurile prev ăzute de lege, cât și în cazurile în care este solicitat ă de părțile contractuale.” [1,
Art. 498]
Cu ajutorul acestui tip de înscriere se poa te efectua înregistrarea bunurilor imobile și
modificarea con ținutul fișierului Registrului bunurilor imobile . În procesul înregistrarii
întabularea se aplic ă la înregistrarea selectiv ă sau masiv ă cît și la cea primar ă sau curent ă.
Modificările ce se fac în con ținutul registrului bunurilor imobile sunt inevitabile și se
execută ca rectificare a erorilor în pro cesul de înregistra re, actualizare a fi șierului din Registrului
bunurilor imobile.
Modificarea prin actualizarea informa ției registrului bunurilor imobile poate fi efectuat ă
la ințiativa proprietarului terenului sau autorit ăților publice. Autorit ăților publice mai des fac
actualizare cu scop fiscal iar la ini țiativa proprietarului actualizar ea se face mai multe ori cu
spopul de a ob ține un credit exemplu fiind în timpul gaj ării.
Literatura de specialitate, desemneaz ă inscrierea cu caracter definitiv prin termenul
intabulare.
„Drepturile tabulare sunt rapo rturile de drept care izvor ăsc sau se dobândesc prin
înscriere în registrul bunurilor imobile. Drepturile tabulare sunt drepturi absolute, adic
ă
opozabile tuturor. Ele îi indrept ățesc pe titularii lor s ă exercite și să obțină, astfel, realizarea
atributelor corespunz ătoare privitoare la un lucru, f ără intervenția activă a altor persoane, care, ca
subiecte pasive, sunt obligate numai a nu face nimic de natur ă a stănjeni exerci țiul acestor
atribute de c ătre titularul dreptului real.” [
Rectificarea se folose ște când sunt admise erori. Se întilnesc dou ă tipuri de erori:
a) tehnice;
b) juridice.
Erorile se mai divizeaz ă în:
a) erori ce au provocat prejudiciu material;
b) erori ce nu provoc ă un prejudiciu material.
Omisiile de cuvinte, erorile de litere, gre șelile în calculele artimetice sunt erori tehnice,
ele nu aduc impact material și nu pot afecta dreptu l proprietarului.

35
Erorile înscrisului în situa ția juridică a bunurilor imobile, în mai multe cazuri sunt erori
tehnice admise de registrator. Ca exemplu poate fi incoinciden ța suprafe ței terenului din
documentul de drept cu suprafa ța din natur ă.
Erorile cu con ținut juridic sânt cele care au schimbat suprafa ța, au modificat con ținutul
bunului imobil etc. Ele sânt retificate prin consim țămîntul proprietar ului de teren.
În majoritatea cazuri lor erorile ce provoac ă prejudiciu material sânt solu ționate prin
hotărârea judec ătoreasca.
„Se vor întabula: dreptul de pr oprietate, dreptul de uzufruct , dreptul de uz, dreptul de
abitație, dreptul de superficie, dreptul de servitute, dreptul de ipotec ă, dreptul de folosin ță
prevăzut de Codul funciar, dreptul de administra re (gestiune economic ă) asupra bunurilor
statului si unit ăților administrative teritoriale;
Pentru a fi acceptate, documentele prezentate pentru intabularea a dreptului, suplimentar
la alte cerin țe prevăzute de legisla ție, trebuie s ă corespund ă următoarelor condi ții:
a) să indice numele p ărților;
b) să individualizeze explicit bunul imobil si s ă indice dreptul real ce se cere a fi
înscris sau radiat.” [9, Art 64]

3.3 Înscrisul provizoriu

„Înscrierea provizorie este un înscris prealabil (prenotar e), care este condi
ționat de o
justificare. Înscrierea provizorie se face atunci când nu este posibil ă intabularea, având scopul
creării unei priorit ăți din aceast ă înscriere, cum ar fi fapt ul sau momentul înregistr ării dreptului.
Ulterior ea trebuie justificat ă.” [1, Art. 498]
Aplicarea înscrisului provizoriu are loc at unci când subiectul nu dispune de toate
documentele de drept. În cazul dat Registratorul stabile ște termenul pentru acumularea
documentelor și aplică înscrisul provizoriu.
„Înscrisul provizoriu poart ă o condi ție ca subiectul dreptu lui, prin documente
suplimentare, s ă justifice dreptul s ău asupra bunului imobil. Este natural c ă un înscris provizoriu
nu înseamn ă un drept absolut, final. De ținătorul înscrisului provizoriu nu va fi recunoscut ca
proprietar al bunului pîn ă ce înscrisul provizoriu nu va fi înlocuit prin „întabulare”.
Un asemenea înscris provizoriu nu va exclude dreptul unui alt subiect la prezentarea
documentelor conving ătoare asupra bunului imobil și obținerea dreptului de proprietate.

36
Modificarea unui drept de propr ietate prin aplicar ea înscrisului provizo riu poate avea loc
în baza unor condi ții. În asemenea cazuri înscrisul provizoriu include și conținutul condi țiilor în
baza cărora dreptul de proprietate asupra bunului im obil poate trece la un alt subiect (la o alt ă
persoană fizică sau juridic ă).
Este necesar de men ționat că condițiile în baza c ărora dreptul de proprietate poate trece la
o altă persoană sunt stabilite benevol.
Un exemplu r ăspîndit de modificare a dreptulu i de proprietate în baza unor condi ții
incluse în înscrisul provizoriu este gajul.
În condițiile în care proprietarul de teren n-a respectat condi țiile contractului de gaj
dreptul de proprietate asupra bunului poate fi modificat în folosul unei alte persoane.
Stingerea unui drept de proprietate în baza înscrisului provizoriu poate avea loc în
condițiile în care, conform con ținutului înscrisulu i bunul imobil urmeaz ă a fi lichidat.
Motiv de stingere a drepturilor pot fi și hotărîrile judec ătorești, contractele de gaj etc.
Aici este necesar de accentuat, cînd anume în condi țiile gajului se va aplica înscrisul
provizoriu. El se va aplica atunci cînd bunul imobil, fiind în gaj este totodat ă vîndut de c ătre
proprietar.
În asemenea cazuri, dreptul de proprietate a cump ărătorului se va efectua sub forma de
înscris provizoriu și numai în condi țiile cînd va fi dovedit ă epuizarea obliga țiilor de gaj, se va
efectua întabularea.” [13, pag. 107]

3.4 Notificarea

„Notarea presupune înscrierea drepturilor de crean ță, faptelor sau raporturilor juridice,
care nu pot constitui obiect al intabul ării sau înscrierii provi zorii.” [1, Art. 498]
Notificarea se raport ă la înscrierea dreptului de crean ță.
Conform legisla ției în vigoare aplicarea înregistr ării dreptului asupra bunului imobil prin
notare poate fi înregistrar ea ltor drepturi reale, a șa ca uzufructul etc.
„Notarea în Registru a drepturilor de crean ță, faptelor, raporturilor juridice ce au leg ătură
cu bunul imobil are ca efect opozabilitat ea acestora din momentul înregistr ării. Se noteaz ă în
Registru:
a) cererea de înregistrare (Legea cadastrului bunurilor imobile);
b) punerea sub interdic ție judecătorească și ridicarea acestei m ăsuri;
c) locațiunea, arenda, cesiunea fructelor pe mai mult de 3 ani;

37
d) interdicția de înstr ăinare sau grevare a unui drept înscris;
e) sechestrul, urm ărirea imobilului și a fructelor sale. (Urm ărirea imobilului se
realizează prin notarea sechestrului aplicat de executorul judec ătoresc în vederea vînz ării
bunului, prin notarea sechestrului aplicat de organul fiscal, prin notarea preavizulu i creditorului
gajist despre începerea exercit ării dreptului de gaj și în alte cazuri);
f) antecontractul;
g) dreptul de preemp țiune născut din act juridic;
h) schimbarea rangului ipotecii;
i) poprirea crean ței ipotecare;
j) gajul asupra crean ței ipotecare;
k) declararea insolvabilit ății persoanei juridice;
l) pornirea procedurii de reorganizare sau dizolvare a persoanei juridice;
m) amînarea împ ărțelii bunului aflat în coproprietate;
n) acțiunile în justi ție ce au leg ătură cu bunul imobil sau dreptul înscris;
o) alte cazuri prev ăzute de lege.” [9, capitolul V aliniatul 71]
„Notarea contractelor de investi ții în construc ții se efectueaz ă după înregistrarea de c ătre
partea ce asigur ă construc ția bunului imobil a dreptului de proprietate sau de folosin ță asupra
terenului, destinat construc ției și prezentarea oficiului cadastral teritorial a autoriza țiilor necesare
pentru construc ție, proiectul construc ției, aprobat de organul împuter nicit în modul stabilit, lista
apartamentelor și a încăperilor nelocuibile.” [9, capitolul VI aliniatul 95]

38
4 APLICAREA METODELOR DE DOBÎNDIRE A DREPTULUI ASUPRA
BUNULUI IMOBIL
4.1 Identificarea obiectului de drept

Obiectul înregistr ării masive primare pentru efectuarea lucr ărilor cadastrale din satul
Molești raionul Ialoveni sânt suprafe țele de teren neînregistrate din intravilanul și extravilanul
localității (vezi figura 4.1), cel e din extravilan fiind gr ădinile iar din intravilan terenurile cu
destinație construc ție locativă.
Aceste terenuri nelegale nu au document care confirm ă dreptul de proprietate și sunt
evidențiate de administra ția public locala în registrul de eviden ță fiind impozitate dup ă suprafețe
aproximative.

Figura 4.1 – Planul general al terenurilor supuse lucr ărilor masive
„Lucrările de identificare a bunurilor imobile în intravilan sunt începute de executant
având la dispozi ție:
a) copia planului topografic la scara 1:2000 ;

39
b) lista deținătorilor de teren c ărora li s-au eliberat deja titluri de autentificare a
dreptului de ținătorului de teren;
c) lista bunurilor imobile înregistrate deja în registrul bunurilor imobile, eliberat ă de
oficiul cadastral teritorial;
d) lista denumirilor de str ăzi.” [10, pag. 3]
„Terenurile pe care sunt amplasate obiectele de menire social–cultural ă ( școli, grădinițe
de copii, case de cultur ă, etc.), de uz public (pie țe, grădini publice, parcuri, cimitire, etc.),
obiectele industriale și comerciale, vor fi identificate conform documentelor de atribuire a
terenurilor, iar în cazul lipsei acestora vor fi re prezentate pe plan în hotar ele existente (garduri).
În cazul în care terenul este în proprietatea public ă, iar hotarele nu sunt materializate, hotarele
vor fi prezentate și confirmate de c ătre reprezentantul prim ăriei în schema de stabilire a
hotarelor.
După finisarea lucr ărilor de identificare se întocme ște planul geometric. Pentru fiecare
teren reprezentat pe plan se indic ă numărul cadastral. Informa ția grafică despre hotarele
raioanelor, zonelor, masivelor și sectoarelor cadastrale, precum și numerele acestora se con ține
în harta de baz ă a teritoriului.
La numerotarea terenurilor se vor lua în considera ție numerele cadastrale atribuite deja de
OCT în cadrul înregistr ării selective. Aceste numere nu se modific ă, cu excep ția cazurilor:
a) existenței numerelor cadastrale conven ționale. În acest caz num ărul conven țional
se va substitui prin numere cadastrale de baz ă;
b) când două sau mai multe numere identice s-au atribuit la bunuri imobile diferite.
În acest caz, unul din aceste numere va fi p ăstrat, iar celelalte vor fi schimbate de OCT, în modul
stabilit.
Ulterior, modific ările respective vor fi opera te în dosarul cadastral și registrul bunului
imobil.
După atribuirea numerelor cadastrale sectoarelo r de teren, se va efectua verificarea
corespunderii datelor despre bunul imobil din informa ția descriptiv ă (adresa, num ărul cadastral)
cu datele din planul geomet ric în format electronic.
În cazul în care coordonatele punctelor de cotitur ă a terenurilor, conform planului
întocmit în mod masiv, nu cores pund coordonatelor hotarelor te renurilor conform planului
întocmit, în mod selectiv, ia r ne-corespunderea este generat ă de erori inadmisibile de m ăsurare,
pe planul geometric nou întocmit vor fi re prezentate hotarele terenurilor conform m ăsurărilor
efectuate în cadrul înregistr ării primare masive.

40
Planul geometric digital va fi elaborat cu respectarea prevederilor cuprinse în Indica țiile
tehnico-redac ționale privind crearea pla nurilor digitale, elaborate și aprobate de Agen ție Relații
Funciare și Cadastru.” [10, pag. 13]

4.2 Formarea bunului imobil

„Noțiunea de bun cuprinde atat lu crurile corporale in accep ția tangibil ă a acestora „res
quae tangi possundi”, lucrur ile materiale, asupra c ărora poart ă drepturile, cat și drepturile pe care
omul le are asupra lu crurilor” [18, pag. 35]
„Imobile sunt bunurile care au o a șezare fixă și stabilă, cum ar fi terenurile, cl ădirile și, in
genere, tot ceea ce este durabil legat de sol. ” [14, pag. 102]
Conform legisla ției in vigoare, formarea bunului imobil const ă dintr-un complex de
lucrări de separare a bunului imob il, ca obiect de drept independe nt, dintr-un bun imobil existent
(separarea unei por țiuni) sau de comasare a mai multor bunuri imobile cu hotare comune sau
perete comun.
Formarea bunurilor imobile este reglementat ă in Legea nr. 354/2004. Aceast ă Lege
prevede formarea bunului imobil la decizia proprie tarului bunului imobil, inclusiv statul sau
unitatea administrativ-teritorial ă, prin intermediul autorit ăților imputernicite cu administrarea
bunului.
„La formarea bunurilor imobile se vor re specta urmatoarele conditii principale:
a) bunurile formate sa corespunda destinatiei initiale, sa fie respectate normele de
aparare impotriva incendiilor, normele sanitare, ecologice, urbanistice ori schimbarea destinatiei
sa se faca, in conformitate cu legislatia, in cad rul procedurii de formare sau pina la initierea ei;
b) sa nu se formeze un bun imobil care nu va putea fi utilizat constant conform
destinatiei sau ale carui conditii de utilizare vor fi inrautatite;
c) bunul imobil format sa fie asigurat cu drum de acces ori sa fie posibila instituirea
servitutii de trecere, sa fie posib ila asigurarea, dupa necesitate, a terenurilor destinate constructiei
cu conducte de apa, cu canalizare etc.;
d) incaperea izolata ce se formeaza sa fi e asigurata cu intrare separata;
e) bunurile imobile sa fie formate ca bunuri sepa rate in fiecare unitate administrativ-
teritoriala daca hotarele terenului ce se formeaza se intersecteaza cu hotarele diferitelor unitati
administrativ-teritoriale;

41
f) configuratia, dimensiunile si alti indici ai bunului imobil ce se formeaza sa fie
conforme cerintelor planului sau regimului stab ilit daca acest bun se formeaza pe un teritoriu
unde exista plan urbanistic al localitatii sau daca este stabil it un regim special de folosinta a
terenului sau a constructiei;
g) sa se tina cont, la formarea bunurilor imob ile cu destinatie ag ricola, de normele
agrotehnice, de alte norme si re guli prevazute de legisl atie pentru aceasta cat egorie de terenuri;
h) proiectarea hotarelor terenuril or destinate constructiilor, forma si dimensiunile lor
sa fie conforme normelor stabilite in legislatia cu privire la urbanism;
i) persoana interesata in formarea construc tiei, apartamentului, incaperii izolate ce
implica lucrari pentru care, in conformitate cu legislatia, se cere autori zatie de construire sa
obtina o astfel de autorizatie si sa depuna o copie de pe ea la oficiul cadastral teritorial.” [3, Art.
7]
Formarea bunurilor imobile în cadrul înregistr ării masive se va desf ășura în dou ă etape
foarte importante:
a) formarea fizic ă a bunulurilo r imobile;
b) formarea juridic ă a bunuluri imobile.
Înregistrarea masiv ă a bunurilor imobile are ca scop formarea primar ă a bunurilor ca
obiect independent, eliberarea documentelor de dr ept (Titlurilor de Autentificare a Dreptului
Deținătorului de Teren) și înregistrarea drepturilor de proprietate asupra acestor bunuri.
Planul cadastral al înregistr ării masive a terenurilor din satul Mole ști raionul Ialoveni a
fost elaborat folosind metoda topografic ă.
Pentru lucr ările de ridicare topografic ă sa întrebuin țat aparatura geodezic ă satelitară –
GPS (Global Positioning System).
„Principiul de func ționare al GPS-ului este folosirea câtorva sateli ți din spațiu ca puncte
de referin ță pentru localizarea la sol. Sistemul NAVSTAR dispune la ora actual ă (2010) în total
de 24 sateli ți, care se afla la o în ălțime de 20.183 km de suprafa ța Pământului. Printr-o m ăsurare
foarte exact ă a distanței în linie dreapt ă dintre receptor și cel puțin 4 sateli ți se poate determina
poziția oricărui punct de pe P ământ (latitudine, longitudine, altitudine), aceasta numindu-se
"poziția calculat ă" (position fix în englez ă), în contrast cu "localizarea", termen dedicat pozi ției
reale a receptorului. În mod nor mal pentru determinarea pozi ției în 3D a unui punct de pe
suprafața terestră cu ajutorul pozi ției sateliților ar fi nevoie de doar trei distan țe (trei sateli ți),
deoarece metoda care se utilizeaz ă este cea a triangula ției. Totuși la GPS este nevoie și de a patra
distanță, pentru minimizarea erorilor de pozi ționare datorate ceasurilor din receptoare, care nu
sunt suficient de exacte în compara ție cu ceasurile atomice din sateli ții utilizați” [23, 19.05.14]

secto
sistem
a fos
Tehnolo g
oarelo r de t e
mul de coo r
Corecțiil
st sistemul M
Fig
gia GPS
eren. Măsu
rdonate M O
Fig
le fiind pri m
MOLDPOS
gura 4.3 – R e
s-a aplica t
rătorile cu
OLDREF 9 9
gura 4.2 – E f
mite de la r e
. (vezi Fig u
ezultatele o
t în preze n
această tehn
9 (vezi Fig u
fectuarea m
ețeaua geod
ura 4.3).
bținute în u
42 nța propri e
nologie de
ura 4.2).
măsurărilor a
ezică MOL
urma preluc r
etarilo r pen
precizie în a
aplicîn d tehn
DPOS. Sta ț
rării rezult a
ntru stabil i
altă au fos t
nica GPS
ția de refer i
atelor tehni c
irea hotar e
t îndeplinit e
ință dease m
cilor GPS
elor
e în
meni

43

Figura 4.4 – Rezultatele ob ținute în urma prelucr ării rezultatelor în calculator
După ce s-au finisat lucr ările de câmp a fost depus ă cerere către Inspectoratul de Stat
pentru Supravegherea Geodezic ă pentru a verifica lucr ările topogeodezice, care în final au fost
asociate cu certificat de confirmare a calit ății înalte m ăsurătorilor (vezi Anexa A).
Examinând figura 4.4 putem deduce c ă punctele reprezentate sânt puncte de cotitur ă între
hotarele gospod ăriilor. Fiecare din aceste puncte având coordonate X și Y, altitudina Z și cod
introdus manual care ar putea însemna fîntîn ă, colț gard, cutie de gaz etc.
În figura 4.5 se reflectat ă imaginea unui teren indentif icat cu codul cadastral
55233010067 cu suprafa ța de 0,078 ha, cu categoria de folosin ță construcție locativă. Numerele
1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017 și 1018 reprezint ă punctele de hotar din natur ă
colectate prin tehnologia GPS.
Deci suprafa ța terenului dat este alc ătuită din 8 puncte de hotar care delimiteaz ă
gospodăriile din punct de vedere juridic și fizic.
Hotarul vechi al acestui teren nu coincide cu hotarele reale, deci în acest caz am aplicat
un act de constatare (vezi Anexa B) la modificar ea planului cadastral pentru a corecta eroarea
efectuată la masurările precedente ale acestui teren.

44
În conformitate cu Instruc țiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planului
cadastral aprobat ă prin ordinul ARFC nr. 107 din 27.05.2003 a fo st elaborat planul cadastral al
satului Mole ști raionul Ialoveni.

Figura 4.5 – Analiza topografic ă a unui teren
În procesul de identificare a bunurilor imobile au fost culese un set de date în form ă de
Registru, el con ține inform ția despre locul amplas ării bunului imobil, adres ă, mod de folosin ță
etc. Registrul dat de asemeni include date desp re proprietar (nume, prenume, patronimic; data,
luna, anul na șterii și codul personal etc.).

4.3 Identificarea (coordonarea) hotarelor

Coordonarea hotarelor tere nurilor din satul Mole ști raionul Ialoveni a fost efectuat ă la
fața locului de reprezentantul APL (inginer pentru reglementarea rela țiilor funciare) și în
prezența titularilorasupra terenurilor.
„Punctul de cotitur ă coordonat este punctul care la etapa stabili rii hotarului este
coordonat cu titularii de drepturi al e terenurilor adiacente. Faptul coordon ării punctului de

45
cotitură a hotarului se confirm ă prin semn ătura titularului de drept (a terenului adiacent) în actul
de stabilire a hotarului sau actul de constatare în teren.” [10, pag. 3]
În unele cazuri amplasarea hotarelor nu sunt pronun țate, exemplu fiind parcelele de
aceeași cultură, deoarece hotarul între parcele nu reprezint ă o linie pronun țată.
Odată cu coordonarea hotarelor terenurilor a avut loc și identificarea titularilor de
drepturi ale terenurilor adiacente.
Tipul hotarului se caracterizeaz ă prin tipul punctului de cotitur ă a hotarului, care la rândul
său se clasific ă în punct determinat aproximativ sau pr ecis, materializat sau nematerializat și
coordonat sau necoordonat cu titularii de drepturi ale terenurilor adiacente.
Planul cadastral în cadrul înregistr ării primare masive se elaboreaz ă în baza hotarelor
generale.
„Dacă un punct de cotitur ă a hotarului este situat într- un loc inaccesibil pentru marcare
(mlaștină, râu, etc.), în locur ile respective se fixeaz ă semne de la care se determin ă poziția
punctului corespunz ător, pentru care se calculeaz ă coordonatele x, y.
Datele ob ținute se înscriu în formulare care se anexeaz ă la dosarul de stabilire a hotarelor
sectorului de teren.” [1, pag. 8]
„În cazul în care titularul de drept asupra terenului adiacent refuz ă să semneze actul de
stabilire a hotarelor pe teren, sau dac ă acesta nu s-a prezentat la lucr ările de stabilire a hotarelor,
segmentul de hotar dat se consider ă stabilit ca hotar ge neral. ” [11, pag. 11]

4.4 Elaborarea planului cadast ral a obiectului de drept

Elaborarea planului cadastral include un șir de lucrări pregătitoare, conferirea numerelor
cadastrale și calculul suprafe țelor, redactarea planului cadastral (vezi Anexa C).
„Plan cadastral al teritori ului – reprezentare grafic ă a teritoriului, care con ține date despre
amplasamentul, hotarele terenurilor, construc țiilor, alte bunuri imobile înregistrate în registrul
bunurilor imobile, numerele cadastrale ale acestora precum și alte date stabilite de prezenta
Instrucțiune.
Planul cadastral al bunului imobil – fragment di n planul cadastral al teritoriului, eliberat
de oficiul cadastral teritorial, pe care se indic ă informația grafică a terenului și a construc țiilor
înregistrate în registrul bunurilor imob ile, date despre amplasament, num ăr cadastral, data
ultimei actualiz ări și alte date despre bunul im obil stabilite de prezent ă Instrucțiune.

46
Plan geometric – document tehnic, întocmit în urma lucr ărilor cadastrale în care se indic ă
hotarele terenului și alte date stabilite de prezent ă Instrucțiune.” [1, pag. 2]
Codul cadastral al bunului imobil este identificatorului prin intermediul c ărui se face
legătura dintre informa ția spațială și informația juridică (textuală).
Numerotare terenurilor s-a facut din partea de nord – vest a fiec ărui sector cadastral, în
ordinea cresc ătoare astfel ca sectoarele de teren s ă fie ușor găsite pe plan. S-au luat în
considera ție numerele cadastrale atribuite deja de OCT în cadrul înregistr ării selective sau de
organele administra ției publice locale în cadrul privatiz ării terenurilor și eliberării titlurilor de
autentificare a drepturilor de ținătorilor de terenuri. Aceste nume re nu au fost modificate, cu
excepția cazurilor când dou ă numere identice s-au atribuit la bunuri imobile diferite. Dup ă
atribuirea numerelor cadastrale terenurilor, sa efectuat verificar ea corespunderii da telor despre
bunul imobil.
Stabilirea hotarelor intravilanului reprezint ă o etapă important ă fiindcă terenurile care
sunt supuse înregistr ării trebuie definite în confor mitate cu modul de folosin ță și destinația lor.
În localitatea dat ă hotarul intravilanului a fost v ectorizat de pe planul ORTOPHOTO
(imaginile aeriene ortorectificate). La aceast ă lucrare, în mod obligatoriu a fost implicat
reprezentantul prim ăriei și Serviciul rela ții funciare și cadastru din raion (vezi figura 4.6).
În rezultatul lucr ărilor a fost întocmit Actul de stabilire a hotarului localit ății (vezi Anexa
D). Materialele de stabilire a hotarului care con țin informa ții despre traseul liniei de separare a
intravilanului de extravilan au fost aprobate de consiliul local și raional.

Figura 4.6 – Schema hotarelor intravilanului din satul Mole ști raionul Ialoveni

47
4.5 Elaborarea documentului de drept

Corectitudinea form ări juridice a bunului imobil de asemeni are o importan ța mare. La
elaborarea Titlului de Autentificare a Dreptului De ținătorului de Teren au fost practicate dou ă
softuri de specialitate și anume: MapInfo și Nedweeg.
Programul MapInfo a ope rat cu partea fizic ă a bunurilor imobile, în straturi le lucru
(Terenuri, TerenuriTitlu, Cl ădiri, Parlab, HClocalit, HCsectoare etc ) reglementare la elaborarea
planului cadastral.
Programul Nedweeg a servit ca leg ătură între baza de date juridic ă MDB (Microsoft Data
Base) redactat ă cu softul Microsoft Acces și partea fizic ă a bunurilor imobile. Deci, partea
juridică a fost întrodus ă în programul Nedweeg (vezi figura 4.7) și sa efectueaz ă conexiunea
acestor dou ă compartimente.

Figura 4.7 – Formarea bazei de date juridice cu prin intermediul softului NedWeeg
Conxiunea acestor dou ă softuri au avut ca scop formarea integr ă a bunului imobil (vezi
figura 4.8).
Documentul de drept (Titlul de Autentificare a Dreptului De ținătorului de Teren) s-a
eliberat în dou ă exemplare, unul din ele îi revine proprietarului iar cel ălalt la Oficiul Cadastral
Teritorial, în forma stabilit ă de Guvernul Republicii Moldova. Documentul ce confirm ă dreptul
este decizia consiliului local nr. 05/ 01 din 13.09.2013.Prin efectuarea acestor lucr ări în condi țiile
legii au fost transmise și terenurile propriet ății publice în gestiunea statului sau a unit ăților
administrativ-teritoriale.

48

Figura 4.8 – Interconecsiunea softurilor MapInfo și NedWeeg cu scopul form ării
documentului de drept

4.6 Autentificarea documentului de drept

Documentul de drept care se elibereaz ă în urma înregistr ării primare masive este Titlul de
Autentificare a Dreptului De ținătorului de Teren (vezi Anexa E).
Forma și conținutul și acestui document este stabilit ă de Guvernul Republicii Moldova.
Primăria elibereaz ă titlul pentru fie care teren, înregistreaz ă proprietarii terenurilor în registrul
cadastral și la cererea de ținătorului de teren stabile ște hotarele terenului în natur ă.
„Noile titluri pentru lotul de lâng ă casă și grădini trebuie s ă fie eliberate de prim ărie, de
regulă fără plată. Tot prim ăria urmeaz ă să explice de ce înc ă nu a eliberat titlurile, când și cum
pot fi obținute aceste documente care confirm ă dreptul de proprietate asupra terenurilor de pe
lângă casă.
Pentru a identifica anume titlurile emise pentru lotul de lâng ă casă trebuie s ă se atrag
ă
atenția la înscrierile din p. 3 din titluri, unde este descris scopul repartiz ării terenurilor. Pentru
lotul de lâng ă casă acest punct din titlu ar putea indica urm ătoarele scopuri: „pentru construc ții’’;
„lot pentru construc ție locativă’’, „grădini’’; „gr ădini (lot de lâng ă casă)’’ etc.
Dacă identificarea terenurilor este dificil ă, persoana interesat ă ar putea apela la prim ărie
pentru a clarifica situa ția.

49
Loturile atribuite pentru case, anexe gospod ărești și grădini au fost atribuite f ără plată
întregii familii. Respectiv, to ți membrii familiei, inclusiv copiii, sunt în drept s ă foloseasc ă aceste
terenuri.
De regulă, titlurile pentru terenurile de pe lâng ă casă au fost eliberate pe numele so țului
(capul familiei) și au fost înregistrate în registrul bunurilor im obile (cadastru). Dac ă proprietarul
lotului de pe lâng ă casă a decedat pân ă la eliberarea titlurilor de form ă nouă și moștenitorii au
prezentat la prim ărie certificat de mo ștenitor, atunci titluri noi pentru terenurile mo ștenite erau
eliberate mo ștenitorilor.
Cetățenii care nu au primit înc ă titluri pe care este ar ătat planul terenului de lâng ă casă și
casa de locuit sunt în drept s ă meargă la primărie și să precizeze:
a) dacă în localitatea lor înregistrarea primar ă masivă a avut loc, sau este de abia
pornită sau urmeaz ă încă să înceapă;
b) unde sunt titlurile lor pentru terenurile de lâng ă casă și când ar putea s ă le
primească.
În cazul în care din anumite cauze înregistrarea primar ă masivă gratuită nu a fost
efectuată, cetățenii sunt în drept s ă meargă la oficiul cadastral teritorial și să depună cerere
pentru efectuarea lucr ărilor cadastrale și a înregistr ării primare din contul lor.” [28, 20.05.14]
„Dacă cetățeanul consider ă că la înregistrarea primar ă (inițială) au fost comise anumite
greșeli, trebuie s ă meargă la oficiul cadastral teritorial și să se adreseze registratorului.
Registratorul va studia cazul și va decide care este modalitatea în care este posibil ă corectarea
greșelii comunicate.
Greșelile din cadastru se corecteaz ă numai în temeiul deciziei registratorului. Corectarea
greșelilor tehnice (de litere, cuvinte, cifre, gre șeli în calculele aritmetice etc.) are loc prin decizia
registratorului.Alte gre șeli din registrul bunurilor imobile (indicarea gre șită a proprietarului, a
suprafeței terenului, a cotelor-p ărți din proprietatea comun ă, a hotarelor etc.) pot fi corectate doar
cu acordul în scris al fiec ărei persoane interesate.
În cazul în care persoa nele interesate nu- și dau acordul pentru schimbarea datelor din
registru, gre șeala va putea fi corectat ă doar prin hot ărârea instan ței judecătorești, deoarece f ără
acordul vecinilor interesa ți, nici prim ăria (consiliul) nu mai poate schimba nimic, nu poate anula
sau modifica titlurile eliber ate sau planul terenurilor.
Soluționarea problemelor de acest fel este posibil ă fără adresare în judecat ă doar dac ă
sunt de acord pers oanele interesate și consiliul local .” [29, 20.05.14]

50
5 APLICAREA METODELOR DE ÎNREGISTRARE A DREPTULUI ASUPRA
BUNULUI IMOBIL
5.1 Prezentarea documentelor de drept spre înregistrare

Înregistrarea este efectuat ă de registrator, avand la dispozi ție: cererea și documentele
pentru înregistrare, Registrul și dosarul cadastral.
Potrivit înregistr ării primare masive, lucr ările de identificare și alte lucr ări se execut ă de
intreprinderile ce activeaz ă in domeniul lucr ărilor cadastrale in temeiul contractului de prestare a
serviciilor, incheiat de autoritatea competent ă, caietului de sarcini și al graficului de executare a
lucrărilor și de inregistra re a bunurilor.
Astfel, oficiul cadastral imputernice ște o persoan ă cu inregistrarea primar ă masivă
(executant), care prime ște materialele și le transmite inginerului cadastral.
În cadrul înregistr ării masive a terenurilor din satul Mole ști raionul Ialoveni dup ă ce s-a
aprobat planul cadastral a masivului de c ătre Autoritatea Public ă Locală, s-a întocmit dosarul
tehnic și s-au tip ărit Titlurile de Autentificare a Dreptului De ținătorului de Teren în dou ă
exemplare, care dup ă ce au fost semnate de inginerul cadastral al prim ăriei au fost prezentate la
Oficiu Cadastral Teritorial Ialoveni pentru a fi recep ționate și înregistrate.
Dosarul tehnic al înregistr ării masive a cuprins:
a) notă
explicativ ă;
b) materiale de examinare a punctelor geodezice;
c) materiale m ăsurărilor geodezice de câmp;
d) acte de constatare pe terenuri;
e) copia deciziei de aprobare a planului geometric și listelor respective;
f) planul cadastral aprobat de consiliul local;
g) note de verificare a lucr ărilor.
Acest dosar tehnic a fost prezentat la Oficiu l Cadastral Teritorial Ialoveni pe suport
digital (disc optical) și de hîrtie. Ac țiunea dat ă a fost executat ă doar dup ă ce a fost prezentat
Actului privind calitatea lucr ărilor îndeplinite eliberat de Insp ectoratul de Stat „Supraveghere
Geodezic ă Tehnică și Regim” achitând tariful pentru recep ția lucrărilor, în conformitate cu
Ordinul Agen ției Relații Funcire și Cadastru num ărul 105 din 18 septembrie 2008 și prin
semnarea Actului de predare-primire.

51
Controlul calit ății lucrărilor executate efectuat de OCT decurge la un num ăr de 300 de
bunuri imobile timp de 10 zile cale ndaristice, termenul începând odat ă cu semnarea actului de
predare-primire.
În cazul când s-au depistat gre șeli neadmisibile se stabile ște termen de corectare, în
timpul cărui executantul va prezenta lucr ările corectate pentru o verificare repetat ă. După
corectarea gre șelilor și verificarea lor OCT va elibera Actul de recep ție a lucrărilor.
„Dacă în cadrul efectu ării înregistr ării primare masive oficiul cadastral teritorial nu
dispune de date privind data, l una si anul nasterii sau codul personal al proprietarului bunului
imobil, înregistrarea se efectueaz ă fără astfel de date. Astfel de date vor fi înscrise în Registru
fără plata la înregistrarea drepturilor dup ă tranzacțiile ulterioare.” [9, Art. 57]
„Executan ții lucrărilor cadastrale întocmesc un act de predare-primire a materialelor, în
două exemplare, la care se anexeaz ă următoarele materiale:
a) copia actului de identitate al reprezentantului întreprinderii;
b) informația cadastral ă juridică și tehnică despre fiecare bun imobil pe suport de
hîrtie și magnetic;
c) planul cadastral pe suport de hîrtie și magnetic;
d) materialele m ăsurărilor geometrice;
e) alte materiale, indicate în caietul de sarcini.
După primirea materialelor, acestea se transmit inginerului cadastral spre verificarea,
avizarea și pregătirea lor pentru înregistrare . Inginerul cada stral confirm ă prin semn ătură în
condica de primire a materialelor faptul primirii materialelor respective.
Verificarea și avizarea materialelor se efectueaz ă în modul stabilit de Agen ție.
În cazul necesit ății primirii unor documente suplimentare de la executori, autorit ățile
publice, alte persoane, oficiul cadastral teritorial expediaz ă demersuri referitoare la prezentarea
documentelor suplimentare.
Inginerul cadastral organizeaz ă lucrul privind ob ținerea, verificarea și avizarea
materialelor, ob ținerea materialelor suplimentare, sistematizarea materialelor și confruntarea lor
cu cele din arhiva oficiului cadas tral teritorial.” [9, Art. 48,49,50,51,52]

5.2 Examinarea documentelor de drept și adoptarea deciziei

Registratorul verific ă respectarea formei cerute de lege pentru actele juridice obiecte ale
cărora sunt bunurile imobil, cum ar fi: autentificarea notarial ă a actului juridic, aplicarea

52
ștampilei, a semn ăturilor, dac ă organul administrativ ce a eliberat un act juridic creator sau
translativ de drepturi imobilia re este abilitat cu atribu țiile in cauz ă etc., cerin țele ce țin de
validitatea actului juridic.
Pentru emiterea erorilor tehnice și juridice la examinarea documentelor de drept,
registratorul face un control am ănunțit titlurilor de de autentificare.
Dacă se depisteaz ă erori (exemplu la categorii de folosin ță) în timpul examin ării,
corectarea lor se face de c ătre autorit ățile publice locale, în cazul nostru de prim ăria satului
Molești.
În acest proces de examinare se verific ă corectitudinea fiec ărui bun imobil din lista
prezentată comparândule cu planul cadastral fiind analizat ă legalitatea înregistr ării a drepturilor
de proprietate.
Scenariul examin ării include:
a) examinarea veridicit ății documentelor prezen tate de executant;
b) examinarea faptului dac ă corespund datele din cadastru.
Examinarea calit ății actelor prezentate se vor raporta la urm ătoarele puncte:
a) documentele sânt autentificate conform legisla ției în vigoare;
b) documentele coincid cu documentele de identitate;
c) documentele de identitate nu includ modific ări neautorizate;
d) documentele prezentate nu sunt falsificate.
De asemeni în examin ării documentelor se acord ă atenție informa ției care deja este
înscrise în registrul bunurilor imobile. Se verific ă dacă drepturile care solicit ă înregistrarea nu
sânt deja înregistrate dup ă o altă persoană juridică sau fizică, dacă se dipisteaz ă erori de acest tip
registratorul stopeaz ă acțiunile de înregistrare și informeaz ă despre eroare solicitantul serviciilor.
„Este necesar dee a face deosebire dintre rectificarea înscrisului din registrtu și corectarea
erorilor materiale comise la înregistrare.
Astfel, spre exemplu, rectificarea presupune sc himbarea înscrisului în temeiul faptului c ă
dreptul nu exist ă sau dimpotriv ă înscrierea dreptului radiat gre șit, pe când corectarea erorii
materiale presupune p ăstrarea dreptului sau radierii, îns ă operarea unor modific ări nesențiale din
punct de vedere juridic, care s-au pr odus din punct de vedere tehnic gre șit și care nu corespund
cu informa ția indicat ă în documentele în temeiul c ărora se înregistreaz ă dreptul, și care nu
schimbă natura sau dimensiunea (întinderea) dreptului.
Spre exemplu, corectarea erorilor se va efectua la indicarea incorect ă a numelui titularului
dreptului (în registru Ce banu în loc de Ciobanu cum e indicat în contract) sau la indicarea gre șită
a tipului documentului în baza c ăruia a fost dobândit dreptul, și care nu a dus la incorecta

53
calificare a dreptului dobândit (în re gistru contract de vînzare-cump ărare în loc de contract de
schimb cum este în realitate).
Operarea rectific ării va avea loc atunc i, spre exemplu, când indicarea incorect ă a
denumirii documentului în baza c ăruia a fost dobândit dreptul, a dus la incorecta calificare a
dreptului (în registru e indicat contractul de vânzare-cump ărare cu pact de r ăscumpărare în loc de
contractul de înstr ăinare a bunului cu condi ția întreținerii pe via ță încheiat în realitate).
Corectarea presupune modificarea înscrisu lui existent prin indicarea corect ă a datelor,
informației sau altor parametri înregistra ți în registrrul bunurilor imobile, a șa cum este reflectat
în documentele în baza c ărora s-a constituit dreptul.
Spre exemplu, reflectarea incorect ă a suprafe ței bunului imobil în registrul bunurilor
imobile va cere corectarea dac ă în contract sau titlu de proprietate, în baza c ărora s-a înregistrrat
dreptul, este indicat ă o altă suprafață.” [1, Art. 504]
„Prin erorile materiale comise în leg ătură cu înscrierile în registru se în țelege acele gre șeli
tehnice care sunt operate în registrul bunurilor imobile și care nu corespund informa ției din
documentele în baza c ărora a fost efectuat ă înscrierea în registru.
Prin corectarea gre șelilor materiale se are în vedere înl ăturarea sau corectarea
înscrisurilor a șa după cum este indicat în documentele care au servit drept temei de înregistrare.
Dacă după efectuarea înregistr ării, în documentele care au servit temei de înregistrare au
fost operate careva modific ări, scimbările în registrtul bunurilo r imobile se vor face dup ă regulile
cu privire la rectificarea înscrisului în registru.
Corectarea erorii în registru este necesar s ă fie făcută în așa fel, ca înscrierea ce urmeaz ă
a fi corectat ă să nu fie pierdut ă, deoarece aceasta poate fi dovada unor transmisuini sau
modificări a drepturilor asupr a bunurilor imobile.
Totodată în dreptul înscrierii ce este corectat ă se înscrie o expresie de tipul “eroare
corectată” sau o alt ă expresie care s ă confirme acest fapt, se pune semn ătura registratorului, data
și temeiul corect ării.
Temei pentru operarea corect ării în registrul b unurilor imobile poate servi atât cererea
persoanei interesate, cât și decizia registratorului, drept rezultat al constat ării faptului existen ței
unei asemenea erori.
Necorespunderile înscri sului în registrul bunurilor imobile cu situa ția reală în teren
(diferite suprafe țe, prezența unor constrtuc ții sau lipsa lor) nu poate constitui eroare material ă,
deoarece aceasta serve ște drept temei de radiere sau constituir e a drepturilor, fapt care nu poate fi
modificat printr-o simpl ă corectare.” [1, Art. 510]

54
5.3 Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil

„Înregistrarea primar ă masivă constituie o form ă de organizare a eviden ței bunurilor
imobile și a drepturilor asupra lor în vederea cre ării cadastrului bunurilo r imobile pe întreg
teritoriul Republicii Moldova și este efectuat ă de către oficiile cadastral e teritoriale, f ără cererea
titularilor de drepturi, în baza documentelor ce confirm ă dreptul de proprietate asupra bunului
imobil și alte drepturi patrimoni ale, în urma individualiz ării tehnice, economice și juridice a
bunurilor imobile, identific ării lor pe planul cadastral al teritoriului sau a unei p ărți din acesta.”
[5, Art. 3]
Înscrisul în Registrul bunurilor imobile în cadrul înregistr ării masive a terenurilor se face
cu ajutorul identificator ului (codului cadastral) car e care a fost atribuit la etapa de formare.
Codul cadastral al tere nului îl caracterizeaz ă din punct de vedere juridic și fizic.
„După verificarea documentelor, registrato rul oficiului cadastral teritorial:
a) atribuie, dup ă caz, bunului imobil format num ăr cadastral;
b) consemneaz ă în Registrul bunurilor imobile drepturile asupra bunului imobil
format;
c) operează modificări în planul cadastral si in do sarul cadastral, inclusiv anularea
numărului cadastral al fiecarui bun imobil ini țial;
d) va intocmi, dupa caz, în temeiul documen telor prezentate de solicitant, dosare
cadastrale pentru fiecare bun imobil format.
În cazul în care, la formarea bunurilor, in Registrul bunurilor imobile sânt înscrise
drepturi patrimoniale cu care este grev at dreptul de proprietate, aceste grev ări vor fi transcrise la
toate bunurile imobile formate dac ă legea sau întelegerea dintre p ărți nu prevede altfel.
Procedura form ării bunului imobil poate înceta in orice moment pâna la înscrierea
drepturilor asupra lui în Registrul bunurilo r imobile, la cererea persoanei care a ini țiat procedura
de formare. În acest caz, solicitantul nu poate cere recuperarea sumei depuse pentru formarea
bunului imobil. Dup ă inscrierea dreptului asupra bunului imobil în Registru l bunurilor imobile,
cererea de încetare a procedur ii de formare a bunului imob il nu mai poate fi acceptat ă.
După înregistrarea bunului im obil, oficiul cadastral teritorial, cu exceptia form ării
bunului imobil prin divizare, eliber eaza titularului de drept un certificat, de un model stabilit de
Guvern, asupra bunului imobil format. ” [3, Art. 21]

55
În cadrul înregistr ării masive a terenurilor din satul Mole ști raionul Ialoveni a fost
aplicată metoda întabul ării fiindcă ea reprezint ă fixarea în registru a drepturilor asupra bunurilor
imobile formate.
Fiecărui înscris în Registru bunuril or imobile îi revine o dat ă a înscrierii și un număr de
ordine. Persoana care poart ă răspundere pentru corectitudinea în scrierilor este Registratorul.
În cazul înregistr ării primare a unui bun imobil se desc hide dosar cadastral individual.
Completarea dosarului include a șezarea în ordine succesiunii în timp a documentelor care
confirmă înscrisul din registru și a dreptului asupra bunului imobil.
Ultima etap ă a procesului de înregistrare este re stituirea documentului de drept asupra
bunului imobil înregistrat solicitantului. Documentul de drept este restituit de ținătorului de
drepturi sau unei persoane care este împuternicit ă prin procur ă
„În Registru se indic ă data înregistr ării, care în cazul înregistr ării primare masive este
dată cînd pe versiunea de hîrt ie a Registrului se aplic ă parafa și ștampila Registratorului.” [9,
Art. 55]

56
6 ASPECTUL SOCIAL – ECONOMIC AL ÎNREGISTR ĂRII DREPTULUI DE
PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE

O dată cu trecerea timpului cadastru a evalua t de la cadastru fiscal la cel multifun țional.
Avînd la baza terenurile informa ția cadastral ă a capătat un con ținut social – economic. Deci
social-economic al înregistr ării drepturilor de proprietate duce spre atingerea unui nivel mai înalt
de informatizare a societ ății. Formarea bunurilor im obile deasemeni joac ă un rol mare în
dezvoltarea economiei țării.
„Pentru accelerarea cre ării cadastrului bunurilor imobile statul organizeaz ă și înfăptuiește
înregistrarea primar ă masivă, care presupune realizar ea unui complex de lucr ări organizatorice și
cadastrale, în conformitate cu legisla ția.
În scopul reducerii cheltuielilor și urgentării execut ării lucrărilor cadastrale vor fi utilizate
materialele cartografice existente, informa ția documentar ă deținută de birourile teritoriale de
inventariere tehnic ă, administra ția publică locală. Înregistrarea masiv ă se efectueaz ă în baza
hotarelor generale.
O dată cu finisarea lucr ărilor de înregistrare primar ă masivă în localit
ățile urbane se va
începe înf ăptuirea înregistr ării primare masive în localit ățile rurale, în a șa fel ca în anul 2010 s ă
fie încheiat ă înregistrarea primar ă masivă pe întreg teritoriul țării.
Concomitent cu înregistrarea primar ă masivă se va efectua, la cerere, și înregistrarea
primară selectivă și înregistrarea curent ă.
Cadastrul bunurilor imobile presupune si estimarea lor. Evaluarea economic ă permanent ă
a bunurilor imobiliare este utilizat ă de toate țările dezvoltate. Metodele aplicate pentru estimarea
bunului imobil vor fi determinate de tradi ția economic ă națională, fiind strîns legat ă de sistemul
național de înregistrare a bunurilor imobile și de principiile impunerii fiscale.
Sistemul de estimare va func ționa permanent, fiind flexibil la schimb ările ce au loc atît în
economia țării, cit și în infrastructura localit ății. Evaluarea bunurilor imob ile se va efectua de
către oficiile cadastrale teritoriale, care vor ține registrul de estimare a valorii bunurilor imobile.
Pentru evaluarea permanent ă a bunurilor imobile se va crea un sistem automatizat de
evaluare orientat spre mijloacele contemporane ale tehnicii de calcul. Întru îndeplinirea acestei măsuri se va implementa proiectul-pilot al cadastrului fiscal în zonele test.
Evaluarea economic ă permanent ă a bunurilor imobiliare este utilizat ă de toate
țările
dezvoltate. Metodele aplicate pentru estimarea bunului imobil vor fi determinate de tradi ția
economic ă națională, fiind strîns legat ă de sistemul na țional de înregistrare a bunurilor imobile și
de principiile impunerii fiscale.

57
Sistemul de estimare va func ționa permanent, fiind flexibil la schimb ările ce au loc atît în
economia țării, cit și în infrastructura localit ății. Evaluarea bunurilor imob ile se va efectua de
către oficiile cadastrale teritoriale, care vor ține registrul de estimare a valorii bunurilor imobile.
Pentru evaluarea permanent ă a bunurilor imobile se va crea un sistem automatizat de
evaluare orientat spre mijloacele contemporane ale tehnicii de calcul. Întru îndeplinirea acestei măsuri se va implementa proiectul-pilot al cadas trului fiscal în zonele test. .” [5, Cap. 2]
Aș vrea să menționez că înregistrarea bunurilor imobile serve ște ca protejare a dreptului
de proprietate, hotarele b unurilor pot fi identificate și stabilite cu precizi e, ce ne demonstreaz ă că
cadastru ține o bază de date dezvoltat ă despre bunuri și forma fizic ă a lor.

58
7 SECURITATEA MUNCII

7.1 Respectarea securit ății muncii

Scopul securit ății muncii este cunoa șterea și înlăturarea proceselor negative care pot s ă
apară în timpul muncii, care pot s ă provoace accidente profesiona le. Aceste reguli a securit ății
implică funcționarea unui sistem de mijloace și măsuri tehnice, de medicin ă și igienă a muncii.
„Securitatea statului este parte integrant ă a securit ății naționale. Prin securitatea statului
se întelege protec ția suveranit ății, independen ței și integrității teritoriale a t ării, a regimului ei
constituțional, a poten țialului economic, tehnico- științific și defensiv, a drepturilor și libertăților
legitime ale persoanei împotriva activit ății informative și subversive a serviciilor speciale și
organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale al e unor grupuri sau indivizi aparte.” [7,
Art. 1]
Norma legislativ ă a securit ății vitale o constituie Constitu ția Republicii Moldova, Codul
Muncii Legea Republicii Moldova „cu privire la securitatea și sănătatea în munc ă”, și alte acte
legislative ale Republicii Moldova.
Regulile, legile, normele și instrucțiunile de securitate în munc ă sânt obligatorii pentru
toate organele de stat, institu țiilor și organiza țiilor.
Normele, legile, regulile și instrucțiunile de securitate și sănătate în munc ă sunt
obligatorii pentru toate organele de stat și private, agen ților economici indiferent de forma de
proprietate, institu țiilor, organiza țiilor, toate persoanelor oficiale și angajaților.
Angajatorul este datorat s ă asigure securitatea lucr ătorilor sub toate aspectele care țin de
activitatea desf ășurată. El este obligat s ă ia măsuri necesare pentru protec ția sănătății și
securității lucrătorilor, să deducă riscurile profesionale, s ă asigure instruc țiuni și informații.
„Conform Legii cu privire la securitatea și sănătatea în munc ă angajatorul este obligat s ă
aplice măsurile prev ăzute mai sus în baza urm ătoarelor principii generale de prevenire:
a ) evitarea riscurilor profesionale; b ) evaluarea riscurilor prof esionale ce nu pot fi evitate;
c ) combaterea riscurilor profesionale la surs ă;
d ) adaptarea muncii în func ție de persoan ă, în special în ceea ce prive ște proiectarean
locurilor de munc ă, alegerea echipamentelor de lucru, a metodelor de produc ție și de lucru, în
vederea atenu ării muncii monotone și a muncii normate și reducerii efectelor acestora asupra
sănătății;
e ) înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai pu țin periculoase;

59
f ) dezvoltarea unei politici de prevenire ample și coerente, care s ă includă tehnologia,
organizarea muncii, condi țiile de munc ă, relațiile sociale și influiența factorilor lega ți de mediul
de lucru;
g ) acordarea priorit ății măsurilor de protec ție colectiv ă față de măsurile de protec ție
individual ă;
h )asigurarea lucr ărilor cu instruc țiunile corespunz ătoareprivind securitatea și sănătatea în
muncă.
Primul instructaj adic ă instructiv este efectuat de c ătre conduc ătorul interprinderii. Acest
instructaj are caracter de lec ție în care se informeaz ă noii angaja ți despre procesele tehnologice,
despre regimul de lucru și odihnă, despre factorii periculo și nocivi care pot ap ărea în timpul
lucrului, respetarea regimului de lucru și altele.Instructajul introductiv este valabil pe tot timpul
cît angajatul va lucra în acest domeniu.
Lucrătorii desemna ți nu trebuie s ă fie dezavantaja ți ca urmare a desf ășurării activităților
de protec ție și prevenire a riscurilor profesionale. Lucr ătorii desemna ți trebuie s ă dispună de
timpul necesar pentru a- și putea îndeplini obliga țiile ce rezult ă din prezenta lege.
În cazul în care resursele unit ății respective nu sînt sufici ente pentru organizarea
activităților de protec ție și prevenire din lipsa personalului specializat, angajatorul este obligat s ă
recurgă la servicii externe de protec ție și prevenire acreditate în modul prev ăzut de lege. ” [22,
Art. 10,11]

7.2 Securitatea muncii în cîmp

În scopul protec ției muncii în timpul m ăsurărilor sânt stabilite reguli care trebuie
respectate pentru pr evenirea accidentelor:
a) Pe timp de ploaie nu se execut ă măsurări geodezice;
b) Se interzice de a sta în locuri de posibil ă cădere a obiectelor;
c) Să ne asigur ăm de lipsa unor fîntîni, gropi, șanțuri pe terenurile înierbate;
d) Se interzice atingerea de fire electrice care iese din sau atîrn ă deasupra
pământului;
e) Se permite de a lucra cu unelte electrice a șa ca tahimetu,metru lectronic etc.
numai la temperatura mediului indicat ă în condițiile tehnice;

60
În procesul tehnologic pot ap ărea unele momente neprev ăzute, care schimb ă situația la
moment, îns ă numai unei preg ătiri practice și teoretice în domeniul securit ății muncii,
specialistul poate minimilizeaz ă riscul legat de s ănătate.
Legea privind securitatea si sanatatea in munca num ărul 319 din 2006 prevede c ă:
„Fiecare lucrator trebuie s ă își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregatirea si instruirea
sa, precum și cu instruc țiunile primite din partea angajatorului, astfel încat s ă nu expun ă la
pericol de accidentare sau îmbolnavire profesional ă atât propria persoan ă, cât și alte persoane
care pot fi afectate de ac țiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc ă.
În mod deosebit, în scopul realiz ării obiectivelor prev ăzute lucrătorii au urmatoarele
obligații:
a) să utilizeze corect ma șinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,
echipamentele de transport și alte mijloace de produc ție;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protec ție acordat și, dupa utilizare,
să îl înapoieze sau s ă il pună la locul destinat pentru p ăstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din func țiune, la modificarea, schimbarea sau
înlaturarea arbitrar ă a dispozitivelor de securita te proprii, în special ale ma șinilor, aparaturii,
uneltelor, instala țiilor tehnice si cladirilor, și să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului și/sau lucr ătorilor desemna ți orice situa ție de
muncă despre care au motive intemeiate s ă o considere un perico l pentru securitatea și sănătatea
lucratorilor, precum și orice deficienta a sistemelor de protec ție;
e) să aducă la cuno ștință conducătorului locului de munca și/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoan ă;
f) să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucr ătorii desemna ți, atât timp cât este
necesar, pentru a face posibila realizarea or icaror masuri sau cerinte dispuse de c ătre inspectorii
de muncă și inspectorii sanitari, pentru protec ția sănătății și securității lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât es te necesar, cu angajatorul și/sau cu lucratorii
desemnați, pentru a permite angajatorului s ă se asigure c ă mediul de munca și condițiile de lucru
sânt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul sau de activitate;
h) să își însușească și să respecte prevederile legisla ției din domeniul securit ății și
sănătății în munc ă și măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relațiile solicitate de c ătre inspectorii de munc ă și inspectorii sanitari. ” [8,
Art. 22,23]
Conform Codului Muncii în cazul unui incendiu institu țiile, organiza țiile, poart ă
răspundere material ă pentru daun ă față de salaria ți prin schilodire sau alt ă vătămare a sănătății.

61
7.3 Rolul specialistului în domeniul securit ății muncii

Specialistul de ține deține un rol important în domeniu securit ății muncii, fiindc ă de
pregătirea lui depinde atât securitatea proprie, cât și a colegilor de lucru. Deci o persoana
instruită la nivel înalt poate re duce pierderile de munc ă care ar putea agrava starea lucr ătorilor.
„Condițiile contractului de munc ă trebuie să corespund ă prevederilor actelor legislative și
ale altor acte normative de protec ție a muncii.
Administra ția e obligat ă să aplice mijloace moderne de protec ție a muncii și să asigure
condiții sanitaro-igienice de munc ă ce ar preveni accidente de munc ă și imboln ăvire
profesional ă.
Dacă administra ția încalcă legislația de protec ție a muncii și faptul acesta este confirmat
de organele de supraveghere și de control, contractul de munc ă poate fi desf ăcut la solicitarea
angajatului, pl ătindu-i-se indemniza ția de concediere.
În cazul în care angajatul are simpto mele unei boli profesionale administra ția trebuie s ă
-l
treacă la altă muncă în baza raportului medical în modul stabilit.
Întreprinderea e obligat ă să organizeze examenul medical al angajatului înainte de
încheierea contractului de munc ă și examene medicale periodice pe parcusul ac țiunii contractului
de muncă în corespundere cu modul stabilit de organele ocrotirii s ănătății.
În timpul examenului medical obligatoriu angajatului i se p ăstrază locul de lucru (func ția)
și salariul mediu.
Angajatul nu are dreptul s ă se eschiveze de la examenul medical. În cazul în care
angajatul se eschiveaz ă de examenul medical sau dac ă nu urmeaz ă recomand ările comisiilor
medicale, ce rezult ă din examenulmedical, administra ția are dreptul s ă-l tragă la răspundere
disciplinar ă sau să nu-l admit ă la muncă.
Se interzice încadrarea sau admiterea angajatului, inclusiv cu consim țămîntul lui, la
munca ce este contraindicat ă în raportul organe lor medicale din cauza st ării lui de s ănătate.
Administra ția este obligat ă să informeze angajatul despre starea condi țiilor de munc ă,
despre înlesnirile și compensa țiile prevăzute în leg ătură cu acesta în momentul angaj ării lui la
lucru și periodic, conform rezulta telor controlurilor sau dup ă schimbarea procesului de produc ție,
precum și la solicitarea angajatului. Pentru categoriile de angaja ți care au dreptul la înlesniri și
compensa ții în legătură cu condi țiile de munc ă nocive și grele caracterul și mărimea unor astfel
de înlesniri și compensa ții se determin ă în actele legislative respective.” [8, Art. 7,8,11]

62
7.4 Instruc țiunea pe securitatea muncii la lucr ările cadastrale și de organizare a
teritoriului

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE DIN AREPUBLICA
MOLDOVA

Interprinderea de stat „OCT Ocni ța”
Instrucțiune Nr. 169 privind securitatea în munc ă pentru lucr ările efectuate în birou

„Aprobată” „Aprobat ă”
Ședința comitetului sindical Ordinul Prim ăriei
Proces verbal Nr. 169 Nr. 188 Din 13.06.2014 din 15.06.2014 1 CERINȚE GENERALE DE SECURITATE
1.1 Angajatul trebuie s ă respecte regimul de lucru și normele securit ății;
1.2 Angajatul e obligat s ă susțină examenul medical periodic;
1.3 El trebuie s ă cunoască amplasarea mijlocelor antiincendiare și de alarm ă, regulile de
folosire;
1.4 În cazu în care încalc ă a regulile de securitate angajatul prime ște mustrare;
1.5 În cazul cînd utilajul es te defectat trebuie s ă anunțe conducătorul;
1.6 Se interzice folosirea drogurilor și băuturilor alcoolice la locul de munc ă;
1.7 În cazul persoanelor traumate trebuie s ă știe să acorde primul ajutor medical;
1.8 În conformitate cu legisla ția în vigoare pentru nerespectarea cerin țelor instruc țiunii
angaja
ții se trag la r ăspundere.
2 CERIN ȚELE SECURIT ĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII VITALE ÎNAINTE DE ÎNCEPERE A
LUCRULUI
2.1 Angajatul trebuie s ă facă cunoștință și să studieze indica țiile metodice și instructajul
la locul de munc ă;
2.2 Locul de munc ă trebuie să fie aerisit și iluminat;
2.3 Pentru a putea activa cu inventarul trebuie s ă-li verifice starea;

63
2.4 Mobilierul trebuie s ă fie ampasat comod în a șa mod ca lumina s ă cadă din partea
stîngă.
3 CERINȚELE SECURIT ĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII VITALE ÎN TIMPUL LUCRULUI
3.1 Menținerea ordinii pe bi rou de lucru;
3.2 Respectarea normelor securit ății incendiare și electrice;
3.3 Pentru a nu declan șa alarma fumatului în birou este interzis;
3.4 Folosirea utilajului în stare bun ă;
3.5 Să se efectueze lucrul calitativ și cu acurate țe.
4 CERINȚELE SECURIT ĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII VITALE ÎN CAZ DE ACCIDENTE
4.1 Dacă a avut loc accident s ă anunțe conducătorul înterprinderii;
4.2 Să poată acorda primul ajutor medical, s ă cheme ambulan ța sau să anunțe medicul;
4.3 Să anunțe echipa de repara ție în cazu apari ției defectelor, mirosului, fumului de ars;
4.4 În cazul izbucnirii unui incendiu, pentru a preveni iz bucnirea incendiului într-o
marime mai mare dup ă posibilitate de izolat inventarul;
4.5 În caz de incendiu de folosit sting ă
toarele portative care sunt amplasate în cadrul
acestei înterprinderi sau s ă anunțe pompierii.

5 CERIN ȚELE SECURIT ĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII VITALE DUP Ă TERMINAREA
LUCRULUI
5.1 După terminarea lucrului de efec tuat ordine pe birou;
5.2 De întocmit darea de seam ă și de a o prezenta conduc ătorului despre ziua de munc ă;
5.3 Deconectarea tuturor dis pozitivelor electrice;
5.4 De anun țat conduc ătorul despre defectele ap ărute la dispozitive în timpul lucrului;
5.5 Înainte de plecare de verificat locul de munc ă.
A elaborat: student an.4, gr.2 Zavodnîi Vlad
Conducătorul: lector superior universitar: Popescul Sergiu
Consultant la SAV: lec. Univ.: Martin Alexandru

64
CONCLUZII

Acestă lucrare are drept scop implimentarea în practic ă cunoștințelor cât teoretice teoretice
atât și practice din domeniul cadastrului, în urma c ăror a fost dobândite și înregistrate drepturile de
proprietate asupra 2461 de bunuri imobile.
Localitatea Mole ști raionul Ialoveni la începutul anului 2013 a fost una din localit ățile
care a beneficiat la implimentarea lucr ărilor de Înregistrare Masiv ă a Terenurilor care este
finanțată de către stat.
Odată cu identificarea și înregistrarea drepturilo r asupra bunurilor imobile țăranii au fost
impropriet ăriți cu Titlu de Autentificare a Dreptului De ținătorului de Teren asupra suprafe țelor
deținute și au obținut o impozitare la un raport corect.
Implimentarea acestui tip de lucr ări în localitatea dat ă a adus rezultate benefice la
actualizarea bazei de date cadastrale.
În urma aplic ării tehnicilor GPS (Global Positioning System) la m ăsurările masive de
precizie înalt ă, au fost formate și înregistrate 2461 bunuri imobile, dup ă care începând cu luna
ianuarie 2014 proprietarii suprafe țelor de teren vor fi impozita ți în conformitate de suprafa ța
deținută care este ar ătată în documentul de drept.
În final aș dori să menționez că practica mea în cadrul acestor lucr ări de înregistrare masiv ă
mi-a adus o experien ță mare ținînd cont c ă este prima treapt ă spre calea profesional ă.

65
BIBLIOGRAFIE

1. Codul civil al Republicii Mo ldova (adoptat de Parlamen tul Republicii Moldova la
06.06.2000) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, Nr. 82-86.
2. Codul funciar (adoptat de Parlamentul Re publicii Moldova, aprobat prin Legea nr.
828-XII din 25.12.1991) [republicat] // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, Nr. 107.
3. Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile (adoptat ă
deParlamentul Republicii Moldova la 28.10.2004, nr. 354-XV//Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2004, Nr. 233-236.
4. Legea Republicii Moldova cu privire la proprietate (adoptat de Parlamentul
Republicii Moldova, aprobat pr in Legea Nr. 459-XII din 22.01.91) // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1991, Nr. 3-4-5-6
5. Legea republicii moldova securitatii statului num ărul 618-XIII din 31.10.95
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.10-11/117 din 13.02.1997
6. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova num ărul despre unele m ăsuri privind
crearea cadastrului bun urilor imobile (adoptat ă de Parlamentul Republicii Moldova legea
numărul 1030 din 12.10.98) // Monitorul Oficial, 22.10.1998, Nr. 96
7. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind securitatea și sănătatea în munc ă
(adoptată de Parlamentul Republicii Moldova legea num ărul 186 din 10.07.2008) // Monitorul
Oficial, 2009, Nr. 34-36 art Nr : 138
8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la protec ția muncii (adoptat ă de
Parlamentul Republicii Moldova legea num ărul 625 din 02.07.1991) // Monitorul Oficial,
02.07.1991, Nr. 625
9. Instrucțiune cu privire la înregistrarea bunurilo r imobile si a drep turilor asupra lor
din 22.06.2005
10. Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și
geometrice din 24.09.12
11. Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și
geometrice din 26.06.03
12. Regulamentul cu privire la modul efectu ării înregistr ării primare masive Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului Re publicii Moldova num ărul 1030 din 12.10.98
13. Botnarenco I. Cadastrul în Moldova (teorie, metode, practic ă). Chișinău: Editura
Pontos, 2006. 217 p.

66
14. Corneliu Bîrsan,Drept civil. Drepturile reale principale, Editura Allbeck, Bucure ști,
2001
15. Gh.Vintila, Probleme desprinse din practica executarii silite imobiliare, in Revista
juridica a Olteniei nr.1-2 1995
16. Miclea, Mircea. Cadastru și cartea funciar ă. București,ALL, 1995
17. Valeriu Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, vol.1, Editura Humanitas,
București, 2004
18. Vlahide, P. C. Repeti ția principiilor de drept civil.Volumul I. Bucure ști, „Europa
Nova”, 1999
19. http://blogosfera.md/ blog-b-4740-romana.html
20. http://codulcivil.md/articolul-195-notiunea-actului-juridic
21. http://localitati.casata.md/inde x.php?action=viewlo calitate&id=5523
22. https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/legislation/legea_securitatii_si_sanatatii_in_m
unca_nr_319_2006.shtml
23. http://ro.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System
24. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mo%C8%99tenire
25. http://www.contabilsef.md/li bview.php?l=ro&idc=348&id=2801
26. http://www.flux.md/edi tii/200887/articole/3235/
27. http://www.moldovenii.md/md/city/details/id/853
28. http://www.parajurist.md/rom/ce-este-titlul-de-autentificare-a-dreptului-
detinatorului-de-teren/
29. http://www.parajurist.md/rom/ pot-fi-corectate-greselile-din-titlurile-de-autentificare-
a-dreptului-detinatorului-de-teren-eliberate-pe ntru-terenul-aferent-cas ei-de-locuit-fara-ca-
cetatenii-sa-se-adreseze-in-judecata/
30. http://www.parajurist.md/ro m/poate-fi-dobandit-dreptul-de -proprietate-asupra-casei-
si-asupra-terenului-aferent-de- catre-o-persoana-care-folosest e-indelungat-aceste-bunuri-1/