Year XIII, no. 35 (1) 2 010 101 Studiu comparativ privind politica de reevaluare a imobilizărilor corporale în România și Marea Britanie Nicoleta… [615991]

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 101

Studiu comparativ privind
politica de reevaluare a
imobilizărilor corporale în
România și Marea Britanie

Nicoleta Maria Cioara
The option regarding the basis of assessment (historical cost, fair value, revalued
amount) of tangible assets, that can be used to prepare the financial statements to
reflect a fair and true view, is a topical issue at the nat ional and international
level. The paper examines the reasons for that tangible fixed assets are revalued
in the listed entities on the national stock market and liste d entities on the
international capital markets. The study involves a fundam ental approach by
providing the revaluation process and an applicative app roach by analyzing the
factors that determine the revaluation of tangible fixed assets of the listed
Romanian entities on the Bucharest Stock Exchange, compo nents of the BVB
section and the listed English entities on the London Stock Exchange,
components of the FTSE 100 index.
Key words : historical cost, revaluation, fair value
JEL Classification: M48

INTRODUCERE
Reevaluarea activelor imobilizate corporale ale unei entități poate fi
caracterizată în diferite moduri, fiind un proces car e stă la discreția
managementului, entitățile fiind libere să decidă când să efectueze
reevaluare, cât de des să reevalueze și ce categorie de imobilizări să
reevalueze (Lin și Peasnell, 2000). Pentru prima dată , valoarea justă a
fost menționată în cadrul reglementărilor românești în anul 2001,
odată cu introducerea OMFP 94/2001, în tendința Român iei de a se

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 102
alinia reglementărilor internaționale. De la 1 ianuar ie 2006 în România
toate categoriile de entități care desfășoară activități e conomice aplică
„Reglementări contabile conforme cu directivele europe ne”, ca o
cerință firească a procesului de aderare la Uniunea Europeană. De
asemenea, de la 1 ianuarie 2007 s-a realizat conform area situațiilor
financiare consolidate ale entităților ale căror valor i mobiliare sunt
tranzacționate pe piețele reglementate cu standardele internaționale de
raportare financiară.
În cadrul contabil conceptual IASB sunt definite mai mu lte baze de
evaluare care pot fi utilizate la întocmirea situațiilor financiare: costul
istoric, costul curent, valoarea realizabilă și valoar ea actualizată. Nu se
indică o preferință pentru una sau alta dintre aceste baze de evaluare,
însă alegerea uneia sau mai multora dintre aceste b aze de evaluare
trebuie să fie coerentă cu conceptul de menținere a cap italului (care
reprezintă bogăția investitorului), în funcție de care se măsoară
performanța entității. În general, cadrul contabil IAS B consacră
evaluarea inputurilor (active) și outputurilor (venituri ) la valoarea lor
justă, reprezentată cel mai frecvent de valoarea de piață. În teoria
economică neo-clasică, prețul pieței sau valoarea de schimb rezultă din
negocierea între ofertanți (furnizori) și solicitanți (cl ienți), în condiții
de concurență. Valoarea justă 1, definită din această perspectivă, este
suma la care poate fi tranzacționat un activ sau deco ntată o datorie, de
bunăvoie, între părți aflate în cunoștință de cauză, care nu se află sub
presiune, în cadrul unei tranzacții în care prețul es te determinat în mod
obiectiv. În absența unui preț de piață, valoarea jus tă este reprezentată
de o valoare subiectivă, atribuită în special de mana geri și experți pe
baza utilității pentru entitate a bunului evaluat. Adese a, valoarea justã
se calculează pe bază de modele ce fac apel la actua lizări, la valorile
actuale ale fluxurilor de trezorerie așteptate de entit atea în cauză.
Evaluarea ulterioară, pe baza valorii de intrare, a activelor pe termen
lung conform cerințelor IAS 16 „Imobilizări corporale” și IAS 36

1 OMFP 1752/2005, sectiunea 7.1.1, alin.2

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 103

„Deprecierea activelor” se realizează prin două metode: prima va conduce
la modificări ale activului bilanțier, iar cea de-a d oua la modificări ale
capitalului propriu. În primul caz, baza de evaluare este valoarea de
intrare; eventualele diferențe negative care se consta tă se vor regăsi în
contul rectificativ de ajustări pentru depreciere, afectâ nd în final
activul contabil. În cel de-al doilea caz, baza de e valuare este la alegere
(valoare curentă, valoare actualizată), iar diferențe le în plus sau minus
vor afecta contul rectificativ de rezerve, în sensul c onstituirii, majorării
sau micșorării acestora.
După cum reiese din cele două abordări, apariția re zervelor și a
ajustărilor este strâns legată de evaluarea ulterioar ă a activelor, de aceea
în continuare vom examina această problemă. Dezbateri le de la nivel
național și internațional asupra conceptelor de cost isto ric și valoare
justă și asupra evoluției în modul de prezentare a in formațiilor
financiare fac din această temă un subiect de actualit ate, pe care am
decis sa îl aprofundăm în lucrarea noastră printr-o c ercetare
cantitativă.

Decizia de reevaluare
Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data
bilanțului, valoare ce se determină pe baza unor eval uări efectuate, de
regulă, de profesioniști calificați în evaluare, me mbri ai unui organism
profesional în domeniu, recunoscut național și intern ațional. În urma
efectuării unei reevaluări, în notele explicative trebu ie prezentate,
separat pentru fiecare element din bilanț de natura acti velor
imobilizate corporale reevaluate, următoarele informați i (OMFP
1752/2005):
a) valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate și suma
ajustărilor cumulate de valoare; sau
b) valoarea la data bilanțului a diferenței dintre valoarea rezultată din
reevaluare și cea reprezentând costul istoric și, atunci când es te cazul,

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 104
valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valo are. Sumele repre-
zentând diferențe de natura veniturilor și cheltuielil or rezultate din re-
evaluare trebuie prezentate separat în contul de profit și pierdere.
Legiuitorul român a preluat întocmai direcțiile date de IFRS referitoare
la rezultatele reevaluării. Astfel, dacă în urma reevaluării se constată o
creștere față de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tr atează astfel:
/head2right ca o creștere a rezervei din reevaluare prezentată î n cadrul ele-
mentului "Capital și rezerve", dacă nu a existat o des creștere anterioară
recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; trat amentul în scop
fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative;
/head2right ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreș terea
recunoscută anterior la acel activ.
În paralel, dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile
nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga va loare a
deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare n u este înregistrată o
sumă referitoare la acel activ (surplus din reevalua re) sau ca o scădere a
rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementu lui "Capital și
rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve și valoarea
descreșterii, iar eventuala diferență rămasă neacoper ită se înregistrează
ca o cheltuială.
În plus față de indicațiile date de IFRS, reglementăr ile românești
tratează surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare. Acesta
va fi capitalizat prin transferul direct în rezerve, a tunci când reprezintă
un câștig realizat, mai exact la scoaterea din evidență a activului pentru
care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate a cestea, o parte din
câștig poate fi realizat pe măsură ce activul este fo losit de entitate. În
acest caz, valoarea rezervei transferate este diferen ța dintre
amortizarea calculată pe baza valorii contabile reeva luate și valoarea
amortizării calculate pe baza costului inițial al acti vului.
Decizia de a efectua sau nu reevaluare în anul curen t depinde de
frecvența cu care entitatea a efectuat reevaluare în pe rioadele

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 105

precedente (Lin și Peasnell, 2000). Astfel, reevaluăr ile trebuie făcute cu
suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabi lă să nu difere
substanțial de cea care ar fi determinată folosind v aloarea justă de la
data bilanțului. Activele care nu vor putea fi reevalu ate din cauză că nu
există o piață activă pentru acele bunuri vor fi preze ntate în bilanț la
cost, minus ajustările cumulate de valoare. Dacă se apelează la
reevaluare, toate elementele dintr-o grupă de active imo bilizate
corporale se vor reevalua simultan, iar reevaluarea trebuie efectuată
periodic. Brown et all. (1992) afirmau că, cu cât per ioada dintre
reevaluări este mai mare cu atât probabilitatea ca enti tățile să
reevalueze în anul curent este mai mare .
Din punct de vedere fiscal, creșterea valorii activel or imobilizate
corporale în urma reevaluării generează o creștere a amortizării si a
cheltuielilor cu amortizarea și automat o scădere a im pozitului pe
profit. Pentru activele imobilizate corporale valoarea fiscală reprezintă
costul de achiziție, producție sau valoarea de piață a activelor
imobilizate corporale dobândite cu titlu gratuit ori c onstituite ca
aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru
calculul amortizării fiscale. Pentru activele corpora le amortizabile,
deducerile de amortizare se determină fără a lua în c alcul amortizarea
contabilă și orice reevaluare contabilă a acestora. Câștigurile sau
pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din funcțiune a
acestor active imobilizate corporale se calculează pe baza valorii fiscale
a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intr are a activelor
imobilizate corporale, diminuată cu amortizarea fiscal ă. Valoarea
rămasă neamortizată, în cazul activelor imobilizate co rporale
amortizabile vândute, este deductibilă la calculul pro fitului impozabil
în situația în care acestea sunt valorificate prin unită ți specializate sau
prin licitație organizată potrivit legii.

Stadiul actual al cercetării

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 106
Literatura de specialitate prezintă numeroase articole n aționale și
internaționale cu privire la reevaluarea imobilizări lor corporale, subiect
ce devine din ce în ce mai dezbătut. Astfel, de-a lun gul timpului au
existat atât păreri pro cât și contra procesului de reeva luare.
Pe plan național, îi menționăm pe Matiș și Mustață (2004) care
consideră că în prezent și în viitorul apropiat vom a sista la un model
de evaluare mixt, caracterizat atât prin cost istoric câ t și prin valoare
justă. Entitățile utilizează costul istoric ca și bază de evaluare datorită
motivelor fiscale. Elaborarea a două serii de contur i (la cost istoric și la
valoare justă – de piață) nu își găsește justificarea în toate
circumstanțele dacă luăm în calcul analiza cost – bene ficiu în
producerea informației contabile. Un alt argument pro v alorii juste
este precizat de către Deaconu (2002) în vederea realizării unei mai bune
comparabilități privind performanțele financiare pre zente și viitoare
ale entităților. Dumbravă și Oprean (2005) consideră că ar fi cel mai
indicat să se recunoască activele imobilizate corporal e la valoare justă.
Feleagă (2006) este de părere că literatura existentă pe tema valor ii juste
tratează, în special, lacunele sistemelor și practicil or contabile, mai ales
celor tradiționale, bazate pe cost istoric.
Pe plan internțional, printre susținătorii valorii jus te amintim pe Brown
și Finn (1980) care pun în evidență importanța reevaluării prin def inirea
acesteia. După ei, reevaluarea reprezintă o nouă for mulare a valorii
contabile a activelor imobilizate corporale ce nu are efect direct asupra
cash-flow-ului entității. Totodată aceștia analizează p roblema
reevaluării și din perspectiva influenței acesteia a supra prețului acțiunii
unei entități. Ei consideră că această legătură dintre reevaluare și
valoarea acțiunii unei entități poate fi explicată prin înțelegerea
scopului pentru care se face reevaluarea. După ei st imulentul care
motivează managerii să facă voluntar reevaluarea acti velor îl constituie
tocmai acest efect al reevaluării asupra valorii acțiun ilor entității
(valoarea matematică contabilă).

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 107

Brown et all. (1992) argumentează că reevaluarea afectează costurile unei
entități, acesta reprezentând motivul pentru care mana gerii nu sunt
indiferenți față de modalitatea și momentul de reeval uare a activelor
entității. Conform părerilor lor, reevaluarea activelo r ar putea ajuta la
rezolvarea unor probleme cauzate de asimetria inform ației, respectiv
managerii ar putea semnala informații importante pe ca re ei le dețin
legate de reevaluarea activelor ce le controlează. Reevaluarea este
tratată și din perspectiva analizei cost-beneficiu. As tfel, în 1977 Watts
(Watts, 1977) preciza că reevaluarea ar trebui făcută atunci când ef ectul
reevaluării ar depăși costurile acesteia (costuri lega te de taxele
percepute de cei care fac reevaluarea, costuri legate de înregistrările
contabile, costuri legate de auditori). Weston și Solomons (1971)
consideră că reevaluarea anuală este inadecvată pen tru evaluarea
performanței financiare a entităților deoarece majori tatea deciziilor de
investiții care au în vedere active imobilizate corpor ale sunt făcute pe
un orizont mult mai mare de timp (mai mare de un an). În studiul său
Franck Missionier (2004) abordează cinci mari factori ce determină
efectuarea reevaluării, și anume: statutul legal asupr a proprietății;
existența acționarilor străini; oportunitățile de investi ții; dimensiunea
entității și gradul de îndatorare a entității (efectul mu ltiplicator). Stokes
și Leong (1988), în articolele lor, definesc reevaluarea ca fiind o
formă de corectare a valorii contabile a activelor di n alt punct de
vedere decât cel al deprecierii, în urma fiecărei re evaluări rezultând fie
câștig, fie o pierdere din depreciere, determinarea rezultatului
distribuibil fiind dificila având în vedere că valoa rea justă ia de fapt în
considerare valori potențiale, latente conform păreri i lui Gelare (2002).
Bushman et all. (2001) își argumentează punctul lor de vedere cu pr ivire
la faptul că e mai relevant și semnificativ să se fac ă reevaluarea
instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, mobil ier și aparatură etc.
în detrimentul reevaluării terenurilor și a clădirilo r, din motiv că
primele sunt mai utilizate, mai solicitate decât un tere n sau o clădire a
căror valoare rămâne constantă sau cu eventuale mici o scilații de la o
perioadă la alta. Jaggi și Tsui (2001) și Gaeremynck și Vangelers (1999) au

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 108
realizat studii empirice asupra unor entități privind m otivația
managerilor de a face reevaluarea activelor. De altf el, literatura
empirică a oferit o serie de factori pentru a explica decizia de
reevaluare în diferite contexte și medii, factori dezv oltați de-a lungul
timpului.

Studiu empiric la nivel național și internațional
De-a lungul timpului au existat numeroase studii care au prezentat
factorii ce determină managementul să efectueze reeva luarea activelor
imobilizate corporale (Whittred și Chan, 1992; Brown e t all., 1992;
Cotter și Zimmer, 1992 și Gaeremynch, 1999). Cercetare a de față
reliefează, printr-un studiu empiric, modalitatea în ca re decizia de a
reevalua sau nu activele imobilizate corporale poate fi explicată de
factori economici precum: gradul de îndatorare a ent ității, mărimea
entității exprimată prin cifră de afaceri și număr de angajați, mărimea
capitalurilor proprii, mărimea și vechimea activelor imobilizate
corporale, ponderea activelor imobilizate corporale în totalul activelor
și politica de reevaluare.

Metodologia de cercetare întreprinsă
În realizarea acestui studiu am considerat necesară pr ezentarea unor
aspecte legate de metodologia de cercetare aplicată:
• studiul de fa /uni021Bă are la bază o cercetare cantitativă, empirică,
realizată cu ajutorul programului statistic SPSS, ver siunea 1.15.
Curentul de cercetare predominant în cadrul studiului e ste curentul
pozitivist, constructiv, fiind utilizate ca metode de c ercetare metoda
documentării, analiza observării și interpretării da telor;
• care sunt criteriile după care au fost selectate entită /uni021Bile cuprinse în studiu? 1
Pentru a cre /uni0219te relevan /uni021Ba rezultatelor ob /uni021Binute, în cadrul studiului am

1 Entit ă/uni021Bile cuprinse în studiu sunt prezentate în Anexa 1.

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 109

avut în vedere două mari categorii de entită /uni021Bi: entită /uni021Bi cotate la Bursa
de Valori Bucure /uni0219ti (BVB) /uni0219i entită /uni021Bi cotate pe o piață de capital
internațională (London Stock Exchange). De ce au fost s electate doar
entită /uni021Bi cotate la bursă? Am selectat doar entită /uni021Bi cotate la bursă
deoarece ele furnizează rapoarte anuale care sunt dis ponibile
publicului larg, pe când, în cazul entită /uni021Bilor necotate, accesul la
informare este restric /uni021Bionat. De asemenea considerăm că, entită /uni021Bile
cotate la bursă reprezintă un e /uni0219antion reprezentativ pentru a reflecta
modul în care entită /uni021Bile tratează reevaluarea activelor imobilizate
corporale, deoarece acestea sunt cele mai expuse publ icului, fiind astfel
supuse presiunii de a aplica o serie de tratamente pe ntru a reflecta cât
mai exact valoarea activelor imobilizate corporale. As tfel pentru a
cre /uni0219te relevan /uni021Ba studiului am selectat entită /uni021Bile cele mai expuse
publicului /uni0219i anume doar entită /uni021Bile cotate la Bursa de Valori București,
sec /uni021Biunea BVB (fiind excluse entită /uni021Bile cotate la sec /uni021Biunea RASDAQ) /uni0219i
cele cotate la Bursa de Valori din Londra după primu l indice FTSE
100. Motivul alegerii acestor entități a fost legat de se riozitatea,
renumele și prosperitatea acestora, de accesul facil la informații și de
reprezentativitatea acestora pentru economia româneasc ă, respectiv
internațională.
• care sunt sursele de informare din cadrul studiului? Pentru toate
entită /uni021Bile cuprinse în studiu, am selectat din cadrul rapoa rtelor anuale
acei factori relevanți pentru verificarea corela /uni021Biilor propuse;
• care este perioada cuprinsă în studiu? Analiza a fost întreprinsă
pentru anul 2008, ultimul an financiar pentru care su nt disponibile
situa /uni021Biile financiare /uni0219i rapoartele anuale. În cadrul studiului am urmărit
realizarea unei analize transversale, fiind astfel re prezentativă
verificarea corela /uni021Biilor doar pentru un singur an financiar.

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 110
Descrierea variabilelor
În cadrul studiului am utilizat o serie de variabile s au factori precum:
• politica de reevaluare în cadrul entită /uni021Bii, reprezintă variabila dependentă,
variabilă care reflectă decizia de a reevalua sau nu activele imobilizate
corporale. Pentru a cuantifica această variabilă am uti lizat următoarea
codificare: 1 – entitatea nu î /uni0219i reevaluează activele imobilizate
corporale (cost istoric); 2 – entitatea aplică politica de reevaluare
pentru toate activele imobilizate corporale (valoare justă); 3 – entitatea
aplică politica de reevaluare doar pentru o parte din activele
imobilizate corporale pe care le de /uni021Bine (cost istoric/valoare justă);
• gradul de îndatorare a entității reprezintă, în cadrul studiului,
variabila independentă care
• exprimă sursele de finan /uni021Bare ale entită /uni021Bii: externe sau interne,
fiind calculată ca /uni0219i raport între total datorii /uni0219i total active;
• mărimea entității exprimată prin cifră de afaceri, număr de angajați
respectiv total capitaluri proprii, variabilă exprimată pe de o parte ca fiind
total cifră de afaceri pentru anul 2008, total angaja /uni021Bi pentru anul 2008,
iar pe de altă parte total capitaluri proprii pentru anul 2008;
• mărimea activelor imobilizate corporale , variabilă independentă
cuantificată prin total active imobilizate corporale pe ntru anul 2008,
respectiv prin ponderea activelor imobilizate corporale în totalul acti velor pentru
anul 2008;
• vechimea activelor imobilizate corporale, variabilă cuantificată prin
raportul dintre total active imobilizate corporale /uni0219i total amortizare
active imobilizate corporale pentru anul 2008;
• domeniul de activitate a entității, variabilă independentă care poate
determina managementul să reevalueze activele corporal e .

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 111

Descrierea variabilelor analizate este reflectată în tabelul de mai jos,
iar prezentarea detaliată și valoarea acestora este re flectată în anexele 2
și 3:
Tabelul 1
DESCRIEREA VARIABILELOR ANALIZATE ÎN CADRUL
STUDIULUI EMPIRIC

Formularea ipotezelor de lucru
Pentru a verifica existen /uni021Ba unor legături între variabile ne-am creat
următoarele ipoteze de lucru pe care am încercat să le validăm prin
intermediul analizei statistice:
• H1: Politica de reevaluare în cadrul entită /uni021Bii este influen /uni021Bată de gradul de
îndatorare a entității. În formularea acestei ipoteze am pornit de la
următoarea considera /uni021Bie: cu cât o entitate este mai îndatorată cu atât
mai mult ea ar fi dispusă să î /uni0219i reevalueze activele imobilizate
corporale. Această ipoteză a fost testată în studiile re alizate de Barlev Denumire variabile Codificare Sursa Tip variabil ă
Denumire entitate Den_ent Raport anual 2008 indepen dent ă
Cifra de afaceri CA Raport anual 2008 independent ă
Marime capital
propriu CP Raport anual 2008 independent ă
Total active
imobilizate corporale T_AC Raport anual 2008 indepe ndent ă
Ponderea activelor
imobilizate corporale
in total active Pon_AC_TA Raport anual 2008 indepen dent ă
Vechimea activelor
imobilizate corporale Vech_AC Raport anual 2008 ind ependent ă
Gradul de indatorare Grad_ind Raport anual 2008 ind ependent ă
Numar de angajati Nr_ang Raport anual 2008 independ ent ă
Domeniu de activitate Dom_act Raport anual 2008 ind ependent ă
Politica de reevaluare Reev Raport anual 2008 depen dent ă

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 112
et all. (2007), Missonier (2004), Cotter (1999), Brown e t all. (1992),
Henderson și Goodwin (1992).
• H2: Politica de reevaluare în cadrul entită /uni021Bii depinde de mărimea entită /uni021Bii.
Cu cât o entitate desfă /uni0219oară o activitate mai intensă cu atât ea este mai
expusă riscului de a apărea mai mult în prim planul utilizatorilor /uni0219i
mass mediei, fiind astfel tentată să efectueze reevalu area activelor
imobilizate corporale. Barlev et all. (2007), Lin și P easnell (2000),
Bown et all. (1992) sunt câ /uni021Biva dintre cercetătorii care au demonstrat,
de-a lungul timpului existen /uni021Ba unor corela /uni021Bii între mărimea entită /uni021Bii /uni0219i
politica de reevaluare.
• H3: Politica de reevaluare este strâns corelată cu mărimea a ctivelor
imobilizate corporale. Cu cât valoarea activelor imobilizate corporale este
mai mare cu atât importan /uni021Ba acordată acestor active este mai mare /uni0219i
automat entitatea este tentată să reevalueze aceste active pentru a
reflecta o imagine cât mai exactă. În studiul realiz at de Bown et all.
(1992) se demonstrează existen /uni021Ba unei legături între aceste variabile;
• H4: Politica de reevaluare este strâns legată de vechimea ac tivelor
imobilizate corporale . Entită /uni021Bile în cadrul cărora activele imobilizate
corporale sunt învechite urmăresc realizarea reevaluă rii pentru a le
men /uni021Bine la o valoare cât mai apropiată de valoarea de pi a /uni021Bă a acestor
active imobilizate corporale.
• H5 : Politica de reevaluare este influențată de domeniul de activit ate al
entităților . Domeniul de activitate în care o entitate își desfăș oară
activitatea poate influența managementul în luarea deci ziei de
reevaluare a activelor imobilizate corporale. În func ție de domeniul de
activitate în care entitatea acționează aceasta poate să reevalueze sau
nu activele corporale deținute, neexistând o regulă p restabilită vis-à-vis
de acest aspect.
Pe baza informa /uni021Biilor din anexele 2 și 3 /uni0219i cu ajutorul programului
SPSS am verificat ipotezele formulate atât pentru entită țile cotate la
BVB cât și pentru cele cotate la LSE.

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 113

Interpretarea rezultatelor
a) Verificarea primei ipoteze: gradul de îndatorare influențează
reevaluarea activelor imobilizate corporale . Am evidențiat corelația
dintre aceste variabile comparativ la nivelul entitățil or românești și
străine. Astfel legătura dintre variabile este reliefa tă în tabelele de mai
jos:
Tabelul 2
Corelația dintre variabilele analizate în cadrul en tităților din
România
Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Grad de
indatorare
Spearman's
rho Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Correlation Coefficient
1,000 ,128
Sig. (2-tailed) . ,327
N 61 61
Grad de
indatorare Correlation Coefficient ,128 1,000
Sig. (2-tailed) ,327 .
N 61 61
Corelația este semnificativă pentru un nivel al coefic ientului de 0,01.

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 114
Tabelul 3
Corelația dintre variabilele analizate în cadrul en tităților din
Marea Britanie
Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Grad de
indatorare
Spearman's
rho Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Correlation Coefficient
1,000 ,086
Sig. (2-tailed) . ,398
N 98 98
Grad de
indatorare Correlation Coefficient ,086 1,000
Sig. (2-tailed) ,398 .
N 98 98
Corelația este semnificativă pentru un nivel al coefic ientului de 0,01.

Corelația dintre variabila dependentă (politica de ree valuare) și
variabila independentă (grad de îndatorare) este eviden țiată cu ajutorul
coeficientului Spearman, coeficient care poate lua val ori între -1 și 1.
Analizând acest coeficient remarcăm faptul că între cel e două variabile
nu există corelație (Sig.>0,05 în ambele cazuri), adi că gradul de
îndatorare nu influențează politica de reevaluare a tât în cazul entităților
românești cât și în cazul celor străine. Inexistența un ei corelații între
cele două variabile este susținută și din punct de ve dere economic,
reevaluarea activelor imobilizate corporale nu determi nă o diminuare,
respectiv o creștere a gradului de îndatorare (nu afec tează datoriile
entității). Deși multe studii din literatura de specialit ate au demonstrat
existența unei legături între cele două variabile, în cazul nostru
observăm inexistența vreunei legături. Putem concluzi ona astfel că
prima ipoteză nu poate fi validată.

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 115

b) Ipoteza a doua: mărimea entității determină managem entul să
reevalueze activele corporale ale entității. În acest c az am verificat
corelațiile existente între politica de reevaluare a entităților cotate la
BVB, secțiunea BVB și a celor cotate la LSE, indicele FTSE 100 și:
/head2right mărimea capitalurilor proprii
/head2right cifra de afaceri
/head2right numărul de angajați
Tabelul 4
Corelația dintre variabilele analizate în cadrul en tităților din
România
Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Num ăr de
angaja ți Capital
propriu Cifra
de
afaceri
Spearman'
s rho Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Correlation
Coefficient 1,000 ,108 ,086 ,065
Sig. (2-
tailed) . ,407 ,508 ,617
N 61 61 61 61
Numar de
angajati Correlation
Coefficient ,108 1,000 ,319(*) ,651(**
)
Sig. (2-
tailed) ,407 . ,012 ,000
N 61 61 61 61
Capital
propriu Correlation
Coefficient ,086 ,319(*) 1,000 ,672(**
)
Sig. (2-
tailed) ,508 ,012 . ,000
N 61 61 61 61
Cifra de
afaceri Correlation
Coefficient ,065 ,651(**) ,672(**
) 1,000
Sig. (2-
tailed) ,617 ,000 ,000 .
N 61 61 61 61

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 116
* Corelația este semnificativă pentru un nivel al coef icientului de 0.05.
Tabelul 5
Corelația dintre variabilele analizate în cadrul en tităților din
Marea Britanie
** Corelația este semnificativă pentru un nivel al co eficientului de 0.01.
În urma acestei analize statistice putem concluziona că mărimea
entității exprimată prin capital propriu, cifră de afa ceri și număr de
angajați nu determină conducerea entităților cotate la BVB, secțiunea
BVB și a entităților cotate la LSE, indicele FTSE 100 s ă își reevalueze
activele corporale pe care le dețin. Asemenea primei ipoteze pragul de Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Num ăr
de
angaja ți Capital
propriu Cifra
de
afaceri
Spearman
's rho Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Correlation
Coefficient 1,000 ,054 ,073 -,099
Sig. (2-
tailed) . ,598 ,477 ,331
N 98 98 98 98
Numar de
angajati Correlation
Coefficient ,054 1,000 -,050 ,137
Sig. (2-
tailed) ,598 . ,627 ,180
N 98 98 98 98
Capital
propriu Correlation
Coefficient ,073 -,050 1,000 ,517(**
)
Sig. (2-
tailed) ,477 ,627 . ,000
N 98 98 98 98
Cifra de
afaceri Correlation
Coefficient -,099 ,137 ,517(**
) 1,000
Sig. (2-
tailed) ,331 ,180 ,000 .
N 98 98 98 98

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 117

semnificație este mai mare decât limita admisă de 0,05 , fapt pentru
care și cea de-a doua ipoteză nu poate fi validată. D in punct de vedere
economic acest lucru poate fi explicat prin faptul că mărimea entității
nu influențează decizia de reevaluare, entitățile mic i fiind la fel de
interesate de reevaluarea activelor imobilizate corpor ale asemenea
entităților mari. Ipoteza nu este validată.
c) A treia ipoteză: mărimea activelor imobilizate corpo rale deținute de
către entități influențează decizia de reevaluare a man agerilor. Această
variabilă este exprimată prin:
/head2right total active imobilizate corporale
/head2right ponderea activelor imobilizate corporale în total activ e

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 118
Tabelul 6
Corelația dintre variabilele analizate în cadrul en tităților din
România

Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Total
active
imobilizat
e corporale Ponderea
activelor
imobilizate
corporale in
total active
Spearman'
s rho Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Correlation
Coefficient 1,000 ,078 ,062
Sig. (2-
tailed) . ,551 ,635
N 61 61 61
Total active
imobilizate
corporale Correlation
Coefficient ,078 1,000 ,476(**)
Sig. (2-
tailed) ,551 . ,000
N 61 61 61
Ponderea
activelor
imobilizate
corporale in
total active Correlation
Coefficient
,062 ,476(**) 1,000
Sig. (2-
tailed) ,635 ,000 .
N 61 61 61

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 119

Tabelul 7
Corelația dintre variabilele analizate în cadrul en tităților din
Marea Britanie
Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Total active
imobilizate
corporale Ponderea
activelor
imobilizate
corporale in
total active
Spearman'
s rho Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Correlation
Coefficient 1,000 -,056 -,132
Sig. (2-
tailed) . ,582 ,197
N 98 98 98
Total active
imobilizate
corporale Correlation
Coefficient -,056 1,000 ,545(**)
Sig. (2-
tailed) ,582 . ,000
N 98 98 98
Ponderea
activelor
imobilizate
corporale in
total active Correlation
Coefficient
-,132 ,545(**) 1,000
Sig. (2-
tailed) ,197 ,000 .
N 98 98 98
** Corelația este semnificativă pentru un nivel al c oeficientului de
0.01.
Din tabelele de mai sus remarcăm că Sig.>0,05, între variabila
dependentă (politica de reevaluare) și variabilele in dependente (total
active imobilizate corporale și ponderea activelor i mobilizate corporale
în total active) nu există corelație. Într-o entitate treb uie să se facă
reevaluare cu suficientă regularitate, indiferent de m ărimea activelor
imobilizate corporale sau de ponderea acestora în tota lul activelor, fie

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 120
pentru o anumită categorie de active imobilizate corpo rale fie pentru
întreaga clasă. Entitatea stabilește astfel perioada d e timp la care se
face reevaluare și pentru ce clase de active imobiliz ate corporale.
Concluzionăm că această ipoteză nu poate fi validată.
d) Ipoteza a patra: Reevaluarea activelor imobilizate corporale ale
entității este determinată de vechimea activelor imobili zate corporale.
Tabelul 8
Corelația dintre variabilele analizate în cadrul en tităților din
România
Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Vechimea
activelor
imobilizate
corporale
Spearman's
rho Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Correlation Coefficient
1,000 ,014
Sig. (2-tailed) . ,917
N 61 61
Vechimea
activelor
imobilizate
corporale Correlation Coefficient
,014 1,000
Sig. (2-tailed) ,917 .
N 61 61

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 121

Tabelul 9
Corelația dintre variabilele analizate în cadrul en tităților din
Marea Britanie

Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Vechimea
activelor
imobilizate
corporale
Spearman's
rho Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Correlation Coefficient
1,000 ,054
Sig. (2-tailed) . ,601
N 98 98
Vechimea
activelor
imobilizate
corporale Correlation Coefficient
,054 1,000
Sig. (2-tailed) ,601 .
N 98 98

Cu toate că unele studii din literatura de specialitate explică o oarecare
corelație între variabila dependentă (reevaluarea activ elor imobilizate
corporale) și variabila independentă (vechimea active lor imobilizate
corporale), analiza statistică din cadrul studiului nostru la nivelul
entităților cotate la BVB și LSE reliefează o necorela re între cele două
variabile. Vechimea activelor imobilizate corporale (a ctive imobilizate
corporale/amortizare contabilă) nu reprezintă un fac tor important luat
în considerare de managementul entităților în luarea deciziei de
reevaluare. Atât în cazul entităților din România cât ș i a celor din
Londra acest factor nu determină reevaluarea activelor imobilizate
corporale deținute de entități. Acest lucru este datorat f aptului că o
entitate poate să reevalueze ce clasă de active imobili zate corporale
stabilește indiferent de vechimea acestora. În concluz ie ipoteza nu este
validată.

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 122
e) Domeniul de activitate în care entitățile își desfăș oară activitatea
influențează politica de reevaluare a entității. Aceas tă ipoteza este
verificată prin intermediul tabelelor de mai jos, la nivel național și
internațional:
Tabelul 10
Corelația dintre variabilele analizate în cadrul en tităților din
România
Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Domeniul de
activitate
Spearman's
rho Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Correlation Coefficient
1,000 -,027
Sig. (2-tailed) . ,835
N 61 61
Domeniul de
activitate Correlation Coefficient -,027 1,000
Sig. (2-tailed) ,835 .
N 61 61

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 123

Tabelul 11
Corelația dintre variabilele analizate în cadrul en tităților din
Marea Britanie
Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Domeniul de
activitate
Spearman'
s rho Reevaluarea
activelor
imobilizate
corporale Correlation Coefficient
1,000 ,024
Sig. (2-tailed) . ,815
N 98 98
Domeniul de
activitate Correlation Coefficient ,024 1,000
Sig. (2-tailed) ,815 .
N 98 98

Conform analizei statistice evidențiate în tabelele de mai sus reiese
faptul că domeniul de activitate în care entitățile activ ează nu
reprezintă un factor de influență asupra reevaluări i activelor
imobilizate corporale ale entităților de pe plan naționa l și internațional.
Entitățile nu sunt obligate să reevalueze activele corp orale pe care le
dețin în funcție de domeniul lor de activitate, reeval uarea în acest caz
ținând mai mult de politica de reevaluare stabilită de către entități, nu
de ce activități desfășoară sau în ce domeniu își des fășoară activitățile.
În studiul nostru am cuprins entitățile (și cele cotate la BVB și cele
cotate la LSE) analizate în 10 categorii de domenii d e activitate:
Industria metalurgică, Industria prelucrătoare, Industr ia extractivă,
Energie electrică, Construcții, Servicii financiare, Comerț, Transport,
Turism și Alte activități de servicii, domenii pentru care în final s-a
demonstrat că nu influențează decizia de reevaluare a managerilor
entităților cotate la BVB, secțiunea BVB și a entitățilo r cotate la LSE,

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 124
indicele FTSE 100. În consecință, această ultimă ipo teză nu poate fi
validată.
Conform analizei statistice efectuate în cadrul studiul ui empiric
întreprins, concluzionăm că în cazul entităților din R omânia cotate la
Bursa de Valori din București, secțiunea BVB și a enti tăților cotate la
Bursa de Valori din Londra, indicele FTSE 100, facto rii luați în calcul
(gradul de îndatorare a entității; mărimea entității expr imată prin cifră
de afaceri, număr de angajați și mărimea capitalurilo r proprii; mărimea
activelor imobilizate corporale exprimată prin total a ctive imobilizate
corporale și ponderea activelor imobilizate corpora le în total active;
vechimea activelor imobilizate corporale și domeniul de activitate în
care entitatea își desfășoară activitatea) nu influențea ză managementul
în luarea deciziei de reevaluare a activelor imobil izate corporale
deținute în cadrul entității.
În continuare, ne-am propus să dezvoltăm și să expli căm mai detaliat
variabila dependentă, politica de reevaluare, în ca drul fiecărei entități în
parte. Tendința generală a entităților analizate în cee a ce privește
politica de reevaluare (cost istoric versus valoare j ustă) este evidențiată
prin intermediul tabelelor de mai jos:
Tabelul 12
Entitățile cotate la BVB, SECȚIUNEA BVB
Entit ăți Codificare Entit ăți Codificare

1. Aerostar 1 31. Petrolexportimport 1
2. Alro 1 32. Petrom 1
3. Altur 3 33. Romcarbon 3
4. Alumil Rom
Industry 1 34. Rompetrol Rafinare 2
5. Amonil 1 35. Rompetrol Well
Services 1
6. Antibiotice 3 36. S.N.T.G.N. Transgaz 1
7. Arm ătura 1 37. S.S.I.F. Broker 1
8. Azomure ș 3 38. Șantierul Naval
Or șova 1

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 125

9. Banca Comercial ă
Carpatica 2 39. SIF Banat Cri șana 2
10. Banca Transilvania 1 40. SIF Moldova 1
11. Bermas 3 41. SIF Muntenia 3
12. Biofarm 1 42. SIF Transilvania 1
13. BRD 2 43. SIF Oltenia 2
14. C.N.T.E.E
Transelectrica 3 44. Sinteza 1
15. Carbochim 1 45. Siretul Pa șcani 1
16. Comelf 3 46. Socep 2
17. Compa 1 47. T.M.K. Artrom 2
18. Compania
Energopetrol 1 48. Teraplast 1
19. Condmag 1 49. Titan 2
20. Dafora 3 50. Transilvania
Constructii 2
21. Electroputere 3 51. Turbomecanica 1
22. Flamingo
International 1 52. Turism Felix 2
23. Grupul Industrial
Electrocontact 1 53. Turism, hoteluri,
restaurante Marea
Neagr ă 1
24. Impact Developer &
Contractor 1 54. UAMT 2
25. Mecanica Ceahl ău 1 55. UCM Re șița 1
26. Mechel Târgovi ște 1 56. Uztel 1
27. Mefin 2 57. Vae Apcarom 3
28. MJ Mailis România 2 58. Ves 3
29. Oil Terminal 1 59. Vrancart 2
30. Oltchim 1 60. Zentiva 1
61. Zimtub 1
Unde 1 = Cost istoric; 2 = Valoare justă; 3 = Cost istor ic și Valoare
justă

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 126
Tabelul 13
Entitățile cotate la LSE, INDICELE FTSE 100
Entit ăți Codificare Entit ăți Codificare

1. Associated British
Food 1 50. Kingfisher 1
2. Admiral Group 1 51. Land Securities 3
3. Alliance Trust 1 52. Legal&General 1
4. Amec 1 53. Liberty International 3
5. Anglo American 3 54. Lloyds Group 1
6. Antofagasta 2 55. Lonmin 1
7. Astrazeneca 2 56. Man Group 1
8. Autonomy 1 57. Marks & Spencer 1
9. Aviva 1 58. Morrison (WM) 1
10. Bae Systems 1 59. National Grid 1
11. Balfour Beatty 2 60. Next 1
12. Barclays 1 61. Old Mutual 2
13. BG Group 1 62. Pearson 1
14. Bhp Billiton 1 63. Pennon Group 3
15. BP 2 64. Petrofac 1
16. British Airways 1 65. Prudential 1
17. British American
Tobacco 1 66. Randgold Resources 1
18. British Land 3 67. Royal Dutch Shell 1
19. British Sky
Broadcasting Group 1 68. Reckitt Benchiser
Group 1
20. BT Group 1 69. Reed Elsevier 1
21. Bunzl 1 70. Rexam 1
22. Cable&Wireless 2 71. Rio Tinto 1
23. Cadbury 1 72. Rolls-Royce 3
24. Cairn Energy 1 73. Royal Bank
Scotland 1
25. Capita Group 1 74. Rsa Insurance
Group 3
26. Carnival 1 75. Sabmiller 1
27. Centrica 1 76. Sage Group 1
28. Cobham 3 77. J Sainsbury 1
29. Compass Group 1 78. Schroders 1
30. Diageo 1 79. Scottish&Southern
Energy 1

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 127

31. Eurasian 1 80. Serco Group 1
32. Experian 1 81. Severn Trent 1
33. F& C Investment 1 82. Shire 1
34. Fresnillo 1 83. Smith&Nephew 1
35. Friends Provident 3 84. Smiths Group 1
36. G4S 1 85. Standard Chartered 1
37. Glaxosmithkline 1 86. Standard Life 2
38. Hammerson 3 87. Tesco 1
39. Home Retail 1 88. Thomas Cook 1
40. Hsbc Holdings UK 3 89. Thomson Reuters 2
41. Icap 2 90. Tui Travel 1
42. Imperial Tobacco
Group 3 91. Tullow Oil 1
43. Inmarsat 2 92. Unilever 1
44. Intercontinental
Hotels Group 1 93. United Utilities 1
45. Intertek Group 3 94. Vedanta 1
46. International Power 2 95. Vodafone Group 1
47. Invensys 1 96. Wolseley 1
48. Johnson Matthey 1 97. WPP 1
49. Kazakhmys 3 98. Xstrata 1
Unde 1 = Cost istoric; 2 = Valoare justă; 3 = Cost istor ic și Valoare
justă
Codificările 1, 2, 3 au fost utilizate pentru a expri ma bazele de evaluare
folosite de către entități pe parcursul anului 2008. Astfel, 1 reprezintă
faptul că entitățile și-au înregistrat întreaga categori e de active
imobilizate corporale la cost istoric (nu s-a făcut ree valuarea acestora
în anul 2008), 2 pentru entitățile care și-au reevalua t întreaga categorie
de active imobilizate corporale în 2008, înregistrân du-le la valoare justă
și 3 pentru entitățile care își înregistrează anumite cl ase de active
imobilizate corporale la cost istoric și anumite clase la valoare justă în
anul în curs, 2008.

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 128
Așadar, în anul 2008 pe plan național și internațional situația se
prezenta astfel:
Tabelul 14
POLITICA DE REEVALUARE

2008

Politica de reevaluare Num ăr entit ăți BVB Num ăr entit ăți LSE

Cost istoric 35 73
Valoare just ă 14 11
Cost istoric&Valoare just ă 12 14

Total 61 98
Se observă, conform tabelului de mai sus, că tendința în anul 2008 atât
a entităților cotate la BVB, secțiunea BVB cât și a enti tăților cotate la
LSE, indicele FTSE 100 este să utilizeze ca bază de e valuare costul
istoric. Acest lucru se datorează fie unor motive fisc ale (reevaluarea
duce la creșterea valorii activelor imobilizate corpo rale și implicit a
cheltuielilor cu amortizarea acestor active, cheltuială ce este deductibilă
din punct de vedere fiscal și astfel rezultă o scădere a impozitului pe
profit), fie din motive ce țin de politica de reevalu are a entității, adică
în anul 2008 entitatea nu este obligată să reevalueze activele corporale
(să presupunem că grila de reevaluare s-a stabilit di n 3 în 3 ani, și anul
2008 nu se încadrează în această grilă), fie din alt e motive ce țin de
deciziile managementului entității.
În România, dintr-un total de 61 de entități cotate la Bu rsa de Valori
București, secțiunea BVB, 57% dintre aceste entități utilizează ca bază
de evaluare costul istoric, 23% valoarea justă și 20 % atât costul istoric
cât și valoarea justă în comparație cu entitățile cotate la Bursa de Valori
din Londra, primul terț, indicele FTSE 100, unde dintr -un total de 98
de entități analizate, 75% își înregistrează activele corporale la cost
istoric, 11% la valoare justă și 14% își înregistrează anumite clase la
cost istoric, iar restul activelor imobilizate corporale la valoare justă.

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 129

De asemenea, acest lucru se datorează deciziilor luat e de conducere și
a avantajelor pe care le prezintă aceste decizii î n cadrul entităților.
În opinia noastră, criza economică mondială a debutat odată cu
utilizarea eronată a valorii juste. Valoarea justă nu reprezintă acea
valoare supraevaluată a activelor imobilizate corpora le, ci ea reprezintă
de fapt realitatea de pe piață. Supraevaluarea activel or imobilizate
corporale nu s-a datorat utilizării valorii juste, ci s -a datorat utilizării
eronate, cu rea credință, a acesteia și astfel pierdere a încrederii în
aceasta a dus la utilizarea mai frecventă a costului istoric în anul 2008,
comparativ cu perioadele precedente în care impactul c rizei asupra
economiei nu era atât de puternic.

CONCLUZII
În urma studiului empiric întreprins atât la nivel nați onal, cât și la nivel
internțional, am analizat influența unor factori anume a leși, asupra
politicii de reevaluare din cadrul entităților cotate la Bursa de Valori
București, prima secțiune, secțiunea BVB și a entităț ilor cotate la Bursa
de Valori din Londra, primul terț, indicele FTSE 100. Astfel, conform
analizei statistice realizate cu ajutorul programului statistic SPSS,
versiunea 1.15, am ajuns la următoarele rezultate:
• primul factor luat în calcul, gradul de îndatorare a entității (total
datorii/total active), nu influențează politica de reev aluare a entităților
analizate (atât cele cotate la BVB cât și cele cotate la L SE);
• mărimea entității, exprimată prin mărimea capitalurilo r proprii,
cifră de afaceri și număr de angajați nu reprezintă u n factor care să
influențeze managementul în luarea deciziei de reeval uare;
• de asemenea, mărimea activelor imobilizate corporale exprimată
prin totalul activelor imobilizate corporale și prin ponderea activelor
imobilizate corporale în total active, nu determină con ducerea să
reevalueze activele corporale în anul în curs, anul 2008;

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 130
• un alt factor analizat în cadrul entităților românești ș i străine îl
reprezintă vechimea activelor imobilizate corporale care nu
influențează politica de reevaluare a activelor imob ilizate corporale
deținute de entitățile cotate la BVB și LSE;
• despre ultimul factor luat în analiză, domeniul de act ivitate în
care entitățile își desfășoară activitățile, putem afi rma că nici acesta nu
este un factor important, demn de luat în considerare în procesul de
reevaluare a activelor imobilizate corporale.
Astfel, din punct de vedere statistic acești factori lua ți în calcul nu au
influență asupra deciziei de reevaluare a managemen tului, chiar dacă
din punct de vedere economic ei ar putea fi considera ți relevanți. Din
analiza comparativă între entitățile din România și ce le din Londra
privind politica de reevaluare, menționăm că acestea sunt tentate să
utilizeze ca bază de evaluare în primul rând costul i storic, apoi
entitățile din România utilizează valoarea justă, iar e ntitățile din Londra
costul istoric/valoarea justă, utilizându-se în cele din urmă costul
istoric/valoarea justă în România, respectiv valoarea justă în Londra.
Aceste diferențe apar ca urmare a deciziilor luate d e management vis-
à-vis de politica de reevaluare a activelor imobiliz ate corporale, a
motivelor fiscale din cadrul țărilor analizate, a mo tivelor economice și
altele. În condițiile crizei economice actuale, suntem de părere că
utilizarea corectă a valorii juste ca bază de evaluar e ar fi în beneficiul
entităților care recurg la reevaluarea activelor imobi lizate corporale.
Încrederea acordată acestei valori poate fi benefică, deoarece în unele
cazuri utilizarea acesteia ca bază de evaluare poate fi în avantajul
entității comparativ cu utilizarea costului istoric, deoa rece valoarea
justă poate prezeta valori mai bune, mai avantajoase pentru entitate
decât costul istoric.

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 131

LIMITE ȘI PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII
Una dintre limitele cercetării întreprinse ar fi legată de limitarea
factorilor care determină reevaluarea activelor imobi lizate corporale.
În cadrul cercetărilor viitoare vom avea în vedere an aliza altor factori
precum variația prețului pe piață, oportunitățile de i nvestiții, structura
acționariatului etc. Scopul cercetărilor noastre viitoa re este de a
descoperi răspunsul la întrebarea ce bază de evaluare este indicată în
condițiile crizei economice, încercând totodată să analizăm evoluția politicii
de reevaluare adoptată de entitățile de pe plan națion al și cele de pe
plan internațional de la începutul perioadei de criză și până în prezent.
Viitoarele dezvoltări, aprofundări ale studiului pe c are dorim să le
realizăm ar putea fi analiza entităților selectate, co nsiderate
reprezentative pe mai multe exerciții financiare, nu d oar pe anul 2008,
ci comparativ cu perioadele precedente, anterioare c rizei economice
mondiale .

BIBLIOGRAFIE

Barlev, B., D., Fried, J. R., Haddad, J., Livnat (2 007), „Reevaluation of
Revaluations: A Cross-Country Examination of the Motive s Effects
on Future Performance”, Journal of Business Finance & Accounting,
34 (7) & (8), 1025-1050, 0306-686X
Black, E.L., K.F.Sellers T. Manly (1998), „Earnings Management
Using Asset Sales: An International Study of Countries Allowing
Noncurrent Asset Revaluation”, Journal of Business F inance &
Accounting, Vol. 25, Nos. 9 & 10 (November/ December) , pp. 1287-
317
Brown, P., F. Finn (1980), 'Asset Revaluations and S tock Prices:
Alternative Interpretations of a Study by Sharpe & Walk er', in R. Ball,
P. Brown, F. Finn and R. Officer (eds). Share Markets and Portfolio
Theory, University of Queensland Press

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 132
Brown, P., H. Y. Izan, A.L.Loh (1992), “Fixed Asset Revaluations
and Managerial Incentives “, Abacus
Bursa de Valori București, 2008, http://
www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx
Bursa de Valori din Londra, 2008, http://
www.londonstockexchange.com
Bushman, R., Q. Chen, E. Engel, A. Smith (2001), “T he Sensitivity of
Corporate Governance Mechanisms to the Timeliness of A ccounting
Earnings.” Working Paper, University of Chicago
Casta, J. F., B. Colasse (2001), Juste valeur- enje ux techniques ei
politiques, Ed Economica, Paris, pg. 7
Cotter, J. (1999), „Asset revaluations and debt contracting ”, Abacus,
vol. 35, no. 3
Cotter, J., I. Zimmer, (1995), „Asset Revaluations and A ssessment of
Borrowing Capacity”, Abacus, September
Deaconu, A. (2002), Evaluarea afacerilor, Ed. Intelcr edo, Cluj-Napoca
Deaconu, A. (2002), Evaluari pentru informări financi are support de
curs, MCAC, pg.94
Delloitte Audit, 2007, http://
www.iasplus.com/dttpubs/0703ifrsusgaap.pdf
Dumbravă, P., V. Oprean (2005), „Fixed Assets in Ro manian
Economic Entities”, The Impact of European Integratio n on the
National Economy, Accounting Section, Ed. Risoprint, I SBN 973-
751-130-1, Cluj-Napoca, pg. 183-188
Duțescu, A. (2002), Ghid pentru înțelegerea și aplicare a standardelor
internaționale de contabilitate, Ed. CECCAR, Bucureșt i
Easton, P.D., P.H. Eddey, T.S. Harris, (1993) „An I nvestigation of
Revaluations of Tangible Long-Lived Assets”, Journal of Accounting
and Research (supplement)

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 2 010 133

Ernst and Young Audit, 2007
http:// www2.eycom.ch/publications/items/2007_ey_us_gaap_v_i frs
_basics/2007_ey_us_gaap_v_ifrs_basics.pdf
Feleagă N., Feleagă L. (2006) – Insuficientele, incon venientele si
pericolele presupuse de apelul la modelul de evalua re in valoare justa,
The Journal of the Faculty of Economics – Economic S cience Series
ISSN: 1582 – 5450 TOM XV, Volume: VOL_II, Oradea, Pages: 373-
375
Gaeremynck, A., R. Veugelers (1999), The Revaluation of Assets as a
Signaling Device: A Theoretical and an Empirical An alysis,
Accounting and Business Research, 29 (2), 123-138.
Gelare G, L-IASB 18 mois apres, Revue Francaise de comptabilite,
no.348/2002, pg. 31
Henderson, S., J. Goodwin (1992) , ‘The Case Against Asset
Revaluations’, Abacus
International Accounting Standards Committee (IASC) (2000a) ,
„International Accounting Standard (IAS 40): Investment P roperty”,
London
Jaggi, B., J. Tsui (2001), ‘Management Motivation and Market
Assessement: Revaluations of Fixed Assets’, Journal of International
Financial Management and Accounting, 12 (2), 160-187
Lin, Y.C., K.V. Peasnell (2000), „Fixed asset revalu ation and equity
depletion in the UK ”, Journal of Business Finance & Accounting, 27
(3) & (4), 0306-686X
Matis D., R. Mustață (2004) – From historical cost to f air value , Audit
si convergenta contabila, Editura Sincron, P 619 – 63 3 ISBN 973-
9234-53-4, Cluj Napoca
Matiș D., At. Pop (2007), Contabilitate financiară, Ed . Alma Mater,
Cluj-Napoca

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 134
Matiș, D. (2005), Bazele contabilității, aspecte teore tice și practice, Ed.
Alma Mater, Cluj Napoca
Ministerul Finanțelor Publice, 2008, http:// www.mfinante.ro
Missonier Piera, F. (2004), Motives for Fixed Asse t Revaluation: An
Empirical Analysis With Swiss Data, Journal of Intern ational
Financial Management and Accounting
Obert, R. (2004), Pratique des normes IAS/IFRS, Ed. D unod, Paris,
pg. 63
Pop, At. (1999), Contabilitatea financiară românească , Ed. 2-a Ed.
Intelcredo, Cluj Napoca
Revista Gestiunea și contabilitatea firmei, nr. 11-12, noiembrie-
decembrie 2007, revistă editată de Tribuna Economică
Revista Gestiunea și contabilitatea firmei, nr. 8, aug ust 2007, revistă
editată de Tribuna Economică
Solomons, D. (1971), ‘Asset Valuation and Income Deter mination
Apparaising the Alternatives’, in Asset Valuation and Income
Determination , R.R. Sterling (ed.), Scholars Book Co
Stokes, D., T. K. Leong (1988), 'Restrictive Covenants and
Accounting Information in the Market for Convertible No tes; Further
Evidence', Accounting and Finance
Van Greuning, H. (2007), International Financial Repo rting Standards
– A Practical Guide
Watts, R., (1977) ‘Corporate Financial Statement, A Produ ct of the
Market and Political Processes’, Australian Journal of Management
Weston, F. (1971), ‘ Response ‘ in Asset Valuation and Income
Determination, Sterling, R.R. (ed.), Scholars Book Co
Whittred, G., Y. K. Chan (1986), 'Accounting Informat ion in the
Market for Debt', Accounting and Finance

ANEXA 1 – ENTIT ĂȚ ILE ANALIZATE ÎN CADRUL STUDIULUI EMPIRIC
Entit ăți cotate la BVB, sec țiunea BVB Entit ăți cotate la LSE, indicele FTSE 100
1. Aerostar 31. Petrolexportimport 1. Associated Brit- ish Food 33. F& C Investment 65. Prudential
2. Alro 32. Petrom 2. Admiral Group 34. Fresnillo 66. Randgold Resources
3. Altur 33. Romcarbon 3. Alliance Trust 35. Friends Provident 67. Royal Dutch Shell
4. Alumil Rom Industry 34. Rompetrol Rafinare 4. Ame c 36. G4S 68. Reckitt Benchiser Group
5. Amonil 35. Rompetrol Well Ser- vices 5. Anglo American 37. Glaxosmithkline 69. Reed Elsev ier
6. Antibiotice 36. S.N.T.G.N. Transgaz 6. Antofagasta 38. Hammerson 70. Rexam
7. Arm ătura 37. S.S.I.F. Broker 7. Astrazeneca 39. Home Reta il 71. Rio Tinto
8. Azomure ș 38. Șantierul Naval Or șova 8. Autonomy 40. Hsbc Holdings UK 72. Rolls-Royce
9. Banca Comercial ă Car-
patica 39. SIF Banat Cri șana 9. Aviva 41. Icap 73. Royal Bank Scotland
10. Banca Transilvania 40. SIF Moldova 10. Bae Syst ems 42. Imperial Tobacco Group 74. Rsa Insurance Group
11. Bermas 41/ SIF Muntenia 11. Balfour Beatty 43. Inmarsat 75. Sabmiller
12. Biofarm 42. SIF Transilvania 12. Barclays 44. Intercontinental Hotels Group 76. Sage Group
13. BRD 43. SIF Oltenia 13. BG Group 45. Intertek Gro up 77. J Sainsbury
14. C.N.T.E.E Transelec- trica 44. Sinteza 14. Bhp Billiton 46. International Power 78. Schroders
15. Carbochim 45. Siretul Pa șcani 15. BP 47. Invensys 79. Scottish&Southern Ener gy
16. Comelf 46. Socep 16. British Airways 48. Johnson Matthey 80. Serco Group
17. Compa 47. T.M.K. Artrom 17. British American Tobacco 49. Kazakhmys 81. Severn Trent
18. Compania Energopetrol 48. Teraplast 18. British Land 50. Kingfisher 82. Shire
19. Condmag 49. Titan 19. British Sky Broadcasting 51. Land Securities 83. Smith&Nephew
20. Dafora 50. Transilvania Constructii 20. BT Group 52. Legal&General 84. Smiths Group
21. Electroputere 51. Turbomecanica 21. Bunzl 53. Liberty Interna- tional 85. Standard Chartered
22. Flamingo International 52. Turism Felix 22. Cab le&Wireless 54. Lloyds Group 86. Standard Life

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 136
23. Grupul Industrial Elec- trocontact 53. Turism, hoteluri, restau- rante Marea Neagr ă 23. Cadbury 55. Lonmin 87. Tesco
24. Impact Developer &Contractor 54. UAMT 24. Cairn Energy 56. Man Group 88. Thomas C ook
25. Mecanica Ceahl ău 55. UCM Re șița 25. Capita Group 57. Marks & Spencer 89. Thomson Reuters
26. Mechel Târgovi ște 56. Uztel 26. Carnival 58. Morrison (WM) 90. Tui Travel
27. Mefin 57. Vae Apcarom 27. Centrica 59. National G rid 91. Tullow Oil
28. MJ Mailis România 58. Ves 28. Cobham 60. Next 92. Unilever
29. Oil Terminal 59. Vrancart 29. Compass Group 61. Ol d Mutual 93. United Utilities
30. Oltchim 60. Zentiva 30. Diageo 62. Pearson 94. Ved anta
61. Zimtub 31. Eurasian 63. Pennon Group 95. Vodafo ne Group
32. Experian 64. Petrofac 96. Wolseley
97. WPP
98. Xstrata

The Romanian Economic Journal
Year XIII, no. 35 (1) 2 010 137

ANEXA 2 – DESCRIEREA VARIABILELOR DIN CADRUL ENTIT ĂȚ ILOR COTATE LA BVB
Variabile 2008
N.
C Den_
ent CA
RON CP
RON T_AC
RON Pon_AC
_TA Vech_A
C Grad
_ind Nr_a
ng Dom_act Reev
1 ARS 152697736 68461773 33302730 31.23% 1.77% 36% 1609 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
2 ALR 1968015548 1547424970 994980366 40.77% 4.79% 37% 3908 Industria meta- lurgic ă cost istoric
3 ALT 97363421 101683327 41651618 32.97% 25.56% 2% 1025 Industria prelu- cr ătoare cost istoric/valoare justa
4 ALU 113620804 54395154 10718055 8.49% 1.37% 57% 2 83 Comert cost istoric
5 AMO 216879371 82460992 72745417 41.07% 9.23% 53% 859 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
6 ATB 215805947 246904973 163556872 44.42% 12.15% 3 3% 1523 Industria prelu- cr ătoare cost istoric/valoare justa
7 ARM 29960064 16575680 19821266 53.00% 5.16% 56% 3 50 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
8 AZO 1144100219 391176847 185251597 30.33% 10.72% 36% 2494 Industria prelu- cr ătoare cost istoric/valoare justa
9 BCC 465660000 253729000 84287641 3.68% 6.14% 89% 2136 Servicii financi- are valoare justa
10 TLV 8169498000 1656337000 545209000 1.88% 3.41% 91% 5923 Servicii financi- are cost istoric
11 BRM 23072059 20297808 19992907 60.27% 6.74% 39% 258 Industria prelu- cost istoric/valoare

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 138
cr ătoare justa
12 BIO 65102889 129713542 70122814 47.73% 17.31% 12 % 335 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
13 BRD 9945297354 4267624000 1569835659 3.20% 13.17 % 95% 7966 Servicii financi- are valoare justa
14 TEL 2924508220 2367708101 3219286724 73.44% 1.07 % 46% 2188 Energie electrica cost istoric/valoare justa
15 CBC 32312149 61645013 55729264 76.72% 3.11% 15% 323 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
16 CMF 125959062 30867140 30636535 43.40% 1.94% 56% 1096 Industria prelu- cr ătoare cost istoric/valoare justa
17 CMP 310818158 264869809 342014695 76.58% 3.54% 4 1% 1840 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
18 ENP 23928018 9711186 6043485 20.82% 1% 67% 241 C onstruc ții cost istoric
19 COM I 145313194 78205804 65179688 49.93% 4.51% 4% 917 C onstruc ții cost istoric
20 DAF R 269018676 170493978 247991228 52.39% 9.98% 64% 11 12 Industria extrac- tiv ă cost istoric/valoare justa
21 EPT 183652042 246464140 530942420 81.20% 6.24% 6 2% 2514 Energie electrica cost istoric/valoare justa
22 FLA 1057166765 185007570 3665037 1.00% 5.52% 57% 249 Comert cost istoric
23 ECT 12570834 15870706 7747375 41.33% 14.42% 15% 178 Energie electrica cost istoric
24 IMP 151688180 333718186 73905196 12.66% 9.02% 43 % 160 Construc ții cost istoric

The Romanian Economic Journal
Year XIII, no. 35 (1) 2 010 139

25 MEC F 31703491 33672325 31824971 53.22% 2.07% 44% 336 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
26 COS 1107164182 314049855 254742905 51.79% 9.08% 36% 3513 Industria meta- lurgic ă cost istoric
27 MEF 27405427 31562187 21989012 52.56% 12.94% 25% 611 Industria prelu- cr ătoare valoare justa
28 MJM 66228272 14187214 28903719 52.93% 16.5% 74% 130 Industria prelu- cr ătoare valoare justa
29 OIL 134573360 163786825 167708616 85.55% 11% 16% 1273 Transport cost istoric
30 OLT 1946943238 -251266231 1079499014 71.92% 9.92 % 117% 4199 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
31 PEI 116634015 20821885 16974765 19.91% 12.08% 76 % 26 Comert cost istoric
32 SNP 16750726457 13568598447 13655674197 54.78% 3 .69% 46% 29861 Industria extrac- tiv ă cost istoric
33 ROC E 93812673 124256170 158214835 73.17% 20% 43% 747 Industria prelu- cr ătoare cost istoric/valoare justa
34 RRC 8665021543 1562562987 1300879071 30.45% 1% 6 3% 1127 Industria prelu- cr ătoare valoare justa
35 PTR 104860057 102526961 52720716 47.22% 9.24% 08 % 334 Industria extrac- tiv ă cost istoric
36 TGN 1119389990 2188009344 2183623309 66.57% 25.1 2% 33% 4918 Transport cost istoric
37 BRK 8320098 86498877 8761362 9.93% 6.78% 2% 132 Servicii financi- are cost istoric
38 SNO 125966956 104088623 64459173 44.14% 31.03% 2 9% 778 Industria prelu- cost istoric

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 140
cr ătoare
39 SIF1 124521972 413631925 6474836 1.17% 1.54% 25% 94 Servicii financi- are valoare justa
40 SIF2 143263791 340659625 18525122 4.60% 7.53% 15 % 84 Servicii financi- are cost istoric
41 SIF4 199611642 1243467003 206425 0.01% 1.4% 17% 16 Servicii financi- are cost istoric/valoare justa
42 SIF3 145772000 578107896 19704994 2.86% 3.7% 16% 102 Servicii financi- are cost istoric
43 SIF5 122257591 456464535 14578453 2.56% 4.94% 20 % 93 Servicii financi- are valoare justa
44 STZ 12287236 168800862 161599754 94.68% 20.83% 1 % 108 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
45 SRT 14224366 21596665 9989299 37.85% 12.12% 18% 373 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
46 SOCP 58818012 87433445 63641291 69.06% 18.47% 5% 626 Transport valoare justa
47 ART 678876133 165452894 388019240 45.91% 22.21% 80% 1377 Industria meta- lurgic ă valoare justa
48 TRP 194916101 140754190 116352962 57.97% 11.86% 3% 540 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
49 MPN 294472572 157601009 200155216 72.55% 12.97% 43% 964 Industria prelu- cr ătoare valoare justa
50 COT R 58939826 123065693 133830493 85.52% 4.37% 21% 347 Construc ții valoare justa

The Romanian Economic Journal
Year XIII, no. 35 (1) 2 010 141

51 TBM 63049103 75765775 88724016 59.85% 14.25% 49% 738 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
52 TUFE 55448042 169250203 179446256 92.81% 37.65% 12% 844 Turism valoare justa
53 EFO 39232579 342184634 304523832 87.09% 34.52% 2 % 589 Turism cost istoric
54 UAM 46115941 36501243 35987776 47.36% 4.94% 52% 392 Industria prelu- cr ătoare valoare justa
55 UCM 146012011 48836097 93070782 30.66% 28.14% 84 % 2298 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
56 UZT 116914947 117489346 88493930 47.23% 15.85% 3 7% 1236 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
57 APC 87390128 54029578 30162674 36.69% 10.43% 34% 243 Industria prelu- cr ătoare cost istoric/valoare justa
58 VES Y 51002409 22352419 20932891 49.20% 9.87% 48% 626 C onstruc ții cost istoric/valoare justa
59 VNC 115072962 78164337 84564344 70.62% 20.45% 35 % 989 Industria prelu- cr ătoare valoare justa
60 SCD 218505848 285623358 78196808 22.64% 6.2% 17% 738 Industria prelu- cr ătoare cost istoric
61 ZIM 25199721 23129750 19105196 47.09% 24.11% 43% 215 Industria meta- lurgic ă cost istoric

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 142
ANEXA 3 – DESCRIEREA VARIABILELOR DIN CADRUL ENTIT ĂȚ ILOR COTATE LA LSE
Variabile 2008
N.C Den_en
t CA
m£ CP
m£ T_AC
m£ Pon_AC_T
A Vech_A
C Grad_i
nd Nr_an
g Dom_act Reev
1 ABF 8235 4844 5371 65.89% 70.10% 41% 91 Industria prelucratoare cost istoric
2 ADM 805 2756 11 10.85% 1% 73% 3110 Servicii financ iare cost istoric
3 ATST 83 2123 6 0.20% 88.63% 27% 3000 Servicii fina nciare cost istoric
4 AMEC 2606 9886 506 24.00% 2.64% 53% 19026 Alte acti vitati de servicii cost istoric
5 AAL 18102 34219 20327 59.40% 9.53% 56% 63000 Alte a ctivitati de servicii cost istoric/valoare justa
6 ANTO 23203 44255 25682 46.92% 2.69% 41% 4005 Alte a ctivitati de servicii valoare justa
7 AZN 21741 11049 4846 15.05% 2.70% 66% 1 Industria prelucratoare valoare justa
8 AU 3462 319 288 90.09% 29.70% 0% 1248 Alte activita ti de servicii cost istoric
9 AV 36527 12931 20580 89.94% 9.66% 48% 532 Servicii financiare cost istoric
10 BA 16671 7289 2558 10.00% 4.75% 72% 655 Transpor t cost istoric
11 BBY 9486 865 296 7.00% 3.36% 80% 6000 Constructi i valoare justa
12 BARC 23069 33879 1790 90.00% 4.31% 100% 57000 Ser vicii financiare cost istoric
13 BG. 12566 12884 18156 72.63% 30% 48% 5900 Industr ia extractiva cost istoric
14 BLT 41279 26374 3247 6.22% 1.32% 49% 2 Alte activ itati de servicii cost istoric
15 BP 251596 6337 10458 66.61% 13.83% 60% 16800 Ind ustria extractiva valoare justa
16 BAY 8753 3233 7263 65.30% 10.50% 29% 10759 Turism cost istoric
17 BATS 33921 7215 4063 48.93% 9.44% 53% 20891 Alte a ctivitati de servicii cost istoric
18 BLND 715 6790 10504 83.04% 1.99% 46% 177 Servicii financiare cost istoric/valoare justa

The Romanian Economic Journal
Year XIII, no. 35 (1) 2 010 143

19 BSY 4952 -168 716 20.04% 2.91% 105% 14145 Alte ac tivitati de servicii cost istoric
20 BT.A 20704 196480 15307 52.15% 31% 33% 4 Alte act ivitati de servicii cost istoric
21 BNZL 4177 6126 1113 5.20% 5.65% 78% 44 Alte activi tati de servicii cost istoric
22 CW 1684 1407 1412 39.52% 6.98% 90% 12908 Alte act ivitati de servicii valoare justa
23 CBRY 5384 3534 5990 67.34% 3.82% 60% 10700 Indus tria prelucratoare cost istoric
24 CNE 206 359 332 90.25% 11.17% 2% 735 Industria ex tractiva cost istoric
25 CPI 2441 397 238 11.01% 2.21% 82% 1943 Alte activ itati de servicii cost istoric
26 CCL 10076 10139 18202 79.21% 21.18% 28% 5137 Tur ism cost istoric
27 CNA 7769 4386 18347 11.59% 4.13% 49% 32817 Alte ac tivitati de servicii cost istoric
28 COB 1467 849 291 18.60% 3.55% 86% 10706 Transport cost istoric/valoare justa
29 CPG 11447 2206 949 13.71% 1.16% 68% 1 Turism cos t istoric
30 DGE 89 4175 4 25.77% 17.73% 74% 24373 Industria p relucratoare cost istoric
31 ENRC 4694 5709 3527 51.19% 16.48% 17% 231 Alte act ivitati de servicii cost istoric
32 EXPN 2841 1457 416 8.09% 1% 20% 15757 Alte activit ati de servicii cost istoric
33 FRCL 230 630 11 0.60% 3.67% 68% 1052 Servicii fi nanciare cost istoric
34 FRES 578 683 343 41.44% 1% 17% 2004 Alte activita ti de servicii cost istoric
35 FP 4890 3544 1559 2.76% 15.90% 94% 5870 Servicii financiare cost istoric/valoare justa
36 GFS 5942 1471 535 9.59% 5.09% 74% 299 Alte activit ati de servicii cost istoric
37 GSK 24352 8318 10230 26.00% 8.31% 79% 8787 Indust ria prelucratoare cost istoric
38 HMSO 1574 2910 39 96.47% 29.62% 58% 1 Servicii fi nanciare cost istoric/valoare justa
39 HOME 5897 2358 2628 90.75% 5.48% 29% 6 Comert cost istoric

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 144
40 HSBA 4086 43059 4 0.06% 1% 38% 1 Servicii financi are cost istoric/valoare justa
41 IAP 1304 856 1663 4.29% 72.30% 98% 3922 Servicii financiare valoare justa
42 IMT 20528 6356 2845 9.74% 23.13% 78% 1 Alte activ itati de servicii cost istoric/valoare justa
43 ISAT 686 643 998 49.91% 8.69% 68% 777 Alte activit ati de servicii valoare justa
44 IHG 633 1 1159 54.00% 14% 99% 8334 Turism cost i storic
45 ITRK 1004 258 235 24.50% 1% 73% 5583 Alte activit ati de servicii cost istoric/valoare justa
46 IPR 4891 4135 7318 48.50% 24.56% 73% 3912 Energi e electrica valoare justa
47 ISYS 421 446 297 16.29% 6.32% 76% 22928 Alte acti vitati de servicii cost istoric
48 JMAT 7500 951 283 9.59% 4.10% 68% 2924 Industria prelucratoare cost istoric
49 KAZ 1415 5158 2477 33.72% 5.87% 30% 1052 Alte acti vitati de servicii cost istoric/valoare justa
50 KGF 9364 4724 3931 41.81% 20.58% 50% 1341 Comert cost istoric
51 LAND 379 4633 4054 91.72% 100% 20% 1689 Servicii f inanciare cost istoric/valoare justa
52 LGEN 31644 3732 4044 1.57% 51.20% 99% 9777 Servic ii financiare cost istoric
53 LII 618 2630 45 1.50% 64.29% 12% 200 Servicii fi nanciare cost istoric/valoare justa
54 LLOY 2088 5756 2965 25.74% 4.58% 50% 3000 Servici i financiare cost istoric
55 LMI 1535 1785 1302 45.78% 1% 10% 39 Alte activita ti de servicii cost istoric
56 EMG 2698 3241 36 0.80% 3.47% 24% 3252 Servicii f inanciare cost istoric
57 MKS 9022 1964 4729 66.04% 16.20% 73% 7302 Comert cost istoric
58 MRW 12969 4378 6248 81.82% 4.24% 43% 3571 Indust ria prelucratoare cost istoric
59 NG 15624 3984 29545 66.44% 1.21% 91% 10093 Alte ac tivitati de servicii cost istoric
60 NXT 3329 79 611 37.48% 5.60% 105% 47698 Comert cost istoric

The Romanian Economic Journal
Year XIII, no. 35 (1) 2 010 145

61 OML 47 9577 2160 1.49% 29.20% 93% 1923 Servicii f inanciare valoare justa
62 PSON 191 3926 6912 66.05% 16.34% 62% 1 Alte activi tati de servicii cost istoric
63 PNN 875 694 2 0.01% 1% 23% 3377 Alte activitati de servicii cost istoric/valoare justa
64 PFC 2291 385 284 18.20% 2.40% 75% 10383 Industri a extractiva cost istoric
65 PRU 10798 5113 10405 80.77% 16.39% 25% 3000 Serv icii financiare cost istoric
66 RRS 257 345 16 4.48% 1.08% 1% 536 Alte activitati de servicii cost istoric
67 RDSA 315346 88658 77081 39.67% 8.20% 54% 8000 Ind ustria extractiva cost istoric
68 RB 6563 13729 14499 99.80% 15.74% 5% 2400 Constr uctii cost istoric
69 REL 5334 981 329 2.56% 4.16% 92% 2700 Alte activi tati de servicii cost istoric
70 REX 4618 2176 1982 27.53% 11.94% 70% 24100 Comer t cost istoric
71 RIO 16401 15453 28726 46.59% 13.71% 25% 17429 Alt e activitati de servicii cost istoric
72 RR 9147 2346 1995 13.10% 9.59% 74% 22500 Transpo rt cost istoric/valoare justa
73 RBS 15858 7580 883 0.50% 1% 95% 29000 Servicii f inanciare cost istoric
74 RSA 237 5001 488 26.77% 1.63% 27% 22464 Servicii financiare cost istoric/valoare justa
75 SAB 14730 12552 6217 25.23% 10.66% 49% 249 Indus tria prelucratoare cost istoric
76 SGE 1295 1113 1544 63.64% 10.80% 54% 14500 Alte a ctivitati de servicii cost istoric
77 SBRY 18911 3772 109 1.21% 13.63% 30% 10547 Indus tria prelucratoare cost istoric
78 SDR 936 1632 28 0.37% 2.33% 36% 2953 Servicii fi nanciare cost istoric
79 SSE 15256 1140 6334 89.87% 23.63% 84% 4 Energie electrica cost istoric
80 SRP 3124 685 116 4.63% 1% 73% 263 Alte activitati de servicii cost istoric
81 SVT 1552 1205 5731 81.14% 27.96% 83% 8707 Alte ac tivitati de servicii cost istoric

The Romanian Economic Journal

Year XIII, no. 35 (1) 20 10 146
82 SHP 2079 893 368 13.60% 2.60% 70% 2 Industria pr elucratoare cost istoric
83 SN 2615 1169 1366 44.03% 7.22% 62% 9757 Alte acti vitati de servicii cost istoric
84 SMIN 2321 918 296 10.09% 5.48% 59% 2200 Comert cost istoric
85 STAN 516 9128 1986 17.23% 3.73% 88% 1 Servicii fi nanciare cost istoric
86 SL 15590 3741 8478 6.18% 77.07% 97% 20000 Servic ii financiare valoare justa
87 TSCO 482 7085 3906 23.85% 1% 57% 14 Industria pr elucratoare cost istoric
88 TCG 308 3721 580 14.89% 1.99% 4% 92 Turism cost istoric
89 TRIL 9218 13842 1070 4.32% 1.08% 44% 50000 Alte a ctivitati de servicii valoare justa
90 TT 13932 393 706 50.75% 3.43% 72% 222 Turism cos t istoric
91 TLW 696 888 951 63.18% 31.45% 41% 471 Industria extractiva cost istoric
92 ULVR 39612 10139 5823 26.66% 17.94% 54% 1 Industri a prelucratoare cost istoric
93 UU 1311 5219 5353 73.12% 17.70% 29% 198 Alte activ itati de servicii cost istoric
94 VED 369 492 504 37.00% 1.71% 64% 1755 Alte activit ati de servicii cost istoric
95 VOD 6448 76471 16735 13.15% 4.92% 40% 10367 Alte a ctivitati de servicii cost istoric
96 WOS 1461 2575 3239 67.39% 15.28% 14% 17 Alte acti vitati de servicii cost istoric
97 WPP 4150 5960 691 9.89% 4.60% 15% 4 Alte activita ti de servicii cost istoric
98 XTA 19231 16786 24875 65.37% 1.09% 56% 2057 Alte a ctivitati de servicii cost istoric

Nicoleta Maria CIOARA, Masterand, Facultatea de Stiințe
Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babe ș-Bolyai, Cluj-
Napoca. Specializarea: Management contabil, audit și control.
Lucrări publicate (selecție):
− Ienciu Ionel Alin, Matis Dumitru, Achim Sorin Adrian , Cioara
Nicoleta, A Design of Environmental Accounting Inform ation
System, International Journal of Strategic Management (IJSM) , 2(9), 2009, p.
54-67, ISSN: 1555-2411 (Ulrich s International Period icals Directory,
https://www.ulrichsweb.com/ulrichsweb)
− Cioara Nicoleta Maria, Costul istoric versus valoarea Justă, New
Economic Challenges , Editura Efes, volumul 1, 2009, ISBN: 978-606-
526-9, 2009, pp. 27-36