Xluc Lic.modificat2 [619044]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
„VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
SPECIALIZAREA TEHNICĂ DENTARĂ
Disciplina Tehnologia Protezelor Dentare

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Conduc ător Științific Candidat: [anonimizat]. Bor țun Cristina Maria Szabo Istvan – Attila
Tehnician dentar
Toth Gheorghe
T i m i ș oara
2 0 1 8

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
„VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
SPECIALIZAREA TEHNICĂ DENTARĂ
Disciplina Tehnologia Protezelor Dentare

Variante artistice de conectori principali în
protezarea scheletizată
Conduc ător Științific Candidat: [anonimizat]. Bor țun Cristina Maria Szabo Istvan – Attila
Tehnician dentar
Toth Gheorghe
T i m i ș oara
2 0 1 8

2
CUPRINS

ABREVIERI 4
INTRODUCER E 5
PARTEA GENERALĂ
I. NOȚIUNI GENERALE 7
1.1. PROTEZA PARȚIALĂ MOBILIZABILĂ SCHELETATĂ 7
1.2. ELEMENTE COMPONENTE ALE PROTEZELOR PARȚIALE
MOBILIZABILE SCHELETIZATE 7
1.3. TEHNOLOGIA ȘI MATERIALELE FOLOSITE PENTRU
REALIZAREA UNEI PPMS 8
1.3.1. ETAP E CLINICO – TEHNICE DE REALIZARE A UNEI PPMS 8
1.3.2. MATERIALE FOLOSITE IN REALIZAREA UNEI PPMS 9
1.3.2.1 MATERIALE METALICE FOLOSITE PENTRU REALIZAREA
SCHELETULUI METALIC 9
1.3.2.2. . RĂȘINILE ACRILICE CEL MAI DES FOLOSITE ÎN PREZENT SUNT
RĂȘINI LE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE 10
II. STOMATOLOGIA CO SMETIC Ă, VARIANTE, ASPECTE
ARTISTICE INSPIRATE DIN ARTA BIJUTERIILOR 11
2.1. OBICEIURILE CO SMETICE CELE MAI UZUALE ÎN
MEDICINA DENTAR Ă 11
2.2. TRENDURILE CO SMETICII 11
III. TEHNOLOGIA ȘI MATERIA LELE FOLOSITE PENTRU
REALIZAREA BIJUTERIILOR 14
3.1.1. TEHNICI DE REALIZARE A BIJUTERIILOR 14
3.1.2. MATERIALE FOLOSITE PENTRU REALIZAREA
BIJUTERIILOR 16
PARTEA SPECIALĂ
IV. PARTEA SPECIALĂ 19
4.1. OBIECTIVE 19
4.2. TEHNOLOGIA ȘI MATERIALELE UTILIZATE PENTRU
CONFECȚIONAREA CONECTORILOR PRINCIPALI ARTISTICI 19
4.2.1. REALIZAREA MODELELOR DE LUCRU 19

3
4.2.2. ANALIZA MODELULUI LA PARALELOGRAF 23
4.2.3. DESIGN -UL SCHELETULUI METALIC 25
4.2.4. DERETENTIVIZAREA ȘI DUPLICARE A MODELULUI 26
4.2.4.1. DERETENTIVIZAREA MODELULUI PENTRU DUPLICAT 26
4.2.4.2. DUPLICAREA MODELULUI 27
4.2.5. REALIZAREA MACHETEI ȘI A TIPARULUI 28

4
ABREVIERI

SS = Sistemul Stomatognat
PPM = proteză par țială mobilizabilă
PPMS = proteză par țială mobilizabilă scheletată

5
INTRODUCERE

În prez ent, factorii majori care au im pact direct asupra calită ții vie ții și
psihicului sunt bolile dobândite la nivelul componentelor sistemului
stomatognat(SS) fie din cauza bolilor c ronice, fie din cauza lipsei igienei
orale corespunzătoare. Pierderea unită ților dento – parodontale afecteaz ă
obiceiurile de alimenta ție a le pacien ților, scăzând imunitatea la diferite boli
și influen țând via ța de zi cu zi al acestora.
Protezarea par țială mobilizabilă este destinată persoanelor cu lipsa mai
multor unită ți dento – paro dontale , mai ales în zonele laterale și terminale .
Aceste sisteme de protez are restabilesc integritatea arcadelor dentare,
îmbunătă țind și func țiile SS (fonetic ă, mastica ție).
În ultimii ani progresele tehnologice și conceptuale în protezarea
parțială mobilizabilă au făcut ca aceste structuri protetice să aibă performan țe
func ționale îmbunătă țite oferind , în acela și timp , pacien ților și confort.
Aceste proteze pot fi acrilice sau scheletizate, ambele fiind corpuri
fizice , care se pot insera și dezinsera voluntar în și din cavitatea bucală de
către paci ent. Diferen ța dintr e cele două este că proteza mobilizabilă
scheletizată are o componentă metalică datorită căr eia este mai redusă
dimensional, dar în compara ție cu cea total acrilică, realizarea ei implică mai
multe etape clinico – tehnice.
Deși aceste sisteme de protezare au un raport bun între pre ț și
performan ță, deve nind o alternativă terapeutică răspândită, încă există
pacien ți cu dificultă ți de adaptare psihică la aceste proteze.
Motiva ția pentru alegerea acestei teme a fost de a îmbunătă ți aspectul
vizual ale protezelor par țiale mobilizabile scheletate (PPMS) și acomodarea
psihică a pacien ților fa ță de aceste corpuri străine, demonstr ând că tehnica
dentară poate fi și o meserie art istică , nu doar tehnică. Am ajuns la decizia de
a implementa arta bijuteriilor în structura conectorilor principali realizând o
proteză partială mobilizabilă(PPM) nu doar func țională ci și artistică , care s ă
fie individualizată pe tip de edentație și pacient.

6

PARTEA GENERAL Ă

7
I. NOȚIUNI GENERALE

1.1. PROTEZA PAR ȚIALĂ MOBILIZABILĂ SCHELETATĂ

Proteza par țială mobilizabilă scheletată (PPMS) este un corp fizic
utilizat pentru refacerea arcadelor dentare, ce deține un element de legătură
metalic dintre șeile protezei și sistemele de ancorare . Aceasta ar e dimensiuni
și forme variate, ce pot reconstitui morfo – func țional SS(1).

1.2. ELEMENTE COMPONENTE ALE P ROTEZELOR PAR ȚIALE
MOBILIZABILE SCHELETIZATE

Proteza scheletată este alcătuit ă dintr -o componentă metalică și una
acrilic ă, care optimizează șeile piese i protetice. Ma teriale utilizate pot fi
aliajele metalice nobile sau nenobile și o gamă diversă de chemoplaste (1,2,3).
Scheletul metalic al protezei este alcătuit din urm ătoarele elemente
(Fig.1 ):
– Șeile protezei , care sunt plasate pe toate spațiile edenta te și are rolul de
a sus ține dinții artificiali (1,2,3);
– Sistemele de legătură dintre șei denumite conectori principali (1,3);
– Elementele de ancorare, sprijin, men ținere și stabilizare care sunt
adaptate pe din ții mărginași breșelor sau pe cei restan ți(1,2);
– Conectorii secundari care fac leg ătura între conectorii principali și
elementele de ancorare( 1,2,3).

Fig.1 .Detalii ale co mponentelor protezei scheletate. (1,2)

8
1.3. TEHNOLOGIA ȘI MATERIALELE FOLOSITE PENTRU
REALIZAREA UNEI PPMS

1.3.1. ETAPE CLINICO – TEH NICE DE REALIZARE A UNEI PPMS

Realizarea unei PPMS implică mai multe etape clinico – tehnice:
 Prima etapă este examinare pacientului de către medicul stomatolog , care
evaluează componentele câmpului protetic și după care înregistrează o
amprentă ini țială(2,3);
 În laboratorul de tehnică dentară se confec ționează modelul documentar
inițial(2,3);
 Apoi în cabinet se încearcă î mbunătă țirea aspectului cavită ții bucale prin
tratamente preprotetice , asanarea cavității bucale și amprentarea
arcadelor dentare pentru model ele de studiu (2,3);
 Are loc t urnarea model elor de studiu în laborator (maxilar și mandibular)
(2,3);
 După analiza la paralelograf a modelului de studiu și a ocluziei urmează
o decizie comun ă tehnic ian și medic în ce ea ce prive ște tratamentul
proprote tic și protetic propriu -zis, individualizat fiecărui pacient (2,3);
 Amprentarea preliminară se face dup ă toate corecturile proprotetice (2,3);
 Se toarnă modelul preliminar , care este model de lucru (2,3);
 După analiza la paralelograf sau izoparalelograf, se face design -ul
scheletului metalic pe model (2,3)
 Se pregătește modelul prin folierea zonelor de interes, deretentivizare a
paralelă, modelată și arbitrară și gravarea marginii conectorului principal
(dacă este arcada superioară) (2,3);
 Duplicarea modelului d e lucru și realizarea modelului refractar (2,3);
 Machetarea viitoarei componente metalice a PPMS și pentru ambalare a
acesteia (2,3);
 Se aplică ciclul termic pentru evacuarea cerii , realizarea tiparului în
cuptorul de preî ncălzire , apoi dilatarea termică a mu fei pentru a pregăti
turnarea metalului în tipar (2,3);
 Are loc topirea/turnarea componentei metalice a protezei (2,3);

9
 Se dezambalează componenta metalic ă din masa de ambalat, se
prelucreaz ă și se adaptează pe modelul de lucru (2,3);
 Proba de adaptare a scheletului metalic în cavitatea bucală a
pacientului (2,3);
 Se confecționează portamprenta individuală (2,3);
 Are loc amprentarea funcțională a câmpului protetic cu scheletul metalic
în cavitatea bucală, dar și a antagonistului , dacă nu s -a păstrat modelul
realizat pentru st udiu (2,3);
 Se toarnă modelul funcțional (2,3);
 Se confecționează șablonul de ocluzie (2,3);
 Se determină relațiile intermaxilare (2,3);
 Are loc m ontarea în articulator a model elor în pozi ția de intercuspidare
maximă( PIM )(2,3);
 Montarea din ților artificiali re alizând macheta preliminară (2,3);
 Verificarea machetei preliminare în cavitatea bucală și echilibrarea
aceste ia, dacă este necesar (2,3);
 Transformarea machetei finale în corpul dur al protezei prin diverse
tehnici, adaptarea și lustruirea acest eia(2,3);
 Inserția PPMS în cavitatea bucală a pacientului și reechilibrarea
ocluzală( 2,3).

1.3.2. MATERIALE FOLOSITE IN REALIZAREA UNEI PPMS

Există o mare varietate de materiale folosite pentru realizarea PPMS .
La baza acestora sunt aliajele metalice și o gamă diversă de rășini acrilice ,
care, fiecare a re avantaje și dezavantaje.

1.3.2.1. Materiale metalice folosite pentru realizarea scheletului metalic :

 Aliajele nobile – Aurul PLATINAT – sunt folosite pentru realizarea
componentelor metalice ale PPMS de înaltă calitate. Aceste aliaje nobile
au proprietăți sunt biocompatibile, rezistă la coroziune, au un punct de
topire mai scăzut (față de cele nenobile) și de aceea sunt mai ușor de

10
manipulat. Sunt, în general, mai grele decât stelitele și pot fi corodate în
cazuri de bimetali sm. Costurile foarte crescute sunt un impediment în
utilizarea lor (4);
 Aliajele nenobile – cele mai des folosite sunt stelitele adică aliaj ele de
Cobalt -Crom -Molibden. Au proprietăți noncorozive, rezistență
mecanică crescută datorită durității și au un preț a cceptabil, dar în
schimb pot provoca reacții alergice, inflamații la nivel bucal. Aceste
aliaje au temperatura de topire foarte ridicată astfel încât necesită
aparatur ă specială pentru turnare, iar adaptarea pe model, prelucrarea și
lustruirea este dificil ă datorită durității crescute și a contracției de la
răcirea aliajelor ( în urma topirii) (4).

1.3.2.2. Rășinile acrilice cel mai des folosite în prezent sunt :
 Rășinile acrilice autopolimerizabile bicomponente sau
monocomponente predozate ce polime rizează în sistem chimic sub 65
grade Celsius . Din categoria acestora rășinile turnate, cele de la Vertex
sunt cele mai u tiliz ate. Avantajele acestor materiale sunt timpul de lucru
redus, modificările dimensionale sunt mai reduse, repara ția sau r ebazarea
protezelor este u șoară; în schimb pot r ămâne rezidu uri din monomer , care
pot provoca irita ții, diverse alergii (4);

 Rășinile acrilice termopolimerizabile sunt rășini bicompone nte ce
polimerizează la temperatur a de 100°C, după un ciclu bine stabilit .
Polimerizarea durează apr oximativ între 15min și 2 ore, în funcție de
mărimea protezei . Avantajele constau în rezisten ța crescută la fracturi și
abrazii deoarece sunt mai compacte ; repara ția sau rebazarea protezelor
este u șoară ; timpul de lucru este mai îndelungat, necesit ând mai multe
etape și aparatură specifică ră șinii(4);

 PEEK (poli -eter -eter -keton ă) – este o ră șină sintetică , de culoarea
osului , ce este frezat ă cu un si stem CAD/CAM pentr u a ob ține structura
de rezistență a viitoarei proteze parțiale . Avantajele acestui mater ial
sunt: biocompatibilitate a crescut ă, duritatea aproap iată de cea a osului ;

11
se poate folosi în mai multe tipuri de restaurări protetice, este un
material estetic. Dezavantajele constau în faptul că , aceste materiale încă
sunt în stadiul de experimentare , repara ția nu este posibilă și necesită un
sistem de frezare CAD/CAM pentru realizarea produselor finite , ceea ce
le fac e a fi foarte costisitoare (5).

II STOMATOLOGIA CO SMETIC Ă, VARIANTE,
ASPECTE ARTISTICE INSPIRATE DIN ARTA
BIJUTERIILOR

Stomatologia co smetică este, în general, utilizată pentru a se referi la
orice lucrare dentară care îmbunătă țește aspectul (dar nu neapăra t
func ționalitatea) din ților și gingiilor. Se concentrează în primul rând pe
îmbunătă țirea esteticii dentare din punct de vedere crom atic, al pozi ției, al
formei , a dimensiunii, alinierii și aspectul ui general al zâmbetului (6).

2.1. Obiceiurile co smetice cele mai uzuale În medicina dentar ă
sunt :
 adăugarea unui material dentar pe di nți sau gingii , exemple: colarea
material elor compozit e, fațete de por țelan (laminate), coroane , grefe de
gingie (6);
 cosmetizarea invazivă, prin eliminarea stru cturii dentare sau a gingiilor
exemple: enameloplastie, gingivectomie (6);
 cosmetizarea neinvazivă cum ar fi: albirea din ților (bleaching) , albirea cu
laser, depigmentarea gingiilor (6);
 îndreptarea , repozi ționarea dinților și îmbunătă țirea aspectului fe ței cu
ajutorul aparatelor ortodontice fixe sau mobilizabile ca de exemplu:
gutiere Invisalign ®, brackets -uri, aparate ortodontice din ra șini
acrilice (6).

2.2 Trendurile co smeticii

12
Poate că ce l mai interesant trend în stomatologia co smetică la ora
actuală este Digital Smile Design (DSD) (Fig.2) , un procedeu computerizat ce
simulează rezultatul final al tratamentului, permi țând astfel vizualizarea
rezulta telor procedurilor ce urmează a fi efectuate chiar înainte de prima
ședin ță de tratament (7,8) .

(Fig. 2 Aspect de evaluare co smetică computerizată a redimensionării dentare
pentru obținerea unui zâ mbet armonios(7).

Invisalign -ul este un sistem care apar ține tehnicilor ortodontice. Aceste
sisteme îndreaptă dinții folosind o serie de gutiere aproape invizibil e, adesea
denumi te "brackets -i invizibili ". Multe persoane aleg acest sistem deoarece
este mai pu țin evident decât sistemele metalice (Fig. 3)(8,9) .

(Fig. 3: Sistem Invisaline – gutie ră introdusă în cavitatea bucală(8) .

Alte variante mai ieftine ca Invisali gn-ul, ar fi aparatele ortodontice
clasice mobilizabile din acrilat. Aceste aparate pot avea diferite design -uri
artistice și sunt considera te de către pacien ți niște bijuterii care pot fi purtate
oricând și oriunde(Fig.4 )(10) .

13

Fig. 4 Design -ul bazelor acrilice pentr u aparatele ortodontice clasice(10).

Alte lucr ări cosmetice dentare care îmbunăta țesc aspectul feței
saudinților sunt biju teriile dentare.
În cultura hip hop, “grillz -uri” de asemenea cunoscut e sub numele de
fronturi, sunt un tip de bijuterii dentare , în general deta șabilă . Aceste bijuterii
sunt asem ănătoare cu gutiere le dentare , doar că sunt fabricate din metale
nobile , uneo ri decorate cu pietre prețioase . Au început să fie purtate de
artiștii hip-hop în New York la începutul anilor 1980 și sunt la moda și în
prezent (Fig. 6)(11) .

Fig. 6. Bijuterii dentare sub formă de gutiere metalice (11).

În schimb al ți tehniceni a u încercat să experimenteze un ele forme mai
artistice privind conectorii principali ai scheletului metalic , inspirate din
bijuterii. Astfel , amestecul de tehnologie clasică și cea de manufactură
artistică se pot imbina fericit. Se realizează structuri ale protezei scheleta te,
care au individualitate sunt adevărat e bijuteri i, așa cum se prezintă în fig. 7.

Fig. 7. Diferite aspect de conectori principali astistici:a, c. scorpion; b. p ăun(12) .

14

III TEHNOLOGIA ȘI MATERIALELE FOLOSITE
PENTRU REALIZARE A BIJUTERIILOR

2.1.1. TEHNICI DE REALIZARE A BIJUTERIILOR
Cele mai simple și cunoscute tehnici de realizare a bijut eriilor sunt cele
de topire/t urnare, tăiere, sudur ă la cald și sudura la r ece, iar tehnicile mai
avansate au denumirile l or specifice și anume :
 Embossing : tradus ștanțare, cu aceast ă tehnică se po t realiza suprafe țe cu
diferite forme în relief sau șanțuri (Fig. 8)(13, 14,15 );

Fig. 8 Embossing – ștanțare (13).

 Smălțuire – Enameling : această tehnică constă în placarea unui
material metalic nobil cu email uri vitrifiate (por țelan). Aceste
emailuri pot fi transparente, opace sau translucente și pot fi
combinate cu diferite minerale pentru a realiza o varietate de
culori (Fig. 9)(13,14,15 );

Fig. 9. Tehnica de smălțuire – Enameling (14)

15
 Champlevé : este o tehnică de gravare cu care se crează casete de diferite
forme pe suprafa ța metalului și apoi sunt placate cu
email (Fig. 10)(13,14,15 );

Fig. 10. Tehnica de gravare – Champlevé (15).

 Cloisonné : aceast ă tehnică este asemăn ătoare cu Champlevé doar că
acele casete sunt formate prin sudarea unor plăci sau s ârme metalice de
suprafa ța metalului de bază (Fig. 11)(13,14,15 );

Fig. 11 Cloisonné (15).

 Basse -Taille : pr in această tehnică suprafa ța metalului este gravat cu
design -ul dorit apoi toată suprafa ța este placată cu un email transparent
astfel conturul designului fiind vizibil (Fig. 12)(13,14,15 );

Fig. 12 Basse -Taille (14).

16
 Plique -à-jour : aceast ă tehnică este similară cu Cloisonné doar că acele
casete nu au o bază ci doar pere ți astfel creând ni ște rame care apoi sunt
placate cu email (Fig. 13)(13,14,15 );

Fig. 13 Plique -à-jour (14).

 Niello : cu această tehnică se gravează casete de diferite forme pe
suprafa ța metalului și apoi sunt încărcate cu un mix negru de sulf, cupru,
argint sau plumb creând un fel de inlay (Fig. 14)(13, 14,15 ).

Fig. 14 Niello (13)

2.1.2. MATERIALE FOLOSITE PENTRU REALIZAREA
BIJUTERIILOR

Materialele folosite în realizarea unei bijuterii sunt destul de
costisitoare de oarece se folosesc metale nobile, pie tre pre țioase și
semipre țioase. Un alt material important utilizat pentru a crea plac ări ale
design -urilor este sticla topită sau smalțul(16,17) .
Metalele folosite po t fi fâ șii sub țiri, sârme sau pastile de diferite
greută ți pentru topire/turnare . Metalul cel mai des folo sit este aurul din cauza
maleabil ității, ductilită ții, culorii și valorii sale. Fâ șiile de aur pot fi ștanțate
sau g ăurite în mod u șor pe când sârma de aur de obicei se folose ște pentru

17
realizarea lan țurilor sau îmbinarea (legarea) diferitor piese de bijut erii. Dar
pe lângă aur se mai f olosesc metale mai ieftine cum ar fi oțelurile (16,17) .
Pe lângă metalele folosite mai sunt incluse și pietrele
prețioase/ smipre țioase. Diamantele sunt tradi ționale în arta bijuteriilor, având
cea mai înaltă valoare și variaz ă cromatic de la g ălbui la alb albăstrui.
Alte pietre pre țioase folosite sunt rubin ul (roșu), smarald ul (ver de),
safir ul (albastru ) și perle le care de și sunt de origine animală sunt considerate
prețioase. Variante mai ieftine de pietre sunt chrysoberyl (galben/verde ),
topaz ( galben/albastru) și zircon ia (maro /translucent) (16,17) .
Pietrele semipre țioase cele mai cunoscute sunt ametist ul
(violet/purpuriu), granat ul (roșu închis), opal ul (alb lăptos ), aquamarinul
(verde/albăstrui), jadul (verde ), lapis lazul i (albastru) și malachit ul (verde
deschis )(16,17) .

18

PARTEA
SPECIAL Ă

19
4. PARTEA SPECIALĂ

4.1. OBIECTIV E
În această p arte vor fi prezentate tehnicile și materialele folosite în scopul
realizării conectorului principal al unei proteze par țiale mobilizabile sc heletate
cu un aspect artistic inspirat din arta bijuteriilor.
Obiectivele lucrării sunt de a îmbunătă ți aspectul vizual ale PPMS și
acomodarea psihică a pacien ților fa ță de aceste corpuri străine .

4.2. TEHNOLOGIA ȘI MATERIALELE UTILIZATE PENTRU
CONFECȚIONARE A CONECTORILOR PRINCIPALI ARTISTICI

4.2.1. REALIZAREA MODELELOR DE LUCRU

S-au duplic at modelel e de studiu “Form & Function 1” de la firma Bredent GmbH &
Co.KG, Senden , Germania ) în scopul realizării mai multor modele de lucru care vor fi
transformate în diferit e variante de edenta ții prin răzuirea selectivă a din ților(Fig. 15).

Fig.15 Modelel e de studiu Gnato Flex “Form & Function 1” ale firmei Bredent .

20
Pentru duplicarea modelelor s -a folosit siliconul de duplicare “Fegura Sil AD special
A+B” de la Feg uramed ® GmbH (Buchen, Germania ), conformatoare pentru duplica re, un vas
gradat și spatulă (Fig. 16).

Fig.16 A=“Fegura Sil AD special A+B”, B=vasul gradat cu spatula , C= conformatorul cu modelul
pregătit pentru duplicare .

În prima etapă sunt sol idarizate modelele într -un conformator dedicat duplicării, după
care într -un vas gradat se toarnă solu ția de bază și catalizatorul în propor ție de 1/1 și se
amestecă cu o spatulă, pân ă când se omogenizează componentele . Apoi materialul de duplicat
se toarn ă în conformatorul cu modele, până acestea sunt acoperite total. Se folosește măsuța
vibratoare HERTZ40 ® de la firma SIRIO DENTAL Srl (Meldola, Italia) (Fig.17) pentru
compactarea și eliminarea bulelor de aer din material . Timpul de manipulare al materialul ui
de duplicat este de 6 min unte.

Fig.1 7 Măsuță vibratoare HERTZ40 ® de la firma Sirio Dental .

21
După indica țiile producătorului tiparele au fost demulate după 30 de
minute din conformatoare pentru duplicare și pe urmă au fost înlăturate
modelele Gnat o Flex ® “F&F1 ” așa cum se prezintă în Fig. 18.

Fig.1 8 Model maxilar/ mandibular demulat.

În etapa de turnare a modelelor s -a folosit gips de clasa a IV -a HIRO
ROCK ® (Fig1 9) de culoare galbenă produs de către Mutsumi Chemical
Industries Co., Ltd ( Bankocho Yokkaichi , Japonia ). Pentru turnarea efectiv ă
mai sunt necesare : un bol de cauciuc, spatulă pentru malaxat, picur ător din
trusa PK Thomas, m ăsuță vibratoare și conformatoarele (Fig. 19).

Fig.1 9. A=spatulă ceară, B=picurator, C=gips HIRO ROC K® cls.a -IV-a, E=lingură
metalică de malaxat, E=bol cauciuc , F= conformatoarele duplicat .

În bolul de cauciuc s -au pus 200g gips cu 40 ml apă, proporția data de
producător fiind de 100g gips/20ml apă (Fig. 20), apoi a fost malaxată manual
compoziția până la o consistență smântânoasă , după care s-a introdus in

22
vacuumalaxor Motova -100 de la firma BEGO®(Bremen, Germania) timp de 60
de secunde(Fig. 21).

Fig. 20 Prezentarea propor țiilor de apă/gips date de către producător)

Fig. 21 Vacuumalaxarea gip sului HIRO ROCK ® cu Motova100 de la BEGO®

S-a poziționat conformatorul , rezultat după duplicarea modelelor , pe
măsuța v ibratoare, la vibrații medii cu ajutorul picurătorului s -a dirijat gipsul
în toate spațiile negative ale acestuia (Fig.2 2).

Fig.2 2 Turnarea propriu -zisă a modelului de lucru

23

Dup ă 30 de minute modelul a fost înl ăturat din conformator(Fig.23).

Fig.23 Stânga confor matorul, dreapta modelul turnat

Pentru realizarea unui model cu edenta ție întinsă, au fost răzui ți
selectiv dinții până când s -a ajuns la varianta de edenta ție dorită așa cum se
prezintă în Fig.24 .

Fig.24 Răzuirea selectivă a din ților pentru crearea edentației parțiale

4.2.2. ANALIZA MODELULUI LA PARALELOGRAF

În prima etapă la analiza modelului cu paralelograf ul s-a determinat axa
de inser ție și dezinser ție a viitoarei proteze mobilizabile , prin aprecierea
paraleli smului zonelor proximale ale din ților stâlpi cu ajutorul tijei
detectoare (Fig.25 ).

24

Fig.25 Determinarea axei de inser ție/dezinserție a PPMS

Pentru localizarea zonelor retentive unde vor fi plasate bra țele active
ale cro șetelor au fost folosite tijele retentivometre .
De pus alte poze cu joja vestubular

Fig.26 Analiza retentivită ții subecuatoriale

După ce s-a determinat axul de inser ție și zonele retentive, au fost
trasat e liniile ecuatoriale ale din ților stâlpi cu tija de port – mină
grafit (Fig.27) .

Fig.27 Trasarea liniilor ecuatorului protetic

25

4.2.3. DESIGN -UL SCHELETULUI METALIC

După ce a fost efectuată analiza modelului la par alelograf s-a desenat
pe model design -ul componentei metalice . Au fost localizate și desenate cu
roșu pozi țiile șeilor, cu albastru s -a desenat design -ul artistic al conectorului
principal și secundar, iar cu creionul au fost desenate pozi țiile sistemelor de
ancorare(Fig.28 ).

Fig.28 Design -ul scheletului metalic

La finalizarea design -ului au fost efectuate gravările pozi ției marginii
conectorului principal(Fig.29).

Fig.29 Gravarea pozi ției marginii conectorului principal

26

4.2.4. DERETENTIVIZAREA ȘI DUPLICAREA MODELULUI

4.2.4.1. DERETENTIVIZAREA MODELULUI PENTRU DUPLICAT

Modelul a fost preg ătit pentru duplicare, prin deretentivizarea paralelă,
modelată, arbitrară a zonelor de interes, folierea torusului și a rugilor palatine
cu cear ă calibrată de 0,6mm (Fig.30) .

Fig.30 Pregătirea modelului pentru duplicat

27

4.2.4.2. DUPLICAREA MODELULUI

Descrierea etapelor de duplicare se regăsesc în capitolul 4.2.1.pagina 19.

Fig.31 . Etapele de duplicare a modelului

28
4.2.5. REALIZAREA MACHETEI ȘI A TIPARULUI

Pentru modelarea machetei viitoarei componente metalice , în
prima etapă s -a turnat masă de ambalat de la firma ….. în
conformatorul rezultat în urma duplicării modelului deretentivizat .

29

Bibliografie

1. Carte: Dr. Bratu D., Dr.Bratu E., Antonie S. : Restaurarea edentațiilor parțiale
mobilizabile, editura medicala București 2008
2. Carte: Dr.Borțun C., Dr.Popa L., Dr.Țuculescu S. :Tehnologia protezelor pa rțiale și
scheletate , LITO U.M.F. Timi șoara 2000
3. Carte : Gh. Bârsa, I. Postolache : Teh nici de confec ționare a protezelor dentare,
CHIȘINĂU, ȘTIINȚA, 1944
4. Articol web : https://www.slideshare.net/stephaniechahrouk/materials -used-in-
removabl e-partial -denture
5. Articol web : https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1883195815000997
6. Articol web: https://en.wikipedia.org/wiki/Co smetic_dentistry
7. Articol web: https://www.monavaledental.com.au/digital -smile-design -coming -soon –
to-mona -vale-dent al/
8. Articol web: https://www.arizonafamilydental.com/blog/trends -cosmetic-dentistry/
9. Articol web: https://www. invisalign.ro/what -is-invisalign
10. Articol web : http://mendivilorthodontics.com/designs -gallery/acrylic -gallery/designer –
acrylics/ )
11. Articol web : https://en.wikipedia.org/wiki/Grill_(jewelry)
12. Imagini de pe internet:
a.https://www.pinterest.co.uk/pin/45528646215866645
b.https://www.pi nter est.com/pin/333547916138603260/ ,
c.https://www.pinterest.com/pin/45528646209481872/
13. Articol web : http://www.visual -arts-cork.com/jewellery -art.htm#techniques
14. Articol web: https://www.thesprucecrafts.com/getting -started-metal smithing -2050188
15. Web Log : https://blog.perpetuelle.com/editors -picks/enamel -explained -the-art-of-
cloisonne -grand -feu-and-champleve -enamel/
16. Articol web : https://www.craftsy.com/jewelry/article/types -of-metal -for-jewelry/
17. Articol web : https://en.wikipedia.org/wiki/Jewellery