wwww.Licenta -Diploma -Master.com pg. 2 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice… [601152]

Îndrumător pentru
redactarea și
prezentarea lucrărilor
de licență , disertații de
master , articole
științifice sau teze
doctorale

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 2 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Lucrarea " Îndrum ător pentru redactarea și
prezentarea lucrărilor de licen ță, diserta ții de master ,
articole științifice sau teze doctorale " a fost lansata
initial cu ocazia Targului Educational 2009.
Editia de fata, revazuta si adaugita, a fost înregistrat a la
Biblioteca Na tional a a României având codul ISBN 978 -973-0-
17885 -2.

Afla inaintea profesorul ui tau daca textul tau este original sau plagiat .
DetectarePlagiat.ro va pune la dispozitie cel mai performant Program de Detectie a P lagiatului
avand peste 120.000 utilizatori si fiind utilizat in majoritatea Universitatilor din Romania si R.
Moldova.

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 3 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Introducere
Capitolul 1. Cadrul general
1.1. Recomandări stilistice
1.2. Exigențe etice
Capitolul 2. Str uctura lucrării de lice nță/disertație
2.1. Coperta
2.2. Pagina de titlu
2.3. Cuprinsul
2.4. Lista abrevierilor utilizate, lista tabelelor, graficelor, ilustrațiilor
2.5. Introducerea
2.6. Conținutul propriu -zis al lucrării, pe capitole, subcapitole, subpuncte
2.7. Anexe
2.8. Bib liografia lucrării
2.9. Declarație de conformitate și originalitate
Capitolul 3. Reguli de redactare a lucrării de licență/disertație
3.1. Reguli de formatare a lucrării de licență/disertație
3.1.1. Reguli de formatare a textului
3.2. Reguli de punctuație
Capitolul 4. Reguli de citare
4.1. Citarea unei cărți
4.2. Citarea unui articol
4.3. Publicații WEB și alte surse electronice
Capitolul 5. Redactarea articolelo r științifice
5.1. Conținutul articolului
5.2. Formule și figuri
5.3. Prescurtări
5.4. Punctuația
Capitolul 6. Redactarea proiectelor de cercetare științifică (tezelor de
doctorat)
6.1. Formatul coperții
6.2. Structura proiectului
Capitolul 7. Elaborarea și redactarea referatelor doctorale
7.1. Elaborarea referatului doctoral
7.2. Redactarea referatului
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 4 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Anexa 1. Coperta cartonată a lucrării
Anexa 2. Pagina de titlu a lucrării
Anexa 3. Exemplu de cuprins
Anexa 4. Exemplu list ă abrevieri, lista tabelelor
Anexa 5. Exemplu lista schemelor, lista figurilor
Anexa 6. Exemplu de bibliografie
Anexa 7. Exemplu declarație privind originalitat ea lucrării

Introducere

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 5 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Fara a minimaliza utilitatea folosirii lucrărilor de specialitate – regăsite sub
forma de „ghid” sau „îndrumar” – având ca subiect elaborarea si redactarea textelor
științifice, in cadrul căror a se include si o lucrare de licență, prezentul material se
dorește a fi o sinteza a cerințelor minimale de tehnoredactare, obligatorii de respectat
de orice student care urmărește sa realizeze lucrarea de licență la standardele impuse
de calitate. Evident ca studentul, sub îndrumarea profesorului conducător, va
parcurge etapele demersului logic de creare a „produsului științific” ce se
concretizează sub forma lucrării de licență.
Rolul proiectelor de licență este de a sintetiza și de a prezenta faptic, printr -un
studiu de caz, competențele dobândite de absolvent și conforme cu planul de
învățământ specific domeniului și specializării absolvite.
Proiectele de licență trebuie să reflecte calitățile (aptitudinile) absolventului în
ceea ce privește rezolva rea unor probleme ridicate de practica curentă.
Îndrumătorul privind redactarea și prezentarea lucrărilor de licen ță și de
disertație, articole științifice si teze doctorale este structurat în șapte părți distincte,
astfel:
Capitolul 1. Cadrul general
Capi tolul 2. Structura lucrării de licență/disertație
Capitolul 3. Reguli de redactare a lucrării de licență/disertație
Capitolul 4. Reguli de citare
Capitolul 5. Redactarea articolelor științifice
Capitolul 6. Redactarea tezelor de doctorat
Capitolul 7. Elabo rarea si redactarea referatelor doctorale

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 6 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Capitolul 1. Cadrul general

1.1. Recomandări stilistice
Lucrarea licență/disertație trebuie redactată într -un limbaj impersonal,
caracteristic lucrărilor de cercetare (nu se va utiliza persoana I -a singula r sau plural).
Lucrarea trebuie să fie clară și concisă. Informațiile se vor prezenta coerent și corect,
într-o structură logică.
Se va acorda atenția cuvenită eliminării greșelilor gramaticale și de editare.
Pentru verificarea greșelilor de editare select ați textul lucrării de licență și selectați
limba Română [Tools – Language – Set Language…] și ulterior [Tools – Spelling and
Grammar…]. Pentru a scrie corect puteți consulta dicționarul explicativ al limbii
române ( http://dexonline.ro/ ).
Înainte de se mnele de punctuație (virgulă, punct, punct și virgulă, două
puncte) nu se lasă spațiu. După semnele de punctuație se lasă întotdeauna spațiu.
După deschiderea și respectiv înainte de închiderea unei paranteze (indiferent dacă
este paranteză dreaptă sau rot undă) nu se lasă spațiu.
Termeni si fraze de evitat
Următoarele expresiile și cuvintele ar fi indicat sa fie evitate:
 adverbe: sunt utilizate de cele mai multe ori abuziv;
 glume sau jocuri de cuvinte: nu își au locul într -o lucrare de licență;
 „bun”, „ră u”, „frumos”, „stupid”, „grozav”, etc.: folosiți cuvinte sau fraze
precise când evaluați calitatea unei metode (exemplu: metoda A necesită mai
puține materiale în comparație cu metoda B);
 „perfect”: nimic nu este perfect;
 „astăzi”: astăzi este ziua de ie ri a zilei de mâine;
 „curând”: cât de curând? (deseară? În următorii 10 ani?);
 „pare să arate”: ceea ce contează sunt faptele;
 „diferit”: diferit față de ce? Cât de diferit?;
 „mulți”: termen vag (cât de mulți?);
 „probabil”: se folosește doar ca termen statistic.
 „evident”: termen vag (evident pentru toată lumea?)
 „împreună cu”: folosește doar „cu”;
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 7 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.  „aceasta”, „aceea”: se poate face referire la subiectul propoziției anterioare,
întreaga propoziție anterioară, întregul paragraf anterior, etc.;
 „eu vo i descrie”: textul trebuie scris la impersonal;
 „trebuie”, „ar trebui”: cine spune asta?
 „puțin (e)”, „cel mai mult”, „toate”, „toți”, „oricare”, „fiecare”: trebuie
folosite cu
Atenție. O lucrare de licență trebuie să transmită o informație precisă.

1.2. Exigente etice
Lucrarea trebuie să reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice vor
fi menționate în lista de referințe. Contribuțiile de sprijin din partea altor persoane
sau instituții vor fi menționate la „Mulțumiri”.
Plagiatul reprezintă un act de contrar conduitei academice. Prin plagiat se
înțelege utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, fără menționarea sursei.
Reprezintă plagiat și preluarea fără citare a figurilor, tabelelor și schemelor.

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 8 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Capitolul 2. S tructura lucrării de licență/disertație

Lucrarea de licență/disertație este structurată pe capitole, subcapitole,
subpuncte și cuprinde următoarele componente obligatorii :
1. Copertă (Anexa 1).
2. Pagina de titlu (Anexa 2).
3. Cuprins. (Anexa 3.)
4. Lista abrevieril or utilizate, lista tabelelor, graficelor, ilustrațiilor (Anexa 4,
Anexa 5) (dacă este cazul), în funcție de specificul lucrării, se va include o listă
cu abrevierile utilizate, precum și cu tabelele statistice, graficele, ilustrațiile
existente în lucrare – cu numele și pagina la care se găsesc).
5. Introducere – conține elemente precum: importanța problemei, motivația
alegerii temei, gradul de noutate a temei prin analiza istoriografiei problemei
(cronologic sau pe direcții și tendințe istoriografice) și pre zentarea izvoarelor
accesibile, obiectivele generale ale lucrării, metodologia folosită, structura
lucrării.
6. Conținutul propriu -zis, pe capitole, subcapitole, subpuncte – în funcție de
planul de redactare a lucrării convenit cu coordonatorul științific.
7. Concluzii – cele mai importante rezultate ale cercetării, opinia personală
privind rezultatele obținute în lucrare, direcții viitoare de cercetare legate de
tema abordată.
8. Anexe – Dacă este cazul, vor fi incluse tabele, grafice, ilustrații (la care s -a
făcut referire cel puțin o dată în textul lucrării).
9. Bibliografie (Anexa 6) – lista tuturor surselor de informație utilizate de către
absolvent pentru redactarea lucrării de licență/disertație.
10. Declarație de conformitate și originalitate (Anexa 7) (daca este c azul) –
declarație pe propria răspundere a absolventului, datată și semnată în original,
din care să rezulte că lucrarea îi aparține, nu a mai fost niciodată prezentată și
nu este plagiată.
2.1. Coperta
Coperta fiecărei lucrări de licență/disertație va cup rinde următoarele
elemente:

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 9 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.  Numele universității;
 Numele facultății;
 Numele specializării;
 Conținutul lucrării (lucrare de licență/disertație);
 Titlul științific și numele coordonatorului;
 Numele candidatului;
 Locul unde se află universitatea;
 Anul re alizării lucrării;
Atât pe copertă, cât și pe pagina de titlu din interior, îndrumătorul științific va
fi menționat după modelul:
Îndrumător științific:
lect. Univ. Dr. Ion Popescu

Și nu precum în formele (greșite!) de mai jos:
Îndrumător Științific,
Lect. Univ. Dr. Ion Popescu
Sau
Îndrumător științific:
Lect. Univ. Dr. Ion Popescu
Informațiile care trebuie să apară pe coperta lucrării de licență sunt prezentate
în Anexa 1.

2.2. Pagina de titlu
Informațiile care trebuie să apară în pagina de titlu a lucrării de licență sunt
prezentate în Anexa 2.
Pagina de titlu va reproduce coperta, plus titlul lucrării de licență/disertație.
Dacă un titlu ocupă mai mult decât un singur rand, el va fi fragmentat în
sintagme coerente, logice. De exemplu, un titlu precum: Atitudini ale oamenilor politici
români în problema națională între cele două războaie mondiale , va fi fragmentat în modul:

ATITUDINI ALE OAMENILOR POLITICI ROMÂNI
ÎN PROBLEMA NAȚIONALĂ
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 10 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. ÎNTRE CELE D OUĂ RĂZBOAIE MONDIALE
Și nu precum în exemplele negative de mai jos:
ATITUDINI ALE OAMENILOR POLITICI ROMÂNI ÎN PROBLEMA
NAȚIONALĂ ÎNTRE CELE DOUĂ ATITUDINI ALE OAMENILOR POLITICI
Sau
ROMÂNI ÎN PROBLEMA NAȚIONALĂ ÎNTRE
CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE

2.3. Cup rinsul
Lucrarea de licență/disertație va avea un cuprins care să conțină titlurile
tuturor capitolelor si subcapitolelor însoțite de numărul paginii la care începe fiecare
capitol (a se vedea exemplul din Anexa 3);
Titlurile lucrării vor fi subordonate conform algoritmului 1., 1.1,1.1.1, 2., 2.1,
2.1.2, 3., 3.1, 3.1.2, ș.a.m.d.
Titlurile de capitole (deci cele care au doar cifra araba) vor fi centrate , vor avea
dimensiunea de corp 16 bold majuscule și vor fi plasate la 3 rânduri distanță (spați u
alb) față de marginea de sus a paginii. Titlurile imediat subordonate (deci cele cu 1.1,
1.2 etc.) vor fi, de asemenea, centrate , vor avea dimensiunea de corp 14 bold
majuscule și vor fi plasate la două rânduri distanță față de finalul textului care le
precedă și la un rand distanță de textul de sub ele. Titlurile subordonate de rang 3
(adică cele cu 1.1.1, 1.1.2 etc.) vor avea dimensiunea de corp 12 bold litere de rând,
vor fi plasate la nivelul alineatului („tab “) , la un rand alb distanță față de textu l
anterior și fără nici un rând alb față de textul de sub ele. În cazul că subordonarea
ajunge la rangul 4 (deci cu 1.1.1.1), scalarizarea va fi:
rangul I: 1. TITLU cu corp 16 bold majuscule centrat;
rangul II: 1.1. SUBCAPITOL cu corp 14 bold majus cule centrat;
rangul III: 1.1.1. Subcapitol cu corp 12 bold de rand centrat;
rangul IV: 1.1.1.1. Sub -subcapitol cu corp 12 bold de rand la „tab “.

2.4. Lista abrevierilor utilizate, lista tabelelor, graficelor, ilustrațiilor
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 11 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.
Lista abrevierilor – în cazul în care lucrarea de licență conține abrevieri
acestea trebuie definite. Se poziționează înaintea textului propriu -zis și se ordonează
alfabetic, conform uzanțelor:
 ac. = acuzativ
 adj. = adjective
 adv. = adverb
 conj. = conjunctiv
 conjcț. = conjuncți e
 ind. = indicative
 m. = masculine
 pl. = plural
 sg. = singular
 vb. = verb
 voc. = vocative
 Ac. Rom. = Academia Română
 ALR = Atlasul lingvistic român, 1938 și urm.
 CL = Cercetări de lingvistică, 1956 și urm.
 SCIV = Studii și cercetări de istorie veche, 1950 și urm.
Lista de abrevieri va urma după cuprins (Anexa 4).
Lista tabelelor – în cazul în care lucrarea de licență conține tabele, acestea vor
fi prezentate după cuprins sau după lista de abrevieri sau după lista de figuri (în
funcție des structura fiecărei teze) sub forma unei liste care conțin numărul ±
denumirea tabelului și numărul paginii la care se află acesta (Anexa 4).
Lista graficelor – în cazul în care lucrarea de licență conține figuri (imagini,
grafice) acestea vor fi prezentate după cuprins sau după lista de abrevieri, sub forma
unei liste care conțin numele figurii și numărul paginii la care se află acesta (Anexa
5). Numerotarea figurilor se poate realiza:
 Liniar pentru întreaga teză: prima figură din teza va Figura 1, urmând
numerotarea figuri lor în ordinea referirii ale acestora în text.
 Secvențial: figurile se numerotează în funcție de numărul capitolului și
ordinea apariției în capitol (exemplu: Figura 2.3 – a treia figură din capitolul
doi).
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 12 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. 2.5. Introducerea
Introducerea reprezintă aproxi mativ 10 -15% din volumul total al lucrării și
trebuie să fie un argument, bine fundamentat, al cercetării realizate. Ea este, cu
siguranță, partea cea mai importantă dintr -o lucrare de diplomă sau de masterat,
pentru că trebuie să se constituie într -un rez umat al întregului conținut al lucrării și
să producă un impact puternic asupra celor care vor să se familiarizeze cu lucrarea.
Introducerea trebuie să atragă atenția comisiei/cititorului, să explice sensul,
importanța temei ce va fi abordată și să justif ice alegerea ei. Ea trebuie să cuprindă o
descriere selectivă a conținutului lucrării (pe capitole), să precizeze dificultățile cu
care s -a confruntat candidatul în abordarea temei de cercetare, precum și
metodologia folosită. Este neapărat necesar ca intr oducerea să prezinte punctul de
vedere critic al autorului (ce aduce nou cercetarea), în raport cu alte puncte de vedere
cunoscute în același domeniu. În general, se evită citatele și trimiterile la subsol în
introducere.
Motivația alegerii temei și import anța acesteia trebuie să cuprindă elemente
precum: obiectivele cercetării desfășurate, descrierea detaliată și clară a procesului de
cercetare, importanța cercetării pentru sfera cunoașterii, precum și modalitățile de
identificare (cuantificare) a rezultat elor cercetării. Dacă demersul științific este unul
cu caracter preponderent practic, atunci se impune precizarea distinctă și clară a
etapelor parcurse pentru realizarea efectivă a lucrării.
Cele două sec țiuni de mai sus pot fi integrate într -una singură.
Esența și conținutul cercetării derulate de către student trebuie să se
regăsească la nivelul fiecărui capitol din cadrul lucrării.
Mulțumirile (către persoane sau instituții) presupun o redactare specială, cu
chenar mai mare decât restul paginilor, de obicei la centrul paginii. Nu sunt
obligatorii. Sunt expresia atât a recunoștinței față de o persoană (eventual profesorul
coordonator) sau de o instituție (universitatea, o bibliotecă, o firmă etc.) față de care
candidatul se simte în mod special îndatora t pentru ajutorul primit, cât și a
recunoașterii, pe această cale, a unor merite speciale. Ultimul capitol al lucrării se
recomandă a fi alocat formulării concluziilor generale ale cercetării întreprinse,
precum și propunerile inițiate de student, ca urmar e a concluziilor conturate.
Secțiunea Introducere NU se notează ca și capitol!

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 13 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. 2.6. Conținutul propriu -zis al lucrării, pe capitole, subcapitole, subpuncte

Capitole in funcție de specialitate, tematica, lucrarea de licență/disertație
poate conține într e 3 și 6 capitole numerotate crescător, fiecare putând să aibă, în
partea finală, o secțiune de concluzii, care să sintetizeze informațiile și/sau
rezultatele prezentate în cadrul acelui capitol. Fiecare capitol va fi scris pe pagina
separata, iar subcapit olele in continuare.
Conținutul este partea cea mai consistentă a corpului lucrării (circa 75 -80%).
Există mai multe tipuri de lucrări: lucrări de sinteză/de compilație (care trec în
revistă rezultatele unei vaste cercetări științifice într -un anumit domen iu), lucrări
aplicative (în care primează o aplicație practică) și lucrări teoretice (în care
primordială este o investigație de natură teoretică). Toate aceste tipuri presupun
modalități diferite de abordare.
În funcție de tipul de lucrare, ponderea secț iunilor poate fi diferită. Astfel, o
lucrare aplicativă va insista mai mult asupra metodei decât asupra rezultatelor.
Contează mai mult modul cum a fost concepută aplicația decât funcționalitatea ei.
Într-o lucrare de orientare teoretică, mai dezvoltată va trebui să fie secțiunea de
rezultate, unde se scoate în evidență contribuția originală a candidatului, decât
secțiunea de metode, care poate fi o trecere în revistă a arsenalului teoretic ce
constituie eșafodajul dezvoltării temei.
În partea teoretică a lucrării se vor prezenta principalele teorii privind
cercetarea întreprinsă, precum și contribuția proprie a candidatului, care poate consta
în noi interpretări, conexiuni sau – de ce nu? – În avansarea unei teorii originale.
Această parte a tezei trebuie să demonstreze capacitatea candidatului de a selecta
cele mai relevante surse bibliografice și de a -și formula propriul punct de vedere
asupra subiectului studiat.
Dacă există o parte practică a lucrării, aceasta (inclusiv anexele) nu trebuie să
depășească 50% din numărul total al paginilor. Ea va fi o ilustrare a teoriei expuse
anterior.
Este necesar ca lucrarea, în conținutul ei, să aibă o organizare logică prin
înlănțuirea capitolelor și să demonstreze capacitatea absolventului de a aplica în mod
creati v cunoștințele teoretice dobândite, precum și de a selecta sursele bibliografice
relevante și consacrate în domeniul cercetat. În niciun caz lucrarea nu va fi o înșiruire
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 14 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. de citate din diverși autori, oricât de valoroși și de relevați pentru tema propusă a r
putea fi aceștia.
În selectarea surselor bibliografice, candidatul trebuie să acorde atenție și
actualizării datelor, deoarece unele lucrări citate pot fi depășite. Raportarea la date
prea vechi poate fi depunctată de comisie. Actualizarea, implicit folo sirea celor mai
recente date, presupune că absolventul este la curent cu ceea ce este nou în domeniu.
Concluziile lucrării – în această parte a lucrării de licență/disertație se
regăsesc cele mai importante concluzii din lucrare, opinia personală privind
rezultatele obținute în lucrare, precum și potențiale direcții viitoare de cercetare
legate de tema abordată. În economia lucrării, această parte este la fel de importantă
ca și introducerea, fiind într -o relație de complementaritate cu aceasta. Dacă
introd ucerea pleacă de la un aspect general și ajunge la unul particular, concluziile
parcurg drumul invers, de la particular la general. Ele rezumă rezultatele cercetării și
importanța lor în raport cu stadiul actual al temei cercetate. Se va evita intrarea în
detalii, care, de altfel, se găsesc în conținutul lucrării.
Concluziile evidențiază complexitatea cercetării, indică posibilele cercetări
viitoare, plecând chiar de la neîmplinirile lucrării prezentate și oferă un comentariu
personal despre rezultatele ce rcetării, în raport cu obiectivele propuse, enunțate în
introducere.
Concluziile lucrării NU se numerotează ca și capitol!

2.7. Anexe
Anexele pot conține ilustrații suplimentare (fotografii, figuri, desene, tabele,
grafice, hărți etc.) sau alte materiale relevante pentru studiul întreprins și au rolul de
a aduce o informație originală și pertinentă. Unele dintre acestea se pot insera și în
text, dar cu măsură (lucrarea nu se poate reduce la o alăturare de materiale non –
textuale, așa cum nu poate fi o alătu rare de citate din diverși autori). Dacă materialele
(tabele și figuri) se inserează în text, este necesară o listă a lor. Sub materialele non –
textuale se așază un text explicativ, redactat cu font mai mic (ex.: Fig. 5 + text/Tabelul
7 + text ). Ca anexă, p oate apărea și un glosar al termenilor speciali folosiți în lucrare.
Tot în această parte a lucrării pot apărea texte considerate foarte importante
pentru clarificarea unor puncte din argumentația lucrării, dar a căror inserare în
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 15 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. textul propriu -zis ar oc upa un spațiu prea mare (de exemplu, textul unei legi sau al
unui alt act cu caracter normativ). Atenție însă la întinderea lucrării! Anexele nu pot
reprezenta mai mult de 10 -15% din lucrare.
Secțiunea Anexe NU se notează ca și capitol!

2.8. Bibliografia lucrării
Acesta este ultima parte a lucrării și va conține lista tuturor surselor de
informație utilizate de către absolvent pentru redactarea lucrării de licență.
Bibliografia nu se va numerota ca și capitol al lucrării. Prezentarea bibliografiei va fi
prezentata in capitolul 3.
Bibliografia NU se numerotează ca si capitol!
2.9. Declarație de conformitate și originalitate
Declarația de răspundere standard (daca este cazul) – lucrarea de licență va
conține o declarație pe propria răspundere a absolventului, datată și semnată în
original, din care să rezulte că lucrarea îi aparține, nu a mai fost niciodată prezentată
și nu este plagiată („care a fost însușit integral sau parțial de la altcineva și prezentat
drept creație personală”). (Anexa 7).

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 16 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Capitolul 3. Reguli de redactare a lucrării de licență/disertație

3.1. Reguli de formatare a lucrării de licență/disertație
3.1.1. Reguli de formatare a textului

 Formatul paginii : A4 ([File – Page setup… – Paper]);
 Marginile paginii ([File – Page setup… – Margins]):
Sus (Top): 3 cm
Jos (Bootom): 2 cm
Stânga (Left): 2 cm
Dreapta (Right): 2 cm
 Spațiere între rânduri – textul va respecta o spațiere între rânduri de 1,5 linii
(Format ->Paragraph ->Line spacing -> 1,5 lines);
 Spațiile de dinainte sau de după semnele de punctuație (blancuri). Se lasă
spațiu liber după:
 virgulă cuvânt, cuvânt
 punct cuvânt. Cuvânt
 semnul întrebării cuvânt? Cuvânt
 semnul exclamării cuvânt! Cuvânt/cuvânt
 două puncte cuvânt: cuvânt
 punct și virgulă cuvân t; cuvânt
 puncte de suspensie cuvânt… cuvânt/Cuvânt
Se lasă spațiu liber atât înainte, cât și după:
 linie de pauză cuvânt – cuvânt
Nu se lasă spațiu liber în cazul semnelor:
 cratimă cuvânt -cuvânt
 ghilimele „cuvânt” «cuvânt»
(ghilimelele ascuțite/ franceze se folosesc pentru a intercala un citat
în alt citat)
 paranteze (cuvânt) [cuvânt]
 bară oblică cuvânt/cuvânt
 Alinierea textului în cadrul paragrafelor – textul din cadrul paragrafelor

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 17 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. normale va fi aliniat între marginile din stânga și dreapta ( justified). Primul
rând al fiecărui paragraf va avea o indentare de 1,5 cm (Format -> Paragraph –
> Indentation -> Left). Excepție fac titlurile capitolelor, care pot fi aliniate
centrat, precum și etichetele tabelelor și figurilor (a se vedea explicațiile de
mai jos);
 Font – fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, cu
dimensiunea de 12 puncte, utilizând diacriticele specifice limbii în care este
redactată lucrarea (ă, ș, ț, î, â – pentru limba română);
 Numerotarea paginilor – numerotarea pagi nilor se face începând cu pagina
de titlu, până la ultima pagină a lucrării, dar numărul paginii apare doar
începând cu Introducerea. Numărul de pagină se inserează în subsolul
paginii, centrat.
 Antetul paginii (daca este cazul) – apare începând cu intro ducerea și va
conține numele absolventului (în stânga) și titlul capitolului (în dreapta);
 Tabele – tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul
capitolului, iar cea de a doua reprezentând numărul tabelului din capitolul
respectiv. Fiec are tabel are număr și titlu, care se menționează deasupra
tabelului, aliniat la marginea din dreapta. Dacă este cazul, sursa datelor se
precizează sub tabel, aliniat între marginile din stânga și dreapta (justified),
indicând în mod obligatoriu numele aut orului (lor), lucrarea (cartea), editura,
anul, pagina sau adresa de Internet completă;
 Figuri – figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran) se
numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea de a
doua fiind num ărul figurii din capitolul respectiv; fiecare figură are număr și
titlu, care se menționează sub figură, centrat; dacă este cazul, sursa figurii se
indică pe rândul imediat următor, justified, indicând numele autorului (lor),
lucrarea (cartea), editura, an ul, pagina sau adresa de Internet completă;
 Note de subsol, citate, mottouri . În notele de subsol pot apărea precizări,
comentarii (uneori polemice) și cel mai frecvent surse bibliografice. Notele de
subsol ( footnotes ) se realizează pe calculator prin suc cesiunea: Insert, Reference,
Footnote , după ce s -a fixat cursorul în text în locul unde vreți să apară nota de
subsol. Din setarea calculatorului ele au font 10. În notele de subsol (atunci
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 18 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. când se referă la o sursă bibliografică), în afara celor menționat e la
bibliografie, se adaugă și numărul paginii/paginilor .
Pentru simplificarea notelor de subsol, se folosesc, în practica redactării unei
lucrări științifice, o serie de notări cu caracter internațional, unele dintre ele abreviate
(scrise cu caractere i talice):
 Op. Cit. (lat. opus citatum = opera citată ) se folosește pentru a cita o
singură lucrare a unui autor. Prima oară, trimiterea se face în
întregime, iar a doua oară se folosește: Op. Cit. , [pagina/paginile] ;
 Idem (lat. același ) se folosește în ca zul în care autorul este același ca în
nota precedentă, dar este citat cu altă lucrare. Idem substituie numele
autorului: Idem , [numele lucrării], [pagina/paginile] ;
 Ibidem (lat. tot acolo, în același loc ) apare atunci când există trimiteri
succesive la a celași autor și aceeași lucrare: Ibidem , [pagina/paginile] .
Dacă între prima trimitere și următoarea s -a intercalat o altă notă,
mențiunea Ibidem nu mai este valabilă;
 Apud (lat. după, la ) se întrebuințează când se citează un autor citat de
un altul (surs ă de mâna a doua);
 Cf. (lat. confer = compară ) se folosește pentru a indica o comparație între
paragrafe diferite de izvoare, între puncte de vedere diferite sau
asemănătoare.
Dacă citatul nu depășește 3 -4 rânduri, poate fi inclus în corpul textului cu
ghilimele. Dacă citatul este mai mare de 4 rânduri, el va constitui un text separat, cu
spațiul dintre rânduri micșorat, plasat mai în interiorul paginii față de restul textului
și eventual cu corp de literă (font) mai mic. În acest caz, nu se folosesc ghil imelele.
Lucrarea în totalitate sau fiecare capitol în parte poate folosi mottouri, care
sintetizează, uneori într -o formă memorabilă, ideea centrală din lucrare/capitol.
Numele autorului se așază sub motto și nu se face trimitere la subsol. Un motto se
redactează cu indentație mai mare (de la jumătatea paginii), la un rând, eventual cu
litere italice sau cu font mai mic și se așază sub titlu.
 Bibliografia – se structurează pe următoarele paliere: materiale tipărite (cărți
și capitole în cărți, articole și lucrări conferințe tipărite) și surse electronice
(articole și lucrări conferințe disponibile on line, site -uri consultate). Aceste
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 19 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. liste bibliografice se vor ordona alfabetic și vor respecta următoarele reguli de
redactare:
1. Carte cu un singur autor
2. Carte cu mai mulți autori
3. Capitol din carte
4. Documente ale unor organizații, la care s -a avut acces on -line:
5. Articol dintr -o revistă la care s -a avut acces direct, a fost consultată forma tipărită a
revistei
6. Articol dintr -o revistă la care s -a avut acces on -line
Toate aceste aspecte sunt exemplificate pe larg in capitolul 4.

3.2. Reguli de punctuație

1. O regulă foarte generală de folosire a virgulei este că un cuvânt/grup de
cuvinte/propoziție se pune întotdeauna între virgule dacă se poate omite, fără a
afecta sensul general al propoziției sau al frazei.
2. Nu se folosește virgulă între cuvinte sau propoziții coordonate prin și,
sau/fie/ori . Drept urmare, nu se folosește virgulă înainte de abrevierea etc., care
înseamnă et cetera/et caeter a (și ceilalți/și celelalte).
3. Se va pune virgulă înainte de dar, ci, însă, iar, dimpotrivă , din contră/din
contra , precum și înainte de deci, așadar, prin urmare, în concluzie, în consecință .
4. Nu se așază între virgule conjuncții adversative și conc luzive ca: însă, deci ,
dar se pun între virgule așadar, prin urmare, în concluzie, în consecință, precum și
structuri adverbiale de tipul: totuși , cu toate acestea , de altfel .
5. Se folosește obligatoriu virgula înainte de un adverb/locuțiune adverbială
cu caracter explicativ, de tipul: adică, anume, și anume, cu alte cuvinte, mai bine –
zis, mai bine -spus .
6. Vorbirea indirectă intercalată în vorbirea directă (de exemplu, un citat) stă
între virgule, eventual linii de pauză:
„Globalizarea și regionalizarea ,” se afirmă în lucrarea
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 20 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. menționată, „evoluează în cadrul unui accentuat proces de
interdependență și de concurență pe o piață internațională tot mai
exigentă.”
7. Semnul punct și virgulă se folosește:
 pentru a despărți idei distincte în cadrul aceleiași fraze:
O politică agresivă de prețuri la achiziția de inputuri, corelată cu
o politică discreționară de prețuri pentru produsele finale, poate avea
efecte semnificative asupra puterii de cumpărare, calității vieții și
nivelului de trai; exploatarea discre ționară a resurselor locale poate
avea consecințe în plan ecologic, dar și social.
 pentru a evita ambiguitatea de interpretare:
Nu trebuie să aprofundăm prea mult ca să vedem greșeala; ca s-
o corectăm însă e nevoie de timp.
8. Semnul două puncte se folo sește:
 când urmează o enumerație, eventual după cuvinte precum: precum, ca,
următorii/următoarele, de exemplu, de pildă, cum ar fi
 când urmează un citat, mai ales după un verb al zicerii:
Documentul precizează: „Curtea Europeană de Justiție este
compete ntă pentru toate litigiile apărute între statele membre referitoare
la interpretarea sau aplicarea Convenției.”
 când un cuvânt/grup de cuvinte reia cele spuse anterior (structuri apozitive):
Trebuie rezolvată o problemă majoră : poluarea mediului.
9. Dacă dintr -un citat se elimină un fragment considerat irelevant (trunchierea
citatului), acest lucru se reprezintă prin puncte de suspensie cuprinse între paranteze
drepte: […]. Atenție la posibilele distorsiuni de sens ale textului citat prin trunchiere!
Pentru a asigura standarde minime de calitate, țările din regiune
au folosit sistemul acreditării, după modelul american. Se pune acum
problema de a se crea […] sisteme de management al calității în fiecare
instituție, coordonate de o agenție centrală.
10. Dacă se omite partea inițială a unui citat și, prin urmare lipsește un cuvânt
absolut necesar pentru înțelegerea textului, el se așază între paranteze drepte în
interiorul citatului:

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 21 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. „[Economia] va avea de suferit ca urmare a acestor fenomene.”
11. Disjuncția (sau) se poate indica prin bară oblică, care nu este precedată sau
urmată de blanc.
Cuprins/sumar
12. Cratima ocupă jumătate dintr -un blanc și stă între cuvinte, fără blancuri, pe
când linia de pauză ocupă tot spațiul unui blanc și stă între blan curi:
Dându -l (cratimă)
Cuvânt – cuvânt (linie de pauză)
13. În cazul scrierii unor intervale spațiale sau temporale, cratima dintre
elemente ține locul cuvintelor între… și , deci este o exprimare pleonastică dacă se
folosește între înainte de cele do uă elemente relaționate prin cratimă:
Între 1993 și 1995 sau în perioada 1993 -1995
(nu: între 1993 -1995)
14. Se va evita folosirea parantezelor în paranteze (al doilea rând de paranteze
fiind eventual înlocuit cu linii de pauză), ca și frazele complet în chise în paranteze;
dacă însă acestea din urmă par uneori de neocolit, punctul final se va plasa înainte de
închiderea parantezei.
15. Se va evita dublarea (și, în orice caz, triplarea) semnelor de punctuație
(punct sau virgulă după „?” sau „!”); în nici un caz nu se va pune virgula înainte de
linia de pauză ori de paranteză.
16. Semnul de punctuație final (punct, puncte de suspensie, semnul exclamării
și al întrebării) stă înainte de ghilimele dacă textul între ghilimele constituie un tot și
după ghilime le când textul reprodus e integrat în frază:
„Argumentul e nefondat,” spune criticul.
Criticul spune că argumentul e „nefondat”.
17. Citatul în citat se va organiza grafic în următoarea ordine a ghilimelelor:
ghilimele rotunde jos („) – ghilimele ascuțite /franceze («») – ghilimele rotunde sus
(”). Citatul din citat nu va fi niciodată un titlu sau un nume de instituție, care se scriu
cu litere italice, boldate sau subliniat.
Se afirmă în document: „Ca rezultat al Tratatului Uniunii
Europene, al cărui Artic ol B se referă la noțiunea de «cetățenie a
Uniunii» ca la un obiectiv de atins, aceasta idee a devenit o nouă
parte a Tratatului CE.”
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 22 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. 18. Când trimiterile bibliografice sunt făcute în continuarea fragmentului citat
în textul continuu, ele se închid între p aranteze, iar punctul stă după paranteze.
“Pe plan conceptual, convergența instituțională poate fi asociată
procesului de europenizare , în sensul definirii acestuia din urmă ca o
transpunere a acquisului comunitar și a structurilor instituționale
europene la nivel național (Kerry Howell, 2004). ”

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 23 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Capitolul 4. Reguli de citare

Trimiterile bibliografice (referințele bibliografice sau notele subsolice) se
înscriu automat, în subsolul fiecărei pagini si nu la sfârșitul lucrării. Numerotarea
acest ora se face cu cifre arabe, începând pe fiecare pagina cu cifra 1.
Notele de subsol se tehnoredactează cu Font Times New Roman , Style Regular ,
Size 10, Line spacing Single , Alignment Justified .
4.1. Citarea unei cărți
Carte cu un singur autor
Exemplu:
Kotl er, Ph. (2004), Zece păcate capitale de marketing, Editura CODECS,
București.

Carte cu mai mulți autori
Exemplu:
Cătoiu, I., Teodorescu, N. (2004), Comportamentul consumatorului,
Editura Uranus, București.
Capitol din carte
Exemplu:
Meade, J. (1973), “The Balance of Payment…”, in The Economics of
Integration (ed. M. Krauss), George Allen and Unwin, London, pp.155 –
176

4.2. Citarea unui articol
Articol dintr -o revistă la care s -a avut acces direct, a fost consultată forma
tipărită a revistei
Exemplu:
Kenen, P.B (1975), “Floating, glides, and indicators: a comparison of
methods for changing exchange rates”, Journal of International
Economics , 5, pp.12 -30.
4.3. Publicații WEB si alte surse electronice
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 24 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Articol dintr -o revistă la care s -a avut acces on -line
Exemplu:
Zairi, M. (2000), “Social responsibility and impact on society”, The
TQM Magazine , Volume 12, Number 3, 2000, pp. 172 -178, accesat
aprilie 2006 la adresa:
[http://www.emeraldinsight.com/Insight/ViewContentServlet?Filen
ame=/published/emeraldfulltex tarticle/pdf/1060120302.pdf]

Documente ale unor organizații, la care s -a avut acces on -line:
Exemplu:
EC (2001), Promoting a European Framework for Corporate Social
Responsibility -Green Paper , European Commission, DG for
Employment and Social Affairs, Unit EMPL/D.1,
[http://europa.eu. int/comm/employment_social/soc –
dial/csr/greenpaper_en.pdf], accesat aprilie 2006.

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 25 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Capitolul 5. Redactarea articolelor științifice

Deși articolul de față se referă la redactarea articolelor științifice, deci a unor
lucrări de extindere r elativ redusă, cele mai multe dintre recomandări pot fi utile și
autorilor de cărți, tratate, monografii, teze de doctorat sau de alte opere cu volum
mare.

5.1. Conținutul articolului
Articolul trebuie sa conțină următoarele secțiuni:
1. Titlul lucrării . Acesta trebuie să fie scurt, dar să oglindească în mod cât
mai fidel problematica temei tratate.
2. Numele autorului (autorilor). Această zonă a articolului va cuprinde:
gradul didactic sau titlurile științifice (ale autorului sau autorilor); Prenumele și
numele; Instituția unde lucrează. De exemplu:
Prof. Dr. ing. GHEORGHE I. POPESCU -UTCB
ghpopescu@siear.ro
În cazul în care lucrarea are mai mulți autori, numele lor se scriu fie în ordine
alfabetică, fie în ordinea corespunzătoare contribuției aduse la elaborarea lucrării.
3. Introducere . Se prezintă, pe scurt:
 conținutul problemei expuse în lucrare;
 importanța teoretică și/sau practică a problemei;
 stadiul actual al cunoașterii problemei (trimiteri la bibliografie și, eventual,
foarte concis, elem entele principale stabilite de unii cercetători);
 ce aduce nou articolul prezentat.
4. Tratarea subiectului. Aci se vor detalia:
 principiile teoretice care stau la baza lucrării;
 experimentele efectuate în vederea verificării elementelor de natură
teoretică;
 compararea rezultatelor teoretice cu rezultatele experimentale,
aprecierea măsurii în care ele se confirmă reciproc și înfățișarea
cauzelor care fac să existe diferențe ce depășesc ordinul de mărime al
erorilor de măsurare;
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 26 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.  concluziile care po t fi trase;
 modul de implementare în practică a concluziilor lucrării.
Detalierea acestui punct 4 este dificil de efectuat în cadrul general. Se ivesc în
practică numeroase situații particulare care trebuie tratate într -un mod adecvat. De
exemplu, punct ele a) și b) trebuie uneori prezentate în ordine inversă. În orice caz:
 La partea teoretică se face, inițial, o “racordare” la acele elemente de natură
teoretică care sunt presupuse a fi cunoscute de către cititorul specialist. În
continuare se prezintă c ontribuția adusă în articol, care va începe, în mod
aproape obligatoriu, cu prezentarea ipotezelor de studiu sau de calcul admise.
Se va atrage atenția asupra rezultatelor importante obținute (formule, grafice,
tabele etc.). Eventual se vor face comparații între cele care rezultă din articol și
rezultatele obținute de alți cercetători.
 (*) casa care a editat lucrarea;
 (*) localitatea de reședință a casei editoriale;
 (*) anul apariției.
Cele arătate se referă la cărțile citate în bibliografie. Pentru articolele citate,
elementele principale sunt aceleași, dar ultimele trei (cele marcate mai sus prin
asterisc (*)) vor fi înlocuite prin:
 denumirea revistei în care a apărut articolul;
 luna și anul de apariție și eventual alte elemente de identificare.
Mai trebuie amintit că lista bibliografică se scrie cu un corp de litere mai mic
decât conținutul articolului.
Exemple:
[A1]. Aldea, F.; Cănescu, S.: Bimetalul și aplicațiile lui în electrotehnică, Editura
tehnică, București, 1974.
[A2]. Andronescu, Pl.: Bazele electrotehnicii, vol. 1 și 2, Editura didactică și
pedagogică, București, 1962.
[B1]. Badea, I. ș. a.: Protecția prin relee și automatizarea sistemelor electrice,
Editura tehnică, București, 1973.
[C1]. Carter, F. W.: Airgap Induction. The Electrical World and Engineer, 1901,
vol. 38, p. 884.
[L1]. ***: Lexiconul tehnic român, vol. 1…18, Editura tehnică, București, 1957 –
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 27 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. 1966.
[M1]. Miroliubov, N. N. ș.a.: Metodî rasciota elektrostaticeskih polei,
Gosudarstvennoe Izdatelstvo Vâsșaia Șkola, Moskva, 1963.
[R1]. Râjik, I. M.; Gradstein, I. S.: Tabele de integrale, sume, serii și produse,
traducere din limba rusă, Editura tehnică, București, 1955.
[R2]. Rogowski, W.: Ueber das Streufeld und den Streuinduktion -koeffizienten
eines Transformators mit Sch eibenwicklung und geteilten Endspulen.
Mitteilungen über Forschungsarbeiten auf dem Gebiete des
Ingenieurwesen insbesondere aus den Laboratorien der technischen
Hochschulen. Komissionsverlag von Julius Springer, Berlin, 1909, Heft
71, S. 1 -36.
[S1]. Simon yi, K.: Electrotehnica teoretică, traducere din limba maghiară,
Editura tehnică, București, 1974.
[S2]. Spitta, A. F.: Elektrische Installationstechnik, Siemens Aktiengesellschaft,
Berlin -München, 1971.
[S3]. ***: SIEMENS. Niederspannungs -Schaltanlagen, Katalog NV 3 Mai, 1974.
[S4]. ***: STAS 553 -73. Aparate de comutație până la 1000 V c.a. și până la 3150 A
c.a. și c.c. Condiții tehnice generale de calitate.
5. Rezumatul :
Rezumatul va căuta să cuprindă, în puține cuvinte, conținutul articolului.
Acest lucru î nseamnă că rezumatul NU va descrie ceea ce conține articolul, ci va
prezenta indicații asupra modului de tratare a problemelor . De exemplu, în loc de
“În lucrare se arată cum se calculează intensitatea curentului…”, se va scrie “În
lucrare se arată că in tensitatea curentului poate fi calculată prin adunarea
elementelor de curent în paralel, folosind…”.
Rezumatul se va limita, de regulă, la 8 -10 rânduri. El va fi redactat în limba
română dacă articolul este destinat unei reviste românești, sau în limba țării în care
apare revista. Acest prim rezumat poate fi urmat de traducerile sale în una sau mai
multe limbi de circulație internațională, în ordine fiind recomandate limbile engleză,
franceză, germană, spaniolă și rusă.
Rezumatul se scrie cu un corp de l itere mai mic decât conținutul articolului.
5.2. Formule si figuri
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 28 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Formulele din text, scrise pe un rând separat, vor fi numerotate, pentru a se
putea face referiri la ele. De exemplu:

2
4ds (2)

Formulele vor fi centrate, iar numărul lor de ordine se scr ie între paranteze,
pe marginea dreaptă a foii de hârtie.
Dacă articolul este de proporții mai mari, conținând mai multe capitole,
formulele pot primi o notare suplimentară, care se referă la numărul capitolului. De
exemplu, în capitolul 1 formulele vor fi notate cu (1 -1), (1 -2),…, în capitolul 2
formulele vor fi, în ordine (2 -1), (2 -2),…; în capitolul 3 prima formulă va fi (3 -1), a
doua (3 -2),… ș.a.m.d. Acest mod de notare ajută, în primul rând, pe autor care, în
cursul redactării, poate intercala î n text o formulă nouă, fără a fi obligat să modifice
prea multe notări care se găsesc în aval față de locul intercalării; și cititorul este ajutat
prin aceea că, atunci când întâlnește în text o asemenea notație, este orientat asupra
conținutului zonei în care apare formula. Unitățile de măsură în text se scriu cu litere
mici, atunci când ele apar neprescurtate , iar pluralul lor se formează și se scrie după
regulile limbii române. De exemplu kilograme, kilojouli, amperi, volți, wați, grade Celsius
etc. Dacă însă, în text ele se scriu prescurtat, se va ține seama că unitățile care poartă
numele unei personalități se scriu cu inițială mare, de exemplu J, A, V, W, 0C etc .; în
caz contrar, ele se scriu cu litere mici, de exemplu m, g, s, m/s2.
După unitățile de măsură scrise prescurtat nu se pune punct.
Prefixele augmentative și cele diminutive se scriu întotdeauna cu litere mici, de
exemplu mili, centi, deci, deca, hecto, kilo,…, dar și m, c, d, da, h, k,.. .
În text , unitățile de măsură pentru diferitele mă rimi despre care se vorbește
pot fi oarecare; de exemplu, lungimile se pot măsura în metri, milimetri, kilometri,
țoli ș. a. Este, totuși indicat să se aleagă unități care se exprimă simplu: de exemplu,
pentru o lungime se va scrie 2 mm, nu 2.10-3 m, nici 0,002 m și cu atât mai puțin
0,0002 dam; puterea se va exprima în kW sau MW. De asemenea, uneori în text pot să
apară mărimi exprimate în unități de măsură care nu aparțin sistemului internațional
(S. I.), ca de exemplu căldura specifică, exprimată în kcal /kg. 0C sau, în unele cazuri,
mai ales când se fac citări, se pot utiliza și unități de măsură a puterii învechite ca HP

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 29 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. (sau CP – calul putere).
Formulele vor cuprinde toate mărimile exprimate în S.I. și anume într -o formă
cât mai comodă. De aceea, în fo rmule, lungimea de mai sus va apare scrisă 2.10-3 (m);
puterea de 10 kW se va scrie 10.103 (W). Mărimile care nu sunt exprimate în text în
sistemul internațional vor trebui convertite în acest sistem chiar în text: de exemplu,
în text se poate scrie “căldu ra specifică de 0,2 kcal/kg. 0C, adică 4,18.0,2 = 0,836
kJ/kg. 0C”, valoare care, în formulă, apare scrisă 0,836.103 sau 836 (J/kg. 0C).De
asemenea, în text poate apare “puterea de 10 CP, adică 0,736.10 = 7,36 kW”, care în
formulă va apare 7,36.103 (W).
Semnificațiile tuturor mărimilor care apar într -o formulă trebuie explicate fie înainte
de a scrie formula, fie după aceea, fie parțial înainte, parțial, după. Se va avea grijă ca, pentru
fiecare mărime, semnificația și valoarea să fie scrise o singură dată . Astfel, se poate scrie:
“Valoarea momentană a intensității curentului, i, se exprimă prin relația

2 sin( ) i I t  , 112

Unde I este valoarea efectivă, ω = 2πf – pulsa ția (f fiind frecvența), t este timpul, iar φ este
faza ini țială. Dacă f = 50 Hz, ω = 2π.50 ≅314, iar formula (1.1)) se scrie uneori sub forma

2 sin(314 ) i I t   324
Figurile și tabelele vor fi, și el e, numerotate. Numerotarea se face cu un sau
cu două numere, ca și în cazul formulelor, în ultimul caz, primul dintre acestea
referindu -se la numărul capitolului în care sunt cuprinse figura sau tabelul. Referirea
din text pentru figuri sau tabele se va sc rie cu toate literele, fără prescurtări . Pentru
referirile din paranteze la figuri și tabele sau din titlurile tabelelor se vor urma
indicațiile de mai jos (capitolul Prescurtări).
Ca și în cazul formulelor, figurile și tabelele pot fi numerotate cu o sin gură
cifră sau cu două cifre.
Un tabel se va intitula, de exemplu:
Tab. 1
Valorile temperaturilor măsurate în zilele lunii octombrie 1998

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 30 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.

Pentru exemplul de mai sus, dacă tabelul face parte din capitolul 2, sintagma
Tab. 1 va putea fi înlocuită prin Tab. 2; 1 .
Este indicat ca, în cazul notării prin două numere, să se poată face distincție
între numerotarea formulelor, cea a figurilor și cea a tabelelor. De exemplu, conform
acestui text, formulele se notează cu liniuță (in loc de formula 1.1, de poate nota
formula 1 -1), figurile – cu punct (figura 3.2) iar tabelele – cu punct și virgulă (tabelul
2; 1).

5.3. Prescurtări
În text nu se fac prescurtări ale cuvintelor. Se vor scrie deci formulă, relație,
figură, tabel, capitol etc., nu rel., fig., ta b., cap. etc. Cu atât mai mult prescurtarea altor
cuvinte este prohibită. Excepții se admit numai la cuvinte de tipul vezi (v.), cca (circa ),
rel., fig., tab. Sau cap. (dacă ele sunt scrise în paranteze sau în cadrul legendelor
figurilor sau tabelelor ) sau la sintagme ca etc., ș. a., ș.a.m.d . De asemenea, unitățile de
măsură ale mărimilor fizice, de regulă, se prescurtează (fără însă ca scrierea lor
neprescurtată să fie prohibită).

Astfel, de exemplu , în text se va scrie:
“… după cum rezultă din relați a (2-1), suprafața este proporțională cu pătratul
diametrului echivalent…”; “… în figura 3.2, mărimea de referință este considerată a fi
diametrul echivalent.”; “… Tabelul 3; 2 evidențiază o bună corelație între suprafață și
diametrul echivalent…”; “În capitolul 2 se evidențiază faptul că suprafața și pătratul
diametrului echivalent sunt proporționale.”; “… s și d2 sunt, practic, proporționale, după cum
rezultă din relația (2)”.
Dacă însă referirea se face în cadrul unor paranteze , se recomandă, d e
regulă, prescurtarea cuvintelor de acest tip. Exemplele date mai sus au următoarele
echivalente: “… suprafața este proporțională cu pătratul diametrului echivalent (rel. (2 –
1))…”; “… mărimea de referință este considerată a fi diametrul echivalent ( fig. 3.2).”; “…
Datele privitoare la relația între suprafață și diametrul echivalent evidențiază o bună corelație
între acestea (tab.3; 2).”; “… Suprafața și pătratul diametrului echivalent sunt proporționale
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 31 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. (cap. 2).”; “… s și d2 sunt, practic, pro porționale (v. rel. (2)).”.
Numărul figurii, în cadrul legendei acesteia, este precedat de prescurtarea
“Fig.”. Se va scrie deci “Fig. 2. Nomogramă pentru calculul diametrului echivalent” și nu
“Figura 2. Nomogramă pentru calculul diametrului echivalent”.
În ceea ce privește tabelele, numărul acestora va fi precedat de prescurtarea
“Tab.” sau de cuvântul “ Tabelul (sau Tabela) ”. Se va scrie deci “Tab. 2; 1” sau, la fel de
bine, “Tabelul 2; 1.” (sau “Tabela 2; 1”).
Este de remarcat că se caută ca semnele d e punctuație folosite la denumirea
formulelor, a figurilor și a tabelelor să fie diferite: în cele de mai sus, pentru formule
s-a utilizat linia ( -), pentru figuri – punctul (.), iar pentru tabele – punctul și virgula
(;).
Mai trebuie reținut că legendele figurilor și cele ale tabelelor se scriu cu un
corp de literă mai mic decât textul. Într -o ordine de idei înrudită cu cele prezentate,
se mai pot observa următoarele:
În cazul unei secvențe “substantiv -adjectiv” sau “adjectiv -substantiv”, primul
cuvânt se articulează iar al doilea nu se articulează. De exemplu este evident că este
corect a se scrie atât “… se observă că în acel loc se află construcția înaltă… ” cât și “… se
observă că înalta construcție se află în acel loc…”, “… se măsoară potenția lul înalt… ” cât
și “… înaltul potențial se măsoară…”,”… se întâlnesc valorile mari… ” ca și”… marile valori
se întâlnesc…”. În schimb, în practica curentă se utilizează adesea uneori formulări
care, așa cum arată o comparație cu cele de mai su s, se dovedesc a fi incorecte: de
exemplu “… se găsește întreg echipamentul… ” în loc de “… se găsește întregul
echipament… ”. Excepție (gramaticală) de la această regulă o reprezintă cuvântul” tot”
care (ca adjectiv), nu se articulează: se scrie, la fel de corect,”… tot echipamentul… ” ca
și”… echipamentul tot… ”, “… valorile toate…” ca și ”… toate valorile…” .
5.4. Punctuația
Mulți autori comit greșeli de punctuație în redactarea materialelor științifice.
Regulile cel mai adesea încălca te sunt următoarele:
A) Nu se ține seama de faptul că o formulă matematică reprezintă o propoziție.
Când se scrie că “ a = b” , de fapt s -a scris o propoziție: această propoziție se citește “ a
este egal cu b” , ea are subiect și predicat și de aceea trebuie t ratată ca atare din toate
punctele de vedere, inclusiv din cel al punctuației.
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 32 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. În mod asemănător, expresia “a = b = c” reprezintă o frază; ea se citește (sau
se poate citi) “a este egal cu b care, la rândul său, este egal cu c” . Și în acest caz, trebuie
aplicate normele gramaticale privind punctuația.
În exemplele de mai sus literele a, b sau c pot reprezenta, de asemenea, fiecare
câte o propoziție sau o frază. Astfel, de exemplu, în locul uneia dintre aceste litere
poate apare expresia matematică
23
2
1ab
d
 , care se citește “ a ridicat la pătrat este înmulțit
cu radical din b ridicat la puterea a treia, iar acest produs este împărțit la π și la d 1 ridicat la
pătrat “ . Se recunoaște cu ușurință că este vorba de o propoziție sau de o frază, care
trebuie tratată ca ata re din punctul de vedere al punctuației, ea însăși împreună cu
contextul.
Greșelile de punctuație ies în evidență mai ales în texte, în locurile în care
sunt intercalate formule. După o propoziție sau o frază (adică și după o formulă) este
necesar să se p ună punct (.), virgulă (,), punct și virgulă (;) sau două puncte (:); în alte
cazuri, după formulă nu se scrie nici un semn de punctuație.
Este necesar ca litera inițială a cuvântului cu care începe o frază ce urmează
unei formule în urma căreia s -a pus pu nct să fie majusculă. Dacă fraza care urmează
are un înțeles strâns legat de conținutul formulei care o precede, ea se va scrie de la
începutul rândului următor; dacă însă această legătură este mai slabă, adică dacă se
trece, de exemplu, la o altă idee, fr aza se începe, în mod obișnuit, cu alineat.
Când însă după formulă s -a pus oricare alt semn de punctuație în afară de
punct – inclusiv dacă semnul de punctuație lipsește -, inițiala cuvântului următor
este literă minusculă. În asemenea cazuri, întotdeauna fraza se scrie de la început de
rând.
Câteva exemple:
1) “… rezultă, așa cum era de așteptat, că

. ab 536
În altă ordine de idei,…”
2) “… rezultă, așa cum era de aște ptat, că

; ab 748
se confirmă deci faptul că…”
3) “… rezultă, așa cum era de așteptat, că mărimea

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 33 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.
: ab 9510
de aceea,…”
4) “… rezultă, așa cum era de așteptat, că formula

ab 11612
este oricând valabilă.”
B) Formulele literale au formele indicate în exemple le de sub a). Când însă
formula servește și prezentării unui exemplu de calcul numeric , pe rândul respectiv va
apare un număr de două semne egal (=).De exemplu:
“Dacă d = 2 mm, relația (2) arată că
2
2 23,14 "4s mm

Dacă formula cuprinde atât expresia literală, cât și ap licația numerică, în ea se vor
găsi trei semne egal. Exemplu:
“Potențialul determinat de un conductor cilindric foarte lung și de diametru foarte
mic, montat paralel cu suprafața pământului, pe unitatea de lungime a căruia este acumulată
sarcina unitară q0, într -un punct aflat la distanța ρ’ = 2 m, respectiv ρ = 1 m față de axa
conductorului imagine, respectiv față de axa conductorului original, în cazul în care q 0 =
2.10-7 Cb/m, va fi:

,7
0
0
92,10 2ln ln 1247,665 .1 2124 9,10qUV
 
   13714
În relația de mai sus
0 91/4 910Fm  reprezintă permitivitatea electrică a vidului
(sau a aerului).”
În interiorul formulelor numerice nu este permisă scrierea cu simplificări. De
exemplu, în formula (1.7) de mai sus nu este permis ca expresia scrisă între al doilea
și al treilea semn egal să apară sub forma
5
91.20 2ln1 1
2 9 10

 (adică să se efectueze
simplificarea cu 2 π).

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 34 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Capitolul 6. Redactarea proiectelor de cercetare științifică (tezelor de
doctorat)

Redactarea proiectului de cercetare științifică este o con tinuare firească a
activității de educație promovată în seminarul special. Totodată, doctoranzii
realizează două experimente privind redactarea și susținerea unui raport sintetic:
schița teoretică și schița practică a cercetării științifice viitoare.
6.1. Formatul coperții
Formatul pentru copertă:
Formatul pentru cuprins:

Titlurile capitolelor vor fi numerotate continuu (1, 2,…), subcapitolele în
funcție de numărul capitolului (de exemplu 1.1) și subdiviziunile capitolelor în
funcție de capitol și subcapitol, dar nu mai mult de trei cifre (de exemplu 1.1.1).
 formatul paginii: A4 (297 x 210 mm)
 margini: sus: 2,54 cm, jos: 2,54 cm, stânga: 3,17 cm, dreapta: 3,17
cm, margine de îndosariere (gutter): 0 pt, antet: 1,27 cm, subsol: 1,27
cm;
 font: T imes New Roman, 12 pt, spațiere la un rând, aliniere stânga
– dreapta (justified). Nu se acceptă ca un text să fie editat cu efecte
vizuale (de natură grafică)
Pentru întregul text cuprins în proiect se va utiliza același tip de bullets
pentru a evidenți a diferite elemente.
Numerotarea paginilor se va realiza continuu, începând cu numărul 1 (pagina
de Introducere) și încheind cu numărul 30 sau 35 ultima pagină a concluziilor.
Figurile, graficele și tabelele vor fi centrate la nivelul paginii, vor fi
numerotate în continuu (Fig.1, Fig.2,…, Tabelul 1, Tabelul 2,…) și vor avea o denumire
concisă.
Redactarea unui proiect de cercetare științifică de calitate este dependentă de
folosirea limbajului științific extrem de atent la fiecare detaliu și interp retare . Ca urmare,
redactarea trebuie să fie coerentă , completă dar concisă , neredundantă , necontradictorie și
foarte clară .
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 35 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Redactarea proiectului de cercetare științifică anunță originalitatea și aspectul inovativ
al demersului științific . Fiecare teză conține termeni și accepțiuni precise care trebuie
utilizați corespunzător, evitând ambiguitățile de limbaj și artefactele (imaginile false).
Acribia (exactitatea, rigurozitatea), ermentismul (în sensul unui maximum
semantic prin minimum de cuvinte) și eleganța prezentării sunt caracteristici ale unei
lucrări științifice autentice, de ținută academică. În general este recomandabilă
adresarea impersonală prin diateza pasivă („se demonstrează că”, „s -au obținut
următoarele rezultate”) evitându -se folosirea persoanei întâi, cu anumite excepții (de
exemplu, în cazul emiterii unor opinii puternic personale).

6.2. Structura proiectului
Structura Proiectului de cercetare științifică se referă la componentele
(oarecum canonice) considerate în practica redactări i unui studiu sau articol științific:
 titlu;
 introducere;
 conținut;
 concluzii;
 bibliografie.
Titlul proiectului (devine, după validare, titlul tezei de doctorat) trebuie să
rezume cât mai adecvat, cât mai expresiv și convingător conținutul și r elevanța
cercetării științifice viitoare.
Introducerea descrie cadrul științific general al proiectului, provocările și
importanța lor în cercetare (mai plastic spus, cel mână -n cercetare pe doctorand),
ipotezele științifice ale lucrării și metodologia d e principiu care va fi selectată și
utilizată în redactarea conținutului. Mulți cercetători obișnuiesc să redacteze
introducerea după redactarea conținutului. Introducerea trebuie scrisă și cu dorința
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 36 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.
Afla inaintea profesorului tau
daca lucrarea ta est e originala sau un plagiat !

DetectarePlagiat.ro va pune la dispozitie cel mai performant program
de detectie a plagiatului fiind agreat de Comisia de Etica si utilizat in
majoritatea Universitatilor din Roma nia si R. Moldova .

DetectarePlagiat.ro este primul si singurul program gratuit de verificare
si detectare a plagiatului special conceput pentru verificarea si detectarea
plagiatului din documentele in limba romana.

DetectarePlagiat.ro analizeaza si scaneaza peste 10 miliarde de resurse ,
beneficiaza de un ansamblu de tehnici de analiza care ii permit sa detecteze in
mod eficient similitudinile suspecte si paragrafele copiate dintr -o sursa sau mai
multe si care se regasesc in textul supus investigatiei.

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 37 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. de a capta atenția evaluatorilor.
Conținutul este premeditat de către doctorand printr -o „hartă cognitivă ”.
Această har tă va fi desăvârșită prin formularea mai multor idei principale în funcție
de scopul demersului științific. Analiza ideilor sau a grupurilor de idei servește
doctorandului pentru a identifica precizările majore . Pe harta cognitivă, descoperă
punctele de sp rijin ale fiecărei poziții majore. Este nevoie de cel puțin două puncte de
sprijin pentru o precizare majoră, dar ideal trebuie țintite patru -cinci puncte de
sprijin.
Harta cognitivă se folosește pentru elaborarea „ schiței teoretice și practice ” a
cercet ării științifice. Schița este instrumentul cu ajutorul căruia precizările majore se
transformă în capitole , iar punctele de sprijin în subcapitole . Conținutul, structurat
pe capitole și subcapitole, este descompus în trei componente: alte abordări,
metodol ogia cercetării, rezultate cantitative și calitative.
Alte abordări reprezintă componenta prin care doctorandul descrie în mod
critic lucrările considerate relevante, în special cele din fluxul principal de publicații:
ISI (Institute of Scientific Inform ation), SCI (Science Citation Index) și alte baze de
date indexate care abordează provocări științifice identice, similare și chiar conexe
celor abordate în proiectul de cercetare științifică (viitoarea teză de doctorat). În
această parte este important să se descrie cu acuratețe și în mod onest, deontologic,
genul proxim și diferențele specifice între abordările proiectului și altele prezentate în
literatură. Metodologia cercetării prezintă
metodele, tehnicile, instrumentele, algoritmii, cadrul exper imental și cadrul de
evaluare a rezultatelor cercetării științifice.
În metodologia cercetării unui proiect un loc aparte ocupă structura de
decupare a proiectului și organigrama procesului investigat. Structura de decupare a
proiectului este un plan det aliat al cercetării științifice. Pe această bază se descriu clar
obiectivele, rezultatele cercetării, se stabilesc jaloanele (adică părțile principale ale
investigației științifice), se identifică exigențele tehnice, limitele și excepțiile.
Organigrama pro cesului este instrumentul care ne permite să descompunem planul
proiectului de cercetare în etape, etapele în activități și activitățile în sarcini. Este un
alt mod de a structura un proiect de cercetare în funcție de etape și nu de rezultate.
Metodologi a cercetării diferă de la cercetarea fundamentală la cea aplicativă,
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 38 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. precum și de la un domeniu științific la altul. Important este ca acest cadru al
cercetării să fie unul acceptabil din punct de vedere științific, astfel încât să ofere
elementele necesar e elaborării planului proiectului și să reprezinte garanția atingerii
rezultatelor esențiale. În acest context, este de preferat sa se uzeze caracterul deschis
al cercetării științifice de tip academic care își valorifică rezultatele prin publicare. Ca
urm are, la nivelul rezultatelor care se anticipează trebuie să se specifice, în mod clar
și detaliat, aspectele originale propuse în proiect pentru a fi cercetate.
Rezultatele cantitative și calitative trebuie supuse unor interpretări
riguroase. Se expun re zultatele care se anticipează, se compară cu cele cunoscute prin
intermediul altor cercetări (Le contrazice? Le confirmă? Există excepții în cadrul
rezultatelor anticipate? Dacă da, de ce? Etc.) și se interpretează importanța și
utilitatea acestora (posibi le aplicați). Atenție, atenție, atenție ! Este inacceptabilă
prezentarea acelorași rezultate în mai multe forme (prin tabele, grafice, cronograme,
text etc.). Graficele trebuie însoțite de legende lămuritoare care să utilizeze abrevieri
și notații consacrat e. De asemenea, să nu lipsească sursa care ne -a inspirat.
Concluziile , în cadrul proiectului de cercetare științifică – primul rezultat al
cercetării științifice la doctorat – trebuie să dezvăluie preocupările viitoare de
investigație. O formulare mai bu nă pe care o recomandăm doctoranzilor este:
Concluzii și dezvoltări ulterioare . Această formulare se cuvine a fi folosită la
rapoartele de cercetare științifică și la teza de doctorat. În această parte a proiectului
de cercetare științifică, doctorandul ex trage în mod sintetic principalele concluzii ale
cercetării și, în baza lor, viitoarele oportunități de cercetare considerate fezabile și
fertile din punct de vedere științific.
Bibliografie . Pentru redactarea proiectului de cercetare științifică es te nevoie
să folosim cel puțin 30 de referințe bibliografice. Acestea trebuie să fie relevante,
recente și de recomandat, să aparțină fluxului principal de publicați. De precizat
faptul că fiecare referință bibliografică trebuie citată în textul lucrării, cu motivarea
clară a contribuției științifice la care se face referire (în caz contrar, citarea este
nejustificată, putând sugera multiple conotații negative precum obediența, dorința de
epatare etc.).
Reușita redactării proiectului de cercetare științi fică este dependentă de doi
factori: calitatea comunicării doctorand -conducător științific și respectarea cerințelor
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 39 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. de redactare conținut de ghidul propus. Esențială rămâne comunicarea doctorand –
conducător de doctorat. Doctoranzii trebuie să parcurgă patr u pași: formularea
titlului, alcătuirea bibliografiei, elaborarea planului și periodic, prezentarea stadiului
proiectului de cercetare științifică.

Capitolul 7. Elaborarea si redactarea referatelor doctorale

7.1. Elaborarea referatului doctoral

Activitatea de elaborare a referatului doctoral trebuie sã reprezinte o
continuare fireascã a activității de cercetare întreprinse in prealabil, de cãtre
doctorand. Nu poate fi considerat un referat doctoral o sumã de elemente preluate
din surse diverse precum: reglementãri legale, cărți , articole ei alte materiale
publicate.
Pe de altã parte un referat doctoral trebuie sã reprezinte ei sã facã do vada
unei activități de cercetare ei documentare autentice, reale.
La nivelul referatului doctoral trebuie sã se regãseascã in mod distinct o serie
de elemente precum:
 stadiul cunoașterii In sfera ei aria de cercetare propusã;
 metodologia de cercetare utiliz atã pe parcursul activității de
cerce tare;
 conținutul ei rezultatele cerce tãrii efectuate de cãtre doctorand;
 concluziile ce decurg ca urmare a activității de cercetare efectuate;
 propun eri pentru cercetãri ulterioare In domeniul sau sfera cunoașterii
studiate;
 referințele bibliografice studiate.
Activitatea de cercetare a doctoranzilor vizeazã elaborarea a trei referate
ș t ii nț if i ce aferente tematicii generale de cercetare menționate in Planul studiilor
universitare de doctorat.
Se recomandã dezvoltarea unei activități de cercetare a doctorandului care
sã vizeze atingerea urmãtoarelor aspecte la nivelul celor trei referate doctorale:
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 40 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Referatul I:
 Sã reprezinte o dimensionare ei poziționare a entității care face ob iectul
viitoarei cercetãri, la nivelul cunoașterii științifice actuale (spre exemplu:
societate comercialã, entitate financiar bancară , organism profesional, diverse
sisteme de o rganizare, analizã si raportare, etc.), prin raportare directã la
fluxul principal de informații ;
 Sã reprezinte o abordare științifică b azatã pe un literature review aferent
ariei de cercetare;
 Sã aibã in vedere o dimensionare a stadiului cunoașterii in sfera de
cercetare asumatã de cãtre doctorand;
 In ansamblul sãu, referatul sã reprezinte p reponderent o abordare
conceptualã a tematicii studiate, precum si direcțiile de cercetare existente in
aria de studiu;
 Sã prezinte concluziile generale ce pot fi identificate pe baza studiului
realizat, precum si perspectivele de cercetare existente, având in vedere si
tematica urmãtoarelor douã referate.
Referatul II:
 Sã reprezinte o abordare științifică bazatã preponderent pe studii de caz
relevante ariei de cercetare asumatã;
 Se recomandã o abordare sistematicã si comparativã a situațiilor existente
sau potențiale in domeniul de cercetare ales;
 La nivelul acestui referat, contribuția do ctorandului la cunoașterea științifică
poate fi realizatã prin identificarea elementelor comune sau de
diferențiere a situațiilor analizate, generând pe b aza acestora ipoteze de
cerce tare, a cãror argumentare fapticã poate reprezenta obiectivul p rimordial al
ultim ului refera t;
 Un referat doctoral bazat pe o simplã înșiruire a unor situații practice, oricât
de relevante ar fi acestea, nu poate face dov ada unei cercetãri științifice a cãrei
metodologie de cercetare are la baza studiul de caz;
 Un referat doctoral bazat pe o analiza unei singure situații practice, oricât de
relevantã ar fi aceasta pentru aria de cercetare analizatã, nu poate fi încadrată
in sfera unei cercetãri științifice doctorale.

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 41 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.
Referatul III:
 Se recomandã ca ultim ul referat doctoral sã fie caracterizat printr-un înalt
nivel științific , net sup erior celor elaborate si prezentate anterior;
 Acest referat trebuie sã reprezinte o cercetare științifică empiricã, cantitativã
sau calitativã;
 Prin aceastã abordare metodologicã se va face dovada utiliz ãrii
informațiilor p rezentate in referatele anterioare, iar pe de altã parte se
recomandã folosirea acestui referat pentru validarea din punct de v edere
statistic a ipotezelor de cercetare formulate la nivelul celui de al doilea referat
doctoral;
 La acest nivel, contribuția doctorandului la cunoașterea științifi că trebuie sã
poatã fi identificatã cu ușurință , pe b aza rezultatelor obținute pe p arcursul
cercetãrii efectuate;
 Rezultatele activității de cercetare întreprinse de do ctorand trebuie sã fie
relevante pentru aria de cercetare asumatã, iar pe de altã parte sã fie
cuantificabile si susținute de argumentarea nevoii rezultatelor obținute p entru
cunoașterea științifică in domeniul de cercetare abordat.

La nivelul unui referat doctoral se recomandă respectarea următoarei
structuri

Se recomandã o dimensionare optimã a structurii unui refera t astfel încât sã
se evite, pe de o parte segmentarea excesivã a materialului elaborat, iar pe de altã
parte, realizarea unor capitole sup radimensionate. Un numãr de 4-5 capitole poate fi
apreciat ca fiind op tim.
Introducerea trebuie sã reprezinte o imagine succintã a stadiului actual al
cunoașterii in sfera tematicii abordate la nivelul respectivului referat, demersul
științific al doctorandului, precum si rezultatele obținute , fie ele de naturã conceptualã
sau empiricã.
Motivația si importanta cercetării trebuie sã cuprindã elemente precum:
obiectivele cercetãrii desfășurare , metodele ei tehnicile de cercetare utiliz ate,
descrierea detaliatã si clarã a procesului de cercetare științifică , importanta cercetãrii
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 42 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. pentru sfera cunoașterii , precum si modalitățile de identificare (cuantificare) a
rezultatelor cercetãrii.
Esența si conținutul cerce tãrii derulate de cãtre doctorand trebuie sã se
regãseascã la nivelul fiecãrui capitol din cadrul lucrãrii.
Ultimul capitol al referatului se recomandã a fi alocat formulãrii concluziilor
generale ale cercetãrii întreprinse, iar drept consecință perspectivele de cercetare
aferente domeniului studiat, in contextul rezultatelor obținute .
Refera tul doctoral trebuie sã aibã la bazã o documentare solidã, realã,
autenticã si relevantã, regãsitã la nivelul referințelor bibliografice.
Pentru identificarea si utiliz area referințelor bibl iografice se recomandã
urmãtoarele aspecte:
 utiliz area unor surse de documentare de înalt n ivel științific ;
 in cadrul referințelor bibliografice se recomandã ca articolele științifice
publicate in limbi de circulație internațională , preferabil pub licate in jurnale
științifice internaționale , sã beneficieze de o pond ere semnificativã;
 se apreciazã ca fiind o condiție m inimală pentru asigurarea unui nivel
științific mediu ca referințele b ibliografice prezentate la finalul referatului sã
se regãseascã integral in textul materialului elaborat;
 nu este admis la nivelul referințelor bibliografice existenta unor referințe a
cãror utiliz are nu po ate fi identificatã in textul refera tului;
 in vederea asigurãrii unui nivel științific s emnificativ si pentru a rãspunde
exigentelor catedrei de contabilitate, se recomandã ca pond erea tipului de
referințe bibliografice in totalul acestora sã fie astfel:

 minim 40% articole in limbi de circulație internațională (englezã,
francezã, germanã), dintre care cel putin 2 sã reprezinte articole
publicate in jurnale indexate in baze de date internaționale ;
 maxim 30% cărți de specialitate publicate in strãinãtate;
 maxim 15% articole pub licate in limba românã, in vo lume ale
conferințelor științifice desfășurare pe teritoriul național sau in reviste
de specialitate naționale ;
 maxim 10% cărți de specialitate publicate in România;
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 43 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.  maxim 5% materiale nepublicate (prelegeri la conferințe , teze de
doctorat, cursuri, materiale distribuite In cadrul workshop -urilor, etc.)
Dacã se considerã op ortun atașarea la referatul doctoral a unor anexe care vin in
sprijinul susținerii d emersului științific întrepri ns se recomandã ca ponderea
acestora raportatã la numãrul total de pagini a referatului sã fie maxim 20 %.

7.2. Redactarea referatului

Redactarea referatului doctoral trebuie realizatã astfel încât sã reflecte
caracterul științific al lucrãrii. In acest sens este recomandabil a se respecta
urmãtoarele reguli de editare:
Titlul capitolului (14pt, bold, capitals, center/left)
Titlul subcapitolului (12pt, bold, capitals, left )
(12 pt)
Fiecare subcapitol trebuie sã aibã o structurã clarã, delimitatã prin
subcapitole distincte. Textul unui cap itolul, respectiv subcapitol trebuie sã fie
impãrtit in paragrafe, separate printr-un râd liber, fãrã tab la inceputul primului
rând a fiecãrui paragraf.
(12 pt)
Se recomandã ca lungimea maximã a unui referat doctoral sã fie de 60 pagini,
cu un format prezentat mai jos.
(12 pt)
Formatul paginii:
 Format paginã: A4 (297×210)
 Margini: top 2.54 cm, bottom 2.54 cm, left 3.17 cm, right 3.17 cm,
gutter 0 pt, head er 1.27 cm, footer 1.27 cm.
 Font: Times New Roman, size 12, line space: 1,5 lines, justified. Nu se
acceptã ca un text sã fie editat cu efecte vizuale (de naturã graficã).
 Pentru întregul text cuprins in referat se va utiliza același tip de
bullets pentru a puncta sau enu mera diverse elemente.
(12 pt)
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 44 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Titlurile capitolelor trebuie sã fie numerotate continuu, iar subcapitolele vor
fi numerotate in funcție de nu mãrul capitolului, fãrã insã a utiliza mai mult de 3
cifre pentru numerotarea acestora (de exemplu, 1.2.1. ).
(12 pt)
Numerotarea paginilor se va realiza continuu, începând cu numărul 1, pe
prima pagina a primului capitol.
(12 pt)
Se recomandă utilizarea note lor de subs ol doar pentru anumite precizări
de natură conceptuală sau faptică. Pentru referințele bibliografice se va utiliza
sistemul menționat mai jos.
(12 p t)
Pentru a face o referire bibliograficã la o lucrare in ansamblul ei se vor preciza
in cad rul textului, nu mele au torului” ei, an ul publicãrii” astfel: un singur autor (A,
2001 ), doi autori (A & B, 2002 ), sau mai mult de doi autori (A et al., 2003). Atunci
când in paragraful considerat se face referire distinctã la o idee dintr-o cercetare
anterioară se precizeazã si numãrul paginii unde poate fi identificatã aceastã sursã.
Spre exe mplu: (A, 2001: 75).
(12 pt)
Figurile, graficele si tablele vor fi centrate la nivelul paginii,
numerotate precum este precizat In schema de mai jos.
(12 pt)
Tabe lul 1. Numele tabelului

(12 pt)
(Sursa: Autor, 2004 : 31) (12 pt)
Concluzii (12pt, bold, capitals, left) . Toate referatele doctorale trebuie sã fie
elaborate si redactate cu multã acuratețe .
(12 pt)

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 45 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Referințe bibliografice (12pt, bold, capitals, left) – trebuie să conțină doar a cele
resurse bibliografic citate in text, iar ordonarea referințelor se face alfabetic.
(12 pt)
Se interzice realizarea urmãtoarelor elemente la nivelul redactãrii referatului:
 crearea un ei coperte a referatului care nu corespunde s tandardelor
enunțate anterior;
 inserarea de elemente grafice (imagini, schițe , desene, emoticons, etc.)
care nu contribuie la mai buna înțelegere a textului scris, ori prezintã
un caracter hazliu;
 folosirea unui altfel de timp de caractere, decât cel prezentat
anterior, pentru textul refera tului (exceptând titlurile, sub titlurile ei
alte elemente simil are);
 utiliz area altui sistem de identificare a referințelor b ibliografice decât
cel prezentat anterior.
In ceea ce privește structura de redactare a unui referat, aceasta trebuie sa
fie:
 pagina de copertã;
 pagina interioarã, aferentã copertei interioare;
 pagina cuprinsului;
 paginã cu lista abrevierilor;
 paginã cu lista figurilor, graficelor si talelor;
 pagini aferente textului efectiv al referatului, respectând s tructura
menționată .
Prima paginã a referatului trebuie sã conțină urmãtoarele informații :
 denumirea universității , a facultății si a catedrei;
 titlul tezei de doctorat;
 refera tele ce trebuie susținute de cãtre doctorand, iar cel considerat la
momentul respectiv se recomandã a fi scris cu caractere bold;
 numele si titlul științific al coordonatorului de doctorat;
 numele si cuvântul, Drd.” aferent do ctorandului. Refera tul trebuie
tipãrit pe coli A4, nu mai pe o singurã fatã.
Prima pagină a unui refer at trebuie să se prezinte precum in imaginea de mai
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 46 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. jos:

Anexa 1. Coperta cartonată a lucrării
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA
FACULTATEA DE PSIHOLO GIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC
PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR

LUCRARE METODICO -STIINTIFICA PENTRU OBTINEREA
GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR STIINTIFIC:
PROF.UNIV. DR. SORIN CRISTEA

CANDIDAT:
PROF.INV.PRIMAR, NICOLESCU ANA -MIRELA
SCOALA GIMNAZIALA CIULNITA, JUDET IALOMITA

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 47 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.

2014

* Gradul didactic și titlul științific al cadrului didactic îndrumător.
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 48 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Anexa 2. Pagina de titlu a lucrării

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA
FACU LTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC
PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR

LUCRARE METODICO -STIINTIFICA PENTRU OBTINEREA
GRADULUI DIDACTIC I

CARACTERISTICI ALE RELATIEI PROFESOR (I NVATATOR) –
ELEV IN INVATAMANTUL PRIMAR

COORDONATOR STIINTIFIC:
PROF.UNIV. DR. ION IONESCU

CANDIDAT:
PROF.INV.PRIMAR, POP POPESCU
SCOALA GIMNAZIALA TITITUTA , JUDET BRAILA

* Gradul didactic și titlul științific al cadrului didactic îndrumător.

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 49 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Anexa 3. Exemplu de cuprins

Сuрrinѕ:

Introducere ………………………….. ………………………….. …………………… Error! Bookmark not defined.
Сɑр. 1 Рrognoz ɑ рoрulɑțiеi. Εlɑborɑrеɑ рrognozеi dеmgr ɑfiϲе Error! Bookmark not defined.
1.1 Dеfinirе ɑ рrognozеi dеmogr ɑfiϲе ………………………….. ……… Error! Bookmark not defined.
1.2. Mod ɑlități dе еlɑborɑrе ɑ рrognozеi рoрul ɑțiеi ……………. Error! Bookmark not defined.
1.3. Mеtodе dе рrognoză ………………………….. ……………………….. Error! Bookmark not defined.
1.3.1. Mеtodе dе рroiе ϲtɑrе globɑlă ɑ рoрulɑțiеi ……………… Error! Bookmark not defined.
1.3.2. Рroiе ϲtɑrеɑ рoрulɑțiеi рrin mеtod ɑ ϲomрonеntеlor .. Error! Bookmark not defined.
1.4. Fɑϲtorii dе ϲɑrе dерindе рroiе ϲtɑrеɑ рoрulɑțiеi ……………. Error! Bookmark not defined.
1.5. Εtɑреlе рroiе ϲtării рoрul ɑțiеi рrin mеtod ɑ ϲomрonе ntеlor Error! Bookmark not defined.
1.5.1. Ѕtɑbilirеɑ numărului dе ѕuрr ɑviеțuitori ………………… Error! Bookmark not defined.
1.5.2. Dеtеrmin ɑrеɑ numărului dе năѕ ϲuți vii și ɑ ѕuрrɑviеțuitorilor Error! Bookmark not defined.
1.6. Рroiе ϲtări dеriv ɑtе ɑlе рoрulɑțiеi ………………………….. ……. Error! Bookmark not defined.
1.6.1. Рroiе ϲtɑrеɑ рoрulɑțiеi ɑϲtivе ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
1.6.2. Рroiе ϲtɑrеɑ рoрulɑțiеi șϲolɑrе ………………………….. ……. Error! Bookmark not defined.
1.6.3. Рroiе ϲtɑrеɑ рoрulɑțiеi fеmininiе dе vârѕtă fеrtilă ….. Error! Bookmark not defi ned.
1.6.4. Рroiеϲtɑrеɑ goѕрodăriilor și fɑmiliilor ………………….. Error! Bookmark not defined.
1.6.5. Рroiе ϲtɑrеɑ рoрulɑțiеi ре mеdii ………………………….. …. Error! Bookmark not defined.
1.6.6. Рroiе ϲtări dеmogr ɑfiϲе în рrofil tеritoriɑl ……………… Error! Bookmark not defined.
Сɑр. 2 Indiϲɑtori dеmogr ɑfiϲi………………………….. ……………………. Error! Bookmark not defined.
2.1. Νumărul și dеnѕitɑtеɑ рoрulɑțiеi ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
2.2. Indiϲɑtori dеmogr ɑfiϲi ɑi intеnѕită ții рroϲеѕеlor dеmogr ɑfiϲеError! Bookmark not defined.
2.2.1. Νɑtɑlitɑtеɑ рoрulɑțiеi ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.
2.2.2. Fеrtilit ɑtеɑ рoрulɑțiеi ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.
2.2.3. Mort ɑlitɑtеɑ ………………………….. ………………………….. …. Error! Bookmark not defined.
2.3. Indiϲɑtori dеmogr ɑfiϲi duрă tr ɑnѕfеrul dе рoрul ɑțiе ……. Error! Bookmark not defined.
2.3.1. Mi șϲɑrеɑ migrɑtoriе ɑ рoрulɑțiеi ………………………….. .. Error! Bookmark not defined.
2.3.2. Сɑuzе ɑlе migrɑțiеi ………………………….. ……………………. Error! Bookmark not defined.
Ϲɑp.3 Prοgnοz ɑ pοpulɑțiеi Rοmâniеi în ɑnii 2010 -2050 – ѕсеnɑrii pοѕibilе Error! Bookmark not defined.
3.1. Fɑсtοrii dе influеn ță ɑi ѕсһimbării ѕtruсturii pοpul ɑțiеi lɑ nivеlul rеgiunilοr dе
dеzvοltɑrе ………………………….. ………………………….. …………………. Error! Bookmark not defined.
3.1.1. Ipοtеzе dе luсru ………………………….. …………………………. Error! Bookmark not defined.
3.1.2. Μеtοd ɑ dе сɑlсul ………………………….. ……………………….. Error! Bookmark not defined.
3.2. Еvοlu țiɑ pοpulɑțiеi lɑ nivеlul rеgiunilοr dе dеzvοlt ɑrе … Error! Bookmark not defined.
3.3. Dinɑmiсɑ pοpulɑțiеi Rοmâniеi până în ɑnul 2050: tοt ɑl și rеgiuni dе dеzvοlt ɑrеError! Bookmark not defined.
3.3.1. Еvοlu țiɑ pοpulɑțiеi ………………………….. ……………………. Error! Bookmark not defined.
3.3.2. Ѕсһimbări în ѕtruсtur ɑ pе grupе dе vârѕtă ɑ pοpulɑțiеiError! Bookmark not defined.
3.3.3. Еvοlu țiɑ pοpulɑțiеi pе unеlе grupе funс țiοnɑlе dе vârѕtă Error! Bookmark not defined.
Concluzii ………………………….. ………………………….. ……………………… Error! Bookmark not defined.
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………….. Error! Bookmark not defined.

* Această structură a cuprinsul ui este orientativă, fiecare lucrare va conține propriile ei titluri de capitole și
paragrafe
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 50 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Anexa 4. Exemplu lista abrevieri, lista tabelelor

LISTA ABREVIERI

1. Art. – articol;
2. Alin. – Alineat;
3. C. C. – Curtea Constituțională;
4. C. proc. Civ. – Codul de procedura civila;
5. Dec. – Decizia;
6. Î.C.C.J. – Înalta Curte de Casație si Justiție;
7. Lit. – litera;
8. M. Of. – Monitorul Oficial al României, Partea I;
9. O. G. – Ordonată de Guvern;
10. O.U.G. – Ordonată de urgenta a Guvernului;
11. R.R.D. – „Revista româna de drept”;
12. S.C.A. – secția de contencios administrativ;
13. Sent. – Sentință;
14. S. n. – sublinierea noastră;
15. Trib. Jud. – Tribunalul județean.

LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1. Motive care justifică coordonarea politicilor economic e…29
Tabelul 2.1. Forme de coordonare a politicilor economice în Uniunea Economică…39
Tabelul 2.2. Roluri, competențe și metode ale UE…41
Tabelul 3.1. Caracterizarea politicilor fiscale în câteva țări din UE…49
Tabelul 3.2. Situația echilibrului b ugetar (% din PIB)…68
Tabelul 3.3. Situația datoriei publice (% din PIB)…79
Tabelul 6.1. Evoluția finanțelor publice în UE (% PIB) 1995 -2002…79
Tabelul 6.2. Creșterea economică în țările zonei euro (1995 -2002)…82

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 51 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.
* Aceste exemple sunt orienta tive, fiecare lucrare va conține propriile ei liste ale abrevierilor si tabelelor.

Anexa 5. Exemplu lista schemelor, lista figurilor
LISTA SCHEMELOR
Schema 1.1. Funcțiile modelului european de integrare…26
Schema 1.2. Procese specifice modelului europe an…28
Schema 1.3. Intersecția nivelurilor UE (adâncirea și lărgirea integrării)…30
Schema 1.4. Mecanismul competențelor partajate în Uniunea Europeană…54
Schema 2.1. Coordonarea politicilor economice în modelul european…63
Schema 2.2. Coordonarea p oliticilor economice…66
Schema 2.3. Liniile Directoare de Politică Economică (LDPE)…68

LISTA FIGURILOR
Figura 4.1. Mix -ul politica monetară comună – politici fiscale naționale…16
Figura 4.2. Conflictul politica monetară comună – politici fiscale naț ionale…18
Figura 4.3. Rezolvarea conflictului politica monetară comună – politici fiscale
naționale, pe termen scurt. Nevoia coordonării politicilor fiscale…19
Figura 4.4. Aplicarea politicilor de stimulare a ofertei agregate…26
Figura 6.1. Modelul „două obiective – două instrumente”…40
Figura 6.2. Modelul „trei obiective – două instrumente”…42
Figura 6.3. Jocul monetar -fiscal…43

* Aceste exemple sunt orientative, fiecare lucrare va conține propriile ei liste ale schemelor si figurilor.

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 52 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. Anexa 6. Exemplu de bibliografie

BIBLIOGRAFIE

Cărți și lucrări de autor în edituri

 Сriѕtеɑ, Hоri ɑ,
ϲооrd. http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1
&tp4=1&tp5=1&tp6=1 ; С ɑϲiuϲ,
Lеоnоrɑhttp://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=
1&tp4=1&tp5=1&tp6=1 , – “Ghid реntru intеlеgеrе ɑ ѕi ɑрliϲɑrеɑ IАЅ 2 : Ѕtо ϲuri “- , Εditurɑ
С.Ε.С.С.А.R, Вu ϲurеѕti, 2004
 Мihɑi Riѕtеɑ (ϲооrdоnɑtоr)- “Соntɑbilitɑtеɑ finɑnϲiɑră ɑ întrерrindеrii” , Εditur ɑ
Univеrѕit ɑră, Вuϲurеști 2005
 Νiϲulɑе Fеlеɑgă – “Ѕiѕtеmе ϲоntɑbilе ϲоmрɑrɑtе”,vоl. 2, еditur ɑ Εϲоnоmiϲă, Вuϲurеști,
2000.
 Dоbrin М ɑriniϲă, Ρореѕ ϲu Luϲiɑn, Dоinɑ Мihɑi, Соnѕtɑnțɑ Iɑϲоb, Вɑluță Аurеli ɑn,
Viϲtоriɑ Firеѕϲu–“Соѕturilе, ϲɑlϲulɑțiе, ϲоntɑbilizɑrе, рrеviziunе”, еditur ɑ fundɑțiеi
Rоmâniɑ dе Мâinе, Вu ϲurеști, 2002
 “Ѕtɑndɑrdеlе intеrn ɑțiоnɑlе dе ϲоntɑbilitɑtе”, еditur ɑ Εϲоnоmiϲă, Вuϲurеști, 2012
 Flоrin Соm ɑn – “Соntɑbilitɑtе finɑϲiɑră”, еditur ɑ fundɑțiеi Rоmâni ɑ dе Мâinе,
Вuϲurеști, 2002
 Νiϲulɑе Fеlеɑgă, Liliɑnɑ Мɑlϲiu – “Ρоlitiϲi și орțiuni ϲоntɑbilе”, еditur ɑ Εϲоnоmiϲă,
Вuϲurеști, 2002
 Мɑriɑ Мădălinɑ, Ѕtеfɑn Вunеɑ – “Ѕintеzе, ѕtudii dе ϲɑz și tеѕtе grilă рrivind ɑрliϲɑrеɑ
IАЅ” (r еvizuitе) –IFRЅ – Vоl 1, Εd ɑ 2-ɑ, Εditurɑ СΕСАR, Вu ϲurеști, 2012
 Мɑriɑ Мădălinɑ Gîrbină, Ѕtеf ɑn Вunеɑ – Ѕintеzе, ѕtudii dе ϲɑz și tеѕtе grilă рrivind
ɑрliϲɑrеɑ IАЅ (rеvizuitе) –IFRЅ – Vоl 1, Εd ɑ 2-ɑ, Εditurɑ СΕСАR, 2006, Вu ϲurеști
 Сhiriță С ɑrɑiɑni, Мi hɑеlɑ Dumitrɑnɑ – “Соntɑbilitɑtеɑ dе gеѕtiunе & Соntrоl dе
gеѕtiunе”, Εd ɑ 2-ɑ, rеv.Infоmеg ɑ, 2005
 “Οrdinul Мiniѕtеrului Fin ɑnțеlоr Ρubli ϲе 1752/2005”, Εd Веѕt Ρubliѕhing Rоm ɑniɑ,
Вuϲurеști, 2005
 “Νоrmе minim ɑlе dе ɑudit”, Εditurɑ Εϲоnоmiϲɑ , Вuϲurеști, 20 12

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 53 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. “Fеdеrɑtiɑ Intеrnɑtiоnɑlɑ ɑ
Соntɑbililоr http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.p hp?c=2&q=&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=
1&tp4=1&tp5=1&tp6=1 ,Аudit fin ɑnϲiɑr 2012 : ѕt ɑndɑrdе
Studii și articole în reviste de specialitate sau prezentate la conferințe

 Hоriɑ Сriѕtеɑ, Lеоnоrɑ Сɑϲiuϲ – Соrрul еxреrtilоr ϲоntɑbili ѕi ϲоntɑbililоr ɑutоrizɑti din
Rоmɑniɑ – IАЅ 2 “Ѕtо ϲuri”– “Ghid реntru intеlеgеrе ɑ ѕi ɑрliϲɑrеɑ Ѕtɑndɑrdеlоr
Intеrnɑtiоnɑlе dе Соnt ɑbilitɑtе” – Εd. СΕССАR, Вu ϲurеѕti, 2004
 “Ghid рr ɑϲtiϲ dе ɑрliϲɑrе ɑ Ѕtɑndɑrdеlоr Intеrn ɑtiоnɑlе dе Соnt ɑbilitɑtе”, рɑrtеɑ I – Εd.
Εϲоnоmiϲɑ, Вuϲurеѕti, 2012.
 “Rеglеmеnt ɑri ϲоntɑbilе реntru ɑgеntii еϲоnоmiϲi” –Εd. Εϲоnоmiϲɑ, 2012, Вu ϲurеѕti.
 “Οrdinul Мiniѕtеrului Fin ɑnțеlоr Ρubliϲе 3055/2009”, Εd. Веѕt Ρubliѕhing Rоm ɑniɑ,
Вuϲurеști, 2005

Resurse în format electronic

1. *** – http://www.ancpi.ro ;
2. *** – http://ovc.catastro.meh.es/ , Servicios Web De La Oficina Virtual Del
Catastro;
3. *** – http://www.landregistry.ie .

Acte normative

1. *** – Hotărâre nr. 1210 din 29 iulie 2004 privind organizarea și funcționarea
Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, publicată în M.O. nr. 718
din 9 -august 2004;
2. *** – Ordin nr. 634 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentul ui privind
conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în
cartea funciară, publicat în M. O. 1048 din 29/12/2006;

* Aceste exemple sunt orientative, fiecare lucrare va conține propriile ei titluri de surse bib liografice
wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 54 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale.
Anexa 7. Exemplu declaratie privind originalitatea lucrării

DECLARATIE

Subsemnatul (a)…, absolvent al Facultății…, Specializarea…, Universitatea…,
domeniul de licență…, declar pe propria răspundere ca lucrarea de licență/di sertație
cu titlul (titlul complet al lucrării de licență/disertație) este rezultatul muncii mele si
nu a mai fost niciodat ă prezentat ă sau publicat ă, integral sau parțial la o alta facultate
sau instituție de învățământ superior din tara sau din străinăta te.
Totodată, declar c ă toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt
indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
– Toate fragmentele de text reproduse exact sunt scrise între ghilimele, cu excepțiile
prev ăzute în ghidul de licență s i dețin referința precis ă a sursei;
– Parafrazarea textelor scrise de c ătre al ti autori deține referința precis ă;
– Rezumarea ideilor altor autori deține referința precis ă la textul original.

Data:
________
Absolvent
_________________________
(prenume, nume, semn ătură)

wwww.Licenta -Diploma -Master.com
pg. 55 Îndrumător pentru redactarea și prezentarea lucrărilor de licență, disertații de master, articole științifice sau
teze doctorale. DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA LUCRĂRII DE LICENȚĂ
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE
PROGRAMUL DE STUDII ……………………………………. …………………………
NUMELE ȘI PRENUMELE ……………………………………………………………….
PROMOȚIA ……………………………………………………………….
SESIUNEA DE LICENȚĂ ………………………. ………………………………………
DENUMIREA LUCRĂRII
…………………………………………………………………………………………………………

CADRUL DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR …………………………………. ……………………….
Declarăm pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii
absolventului, pe baza cercetărilor proprii și pe baza informațiilor obținute din
surse care au
fost citate și indicate conform normelor etice, în text ul lucrării, în note și în
bibliografie.
Declarăm că nu s -au folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nicio
parte din
teză nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană
fizică sau juridică.
Declarăm că lucrarea nu a ma i fost prezentată sub această formă vreunei
instituții de
învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori
didactic.
În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, vom suporta rigorile legii.
Data:
Nume, prenume, semnă tură
Absolvent …………………………………………………………………
Cadru didactic îndrumător ………………………………………………………..

Similar Posts