Wine Road Un Instrument de Valorificare a Potentialului Touristic Viti Vinicol

Forma predominantă de organizare a turismului viti-vinicol este „Drumul vinului” – un traseu turistic pe care sunt înscrise unitătățile de producere a vinului și care oferă turiștilor posibilitatea de a cunoaște atributele turistice ale unei regiuni viticole (peisaj viticol, muzee ale viei și vinului, soiurile cultivate, caracteristicile terroirului etc.).

Gatti (1997, p. 219) definește drumul vinului, astfel: „…un itinerar semnalizat printr-un areal delimitat (regiune, provincie, areal cu denumire de origine controlată), al cărui scop este descoperirea vinului (lor) produs (e) în regiune și a activităților care sunt asociate cu acesta. Această constatare se efectuează direct în ferme (permițând turistului să întâlnească producătorul) și / sau în spațiile special organizate pentru a pune în valoare produsele vinicole (centre de degustare a vinului sau muzee de vin)”.

Un traseu al vinului trebuie să fie însoțit de o broșură cu o hartă pe care să fie localizate obiectivele turistice înscrise pe traseu, posibilitățile de cazare, de servire a mesei și de agrement. Aceasta are o deosebită importanță, deoarece poate motiva turiștii să urmeze un drum al vinului (Gatti, 1997). La rândul său, Hall (2000), consideră că „…de regulă, drumul vinului constă dintr-un itinerar desemnat (sau mai multe), printr-o regiune viticolă, care este semnalizat tematic în așa fel, încât să poată fi interpretat prin intermediul unui fluturaș publicitar gratuit sau a unei hărți, pe care sunt evidențiate diferite podgorii și vinificatori și furnizează informații despre situri de interes istoric sau de alt interes”.

În opinia lui Bruwer (2002), principalele motive ale turiștilor pentru a vizita rutele vinului dintr-o regiune viticolă sunt următoarele: vizitarea podgoriilor, posibilitatea de a degusta și cumpăra vin, vizitarea unui muzeu local care oferă informații despre tradiția vinificației și istoria acelui areal viticol, participarea la festivaluri sau la alte evenimente legate de vin, peisajul regiunii/viticol, întâlnirea cu vinificatorul, posibilitatea de a lua masa în cadrul unităților de producere a vinului. De asemenea, există posibilitatea ca turiștii să se cazeze în pensiuni agro-turistice și să experimenteze bucărăria tradițională a regiunii respective sau să cumpere produse specifice acelui areal.

Elias Pastor (2006) consideră că rutele vinului „…sunt areale multitematice, unde axa structurală este vinul, la care se adaugă identitatea fiecărei regiuni”.

Fiecare traseu al vinului încearcă să evidențieze o serie de caracteristici regionale (naturale, culturale și sociale) care îi oferă o identitate de brand și o notă distinctivă (Moran, 1993) sau ceva care îl face unic în percepția turiștilor. Vinul este, așadar, unul dintre acele produse care își construiește brandul pe originea sa geografică (Merret, 1994), în consecință, turismul viti-vinicol se bazează pe un brand al zonei (Fuller, 1997; Hall, 1998). Majoritatea rutelor vinului iau denumirea regiunii viticole care, cel mai adesea, este delimitată oficial de o denumire de origine controlată (DOC) sau de o arie cu indicație geografică (IG), cum ar fi: Bordeaux, Alsacia, Provence, Campagne (Franța), Napa Valley (California, SUA), Rioja (Spania), Douro (Portugalia), Dealurile Moldovei, Colinele Dobrogei (România) etc.

“Drumul vinului” poate fi privit ca un sistem integrat de relații între industria turismului și cea a vinificației, prin care consumatorii / turiștii se pot conecta la oferta turistică a unei regiuni viticole. Asadar, putem spune că a fost conceput pentru a genera venituri prin vânzarea de bunuri și servicii. Întrebarea este, care sunt mijloacele cu ajutorul cărora traseul vinicol este interpretat, organizat și coordonat pentru vizitator? Acest aspect nu este întotdeauna clar. La prima vedere, traseul vinicol face numai legătura cu ușa cramei sau a unității de producere a vinului, fără să facă legătura cu atracțiile turistice existente în acel areal. Această discrepanță este sesizată de Beames (2003), care spune: “Uită-te la traseul vinicol în felul următor: vinificatorii sunt interesați de vânzări la ușa pivniței, iar turiștii vor o experiență totală. Există o necoordonare, prin urmare, ne concentrăm pe alte destinații”.

Lignon-Darmalac (2009) face o analiză din punct de vedere a eficienței economice a traseelor vinicole din Franța și constată că, pentru a atrage vizitatorii, acesta trebuie să reprezinte o atracție turistică în sine. Ideea că traseul este întradevăr structurat ca o atracție turistică și nu reprezintă doar un mecanism de marketing este sprijinită din ce în ce mai mult de numărul tot mai mare de caracteristici cu valoare turistică. Spre exemplu, în Franța, majoritatea traseelor turistice vinicole sunt concepute ca trasee de patrimoniu cultural, cu numeroase obiective turistice înglobate în structura lor, iar turiștii îl pot parcurge cu mijloace de acces diverse (mașina, bicicleta, plimbări ecvestre sau pedestre).

"Drumul vinului" a fost inițiat de Ansamblul Regiunilor Europene Vitivinicole (AREV). Acestea pot fi organizate fie de organisme publice implicate în turism, fie de asociații profesionale sau interprofesionale din domeniul viti-vinicol.

Traseele vinului din Europa poartă pecetea tradiției, culturii și istoriei, turiștii bucurându-se de vizite la crame, restaurante care promovează bucătăria locală tradițională, precum și de arhitectura specifică arealului vizitat, în timp ce, în țările din „lumea nouă” (Australia, Noua Zeelandă, SUA, Africa de Sud etc.) sunt caracterizate prin tematica recreativă, deoarece există un interes crescut din partea turiștilor pentru degustarea de vinuri, îmbunătățirea cunoștințelor despre vin și utilizarea unităților de producție pentru divertisment (Casanovas, 2008, citat de Boschi, 2011).

În anul 1953 a apărut primul drum al vinului, în regiunea Alsacia (Franța), care măsoară în prezent 170 km lungime. În scurt timp s-au extins în Bordeaux, pe Valea Loarei și pe Valea Ronului. Germania, Italia sau Spania au urmat imediat exemplul și au trasat noi rute turistice pe valea Rinului,  în Toscana sau  în Castilia. Țări din afara Europei (Noua Zeelandă, Chile, Brazilia, SUA etc.) s-au aliniat acestui trend, iar în cele din urmă, drumurile vinului au devenit destinații turistice propriu-zise și în Europa de sud-est – Ungaria, Slovenia, România și Moldova –, fiind considerat cel mai bun mod de valorificare a denumirilor de origine (Vlachvei, 2009).

În România, proiectul turistic „Drumul Vinului” a fost conceput în cadrul programului "Romania – țara vinului” și a fost lansat la începutul anului 2003. În prezent sunt 11 drumuri ale vinului, însă pentru nici unul dintre ele nu exista o structură sau o schemă de funcționare bine pusă la punct. Foarte multe dintre acestea duc către nicăieri, deoarece nu există panouri explicative cu itinerariul și cu posibilitățile de cazare, masă și agrement.

În județul Alba, drumul vinului se desfășoară pe o lungime de aproximativ 200 km și traversează podgoriile: Aiud, Alba, Sebeș-Apold și Târnave.

DATA AND METHODS

În vederea realizării acestei lucrări s-a utilizat metodologia clasică de cercetare, respectiv s-a consultat bibliografia aferentă arealului cercetat referitoare la relief, climă, sol etc., apoi s-a efectuat munca de teren, iar în final, în laborator, a fost definitivat textul. Astfel, etapa de documentare bibliografică a vizat în mod direct sau indirect problemele abordate în prezenta lucrare. Dintre metodele utilizate în documentarea pe teren, amintim: observația, analiza, ancheta și cartografierea. Deplasările în teren au vizat identificarea, localizarea, descrierea și fotografierea resurselor turistice viti-vinicole din podgoriile județului Alba în vederea integrării acestora în cadrul traseului turistic „Drumul Vinului”, scop în care s-au utilizat hărțile topografice la scara 1: 100 000.

De asemenea, descinderea în teren a permis obținerea de la producătorii de vin și de la autoritățile locale a unor informații cu privire la circulația turistică, caracteristicile produselor turistice, oferta de cazare, proiectele aflate în derulare etc. Etapa de prospectare turistică a fost urmată de cea de laborator în cadrul căreia aspectele identificate, localizate, analizate și descrise în teren au fost transpuse într-un text final. Reprezentarea spațială a unor elemente analizate s-a efectuat prin utilizarea unui soft specializat, respectiv ArcGIS.

WINE – GROWING POTENTIAL OF ALBA COUNTY

Încadrarea administrativă și fizico-geografică a podgoriilor din județul Alba

Podgoriile din județul Alba fac parte din regiunea viticolă a Podișului Transilvaniei care include plantațiile viticole din bazinul Târnavelor, Sebeșului, Mureșului și Someșului.

Regiunea viticolă a Transilvaniei cuprinde cinci podgorii: Aiud, Alba Iulia, Sebeș – Apold, Lechința și Târnave. Datorită performanțelor superioare ale soiurilor de struguri, implicit a calității vinurilor obținute, această regiune viticolă a obținut cea mai bună cotație europeană acordată vinurilor românești, fiind inclusă în clasa B (Regulamentul Consiliului Europei, 479/2008). Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe de calitate superioară, a vinurilor aromate și a vinurilor materie primă pentru șampanie. Sortimentul viticol autorizat și/sau recomandat în aceste podgorii include următoarele soiuri pentru vinuri albe: Fetească regală, Fetescă albă, Muscat Ottonel, Traminer roz, Furmint, Riesling de Rin, Riesling Italian, Sauvignon, Chardonnay, Neuburger și Pinot gris.

Plantațiile viticole din județul Alba sunt incluse în patru podgorii: Aiud, Alba Iulia, Sebeș – Apold și Târnave (Figure 2). Din punct de vedere fizico-geografic, plantațiile viticole din județul Alba sunt localizate între piemonturile Munților Trascău (la vest), Dealurile Ludușului, de la extremitatea sudică a Câmpiei Transilvaniei și culoarul Mureșului, dintre confluențele acestuia cu Arieșul și Aiudul (la nord), prelungirile nordice ale dealurilor subcarpatice de la poalele munților Șureanu și Cândrel (la sud), prelungirile sudice ale dealurilor – platou din Podișul Secașelor (la sud- est), dealurile din bazinul Târnavelor și Mureșului (la est și nord – est) (Figure 2).

Caracteristicile factorilor naturali

Influențele pe care factorii naturali și cei tehnico-culturali le exercită asupra viței de vie sunt înregistrate în constituția strugurelui, însă numai vinul poate să le exprime senzoric și să arate generozitatea sau deficiențele condițiilor naturale, meritele sau greșelile omului (Teodorescu, 1987). Cu alte cuvinte, putem spune că vinul nobil sau calitatea vinului rezultă din conlucrarea unui cumul de factori, umani și naturali, a căror importanță la nivel individual este greu de clasificat și catalogat; totuși, considerăm, că influența factorilor naturali este decisivă, hotărâtoare în ceea ce privește atributele calitative ale vinurilor. Același soi de struguri poate fi cultivat in condiții de mediu diferite, însă doar în anumite limite impuse de climă, relief și sol va atinge “desăvârșirea” gustului. Dintre toate aceste elemente, climei îi revine cel mai important rol.

Studiul de față nu este unul fizico-geografic și nici de specialitate viticolă, pentru a trata în detaliu caracteristicile factorilor naturali, motiv pentru care vom face o analiză sucintă a acestor elemente pentru fiecare podgorie în parte.

Podgoria Aiud este poziționată în vestul Podișului Transilvaniei, plantațiile viticole fiind dispersate pe dealurile aflate de o parte și de alta a culoarului Mureșului mijlociu și a Arieșului inferior. Astfel, principalele arii geografice cultivate cu vită de vie sunt: dealurile piemontane ale Trascăului (Dealurile Aiudului, Dealurile Măhăceni – Călărași), Dealurile Târnavelor (Dealurile Lopadei și Fărăului; Dealurile Ludușului de la extremitatea sud-vestică a Câmpiei Transilvaniei.

Plantațiile viticole din podgoria Alba Iulia, denumită și “Țara vinului”, sunt situate pe dealurile care flanchează cursul mijlociu al Mureșului, astfel: la vest, pe versanții dealurilor de la poalele estice ale Subcarpaților Apuseni (Dealurile Trascăului – 200 – 450 m altitudine), ce se întind pe malul drept al Mureșului, între apa Geoagiului și a Ampoiului; la est, pe versanții însoriți ai Dealurilor Secașelor.

Podgoria Sebeș – Apold, respectiv sectorul aflat pe teritoriul județului Alba, este situată în sud-vestul Podișului Transilvaniei, în depresiunea colinară a Sebeșului și Secașului. Plantațiile viticole sunt dispersate pe prelungirile nordice ale dealurilor Orăștiei și Gârbovei, de la poalele munților Șureanu și Cândrel (ce coboară de la altitudinea de 600-500 m, la 300-250 m) și prelungirile sudice ale dealurilor – platou din Podișul Secașelor.

Podgoria Târnave, respectiv Târnave – Blaj și Târnave – Jidvei de pe teritoriul județului Alba, este situată în bazinul hidrografic al Târnavei Mari și Târnavei Mici. Majoritatea plantațiilor viticole sunt amplasate pe pantelele însorite ale dealurilor celor două Târnave, la o altitudine medie de 270 m. Din cele șase centre viticole ale podgoriei Târnave, două se află pe teritoriul județului Alba, respectiv central viticol Jidvei (situat pe Târnava Mică) și Blaj (situat la confluența celor două Târnave).

Clima are o importanță ecologică esențială în formarea și dezvoltarea unei podgorii. Elementele ecoclimatice care influențează cultura viței de vie sunt: temperatura, precipitațiile, umiditatea atmosferică, lumina, nebulozitatea, regimul eolian, accidentele climatice și indicatorii ecologigi. În cele patru podgorii ale județului Alba, condițiile climatice sunt relativ asemănătoare. Astfel, perioada de vegetație durează, în medie, 165 – 175 zile. În curul anului se acumulează peste 2900° de temperatură globală, peste 550 mm precipitații și peste 2000 ore de strălucire a soarelui. În timpul perioadei de vegetație se acumulează peste 1200° de temperatură utilă, peste 250 mm precipitații din suma anuală. Resursele de lumină s-au apreciat după suma orelor de strălucire efectivă a soarelui din perioada de vegetație. Astfel, insolația reală în perioada de vegetație înregistrează o medie anuală de circa 1320 ore, cu o medie multianuală de 1290 ore.

Temperatura aerului este factorul principal care limitează cultura viței de vie, declanșarea și parcurgerea fazelor de vegetație, cantitatea și calitatea producției. Valoarea medie multianuală a temperaturii aerului, înregistrată în perioada 1995-2006, prezintă următoarele valori: central viticol Aiud, 9,3°C; central viticol Alba Iulia, 9,5°; central viticol Sebeș, 9,3°; central viticol Jidvei, 9,7°. Temperatura medie a celei mai reci luni este de -3°C, iar a celei mai calde se situează în jurul valorii de 10°C.

Minima absolută ajunge la -25°C – -28°C, iar maxima din vară la 36°C – 38°C, media temperaturii din luna cea mai caldă a verii fiind de 19°C. Umiditatea relativă a aerului înregistrează valori medii cuprinse între 60-80%, fiind optime pentru creșterea și fructificarea viței de vie. Specificul podgoriilor județului Alba îl constituie apariția zilelor cu ceață la sfârșitul verii și numărul mare al acestora în lunile septembrie și octombrie, ceea ce duce la un process de maturare lent al strugurilor, cu păstrarea aromelor și a unei acidități constant ridicate (Martin, ; Teodoreanu, 1987; Geografia României, 1983).

Solurile nu înregistrează diferențe foarte mari, ca tipologie, de la o podgorie la alta. Astfel, în podgoria Aiud predomină următoarele tipuri de soluri: brun argiloiluvial, brun luvic (podzolit) și brun eu-mezobazic (pseudorendzinic, pseudogleizat), caracteristice etajului deluros; molisoluri cernoziomice dezvoltate fragmentar pe terasele mijlocii, inferioare și pe glacisurile din lungul culoarului Mureșului; erodisol si regosol, caracteristice versanților afectați de procese denudaționale. În podgoria Alba Iulia, principalele tipuri de soluri sunt: brune eu-mezobazice, brune argiloiluviale, cernoziomuri levigate, pseudorendzine și regosoluri, iar în podgoria Sebeș predomină solurile brune podzolite și cele brune argiloiluviale cu intercalări de pseudorendzine, urmate de cernoziomuri levigate (local gleizate), regosoluri si erodisoluri. În podgoria Târnave (sectorul de pe teritoriul județului Alba), solurile sunt foarte variate, predominante fiind solurile brune erodate cu ferilitate scăzută, podzolurile scheletice, pseudorendzinele levigate și nisipurile provenite din dezagragarea gresiilor terțiare situate pe marne calcaroase (Martin,; Geografia României, 1983).

Wine-growing potential of Alba county

Datorită condițiilor favorabile ale cadrului natural, cultura viței de vie pe teritoriul județului Alba este o tradiție străveche, fiind practicată încă din cele mai vechi timpuri. Podgoriile Târnave și Alba Iulia sunt printre cele mai vechi din România, cultivarea viței de vie în aceste areale fiind atestată de către arheologici și istoriografi încă de pe vremea geto-dacilor, care dispuneau de întinse plantații de vii și produceau atât de mult vin, încât îl exportau.

Până la invazia filoxerei (1882 – 1884), viticultura acestui areal, ca de altfel întreaga viticultură Românească, cunoaște un progress continuu, sub toate aspectele: economic, tehnologic și biologic. Invazie filoxerei a avut un impact dezastruos asupra viilor de pe întreg teritoriul României. Reconstrucția viilor a fost destul de dificilă, fiind replantate în două etape: prima, începe în anul 1884 și durează până la sfârsitul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar cea de-a doua cuprinde perioada socialistă. Printr-un program vast, la nivel national, viile îmbătrânite și neproductive au fost înlocuite de plantații viticole, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă, urmărindu-se creșterea suprafeței cultivată cu viță de vie si și creșterea producției la hectar.

Suprafața viticolă a România este de circa 205 000 ha, județul Alba deținând în anul 2011, circa 2,3 % din suprafața viticolă a României, adică 4656 ha, și circa 33 % din plantațiile viticole din regiunea viticolă a Podișului Transilvaniei. Fată de anul 2006, suprafața cultivată cu vită de vie a județului a crescut cu aproximativ 1000 ha (Figure ). Menționăm faptul, că plantațiile viticole acoperă 4,5% din suprafața arabilă a Județului Alba (County Office for Agriculture; www.oiv.int/; http://www.arev.org/). Cea mai mare suprafață viticolă este deținută de compania Jidvei, circa 2000 ha, urmată de Domeniile Boieru, cu circa 160 ha.

Plantațiile viticole din județul Aba sunt grupate în patru podgorii: Aiud, Alba Iulia, Sebeș – Apold și Târnave. Vinurile din aceste podgorii sunt comercializate, conform reglementărilor Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri (ONDOV), cu consultarea Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) și a organizațiilor producătorilor de vinuri din județul Alba, sub una sau două denumiri de origice controlată. Conform deciziilor acestora, vinurile din județul Alba pot avea următoarele denumiri de origine controladă: Aiud, Sebeș – Apold, Alba Iulia, Târnave – Jidvei și Târnave – Blaj (Legea 244/2002; http://www.onvpv.ro/; http://www.onvv.ro/; http://www.oniv.ro/).

După cum putem observa în graficul din figura x, în anul 2011, suprafața ocupată cu soiuri de struguri din care se obțin vinurile cu denumire de origine controlată, era de 2100 ha, înregistrând o creștere de peste 800 ha, față de anul 2007 (Figure).

In ceea ce privește producția totală de vin, se înregistrează diferențe semnificative de la un an la altul, fapt datorat, în principal, valorile înregistrate de elementele climatice în anumite perioade de vegetație, precum și de producerea unor fenomene meteorologice cu caracter extrem (ceață, secetă, grindină etc.). După cum putem observa în graficul din figura x, în anul 2011 s-au produs 243 hectolitri (hl) de vin, adică 24 300 litri, cu aproape 50% mai mult decât în anul 2006 (69 hl), însă trendul este unul pozitiv. Cea mai mare cantitate de vin, în anul 2011, a fost produsă de compania Jidvei, circa 13 000 l de vin, în condțiile în care producția de struguri a fost de circa 16 000 tone (aproximativ 3 % din producția de struguri la nivel național).

Figure 3. The evolution of tota wine growing surface and area vineyard with CDO (ha), between years 2006 – 2011

(Sursa: County Office for Agriculture; http://www.arev.org/).

Figure 4. Producția totală de vin (hl) în județul Alba (2006 – 2011)

(Sursa: County Office for Agriculture; http://www.arev.org/).

Potențialul turistic al podgoriilor din județul Alba

Potențialul turistic viti-vinicol include toate atracțiile turistice dintr-o regiune viticolă, atât naturale, cât și antropice, reprezentate de: unități de producție a vinului, podgorii, centre viticole, crame, pivnițe, stațiuni de cercetare, muzee ale viei si vinului etc., la care se adaugă bazele de cazare și de alimentație publică, infrastructură de acces specifică turismului viti-vinicol (trasee turistice) și alte amenajări necesare valorificării resurselor turistice viti-vinicoli. Acestora li se adaugă atacțiile turistice naturale si antropice (rezevații naturale si monumente ale naturii, obiective turistice culturale, istorice și religioase) care nu au legătură directă cu turismul viti-vinicol, dar care pot fi valorificate prin prisma acestuia, creând în felul acesta o ofertă turistică diversificată, în măsură să satisfacă o gamă variată de motivații turistice.

Principalele centre de vinificație din județul Alba sunt: Jidvei, Domeniile Boieru (Ciumbrud), Viticola Gârbova și Rex Vinorum (Aiud). Acestora li se adaugă un număr impresionant de crame și pivnițe ce aparțin, în cea mai mare parte, micilor producători, respectiv: Cramele Logos, Crama Tamas Andras, Pivnița Papp Péter (Aiud), Pivnița Köble Tiberiu, Pivnița Iepure Ioan, Pivnița Vass Attila (Ciumbrud), Crama Toth Csaba (Alba Iulia), Crama Apoulon (Bucerdea Vinoasă), Crama Țelna (Țelna), Crama Bălcaciu (Jidvei). De asemenea, un obiectiv turistic ce nu poate fi omis este Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație din Blaj.

In ceea ce privește obiectivele turistice antropice asociate vinului, o importanță deosebită, prin valoarea lor istorică și arhitecturală, o au castelele, unele dintre ele fiind deja amenajate în scop turistic sau există proiecte în acest sens. Un exemplu elocvent este castelul Bethlen – Haller (monument istoric) de la Cetatea de Baltă, care a fost restaurant recent și s-au făcut amenajări pentru organizarea unor degustări de vinuri și cazarea oaspeților companiei Jidvei.

In județul Alba există un număr impresionant de castele, multe din ele aflându-se în localități viticole, care ar putea fi redate circuitului turistic prin amenajări specifice. Dintre acestea, se remarcă castelul Bethlen (1768) din comuna Cut, castelul Martinezzi și Kendeffy – Horvath din comuna Vințu de Jos, castelul Mikes din Ocna Mureș, castelul Teleki din Ulioara de Sus (Ocna Mureș), castelul Kemény din Sâncrai, castelul Wesselenyi din Obreja (comuna Mihalț), castelul Esterházy din Șard, castelul Teleky din Ighiu, castelul Bethlen de la Sânmiclăuș (comuna Șona).

In general, judetul Alba are un potențial turistic armonios distribuit pe toată suprafața județului; la vest, în arealul montan, predomină atracțiile turistice naturale, urmate de cele cultural – istorice și religioase, iar în partea cental – estică se înregistrează o pondere mai mare a obiectivelor turistice antropice, dar si a atracțiilor turistice viti-vinicole (crame, pivnițe, unități de producer a vinului, enoteci, castele etc.). In comparație cu celelalte obiective turistice, naturale sau antropice, atracțiile turistice asociate vinului și vinificației au o pondere mult mai mică (fig. ). De asemenea, varietatea și densitatea obiectivelor turistice de proveniență antropică, depășește pe cea a elementelor de potențial natural. Județul Alba păstrează un valoros tezaur istoric, dar și un impresionant patrimoniu etno-cultural, generat de interferențele culturale si etnice existente în acest spațiu transilvan.

În ceea ce privește atracțiile turistice ale cadrului natural, județul Alba beneficiază de numeroase astfel de atracții, majoritatea fiind situate în arealul montan. Datorită importanței peisagistice, geologice, floristice, faunistice etc., multe dintre aceste atracții turistice au fost declarate rezervații naturale și monumente ale naturii. Suprafața totală a ariilor protejate din județul Alba este de 6422 ha (sursa: Anuarul Statistic al României), fiind incluse, în totalitate sau parțial, în arii de protecție de interes comunitar (SCI) sau sau în areale de protecție special avifaunistică (SPA), ca parte integrantă a siturilor Natura 2000 din România. Localizarea unora dintre acestea în imediata apropiere a unor localități viticole, favorizează includerea lor în cadrul traseelor viti-vinicole. Principalele arii protejate de interes local sau național din județul Alba, care pot fi incluse în traseul turistic “Drumul Vinului”, sunt: rezervația peisagistică Pădurea Sloboda (Aiud), rezervația natural “Tăul fără fund” de la Băgău, rezervația botanică Pădurea de stejar pufos (Quercus pubescens) de la Mirăslău, rezervația botanică Pădurea Cărbunarea (Blaj), “Teiul lui Eminescu” din Blaj, declarat monument al naturii, “Stejarul lui Avram Iancu” din Blaj, declarat monument al naturii. Acestora li se adauga “Grădina botanică din Blaj” – cea mai veche grădină botanică din lume înființată pe lângă o școală secundară (1881-1883).

In prezent, cea mai mare parte a atracțiilor turistice viti-vinicole din județului Alba sunt valorificate prin intermediul unui itinerar turistic, intitulat “Drumul vinului”.

Drumul vinului în județul Alba

Cel mai eficient mijloc de valorificare a potențialului turistic dintr-o regiune viticolă este așa-numitul “Drumul vinului” – un traseu turistic care cuprinde atracții naturale (peisaje viticole, rezervații și monumente ale naturii), obiective turistice culturale (castele, conace, muzee ale vinului și viei etc.), obiective tehnice sau industriale (unitățile de producere a vinului, crame), infrastructura turistică specifică (drumuri și indicatoare pentru a ajuta turiștii să ajungă la vinării, baze de cazare și de alimentație publică).

În județul Alba, programul turistic “Drumul vinului” a debutat la începutul anului 2004, printr-u proiect inițiat de Consiliul Județean Alba, susținut din fonduri europene nerambursabile, la care s-au adăugat ulterior inițiativele membrilor unor asociații și organisme profesionale și interprofesionale din sectorul viti-vinicol a căror scop comun este realizarea unui produs turistic care să îmbine obiectivele turistice asociate viei și vinului, cu cele cultural-istorice și naturale, în vederea promovării vinurilor locale, a creșterii vânzărilor directe, mai ales în cazul micilor producători, si nu în ultimul rând, pentru promovarea națională și internațională a ofertei turistice generale a județului Alba. De asemenea, printre obiectivele factorilor implicați se numără: îmbunătățirea infrastructurii de acces în localitățile rurale incluse în “Drumul vinului”, echiparea traseului cu indicatoare și panouri informaționale, editarea de pliante, broșuri, ghiduri etc., în vederea promovării acestuia, precum și organizarea unor manifestări sau activități cu caracter cultural și recreativ, pentru crearea unei oferte complexe care să satisfacă o gamă largă de motivații turistice.

Itinerariul turistic “Drumul vinului” include cele mai importante centre viticole din județul Alba. Traseul parcurge locuri de interes peisagistic, istoric și cultural, pe o distanță de circa 200 kilometri și poate fi accesat din puncte diferite: dinspre Aiud spre Alba, prin Teiuș, Cricău, Țelna și Ighiu; de la Aiud spre Jidvei și Cetatea de Baltă, prin localitățile Teiuș, Mihalț, Crăciunelu de Jos și Blaj; de la Alba Iulia spre Gârbova, prin Berghin, Vingard, Spring și Cânic sau dinspre Garbova spre Alba Iulia, prin Sebeș. Indiferent care ar ar fi punctul de start și cel de final, fiecare segment al traseului turistic “Drumul vinului” grupează atât obiective turistice viti-vinicole, cât și atracții turistice de altă natură (istorice, religioase, culturale etc.).

În continuare, vom face o scurtă descriere a traseului turistic “Drumul vinului”, axându-ne pe evidențierea obiectivele turistice deja incluse în această rută, dar și pe identificarea celor care ar putea fi atașate în viitor.

Orașul Aiud și împrejurimile sale reprezintă punctul de maximă concentare a obiectivelor turistice viti-vinicole din podgoria Aiud: patru crame în Aiud și patru în localitatea Ciumbrud, la care se adaugă o companie de vinificație – Domeniile Boieru (Ciumbrud). In Aiud se poate vizita una dintre cele mai vechi cetăți urbane din Transilvania (secolul XIII-XVI), inclusiv Castelul Bethlen din incinta acesteia care adăpostește Muzeul de Istorie. Lângă Aiud, putem vizita câteva monumente istorice de factură religioasă, precum: biserica “Nașterea Maicii Domnului” (secolul al XIV-lea) din Gârbovița și biserica reformată calvină (secolul XIII-XV) din Ciumbrud.

În apropiere de Teiuș, “Drumul vinului” se ramifică spre Crăciunelu de Jos, Blaj, Bălcaciu, până la Valea Lungă, sau de la Blaj spre Jidvei, până la Cetatea de Baltă. La Blaj, localitate cu un important rol în formarea conștiinței naționale a românilor, se poate vizita Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație, crama Târnave, podgoriile Blajului, dar și numeroase alte obiective turistice culturale și antropice, precum: monumentul istoric “Câmpia Libertății”, Castelul Metropolitan, Muzeul de istorie “Augustin Bunea”, “Teiul lui Eminescu” , “Stejarul lui Avram Iancu” etc. De la Blaj, traseul vinului se îndreaptă spre fascinantele podgorii de la Jidvei. Aici, se poate vizita compania de vinificație “Jidvei”, cea mai renumită din regiunea viticolă a podișului Transilvaniei și unul dintre cele mai cunoscute și apreciate branduri românești în materie de vinuri. Complexul de vinificație al societății Jidvei este format din secția Jidvei, unde sunt produse vinurile superioare și cele de export, crama de la Bălcaciu (prima cramă de tip industrial din România, construită în anul 1958) și castelul Bethlen – Haller de la Cetatea de Baltă, construit în secolul al XV-lea, în stil renascentist (Sebestyén, 1963), unde sunt produse și depozitate, sortimente de vin spumant (brut, dry, extra dry și demisec) (http://www.taravinului.ro). Castelul de la Cetatea de Baltă este emblema companiei Jidvei, aici organizându-se degustări de vinuri.

De la Jidvei spre Blaj, “Drumul vinului” se ramifică spre localitățile Bălcaciu și Valea Lungă. La Bălcaciu se poate vizita crama domeniului Jidvei, utilizată pentru îmbutelierea și depozitarea șampaniei și o biserică săsească fortificată, construită la începutul secolului al XIV-lea. Cel mai sudic punct de pe “Drumul vinului” este localitatea Gârbova, unde se poate vizita crama “Viticola Gârbova”, precum și unul dintre cele mai vechi monumente istorice și de arhitectură laică din țară (secolul al XIII-lea) – Cetatea Greavilor. “Drumul vinului” continuă spre Câlnic, localitate în care se găsește cetatea cu același nume, înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Următoarea localitate de pe traseul vinului este Sebeș, un oraș cu numeroase obiective turistice cultural-istorice și religioase. Lângă Sebeș, la Lancrăm, se află casa memorial “Lucian Blaga”, iar la Petrești, localitate care a dat și numele culturii neolitice Petrești, se poate vizita cetatea , de fapt, ruinele cetății Petrești (secolul al XIII-lea). De la Sebeș, ruta vinului continuă prin Vințu de Jos, unde se află castelul Martinezzi și ruinele cetății medievale “Vurpăr”, spre Alba Iulia – oraș încărcat de istorie, unde se poate vizita ansamblul de fortificații “Cetatea Alba Iulia”, în interiorul căreia se află Muzeul Național al Unirii, Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolică “Sf. Mihail”, Catedrala ortodoxă “Sf. Mihail”, Palatul Apor, Palatul Princiar etc.

De la Alba Iulia, “Drumul vinului” se ramifică: la est, trece prin Șard și se îndreaptă spre Tăuți, incluzând cramele de la Ighiu, Țelna, Bucerdea Vinoasă, Cricău și Galda de Jos, iar la vest, trece prin Berghin, Vingard, Spring și Cunța, de unde se poate merge spre Sebeș și Alba Iulia, închizând astfel, această “buclă” a traseului.

Drumul vinului din județul Alba concentrează peste ……obiective turistice, din care…

Județul Vrancea ofera posibilitatea de a practica alte itinerarii turistice care, combinate cu drumul vinului, da un pachet complet și îndeplinească dorințele cele mai exigente turisti. Astfel, se poate face, de asemenea, "Glory Road Eroilor", care include mausoleele din Focșani, Mărăști, Mărășești și Soveja, biserici de lemn pot fi vizitate în Țara Vrancei sau rezervații naturale incluse în Parcul Natural Putna-Vrancea. În Vrancea există peste 20 de biserici de lemn care impresioneaza nu numai prin arhitectura lor unic, ci, de asemenea, prin picturile lor extraordinare și broderii (Cherciu, 2004).
De-a lungul zona Vrancea există un echilibru de resurse turistice, atracțiile de vin fiind situate în mod normal pe celebrul drum vin (figura 9), case memoriale, monumente istorice, mănăstiri fiind reprezentat în aproape fiecare localitate a județului. Turiștii care sosesc în această țară sunt fie mândru de Bacchus lichior sau atras de alte forme de turism (ecoturism, turism rural, agroturism) și pot petrece șederea lor cu o ofertă largă și variată.

Infrastructura de cazare

Județul Alba beneficiază de o bogată ofertă de cazare, dezvoltată mai mult în arealul montan, datorită densității și varietății atracțiilor turistice naturale, precum și în principalele centre urbane, ca urmare a numărului mare de obiective turistice cultural-istorice. Municipiul Alba concentrează cele mai multe locuri de cazare – peste 1000, distribuite în hoteluri de două, trei și patru stele, precum și în pensiuni și vile turistice. Există o strânsă legătură între numărul de atracții turistice dintr-un areal și gradul de dezvoltare a infrastructurii turistice cu funcție de cazare. După cum putem observa pe harta din figura 2, localitătile care beneficiază de un număr mare de obiective turistice înregistrează un număr mare de locuri de cazare. Acest aspect, respectiv relația dintre densitatea și varietatea obiectivelor turistice și numărul de locuri de cazare, este deosebit de important pentru localitățile incluse în programul „Drumul vinului”. În satele situate în podgorii, au apărut în ultimii 3-4 ani, unități de cazare de tipul pensiunilor turistice, existând un interes crescut din partea populației, a autorităților locale și a proprietarilor de crame sau unități de producere a vinului, cu privire la valorificarea potențialului turistic viti-vinicol. În acest sens, unii proprietari de crame, pivnițe de vin sau unități de producere a vinului, care organizează degustări de vinuri, tururi viticole si vinicole, au amenajat case de oaspeți, precum și restaurante cu scopul de a oferi turiștilor un pachet turistic complex. Spre exemplu, compania Jidvei a introdus în circuitul turistic castelul Bethlen Haller de la Cetatea de Baltă (construit în stil renascentist, între anii 1615-1624), prin amenajarea unei săli de degustare a vinurilor și a opt camere pentru cazarea oaspeților companiei. Turiștii care vizitează Jidveiul se pot caza la singura pensiune din localitate – „Casa dintre vii” -, construită în anul 2011, ca urmare a integrării acestei localități în programul turistic „Drumul vinului”, implicit a cererii tot mai mari pentru locuri de cazare. De fapt, majoritatea turiștilor care vizitează domeniul Jidvei, aleg pentru cazare, unitățile din municipiul Blaj.

Prestigiul vinurilor cu denumire de origine controlată Târnave – Jidvei, Târnave – Blaj, Aiud, Alba Iulia și Sebeș – Apold, sau a celor cu indicație geografică Dealurile Transilvaniei, precum și peisajul viticol, degustările de vin asistate de oenologi, tururile vinicole etc., sunt motivații care au determinat în ultimii ani o cerere tot mai mare pentru cazare în localitățile din podgoriile județului Alba. Cea mai mare parte a contingentului de locuri de cazare se află în orașele Alba Iulia, Aiud, Sebeș, Blaj și Teiuș, aflate pe „Drumul vinului”. În ceea ce privește oferta de cazare din localitățile rurale încluse în „Drumul vinului”, cele mai multe locuri de cazare se află în comunele Ighiu, Gârbova, Săsciori, Spring și Pianu, urmate de Jidvei, Stremț, Gâlda de Jos, Cetatea de Baltă, Valea Lungă și Sântimbru. Cererea pentru locuri de cazare în localitățile rurale cu potențial turistic viti-vinicol este mult mai mare decât oferta, conform investigațiilor realizate pe teren. Insă, există unele proiecte la nivel de unități de producere a vinului, cu privire la construirea unor „case de oaspeți” (pensiuni) și restaurante. Spre exemplu, compania viticolă „Domeniile Boieru”, din Ciumbrud (Aiud) are în proiect conctruirea unei pensiuni în vie, chiar lângă unitatea de producere a vinului, precum și a unui restaurant cu o capacitate de 120 de locuri.

Circulația turistică

Circulația turistică exprimă gradul în care resursele turistice dintr-un teritoriu sunt valorificate și presupune analiza valorilor înregistrate de fluxurile turistice interne și internaționale, precum și a unor aspecte calitative, precum profilul socio-profesional al turistului, motivațiile sale, nivelul de satisfacție.

Pentru obținerea unor date cât mai corecte s-a folosit metoda interviului direct, ceea ce a presupus deplasarea la unitățile de producere a vinului, inclusiv la crame sau pivnițe, precum și o parte din unitățile de cazare din cadrul localitătilor aflate pe „Drumul vinului” și realizarea unui interviu cu o parte din turiștii cazați și cu administratorii unităților de vinificație. Instrumentul de lucru al acestei cercetări a fost un chestionar alcătuit din 10 întrebări care au vizat următoarele aspecte: numărul de turiști care vizitează anual unitățile de producere a vinului, cramele sau pivnițele; locul de proveniență al turiștilor; durata sejurului; mijloacele de transport alese pentru a ajunge la destinație; structurile de cazare preferate; motivele care i-au determinat să viziteze acest areal; profilul socio–profesional (profesie, vârstă, mediul de proveniență); modul de rezervare a cazării; modalitatea de promovare a produsului turistic; aspecte pozitive și negative reținute de turiști cu privire la arealul vizitat;

In ceea ce privește numărul de turiști care vizitează anual podgoriile din județul Alba, nu există, în prezent, o evidență statistică a acestora. Pentru a avea, cât de cât, o imagine de ansamblu asupra acestui fenomen, am intervievat directorii sau managerii unităților de producere a vinului, precum și o parte din cramele micilor producători. Din datele obținute rezultă faptul că cel mai mare număr de turiști înregistrează anual complexul de vinificație al societății Jidvei (unitatea de producție a vinului de la Jidvei, cramele de la Cetatea de de Baltă și Bălcaciu), respectiv 4 000 – 5000 de vizitatori.

Pe locul doi, ca număr de turiști, se situează crama “Blaj” (fosta cramă “Târnave”), din municipiul Blaj, vizitată anual de circa 1 000 de turiști, iar pe al treilea, Domeniile Boieru, din localitatea Ciumbrud (Aiud), cu o medie de circa 20 turiști/lună. Tot în localitatea Ciumbrud, se află mai multe crame ce aparțin micilor producători însă, numărul de turiști care le vizitează este foarte mic, la unele chiar inexistent. Aceeași situație se înregistrează și la cramele din Aiud ale micilor producători, cea mai cunoscută fiind crama “Logos” care, spre deosebire de celelalte, oferă turiștilor degustări de vinuri, cazare și masă, în hostelul “Două Sălcii”, însă nu avem date asupra numărului aproximativ de turiști care vizitează anual această cramă. Situația se prezintă la fel și în cazul celorlalte crame ale micilor producători din județul Alba; până în prezent nu poate fi vorba de o ofertă turistică concretă, în cazul acestora și, ca atare, nu putem vorbi de turism viti-vinicol, ci de cumpărători de vin cărora li se oferă posibilitatea de a degusta vinuri înainte de a alege un sortiment pentru a cumpăra.

In ceea ce privește locul de proveniență al turiștilor, majoritatea sunt danezi, germani, unguri, francezi, italieni și olandezi, și mai puțin americani, canadieni și israelieni. Procentual, 80% sunt străini, restul fiind români din diverse regiuni ale tării. Cei mai mulți turiști vizitează unitățile de vinificație, cramele sau pivnițele, în intervalul dintre lunile mai și septembrie. La compania Jidvei, în lunile de vară, săptămânal se înregistrează 1-2 grupuri de turiști, a câte 30-40 persoane.

REFERENCES

Anghel, Gh., Măhăra, Gh., Anghel, Emilia (1982), Alba. Ghid turistic al județului, Edit. Sport – Turism, București.

Bunescu, B., Mihai, Ghe., Bunescu, H., Man, Ioana (2005), Condițiile ecologice și solurile din Podișul Transilvaniei, Editura AcademicPres

Cenar, I., Mocean, I. (1980), Alba. Monografie, Edit. Sport – Turism, București.

Sebestyén, Gh., Sebestien, V. (1963), Arhitectura Renașterii în Transilvania, Edit. Academiei RPR, București.

Stoica, L., Stoica, Gh., Popa, Gabriela (2009), Castles & fortresses in Transilvania: Alba County, Edit. E-Business Consultants.

Josan, Nicolae, Popa, Liliana – Cetatea Alba Iulia în timpul revoluției din anii 1848-1849 – documente vieneze, Editura Altip, Alba Iulia, 2001

Legea nr.244/2002 a viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.333 din 20 mai 2002

Acasă

http://www.onvpv.ro/

http://www.taravinului.ro

www.oiv.int

http://www.onvv.ro/

http://www.onvv.ro/.