Wine Road Un Instrument de Valoeificare a Potentialului Turistic Viti

Economie

Wine Road Un Instrument de Valoeificare a Potentialului Turistic Viti

Byadmin ianuarie 1, 2024

Abstract: Acest studiu are ca obiectiv principal evidențierea potențialului viti-vinicol al județului Alba și modul de valorificare al acestuia. Județul Alba deține un bogat patrimoniu viti-vinicol, fapt datorat, atât tradiției îndelungate a cultivării viței de vie pe aceste meleaguri, încă de pe vremea geto-dacilor, cât și caracteristicilor factorilor naturali (relief, geologie, climă, sol), care au favorizat obținerea unor vinuri de înaltă calitate a căror reputație a fost dobândită la concursuri naționale și internaționale. Pentru valorificarea resurselor turistice viti-vinicole este necesară dezvoltarea unei infrastructuri specifice și crearea unor produse turistice complexe, în măsură să satisfacă o gamă variată de motivații turistice. Un instrument eficient pentru valorificarea potențialului viti-vinicol al unei regiuni este „Drumul Vinului” – un traseu turistic ce înclude atracțiile turistice dintr-un areal delimitat, de obicei, de o denumire de origine controlată, precum și o gamă diversă de servicii turistice (transport, cazare, masă, agrement etc.). În județul Alba, „Drumul vinului” poate fi privit, atât ca o atracție turistică în sine, cât și ca un mijloc de valorificare a bogatului patrimoniu cultural – istoric și natural, implicit a celui viti-vinicol.

Key words: wine road, podgorii, potențial turistic viti-vinicol, Alba county.

* * * * * *

INTRODUCERE

Forma predominantă de organizare a turismului viti-vinicol este „Drumul vinului” – un traseu turistic pe care sunt înscrise unitătățile de producere a vinului și care oferă turiștilor posibilitatea de a cunoaște atributele turistice ale unei regiuni viticole (peisaj viticol, soiurile de struguri cultivate, muzee ale viei și vinului, caracteristicile terroirului etc.).

Gatti (1997, p. 219) definește drumul vinului, astfel: „…un itinerar semnalizat printr-un areal delimitat (regiune, provincie, areal cu denumire de origine controlată), al cărui scop este descoperirea vinului (lor) produs (e) în regiune și a activităților care sunt asociate cu acesta. Această constatare se efectuează direct în ferme (permițând turistului să întâlnească producătorul) și/sau în spațiile special organizate pentru a pune în valoare produsele vinicole (centre de degustare a vinului sau muzee de vin)”.

În opinia lui Bruwer (2002), principalele motive ale turiștilor pentru a vizita rutele vinului dintr-o regiune viticolă sunt următoarele: vizitarea podgoriilor, posibilitatea de a degusta și cumpăra vin, vizitarea unui muzeu local care oferă informații despre tradiția vinificației și istoria acelui areal viticol, participarea la festivaluri sau la alte evenimente legate de vin, peisajul regiunii/viticol, întâlnirea cu vinificatorul, posibilitatea de a lua masa în cadrul unităților de producere a vinului. De asemenea, există posibilitatea ca turiștii să se cazeze în pensiuni agro-turistice și să experimenteze bucărăria tradițională a regiunii respective sau să cumpere produse specifice acelui areal.

“Drumul vinului” poate fi privit ca un sistem integrat de relații între industria turismului și cea a vinificației, prin care turiștii se pot conecta la oferta turistică a unei regiuni viticole. Asadar, putem spune că a fost conceput pentru a genera venituri prin vânzarea de bunuri și servicii. Întrebarea este, care sunt mijloacele cu ajutorul cărora traseul vinicol este interpretat, organizat și coordonat pentru vizitator? Acest aspect nu este întotdeauna clar. La prima vedere, traseul vinicol face numai legătura cu ușa cramei sau a unității de producere a vinului, fără să facă legătura cu atracțiile turistice existente în acel areal.

Un traseu al vinului trebuie să fie însoțit de o broșură cu o hartă pe care să fie localizate obiectivele turistice înscrise pe traseu, posibilitățile de cazare, de servire a mesei și de agrement. Aceasta are o deosebită importanță, deoarece poate motiva turiștii să urmeze un drum al vinului (Gatti, 1997). Această idee este sustținută și de Isabelle Frochot (2000, p.72-73) care consideră că „…de regulă, drumul vinului constă dintr-un itinerar desemnat (sau mai multe), printr-o regiune viticolă, care este semnalizat tematic în așa fel, încât să poată fi promovat și interpretat prin intermediul unui fluturaș publicitar gratuit sau a unei hărți pe care sunt evidențiate diferite podgorii și vinificatori și furnizează informații despre situri de interes istoric sau de alt interes”.

Sophie Lignon-Darmalac (2009) face o analiză din punct de vedere a eficienței economice a traseelor vinicole din Franța și constată că, pentru a atrage vizitatorii, acestea trebuie să reprezinte o atracție turistică în sine.

Ideea că traseul este întradevăr structurat ca o atracție turistică și nu reprezintă doar un mecanism de marketing este sprijinită din ce în ce mai mult de numărul tot mai mare de caracteristici cu valoare turistică. Spre exemplu, în Franța, majoritatea traseelor turistice vinicole sunt concepute ca trasee de patrimoniu cultural, cu numeroase obiective turistice înglobate în structura lor, iar turiștii îl pot parcurge cu mijloace de acces diverse (mașina, bicicleta, plimbări ecvestre sau pedestre).

Fiecare traseu al vinului încearcă să evidențieze o serie de caracteristici regionale (naturale, culturale și sociale) care îi oferă o identitate de brand și o notă distinctivă (Moran, 1993) sau ceva care îl face unic în percepția turiștilor. Majoritatea rutelor vinului iau denumirea regiunii viticole care, cel mai adesea, este delimitată oficial de o denumire de origine controlată (DOC) sau de o arie cu indicație geografică (IG), cum ar fi: Bordeaux, Alsacia, Provence, Campagne (Franța), Napa Valley (California, SUA), Rioja (Spania), Douro (Portugalia), Dealurile Moldovei, Colinele Dobrogei (România) etc.

Drumul vinului din Europa poartă pecetea tradiției, culturii și istoriei, turiștii bucurându-se de vizite la crame, restaurante care promovează bucătăria locală tradițională, precum și de arhitectura specifică arealului vizitat, în timp ce, în țările din „lumea nouă” (Australia, Noua Zeelandă, SUA, Africa de Sud etc.) sunt caracterizate prin tematica educativă și recreativă, deoarece există un interes crescut din partea turiștilor pentru degustarea de vinuri, îmbunătățirea cunoștințelor despre vin și utilizarea unităților de producție pentru divertisment. În acest context, activitățile specifice turismului viti-vinicol sunt stâns legate de gastronomie, turism cultural și turism rural (Casanovas, 2008, citat de Boschi, 2011).

În anul 1953 a apărut primul drum al vinului, în regiunea Alsacia (Franța), care măsoară în prezent 170 km lungime (Lignon-Darmaillac, 2009). În scurt timp s-au extins în Bordeaux, pe Valea Loarei și pe Valea Ronului. Germania, Italia sau Spania au urmat imediat exemplul și au trasat noi rute turistice pe valea Rinului, în Toscana sau în Castilia. Țări din afara Europei (Noua Zeelandă, Chile, Brazilia, SUA etc.) s-au aliniat acestui trend, iar în cele din urmă, drumurile vinului au devenit destinații turistice propriu-zise și în Europa de sud-est – Ungaria, Slovenia, România și Moldova –, fiind considerat cel mai bun mod de valorificare a denumirilor de origine (Vlachvei, 2009).

În România, proiectul turistic „Drumul Vinului” a fost conceput în cadrul programului "Romania – țara vinului”, elaborat de Ministerul Turismului și Dezvoltării Regionale, în anul 2003. Acesta străbate podgoriile renumite ale judetelor Buzău, Prahova, Bacău, Iasi, Vrancea, Vâlcea, Alba, Arad etc. Scopul acestor programe este dezvoltarea turismului viti-vinicol, cu toate investitiile si beneficiile pe care acest tip de turism le implica in mod direct si indirect.

În prezent sunt 11 drumuri ale vinului care străbat cele mai cunoscute podgorii ale țării, însă pentru nici unul dintre ele nu exista o structură sau o schemă de funcționare bine pusă la punct. Foarte multe dintre acestea duc către nicăieri, deoarece nu există panouri explicative cu itinerariul și cu posibilitățile de cazare, masă și agrement.

Din punct de vedere al funcționalității, cel mai bine organizat este drumul vinului din județul Prahova. Acesta străbate 11 domenii viticole (Tohani, Cramele Halewood, Conacul Urlățeanu din Urlați, Pivnițele Rhein din Azuga, Crama LaCerta, Crama Basilescu și Domeniile Săhăteni din podgoria Dealul Mare etc.), pe o lungime de aproximativ 58 km, atrăgând anual circa 12 000 – 13 000 de turiști. Drumul vinului din județul Buzău are o lungime de 60 de km și pleacă din DN 10 către Pietroasele și Monteoru. Cu mici abateri turistii pot ajunge la Vulcanii Noroioși și la Măgura. Investiția a costat de 24 milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene (sursa:www.vintest.ro/category/turism-viticol/).

În județul Vrancea, drumul vinului străbate podgoriile Panciu, Cotești și Odobești, pe o distanță de circa 100 km, iar în județul Arad, cei 60 km desfășurați pe DN 10, traversează podgoria Miniș-Măderat.

În județul Alba, drumul vinului se desfășoară pe o lungime de aproximativ 200 km și traversează podgoriile: Aiud, Alba, Sebeș-Apold și Târnave.

În ceea ce privește cercetarea acestui subiect, există numeroase studii în literatura de specialitate turistică internațională. Majoritatea studiilor din literatura anglo-saxonă evidențiază rolul pe care rutele vinului îl au în cadrul strategiilor de marketing al fabricilor de vin, precum și eficiența economică a acestora (Preston-White, 2000; Bruwer, 2002; Kirkman, 2010). În Europa, rutele vinului sunt privite ca destinații turistice în sine, majoritatea studiilor punând accent pe componentele peisajului cultural, pe reputația vinurilor și a terroirului etc. (Gatti, 1997; Correia, 2006; Boschi, 2011).

În România, cercetarea acestui domeniu este încă într-un stadiu incipient, la fel ca și dezvoltarea acestei noi forme de turism. În prezent, există un număr limitat de lucrări în acest sens, majoritatea cercetărilor fiind abordate ca studii de caz. Spre exemplu, Râncă (2007), analizează drumul vinului din Dobrogea, considerându-l o soluție pentru dezvoltarea durabilă a potențialului agroturistic local.

Majoritatea studiilor au un caracter descriptiv (Popescu, 2000), fiind în general axate pe descrirea obiectivelor înscrise pe traseul turistic Drumul Vinului dintr-o regiune viticolă sau dintr-o podgorie (Mănilă, 2013). Altele în schimb sunt axate pe analiza potențialului cultural viticol și a turismului viti-vinicol la nivel național (Soare, 2010).

În concluzie, putem spune că cercetarea rutelor vinului în România, implicit a turismului vitivinicol, se află încă într-un stadiu de pionierat. Lucrarea de față își propune să aducă o mică contribuție la literatura de specialitate turistică din România, cu privire la rutelor vinului.

DATA AND METHODS

În vederea realizării acestei lucrări s-a utilizat metodologia clasică de cercetare, respectiv s-a consultat bibliografia de specialitate turistică, atât din literatura internationala, cât si din cea autohtonă, cu privire la tema cercetată. De asemenea, s-a studiat bibliografia de specialitate geografica și viticolă aferentă arealului de studiu.

Baza de date a fost completată cu informațiile obținute în etapa de teren. Dintre metodele utilizate în documentarea pe teren, amintim: observația, analiza, ancheta și cartografierea. Deplasările în teren au vizat identificarea, localizarea, descrierea și fotografierea resurselor turistice viti-vinicole din podgoriile județului Alba în vederea integrării acestora în cadrul traseului turistic „Drumul Vinului”, scop în care s-au utilizat hărțile topografice la scara 1: 100 000.

De asemenea, descinderea în teren a permis obținerea de la producătorii de vin și de la autoritățile locale a unor informații cu privire la circulația turistică, caracteristicile produselor turistice, oferta de cazare, proiectele aflate în derulare etc. Etapa de prospectare turistică a fost urmată de cea de laborator în cadrul căreia aspectele identificate, localizate, analizate și descrise în teren au fost transpuse într-un text final. Reprezentarea spațială a unor elemente analizate s-a efectuat prin utilizarea unui soft specializat, respectiv ArcGIS.

WINE – GROWING POTENTIAL OF ALBA COUNTY

Framing the vineyard of Alba county on regional and nationally level

Podgoriile din județul Alba fac parte din regiunea viticolă a Podișului Transilvaniei, situată în centrul României. Plantațiile viticole din această regiune sunt grupate în cinci podgorii: Aiud, Alba Iulia, Sebeș-Apold, Lechința și Târnave, situate în limitele administrative a patru județe: Alba, Sibiu, Mureș, Bistrița-Năsăud.

Plantațiile viticole din județul Alba sunt incluse în patru din cele cinci podgorii ale regiunii, respectiv: Aiud, Alba Iulia, Sebeș – Apold și Târnave (Figure 1).

Din punct de vedere fizico-geografic, plantațiile viticole din județul Alba sunt localizate între piemonturile Munților Trascău (la vest), Dealurile Ludușului, de la extremitatea sudică a Câmpiei Transilvaniei și culoarul Mureșului, dintre confluențele acestuia cu Arieșul și Aiudul (la nord), prelungirile nordice ale dealurilor subcarpatice de la poalele Munților Șureanu și Cândrel (la sud), prelungirile sudice ale dealurilor – platou din Podișul Secașelor (la sud- est), dealurile din bazinul Târnavelor și Mureșului (la est și nord – est) (Figure 2).

Din punct de vedere ecologic, vița de vie găsește aici condiții bune și foarte bune de vegetație, îndeosebi în jumătatea sud-vestică a Podișului Transilvaniei, în podgoriile Alba Iulia și Târnave care poartă numele de ”Țara Vinului” (Macici, 1996).

Reputația vinurilor de Jidvei, Ciumbrud, Alba Iulia și Târnave a depășit demult granițele țării, acest fapt fiind dovedit de numeroasele medalii câștigate de-a lungul timpului la concursurile internaționale.

La nivel national, judetul Alba nu excelează prin suprafața cultivată cu viță de vie, aceasta fiind de 4 656 ha, ceea ce reprezentă 2,2% din suprafața viticolă a României și 45,8% din suprafața viticolă a regiunii Podișul Transilvaniei. Punctul forte al podgoriilor din județul Alba constă în producția de vinuri albe, fie vinuri de consum curent, fie vinuri din categoria Grand Cru (Cotea, 2008).

The vineyards of Alba county

Datorită condițiilor favorabile ale cadrului natural, cultura viței de vie pe teritoriul județului Alba este o tradiție străveche, fiind practicată încă din cele mai vechi timpuri. Podgoriile Târnave și Alba Iulia sunt printre cele mai vechi din România, cultivarea viței de vie în aceste areale fiind atestată de către arheologici și istoriografi încă de pe vremea geto-dacilor (Martin, 1966; Macici, 1996)

Până la invazia filoxerei (1882 – 1884), viticultura acestui areal, ca de altfel întreaga viticultură Românească, cunoaște un progress continuu, sub toate aspectele: economic, tehnologic și biologic. Invazie filoxerei a avut un impact dezastruos asupra viilor de pe întreg teritoriul României. Reconstrucția viilor a fost destul de dificilă, fiind replantate în două etape: prima, începe în anul 1884 și durează până la sfârsitul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar cea de-a doua cuprinde perioada socialistă. Printr-un program vast, la nivel national, viile îmbătrânite și neproductive au fost înlocuite de plantații viticole, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă, urmărindu-se creșterea suprafeței cultivată cu viță de vie si creșterea producției la hectar.

După anul 1989, odată cu retrocedarea terenurilor și instaurarea proprietății private, viticultura românească a intrat într-un proces de declin ca urmare a unei gestionări deficitare a fondului viticol.

În prezent, viticultura românească trece printr-o etapă de profunde transformări, cea de reconversie a plantațiilor viticole, astfel viile îmbătrânite și cele provenite din soiuri hibride sunt înlocuite cu plantații tinere din soiuri nobile.

În anul 2013, suprafața viticolă totală (vii și pepiniere viticole) a județului Alba era de 4 656 ha, din care 3 860 ha erau vii pe rod. Din suprafața viilor pe rod, 3 348 ha sunt vii altoite și doar 512 ha sunt vii hibride. Întreaga suprafață a viilor pe rod se află în sectorul privat, din care 50% sunt exploatații individuale (http://www.insse.ro/).

Podgoria Aiud este poziționată în vestul Podișului Transilvaniei, la nord de podgoria Alba-Iulia, plantațiile viticole fiind dispersate pe dealurile aflate de o parte și de alta a culoarului Mureșului inferior și a Arieșului inferior (Teodorescu, 1987; Macici, 1996). Podgoria Aiud acoperă o suprafață de circa 600 ha (http://www.insse.ro/) și cuprinde plaiurile viticole de la Ciumbrud, Sâncrai, Ocna Mureș, Mirăslău, Lopadea Nouă, Ciuguzel și Uioara (Popa, 2010). Cea mai mare suprafață viticolă este deținută de crama Domeniile Boieru, cu circa 180 ha, urmată de Crama Logos, cu 20 ha. Micii producători dețin suprafețe reduse, cuprinse între 1 și 5 ha. Condițiile ecologice sunt favorabile obținerii vinurilor albe de calitate superioară, cele mai multe cu denumire de origine (Oșlobeanu, 1991 ).

Podgoria Alba Iulia, denumită local și ”Țara Vinului” este amplasată pe dealurile de la poalele estice ale Subcarpaților Apuseni, ce se întind pe malul drept al Mureșului, între apa Geoagiului și a Ampoiului (Cotea, 2008, Popa, 2010). Podgoria acoperă o suprafață de circa 230 ha (http://www.insse.ro/) și include centrele viticole Alba Iulia și Ighiu, în cuprinsul căruia se află câteva plaiuri viticole celebre: Ighiu, Cricău, Șard, Țelna, Craiva, Bucerdea Vinoasă și Sântimbru (Popa, 2010). Condiții ecologice sunt favorabile obținerii vinurilor albe seci, demiseci și demidulci, de consum curent sau cu denumire de origine, precum și a vinurilor care se constituie în materie primă pentru spumantul de Alba Iulia.

Podgoria Sebeș – Apold este situată în sud-vestul Podișului Transilvaniei. Plantațiile viticole sunt dispersate pe prelungirile nordice ale dealurilor de la poalele Carpaților Meridionali, precum și pe prelungirile sudice ale dealurilor – platou din Podișul Secașelor. Centrul viticol Sebeș deține o suprafață de aproximaiv 625 ha și grupează 11 plaiurile viticole, cele mai renumite fiind: Câlnic, Gârbova, Vingard, Spring, Daia Romană și Cut. În cuprinsul podgoriei se produc vinuri albe de consum curent sau cu denumire de origine.

Podgoria Târnave este cea mai mare și cea mai renumită din regiunea viticolă a Podișului Transilvaniei. Plantațiilor viticole sunt situate în bazinul hidrografic al Târnavei Mari și al Târnavei Mici (Martin, 1966), la o altitudine medie de 270 m (Babeș, 2011), pe pante cu înclinații cuprinse de între 5˚ și 15˚, ceea ce necesită măsuri de combatere a eroziunii și a alunecărilor de teren. Podgoria Târnave se întinde pe suprafața a trei județe: Alba, Mureș și Sibiu și cuprinde șase centre viticole: Mediaș, Zagăr, Târnăveni, Valea Nirajului, Jidvei și Blaj, ultimile două situându-se în județul Alba (Cotea, 2008).

La nivelul podgoriilor din județul Alba, cea mai mare suprafață cultivată cu vită de vie este deținută de podgoria Târnave (centrele viticole Blaj și Jidvei), cu peste 2 500 ha (http://www.insse.ro/)

În centrul viticol Jidvei se află unul dintre cele mai renumite branduri românești în materie de vinuri: SC Jidvei SRL. Complexul de vinificație Jidvei deține cea mai mare suprafață viticolă la nivel național, aproximativ 2300 ha.

În centrul viticol Blaj activează Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, precum și Crama Târnave-Blaj, cu o suprafață viticolă de circa 250 ha.

În ansablul lor, condițiile ecologice din podgoria Târnave sunt favorabile producerii de vinuri albe seci, a diferitelor tipuri de spumante cu denumire de origine (Târnave-Blaj, Târnave-Jidvei), dar și a vinurilor albe demiseci sau dulci, licoroase și aromate, care se obțin când se întrunesc condițiile pentru instalarea putregaiului nobil al strugurilor, îndeosebi din soiurile Fetească albă, Traminer roz, Muscat Ottonel, Sauvignon și Riesling de Rhin (Macici, 1996; Oșlobeanu, 1991).

The grape production

În podgoriile din județul Alba producția totală de struguri (struguri pentru vin și struguri pentru consum curent), înregistrează diferențe semnificative de la un an la altul, fapt datorat, în principal, valorilor înregistrate de elementele climatice în anumite perioade de vegetație, precum și de producerea unor fenomene meteorologice cu caracter extrem (ceață, secetă, grindină etc.). Astfel, analizând graficul din figura 5, se remarcă faptul că producția de struguri a înregistrat o oscilație puternică între anii 1990 – 2013. Cea mai mică valoare a producției de struguri s-a înregistrat în anul 1998, și anume 8 540 tone, iar cel mai productiv an a fost 2004, cu 29 180 tone de struguri. În intervalul 2005 – 2007, producția de struguri a înregistrat valori foarte scăzute, cuprinse între 11 000 și 13 000 de tone, însă a crescut semnificativ în anul 2008, la 24 173 tone.

În anul 2013 s-au produs 27 478 tone de struguri (24 046 tone, din vii altoite și 3 432 tone, din vii hibride).

Figure 5. The total production of grapes in Alba county

(Sursa: http://www.insse.ro/).

The wine varieties

Punctul forte al podgoriilor din județul Alba constă în producția de vinuri albe, fie vinuri de consum curent, fie vinuri cu denumire de origine controlată (Cotea, 2008).

În ceea ce privește sortiment, în toate cele patru podgorii din județul Alba predomonă soiurile pentru vinuri albe de calitate, cele mai multe cu denumire de origine, respectiv: Fetească regală, Fetescă albă, Traminer roz, Riesling italian, Pinot gris și Sauvignon blanc, dar și soiul pentru vinuri aromate Muscat Ottonel.

Sub aspectul tipurilor de vin asigurate de conținutul lor în zahăr, vinurile din podgoriile județului Alba pot fi: seci, demiseci, demidulci și dulci (Cotea, 2008). Alături de aceste vinuri mai trebuie scoase în evidență, vinurile spumante din podgoriile Târnave (Jidvei), Alba Iulia și Sebeș-Apold, considerate printre cele mai bune din țară, ceea ce justifică încadrarea lor în categoria spumantelor cu denumire de origine (Macici, 1996). Vinul spumant de Alba se produce din anul 1969, fiind obținut, cel mai adesea, din Pinot gris și Fetească regală.

În ultimii ani în podgoria Târnave s-au introdus în cultură și soiuri pentru vinuri roșii (Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot și Syrah). Vinurile roșii sunt produse de SC Jidvei SRL. Compania a lansat pe piață, în anul 2011, un Pinot noir din recolta anului 2009, destinat segmentului superpremium (circa 100 000 de sticle). (sursa: http://vinul.ro/).

În Podgoria Aiud , la Ciumbrud, există condiții ca, în unii ani, strugurii să fie atacați de mucegai nobil, oferind posibilitatea producerii unor vinuri de o calitate excepțională. Unul dintre cele mai vechi vinuri produse în podgoria Aiud este un cupaj care poartă numele de ”Plebanos” (Paroh). Acesta se obține, de obicei, din soiurile Fetească albă, Grasă și Muscat Ottonel (Macici, 1996). În prezent este produs de Cramele Logos.

Conform National Office for Designation of Origin for Wine (ONDOV), vinurile din podgoriile județului Alba pot avea următoarele denumiri de origine controlată (DCO): Aiud, Alba Iulia, Sebeș-Apold, Târnave, Târnave-Blaj și Târnave-Jidvei (www.onvpv.ro/). În tabelul 2, sunt prezentate soiurile de struguri din care se obțin vinuri cu DCO.

Tabelul 2. The varieties of grapes for the wine with designation of controlled origin

(Sursa:http://www.onvpv.ro/).

În ceea ce privește suprafața ocupată cu soiuri de struguri din care se obțin vinurile cu denumire de origine controlată (CDO), în anul 2011 se înregistrau 2 100 ha la nivelul județului Alba, cu peste 800 ha mai mult față de anul 2007 (sursa: http://www.arev.org/).

Figure 3. The evolution of surface vineyard with CDO (ha),

between years 2006 – 2011

(Sursa: County Office for Agriculture; http://www.arev.org/).

Tourism potential of Alba county vineyards

Potențialul turistic viti-vinicol include toate atracțiile turistice dintr-o regiune viticolă, atât naturale, cât și antropice, reprezentate de: unități de producție a vinului, podgorii, centre viticole, crame, pivnițe, stațiuni de cercetare, muzee ale viei si vinului etc., la care se adaugă bazele de cazare și de alimentație publică, infrastructură de acces specifică turismului viti-vinicol (trasee turistice) și alte amenajări necesare valorificării resurselor turistice viti-vinicoli. Acestora li se adaugă atacțiile turistice naturale si antropice (rezevații naturale si monumente ale naturii, obiective turistice culturale, istorice și religioase) care nu au legătură directă cu turismul viti-vinicol, dar care pot fi valorificate prin prisma acestuia, creând în felul acesta o ofertă turistică diversificată, în măsură să satisfacă o gamă variată de motivații turistice.

Judetul Alba are un potențial turistic distribuit armonios pe toată suprafața sa. Astfel, la vest, în arealul montan, predomină atracțiile turistice naturale, urmate de cele cultural – istorice și religioase, iar în partea central – estică se înregistrează o pondere mai mare a obiectivelor turistice antropice, dar si a atracțiilor turistice viti-vinicole (crame, pivnițe, unități de producer a vinului, vinoteci, castele etc.) (Figure 6).

În ceea ce privește atracțiile turistice viti-vinicole, în județul Alba se află una dintre cele mai mari companii de vinificație din România și, totodată, unul dintre cele mai cunoscute branduri naționale în materie de vinuri. Este vorba de complexul de vinificație al SC Jidvei SRL.

În cele patru podgorii din județul Alba există un număr impresionant de crame și pivnițe ce aparțin, în cea mai mare parte, micilor producători, respectiv: Cramele Logos, Crama Tamas Andras, Pivnița Papp Péter (Aiud), Pivnița Köble Tiberiu, Pivnița Iepure Ioan, Pivnița Vass Attila (Ciumbrud), Crama Toth Csaba (Alba Iulia), Crama Apoulon (Bucerdea Vinoasă), Crama Țelna (Țelna), Viticola Gârbova, Rex Vinorum (Aiud) etc. (Figure 7). La acestea se adaugă SC Domeniile Boieru SRL, un producător de vin de talie medie, a cărui brand capătă din ce în ce mai mult capital de imagine. Calitatea vinurilor de Ciumbrud, produse de Domeniile Boieru a fost deja recunoscută prin medaliile câștigate la concursurile de profil (sursa: http://www.domeniileboieru.ro/).

De asemenea, un obiectiv turistic ce nu poate fi omis este Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație din Blaj, precum și Crama Târnave-Blaj.

In ceea ce privește obiectivele turistice antropice asociate vinului, o importanță deosebită, prin valoarea lor istorică și arhitecturală o au castelele, unele dintre ele fiind deja amenajate în scop turistic sau există proiecte în acest sens. Un exemplu elocvent este castelul Bethlen – Haller (monument istoric) de la Cetatea de Baltă, care a funcționat ca secție de șampanizare aferentă companiei Jidvei, până în anul 2003, când a început restaurarea acestuia. În prezent, în crama de sub castel se organizează degustări de vinuri însoțite de preparate tradiționale locale sau din bucătăria internațională. Castelul poate fi vizitat doar la cerere, cu programare prealabilă, de către grupuri organizate sau cu ocazia unor evenimente (simpozioane, expoziții). Imaginea castelului Bethlen Haller este sigla brandului Jidvei.

In județul Alba există un număr impresionant de castele, multe din ele aflându-se în localități viticole, care ar putea fi redate circuitului turistic prin amenajări specifice. Dintre acestea, se remarcă castelul Bethlen din comuna Cut, castelul Martinezzi și Kendeffy – Horvath din comuna Vințu de Jos, castelul Mikes din Ocna Mureș, castelul Teleki din Uioara de Sus, castelul Kemény din Sâncrai, castelul Wesselenyi din Obreja (comuna Mihalț), castelul Esterházy din Șard, castelul Teleky din Ighiu, castelul Bethlen de la Sânmiclăuș etc. (Anghel, 1982).

O altă categorie de atracții turistice aflate în podgorii, care pot fi valorificate prin prisma turismului viti-vinicol, sunt reprezentate de rezervații naturale și monumente ale naturii. Localizarea unora dintre acestea în imediata apropiere a unor localități viticole, favorizează includerea lor în cadrul traseelor viti-vinicole. Principalele arii protejate de interes local sau național din județul Alba, care pot fi incluse în traseul turistic “Drumul Vinului”, sunt: rezervația peisagistică Pădurea Sloboda (Aiud), rezervația natural “Tăul fără fund” de la Băgău, rezervația botanică ”Pădurea de stejar pufos” (Quercus pubescens) de la Mirăslău, rezervația botanică ”Pădurea Cărbunarea” (Blaj), “Teiul lui Eminescu” din Blaj, declarat monument al naturii, “Stejarul lui Avram Iancu” din Blaj, declarat monument al naturii etc. Acestora li se adauga “Grădina botanică din Blaj” – cea mai veche grădină botanică din lume înființată pe lângă o școală secundară (1881-1883).

In prezent, cea mai mare parte a atracțiilor turistice viti-vinicole din județului Alba sunt valorificate prin intermediul unui itinerar turistic, intitulat “Drumul vinului”.

Wine road in Alba county

Cel mai eficient mijloc de valorificare a potențialului turistic dintr-o regiune viticolă este așa-numitul “Drumul vinului” – un traseu turistic care cuprinde atracții naturale (peisaje viticole, rezervații și monumente ale naturii), obiective turistice culturale (castele, conace, muzee ale vinului și viei etc.), obiective tehnice sau industriale (unitățile de producere a vinului, crame), infrastructura turistică specifică (drumuri și indicatoare pentru a ajuta turiștii să ajungă la vinării, baze de cazare și de alimentație publică).

În județul Alba, programul turistic “Drumul vinului” a debutat la începutul anului 2004, printr-u proiect inițiat de Consiliul Județean Alba, susținut din fonduri europene nerambursabile, la care s-au adăugat ulterior inițiativele membrilor unor asociații și organisme profesionale și interprofesionale din sectorul viti-vinicol a căror scop comun este realizarea unui produs turistic care să îmbine obiectivele turistice asociate viei și vinului, cu cele cultural-istorice și naturale, în vederea promovării vinurilor locale, a creșterii vânzărilor directe, mai ales în cazul micilor producători, si nu în ultimul rând, pentru promovarea națională și internațională a ofertei turistice generale a județului Alba. De asemenea, printre obiectivele factorilor implicați se numără: îmbunătățirea infrastructurii de acces în localitățile rurale incluse în “Drumul vinului”, echiparea traseului cu indicatoare și panouri informaționale, editarea de pliante, broșuri, ghiduri etc., în vederea promovării acestuia, precum și organizarea unor manifestări sau activități cu caracter cultural și recreativ, pentru crearea unei oferte complexe care să satisfacă o gamă largă de motivații turistice.

Itinerariul turistic “Drumul vinului” include cele mai importante centre viticole din județul Alba. Traseul parcurge locuri de interes peisagistic, istoric și cultural, pe o distanță de circa 200 kilometri (Figure 4).

Atractiile turistice viti-vinicole sunt grupate de-a lungul Drumului Național DN1, paralel cu Drumul European E81, cu avantajul de a avea acces rapid la cele patru podgorii ale județului Alba. Astfel, din Drumul Național DN1, care traversează de la nord la sud podgoriile Aiud, Alba Iulia și Sebeș, se ramifică Drumul Național DN 14B (Teiuș-Blaj-Valea Lungă) care facilitează accesul în podgoria Târnave, spre centrul viticol Blaj, apoi spre Jidvei, pe drumul județean DJ107 (Blaj-Jidvei-Cetatea de Baltă).

Podgoria Aiud reprezintă punctul de maximă concentare a obiectivelor turistice viti-vinicole. În podgoria Aiud există un număr impresionant de pivnițe ce aparțin micilor producători, respectiv șase crame în Aiud și șapte în localitatea Ciumbrud, la care se adaugă o companie de vinificație – SC Domeniile Boieru SRL, din Ciumbrud (Figure 3). Toți acești producători de talie mică oferă degustări de vinuri direct în pivniță, moment în care turistul se poate întâlni cu vinificatorul și cu toată istoria cramei, respectiv a vinului pe care acesta il produce și pe care turistul îl poate achiziționa direct de la sursă.

Pentru dezvoltarea segmentului turistic, societatea Domeniile Boieru are în vedere construirea unei pensiuni în podgorie și a unui restaurant cu o capacitate de 120 de locuri.

In oașul Aiud se poate vizita una dintre cele mai vechi cetăți urbane din Transilvania (secolul al XIV-lea), declarată monument istoric, inclusiv Castelul Bethlen din incinta acesteia care adăpostește Muzeul de Istorie (Stoica, 2009). Lângă Aiud, putem vizita câteva monumente istorice de factură religioasă, precum: biserica “Nașterea Maicii Domnului” (secolul al XIV-lea) din Gârbovița și biserica reformată calvină (secolul al XV-lea) din Ciumbrud (http://patrimoniu.gov.ro/).

Turiștii care doresc să viziteze atracțiile turistice din podgoria Alba Iulia pot parcurge ruta Alba-Iulia – Șard pe DN 74, apoi pot continua pe DJ 107H pentru a vizita cramele, precum și alte obiective turistice din Ighiu, Țelna, Bucerdea Vinoasă, Craiva, Cricău și Gâlda de Jos.

În podgoria Târnave, la Blaj, localitate cu un important rol în formarea conștiinței naționale a românilor, se poate vizita Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație, Crama Târnave – Blaj, dar și numeroase alte obiective turistice culturale și antropice, precum: monumentul istoric “Câmpia Libertății”, Castelul Metropolitan, Muzeul de istorie “Augustin Bunea” etc.

De la Blaj, traseul vinului se îndreaptă spre fascinantele podgorii de la Jidvei. Aici, se poate vizita complexul de vinificație Jidvei (Figure), unul dintre cele mai cunoscute și apreciate branduri românești în materie de vinuri. Compania Jidvei deține 4 crame: Jidvei, Bălcaciu (prima cramă de tip industrial din România, construită în 1958), crama de la Castelul Bethlen-Haller, din localitatea Cetatea de Baltă, construit în secolul al XV-lea, în stil renascentist (Sebestyén, 1963) și crama Tăuni (construită în anul 2014). Castelul de la Cetatea de Baltă este emblema companiei Jidvei, aici organizându-se degustări de vinuri.

În prezent, compania Jidvei este singurul vinificator din județul Alba care și-a dezvoltat o ofertă turistică concretă, comercializată prin intermediul agențiilor de turism.

Infrastructura de informare și semnalizare turistică aferentă acestei rute cuprinde indicatoare de traseu cu inscripția ”Drumul vinului” și panouri de documentare turistică. Acestea sunt amplasate în punctele cele mai importante de pe traseu: la intrarea în fiecare localitate înscrisă pe ”Drumul Vinului”, în centrul localităților, precum și în apropierea cramelor/unităților de vinificație (Figure 4). Panourile turistice trebuie să conțină o schiță de hartă cu ”Drumul Vinului” (Figure 4) pe care să fie localizate toate atracțiile turistice înscrise pe acest traseu. De asemenea, trebuie să conțină indicații privind posibilitățile de cazare, masă și agrement.

În județul Alba aceste tipuri de dotări sunt satisfăcătoare, atât prin densitatea lor, cât și prin amplasament. Acestea au rolul de a informa în permanență turiștii asupra faptului că se află pe ”Drumul Vinului”, precum și asupra posibilităților de agrement, cazare și masă. În ceea ce privește ultimul aspect, trebuie menționat faptul că panourile de documentare turistică nu conțin informații privind cramele sau vinăriile aflate pe ”Drumul Vinului”, obiectivele turistice care pot fi vizitate, precum și posibilitățile de cazare și masă.

Pentru o valorificare eficientă a potențialului turistic viti-vinicol, și nu numai, acest aspect trebuie să fie îmbunătățit. Pentru a vizita un obiectiv turistic, turistul trebuie, mai întâi, să știe de existența acestuia, așadar infrastructura de informare și semnalizare turistică este esențială pentru valorificarea resurselor turistice dintr-un areal.

Accommodation offer

Județul Alba beneficiază de o bogată ofertă de cazare, dezvoltată mai mult în arealul montan, datorită densității și varietății atracțiilor turistice naturale, precum și în principalele centre urbane, ca urmare a numărului mare de obiective turistice cultural-istorice. Municipiul Alba concentrează cele mai multe locuri de cazare – peste 1000, distribuite în hoteluri de două, trei și patru stele, precum și în pensiuni și vile turistice.

Există o strânsă legătură între numărul de atracții turistice dintr-un areal și gradul de dezvoltare a infrastructurii turistice cu funcție de cazare. După cum putem observa pe harta din figura 2, localitătile care beneficiază de un număr mare de obiective turistice înregistrează un număr mare de locuri de cazare.

Acest aspect, respectiv relația dintre densitatea și varietatea obiectivelor turistice și numărul de locuri de cazare, este deosebit de important pentru localitățile incluse în programul „Drumul vinului”.

În satele situate în podgorii, au apărut în ultimii 3-4 ani, unități de cazare de tipul pensiunilor turistice, existând un interes crescut din partea populației, a autorităților locale și a proprietarilor de crame sau unități de producere a vinului, cu privire la valorificarea potențialului turistic viti-vinicol. În acest sens, unii proprietari de crame, pivnițe de vin sau unități de producere a vinului, care organizează degustări de vinuri, tururi viticole si vinicole, au amenajat case de oaspeți, precum și restaurante cu scopul de a oferi turiștilor un pachet turistic complex. Spre exemplu, compania Jidvei a introdus în circuitul turistic castelul Bethlen Haller de la Cetatea de Baltă (construit în stil renascentist, între anii 1615-1624), prin amenajarea unei săli de degustare a vinurilor și a opt camere pentru cazarea oaspeților companiei. Turiștii care vizitează Jidveiul se pot caza la singura pensiune din localitate – „Casa dintre vii” -, construită în anul 2011, ca urmare a integrării acestei localități în programul turistic „Drumul vinului”, implicit a cererii tot mai mari pentru locuri de cazare. De fapt, majoritatea turiștilor care vizitează domeniul Jidvei, aleg pentru cazare, unitățile din municipiul Blaj.

Cea mai mare parte a contingentului de locuri de cazare se află în orașele Alba Iulia, Aiud, Sebeș, Blaj și Teiuș, aflate pe „Drumul vinului”. În ceea ce privește oferta de cazare din localitățile rurale încluse în „Drumul vinului”, cele mai multe locuri de cazare se află în comunele Ighiu, Gârbova, Săsciori, Spring și Pianu, urmate de Jidvei, Stremț, Gâlda de Jos, Cetatea de Baltă, Valea Lungă și Sântimbru. Cererea pentru locuri de cazare în localitățile rurale cu potențial turistic viti-vinicol este mult mai mare decât oferta, conform investigațiilor realizate pe teren. Insă, există unele proiecte la nivel de unități de producere a vinului, cu privire la construirea unor „case de oaspeți” (pensiuni) și restaurante. Spre exemplu, compania viticolă „Domeniile Boieru”, din Ciumbrud (Aiud) are în proiect conctruirea unei pensiuni în vie, chiar lângă unitatea de producere a vinului, precum și a unui restaurant cu o capacitate de 120 de locuri.

For such a form of tourism, the tourist demand is made more of the foreign tourists and less from domestic demand, which demonstrates that Romanian tourists have not yet developed a culture of wine discovery, wine tourism being more addressed to a higher class of tourists.

Turismul viti-vinicol atrage anual peste 6000 de turiști, în podgoriile din județul Alba. În urma interviurilor realizate cu directorii sau managerii unităților de producere a vinului, precum și o parte din cramele micilor producători, s-a constatat faptul că, cel mai mare număr de turiști înregistrează anual complexul de vinificație SC Jidvei SRL, respectiv 4 000 – 5000 de vizitatori. Pe locul doi se situează crama Târnave-Blaj, vizitată anual de circa 1 000 de turiști, urmată de SC Domeniile Boieru SRL, din localitatea Ciumbrud (Aiud), cu o medie de circa 20 turiști/lună. Tot în localitatea Ciumbrud, se află mai multe crame ce aparțin micilor producători însă, numărul de turiști care le vizitează este foarte mic, la unele chiar inexistent. Aceeași situație se înregistrează și la cramele din Aiud ale micilor producători, cea mai cunoscută fiind Crama “Logos” care, spre deosebire de celelalte, oferă turiștilor degustări de vinuri, cazare și masă, în hostelul “Două Sălcii”, însă nu avem date asupra numărului aproximativ de turiști care vizitează anual această cramă. Situația se prezintă la fel și în cazul celorlalte crame ale micilor producători din județul Alba; până în prezent nu poate fi vorba de o ofertă turistică concretă, în cazul acestora și, ca atare, nu putem vorbi de turism viti-vinicol, ci de cumpărători de vin cărora li se oferă posibilitatea de a degusta vinuri înainte de a alege un sortiment pentru a cumpăra.

In ceea ce privește locul de proveniență al turiștilor, majoritatea sunt unguri, germani, danezi, francezi, italieni și olandezi, și mai puțin americani, canadieni și israelieni. Procentual, 80% sunt străini, restul fiind români din diverse regiuni ale tării. Cei mai mulți turiști vizitează unitățile de vinificație, cramele sau pivnițele, în intervalul dintre lunile mai și septembrie. La compania Jidvei, în lunile de vară, săptămânal se înregistrează 1-2 grupuri de turiști, a câte 30 – 40 persoane.

CONCLUZII

Județul Alba deține patru dintre cele mai vechi și renumite podgorii ale țării, pe cuprinsul cărora se află crame tradiționale, renumite prin calitatea vinurilor, cu nuanțe particulare de noblețe și originalitate.

Pe teritoriul județului Alba există un echilibru în ceea ce privește resursele turistice, atracțiile viti-vinicole fiind situate, în mod normal, pe celebrul drum al vinului (crame/pivnițe, unități de vinificație, castele, cetăți, monumente istorice, lăcașe de cult etc.).

Turiștii care vizitează ”Drumul Vinului” din județul Alba pot participa la degustări de vinuri sau au ocazia să viziteze crame și unități de vinificație pentru a cunoaște procesul de obținere a vinurilor. Pentru turiștii mai puțin interesați de vin, varietatea resurselor turistice din județul Alba oferă posibilitatea practicării și a altor forme sau tipuri de turism (turism cultural, ecoturism, turism rural, agroturism).

Din datele obținute în ancheta de teren rezultă faptul că turismul viti-vinicol capătă din ce în ce mai mult contur, fiind susținut de autoritățile locale, în colaborare cu organisme profesionale din domeniul turismului, viticulturii, implicit de către producătorii de vin. Interesul autorităților locale de a dezvolta turismul viti-vinicol este demonstrat de proiectele realizate până în prezent, cum ar fi: ”Drumul Vinului”, manifestările culturale dedicate vinului, târguri și expoziții cu tematică viticolă etc.

REFERENCES

Anghel, Gh., Măhăra, Gh., Anghel, Emilia (1982), Alba. Ghid turistic al județului, Ed. Sport-Turism, București.

Babeș, Cristina, Anca (2011), Cercetări privind consumul de apă la vița de vie în unele zone din Transilvania (teză nepublicată), Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Boschi, Ana, Maria, García, Marta, Susana (2011), Nuevos Productos Turísticos “Ruta del Vino de la Patagonia en el Valle del Río y Neuquén Argentina”, Anuario de Estudios en Turismo – Investigacíon y Extensíon, Universitatea Națională din Comahue, Neuquén, Argentina, VII, 11, p. 47-68.

Bruwer, J. (2002), South African wine routes – some perspectives on the wine tourism industry’s structural dimensions and wine tourism product, Tourism Management, 24, 4, p. 423-435.

Casanova, A., J. (2008), Diagnóstico Plan de consolidación enoturismo en Argentina, Informe Tecnicó, BAC, Mendoza Capital.

Correia, L., Ascenção, M., J., P., Charters, S. (2006), Wine Routes in Portugal: a case study of the Bairrada Wine Route, Journal of Wine Research, 15, 1, p. 15-25.

Cotea, V., V., Andreescu, F. (2008), România – Țara Vinului, Ed. AdLibri, București.

Frochot, Isabelle (2000), Wine tourisme en France: a paradox?, in Hall și colab., 2000, Wine Tourism Around the World: development, management and markets, Edit. Butterworth Heinemann, Oxford, p.67-80.

Gatti, S., Incerti, F. (1997), The wine routes as an instrument for the valorization of typical products and rural areas, Typical an Traditional Productions, EAAE Seminar, Parma, p. 213-224.

Kirkman, A. (2010), The role of wine tourism in the marketing of winerys in the Stellenbosch Wine Route of South Africa (lucrare de disertație), University of South Africa, 269 p., http://uir.unisa.ac.za/, accesat la data de 15. 10.2013.

Lignon-Darmaillac, Sophi (2009), L’oenotourisme en France. Nouvelle valorization des vignobles. Analise et bilan, Edit. Féret, Bordeaux, 250 p.

Macici, M. (1996), Vinurile României, Editura Alcor Edimpex, București.

Martin, T. (1966), Viticultura, Edutura Didactică și Pedagogică, București.

Mănilă, Mihaela (2013), Wine tourism – a conceptual approach with application to Vrancea County, Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir”, Iași, 34, p. 125-136.

Moran, W. (1993), Rural space as intellectual property, Political Geography, 12, p. 263-277.

Oșlobeanu M., Macici, M., Georgescu, Magdalena, Stoian, V. (1991), Zonarea soiurilor de viță de vie în Romania, Ed. Ceres, București.

Popa, A., Dicu, C. (2010), Viticultura și vinurile României, Ed. Alma, Craiova.

Popescu, M., Urdea, Cornelia, Prefac, Zoia, Cracu, G., M. (2000), Considerații asupra potențialului oenoturistic din județul Constanța, Lucrări științifice USAMV, XIV,1, 4, Iași.

Preston-White, R. (2000), Wine routes in South Africa, (în Hall și colab., Wine Tourism Around the World: development, management and markets), Edit. Butterworth Heinemann, Oxford, p. 102-114.

Râncă, Aurora, Bdaruceanu, DianaMihăilescu, F., Popescu, M. (2007), Wine route in Dobrogea – solution for sustainable development of the local agrotouristic potential, Journal of Environmental Protection end Ecology, 8, 3.

Teodorescu, Șt., Popa, A., Sandu, Ghe. (1987), Oenoclimatele României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București.

Sebestyén, Gh., Sebestien, V. (1963), Arhitectura Renașterii în Transilvania, Ed. Academiei RPR, București.

Soare, I., Man, Otilia, Costachie, S., Nedelcu, A. (2010), Viticultural potential and wine tourism in Romania, Journal of Tourism, 10, p. 68-74.

Stoica, L., Stoica, Gh., Popa, Gabriela (2009), Castles & fortresses in Transylvania: Alba County, Ed. Archi Design, Cluj-Napoca.

Vlachvei, A., Notta, O. (2009), Wine routes în Greece: producers’ perceptions and economic implication, International Journal of Arts and Sciences, 3, 2, p. 95-106.

*** http://www.domeniileboieru.ro/

*** http://www.insse.ro/.

*** http://www.onvpv.ro/.

*** http://patrimoniu.gov.ro/.

***http://vinul.ro/.

***www.vintest.ro/category/turism-viticol/.