Weekend Break – emisiune radio [605825]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator:
Lector dr. Antonia Matei
Absolventă :
Daniela Mireanu

București
2017

„Weekend Break – emisiune radio”

Cuprins

Introducere…………. …………………… ………………………………………………….. ………………….. ….pag. 1
Capitolul I
Istoria radio…………………………………………………………. ……………………… …………. ……………pag. 2
Component a radio…… ……………… …………………………………. ………………………… …………… …pag. 3
Funcțiile radioului…………… ………………………………. ………. ……………………. ……………….. …..pag. 4
Genurile radio………. ……………………….. …………….. ……………………………… ………… ……… …..pag. 5
Știrea Radio …………………………… ………………… ……………………….. ………. ……… ……..pag.5
Interviul radio …………….. ………………………. ………… ……………………….. ………………..pag. 7
Reportajul radio ………………….. ………………. ……………….. ……………………… …………..pag. 9
Capitolul II
Emisiunea radio………………….. …………….. ……………………. ……………. …………. ………………… pag. 11
Etapele de realizare ale emisiunii…………………… ………….. ………. ……………….. …………………pag. 17
Desfășurător………… …………………………. ……………………………. ……………………….. …….. …….pag. 20
Concluzii………………………………….. ………………………… ………………………….. …………………..pag. 21
Bibliografie

– 1 –

INTRODUCERE

Tema lucrării mele de licență denumită "Weekend Break -emisiune’’, este rezultatul curiozității
și pasiunii mele pentru acest domeniu. Aceast ă pasiune s-a dezvoltat în semestrul I din primul an
de facultate, la cursul și seminarul de radio. Noțiunile și aplica țiile din cadrul seminarelor m-au
făcut să cred că mă aflu la specializarea greșită. Atunci am realizat pentru prima dată că ceea ce
vreau eu să fac în carieră nu are legătură cu relațiile pub lice, ci cu disciplina Radio.
De la primul exercițiu de dicție și prima știre scrisă, a fost doar un pas până la realizarea primului
buletin de știri. Încântarea din momentele în care primeam o tem ă ce presupunea muncă pe teren
era de nedescris, obișnuită fiind până la acel moment să învăț doar din cărți. Îmi făcea plăcere să
ies pe stradă, să caut ceva ce ar putea deveni o știre, să înregistrez lumea și să prelucrez
materialele pentru a crea un produs final.
Consider că lucrarea mea este o provocare întruc ât un program radiofonic necesită efort și
imaginație. Captarea ascultătorului se realizează întâi la nivel auditiv, iar câștigarea încrederii
publicului este un proces dificil.
Așa cum bine știm radioul este creator de cultură și divertisment. Așadar, obi ectivul principal a
fost să creez o emisiune de weekend care să ofere ascultătorilor un moment de relaxare în care să
„se rupă” de știrile cu impact emoțional puternic pe care le consumă în timpul săptămânii, care
să îi inspire să se gândească mai mult la propriile persoane și la bunăstarea proprie.
Am decis că este potrivită o emisiune în care emoțiile negative nu sunt promovate, în care
primează starea de bine, liniștea și relaxarea. M -am gândit ca prin emisiunea mea să afle
informații despre vacanțe, fru musețe și evenimente îmbinate cu hit -urile actuale și mici
concursuri cu premii.

– 2 –

Capitolul I

ISTORIA RADIO

La începutul său radioul a fost folosit în scopuri militare, mai târziu reușind să devină un mijloc
de comunicare în masă . Primul post de radio oficial a luat ființă în orașul Pittsburg în anul 1920
cu toate că funcționa încă din 1916 , conform lui Vasile Traciuc (2007) .
Radioul este considera t ca fiind cel mai rapid mijloc de informare având și capacitatea să
transmită în cele mai izolate părți.
În Romania radiofonia a apărut în anul 1908 prin apari ția la Constanța a unui post de
radiotelegrafie aparținând Serviciului Maritim Român. În următorul an , au mai apărut 3 posturi
în orașele Cernavodă, Giurgiu și Călărași.
Prima emisiune în limba română, a avut loc în anul 1925, iar prima emisiune oficială a apărut
abia în 1928, când a avut drept conținut un buletin de știri, muzi că și informații meteorologice.
De-a lungul timpului radioul a traversa t perioade diverse precum: etapa din timpul perioadei
comunismului, în care radioul constituia principalul mijloc de propagandă, dar și etapa din anii
‘90 în care a fost posibilă transmiterea prin unde scurte (FM).

– 3 –

COMPONEN ȚA RADIO

Presa audio presupune existența unui emițător , care transmite mesajul și a u nor receptori , care
primesc mesajul (Iuhas , 2007, p.5). La acestea se adaugă o mulțime de elemente care ajută la
îndeplinirea funcției radioului: aparatele de înregistrare și redare a sunetului, colectivul
redacțional și o stație de emisie, după cum spune Vasile Traciuc (2007). Legătura dintre cele
două componente devine realizabilă în momentul în care există unda , acest a fiind fenomenul de
propagare.
Conform lui Traciuc (2007) undele sunt de mai multe tipuri:
 unde sonore
 electrom agnetice – care nu pot fi auzite
 directe – deplasarea se face în linii (FM)
 indirecte

După cele spuse de Flori ca Iuhas (2007) unda directă este aceea care se pr opagă între sol și
stratosferă , iar unda indirectă , conform aceluiași autor, este acea undă care suferă reflexii în
timpul propagării, ajungând astfel pe distanțe mari.
O altă componentă a radioului este reportofonul , aparatul care înregistrează și redă semnale
electrice și foloseșt e bandă magnetică drept suport.
Microfonul , unul dintre elementele de bază, este cel car e facilitează amplificarea sunetelor.
În radiofonie se urmărește transmiterea unui sunet cât mai curat, tocmai de aceea se folosesc
camere special amenajate numite studiouri . Iuhas (2007, p .9) consideră că cea mai importantă
caracteristică a acestei camere o reprezintă pereții cu forme neregulate, cu ajutorul cărora se evită
reflexiile. Studiourile cu destinație pentru vorbit au dimensiuni mai mici, comparativ cu
studiourile de muzică, acestea din urmă ajung ând la dimensiuni impresionante.

– 4 –
Mixerul audio cunoscut și ca pupitru de mixaj este un dispozitiv care conectează toate aparatele
de studio, prevăzut cu atenatoare reglabile, menite să dozeze semnalul în funcție de nevoi, după
cum consemnează Florica Iuhas (2007) .
Radioul este cel mai accesibil și cel mai utilizat mod de transmitere a informației (Bertrand,
p.44). Este cel care însoțește ascultătorul pretutindeni: gospodă ria proprie , în drumul spre
serviciu, în magazine, informația fiind transmisă continuu. Accesibilitatea reprezintă un plus față
de alte c anale de comunicare deoarece ascultătorii nu trebuie să depună un efort deosebit.
Așa cum am spus anterior, radioul este cel mai rapid mijloc de transmitere a informației, dar cu
toate acestea mesajul transmis dispare foarte repede, informația fiind mult mai greu de reținut.
Claude Bertrand c onsideră că durata de ascultare a radioului este sensibilă, date fiind diferențele
dintre ritmurile și moduril e de viață dintr -o țară sau alta .
Jurnalistul radio
Timbrul vocii unui jurnalist radio trebuie să fie plăcu t, să nu aibă tonalități prea joase sau prea
înalte, întrucât pot deranja . Vocabularul folosit trebuie să fie simplu și clar neexistând
posibilitatea ca ascultătorul să revină asupra mesajului pentru a -l înțelege. Dicția este un alt
element de baza pentru profesia jurnalistului, aceasta trebuie să fie clară și corectă. Respirația
reprezintă o caracteristică importantă a meseriei. Exercițiile de respirație ajută jurnalistul să nu
rămână fără aer în mijlocul fraz elor mai lungi evitând astfel ca știrea să pară ruptă.

FUNCȚIILE RADIOULUI

Principalele funcții pe care le îndeplinește radioul sunt după Vasile Traciuc (2007, p.42):
-funcția de legătură : radioul reușește să transmită informaț ii despre lumea înconjurătoare; cu
ajutorul acestei funcții sunt conectaț i foarte mulți oameni care ascultă același mesaj în același
timp

– 5 –
-funcția de interpretare : acest lucru implică prezentarea evenimentelor importante la începutul
jurnalelor de știri , după ierarhizarea în funcție de gradul de interes pe care îl pot avea.
-funcția de educație : există p osturi de radio care transmit emisiuni sau evenimente culturale.
-funcția de divertisment : ascultarea radioului este un mod prin care publicul larg se poate relaxa
și se poate deconecta de grijile cotidiene și în același timp se poate destinde.

GENURILE RADIO
Știrea radio
Este acea informație actuală , de mare interes și care po ate afecta publicului. Conform clasificării
lui Irene Joanescu (1999 ) există mai multe tipuri de știri, respectiv ști rile hard și știrile soft .
Știre a hard este acea informație de mare impact, care conțin e o idee puternică cu impact dramatic
și care va s târni instantaneu interesul, pe când , știrile soft sunt cele care fac apel la emoții,
denumi te deseori latura umană a știrilor hard, întrucât publicul pr eferă să primească informații
despre oameni, ma i degrabă decât despre obiecte. Știrile radio dife ră de știrile pentru presa scrisă
în principal, datorită timpului limitat.
Traciuc (2007), consideră că știrea radiofonică treb uie să întrune ască câteva carac teristici de
bază:
Operativitatea – este o caracteristică strâns legată de cea anterioară și presupune structurarea
timpului , de la culegerea informației până la divulgarea acesteia.
Acuratețea – înseamnă prezentarea informației fără a o denatura.
Proemine nța unei știri este importantă întrucât cu cât sunt mai cunoscute persoanele implicate
cu atât interesul publicului față de subiect crește considerabil.
Proximitatea se referă la faptul că oamenii sunt interesați de evenimentele care au loc în
aprop iere, care îi pot implica în mod direct .

– 6 –
Alte caracteristici pentru știrea radio sunt conform lui Traciuc (2007): amploarea – reprezintă
numărul de persoane care pot fi implicate într -o știre. Cu cât numărul este mai mare cu atât
impactul crește și el. Un aspec t important este conflictul . În ultima vreme, s -a constatat faptul că
persoanele sunt interesate de acele știri care le mențin activă o stare de tensiune, precum
conflictele militare sau acțiunile de terorism. Claritatea și precizi a sunt două calități esen țiale
ale limbajului știrilor.

Structura știrii radio

Dat fiind faptul că ascultătorul primește informația în timp ce, spre exemplu, s e află în mașină, și
percepe informaț ia num ai dacă îi atrage atenția de la început, știrea radio trebuie să înceapă cu ce
este mai important.
Așadar, construirea unei ș tiri radio se face prin intermediul leadului , având în vedere faptul că
acesta , cunoscut și sub denumirea de introducere este cel mai importan t element al știrii .
Este acea parte care răspunde la întrebări le: ce? cine? când?, menite să atragă atenția
consumatorilor , iar ulterior apare contextul, acesta fiind cel care oferă detali i despre evenimentul
prezentat. Contextul conține mai multe sau mai puține detalii, fapt ce duce la crearea formatului
știrii, car e este de 2 feluri:
Flash : știrile de acest tip sunt scurte, răspund la întrebările de principale.
Amplă : este cunoscută și ca știre complexă, care conține și alte date pe lângă cele de baz ă,
precum inserturile.
După cum am menționat anteri or, pentru ca o știre să fie potrivită pentru radio, ea trebuie să
respecte câteva reguli: să folosească un limbaj potrivit tipului de public, denumi rile să fie date
integral sau s ă introducă inserturi și să nu se exagereze cu redarea cifrelor exacte pentru că niciun
ascultător nu va fi capabil să le rețină; de asemenea, opinia jurnalistului trebuie lăsată deoparte.

– 7 –
Inserturile
Vasile Traciuc (2007), menționeaz ă că inserturile sunt pă rți care au rolul de a completa . Din
această categorie fac parte interviurile, repor tajele sau relatările. Inserturile oferă credibilitate și
mențin atenția ascultătorului. Acestea trebuie să aibă o calitate bună a sunetului, să aibă impact
emoțional, iar în ultimul rând trebuie să ofere informații relevante du pă cum amintește Antonia
Mușeteanu (2003 , pp. 273 -274) în Coman (2009).

Interviul radio
Este un gen jurnalistic de bază, prezent în majoritatea emisiunilor și reprezintă dialogul dintre
jurnalist și interlocutor. Reporterul trebuie să creeze întrebări complete la care să primească
răspunsuri lămuritoare acestea trebuie formulate într -un limbaj simplu, pentru a fi înțeles de către
ascultători. Reporterul are posibilitatea ca prin selecția răspunsurilor să influențeze publicul.
Jurnalistul folosește adres area directă cu scopul de a a fla detalii și informații de care publicul ar
putea fi interesat.
Interviul poate fi de mai multe fel uri (Traciuc, 2007) :
 În direct, adică în timpul emisiunii și oferă participarea directă a ascultătorului;
 Interviul înregistrat în studio: are avantajul că întrebările și răspunsurile pot fi prelucrate
și scurtate ;
 Interviul prin telefon : dezavantajul acestui tip de interviu este acela că , persoana
intervievată poate ocoli răspunsul.
 Instantaneu: folosit că ilustrație audio, oferă credibilitat e prin introd ucerea surselor
 Pregătit: folosit pentru obținerea informațiilor, stă la baza altor materiale radiofonice
(reportaje, anchete).
Întrebările reprezintă suportul in terviului. Având în vedere că int erviul este o conversație care a re
un scop bine determinat, întrebările puse în timpul acestuia au mai multe roluri (Traciuc, 2007) :

– 8 –
de sprijin – prin intermediul cărora se cer precizări precum termeni de specialitate; au rolul de a
constrânge persoan a intervievată să răspundă concis.
de atac – folosite pentru a in tră în subiect.
de relansare – sunt folosite atunci când cel intervievat se abate de la subiect .

Etapele realizării unui interviu

Interviul are de obicei o tem ă care este dată jurnalistului sau este aleasă de către acesta.
Prima etapă este cercetarea și presupune culegerea informațiilor pentru subiectul respectiv.
Următoarea etapă înseamnă alegerea persoane i care urmează a fi intervievată , documentarea
despre aceasta pentru ca întrebările să poată fi formulate complet și corect și prez entarea
subiectului către ace asta. Următorii pași înseamnă pregătirea întrebărilor , care , în final pot fi și o
modalitate de observație; cu ajutorul listei de întrebări se verifică dacă toate punctele dorite au
fost atinse . Înregistrarea efectivă a interviului la o dată și o ora alese de comun acord cu cel
intervievat reprezintă o altă etapă importantă.
După acești pași , urmează prelucrarea materialului, fapt ce presupune eliminarea anumitor pauze
care ar putea d ăuna materia lului final și tăierea unor pasaj e nesemnificative. Ultimei etape , și
anume difuzarea materialul ui final, îi este alocată o durata de 3 -4 minute din cadrul unei emisiuni
(Traciuc, 2007) .

– 9 –
Reportajul radio
În Dictonarul Explicativ al Limbii Române (1975, p.799) reportajul este definit ca : ”Specie
publicis tică, apelând adesea la modalități literare de expresie, care informează asupra unor
situații, evenimente de interes general sau ocazional, realități geografice, etnografice, economice
etc., culese de obicei la fața locului. – Din fr.reportage.”
Carmen Petcu îl citeaz ă pe Boucher (1995, p. 9 apud Petcu, p. 485 în Coman (2009 ) și prezintă
reportajul drept o situație, un eveniment, o povestire adevărată.
După tematica lor, reportajele pot fi:
• Politice
• Sociale
• Culturale
• Economice
• Sportive
• De inves tigație
• Speciale
Pentru a crea un reportaj este necesar să găsim un subiect, iar mai apoi urmează documentarea
care presupune obținerea informațiilor despre evenimentul în sine, despre personaje și despre
contextul în care acesta are loc. Așadar, trebuie să avem suficiente date despre protagoniști
pentru a -i putea prezenta corespunzător și cel mai important este să cunoaștem b ackground ul
situației pentru a o înțelege pe deplin.
Carmen Petcu (2009) ( în Coman p p. 489 -494, 2009 ) vorbe ște despre mai multe mod alități de
documentare:
Observarea directă : care presup une prezența la locul acțiunii.

– 10 –
Intervievarea : de multe ori reportajul este construit pe baza relatărilor altor persoane. Între
acestea regăsim martorii oculari – care pot fi sensibili și subiectivi, e venimentul putând să -i
afecteze; autoritățile – sunt cele mai potrivite pentru obținerea informațiilor echidistante;
protagoniști – chiar și cei care iau parte la acțiune pot oferi informații; jurnaliști – există
posibilitatea ca la fața locului să se afle alți jurnaliști care pot deține mai multe informații ceea ce
poate fi un real ajutor pentru reporter.
O altă modalitate de documentare este constituită de internet , care de cele mai multe ori este
prima sursă la care apelăm. Pe lângă acesta este indicat s ă consultăm presa pentru că există
posibilitatea să obținem informații pe care nu le deținem, dar nu trebuie neglijate documentele
oficiale și actele care constituie o sursă sigură de date.
Pentru construcția reportajului trebuie să urmăm patru etape (Petcu, 2009 ):
– Alcătuirea planului de reportaj
– Selectarea și editarea înregistrărilor
– Scrierea textului
– Înregistrarea scriptului și montajul

– 11 –
Capitolul II

Emisiunea radio
Emisiunea radio este cel mai complex gen jurnalistic . Petcu (2009) susține c ă: „programarea”
este o practică de ordonare a programelor audio -video, pe ore și zile pentru stabilirea legăturilor
cu publicul urmărind atingerea unui număr cât mai mare de ascultători, dar ținând cont de
posibilitatea receptării mesajelor de către acești a.
Formatul radio
Reprezintă conținutul unui program poziționat la o anumită oră în grilă. Formatul este determinat
de muzică, de știri, de concursuri sau știri.
Alegerea formatului este determinată de mai mulți factori precum: publicul țintă, spațiul
geog rafic și chiar lege.

Vasile Traciuc (2007, pp. 153-155) prezintă câteva tipuri de formate:

– Adult contemporary
Target: 25-49 de ani
Informațiilor le este alocat 30% din programe
Muzică: lentă

– 12 –
– Contemporary Hit Radio
Target: 14 -25 de ani
Muzică: hit -uri actuale de succes
Informațiile nu depășesc 15 -20 de minute
– Urban Contemporary
Target: 18 -34 de ani
Muzică: dinamică în funcție de structura demografică
Informațiile au rol secundar
– Album -Oriented -Rock
Target:18 -34 de ani, bărbați
Muzică: piese muzi cale neglijate și selecții rock
– Middle -of-the-road
Target: +40 de ani
Format echilibrat
Informația are rol principal (meteo, sport)
– News/Talk
Format care pune accent pe informații și/sau dezbateri
– Religios
Target: +50, de obicei femei
Format care abor dează două direcții principale: difuzarea pieselor cu caracter religios și centrarea
pe emisiuni cu tematică spirituală .

– 13 –
Publicul radio

După cum am explicat la începutul lucrării radioul presupune existența unui emițător și a unui
receptor, cel din urmă fiind publicul.
Vasile Traciuc (2007) a observat că cercetătorul francez Jean Cazeneuve (1965, pp. 19-20) a
identificat două tipuri de reacții care se cre ează între public și postul de radio.
1. Reacții spontane – sunt reprezentate de acele accese de ent uziasm sau nemulțumiri
manifestate prin apeluri sau scrisori trimise către redacție.
2. Reacții provocate – sunt răspunsurile la întrebările pe care jurnalistul le lansează.
Răspunsurile vin fie prin telefoanele puse la dispoziție ascultătorilor, fie prin noile tehnologii, iar
un exemplu elocvent pentru acestea ar putea fi aplicația Whatsapp sau platforma de socializare
Facebook prin care ascultătorii sunt încurajați să discute sau să comenteze anumite aspecte.
Pentru fiecare radio este extrem de importantă cunoașterea p ublicului și cucerirea acestuia. ” Un
post de radio poate fi definit de următoarele elemente: conținut, acoperire geografică, mod de
finanțare, impact asupra unor grupuri speciale” (Traciuc 2007, pp. 150-151)
Prioritară pentru existența unui post de radio este adapta rea la cerințele ascultătorilor, fapt ce
presupune cunoașterea realităților sociale, economice și politice.

Tipologia emisiunilor
În funcție de audiență, Traciuc ( 2007) identifică două tipuri de emisiuni;
1. Emisiunea specializat ă
2. Emisiunea magazin
Emisiunea specializ ată reprezintă acel tip specific unui anumit public, iar emisiunea de tip
magazin se adresează unui public larg, abordând mai multe tipuri de subiecte.

– 14 –
Spre exemplu, emisiunea destinată copiilor va fi întotdeauna d iferită față de o emisiune destinată
persoanelor în vârstă, aceștia din urmă fiind de cele mai multe ori persoane singure, cu probleme
de sănătate care apreciază emisiunile în care pot interveni purtând un dialog cu prezentatorul.
Copiii, nu vor avea nici odată răbdarea unui om matur , de aceea, modul în care trebuie realizată
emisiunea pentru aceștia trebuie să fie diferit.
Nivelul de educație sau cultură se regăsește în emisiunile care difuzează analize politice, spre
exemplu, ascultătorii fiind persoane c u studii medii și superioare.
Emisiunea specializată est e acel tip de emis iune care se ocup ă de o singură tem ă fiind folosi tă de
majoritatea posturilor de radio.
Emisiunea magazin mai este cunoscută și sub numele de emisiune generalistă.
Emisiunile de aces t tip cuprind genuri jurnalistice precum interviurile, știrile, relatările sau
reportajele. O emisiune de acest gen poate dura până la câteva ore, dar are rubrici fixe.
În funcție de conținutul pe care îl au , Vasile Traciuc (2007, pp. 161-162) a realizat u rmătoarea
clasificare:
– Emisiuni informative în cadrul cărora primează informațiile de actualitate din sfera
socială, politică, economică și/sau culturală .
– Emisiunea de comentarii în care sunt invitați experți din diferite domenii care dezbat
anumite su biecte.
– Dezbaterea – emisiune în cadrul căreia moderatorul poartă discuții cu invitații.
– Talk Show -ul este apropiat că gen de dezbatere, dar în care interv in unele elemente de
spectacol.
În funcție de modalitățile de transmisie emisiunile pot fi:
 Înreg istrate
 În direct: pot fi transmise de la locul evenimentului sau din studio. La aceste emisiuni
este posibilă legătură în direct , prin telefon.

– 15 –
Etapele realizării unei emisiuni

În primul rând pentru realizarea un ei emisiuni se ține cont de for matul emisi unii.
1. Genericul
Traciuc (2007, p. 166) susține că „genericul este compus din cuvinte și sunete, care sunt adaptat e
temei sau scopului emisiunii”. Acesta trebuie să creeze interes în rândul ascultătorului.
2. Docume ntarea
Realizatorii fac o cercetare de taliată asupra subiectelor ce urmeaz ă a fi abordate, după care
urmează alcătuirea sumarului emisiunii. Se are în vedere ordonarea temelor și faptul că publicul
simte nevoia de destindere, de aceea realizatorul trebuie să știe să îmbine informațiile cu pauz e
muzicale.
3. Următorul pas îl reprezintă înregistrarea materialelor care ulterior se prelucrează cu
ajutorul softurilor speciale.
4. Comperajul este textul care face legăturile dintre subiecte. Acesta trebuie să fie clar și
concis.
5. Ulterior se realize ază desfășurătorul, care conține fiecare subiect, muzică și durata
acestora exprimată în minute și secunde.
6. Ultima și cea mai importantă etapă este difuzarea.

Echipa de producție
Puține persoane știu că în spatele unei emisiuni se află o întreagă echip ă, în care , fiecare are un
rol bine definit. Această echipa este f ormată conform lui Vasile Traciuc (2007, pp. 172-174) din:
-Realizator. Este cel care stabilește obiectivele, targetul și scopul emisiunii.
– Reporterul de serviciu. Este cel responsabil cu aducerea informației .

– 16 –
-Reporteri specializați. Sunt cei care se deplasează la locul evenimentelor, unde realizează
materiale.
-Reporteri de teren. Persoanele care se ocupă de prezentarea evenimentelor din teritoriu.
-Redactorul. Este cel care pune în mișc are elementele emisiunii pentru a crea coeren ță mesajului.
-Ilustrator muzical.
-Regizorul de emisie.

– 17 –
ETAPELE DE REALIZARE

Emisiunea pe care am hotărât să o realizez este o emisiune de tip generalist cu un format Urban
Contemporary, d ifuzată de vineri până duminică, săptămânal având o durată de 30 de minute.
Targetul emisunii este 18 -34 de ani, iar informațiile au un rol secundar.
Numele pe care l -am ales pentru această este „Weekend Break” . Este un nume găsit cu greu, dar
m-am gândi t că este potrivit pentru că majoritatea persoanelor lucrează într -un fel sau altul chiar
și în weekend și cu toții avem nevoie de o pauză în care să ascultăm o melodie, să aflăm
informații despre vreme sau pur și simplu să ne destindem printr -un mini conc urs. Acest a din
urmă, înseamnă că încercăm provocarea reacțiilor din partea publicului, iar pentru a putea fi
realizabil punem la dispoziție un număr de contact.
Genericul va conține elemente compuse din cuvinte și sunete adaptate temei și formatului
emisi unii și va avea ca scop anunțarea începerii emisiunii. Acesta a fost creat prin suprapunerea a
trei elemente și anume: o voce, o parte muzicală și o parte de efecte. Au fost prelucrate în Adobe
Audition și a rezultat un produs final de zece secunde.
Am des chis emisiunea prin prezentare, anunțarea subiectelor ce ur mează a fi abordate în
emisiune, anunțarea concursului, explicarea acestuia și am continuat cu o melodie. Ulterior a m
făcut trecerea de la melodie la subiectul următor printr -o suprapunere și am i ntrodus reportajul.
Prima parte a reportajului este constituită de interviul cu specialista în turism, după care este
introdus vox -ul.
Introducerea către următorul subiect , interviul în direct, se face printr -un scurt comentariu al
prezentatoarei, urmat d e dezvăluirea indiciului pentru concurs și difuzarea unei alte melodii .
Am ales tema interviului gândindu -mă la ce fac studenții pentru a se întreține în timpul facultății,
si cum castiga acestia bani pentru vacante, atunci cand nu au sprijin din partea fa miliei. P ersoana
pe care am intervievat -o mi s -a părut cea mai potrivită întrucât a experimentat mai multe
modalități de a câștiga bani acelea de angajat și de a avea propria afacere. Am discutat despre
cum reușesc studenții să își împartă timpul între șco ală, job și distracție, despre cât de important

– 18 –
este ca tinerii să aibă un loc de muncă și despre planurile de vacanță ale invitatei. Materialul final
rezultat în urma înregistrării si editării are o durat ă de 4 minute din emisiunea finala.
Emisiunea conti nuă cu prezentarea subiectului despre care se va discuta mai târziu și cu o parte
muzicală la finalul căreia este introdus concursul. În această parte, ascultătorii selectați intră în
direct și au șansa să câștige premiul pus în joc. Am ales două pers oane dintre care una va
răspunde greșit la întrebarea pusă, iar cea de -a două, corect. Am adăugat înregistrărilor efecte
pentru a simula sunetele unor convorbiri la telefon și am introdus sunete care marchează
răspunsurile corecte și greșite. După anunțare a câștigătoarei urmează o altă pauză muzicală.
În final este prezentată rubrica despre evenimentele la care putem participa în weekend, urmată
de jingle și de partea finală în care este anunțată emisiunea din următoarea zi, dar și introducerea
următorului program. Emisiunea se încheie cu jingle.
Muzica a fost aleasă în acord cu subiectul prezentat în emisiune și cu topurile radio din
momentul actual. Am consultat șase posturi de radio și am ales melodiile comune din top 10.
Înainte de urmă toarea ediție vom dif uza promo uri care au rolul de a promova em isiunea. Pentru
documentare am folosit internetul și radio -urile online întrucât am încercat să mă apropii cât se
poate de mult de o emisiune radio adevărată.
Am înregistrat materialele cu ajutorul telefonului și le-am prelucrat cu programul Adobe
Audition CS6 eliminând pauzele și pasajele nesemnificative, dar păstrând anumite detalii pentru
a da senzația de e misiune în direct în care materialele nu sunt prelucrate. Am urmărit respectarea
semnelor de punctuație ș i a intonației.
După prelucrare am ascultat toate materialele și am realizat comperajele. Am întocmit
desfășurătorul emisiunii menționând pentru fiecare element durata de începere exprimată în
minute și secunde pornind de la secunda 0 considerată momentul de start al emisiunii.
Am întâmpinat câteva dificultăți pe parcur sul realizării lucrării pentru că ideea inițială a pornit de
la pasiunea pentru armată, iar emisiunea s -a dorit a fi specializat ă. Cum nu am reușit să intru în
unitățile militare pentru care am cerut aprobare a trebuit să mă reorientez și să creez o emis iune
generalistă. Așadar am pornit prin a ma gândi ce aș vrea să ascult eu la radio, care este contextul

– 19 –
actual și cui mă adresez , iar inspirată fiind de vremea caldă de afară, am creat o emi siune în ju rul
acestui element.
O altă dificultate întâlnită pe parcursul editării înregistrărilor a fost constituită de lipsa
experienței de lucru cu Adobe Audition. Având doar un semestru de practică în acest program în
anul I de facultate, am realizat cât este de importantă continuitatea. Am reușit să îmi amintesc
comenzile cu ajutorul tutorialelor.
Un alt impas a fost constituit de formatul înregistrărilor. Fiind făcute cu ajutorul telefonului, un
model d estul de performant, acestea a veau format mp4, pe car e programul nu le suportă. Aveam
treisprezece înregistrări audio și nu îmi dădeam seama de ce nu le pot introduce în Adobe
Audition pentru editare. Un flash -back mi -a amintit că înainte să editez sunete le trebuia să le
convertesc în format mp3, iar acest l ucru a necesitat puțin efort în plus pentru a găsi u n program
online de convertire.
Personal sunt de părere că nu există foarte multe diferențe între teorie și practică. Pentru fiecare
element al emisiunii trebuie să parcurgi etapele teoriei începând cu do cumentarea și terminând
cu difuzarea. Cred că o diferență majoră o constituie mijloacele moderne de comunicare între
publicul radio și jurnaliști întrucât nu se mai scriu scrisori, iar telefonul a început să fie folosit
din ce în ce mai puțin. În momentul actual se pune accent pe rețelele de soci alizare Facebook,
Instagram chiar și Snapchat dar și pe nelipsitul Whatsapp prin care i nterac țiunea se face mult mai
ușor.

– 20 –
DESFĂȘURĂTOR emisiune: „Weekend Break”
Durată: 25 de minute și 30 de secunde
Difuzare : de vineri până duminică
Ora difuzării: 10:00
0:00 Jingle
0:05 Intro realizator
0:53 Muzică : The Underdog Project – Summer Jam (3:50)
4:30 Comperaj realizator – prezentare reportaj
4:55 Reportaj Turism
9:20 Comperaj realizator
9:56 Muzică : Alan Walker – Faded (3:33)
13:07 Comperaj realizator intro interviu
13:19 Interviu
15:50 Comperaj realizator
15:55 Muzică : Delia feat. The Motans – Weekend ( 3:40)
19:17 20:27 Concurs
20:25 Muzică : Ed Sheeran – Shape of you (4: 24)
24:15 Comperaj realizator
24:57 Jingle
25:01 Comperaj realizator prezentare final
25:23 Jingle

– 21 –

CONCLUZII

La finalul realizării acestei lucrări consider că scopul de a crea un moment de relaxare în rândul
ascultătorilor a fost atins.
În cadrul primului capitol am explicat de ce am al es această tem ă, care este obiectivul principal
și ce așteptări am de la produsul final.
În capitolul doi, m -am oprit asupra cadrelor teoretice pe baza cărora am realizat muncă practică.
Am acordat o atenție deosebită documentării înainte de a realiza înre gistrările propriu zise. Am
adăugat părții teoretice elementele pe care le puteți ascultă în produsul final urmărind structura și
etapele de realizare pentru fiecare în parte.
Capitolul trei este constituit de descrierea efectivă a realizării emisiunii mel e, targetul și
dificultățile pe care le -am întâmpinat în timpul realizării acesteia, precum și diferențele întâlnite
între cadrul teoretic și partea practică. De asemenea, am adăugat desf ășurătorul emisiunii,
menționând pentru fiecare parte din emisiune du rata exprimată în minute și secunde.
Provocarea a constat în a crea o emisiune generalistă care să nu fie bazată pe știri de ultim
moment ci pe stiri de actualitate , de interes pentru tineri . Am pornit de la ideea că tinerii au
nevoie de momente în care să se deconecteze, să se destindă și să uite de grijile cotidiene. Am
ales comunicarea radiofonică întrucât este mult mai eficientă decât cea din presa scrisă și din tv,
atât din punct de vedere al costurilor cât și din punct de vedere al mobilității.
Abord ând această tem ă, consider că am realizat două mari lucruri. Am reușit să aprofundez și să
aplic bazele teoretice specifice comunicării radiofonice, iar al doilea lucru a fost să realizez un
produs finit care să poată fi ascultat în concordan ță cu obiectiv ele propuse. În viitor nu exclud
posibilitatea de a lucra într -un studio de radio , iar această lucrare m -a ajutat să experimentez
îndeaproape muncă jurnaliștilor precum și dificultățile pe care le pot întâlni pe parcur sul
realizării unui material .

– 22 –

Bibliografie

• Bertrand, Claude -Jean, (2001), O introducere în presa scrisă și vorbită , Traducere
coordonată de Mirela Lazăr, Editura Polirom, Iași
• Coman, Mihai (coord.) (2009), Manual de J urnalism , ed III, Polirom, Iași
• Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române
(1975 ), Dicționarul explicativ al limbii române, Univers Enciclopedic, Bucure ști
• Iuhas, Florica (2007), Jurnalism Radio , Argument, București
• Joanescu, Irene (1999), Radioul Modern , Tratarea informației și principalele genuri
informative , All, București
• Mușeteanu, Antonia (2009), Știrea Radio , în Coman, Mihai (coord.), Manual de
Jurnalism , ed. III, Polirom, Iași
• Petcu, Carmen (2009) Reportajul Audio în Coman, Mihai (coord.), Manual de
Jurnalism , ed. III, Polirom, Iași
• Traciuc, Vasile (2007), Jurnalism Radio , Tritonic, București