.web2.0 DIN Perspectiva Non Tinerilor
Cuprins
Lista figurilor si tabelelor
Lista abrevierilor
AIM = AOL Instant Messenger, program de mesagerie instanta;
alianța D.A. = alianta Dreptate si Adevar, alianta intre PD si PNL;
AOL = America Online, companie americana furnizoare de servicii internet;
ATL = publicitate “deasupra liniei” (above the line advertising);
basescu.ro (URL prescurtat) = http://www.basescu.ro (URL complet);
BTL = publicitate “dedesubtul liniei” (below the line advertising);
CMS = sisteme de management a continutului (content management system);
CNA = Consiliul National al Audiovizualului;
d-l = domnul;
DdoS = atacuri distribuite de sabotare a serviciilor (distributed denial-of-service);
et alli (et al.) = si alti (autori);
et cetera (etc.) = si asa mai departe;
GMP = General Media Promotion (originea numelui companiei de publicitate);
HTML = HyperText Markup Language (limbajul de marcare hypertext, folosit pentru crearea de pagini pentru Internet);
INSOMAR = Institutul National pentru Studii de Opinie si Marketing;
JPEG = metoda comuna de compresie a imaginilor (JPEG este acronim pentru Joint Photographic Experts Group, numele comitetului care a creat standardul);
p. (pp.) = pagina (paginile);
P2P = retea de calculatoare ce transmite date de la un utilizator la altul (Peer-to-Peer);
PD = Partidul Democrat;
PNL = Partidul Național Liberal;
PSD = Partidul Social Democrat;
SEO = optimizare pentru motoarele de cautare (search engine optimization);
sic = astfel;
site = web site; site Internet;
SMS = serviciu pentru trimitere mesaje scurte (Short Message Service);
SUA = Statele Unite ale Americii;
TAB = transportor amfibiu blindat;
TV = televiziune;
traianbasescu.ro (URL prescurtat) = http://www.traianbasescu.ro (URL complet);
TVR1 = Canalul 1 al Televiziunii Romane;
URL = Universal Resource Locator, o adresa de Internet;
Introducere
Problema studiata in aceasta lucrare este: sunt persoanele non-tinere indepartate de pe un site care foloseste functii Web 2.0? Am ales aceasta tema pentru a ma familiariza mai bine cu conceptul si pentru a intelege limitarile unei platforme de web site. Prin non-tanar inteleg o persoana peste 25 de ani. Nu inseamna neaparat batran, poate fi adult, chiar tanar adult, asa ca o definesc prin ceea ce nu este: nu este tanar.
Ipotezele de la care am pornit au fost: o persoana care intra pe un web site Web 2.0, daca este non-tanara, se va simti respinsa, nu va putea folosi interfata site-ului, va avea probleme de acomodare. Prin atragerea persoanelor tinere pe site, autorii unui astfel de site resping o categorie semnificativa numeric de pe un web site. Iar in mediul politic, un vot al unei persoane tinere este la fel de important ca si cel al unei persoane non-tinere.
Pentru a analiza tema, imi propun sa folosesc studii deja efectuate, si sa le corelez cu analize asupra teoriei deja existente in domeniu. Voi folosi si analize proprii, insa in principal ma voi baza pe studii deja existente. Este, de altfel, un principiu de baza in Web 2.0, sa creezi continut prin vocea altora.
Consider ca este o problema semnificativa, domeniul Web 2.0 este la inceputurile sale. Dupa succesul campaniei Web 2.0 a presedintelui Traian Basescu, PNL a ales pentru campania pentru europarlamentare din 25 noiembrie 2007 un site construit pe o platforma Web 2.0: http://www.promovamromania.ro/. Revolutia portocalie din Ucraina a preluat din elementele campaniei lui Traian Basescu pentru Primaria Capitalei, conform lui Felix Tataru. Prin urmare, exemplul campaniei lui Traian Basescu este relevant si relevanta se intinde dincolo de perioada acestei campanii.
Rezultatele cercetarii pot fi folosite in realizarea altor site-uri Web 2.0. Faptul ca voi putea evalua care sunt punctele slabe ale unui site Web 2.0 specific pentru persoanele in varsta, va putea fi de folos in viitor pentru repararea acestor erori.
Capitolul I: Noile media
Ce este Web 2.0?
Pornesc acest subcapitol printr-o definire a Web 2.0 pe baza unor exemple. Completez apoi definitia, cu actualizari ulterioare. Ca sa intregesc tabloul, arat si profilul tipic al unui internaut Web 2.0.
Conform lui Tim O'Reilly, “notiunea de “Web 2.0” a inceput printr-o sesiune de brainstorming intre O'Reilly si MediaLive International”. Acea prima definitie a pornit strict pe baza unor exemple care sa diferentieze, in mod concret, Web 1.0, cunoscut pana atunci, de noul Web 2.0. Acestea sunt exemplele prezentate:
Tabel 1. Definirea initiala a Web 2.0
Sursa: O'Reilly, 2005.
Potrivit aceleiasi surse, definitia initiala a Web 2.0 a putut fi completata ulterior, prin definirea unor principii care au stat la baza desemnarii unor web site-uri ca Web 1.0 si a altora ca Web 2.0. Aceste principii sunt:
Tabel 2. Completarea definirii Web 2.0
Sursa: O'Reilly, 2005.
Cateva exemple de web site-uri care urmeaza modelul Web 2.0 sunt prezentate in Marketing communications (DE Pelsmacker, Geuens si Van den Bergh, 2001/2007, p. 514). Cele sase exemple de site-uri care urmeaza principiul Web 2.0, acela de “conversații in doua sensuri intre utilizatorii de Internet” (ibidem, p. 513) sunt: Google Maps (serviciu de harți, ce permite utilizatorilor realizarea de inserții personale, inclusiv in interes de afaceri), Flickr (serviciu de stocare de fotografii, ce permite realizarea de albume personale, alaturi de comentarii pentru fiecare poza), Wikipedia (enciclopedie creata de utilizatori; in mod similar, site-urile Wiki sunt web site-uri colaborative conținand munca actualizata constant a mai multor oameni), del.icio.us (colecție de scurtaturi – bookmarks –, ce pot avea si etichete – tag-uri), upcoming.org (motor de cautare pentru activitați de petrecere a timpului liber), rețele sociale de tipul Myspace sau Orkut (se pot crea profile personale si contacta alți oameni). Un web site in care utilizatorii pot lasa comentarii, pot crea clipuri video pe care apoi sa le posteze pe web si pot realiza imagini digitale pe care sa le posteze pe web site este un site care urmeaza principiile Web 2.0. Un astfel de web site a fost site-ul lui Traian Basescu in campania pentru referendum din mai 2007.
Se observa ca fiecare dintre aceste exemple sunt definite ca aparținand Web 2.0 doar datorita conținutului adaugat de utilizatori, uneori avand in plus mijloace de comunicare intre acestia. Astfel, servicii de harți online au existat si inainte de Google Maps, dar odata cu el a aparut posibilitatea de a marca anumite zone pe harta. Pozele puteau fi postate pe Internet si inainte de Flickr, dar acest serviciu a permis realizarea de comunitați foarte usor. Wikipedia a devenit cea mai mare enciclopedie din lume exclusiv datorita utilizatorilor sai, care au adaugat conținut nou (nu neaparat precis, dar nou, original, si in cantitați mari). del.icio.us a permis ca scurtaturile sa poata fi catalogate. Site-ul upcoming.org se bazeaza pe informații si ponturi provenind de la utilizatori, mai degraba decat sa anunțe chiar el evenimentele. In fine, rețele sociale de tipul Myspace sau Orkut au existat inainte de anul 2000 (site-ul classmates.com – un site care pune in legatura colegi vechi exista si in anul 1995, si principiile de baza sunt disponibile de foarte mult timp), insa poate fi considerata o revoluție si in acest domeniu faptul ca multe din site-urile de rețele sociale sunt foarte noi, un mare numar din ele fiind lansate dupa anul 2000. Iar facilitatile MySpace-ului din 2008 sunt mult superioare fata de cele ale lui classmates de pana in anii 2000. Cel mai inovator aspect al web site-ului lui Traian Basescu este posibilitatea utilizatorilor de a crea conținut. Vizitatorii web site-ului pot adauga ei insisi materiale pe Internet, intr-un stil pur Web 2.0.
Mi se pare relevant nu doar sa definesc platforma Web 2.0, ci si cine sunt actorii ei, cei care o pun in miscare.
Raspunsul simplist la aceasta intrebare ar putea fi: internautii. Fiecare vizitator al unei pagini de Internet devine creator de continut, si probabil ca revista Time a avut dreptate cand, in decembrie 2006, a numit omul anului ca fiind “Tu” (unde “Tu” se refera la cititorul revistei), creatorul de continut Web 2.0. Potrivit revistei Time, Web 2.0 “pune in folosinta atat prostia maselor, cat si intelepciunea acestora” (Grossman, 2006).
Conform celor care au conferentiat pe tema Bridging the Gap: A Genre Analysis of Weblogs, autorii de blogger-i au anumite caracteristici. Reproduc aici cateva statistici din studiu (asupra a 203 bloguri), reunite in forma unui tabel.
Tabel 3. Caracteristicile autorilor de bloguri
Sursa: Herring, Scheidt, Bonus, si Wright, 2004, p. 5
Ca element-cheie al acestui subcapitol este faptul ca Web 2.0 are definitii in miscare, asemenea Internetului. Definirea Web 2.0 este ea insasi un proces in schimbare. Este relevant ca o mare parte din blogger-ii din SUA sunt studenti.
Prezența Web 2.0 in Romania in contextul penetrarii crescande a Internetului
Odata stabilite detalii platformei Web 2.0 in general ar fi bine, consider, sa particularizam situatia la mediul romanesc. Analizez mai jos situatia blogurilor din Romania (motor puternic al Web 2.0), dar si penetrarea Internetului.
Un studiu al blogosferei romanesti bazat pe RoBloggersSurvey2007 furnizeaza date despre platforma blogurilor in Romania (Holoțescu, 2007, http://www.timsoft.ro/ejournal/analiza_ro_blogosfera2007.html). Astfel, daca in anul 2005 blogosfera era estimata a avea 5.000 de bloguri, in 2006 cifra a crescut pana la o valoare estimata a fi intre 12.000 si 14.000 de bloguri. Pentru 2007, se poate ține cont de cresterea numarului de bloguri pe platforme cum sunt Weblog.ro, Blogger, WordPress, “putem vorbi acum de mai mult decat 100.000 de bloguri romanesti” (Holoțescu, 2007, http://www.timsoft.ro/ejournal/analiza_ro_blogosfera2007.html#6). Din acest numar cu adevarat impresionat, autoarea raportului final estimeaza insa ca “sub 12000 de bloguri sunt active – cu o viața mai lunga de 6 luni, cu insemnari de cateva ori pe saptamana”.
Pentru subiectul acestei lucrari, mi s-a parut interesant si capitolul referitor la varsta blogger-ilor, asa cum se vede in datele de mai jos.
Tabel 4. Blogger-ii romani pe categorii de varste
Sursa: Holoțescu, 2007, http://www.timsoft.ro/ejournal/analiza_ro_blogosfera2007.html
Datele grupate intr-un grafic arata astfel:
Figura 1. Blogger-ii pe grupe de varste
Sursa: Holoțescu, 2007, http://www.timsoft.ro/ejournal/analiza_ro_blogosfera2007.html
Se observa ca varsta blogger-ilor este ca si medie sub 35 de ani (peste 90% din blogger-ii care au raspuns chestionarului au cel mult aceasta varsta).
Pentru a avea o imagine completa despre rata de patrundere a Web 2.0 in Romania, voi cita si un studiu al InternetWorldStats. Astfel, conform datelor statistice, Romania, cu o populatie estimata de 22.276.056 locuitori si o suprafata de 238.391 kilometri patrati, are o penetrare a Internetului de 31,4% in Septembrie 2007. Acestei cifre ii corespund aproximativ 7 milioane de utilizatori Internet. Dintre acestia, aproximativ 1.769.300 au conexiuni de mare viteza (***, European Union Internet Usage and Population Stats, 2007).
Important in acest subcapitol este faptul ca varsta blogger-ilor este mica, frecventa blogurilor scazand odata cu grupele de varsta. De asemenea, rata de penetrare a Internetului in Romania este in crestere.
Retransmiterea mesajului in Web 2.0
Subcapitolul acesta analizeaza un element crucial in Web 2.0: fenomenul prin care o persoana decide sa iti preia mesajul si sa il transmita mai departe.
Web 2.0 are ca principiu de baza retransmiterea mesajului. Web site-ul care gazduieste platforma Web 2.0 are un mesaj, iar internauții preiau acest mesaj si il redistribuie. Pe Google Maps utilizatorii adauga mici inserții, in Flickr si Wikipedia insa inserțiile sunt mult mai mari, utilizatorii fiind cei pe care se bazeaza site-ul. In cazul unor site-uri de tipul del.icio.us, Myspace sau Orkut, utilizatorii pot promova alte web site-uri (in special pe du Orkut, utilizatorii pot promova alte web site-uri (in special pe del.icio.us). Exista asadar doua tipuri mari de intervenții ale utilizatorilor Web 2.0: creare efectiva de conținut pe web site-ul gazda si generarea de trafic catre acel web site. Site-ul basescu.ro, in perioada referendumului din mai 2007, a avut parte de ambele situații: pe de o parte vizitatorii puteau posta comentarii si imagini (mai rar, clipuri), adica creau conținut chiar pe web site, iar pe de alta parte cei care dețineau site-uri proprii (sau aveau pagini pe rețele sociale de tipul Myspace) puteau promova site-ul basescu.ro. Este interesant asadar de vazut care este mecanismul prin care un vizitator se transforma in portavoce, promovand, in modul sau propriu, o idee de-a ta, a celui care deții un web site Web 2.0.
O prima explicație pentru comportamentul internauților in Web 2.0 poate fi dat de modelul fluxul comunicarii in doua trepte (two-step flow of communication). Acest model, in opinia autorilor Mecanismul votului (Lazarsfeld, Berelson, Gaudet, 1944/2004, p. 201, apud. Chelcea, 2006, p. 89), “sugereaza ca, cel mai adesea, ideile migreaza din radio si ziare catre liderii de opinie si de la acestia ajung la segmentele mai puțin active politic ale populației”. Conform unui experiment in Statul Ohio, pe baza unui esantion de 600 de persoane, carora li s-au masurat lunar opiniile din iunie pana in noiembrie 1994, s-a observat mecanismul dupa care oamenii isi primeau informații si isi schimbau deciziile de vot. Astfel, pentru a motiva schimbarea intenției de vot s-au menționat ca surse de informare radioul, ziarele si discuțiile cu alte persoane. Orizontul de asteptare s-a schimbat insa doar prin discuții cu alte persoane. Autorii Mecanismului votului prezinta modelul comunicarii in trepte astfel: informația porneste de la mass-media, ajunge la lideri de opinie, iar acestia o raspandesc in masa la persoane mai puțin expuse mesajelor mass-media. In plus, “persoanele nedecise in privința votului erau mai puternic influențate de discuțiile interpersonale decat direct de mesajele mass-media”.
O prima observatie a ceea ce s-a obtinut in urma studiului este relevanta pentru modul in care actioneaza internautii care viziteaza site-ul basescu.ro. Astfel, autorul Opiniei publice, Septimiu Chelcea, citandu-l pe Paul Lazarsfeld, remarca:
“Ori de cate ori un subiect si-a schimbat orizontul de asteptare intre doua interviuri, el a fost intrebat ce anume l-a facut sa se razgandeasca. O analiza a comentariilor acestor subiecti ilustreaza foarte bine importanta contactelor personale. Cand oamenii si-au explicat schimbarile de intentie, ei au indicat ca surse ale acestor decizii radioul, ziarele si conversatiile private cu alte persoane avand convingeri similare. Dar atunci cand au numit motivele schimbarii orizontului de asteptare, ei au mentionat ceva mai frecvent contactele directe cu alti oameni decat ambele media, luate impreuna” (Lazarsfeld, P.F., et al. 1944/2004, 150 apud. Chelcea, 2006, pp. 89-90).
Modelul “fluxul comunicarii in doua trepte” este ilustrat grafic mai jos:
Figura 2. Modelul “fluxul comunicarii in doua trepte”
Sursa: Robinson, J.P, 1976, 306 apud. Chelcea, 2006, p. 90
Alte observatii se refera la faptul ca oamenii care nu erau decisi puteau fi mai influentati de catre discutiile de la persoana la persoana, mai degraba decat de catre mesaje mass-media. Pentru Elihu Katz (Katz apud. Chelcea, 2006, p. 90) faptul ca unele persoane ii pot influenta pe cei indecisi nu exclude optiunea ca majoritatea publicului sa primeasca direct informatii de la mass media. Aceasta observatie provine din faptul ca datele obtinute in urma cercetarii au reliefat ca majoritatea populatiei (68%) a declarat ca sursa care a fost determinanta in decizia de vot a fost radioul.
Un alt studiu, de asemenea citat in Opinia publica, a fost realizat de catre Ilya F. Harik intr-o zona rurala a Egiptului. Conform studiului (Harik, 1971, apud. Chelcea, 2006, p. 90), 37 la suta din populatia adulta primea informatii pe teme politice de la alte persoane, insa 48 la suta se informau direct din mass-media. Este importanta mentionarea faptului ca studiul a fost realizat intr-o zona din Delta Nilului, iar patrunderea televiziunii era ca si inexistente. Conditiile sunt astfel apropiate de cele din Erie County, la data cand nu exista televiziune.
Prin urmare, rolul purtatorilor de cuvant este unul insemnat, iar faptul ca Web 2.0 si, implicit, site-ul basescu.ro din mai 2007, foloseste acesti purtatori de opinie indica o sursa a succesului campaniei.
Alternativ, alte patru modele pot furniza o explicație pentru comportamentul vizitatorilor site-ului basescu.ro. Cele patru modele sunt: modelul agent-popularitate, modelul informarii publice, modelul asimetric, modelul bidirecțional asimetric (McQuail, Windahl, 1982/2001, pp. 162-164). Din cele patru modele, toate patru presupun o comunicare de la sursa la un receptor, insa doar ultimele doua presupun feed-back din partea vizitatorilor. Consider ca web site-ul basescu.ro urmeaza modelul asimetric. Acest model “infațiseaza un proces prin care sursa/emițatorul isi propune sa convinga publicul; pentru a comunica mai eficient, sursa trebuie sa cunoasca nevoile categoriile de public caruia i se adreseaza si, in felul acesta, feedback-ul si informațiile pe care le deține sursa inainte de a incepe sa comunice (feedforward) joaca un rol esențial.” Modelul bidirectional asimetric presupune mai multa implicare din partea publicului decat simplul feed-back, ceea ce nu este totusi cazul pe web site – exista suficiente materiale pe web site care nu aparțin comunitații.
Dupa Nicolas Pelissier (Pelissier, 2001, pp. 926-927) tendinta de autonomizare “este insotita de o dependenta crescanda a jurnalistului fata de sursele institutionale”. Autorul explica acest lucru prin faptul ca aceste surse sunt dominante pe Internet. Mai mult decat atat, Internetul poate in acelasi timp sa “apropie si sa indeparteze”. Apropierea dintre participantii la procesul comunicarii are loc pentru ca “ofera noi forme de dialog (emailuri, forumuri, liste de discutii …) intre jurnalist si public”. Indepartarea se produce prin faptul ca internautii “pot sa nu ignore jurnalistii”, si intr-un mod individual sa obtina informatiile dorite. Web site-ul basescu.ro aproprie vizitatorii sai prin oferirea mai multor metode de a intra in contact cu alti vizitatori si chiar cu presedintele suspendat. Fenomenul indepartarii are loc fata de media clasica. Cei care utilizeaza site-ul basescu.ro evita prin insasi prezenta lor pe web site alte forme de media. Web site-ul se substituie astfel unor surse de media traditionale si are loc exact procesul descris de d-l Pelissier.
A fost esential sa aflam in acest subcapitol cum o persoana care retransmite un mesaj are un rol foarte important in luarea deciziei receptorului mesajului. Traian Basescu este astfel incurajat sa apeleze la lideri de opinie, pentru ca acestia sa ii influenteze, mai departe, pe alti oameni.
Obiectivele comunicarii electronice
Analizez in acest subcapitol obiectivele comunicarii electronice, conform unei lucrari deja citate.
Obiectivele comunicarii electronice sunt considerate, conform autorilor “Marketing communications” (DE Pelsmacker et. al, 2001/2007, p. 495), urmatoarele: generarea de notorietate de brand, modelarea imaginii brandului si a atitudinilor fața de brand, indemnul spre a incerca produsul sau serviciul si crearea de loialitate (cresterea clienților satisfacuți si mulțumiți). Le voi detalia aici si analiza in comparație cu site-ul basescu.ro.
Referindu-ne la generarea de notorietații de brand, discuția se poate purta pe doua planuri in cazul web site-ului basescu.ro: pe de o parte se poate menționa cresterea notorietații de brand pentru presedintele suspendat ca viitor candidat la alegeri, si pe de o alta parte este notorietatea problemei referendumului. Consider insa ca in principal atat scopul web site-ului, cat si intenția generala a campaniei a fost indreptata spre referendum, iar atenția asupra presedintelui a venit suplimentar.
Despre modelarea imaginii brandului si a atitudinilor fața de brand (ma refer aici la imaginea campaniei pentru referendum) se poate spune ca web site-ul are ca scop crearea unor mijloace revoluționare de a promova un produs. Jocuri interactive, clipuri video, posibilitate de postare de conținut de catre utilizatori (atat imagini, cat si video, sau postare de comentarii) – lucrurile acestea creeaza imaginea unei campanii revoluționare.
Este interesant un aspect in ceea ce priveste indemnul spre a incerca produsul sau serviciul. Astfel, vizitatorii site-ului, prin faptul ca este un site axat pe Web 2.0, pot ei insisi sa se imagineze in pielea celor care l-au suspendat (vezi jocul in care utilizatorii incearca sa il blocheze pe presedinte acoperindu-i gura, impuscandu-l in urechi sau punandu-i un sac peste cap, ca si cum ar fi ei insisi parlamentari).
Despre crearea de loialitate (cresterea clienților satisfacuți si mulțumiți) se poate spune ca nu poate fi un obiectiv important al realizarii web site-ului. Campania pentru referendum este un obiectiv izolat, este un obiectiv secundar lupta din campania electorala a anului 2009. In alta ordine de idei, pentru cei care au jucat bine jocul din campania electorala au fost date premii (crescandu-le astfel loialitatea fața de Traian Basescu in general, campania pentru referendum in particular).
Concluzionand, se poate menționa faptul ca scopul site-ului este in special modelarea imaginii brandului si a atitudinilor fața de brand. Scopuri de o importanța mai scazuta sunt generarea de notorietate de brand si indemnul spre a incerca produsul sau serviciul. In fine, crearea de loialitate (cresterea clienților satisfacuți si mulțumiți) este scopul cel mai puțin relevant in aceasta campanie.
Mi s-a parut important in acest subcapitol faptul ca internautii, pentru a putea deveni fideli unui brand, e bine sa simta ei insisi un site, sa se implice, sa aiba in maini instrumente ale site-ului.
Cum afecteaza mediul social comportamentul internauților in Web 2.0?
Analizez mai jos teorii asupra comportamentului uman pe baza regulilor sociale, dar si a tendintei de supunere fata de o autoritate.
Sunt doua aspecte esențiale ale influenței sociale asupra comportamentului oamenilor in general si, cred eu, a internauților mediului Web 2.0 in particular: normele sociale determinate de conformitate si supunerea fața de autoritate (Zimbardo, Johnson, Weber, 2000/2006, pp. 571-572 si pp. 574-578). Le voi prezenta conform lucrarii Psychology: Core Concepts.
Referitor la principiul conformitații, acesta a fost definit astfel: “Tendința de imita alți oameni se numeste efectul cameleon” (Chartrand, Bargh, 1999, pp. 893–910 apud. Zimbardo et al., 2000/2006, p. 571). Pentru Solomon Asch (Asch, 1940, 1956 apud. Zimbardo et al., 2000/2006, p. 571), raspunsul la intrebarea daca o situație specifica poate fi mai puternica decat cea a judecații normale a fost dat de studiul asupra fenomenului conformitații. In studiu, un grup de persoane, printre care si una asupra careia avea loc experimentul, raspundea unor intrebari evidente. In 3 situații consecutive, atat grupul, cat si persoana asupra careia avea loc studiul raspundeau de obicei la fel. In al patrulea caz, tot grupul raspundea in mod intenționat fals. In 12 cazuri din 18, a patra persoana urma raspunsul dat de grup, desi era constienta ca este ceva in neregula. Prin urmare majoritatea unui grup influențeaza deciziile unui individ. Acesta este o prima similaritate cu activitatea celor ce posteaza pe un blog, fie el al unui presedinte suspendat: pe blog poți, in cele mai multe cazuri, sa vezi alte reacții decat ale tale. Poți lua atitudine, poți comunica, poți afla cum gandesc alții. Deciziile altora, asa cum s-a demonstrat in experimentul lui Asch, influențeaza decizia ta, ca vizitator al web site-ului. In experimentul lui Asch s-a mai tras insa o concluzie: asa cum exista un procent ridicat (in acest studiu de 75%) de persoane care isi schimba decizia in fața unei puternice influențe a grupului, exista si persoane care se opun intenționat majoritații. Fie iau decizii independent de grup (in acest caz 25%), fie deciziile lor sunt exact opusul celor din grup. Are loc o sfidare eroica individuala, iar acesti eroi pot sa faca fața unor situații prea puternice pentru alții, si sa isi urmeze valorile. Aceasta a fost atitudinea afisata de Traian Basescu. Au existat 322 de persoane care au votat ca Presedintele sa fie demis din funcție, el insa rezista pe baricade si se lupta cu aceste persoane. Aceasta este poziția asumata de presedinte – rebel. Consider ca vizitatorii blogului nu au urmat aceasta poziție – rezultatul votului avea sa arate ca majoritatea populației votante era impotriva demiterii presedintelui. Sa il susții pe presedinte inseamna sa te alaturi multor altora, asadar tu insuți nu esti un erou care se lupta cu opiniile altora.
Supunerea fața de autoritate se refera la faptul ca “anumiți indivizi, cum sunt lideri si autoritați, pot comanda obediența grupurilor – chiar si largi mase de oameni” (Zimbardo et al., 2000/2006, p. 574). Intr-un experiment, psihologul Stanley Milgram a aratat ca dorința oamenilor de a urma ordinele date de o figura autoritara, chiar si ordine cu potențial criminal, nu se margineste la cațiva oameni cu tendințe extremiste, ci chiar oamenilor obisnuiți (Milgram, 1965, 1974910 apud. Zimbardo et al., 2000/2006, p. 575). Experimentul a fost derulat in mai multe etape, fiind realizat asupra a peste 1.000 de participanți din medii diverse. Subiecții testului erau facuți sa creada ca administrau unor terțe persoane pedepse prin electrosocuri. De fața era prezenta si o persoana care supraveghea desfasurarea experimentului. Atat supraveghetorul cat si persoana care primea electrosocuri erau de fapt actori, iar electrosocurile nu erau reale, in schimb actorul se prefacea ca sufera in urma lor. Subiectul experimentului, persoana care administra electrosocurile, putea stabili intensitatea curentului, de la 15 volți pana la 450. In cadrul testului, persoana asupra careia erau transmise electrosocurile, dupa un timp in care intensitatea acestora continua sa creasca, incepea sa strige, sa solicite oprirea experimentului, la un moment dat chiar dadea impresia ca a lesinat. Supraveghetorul experimentului insista insa spre continuarea experimentului. Surprinzator, aproape doua treimi din subiecți au administrat valoarea maxima, de 450 de volți. Subiecții se plangeau continuu ca nu doresc sa continue, dar faptul ca o persoana cu autoritate (doctor sau profesor) le spunea sa continue experimentul, ii determina sa faca acest lucru. Web site-ul lui Traian Basescu foloseste acest principiu: desi suspendat, pe web site este intalnit foarte frecvent cuvantul “Presedinte” (scris cu majuscula). Apoi mesajul este direct, dand impresia ca persoana autoritara se adreseaza direct celor ce viziteaza web site-ul.
Mi s-a parut relevant in aceasta parte a lucrarii cum au inteles cei de la GMP, realizatorii web site-ului basescu.ro principiile mentionate: pe de o parte creeaza norme sociale prin incurajarea comunicarii pe blog, iar pe de alta parte furnizeaza o figura autoritara, in persoana presedintelui (desi suspendat) Traian Basescu.
Capitolul II: Campanii politice
Exemple de campanii politice ce au beneficiat de aportul Internetului
Voi prezenta in acest subcapitol campanii electorale, dar si influențe ale activitații pe Internet asupra vieții politice.
Un exemplu al influenței Internetului asupra vieții politice poate fi greva naționala a unor studenți francezi din 1986, greva coordonata pe un sistem Minitel, sistem asemanator Internetului (Kahn, si Kellner, 2005, p. 705).
In Statele Unite, s-a putut observa o crestere a activismului politic “cu Internetul jucand un rol important si din ce in ce mai central”, in urma atacurilor din 11 septembrie 2001 si a intervențiilor SUA in Irak si Afganistan (ibidem, p. 705). Exemple in acest sens sunt acțiunile unor grupari politice cum sunt MoveOn, Answer si United for Peace & Justice, care “au folosit Internetul pentru a face sa circule informații anti-razboi, pentru a organiza demonstrații si pentru a promova o larga diversitate de activitați anti-razboi” (ibidem, p. 705). De asemenea, echipa de activisti a lui Howard Dean (candidat la presedinția SUA in 2004) a folosit Internetul “pentru a strange fonduri pentru campania sa prezidențiala, a recruta activisti si organizatori, si pentru a produce «intalniri» locale, in care oameni care gandeau in acelasi fel se putea conecta si deveni activi in diverse grupuri si activitați politice”; acest lucru a demonstrat ca Internetul “poate genera entuziasm politic pentru tineri, sa uneasca oamenii in jurul unor probleme, si sa se conecteze cu probleme in lumea reala” (ibidem, p. 706).
In Spania, Internetul a jucat un rol important in alegerile din martie 2004. In 11 martie 2004 au avut loc atentate asupra trenurilor in Madrid, iar alegerile au avut loc trei zile mai tarziu. Imediat dupa atentate, guvernul a anunțat ca responsabil de eveniment a fost grupul separatist național ETA, dar au fost scurgeri de informații conform carora bombardamentul nu purta semnatura ETA, ci era mai degraba un atac tipic al Al Qaeda. Prin urmare, au avut loc comunicații pe cai avansate tehnologic (Internet, telefonie mobila, SMS) “pentru a mobiliza oamenii pentru demonstrații masive anti-guvernamentale si anti-ocupaționale” (ibidem, p. 706). Daca gherila digitala creata pentru campania pentru prezidențialele din 2004 includea si SMS-uri, alaturi de Internet, campania din 2007 s-a axat doar pe folosirea Internetului.
Campaniile pot fi insa si puternic negative. Fenomenul numit “Google Bombing” (bomba Google) presupune afectarea poziției unui rezultat la cautarea pe Google prin crearea unui numar mare de linkuri catre acel rezultat. Rezultatele la motorul de cautare Google sunt sortate dupa relevanța, iar acea relevanța include ca element esențial numarul de linkuri (si “greutatea” lor, cat de importante sunt ele) catre o pagina. Ei bine, daca o comunitate creeaza un mare numar de linkuri catre un web site, acea comunitate poate sa creasca valoarea web site-ului la motorul de cautare Google. Referitor la alegerile din 2004 din SUA, un grup de activisti Internet “a dus o campanie pe Internet pentru a il asocia pe presedintele Bush cu «miserable failure» (ratare mizera), astfel ca atunci cand cineva tasta aceasta fraza la Google, era direcționat la web site-ul prezidențial oficial al lui George W. Bush” (ibidem, p. 716). La inceputul anului 2007, Google a luat acțiune impotriva acestor practici, iar in prezent cautarea dupa acest termen furnizeaza doar pagini care descriu fenomenul, fara sa il mai produca in mod real. Pe Internetul romanesc Mircea Geoana a fost victima unei bombe Google. Cautand dupa cuvantul-cheie “prostanac” se obținea ca prim rezultat la motorul de cautare Google (inclusiv imagini) si la Yahoo! o referința la Mircea Geoana. Pe media romaneasca stirea privind apariția bombei Google dupa cuvantul “prostanac” a aparut in luna mai 2007. Traian Basescu a fost scutit de asemenea neplaceri (presupunand ca o reclama negativa este o neplacere, si nu un lucru bun).
Pentru campaniile prezidentiale din 1996 din SUA, conform lui Werner Severin si James Tankard, candidații politici se grabeau, ca o prima revolutie a Internetului in domeniul campaniilor politice prezidentiale din SUA, sa isi creeze pagini pe Internet. Cei doi autori ii menționeaza pe Bob Dole, Lamar Alexander, Pat Buchanan, Phil Gramm, Richard Lugar si Arlen Specter (Severin, Werner J. si Tankard, James W., 2004, p. 18). In Romania anului 2007, pentru un referendum a carui miza era prezenta presedintelui sau nu, pe Internet a existat un web site numit traianbasescu.ro pe care se putea gasi cuvantul “Pa”, un blog pro suspendarii si mici mesaje care au circulat pe email. Consider ca lupta impotriva presedintelui suspendat s-a dus foarte putin pe Internet si mult mai mult in viata obisnuita, iar acest lucru a fost o gafa. Atata timp cat Traian Basescu a avut un mesaj consistent pe Internet, trebuia, consider, sa existe un mesaj puternic din partea adversarilor politici, pentru a contracara actiunile sale in acest mediu.
Sven Birkerts a sugerat ca trecerea de la cultura tiparita la cea electronica va duce la ingreunarea limbajului. El a declarat ca prin comunicarea electronica se va ajunge la realizarea unui tip telegrafic de vorbire direct (“plain speak” in limba engleza). Mai mult, a prezis chiar ca vom asista la descresterea formelor subtile ale limbajului cum sunt ambiguitatea, paradoxul, ironia (Birkerts, 1994, apud. op. cit., p. 18). Stilul de a vorbi al presedintelui suspendat Traian Basescu consider ca indeplineste cerintele pentru un text bazat pe vorbire directa. Daca luam in considerare si comentariile de pe web site, este evident ca persoanele de acolo vorbesc foarte direct.
In termenii teoriei informaționale, comunicarea are loc cand doua sisteme necorespunzatoare, cuplate intre ele prin unul sau mai multe sisteme necorespunzatoare, presupun stari identice cu un rezultat al transferului de semnale de-a lungul unui lanț. In comunicarea umana avem lanțuri foarte lungi (de exemplu, relatari din strainatate). Mass-media sunt, de obicei, caracterizate de un output relativ mare, comparativ cu input-ul mic. Altfel spus, mass-media sunt amplificatoare uriase. Cațiva oameni produc stiri, publicitate, spectacole sau relații publice care sunt vazute, auzite, citite de milioane de alți oameni. Ce a reusit web site-ul basescu.ro a fost sa ia acele amplificatoare uriase si sa le incredinteze oamenilor obisnuit. Internautii au putut astfel deveni portavoci pentru mesajul presedintelui. A fost necesar in acest sens nu doar energia, dorinta si actiunea oricaruia dintre vizitatorii site-ului, ci si o platforma. Platforma a fost data de un web site construit pe principiul Web 2.0.
Importanta in acest subcapitol mi se pare precizarea ca o bomba Google poate afecta puternic activitatea unui politician. Este un lucru de care trebuie tinut cont intr-o campanie electorala. O mare parte dintre vizitele pe site-ul unui politician vin din partea motoarelor de cautare. Daca site-ul devine asociat cu cuvinte nepotrivite la un motor de cautare, rezultatele pot fi foarte neplacute.
Retransmiterea unui mesaj sau despre zvonuri
Voi analiza literatura de specialitate asupra zvonurilor. Paralela zvonuri – propagare mesaj Web 2.0 poate ridica sprancene si merita popasul asupra acestui aspect.
Robert H. Knapp a publicat in 1944 primul studiu asupra psihologiei zvonurilor, dupa cum putem afla din lucrarea Psihologie, coordonata de Septimiu Chelcea (Chelcea, Ivan, Jderu, Moldoveanu, 2006, p. 241). In lucrarea din 1944 se afirma ca zvonurile au trei caracteristici. In primul rand au un mod particular de a se transmite, adesea prin viu grai. In al doilea rand, este vorba de conținut informațional (cu referire la persoane, intamplari sau situații). In fine, o funcție de a satisface nevoia de vise. Pe scurt, este o funcție de informare a unor fapte, sau de transmitere de emoții (Knapp, 1944, pp. 22-37 apud Chelcea et al., 2006, p. 241). In cadrul campaniei lui Traian Basescu din mai 2007, mecanismul a fost complex: pe de o parte persoana care intra pe web site si lasa un comentariu sau realiza o poza sau clip transmitea o emoție, iar pe de alta parte persoana care promova site-ul presedintelui transmitea o informație. Site-ul aparține in mare parte comunitații, prin mesajele postate de acestea, rolul informativ al web site-ului fiind insa si el important.
Adevarații fondatori ai domeniului de cercetare a zvonurilor sunt considerați Gordon W. Allport si Leo J. Postman. Conform acestora, in traducerea lucrarii anterior menționate, coordonate de Septimiu Chelcea, “Zvonul este pus in miscare si continua sa circule intr-un mediu social omogen in virtutea unor interese puternice ale indivizilor implicați in transmiterea lor. Influența puternica a acestor interese cere ca zvonul sa funcționeze ca un agent raționalizator: sa explice, sa justifice si sa dea ințeles intereselor. Relația dintre interes si zvon este atat de intima incat am putea descrie simplu zvonul ca o proiecție a tuturor condițiilor emoționale subiective.” (Allport, Postman, 1946-1947, pp. 501-517, apud Chelcea et al., p. 241) Asadar, o posibila explicație pentru care oamenii au acceptat sa transmita mai departe mesajul presedintelui este ca acestia s-au implicat puternic, si au avut emoții in mesaj. Cei care au postat pe web site au fost implicați emoțional mai puternic, poate si pentru ca zvonul este proiecție a condițiilor emoționale puternice.
Despre zvonuri, in lucrarea coordonata de Septimiu Chelcea (Chelcea et al., 2006, p. 255). s-a afirmat ca “o serie de zvonuri reflecta anxietatea populației”. Mai mult decat atat, “zvonurile revoluției s-au raspandit rapid, pentru ca populația a fost infricosata”. Trebuie facuta remarca: in cazul campaniei lui Traian Basescu, populația avea deja formate anumite percepții despre gestul politicienilor. Site-ul a jucat doar rolul unui catalizator. Exista deja o tendința de a vedea in gestul anti-prezidențial ca un gest puternic negativ. Perceptia populatiei era deja negativa inainte de aparitia web site-ului. Realizarea web site-ului s-a mulat exact pe aceasta impresie pre-existenta, amplificand-o, in opinia mea. Astfel, web site-ul a devenit o sursa de dezvoltare a unei atmosfere preexistente.
A fost interesat de observat in acest fragment al lucrarii felul in care se transforma mesajul unui politician prin zvonuri si paralela cu mesajul lui Traian Basescu, cu promovarea sa pe Internet.
Despre modelarea limbajului politic
In acest capitol voi analiza principalele metode a de realiza un limbaj politic popular, unica metoda de a atrage electorat.
Referindu-se la modelarea limbajului politic, Mihai Coman prezinta urmatoarele modalitați intalnite in practica: scurtarea si simplificarea frazei, apropierea jargonului politic de limbajul popular si eliminarea elementelor abstracte in favoarea celor concrete, afective (Coman, 1999, p. 166). Le detaliez aici.
Scurtarea si simplificarea frazei se refera la faptul ca un om politic modern este obligat sa lucreze pe doua registre: acela al discursului parlamentar (inca ancorat in oratoria politica) si acela al discursului mediatic. Din experiențele trecute, omul politic stie faptul ca jurnalistii nu pot reproduce integral vorbele sale. Prin urmare, ei vor cauta “flash-uri”, adica pasaje scurte, clare si convingatoare, pentru a le cita in articole sau pentru a le reda in stirile radio si TV. Pe web site-ul basescu.ro, in perioada referendumului pentru suspendarea presedintelui Basescu, mesajele oficiale, cele din partea presedintelui suspendat, urmau acest indemn. Textele erau scurte, iar unele au patruns chiar si in blogosfera (in urma atacului unui hacker, mai multe bloguri au preluat indemnul presedintelui de a nu se lasa descurajati).
Apropierea jargonului politic de limbajul popular permite observatia ca dezvoltarea audiovizualului obliga oamenii politici sa fie in contact cat mai direct cu electoratul. Mai mult decat atat, oamenii politici trebuie sa faca apel la tehnicile de adresare verbala. In consecința, ei vor adopta un vocabular simplu, puține expresii tehnice, cu formule pitoresti si usor de ințeles. Una din cele mai laudate aspecte ale presedintelui se refera la modul direct de adresare, pierzand din limbajul protocolar, uneori prea direct (mergand pana la cuvinte vulgare). Consider ca si acest punct este implinit de catre Basescu, nu doar pe web site, ci si in viata politica obisnuita.
Eliminarea elementelor abstracte in favoarea celor concrete, afective poate fi rezumata prin faptul ca discursul politic mediatizat are ca scop seducerea, convingerea unor mase de oameni. Acestia sunt diferiți unul de celalalt si complet neomogeni in plan cultural. Cel mai mic numitor comun este in acest caz emoția, sentimentul. Se va pune mai puțin accent pe partea raționala si logica. Prin urmare, oamenii politici vor evita argumentația abstracta si vor prefera, in schimb, figurile de stil simple, centrate pe emotivitate, pe ceea ce poate fi usor imaginat si reprezentat. Acestia vor prefera sa “arate”, adica sa ilustreze o situație prin cuvinte si formule plastice, evitand raționamentele si demonstrațiile prea teoretice. Lucrul care conteaza in acest moment nu este neaparat “ideea”, cat “impresia” pe care omul politic o lasa in amintirea publicului. Web site-ul exceleaza in formula sociala. Utilizatorii pot interactiona intre ei, isi pot exprima opiniile, pot transmite altora din emotiile lor.
Privitor la subcapitolul tocmai incheiat, mi se pare important sa remarc cate dintre cerintele pentru modelarea limbajului politic au fost indeplinite de Traian Basescu in cadrul site-ului basescu.ro.
Ce a insemnat scandalul Clinton – Lewinsky pentru Internet
In acest capitol doresc sa fac o paralela intre un scandal ce a zguduit Casa Alba si suspendarea presedintelui Traian Basescu in 19 aprilie 2007.
Pentru Ignacio Ramonet, faptele care au generat scandalul Clinton – Lewinsky au insemnat pentru Internet ceea ce asasinarea lui John Kennedy a fost pentru televiziune. Astfel, potrivit lui Ramonet, evenimentul a stat la temelia unei noi forme de difuzare a informației (Ramonet, 2000, p. 62).
In Tirania comunicarii se afirma ca totul a inceput, in acest caz, cand un oarecare Matt Drudge a transmis pe site-ul sau Internet “The Drugde Report” conținutul unor discuții telefonice inregistrate de prietena-denunțatoare a domnisoarei Lewinsky – doamna Lind Tripp. In “Newsweek” aceste informații nu au primit aprobarea spre publicare. Revista isi acordase un ragaz suplimentar pentru verificarea informației, in timp ce Matt Drudge nu si-a luat aceasta precauție. Explozia stirii in sfera Internetului a scos din minți presa scrisa care, pentru a reintra in cursa, a inceput sa goneasca dupa reportaje senzaționale (“scoops” in limba engleza), cu un singur obiectiv: sa nu ramana in urma Internetului (ibidem, p. 62).
Aceeasi lucrare citata mentioneaza ca noile tehnologii favorizeaza si ele dispariția specificitații jurnalismului. Pe masura ce tehnologiile comunicarii se dezvolta, numarul indivizilor care comunica este mai mare. Internetul permite astfel oricui nu doar sa fie ziarist (intr-o maniera proprie), ci sa se trezeasca chiar in fruntea unui mijloc de informare de nivel planetar.
Paralela cu site-ul basescu.ro este evidenta: un eveniment senzational (presedinte suspendat de catre Parlament), o cota ridicata de popularitate a persoanei sub lumina reflectoarelor (demonstratie in paragraful urmator), chiar un blocaj mediatic (clipul de promovare a votului, de a indemna oamenii sa mearga la vot, a fost respins de Consiliul National al Audiovizualului, iar personaje influente din Parlament controlau imperii mediatice).
Doresc sa intaresc afirmatia din paragraful anterior, conform careia Traian Basescu se bucura de o cota ridicata de popularitate. Astfel, potrivit unui studiu INSOMAR din 7-11 septembrie 2006, pe un esantion reprezentativ de 1.147 de persoane, eroare maxima admisa de 2,8%, Traian Basescu este creditat cu incredere de catre populatie in procent de 54%, depasind politicieni ca Theodor Stolojan, Mona Musca, Emil Boc, Calin Popescu Tariceanu, Adriean Videanu, Dan Voiculescu sau Marko Bela (de la putere) sau George Becali, Mircea Geoana, Corneliu Vadim Tudor, Ion Iliescu, Adrian Nastase, Petre Roman, Gheorghe Ciuhandu sau Cosmin Gusa (in opozitie). Dupa Traian Basescu, cel mai mare procent obtinut de persoanele la putere despre care s-a facut cercetarea a fost de 40%, iar in opozitie 38% (***, 2006, http://www.hotnews.ro/arhiva_avt/3068.pdf, p. 9). Mai mult decat atat, 10,6% din populatie este foarte multumita de activitatea lui Traian Basescu ca si Presedinte al Romaniei, 46,1% destul de multumita, cat timp destul de nemultumita este doar 29,5% din populatie, iar foarte nemultumita doar 10,6%. 3,1% din populatie nu au stiut sau nu au raspuns (ibidem, p. 15).
In acelasi sondaj, Parlamentul este creditat doar de 1% din populatie cu foarte multa incredere, de 18% cu multa, 48% cu putina, in timp ce 31% din respondenti au spus ca au foarte putina sau chiar deloc incredere in Parlament, iar 2% nu au stiut sau nu au raspuns (ibidem, p. 33).
Se poate observa diferenta enorma intre increderea acordata Presedintelui si cea acordata Parlamentului. Se poate argumenta ca presedintele si-a inceput campania din mai 2007 intr-un climat de evidenta ostilitate fata de Parlament, si de apreciere fata de propria persoana din partea populatiei.
William Randolph Herst, magnatul presei americane care i-a servit ca model lui Orson Welles pentru filmul “Citizen Kane”, le spunea ziaristilor sai: “Sa nu acceptați vreodata ca adevarul sa stea in calea unei povesti interesante” (Legeinede, 1998 apud. Ramonet, 2000, p. 71). In cazul lui Traian Basescu, scopul web site-ului a fost altul: sa incerce sa demaste scopuri ascunse, fiind el insusi promotor al adevarului.
Concluzionand, exista similitudini intre felul in care s-a promovat scandalul Clinton – Lewinsky pe Internet si campania Web 2.0 a presedintelui Basescu.
Caracteristici ale campaniei de comunicare
Doresc in acest subcapitol sa redau o serie de caracteristici ale unei campanii de comunicare si sa le raportez, desigur, la site-ul basescu.ro.
Pentru Denis McQuail si Sven Windahl o companie de comunicare are niste caracteristici comune, desi exista forme foarte diverse de manifestare (McQuail si Windahl, 1982/2001, p. 147-148). Ilustrez caracteristicile campaniei sub forma unui tabel.
Tabel 5. Perspectiva lui Denis McQuail si Sven Windahl asupra campaniei de comunicare
Sursa: McQuail si Windahl, 1982/2001, p. 147-148
Modelul Wärneryd si Nowak a fost prezentat in 1967, si este un model devenit clasic (Wärneryd si Nowak, 1967 apud. Denis McQuail si Sven Windahl, 2004, pp. 148-149). Astfel, modelul de abordare a campaniei de comunicare este un bun exemplu pentru abordarea tradiționala a campaniei. Aceasta abordare porneste de la scopurile sursei si se incheie cu efectele obținute prin desfasurarea campaniei. Modelul celor doi autori porneste de la ideea ca elementele componente sunt strans corelate. Astfel, daca se va efectua o modificare asupra unui element, acest lucru va genera o modificare a tuturor celorlalte elemente.
Figura 3 descrie in mod grafic relatiile dintre elementele modelului. Le detaliez mai jos, aducand in discutie si observatii despre web site-ul basescu.ro.
Efectul scontat este expresia scopului exercitiului de comunicare, in timp ce actiunile de comunicare cu care se afla in competitie sunt o indicatie asupra cum se asteapta ca competitorii sa reactioneze in acest proces. Se poate face observatia ca cu cat obiectivul este mai imprecis, cu atat va fi mai greu de evaluat la sfarsit daca respectiva campanie a avut succes sau nu. Site-ul ar parea ca are mai multe obiective: crearea de miscare pe Internet, folosirea altor persoane de promovare a site-ului, crearea de continut de catre terte parti, asocierea presedintelui suspendat cu postura de victima, implicarea vizitatorului prin jocuri online. Consider insa ca scopul final al web site-ului este cat se poate de concret si masurabil: cresterea procentului celor care merg la vot si a celor care voteaza “Nu”.
In ceea ce priveste mesajele concurente, pentru a avea succes, campania nu trebuie sa fie bruiata de mesaje concurente sau chiar contrare. Fiind o campanie de tipul “Da” sau “Nu”, un mesaj al concurentei lui Traian Basescu nu putea fi decat opus campaniei sale. Da, a existat o campanie anti-prezidentiala, insa in mediul Internet nu a fost prezenta. Pot mentiona un web site asemanator cu basescu.ro, anume site-ul traianbasescu.ro, care continea doar acest text: “pa”. Site-ul a fost promovat vag pe liste de discutii, iar campania in sine a fost foarte redusa ca amploare. Site-ul poate fi accesat in varianta sa din perioada campaniei din mai 2007 la aceasta adresa web: http://web.archive.org/web/20070517040139/http://www.traianbasescu.ro/ (repet, contine doar textul “pa”). Pe blogul http://www.dasuspendare.ro mesajele, desi mult mai consistente, au avut o argumentatie slaba, in opinia mea.
Tema campaniei este si ea un element important al modelului celor doi autori ante-mentionati. De obicei o campanie este organizata in jurul unei singure teme sau subiect. Exemple in acest sens pot fi un stil de viața mai sanatos sau pericolul consumului de alcool de catre conducatorii auto. Pe de alta parte, atunci cand defineste tema campaniei, managerul va fi nevoit sa aleaga intre mai multe opțiuni, iar aceasta alegere trebuie facuta cu grija. Site-ul basescu.ro are, pentru mine, o tema clara: cresterea numarului persoanelor care vor spune “Nu” la vot (fie prin atragerea de noi votanti, fie prin schimbarea optiunii de vot a celor indecisi sau a celor care ar vota “Da”).
Efectul scontat (care este obiectul comunicarii) reprezinta atentia asupra exercitiului in termeni de relatii publice. Daca schimbam acest lucru in produs, rezultatul devine reclama creata. Mergand mai departe si aplicand modelul Wärneryd si Nowak asupra basescu.ro, rezultatul este chiar web site-ul. Site-ul abunda in reclame, tot continutul sau este promotional. Mesajul este purtat mai departe, in lumea reala, de purtatorii mesajului lui Traian Basescu.
Publicul tinta este format din mai multe grupuri diferite care ar putea deveni in cele din urma audienta-tinta specifica (grupul care receptioneaza mesajul). Cu alte cuvinte, publicul ținta este format din persoanele de la care se doreste un raspuns in urma campaniei. Campania nu poate avea succes daca nu va produce o modificare in publicul ținta. Aceasta modificare trebuie in plus sa fie in linie cu obiectivul campaniei. Cu alte cuvinte, oamenii trebuie sa constientizeze nevoia pentru un stil de viața mai sanatos, de exemplu, dar sa si acționeze in acest sens (campania nu trebuie sub nici o forma sa ii determine pe consumatori sa abordeze o acțiune complet opusa – sa duca un stil de viața nesanatos in urma campaniei). In publicitate, aceasta caseta s-ar putea numi “Clientii actuali si potentiali”. In campania lui Traian Basescu, este toata populatia cu drept de vot, indiferent de optiunile politice sau de intentia de a merge la vot, inclusiv persoanele din strainatate pentru care este dificil sa isi exercite dreptul de a vota.
Grupul care receptioneaza mesajul este grupul (sau grupurile) specific(e) carora li se adreseaza comunicarea. Comunicarea poate fi extinsa la persoanele care, indiferent ce ar auzi, nu vor vota, poate fi considerat ca si cei care oricum spun “Nu” la vot pot fi influentati de site sa isi intareasca convingerile pentru care Traian Basescu a fost demis din functie intr-un mod abuziv, si poate sa se adreseze celor din strainatate pentru care a merge la vot este dificil din motive de ordin tehnic. In principal, insa, consider ca site-ul se adreseaza persoanelor indecise, atat in privinta intentiei de vot cat si a felului in care sa voteze. De asemenea, li se adreseaza celor care voteaza “Da”, sau nu au de gand sa mearga la vot. Avand acest public-tinta, web site-ul va putea creste numarul votantilor pro-Traian Basescu. Evident insa ca un mesaj poate fi receptionat, si este bine pentru cei care l-au creat sa se intample asta, si de alte persoane decat cei cu drept de vot, sau cei din Romania. Simplul branding politic este o arma foarte puternica si nu poate fi neglijata.
Emitatorul este persoana, institutia sau compania care este perceputa de publicul tinta ca fiind cel care trimite informatia. Transmițatorul mesajului poate sa fie ales pe baza mai multor considerente. El va fi percept drept un expert in domeniu, va prezenta credibilitate sau are va avea priza la public. Multe campanii apeleaza la “pseudotransmițatori” (sau “pseudocomunicatori”), cum ar fi starurile rock in campaniile impotriva consumului de droguri. Se va porni de la ideea ca lor li se acorda mai multa atenție decat adevaratei surse a mesajului. Campania va fi considerata una de succes in cazul in care va fi susținuta de o sursa credibila si legitima. Asa cum reclamele testimoniale folosesc “pseudocomunicatori”, site-ul basescu.ro foloseste blogurile si site-urile altor persoane pentru a se promova extern, iar chiar pe site sunt folosite mesajele altor persoane (sub forma de text, imagine sau clip video). Pseudocomunicatori sunt si cei care transmit in mediul real, non-virtual, despre web site-ul basescu.ro. Pentru campania d-lui Basescu din mai 2007, emitatorii au jucat un rol foarte important.
Media (mijlocul de comunicare) se refera la modalitatea sau maniera in care mesajul este comunicat, iar mesajul reprezinta ceea ce comunicatorul are de gand sa spuna si in ce fel (emotional, rational, pozitiv, negativ etc.). Este evident ca mesajul central este transmis in modalitați diverse in funcție de categoriile de public carora li se adreseaza. In acest caz, mijlocul de comunicare a fost Internetul, nerezumat insa la un singur web site, deoarece si altele au preluat mesajul presedintelui suspendat. Consider ca mesajul lui Traian Basescu a fost rational, prin folosirea multor argumente, dar a avut suficiente emotionale, clipurile si imaginile provocau reactii, iar tot episodul suspendarii presedintelui a fost tulburator. S-au folosit in principal reactii negative referitoare la procesul suspendarii presedintelui.
Efectul obtinut in mod real indica metoda de masurare a rezultatelor procesului de comunicare. De mentionat ca efectul obținut in mod real: efectele unei campanii, fie ele negative sau pozitive, pot fi anticipate sau nu. Mai mult decat atat, efectele pot fi de ordin cognitiv (sporirea atenției sau cresterea nivelului de informații), afectiv (stimularea unor sentimente, stari de spirit, atitudini), ori comportamental (comportament explicit; adoptarea modului de acțiune propus de campanie). Intre aceste tipuri de efecte exista relații de interdependența, chiar daca nu este neaparata nevoie sa apara toate odata sau in aceasta ordine. Referitor la site-ul basescu.ro, rezultatul votului (prezenta la vot si procentul celor care au zis “Nu”) este edificator in aceasta directie. Poate conta si numarul vizitelor pe web site.
Relevant in acest subcapitol mi s-a parut observatia ca basescu.ro nu a avut un concurent serios in mediul online, principalul mediu in care s-a dus campania impotriva sa fiind mediul clasic.
Figura 3. Model de comunicare in masa
Sursa: Wärneryd si Nowak, 1967 apud. Denis McQuail si Sven Windahl, 2004, pp. 148-149
Rolurile jucate de candidati in campaniile politice
Mai jos analizez rolurile pe care le joaca un candidat intr-o campanie politica, si atributele pe care trebuie sa si le asume liderii politici cand joaca aceste roluri.
Camelia Beciu arata in Comunicare politica la ce se asteapta electoratul inainte de a asocia un discurs electoral cu imaginea unui candidat anume: electoratul asteapta un mesaj (Beciu, 2002, p. 41). Altfel spus, in afara de programe si opțiuni, exista si o tematica-standard, care face parte din “contractul de comunicare” dintre candidat si electoral. Electoratul se asteapta ca liderii politici angrenați in campania electorala sa isi asume o serie de atribute convenționale, cum sunt atributul de modalitate, atributul de superioritate sau atributul de competența. Le detaliez mai jos, exemplificand cu situatia web site-ului basescu.ro, in perioada mai 2007.
Primul atribut, cel de modalitate, se refera la faptul ca toti candidații se prezinta drept promotori ai “adevarului” in materie de acțiune politica. basescu.ro este un web site care a punctat foarte bine acest atribut. Adevarul prezentat se refera la dezvaluiri. Pe web site se intalnesc frecvent mentionarea faptului ca mesajul presedintelui suspendat este cenzurat, si astfel web site-ul are rolul de a infatisa adevarul. CNA a interzis spre publicare un spot realizat de GMP. Spotul nu era insa asociat cu nici un partid politic (desi a fost facut la comanda PD), iar intentia ce reiesea din spot era doar de a mobiliza populatia sa mearga la vot. De asemenea, exista control politic asupra televiziunilor, chiar si persoane din Parlament avand control asupra televiziunilor.
Atributul de superioritate este in raport cu programul contracandidaților. Votul de la referendum este unul foarte clar in acest aspect: pozitiv sau negativ, da sau nu, au dreptate Parlamentarii care l-au suspendat pe Presedinte, sau are dreptate Presedintele suspendat. Este evident ca Traian Basescu considera ca are un program superior fata de cei care i se opun.
In fine, prin atributul de competența se intelege ca toti candidații subliniaza constant ca ei sunt cei care cunosc cel mai bine starea electoratului (pretenția de cunoastere) si care pot imbunatați aceasta stare (pretenția de performanța). In aceasta campanie atributul este mai putin folosit, nefiind o campanie electorala, ci una pentru referendum. Se regasesc insa pe web site argumente pro-Traian Basescu care ar putea sustine aceasta teorie.
Camelia Beciu afirma ca in campaniile electorale se pot observa pentru candidați roluri formale inainte chiar ca acestia sa se lanseze in competiție. Astfel, fiecare dintre candidați va acționa simultan in calitate de: “candidat” (ca reprezentant al puterii politice, sau “candidat” al opoziției), “contra-candidat” (prin rolul jucat se va opune “candidatului”) si, in fine, “politician” (care dispune deja de o imagine publica alimentata de un trecut politic si de o memorie colectiva). In timpul campaniei pentru referendum, rolurile jucate de Traian Basescu au fost acelea de presedinte suspendat ce doreste functia inapoi (rolul “candidatului”), presedinte suspendat ce a fost alungat pe nedrept de la palatul Cotroceni de votul a 322 Parlamentari si acum este in lupta cu imaginea acestora (jucand rolul “contra-candidatului”) si, respectiv, personalitate publica ce este puternic in memoria populatiei, in special prin trecutul politic (ministru si primar), dar si prin temperament (impulsiv, in opozitie, netemator de conflicte).
Importanta mi s-a parut la acest subcapitol observatia ca spotul social realizat de GMP pentru Traian Basescu a fost interzis spre publicare de catre CNA.
Capitolul III. Studiu de caz: web site-ul basescu.ro
Vedere de ansamblu asupra campaniei pentru referendum din mai 2007 a lui Traian Basescu
Prezint in acest subcapitol campania electorala a lui Traian Basescu, evenimente care au avut loc pe parcursul ei, costurile campaniei electorale (si veniturile GMP) si scurte detalii despre campaniile anterioare ale GMP pentru Traian Basescu.
In primul rand consider ca trebuie inteles conceptul istoric al campaniei, povestea din spatele desfasurarii campaniei efective.
Astfel, in februarie 2007 PSD a sesizat Curtea Constituționala referitor la inițierea procedurilor de suspendare din funcție a presedintelui Traian Basescu. Prezint mai jos un tabel cu principalele acuzatii aduse de PSD, conform ziarului Cotidianul. In 28 februarie 2007 Parlamentul Romaniei a pornit procedurile referitoare la suspendarea din functie a sefului statului. Acest lucru s-a realizat prin infiintarea unei comisii de ancheta a acuzatiilor. Seful comisiei a fost ales Dan Voiculescu. Comisia a cercetat fiecare punct al acuzatiilor din documentul PSD (Gheorghiu si Balogh, 2007, http://www.cotidianul.ro/index.php?id=9541&art=25291&cHash=e3429fcb48).
Tabel 6. Principalele acuzatii aduse de PSD in 12 februarie 2007
Sursa: Sutu si Gheorghiu, 2007, http://www.cotidianul.ro/index.php?id=9275&art=24505&cHash=b5e3039003
Ulterior, conform Ziarului Financiar, Parlamentul a hotarat, joi, 19 aprilie 2007, suspendarea presedintelui Traian Basescu, in urma unui vot din cadrul sedintei parlamentare din acea zi. Decizia de suspendare s-a luat cu 322 de voturi pentru (iar acest numar a fost folosit deseori in campania lui Traian Basescu), 108 impotriva si 10 anulate. De mentionat ca pentru suspendare erau nevoie doar de 235 de voturi. In zilele anterior acestei suspendari din functie, Traian Basescu declarase ca isi va da demisia dupa 5 minute de la aflarea vestii despre suspendarea sa. Este importanta mentiunea ca presedintele nu a incalcat Constitutia, conform Curtii Constitutionale. Decizia Curtii Constitutionale s-a bazat pe faptul ca presedintele are dreptul de a critica atat clasa politica, cat si institutiile Statului (***, 2007, http://www.zf.ro/articol_121057/basescu__suspendat.html).
A doua zi dupa decizia de suspendare, Traian Basescu anunta faptul ca a renuntat la decizia de a demisiona. Motivele invocate au mers de la faptul ca reactia sa nu ar fi primit un raspuns pe masura, trecand prin interesul national si prefigurarea schimbarii legii electorale (Galantonu si E., 2007, http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1091373-traian_basescu_nu_demisionez_vedem_referendum.htm).
Un prim lucru care poate fi remarcat in timpul campaniei pentru referendum a presedintelui Traian Basescu a fost ca in data de 23 aprilie 2007 Parlamentul a votat un amendament ce a fost propus de PSD, potrivit caruia daca nu se vor prezenta la urne 50% plus unu din numarul cetațenilor cu drept de vot si in plus Curtea Constituționala va decide ca acesta este un argument pentru invalidarea referendumului, Parlamentul va putea sa decida care este procedura de urmat. Pe 3 mai 2007 Curtea Constitutionala respinge o contestatie PD si astfel la referendumul pentru demiterea presedintelui pot participa mai putin de jumatate dintre persoanele cu drept de vot. O decizie tulburatoare, care consider ca a crescut gradul de popularitate a presedintelui suspendat, si l-a ajutat sa creeze imaginea unei victime (***, 2007, http://www.cotidianul.ro/index.php?id=10504&art=28123&cHash=c6847003be).
Tot in timpul campaniei s-a remarcat suportul presedintelui din partea unui grup de intelectuali, cum ar fi Andrei Plesu sau Gabriel Liiceanu. Apelul s-a intitulat Pentru respectarea statului de drept si a democrației si cerea organizarea unui referendum corect de catre guvern, prezenta populatiei la vot. In plus, se prezenta ingrijorare fata de
“tendința unor autoritați de a ocoli sau incalca principiile si practicile statului de drept si ale democrației” (***, 2007, http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1082205-plesu_liiceanu_apel_pentru_respectarea_statului_drept_democratiei.htm).
Votul a avut loc sambata, 19 mai 2007. Saptamana urmatoare, luni seara, in 21 mai, Biroul Electoral Central a anunțat rezultatele finale pentru referendum. Conform Dumitru Gheorghe, presedintele Biroului Electoral Central, 74,48% din cei care au votat au ales “nu” demiterii presedintelui, in timp ce doar 24,75% au ales “da”. Procentul voturilor nule a fost de 0,77% din numarul participanților la referendum. S-au prezentat la urne, conform numararii voturilor, 8.135.272 de persoane, adica 44,45% dintre alegatorii ce au fost inscrisi pe liste (***, 2007, http://www.antena3.ro/BEC-Rezultate-finale-de-la-referendum_pol_32836_ext.html).
In ceea ce priveste costurile campaniei, acestea au fost considerabile. Felix Tataru, director GMP, a declarat pentru “Cotidianul” ca a avut un buget de 550.000 Euro pentru campania “Nu”. Din aceasta suma, 100.000 de Euro au fost dați de catre Traian Basescu, iar 450.000 de catre Partidul Democrat (Ion, 2007, http://www.cotidianul.ro/index.php?id=11007&art=29288&cHash=50a0c61e84).
Acelasi Felix Tataru a declarat pentru “Gardianul” ca suma de 550.000 include cheltuielile cu presa scrisa, publicitatea stradala, producțiile audio-video. Costurile revenite exclusiv agenției GMP sunt de aproximativ 10% din suma totala (Dan, 2007, http://www.gardianul.ro/2007/06/18/economie-c1/felix_tataru_n_am_sa_fac_niciodata_un_layout_cu_secera_si_ciocanul-s96458.html).
GMP, compania realizatoare a campaniei lui Traian Basescu, a realizat de asemenea campania lui Traian Basescu pentru Primaria Capitalei din anul 2000, pe cea a Aliantei D.A. din anul 2004 pentru Primaria Capitalei si si pe cea a lui Traian Basescu pentru presedintie in anul 2004. Despre GMP se mai poate spune ca este o agentie full-service, infiintata in anul 1998, ce furnizeaza servicii de PR, ATL (publicitate conventionala – radio, TV, presa scrisa si Internet), BTL (publicitate neconventionala – direct mail, sampling), client service, strategie, creatie si comunicare media (***, 2007, http://www.iqads.ro/stire_6933/felix_tataru__gmp___campania_pentru_referendum_l_a_costat_pe_basescu_550_000_de_euro.html). Daca GMP a lucrat bine sau nu in 2004 este greu de precizat, insa un premiu pentru eficienta campaniei nu poate fi decat o bila alba. GMP a luat Gold Effie in anul 2005 la categoria “Campanii nonprofit”, in cea de-a doua editie a premiilor EFFIE Romania, pentru strategia de comunicare publicitara asigurata lui Traian Basescu pentru candidatura la Primaria Capitalei.
Felul cum a reactionat un grup de intelectuali romani la suspendarea presedintelui si faptul ca GMP a incasat pentru campania presedintelui aproximativ 55.000 de Euro, conform lui Felix Tataru, mi se pare cele mai importante detalii ale acestui subcapitol.
Cum s-a desfasurat campania pentru referendumul mai 2007 prin medii clasice
Doresc sa creez prin acest capitol o imagine de ansamblu asupra altor metode de promovare ale mesajului lui Traian Basescu, altele decat web site-ul in sine. Este necesar acest lucru pentru a demonstra ca presedintele a avut o imagine coerenta, de la mesajul transmis, trecand prin tema culorilor si tipurile imaginilor, pana la agresivitatea mesajului.
Campania presedintelui Traian Basescu din mai 2007 s-a realizat prin mijloace diverse in mediul clasic: outdoor (in patru realizari diferite), printuri (sase execuții distincte), doua pliante, doua tipuri de fluturasi, sase tricouri. A existat si o campanie dedicata cresterii participarii la vot, cu un outdoor, un clip si un spot radio. Spotul video pentru televiziuni si campania pro vot prin spot radio au fost interzise de catre Consiliul Național al Audio-vizualului (CNA), iar eu personal nu consider ca au fost realizate exclusiv pentru mediul online cu intentia de a demonstra o oarecare cenzura (altfel zis, nu banuiesc ca au fost create cu scopul intentionat de a fi respinse – aratand o cenzura).
Exista o serie de imagini folosite de multe ori in printurile din campania lui Traian Basescu. Mijlocul folosit cel mai mult in grupul celor trei imagini cu “Sa nu … ?” (“Sa nu aud/vad/vorbesc?”) este incercarea de transmitere a mesajului nu doar prin intrebari (“Sa nu aud/vad/vorbesc?”), ci si prin plasarea celui ce primeste mesajul in ipostaza Presedintelui suspendat. Cel ce priveste realizarile outdoor isi poate imagina sau aminti momente in care si el si-a acoperit urechile, ochii sau gura. Gesturile sunt obisnuite, fara incercarea de a forța lucrurile.
Un alt element comun al primelor trei imagini des folosite este plasarea intr-o atmosfera absurda: cum iți inchipui ca as putea eu, ca si Presedinte, sa fiu surd, orb, sau mut? Mesajul acesta, absurd, este asociat cu grupul celor care au votat pentru suspendare (“Asta vor ei”). Aceasta este o tema esențiala: este absurd ce s-a intamplat si este absurd sa ii ceri unui Presedinte sa fie surd, orb sau mut.
In fine, cel care primeste mesajul outdoor este pus in situația de distanțare si de opoziție fața de gestul parlamentarilor: “Tu ce vrei?” Privitorul are astfel rolul de a analiza el insusi normalitatea gestului parlamentarilor si de a lua o decizie, diferita, probabil.
Imaginile se pot vedea si pe web site, iar imaginea principala a site-ului basescu.ro este in tema cu cele trei mesaje folosite ca outdoor – aceeasi linie generala din punct de vedere estetic (de la camasa pana la culorile folosite), iar mainile sunt si ele folosite, chiar si pe web site (aici indica reflexie – presedintele te pune pe ganduri).
Campania in mediul clasic are o calitate incontestabila: consistența. Exista o unitate, o vedere de ansamblu asupra tuturor mijloacelor folosite. Cine urmareste un spot video si aude spotul radio va sesiza un mesaj unitar. Uneori acest lucru a dus la repetiții deranjante, insa campaniei nu se poate reprosa totusi ca i-ar fi lipsit pe de o parte nici originalitatea sau creativitatea, si pe de alta nici viziunea unitara.
Pentru culori sunt folosite tonuri calde. Daca pentru campania pentru Presedinție din 2004 se folosea un portocaliu intens, in aceasta campanie s-a pus accent pe culoarea crem. Acesta este pus in antiteza cu un mov inchis. Dintr-un interviu al lui Felix Tataru, presedinte GMP, portocaliul a fost preluat de catre scena politica din Ucraina “Si Ucraina a luat-o de la noi [ nota mea: se refera la culoarea portocalie ], a luat multe de la noi. A fost conflictul de acolo, de-aia s-a aflat foarte mult de revolutia portocalie” (Firea, 2005, http://www.sfin.ro/articol_230/_basescu_stie_sa_conduca_o_echipa__nu_stiu_c_t_poate_sa_faca_echipa_cu_oamenii_.html). Prin urmare, se poate spune ca Felix Tataru nu a folosit culoarea portocalie pentru ca aceasta era deja asociata foarte puternic cu revolutia din Ucraina.
Consider ca este important de prezentat si opinia unor terte parti din industria advertisingului despre campania presedintelui din mai 2007, asa cum ar face-o utilizatorii unui site Web 2.0 cand atribuie note (ratings in limba engleza). Bogdan Naumovici, intr-o declaratie pentru Evenimentul Zilei, da nota 6 din 10 acestei campanii. Campania impotriva presedintelui (billboard-urile in special) primeste nota 5. In imaginile cu Basescu, Bogdan Naumovici vede o asociere cu imaginea unei maimuțe. In plus, considera despre campaniile pentru referendum (pro sau contra demiterii) ca nu i se pare ca s-ar fi pus “mult creier” in ele, nota fiind prin urmare mica (Dinu, si Ciornei, 2007, http://www.evz.ro/article.php?artid=304917).
Campania lui Traian Basescu a avut parte si de elemente ce pot fi considerate cenzura. Astfel, pe blogul lui Victor Ciutacu s-a anuntat despre respingerea de catre Consiliul Național al Audiovizualului a solicitarii GMP de a difuza pe posturi de radio si televiziune campania numita “Indiferența oamenilor buni”. Campania ar fi urmat sa fie prezentata in regim de campanie sociala (Ciutacu, 2007, http://www.ciutacu.ro/articol-86.html).
Mi se pare interesant de remarcat faptul ca presedintele Basescu a avut o campanie pentru referendum notata slab de Bogdan Naumovici, iar culoarea portocalie a unei campanii anterioare a fost preluata de o revolutie din Ucraina.
Campanie sociala pro vot
Descriu in acest subcapitol o campanie foarte prezenta pe site-ul basescu.ro, si mai putin prezenta in mediile pentru care a fost creata – campania pro-vot.
In paralel cu campania de determinare a unui anumit comportament la vot (indemnul alegatorilor de a vota “Nu” la referendum), GMP a realizat si o campanie de a vota. Campania pro-vot a avut la baza un spot video, un print si un spot audio. CNA a luat decizia de a respinge spre difuzare spoturile audio si video. Campania pe Internet are ca motiv de mandrie faptul ca spoturile video si audio au fost interzise pentru difuzare la televiziuni si, respectiv, radio. Consider punctarea acestui aspect drept un lucru pozitiv. Se aminteste de faptul ca lui Traian Basescu i-a fost luat dreptul de a comunica din postura de Presedinte. Detaliez aici executiile, pentru ca au fost folosite in mediul exclusiv online si apartin de site-ul basescu.ro
In spotul video despre executii sunt prezentate imagini video din trei revolte: caderea zidului Berlinului, proteste din Piața Tiananmen si revoluția romana.
Sunt prezentate succesiv momente de la daramarea zidului Berlinului din 9 noiembrie 1989 la inceputul clipului. Primele imagini sunt cu o fata care loveste cu tarnacopul in zid. Un alt cadru, o alta persoana care loveste in zid. Persoana este inconjurata de alți oameni, toți deasupra zidului. Urmeaza imagini cu persoane care trec zidul. In fine, o bucata din zid se prabuseste. In jurul bucații din zid sunt oameni cu steaguri in mana. Ultimele imagini sunt cu Poarta Brandenburg. Numerosi manifestanți, unii dintre ei cu afise, unii cu umbrele (era o zi ploioasa). Poarta Brandenburg aminteste, poate, de discursul lui Ronald Reagan din 12 iunie1987. Cu siguranța insa este un simbol al libertații si unitații in orasul Berlin reunificat.
Al doilea episod al clipului video prezinta persoane adunate in piața Tiananmen (intre 15 aprilie si 5 iunie 1989). Persoanele stau jos si au panglici albe in jurul capetelor. Urmatoarele secvențe sunt de un dramatism ridicat. Este prezentat un rebel necunoscut care in data de 5 mai 1989 a incercat de unul singur sa stea in fața tancurilor, iar acestea se opresc pentru cateva clipe. Sunt momente foarte emoționante capturate pe suport video.
Scenele urmatoare sunt de la Revoluția din Romania. Primele imagini sunt cu un TAB (transportor amfibiu blindat) romanesc care trece printr-o mulțime de oameni in viteza. In acest caz nu este nimeni din mulțime care sa stea in fața tancurilor. TAB-ul din clip aminteste de un TAB care a trecut prin mulțimea din jurul Hotelului Intercontinental fara sa opreasca. In clipul video urmeaza un cadru cu o masa de revoluționari intre care imaginea se axeaza pe o fata care trece prin mulțime alergand. Ultimele imagini ale clipului sunt cu o masa de oameni care flutura un steag al Romaniei care este decupat in dreptul stemei. Peste aceste imagini se suprapune textul “Imagineaza-ți ca acesti oameni nu s-ar fi deranjat sa plece de acasa”. Fundalul devine negru si apare textul: “Exista (sic!) ceva mai rau decat oamenii rai: Indiferența oamenilor buni. VOTEAZA. Sambata, 19 mai.” (se observa ca cuvantul “exista” este scris gresit fara diacritice pentru ultima litera: “exista”).
Afisul care are ca mesaj principal “indiferența oamenilor buni” este prezent si el pe web site. Textul afisului este urmatorul: “Exista ceva mai rau decat oamenii rai: indiferența oamenilor buni.” In partea de jos a afisului exista indemnul: “Voteaza, sambata, 19 mai.” Din punct de vedere etic, textul se poate interpreta astfel: daca admitem ca un om rau face rau si tu poți opri acel rau dar nu faci asta, esti la fel de vinovat fața de raul lui. In plus, cata vreme el este de condamnat printr-o atitudine activa, tu esti de condamnat printr-o atitudine pasiva, raul pe care il faci tu este chiar mai mare. Nu sunt intru totul de acord, nu este la fel de important pentru binele comun daca votez ca si parlamentar sau daca votez ca si cetațean, nu este la fel de comod (el este platit pentru asta, eu imi rapesc din timpul liber), nu am aceeasi motivație (el este motivat direct de superiorii din partid, eu sunt motivat de un potențial bine in viitor). Indemnul de a vota este insa unul valid, si campania isi poate atinge publicul ținta.
Spotul radio incepe cu niste cuvinte binecunoscute romanilor: “Jos comunismul! Jos comunismul! …” Cuvintele sunt rostite sacadat in timpul revoluției din 1989 de catre mulțimea adunata in fața balconului Comitetului Central. In dimineața zilei de 21 decembrie 1989 Ceausescu rostea “Alo! Alo! Tovarasi! Asezați-va linistiți la locurile voastre!” Aceste cuvinte ale Presedintelui Nicolae Ceausescu apar si ele pe spotul radio. Este de remarcat ca textul “Jos comunismul” este preluat si de catre Cristian Pațurca in cantecul sau “Imnul Golanilor”.
Urmeaza doua versuri din Imnul Golanilor “Noi de-aicea nu plecam, nu plecam acasa,/ Pana nu vom castiga libertatea noastra.” Imnul Golanilor a fost compus de Cristian Pațurca in jurul manifestațiilor din Piața Universitații. Manifestațiile, incepute in 22 aprilie 1990 si terminate brusc odata cu mineriada din 13-15 iunie, au fost o manifestare a dreptului de libera opinie.
Textul final este asemanator cu cel din afis: “Imagineaza-ți ca in acele momente oamenii ar fi ramas acasa. Exista ceva mai rau decat oamenii rai: indiferența oamenilor buni. Voteaza! Sambata, 19 mai.” Este interesant de observat mijlocul prin care se capteaza atenția celui ce asculta la radio: este pus sa isi imagineze. Verbul acesta, “imagineaza-ți”, este unul de puternic impact. Intre sunetele auzite si o stare de pasivitate este creata o ruptura. Trebuie sa se produca aceeasi ruptura in atitudinea fața de mersul la vot (nu e bine sa stai acasa, este mult mai bine sa mergi la vot).
Clipul in care populatia este indemnata sa mearga la vot, mai degraba decat sa nu se deranjeze sa plece de acasa este emotionant, si este lucrul care mi s-a parut deosebit in acest capitol.
Campanie pe Internet impotriva presedintelui Basescu
Analizez mai jos campania anti-Traian Basescu de pe site-urile traianbasescu.ro si http://www.dasuspendare.ro, si vorbesc si despre un atac informatic asupra site-ului basescu.ro
Campania impotriva presedintelui Basescu a fost descrisa de catre blogul metropotam (Foarfa, 2007, http://metropotam.ro/La-zi/2007/05/art4700956776-Internet-referendumul-intre-doua-focuri-DA-sau-NU/). Pentru Cristina Foarfa, au avut impact atat mesaje din partea GMP, si a comunitatii pro-Traian Basescu, cat si mesaje venite din partea taberei opuse. A primit cantece (melodii MP3) cu “da, da, da, iti spunem da, iti spunem pa”, sau “in maxim 5 minute de la vot voi demisiona”. Autoarei de pe blogul metropotam, cantecele i se pareau lipsite de inventivitate, datorita repetitiei excesive a refrenului. Alt mijloc de comunicare impotriva lui Traian Basescu a fost un email primit de Cristina Foarfa. Emailuri asemanatoare pot fi gasite pe blogul http://www.dasuspendare.ro (***, 2007, http://www.dasuspendare.ro/?p=1). Au circulat de asemenea pe Internet, spune Cristina Foarfa, si imagini in format JPEG, in care mesaje din 2004 sunt schimbate. Autoarea se refera si la mesaje oficiale, campanii de bannere, si remarca faptul ca e indoielnic daca este justa folosirea imaginii presedintelui fara acordul sau, si in plus nu se da un motiv intemeiat pentru suspendarea presedintelui. Argumentele sunt de o valoare scazuta, axandu-se pe obsesia la putere, sau presupuse relatii cu Elena Udrea.
O alta observatie se refera la particularitatea electoratului lui Traian Basescu – viteza de mobilizare pe Internet (Foarfa, 2007, http://metropotam.ro/La-zi/2007/05/art4700956776-Internet-referendumul-intre-doua-focuri-DA-sau-NU/). Ca exemplu este prezentat faptul ca in ziua demiterii, 19 aprilie 2007, au circulat mailuri si mesaje in masa pe Yahoo! Messenger, un serviciu de comunicare instant. Comparativ, crede Cristina Foarfa, fanii PSD nu s-ar fi putut mobiliza in mod similar.
Concluziile finale desprinse de pe blogul metropotam.ro? Pe de o parte faptul ca Traian Basescu a avut parte de o campanie bine construita, cu mesaje vioaie, limbaj comun, strategie de captare a publicului. Ca punct minus, campania este asemanatoare cu cea pentru presedintie din 2004. De asemenea, mediul Internetului ofera acces la o piata de oameni relativ mai educati fata de cetateanul tipic (ibidem).
Site-ul traianbasescu.ro afisa in perioada referendumului doar acest text: “Pa”. Site-ul este si astazi vizibil in arhiva web de aici: http://web.archive.org/web/20070517040139/http://www.traianbasescu.ro/. Este un site foarte mic, si popularizat doar prin linkuri.
Mult mai popularizat pe Internet in perioada referendumului, in special pe retele sociale de tipul Hi5.com, a fost http://www.dasuspendare.ro. Pe site pot fi gasite bannere anti-Traian Basescu, unele dintre ele folosite si in afisaj stradal. Site-ul are tema de culori a PNL, iar Lucian Mateescu, persoana care a inregistrat domeniul web site-ului, a lucrat pentru PNL. Oficial insa, nu este nici o asociere intre PNL si web site-ul respectiv.
Tema principala a web site-ului este caricaturizarea presedintelui suspendat, tema intalnita si in afisele stradale ale PNL. Ca punct slab al imaginilor prezentate, se prezinta unele imagini in mai multe executii, diferita fiind doar dimensiunea imaginii. Utilizatorul obisnuit de Internet este, cred, prea putin interesat de diferite executii a aceluiasi afis. In plus, unele imagini nu sunt afisate la o rezolutie necorespunzatoare, ceea ce inseamna ca nu se afiseaza corect pe monitor.
Asemanator site-ului basescu.ro, pe http://www.dasuspendare.ro se pot gasi argumente referitoare la promisiunile lui Traian Basescu si desigur ca pe site-ul http://www.dasuspendare.ro promisiunile dau impresia ca sunt incalcate.
Unele posturi lasa impresia de inconsistenta. Pe de o parte se afiseaza un text in care se spune ca Traian Basescu face afirmatii false (de exemplu ca poporul il urmeaza), si in acelasi mesaj sunt afisate imagini cu multi activisti pro-Traian Basescu. Asemenea mesaje fac, cred, mai mult rau decat bine campaniei anti-Basescu.
Blogul permite postarea de comentarii, iar unele din mesajele de pe blog au sute de comentarii postate, ceea ce arata un grad ridicat de popularitate a acestui blog.
Legat de alte partide sau nu, independent sau nu, asupra site-ului basescu.ro a avut loc si un atac pe Internet.
Sambata, 28 aprilie 2007, Catalin Tolontan prezenta urmatorul mesaj pe blogul sau (Tolontan, 2007, http://www.tolo.ro/2007/04/28/mesaj-de-la-basescu-pentru-bloggeri/):
“Dragii mei,
Mulțumesc ca sunteți alaturi de mine. Din pacate, se pare ca se doreste supendarea (sic!) mea si pe net, iar din acest motiv site-ul este atacat in mod constant. Libertatea voastra de exprimare a deranjat. Obiectivul acestor atacuri este sa opreasca discuțiile voastre, sa ne inchida gura. Nu trebuie sa va lasati descurajati, nu trebuie sa-i lasați sa va cenzureze canalele de comunicare! Exprimați-va parerile in continuare atat pe acest site cat si pe alte blog-uri si forumuri. In Romania sunt aproximativ 30.000 de blog-uri, aratați-le ca voi aveți puterea!”
Abia a doua zi, duminica, stirea este prezentata pe Realitatea.net (***, 2007, http://www.realitatea.net/58169_Site-ul-Basescu-ro-atacat-de-hackeri-.html). Ce se intamplase? Site-ul basescu.ro fusese victima unui atac informatic in data de 26 aprilie 2007. In urma acestui atac, administratorii site-ului au blocat temporar accesul din afara țarii pe site-ul basescu.ro. Stirea a fost preluata foarte rapid de blogosfera si a patruns si in presa.
In ziarul “Ziua” din 28 aprilie se prezinta si o explicatie pentru tipul atacului. Astfel, atacurile informatice de tipul “distributed denial-of-service” (DdoS, atacuri distribuite de sabotare a serviciilor) au scop sa faca serverele nedisponibile pentru internauti. Aceasta se realizeaza prin crearea de cereri false, in numar foarte mare, cereri ce provin de la calculatoare coordonate de persoane cu intentii rele. In urma cererilor numeroase, severele atacate fie sunt foarte ocupate, fie se blocheaza complet, devenind inaccesibile pentru vizitatori. Exista si posibilitatea ca un atac DdoS sa se realizeze printr-o retea de calculatoare infestate cu viermi (worms), chiar daca proprietarii calculatoarelor nu au intentii negative (***, 2007, http://www.ziua.net/display.php?data=2007-04-28&id=219788).
In mesajul presedintelui Basescu catre internauti, citat anterior, se observa chiar din primele cuvinte intentia de creare a unei comunitati – intai printr-o formula de apropiere (“dragii”), apoi prin senzatia de legare in jurul aceleiasi idei (“alaturi de mine”). Tema urmatoare este de persoana care lupta impotriva unui sistem care ii este puternic impotriva, Traian Basescu si site-ul sau fiind sub atacuri “in mod constant”. Apelul la comunicare, intarit si de aparenta incercare de blocare a acesteia, trebuie, spune Traian Basescu, spulberata – se doreste cresterea comunicarii si pe basescu.ro, si pe alte bloguri sau forumuri.
Daca estimarea presedintelui de 30.000 de bloguri a starnit unele confuzii chiar in tabara presedintelui, in orice caz ideea de baza ca exista multe bloguri si se poate actiona cu ajutorul Internetului este valida si solicitarea nu a ramas fara apel.
De la gestionarea atacului de catre echipa administrativa a web site-ului si pana la gestionarea imaginii presedintelui, consider ca s-a lucrat foarte bine. A existat un mesaj din partea persoanei asupra careia erau indreptate toate intrebarile si internautii au putut afla rapid ce se doreste de la ei. Indemnul la actiune a fost primit bine, si stirea despre atac s-a raspandit atat in mediul Internetului, cat si in afara lui.
Felul in care a fost atacat site-ul basescu.ro, si reactia sa, preluata de bloguri si surse de stiri au fost, pentru mine, cele mai importante fragmente ale subcapitolului.
Despre tricouri ca mijloc de promovare sau cum transformi o campanie virtuala intr-una din viata de zi cu zi
Prezint mai jos o arma inedita a campaniei online a lui Traian Basescu: imbinarea activitatii online cu rasplati reale.
O idee foarte bine primita de internauti a fost concursul “Basescu la tinta 2”. Jocul presupunea ca Internautii sa obtina un scor cat mai bun la joc, pentru a castiga un premiu. Premiul se inmana la sediul PD, iar presedintele Basescu a fost acolo pentru a inmana castigatorilor premiul. Am fost unul dintre castigatorii premiului, iar din experienta proprie nu era foarte usor sa joci atat de bine cat sa te clasezi intre primii 1.000 de jucatori. Faptul ca GMP a reusit sa imbine lumea virtuala cu cea reala prin oferirea de cadouri consider ca este o bila alba.
Folosirea de tricouri ca si material promoțional are ca avantaj prezența mesajului in multe medii. Dezavantajele țin de costurile realizarii, lucru care s-a vazut prin faptul ca au fost doar 1.000 de tricouri. De asemenea, fiind o perioada foarte scurta in care se putea purta practic tricoul, a avut o capacitate de a promova mesajul destul de scazuta.
Mai mult decat atat, purtarea unui tricou te obliga pe tine, cel care ii porti, sa iti asumi o conditie: aceea ca ai o varsta mentala pentru a purta tricouri. Daca iti poti asuma conditia de “Purtator de tricou” te asociezi unei categorii suficient de tinere si dezinvolta. Consider ca un punct important in stabilirea unei relatii de varsta pentru internauti este ca acestia, mai presus decat faptul ca pot juca un joc, isi asuma conditia de purtator de tricouri. Consider ca este o stare de tinerete ce a fost bine speculata de GMP. Exista desigur si varianta ca, din saracie sau zgarcenie, porti un tricou orice ar scrie pe el, orice varsta ai avea. Prefer sa ignor aceasta varianta.
Tricourile au o culoare negativa – negrul. Pentru a avea costuri reduse si pentru a reproduce cat mai fidel impresia de desen, textul imprimat este exclusiv in alb. Se foloseste uneori si culoarea rosie, pentru a exprima stari intense. Sunt trei tipuri de tricouri, si le voi prezenta succint aici: tricoul “Cetațean suspendat”, tricoul “NU”, tricoul “NU reducerii la tacere”, tricoul “L-am luat pe NU in brațe” si tricoul “Alo, 322…? Vrem Presedintele inapoi!!!”. Le voi descrie succint mai jos.
Primul tricou analizat este tricoul “Cetațean suspendat”. Tricoul arata completa apropiere fața de Presedinte. Asa cum a fost suspendat Presedintele, ma declar si eu, ca si purtator al tricoului, un cetațean suspendat. Sunt in deplina solidaritate cu Presedintele si ii indemn si pe alții sa faca la fel. Suspendarea este amintita si de faptul ca textul este afisat pe o hartie agațata de tricou printr-un ac de siguranța.
Tricoul “NU” este realizat cu o imagine ce aminteste de tipul rapper-ilor americani. Este un lanț purtat asemenea unei podoabe, cu o emblema (in cazul de fața cuvantul NU) stralucitoare. Cuvantul NU este suspendat de gatul purtatorului printr-un lanț.
Un alt tricou are ca mesaj principal “NU reducerii la tacere”. Mesajul este o idee mai subtil. In primul rand personajul din imagine are un inceput de chelie si este tuns atipic. Faptul ca persoana de pe tricou sta putin inclinata in fata, faptul ca este tunsa scurt, are gura acoperita aminteste cumva de imagini cu persoane din inchisori. Chipul este neutru, ochii stralucesc.
Tricoul “L-am luat pe NU in brațe” induce o stare de spirit: sa fii tu cel negativist, care il ia tot timpul pe NU in brațe. Este insa evident si un indemn despre cum sa votezi.
In fine, tricoul “Alo, 322…? Vrem Presedintele inapoi!!!” are un indemn civic. Desi este evident ca nu va suna nimeni la Parlament, si la Parlament nu vor raspunde niciodata cei 322 de Parlamentari care au votat pentru suspendare, este evidenta intenția de acțiune civica. Cel care poarta tricoul ia atitudine.
Clarice Dinu si Florin Ciornei observa asemanarea intre numarul de urgența 112 si numarul 322. Prin analogie este indicata o stare de urgența (Dinu si Ciornei, 2007, http://www.evz.ro/article.php?artid=304917).
Faptul ca un tricou iti confera o anumita varsta si te asociaza unei categorii de oameni tineri mi se pare un punct important pentru teza acestei lucrari, prezentat in acest subcapitol.
Site-ul basescu.ro in perioada referendumului
Studiul de caz asupra site-ului basescu.ro nu putea sa nu contina o scurta trecere in revista a elementelor esentiale ale site-ului, de la strategie, pana la trafic si continutul site-ului. O gasiti mai jos.
In primul rand, strategia de baza a web site-ului basescu.ro a fost descrisa de Felix Tataru intr-un interviu pentru Cotidianul. Conform acestuia, tema principala a campaniei a fost victimizarea presedintelui, cu ideea de baza “Dom’le, se face o nedreptate!” (Ion, 2007, http://www.cotidianul.ro/index.php?id=11007&art=29288&cHash=50a0c61e84).
Conform http://www.trafic.ro luna mai a inregistrat cea mai mare crestere a numarului de vizitatori pe site-ul basescu.ro, iar luna aprilie a avut si ea un numar considerabil de vizite. Astfel, potrivit site-ului romanesc de monitorizare a traficului, in luna mai 2007 au fost 247.601 de vizitatori si 1.994.311 afisari, iar in luna aprilie 80.534 de vizitatori si 370.678 de afisari, in conditiile in care lunile obisnuite au sub 10.000 de vizitatori si sub 50.000 de afisari. Reproduc aici un tabel cu evolutia traficului pe web site-ul basescu.ro in anul 2007. Se observa cresteri ridicate cu ocazia referendumului din luna mai 2007, dar si a referendumului din 25 noiembrie 2007 (***, 2008, http://stat.trafic.ro/stat/basescuro/vizitatori/luna/#stat).
Tabel 7. Evolutie trafic pe site-ul basescu.ro in anul 2007
Sursa: ***, 2008, http://stat.trafic.ro/stat/basescuro/vizitatori/luna/#stat
Parțile principale ale site-ului basescu.ro sunt cele regasite in meniul principal: pagina principala (homepage), prioritațile țarii, mesajul presedintelui, adevarul despre suspendare, am gresit?, opinii, apelul intelectualilor, diaspora, 5 minute, despre vot, campanie. Desigur, in perioada in care presedintele Traian Basescu a fost suspendat, site-ul a evoluat, structura lui a diferit. Consider insa ca este firesc sa prezint varianta nu mult dupa votul din 19 mai 2007 si anume data 9 iunie 2007. Este o varianta in care sunt prezente majoritatea paginilor anterioare. Diferitele variante ale site-ului basescu.ro pot fi consultate la pagina http://web.archive.org/web/*/http://www.basescu.ro/. Pe site sunt trei versiuni ale site-ului relevante pentru perioada referendumului: 21 aprilie, 17 mai si 28 mai 2007. Acestea fiind zise, detaliez pe scurt fiecare pagina, conform datei 9 iunie 2007, data la care am o copie a web site-ului stocata in calculatorul personal. Pe site-ul http://web.archive.org/ nu sunt salvate toate imaginile, toate filmuletele Flash, toate clipurile, in general site-ul este util doar pentru a ne face o imagine de ansamblu.
Homepage-ul basescu.ro are rolul de a furniza scurte informatii despre cele mai importante pagini ale site-ului. Sunt prezentate ultimele stiri, iar vizitatorul este invitat sa descopere diferitele pagini ale site-ului.
Prioritațile țarii sunt, in opinia lui Traian Basescu, in numar de noua. Fiecare dintre ele poate fi vazuta rapid. Textul este scris insa intr-un limbaj mai greu de digerat, asa ca poate fi un pic problematica parcurgerea lui.
Mesajul presedintelui incepe cu formula “Dragi romani” si se bazeaza pe inducerea unei stari cu conotatii pentru persoana care citeste. Cine citeste textul are tendinta de a spune in mod constant “Nu”.
Adevarul despre suspendare pare a fi, conform site-ului basescu.ro, faptul ca presedintele suspendat nu a incalcat Constitutia. Sunt prezentate citate din avizul Curtii Constitutionale, cei 322 care au votat pentru suspendare sunt atacati, se ofera potentiale motive pentru care Traian Basescu ar fi fost suspendat, se motiveaza faptul ca suspendarea presedintelui este abuziva.
Pagina “Am gresit?” intai demonstreaza cu argumente ca si-a implinit promisiunile electorale (desi unele argumente nu sunt masurabile), iar apoi motiveaza suspendarea sa prin faptul ca a facut exact ceea ce a promis.
Pagina cu opinii contine editoriale ale lui Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Corina Dragotescu, Vladimir Tismaneanu, Rodica Culcer, Traian Ungureanu, Adrian Ilie, Dan Tapalaga, Alina Mungiu-Pippidi si Sorin Ionita.
O alta pagina, cea a apelului intelectualilor, este plasata (intentionat probabil) imediat dupa pagina cu opinii. Apelul a fost semnat de 108 persoane. Pe web site cele mai cunoscute nume sunt prezentate la inceput, iar dupa aceea numele sunt prezentate in ordine alfabetica.
Diaspora arata informatii concrete despre vot, prezinta informatii despre faptul ca romanii din strainatate nu sunt incurajati de Guvern sa voteze, se ofera optiunea de trimitere de carte postala si email. Traian Basescu a mizat corect pe romanii din strainatate, in conditiile in care in general a avut suportul acestora, nu doar la referendum (votul persoanelor din strainatate a fost mult favorabil lui, fata de votul celor din Romania).
Pagina “5 minute” da explicatii pentru schimbarea intentiei de a demisiona. Scuzele nu sunt pur si simplu defensive, ci sunt oferite uneori ca si solutii, par un lucru pozitiv.
In pagina despre procesul de votare sunt date informatii practice, cum ar fi data si ora votului, actele necesare, proceduri speciale pentru cei care nu se afla in localitatea de domiciliu si alte informatii.
Pagina de campanie prezinta outdoor-uri, printuri, pliante si fluturasi folositi in campanie. Exista si trei modele de tricouri, iar campania pro-vot, desi neaprobata de CNA pentru difuzare, este si ea prezenta in pagina dedicata campaniilor.
Jocul “Basescu la tinta” este prezent pe toate paginile site-ului basescu.ro, sub forma de banner cu link. La fel, un banner cu link catre pagina campaniei “Guerilla digitala” si metode de retransmitere a mesajului site-ului.
Pe pagina lui Traian Basescu daca poti lasa un comentariu fata de un continut deja existent se numeste sa faci parte dintr-un forum. Eu as numi acest lucru mai degraba apartenenta la blog, iar comentariile sunt doar comentarii. Pe de alta parte, este adevarat ca pe un forum mesajele celor ce posteaza au o relevanta mai mare, sunt mai importante, asa ca se poate considera gestul drept o incercare de aprobare fata de lumea internautilor. Insa eu cred totusi ca ar trebui sa se numeasca blog, si nu forum, din punct de vedere tehnic.
Exista si o pagina de contact cu presedintele suspendat, i se pot trimite mesaje. La pagina in care se vad exemple de intrebari, exista doar o provocare a presedintelui suspendat de a trimite in continuare mesaje, si nici un raspuns concret la intrebarile blogger-ilor. Asadar, intrebarile puse de internauti sunt doar informative (in ipoteza in care Traian Basescu citeste, precum afirma, mesajele de pe blog), nu au un rol concret, nu se obtine nici o reactie.
O pagina in care vizitatorul site-ului este indemnat sa poarte el insusi mesajul mai departe e si ea prezenta. Sunt oferite MP3-uri, wallpaper-e (imagini ce se pot pune in fundal, pe imaginea monitorului) la diferite rezolutii (dimensiuni), coduri HTML pentru promovarea site-ului pe site-uri sau bloguri externe, exemple de tricouri si sapte SMS-uri ce pot fi trimise mai departe, SMS-uri pe care imi permit sa le citez integral: “Pro Basescu sau Prostanac? voteaza NU.”, “Alo… 322? Vreau presedintele inapoi! Voteaza NU!”, “cuvantul DA vine de la rusi. votezi DA?”, “NU DA votul tau celor 322!”, “Orice parere ramane o barfa daca nu votezi!”, “Foaie verde si-o sipica, Eu n-am minte de furnica.”, “Exista ceva mai rau decat oamenii rai: indiferenta oamenilor buni!”.
Pagina galeriei multimedia prezinta clipuri cu presedintele suspendat, in emisiuni de la TVR 1 (2 emisiuni) si B1TV. Exista de asemenea cateva poze de la mitingul din 22 aprilie din Bucuresti, patru fotografii din Toronto, Canada, poze din piata Unirii (Iasi) si imagini de la premierea castigatorilor jocului “Basescu la Tinta 2”. Ca detaliu tehnic, in general clipurile video consuma foarte mult trafic daca sunt stocate local (si in acest caz au fost stocate local), ceea ce face ca web site-ul sa fie costisitor de intretinut. Pe de alta, ca si exercitiu de imagine, esti mult mai convingator daca nu apelezi la servicii gratuite, fie ele si servicii foarte populare (cum ar fi fost, de exemplu, folosirea site-ului YouTube pentru a gazdui fisierele video costisitoare pentru banda de Internet).
De pe homepage se poate ajunge la o pagina ce prezinta mesajul presedintelui Romaniei adresat Camerelor reunite ale Parlamentului. Este un text ce prezinta importanta in contextul conflictului dintre cele doua puteri – Presedintie si Parlament.
Cea mai atipica pagina, si, banuiesc, cea mai populara pentru blogger-i, este “Guerilla digitala reincarcata”. Se prezinta 5 clipuri create de internauti, si zeci de imagini, grupate in patru pagini. Cu un puternic curaj, se arata un link catre o pagina cu 8 imagini in care mesajul este impotriva presedintelui suspendat. Traian Basescu este astfel infatisat in ipostaze deloc magulitoare chiar pe propriul web site.
Referindu-se la provenienta luptatorilor “Guerillei digitale”, Felix Tataru a spus ca “[ vin ] de peste tot, unii dintre ei vin si de peste Ocean”. Mai mult, e posibil ca o parte din telefoanele primite de la persoane din industria de publicitate de catre directorul GMP sa se fi concretizat in lucrari pe “Guerilla digitala”. Ca semn de apreciere pentru activitatile depuse de internauti, presedintele Traian Basescu s-a dus in Piata Universitatii, dar si la Ad’Or, si le-a multumit participantilor la “Guerilla digitala”. Pentru ca autorii lucrarilor de pe site-ul basescu.ro sunt anonimi, nu este exclus sa fi postat voluntar si angajati ai GMP (Ion, 2007, http://www.cotidianul.ro/index.php?id=11007&art=29288&cHash=50a0c61e84).
Faptul ca si astazi un internaut poate accesa site-ul basescu.ro, asa cum arata el in diferite perioade ale campaniei pentru referendumului din 19 mai 2007, mi se pare un punct cheie al acestui subcapitol.
Capitolul IV. Este basescu.ro un site care indeparteaza non-tinerii?
Ce face din site-ul basescu.ro un site Web 2.0 de succes?
In acest subcapitol voi defalca intrebarea: daca basescu.ro este intr-adevar un site Web 2.0 si de asemenea daca a avut succes sau nu.
Incep cu prima parte a intrebarii din titlul subcapitolului: de ce ar fi basescu.ro un site Web 2.0?
Ei bine, prima varianta a site-ului basescu.ro a fost lansata la cateva ore dupa anuntarea deciziei de suspendare a presedintelui Traian Basescu. La doua zile de la aceasta decizie, pe 21 aprilie 2007, site-ul basescu.ro arata ca un site tipic Web 2.0 (conform http://web.archive.org/web/20070421062033/http://www.basescu.ro/). Elementele de baza sunt toate prezente: structura unui blog (mesajul presedintelui lipseste, insa exista o lista foarte mare de comentarii, se poate lasa un comentariu de catre oricine), exista optiunea de promovare a site-ului prin diverse metode de social networking (retele sociale pe Internet): mesagerie Instant (se trimite un mesaj pe cea mai populara astfel de retea din Romania, Yahoo! Messenger, doar cu linkul catre blog), email (exista un formular de promovare a site-ului prin email) si blog (exista un cod HTML cu o imagine clickabila, cod ce poate fi pus pe un blog sau web site extern de catre internauti). Faptul ca inca de la prima versiune a site-ului s-a pus accent foarte puternic pe Web 2.0 arata ca principiile site-ului au fost tot timpul spre Web 2.0. Tot site-ul, in prima sa versiune, este pe platforma “Continut creat de utilizatori”. Nu exista nici un text, totul se poate trimite mai departe, etc.
A doua varianta a site-ului basescu.ro pe care o analizez este cea din 9 iunie 2007. In primul rand, pe toate paginile site-ului, mai putin pe homepage, se afla un banner si un link cu indemnul de a trimite mesajul site-ului mai departe. Facand click pe link rezulta o pagina in care internautii pot sa isi personalizeze mobilul cu doua ringtone-uri (melodii de apel), ecranul monitorul cu wallpaper-e, site-ul sau blogul cu bannere, imbracaminte cu un tricou imprimat. Internautii pot trimite mai departe mesajul prin SMS (exista 7 astfel de SMS-uri). Oricare din imaginile “Guerillei digitale” pot fi trimise, la randul lor, mai departe prin email. Las la sfarsit unul din elementele cele mai importante ale site-ului: blogul (numit forum pe basescu.ro), care din punct de vedere structural arata identic cu varianta din 21 aprilie. Daca aceasta din ultima varianta era in esenta ei un site pur Web 2.0, odata cu adaugarea de continut propriu, si crearea de pagini dedicate, site-ul si-a mai pierdut din trasaturile unei retele sociale, prin faptul ca a crescut ponderea elementelor clasice ale site-ului (pe site e mult continut propriu, si continutul creat de utilizatori devine mai putin important).
Faptul ca cele doua variante de web site analizate de mine (una la doar doua zile de la lansare, iar una dupa incheierea campaniei presedintelui) pot fi considerate ca indeplinind cerintele Web 2.0 ma determina sa afirm ca site-ul basescu.ro este intr-adevar un web site Web 2.0 in sine.
A doua parte a intrebarii se refera la motivatia pentru care, in opinia mea, site-ul basescu.ro este un site de succes.
Pentru inceput, intr-un stil pur Web 2.0, voi lasa alte persoane sa raspunda la aceasta intrebare, eventual sa imi incalce presupunerea ca site-ul este un site de succes.
Mihai Dragan este Creative Director la MB Dragan – (true) Interactive Agency. Despre campania lui Traian Basescu pe Internet, Mihai Dragan considera ca, din cunostințele sale, “este primul site cu adevarat viral in istoria campaniilor electorale romanesti – admirabil prin eficacitate si viteza cu care a fost lansat” (Dragan, 2007, http://www.mihaidragan.ro/kindablog/2007/s-a-relansat-basescuro/).
In opinia lui Mihai Dragan (ibidem), punctele forte ale site-ului sunt: faptul ca utilizatorii pot adauga conținut (cum este cazul “Guerillei digitale”), posibilitatea de afiliere (vizitatorii pot lua de pe site elemente pentru promovarea site-ului), diferențiere (intai diferențiaza-te de restul site-urilor politice, abia apoi fa aceasta diferențiere sa fie frumoasa), conținut media puternic (daca poți folosi flash, sunete si video, foloseste-le), rapiditate in schimbari (e mai bine sa aduci ceva nou acum, chiar imperfect, decat sa astepți mai mult timp).
Intr-un articol de pe site-ul Metropotam referitoare la referendum, o persoana care a postat sub pseudonimul “Cristina” face o comparație intre campania din 2004 si cea pentru referendum. Pentru Cristina, strategiile folosite in campania pentru referendum sunt neschimbate din 2004. Ce se schimba este impactul: “Nu ne mai amuza atat de mult, deja Internetul nu mai e o noutate pentru aproape nimeni.”. Urmarea nu poate fi decat una: “lupta [pe Internet] isi pierde caracterul subversiv, alternativ, de guerilla.” De asemenea, pasiunea pentru Traian Basescu a mai scazut, votul fiind unul de revolta impotriva Parlamentului (Pseudonim: Cristina, 2007, http://metropotam.ro/La-zi/2007/05/art4700956776-Internet-referendumul-intre-doua-focuri-DA-sau-NU/).
Si clipul pro-vot a starnit interesul blogger-ilor. Marius Cosmeanu a remarcat ca problema clipului nu este mesajul (anticomunismul), ci faptul ca apartine unei persoane care in iunie 1990, cand minerii au venit in Bucuresti, era secretar de stat in Ministerul Transporturilor. Spotul radio al campaniei pro vot, prezent pe Internet, contine unele fragmente din Imnul Golanilor, cantat in perioada de manifestantii din Piata Universitatii din 1990. Marius Cosmeanu prezinta si un clip YouTube care ar putea fi o sursa de inspiratie a campaniei clipului video pro vot creat de GMP (Cosmeanu, 2007, http://www.dadamedia.ro/?p=298).
Acestea au fost opiniile externe mie. Prezint opinii fie realizate de mine, fie documentate de mine.
Pornesc cu o serie de date prezentate de directorul general Webstyler, agentia care a creat site-ul basescu.ro, in cadrul editiei din 2007 a “Zilelor Biz” si continui prin a arata premiile castigate de agentia Webstyler cu site-ul basescu.ro in cadrul “Internetics 2007”, singurul festival din Romania care premiaza industria online.
Pentru Bogdan Nitu, general manager al Webstyler, implicat activ in proiectul site-ului lui Traian Basescu, un element esential al site-ului este ca utilizatorii nu sunt atat un mijloc final (ei insisi fiind scopul final, actiunea lor de la vot fiind decisiva), cat o resursa (ei pot promova site-ul, pot duce mesajul mai departe, pot deveni portavoci). Din cele aproximativ 1.100 de imagini care au venit de la utilizatori la Webstyler, agentia care s-a ocupat de crearea si administrarea basescu.ro, 106 au ajuns pe site (Nitu, 2007).
Ce au determinat aceste creatii? Peste 300.0000 de vizualizari exclusiv pentru pagina “Guerillei digitale”. Cum poti masura impactul celor ce au vizitat site-ul asupra altora? Faptul ca de pe site-ul basescu.ro s-au trimis mai mult de 51.000 de emailuri e un bun inceput (numarul real se poate presupune a fi mult mai mare, oricine are optiunea de a trimite un email de la propria sa casuta de email). In fine, conform unor estimari, 4.017 bloguri sau pagini personale au postat bannerul in timpul campaniei.
Cum apare un link extern catre site-ul basescu.ro? Atunci cand intr-o discutie de pe un forum oarecare se discuta despre Traian Basescu, se poate posta un link catre site. Cand pe un forum sau blog se discuta despre presedintele suspendat apare un alt link. Cand cineva vrea sa promoveze mesajul site-ului in mod extern, poate crea un simplu link catre site. Ei bine, in total, au fost aproximativ 68.000 de linkuri de pe pagini externe catre basescu.ro.
Pe site au existat 5 tipuri de wallpaper-e (si avatare pentru programul de mesagerie instanta Yahoo! Messenger asociate). Patru dintre ele sunt bannere cu textul “Sa nu vorbesc/vad/aud?” sau “Arata-le ca tu ai puterea!” si imaginea cu Traian Basescu, iar unul singur, ultimul din lista, are textul scris cu litere majuscule, cu font alb pe fundal negru “Cetatean suspendat” (in varianta wallpaper textul da impresia unei stampile, fiind inconjurat de un dreptunghi alb, iar imaginea este putin stearsa). Ei bine, acest ultim avatar, care contine doar doua cuvinte scrise alb pe negru, a fost avatarul cel mai download-at din cele 5 (consider ca internautii s-au asociat foarte bine cu textul mesajului, reprezentandu-i foarte bine). In total au fost peste 11.000 de download-uri pentru avataruri, cu aproximativ 1.000 mai mult decat download-urile de sonerii de apel.
In fine, alte statistici furnizate de directorul general al Webstyler arata ca tricourile au fost download-ate de peste 16.000 de ori, iar wallpaper-ele de mai mult de 18.000 ori. Traficul pe web site-ul basescu.ro in perioada 19 aprilie – 19 mai este similar cu cel raportat de site-ul de monitorizare http://www.trafic.ro pentru toata luna mai: mai mult de 520.000 de vizitatori unici si de 2.900.000 afisari de pagini.
Scopurile web site-ului basescu.ro, conform lui Bogdan Nitu, au fost obtinerea a 70% voturi “Nu” din totalul voturilor (un obiectiv usor masurabil), dar si scoaterea unui numar cat mai mare la vot (un obiectiv ambiguu). Pentru a putea analiza obiectivul de 70% pro-Basescu, ar trebui comparate intentiile de vot ante-campanie (inainte de crearea site-ului Web 2.0), cu rezultatul efectiv al alegerilor.
Conform unui sondaj realizat de Data Media si Institutul Pro, intre 27 martie si 1 aprilie 2007, in situatia (atunci ipotetica) in care s-ar organiza referendum pentru demiterea presedintelui, procentele obtinute ar fi: 41,7% ar alege mentinerea in functie a lui Traian Basescu, 31,3% ar alege demiterea, 16,8% nu stiu sau nu sunt decisi, 8,5% nu ar merge la vot si 1,7% nu doresc sa raspunda. Dintre optiunile exprimate, procentul celor care ar vota in favoarea lui Traian Basescu ar fi de 57,12%, calculand 41,7/(41,7+31.3)%, adica procentul celor care ar vota pentru presedinte, din totalul voturilor valabil exprimate. Acesta este procentul estimat cu mai putin de o luna inainte de suspendarea efectiva a presedintelui, si mai putin de doua luni de la votul efectiv (CDI, 2007, http://www.romanialibera.ro/a92518/sondaj-referendum-pentru-demiterea-presedintelui-41-7-nu-31-3-da-16-8-nehotarati.html).
Care a fost insa rezultatul real al votului? Conform datelor prezentate de Biroul Electoral Central, au votat “Da” 2.013.099 romani, “Nu” 6.059.315 , iar 62.858 au fost voturi invalide. Un scurt calcul: 6.059.315/(2.013.099+6.059.315) arata ca procentul celor care au zis “Nu” din totalul voturilor legal exprimate este de 75.06%. Asadar, in urma campaniei s-a obtinut un rezultat cu cinci puncte procentuale peste tinta impusa. Mai mult decat atat, acest rezultat s-a obtinut in conditiile unui sondaj conform caruia rezultatul la vot ar fi fost cu aproape 20 de puncte procentuale sub cel obtinut in mod concret.
Poate fi argumentat ca rezultatul votului este influentat de multi factori, nu doar de site-ul Web 2.0. Conteaza pentru decizia de vot si actul efectiv in care presedintele Traian Basescu a fost demis, actiunile persoanei care l-a inlocuit (Nicolae Vacaroiu), campania media, initiativele intelectualilor, aparitiile televizate, campania anti-Basescu, poate si formularea intrebarii de pe buletinul de vot (desi mai degraba in sens negativ pentru Traian Basescu). Insa in contextul in care campania Web 2.0 a avut un numar ridicat de actiuni (vizite, download-uri, emailuri) din partea participantilor, se poate presupune ca unul din scopurile cu care a fost creat a fost atins – a atrage vizitatori si a crea valuri (buzz in limba engleza) pe Internet. Daca aceste miscari au fost suficiente pentru a creste spectaculos rezultatul votului e insa dificil de precizat.
Mai este insa un argument pentru care campania lui Traian Basescu poate fi considerata un succes si pe Internet, nu doar in ansamblul sau: faptul ca a obtinut premii la Internetics, cum detaliez mai jos.
Conform unei stiri publicate pe site-ul http://www.internetics.ro, Webstyler castigat premiul “Web Agentia Anului”, pe baza punctelor acumulate in cadrul competitiei in mai multe categorii. Important pentru lucrarea de fata este ca site-ul basescu.ro a castigat premiul “Internetics icon” atat la categoria “Site-uri de promovare Politic si social”, cat si la categoria “Advertising Online Viral” (pentru “Guerilla Digitala”). In plus, Webstyler a castigat cu basescu.ro si premiul “Best of Show”, in cadrul categoriei “Web Promo” (***, 2007, http://internetics.ro/news/view/Stiri-Internetics_a_premiat_industria_online_din_Romania_15.htm). Un site castigator in trei categorii si o companie realizatoare a sa numita “Web Agentia Anului” de catre festivalul care premiaza industria online in Romania consider ca asigura site-ului basescu.ro un loc la categoria “Succese”.
Concluzionand, site-ul basescu.ro poate fi numit un site Web 2.0 si, peste toate acestea, poate fi definit ca un site de succes.
Indeparteaza platforma Web 2.0 internautii non-tineri de pe site-ul basescu.ro?
Cred ca un bun inceput pentru a raspunde la intrebarea subcapitolului este o scurta analiza a ce inseamna non-tinerii in prezent (ca procent din populatia lumii) si ce vor reprezenta in perioada urmatoare. Am ales o serie de date despre previziunea populatiei lumii pentru urmatorii ani (din 1950 pana in 2050, in etape de cate 5 ani), date furnizate de divizia Natiunilor Unite pentru Populatie. Mai jos, un grafic sintetic pe grupe de varsta. Am ales grupele de varsta in asa fel incat sa le pot compara cu alte studii, referitoare la internauti (***, 2006, http://esa.un.org/unpp/index.asp?panel=2).
Figura 4. Evolutia populatiei lumii din 1950 si estimari pana in 2050 pe grupe de varsta
Sursa: ***, 2006, http://esa.un.org/unpp/index.asp?panel=2
Din grafic se observa ca in perioada urmatoare schimbari semnificative se obtin in intervalul de varsta 2-24 si cel peste 55 de ani. Daca definim “tineri” persoanele pana in 35 de ani si “non-tineri” persoanele peste aceasta varsta, procentul tinerilor in intreaga populatie va scadea, iar procentul non-tinerilor va creste (populatia intre 25 si 54 de ani va ramane constanta, se vor schimba insa procentele revenite grupelor extreme).
Ce presupune acest lucru? Faptul ca non-tinerii vor reprezenta un procent din ce in ce mai important pentru cei care gestioneaza site-uri web. Mai mult decat atat, prin schimbarile survenite in cadrul grupelor de varsta extreme, populatia foarte tanara va scadea semnificativ ca si procent, cata vreme procentul populatiei foarte in varsta va creste. Similar, atentia acordata acestui segment va trebui sporita.
Am facut aceasta introducere pentru a arata ca populatia non-tanara va insemna din ce in ce mai mult pentru orice piata, fie ea si piata crearii de site-uri Web 2.0. Va propun sa facem o scurta prezentare a ce inseamna varsta internautilor, pe grupe de varsta nu identice, dar foarte similare.
Astfel, intr-un studiu prezentat in 18 decembrie 2007 de catre Nielsen Online s-a analizat evolutia populatiei navigatoare pe Internet din Marea Britanie, in perioada octombrie 2006 – octombrie 2007 (***, 2007, http:// www.nielsen-netratings.com/pr/pr_071218_UK.pdf). Concluzia de baza este ca persoanele foarte in varsta incep sa ocupe un loc mai important in procentul populatiei totale, si asta in defavoarea celor foarte tineri. Detaliez mai jos.
Conform studiului, procentul din populatia internauta de pe Internet compusa din persoane sub 25 de ani a scazut de la 29 la 25 la suta (o scadere relativa cu 16%). In aceeasi perioada de timp, octombrie 2006 – octombrie 2007, procentul compus din persoane de peste 55 de ani a crescut de la 16% la 19% (o crestere relativa de 22%). Se poate mentiona ca per ansamblu, varsta medie a internautilor din Marea Britanie a crescut de la 35,7 la 37,9% in aceasta perioada.
Prezint mai jos graficul cu toate grupele de varsta. In grupele de varsta care se refera la persoanele intre 25 si 54 de ani diferentele sunt mult mai mici decat in cazul grupelor de varsta extreme.
Figura 5. Evolutia internautilor din Marea Britanie pe grupe de varsta intre octombrie 2006 – octombrie 2007
Sursa: ***, 2007, http:// www.nielsen-netratings.com/pr/pr_071218_UK.pdf
Asadar, trendul preconizat de divizia Natiunilor Unite pentru Populatie incepe sa se manifeste si in randul populatiei internaute, nu doar a populatiei planetei. Daca tendintele se mentin, populatia internauta de peste 55 de ani va insemna din ce in ce mai mult pentru piata online in general, si pentru crearea de web site-uri pe platforma Web 2.0 in particular.
Am aratat ca populatia non-tanara inseamna un procent ridicat din internauti (iar estimarile pentru populatia foarte in varsta arata ca procentul acestora este in crestere, inclusiv pe Internet). Sugerez sa analizam situatia site-ului basescu.ro, in perspectiva populatiei in varsta.
Ce are site-ul basescu.ro ca elemente specifice Web 2.0? Analizez elementul specific pentru site-ul din 21 aprilie 2007: trimiterea linkului basescu.ro prin programul Yahoo! Messenger. Aceasta este unica particularitate Web 2.0 a acestei variante a site-ului. Varianta din 9 iunie 2007 are ca lucruri specifice: personalizarea mobilului cu ringtone-uri, a monitorului cu wallpaper-e, a site-ului sau blogului cu bannere, si a imbracamintei cu un tricou imprimat. Particulara acestei variante este si trimiterea de mesaje prin SMS. Pentru ambele variante de site exista optiunea de promovare a site-ului prin email si blog sau site propriu si existenta blogului. Detaliez mai jos optiunile in comparatie cu varsta internautilor.
Referitor la trimiterea de linkuri prin Yahoo! Messenger, dar si la trimiterea de emailuri, prezint concluzia unui studiu al detinatorului uneia din cele mai populare variante de mesagerie instant din Statele Unite. Astfel, America Online (AOL), detinatoare AOL Instant Messenger (AIM), afirma referitor la email, in 2005: “emailul este moda (scoala) veche” (***, 2005, http://www.aim.com/survey/#Overall%20Usage%20Stats1). Conform studiului, 38% dintre respondenti au afirmat ca trimit la fel de multe sau mai multe mesaje instant decat emailuri. Cu cat varsta respondentilor scade, cu atat este mai probabil ca vor favoriza mesageria instant. Doua treimi (66%) dintre tineri si tineri adulti (de la 13 pana la 21 de ani) spun ca trimit mai multe mesaje instant decat emailuri, in crestere de la 49 la suta in 2004. Asadar, persoanele tinere sunt mai inclinate sa foloseasca un program de mesagerie instant (fie el si Yahoo! Messenger), iar persoanele in varsta tind sa foloseasca emailul. Varianta initiala a site-ului basescu.ro, in care se putea trimite un link prin Yahoo! Messenger, a fost schimbata ulterior, renuntandu-se la aceasta optiune. Insa optiunea “Yahoo! Messenger sau email?” nu este ultimativa. Chiar in prima varianta a site-ului exista optiunea de a trimite linkul nu doar prin Yahoo! Messenger, ci si prin email. O persoana in varsta nu este limitata de prezenta vreunei optiuni. Am aratat asadar ca emailul si Yahoo! Messenger-ul nu sunt limitative pentru o persoana in varsta, pe web site-ul basescu.ro, in oricare varianta de-a sa pe care am analizat-o. Trebuie mentionat totusi ca persoanele in varsta vor fi mai putin inclinate sa foloseasca mesageria instant pentru promovarea site-ului basescu.ro.
Varianta site-ului basescu.ro din 9 iunie 2007 are ca particularitate personalizarea. Mobilul, monitorul, site-ul si blogul pot fi, toate particularizate. Analizez aici importanta personalizarii pentru tineri. Potrivit unui studiu din 2005 al corporatiei Yahoo!, studiu coordonat de Kurt Bensmiller, persoanele tinere “sunt obisnuite sa customizeze si sa personalizeze totul”. Mai mult decat atat, vor cauta produse care sa se potriveasca cu starile si dorintele lor si vor cauta, modifica sau crea in mod activ aceste produse (Bensmiller, 2005, p. 6). Studiul mai arata un lucru, referitor la chiar prima optiune de personalizare oferita de site: tonul de apel. Potrivit studiului, “muzica este un instrument critic pentru comunitate, exprimare personala si personalizare”. Motivatia e simpla: “stiluri favorite de muzica si artisti favoriti sunt folosite pentru a exprima identitati specifice catre lumea exterioara”. Unde este prezenta muzica: “profile online, homepage-uri, si ringtone-uri”. Ce fac tinerii cu muzica? “Creeaza experiente de muzica pentru ei insisi, experiente care sunt foarte personalizate”. Am aratat ca personalizarea este foarte atractiva pentru tineri, si ca tinerii sunt motorul principal al customizarii in general. Cei in varsta nu sunt exclusi, nu sunt insa motorul principal. E insa suficient sa pui o pagina in care poti download-a de la model de tricou pana la wallpaper pentru a alunga persoanele de pe site-ul basescu.ro? Nu consider asta. Este o functie inutila pentru anumite categorii de persoane, insa asta nu le limiteaza accesul general la site, site pe care sunt foarte multe alte functii, multe din ele non-Web 2.0.
O alta particularitate a variantei basescu.ro din 9 iunie 2007 este posibilitatea de a trimite SMS. Analizez aici probabilitatea ca diferite categorii de varsta sa trimita SMS-uri. Un studiu al Pew Internet & American Life Project realizat intre 13 ianuarie si 9 februarie 2005 prin telefon asupra a 1.460 de utilizatori de telefoane mobile din Statele Unite ale Americii arata ca cei mai multi utilizatori ai serviciului de mesagerie text sunt persoanele cu varste intre 18 si 27 de ani (***, 2005, http://www.pewinternet.org/press_release.asp?r=99). Generatia Y (18-27 ani) foloseste SMS-uri in procent de 63%, generatia X (28-39) in procent de 31%, generatia Baby Boom tineri (40-49) 18%, cat timp 13% din Baby Boom-eri mai in varsta (50-58) foloseste SMS-uri. In fine, cei peste 60 de ani care detin telefoane mobile folosesc SMS-uri in procent de 7%. Se poate stabili o corelatie intre accesul la Internet si trimiterea de telefoane mobile. Corelatia este importanta, pentru ca pentru a trimite un SMS de pe basescu.ro trebuie indeplinite ambele conditii (atat acces la Internet, cat si optiunea de a trimite SMS). Aproximativ 58% din cei care trimit SMS-uri (populatia SUA) detin conexiune de Internet de banda larga acasa (in limba engleza broadband) si 73% au cel putin sase ani de experienta cu Internetul. Pe de alta parte, doar 9% dintre cei care trimit SMS-uri nu sunt utilizatori Internet. Concluzionand, am aratat ca odata cu cresterea in varsta, creste probabilitatea, intre detinatorii de telefoane mobile, de a trimite SMS-uri. Este o optiune cu utilitate scazuta pentru persoanele in varsta. Exista insa si alternative: textul mesajului pentru SMS poate fi trimis prin alte metode, si poate fi folosit ca personalizare, desi si in acest caz persoanele in varsta nu sunt atrase de actiune.
O metoda comuna de promovare a site-ului basescu.ro, specifica Web 2.0, este promovarea prin email sau blog (eventual web site). Metoda se intalneste in ambele variante ale site-ului basescu.ro analizate de mine. Am detaliat deja trimiterea prin email a unei stiri intr-un paragraf anterior, analizez aici relatia intre a detine blog si a avea o anumita varsta. Am aratat in cadrul subcapitolului “Prezența Web 2.0 in Romania in contextul penetrarii crescande a Internetului”, tabelul 4 – “Blogger-ii romani pe categorii de varste”, ca, in Romania, odata cu cresterea in varsta scade probabilitatea de a detine un blog. Doresc sa corelez datele cu date obtinute in alte tari, pentru a vedea daca este un trend local. Astfel, intr-un studiu din SUA efectuat de Princeton Survey Research Associates International asupra a 233 de blogger-i, care a avut loc in 5 iulie 2005 si 17 februarie 2006, s-a remarcat ca odata cu cresterea in varsta, procentul celor care detin bloguri scade considerabil, ajungand ca la persoane de peste 65 de ani sa fie doar de 2.5% (***, 2006, p. 18).
Tabel 8. Blogger-ii din SUA, pe categorii de varste
Sursa: ***, 2006, p. 18
Prin urmare, odata cu cresterea in varsta probabilitatea ca o persoana sa aiba blog este mai redusa. Pentru non-tineri a promova site-ul basescu.ro pe blog sau pe forum devine o functie inutila.
Pot estima ca probabilitatea de a trimite un comentariu pe blog este asemanatoare cu cea de a trimite un email. Acest aspect tine insa si de un sentiment de a fi voluntar. Este un aspect important, il voi detalia in subcapitolul urmator, se poate insa presupune ca o persoana in varsta nu are nici un impediment in a trimite un banal comentariu. Daca doreste sau nu sa faca un gest voluntar, ramane de stabilit.
Mai este un element al site-ului basescu.ro, element ce merita atentie speciala: felul in care a considerat GMP corect sa premieze participantii la site: prin acordarea de tricouri. Un argument pentru dilema respingerii non-tinerilor de pe site poate fi si acesta: ar purta un non-tanar un tricou negru de promovare a lui Traian Basescu? Cred ca poate fi o intrebare la care se poate raspunde in acest fel: depinde de cat de tanar se simte. Asadar, chiar daca o parte din elementele Web 2.0 nu sunt dedicate persoanelor non-tinere, faptul ca tehnic nu au aproape nici o problema in a le utiliza ar trebui sa arate ca un motiv important pentru care nu sunt folosite, altul decat lipsa de obisnuinta, este varsta simtita de persoana care a viziteaza site-ul. Similar, pe web site exista tonuri de apel (ringtone-uri) in care vorbeste un copil, intr-un mod amuzant. Tine de o varsta mentala abilitatea de a te lua un pic in ras, personalizandu-ti mobilul cu un sunet amuzant. Desigur, asta doar daca reusesti tehnic sa download-ezi acel sunet de pe web site, sa il transferi pe telefonul mobil, iar apoi sa schimbi tonul de apel al mobilului.
In acest subcapitol am aratat ca persoanele in varsta vor avea o importanta, ca si procent din populatia lumii, din ce in ce mai mare. Similar, prezenta pe Internet va fi si ea in crestere. Referitor la site-ul basescu.ro, am vazut ca populatia in varsta are ca alternativa emailul fata de trimiterea unui mesaj prin mesagerie instant. Daca aceasta problema este rezolvata, nu acelasi lucru se pate spune despre personalizare, care este specifica tinerilor si putin utila non-tinerilor. Persoanele in varsta nu trimit SMS-uri si foarte probabil nu au blog, asa ca aceste functii sunt inutile. Consider insa ca accesul la site nu este limitat de prezenta acestor elemente pe basescu.ro. Pur si simplu sunt functii nefolosite, acest lucru nu impiedica accesul la site. Mai departe, un internaut care poate purta un tricou de promovare a lui Traian Basescu, cred ca are varsta necesara pentru a promova site-ul pe Web 2.0. Argumentul se poate reduce la tema: esti prea batran sa folosesti un site doar daca te consideri asa.
Intrebarea subcapitolului era daca internautii non-tineri sunt indepartati de pe web site? Sa spunem doar ca nu sunt atrasi, nu sunt oferite functii exclusiv pentru ei. Nu consider ca non-tinerii sunt respinsi, ci sunt oarecum impulsionati sa faca lucruri pe care de obicei nu le fac (personalizare melodie apel de exemplu).
Indeparteaza platforma Web 2.0 internautii non-tineri de pe un site oarecare?
Imi propun ca in acest subcapitol sa analizez diferente de comportament online, defalcate pe grupe de varste, in functie de specificul activitatii, dar si in functie de tipul de comportament cerut intr-un mediu Web 2.0.
Pentru inceput propun analiza comportamentului internautilor pe diferite activitati online, conform unui studiu efectuat asupra 6.403 de persoane de peste 18 ani. Studiul a fost efectuat intre ianuarie si iunie 2005, prin interviuri telefonice (Fox si Madden, 2005, p. 3). Prezint rezultatele studiului sub forma unui tabel si apoi le discut.
Tabel 9. Diferente pe generatii de varsta in activitati online
Sursa: Fox si Madden, 2005, p. 3
In tabelul de mai sus am folosit urmatoarele notatii: “A” = “Tineri online (12-17 ani)”, “B” = “Generatia Y (18-28 ani)”, “C” = “Generatia X (29-40 ani)”, “D” = “Urmas al generatiei Boom (41-50 ani)”, “E” = “Primii membri ai generatiei Boom (51-59 ani)”, “F” = “Oameni maturi (60-69 ani)”, “G” = “Pensionari (70+ ani)”, “Toti” = “Toti adultii online (se refera la suma coloanelor B – G)”. Datele sunt exprimate in procente. Am lasat in tabel, in plus fata de titlul coloanei (A-G), si varsta de la care incepe acea categorie (spre exemplu pentru coloana A, cu persoane cu varste cuprinse intre 12 si 17 ani am notat 12-).
Sursa pentru coloana A (Tineri online intre 12 si 17 ani) este studiul “Pew Internet & American Life Project Teens and Parents Survey”, efectuat in lunile octombrie si noiembrie 2004, cu o margine de eroare de +/- 4%. Sursa pentru coloanele B-G (si Total) este studiul “Pew Internet & American Life Project Surveys”, studiu realizat in ianuarie 2005, mai-iunie 2005 si septembrie 2005. Marginea de eroare pentru toti adultii online este de +/- 3%. Intrebarile referitoare la sanatate, site-uri guvernamentale si informatii religioase au fost puse in noiembrie 2004. Marginea de eroare pentru acest din urma studiu este de +/- 5%. De mentionat ca marginea de eroare pentru fiecare grup de varsta poate fi considerabil mai ridicata decat +/- 5%.
Defalcam activitatile in activitati care pot fi Web 2.0 si care nu. Analizez fiecare situatie in parte, daca este posibil sa fie Web 2.0 sau nu, si daca este Web 2.0 analizez daca afecteaza cumva accesibilitatea in functie de varsta. Subliniez si potentialul de a se transforma in Web 2.0, nu doar daca in prezent sunt Web 2.0, pentru ca este o tehnologie noua, si analiza trebuie facuta cu gandul la viitor.
Jocurile online in prezent nu sunt Web 2.0, ca si numar. Sunt foarte populare, la data cand a fost facut studiul, o multime de jocuri mici, in Flash, multe dintre ele variante ale unor jocuri-tip, mai degraba decat comunitati online, sau jocuri multi-player (multi-jucator). Pe de alta parte, acestea din urma creeaza dependenta in grad ridicat. Persoanele in varsta nu au tehnic interdictie de a se juca, insa daca in prezent interesul este scazut pentru jocurile mici in Flash, estimez ca jocurile mari si consumatoare de resurse bazate pe Web 2.0 vor avea putin interes din partea seniorilor. Ramane insa sa fiu contrazis de realitate.
In ceea ce priveste cautarile pentru scoala, acestea nu apartin Web 2.0 si, pana cand cautarile pe Internet nu se transforma de la cautari efectuate de motoare de cautare pe baza unor algoritmi de sortare, la cautari ajutate de utilizatori, nici nu vor fi. Pentru ca primele semne ale acestei din urma cautari intarzie sa apara, ma hazardez sa afirm ca o cautare nu poate fi Web 2.0.
Referitor la mesageria instant: aceasta este prin definitie bazata pe retele sociale. Am citat un studiu al AOL, studiu in care se arata ca persoanele in varsta nu sunt inclinate sa foloseasca programele de mesagerie. Nu li se interzice, o parte din ele folosesc programele, dar in practica procentul utilizarii scade odata cu varsta. Poate fi si un cerc vicios: eu, ca si batran, daca as pune un program de mesagerie instant pe calculator as gasi rar cu cine sa comunic, iar eu ca si adolescent, am multi prieteni in retelele de mesagerie. Si sunt inclinat sa folosesc programul cu atat mai mult cu cat gasesc mai multi utilizatori care sa imi impartaseasca gusturile.
Am analizat mesajele text cand m-am referit la site-ul basescu.ro. SMS-ul are o rata de penetrare scazuta pentru persoanele in varsta, intre persoanele care detin mobil in SUA. Trimiterea de mesaje scurte apartine Web 2.0, insa nu si generatiei in varsta.
M-as fi asteptat ca la cautarea de informatii despre o scoala sa fie o distanta considerabila in functie de generatie, dar persoanele intre 41 si 59 de ani folosesc functia in procent de 40% (sau cel putin asa raspund la chestionar) iar persoanele 12-17 ani in procent de 57%. Asa cum am aratat anterior, cautarea nu este o functie specifica Web 2.0 (poate doar deocamdata).
Descarcarea de muzica aparent nu poate apartine procesului Web 2.0. La urma urmei tot ceea ce fac este sa iau o melodie de pe Internet si gata, s-a incheiat procesul, nu este loc de comunicare. Insa o melodie se gaseste legal pe Internet la un pret, iar ilegal pe Internet se gaseste greu. Au existat site-uri gen http://www.napster.com care au incercat sa ofere melodii in mod gratuit pe Internet, dar au fost inchise in urma unor procese celebre. Solutia? Partajarea de muzica de utilizatori. Asadar, nu este Web 2.0 sa cumperi o melodie de pe Apple iTunes (un portal de muzica), nu este Web 2.0 daca reusesti sa gasesti o metoda de download (descarcare) a unei melodii de pe un web site, insa este Web 2.0 sa pornesti o aplicatie pentru retele de tipul Peer-to-Peer (P2P – de la utilizator la altul). Astfel de retele sunt foarte populare si, in acelasi timp, ilegale. Studiul nu specifica daca muzica download-ata este legal obtinuta sau nu. Cert este ca este un proces realizat in special de tineri, si mult mai putin de cei in varsta. Tehnic insa, acestia nu sunt impiedicati sa foloseasca metoda pe baza varstei.
Citirea de bloguri nu este un proces Web 2.0 decat daca pornim de la presupunerea ca o persoana care citeste un blog va fi implicat, intr-o oarecare masura, si in partajarea informatiei (crearea de comentarii, postarea de linkuri, impartasirea informatiei obtinute). Insa, in sine, nu este un proces Web 2.0, asa ca decid sa il ignoram.
Referitor la descarcarea de video, acesta ar parea un lucru banal in conditiile in care pe cel mai mare web site de partajare clipuri – YouTube – poti obtine o larga majoritate a video clipurilor (muzicale, de exemplu) faimoase. Insa problema cu YouTube este ca nu permite, in mod standard, download-ul clipurilor, ci doar urmarirea lor prin intermediul unui calculator conectat la Internet. Solutia vine de la programe sau web site-uri externe, prin intermediul carora clipurile YouTube devin descarcabile, dar metoda nu este doar ilegala, ci si putin raspandita. Se poate adauga si ca pe un site ca YouTube un clip este prezent de obicei la o rezolutie (dimensiunea imaginii) scazuta, iar calitatea (cat de clara este imaginea) clipului lasa si ea de dorit (toate acestea pentru a avea un plus de viteza, filmele pe Internet ocupand multa banda de transmitere a datelor). Pot spune ca cea mai buna metoda de a download-a un clip, metoda ilegala si in acelasi timp populara, este cea descrisa la procesul descarcarii de muzica – retele P2P. Astfel, descarcarea de clipuri este o metoda Web 2.0 in sine. Cum insa, conform studiului citat, doar 1% din populatia in varsta download-eaza insa asemenea clipuri, procesul nu este popular pentru categoria persoanelor in varsta. Tehnic, nu este nici o piedica, alta decat dificultatea procesului.
Daca presupunem ca prin crearea de blog se intelege acelasi lucru ca si detinerea unuia (presupunere in general corecta, mai putin la unele bloguri profesionale, care aduc profit, si care au fost create extern), atunci studiile prezentate despre cei care detin un blog sunt edificatoare. Un studiu a fost citat in cadrul subcapitolului “Prezența Web 2.0 in Romania in contextul penetrarii crescande a Internetului”, tabelul 4 – “Blogger-ii romani pe categorii de varste”, iar un alt studiu este prezentat prin tabelul 8 – “Blogger-ii din SUA, pe categorii de varste”, din cadrul subcapitolului “Indeparteaza platforma Web 2.0 internautii non-tineri de pe site-ul basescu.ro?” Datele sunt convingatoare: odata cu cresterea in varsta, tendinta este de a nu crea un blog.
Activitatile in care utilizatorii Generatiei X si generatii mai in varsta domina (al doilea grup al tabelului) nu vor fi analizate ca fiind Web 2.0 sau nu, pentru ca persoanele in varsta nu au nici o restrictie in efectuarea lor, in mod evident.
In mod similar, nu voi analiza activitatile din ultimul grup al tabelului anterior, activitati in care diferentele dintre grupurile de varsta sunt minore si nu se intrevad schimbari. Voi analiza insa pe scurt situatii specifice.
O astfel de situatie este cautarea de joburi. Este evident ca in viitor un site clasic de joburi (non-Web 2.0) va capata una din cele mai importante trasaturi ale cautarii de joburi in viata reala: recomandarile intre cunostinte. Astfel de site-uri au inceput deja sa functioneze (vezi cazul LinkedIn), si este de presupus ca in viitor cautarea de joburi va avea trasaturi Web 2.0. Cautarea de joburi este realizata insa de un procent foarte mic dintre persoanele peste 70 de ani (2%). Aici este o situatie deosebita, care trebuie analizata. Motivul pentru care persoanele foarte in varsta nu isi cauta de lucru poate fi datorata unei pregatiri psihologice (e anormal, spune intelepciunea populara, sa lucrezi in continuare dupa o anumita varsta, mai ales 70%, in conditiile in care ai o pensie asigurata). Un alt motiv ar fi lipsa nevoii acesteia – la urma urmei, ai muncit pentru pensie o viata intreaga, si acum ai timpul sa te poti, in sfarsit, bucura de ea. De ce nu ai face-o? Mai este insa un motiv pentru care o persoana de peste 70 de ani nu mai lucreaza, si acest motiv este corelat cu insusi motivul pentru care persoana a contribuit de multi ani la un fond de pensii: din punct de vedre fizic i-ar fi foarte greu, aproape imposibil, sa lucreze. Asadar, o facilitate Web 2.0 care nu este posibila din punct de vedere tehnic unei persoane foarte in varsta.
Tot legat de varsta, e posibil ca de la o anumita varsta sa apara probleme de sanatate care sa impiedice o persoana sa participe la retele sociale, sau alte solutii Web 2.0, de la slabirea vederii, pana la dificultatii locomotorii.
Am discutat aici despre dificultati fizice in a participa la un web site. Doresc sa analizez si problemele comportamentale.
Incep prin a mentiona un studiu al agentiei interactive Agency.com din 2007, studiu citat intr-o prezentare a lui Bogdan Nitu (Nitu, 2007). Conform studiului, sunt doua lucruri importante care determina un bun comportament din partea internautilor. In primul rand este important sa tratezi persoanele cheie pentru Web 2.0 (cei care iti promoveaza produsul) ca si o resursa, nu ca publicul final, lucru facut corect, consider eu, de basescu.ro. In al doilea rand, trebuie sa ii provoci. Bogdan Nitu spunea la prezentare ca in ultimele zile ale campaniei a existat un banner mare pe site care provoca internautii sa duca ei campania mai departe. Motivatia era data de faptul ca in ultimele zile inainte de vot nu se putea face campanie electorala de catre partidele politice, insa era legal ca mesajul sa fie purtat mai departe pe Internet de catre vizitatorii site-ului. Consider ca a fost o provocare puternica.
Managerul general al Webstyler adauga ca si o a treia conditie sa nu incerci sa mituiesti vizitatorii. Premiul pentru care un internaut sa iti promoveze produsul nu trebuie sa fie ceva tangibil, ci doar satisfactia personala. Unui internaut nu ii va trebui altceva decat satisfactia sa personala pentru a promova produsul. In schimb, pot adauga eu, daca i se asigura un premiu nu va promova decat in acele locuri care conteaza pentru premiu. In mod sigur nu isi va tipari un tricou, sau personaliza mobilul, sau pune un wallpaper pe desktop daca aceasta nu ii asigura un premiu. Motivatia trebuie sa fie pur interna.
Un bun indicator pentru aceste motivatii consider ca este dorinta de voluntariat. Pentru a fi voluntar trebuie sa indeplinesti toate conditiile de comportament impuse de cele trei legi anterior mentionate: trebuie sa fii folosit ca o resursa, nu ca mijloc, trebuie sa ai o motivatie sa faci acest lucru (sa fii provocat) si, in fine, sa faci toate acestea gratuit. Este un exemplu tipic de activitate voluntara si consider ca daca aflam inclinatia unei persoane de a fi voluntar in viata reala, putem deduce implicarea sa in mediul Web 2.0, defalcat pe medii de varsta.
Prezint spre analiza studiul Volunteer Growth in America: A review of trends since 1974 (Grimm, Dietz, Foster-Bey, Reingold, Nesbit, 2006, p. 7). Conform studiului, in SUA ale anului 2005, nu sunt diferente foarte mari intre implicarea persoanelor pe grupe de varste in intervalul 16-24 si peste 55 de ani. In studiu se arata si ca pentru aceste categorii de varsta procentul voluntarilor este in crestere fata de 1974, cat timp pentru grupul 25-44 procentele sunt in scadere, iar intre 45-54 sunt in crestere. Media generala a procentului persoanelor care fac actiuni de voluntariat este in crestere. Mai jos, sintetic, rezultatele studiului pentru anul 2005 (in studiu sunt prezentate rezultate din mai multe perioade, cea mai recenta este pentru anul 2005).
Tabel 10. Voluntarii din SUA pe grupe de varsta
Sursa: Grimm, Dietz, Foster-Bey, Reingold, Nesbit, 2006, p. 7
Ce concluzii se pot trage? In primul rand activitatea de voluntariat este comuna oricarei categorii de varsta. Pornesc de la presupunerea ca se exclud motive de probleme de ordin fizic (in studiu se arata ca persoanele peste 65 de ani se implica cel mai putin fata de persoane de peste 35 de ani, indiferent in ce an a fost facut studiul, dar uneori mai mult decat persoanele foarte tinere). Cu aceasta presupunere in minte, nu exista nici un motiv de ordin emotional pentru care persoane foarte in varsta sa nu aiba un comportament inclinat spre voluntariat uneori egal, uneori mai slab, si de multe ori chiar mai bun decat persoanele foarte tinere. Iar grupul de varsta 35-44 de ani (si el non-tanar) a fost in toate etapele studiului pe locul intai ca procent de populatie implicata (desi trendul este descendent cu trecerea anilor in care a fost realizat studiul). Am aratat asadar ca motivele emotionale sunt prea putin importante pentru o persoana in varsta sa nu fie voluntara. Iar uneori un non-tanar sa aiba tendinte de voluntariat mai puternice ca un tanar.
In acest subcapitol am aratat ca o persoana non-tanara are inclinatii mai scazute de a folosi serviciile Web 2.0, intotdeauna. Foarte rar (ca in cazul cautarii de locuri de munca) poate avea probleme de sanatate in a nu putea urma o actiune Web 2.0. Pentru persoanele foarte in varsta pot aparea probleme in utilizarea Internetului, nu neaparat Web 2.0 (cum ar fi probleme cu vederea, sau cu utilizarea tastaturii si mouse-ului). Motivational insa, persoanele non-tinere pot prelua uneori conducerea in a fi voluntare s a transmite o idee mai departe. Cred ca totul sta aici in motivarea persoanelor.
Poate, asadar, o persoana non-tanara sa foloseasca un site Web 2.0? Cu rare exceptii date de probleme de ordin fizic, are perfecta optiune sa realizeze orice operatie pe care o persoana tanara o are. Are impotriva sa insa neobisnuinta cu tehnologiile noi, care constituie o piedica reala, si are in favoarea ei dorinta de a activa ca si voluntar.
De ce concluziile la care voi ajunge nu ofera un raspuns final?
In lucrarea Acțiunea umana. Un tratat de teorie economica, Ludwig von Mises face doua afirmatii importante pentru lucrarea de fata (von Mises, 1966/2002, p. 19). Pe de o parte, spune ca acțiunea umana este intotdeauna in mod necesar raționala si ca “Termenul de «acțiune raționala» este de aceea pleonastic si trebuie respins ca atare”. Ca si exceptie, este totusi posibil insa sa acționezi irațional in unele cazuri, cum ar fi: influența unor substanțe, sau o varsta prea mica, ori stare de nebunie. Ne vom referi insa doar la partea de actiune rationala.
In opoziție la comportamentul rațional ar fi nu raspunsul irațional, ci un comportament ca raspuns la unii stimuli. Se poate raspunde la otravire prin comportamente reactive (raspunsul organelor), dar si prin acțiune (intrebuințarea de contraotravuri).
Stiința naturala si cea raționala nu ar fi desparțite, afirma d-l Mises, de antiteza rațional-irațional. Atat cele naturale, cat si cele raționale pot explica lumea pana la un anumit punct. Inca nu stim cum funcționeaza mintea umana, insa cațiva pasi in acest domeniu s-au facut. A reprosa unei stiințe sociale ca e pur raționala prin furnizarea argumentului ca nu ar ține cont de infinita varietate a fenomenelor si incearca sa sistematizeze acest complex in scheme raționale si abstracțiuni este o eroare. Stiința trebuie sa mearga pana in punctul in care explicațiile se pot obține cu ajutorul mijloacelor raționale. Si aici ar trebui sa se opreasca.
Diferența dintre oricare dintre stiințe si psihologie este ca stiințele lucreaza cu lucruri concrete si care, de fiecare data, funcționeaza la fel. Un mar a cazut la pamant si in timpul lui Newton si si de atunci de fiecare data cand cineva l-a lasat liber.
Insa in privința stiințelor sociale lucrurile stau diferit. Daca iei 1.000.000 de oameni din Romania si ii intrebi “Credeți in Dumnezeu?”, si toți raspund “Da” este imposibil sa spui cum vor raspunde urmatorii 10 oameni. Daca in cazul unui studiu se constata ca eficacitatea unui anumit principiu de manipulare este de crestere 10% fața de grupul-pilot, este imposibil sa spui cum vor reacționa alți oameni. Sa presupunem ca persoanele sunt informate despre studiu. Sau, fara ca intervievatorii sa stie, au trecut prin experiențe manipulative recente si au invațat mecanismul. In orice caz, este imposibil sa precizezi cum va reacționa X, urmatoarea persoana care este supusa experimentului si nici sa faci pronosticuri referitoare la probabilitatea unei reactii din partea unui om. Poti cel mult sa te hazardezi, nu poti afirma un lucru despre oameni cu precizie stiintifica.
In psihologia umana cauze diferite pot duce la acelasi efect (afli ca ai castigat o masina si razi, afli ca unui dusman al tau i-a fost furata masina si razi) sau aceeasi cauza produce efecte diferite (pierzi 100 de euro in vremea studenției, sau 100 de euro cand esti intr-o poziție de management). Mintea umana este imprevizibila si complexa. Stiința nu a gasit soluția la “De ce gandim in felul in care gandim?” Izolat, s-au obținut rezultate de genul “Medicamentul X este util pentru a creste performanța memoriei sau scaderea starii de depresie sau mari usurința de a adormi”. Insa nu se stie care ar fi masurile pentru a nu mai avea niciodata depresie, memoria este imbunatațita doar parțial, iar usurința de a adormi este doar un pic crescuta.
In pofida acestui fapt (negasirea de catre stiința a modalitații in care funcționeaza mintea umana), exista lucrari in domeniul stiintelor sociale furnizeaza soluții despre care nu se spune niciodata “Exista probabilitatea ca aceasta tehnica sa nu funcționeze in nici un fel, eventual sa produca efecte adverse gen cresterea agresivitații persoanei asupra careia se aplica”. Se pun alaturi tehnici trecute prin numeroase teste cu tehnici niciodata testate. Poate parea greu de crezut, dar acest lucru este corect. Chiar daca in 10 teste s-au obținut cresteri cu 50% a profiturilor fața de negocieri-pilot, acest lucru nu presupune faptul ca la cel de-al 11-lea test se va obține acelasi rezultat. Ar trebui insa precizat la inceputul carții, sau cu un indice in dreptul fiecarei tehnici: “Rezultatele obținute sunt pur istorice. Nu garantam eficacitatea tehnicii”.
Lucrarea de fata cade in pacatul de a spune lucruri exact in modul in care Ludwig von Mises recomanda sa nu se faca: pe baza unor estimari din trecut, a unor comportamente trecute, trag concluzii despre comportamentul uman viitor. Ei bine, acest lucru ar trebui sa fie practic imposibil de garantat cu certitudine. Imi ofer insa, cu nesabuinta poate, indulgenta de a oferi o posibila solutie la dilema “Alunga Web 2.0 internautii non-tineri?”, chiar cu riscul de a gresi.
Concluzii
Incep acest subcapitol printr-o scurta trecere in revista a ce am prezentat pana acum, pentru reamintire.
Capitolul I din lucrarea de fata am trecut intai in revista noile media. Am inceput prin demonstrarea termenului de Web 2.0 si evolutia ulterioara a acestuia (am incercat, de asemenea, sa fac o prezentare a profilului internautului participant la Web 2.0). Apoi am particularizat participantii la specificitatile Romaniei (am analizat date demografice despre blogger-i). Mai departe, am vorbit despre cum se retransmite mesajul in Web 2.0 (persoanele care joaca rolul unor portavoci sunt cruciale in stabilirea opiniilor celor care primesc mesajul). Obiectivele comunicarii electronice au avut un subcapitol dedicat (dupa ce le-am mentionat, am analizat obiectivele in raport cu site-ul basescu.ro). Capitolul I s-a incheiat prin descrierea influentei mediului social asupra internautilor, desigur in mediul Web 2.0 (am comparat normele sociale si raportarea la autoritate cu web site-ul presedintelui suspendat in 19 aprilie 2007).
Capitolul II s-a referit la campaniile politice, si a inceput prin exemple de campanii politice in care Internetul a jucat un rol important (m-am referit totusi si la influente ale Internetului asupra vietii politice). Am discutat apoi despre felul cum se retransmite in general un mesaj (analiza zvonurile mi-a oferit oportunitatea de a face o paralela cu modelul site-ului basescu.ro). Modelarea limbajului politic a avut propriul sau subcapitol (principalele metode au fost sustinute cu comparatii cu personaje politice reale). Mi s-a parut relevant sa prezint si scandalul Clinton – Lewinsky (si am comparat acest scandal cu suspendarea presedintelui Traian Basescu). Caracteristicile campaniei de comunicare au fost prezentate in continuare (si au fost raportate la site-ul basescu.ro). In fine, capitolul s-a incheiat prin prezentarea rolului jucat de candidati in campaniile politice (si prezentarea atributelor pentru aceste roluri).
Capitolul III a avut ca studiu de ca site-ul basescu.ro. Dupa o scurta trecere in ansamblu a principalelor elemente ale campaniei (iar veniturile GMP in campanie si campanii anterioare GMP nu au fost uitate), am aratat felul in care a avut loc campania prin media clasice (neuitand sa citez un articol in care se acorda note intregii campanii). Apoi am mentionat campania sociala pro-vot organizata de GMP (sub forma clipului video, a banner-ului si a clipului audio) si am analizat si campania pe Internet impotriva presedintelui (fie ea pe site-uri, fie chiar impotriva site-ului basescu.ro in sine). Un aspect important l-au avut si tricourile, premii pentru jocul online (si mi s-a parut relevant sa prezint principalele tipuri de tricouri). Capitolul s-a incheiat cu prezentarea site-ului in perioada referendumului (de la strategia site-ului, pana la trafic si principalele elemente componente ale site-ului).
In fine, Capitolul IV s-a axat pe intrebarea-cheie a acestei lucrari: daca basescu.ro este sau nu un web site care indeparteaza tinerii. Am mentionat intai motivele pentru care site-ul poate fi considerat un site Web 2.0 (si am predat stafeta altora pentru a lamuri dilema daca site-ul este intr-adevar de succes). Cate un capitol dedicat au avut intrebarile daca indeparteaza Web 2.0 non-tinerii de pe site-ul lui Traian Basescu in particular (si am analizat varsta populatiei non-tinere internaute sau nu, si posibilele sale reactii la facilitatile Web 2.0 ale site-ului basescu.ro), si de pe alte site-uri, in general (iar aici am analizat activitati pe grupe de varsta, dar si tipuri de comportament in ceea ce priveste voluntariatul).
Odata prezentat schematic rezumatul a ce am scris pana acum, pot trage concluziile.
Concluziile referitoare la vizitarea site-ului basescu.ro? Pe site sunt functii Web 2.0 putin folosite de persoanele in varsta, din neobisnuinta tehnologiei moderne. Aceste functii nu impiedica utilizarea altor parti ale site-ului, nu stanjenesc vizitarea, dar ofera un inconfort non-tinerilor.
Concluziile referitoare la vizitarea unui site Web 2.0 in general? O persoana non-tanara are inclinatii mai mici de a folosi un serviciu Web 2.0, in orice situatie pe care am analizat-o. E posibil ca persoanele foarte in varsta sa aiba probleme fizice in a folosi nu doar un site Web 2.0, ci si Internetul in general. Inclinatia spre voluntariat a persoanelor non-tinere le indeamna sa foloseasca functii Web 2.0. Trebuie doar sa invete cum si sa fie motivate puternic.
Bibliografie
*** (2005). “34 million American adults send text messages on their cell phones”. http://www.pewinternet.org/press_release.asp?r=99. Accesat: 14 ianuarie 2008
*** (2005). “AOL's Third Annual Instant Messenger Trends Survey: Top Trends in Communications”. http://www.aim.com/survey/#Overall%20Usage%20Stats1. Accesat: 14 ianuarie 2008
*** (2006). “Blogger Callback Survey”. SUA, New Jersey, Princeton: Princeton Survey Research Associates International for the Pew Internet & American Life Project
*** (2006). “Politus 2006: Raport de cercetare INSOMAR 7-11 septembrie 2006”. http://www.hotnews.ro/arhiva_avt/3068.pdf. Accesat: 17 ianuarie 2008
*** (2006). “World Population Prospects: The 2006 Revision Population Database. Variable: Population by five-year age group and sex (thousands). Medium variant. World”. http://esa.un.org/unpp/index.asp?panel=2. Accesat: 14 ianuarie 2008
*** (2007). “Basescu, suspendat”. http://www.zf.ro/articol_121057/basescu__suspendat.html. Accesat: 18 ianuarie 2008
*** (2007). “BEC: Rezultate finale de la Referendum”. http://www.antena3.ro/BEC-Rezultate-finale-de-la-referendum_pol_32836_ext.html. Accesat: 19 ianuarie 2008
*** (2007). “Draga Traiane,”. http://www.dasuspendare.ro/?p=1. Accesat: 13 ianuarie 2008
*** (2007). “European Union Internet Usage and Population Stats”. http://www.internetworldstats.com/europa.htm#ro. Accesat: 12 ianuarie 2008
*** (2007). “Felix Tataru (GMP): Campania pentru referendum l-a costat pe Basescu 550.000 de euro”. http://www.iqads.ro/stire_6933/felix_tataru__gmp___campania_pentru_referendum_l_a_costat_pe_basescu_550_000_de_euro.html. Accesat: 11 ianuarie 2008
*** (2007). “Internetics a premiat industria online din Romania”. http://internetics.ro/news/view/Stiri-Internetics_a_premiat_industria_online_din_Romania_15.htm. Accesat: 19 ianuarie 2008
*** (2007). “Plesu, Liiceanu & co: Apel pentru respectarea statului de drept si a democratiei”. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1082205-plesu_liiceanu_apel_pentru_respectarea_statului_drept_democratiei.htm. Accesat: 13 ianuarie 2008
*** (2007). “Presedintele este demis cu majoritatea voturilor valabil exprimate”. http://www.cotidianul.ro/index.php?id=10504&art=28123&cHash=c6847003be. Accesat: 15 ianuarie 2008
*** (2007). “Site-ul basescu.ro a fost victima unui atac informatic” http://www.ziua.net/display.php?data=2007-04-28&id=219788. Accesat: 18 ianuarie 2008
*** (2007). “Site-ul Basescu.ro atacat de hackeri”. http://www.realitatea.net/58169_Site-ul-Basescu-ro-atacat-de-hackeri-.html. Accesat: 17 ianuarie 2008
*** (2007). “The ageing UK Internet Population”. http:// www.nielsen-netratings.com/pr/pr_071218_UK.pdf. Accesat: 15 ianuarie 2008
*** (2008). “www.basescu.ro – statistici vizitatori in ultimele 20 de luni”. http://stat.trafic.ro/stat/basescuro/vizitatori/luna/#stat. Accesat: 18 ianuarie 2008
Beciu, Camelia (2002). Comunicare politica. Bucuresti: Editura Comunicare.ro
Bensmiller, Kurt (2005). Truly, madly, deeply engaged: Global Youth, Media and Technology. Yahoo! Summit Series. SUA, California, Colorado: Yahoo! Inc.
CDI (2007). “Sondaj: Referendum pentru demiterea presedintelui: 41,7% – nu, 31,3% – da, 16,8% – nehotarati”. http://www.romanialibera.ro/a92518/sondaj-referendum-pentru-demiterea-presedintelui-41-7-nu-31-3-da-16-8-nehotarati.html. Accesat: 17 ianuarie 2008
Chelcea, Septimiu (2006). Opinia publica: Strategii de persuasiune si manipulare. Bucuresti: Editura Economica
Chelcea, Septimiu (coordonator); Ivan, Loredana; Jderu, Gabriel; Moldoveanu, Andreea (2006). Psihologie: Teorie si aplicații. Bucuresti: Editura Economica.
Ciutacu, Victor (2007). “CNA face si lucruri bune”. http://www.ciutacu.ro/articol-86.html. Accesat: 15 ianuarie 2008
Coman, Mihai (1999). Introducere in sistemul mass-media. Iasi: Editura Polirom
Cosmeanu, Marius (2007). “Clip pro-vot cu apropouri. Te bagi?” http://www.dadamedia.ro/?p=298. Accesat: 12 ianuarie 2008
Dan, Marilena (2007). “Felix Tataru: N-am sa fac niciodata un layout cu secera si ciocanul”. http://www.gardianul.ro/2007/06/18/economie-c1/felix_tataru_n_am_sa_fac_niciodata_un_layout_cu_secera_si_ciocanul-s96458.html. Accesat: 15 ianuarie 2008
DE Pelsmacker, Patrick; Geuens, Maggie; Van den Bergh, Joeri [2001] (2007). Marketing communications: A European Perspective, Third Edition. Marea Britanie. Essex: Editura Pearson Education Limited.
Dinu, Clarice si Ciornei, Florin (2007). “Cine sunt strategii campaniei”. http://www.evz.ro/article.php?artid=304917. Accesat: 14 ianuarie 2008
Dragan, Mihai (2007). “S-a relansat Basescu.ro”. http://www.mihaidragan.ro/kindablog/2007/s-a-relansat-basescuro/. Accesat: 14 ianuarie 2008
Firea, Gabriela Vranceanu (2005). “Basescu stie sa conduca o echipa, nu stiu cat poate sa faca echipa cu oamenii”. http://www.sfin.ro/articol_230/_basescu_stie_sa_conduca_o_echipa__nu_stiu_c_t_poate_sa_faca_echipa_cu_oamenii_.html. Accesat: 11 ianuarie 2008
Foarfa, Cristina (2007). “Internet: referendumul intre doua focuri – DA sau NU”. http://metropotam.ro/La-zi/2007/05/art4700956776-Internet-referendumul-intre-doua-focuri-DA-sau-NU/. Accesat: 12 ianuarie 2008
Fox, Susannah si Madden, Mary (2005). PWE Internet & American Life Project: Generations online. December 2005. SUA, Washington, D.C.: Pew Internet & American Life Project
Galantonu, Dumitrina si E.C. (2007). “Traian Basescu: Nu demisionez, ne vedem la referendum”. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1091373-traian_basescu_nu_demisionez_vedem_referendum.htm. Accesat: 13 ianuarie 2008
Gheorghiu, Lucian si Balogh, Raul (2007). “Basescu, anchetat in Parlament de Comisia Felix”. http://www.cotidianul.ro/index.php?id=9541&art=25291&cHash=e3429fcb48. Accesat: 10 ianuarie 2008
Grimm, Robert, Jr.; Dietz, Nathan; Foster-Bey, John; Reingold, David si Nesbit, Rebecca (2006). Volunteer Growth in America: A review of trends since 1974. Raport de cercetare in Volunteering In America Series. SUA, Washington, D.C.: Corporation for National and Community Service
Grossman, Lev (2006). Time's Person of the Year: You. Revista Time. Volumul 168. Numarul 26
Herring, Susan C.; Scheidt, Lois Ann; Bonus, Sabrina si Wright, Elijah (2004). Bridging the Gap: A Genre Analysis of Weblogs. In cea de-a 37-a Conferinta Internationala asupra Stiintelor Sistemelor (Hawaii International Conference on System Sciences. HICSS-37). SUA, Hawaii, Big Island: IEEE Computer Society
Holoțescu, Carmen (2007). “O analiza a blogosferei romanesti bazata pe RoBloggersSurvey2007”. http://www.timsoft.ro/ejournal/analiza_ro_blogosfera2007.html. Accesat: 9 ianuarie 2008
Ion, Raluca (2007). “Cat l-a facturat Felix Tataru pe Basescu”. http://www.cotidianul.ro/index.php?id=11007&art=29288&cHash=50a0c61e84. Accesat: 14 ianuarie 2008
Kahn, Richard si Kellner, Douglas M. (2005). Oppositional Politics and the Internet: A Critical / Reconstructive Approach. Capitol din lucrarea lui Durham, Meenakshi Gigi si Kellner, Douglas M. (editori) [2001] (2006). Media and Cultural Studies: Keyworks. Revised Edition. SUA, Malden: Editura Blackwell Publishing.
Lazarsfeld, Paul F.; Berelson, Bernard; Gaudet, Hazel [1944] (2004). Mecanismul votului. Cum se decid alegatorii intr-o campanie prezidențiala. Bucuresti: Editura Comunicare.ro
McQuail, Denis; Windahl, Sven [1982] (2001). Modele ale comunicarii pentru studiul comunicarii de masa. Bucuresti: Editura Comunicare.ro
Nitu, Bogdan (2007). Media generata de consumator (Consumer generated in .ro). Prezentare in cadrul seriei de conferinte “Zilele Biz 2007” (19-23 noiembrie 2007, World Trade Center). Bucuresti
O'Reilly, Tim (2005). What Is Web 2.0: Design Patterns and Business Models for the Next Generation of Software. http://www.oreillynet.com/pub/a/oreilly/tim/news/2005/09/30/what-is-web-20.html. Accesat: 11 ianuarie 2008
Pelissier, Nicolas (2001). Les mutations du journalisme a l’heure des nouveaux reseaux numeriques in Annuaire français de relations internationales. Volumul 2
Pseudonim: Cristina (2007). “Internet: referendumul intre doua focuri – DA sau NU”. http://metropotam.ro/La-zi/2007/05/art4700956776-Internet-referendumul-intre-doua-focuri-DA-sau-NU/. Accesat: 12 ianuarie 2008
Ramonet, Ignacio (2000). Tirania comunicarii. Bucuresti: Editura Doina
Severin, Werner J. si Tankard, James W., jr. (2004). Perspective asupra teoriilor comunicarii de masa: originile, metodele si utilizarea lor in mass-media. Iasi: Editura Polirom
Sutu, Cristian si Gheorghiu, Lucian (2007). “PSD: Basescu e rau si cand vorbeste, si cand tace”. http://www.cotidianul.ro/index.php?id=9275&art=24505&cHash=b5e3039003. Accesat: 13 ianuarie 2008
Tolontan, Catalin (2007). “Mesaj de la Basescu pentru bloggeri”. http://www.tolo.ro/2007/04/28/mesaj-de-la-basescu-pentru-bloggeri/. Accesat: 17 ianuarie 2008
von Mises, Ludwig [1966] (2002). Acțiunea umana. Un tratat de teorie economica. Bucuresti: Institutul Ludwig von Mises
Zimbardo, Philip G.; Johnson, Robert L., Weber, Ann. L. [2000] (2006). Psychology: Core Concepts, Fifth Edition. SUA. Boston: Allyn and Bacon
Anexa – imagini reprezentative pentru analiza campaniei
Imagine 1. Homepage basescu.ro, cu linkuri catre toate partile site-ului
Sursa: http://www.basescu.ro, in varianta 9 iunie 2007.
Imagine 2. Galerie multimedia basescu.ro
Sursa: http://www.basescu.ro, in varianta 9 iunie 2007.
Imagine 3. Elemente din campania pentru referendum, folosite pe site
Sursa: http://www.basescu.ro, in varianta 9 iunie 2007.
Imagine 4. Imagini din jocul “Basescu la tinta” si unul din premii
Sursa: http://www.basescu.ro, in varianta 9 iunie 2007.
Imagine 5. Creatii ale internautilor pro-Basescu, postate pe site-ul basescu.ro
Sursa: http://www.basescu.ro, in varianta 9 iunie 2007.
Imagine 6. Creatii ale internautilor anti-Basescu, postate pe site-ul basescu.ro
Sursa: http://www.basescu.ro, in varianta 9 iunie 2007.
Imagine 7. Clip video pro-vot respins de CNA
Sursa: http://www.basescu.ro, in varianta 9 iunie 2007.
Imagine 8. Indemn catre internauti de a duce campania mai departe
Sursa: http://www.basescu.ro, in varianta 9 iunie 2007.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: .web2.0 DIN Perspectiva Non Tinerilor (ID: 148910)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.