Vulnerabilitatea Tinerilor de Liceu In Ceea Ce Priveste Consumul de Droguri

Vulnerabilitatea tinerilor de liceu în ceea ce privește

consumul de droguri

CUPRINS:

REZUMAT

CAPITOLUL I . INTRODUCERE

CAPITOLUL II . CADRU TEORETIC

2.1 Toxicomania și toxicomanii

2.2 Tipuri de droguri

2.2.1 Descrieri, clasificări, caracteristici ale drogurilor

2.2.2 Fenomene întâlnite în consumul de droguri

2.2.3 Cauzele și efectele consumului de droguri

2.3 Factorii de risc în consumul de droguri

CAPITOLUL III . OBIECTIVELE ȘI IPOTEZELE CERCETĂRII

Cercetare empirică privind consumul de droguri în rândul tinerilor de liceu

CAPITOLUL IV . METODOLOGIA CERCETĂRII

CAPITOLUL V . PREZENTAREA REZULTATELOR

CAPITOLUL VI . INTERPRETAREA REZULTATELOR. CONCLUZII

Bibliografie

Anexe

REZUMAT

Lucrarea de față, abordează problematica consumului de droguri în rândul tinerilor de liceu, deoarece în ultimii ani ne confruntăm, din ce în ce mai des cu consumul de droguri în rândul tinerilor, aceștia fiind cei mai ușor de captat în rândul consumatorilor de droguri.

În lucrarea de față am amintit câteva dintre caracteristicele toxicomaniei și ale toxicomanilor , etapizarea sindromului toxicomanic principalele tipuri de doguri, fenomenele întâlnite în consumul de droguri, cauzele și efectele consumului de droguri, factorii de risc în consumul de droguri.

Această lucrare abordează o cercetare empirică privind consumul de droguri, în rândul tinerilor de liceu, fiind o cercetare aplicativă , care își propune să afle cunoștințele tinerilor despre tipurile de droguri cunoscute , despre consecințele consumului de droguri și efectele consumului, atitudinea tinerilor față de consum și consumatorii de droguri.

Rezultatele chestionarului aplicat eșantionului format din tineri elevi de liceu, a evidențiat faptul că internetul și mass-media sunt principala sursă de informare în ceea ce privește drogurile, un procent destul de mare 76,4% dintre tinerii chestionați cunosc persoane care consumă droguri, 16,1% dintre tineri au recunoscut că ar încerca „ măcar o dată” să consume droguri, invocând ca principală motivație pentru consum „ curiozitatea”.

Răspunsurile tinerilor la chestionarul aplicat au oferit informații utile despre gradul de informare a tinerilor despre tipurile de droguri cunoscute, despre locurile de consum sursele de procurare a drogurilor, despre ceea ce cunosc ei despre consumul și efectele consumului de droguri.

CAPITOLUL I . INTRODUCERE

Combaterea consumului de droguri este un obiectiv principal al politicilor din domeniul sănătații publice din România. O cunoaștere mai bună a factorilor ce duc la consumul de droguri ,o informare mai amplă a tinerilor în ceea ce privește efectele și consecințele consumului de droguri, identificarea consumatorilor, atitudinea tinerilor față de consumul de droguri,toate acestea ne permit o redare reală a fenomenului și ajută la gasirea factorilor de vulnerabilitate.

România s-a transformat dintr-o țară de tranzit sau de depozitare, într-o țară unde se cultivă culturi ilegale de canabis sau mac, s-au descoperit și laboratoare pentru prepararea drogurilor sintetice.

Pentru a împiedica traficul și consumul de droguri, legiuitorii din România au adoptat o serie de acte normative dintre care amintim:

* Hotărârea de Guvern ( H.G.) numarul 75 din 1991, care stabilește și sancționează contravențiile la normele privind regimul produselor și substanțelor stupefiante.

* Legea numărul 118 din 1992, România a aderat la Convenția asupra substanțelor psihotrope, de la Viena din 1971, și la Convenția asupra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope de la Viena din 1988.

* Ordinul Ministerului Sănătății numărul 963 din 1998 care face referire la aprobarea normelor metodologice generale privind organizarea și acordarea de asistență medicală, tratament și servicii dependenților.

* Legea numărul 143 din 2000, cu privire la combaterea traficului și consumul ilicit de droguri.

* H.G. numărul 767 din 2001 care face referire la regimul de comercializare a produselor care au în compoziție substanțe cu efect ebrionarcotic.

* Ordinul miniștrilor de interne,a sănătății și familiei, a educației și sportului numarul 128, 602,2.629 din 2001 care face referire la organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri.

* Ordinul ministrului sănatății și familiei numărul 187 din 2002 care prevede care sunt unitățile medicale abilitate pentru a asigura asistență medicală persoanelor dependente de droguri, a organizatiilor nonguvernamentale care pot desfășura activități de informare și prevenire a transmiterii infecțiilor pe cale sangvină, în rândul consumatorilor de droguri injectabile.

* Legea numărul 300 din 2002, care face referire la regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea drogurilor.

* H.G. numărul 1489 din 2002 privind înființarea Agenției Naționale Antidrog.

* Legea numărul 522 din 2004 pentru modificarea și completarea legi numărul 143 din 2000, cu privire la combaterea traficului și consumul ilicit de droguri.

Din studiile făcute de specialiștii în domeniu, la nivel național, utilizatorii de droguri folosesc: heroina, hașișul,crack-ul, marijuana ,cocaina, LSD, ecstasy,codeina, cocktail explosive ( combinație de alcool cu diazepam), sau droguri volatile ca aurolacul sau prenadexul.

În lucrarea de față intitulată sugestiv „ Vulnerabilitatea tinerilor de liceu in ceea ce priveste consumul de droguri”, vă prezint câteva noțiuni explicative, întâlnite în literatura de specialitate, cu privire la toxicomanie, etapizarea sindromului toxicomanic, caracteristicile specifice ale toxicomanilor, care sunt principalele tipuri de droguri în funcție de efectele psihologice pe care le produc ,în funcție de regimul juridic, în funcție de originea produsului.

O deosebită atenție trebuie să acordăm și explicării fenomenelor întâlnite în consumul de droguri, cauzelor și efectelor consumului de droguri.

Dintre factorii de risc în consumul de droguri amintim: factorii de risc individuali,factori de risc comportamentali, factori de risc cognitivi și emoțianali, factori de risc familiali și factori de risc comunitari sau sociali.

Tinerii au capacități diferite de a rezista, de a face față presiunii grupului, anturajului, în funcție de nivelul stimei de sine, de vulnerabilitatea personalității de raporturile cu familia, de rezultatele la învățătură.

Este foarte important ca tinerii să fie informați despre consumul de droguri, asupra efectelor negative ale acestora.

Tinerii sunt la vârsta când au nevoie de a se identifica, de a se descoperi pe sine , vârsta la care descoperă dimensiunile realității, trăiesc noi experiențe. Din nefericire drogul este tot un fel de experiență, pe care unii tineri , din curiozitate sau din dorința de a brava, de a încerca ceva nou, aleg să o trăiască, însă pentru mulți este o capcană din care puțini reușesc să scape.

În raportul Agenției Naționale Antidrog ( A.N.A.) din 2013, în ceea ce privește prevalența consumului de droguri ilegale în România, este evidențiat faptul că regiunea de nord- vest a țării se află pe locul trei în ceea ce privește consumul , cu un procent de 2,5% din totalul populației, cannabisul fiind preferatul consumatorilor în Maramureș ( 6,6% la populația între 15-24 ani și 7,4% la populația între 25- 34 ani), urmat de substanțele nou apărute cu proprietăți psihoactive ( etnobotanicele) combinate cu alcool.

Același raport al A.N.A. arată că vârsta de debut în consumul de droguri a scăzut la 10 ani, iar media de debut în consumul de droguri în România este de 20 ani.

Dr. Victor Kiritescu, medic în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog din Maramureș a declarat că județul nostrum are în jur de 3550 de consumatori de droguri, dintre care 2100 consumatori de cannabis iar restul consumatori de etnobotanice.

Având în vedere creșterea consumului de droguri la nivel global și național, pentru o mai bună cunoaștere a gradului de informare al tinerilor despre consumul de droguri, ce cunosc ei despre consecințele și efectele consumului de droguri se impune o cercetare empirică privind consumul de droguri în rândul tinerilor de liceu. Pentru aceasta am făcut o ancheta pe bază de chestionar, în rândul tinerilor de liceu ,din cadrul Colegiului Național „ Mihai Eminescu” din Baia Mare, având în vedere urmatoarele obiective:

cunoștintele tinerilor despre tipurile de droguri cunoscute,

sursa de cunoaștere privind drogurile,

cunoștințele tinerilor despre efectele consumului de droguri,

cunoștințele tinerilor despre consecințele consumului de droguri,

cunoștințele tinerilor despre modul de procurare al drogurilor,

atitudinea tinerilor față de consumul de droguri,

cunostințele despre locurile unde se consuma droguri,

legătura dintre media la învățătura și consumul de droguri,

relația dintre mediul familial din care provin tinerii și consumul de droguri,

comportamentul legat de un posibil consum de droguri.

CAPITOLUL II. CADRUL TEORETIC

2.1 Toxicomania și toxicomanii

Toxicomania este un comportament, ce constă în consumul regulat de substanțe toxice ( fie ele alcool, tutun sau droguri), care pot să genereze o stare de dependență fizică sau psihică.

Dependența psihică se manifesta printr-o nevoie nestapanită de a consuma drogul, iar dependența fizică apare la puțin timp după consum, manifestându-se prin dureri musculare, varsături.

Porot, definește toxicomania ca fiind: “ apetență anormală și prelungită, manifestată de anumite persoane pentru substanțe toxice sau droguri, pe care acestea le-au cunoscut în mod întâmplător sau prin căutarea voluntară a efectului analgezic, energizant sau dinamic, apetență care devine repede o obisnuință tiranică, atrăgând după sine mărirea progresivă a dozelor…”

Majoritatea toxicomaniilor determina degradari organice, în intervale de timp mai mult sau mai puțin lungi, care duc la deteriorarea stării fizice si mintale a consumatorului.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), definește toxicomania ( in 1952) ca fiind : “ o stare de intoxicare periodică sau cronică, dăunătoare individului și societății provocată de consumul repetat al unui drog natural sau artificial”.

Ca și caracteristici ale toxicomaniei amintim: dorința de nestăpânit, nevoia de a continua consumul de substanță, de a mării dozele pentru a obține un efect euforic, o stare de bine mai accentuată, dependența psihică și fizică ce duce la efecte nocive asupra consumatorului.

Toxicomaniile pot fi involuntare sau voluntare.

Toxicomaniile involuntare sau inconștiente se pot instala treptat prin tratarea insomniilor, a nevrozei,chiar și a tusei. Întâlnim și cazuri de toxicomanie justificată în cazul cancerului, pentru calmarea durerilor în cazul unui pacient grav rănit.

Putem numi toxicomani, consumatorii de substanțe interzise ,care suferă fizic si/ sau psihic atunci când sunt lipsiți de substanța toxică cu care s-au obișnuit, fie ea alcool , tutun sau droguri.

Dintre simptomele intâlnite in cazul toxicomaniilor amintim: tulburări respiratorii, tulburări digestive, dispepsie, dureri abdominale, dureri musculare, tulburări oculare, tulburări nervoase, tulburări genito-urinare,degradarea mintală,etc.

Ca și caracteristici ale consumatorilor de substanțe ( sau ale toxicomanilor) amintim: tulburări semnificative ale dispoziției de la depresie la euforie; tulburări cognitivr care include dificultăți de concentrare, tulburări de perceptie, ideei delirante, lipsa atenției; tulburări comportamentale.

Toxicomanii prezintă structuri psihice fragile, au un profil de personalitate tipic, cu stimă de sine scazută, cu lipsă de încredere în sine, depresivi, cu o crescută nevoie de siguranță, fiind foarte impulsri respiratorii, tulburări digestive, dispepsie, dureri abdominale, dureri musculare, tulburări oculare, tulburări nervoase, tulburări genito-urinare,degradarea mintală,etc.

Ca și caracteristici ale consumatorilor de substanțe ( sau ale toxicomanilor) amintim: tulburări semnificative ale dispoziției de la depresie la euforie; tulburări cognitivr care include dificultăți de concentrare, tulburări de perceptie, ideei delirante, lipsa atenției; tulburări comportamentale.

Toxicomanii prezintă structuri psihice fragile, au un profil de personalitate tipic, cu stimă de sine scazută, cu lipsă de încredere în sine, depresivi, cu o crescută nevoie de siguranță, fiind foarte impulsivi si cu o intoleranță la fustrare.

Se poate da o clasificare toxicomaniei, după gravitatea efectelor si după numărul de droguri ( substanțe toxice ) administrate:

după gravitatea efectelor avem:

toxicomanie majoră – rezultată în urma consumului de substanțe ca morfina , cocaina, amphetamine, alcool

toxicomanie minoră – rezultată în urma consumului de țigări, cafea

după numărul drogurilor administrate avem:

monotoxicomanie – administrarea unui singur drog

politoxicomanie- folosirea mai multor droguri sau asociații de alcool cu droguri

H.Feldman ( sursa www.revista-informare.ro) etapizează sindromul toxicomanic asfel:

* EUFORIA INIȚIALĂ – este caracteristică opiului si morfinei, fiind un fel de anestezie care dă senzația de plutire, cu slabe momente de fericire,supraexcitare a imaginației, vise stranii uneori erotice, omul pierzându-și controlul si eșuând.

* TOLERANȚA- se instalează încet, este temporară putând să dispară dacă subiectul renunță la drog. Dacă doza nu este modificată și este consumată, în mod repetat aceeași doză, organismul reacționează tot mai slab pe măsură ce organismul se adaptează ficatul neutralizând și metabolizând drogul.

* DEPENDENȚA- se manifestă prin simptome de abstinență sau renunțare, cu riscul de a avea crize organice sau funcționale severe, este un fenomen atât fizic cât si psihic.

* ABSTINENȚA- are loc la 12-48 de ore de la încetarea administrari drogului, această stare provocând tahicardie, tulburări nervoase, vărsaturi, salivație abundentă, insomnii,anxietate, crize de isterie, agitație psihomotorie, spasme musculare, diaree, etc.

Este foarte important sa facem diferența între toxicomanie si obisnuință.

Toxicomania este considerată o stare de dublă dependență una psihică și una fizică, care poate fi învinsă mai greu.

Obișnuința este o stare din care poți ieși, printr-un effort de voință, de exemplu în cazul tutunului.

„ Toxicomania este o tentativă de a controla experiențele traumatice” spunea Fenichel în 1959.

2.2 Tipuri de droguri

2.2.1 Descrieri,clasificări,caracteristici ale drogurilor

2.2.2 Fenomene întâlnite în consumul de droguri

2.2.3 Cauzele și efectele consumului de droguri

2.2.1 Descrieri,clasificări,caracteristici ale drogurilor

Organizația Mondială a Sănătăți ( O.M.S.în 1967), precizează că este considerat un drog

„ orice substanță care face obiectul unui consum abuziv în alte scopuri decât cele medicale”.

Unii specialiști nu ezită în a numi ca droguri și alcoolul , tutunul, lipiciul sau benzina, pe lângă heroină, cocaină.

În 1954, cercetători ai vremii, ajung la concluzia că principala acțiune a drogurilor constă în stimularea centrilor plăcerii din creier.Acțiunea drogurilor asupra creierului este în funcție de produs: liniștire, stimulare, destindere, excitare, distorsiunea senzorială,halucinațiile.

Clasificările drogurilor se face ținând cont de mai multe aspecte, astfel:

după efectele psihologice pe care le produc:

excitante ( stimulative): amfetaminele, metaamfetaminele, cocaina, nicotina, cofeina

depresive : alcoolul, narcoticele, sedativele

halucinogenele: mescalina, LSD, PCP,canabis, hașisul, marijuana, psilocibina

după regimul juridic:

licite(legale): tigările, cofeina

ilicite(ilegale): heroina, cocaina, canabis…

după originea produsului:

naturale

semisintetice ( naturale și sintetice)

sintetice ( obținute prin sinteză)

Descriem în cele ce urmează cîteva din cele mai populare droguri,întâlnite de-alungul timpului:

Amfetaminele – sunt droguri care stimulează, excită sistemul nervos central, înlaturând senzația de oboseală.

Metaamfetaminele- sunt droguri obținute prin sinteză, exemplu pemolina

Cocaina –produce înhibarea centrilor nervoși și dă o stare de inerție psihică și fizică, acționând ca și un anestezic local, injectat local are efectul amfetaminelor. După ce ajunje în sânge cocaina inundă următoarele părți ale creierului: scoarța cerebrală ( afectând memoria și rațiunea), hipotalamusul (afectând simțurile, spmnul și apetitul), creierul mic ( afectând activitățile motorii).

Cocaina are efecte între 20-120 minute după consum , după care se instalează depresia și fotofobia.Cocaina produce în creier o furtună nervoasă ,astfel creierul nu mai poate prelucra informațiile și impulsurile pe care le primește, inducând o stare de excitație euforică, creșterea capacității musculare, senzația de oboseală dispare, iar cea de foame și sete sunt înhibate, apar halucinațiile, astfel toxicomanul devine agresiv,suferind de persecutie.

Nicotina acționeaza asupra sistemului nervos periferic. Ca și efecte ale consumului de nicotină amintim: senzația de letargie relaxantă pentru unii consumatori,instalarea senzației de oboseală, cresterea tensiunii arteriale,producerea de gingivită, cancer gastric, laringian, pulmonar sau al limbii,ulcere, gastrite,artite, feblite, bronșite cronice, unora le crește capacitatea de concentrare , efect antidepresiv, poate genera îmbătrânirea prematură.

Cafeina acționează direct asupra sistemului nervos central, consumul excesiv al cafeinei duce la un somn agitat, stări de nervozitate, anxietate, poate accentua durerile menstruale.

Alcoolul datorită efectelor sale poate fi considerat un drog. Dintre aceste efecte amintim: acțiunea sedativă, care produce somnolență, scăderea tensiunii arteriale, uneori poate produce amnezie,sindromul KorsaKoff, distrugerea capacității de judecată și reacție, uneori chiar și halucinații, activează hormonii sexuali.

Sedativele – hipnoticele, calmantele prescrise medical împotriva durerii ,a tensiunii sau anxietății, producând relaxarea muschilor prin acțiunea asupra Sistemului Nervos Central ( SNC). Exemplu: diazepamul, libriul sau valiul

Narcoticele- ca de exemplu opiaceele( heroina,morfina, codeina) produc somnolență și stări de inconștiență

Heroina ( diacetilmorfina)- provoacă anxietate respiratorie, insomnie, grețuri, convulsii, șocuri cardiace.Consumatorul de heroină este condus de nevoia de a mări doza, dependența fizică și psihică fiind intensă,obligând consumatorul la injectări foarte dese, deobicei injectarea se face cu seringi nesterile, de cele mai multe ori consumatorii fiind infectați cu HIV, iar majoritatea mor din cauza supradozelor.

Morfina- este un derivat principal al opiului, fiind totodată o substanță de referință pentru măsurarea puterii analgezice a celorlalte droguri.Ca și efecte amintim: apariția psihozelor grave, tremurături musculare,accelerarea respirației, confuzie, deprimare, apatie,slăbiere, endem pulmonar, chiar și sterilitate.

Codeina – este un calmant al durerilor, folosit in doze prea mari duce la dependență, dar acest fenomen este mai rar întâlnit.

Drogurile designerului sunt obtinute prin derivarea diferitelor stupefiante, fiind foarte periculoase producând boala Parkinson chiar și în rândul tinerilor.

Mescalina se întâlnește sub formă de capsule gelatinate, este un halucinogen care are efecte chiar și două, trei zile, toxicomanul pierzând contactul cu realitatea, intrând într-o stare de transă, degradând funcțiile cerbrale până la anularea lor.

LSD-ul este un drog sintetic care provoacă schimbări rapide de dispoziție, trecând de la bucurie la furie. Nu creează dependență fizică, pe termen scurt produce amețeală, slăbiciune, plâns, greață, sinestezie,hiperactivitate musculară,hipotermie si hipertensiune. Ca efecte psihice amintim confuzie de percepție și cognitive, halucinații, imposibilitatea de a distinge ficțiunea de realitate.

PCP-ul ( praful îngerului) consumul acestuia se manifestă prin agresivitate, comportament psihotic, insomnii.

Marijuana –este un drog halucinogen , care în funcție de doza administrată poate fi depresivă sau stimulativă. După consum se produce o stare de falsă relaxare, imaginația devine tot mai confuză, percepția senzorială haotică, apar halucinațiile si tulburările de coordonare motrică.

Cannabisul ( cânepa indiană)- consumată în doze mici, produce euforie, nu provoacă dependență fizică dar consumul in doze mari duce la scăderea activității, diminuarea atenției, memoriei, iritabilitate, instabilitate, fiind afectate și funcțiile endocrine, sistemul cardio- vascular, funcțiile de reproducere, scade puterea de concentrare, voința, memoria.

Hașișul – duce la o beție euforică, la crize de depersonalizare, apatie, tulburări ale gândirii, la o îmbătrânire prematură.

Psilocibina- este un drog extras din ciuperca Psylocibe, care dă o dependență psihică.

Etnobotanicele – sunt un amestec de plante psihotrope stropite cu diferite substanțe chimice, existând o multitudine de combinații în funcție de agentul chimic care acționează asupra plantelor. Efectele consumului de etnobotanice sunt cu atât mai grave datorită faptului că dau dependență de la primul consum. Dintre efecte amintim: pierderea poftei de mâncare, tremur, insomnie, agitație, creșterea energiei, euforie, ideație compulsiv obsesivă, râs fară motiv, apare senzația de moarte iminentă, iluzia parăsiri propriului corp, distorsiuni spațio – temporale, pierderea în greutate .

Datorită faptului că compoziția chimică a etnobotanicelor este puțin cunoscută, evaluarea riscurilor pentru sănătate este îngreunată, mai ales că acestea sunt combinate cu alcool sau alte droguri ilegale, ducând la efecte secundare mult mai grave.

„ Drogul este un substitut , un amortizor al conflictelor, responsabil de o economie de energie psihica” , spunea S. Freud în 1938.

2.2.2 Fenomene întâlnite în consumul de droguri

Tulburările , în urma consumului de droguri, conform DSM IV, includ: abuzul de droguri, expunerea la un toxic și efectele secundare ale unui medicament. Agresivitatea și tulburările de comportament, însoțesc tulburarea de consum de substanțe.

În cele ce urmează amintim câteva fenomene întalnite în consumul de droguri, ca: abuzul de substanță, dependența, adictia, craving-ul, intoxicația, toleranța și supradoza.

Abuzul de substanțe: este uzul repetat al unor substanțe psihoactive.Abuzul de substanță face referire atât la consumul de substanțe nocive legale ( ca alcoolul, cofeina, nicotina, unele calmante, sedative care se pot procura cu ajutorul rețetelor medicale) cât si la substanțele nocive ilegale( dintre care amintim: cocaina, canabisul, halucinogenele,opiaceele,etc.).

Dependența de substanțe: este de fapt o stare de intoxicație cronică, datorită consumului repetat de substanțe nocive ( droguri ). Dintre manifestările dependentului amintim: abandonarea activităților importante, aceasta având un efect dăunător asupra lui și a societății din care face parte; apare dorința consumului în cantități din ce în ce mai mari, de creștere a dozei, interesul pentru activitățile legate de procurarea drogului fiind foarte intens.

Adicția este dorința de procurare a drogului indiferent de consecințe,procurarea și consumul fiind principalul scop al toxicomanului.

Craving-ul este fenomenul ce reprezintă dorința necontrolată de a consuma droguri.

Dependența de droguri o întâlnim sub trei forme:

dependența fizică – apariția tulburărilor fizice intense, în lipsa drogurilor. Corpul este obișnuit să primească regulat o anumită substanță, dezvoltând un tip de funcționare, asociat cu prezența acestei substanțe în organism. Când această substanță lipsește apare un dezechilibru fizic.

dependența psihică – dorința de neoprit de a lua în mod repetat drogul, concomitent cu creșterea dozelor.

dependența naturală- apare la naștere atunci când mama este toxicomană.

Intoxicația – se manifestă prin apariția unui sindrom specific reversibil cu modificări psihice, de comportament, modificări clinice apărute în cursul sau în urma consumului .

Toleranța – semnifică necesitatea ( nevoia ) creșterii dozelor pentru obținerea efectelor fizice si psihice dorite.

Supradoza – apare când toxicomanul utilizează o doza prea concentrată de drog, în raport cu doza obișnuită sau când se reia o doză după o perioadă de abstinență.

Consumul regulat de substanțe crește riscul pentru o tulburare pentru o anumită substanță ducând la abuz și mai apoi la dependență, apărând mai apoi pierderea controlului asupra consumului și apariția simptomatologiei caracteristice sevrajului.

Sevrajul – reprezinta întreruperea folosirii unei substanțe, treptat sau brusc, urmată de anumite simptome specifice. Întâlnim doua tipuri de sevraje: sevrajul fizic (dezechilibrul biologic dintre substanțele pe care corpul le primea și pe care nu le mai primește la un moment dat; simptomele se manifestă printr-un tremur al extremităților, transpirație abundentă) și sevrajul psihic ( face apel la capacitatea consumatorului de a teaversa etapa de dupa încetarea consumului, capacitatea de a accepta discomfortul temporar, deprimarea, nervozitatea , oboseala, lipsa de interes).

2.2.3 Cauzele și efectele consumului de droguri

O preocupare majoră a societății în care trăim se învarte în jurul consumului de droguri, tot mai crescut în rândul tinerilor. Pentru a evita creșterea în continuare a consumului de droguri în rândul tinerilor este important ca ei să cunoască efectele consumului, binențeles o preocupare majoră trebuie acordată si cauzelor care duc la consumul de droguri.

Cauzele consumului de droguri sunt variate și uneori bizare; o serie de studii făcute in rândul tinerilor au arătat ca aceștia au început consumul de droguri fie din plictiseală, din dorința de ” a fi cool”, de a trăi senzații tari, fie din cauza esecurilor pe plan școlar sau profesional, fie la presiunea grupului, unii au început sa se drogheze din cauza sarăciei ( aceștia folosesc mai ales substanțe halucinogene ieftine și usor de procurat ca de exemplu lipiciul, benzina).

Vulnerabilitatea personalității este o altă cauză care poate duce la consumul de droguri.Tinerii vulnerabili sunt nestatornici în ceea ce privește sentimentele, ei par să nu facă față problemelor de zi cu zi, rezultatele școlare sunt slabe, unii ajung să abandoneze școala, sau chiar să comită acte de delicvență.Vulnerabilitatea personalității este evidențiată prin nerealizarea identificării proprii , stima de sine scăzută, toleranță la fustrare scăzută, capacitate de a se bucura, de a se relaxa, de autocontrol redusă, de asemenea capacitate redusă de a face față situațiilor de viață precum divorțul sau decesul.

Personalitatea în formare a tinerilor este într-o permanentă căutare de repere și valori cu care aceștia să se identifice, de aceea un anturaj nepotrivit, în care sunt și consumatori de droguri, este un mediu propice pentru un tânăr cu o personalitate vulnerabilă să ajungă să consume droguri.

Tulburările de personalitate ale tinerilor, sunt rezultatul unei insuficiente și imature dezvoltări a personalității, evidențiate prin modul denaturant în care este percepută realitatea, felul de a gândi și relaționa cu cei din jur. Putem vorbi despre tulburări de personalitate atunci când trăsăturile sunt intransigente și neadaptabile, cu consecințe asupra stării psihice dar și asupra randamentului și funcționării sociale.

Trăsăturile de personalitate au un rol important în determinarea comportamentului individului.

J .B .Watson a avansat ideea că personalitatea este influențată de mediu.

Behaviorismul presupune că actele oamenilor sunt determinate de factori externi, nu de forțe interioare persoanei, astfel în ceea ce privește consumul de droguri , putem spune că mediul în care tinerii trăiesc , anturajul , locurile pe care aceștia le frecventează, pot influența decizia tinerilor de a consuma droguri.

Alte cauze ( motive) pentru care adolescenții consumă droguri sunt:dificultăți de comunicare în relația cu familia, cu colegii,cu profesorii; lipsa de încredere in forțele proprii,sentimente de inferioritate; apartenența unei familii dezorganizate în care episoadele de violență și agresivitate sunt dese, consumul de alcool sau droguri în familie,prea mare libertate sau dimpotrivă strictețe cu privire laconsumul de droguri.

Pe piața de consum apar tot mai multe substanțe psihotrope, unele păstrându-și denumirea dar modificându-și compoziția , altele schimbându-și denumirile făcându-le mai atractive pentru consumatori.

Substanțele psihotrope acționează în principal asupra Sistemului Nervos Central ( SNC). Se disting trei categorii de substanțe psihotrope:

Sedativele – încetinesc activitatea SNC

-alcoolul- are la început efect relaxant, euforizant, de scădere a inhibițiilor, apoi are un efect sedativ mai accentuat.

– solvenții ( lipici, benzină, diluanți)- au efecte rapide de amețeală, somnolență, vertijii.

– tranchilizantele si somniferele – caracterizate de o stare de relaxare, liniștire, calm.

– opiaceele – caracterizate de senzația de plutire, de bine, durerea este atenuată, se instalează o stare de vis, de absență.

Stimulantele- intesifică activitatea SNC

– stimulantele minore – cafeaua, ciocolata, cola, tutunul – reduc oboseala, favorizarea stării de bine

– stimulantele majore – cocaina și derivatele sale – efectele consumului se manifestă rapid

provocând o stare de excitație, de control, de forță.

– amfetaminele – dau o senzație de forță, de pierdere a poftei de mâncare , de insomnii, acestea ducând la o stare de epuizare generală, de nervozitate excesivă și simptome de paranoia, dependență psihologică- fenomenul de craving.

Perturbatoarele – canabisul, ectasy, LSD , fenilciclidina, ciupercile magice – combinate de obicei cu alcoolul , au ca efecte senzația de liniștire , dorința de a râde, gâtul se irită, debitul verbal încetinește, apar stări de demotivație generală, instalându-se senzația de lene, halucinații, modificări ale percepției spațiului.

În timpul consumului de droguri, unele persoane riscă să rămână cu sechele psihologice. Psihozele toxice produc dificultăți în menținerea contactului cu realitatea: frici iraționale, anxietate, angoasă, halucinații, uneori dezorganizarea majoră a personalității poate conduce la suicid.

Efectele consumului de droguri sunt devastatoare, de la îmbătrânirea prematură, dureri de cap, crampe stomacale, iritabilitate, trahicardii, stări psihotice, la leziuni ale plămânilor și rinichilor, slăbirea sistemului imunitar, hepatite B, C, infectarea cu HIV, afectarea memoriei, stări depresive, deficit de atenție.

2.3 Factori de risc în consumul de droguri

Adolescenții sunt cei mai ușor influențabili în privința consumului de droguri, ei fiind ușor de captat în rândul consumatorilor și din lipsa sau insuficienta informare în ceea ce privește efectele și consecințele consumului de droguri.

Vulnerabilitatea tinerilor în cea ce privește consumul de droguri se datorează și faptului că drogurile sunt tot mai accesibile la noi în țară, cercetările în domeniu arată că vârsta la care tinerii încep să consume droguri este tot mai mică.

Factorii favorizanți pentru consumul de droguri pot fi atât interni ( de personalitate) cât și externi ( de mediu).Dintre acești factori de risc în consumul de droguri amintim: factori de risc individuali, factori de risc comportamentali, factori de risc cognitivi și emoționali, factori de risc familiali și factori de risc comunitari/ sociali.

Factorii de risc individuali sunt determinați de prezența în copilărie a tulburărilor de comportament, prezența unui comportament agresiv, performanțe școlare scazute, eșec sau abandon școlar ,lipsa de control a emoțiilor, gândire deficitară, lipsa de afectivitate, suferințe fizice, abuzuri, luarea de medicamente in exces fară a fi recomandate medical, impulsivitatea, irascibilitate, lipsa de concentrare și capacitate mică de menținere a atenției.

Factorii de risc comportamentali au strânsă legatură cu personalitatea consumatorului, care are un rol important și determinant în ceea ce privește consumul de droguri, astfel comportamentul, atitudinea față de drog este diferit în funcție de tipul de personalitate a fiecărui consumator.

Hellen Caglar , a făcut un studiu legat de influența personalității consumatorului și tipul de droguri ( ușoare sau puternice ) utilizate. Astfel a constatat că cei care consumă droguri puternice au o gândire rațională insuficientă, se adaptează cu dificultate la realitate, sunt impulsivi, își descarcă emoțiile imediat și masiv, imaginile parentale sunt perturbate și oferă un grad de securitate redus sau inexistent, au o personalitate dezorganizată ,deseori fiind percepuți ca ostili. În ceea ce privește consumatorii de droguri ușoare, regăsim trasături ca și la consumatorii de droguri puternice, impulsivitate, se adaptează greu la realitate, au tendința de fantasmizare și o insuficienta simbolizare a realului.

( http://www.academia.edu/6296647/2_Curs_ADICTII )

Teoriile comportamentale ne sugerează că adolecenții consumatori de droguri din lipsa trăsaturilor de personalitate definitorii , au un grad de vulnerabilitate mărit, mai ales acolo unde nu există un sprijin socio- familial adecvat.

Consolidarea este determinată de tipul de comportament și sporește șansele ca comportamentul respectiv să se repete. Astfel legat de consumul de droguri întâlnim consolidarea pozitivă ( consecințele plăcute asociate cu utilizarea substanței ) sau consolidarea negativă ( diminuarea emoțiilor, a simptomelor psihiatrice sau a sevrajului ) care au un rol important în fundamentarea procesului de dependență.

Factorii de risc cognitivi și emoționali.Ansamblul de convingeri sau așteptări ale tinerilor în ceea ce privește consumul de droguri, poate influența patternul utilizării drogurilor.

Convingerile contribuie la comportamentul ce vizează utilizarea drogurilor. Astfel următoarele convingeri au fost asociate cu utilizarea drogurilor: așteptări legate de utilizarea drogurilor, autoeficiența legată de comportamentul de utilizare a drogului ( încrederea ca drogul îi va ajuta în ceea ce și-au propus ), conștientizarea consecințelor consumului, gradul de motivare în modificarea consumului . Emoțiile asociate cu procesul de dependență sunt : mânia , rușinea ,sentimentul de vină ,plictiseala , regretul,suferința și tristețea ,fericirea, toate acestea sunt dificil de stăpânit în cazul consumatorilor de droguri.

Tinerii vulnerabili emoțional, consumă droguri crezând că astfel își vor putea controla emoțiile , deseori însă obțin un efect contrar, amplificând vulnerabilitatea emoțională, reacționând insuficient sau exagerat la anumite emoții.

Factorii de risc familiali . „ Specialiștii din domeniul îngrijirii sănătații au ajuns la concluzia că auzul de substanțe survine cel mai adesea în cadrul familiilor. Transmiterea intergenerațională a abuzului de substanțe este cauzată de o combinație de gene care ar putea induce vulnerabilitate sau sensibilitate față de utilizarea drogurilor precum și modelarea inadaptivă cauzată de membri familiei care consumă droguri pentru a pute face față problemelor. ” ( Arthur W. Blume, Consumul și dependența de droguri, ed. Polirom, 2011, pag 51).

Eșecul părinților în a comunica și a controla sau supraveghea copii, inconsecvența în aplicarea regulilor sau pedepselor sau pedepse exagerate, consumul de substanțe în familie ( copilul imita adultul- fenomenul de copy-ing) , atitudinea tolerantă a membrilor familiei privind consumul de droguri, lipsa de atașament a părinților față de copii, neimplicarea acestora în viața lor, dezorganizarea familială, sunt câțiva din factorii de risc familial ce favorizează consumul de droguri.

Factorii de risc comunitari/ sociali. La fel ca și ceilalți factori de risc și cei comunitari sau sociali au o influență importantă în ceea ce privește consumul de droguri. Disponibilitatea de droguri în rândul grupului de prieteni sau socializare poate duce la consumul de droguri, fiind bine cunoscut faptul că adolescenții sunt mult mai deschiși la a încerca ceva nou, mai dispuși în a risca, în a trăi experiențe noi. În rândul factorilor de risc comunitari putem trece și abuzul fizic și emoțional, evenimentele traumatizante și opresiunea, deficiențe de adaptare, statutul socio-economic, săracia, rata înaltă a criminalității, reclame nepotrivite în mass-media ( în ceea ce privește alcoolul și tutunul ) , trecerea de la un ciclu școlar la altul, schimbarea mediului social (mediul rural → mediul urban).

Adolescentul începe consumul de substanțe de obicei din curiozitate , mai întâi testează alcoolul si / sau țigările, fiind cel mai ușor de procurat , apoi progresiv , din dorința de a experimenta trăiri mai intense trec la marijuana, hașiș sau alte droguri ilicite, pierzându-se treptat controlul asupra consumului, instalându-se dependența, în final ajungându-se la abuz și supradozări.

Lucrurile cele mai importante pe care tinerii ar trebui să le știe despre droguri sunt că dependența fizică și psihică de drog duce la pierderea libertății de alegere și la pierderea integrității fizice, activitățile zilnice sunt perturbate. Uneori adolescenții realzează efectele negative ale consumului de droguri și odată cu maturizarea, când curiozitatea și dorința de experimente noi atinge un vârf, apare descreșterea consumului, până la renunțarea la consum.

Buzduca Doru ( 2005) evidențiază o serie de indicatori care sunt asociați cu consumul de droguri cum ar fi : instabilitatea psihică și comportamentală, iritabilitatea, idei paranoice, dificultăți de vorbire, lapsusuri, apatia, depresia, scăderea randamentului școlar, agresivitate, nervozitate, dificultăți de relaționare cu cei din jur.

Cercetările asupra personalității și atitudinii consumatorilor de droguri comparativ cu personalitatea și atitudinea neconsumatorilor, au arătat că consumatorii au tendința de a fi rebeli, mai independenți, riscă mai mult, sunt mai deschiși noilor experiențe, acceptă comportamentul deviant, sunt căutători de plăceri, sunt neconvenționali și nonconformiști.

( Rășcanu Ruxandra, «neuropsihofiziologia devianței la adolescenți și tineri », 1999, București, Editura Actami).

Tânărul deprimat este sensibil la presiuni negative și este vulnerabil în a cădea victimă consumului și abuzului de droguri, a alcoolului, de a săvârși acte antisociale.

Tinerii consumă droguri ca un mod de a reacționa în fața singurătății, a senzației de inutilitate, a lipsei de încredere în propria persoană, a lipsei de respect pentru ei însăși.

( Popescu O. și colaboratorii, 2004).

CAPITOLUL III . OBIECTIVELE ȘI IPOTEZELE CERCETĂRII

CERCETARE EMPIRICĂ PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI

ÎN RÂNDUL TINERILOR DE LICEU

Consumul de droguri, în rândul tinerilor din România, a fost aproape inexistent sau prea puțin mediatizat în perioada comunistă, cazurile de toxicomanie erau izolate. După 1989 s-a înregistrat o creștere îngrijorătoare a consumului.Dacă în rândul tinerilor cu o stare materială mai bună folosesc droguri puternice ( cocaină , heroină , ectasy , LSD , marijuana , canabis ) tinerii care și-au abandonat familiile sau au fost abandonați de acestea, tineri ai străzii folosesc diferiți solvenți ( lipici , diluanți ) sau combinații de somnifere cu alcool.

Cercetarea de față este una aplicativă de tip descriptiv și își propune să afle:

cunoștințele tinerilor despre tipurile de droguri cunoscute ( întrebarea 5 )

sursa de cunoaștere privind drogurile ( întrebarea 6 )

cunoștințele tinerilor despre efectele consumului de droguri ( întrebarea 14 )

cunoștințele tinerilor despre consecințele consumului de droguri ( întrebarea 25)

cunoștințele tinerilor despre modul de procurare al drogurilor ( întrebarea 8 )

atitudinea tinerilor față de consumul de droguri ( întrebările 9,10,16,17,18,19,20,24)

cunoștințele despre locurile unde se consumă droguri ( întrebările 7, 15)

legătura dintre media la învățătură și consumul de droguri ( sau un posibil consum de droguri – întrebările 4,10, 23)

relația dintre mediul familial din care provin tinerii și consumul de droguri ( întrebările 1, 2, 3, 23 )

comportamentul legat de un posibil consum de droguri ( întrebările 12, 13,21, 22,26,27)

Ipoteză de lucru

Din studiile facute anterior de renumiți cercetători, tinerii de liceu cad în mirajul consumului de droguri din curiozitate. Cu cât gradul de informare asupra efectelor și consecințelor consumului de droguri este mai mare cu atât curiozitatea scade, necunoscutul transformându-se în cunoscut, astfel dacă tinerii ar fi mai bine informați în ceea ce privește consumul, tentația încercării „măcar odată ” ar dispărea, tinerii ar alege să consume în cunoștință de cauză.

CAPITOLUL IV. METODOLOGIA CERCETĂRII

Pentru a afla punctul de vedere al tinerilor de liceu în ceea ce privește consumul de droguri, am făcut o anchetă în cadrul Colegiului Național Mihai Eminescu din Baia –Mare, aplicând un chestionar care cuprinde 28 de întrebări care fac referire la cunoștințele tinerilor despre tipurile de droguri, cunoștintele despre efectele și consecințele consumului de droguri, modul de procurare a acestora, locurile în care se consumă, atitudinea lor față de un posibil sau chiar consumul de droguri.

Tinerii au fost chestionați cu acordul tuturor părtilor implicate: elev, diriginte, directorul instituției ( aprobarea directorului instituției se află în rubrica „Anexe”).

Eșantionul este format din 56 de tineri din cadrul colegiului, cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani.

Pentru analiza datelor obținute în urma aplicării chestionarului am utilizat procedurile de analiză statistică prin programul computerizat S.P.S.S.

CAPITOLUL V . PREZENTAREA REZULTATELOR

Eșantionul este format din 56 de tineri elevi ai Colegiului Național Mihai Eminescu din Baia Mare. Dintre aceștia 33 sunt fete ( 58,9%) și 23 sunt băieți (41,1%).

(tabel 5.1)

( grafic 5.1)

De menționat că unele întrebări au răspunsuri multiple de aceea la total validat vor apărea un număr mai mare de respondenți fiind luate în considerare răspunsurile la întrebările multiple.

În urma chestionarului aplicat rezultă ca principalele tipuri de droguri pe care tinerii de liceu le cunosc sunt : marijuana – 26,4%, cocaină – 21,4%, heroină – 20%, canabis 10,7%, hașiș- 5,7%, etnobotanice-4,3%, ecstasy- 2,9%, LCD- 2,1%,alte droguri- 6,4% aceasta reieșind din intrebarea deschisă numărul 5 a chestionarului.

( grafic 5.2)

(tabel 5.2)

Ca principale surse de cunoaștere a drogurilor sunt amintite internetul și massmedia în proporție de 42,2%, apoi de la prieteni-34,8%, cărțile sau diferite pliante informative – 13%, profesorii și părinții fiind pe ultimele locuri, în ceea ce privește informația despre droguri.

(tabel 5.3)

( tabel 5.3)

(grafic 5.3)

Tinerii sunt de acord cu consumul de droguri într-un procent mic adică 7,1 % iar împotriva consumului 92,9%.

( tabel 5.4)

Ei consideră că statul nu ar trebui să legalizeze consumul de droguri în proporție de 85,7%, în timp ce 14,3% consideră că ar trebui ca drogurile să fie legalizate.

( tabel 5.5)

Din cunoștințele tinerilor chestionați despre locurile unde se consumă droguri cel mai frecvent, rezultă că în cluburi se consumă deobicei drogurile ( 40,8%) ,apoi la petreceri( 35,5%), urmate de locuințele prietenilor ( 15,8%), sau chiar acasă (2,6%), iar 5,3% dintre respondenți au spus alte locuri de consum cum ar fi cartierele mărginașe sau parcurile.

( tabel 5.6)

(grafic 5.4)

Într-un studiu făcut la nivel național ,despre consumul de droguri în rândul liceenilor , se evidențiază faptul că în club/ discotecă se consumă cel mai adesea droguri ( 68,33%).

Tinerii au fost întrebați dacă cunosc persoane care au consumat sau consumă droguri ( întrebarea 11) , surprinzător majoritatea 76,4% recunosc că cunosc persoane care consumă droguri( tabel 5.7),și că cel mai adesea s-au confruntat cu următoarele situatii: au văzut persoane drogate 55,6%, au văzut vânzându-se droguri 11,1%, iar în 4,8% din cazuri li s-a încercat să li se vândă droguri ( tabel 5.8).

( tabel 5.7)

(grafic 5.5)

( tabel 5.8)

Din totalul tinerilor chestionați 26,8% au recunoscut că li s-au oferit spre consum droguri ( vezi tabel 5.9), iar 16,1% ar accepta „macar odată” de curiozitate să consume ( vezi tabel 5.10).

( tabel 5.9)

( tabel 5.10)

Adolescenții chestionați sunt de părere că unii dintre ei consumă droguri din dorința de senzații tari 22%, datorită anturajului 21,4%, din curiozitate 19,6%, datorită problemelor personale 11,3%. Alte motive pentru care tinerii cred că unii adolescenți ar consuma droguri sunt problemele personale, nevoia de a ieși în evidență, probleme în familie, singurătatea sau plictiseala.

(grafic5.6)

( tabel 5.11 )

De remarcat faptul că într-o proporție destul de mare , tinerii știu că drogul creează dependență 27,7%, dăunează grav sănătății 21,3%, produce moarte15,6% , relaxează 12,1%, te face mai violent10,6%, îți dă încredere în tine 9,9%,în timp ce 2,8% cred că drogul îți dă putere de muncă.

( tabel 5.12)

( grafic 5.7)

Tinerii chestionați numesc ca locuri de procurare a drogurilor: de pe stradă 31,5%, din cluburi 24,1%, din cartiere 18,5%, de la prieteni 16,7%, de la școală 3,7%.

( tabel 5.13)

( grafic 5.8)

În ceea ce privește atitudinea tinerilor vizavi de consumul de droguri din partea unui prieten sau membru al familiei observăm că:

– în cazul în care un membru al familiei ar consuma droguri 42,9% dintre tinerii respondenți ar încerca să îi convingă să renunțe, 26,8% ar discuta cu cel în cauză, pentru a afla ce l-a determinat să consume și 23,2% i-ar sfătui să meargă la un medic sau un psiholog.

( tabel 5.14)

( grafic 5.9)

– în cazul în care un prieten apropiat ar consuma droguri , reacția tinerilor ar fi : de dezamăgire 43,4%, de șoc 26,4%, de milă și deopotrivă indiferență 11,3%, de dispreț 3,8%

( tabel 5.15)

( grafic5.10)

– dacă tinerii ar afla că prietenul cel mai bun consumă droguri ar crede că se autodistruge 29,1%, că este inconștient 20,9%, că anturajul este de vină 16,4%, că are necazuri 15,7 %, că i-ar putea pune și pe ei în pericol 7,5%.

( tabel 5.16 )

Pe tinerii chestionați i-ar determina să consume droguri într-o proporție de 50% curiozitatea, acesta fiind principalul factor motivant în luarea deciziei de a consuma droguri, urmat de supărare cu 25%, alte motive 14,3%, grupul de prieteni și atmosfera unei petreceri 5,4%.

( tabel 5.17)

( grafic 5.11)

Dacă tinerii ar avea o problemă legată de droguri, ar prefera să vorbească despre aceasta cu prietenii, fiind bine cunoscut faptul că la vârsta adolescenței grupul de prieteni este mai important decât familia, așadar tinerii chestionați s-ar destăinui în proporție de 39,3 % unui prieten sau coleg, părinților în proporție de 26,8%, unui psiholog 23,2% și în cele din urmă cu un preot ( 7,1%) sau medic( 3,6%).

( tabel 5.18)

( grafic 5.12)

Din totalul tinerilor de liceu chestionați doar 19,6% au recunoscut faptul că au consumat droguri, printre acestea fiind menționate marijuana, ecstasy, iarba, etnobotanicele, unii menționând ca droguri și tutunul și cafeaua.

( tabel 5.19)

Dintre cei care au recunoscut că au trăit experiența drogului 63,6% nu s-au simțit vinovați de ceea ce au făcut, iar 36,4% s-au simțit vinovați că au consumat.

( tabel 5.20)

Tinerii care au recunoscut că au consumat droguri fie ele legale sau ilegale, 33,3% au spus că nu au avut nici o problemă în urma consumului , 23,8% au spus că drogul i-a ajutat să se relaxeze, le-a indus o stare de bucurie 14,3%, le-a crescut puterea de muncă 14,3%, și doar 4,8 % au recunoscut că au făcut lucruri pe care apoi le-au regretat, au devenit mai supărăcioși și mai agresivi și s-au simțit rău atunci când nu au avut la dispoziție drogul.

( tabel 5.21)

( grafic 5.13)

Doar 27,3% din tinerii care consumă consideră că au nevoie de ajutor pentru a renunța, și au solicitat ajutor pentru a scăpa de viciu, în timp ce 72,7% se cred stăpâni pe situație și pot oricând renunța( vezi tabel 5.22; tabel 5.23).

(tabel 5.22)

( tabel 5.23)

Despre problema tinerilor legată de consumul de droguri, aceștia au preferat să discute cu prietenii sau un coleg 72,7 % abia apoi cu părinții 27,3%.

( tabel 5.24)

( grafic 5.14)

Tinerii chestionați ,care au recunoscut că au trăit experiența drogurilor, au note peste medie la învățătură, ceea ce ne evidențiază faptul că nu lipsa de educație este cea care influențează consumul ci mai degrabă teribilismul specific vârstei.

( grafic 5.15)

Relația dintre mediul familial din care provin tinerii și consumul de droguri:

– tinerii chestionați au o relație bună spre foarte bună cu părinții lor, binențeles există și mici excepții, după cum reiese și din graficul 5.16

( graficul 5.16)

– tinerii care au recunoscut că au consumat droguri , au în general o relație mai bună cu mama, decât cu tatăl, 36,4% se înțeleg rău cu tatal, în timp ce doar 9,1% afirmă că au o relație rea cu mama.

( graficul 5.17)

CAPITOLUL VI. INTERPRETAREA REZULTATELOR.CONCLUZII

Tinerii aleși pentru a face parte din studiul de caz „Cercetare empirică privind consumul de droguri în rândul tinerilor de liceu”, sunt elevi ai Colegiului Național „ Mihai Eminescu” din Baia Mare, cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani. Eșantionul chestionat este format din 56 de tineri liceeni, dintre care 58,9 % fete și 41,1% băieți.

Atitudinea generală a tinerilor față de problema consumului de droguri este în general una de respingere, astfel 92 % dezaprobă consumul de droguri și 85,7 % consideră că statul nu trebuie să legalizeze consumul de droguri.

Tinerii sunt informați despre droguri în principal cu ajutorul internetului și mass-media ( 42,6%) sau află de la prieteni ( 34,8%). De remarcat faptul că deși majoritatea ( 80,4%) dintre tineri au spus că nu consumă droguri, totuși 76,4% cunosc persoane care consumă droguri, iar 26,8% au spus că li s-au oferit spre consum droguri, totuși 16,1% dintre tineri ar încerca „ măcar odată” din curiozitate experiența drogului ( vezi graficele 5.5 , 5.11, tabelele 5.8 , 5.10).

Rezultatele chestionarului evidențiază faptul că tinerii cred că principalele cauze ale consumului de droguri este dorința de senzații tari și anturajul ( vezi grafic 5.6), iar în ceea ce privește cunoștințele tinerilor despre efectele consumului de droguri, ei cunosc că creează dependență, că dăunează grav sănătății și că produce moartea ( vezi grafic 5.7).

Tinerii cunosc ca și principale denumiri ale substanțelor psihoactive cum ar fi : marijuana, cocaina, heroina, canabisul, hașișul, etnobotanicele, ecstasy, LCD, iar ca locuri de procurare sunt menționate strada ( în cartierele marginașe) și cluburile ( vezi grafic 5.8).

Dacă tinerii ar fi puși în situația în care un membru al familiei ar consuma droguri, aceștia ar încerca să-i convingă să renunțe ( vezi grafic 5.9), iar principalul sentiment dacă ar afla că un apropiat ( prieten, coleg) ar consuma droguri, este cel de dezamăgire ( vezi grafic 5.10) , ar crede că se autodistruge, că este un inconștient.

De remarcat că 23,2% dintre tineri și-ar îndruma membrul familiei care consumă să apeleze la un ajutor specializat medic sau psiholog, totuși dacă ei înșiși ar avea o problemă legată de droguri ar prefera să se destăinuie prietenilor ( 39,3%) , fiind binecunoscut faptul că la vârsta adolescenței, grupul de prieteni este mai important decât familia ( vezi grafic 5.12).

Ca și locații în care tinerii spun că se consumă droguri sunt amintite cluburile și petrecerile. Cunoașterea locurilor unde se consumă droguri este extrem de folositoare pentru organele implicate în prevenirea consumului de droguri, pentru informarea părinților asupra acestor locuri cu potențial de risc în consumul de droguri, pentru evitarea acestor locuri, evitarea petrecerilor unde se cunoaște că sunt și consumatori.

Prevenția , informarea este binevenită și în cadrul cartierelor, chiar și pe stradă unde tinerii au mentionat că este unul din locurile de procurare a drogurilor .

Datorită faptului că cercetările făcute în diferite orașe ale țării pe această temă evidențiază faptul că adolescenții preferă să discute despre problema legată de droguri cu cei de-o seamă cu ei, egali lor, adică cu prietenii , așadar ar trebui ca pe lângă informare trebuie și formarea de tineri care să știe să-și sfătuiască colegii sau prietenii despre riscurile consumului, efectele și consecintele consumului de droguri.

Dintre tinerii chestionați doar 19,6% au recunoscut că au consumat droguri, menționând ca droguri utilizate: marijuana, ecstasy, iarba, etnobotanicele, tutunul și cafeaua. Dintre aceștia doar 36,4% s-au simțit vinovați că au consumat ( vezi tabel 5.20), iar 33,3% au spus că nu au avut nici o problemă în urma consumului, alții au spus că drogul ia ajutat să se relaxeze, le-a indus o stare de bucurie, le-a crescut puterea de muncă și doar o mică parte dintre ei au recunoscut că au făcut lucruri pe care apoi le-au regretat sau că s-au simțit rău când nu au avut drogul la îndemână pentru consum.

Tinerii care au recunoscut că au trăit experiența drogului, se simt stăpâni pe situație, cred că pot renunța oricând la viciu și doar 27,3% cred că au nevoie de un ajutor pentru problema legată de droguri. Tinerii care au consumat au o relație familială mai bună cu mama decât cu tatăl ( vezi graficul 5.17).

G. Ferreol a făcut un studiu în urma căruia a constatat că principalul factor extern indicat de tineri ca fiind favorabil consumului de droguri este grupul de prieteni , ei fiind cei de la care aceștia procură drogurile, acest obicei deosebindu-i de ceilalți.

Tinerii de liceu sunt la vârsta la care influența grupului de prieteni este majoră, ei sunt vulnerabili, se simt izolați, neacceptați și caută să se integreze , să facă parte din diferite grupuri, influența acestor grupuri este mare când tinerilor le lipsește orientarea și afecțiunea părintească, a familiei .

Deoarece tinerii chestionați provin din cadrul unei instituții școlare, s-ar putea ca răspunsurile tinerilor la chestionar să fie condiționate de statutul lor de elev, adică au dat răspunsuri „ cuminți” pentru a nu fi etichetați sau marginalizați.

Oricum răspunsurile tinerilor au oferit informații utile despre gradul de informare al tinerilor despre tipurile de droguri, despre locurile cunoscute de aceștia drept locuri de consum, surse de procurare, ceea ce cunosc ei despre efectele consumului de droguri.

Dacă tinerii au început să consume droguri, este important ca tratamentul pentru renunțarea la consum să înceapă înainte de instalarea dependenței. Pentru bune rezultate trebuie găsită motivația, pentru a controla dorința de a consuma.

Se impun activități de informare și prevenire a consumului de droguri în special în locurile în care tinerii își petrec timpul liber, extrașcolar, in cartiere, mediatizarea acțiunilor preventive. Stimularea tinerilor în dobândirea de abilități și comportamente de protecție: rezistență în fața curiozității, empatie, abilități de interacțiune cu cei din jur, rezolvarea conflictelor pe cale pașnică, dezvoltarea stimei de sine a tinerilor.

Evidențierea în rândul tinerilor , a rolului important al specialiștiolor, psihologi, medici, consilieri școlari, în prevenirea și combaterea consumului de droguri.

Bibliografie

C. Cărăușu,2004,Drogurile: aspecte juridice și psihosociale, Editura Mirton, Timișoara

Arthur W. Blume,2011, Consumul și dependența de droguri, Editura Polirom

Gilles Ferreol , 2000,Adolescenții și toxicomania, Editura Polirom

Abraham Pavel (coord.),2007, Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenților și tinerilor, Editura Detectiv, București

Rășcanu Ruxandra, Zivari Mirela,2002 Psihologie și psihopatologie în dependența de drog, Editura Ars Docendi, București

Rășcanu Ruxandra,1999, „Neuropsihofiziologia devianței la adolescenți și tineri ”, București, Editura Actami

http://www.academia.edu/6296647/2_Curs_ADICTII

www.revista-informare.ro

Crețu T. ,2001, Adolescența și contextul său de dezvoltare, București, Editura Credis

Bibliografie

C. Cărăușu,2004,Drogurile: aspecte juridice și psihosociale, Editura Mirton, Timișoara

Arthur W. Blume,2011, Consumul și dependența de droguri, Editura Polirom

Gilles Ferreol , 2000,Adolescenții și toxicomania, Editura Polirom

Abraham Pavel (coord.),2007, Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenților și tinerilor, Editura Detectiv, București

Rășcanu Ruxandra, Zivari Mirela,2002 Psihologie și psihopatologie în dependența de drog, Editura Ars Docendi, București

Rășcanu Ruxandra,1999, „Neuropsihofiziologia devianței la adolescenți și tineri ”, București, Editura Actami

http://www.academia.edu/6296647/2_Curs_ADICTII

www.revista-informare.ro

Crețu T. ,2001, Adolescența și contextul său de dezvoltare, București, Editura Credis