(VULNERABILITATEA LA STRES vs REZILIENȚA) [604370]

1
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
„CAROL DAVILA” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MEDICINĂ – SPECIALITATEA PSIHOLOGIE MEDICALĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

SURSE DE DISTRES PROFESIONAL ȘI PARTICULARITĂȚI DE
TEREN PSIHIC LA PERSONALUL MEDICAL ATI
(VULNERABILITATEA LA STRES vs REZILIENȚA)

– Rezumatul Lucrării –

Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. Ioan -Bradu IAMANDESCU
Absolvent: [anonimizat]. Rodica Eugenia SȊRGHIE

București 2017

2
Lucrarea de față, propusă ca teză de doctorat, se înscrie în aria de studiu a influenței
condițiilor de muncă din activitatea unor categorii profesionale din sfera medicală, asupra
sanatății psihice și somatice.
Ȋncercând să valorific experiența profesională personală din specialitatea ATI, am
încercat să evaluez severitatea stresului psihic p rofesional din acest domeniu, prin compararea
prezenței unor factori ocupaționali, cu rol de stresori, versus existența unor factori de
rezistență antidistres( reziliența și bunăstarea psihologică – PWB), care se opun efectelor
negative ale distreslui ocup ațional.
Ȋn urma prelucării rezultatelor studiului am încercat să propun un algoritm de
recuperare pentru personalul ATI în scopul păstrării unui bun randament profesional al
acestora, ca și a unei stări optime de sănătate fizică(somatică) și psihologică.
Partea I a lucrării, cons acrată datelor din literatura , care au servit ca fundament
teoretic pentru elaborarea studiului de față, a cuprins :
-O prezentare generală – într-un capitol introductiv – a condițiilor psihosociale de muncă
specifice unităților di n ATI, inclusiv prezentarea unor date referitoare la SBO, ce reprezintă
una dintre cele mai severe afectări psihosomatice a personalului din unitățile ATI.
-Definirea stresului psihic , caracterele generale și influențele asupra sănătății.
-Mecanismele de coping și strategiile antidistres , precum și un mare capitol consacrat
vulnerabilității la distres și cuprinzând prezentarea unor componente majore, precum
anxietatea și depresia.
-Stresul ocupațional/profesional a fost analizat prin prisma unor cauze specifice, în afara
stresului de suprasolicitare, prezent și în alte categorii etiologice de stres.
-Au fost analizate, de asemeni, anumite sindroame specifice stresului ocupațional
precum ”Enbliterment -posttraumatic -stres”(Sensky),Chronic -psycho -social –
stress,work(Siegrist).
-Sindromului Burnout(SBO ) i-a fost consacrat un capitol larg, cuprinzând :definiția, factorii
etiologici majori, tulburările generate în plan psiho -comportamental(cele 3 scale ale
chestionarului Maslach) și consecințele asupra sănătății .Tratamentul SBO ,conform datelor
din literatură, axat pe eliminarea factorilor favorizanți pentru persistența și agravarea SBO,
dar și prezentarea unor conduite preventive, menite să scadă frecvența și intensitat ea acestui
sindrom;
Ultima parte a sistematizării datelor din literatură a fost consacrată evaluării resurselor
psihologice capabile să protejeze personalul ATI de efectele distresului profesional. Aceste
resurse psihologice sunt reprezentate de :
 Rezilien ța, insistându -se asupra trăsăturilor imunogene de personalitate și comunicării
interpersonale cu efect cathartic și informațional;

3
 Mijloacele de relaxare , ca parte importantă a unui stil de viață sănătos(s -au fă cut
referiri la rolul pozitiv jucat de audie rea muzicii preferate, folosirea sau procurarea
surselor de umor și activitatea fizică);
 Bunăstarea Psihologică , formă de traducere în română a conceptului psychological
wellbeing(PWB), a cărei utilizare la baza intervenției psihologice a fost acreditată de
Fava, sub forma unei noi metode de psihoterapie, PWB Therapy, soldată deja cu
câteva succese în domenii importante ale psihosomaticii . Prezentarea acestei terapii de
dată foarte r ecentă fost facuta în in tentia de a propune aplicarea ei la personalul A TI
– in special a acelora care sunt afectați considerabil de stresul / distresul ocupațional
și mai ales de SBO.
Ȋn finalul prezentării datelor din literatură am încercat să conturez un ansamblu de
principii de abordare psihologică de esență profilactică , posibil a fi inclus într -un stil de
viață salutogen, și bazat pe sinteza măsurilor de acest fel propuse de Iamandescu(oct, 2016) în
revista Practica Terapeutică. Aceste măsuri cuprind:
– Propunerile Verei Birkenbihl referitoare la modelul sau al energiei d e stres –
asigurarea raportului optim dintre nivelul aspirațiilor și cel al posibilitatilor ( Kurt
Lewin) și al celor trei nevoi psihologice fundamentale – de afiliere, securitate
emoțională, noutatea experientei( Linton) – încorporate de Iamandescu în concepul de
Bastion Antidistres ;
– Cele 6 dimensiuni ale PWB desemnate de Carol Ryff – autonomia, controlul
mediului, dezvoltarea personală, relații sociale pozitive, scop în viață bine definit și
încredere în sine(autostima crescută) ;
Am propus, de asemenea, pe baza asimilării datelor din literatură, ca și a propriilor
observații din cadrul activității ATI : un examen psihologic efectuat noilor încadrați în
secțiile de ATI, și aplicarea unor măsuri organizatorice dintre cele pe care speram să le
desprindem din rezulatele studiului.
Partea II ,consacrata cercetarii, a cuprins :
1. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetării
Cercetarea a avut ca scop îmbunătățirea condițiilor profesionale – de ordin
organizațional și psihosocial – de desfășurare a activității personalului ATI(medici și asistenți
medicali). Acest deziderat este legat de alegerea temei care s -a făcut în urma constatărilor
generate de da tele din literatura de specialitate referitoare la creșterea alarmantă a gradului
de îmbolnavire a medicilor și cadrelor medicale care lucrează în secțiile ATI.
Obiective teoretice
1. Evidențierea factorilor de risc pentru stresul ocupațional la personalul ATI(medici și
asistenți medicali), a condițiilor de desfășurare a activității în ATI, în scopul reducerii
stresului ocupațional și, implicit, profilaxiei sindromului burn -out(SBO).

4
2. Decelarea semnelor de instalare la personalul ATI a SBO, în d iversele sale stadii, cu
raportarea la alte specialități medicale din țara noastră.
3. Studiul nivelului rezilienței și starii de Well Being la personalul ATI, ca premiză
profilactică a protecției față de stresul ocupațional și a SBO.
4. Realizarea unui pr ofil de risc profesional pentru personalul ATI, a cărui conștientizare să
permită viitorilor specialiști ATI – dar și factorilor manageriali – să adopte măsuri de evitare
sau reducere a stresului ocupațional cu urmările sale nefaste asupra sănătății fizic e și psihice a
personalui ATI, inclusiv asupra inserției sociale și randamentului profesional.
Obiective practice
1. Cunoașterea, pe baza răspunsurilor la chestionarul inspirat din viața profesională a
personalului ATI, a condițiilor concrete de activita te zilnică – începând cu organizarea și
condițiile de desfășurare a muncii în secțiile ATI, continuând cu problemele
psihologice(suprasolicitare cognitivă, afectivă, motivațională și volițională) și terminând cu
insuficienta aplicare a măsurilor de recup erare menite să prevină consecințele nefavorabile
ale stresului ocupațional.
2. Conștientizarea de către înșiși subiecții acestei cercetări a propriilor riscuri și veritabile
pericole – de ordin psihologic, dar și de ordin patologic(mental și somatic) – la care îi expune
munca lor epuizantă, ignorând o serie de obstacole derivate din condițiile dificile de mu ncă
și pe care -odata cu comple tarea chestionarelor primite – încep să le ințeleagă.

3. Propunerea – în baza rezultatelor obținute – a unei strat egii antidistres la personalul ATI,
cuplată cu o serie de măsuri organizatorice, menite să suprime unele condiții nefavorabile de
muncă ce parazitează o activitate extrem de solicitantă – program epuizant, recompense
materiale – și uneori chiar morale – insuficiente etc.
2. Ipotezele cercetării
Ipoteza 1.
Scorurile obținute la scale EE (epuizarea emoțională) al chestionarului burnout vor fi
mai mari la lotul personalului ATI – medici și asistenți – decât la loturile celorlalte specialități
medicale, atestând severitatea mai mare a simptomelor SBO (sindromul burnout) .
Ipoteza 2.
Scorurile obținute la scale DP (depersonalizare) al chestionarului burnout vor fi mai
mari la lotul personalului ATI – medici și asistenți – decât la loturile celorlalte specialități
medicale
Ipoteza 3.
Dintre medicii ATI vor fi mai afectați rezidenții decât medicii specialiști și prim ari.

5
Ipoteza 4.
Asistenții medicali din ATI vor avea scoruri mai mici, la scalele: a) EE și b) DP –
decât medicii ATI, dar mai mari decât asistenții medicali din lotul celorlalte specialități
medicale.
Ipoteza 5.
Reziliența este mai scăzută la personalul ATI(medici și asistenți medicali), la care s -au
înregistrat creșteri semnificative ale scalelor: a) EE si b) DP – ale chestionarului Maslach.
Ipoteza 6.
Reziliența este mai crescută la personalul ATI cu scoruri mici la scalele Epuizare
Emoțion ală și Depersonalizare( Maslach), dar având vârste și vechime mai mari, ceea ce ar
putea sugera faptul că subiecții care activează îndelungat într – o secție de ATI – și nu sunt
afectați de apariția SBO – ar putea avea un nivel crescut al rezilienței, facto r de rezistență la
stresul profesional.
Ipoteza 7.
Personalul medical care lucrează în unități ATI din mediul privat vor avea scoruri mai
mici la scalele: a) EE și b)DP – Maslach decât cel din spitalele de stat în virtutea faptului că
beneficiază de con diții mai favorabile de muncă(program mai puțin încă rcat și salarizare mai
bună).
Ipoteza 8.
Scorurile scalei Well Being vor fi cel mai mult reduse la medicii ATI și cele mai mari
la lotul de asistenți din celelalte specialități.
Ipoteza 9.
Scorurile sc alei Well Being vor fi cele mai mari la medicii ATI cu scoruri mici la
scalele Maslach: a) EE, b) DP și c) scoruri m ari la PA(împlinire profesională) .
Ipoteza 10.
Stima de sine a medicilor ATI este mai redusă cel puțin la una din primele 2 scale(EE
și DP) la care se înregistrează scoruri mari.
Ipoteza 11.
Scorurile obținute la chestionarul general autoconceput referitor la stresorii
profesionali vor fi, în marea lor majoritate, mai mari(defavorabile ) la lotul de personal
medical ATI decât a) la lotul me dicilor de alte specialități dar și decât b)lotul asistenților
medicali ATI
Ipoteza 12.
Apelul la consumul de a) tutun, b) cafea, c) alcool este semnificativ mai crescut la
medicii și asistentele ATI decât la medicii lotului de alte specialități medicale (excluzând
chirurgii).
Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor și a prelucrării statistice, oferă și
alte informații / concluzii interesante, utile cercetării noastre.

6
3.Metodologia cercetării
Design
S-a pornit de la premisa generală a studiului care consideră că distresul
profesional(ocupațional), apărut la personal ATI în cursul activității profesionale și care – în
timp – poate conduce la apariția SBO, ar putea fi contrabalansat de existența unei re ziliențe
crescute a medicilor și asistentelor din aceste secții, dar și de aplicarea unor măsuri de
recuperare în mediul extraprofesional(uneori, chiar și în mediul profesiona l).
Din acest motiv, s -a decis ca lotul de cercetare(proband) să fie supus – la fel ca și lotul
de control, format din medici de alte specialități – la aplicarea unor chestionare capabile să
evidențieze apariția stadiilor SBO(chestionarul Maslach), posibila scădere a stimei de
sine(datorată scăderii performanțelor profesionale sub efec tul stresului
profesional)(chestionarul Rosenberg) și, mai ales, condițiile concrete ale activității zilnice de
pe secție cuprinzând analiza dificultățior de ordin organizatoric(program, deficiențe de dotare
etc), psihologic și social(chestionarul personal autoconceput – Condiții Muncă ATI).
Ȋn acelasi timp, s -a intenționat și aprecierea gradului de rezilență și de Well Being,
ambele fiind expresia unor resurse antidistres ale subiecților studiului.
După obținerea răspunsurilor furnizate de subiecți, s -a trecut la analizarea și prelucrarea
statistică a scorurilor obținute, prin aplicarea programului SPSS 19, focalizat pe analiza
diferențelor( semnificative) dintre mediile obținute de cele 4 subgrupe(2 ATI – medici și
asistenți, 2 lotul de control – alte s pecialități, – medici și asistenți) în raport cu scorul obținut
de întreg lotul de subiecți la fiecare dintre scalele chestionarului Maslach, dar și la celelalte
instrumente utilizate (Reziliența, Well Being, Stima de sine).
S-au luat de asemenea în consid erare variabile precum: sexul, vechimea în activitate,
specialitatea etc.
Instrumente utilizate
Toți participanții la studiu au primit – fișa destinată datelor demografice și antecedente
patologice personale și heredocolaterale(boli fizice și psihice).
1.Chestionar general autoconceput – de stresori profesionali(condi ții de muncă ATI) –
consacrat autoevaluaării principalelor dificultăți pe care le întâmpină zilnic în activitatea
profesională(legată de condițiile de muncă, inclusiv momente de maximă inten sitate – fizică și
psihică -), precum și cuantificarea consumului de energizante(cafea, tutun, alcool – acesta din
urmă în timpul liber imediat urmă tor serviciului).
2. Inventarul de burnout Maslach ( Maslach Burnout Inventory – versiunea actuala),
evaluea ză tulburările care apar cel mai frecvent la personalui ATI – și din acest motiv – a
constituit nucleul acestei cercetări.
Fiind extrem de specific pentru activititatea celor care lucrează în unități ATI acest
chestionar oferă posibilitatea unui diagnosti c precoce al “intrării” în SBO și posibilitatea unei

7
corijări mai rapide – uneori chiar și numai prin consiliere pihologică – a devierilor de la
normalitate.
Cele trei scale ale testului au fost descrise în partea consacrata datelor din literatură.
Referitor la versiunea recentă a chesti onarului vom menționa numai numă rul de itemi
pentru fiecare scală:
– EE( epuizare emoțională) – 8 itemi;
– DP( depersonalizare) – 5 itemi;
– PA( împlinire personală) – 9 itemi.
3. Chestionarul de stimă de sine R osenberg are 21 itemi și se referă la autostima subiecților
în confruntarea lor valorică pe scara socială. Ȋn cazul personalului ATI, se presupune, la
începutul intrării în profesie, existența unui nivel crescut datorită prestigiului profesiei.
Deperson alizarea(stadiul 2) și, mai ales, scăderea performanțelor din stadiul 3 al SBO ar putea
contribui sensibil la scădea stimei de sine a anesteziștilor în raport cu alți specialiș ti care
întâmpină dificultăți mai mici în exercitarea activității lor profesion ale zilnice.
4. Scala de Reziliență
Reziliența este considerată o șansă potențială a personalului ATI, ca și de alte specialități,
pentru evitarea/contrabalansarea stresului profesional și a fost investigată cu ajutorul Scalei
Wagnell Young care cuprin de 15 itemi referitor la atitudinea optimistă, de încredere în
propriile posibilități și la rezistența subiecților față de adversitățile vieții.
Referitor la reziliență – ca factor tampon față de stresul ocupațional apă rut la
personalul ATI – ea ar pute a să confere o protecție față de instalarea, severitatea stresului, și
față de efectele negative ale acestuia, în plan psihologic și somatic.
Interesează diferitele niveluri ale rezilienței în funcție de variabilele demografice și
psihologice, dar și de c ondițiile dificile de muncă ale personalului ATI(medici și cadre medii),
versus medicii și asistenții medicali din celelalte specialități.
Nivelul rezilienței constituie un factor important de prognostic pentru evoluția
sănătății mentale și somatice a pers onalului medico -sanitar având implicații și în creșterea
imunității, efect capabil să împiedice apariția SBO.
5. Scala de Well Being
Scala de Well Being a fost construită în urma analizării literaturii de specialitate și
aplicată pe un lot de control forma t din 30 de subiecți aleși aleator. Aceasta a fost ajustată în
urma calculării coeficientului de consistență internă alpha al lui Cronbach, până la obținerea
unei valori > 0,7, respectiv 0,713 care arată concordanța între itemii scalei și faptul că aceșt ia
măsoară același lucru.
Scala conține 8 itemi care se referă la două variabile psihologice: una
dispozițională(stare de bine, de încredere, optimism versus indispoziție, îngrijorare,

8
pesimism) și cealal tă ”somatică tensională”, care mă soară starea de încordare,
crispare(echivalentă cu un nivel crescut de distres) versus celei de relaxare.
Fiecare întrebare având 5 grade de răspuns, se poate presupune un grad acceptabil de
fiabilitate. Scorurile obținute constituie, de fapt, un instantaneu al evoluției personale
biopsihosociale a subiecților analizați, pe parcursul ultimelor 6 săptămâni, și constituie o
posibilă dovadă a unui echilibru psihologic ca rezultat al unei existențe echilibrate, bogată în
realizări personale, dar și bazate pe o sănătate fizică și psihică mulțumitoare. Rezultatele
interesează, în primul rând, personalul ATI în raport cu alte specialități medicale .
Posibilele afectări ale stării de well being ar putea avea explicații în afara activității
profesionale, dar numai un nivel apropiat de normalitate ar putea fi dovada unei relative
“imunități” față de stresul ocupațional frecvent întâlnit în activitatea unităților ATI.
4.REZULTATE ȘI DISCUȚIA REZULTATELOR
1. Caracteristicile lotului de subiecți testat
Pentru realizarea studiului prezent am utilizat u n lot de 300 de subiecți testați :adulți,
medici cu vârste cuprinse între 22 și 72 de ani de diverse specialități, având o vechime în
muncă cuprinsă între unul si 43 de ani.
Testele au fost aplicate în 11 spitale bucureștene, dintre car e 8 de stat și 3 cu caracter
privat, și într -o altă clasificare, 5 multidisciplinare și 6 monodisciplinare. Prezentăm în
continuare tabelul cu datele de statistică descriptivă privind vârsta subiecților.În ceea ce
privește sexul subiecților, , 69,7% dintre aceștia sunt femei, iar ,3 0,3% bărbați -așa cum se
poate vedea în Figura 1.
.

Subiecții incluși în cercetare au fost împărțiți în mai multe categorii pentru a putea
analiza diferențele obținute la anumite variabile supuse studiului:
 după nivelul studiilor, avem două categorii de subiecți: medici(ATI, alte specialități) și
asistenți medicali(ATI, alte sp ecialități), conform tabelului 1 :
30,3%
69,7%
Figura 1. Distribuția subiecților în funcție de sex

9
Tabel 1 . Tabel cu date de statistică des criptivă privind nivclul studiilor subiecților

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid medici ATI 75 25,0 25,0 25,0
medici alte specialități 75 25,0 25,0 50,0
asistenți medicali ATI 75 25,0 25,0 75,0
asistenți medicali alte
specialități 75 25,0 25,0 100,0
Total 300 100,0 100,0

 după specialitate, subiecții pot fi împărțiți în 17 categorii(Tabel 2, Figura 2):
Tabel 2. Tabel cu date de statistică descriptivă privind specialitatea
subiecților

Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid ATI 150 50,0 50,0 50,0
OG 26 8,7 8,7 58,7
BI 21 7,0 7,0 65,7
MI 2 ,7 ,7 66,3
CHIR G 8 2,7 2,7 69,0
CHIR PL 7 2,3 2,3 71,3
CHIR
PED 24 8,0 8,0 79,3
ORTO 10 3,3 3,3 82,7
PN 2 ,7 ,7 83,3
MF 7 2,3 2,3 85,7
STOMA 1 ,3 ,3 86,0
RECUP 1 ,3 ,3 86,3
PED 32 10,7 10,7 97,0
PSIH 1 ,3 ,3 97,3
ORL 5 1,7 1,7 99,0
OFT 1 ,3 ,3 99,3
NCH 2 ,7 ,7 100,0
Total 300 100,0 100,0

10

 după angajator, avem cadre medicale angajate la stat sau în mediul privat( Figura 3):

Figura 3 . Distribuția subiecților în funcție de angajator
25% 75% Figura 2. Distribuția subiecților în funcție de specialitate

11

 după vârstă și vechime în muncă, avem două categorii: juniori și seniori, după cum
urmează (Figura 4):

 după starea civilă, avem următoarele categorii( Figura 5):

Figura 4 . Distribuția subiecților în funcție de vârstă și vechime în muncă
60,7% 39,3%
Figura 5 . Distribuția subiecților în funcție de starea civilă

12
După specialități chirurgicale, respectiv nechirurgicale (Figura 6):

5. Confirmarea ipotezelelor cercetă rii si di scuții asupra
semnificaț iei lor
Ipoteza 1 Se confirma faptul ca scorurile obț inute la scale EE al chestionarului burnout vor fi
mai mari la lotul pe rsonalului ATI -medici si asistenț i- decât la loturile celo rlalte specialită ți
medicale , atestâ nd severitatea mai mare a simptomelor SBO .Rezultă din adm iterea acestei
ipotez e că personalul ATI se confruntă cu stresori de mare intensitate si frecvență ( analizati
în partea teoretică a lucră rii) care acționează la nivelul cognitiv ș i mai ales afectiv al
personalului acestei specialităț i.
Chiar dacă afectarea randamentului profesional,scala PA, a fost mai redusă –ca
frecvență – la toate loturile ,î n raport cu procentele cre scute la scalele EE si DP, ea s -a
manifestat semnificativ mai mult l a lotul medicilor ATI. Era de așteptat ca scăderea
performanț elor profesionale să apară mai tâ rziu deoarece responsabilitatea actului profesional
mobilizează toate resursele personale ,în special voliționale , fapt ce reprezintă ,totuși,o sursă
de amplificare a stresului ocupaț ional.
Constatările de față ar putea a vea drept consecinț e asupra m odului de consiliere
psihologică , dar ș i asupra psihoterapiei aplicate acelora cu scoruri crescute la scal a EE, in
sensul unei reechilibrări în plan emoț ional prin apelul la formarea unei gândiri pozitive și
acompaniată ,în p lanul practic al recuperăr ii, prin utilizarea umorului, ieșirilor in natură ( chiar
și un simplu parc ) împreună cu familia sau prietenii.
Figura 6 . Distribuția subiecților în funcție de specialitățile
chirurgicale/nechirurgicale

13
De asemenea trebuie modificată impresionabilitatea crescută a unora dintre medici și
asistente ,în special debutanții în profesie, față de situațiile dramatice în care se găsesc mulți
dintre pacienț i mai ales față de cazurile letale.
Ipoteza 2 Se confirmă faptul că scorurile obț inute la scale DP al chestionarului burnout vor fi
mai mari la lotul personalului ATI -medici ș i asistenti – decât la loturile celorlalte specialități
medicale. Creș terea scoru rilor la scala DP, î n mod sem nificativ la personalul ATI față de
personalul altor specialitati, ne sugerează că atingerea personalitații anesteziștilor, devine mai
severă, alterând fața umana a profesiei deși este un răspuns adaptativ față de intensitatea
distresului profesional. Întradevăr, aceasta î mpietrire a sufletului generează cinism și
atitudini de autoprotecție care – după un examen de conștiință ajung să dezvolte dezamăgiri
profunde, capabile să închidă un cerc v icios al stresului psihic – inițial este generat de
contactul cu problemele emoționale specifice profesiei și , în final, cu recunoașterea
abandonă rii unor idei generoase prezente la intrare in profesie.
Ipoteza 3 Se confirmă faptul că dintr e medicii ATI vor fi mai afectați rezidenții decâ t medicii
specialiști ș i primari.Co nfirmarea acestei ipoteze obligă la protejarea rezidenților – în special
în plan em oțional – din prime le clipe ale inceperii activității l or în secțiile ATI.Un rol esențial
îl joac a seniorii care vor avea obligația morală de a-i acomoda, folosind mult tact, cu impactul
adeseori bru tal nu numai cu un ritm de muncă epuizant -căruia tinerețea rezidenților îi ajută
să-i facă față cu succes – ci și cu ineditul contactelo r, pasagere , dar multiplicate în cursul
aceleiași zile ș i deasemeni cu variate situaț ii dramatice.
Prin exemplul lor personal – de depășire a acestor dificultăți – medicii cu experiență,
neatinși de SBO, pot oferi sfaturi și sprijin emoțional capabile să întărească rezistența
psihologică a rezidenților, protejâ ndu-i astfel de contractarea SBO.
Ipoteza 4 Se confirmă faptul că asistenț ii medicali din ATI vor avea scoruri mai mici, la
scalele a) EE si b) DP decâ t medicii ATI , dar mai mari decât asistenț ii medicali din lotul
celorlalte specialitaț i medicale .Acest rezul tate anticipate de noi sunt explicate , în primul rând
prin faptul că solicitarea emoțională și cognitivă a medicilor este mult sporită deoarece ei
trebuie să intervină – succesiv sau conc omitent – ca la un simultan de șah î n rezolvarea mai
multor cazuri, adesea ș i în consulturi solicitate de alte secț ii ale spitalului.
Considerăm , totuși că cel puțin la fel de importantă este uriașa resposabilitate ce apasă
pe umerii per sonalului medical, mai in cazurile care prezinta risc vital .
Ipoteza 5 Se confirmă faptul că reziliența este mai scăzută la pe rsonalul ATI (medici si
asistenț i medicali ), la care s -au inregistrat creș teri semnificative ale scalelor a) EE si b) DP
ale chest ionarului Maslach.Conf irmarea acestei ipoteze prezintă un interes cu totul special
deoarece , chiar la alegerea subiectului tezei de doctorat am anticipat ca eșecurile adaptării
unei părț i destul de mar i a personalului ATI (circa jumătate , în cerceterea noastră ), ar fi putut
conduce la explicații menite să considere că , î n exercitare a acestei profesii, este inevitabilă
instalarea unor stresuri ocupaț ionale soldate adesea cu SBO și cu o patologie psihosomatica și
psihiatrica , avâ nd un rol catastrofal asu pra sănătății și carierei acestor profesioniști.Ar putea
să pară paradoxal să atribuim un rol major aproape exclusiv rezilienței scăzute a celor afec tați

14
de stresul ocupațional din unitatile ATI, fără să luăm în considerație numeroșii factori
organizaționa li și psihosociali ce supun profesioniștii la presiune bio -psihologică extremă .
Desigur, o acț iune corectoare asupra acestui complex de factori nocivi este obligatorie
dar vulner abilitatea la distres , prezentă la mulți dintre tinerii medici, ca ș i consumul energiei
de stres pe parcursul unei pregătiri universitare î ndelungate -constitui e o serioasă predispoziție
pentru un insucces în adaptarea lor la rigorile și mai ales suprasolicită rile din activitatea de
anestezist.
Corectarea acestei vulnerabi litați la stres este totusi posibilă ș i obligator ie chiar de la
debutul activitații în ATI – așa cum am mai propus prin testarea psihologică și consilierea
psihologică a rezidenților admiși î n ATI.
În cazurile cu risc crescut, apelul la psihoterapia adecva tă tulburărilor afective în
special promite o protecție eficientă antidistres mai ales față de instalarea SBO.
Ipoteza 6 Se confirmă faptul că rezilienț a este mai crescută la personalul ATI cu scoruri mici
la scalele Epuizare Emotionala si D epersonalizare( Maslach) dar având vârste ș i vechime mai
mari, ceea ce ar putea sugera faptul că subiecț ii care a ctivează îndelungat într – o secție de ATI
-și nu sunt afectați de apariț ia SBO – ar putea av ea un nivel crescut al rezilienței ,ca factor de
rezistență la stre sul profesional.De asemenea confirmarea a cestei ipoteze nu este
surprinzătoare și ea verifică ipoteza anterioară deoarece justifică protecț ia antidistre s
profesional pe care o exercită , de-a lungul anilor, o reziliență crescută la cei care o posedă .
Ipote za 7Se confirmă faptul căpersonalul medical care lucrează în unitaț i ATI din mediul
privat vor avea scoruri mai mici la scale le a) EE si b)DP –Maslach decât cel din spitalele de
stat în virtutea faptului că beneficiază de condiț ii mai favo rabile de munc a (program mai puțin
încărcat și salarizare mai bună ).Există o serie de explicaț ii care justi fică validitatea acestei
ipoteze înafara condițiilor menț ionate superioare la perso nalul ATI din sistemul privat. În
unitățile medicale de la stat există o aglom erație a bolnavilor care generează frustrări
numeroase revă rsate nemeritat asupra personalului med ico- sanitar ( inclusiv reclamații,
atitudini ireverenț ioase).
De toate aceste neajunsuri personalul medical din serviciul ATI ale sectorului medical
privat nu au parte.
De aici și o anumită relaxare cuplată cu avantaje materiale care genereză o satisfa cție
cvasipermanentă care alimentează rezervele antidistres ale personalului ATI.
Ipoteza 8 Se confirmă faptul că scorurile scalei Well Being vor fi cel mai mult reduse la
medicii ATI ș i cele mai mari la lotul de asistenți din celelalte specialitaț i. Starea de
psychological weelbeeing ( tradusă strict prin bunăstare psihică ) este echivalentă cu
echilibrul sufletesc, și ea reflectă, de fapt o rezultantă a confrunt ării dintre st resurile
profesionale ( atestată ș i scorurile crescute la scalele EE si DP) ș i reziliența scăzută a
subiecț ilor , motiv pentru care a fost usor de anticipat că personalul ATI va avea cele mai mari
valori ale PWB acolo unde scorurile obț inute la scalele EE si DP sunt mici.

15
Ipoteza 9 Se confirmă faptul că scorurile scalei Well Being vor fi cele mai mari la medicii
ATI cu scoruri mici la s calele Maslach: a) EE si b) DP ș i c) scoruri mari la PA.Se confirmă
faptul că în râ ndul per sonalului medico -sanitar există o diferențiere în ceea ce privește
cantitatea de muncă și î ncordarea profesiona lă specifice fiecărei specialități medicale ,adică
viața unui asistent medical din celelate specialitați medicale este mult mai usoară decâ t cea a
unui asistent ATI.Acest fapt nu este luat în consideraț ie la stabilirea grilei salariale.( î n
statele europene dezvoltate salariul unei asistente din ATI este mult mai mare decâ t al uneia
dintr-un cabinet medical de medicină generală ).
Ipoteza 10 Se confirmă faptul că stima de sine a medicilor ATI este mai redusă cel putin la
una din primele 2 scale (EE si DP) la care se inregistrează scoruri mari ; era de așteptat ca ,cel
puțin ,î n cazul scorurilor mari la scala DP – în cadrul modificărilor de la nivel autocritic ale
conștiinț ei lor morale – medicii ATI să înregistreze o scădere a autostimei lor datorită
perce perii unui eșec al aspirațiilor inițiale spre o atitudine caldă , umană ,față de pacienți și
considerată ca un etalon al vocației lor profesionale. Câ t despre valorile reduse concomitent
ale EE , se pare că afectarea stimei de sine la personalul medical AT I poate să apară, și î n
condițiile epuizării emoț ionale, câ nd toate valorile per sonale sunt min imalizate excesiv de
autocritică .
Ipoteza 11 Se confirmă aproape î n totalitate ipoteza :scorurile obț inute la chestionarul
general autoconceput referitor la st resorii profesionali ș i anume ca scorurile vor fi, în marea
lor majoritate, mai mari(defavorabile ) la lo tul de personal medical ATI decâ t a ) la lot ul
medicilor de alte specialitați dar și decât b) lotul asistenț ilor medicali ATI . Majoritatea
variabilel or au confirmat această ipoteză sugerând faptul că -spre deosebire de m edicii
celorlalte specialități medicale (excepție chirurgii) , care îș i petrec a proape tot timpul pe
scaun sau în fotoliu – medicii anesteziști stau aproape tot timpul î n picioare, d epun un efort
fizic consistent într -o ambianță parazitată de numeroși stimuli acus tici, olfactivi ș i vizuali , dar
și în condițiile interacțiunii cu oameni în stare critică .
Confir marea acestei ipoteze reprezintă un argument major pentru eventuale
revendica ri organizaționale și salariale în viitorul apropiat prezentării lucrării de față .
Ipoteza 12 Se confirmă ipoteza :apelul la consumul de a) tutun b) cafea c) alcool este
semni ficativ mai crescut la medicii și asistentele ATI decât la medicii lotului de alt e
specialitați medicale (excluzâ nd chirurgii ). Confirmarea a cestei ipoteze, este echivalentă cu
atestarea unui uriaș distres profesional ,resimț it din plin de personalul ATI care încearcă,
adesea cu succes, să -și suplimenteze rezevele energetice cu stimulente situate la limita
efectelor nocive asupra sănătății (alcoolul și tutunul ). R ezultatele obț inute la
numeroasele.variabile indepe ndente ale studiului ar putea să ofere și alte informaț ii
neanticipate dar utile cercetă rii noastre.

16
6. DISCUTII GENERALE
a)Scorurile obț inute la scalele chestionarului Maslach
Rezultatele obținute de că tre personalul ATI ,comparate cu cele a le loturilor de
control(medici și asistenți medicali de alte specialitaț i ) , au fost analizate în capitolul
precedent . Ne vom limita , î n cadrul acest ui paragraf la sublinierea asemănărilor și
diferențelor î n raport cu rezultatele a ltor studii din literatura -din țara noastră ( Hagau și Pop)
și din alte țari deș i au existat o serie de diferențe în structura loturilor, în aplicarea
concomitentă a altor teste p sihologice ,etc. dar mai ales în condițiile de lucru ale medicilor ș i
cadrelor medii din unită țile ATI de la noi și din ță rile respective.
Discuția asupra rezultatelor „luate separat” a prezentat o mulțime de menite să acopere
obiectivele și ipotezele cercetării realizate în țara noastră.
Desigur, din mulți mea de sugestii – unele chiar certitudini – vor fi menționate doar cele
mai importante, mai ales prin raportarea lor la datele consacrate problematicii alese spre
cercetare.
Unul dintre obiectivele cercetării a fost stabilirea incidenței SBO (inclusiv
comp onentele EE, DP și PA ) la o grupă de profesioniști din domeniul medicinei de urgență
din țara noastră, și anume personalul ( medici și asistenți) din secțiile de ATI.
Utilizarea unui lot de control format din medici de alte specialități a permis o evalua re
a incidenței SBO extinsă la nivelul personalului medico -sanitar cuprins în sfera mai largă a
stresului ocupațional, dar mai puțin reprezentativă datorită polimorfismului lotului.
Deși dificil de comparat, bazâ ndu-ne numai pe constanta comună reprezenta tă de
utilizarea inventarului pentru burnout (Maslach) , se pot deduce o serie de concluzii din
analiza comparativă a unor date din literatura consacrată acestei probleme ,cu referire la :
specialitățile medicale în general (ex. oncologie -4, ginecologie -13), la grupul de specialiști
ATI (2,4,10,11,12,) cât și la rezidenții (7,8,9) , studenții în ultimul an (15) sau cadrele
universitare (2,) .Cele mai multe ar ticole s -au referit la SBO apă rut la as istentele
medicale(3,17 -22),atrăgând astfel atenția asupr a vulnerabilitații acestora față de stresul
ocupaț ional.
Dincolo de cifrele absolute privind incidența SBO se pot deduce oserie de similitudini
referitoare la afectarea relativ severă a medicilor rezidenți de diferite specialități ( cu extr eme
atinse de p este 54% ( 9) , ș i a specialistilor din ATI (67% Barbosa)(149) dar și afectarea
corpului medical în general, atingând la o populație de 6351 din Austria, ci fra de
50,7%(Wurm)(150). După cum se poate observa ,statistica noastră prezintă valori situate
într-o zonă relativ ridicată a frevenței SBO, atingând 57% la scala de epuizare emoțională, 61
% la scala de depersonalizare și , în schimb, o afec tare mai puțin ridicată (30%) la nivelul
împlinirii profesionale (fapt cu semnificație consolatoare deoarece semnifică o scădere mai
redusă a randamentului profesional).Trebuie remarcat că afectarea negativă de către SBO se
exercită considerabil mai mult la medici i ATI față de asistentele medicale ATI numai la

17
scalele depersonalizare și împlinire personală, î n timp ce la scala epuizare emoțională există
un grad de afectare similară (medii ușor mai mari la asistente față de medici) .Trebuie
subliniată apropierea rezul tatelor obț inute la scala PA -referitoare la diminuarea
performanț elor-(30% versus 38% ) față de rezultatul obținut în țara noastră ,în cadrul unei
cercetări de înalt prestigiu deja menționat ă, efectuată de Hagău și Pop (11), citată în
numeroase reviste internaționale;
b) Specificul di ficultăților de ordin organizaț ional în
exercitarea atribuț iior profesiunii de medic ATI. Aspectele negative ale activității profesionale
a personalului ATI, relevate de scorurile acordate răspunsurilor chestionarului elaborat de
subsemnata , sunt expresi a condițiilor în care se desfășoară munca celor din aceste secții (în
țara noastră specialitatea ATI grupează anesteziștii alături de specialiștii la T erapie Intensivă,
aspect evidențiat și de Hagău și Pop) .
Răspunsurile date de participanții la studiul de față au prilejuit conturarea unui tablou
foarte ilustrativ, care oglindește dificultățile – adeseori extreme și în mod semnificativ mai
crescute față de alte specialități medicale – ale vieții de zi cu zi a acestor profesion iști aflați în
plutonul frunt aș al slujitorilor medicinii din țara noastră.
Încercând să grupăm în câteva categorii, condițiile de lucru de care au parte medicii și
asistenții medicali ATI am considerat utilă împărțirea lor în patru categorii ai căror
componenți ar putea să beneficieze de un ansanblu de măsuri corective specifice din partea
cadrului managerial dar și a psihologilor.
 Astfel, este de mare importanță evidențierea , în primul rând, a condițiilor
nefavorabile imputabile unor factori organizaționali -manageriali, cu o pondere
importantă și în țara noastră a căror corectare/ înlăturare este, în plan teoretic, posibilă –
ceea ce ar ușura, în aprecierea noastr ă, cu circa 30% -50% problemele psiho –
emoționale și comportamentale ale personalului ATI, fapt ce ar contribui la scăderea
stresului ocupațional și, mai ales, a incidenței SBO.
Într-o enumerare a acestor factori putem include:
o Problemele de dotare : aparaturi performante, aparatură insuficientă, lipsa ghidurilor și
protocoalelor, aprovizionarea cu materiale – uneori deficitară, etc.;
o Organizarea programului de lucru : program prelungit, din motive fortuite legate de
specificul asistenței medicale ATI – săptămâna de lucru fiind prelungită în aceste
situații în care personalul ATI nu poate părăsi un bolnav până la stabil izarea stării
acestuia;
Această situație este generată de lipsa de personal, care impune un program de lucru
sufocant, prelungit, cu gărzi care nu sunt urmate de ieșirea din mediul profesional. Aceste
condiții favorizează apariția unor greșeli profesional e, cauzate de oboseală și lipsa de
concentrare a personalului în timpul unei activități cu exigențe maxime; chiar dacă, inevitabil,
zgomotul aparaturii din secțiiile ATI este, și el, un factor generator de stres (Von Eiff -1984).

18
 Suprasolicitarea în planul sarcinilor de serviciu și în plan emoțional derivă parțial din
programul „aglomerat” de lucru ca și din responsabilitățile specifice activității ATI.
Personalul ATI a înregistrat scoruri mari, semnificativ crescute față de cele ale
componenților celorlalte loturi, cu o mențiune pentru „consumul emoțional” mult mai
mare al medicilor ATI (în primul rând al rezidenților) . Ne referim în special la itemii :
o teama de risc pentru deces ai pacientului, riscurile față de contactul cu bolnavii
contagioși, agresivi ( alcoolici, drogați, etc.);
o teama de malpraxis;
o nevoia imperioasă de relaxare, inclusiv timpul redus pentru satisfacerea unor nevoi
fiziologice în cazul unor bolnavi supravegheați continuu, uneori timp de ore înșir;

 Problemele relaționale defectuoase
Sunt generate de disfuncții organizaționale, dintre cele menționate, precum colaborarea
defectuoasă cu colegii altor specialități sau unele „fricțiuni” cu colegii de serviciu, cauzate de
asumarea unor sarcini de serviciu suplimentare. De altă esență sunt conf lictele apărute cu unii
bolnavi dificili, cverulenți, și, mai ales, cu aparținătorii acestora.
 Recuperarea insuficientă – în opinia noastră o problemă extrem de importantă pentru
diminuarea stresului ocupațional și a incidenței SBO – este remarcată de către înșiși
respondenții la chestionar, chiar dacă rolul RECUPERARII nu pare a fi încă apreciat
la justa lui valoare. Autoaprecierea făcută de anesteziști referitor la recuperarea
insuficientă este superioară ca scor celei fă cute de membrii tuturor celorlalte trei loturi.
Ne referim la itemii : „relaxare insuficientă după program ”, „viața familială afectată
după o zi epuizantă”și „orele afectate studiului scad numărul orelor pentru relaxare”.
c) Aspecte relevante desprinse din verificarea ipotezelor
1.Condiiț iile de muncă ale personalului ATI reprezintă o sursă importantă de distres pt
medici și asistente a că ror e valuare a condus la concluzia că acestea sunt cele mai dificile în
raport cu medicii ș i asist entele din celelalte specialitaț i medicale ( inclusiv c hirurgia ) ai caror
reprezentanț i au fost inclu și în loturile de control.
Corectarea acestor condiț ii nefavorabile de muncă necesită măsuri corectoare de ordinul
organizaț ional ș i psihologic , fapt ce ar putea crea o perspecticvă promițăt oare pentru o
profilaxie efectivă a stresului ocupaț ional.
2.Un aspect demn de semnalat este acela legat de fragilitatea emotională a
rezidenț ilor mai expuș i stresorilor specifici cli matului de munca din ATI – dar și de lipsa
antrenamentului în această activitate pe care me dicii specialiști și primari î l folosesc ca un
scut î mpotriva distre sului profesional, mai ales dacă ei beneficiază de o vechime mai mare î n
activitate.
3. În schimb, asistentele medicale ATI sunt mai puțin afectate de dificultațile
activităț ii din sectiile ATI, deș i volumul lor de munca este cel pu țin similar cu cel al
medicilor.Acest fapt ne sugerează ideea ca elementul cel mai important în apariț ia distresului

19
profesional , la medicii ATI este legat de responsabilitate lor medicală și morală decur gând
din atribute le profesionale, ea fiind majoră î n raport cu responsabilitatea asistentelor ATI.
În plus, comutarea atenției, gândirii și mai ales a solicitărilor decizionale la mai mulți
bolnavi în cadrul unei aceleași perioade de timp reprezintă pentru medicul ATI un efort
cognitiv, afectiv și volițional mult sporit î n raport cu al asistentelor – mai numeroase și cu un
câmp mai restrâ ns de activitate.Rezultatele studiului nostru care ne-au furnizat datele coincid
și cu opinia noastră personală edifica tă în condiț iile un ei biografii care ne -a permis să
exercităm cele două roluri profesionale în mod succesiv inițial ca asistentă ATI pe parcursul
activitații , ca studentă a facultății de medicină și ulterior, după intrarea specialitatea ATI –
rezident , specialist , primar.
4. În legatură cu această comparaț ie dintre gradul de stres profesional la medicii și
asistenții ATI și medicii și asistenții din alte specialitați se poate afirma că cel mai puțin
afectaț i de stresul profesiei sunt asistentele din grupa loturilor de control apartinâ nd unor
specialit ați nechirurgicale.
5.Rezilienț a -unul din parametrii de bază ai studiului –apreciată ca o rezultantă a
resurselor antidistres a subiecț ilor acestui studiu ( personal ATI ș i loturi de control) – a fost
considerată de noi ca un factor major de rezistanță la distresul ocupational, menit să prevină
instalarea SBO. Acest fapt a și fost demonstrat prin aceea că scorurile mic i la primele scale
ale SBO (EE ș i DP) au fost înregistrate într -o mai mare măsură la m edicii ș i asistentele ATI
având scoruri mari la scala de rezilientă . A fost confirmată ipoteza noa stră referitoare la
predispoziția celor cu reziliență scăzută să debuteze rapid cu simptome generate frecvent de
distres datorită unui consum de „ energie de stres” mai mare dintr -o resursă inițială mai
limitată.
În aceeași logică a interpretării, medicii și personalul mediu din ATI (în primul rând) dar și de
alte specialități -care ating o vechime de peste 21 de ani fără a prezenta simptome de B.O., –
oferă ar gumente pentru faptul că posedă o reziliență crescută. Considerăm această concluzie
ca fiind unul dintre punctele forte ale cercetării noastre, menită să furnizeze o bază de selecție
a celor care vor păși în rândul personalului ATI.
6.Bunăstarea psihologic ă PWB a fost apreciată ca un parametru complex antidistres ce
cuprinde elemente de ordin biologic , psihologic și social ce rezultă din particularități
genetice , dar ș i din mu ltiplele influente ale confruntării individului cu mediul său biologic și
social în cursul biografiei subiecț ilor studiului nostru.Rez iliența constituie o adevarată – stație
finală – a evoluției unui individ într -un anume moment al existenț ei sale.
Prezenț a unor sco ruri crescute ale PWB reprezintă o adevarată -avere – a individului , pu tând
echivala, parțial cu o bogată energie de stres ca din acesta să -și permită să cheltuiască pentru
distresur ile de care are parte , dar putând și să includă noi eustresuri care să compenseze
pierderile cauzate de distresuri.Re feritor la activitatea stre santă din secț iile ATI, personalul
medico -sanitar cu u n nivel crescut al PWB ,deși este ameninț at de o multitudine de stresori
poate evita sau diminua unele dist resuri printr -o evaluare mai puțin anxioasă a gradului de
pericol semn ificat de stresorii respe ctivi și , î n planul nivelului crescut al stă rii de ec hilibru
suflesc permite ușoare scă deri temporare ale acestui echilibru.

20
De asemenea astfel de persoane având o bunastare psihologică crescută sunt obișnuite
cu aplicarea unor mă suri recuperatorii, de relaxare, inclusiv practicarea unor hobby -iuri.
Aceasta d in urmă calitate a PWB – furnizo are de eustresuri -este , din păcate prezenta
în mod s emnificativ crescut numai la bărbaț ii (medicii ATI, conform rezultatelor stud iului
nostru) fapt ce se explică pr in specificul activităț ii extraprofesional al personalului A TI care
este frecvent implicat în -dubla muncă -, din care , î n afara muncii profesionale alocă un timp
important atribuț iilor casnice, gospodă rești ș i educative pentru copiii familiei.)
7.Diferenț ele semnificative î ntre personalul ATI din spitalele priv ate ș i cel din
spitalele de stat constituie o probă î n favoarea ipotezei noa stre care anticipa existența unui
climat favorabil în sectorul privat care oferă o salarizare superioară și un program mai puțin
încărcat cu excepția acelor specialiș ti cu un prestigiu profesional ridicat care sunt
suprasolicitați de mulțimea bolnavilor atraș i de renumele acestora pe care ei îl conferă ș i
instituției în care ei lucrează.O astfel de interpretere oferă argumente solide în favoarea unor
reglementări salariale corespunzatoare și – inclusiv prin î mplinirea acestui deziderat –
organizarea unui program de muncă judicios , ceea ce ar putea stopa emigrarea specialiștilor
româ ni- dintre care personalul ATI este î n top- în altă țări care știu să prețuiască , dar și pot să
salarizeze pe specialiștii români emigrați având o valoare profesională ca și cea a colegilor
investigați de noi în lucrarea de față .
Aceste rezultate mai reflectă și faptul că , în reț eaua de stat a asi stentei medicale
bolnavii ( mulț i cu un nivel socio -profesional scăzut ) sunt mai cverulenți și agresivi datorită
faptului că pornesc de la premiza , izvorată din epoca comunistă potrivit căreia medicina este
gratuită și că personalul medico -sanitar est e obli gat la o prestație medicala impecabilă ,
indiferent de condițiile – uneori vitrege – în care își desfășoară activitatea.În plus, inerentele
greșeli din afara mal praxisului , dar mai ales evoluția inexorabilă a unor cazu ri cu prognostic
fatal generează atitudini extreme de blamare a pe rsonalului medico -sanitar, mergând uneori
până la acte de violenț ă și vandalism produse de rudele bolnavului, chiar dacă acesta a fost
îngrijit cu devotament și competență .
Mulț i dintre medicii ATI care lucrează suplimenta r, și în rețeaua privată au sesizat în
răspunsurile lor la che stionarele administrate diferența marcată a satisfacției profesionale î n
cadrul unitaț ilor ATI private care este cauzată , pe lângă salarizarea superioară și de faptul că
bolnavii asistaț i au o atitudine civilizată, izvorată din statutul lor superior.
8.Prezenț a unor scoruri mari la scalele EE ș i/ sau DP la unii medici sau asistenți ATI
s-a dovedit suficientă î n afecta rea stimei de sine a acestora , ceea ce po ate constitui un semn
al gravităț ii situației lor în plan psihologic și această constatare trebuie să reprezinte u n indiciu
pentru psihologul inițial chemat să consilieze acești subiecț i .
9. Confirmarea ipotezei referitoare la faptul că marea majoritate a condițiilor
nefavorabile de muncă ( în special de ordin organizațional și relaț ional) afectează cu
precădere personalul ATI față de personalul med ico-sanitar din alte specialităț i( din
componenta loturilor control) – apare cu necesitate reorientarea în plan organizațional ș i
psihosocial a c ondiț iilor de desfă șurare a activitaț ii pro fesionale a personalului ATI, câ t mai

21
urgent până la o eventuala creș tere a exodului acestor specialiști aflați într -unul din
detașamentele de elită ale asistenț ei medicale.
10.Referitor la preexistenț a unui tere n psihiatric la medicii si asistenții medicali ATI
la care s -a anticipat apariția SBO,cercetarea noastră a evidenț iat scoruri m ai mari la scalele
epuizare emoțională ș i depersonalizare la persoanele cu antecedente personale patologice
psihiatrice, fapt ce pledează pentru prezența la aceștia a unei vulnerabilitați la stres cu
consecințe negative î n domeniul patologiei psihiatrice ș i psihosomatice.
7.CONCLUZII
A.Aspecte de ordin general
Evaluarea factorilor psihosociali, responsabili de stresul psihic ocup ațional la
personalul ATI , a fost axată pe în deplinirea a două mari obiective;
 -analiza stresorilor psihici și sociali implicați în apariț ia distresul ui ocupational ,
specific condițiilor de desfășurare a activităț ii medicilor și asistentelor medicale din
secțiile ATI și cauzatori î n grad va riabil a unor stresuri psihice în plan psihosocial, cu
consecințe în plan psihosocial , relațional și al patologiei psihiatrice și psihosomatice ,
culminând cu instalarea în diferite etape a SBO ( î n special primele dou ă etape EE ș i
DP ).
 -evaluarea unor importanți factori psihologici și sociali profilactic, adevă rate r esurse
de antidistres (reziliența și PWB) , al căr or rol de contracarar e al stresorilor
profesionali să poată constitui argumente valabile pentru selecț ionarea prioritară î n
acest sector medical ATI a unor indiviz i posesori ai unor astfel de trăsă turi
protectoare.
Un al treilea obiectiv subsumat primelor două a fost ac ela de a utiliza concluziile
obținute în cercetarea de față în tr-o serie de mă suri cu rol protector aplica bile tuturor celor
care lucrează în unitațile ATI , mergâ nd de la simpla consiliere psihologică și până la metode
psiho -terapeutic e aplicabile celor care prezintă tulburări psihiatrice ș i/ sau psihosomat ice (
asociate sau nu cu medicaț ie psihotropă sau specifică bolilor psihosomatice).
De fapt acest al treil ea obiectiv se poate constitui î ntr-o propunere de a introduce
evaluarea psihologică a rezidenților în ATI imediat după reușita lor la examenul de
rezidențiat, urmată eventual de aplicarea unor măsuri de consiliere psihologică .
B. Portretul r obot al medicilor ATI confruntaț i cu stresorii
de la locul de muncă
În cadrul cercetării de față a fost analizată situația actuală în care se desfașoară munca
dificilă și plină de responsabilităț i a personalului ATI conturâ ndu-se un complex de factori
implicați în apariț ia unui distres ocupational cu cara cter de suprasolicitare multiplă , generator

22
de tulbură ri psihocomportamentale – unele de intensitate psihiatrică și a numeroase t ulbură ri
psihosomatice.
Aceste tulbură ri multiple datorat e specificului locului de muncă au putut fi î ncadrate la
circa o treime din lotul de medici și asistente ATI î n sindrom ul burn out (numai primele două
stadii epuizare emoțională ș i depersonalizare)
Analiza complexului de factori psihosociali și organizaționali implicați în declanșarea
tulburărilor sus menționate a permis o schiț area unui portret robot al condiț iilor adverse din
climatul de muncă al personalului ATI:
 Din punct de vedere psihologic ș i social , există o afe ctare negativă a tuturor
instanț elor psihismului pri ntr-un proces gene ral de suprasolicitare cu potențial de
declanșare a epuizării emoționale și depersonaliză rii ;
 In plan cognitiv specificul profesiei implică o suprasolicitare a proce selor atenției,
gândirii psihodi agnostice cu luarea de decizii în regim de viteză ;
 In plan emoț ional inhibarea propriilor reacții de compasiune față de drama bolnavilor
și familiei , dar și a presiunii responsabilitaților și a amenințăr ii prestigiului
profesional, inclusiv al malpraxisului;
 In plan etic( în cazul depersonaliză rii ) apare o dimi nuare a rezervei de empatie fașă de
bolnav ș i reducerea gradului de toleranșă față de comportamen tul acestuia, denaturat
de boală ș i manif estat sub o forma revendicat ivăs și agresivă ; cons ecințele a cestor
modifică ri sunt reprezentate de tratarea bolnav ilor ca pe simple obiecte, dar ș i de
deteriorarea limbajului sub forma unui jargon ”propriu” .
Revenind asup ra unor aspecte ale personalitații cu ecou iniț ial favorabil al alegerii
profesiunii a supra aspirațiilor și stimei de sine a anesteziștilor, tulbură rile de mai sus conduc
la o ajustare a idealului lor profesional cu regretele diminuate d e justificarea consolatoare
dată de atribuirea ( cel puțin în parte justificată a acestor modifică ri) co ndițiilor de desfăș urare
a activităț ii profesionale dintre car e suprasolicitarea aproape dublă fatță de personalul ATI din
alte țări, invers proportională cu salarizarea , angrenând un cerc vicios prin încercarea creșterii
veniturilo r pe seama creș terii num ărului de gă rzi sau pres tarea de servicii suplimentare î n
clinicile private.Această situație apare și datorită solicitării de că tre conducerea spitalelor din
cauza deficitului de personal medical ATI.

C. Modalităț i de stabilire a c oncluziilor cercetă rii
1. Activitatea personalului ATI întrunind înalte exigente și responsabilități majore se
desfășoară în condiț iile unor multiple stresuri profesionale inere nte ( generate tocmai de
exigenț ele profesionale amintite), dar și în condiț iile evitabile create de s tresuri ale că ror
cauze sunt reprezentate de interacțiuni sociale ( cu bolnavii ș i familiile acestora, cu colegii) ș i
factori organizaționali defectuoș i , susceptibile de o corectare ce poate fi dedusă din chiar
rezultatele cercetă rii de față .

23
2.Sursele de stres au fost evaluate direct cu ajutorul unui chestionar autoconcepu t referitor la
o serie de condiții nefavorabile de muncă întâlnite chiar de autoarea cercetaăii și evaluate
punctual, dar ș i indire ct prin analiza rezultatelor obținute la scalele EE si DP ale
chestionarului SBO.
3.În replică , resursele antidistres au fost eva luate cu ajutorul scorurilor obținute la scalele de
reziliență și de wellbeing, conform concepției de bază a cercetării de față și anume că acțiunea
distruc tivă a surselor de distres p rofesional poate fi contracarată/ amortizată tocmai de aceste
resurse echivalate cu ceea ce Selye denumea energie de stres.

D.Autoaprecierea calităț ilor și limitelor lucrării
„Puncte tari” – calități inedite ale lucrării
Lucra rea de față prezintă, în opinia noastră, urmatoarele aspecte inedite:
– Abordarea plurifactorială(bio -psiho -socială) și ergonomică/organizațională a
condițiilor nocive în care se desfășoară activitatea profesională a personalului
ATI(medici și asistente medi cale), evidențiind o serie de c orelații(puteau fi mai
multe!) î ntre variabilele studiate.
– Completarea datelor remarcabilului studiu Hagău – Pop despre sindromul burnout
prin includerea în rândul variabilelor psihologice ale studiului a unor trăsături
funda mentale pozitive biopsihosociale(reziliența și ”bunăstarea psihologică” – PWB),
ca factori de rezistență demni de atenție în cadrul organizării recuperării fizice și
psihologice a personalului ATI.
– Furnizarea unor repere diagnostice menite să particularize ze condițiile apariției SBO
în România, prin diferențierile făcute între particularilățile activității ATI în sistemul
de asistență medicală publică și private sau dependența instalării SBO de statutul de
rezident versus specialist, de vechimea în speciali tate, dar și de terenul psihologic al
profesioniștilor ATI(reziliența, în special).
– Accentul pus pe recuperarea psihologică , în timpul liber, a personalului ATI, prin
folosirea unor strategii antidistres imediate și de perspectiv ă (prezentate ca un
ansambl u de propuneri în încheierea studiului).
– Justificarea printr -o argumentație solidă , în favoarea consilierii psihologice și
eventual, psihoterapie, ambele fiind componente ale unei abordări psihologice ce
necesită colabo rarea cu psihologii clinicieni, în cadrul unui program de evaluare
psihologică perio dică a personalului ATI, cel puț in în cazul în care există solicitări
datorate unor tulburări psihologice sau psihopatologice, indiferent dacă ele sunt
datorate condițiilor profesionale sau extraprofesionale .

24
Limite: Autoevaluarea limitelor cercetării
În mod inevitabil complexitatea obiectivelor cercetării a lăsat loc unor numeroase
neîmpliniri în marea lor majoritate de volumul crescut de muncă datorat următorilor factori :
-posibili tățile de contact cu subiecții cercetării ( medici și asistente medicale care să accepte
completarea răspunsurilor la chestionare însumând un mare număr de itemi );
-instrumentele cercetării au omis în mod deliberat (din cauza sus menținată) unele teste
menite să evalueze o ser ie de variabile psihologice precum anxietatea , depresia, nivelul de
stres ;
– alte motive au fost reprezentate de unele probleme financiare cauzate de costurile de copy –
right ale unor teste moderne etalonate pentru populația română și taxate în funcție de numărul
de subiecți ( ex testele de anxietate și depresie ale lui Spielberger) ;
-prelucrarea limitată a numeroaselor corelații posibile dintre scorurile chestionarelor , ceea ce
ar fi putut aduce noutăți suplimentare față de obiectivele asumate ;
-pierder ea șansei de a efectua o departajare completă între anesteziști și chirurgi ( sublot
redus) referitoare la întreaga problematică a problemei.
D. Concluzii finale
1.Efecte le negative ale stresului ocupaț ional ale personalului ATI s -au reflectat in sc oruri mari
la subiecț ii cercetă rii ( epuizare emotionala= 57% si DP=61% ).Aceste rezultate reprezintă un
efect al unor factori numeroși cu rol stresant în interacț iunea cu fa ctorii protectori antidistres
așa cum le vom evidenț ia mai jos.
2.Cel mai mult au f ost expuș i la acțiunea distructivă a stresului ocupational medicii ,
asistenț ii ATI , medicii rezidenț i, cei cu antecede nte psihiatrice ,cei care au obț inut scorur i
reduse la scalelele reziliență ș i wellbeing
3.Vechimea în muncă a fost corelată atât cu reziliența cât ș i cu starea de weelbeing , fapt ce
a rezultat din creș terea rezultatelor la aceste scale obț inute de medicii primari, aproape toț i cu
valori crescute la aceste sc ale.S -a dovedit astfel importanț a -antrenamentului acestor
profesioniști față de confruntarea zi lnică cu stresurile din profesia lor.
4.Relaț ia inversă , probată statistic dintre reziliența ș i wellbeing pe de o parte si EE si DP
pe de altă parte a fost probată statistic și poate sugera în mod convingător faptul că apariț ia
stadiilor de burnout este c ert conditionată de rezistența antidistres pe care o conferă existenț a
unui nivel crescut de reziliență ș i wellbeing
5.Rezultatele obț inute la aplicarea chestionarului a utoconceput referitor la condiți ile
psiholog oce , sociale și organizaționale î n care s e desfașoară activit atea personalului ATI au
evidențiat o multime impresionantă de stresori a căror luare în considerație considerăm că ar
putea sugera măsuri corectoare al că ror re zultat ar putea conduce la o scădere marcată a

25
stresului ocupa țional la personalul din ATI. Menț ionam cei mai importanti facto ri cu rol
stresant dintre condițiile de muncă :
o munca în regim de viteză și decizii rapide adesea fără timp pentru decizie, impunâ nd
punerea diagnosticului concomitent cu tratamen tul
o presiunea responsabilităților (uneori vitale) sub amenințarea riscului de malpraxis și
presiunea aparținătorilor fie sugerând o înaltă compasiune fie o replică destinată
agresivităț ii acestora.
o prelungirea timpului de activitate dincolo de orarul de ac tivita te ca și numeroasele
gărzi ( personal puț in , prost salarizat)
o carențele în medicația strict necesară și numă rul redus de aparate specifice.
6.Con cluzia finala cea mai importantă a cercetării noastre este că , data fiind vuln erabilitatea la
stres a rezidenț ilor, obligaț ia lor de a intra rapid î ntr-o act ivitate extrem de solicitantă
precum ș io serie de carențe de ordin organizați onal- pasibile de o corectare prin mă suri
manageriale – , constitui e cauzele majore ale predispoziției celor cu o rezilien ță scă zută la
apariț ia sindromului burnout.Din acest motiv repeăt am propunerea de institui re a unui
examen psihologic după admiterea absolvenților în stadiul de ATI în scopul identifică rii
factorilor de ordin psihosoc ial care ar putea favoriza un eș ec adap tativ l a conditțile de
desfă șurare a activității în unităț ile ATI .Acești factori pot fi corectați prin măsuri de ordinul
consilierii psihologice, a psihoterapie i (la cei cu probleme mai serioase ș i mai rar tratament
psihiatric)
7.Activitatea extraprofesion ală a rez idenților ar fi de dorit să includă complexul de mă suri
recuperatorii prezentat de noi și î n paragraful strategii ant idistres, din cadrul primei parți,
teoretice a lucrării de fașă .
Considerăm ca o susț inere de ordin psihologic , dar și prin măs uri manageriale
adecvate climatului profesional din unitățile ATI ar putea contribui la păstrarea unei stări de
sănătate satisfăcă toare a personalului ATI cee a ce ar fi în folosul bolnavilor aflați în condiții
critice necesitând o replică terapeutică fără cusur.
Aplicabilitatea practică a concluziilor cercetării rezultă din însăși rezultatele acestui
studiu și poate fi sistematizată astfel :
 susținerea psihologică a personalului ATI în lupta cu stresul ocupațional , efectuată
prin consilier e psihologică l a toț i rezid enții ș i psihoterapie la cei cu probleme de
adaptare ( inclusiv medicii specialiști ș i primari).Acest deziderat poate fi realizat
numai prin colaborarea cu psih ologii sub diferitele forme menț ionate mai sus.
 semnalarea unor deficienț e de ordin organizatori c în desfășurarea activităț ii
personalului ATI a căror persistentă ar putea agrava problemele încă insolvabile
generate de numărul redus al specialiștilor (salarizați necorespunzător și cu un volum
de muncă supradimensionat și – din această cau ză avâ nd ten dința să emigreze)
 complexul de mă suri menite să crească rezistenț a la stres a personalului ATI – axate pe
creșterea rezilienței și bunăstării psihologice ș i sociale –( wellbeing) ar putea fi
adoptat, desig ur facultativ de cei doritori să obțină o mai mare capacitate d e adaptare
la rigorile activităților profesionale în cadrul unităț ilor ATI.