Vrînceanu Daniela – Elena [612418]
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Programul de studii: Ingineria Dezvoltării Rurale Durabile
Sistem de măsurare a precipitațiilor
Coordonator Științific:
Conf.dr.ing. Carmen – Otilia Rusănescu
Student: [anonimizat]
–2019 –
2
CUPRINS
INTRODUCER E …………………………………………………………………………… . 4
CAPITOLUL 1 .
PRECIPITAȚIILE ………………………………………………………………………………………………….. . 6
1.1. Procesu l de formare al precipitațiilor ………………………………………………………………… . 6
1.2. Clasificarea precipitațiilor ……………………………………………………………. 7
1.3. Repartizarea precipitațiilor ……………………………………………………………………………….. 9
1.4. Variația zilnică și anuală a cantității de precipitații ……………………………………………… 10
1.5. Rolul precipitațiilor pentru vegetație …………………………………………………………………. 12
CAPITOLUL 2.
TIPURI DE INSTRUMENTE PENTRU MĂSURAREA PRECIPITAȚIILOR …….. ……. 14
1.1 Pluviometre ………………………………………………………………………… …………………… …….. 14
1.1.1. Pluviometrul tip A.N.M …………………………………………… ………………… ……….. 14
1.1.2. Pluviometrul tip Tretyakov ………………………………………. …………………….. …… 15
1.2. Pluviografe ………………………………………………………………………… …………………… …….. 16
1.2.1. Pluviograful model rusesc …………………………………. …………………………. ……. 17
1.2.2. Pluviograful tip Fuess ……………………………………………… …………………… ……. 17
1.3. Radarul meteo …………………………………………………………………….. …………………….. ….. 18
1.4. Satelitul meteo ……………………………………………………………………… ……………………. …. 18
1.5. Monitoare de precipitaț ii cu laser ……………………………………………………. ………………. . 18
1.6. Măsurarea căderilor de zăpadă ……………………………………………….. ………………………. …18
CAPITOLUL 3.
PREZENTAREA STAȚIEI METEO TIP AWS/EV ……………………………………… 20
3.1. Senzor pentru măsurarea cantității de precipitații …………………………………… 22
3.2. Determinarea nivelului tehnic al utilajelor folosind m etoda DISTEH …………… .… 24
CAPITOLUL 4.
CARACTERIZAREA REGIMULUI PRECIPITAȚIILOR UTILIZÂND INDICI I
ECOMETRICI CLIMATICI ……………………………………………………………… .. 30
4.1. Distribuția cantităților medii lunare de precipitații în București …………………… .. 30
4.2. Distribuția anotimpuală a cantităților de precipitații ……………………………… …. 30
4.3. Distribuția multi anuală a cantității de precipitații în București intervalul 2009 -2018 .. 31
4.4. Distribuția semestrială a cantității de precipitații ……………………………… …….. 33
4.4.1. Cantitățile de precipitații din semestrul cald ………………………………… 33
4.4.2. Cantitățile de precipitații din semestrul rece ……………………………… … 34
4.5. Bilanțul convențional al umidității …………………………………………………………………… .…… 34
4.6. Indicele Fournier (IF) …………………………………………………………… …… 35
4.7. Indicele Fournier Modificat (IFM) …………………………………………………… 35
4.8. Indicele pluviometric Angot (K) ……………………………………………… ……… 36
4.9. Indicele de ariditate de Martonne …………………………………………… ..……… 37
4.10. Indicele de ploaie Lang ………………………………………………………… ….. 38
4.11. Tetraterma Mayr …………………………………………………………… .…… … 39
4.12. Indicele termo -pluviometric Dantin -Revenga ………………………………….. .… 39
4.13. Indicele de continentalitate Currey …………………………………………….. .… 40
3
4.14. Indicele de continentalitate Gams ………………………………………………… 40
4.15. Coeficientul pluviometric Emberger ……………………………………………… 41
CAPITOLUL 5.
CALCULUL INDICILOR ECOMETRICI CLIMATICI ……………………………… 42
5.1. Bilanțul convențional al umidității ……………………………………………………………………… 42
5.2. Indicele Fournier (IF) ………………………………………………………… .…… 42
5.3. Indicele Fournier Modificat (IFM) …………………………………………… .….. 43
5.4. Indicele pluviometric Angot (K) …………………………………………… .……. 43
5.5. Indicele de ariditate de Martonne …………………………………………… .….… 45
5.6. Indicele de ploaie Lang ……………………………………………………… .…… 46
5.7. Tetraterma Mayr …………………………………………………………… .…….. 47
5.8. Indicele termo -pluviometric Dantin -Revenga ………………………………… .…. 48
5.9. Indicele de continentalitate Currey …………………………………………… ..…. 48
5.10. Indicele de continentalitate Gams …………………………………………… .…. 48
5.11. Coeficientul pluviometric Emberger ……………………………………… .…… 49
CAPITOLUL 6.
SISTEM DE MĂSURAREA A PRECIPITAȚIILOR ……………………………… ..…. 50
CAPITOLUL 7.
CADRU LEGISLATIV ……………………………………………………………… .…… 53
7.1. Legea nr. 139/2000, Legea privind activitatea de meteorology……………… ..…. 53
7.2. Norme metodologice …………………………………………………………… …. 61
CONCLUZII …………………………………………………………………………… ….. 67
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………… ..… 70
4
INTRODUCERE
Lucrarea de licență „ Sistem de măsurare a precipitațiilor ” este o lucrare care evidențiază
importanța pluviometriei față de tot ce ne înconjoară, în special față de mediul în care trăim și de
omenire.
Am ales această temă pentru realizarea lucrării de licență deoarece este un subiect generos,
amplu, important și de mare actualitate despre care se tot vorbește în ultimii ani din cauza
schimbărilor climatice și a încălzirii globale.
Lucrarea este alcătuită din 7 capitole, fiecare capitol fiind structurat în subcapitole: primul
capitol cuprinde informații generale despre precipitații pr ecum: procesul de formare al acestora, o
clasificare a precipitațiilor, rolul precipitațiilor pentru vegetație, tipuri de instrumente pentru
măsurar ea acestora și altele. Al doilea capitol prezintă instrumente pentru măsurarea
precipitațiilor: pluviometre, pluviografe, satelitul meteo, m onitoare de precipitații cu la ser,
măsurarea căderilor de zăpadă . Al treilea capitol se evidențiază prin caracterizarea regimului
precipitațiilor utilizând indici ecometrici climatici, acest capitol incluzând distribuția can tităților
medii lunare de precipitații în București, cantități de precipitații din semestrul cald respectiv rece,
bilanțul convențional al umidității, diferiți indici: indicele Fournier, indicele de ploaie Lang,
indicele de continentalitate Gams etc. În al patrulea capitol este prezentată Stația meteo tip
AWS/EV împreună cu senzorul de măsurare a precipitațiilor și se determină nivelului tehnic al
utilajelor folosind metoda DISTEH iar capitolul cinci cuprinde calculele indicilor despre c are s -a
vorbit în c apitolul patru. Capitolul șase este reprezentat de sistemul de măsurare a precipitațiilor,
iar în al șaptelea capitol este prezentat cadrul legislativ. Lucrarea se încheie prin prezentarea
concluziilor desprinse pe parcursul acestui studiu de caz.
Precipitațiile atmosferice reprezintă un parametru meteorologic important în evaluarea
calității atmosferei, prin spălarea aerului în stratul inferior, unde au loc activitățile industriale.
Cunoașterea regimului anual și multianual, a cantității de precipi tații și a variabilității acestora de –
a lungul timpului, a frecvenței formei și intensității cu care cad, prezintă un interes practic,
aplicativ și teoretic în scopul folosirii ca rezervă de umezeală a solului, ca sursă de alimentare a
râurilor.
Energia pe care o conțin precipitațiile atmosferice se împarte în două, în energia cinetică a
precipitațiilor (forța lor de lovire cu rol direct în distrugerea agregatelor de la suprafața solului) și
în energia lor potențială, energia scurgerii pe pante și în albii, cu rol în desprinderea și transportul
părților de rocă rupte în drumul ei.
Precipitațiile atmosferice influențează în mod important industria, agricultura, sănătatea
oamenilor și întreaga noastră activitate. Regimul precipitațiilor atmoferice joacă un rol foarte
important în economia țărilor, influentand producția agricolă prin repartiția cantitativă a ap elor pe
teritoriu, intensitatea și distribuția lor în timp. Precipitațiile în țara noastră prezintă principala sursă
de aprovizionare a plantelor cu apă. Cele 638 mm precipitații, cazute în medie î n România ar putea
fi considerate ca suficiente daca nu ar fi distr ibuite neuniform pe teritoriul țarii cat ș i de-a lungul
unui an. Sezonul cel mai ploios este î n lunile mai, iunie, iulie în care cad 30 – 40% din totalul
precipitaț iilor unui an. Urmează o perioadă de secetă relative, lunile august, septembrie, octombrie
;lunile noiembrie, decembrie și ianuarie formează perioada precipitațiilor de iarnă care reprezintă
15 – 20% din totalul precipitaț iilor. Seceta este perioada de timp de cel puț in 10 zile – vară și 14
zile iarnă , în care nu cad precipitaț ii. Anii s ecetoși sunt aceia în care cantitatea totală de precipitaț ii
5
sunt sub medie. Seceta este una din cele mai mari calamități ale agriculturii țarii noastre mai ales
pentru zona de stepă .
Conform datelor pluviometrice , media multianuală a cantităților de precipitații pe teritoriul
Municipiului București variază între 600 -700 mm anual, unde cantitatea de aerosoli este mai mare
datorată industrializării.
În cursul anului se înregistrează un maxim de pre cipitații în lunil e mai – iunie și un minim
în lunile decembrie – februarie. Precipitații mari cad în timpul sezonului cald al anului datorită
advecțiilor maselor de aer umed ce vin dinspre Oceanul Atlantic, și a proceselor termo –
convective, care produc ploile cu caract er torențial însoțite uneori de grindină. Ploile torențiale se
produc deasupra municipiului București deoarece convecția termică este mai puternică.
Frecvența destul de mare a precipitațiilor în semestrul cald evidențiază caracterul
continental al climei acestei țări. Ele sunt generate de o umezeală mare a aerului, de o activitate
intensă și de o convecție termică, ce stimulează dezvoltarea norilor și intensificarea precipitațiilor.
Cantitățile ex agerate de precipitații determină procese intense de eroziune a solurilor,
alunecări, viituri și inundații. În septembrie – octombrie se conturează o mini mă secundară la
majoritatea staț iilor din aria metropolitană a municipiului București. Secetele sunt importan te sub
aspect economic și ecologic deoarece apar în spaț iul ariei metropolitane a municipiului București
în condiții de circulaț ie a maselor de aer din sud – vest.
6
CAPITOLUL 1.
PRECIPITAȚIILE
Ploaia este esențială pe ntru viață, așa cum o știm. În lipsa ploaii, toată apa de pe pământ
ar ajunge în cele din urmă în bazine statice, cum ar fi oceanele, lacurile și mările. Pământul s -ar fi
uscat complet, făcând orice formă de agricultură extrem de dificilă. Pădurile și pajiștile vor
dispărea și, în schimb, vor deveni pustii pustii. Cele mai multe animale ar dispărea, deoarece apa
și sursele de hrană ar dispărea. Celulele umane și a nimale pot fi până la 90% apă deci este evident
cât de importantă este apă pro aspătă pentru existența vieț ii. Fără ploaie, este posibil ca oamenii să
nu poată exista sau cu siguranță nu am putea trăi cu același lux și ușur ință pe care o facem
acum [61].
1.1. Procesul de formare al precipitațiilor
Ploaia este o formă de precipitație atmosferică sub formă de picături de apă provenite
din condensarea vaporilor din atmosferă. Ploaia se formează când diferite picături de apă din nori
cad pe suprafața Pamântului în formă lichidă. Nu toată ploaia ajunge în sol. Unele picături de apă
se evaporă în timpul căderii și nu mai ajung în pământ. Ploaia este o parte importantă a circuitului
apei în natură și are loc după ce apa care s -a evaporat din râuri, lacuri, oceane, ș.a.m.d. se
condensează ajungând picături de apă și cade pe pământ, întorcându -se înapoi în pârâuri, râu ri,
lacuri. Procesul formării ploii este numit și efectul Bergeron [61].
Ploaia se formează în timpul unui proces care este, de obicei, cunoscut ca ciclul apei.
Ciclul apei implică o serie de etape, printre care evaporarea, formarea norilor, precipitarea (ploaia ),
relocarea și apoi evaporarea [62].
Evaporarea are loc atunci când apa lichidă este vaporizată în vapori de apă, permițându -i să devină
o parte a atmosferei. Încălzirea soarelui transformă moleculele de apă în a pă lichidă, sporindu -le
energia . Atunci când există o umiditate ridicată, înseamnă pur și simplu că în aer există o
concentrație mare de molecule de apă: s -au produs multe evaporări [62].
Când cantitatea de vapori de apă din aer ajunge la un nivel în care nu se mai poate evapora
apa, spun em că aerul este complet saturat sau că umiditatea este la 100%.
Dacă condițiile se schimbă astfel încât aerul să poată menține mai puțin vapori de apă (de exemplu,
dacă devine mai rece sau presiunea barometrică scade), atunci o parte din acesta va începe să se
condenseze și să formeze din nou apă lichidă [62].
În primul rând, vor fi formate doar mici particule de apă care sunt prea ușoare pentru ca
gravitația să le tragă înapoi la pământ. Dacă se întâmplă acest lucru la nivelul solului, se va forma
ceața . Cu toate acestea, dacă se întâmplă în atmosfera superioară, vom vedea colecții ale acestor
particule de apă ca niște nori. "Într -un nor, particulele mici de apă se mișcă în jur, se rostogolesc
unul în celălalt. Când se lovesc unul pe celălalt, se pot com bina pentru a forma o picătură mai
mare. Odată ce acest lucru sa întâmplat suficient de mult, se formează o picătură de apă su ficient
de grea pentru a cădea pe pământ. Forma acestei căderi – cunoscută sub numele de precipitații –
depinde de condițiile atmo sferice. Este pos ibil să fie zăpadă, ploaie , grindină etc. De îndată ce au
apărut precipitații, apa lichidă se va mișca în jurul pământului, de obicei spre ocean, până când se
evaporă din nou și ciclul se reia " [62].
7
Figura 1.1. Forma rea precipita țiilor[57].
1.2. Clasificarea precipitațiilor
Se face după diferite criterii: starea de agregare, geneză, cantitatea de apă căzută, durată și
intensitate [54].
Clasificarea după starea de agregare
După acest criteriu, precipitațiile sunt
lichide (ploaia, burnița );
solide (zăpada, măzărichea, ploaia inghețată, grindina, acele de gheață) ;
mixte (lapovița) [54].
Ploaia este alcătui tă din picături de apă cu dimensiuni ce variază de la 0,5 mm la 5 mm în diametru.
Densitatea și diametrul picăturilor de ploaie depind de tipul de nori din care cad. Ploaia cu picături
mici si rare cade din nori mijlocii și inalți care, uneori, se poate evapora pană să ajung la sol. Ploaia
cu picături mari și foarte dese cad e din norii cu mare dezvoltare pe vertical.
Burnița este o precipitație forma tă din particule foarte fine de apă cu diametrul sub 0,5 mm, cu
densitate mar e ce cade din norii stratiformi [54].
Zăpada este o precipitație solidă formată din cristale fine de gheață neramificate sau ramificate , a
căror mărime depinde de condițiile de sublimare și condensare a vaporilor de apă. Temperaturile
negative scăzute favorizează formarea fulgilor de zăpadă, iar la cele foarte scăzute fulgii nu se
formează.
Măzărichea este o precipitație so lidă sub formă de granule mate, cu aspect de zăpadă sau sub
formă de grăunțe de gheață sferice, parțial transparente cu un miez albicios opac . Cand boabele de
măzăriche moale au un diametru sub 1 mm , ea se transformă î n zăpadă grăunțoasă și cade iarna
din norii stratiformi, și este un echivalent al burniței de toamnă [54].
Ploaia inghețată este o precipitație lichidă care îngheață î nainte de a ajunge la sol, trecand printr –
un strat d e aer cu temperatură negativă, î n situația inversiunilor de temperatură.
8
Grindina este o precipitație solidă forma tă din granule de gheață de forme diferite, cu diametre
variabile, î n funcție de condițiile de geneză. Poate atinge un diametru incredibil î ntre 4 cm și 9,3
cm, cea mai mare g ranulă de gheață măsurată pană î n prezent pe glob [54].
Acele de gheață sunt cristale de gheață foarte mici, sub formă de solzi sau bastonașe. Se formează
iarna și pot pluti mult timp in aer.
Lapovița este o precipitație mixtă alcătuită din picături de apă și fulgi de zăpa dă și reprezintă o
fază de mijloc î n procesul de formare a ploii sau zăpezii [54].
Clasificarea precipitațiilor după geneză
După formarea lor, precipitațiile sunt:
convective ;
frontale ;
orografice.
Precipitațiile convective sunt cele care provin î n urma proceselor de convecție termică generate
prin ascensiunea puternică a aerului încălzit la suprafața terestră. Sunt ploi locale cu c aracter de
avers ă, specifice zonei ecuatoriale î n tot curs ul anului și zonelor temperate în anotimpul cald î n
orele amiezii [ 54].
Precipitațiile frontale sunt spe cifice sistemelor noroase care î nsoțesc fronturile atmosferice. Din
norii frontului cald cad precipitații de lungă durată și bog ate cantitativ, care se produc î naintea
liniei frontului, pe distanțe apreciabile. Frontul rece este insoțit de p recipitații care cad pe o zonă
îngustă î nsă abundente cantitativ și de scurtă durată sub formă de aversă, acompaniate de oraje.
Acest tip de precipitații mai sunt cunoscute și sub denumirea de ciclonale , deoarece sunt specifice
formaț iunilor barice depresionare [54].
Precipitațiile orografice sunt determinate de ascensiunea rapidă, forțată a aerului umed pe
versanții munților și dau cant ități mari sub formă de averse î nsoțite de descărcări electrice. Î n
zonele muntoase aflate perpendicular î n calea maselor de aer foarte umede venite de pe oc ean,
precipitațiile orografice î nsumează cele mai mari cantități de apă de pe glob
Clasificarea după cantitatea de apă și durată [54]
Conform acestui criteriu, precipitațiile pot fi:
de lungă durată și abundente ;
de lungă durată și puțin abundante;
de scurtă durată și abundente ;
de scurtă durată și puțin abundente .
Precipitațiile de lungă durată și abundente sunt caracteri stice anotimpului de toamnă și în zonele
montane î nalte. Sunt cunoscute sub numele de „ploi mocănești” și durează cel puțin 6 ore,
Cantitatea minimă de apă pe care pot să o dea este de 0,5 l/oră. Sunt precipitații ale frontului cald
și cad din norii Altostratus și Nimbostratus [54].
Precipitațiile de lungă durată și puțin abundente se numesc burnițe și sunt alcătuite din picături
foarte fine de apă, mai frecvente î n perioada rece a anului. Cad, de obicei, din nori stratiformi.
Precipitațiile de scurtă durată și abundente se numesc averse și sunt caracteristice perioadei calde
a anulu i. Cad din norii Cumulonimbus, î ncep și se sfarșesc brusc, sunt î nsoțite de oraje și dau
cantități mari de apă.
Precipitații de scurtă durată și puțin abundente se numesc bure de ploaie sau fulguieli , în funcție
de anotimp. [54].
9
Figura 1.2 . Condițiile atmosferice necesare formării ploii, lapoviței și ninsorii. [54]
1.3. Repartizarea precipitațiilor
a) Reparizarea precipitațiilor pe glob
Cantitatea medie anuală de precipitații se înregistrează pe hărți. Prin puncte cu aceeași medie
anuală a precipitațiilor se pot trasa linii numite izohiete. Aceste hărți arată repartizarea pe glob a
cantității de precipitații [48].
Precipitațiile sunt foarte abundente (peste 200 cm) în zona ecuatoriala, unde temperatura
ridicată și marile întinderi de ocean asigură enorme cantități de vapori de apă și condiții
atmosferice în general instabile. Aceste precipitații sunt aproape în întregime de natură convectivă,
o eventuală prezență a lanțurilor montane putând adăuga local și efectul orografic [48].
Precipitațiile sunt foarte slabe în zonele sau centrele subtropicale de înaltă presiune, datorită
mișcărilor descendente ale aerului încălzit adiabatic și supus unui puternic proces de uscare.
Deșerturile din Africa de Nord, Arabia și Iran se află în această zonă ca și cele din Australia, Africa
de Sud și coasta vestică a Americii de Sud. Vânturile musonice din Asia influențează în mare
măsură precipitațiile din partea de SE a acestui continent. Vara, curentul de aer tropical umed ce
vine dinspre Oceanul Indian și vestul Pacificului întâlnește mai multe lanțuri de munți, producând
precipitații orografice foarte abundente [48].
La latitudinile medii , precipitațiile exprimă efectul vânturilor dominante de vest. În
regiunile arctice, media anuală a precipitațiilor este foarte mică. Aici atmosfera este caracterizată
prin temperaturi predominantă coborâte și ca atare, nu conține mari cantități de vapori de apă care
să dea naștere la precipitații. În același timp temperaturile joase redu c evaporarea în așa mod încât
vara există din abundență umezeală în sol și apa de suprafață, iar iarna există zăpadă și gheață [48].
b) Repa rtizarea precipitațiilor in Româ nia
Precipitațiile reprezintă o consecință directă a circulației generale a maselor de aer pe teritoriul
țării. De regulă, m asele de aer ciclonale determină cea mai mare parte a precipitațiilor întrucât
provoacă instabilitate atmosferică și antrenează importante formațiuni noroase. În climatul
temperat continental precipitațiile cad sub dif erite forme. În cea mai mare parte a anului se
înregistrează precipitații în stare lichidă, îndeosebi în sezonul cald. În sezonul rece, cu precădere
iarna , precipitațiile sunt în stare solidă, dar se înregistrează și precipitații mixte (lapoviță, burniță,
mazariche etc) [46].
10
Distribuția precipitațiilor se realizează cu respectarea unor legități de distribuție. Astfel, o
prima asemenea legitate se referă la scăderea progresivă a precipitațiilor de la V spre E întrucât
circulația dominantă a maselor de aer este cea vestică, iar o dată cu înaintarea acestor mase de aer
vestice, prin precipitare, aceste mase de aer se răcesc progresiv în umiditate. Pe de altă parte,
precipitațiile atmosferice cresc constant în altitudine în conformitate cu gradientul pluviome tric
vertical. Această creștere constantă se realizează până la atingerea punctului optim de condensare
a vaporilor de apă. Peste acest punct crestearea precipitațiilor se realizează doar întâmplător.
Punctul optim de condensare a vaporilor de apă se înreg istrează în jurul altitudinii de 1800 de m
în Carpații Meridionali, la circa 1600 de m în Carpații Orientali și la circa 1400 de m în Munții
Apuseni. În funcție de cele două legități, cea mai mică cantitate de precipitații de pe teritoriul
României se înr egistrează în SE țării, în zona litorală și Delta Dunării întrucât aici intervine și un
alt factor – o circulație descendența, care contribuie și la destrămarea formațiunilor noroase [46].
În legătură cu distribuția precipitațiilor pe teritoriul țării apar diferențieri semnificative între
principalele trepte de relief. Astfel, cele mai mici precipitații medii anuale se înregistrează în zona
litorală și Delta Dunării, unde cad în medie între 350 – 400 mm anual. La polul opus se situează
Munții Apuseni, unde l a stația Stâ na de Vale, unde se înregistrează în medie peste 1600 de mm
anual. Între cele două valori pe teritoriul țării se înregistrează cantităț i intermediare de precipitații.
În partea de SE, respectiv în cea mai mare parte a Dobrogei, apoi în partea de E a Câmpiei
Române, în S și E Podișului Moldovei și S extrem al Câmpiei Române, precipitațiile sunt reduse
cantitativ, înregistrându -se în medie între 400 -500 mm pe an. În Câmpia Română, precipitațiile
cresc de la 400 -500 de mm în E până la circa 600 de mm în partea de V. În Câmpia Tisei
precipitațiile sunt mai mari decât cele din Câmpia Română depășind 600 de mm în toate
subunitățile. În Podișul Moldovei, valorile cele mia mici sunt cuprinse între 400 -500 mm, în timp
ce subunitățile mai înalte înregistr ează între 500 -600 mm anual, depășindu -se această valoare doar
în partea de NV, respectiv în N Podișului Sucevei [46].
În partea de S a României, în Podișul Getic și Subcarpații Getici, cad anual între 500 și 700
mm, valorile fiind mai mari în nordul Podișului Getic și în cazul unităților deluroase subcarpatice.
În Depresiunea Colinara a Transilvaniei sunt precipitații med ii anuale cuprinse între 500 -700 mm,
dar în partea mai înalta din N și E Transilvaniei se înregistrează frecvent și precipitații cuprinse
între 700 -800 mm [46] .
Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în domeniul montan al României, unde
valorile pornesc de la circa 800 mm anual și ajung până la 1000 mm în munții joși, apoi între 1000 –
1200 mm anual în munții mijlocii și 1200 -1400 în munții înalți. Partea înalta a Apusenilor, apoi
unele arii din domeniul alpin al Meridionalilor, cât și mas ivele înalte din N Orientalilor (Călimani,
Rodnei, Maramureșului) înregistrează valori de peste 1400 de mm pe an. Pe teritoriul țării apar
frecvent diferențieri și abateri de la valorile medii în funcție de poziția geografică, dar și în raport
cu specificu l circulației locale. Astfel, la Istrita se înregistrează 470 mm, iar la Pietroasele 490 mm
anual [46].
Abaterile pozitive se înregistrează de regulă pe fațadele vestice ale Carpaților Occidentali și
Orientali. Aceste fațade expuse maselor de aer umede pr imesc o cantitate mai mare de precipitații
decât fațadele estice aflate în umbră maselor de aer mai umede. Masele de aer atlantic întâlnesc în
calea lor aceste obstacole orografice fiind obligate să urce, motiv pentru care se realizează
precipitarea [46].
11
1.4. Variația zilnică și anu ală a cantității de precipitații
Se consideră „zile cu precipitații” cele în c are se înregistrează cantități mai mari sau egale cu 1,0
mm [55].
Numărul mediu anual de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai
puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile
de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitate a vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual
de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în
Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se
înregistrează până la 150 zile [55].
Cele mai multe zile cu precipitații, se înregistrează în zona montană și cu deosebire în
grupa nordică a Carpaților Orientali, pe culmile masivelor Bihor -Vlădeasa și în Carpații
Meridionali. În depresiunile intramontane și în sud -vestul Po dișului Transilvaniei numărul mediu
al zilelor cu precipitații este mai mic decât în zonele învecinate [55].
În cursul anului, lunile septembrie și octombrie au cel mai mic număr mediu de zile cu
precipitații caracterizează , iar lunile mai -iunie și decembrie cel mai mare. În multe luni din anii
ploioși, numărul maxim lunar de zile cu precipitații a însumat 16 -30 de zile în regiunile muntoase,
15-25 în cele deluroase și 14 -20 în cele de câmpie. În intervalul septembrie -octombr ie, în iulie –
august și în martie -aprilie există ani în care nu s -a înregi strat nicio zi cu precipitații [55].
Regimul anual și multianual al precipitațiilor din România
Regimul precipitațiilor din climatul temperat continental al României este neuniform,
înregistrându -se diferențe semnificative de la o luna la altă. Astfel, putem vorbi de un regim anual
care prezintă un maxim, respectiv un minim de precipitații [46].
Maximul anual de precipitații se înregistrează în lunile mai -iunie, cu un ușor decalaj î n aria
montană în lunile iunie -iulie. Minimul anual de precipitații se înregistrează în lunile de iarnă, în
ianuarie și februarie, când la nivelul țării domină o circulație anticiclonala. Față de această
distribuție există în climatul temperat și frecven te abateri de la regulă. Astfel, uneori, maximul de
precipitații se produce într -o altă luna (iulie sau august), în timp ce minimă anuală se poate
înregistra într -o altă luna. În anumite zone și regiuni ale României regimul anual se caracterizează
prin do uă maxime, respectiv două minime. Acest regim se realizează în toată partea de SV a
României. Aici, acest regim reprezintă o consecință a influențelor mediteranene din climat. Astfel,
maximul principal de precipitații este dublat de un al doilea maxim secundar, care se realizează la
sfârșitul toamnei și începutul iernii. Al doilea minim secundar d e precipitații se realizează în lunile
de la sfârșitul verii și începutul toamnei (august și septembrie). Un regim anual asemănător se
înregistrează și în partea extrem NV a României datorită suprapunerii influențelor scandinavo –
baltice. Regimul multianua l al precipitațiilor se caracterizează tot prin neuniformitate, existând
abateri pozitive frecvente față de media anuală, așa cum este cazul cu anii ploioși, respectiv cu
abateri negative, așa cum este cazul cu anii secetoși [46].
În România, un an extr em de ploios a fost anul 1912, apoi anul 1922 când în Dobrogea
precipitațiile au fost cuprinse între 1000 și 1200 mm anual. O altă perioada ploioasă a fost cea
cuprinsă între 1969 și 1975. În categoria anilor secetoși, care au o frecvența mai mare în part ea de
E și de SE a României menționăm anii 1945 și 1946 când seceta prelungită a generat foametea din
1946 și 1947 [46].
Un alt caz secetos a fost 1951 când la Brăila s -au înregistrat doar 180 de mm într -un an.
Frecvența anilor ploioși și secetoși nu est e pur întâmplătoare, realizându -se o anumită ciclicitate
din punct de vedere pluviometric. Astfel, specialiștii discuta de ciclicitati de scurtă durata, cu un
12
interval cuprins între 7 -11 ani. Anii 70 ai sec XX au fost ani ploioși, după cum intervalul de du pă
al doilea Război Mondial (45, 46, 51) a constituit un interval cu ani secetoși. Anii 90 s -au
caracterizat cu precipitații relativ mai mari față de medie, în timp ce primul deceniu al sec. XXI
aparține unui ciclu de ani secetoși. Specialiștii vorbesc și de ciclicitati pe termen mediu sau chiar
pe termen lung, așa cum a fost situația în Holocen ( preboreal, boreal, atlantic și subatlantic) [46].
Precipitațiile prezintă importantă și din punct de vedere al intensității acestora. De regulă,
sunt cuantif icate ca zile cu precipitații doar cele care totalizează mai mult de 0,1 mm pe zi. În
practica curentă interesează doar precipitațiile cu caracter foarte intens care presupun un anumit
grad de torentialitate. Astfel,un parametru care cuantifica ace st grad foarte ridicat de torenț ialitate
reprezintă precipitațiile maxime căzute în 24 de ore. Frecvent, aceste cantități pot să depășească
media lunară, uneori depășindu -se chiar și media anuală a precipitiilor [46].
Cu cât valoarea precipitațiilor maxime din ultimele 24 de ore este mai mare, cu atât vorbim
de creșterea gradului de continentalism, unde și fenomenele climatice sunt mai intense. Pentru
România, cea mai mare cantitate de precipitații căzute în 24 de ore a înregistrat 530 mm la stația
C.A. Rossett i din Delta Dunării, cantitate căzută în 29 august 1924. Cea mai mare frecvența a
acestor cantități maxime de precipitații căzute în 24 de ore se înregistrează în lunile de vara și
îndeosebi în partea de E, SE și de S a României. În Câmpia Română, valorile acestui parametru
depășesc frecvent 300 de mm în 24 de ore, în timp ce în partea de E se înregistrează valori între
200-300 mm căzute în 24 de ore [46].
Valori mari s -au înregistrat în iulie 2005, în 2007, în 2009 în 2010. Pe lângă acest
parametru un al tul se referă la ploile cu caracter torențial care presupun cantități mari de apă căzute
într-un interval scurt de timp. De regulă, se înregistrează valori între 3 și 5 mm pe minut, o ploaie
cu caracter torențial, având mai mult nuclee (min. 3). Aceste plo i cu caracter torențial se
înregistrează de regulă în lunile de vara, cantitatea totală de precipitații depășind uneori 100 de
mm în intervale de 1 până la 2 ore. Aceste ploi provoacă mari pagube, îndeosebi în lunile de
primăvară (mai) când solul nu este a coperit cu vegetație [46].
1.5. Rolul precipitațiilor pentru vegetație
Precipitațiile influențează vegetația atât prin acțiunea asupra solului cât și direct asupra
plantelor. Acțiunea asupra solului se manifestă prin efecte mecanice și chimice [59].
Ploaia sparge glomerulele solului, spală stratul de sol fertil de pe pante, producând
eroziunea de suprafață, și în timp eroziunea de adâncime.
Efectele chi mice constă în dizolvarea fosfaților, carbonaților, silicaț ilor alcalini d in sol,
aducerea în sol a nitrați lor și a să rurilor amoni acale, creâ nd în sol un mediu favorabil desfășurării
proceselor de amonificare și nitrificare [59].
Asupra plantelor, ploaia are ca efect fa vorizarea sau inhibarea germinaț iei, spălarea
pulberilor de pe frunze, deci favorizarea trans pirației, respirației și a asimilării clorofiliene,
inhibarea proceselor de fecundare (ploi abundente), întârzierea maturatiei, dezrădăcinarea
puieț ilor, scuturarea florilor și a fructelor.
În funcție de cerințele față de apă, plantele se împart în trei ca tegorii:
a. plante xerofite, care cresc în regiuni secetoase;
b. plante mezofite, care cer cantități mijlocii de apă;
c. plante hidrofite care necesită mari cantități de apă.
În ceea ce privește plantele cultivate, me iul, năutul, pepenele verde, vița de vie sunt plante
rezistente la seceta, pe când grâul, secară, orzul, po rumbul, floarea soarelui, sfecla de zahăr,
13
lucerna au o rezistență mijlocie la secetă , iar orezul, ovazul, fasolea, soia, mazărea, cartoful, inul,
trifoiul și legumele nu suportă seceta [59].
Tipul precipitațiilor influențează puternic solul și plantele. Astfel, ploile mocanesti, sunt
cele mai eficace, deoarece în sol pătrunde o mare cantitate de apă. Ele nu bătătoresc solul, spre
deosebire de averse. Zăpadă, pr in topire, pătrunde treptat în sol și constituie totodată un scut termic
foarte eficient. Cele mai păgubitoare precipitații sunt grindinile. Provocând creșterea umidității
aerului , precipitațiile crează condiții prielnice dezvoltării ciupercilor parazite. În anii foarte ploioși
atacul de Plasmopara viticolă se manifestă asupra ciorchinilor tineri, fiind cea mai gravă
manifestare a bolii [59].
Pădurea crește cantitatea de precipitații cu până la 15I. Din păcate experiențele de colectare
a apei plu vionare în pădure, nu sunt similare cu cele din câmp deschis. În pădure, direcția de cădere
a picăturilor de ploaie este verticală, deoarece luminișurile unde au fost amplasate pluviometrele
sunt ferite de curenții de advectie, pe când câmpul deschis este supus mișcărilor de advectie iar
direcția de cădere este oblică. Surplusul de vapori de apă generat de pădure și scăderea temperaturii
în pădure sunt prea mici pentru o creștere atât de importantă a cantității de precipitații. Nici
ascensiunea aerului și turbulenta generată de coronament nu sunt semnificative comparativ cu
procesul de convectie și destinderea adiabatica, cap abil să producă nori. Importanța pădurii din
acest punct de vedere constă în cantitățile importante de apă obținute prin rouă, chiciur ă și
ceață [59].
Important este faptul că o mare cantitate de precipitații este reținută în coronament și litieră.
La început ploaia udă coronamentul; dacă ploaia este slabă, apă nu ajunge la sol. În cazul ploilor
puternice, după udarea coronamentului, apă începe să pătrundă prin acesta, o parte se prelinge de
pe frunze, o parte curge pe trunc hiuri și ajunge la sol, iar o parte se evaporă și ajunge din nou în
atmosfera. Din precipitațiile care ajung la sol, o parte pătrunde în sol, o parte curge pe sol și o parte
se evaporă [59].
Fracțiunea de precipitații reținute de coronament, depinde de specie, și de cantitatea totală
de precipitații. Astfel , într-o pădure de rasinose cu vârstă de 60 de ani, la o ploaie de intensitate
slabă sub 5 l/m2 coronamentul a reți nut până la 3 -3,3 l/m2, adică până la 2/3 din întreagă
cantitate. S-a constatat că pe trunchiuri se pot scurge până la 5I din totalul de apă. Dacă
precipitațiile cresc până la valori mai mari de 10 l/m2, atunci aproximativ 50I din cantitatea de
precipitații ajunge la sol. Chiar și la cele mai puternice ploi, un procent de 20I este reținut de
coronament [59].
Considerând cazul unei păduri de foioase, se constată că reținerea de apă de către
coronament este mai mică decât în pădurile de rășinoase. Explicația constă în faptul că picăturile
de apă rămân agățate de acele frunzelor prin fenomenul de tensiune superficială, pe când în
pădurile de foioase, picăturile se unesc pe frunze și cad pe suprafață solului. Cantitatea de
precipitații care pătrunde pr in coronament depășește 50I iar pe trunchiuri se scurg aproximativ 20I.
Dintre r ășinoase, molidul și bradul reți n între 40 -80I din precipitații în co ronament, pe când
laricele și pinul reți n între 15 -25I. Generalizând, putem spune că rășinoasele rețîn mai multă apă
decât foioasele [59].
14
CAPITOLUL 2.
TIPURI DE INSTRUMENTE PENTRU MĂSURAREA PRECIPITAȚIILOR
Măsurarea precipitațiilor se realizează în rețeaua de stații meteorologice și posturi
pluviometrice. Configurația spațială a acestei rețele trebuie să aibă o densitate suficientă care să
asigure precizia necesară estimării repartiției și cantității medii de apă provenită din ploaie sau din
topirea zăpezii [47].
Măsurarea cantității de apă provenită din ploi se face cu ajutorul pluviometrului.
Pluviometrul utilizat curent în România este format dintr -un corp cilindric de metal având la partea
superioară o pâlnie cu suprafața de 200 cm2 , prin care se captează apa. Volumul de apă acumulat
în decursul unui interval de timp se măsoară cu o eprubetă gradată în unitățile în care se exprimă
precipitațiile (li tru/m2 sau mm coloană de apă/m2 ). Dacă aparatul este prevăzut cu un dispozitiv
de înregistrare automată a cantității de apă acumulată în timp poartă denumirea de pluviograf.
Recepționarea precipitaț iilor prin pluviometre este în general afectată de acțiunea vântului. Pentru
a reduce pierderile cauzate de vânt se montează ecrane în jurul corpului pluviometrului [47].
Măsurarea cantității de apă provenită din zăpadă necesită măsurarea următoarelor
elemente: grosimea stratului de zăpadă inițial și cumulat, greutatea volumică a zăpezii, cantitatea
de apă cumulată în timpul căderii de zăpadă, răspândirea suprafețelor acoperite cu zăpadă până la
momentul dispariției acesteia [47].
Grosimea stratului de ză padă se măsoară cu ajutorul unei rigle gradate sau cu instalații cu
emisie de radiații.
Cantitatea de apă cumulată în timpul căderii de zăpadă se măsoară prin nivometre.
Nivometrele sunt aparate similare pluviometrelor, uneori cu secțiunea pâlniei mai mar e, prevăzute
cu ecrane de protecție la vânt. Zăpada captată de pâlnie se transformă în apă cu ajutorul unei
instalații de încălzire sau prin adăugarea unui volum cunoscut de clorură de calciu.
Suprafața acoperită cu zăpadă se determină cu ajutorul fotogra fiilor aeriene [47].
1.1. Pluviometre
O formă simplă de pluviometru constă dintr -un recipient cu fundul pl at și pereții drepți
(figura 2.1 ); apa căzută în el într -o anumită perioadă este apoi măsurată. Dacă intervalul de timp
este însă lung, rezultatul poate fi puternic influențat de evaporare [48].
Cantitățile foarte mici de precipitații (de ex. 0,25 cm) formează straturi prea subțiri pentru
a putea fi măsurate exact. Pentru evitarea acestui inconvenient pluviometrele obișnuite sunt
formate dintr -un cilindru la a cărui bază se află o pâlnie ce comunică cu un tub îngust. O cantitate
mică de precipitații va umple tubul până la o înălțime considerabilă, permițând astfel o citire ușoară
pe scara cu care e prevăzut tubul. Acest pluviometru necesită goliri frecvent e dacă nu este dotat
cu dispozitiv de golire automata [48].
Dacă se dorește calculul intensității ploii (importantă în calculele hidrologice a debitelor maxime)
se vor efectua măsurători orar, la termenele climatologice specifice stației sau postului
pluvi ometric respective [48].
1.1.1. Pluviometrul tip A.N.M.
Pe platformele meteorologice se găsesc întotdeauna două pluviometre, care se fixează pe laturile
de est și de vest ale unui stâlp vertical de lemn, în centrul platformei meteorologice, pe același
aliniament cu pluviometrul Tretyakov și pluviograful. Unul e ste descoperit (pluviometru de
15
serviciu), iar celălalt este de rezervă. În ultima perioadă, la stațiile meteorologice există un al treilea
pluviometru numit „pluviometru avertizor” [48].
Figura 2 .1. Pluviometrul tip A.N.M. [48].
1 – stâlp fixare; 2 – colector; 3 – suport din tablă galvanizată; 4 – pâlnie; 5 – inel inox.
Un astfel de pluviometru este alcătuit din:
receptorul – numit și corpul pluviometrului, are o suprafață receptoare pentru
precipitații egală cu 200 cm² și este confecționat din tablă zincată. În interior, este împărțit în două
încăperi, printr -o pâlnie sudată de pereții receptorului, la o distanță de gura acestuia de 15 cm, ce
conduce precipitațiile în colector.
colectorul – rezervor cilindric din tablă, de forma unui trunchi de con, cu o
capacitate de 2,5 litri, putând măsura o cantitate de apă de 25 l/m².
dispozitivul de zăpadă – se utilizează numai în timpul sezonului rece, cu scopul de
a împiedica spulberarea zăpezii de către vânt. Este format din două bucăți de tablă așezate în cruce,
tăiate oblic la partea lor inferioară, pentru a pătrunde în pâlnie.
eprubeta pluviometrică – măsoară apa colectată în pluviometru, este confecționată
din sticlă, are diametrul interior gradat în 100 de diviziuni, marcate din 10 î n 10 cu cifre. Distanța
dintre două cifre consecutive constituie 1 mm înălțimea coloanei de apă care a căzut pe suprafața
de 200 cm².
capacul pluviometrului – se folosește la închiderea suprafeței receptoare, în
situația în care colectorul se scoate în ved erea măsurării cantității de apă acumulată în intervalul
dintre observații [48].
Determinarea cantității de apă rezultată în urma precipitațiilor lichide sau solide se face la orele 07
și 19 timp local, în toate zilele în care s -a produs hidrometeorul [48].
1.1.2. Pluviometrul tip Tretyakov
Este alcătuit din:
corpul pluviometric – vas cilindric confecționat din tablă de zinc, terminat la
extremitatea superioară printr -un inel de bronz cu muchie ascuțită. În interiorul lui este sudată o
diafragmă tronconică al cărei orificiu se închide în semestrul cald cu o pâlnie pentru a reduce
evaporarea apei colectate [53].
capac pluviometrului – se folosește la închiderea suprafeței receptoare.
16
ecranul protector – alcătuit din 16 lamele metalice tăiate în formă de trapeze
echilaterale, are forma unui trunchi de con cu baza mare îndreptată în sus.
trepiedul sau stâlpul.
eprubeta pluviometrică [53].
Figura 2.2 . Pluviometrul tip Tretyakov [53]
1.2. Pluviograful
Un alt instrument ce poate fi folosit la măsurarea precipitațiil or este pluviograful (figura 2.4 ). Se
poate obține grafic variația precipitației căzute, cantitatea totală căzută într -un interval de timp și
intensitatea ploii (mm/oră). Permite măsurarea continuă a cantității de precipitaț ii [48].
Figura 2.4. Pluviograf [48].
1 – pâlnie recepție apă; 2 – rezervor cu flotor; 3 – sifon; 4 – dispozitiv inscriptor; 5 – tambur cu
diagramă; 6 – recipient colectare apă.
Principiul de funcționare a pluviografului este următorul [48].:
– apa este colectată într -o pâlnie și este dirijată spre un rezervor; nivelul apei din rezervor (cu o
capacitate echivalentă de 10 l/m2) este controlat prin intermediul unui flotor cuplat la un braț
înregistrator;
– brațul înregistrator este fixat pe o diagramă, care e ste înfășurată pe un cilindru cu ceas; acest
cilindru execută o rotație completă în 24 de ore;
17
– când se colectează o cantitate maximă în rezervor înregistrată și pe diagramă, se activează
dispozitivul tip sifon și este golit rezervorul; brațul înregistrator va reveni la valoarea zero și va
continua să efectueze înregistrările pe diagramă dacă ploaia continuă să cadă [48].
1.2.1. Pluviograful model rusesc
În alcătuirea sa intră un receptor, un colector și înregistratorul.
Receptorul este un vas cilindric de metal, care se termină la partea inferioară cu o pâlnie,
prin care precipitațiile sunt canalizate spre colector. În partea interioară a colectorului se găsește
un recipient cilindric, care plutește deasupra coloanei de apă și care se ridică pe măsură ce nivelul
apei crește deasupra coloanei de apă și care se ridică pe măsură ce nivelul apei crește. Această
mișcare antrenează și pârghia peniței inscriptoare.
În cazul precipitațiilor lichide continue, când nivelul apei acumulate cre ște neîncetat, penița va
înscrie între valorile 0 și 10 ale pluviogramei o linie ascendentă, mai mult sau mai puțin înclinată,
în funcție de intensitatea ploii.
Pluviograma este divizată pe verticală prin linii ce marchează cantitatea de apă între
limitele de 0-10 mm, iar pe orizontală prin linii care indică timpul în ore și minute.
Înregistratorul este reprezentat de un tambur cu un diametru mai mare, pe care se fixează
diagrama de precipitatii numita pluviograma.
Figura 2.5. Pluviograful rusesc [53]
1.2.2. Pluviograful tip Fuess
Se deosebește de pluviograful model rusesc prin dimensiunile sale mai reduse. Prin modul
de construcție, pluviografele nu pot fi utilizate decât în sezonul cald, astfel că, toamna înainte de
producerea înghețurilor, acestea se demontează, se curăță și se păstrează în magazia stației
meteorologice până în primăv ară, când observațiile se reiau [53].
Valorile obținute în urma măsurătorilor efectuate se notează în tabelele meteorologice TM –
4. Reg imul anual al precipitațiilor atmosferice se analizează cu ajutorul sumelor lunare și
anotimpuale, el indicând modul de distribuție a precipitațiilor pe diferite perioade ale anului.
Această distribuție se numește regim pluviometric , depinzând de circulați a generală a atmosferei
și de factorii geografici locali [53].
18
1.3. Radarul meteo
Un radar meteorologic este un tip de radar utilizat pentru a localiza precipitațiile, pentru a
calcula mișcarea, pentru a estima tipul (ploaie, zăpadă, grindină etc.) și pentru a prognoze poziția
și intensitatea sa viitoare. Radarele meteorologice sunt în mare parte radar doppler, capabile să
detecteze mișcarea picăturilor de ploaie în plus față de intensitatea precipitațiilor. Ambele tipuri
de date pot fi analizate pentru a determ ina structura furtunilor și potențialul lor de a provoca
condiții meteorologice severe [ 49].
Avantajul esențial al radarului, în raport cu rețeaua clasica pluviometrică, rezultă din
capacitatea de acoperire, dintr -un punct fix, cu informații asupra stării sistemelor noroase pentru
suprafețe foarte mari (peste 100.000 km2). Raza de acțiune a unui radar poate ajunge până la
150…400 km [48].
Numeroase surse de erori pot afecta estimarea parametrilor precipitațiilor prin intermediul
radarului. Unul din aspectele foarte sensibile este necesitatea de a găsi o relație pentru
identificarea corectă a intensității precipitațiilor. Cu toate incertitud inile care pot apărea radarelor
rămân totuși un instrument ce permite măsurarea parametrilor sistemelor noroase în timp real pe
ansamblul bazinelor hidrografice și sunt foarte utile în prognozele hidrologice. Permit o bună
reprezentare a fenomenelor pe o r ază de 100 km [48].
1.4. Satelitul meteo
Un satelit meteorologic este un tip de satelit care este utilizat în principal pentru a monitoriza
vremea și clima Pământului [56].
Cel mai nou satelit NASA pentru monitorizarea meteo a fost lansat în spațiu la data de 27
februarie 2014 . Misiunea lui este de observa căderile de ploaie și zăpadă din jurul globului.
Satelitul este echipat cu radare foarte precise care permit surprinderea fenomenelor meteo cu o
precizie extraordinară. Reprezentanții oficiali ai misiunii au declarat că GMP (Măsurarea globală
a precipitațiilor) va furniza informații despre precipitațiile de pe glob în timp aproape real o dată
la 3 ore, îmbunătățind major viziunea oamenilor de știință asupra schimbărilor climaterice și a
circuitului apei în na tură[56].
Satelitul va folosi 2 instrumente: scanner -ul cu microunde și radarul cu frecvență duală pentru
precipitații – pentru a transmite date despre căderile de ploaie și ninsoare de la un cerc arctic la
celălalt, oferind cercetătorilor date detaliate despre sistemele de furtună și nori [56].
1.5. Monitoare de precipitații cu laser
Monitoarele de precipitații cu laser (LPM) măsoară cu mare precizie cantitatea, intensitatea
și tipul precipitațiilor. LPM este capabil să măsoare precipitațiile până la diametrul de 0,16 mm și
poate oferi o distribuție a dimensiunilor picăturilor cu 400 de clase. Sistemul calculează
intensitatea, volumul (echivalentul apei), spectrul precip itațiilor (diametrul și viteza) și reducere a
vizibilității precipitațiilor. LPM utilizează optica laser pentru a detecta și a discrimina diferite tipuri
de precipitații, inclusiv: zăpada , ploaie înghețată , grindină, ploaie etc [ 49].
1.6. Măsurarea căderilor de zăpadă
Căderile de zăpadă se măsoară prin topirea unei coloane -eșantion de zăpadă și reducerea
la echivalentul în apă. Astfel, înregistrările privind cantitatea de ploaie și de zăpadă pot fi
combinate în vederea unor comparații. Un strat de zăpadă de 10 cm echiva lează cu un centimetru
de apă de ploaie, raportul putând însă varia de la 30/1 în zăpadă foarte afânată până la 2/1 în zăpada
veche și parțial topită [48].
19
Stratul de zăpadă are o mare varietate de densități, de la zăpada proaspătă, spulberată, la
cea vech e, umedă în curs de topire. Această densitate se măsoară prin cântărirea probei de zăpadă,
cu ajutorul densimetrului pentadic sau prin topirea la temperatura camerei [48].
Densimetrul gravimetric constă dintr -un cilindru similar cu cel al pluviometrului, ca re întors în jos
se înfige în zăpadă, proba cântărindu -se cu o balanță, cu g reutate (tip cursor) (figura 2.6 ) [48].
Figura 2.6. Densimetru pentru zăpadă [48].
1 – cilindru receptor gradat; 2 – greutate glisantă; 3 – tijă gradată; 4 – sistem de fixare la cântărire
20
CAPITOLUL 3.
PREZENTAREA STAȚIEI METEO TIP AWS/EV
Stația meteorologică este locul în care se execută observațiile meteorologice, ales după
criterii care să asigure reprezentativitatea elementelor măsurate pentru regiunea înconjurătoare.
Aceasta impune amplasarea pe teren deschis și tipic pentru regiunea în care funcționează [5].
Prima rețea de stații meteorologice din Europa, rețea care cuprindea 39 de stații, a luat
ființă în anul 1780, fiind organizată de către o societate științifică particulară germană. În România,
prima rețea de stații meteorologice s -a înființat între anii 1880-1882, cuprinzând 12 stații [5] .
În martie 1951 a luat ființă la Paris Organizația Meteorologică Mondială (OMM), că
organizație specializată a Organizației Națiunilor Unite. Organizația Meteorologică Mondială
inițiază și coordonează acțiuni de cercetare simultană, la scară planetară, a unor fenomene
meteorologice și geofizice care nu pot fi studiate decât prin conjugarea eforturilor întreprinse de
nenumărate state ale lumii. Colaborarea dintre state este materializată în schimburile reciproce de
informaț ii, care se efectuau la acea dată prin telex sau radio și se referă la starea mereu actualizată
și la prognozele asupra vremii din regiunile respective.
În 1884 s -a înființat în România Institutul Meteo rologic Central, care abia în 1970 a devenit
Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a apelor (INMH)[5] .
Stația meteo wireless model AWS/EV conține un set de echipamente ce permit
investigarea tehnicilor de achiziție, instalare și control a sistemului de monitorizare și a software –
ului aferent.
Specificații tehnice:
– Stația meteo este wireless, cu rază de emisie de până la 300 m și set de senzori integrat, stâlp de
susținere de 1.77 m și trepied aferent.
– Consola sa este cu display grafic, baza sa de asamblare fiind fie pe perete, fie pe birou și are
bateria inclusă.
– Dotată cu senzori de achiziție a parametrilor meteorologici și de ambient: temperatură, presiune,
umiditate relativă, direcția și viteza vântului, ploaie, radi ație solară. Datele se transmit radio la
fiecare 2,5 secunde pe parcursul întregii zile.
Sistemul permite vizualizarea instantanee a măsurătorilor parametrilor menționați, iar în plus și
a următoarelor date [5]:
– Index de căldură;
– Minimum și maximum al umidității interne și externe, cu data și ora;
– Viteza maximă a vântului, cu data și ora;
– Valorile minime și maxime ale umidității externe, cu data și ora;
– Punctul de rouă;
– Afișarea pe ecran a condițiilor meteo;
– Diagrame zilnice, săptă mânale sau anuale;
– Vizualizarea în același timp a mai multor parametri pentru a -i putea corela.
21
Figura 3.1. Stația meteo AWS/EV [5].
Figura 3.2. Diagrama stației meteo wireless [5].
22
Figura 3 .3 Prezentarea senzorilor pentru înregistrarea parametrilor atmosferici de către stația
meteo [5].
3.1 Senzor pentru măsurarea cantității de precipitații
La stațiile meteo ș i la postu rile pluviometrice se fac masură tori instrumentale dar ș i vizuale [50].
Pluviometrul de tip IMC este un instrument cu citire directă fiind alcatuit din [50]:
a) receptorul / corpul plu viometric: este un cilindru alcătuit din tablă zincată compartimentat
în interior în 2 î ncăperi printr -o pâlnie sudată la 15 cm de gura acestuia ș i cu rolul de a
colecta precipitațiile și de a le duce î n interior ;
b) colectorul este un rezervor cilindric din tablă sudată cu suprafața foarte mica ș i prevazut
cu un ma ner având capacitatea de 2.5 li ri, ceea ce permite colectarea unei cantitaț i de apa
de 25 l/m2
c) dispozitivul de zapadă este folosit doar iarna pentru diminuarea acț iunii de sp ulberarea a
zăpezii de catre vânt. Este alcătuit din 2 bucați de tabla sudate în formă de cruce și tă iate
oblic la partea inferioara pentru a patrunde pâ lnia;
d) eprubeta pluviometrică este un cilindru cu diametrul în interior de 5 cm gradată î n 100 de
divizi uni și marcată din 10 in 10 cu cifre. Intervalul dintre 2 cifre consecutive reprezinta 1
mm din înalțimea coloanei de precipitații acumulată ce în realitate î i corespunde 1l/m2 de
precipitații că zute uniform pe unitatea de suprafaț a[50].
23
Figura 3.4 Pluviometru [52].
La staț iile meteo sunt instalate doua pluviometre pe un stâlp de înalț imea de 1,45 m, unul
fiind de serviciu cu capacul descoperit, iar altul de rezerva cu capacul pus, astfel încâ t gura
receptoare sa fie la 1,5 m fața de sol. Ci tirile se fac la orele 7 și 19 ș i de ori de cate o ri este
nevoie [50].
Pluviograful este instrumentrul î nregistrato r din punct de vedere al cantității, duratei și
intensității precipitaț iilor lichide [50].
În rețeaua noastra națională se folosesc pluviografe de fabricații germană și ruseasca, diferența
fiind ca cele nemțești au aceeasi suprafața de colectare ca ș i pluviometrele de 200 cm2 , iar cele
rusești au suprefaș a de 500cm2 .
Pluviograful este alcă tuit din [50]:
receptorul aflat în partea superioară a carcasei de protecție metalică fiind u n cilindru, cu
partea inferioară sub formă de pâlnie, astfel încat precipitațiile sunt canalizate că re colector.
colectorul are în lateral un tub în care patrund etanș prin intermediul unei garnituri metalice
tubul de sifonare alcătuit din sticlă în formă de carjă cu rol de a evacua cantitatea de apă
ce a ajuns la valoarea de 10 mm.
Pluviograma este divizată pe verticală în linii ce marchează cantitatea de precipitații din
apa î ntre 0 si 10 mm, iar pe orizontală linii care marchează timpul în ore ș i minute .
partea înregistratoare este formată dintr -un tambur cilindric cu dia metrul mai mare pe care
se infaș oara pluviograma.
24
Figura 3. 5 Pluviograf [52].
Datorită conceptului, pluviografele funcționează doar în sezonul cald, astfel î ncat la temperaturi
diurne minime de 0OC se demonează, se curață ș i se pune la pastrare. Pluviograma se schimbă
indiferent daca a plo uat sau nu, zilnic la ora 19 [50].
3.2 Determinarea nivelului tehnic al utilajelor folosind metoda DISTEH
Metoda DISTEH permite cuantificarea nivelului tehnic al unui grup de utilaje,
comparabile între ele, prin calcularea “distantei tehnice“ față de un utilaj ideal, evidențiind totodată
direcțiile de acțiune în activitățile de cercetare -proiectare -fabricație vizând realiza rea unor utilaje
cu înaltă competitivitate [51].
Utilajul ideal este un utilaj imaginar la care toate ansamblele, subansamblele și principalele
repere au cel mai înalt grad de competitivitate, conform realizărilor obținute pe plan mondial.
“Distanta tehnică absoluta” reprezintă distanța tehnică față de “utilajul ideal”, iar “distanta tehnică
relativa” reprezintă distanța tehnică față de un utilaj dorit, existent în fabricație pe plan mondial
care, în majoritatea cazurilor reprezintă utilaju l cu cel mai ridicat nivel de competitivitate, în
momentul elaborării studiului de oportunitate [51].
Metodă DISTEH permite ierarhizarea utilajelor analizate, funcție de utilitatea totală în
exploatare a acestora, precum și ierarhizarea criteriilor de de partajare, funcție de viteza de
ameliorare a nivelului tehnic, deci indică ansamblele, subansamblele și principalele repere ale
utilajului care trebuie perfecționate în vederea creșterii competitivității acestuia.
Se utilizează, în general, următorul alg oritm:
1. Se stabilește mulțimea “m” a utilajelor supuse analizei, alegandu -se utilaje cu aceeași
destinație, din aceeași grupă tipodimensională și, deci, comparabile între ele:
U UU U Ui m {,,…,,…,},1 2
i=1,2,…,m (3.1)
2. Se stabilește mulțimea cri teriilor de departajare “n” care influențează în sens pozitiv sau
negativ exploatarea:
C CC C Cj n {,,…,,…,},1 2
j=1,2,…,n (3.2)
3. Se împarte în două mulțimea criteriilor de departajare:
25
a.submulțimea criteriilor de maxim“n 1” (j n1), respectiv a criteriilor care este de dorit ca
în exploatare să aibă valori cât mai mari;
b.submulțimea criteriilor de minim“n 2”(j n2), respectiv a criteriilor care este de dorit ca
în exploatare să aibă valori cât mai mici;
nn n1 2 (3.3)
4. Se stabilește cazul în care se dorește determinarea nivelului tehnic al utilajelor sup use
analizei, după cum urmează:
Cazul I – determinarea nivelului tehnic absolut (distanța tehnică absolută Ți) a grupului de utilaje
analizate la momentul to (momentul elaborării studiului) [51]:
a.Criteriile de departajare C j (j=1,2,…,n) sunt echipotențiale din punct de vedere al
importanței pentru exploatare;
b.Criteriile de departajare au imporțantă diferită în exploatare;
Cazul II – determinarea nivelului tehnic absolut al grupului de utilaje analizat la momentul t 1
(moment ul începerii fabricației noului utilaj), în aceleași condiții ca și în cazul I (a si b);
Cazul III – determinarea nivelului tehnic relativ (distanța tehnică relativă Tri) al grupului de utilaje
analizat față de un utilaj dorit în U D, existent în fabricație pe plan mondial în momentul elaborării
studiului în aceleași condiții pentru criteriile de departajare (a și b);
5. Se determina submulțimea criteriilor de departajare pentru “utilajul ideal” U I, cu
relațiile:
CC jn
C jnIjiij
iij
max ,
min ,()
()1
2 (3.4)
În continuare, vom parcurge algoritmul de calcul pentru cazul I -a:
6. Se calculeaza distanța tehnică absolută a utilajelor U i (im) față de utilajul ideal cu
relația:
TdUU bC C
Ci i I jij Ij
Ij jn
(,) ( )2
1
(3.5)
în care: b j = +1 pentru j n1 si b j=-1 pentru j n2
Cij – valoarea caracteristicii j, la utilajul U i
CIj – valoarea caracteristicii j, la utilajul U I
Obs.În cazul prelucrarii manuale a datelor, factorul b j poate lipsi.
7. Se elaborează clasamentul de ierarhizare a utilajelor analizate în ordinea crescatoare a
distanței tehnice absolute:
min ,…,,…,max
() () ii iii T T T
(3.6)
Utilajul Ui la care distanța tehnică absolută are valoarea minima (min Ți) are utilitatea în
exploatare cea mai ridicată din grupul de utilaje analizat, deoarece el are valorile caracteristi cilor
cele mai apropiate de cele ale utilajului ideal [51].
26
8. Se stabilesc criteriile de departajare “Cij” a căror îmbunătățire conduce la creșterea
nivelului tehnic al utilajului Ui care interesează și se face o ierarhizare a acestora în ordinea
descres cătoare a vitezei de ameliorare a nivelului tehnic, cu ajutorul relației:
max( )
()ijij Ij
IjbC C
C (3.7)
Ierarhizarea acestor criterii arată direcțiile de acțiune în activitatea de cercetare -proiectare
în vederea creșterii competitivității utilajului care interesează, respectiv se evidențiază
ansamblele, subansamblele și principalele repere care trebuie per fecționate [51].
În cazul I -b algoritmul de calcul continuă astfel:
6. Se elaborează vectorul de ierarhizare al criteriilor (caracteristicilor) de departajare j
(j=1,2,…,n) în funcție de importanța lor în exploatare:
ex. C 3 PP C 5 P C 2 I C 1,… (3.8)
7. Se elaborează o matrice A de dimensiuni [nxn], în care liniile se noteaza cu j 1, iar
coloanele cu j 2 (j1,j2=1,2,…,n) și în care se acordă coeficienți de importanță criteriilor C j,
comparand pe rand fiecare criteriu cu toate celelalte (n -1) criterii, din punct de vedere al
importanței în exploatare [51].
Acesti coeficienți se acordă astfel:
aCIC C C
CPC C C
CPPC C Cjjj j j j
j j j j
j j j j121 2 1 2
1 2 1 2
1 2 1 21 1
2 0
4 0
;
;
;
(3.9)
8. Se calculează mărimea coeficienților de importanță j (pentru criteriul j) cu relația:
j jjj
j
jj
j ja
aa
112
1
1 2
2 1
(3.10)
în care: 0< j<1 si j=1
9. Se calculează distanța tehnică absolută a utilajelor U i fața de utilajul ideal U I, cu relația:
~
(,) ( ) T dUU bC C
Ci I j jij Ij
Ij jn
2
1
(3.11)
10. Se elaborează clasamentul de ierarhizare a utilajelor analizate, funcție de utilitatea lor
totala în exploatare:
min ,…,,…,max
() () ii iii T T T
(3.12)
11. Se stabilesc caracteristicile a caror îmbunătățire poate conduce la ridicarea nivelului
tehnic și se face ierarhizarea în ordine descrescatoare a vitezei de ameliorare a nivelului tehnic, cu
relația [51]:
max{( )}
()jj jij Ij
IjbC C
C2
(3.13)
în care: i=1,2,…,m, iar j=1,2,…,n.
Exemplu de calcul pentru pl uviometre :
Luând în studiu o serie de pluviometre existențe în exploatare, se poate considera
pluviometrul ideal pe bază comparației între caracteristicile tehnice ale acestora. Caracteristicile
27
tehnice ale pluviometrelor ideale sunt fie maximul dintre valorile carac teristicilor tehnice ale
celorlalte pluviometre, dacă acea caracteristică reprezintă un criteriu de maxim, fie cea mai mică
valoare a caracteristicilor tehnice ale pluviometrelor luate în studiu, dacă acea caracteristică
reprezintă un criteriu de minim.
Acest lucru este prezentat sintetic în tabelul 3.1, în care sunt expuse caracteristicile tehnice
ale acestor pluviometre. În acest tabel sunt și caracteristici tehnice care sunt apreciate pe bază de
punctaj (puncte acordate 0 și 1) prin comparație între p luviometrele luate în studiu.
Tabelul 3.1 Caracteristicile tehnice ale unor pluviometre existente în exploatare
[64], [65],[66] ,[58].
Nr.
crt. Caracteristica RG
200-N RM 200 HD2016 Lambrecht Pluviometrul
ideal
C1 Suprafață de colectare,
cm² 200 200 400 200 400
C2 Capacitate, cm³ 2 2 4 2 4
C3 Intensitatea maximă,
mm/min. 5 7 16 20 20
C4 Rezoluție, mm
precipitație 0.2 0.1 0.001 0.001 0.001
C5 Greutate, kg 1 3.3 3 3 1
Calculul coeficienților de importantă se realizează, conform algoritmului prezentat anterior, prin
compararea fiecărui criteriu Cj, cu fiecare din celelalte (n -1) criterii,, din punct de vedere al
importanței acestora în exploatare. În tabelul 2 sunt preze ntate valorile coeficienților de importantă
acordate, prin comparație, fiecărui criteriu de departajare (caracteristică tehnică).
Conform metodei a fost stabilit vectorul de ierarhizare a performanțelor pluviometrelor analizate,
în concordanță cu importa ntă lor în expolatare. Acesta arată astfel:
(C1 I C2) P (C5)
(C5) PP (C3 I C4)
(C1 I C2) PP (C3 I C4)
Tabelul 3 .2 Matricea coeficienților de importanță
C1 C2 C3 C4 C5 aj j
C1 1 4 4 2 11
C2 1 4 4 2 11
C3 0 0 1 0 1
C4 0 0 1 0 1
C5 0 0 4 4 8
32
12
21
jj
jjaa
28
Ponderile j acordate caracteristicilor tehnice analizate, conform importanței lor în exploatare,
calculate cu relația (10) sunt:
1 = 2 = 11 / 32 = 0,3437;
3 = 4 = 1 / 32 = 0,03125;
5 = 8 / 32 = 0,25;
Cu ajutorul acestor valori si al caracteristicilor tehnice prezentate în tabelul nr.4.1, se pot calcula
patratele diferențelor
2
IjIj ij
CC C ale utilajelor analizate, necesare în calculul distanței tehnice
a unui utilaj față de utilajul ideal.
Pentru pluviometrul RG 200 -N:
011139601001,0001,02,05625,02020525,044225,0400400 200
22 2 2 2
Pentru pluviometrul RM 200:
29,5113,39802001,0001,01,04225,02020725,044225,0400400 200
22 2 2 2
Pentru pluviometrul HD 2016 :
41130001,0001,0 001,004,02020 1604440400400 400
22 2 2 2
Pentru pluviometrul Lambrecht :
41130001,0001,0 001,002020 2025,044225,0400400 200
22 2 2 2
181254,350.25,0 39601. 03125,0 5625,0. 03125,025,0. 3437,025,0. 3437,0 dP.ideal) N,-200 (RG
507071,170.25,0 9802. 03125,0 4225,0. 03125,025,0. 3437,025,0. 3437,0 dP.ideal) 200, (RM
000624,14.25,00. 03125,0 04,0. 03125,00. 3437,00. 3437,0 dP.ideal) 2016, (HD
082520,14.25,00. 03125,00. 03125,0 25,0. 3437,0 25,0. 3437,0 dP.ideal) , (Lam brecht
29
Ierarhizarea utilajelor (pluviometrelor) se realizează dupa valorile distanțelor tehnice ale
fiecarui utilaj față de utilajul ideal. Astfel:
d(HD 2016) < d (Lambrecht) < d (RM 200) < d (RG 200 -N)
1,000624 < 1,082520 < 17,507071 < 35,181254
În continuare, se po ate estima care caracteristică tehnică a unui utilaj trebuie îmbunătățită,
astfel încât acesta să -și îmbunătățească, pe ansamblu, performanțele, prin micșorarea distanței
tehnice față de utilajul ideal. De exemplu, pentru pluviometrul RM 200, punând în ordine
descrescătoare patratele diferentelor
2
IjIj ij
CC C , se observa ca:
(C4: 9802) < ( C5: 5,29) < ( C3: 0,4225) < ( C2: 0,25) < ( C1: 0,25).
În această situație, dacă nu se consideră și coeficienții de importantă ai criteriilor de
departajare (caracteristicilor tehnice), ar însemna că, pentru îmbunătățirea performanțelor
pluviometrului RM 200, trebuie să căutăm mai întâi să -i micșorăm rezoluția , după care să căutăm
să-i micșorăm masa, apoi să mărim intensitatea, s.a.m.d.
Dacă se consideră, însa rapoartele
2
.
IjIj ij
jCC C
, în ordinea lor descrescatoare:
(C4: 1237,5312) < ( C2: 0,085925) < ( C1: 0,085925) < ( C3: 0,017578) < ( C5: 0).
atunci, se poate observa că pentru îmbunătățirea performanțelor pluviometrului RM 200, trebuie
iarăși, în primul rând, să acționăm în sensul micșorării rezoluției, dar apoi trebuie să acționăm
pentru mărirea suprafeței de colectare și a capacității, apoi să mărim intensitatea, s.a.m.d.
30
CAPITOLUL 4.
CARACTERIZAREA REGIMULUI PRECIPITAȚIILOR UTILIZÂND INDICII
ECOMETRICI CLIMATICI
Indicii ecometrici climatici reprezintă metoda de analiză a calității mediului, cu parametrii
climatici ce are ca date de intrare (temperaturile și precipitațiile medii anuale sau lunare, umiditatea
aerului) cu impact în funcționalitatea și productivitatea ecosistemelor naturale, agrosistemelor sau
în confortul comunităților umane ( realizarea locuințelor cu consum redus de energie, utilizarea
surselor de energie neconvențională: solară, eoliană, fotovoltaică, cu biogaz și geotermală), pot
exprima deficitul și excedentul de umiditate disconfortul termic [21].
Indicii ecometrici climatici reprezintă formule de calcul pentru favorabilitatea climatică,
luând în considerare valorile efective ale factorilor climatici principali.
4.1 Distribuția cantităților medii lunare de precipitații în București
Precipitațiile înregistrează valori diferite lunare in funcție de circulația maselor de aer, de
altitudine, de expoziția versanților, de formele de relief, de condițiile locale.
Cele mai puține cantități de precipitații cad în intervalul ianuarie -martie, datorită
predominării regimului anticiclonic, ce impiedică dezvoltarea convecției termice, luna cea mai
secetoasă fiind februarie. Incepand din martie, precipitațiile cresc progresiv până în mai – iunie,
când se înregistrează maximul pluviometric an ual (8 0-90 mm) [38] . Ploile din această lună sunt
generate de frecvența mare a ciclonilor oceanici. Se observ ă scăderea cantit ăților de precipita ții
de la nord spre sud și de la vest spre est (figura 4.1).
Figura 4.1 Distributia cantit ăților de precipitații m edii anuale in municipiul București
în perioada 1950 -2000 [21].
4.2 Distribuția anotimpuală a cantităților de precipitații
În perioada analizată 2009 -2015, în București, primăvara s -au înregistrat cele mai mari
cantități de precipitații, (30.46 %), iar iarna cele mai puține, (18.26 %) din totalul anului. Vara
(30.40 %) și toamna (22.28 %).
31
Anual sunt două maxime și două minime pluviometrice. Maximul principal din lunile mai –
iunie are loc datorită intensificării convecției termice și a accentuării activi tății frontului polar, iar
cel secundar din noiembrie -decembrie datorită dezvoltării ciclonilor din Marea Mediterană, care
ocolesc teritoriul țării prin vest și sud -vest. Minimele pluviometrice sunt legate de perioadele
deficitare de la sfârșitul iernii -începutul primăverii, precum și cele de la sfârșitul verii -începutul
toamnei. În anotimpul de vară există cantități de precipitații ridicate comparativ cu anotimpul de
iarnă unde se constată scăderea lor, creșterile din timpul verii se manifestă în general s ub formă
de averse, care produc uneori inundații.
Din distribuția cantităților medii anotimpuale a precipitațiilor în perioada 2009 -2015 în
București, primăvara s -au înregistrat valori ma i mari, urmate de vară (figura 4.2 ).
Figura 4.2 Distribuția anotimpuală a precipitațiilor căzute în București în perioada 2009 – 2015
comparativ cu perioada 1961 -1990
Prelucrare după arhiva ANMH (1961 -1990)
4.3 Distribuția multianuală a cantității de precipitații în București intervalul 2009 -2015
Variația anuală a precipitațiilor în București în intervalul 2009 -2015, comparativ cu media
climatologică 1961 -1990 înregistrează un maxim principal în mai, când cantitățile medii de
precipitații ating valori de de 197.4 mm în anul 2012, 129.1 mm în anul 2 014. În luna mai în
perioada 2009 -2015 cad 778.9 mm precipitații, comparativ cu luna iunie 659.8 mm. În luna iulie
cantitatea de precipitații căzută este de 467.7 mm pe locul trei dupa mai, iunie ( figura 4.3 ).
Minimul anual este în februarie (237.8 mm, reg im pluviometric excesiv secetos precipitații < 350
mm/an și în noiembrie regim pluviometric excesiv sec etos (239.2 mm) [23].
Figura 4 .3 Repartizarea multianuală a precipitațiilor căzute în București, perioada 2009 -2015
Variația multi anuală a precipitațiilor căzute în București în perioada 2009 -2015,
comparativ cu media climatologică 1961 -1990 înregistrează un maxim principal în mai
(111.3mm), urmat de luna iunie (94.3mm). Minimul anual este în februarie (34.0 mm) și în
32
noiembrie (34. 2 mm). Precipitațiile înregistrate în perioada 2009 -2015 au depășit normala
climatologică 1961 -1990 în aproape toate lunile mai puțin februarie și noiembrie (figura 4.4 ).
Figura 4 .4 Repartizarea valorilor medii multianuale a precipitațiilor căzute în București în
perioada 2009 -2015 comparativ cu media multianuală 1961 -1990
Anii cu precipitații reduse au fost: 2011, 2012; anii cu precipitații în cantități mari au fost:
2010, 2013, 2014, 201 5 acești ani fiind ani ploioși.
Tabelul 4.1 Clasificarea regimului plu viometric annual [23].
Cantitatea de precipitatii [mm/an] Regim pluviometric
< 350 excesiv secetos
351-450 secetos
451-600 moderat secetos
601-700 optim
>700 ploios
Media multianuală a cantităților de precipitații reprezintă indicatorul climatic pluviometric
de referință pentru o zonă agricolă, față de care se pot raporta anii extremi, considerați cazuri de
risc agroclimatic. Această valoare exprimă potențialul resurselor de precipitații utile în stabilirea
gradului de favorabilitate pluviometrică al unei zone agricole pentru o specie, respectiv soi sau
hibrid. Obținându -se astfel imaginea clară a posibilităților extinderii culturilor acelor
genotipuri/soiuri sau hibrizi, cu producții eficiente economic pe unitatea d e suprafață.
Limitele optime și critice ale cantităților de precipitații pe intervale caracteristice specifice
culturilor agricole sunt cuantificate pe diferite praguri limită și pe intervale calendaristice
specifice, corespunzătoare parcurgerii procesel or de creștere și dezvoltare a plantelor, dar și pe
toată perioada de vegetație, corespunzătoare analizei de ansamblu a unui an agricol, stabilindu ‐se
și gradul favorabilității pluviometrice fiecărui interval specific sau al anului agrometeorologic în
ansamblu ( tabelul 4.1 ) (Sistem de indicatori geo -referențiali la diferite scări spațiale și temporale
pentru evaluarea vulnerabilității și măsurile de adaptare a agroecosistemelor față de schimbările
globale, 2011).
33
Tabelul 4 .2 Semnificația cantităților de pr ecipitații pe intervale caracteristice creșterii și
dezvoltării culturilor agricole
Intervalul Semnificația cantităților Intervalul de precipitații (mm) – praguri de referință
excesiv secetos moderat secetos optim ploios excesiv ploios
IX-X < 40 40 – 60 61 – 80 80 – 120 121 – 150 > 150
XI-III < 100 101 – 150 151 – 200 201 – 300 301 – 400 > 400
IV < 20 21 – 30 31 – 40 41 – 60 61 – 80 > 80
V-VI < 50 51 – 100 101 – 150 151 – 200 201 – 300 > 300
VII ‐ VIII < 80 81 – 100 101 – 150 151 – 200 201 – 300 > 300
V-VIII < 150 151 – 200 201 – 300 301 – 400 401 – 500 > 500
IV-X < 250 251 – 350 351 – 450 451 – 500 501 – 600 > 600
IX-VIII < 350 351 ‐ 450 450 ‐ 600 601 ‐ 700 701 ‐ 800 > 800
Legenda:
IX – X: perioada semănat -răsărire culturi cerealiere de toamnă; XI -III: perioada de acumulare a apei în sol (sezon
rece); IV: perioada semănat -răsărire culturi cerealiere de primăvară; V -VI: perioada cu cerințe maxime față de apa la
graul de toamna; VII -VIII: perioada cu cerințe maxime față de apa la porumb; V – VIII: perioada critica față de apă a
culturilor agricole; IV – X: sezonul activ de vegetație; 1 IX (an anterior) – 31 VIII (an curent): anul agricol .
Corelând datele din tab elul 4.2 cu cele din tabelul 4.1 , se observ ă că în perioada de semănat
(IX-X) – răsărirea culturilor cerealiere de toamnă în intervalul 2009 -2015 în București a fost
optimă, XI – III perioada de acumulare a apei în sol (sezon rece) optimă, IV: perioada semănat –
răsărire culturi cerealiere de primăvară ( 51 mm) optimă, V -VI: perioada cu cerințe maxime față
de apa la graul de toamna, optimă; VII -VIII: perioada cu cerințe maxime față de apă la porumb
(123.2 mm) moderat secetos; V – VIII: perioada critică față de apă a culturilor agricole (328.8 mm)
optimă; I V – X: sezonul activ de vegetație (488.5 mm) optimă; Se observă că în București, în
perioada analizată (2009 -2015) intervalul iulie – august a fost moderat secetos, restul perioadelor
agricole au fost optime.
4.4 Distribuția semestrială a cantit ății de precipita ții
4.4.1 Cantitățile de precipitații din semestrul cald
Cantitățile de precipitații din timpul perioadei de consum maxim reprezintă cantitatea de
precipitații din intervalul mai -septembrie, când sunt înregistrate cele mai mari valori termice.
Acest interval este caracterizat prin perioad e de secetă lungi și intensive [45] .
Cantitățile de precipitații din semestrul cald în București în perioada 2009 -2015, sunt
cuprinse între 381.6 mm (anul 2011) și 566.5 mm (anul 2014).
Cantitățile medii de pr ecipitații din semestrul cald al anului (lunile IV -IX) în orașul
București în perioada 2009 -2015 au fost calculate pe baza datelor înregistrate de stația meteo de
la Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice din Universitatea Politehnica București, valori le
acest ora fiind prezentate în figura 4.5 . Se observă că cele mai mari valori de precipitații au fost
înregistrate în iunie 2014 (153 mm).
34
Figura 4.5 Cantitățile lunare de precipitații din București în intervalul 2009 -2015 din semestrul
cald al anului, comparativ cu normala climatologică (1961 -1990) [38].
Prelucrare pe baza datelor monitorizate de stația meteo de la Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice
și după arhiva ANMH (1961 -1990)
4.4.2. Cantitățile de precipitații din semestrul rece
În semestrul rece cad între 205.6 mm (anul 2009) și 334.8 mm (anul 2015).
Cantitățile de precipitații din semestrul rece sunt mai reduse cantitativ decât cele
înregistrate în semestrul cald al anului determinate de masele de aer continental uscat și rece (cu
un conținut scăzut de vapori de apă) și datorită faptului că norii și precipitațiile de convecție
termică au o dezvoltare mai redusă decât în sezonul cald. Deasupra țării noastre predomină un
regim anticicloni c din care nu cad precipitații [42] .
Figura 4.6 Cantitățile de precipitații căzute î n semestrul rece în București în perioada 2009 -2015
comparativ cu 1961 -1990
4.5 Bilanțul convențional al umidității
Bilan tul conven țional al umidității (sau indicele K) exprimă gradul de favorabilitate
climatică pentru vegetația forestieră. Este calculat ca raportul dintre precipitațiile din perioada cu
temperaturi ≥ 10șC și suma temperaturilor din aceeași perioadă (lunile cuprinse în sezonul de
vegetație) . Valoarea egală cu unitatea a acestui indice exprimă favorabilitatea pentru vegetația de
stepă, iar cele mai mari ca unitatea, un optim climatic pentru formațiile vegetale de silvostepă și
pădure.
C TTPK010)10(
(4.1)
35
4.6 Indicele Fournier (IF) de estimare a erozivității pluviometrice
Eroziunea solului este desprinderea și transportul particulelor de sol sub acțiunea apei și
aerului. Rezultatul eroziunii este distrugerea solului (prin spălarea stratului superficial al profilului
celui mai bogat în humus, depreciind fertilitatea sa) sau modificarea învelișului de sol.
Evaluarea agresivității pluviale asupra substratului s -a determinat utilizând următorii
indici : Indicele Fournier (IF), Indicele Fournier Modificat (IFM) și Indicele Angot.
Interpretarea claselor de erozivitate determinate prin intermediul indicelui Fourn ier este prezentată
în tabelul 4.3 [26]; [25]; [1]; [6].
Ploile torențiale sunt ploi cu intensitate mare și durată scurtă, ce cad pe areale restrânse,
sunt mai frecvente în perioada caldă a anului (iunie, iulie). Ploaia din precipitațiile torențiale poate
disloca și transporta particulele de sol, eroziunea solului devenind foarte mare în timp ul acestor
ploi. Ploile torențiale cu picături de apă cu diametre de 3 – 7 mm și boabele de grindină au impact
în pluviodenudare (eroziunea exercitată de picăturile de ploaie) și în spălarea în supra față și șiroire
[20]. Cantitățile excedentare de precipit ații determină procese intense de eroziune a solurilor,
alunecări, viitu ri și inundații [4] .
Indicele Fournier (IF) este calculat în funcție de cantitatea de precipitații din luna cea mai
ploioasă a anului și cantitatea anuală de precipitații astfel expr imând gradul de torențialitate al
precipitațiilor:
PPIFm2
(4.2)
Pm – cantitatea de precipitații din luna cea mai ploioasă a anului
P – cantitatea anuală de precipitații
Tabelul 4.3 Grilă de interpretare a claselor de erozivitate în funcție de indicele de erozivitate
Fournier [25] ;[1]; [6].
Clasele de erozivitate pluvială pe baza IF
Clasa IF (mm) Erozivitate pluvială
1. 0-20 Foarte scăzută
2. 20 – 40 Scăzută
3. 40-60 Moderată
4. 60-80 Severă
5 80-100 Foarte severă
6. > 100 Extrem de severă
4.7 Indicele Fournier Modificat (IFM)
Indicele Fournier Modificat (IFM) [41]se determină cu următoarea formulă:
12
12
PpIFMi
(4.3)
unde:
pi = cantitatea medie d e precipitații, pentru luna i (mm)
P = cantitatea medie anuală de precipitații
36
Tabelul 4.4 Clasele de erozivitate pluvială în funcție de indexul Fournier m odificat (IFM), [2] ,
[6],[44].
Clasele de erozivitate pluvială pe baza IFM
Clasa MFI (mm) Agresivitate pluvială
1 0-60 Foarte scăzută
2 60 – 90 Scăzută
3 90 – 120 Moderată
4 120 – 160 Ridicată
5 > 160 Foarte ridicată
4.8 Indicele pluviometric Angot (K)
Pe baza i ndicelui pluviometric Angot se face delimitarea între lunile secetoase și cele
ploioase în funcție de valorile obținute, se pot atribui calificativele de lună ploioasă
– pentru valorile supraunitare (K>1)
– și lună secetoasă, pentru valorile subunitare (K<1).
Este utilizat și în evidențierea predispoziției pentru declanșarea alunecărilor de teren și de eroziune
liniară a terenurilor din zona analizată, luând în calcul datele lunare și zilnice de precipitații, vizând
identificarea lunilor, sezoanelor și anilor cu o susceptibilitate foarte crescută și foarte redusă a
cantităților de precipitații care să producă alunecări de teren [15] .
Indicele pluviometric Angot este raportul dintre cantitatea reală de precipitații care a căzut
în acea lună (q) și cantit atea care ar fi căzut în luna respectivă, dacă totalul anual (Q) s -ar fi
repartizat uniform în tot cursul anului.
Media zilnică de precipitații dintr -o lună și cantitatea medie multianuală [15]:
PpK
(4.4)
unde:
nqp (4.5)
365QP
(4.6)
deci
nQqK365 (4.7)
unde: q – cantitatea lunară de precipitații, n – numărul de zile din luna analizată, Q – cantitat ea
multianuală de precipitații mărimea
365Q reprezint ă cantitatea de precipitații dintr -o zi a unui
an nebisect, dac ă totalul anual s -ar repartiza uniform în toate zilele anului. Pentru anii
bisecți se va face calculul cu valoarea de 366, în loc de 365 de zile.
În funcție de valorile obținute (subunitare sau supraunitare) pentru acest indice au fost
determinate clasele de susceptibilitate pentru declanșarea proceselor de versant, pentru procesele
de eroziune liniară sau pentru inundații.
În cursul semestrului rece valorile indicelui Angot sunt subunitare, aceste luni fiind
considerate secetoase (tabelul 4.5 ).
În funcție de valorile obți nute se evidențiază intervalele ploioase (lună ploioasă) pentru
valorile supraunitare (K>1) și intervalele secetoase (lună secetoasă), pentru valorile subunitare
(K<1) [8] ,[14] , [33] ,[35] .
K = 1 în luna respectiv ă precipitațiile căzute au avut o distribu ție uniformă [17].
37
Tabelul 4.5 Clasele de susceptibilitate a precipitațiilor răspunzătoare pentru declanșarea /
reactivarea alunecărilor de teren conform Indicelui pluviometric Angot [15]
Atribute pluviometrice Foarte uscat Uscat Normal Ploios Foarte ploios
Clase de susceptibilitate Foarte scăzut Scăzut Moderat Mare Foarte mare
Valorile indicelui
pluviometric Angot (K) <0.99 1.00-1.49 1.50-1.99 2.00-2.49 >2.50
4.9 Indicele de ariditate de Martonne
Seceta a devenit un fenomen recurent în ultimele decenii în special în regiunile subtropicale
și temperate, afectând ecosistemele și societat ea [10] . Domeniile de activitate afectate de secetă
sunt agricultura și aprovizionarea cu apă.
În România seceta este determinată de activitatea prelungită a cent rilor barici de presiune
mare, adică a anticiclonilor care aduc mase de aer cu o mare stabilitate termodinamică și cu un
conținut foarte mic de vapori de apă (circa 5 mg/m3) ( Ciulache, 1995). (În Câmpia Română, la
temperaturi de aproximativ 35°C, umezeala relativă ajunge la 10 % de la 70 % -8o % cât ar fi
normal). Aceste însușiri termice și higrometrice determină intensificarea evapotranspirației ce
duce la scăderea rezervei de apă din sol și la apariția dezechilibrului dintre necesarul sporit de apă
al pla ntelor și resursele diminuate ale solului. Intensificarea sau severitatea secetei se exprimă prin
valoarea acestui dezechilibru.
Influența precipitațiilor asupra plantelor are un rol important dacă se vor corela valorile acestora
cu valorile de temperatur ă, rezultând indicii ecoclimatici pentru a arăta gradul de favorabilitate
climatică pentru speciile cultivate și pentru cele spontane.
Valorile obținute se raportea ză la clasificarea din tabelul 4.7 .
Tabelul 4.7 . Corelația numerică a indicelui de Martonne cu climatul c aracteristic, [40] ,[18] ; [16] ;
[21].
Ia Climat
0-5 Hiperarid (deșerturi absolute, extrem aride)
5-15 Arid (regiuni deșertice)
15-20 Semiarid
20-30 Semiumed
30-60 Umed
60 Foarte umed
Particularitățile climatice ale unui teritoriu condiționează distribuția spațială a
comunităților de viețuitoare, deci se concretizează la scară regională în condiții bioclimatice.
Potențialul ecologic și favorabilitatea condițiilor climatice pentru dezvo ltarea unor grupări
vegetale este evidențiată de valorile indicilor ecometrici climatici [31] .
Zona aridă denumește ieșirile de apă din sistem ce depășesc constant intrările. În prezent
peste o treime din uscatul Terrei este afectat de ariditate [30] .
Conceptul meteorologic de ariditate, este caracterizat de o pluviometrie slabă ( perioadă
aridă, an arid ). Principalii factori ai aridității sunt: precipitațiile, temperatura, continentalismul,
albedoul ș.a. Din punct de vedere biogeografic, insuficiența de a pă în sol produce deficitul creșterii
speciilor vegetale și creează discontinuități în covorul vegetal.
38
Pentru calculul indicelui de ariditate corespunzător perioadei dorite (care reprezintă, o succesiune
de luni consecutive) se face media aritmetică a indicilor specifici fiecărei luni. Valorile obținute
se raporteaz ă la tabelul 4.8 .
Tabelul 4.8 Interpretarea indicelui de ariditate de Martonne [21].
Ia Zone și etaje de vegetație
Peste 50 Etaj alpin
45-50 Etaj subalpin
40-45 Păduri de conifere
35-40 Păduri de amestec
30-35 Păduri de fag
25-30 Păduri de stejar
20-25 Silvostepă
15-20 Stepă cu ierburi înalte
10-15 Stepă cu ierburi joase
5-10 Zonă aridă
0-5 Zonă aridă extremă
Indicele de ariditate de Martonne se calculează în funcție de precipitațiile anuale și
temperatura medie anuală [12].
10TPdMIanual
(4.8)
P – precipitațiile anuale (mm)
T –temperatura medie anuală, la numitor intervenind suplimentar valoarea de 10°C, pentru a obtine
rezultate pozitive și în cadrul regiunilor cu medii termice anuale negative, cum sunt regiunile
montane alpine sau deșerturile de la latitudini medii.
1012
ii
lunarTPdMI
(4.9)
P – precipitațiile lunare (mm) [12].
T –temperatura medie lunară a aerului (0C)
Pe baza valorilor de precipitații și temperatură înregistrate de stația meteo în anii 2009 -2015 în
București am calculat indicii de ariditate de Martonne și am obținut valorile corespunzătoare
climatului semiu med și umed, conform tabelelor 4 .7; 4.8; 4.9.
4.10 Indicele de ploaie Lang
Indicele de ploaie Lang (1927) se calculează pentru intervale anuale sau lunare, pentru
lunile cu prinse în sezonul de vegetație [18]; [16] . Indicele Lang evidențiază succesiunea lunilor
ploioase și aride, tinând seama de raportul precipitații / temperatură, ca expresie a intrărilor și
ieșirilor de apă din sistem.
Manea G., a remarcat c ă limita dintre vegetația arborescentă și vegetația stepică corespunde
arealelor în care acest indice scade sub valoarea de 10 unități, iar trecerea de la stepă la vegetația
de deșert este realizată de valorile sub 5 unități.
Conform relației matematice 4 .10, umiditatea unui teritoriu variază dir ect proporțional cu
precipitațiile totale anuale și invers proporțional cu temperatura medie anuală.
39
TPL (4.10)
P – Precipitațiile anu ale; T – Temperatura medie anuală
In tabelul 4.10 este prezentată corelația numerică dintre indicele Lang și climatul
caracteristic al zonei pentru care se face aprecierea.
Tabelul 4.10 . Corelația numerică a indicelui Lang cu climatul caracteristic [3] ; [24].
L Climatul caracteristic
70< L< 1000 Umed
40 <L<70 Semiarid
20<L<40 Mediteranean
L<20< 0 Arid
4.11 Tetraterma Mayr
Tetraterma Mayr și suma precipitațiilor din lunile cu activitate biologică maximă au
importanță asupra potențialului ecologic al unei regiuni. Tetraterma Mayr este un indice care
utilizează valorile termice medii corespunzătoare lunilor cu activitate biol ogică maximă (mai,
iunie, iulie și august), în funcție de altitudine și topoclimat lunile pot fi decalate. Dacă se dorește
calcularea tetratermei pentru stațiile de altitudine (ex: Vf. Omu, Parâng ș.a.) maximele termice
lunare sunt decalate cu 1 -2 luni. În acest caz, tetraterma se va calcula pentru perioada iunie –
septembrie, respectiv iulie-octombrie [40] .
Se calculează media aritmetică a valorilor termice medii lunare corespunzătoare celor mai
calde 4 luni consecutive din an ( mai-august) cu relația matema tică (4 .11), [29] . Acest parametru
evidențiază și spațiile unde există risc de apariție a disconfortului termic în perioada de vară și
arealul de influență a municipiului București (insula de căldură urbană, la București – Filaret
valorile sunt mai ridicate cu 0.60C comparativ cu București – Băneasa perioada mai -august) [21].
Temperatura optimă a organismului este de 18 -22șC, valori mai mari de 22șC sau mai mici
de 18șC conduc la reducerea capacității de muncă implicând costuri privind consumul de energie
pentru încalzirea sau răcirea lo cuințelor, pentru ca mediul ambient să aibă temperaturi la valori
optime.
Valorile Tetratermei Mayr, pun în evidență restrictivitatea climatică a unui areal pentru anumite
formațiuni vegetale.
Cunoscand valorile medii ale temperaturii în lunile V, VI, VII , VIII Tetraterma Mayr s e poate
calcula [34] :
4VIII VII VI V
Mt tttT
(4.11)
4.12 Indicele termo -pluviometric Dantin -Revenga
Indicele Dantin Revenga se calculează în funcție de cantitatea anual ă de precipitații și
temperatura medie anual ă conform f ormulei [21]:
PTDR100
(4.12)
unde: T – este temperatura medie anuală; P – precipitațiile medii anuale
40
Tabelul 4.11 Definirea tipurilor climaterice conform indicelui Dantin -Revenga [21].
DR Climat
0-2 Umed
2-3 Semiarid
3-6 Arid
>6 Extrem arid (deșert)
4.13 Indicele de continentalitate Currey
Continentalitatea este o caracteristică de bază a climatului. Ea evidențiază influența
oceanului asupra climatului, depinzând de depărtarea față de acesta, fiind rezultatul impactului
diferitelor elemente meteorolologice, cum sunt: precipitațiile, temperat ura, radiația solară,
nebulozitatea.
Factorii care controlează distribuția elementelor climaterice care influențează continentalitatea
sunt: latitudinea, distanța față de mări și oceane, altitudinea și circulația atmosferică. În climatul
continental exis tă diferență mare de temperatură între anotimpul cald și anotimpul rece (mai mari
de 15,6 0C) și precipitații anuale moderate, cu maximum în anotimpul cald, precipitații rezultate
din ploi.
Continentalitatea termică se referă la variația anuală sau zilnic ă a temperaturii și la inerția acesteia
față de radiația termică. Ceea ce este mai dificil de luat in calcul este faptul că la nivel global
distribuția temperaturii este dependentă de variația radiației solare, de acumulările de căldură și de
umiditate, ca re sunt rezultatul distribuției radiației solare funcție de latitudine [24].
Evaluarea gradului de continentalitate al climatului este realizată cu i ndicele de
continentalitate Currey utilizând ca date de intrare valorile minime (m i) si maxime (M i) ale
temperaturilor medii lunare și latitudinea (lat).
Se calculeaz ă astfel :
)311() (
Latm MICi i
(4.13)
Tabelul 4.12 Grila de interpretare a indicelui de continentalitate Currey [21].
IC Climat
0 – 0.6 Hiperoceanic
0.6 – 1.1 Oceanic
1.1 – 1.7 Subcontinental
1.7 – 2.3 Continental
2.3 – 5 Continental extrem
4.14 Indicele de continentalitate Gams
Indicele de continentalitate Gams evidențiază gradul de continentalitate și evaluează
potențialul pluviometric al unei regiuni pentru dezvoltarea formației forestiere a fagului. Mai este
numit și indice de favorabilitate a fagului. Este raportul dintre cantitatea medie anuală de
precipitaț ii și altitudinea punctului unde s -au făcut măsurătorile. Conform acestui indice repartiția
precipitațiilor se face în funcție de altitudine.
41
Valorile anuale ale Indicelui Gams calculate pentru perioada 2009 –2015, sunt cuprinse
între 6.6 și 11.9. Din ana liza datelor se observă că s -au înregistrat cantități mai mari de precipitații
la altitudinea de 76.6 m (în București unde este amplasată stația meteo), în anii: 2014, 2015, 2013,
2010 (fiind considerați ani ploioși).
altPIG
(4.14)
4.15 Coeficientul pluviometric Emberger
Coeficientul pluviotermic Emberger caracterizează gradul de ariditate al unui climat, în
funcție de media temperaturilor maxime ale celei mai calde luni, de mediile temperaturilor minime
ale celei mai reci luni și de cantitatea medie anual ă a precipita țiilor, surprinzând influența
umidit ății relative asupra climatului. Se calculeaz ă cu relația 4 .15 [21], [32].
2 2100
i im MPQ
(4.15)
unde P este cantitatea anual ă de precipita ții, iar M i si m i sunt maxima si minima anual ă a
temperaturii aerului.
În tabelul 4.14 sunt prezentate tipurile de climat conform coeficientului pluviometric
Emberger.
Tabelu l 4.14 Definirea tipurilor climaterice conform coeficientului pluviometric Emberger [21],
[24].
Q Climat
>90 Umed
50-90 Semiumed
30-50 Semiarid
0-30 Arid
42
CAPITOLUL 5.
CALCULUL INDICILOR ECOMETRICI CLIMATICI
5.1 Bilanțul convențional al umidității
Figura 5.1 Bilantul convențional al umidității calculat pentru București
perioada 2009 -2015
Valorile bilanțului convențional al umidității calculat pentru perioada 2009 -2015 pe baza valorilor
temperaturilor atmosferice și a cantității de precipitații înregistrate de stația meteo în lunile cu
temperaturi mai mari sau egale cu 100C, a avut valori cuprinse între 2.9 și 4.9 (mai mari ca
unitatea), deci în București există climat optim pentru formațiile vegetale de silvostepă și pădure.
5.2 Indicele Fournier (IF) de estimare a erozivității pluviometrice
Figura 5.2 Indicele Fournier calculat pentru București perioada 2009 -2015 [38].
Clasele de agresivitate pluvială pe baza indicelui Fournier au fost calculate în funcție de
cantitatea de precipitații înregistrate de stația meteo de la Facultatea de Ingineria Sistemelor
Biotehn ice U.P.B. (2009 -2015) (figura 5.2 ).
Valorile anuale ale indicelui Fournier (IF) calculate pentru București în perioada 2009 -2015, ating
valori sub 60 mm în anii: 2009, 2010, 2011, 2013, 2014, agresivitatea pluvială scăzută. În 2015
foarte scăzută. În 2012 (64.8 mm), caracteristic unei agresivități pluviale severe, datorită
43
condițiilor reliefului de câmpie, al gradului redus de acoperire cu vegetație forestieră, se pot
accentua problemele legate de înmlăștinare, spălarea solului și eroziune în suprafață. [21]. Solurile
din zona de lângă UPB sunt în clasă foarte scăzută sau scăzută de eroziune pluvială în majoritatea
anilor analizați exceptând anul 2012 când a fost eroziunea pluvi ală severă [25] .
5.3 Indicele Fournier Modificat (IFM)
Fig. 5.3 IFM pentru București intervalul 2009 -2015 [38].
În Bucure ști valorile medii ale acestui indice sunt cuprinse între 75.0 mm și 105.9 mm.
Conform claselor de agresivitate pluvială, pe baza IFM pentru București rezultă o agresivitate
scăzută pentru anii: 2009, 2010, 2011, 2013, 2015 . Pentru anii 2012 și 2014 rezultă o agresivitate
moderată. Declanșarea proceselor geomorfologice de eroziune p oate avea ca factor determinant
fie o durată îndelungată de cădere a precipitațiilor, fie o intensitate mare a acestora, care conduc la
acumularea unui volum mare de apă, care se scurge pe versanți sub formă de șiroaie, favorizând
producerea proceselor de șiroire și torențialitate.
În urma analizei valorilor IF și a IFM calculate pentru perioada 2009 – 2015, solurile din
București sunt supuse unui risc de agresivitate pluvială scăzută, foarte scăzută și moderată fiind
încadrate în clasele 1 și 2 de agresiv itate pluvială, dar și unui risc de agresivitate pluvială moderat
în funcție de caracteristicile morfodinamice ale spațiului analizat și de durata și intensitatea
precipitațiilor căzute în intervalul de timp de analizat. Precipitațiile au importanță și în procesele
de eroziune a solului.
Având în vedere rezultatele prezentate mai sus, se desprind următoarele concluzii:
1) Cei doi indici sunt influențați de caracteristicile pluviometrice, și anume valorile lunare
și anuale înregistrate la stația meteo din București, conferindu -le caracterul local sau regional;
2) Ambele variante ale indicilor Fournier indică aceleași clase de agresivitate pluvială;
3) Indicele Fournier modificat este mai relevant pentru studiul de agresivitate a
precipitațiilor deoarec e ia în considerare valoarea precipitațiilor în diferite luni ale anului și variația
în cursul unui anumit an;
4) Indicii obținuți se încadrează în mare parte sub clasa de agresivitate moderată, dar au
existat și ani, când agresivitatea precipitațiilor a fost moderată în anii 2012 și 2014.
5.4 Indicele pluviometric Angot (K)
Indicele Angot calculat pentru 2009 -2015 (tabelul 5.1 ), pe baza valorilor precipitațiilor
înregistrate de stația meteo (2009 -2015), are valori supraunitare (luni ploioase) în anul 2009, în
44
lunile: mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, în anul 2010 în lunile: februarie, mai, iunie,
iulie, octombrie, decembrie, în anul 2011 în lunile: mai, iunie, iulie, august, decembrie; în anul
2012 în lunile: ianuarie, aprilie, mai, decembrie; în anul 2013 în lunile: ianuarie, martie, mai, iunie,
august, septembrie, octombrie; în anul 2014 în lunile: ianuarie, aprilie, mai, iunie, decembrie; în
anul 2015 în lunile: martie, iunie, iulie, august, septe mbrie, octombrie, noiembrie. Conform
acestor valori, perioada ploioas ă corespunde cu perioada de activitate biologic ă maxim ă a
plantelor, pe întreaga suprafa ță a spa țiului analizat.
În funcție de valorile obținute pentru indicele Angot mai mici decât 1, lunile secetoase sunt:
în anul 2009: ianuarie, februarie, martie, aprilie, noiembrie, decembrie; în anul 2010 lunile:
ianuarie, martie, aprilie, august, septembrie, noiembrie; în 2011, lunile: ianuarie, februarie, martie,
aprilie, septembrie (K=0), octombr ie, noiembrie; în 2012, lunile: februarie, martie, iunie, iulie,
august, septembrie, octombrie, noiembrie; în 2013, lunile: februarie, aprilie, iulie, august,
noiembrie, decembrie cu K=0; în 2014, lunile: februarie, martie, iulie, august, septembrie,
octom brie, noiembrie; în 2015, lunile ianuarie, februarie, aprilie, mai, decembrie (K = 0).
Conform valorilor indicelui Angot, în anul 2009 interval secetos lunile ianuarie -aprilie, luna
noiembrie, decembrie, condiții favorabile pentru declanșarea proceselor de versant și de
eroziune liniară în iulie 2009 K = 2.6.
Conform valorilor indicelui Angot, în anul 2010 interval secetos lunile ianuarie -aprilie,
august, septembrie, noiembrie; luna mai K = 2, condiții favorabile pentru declanșarea proceselor
de versant și de eroziune liniară.
În mai 2011, K = 3.2, mai 2012, K = 3.9, iunie 2013, K = 2.2, iunie 2014, K = 2.0 ceea ce indică
condiții foarte favorabile pentru declanșarea proceselor de versant și eroziune liniară.
Tabelul 5.1 Repartiția lunară a indicelui pluviometric Angot (K) în București (2009 -2015) [35].
K I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2009 0.7 0.7 0.7 0.3 1.1 1.8 2.6 1.2 1.2 1.1 0.4 0.1
2010 0.4 1.6 0.8 0.9 2.0 1.7 1.1 0.4 0.6 1.1 0.3 1.1
2011 0.4 0.3 0.1 0.9 3.2 1.9 1.7 1.3 0.0 0.9 0.1 1.1
2012 1.3 0.4 0.3 1.1 3.9 0.8 0.6 0.7 0.9 0.5 0.2 1.4
2013 1.0 0.9 1.1 0.5 1.4 2.2 0.5 1.0 1.5 1.3 0.7 0.0
2014 1.0 0.0 0.6 1.4 1.6 2.0 0.8 0.7 0.6 0.8 0.5 1.9
2015 0.5 0.7 1.6 0.9 0.8 1.0 1.0 1.4 1.4 1.0 1.7 0.0
Pentru anii 2013 și 2014 valorile ridicate peste 2 – 2,5 și chiar 3, indică crearea condițiilor
favorabile pentru declanșarea proceselor de versant și de eroziune liniară.
Zi cu precipitații este ziua în care a căzut o cantitate de apă de cel puțin 0,1 mm în 24 de
ore.
Perioad a ploioas ă – intervalul de timp în care a plouat zilnic sau în majoritatea zilelor.
Perioad a de usc ăciune – intervalul de timp de cel pu țin 5 zile consecutive în care nu au c ăzut
precipita ții (sau sub 0,1 mm).
Perioada de secet ă – intervalul de timp de cel pu țin 10 zile consecutive în lunile calde,
aprilie – septembrie și de cel pu țin 14 zile consecutive în lunile reci, octombrie – martie,
fără precipitații [17] .
45
5.5 Indicele de ariditate de Martonne
Pe baza valorilor de precipitații și temperatură înregistrate de stația meteo în anii 2009 -2015 în
București am calculat indicii de ariditate de Martonne și am obținut valorile corespunzătoare
climatului semiumed și umed, conform tabelelor 4.7; 4.8; 4.9.
Valorile indicelui multianual de ariditate de Martonne pentru București anii 2009 -2015 s –
au încadrat astfel: pentru anul 2009 s -a obținut valoarea 29.4 corespunzătoare climatului
semiumed, vegetație corespunzătoare acestui climat fiind pădurile de stejar, pentru a nul 2010, 31.5
climat umed, vegetație corespunzătoare acestui climat fiind pădurile de fag; pentru anul 2011,
valoarea obținută este 22.7, climat semiumed, vegetație silvostepă; 2012, 26.3, climat semiumed,
păduri de stejar; anul 2013 (26.4), climat semium ed, păduri de fag; anul 2014, valoarea 40.9,
corespunzătoare climatului umed, vegetație păduri de conifere; anul 2015 climat umed valoarea
31.6, vegetația corespun zătoare
păduri de fag (figura 5.4 ).
Fig. 5.4 Valorile multianuale ale indicelui d e ariditate de Martonne calculat pentru București
perioada 2009 -2015 [37].
Distribuția spațială a valorilor indicelui de ariditate de Martonne pe teritoriul României a
constituit obiectul cercetării mai multor cer cetători [9] ; [16] ; [30]; [28] de asemenea și pe teritoriul
altor țări precum [11]; [13] ; [22] .
Tabelul 5.2 Valorile medii lunare ale indicelui de ariditate de Martonne calculat pentru Bucuresti
IldM lunar I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2009 53.7 38.2 27.2 8.6 24.2 35.4 48.5 24.0 26.7 32.7 15.6 5.9
2010 37.5 93.4 37.1 26.9 48.0 40.3 24.0 8.5 13.7 40.3 10.9 69.6
2011 25.9 16.7 4.2 19.6 59.5 29.5 25.5 18.9 0.0 21.1 2.3 41.4
2012 81.6 42.9 9.1 25.6 81.7 12.9 9 13.1 17.1 12.1 8.9 94.0
2013 77.4 45.2 51 16 35.3 48.6 11.3 21.2 36.8 42.9 27.1 0.4
2014 96.4 0.4 31.8 61.6 57.8 61.4 23.6 20.6 19.9 35.7 30.0 163.8
2015 38.7 37.5 71.8 25.9 20.3 22.8 20.3 29.8 32.5 34.1 63.2 1.6
Din analiza valorilor medii lunare ale indicelui de Martonne (tabelul 5.2 ) se observă că
anul 2009 se caracterizează printr -o distribuție variată a valorilor indicelui de ariditate de
Martonne cu valori ridicate climat umed în februarie (38.2), iunie (35.4), iulie (48.5), septembrie
(32.7); climat semiumed în lunile: martie (27.2), mai (24.2), august (2 4), septembrie (26.7); climat
arid în lunile: aprilie (8.6), decembrie (5.9).
46
Pentru anul 2010, valorile medii ale indicelui de Martonne sunt cuprinse între 8.5 în luna
august (climat arid) și 69.6 în decembrie climat foarte umed, februarie 93.4 climat fo arte umed,
climat umed în lunile: ianuarie, martie, mai, iunie, octombrie; climat semiumed în lunile: aprilie,
iulie; climat arid în lunile: august, septembrie, noiembrie.
Anul 2011 climat hiperarid în septembrie, martie și noiembrie; climat semiarid în l unile:
februarie, aprilie, august; climat semiumed în: ianuarie, iunie, iulie, octombrie; climat umed în mai
și decembrie.
Anul 2012 conform valorilor indicelui de ariditate de Martonne, climat arid în lunile:
martie, iunie, august, octombrie, noiembrie; climat semiarid în luna septembrie datorită
temperaturilor ridicate și a cantităților reduse de precipitații din perioada respectivă. Climat
semiumed în aprilie; climat umed în februarie; climat foarte umed în lunile: ianuarie, ma i și
decembrie [39] .
Anul 2013 climat hiperarid în luna decembrie, climat arid în: aprilie și iulie; climat
semiumed în august și noiembrie; climat umed în lunile: februarie, martie, mai, iunie, septembrie,
octombrie; climat foarte umed în ianuarie.
Anul 2014 este caracterizat de climat hiperarid în februarie; climat semiumed în
septembrie; climat umed în lunile: martie, mai, octombrie, noiembrie; foarte umed în aprilie,
ianuarie, iunie, decembrie. Anul 2015, climat hiperarid în decembrie datorită lipsei precipitațiilor,
semiumed în lunile mai; iunie, iulie, august; climat umed în ianuarie, februarie, septembrie,
octombrie; climat foarte umed în lunile martie și noiembrie.
Analiza datelor medii lunare evidențiază o ușoară tendință de aridizare a climatului datorită
mediului urban, atrăgând atenția asupra aprecierii corecte a raportului suprafață
oxigenată/suprafață construită din București. În lunile iulie -septembrie la stația meteo București
valorile indicelui lunar de ariditate de Martonne se încadrează între 8.5 și 20.5, ce expl ică
fenomenele de uscare ce apar la arbori din luna iulie [31] .
Pentru valorile lunare ale indicelui de Martonne reprezentative sunt valorile sub 5 și între
5-10, caracteristice unui climat deșertic și semideșertic, ce implică o abordare atentă referitor la
adaptarea speciilor din culturile agricole și spațiile verzi, proiectarea sistemelor de irigație,
managementul surselor de degradare a calității aerului, consumul energetic (în special vara, când
utilizarea aparatelor de aer condiționat este o necesita te). Și valorile lunare sunt importante, peste
90 în decembrie și ianuarie 2014, caracteristice lunilor de iarnă, ce indică existența unor
temperaturi scăzute și apariția unor cantități ridicate de precipitații, importante pentru urbanism și
amenajarea ter itoriului (evaluarea impactului precipitațiilor, a consumului de energie, incidența
asupra culturilor agricole).
5.6 Indicele de ploaie Lang
Din figura 5.5 s e observă că valorile indicelui Lang se încadrează între 41.2 (2011) și 75.7
(2014) indicând un climat semiarid în anii: 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2015, iar anul 2014
umed conform Lang.
47
Fig. 5.5 Indicele Lang calculat pentru București, pe baza datelor de la stația meteo de la
Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice, perioada 2009 -2015
5.7 Tetraterma Mayr
Pe baza datelor înregistrate de stația meteo 24 de ore din 24, și a datelor din arhiva
ANMH, am efectuat analize statistice, și am calculat Tetraterma Mayr cunoscând valorile medii
ale temperaturii în lunile V, VI, VII, VIII [34].
(5.1)
Toate valorile calculate ne indică faptul că în București în perioada de maximă activitate
biologică (mai, iunie, iulie, august), se înregistrează valori optime de temperatură pentru
dezvoltarea plantelor (stepă ierboasă), dar în același timp, aceste valor i sunt niște indicatori în ceea
ce privește tipul de vegetație predominantă care se dezvoltă în cadrul orașului București și anume
vegetația de tip forestieră, exista păduri la: Băneasa, Tunari, Andronache, Cernica, pădurea
Snagov, Bufteanca, Vlasia, Pașca ni, Bigiara, Surlari, Nuca, Ciolpani, Căldărușani, Cocioc,
Cioglia, Pasărea, Pustnicu, Mogoșoaia, Roșu.
Valorile rezutate în urma calculelor sunt foarte apropiate (figura 5.6 ): 23.075 [0C] în anul
2009, 23.1 [0C] în anul 2010, 23 [0C] în anul 2011, 22.4 [0C] în anul 2012, 24.1 [0C] în anul 2013;
21.4, in 2014; 21 [0C], 2015; 22.9 [0C] ne demonstrează că ne situăm într -o zonă de stepă în anii
2009, 2010, 2011, 2012 exprimând favorabilitatea pentru plantele xerotermofile și termofile,
creșterea acestor val ori este corelată cu tendința de aridizare, stepizarea covorului vegetal. În anii
2013 și 2014 climat de silvostepă.
Figura 5.6 Tetraterma Mayr calculată pentru București intervalul 2009 -2015 pe baza datelor de
la Statia Meteo de la Facultatea I.S.B., U.P.B. [34].
4VIII VII VI V
Mt tttT
48
5.8 Indicele termo -pluviometric Dantin -Revenga
Anii 2011, 2012 climat semiarid, ceilalți ani corespund climatului u med conform
coefici entului Dantin -Revenga (figura 5.7 ) [21].
Figura 5.7 Coeficientul Dantin – Revenga calc ulat pentru Bucuresti 2009 -2015 [35].
5.9 Indicele de continentalitate Currey
Tabelul 5. 3 Valorile indicelui de continentalitate Currey obținute în funcție de valorile
temperaturii atmosferice măsurate de stația meteo de la Facultatea ISB, UPB
IC I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2009 2.0 1.4 1.7 1.4 1.7 1.5 1.3 1.3 1.4 1.6 1.3 1.6
2010 1.9 1.5 1.7 1.1 1.7 1.2 1.1 1.7 1.4 1.1 1.7 1.8
2011 1.7 1.7 1.7 1.1 1.5 1.4 1.5 1.3 1.4 1.7 1.3 1.3
2012 1.7 1.9 1.8 1.1 1.3 1.5 1.5 1.8 1.4 2.1 1.4 2.0
2013 1.7 0.8 1.5 1.8 1.5 1.6 1.4 1.6 1.4 1.7 1.8 1.1
2014 1.9 2 1.4 1.4 1.2 1.3 1.5 1.5 1.5 1.7 1.3 1.8
2015 1.9 1.4 1.4 1.7 1.5 1.4 1.5 1.4 1.6 1.1 1.2 0.9
În municipiul București pentru perioada 2009 -2015, s -au obținut valori pentru indicele de
continentalitate Currey cuprinse între 1.1 -2.0 caracteristice unui climat continental și
subcontinental, exceptând decembrie 2015 și februarie 2013 când conform Currey, climatul este
oceanic pe un fond de temperaturi scăzute în acest interval (tabelul 4.12). Valorile indicelui de
continentalitate Currey au importanță practică în proiectarea amenajărilor exterioare, a
infrastructurilor, în agricultură și silvicultură [21].
5.10 Indicele de continentalitate Gams
Valorile anuale ale Indicelui Gams calculate pentru perioada 2009 –2015, sunt cuprinse
între 6.6 și 11.9. Din analiza datelor se observă că s -au înregistrat cantități mai mari de precipitații
la altitudinea de 76.6 m (în București unde este amplasată stația meteo), în anii: 2014, 2015, 2013,
2010 (fiind considerați ani ploioși).
49
Figura 5.8 Indicele de continentalitate Gams calculat pentru București, perioada 2009 -2015
5.11 Coeficientul pluviometric Emberger
Pe baza valorilor obținute pentru coeficientul pluviometric Emberger (figura 5.9 ), în anii: 2011,
2012 climat semiumed, în anii: 2009, 2010, 2013, 2014, 2015 climat umed.
Figura 5.9 Coeficientul pluviometric Emberger calculat pentru anii 2009 -2015
pentru București [35].
50
CAPITOLUL 6 .
SISTEM DE MĂSURAREA A PRECIPITAȚIILOR
Pluviometrul detectează precipitația lichidă (ploaie) căzut pe sol. Modelul cu încălzire
integrată detectează și precipitațiile solide (zăpadă sau grindină) de asemenea [60].
Figura 6.1 Pluviometrul NIVUS cu stativ ZMS 156 pentru utilizarea pe teren sau cu placa
de bază, înregistrator de date și adaptor de alimentare (optional ) [60].
Măsurarea se bazează pe principiul de scalare cu autodescărcare, unde un releu Reed
eliberează un puls la fiecare 0.1 mm de precipitație. Acest puls este trecut pe un contor extern sau
poate fi direcționat către un PLC cu scopul înregistrării datelor. Pentru operarea în timpul iernii
este disponibil modelul RM 202, cu încălzire controlată electronic alimentat de la o sursă de
alimentare externă. Corpu l pluviometrului este fabricat din oțel inoxidabil și este dotat cu o sită de
prevenire a poluării colectorului de precipitație cu frunze, excremente de păsări și etc [60].
Modelul cu logger de date integrat salvează impulsurile corespunzătoare datei, orei și a
nivelului de ploaie. Datorită acumulatorului puternic integrat, reîncărcabil, loggerul de date
funcționează autonom și independent de la rețeau electrică pentru o perioadă extrem de lungă.
Loggerul se conectează automat la rețeaua de GSM cel mai pute rnic și transmite valorile măsurate
la portalul de Internet NIVUS De vice to Web >D2W< [58].
Pentru operarea în timpul iernii este disponibilă modelul RM 202, cu încălzire controlată
electronic alimentat de la o sursă de alimentare externă [58].
Corpul plu viometrului este fabricat din oțel inoxidabil și este dotat cu o sită de prevenire a
poluării colectorului de precipitație cu frunze , excremente de păsări și etc
.
51
Tabelul 6.1 Caracteristici tehnice [58].
Pluviometru
Tip RM 200
Tip RM 202 standard
cu încălzire integrată
Suprafață de colectare 200 cm²
Capacitate 2 cm³
Intensitate max. 7 mm/min
Rezoluție 0,1 mm precipitație
Acuratețe ieșire 1 la 0 – 7 mm/min ±3 %
Temperatură ambientală • fără încălzire 0 – +60 °C
• cu încălzire -25 – +60 °C
Greutate 3,3 kg
Ieșire semnal 1
Lungime impuls 125 ms
Frecvenă impuls 0 – 2 Hz
Alimentare 5 – 24 V DC
Curent în stare închisă (fără precipitație) 50 µA
Curent puls 80 mA
Ra max. 10 kOhm (R a la interfață (V cc= 5V))
Rv 100 Ohm
Ieșire semnal 2
Lungime impuls 50 ms
Frecvenă impuls 0 – 2 Hz
Capacitate de comutare 0,5 W
Tensiune de comutare Vcc=42 V
Tip RM 202
Încălzire • 24 V DC
• temperatură de comutare 5 °C
• histerezis 2 °C
Putere de încălzire 48,5 W
Accessories (optional)
Tip RMT0Z NTH01
Primar 85 – 265 V AC
Secundar 24 V DC
Consum de energie 60 W
Protecție IP65
Logger de date
Tip NivuLog Easy SET RMK
Transmisia datelor stocare, prelucrare, indicare și de calcul
prin intermediul dispozitivului prin portalul de internet D2W
Memorie internă 25.000 cicluri măsurate
Funcționare logger cu
acumulator reîncărcabil 3,75 V, 13,6 Ah
Protecție IP66
52
Figura 6.2 Pluviometru [58].
53
CAPITOLUL 7.
CADRU LEGISLATIV
Meteorologia romană intră sub incidența Legii nr.139, care reglementează organizarea
activității de meteorologie, fondul național de date meteorologice, finanțarea activităților de
meteorologie, precum și controlul și sancționarea activității de meteorologie [63].
7.1 Legea nr. 139/2000, Legea privin d activitatea de meteorologie
Dispoziții generale
Art. 1 . – (1) Activitatea de meteorologie reprezintă ansamblul acțiunilor destinate supravegherii
permanente și cunoașterii mediului aerian prin observații și măsurători specifice privind starea și
evoluția vremii, necesară pentru dezvoltarea social -economică a României [63].
(2) Activitatea de meteorologie este de interes public național și se desfășoară în condițiile
prezenței legi și în concordanță cu recomandările Organizației Meteorologice Mondia le, organism
specializat al Organizației Națiunilor Unite, cu acordurile încheiate de această organizație cu alte
organizații internaționale, precum și cu prevederile convențiilor internaționale în domeniu la care
România este parte.
Art. 2 . – Activitățile de meteorologie definite la art. 1 au ca scop protecția meteorologică a vieții
și a bunurilor și se realizează prin:
1. Pe plan intern:
a) desfășurarea unitară și calificată a supravegherii meteorologice pentru informarea populației și
a factorilor de dec izie, pentru prevenirea sau diminuarea pagubelor datorate fenomenelor
meteorologice periculoase;
b) satisfacerea necesităților de informare meteorologică a navigației aeriene, fluviale și maritime,
a traficului rutier, precum și a celor pentru agricultură [63];
c) satisfacerea necesităților de cercetare pentru dezvoltarea domeniului, efectuarea de studii și
servicii dedicate siguranței civile, producției materiale și apărării naționale;
d) constituirea și gestiunea Fondului național de date meteorologice necesar pentru fundamentarea
meteorologică a proiectării, execuției și exploatării diverselor obiective economico -sociale și
pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare durabilă.
2. Pe plan extern:
a) integrarea în schimbul internațional de date și inform ații meteorologice, în Sistemul de Veghe
Meteorologică Mondială pentru monitorizarea și protecția mediului aerian;
b) îndeplinirea obligațiilor care decurg din convenții și înțelegeri la care statul român este parte.
Art. 3 :
(1) Atingerea scopurilor prevă zute la art. 2 se realizează [63]:
a) în domeniul meteorologiei, prin Compania Națională "Institutul Național de Meteorologie,
Hidrologie și Gospodărirea Apelor" (INMH) – S.A., denumită în continuare, în cuprinsul legii,
Centrul meteorologic național;
b) în domeniul meteorologiei aeronautice, de Regia Autonomă "Administrația Romană a
Serviciilor de Trafic Aerian" – ROMATSA, denumită în continuare în cuprinsul legii Administrația
meteorologică aeronautică, prin unitățile sale de profil autorizate de autoritat ea de stat în domeniul
aviației civile.
(2) Organizarea și funcționarea Centrului meteorologic național se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
54
Art. 4 . – Persoanele fizice sau juridice pot desfășura activități meteorologice pe baza unor atestări
de compet entă și în condițiile legii. Atestările de competenta sunt emise de autoritatea publică
centrală pentru protecția mediului în domeniul meteorologiei și de autoritatea de stat în domeniul
aviației civile, pentru meteorologia aeronautică.
Art. 5 . – Termenii tehnici folosiți în prezența lege au semnificațiile stabilite în anexa nr. 1 care
face parte integrantă din prezența lege [63].
Organizarea activității de meteorologie
Secțiunea 1: Atribuțiile Centrului meteorologic național
Art. 6. – Atribuțiile Centrului meteorologic național sunt următoarele:
a) supravegherea permanentă a mediului aerian prin observații și măsurători specifice privind
parametrii de stare și fenomenele asociate, precum și compoziția chimică a atmosferei;
b) elabora rea de prognoze meteorologice de interes public general și specializat că:
agrometeorologie, aerologie, climatice și de dispersie a poluanților chimici și radioactivi;
c) administrarea, exploatarea, întreținerea și dezvoltarea rețelei naționale de supraveg here
meteorologică, în conformitate cu reglementările proprii și cu recomandările Organizației
Meteorologice Mondiale și/sau ale altor organisme internaționale specializate;
d) elaborarea de metodologii generale pentru supravegherea mediului aerian, întocm irea de sinteze
și anuare meteorologice pentru asigurarea serviciilor dedicate activităților economice și sociale
dependente de starea vremii [63];
e) realizarea Fondului naționale de date meteorologice și administrarea băncii naționale de date
meteorologic e;
f) realizarea de studii și cercetări specifice pentru dezvoltarea domeniului meteorologiei, în
concordanță cu evoluția acestuia pe plan mondial;
g) elaborarea și difuzarea de avertizări în situația producerii de fenomene meteorologice
periculoase, potențial provocatoare de pagube;
h) participarea la Sistemul de Veghe Meteorologică Mondială;
i) deținerea și utilizarea, conform legii, a etalonului național de presiune atmosferică și radiație,
precum și exercitarea dreptului de control metrologic pentr u aparatura meteorologică, în limita
mandatului acordat de autoritatea metrologică de stat abilitata;
j) transferul intern și schimbul internațional de date meteorologice [63];
k) asistenta și servicii meteorologice pentru protecția traficului rutier, a nav igației fluviale și
maritime, în termenii convențiilor la care statul român este parte;
l) aplicarea strategiei de dezvoltare științifică și tehnilogica a activității meteorologice, în raport
cu necesitățile interne și în concordanță cu progresele înregist rate pe plan mondial;
m) participarea la activitățile internaționale științifice și cu caracter organizatoric, prevăzute prin
instrumente juridice internaționale și/sau prin acorduri bilaterale încheiate cu instituții similare din
străinătate;
n) realizare a de studii de fundamentare climatologică și avizare meteorologică a amplasamentelor
obiectivelor sociale și industriale;
o) elaborarea de studii și cercetări privind procesele de transport și dispersie a poluanților și
radionuclizilor în atmosferă [63];
p) prestarea de servicii specializate, la cerere, pentru diverși beneficiari, pe bază de contracte;
q) avizarea amplasării de construcții supraterane a obiectivelor care emit în atmosfera fum și
pulberi, a plantarii de perdele forestiere pe o distanță de 500 m în afara zonei de protecție a
55
platformelor meteorologice și a oricăror lucrări care conduc la dezafectarea unei unități
meteorologice din rețeaua meteorologică națională;
r) avizarea studiilor de fundamentare climatologică elaborate de alte persoane fiz ice sau juridice,
autorizate potrivit legii [63];
s) elaborarea studiilor de impact și de bilanț de mediu;
t) elaborarea, în colaborare cu Ministerul Educației Naționale, a programelor școlare pentru
învățământul meteorologic de toate gradele din România;
u) organizarea de activități de specializare și de formare profesională continua în domeniul
meteorologiei;
v) avizarea punerii în circulație publică a unor date, informații, avertizări și prognoze
meteorologice, altele decât cele cu specific aeronautic, ob ținute din activitatea meteorologică
desfășurată de alte persoane fizice sau juridice, precum și avizarea tehnică a activităților
meteorologice de orice fel destinate unor scopuri speciale, altele decât cele consemnate ca atribuții
ale Centrului meteorolog ic național [63];
w) gestionarea brevetelor și a documentelor privind protecția proprietății intelectuale și industriale
al căror titular este Centrul meteorologic național;
x) proiectarea, întreținerea și etalonarea de instrumente de măsură și echipamente meteorologice;
y) participarea cu capital social, în condițiile legii, la constituirea societății comerciale, împreună
cu persoane fizice și juridice, romane sau străine, de drept civil;
z) îndeplinirea oricăror activități comerciale și financiare care au legătură directă sau adiacenta cu
îndeplinirea atribuțiilor [63].
Art. 7 :
(1) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 6 lit. a) -l) din prezența lege Centrul meteorologic
național desfășoară activități de interes public, scop în care furnizează gratui t, pe bază de
convenție, informații de specialitate, inclusiv prognoze generale sau avertizări, administrației
publice centrale și locale, prefecturilor, comandamentelor speciale ale ministerului Apărării
Naționale, comisiilor și comandamentelor civile con stituite pentru combaterea dezastrelor,
posturilor publice de radio și televiziune.
(2) Posturile publice de radio și televiziune sunt obligate să aducă la cunoștința publicului, în mod
repetat, informațiile, prognozele generale și avertizările meteorologi ce referitoare la fenomentele
meteorologice periculoase, furnizate de Centrul meteorologic național.
(3) Pentru orice alte categorii de utilizatori Centrul meteorologic național este în drept să încheie
contracte economice sau de asociere pentru prestațiil e sau serviciile care intră în atribuțiile
sale[63].
Art. 8 :
(1) Pentru atestările de competenta prevăzute la art. 4, precum și pentru eliberarea avizelor
menționate la art. 6 lit. q), r) și v) se percep anticipat, în contul bugetului de stat, taxele prevăzute
în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezența lege.
(2) Nivelul taxelor prevăzute la alin. (1) se va actualiza, în funcție de rață inflației, prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediulu i, cu avizul
Ministerului Finanțelor [63].
(3) Contravaloarea cheltuielilor efectuate de Centrul meteorologic național pentru elaborarea
studiilor necesare în vederea eliberării atestărilor prevăzute la art. 4, precum și a avizelor
menționate la art. 6 lit. q), r) și v) se recuperează de la solicitanții atestărilor și avizelor, pe bază
de tarif.
56
(4) Controlul modului de percepere și de virare la bugetul de stat a taxelor încasate pentru
eliberarea de atestări și avize va fi efectuat de personalul Ministerulu i Finanțelor.
Art. 9 :
(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin Centrul meteorologic național, are
competente de autoritate națională în domeniul meteorologiei, în domeniul meteorologiei
aeronautice autoritatea se exercita de autorit atea de stat în domeniul aviației civile.
(2) Centrul meteorologic național este operatorul tehnic al rețelei naționale de măsurători
meteorologice, deținătorul etalonului de măsurători meteorologice, care răspunde de asigurarea
funcționarii ac estora în co ndiții de siguranța [63].
Art. 10 : directorul general al Centrului meteorologic național este de drept reprezentantul
permanent al României pe lângă Organizația Meteorologică Mondială conform statutului acestei
organizații.
Secțiunea a 2 -a : Atribuțiile administrației metereologice aeronautice
Art. 11. – Atribuțiile Administrației meteorologice aeronautice sunt stabilite de autoritatea de stat
în domeniul aviației civile și au ca obiect contribuția la siguranța, regularitatea și eficiența
navigației aeriene naționale și internaționale.
Art. 12. – Administrația meteorologică aeronautică are responsabilitatea administrării sistemului
național de asistență meteorologică aeronautică, având în structura sa unități operative reprezentate
prin stațiile meteo rologice aeronautice, birourile meteorologice de aerodrom și centrul de veghe
meteorologică, conform reglementărilor stabilite de autoritatea de stat în domeniul aviației civile.
Art. 13. – Administrația meteorologică aeronautică deține, administrează, exp loatează, întreține
și dezvoltă banca națională de date meteorologice aeronautice în scopul îndeplinirii atribuțiilor ce
îi revin din aceasta [63].
Art. 14. – Atestarea personalului care desfășoară activități de meteorologie aeronautică este
realizată de au toritatea de stat în domeniul aviației civile.
Secțiunea a 3-a : Alte activități de meteorologie
Art. 15. – (1) Activitățile meteorologice de orice fel destinate unor scopuri speciale, altele decât
cele consemnate ca atribuții ale Centrului meteorologic n ațional sau ale Administrației
meteorologice aeronautice, se pot desfășura și de alte persoane fizice sau juridice, ca activități
meteorologice complementare, dacă au avizul tehnic și se bucură de asistența metodologică a
Centrului meteorologic național.
(2) Activitățile meteorologice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) sunt activități
de tip concurențial și se supun prevederilor Legii concurenței nr. 21/1996 și celorlalte convenții
internaționale în domeniu la care România este parte.
Secțiunea a 4-a : Rețeaua națională de supraveghere meteorologică
Art. 16. – (1) Rețeaua națională de supraveghere meteorologică este compusă din stațiile
meteorologice sinoptice, climatologice, de sondaje aerologice și observatoarele radar
reprezentative pentru evoluția vremii și climatului la nivelul României [63].
(2) Rețeaua națională de supraveghere meteorologică cuprinde, de asemenea, mijloacele tehnice
utilizate pentru transmi terea și colectarea datelor meteorologice.
(3) Dimensiunea și componența rețelei naționale de supraveghere meteorologică sunt stabilite de
autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, la propunerea Centrului meteorologic
național.
(4) Pentru sco puri speciale sau pentru supravegherea meteorologică detaliată, la nivel local se pot
constitui rețele meteorologice complementare, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1).
57
Art. 17. – (1) Rețeaua națională de supraveghere meteorologică constituie proprietate publică a
statului și se concesionează Centrului meteorologic național de către autoritatea publică centrală
pentru protecția mediului prin atribuire directă, în baza unui contract de concesiune încheiat în
condițiil e Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor [63].
(2) Redevența pentru concesionarea stațiilor și instalațiilor rețelei naționale de măsurători
meteorologice se stabilește la o cotă de 2% din valoarea anuală a contractelor încheiate de
concesionar cu terții.
(3) Redevența se plătește anual, în termen de 60 de zile de la încheierea anului financiar, și se
constituie venit la bugetul de stat. Majorările de întârziere pentru neplata în termen a redevenței se
stabilesc prin contractul de concesionare.
(4) Metodologia de calcul al redevenței, modalitatea de plată și obligațiile plătitorilor vor fi
stabilite prin norme metodologice elaborate în baza prevederilor art. 43.
Art. 18. – (1) În scopul asigurării reprezentativității datelor, în jurul platformelor meteorologice
se instituie zone de protecție meteorologică absolută, a căror lățime este de 30 m.
(2) În zonele de protecție meteorologică absolută executarea de instalații supraterane, d e irigații
și plantarea de culturi forestiere sau culturi agricole înalte este interzisă.
(3) Zonele de protecție prevăzute la alin. (1) și (2) sunt considerate, în planurile de urbanism și
amenajare a teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale [63].
Art. 19. – Amplasarea pe o distanță de până la 500 m în jurul și în afara zonei de protecție absolută
a platformei meteorologice, prevăzută la art. 18, de construcții mai înalte de 1/6 din distanța dintre
construcție și limita zonei de protecție, de re țele de înaltă tensiune sau de telecomunicații, de
obiective care emit în atmosferă fum și pulberi, de sisteme de irigații prin aspersie și plantarea de
perdele forestiere sunt admise numai cu acordul prealabil al Centrului meteorologic național.
Art. 20. – (1) Pentru asigurarea continuității și omogenității Fondului național de date
meteorologice unitățile rețelei naționale de supraveghere meteorologică nu pot fi dezafectate decât
în situații deosebite de interes național.
(2) Dezafectarea unei unități met eorologice din rețeaua națională de supraveghere meteorologică,
precum și a instalațiilor aferente acesteia, în situațiile menționate la alin. (1), se poate face numai
cu acordul concendentului și dacă solicitantul proiectează, execută și pune în funcțiune înainte de
dezafectare o unitate similară în amplasamentul stabilit de Centrul meteorologic național.
Fondul național de date meteorologice
Art. 21 :
(1) Fondul național de date meteorologice reprezintă o componentă a patrimoniului național, care
cuprinde totalitatea datelor și informațiilor cantitative și calitative, obținute pe teritoriul României
prin observații și măsurători asupra parametrilor ce definesc regimul meteorologic, aflându -se în
administrarea Centrului meteorologic național.
(2) Fondul nați onal de date meteorologice este de importanta strategică și formează banca
națională de date meteorologice [63].
(3) Fondul național de date meteorologice se obține din rețeaua națională de supraveghere
meteorologice, din datele furnizate de Administrația m eteorologică aeronautică, cât și din rețele
de observații și măsurători meteorologice destinate unor scopuri speciale.
(4) Deținătorii de date și informații meteorologice obținute prin rețele de observații și măsurători
meteorologice, care se încadrează în prevederile art. 15 alin. (1), au obligația să le transmită cu
titlu gratuit, de îndată, Centrului meteorologic național, în vederea includerii în Fondului național
de date meteorologice.
58
Art. 22 : pe teritoriul României sursa oficială de date și informați i meteorologice, altele decât cele
aeronautice, este Centrul meteorologic național. Pentru informațiile meteorologice aeronautice
sursa oficială de date și informații este Administrația meteorologică aeronautică. Punerea în
circulație publică a acestor dat e sau informații meteorologice fără avizul Centrului meteorologic
aeronautic, este interzisă [63].
Art. 23 : utilizarea în alte scopuri decât cele de interes public a informațiilor meteorologice
dedicate protecției meteorologice a vieții și bunurilor este pe rmisă numai cu acordul deținătorilor
acestor informații.
Art. 24 : accesul persoanelor fizice și juridice la datele de informații meteorologice, în sensul
principiilor și reglementărilor Organizației Meteorologice Mondiale, se face cu respectarea
prevederil or prezenței legi. Folosirea acestora în scopuri comerciale este permisă numai conta cost,
în condițiile legii [63].
Finanțarea activităților de meteorologie
Art. 25 . – Activitatea Centrului meteorologic național se finanțează astfel:
a) activitatea de mete orologie, cercetările fundamentale în domeniu, urmărirea sistematică și
completă a stării și evoluției vremii, realizarea schimbului internațional de date și integrarea în
Sistemul de Veghe Meteorologică Mondială se finanțează de la bugetul de stat, prin a utoritatea
publică centrală pentru protecția mediului, în limita sumelor alocate anual cu această destinate de
la bugetul de stat;
b) din contractele economice încheiate cu terții pentru furnizarea de servicii specifice în domeniul
meteorologiei și de alte servicii, potrivit obiectului de activitate, precum și din alte surse, potrivit
legii[63].
Art. 26 . – Veniturile realizate prin asistenta și servicii efectuate în conformitate cu art. 7 alin. (3)
rămân la dispoziția Centrului meteorologic național ca part e a resurselor de perfecționare și
dezvoltare a activității.
Art. 27 . – Activitățile meteorologice care nu intra în atribuțiile Centrului meteorologic național
nu pot fi finanțate din resurse financiare bugetare alocate pentru fnctionarea acestuia.
Controlul activității de meteorologie
Art. 28. Activitățile de meteorologie de orice tip și respectarea prevederilor prezenței legi sunt
supuse controlului de specialitate exercitat de autoritățile menționate la art. 9.
Art. 29 :
(1) În cadrul Centrului meteorologic național funcționează Inspecția Meteorologică Națională, cu
atribuții de inspecție și de control, privind aplicarea prezenței legi.
(2) În scopul îndeplinirii atribuțiilor de inspecție și de control în domeniul meteorologiei
personalului Inspe cției Meteorologice Naționale și împuterniciții autorității publice centrale pentru
protecția mediului, denumiți în continuare agenți constatatori, au dreptul de acces în platformele
de observații meteorologice, clădiri, încăperi și în orice alt loc în car e se desfășoară activități
specifice meteorologiei, despre care dețin date sau indicii temeinice că încalca prevederile
prezenței legi, și pot executa măsurători, verificări de date, documente și informații meteorologice.
(3) Proprietarii și personalul car e activează în aceste platforme de observații, clădiri, încăperi și în
orice alt loc în care se desfășoară activități specifice domeniului sunt obligați să permită accesul
agenților constatatori, executarea de către aceștia a investigațiilor prevăzute la a lin. (2) și să pună
la dispoziție acestora documentațiile specifice activitatiilor [63].
Art. 30 :
59
(1) Pentru activitățile din domeniul meteorologiei aeronautice inspecția și controlul de specialitate,
precum și respectarea prevederilor prezenței legi se asi gura de autoritatea de stat în domeniul
aviației civile pe baza unor reglementări specifice.
(2) Evaluarea, autorizarea și supravegherea continuă a calității, regularității și eficienței serviciilor
și produselor meteorologice aeronautice furnizate benefic iarilor în scopul asigurării siguranței
operațiunilor aeriene sunt realizate de autoritatea de stat în domeniul aviației civile.
Art. 31. – Poliția acorda sprijin agenților constatatori, la solicitarea acestora [63].
Sancțiuni
Art. 32 . – Încălcarea dispoziț iilor prezenței legi atrage angajarea răspunderii disciplinare,
contravenționale, civile sau penale, după caz.
Art. 33 :
(1) Constituie contravenție în domeniul meteorologiei, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții
încât, potrivit legii penale, să fi e considerate infracțiuni, următoarele fapte:
a) punerea în circulație publică a unor date, informații, avertizări și prognoze meteorologice, altele
decât cele aeronautice, obținute din activitatea meteorologică desfășurată fără avizul Centrului
meteorolog ic național;
b) refuzul posturilor publice de radio și televiziune de a aduce la cunoștința publicului, în timp util,
informațiile, avertizările și prognozele meteorologice referitoare la fenomene meteorologice
periculoase;
c) pătrunderea fără autorizare legală în platforme de observații, clădiri și în orice alt loc în care se
desfășoară activități specifice Centrului meteorologic național;
d) refuzul proprietarilor sau al celor care activează în platforme de observații, clădiri, încăperi și
în orice alt l oc în care se desfășoară activități meteorologice de a permite agenților constatatori
autorizați accesul în interiorul acestora;
e) refuzul deținătorilor de rețele meteorologice, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) de
a pune la dispoziție agen ților constatatori autorizați documentațiile și actele specifice activității
meteorologice;
f) folosirea de către o persoană fizică sau juridică a datelor și informațiilor meteorologice în alte
scopuri decât cele pentru care au fost solicitate;
g) nepreciz area sursei de informare de către mass -media, precum și de alte persoane fizice sau
juridice care dau publicității date ori informații meteorologice;
h) nerespectarea prevederilor art. 41.
(2) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amend ă de la 10.000.000 lei la
30.000.000 lei [63].
Art. 34 . – Contravențiilor prevăzute de prezența lege le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.
32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția prevederilor art. 25 -27.
Art. 35. – Nerespectarea prevederilor art. 19 și 20 constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei.
Art. 36 :
(1) În activitatea de meteorologie constatarea infracțiunilor și contravenț iilor și aplicarea
sancțiunilor se fac de personalul Inspecției Naționale de Meteorologie și de personalul împuternicit
de ministrul coordonator, la propunerea Centrului meteorologic național, iar în activitatea de
meteorologie aeronautică, de personalul a bilitat de autoritatea de stat în domeniul aviației civile.
(2) Procesul -verbal de constatare a infracțiunilor constituie mijloc de probă și se înaintează
organelor de urmărire penală competente.
60
Dispoziții tranzitorii
Art. 37 . – Centrul meteorologic națio nal publică trimestrial rezultatele activităților sale.
Art. 38 . – Posturile de radio și de televiziune, ziarele, revistele și alte publicații, instituții și
întreprinderi, cu sau fără personalitate juridică, precum și persoanele fizice care dau publicații date,
informații, avertizări și prognoze meteorologice sunt obligate să precizeze sursa de informare.
Art. 39 . – În baza prevederilor prezenței legi autoritatea publică centrală pentru protecția mediului
poate emite ordine, norme și reglementări cu caract er obligatoriu în domeniul meteorologiei.
Art. 40 . – Autoritatea de stat în domeniul aviației civile poate emite ordine, norme și reglementări
cu caracter obligatoriu în domeniul meteorologiei aeronautice.
Art. 41 . – În cazul conflictelor colective de muncă grevele nu pot afecta:
a) efectuarea și consemnarea regulată a observațiilor și măsurătorilor în rețeaua națională de
supraveghere meteorologică;
b) semnalarea și urmărirea fenomenelor meteorologice periculoase, potențial provocatoare de
pagube mater iale irecuperabile sau de pierderi de vieți omenești;
c) îndeplinirea obligațiilor legale privind apărarea național și protecția meteorologică a navigației
aeriene, maritime și fluviale, a traficului rutier, precum și a celor stipulate prin convenții
internaționale la care România este parte.
Art. 42 . – În situații de război, la solicitarea Ministerului Apărării Naționale Centrul emteorologic
național poate trece în subordinea acestuia. În acest caz Ministerul Apărării Naționale îi stabilește
sediul și even tualele atribuții specifice.
Art. 43 . – În termen de 60 de zile de la data publicării prezenței legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, cu avizul Ministerului
Finanțelor, va supune spre aprob are Guvernului normelor metodologice privind emiterea
atestărilor și avizelor prevăzute de prezența lege, modalitățile de încasare și de virare la bugetul de
stat a taxelor percepute pentru eliberarea acestora, precum și metodologia de calcul al redeventie i,
modalitățile de plată și obligațiile plătitorilor de redevențe.
Semnificația termenilor tehnici folosiți în cuprinsul legii
În sensul prezenței legi, prin termenii înscriși mai jos se înțelege:
1. concedent – ministerul coordonator care concesionează re țeaua națională de supraveghere
meteorologică;
2. concesionar – Centrul meteorologic național căruia i se concesionează rețeaua națională de
supraveghere meteorologică;
3. date meteorologice – rezultatul observațiilor și măsurătorilor efectuate sau înregistrate la stațiile
și posturile meteorologice, inclusiv prin mijloace radar și prin satelit. Ele reprezintă exprimarea
cantitativă a parametrilor atmosferici care caracterizează la un moment dat starea vremii într -un
loc determinat;
4. observator aer ologic – stație meteorologică specială destinată măsurării parametrilor
meteorologici ai atmosferei de altitudine [63];
5. observator radar – stație meteorologică specială destinată depistării și urmăririi fenomenelor
meteorologice potențial periculoase, pr in metode radioelectrice;
6. platforma meteorologică – suprafața de teren aferenta stației meteorologice, destinată amplasării
aparatelor și instrumentelor meteorologice cu care se execută programe de observații și măsurători
meteorologice, inclusiv cele d e meteorologie aeronautică, după caz;
7. post meteorologic – unitate meteorologică specială reprezentând locul și amenajările destinate
în principal măsurării precipitațiilor atmosferice;
61
8. produse meteorologice – produsele derivate rezultate din analiza și prelucrarea datelor
meteorologice: rapoarte privind condițiile meteorologice observate, analize, prognoze, avertizări
și orice alte caracterizări ale stării și evoluției vremii;
9. rețea națională de supraveghere meteorologică – sistemul de stații, posturi, observatoare și
servicii teritoriale destinate activității meteorologice;
10. redevența – plata către stat efectuată de concesionar, raportată la valoarea anuală a contractelor
economice încheiate de acesta cu terții;
11. stație meteorologică – unitatea de bază în activitatea meteorologică, reprezentând locul și
amenajările necesare în care se execută observații și măsurători meteorologice după metodologia
și cu avizul Centrului meteorologic național;
12. zona de protecție meteorologică absolută – terenul din jurul unei platforme meteorologice de
30 m de la fiecare latură a acestuia, stabilit conform recomandărilor Organizației Meteorologice
Mondiale, în care sunt interzise executarea oricăror instalații supraterane de irigații și plantarea de
cultu ri agricole înalte.
7.2 Norme metodologice
Dispoziții generale
Art.1 :
(1)Desfășurarea corectă și în siguranță a activităților meteorologice necesită existența unor
echipamente adecvate, a unui personal instruit, a unor metodologii științifice corespunzătoare de
prelevare și prelucrare a datelor meteorologice, iar în cazul elaborării de prognoze și avertizări a
verificării gradului de realizare a acestora [63].
(2)Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor este autoritatea publică centrală abilitată în emiterea
de atestări de competenta pentru activitatea de meteorologie.
(3)Administrația Națională de Meteorologie – este unitatea specializată în monitorizarea mediului
aerian și a suprafeței subiacente, prin observații și măsurători specifice privind starea și evoluția
vremii, elaborarea de prognoze, avertizări și studii meteorologice și climatologice. Toate aceste
activități sunt necesare pentru protecția vieții și a bunurilor materiale la nivel național. În acest
sens, Administrația Națională de Meteorologie reprezintă autoritatea tehnică națională în domeniul
activităților de meteorologie, altele decât cele de meteorologie aeronautică, fiind abilitată să emită
avize meteorolo gice.
Art.2 Prezențele Norme metodologice -denumite în continuare “Norme” – stabilesc cadrul legal,
tehnic, unitar, privind atestarea și avizarea activităților de meteorologie.
Art.3 Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos
semnifica, după cum urmează:
a) adăpost meteorologic: mijloc tehnic de protecție a senzorilor împotriva radiațiilor solare,
intemperiilor, depunerilor de gheață;
b) elemente meteorologice: valorile parametrilor meteorologici măsurați și observați și care intră
sub incidența prezentelor norme de atestare, dacă sunt destinate informării prin orice mijloace a
comunităților umane, difuzării prin mass -media, elaborării de prognoze, avertizări, studii
meteorologice și climatologice și, în general, asigur ării protecției meteorologice a vieții și
bunurilor;
c) informație meteorologică: caracterizări, aprecieri, comparații, comentarii referitoare la elemente
meteorologice pentru o zonă geografică sau pentru un interval de timp, utilizate pentru descrierea
stării vremii și difuzate public [63];
62
d) interval de anticipare: intervalul de timp pentru care prognoza este valabilă;
e) măsurători meteorologice: determinarea cantitativă a valorilor parametrilor meteorologici:
temperatura aerului, temperatura apei mării, temperatura solului, presiunea aerului, direcția și
viteza vântului, precipitații, caracteristicile măsurabile ale norilor, umezeala aerului, grosimea
depunerilor de gheață, grosimea stratului de zăpadă, descărcări electrice și altele specifice
dome niului.
f) observații meteorologice: evaluarea calitativă și descrierea fenomenelor meteorologice
complexe, care nu pot fi definite complet prin măsurători cantitative: pâclă, aer cețos, ceață, vijelie,
trombă, transport de zăpadă, viscol, descărcări elec trice, starea cerului, starea suprafeței solului,
vizibilitatea orizontală, transport de praf, transport de nisip, starea mării, furtuna și altele specifice
domeniului;
g) personal calificat pentru a desfășura activitate de prognoza a vremii: persoane cu s tudii
superioare și specializare, atestat e în domeniul prognozei vremii;
h) personal calificat în climatologie: persoane cu studii superioare și specializare, ates tate în
domeniul climatologiei;
i) personal calificat pentru efectuarea de observații și măsu rători meteorologice: persoane cu studii
medii de specialitate sau studii medii și specializare, atestate în domeniul observațiilor și
măsurătorilor meteorologice;
j) prognoza meteorologică: descrierea calitativă și / sau cantitativă, după caz, a evoluției unuia sau
a mai multor elemente meteorologice, pentru diferite intervale de anticipare, pentru diferite zone,
cu scopul asigurării protecției vieții și bunurilor materiale;
k) prognoza meteorologică de interes general (prognoza generală): prognoza meteoro logică ce
descrie aspectul general al vremii [63];
l) prognoza meteorologică de interes specializat (prognoza specializată): prognoza meteorologică
pentru un domeniu special de activitat e sau pentru o zonă restrânsă;
m) reprezentativitate: caracteristică a amplasamentului unui punct de observație meteorologică,
prin care datele rezultate pot fi considerate valabile pentru o suprafață mai largă din jurul punctului
de observație;
n) studiu climatic: determinarea regimului meteorologic multianual, rezultat al interacțiunii dintre
radiația solară, suprafața subiacentă și circulația generală a atmosferei, prin analiza totalității și
succesiunii condițiilor de vreme pe mai mulți ani, incluzând atât pe cele cu frecvență mare, cât și
pe cele excepționale înregistra te pe o perioadă lungă de timp;
o) studiu de fundamentare climatologică: analiza numai a unor elemente meteorologice specifice,
pe perioade lungi de timp, necesare desfășurării activităților din diferite domenii socio -economice
și a evaluării impactului ace stor activități asupra mediului;
p) studiu meteorologic: analiza desfășurării elementelor meteorologice pe un anumit interval de
timp și o anumită zonă geografică, în legătură cu efectele acestora în viața economico -socială, sau
activitatea dedicată aprofu ndării cunoștințelor despre procesele meteorologice care caracter izează
mediul atmosferic [63];
q) surse autorizate de date meteorologice: rețelele naționale de radare meteorologice, de observații
meteorologice de suprafață și aerologice, sateliții meteorol ogici, surse ale căror date circulă în
cadrul schimbului internațional, regional și bilateral sub coordonarea și controlul Organizației
Meteorologice Mondiale. Surse autorizate de date meteorologice sunt de asemenea stațiile de
observații și posturile mete orologice atestate de către autor itatea meteorologică națională.
63
Atestări de competență
Art.4 :
(1) Atestările de competenta se emit de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor pe baza
unui studiu de evaluare elaborat de Administrația Națională de Meteorologie și a dovezii achitării
de către solicitant a taxelor prevăzute la pct.1 lit.a) – c) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2000
privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare;
(2) În scopul eliberării atestatelor d e competentă, în cadrul Ministerului Mediului și Gospodăririi
Apelor se înființează și funcționează Comisia de atestare în domeniul meteorologiei.
(3) Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei de atestare și componența sa se aprobă
prin ordin al ministrului m ediului și gospodăririi apelor.
(4) Secretariatul Comisiei de atestare se asigura de Administrația Națională de Meteorologie .
Secțiunea I: Atestarea de competenta pentru efectuarea de observații și măsurători meteorologice
Art.5 În vederea elaborării studiului de evaluare necesar eliberării atestatului de competenta
pentru efectuarea de măsurători meteorologice, solicitantul va prezenta la Administrația Națională
de Meteorologie un dosar te hnic ce trebuie să cuprindă:
a) prezentarea scopul ui efectuări i de măsurători meteorologice [63];
b) precizarea dacă rezultatul măsurătorilor va fi utilizat numai de către solicitant sau urmează a fi
difuzat public; în cazul din urmă se va menționa și mijlocul tehnic de difuzare;
c) documentația tehnică a senzorilor utilizați, care trebuie să conțină obligatoriu domeniul și
precizia de măsurare, precum și certificarea acestor senzori, de către o autoritate recunoscută pe
plan internațional sau național, pentru efectuarea de măsurători meteorologice. În lip sa acestei
certificări solicitantul este obligat să pună la dispoziția Administrației Naționale de
Meteorologie acești s enzori în vederea certificării;
d) planul de amplasare a senzorilor și caracteristicile adăpostului meteorologic utilizat, dacă este
cazul. În vederea verificării reprezentativității, solicitantul va asigura accesul comisiei de
specia litate în amplasamentul propus.
Art.6 În scopul elaborării studiului de evaluare pentru efectuarea de observații asupra elementelor
meteorologice solicitan tul va face, în plus față de prevederile art.5, dovada că beneficiază de
serviciile unui personal calificat.
Art.7
(1) În termen de maximum 30 zile de la primirea dosarului tehnic, Administrația Națională de
Meteorologie va expertiză documentația, va ins pecta amplasamentul și va elabora studiul de
evaluare [63].
(2) Rezultatul evaluării va fi comunicat în scris solicitantului, iar studiul va fi înaintat Ministerului
Mediului și Gospodăririi Apelor pentru eliberarea atestatului.
Secțiunea II : Atestarea de competenta pentru elaborarea prognozelor meteorologice
Art.8 În scopul întocmirii studiului de evaluare în vederea eliberării atestatului de competenta
pentru elaborarea de prognoze meteorologice, solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
1) să depună la Administrația Națională de Meteorologie un dosar tehnic care să cuprindă:
a) dovada că dispune de date meteorologice din surse autorizate și personal calificat pentru a
desfășura activitatea de pro gnoza;
b) descrierea metodelor, modelelo r sau metodologiilor de prognoza, care trebuie să fie b azate pe
principii științifice [63];
64
2) să pună la dispoziția Administrației Naționale de Meteorologie un șir de prognoze
meteorologice elaborate pentru a se verifica gradul de realizare a acestora. Fi ecare prognoză
meteorologică va fi furnizată la un moment anterior începerii intervalului de prognoza la care se
referă și va fi evaluată în mod absolut, iar atunci când este posibil, comparativ cu alte prognoze
disponibile, cu același interval de anticip are.
Art.9 În termen de 30 de zile de la primirea dosarului tehnic, Administrația Națională de
Meteorologie va elabora un studiu de evaluare preliminar, însoțit de un buletin de evaluare a
gradului de realizare a prognozelor și care se vor înainta Ministe rului Mediului și Gospodăririi
Apelor pentru eliberarea atestatului [63].
Art.10
(1) Pentru eliberarea unei atestări provizorii, în cazul prognozelor pentru intervale de anticipare de
până la 5 zile se vor lua în considerare minimum 30 de prognoze succesive și respectiv, minimum
12 prognoze pentru intervale de anticipare mai mari.
(2) Pentru eliberarea atestării de competenta propriu -zis, șirul continuu de prognoze tr ebuie să
acopere minimum un an.
(3) În cazul estimărilor prognostice anotimpuale și anuale se poate proceda, atunci când este
posibil, la verificări pe șiruri de date independente.
Art.11 Atestatul provizoriu este valabil maximum 18 luni de la data emiterii.
Secțiunea III – Atestarea de competenta pentru elaborarea studiilor meteorologic e sau
climatologice .
Art.12 În scopul realizării studiului de evaluare în vederea eliberării atestatului de competenta
pentru elaborarea studiilor meteorologice sau climatologice, solicitantul va depune la
Administrația Națională de Meteorologie un dosar tehnic din care să reiasă că dispune de:
a) date meteorologice din surse autorizate, cu o repartiție spațială corespunzătoare fiecărui nivel:
național, regional, local [63];
b)șiruri de valori pe cel puțin 30 de ani consecutivi;
c)metode și metodologii știi nțifice de prelucrare climatologică, recunoscute pe plan național și
internațional;
d) personal calificat în meteorologie sau climatologie pentru interpretarea științifică a datelor
folosite.
Art.13 :
(1) În termen de maximum 30 zile de la primirea dosarul ui tehnic Administrația Națională de
Meteorologie va expertiză documentația și va elabora un studiu de evaluare.
(2) Rezultatul evaluării va fi comunicat în scris solicitantului, iar studiul va fi înaintat Ministerului
Mediului și Gospodăririi Apelor pentru eliberarea atestatului.
Avizul meteorologic
Art.14 [63]:
(1) Avizul meteorologic se solicita în toate situațiile prevăzute în anexa nr.2, punctul 2 lit a) – d)
la Legea nr.139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările
ulterioare.
(2) În scopul eliberării avizului meteorologic, directorul general al Administrației Naționale de
Meteorologie va numi prin decizie o Comisie de avizare.
(3) Administrația Națională de Meteorologie va asigura secre tariatul Comisiei de avizare .
Art.15 În vederea obținerii avizului meteorologic pentru amplasarea de construcții supraterane,
de obiective care emit în atmosfera fum și pulberi, de rețele de înaltă tensiune sau de
65
telecomunicații, de sisteme de irigații prin aspersie și plantarea de perdele forestiere pe o distanță
de 500 m în afara zonei de protecție a platformelor meteorologice solicitantul va prezenta la
Administrația Națională de Meteorologie o documentație tehnică, ce va cuprinde:
a) schița amplasamentului în care se vor mențio na: distanța minimă dintre obiectivul propus și
zona de protecție absolută de 30 m din jurul platformelor meteorologice, înălțimea construcțiilor
aferente obiectivului și lățimea acestora [63];
b) fisa tehnică în care se va menționa tipul de activitate ce u rmează a fi desfășurată în obiectiv, cu
specificarea dacă se produc trepidații sau emisii de fum și pulberi;
c) caracteristicile rețelelor de înaltă tensiune sau de telecomunicații;
d) schița cu traseul conductelor de irigații, cu precizarea distanței dint re zona de protecție absolută
a platformei meteorologice (30 m) și aripa de ploaie;
e) schița amplasamentului rețelei forestiere preconizate, cu menționarea înălțimii maxime la care
aceasta va ajunge la maturitate [63].
Art.16 Pentru avizarea amplasamentul ui unei noi unități meteorologice, cu instalațiile aferente,
necesare ca urmare a dezafectării unei unității similare din rețeaua națională de supraveghere
meteorologică, solicitantul va prezenta la Administrația Națională de Meteorologie un dosar
tehnic care va cuprinde:
a) schița amplasamentului ales, cu precizarea respectării reprezentativității meteorologice,
conform Legii nr.139/2000 și a Normelor;
b) procesul verbal de omologare a amplasamentului, întocmit de către Administrația Națională de
Meteoro logie ;
c) schema reperelor de vizibilitate orizontală, pentru zi și noapte, c u distanțele măsurate geodezic.
Art.17 Pentru avizarea studiilor de fundamentare climatologică elaborate de persoane fizice sau
juridice, altele decât Administrația Națională de Meteorologie solicitantul va prezenta studiul
respectiv însoțit de următoarea documentație:
a) prezentarea tipului de activitate pentru care s -a elaborat studiul;
b) menționarea sursei autorizate de date meteorologice, cu specificarea lungimii șirului de valori
meteorologice utilizate pentru elaborarea studiului;
c) descrierea metodelor și metodologiilor științifice, recunoscute pe plan național sau internațional,
de prelucrare a datelor meteorologice [63].
Art.18 În scopul avizării punerii în circulație publică a unor date, informații, avertizări și
prognoze meteorologice, altele decât cele cu specific aeronautic, obținute din activitatea
meteorologică desfășurată de persoane fizice sau juridice, altele decât Administrația Națională de
Meteorologie, solic itantul trebuie:
a) să prezinte documente privind sursă pentru fiecare tip de informații ce urmează a fi difuzate
public și acceptul furnizorului pentru difuzare;
b) să se angajeze, în scris, că va difuză corect informațiile.
Art.19 În termen de 30 de zil e de la data primirii documentației complete prevăzute în art.15 –
18 ale prezentelor Norme, Administrația Națională de Meteorologie va întocmi un raport de
evaluare .
Art.20 În baza raportului de evaluare și a dovezii achitării taxei de avizare, conform anexei nr.2,
pct.2 lit. a) – d) la Legea nr.139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și
completările ulterioare, Comisia de avizare va propune eliberarea sau nu, a avizul definitiv pentru
activitățile prevăzute la art.15, art.17 și art .18 și respectiv, a unuia provizoriu pentru activitatea
prevăzută în art.16.
66
Art.21 :
(1) După înființarea unei noi unități meteorologice, Comisia de avizare va verifica concordanță
dintre documentația depusă de către solicitant și realitatea din teren și v a propune acordarea sau
nu, a avizului definitiv.
(2) Funcționarea unității meteorologice pe baza avizului provizoriu nu este permisă mai mult de
3 luni [63].
67
CONCLUZII
Aceast ă lucrare evidenț iază faptul că regimul pluviometric este foarte im portant pentru
toate domeniile ș i mai ales pentru omeni re deoarece ne influențează direct activitatea zilnică ș i
traiul.
În urma studiului de caz se observă cum cantitățile de precipitații din semestrul rece sunt
mai reduse cantitativ decât cele înregistrate în semestrul cald al anului. Regimul anual al
precipitațiilor în București în perioada 2009 -2015, comparativ cu media climatologică 1961 –
1990 înregistrează un maxim principal în mai, urmat de lunile iunie și iulie .Minimul anual este în
noiembrie, februarie și în martie.
Primăvara urmată de vară cad cele mai mari cantități de precipitații, iar iarna cele mai mici
din totalul anului.
Au fost analizate l imitele cantităților de precipitații pe intervale carac teristice pentru creșterea și
dezvoltarea culturilor agricole și s -a constatat că în București, în perioada analizată (2009 -2015)
intervalul iulie – august a fost moderat secetos, restul perioadelor agricole au fost optime.
Pentru evidențierea schimbărilor precipitațiilor zilnice extreme s -au utilizat indici
pluviometrici. P entru toți indicii extremelor pluviometrice analizați, tendința este crescătoare,
aceasta putând fi datorată încălzirii globale ce contribuie la creștere a evaporației apei de la
suprafața terestră, conducând la creșterea probabilității producerii cantităților mari sau
excepționale de precipitații. Influența mediului urban poate determina schimbări produse în
cantitățile de precipitații. Efectul „insulei de căldură” poate determina cantități mai mari de
precipitații în orașe. Din calculul valorii multianuale a Factorului Lang calculată pentru București,
pentru perioada 2009 – 2015 municipiul București este încadrat într -o zonă cu un climat de tip
semiarid și umed.
Tetraterma Mayr a evidențiat faptul că în București în perioada de maximă activitate
biologică (mai, iunie, iulie, august), se înregistrează valori optime de temperatură pentru
dezvoltarea plantelor (stepă ierboasă), și vegetația de tip forestieră .
Conform valorilor indicelui multianual de ariditate de Martonne pentru București anii
2009 -2015, climatul este semiumed și umed, vegetație corespunzătoare pădurilor de stejar,
pădurilor de fag; vegetație silvostepă.
Analiza valorilor medii lunare ale Indicelui de Martonne arată o tendință redusă de aridizare a
climatului datorită mediului urban, atrăgând atenția asupra aprecierii corecte a raportului suprafață
oxigenată/suprafață construită din București, explicând uscarea arborilor și vegetației, încă din
luna iulie.
Din analiza procentuală a mediilor valorilor lunare ale Indicelui de Angot pentru perioada
2009 – 2015, rezultă că 57.14% dintre valori sunt subunitare, iar 42.86% dintre valori sunt
supraunitare indicând faptul că intervalele secetoase s unt predominante celor ploioase.
În urma analizei valorilor IF (indicele Fournier) și a IFM (indicele Fournier modificat)
calculate pentru perioada 2009 – 2015 se desprinde concluzia că solurile din București sunt supuse
unui risc de agresivitate pluvială scăzută, foarte scăzută și moderată fiind încadrate în clasele 1 și
2 de agresivitate pluvială, dar și unui risc de agresivitate pluvială severă în funcție de
caracteristicile morfodinamice ale spațiului analizat și de durata și intensitatea precipitațiil or
căzute în intervalul de timp analizat.
68
Bilanțul convențional al umidității calculat pentru anii 2009 -2015 pe baza valorilor
temperaturilor atmosferice și a cantității de precipitații înregistrate de stația meteo, a evidențiat în
București un climat opt im pentru formațiile vegetale de silvostepă și pădure.
Valoarea multianuală a Factorului Lang calculată pentru București, pentru perioada 2009
– 2015 încadrează municipiul București într -o zonă cu un climat de tip semiarid și umed.
Conform coeficientului Dantin -Revenga, anii 2011, 2012 climat semiarid, ceilalți ani corespund
climatului umed.
În municipiul București pentru intervalul analizat (2009 -2015), indicele de continentalitate
Currey înregistrează valori cuprinse între 1.1 -2.0 caracte ristice unui climat continental și
subcontinental, exceptând decembrie 2015 și februarie 2013 când conform Currey, climatul este
oceanic pe un fond de temperaturi scăzute în acest interval.
Conform indicelui de continentalitate Gams s-au înregistrat cant ități mai mari de
precipitații la altitudinea de 76.6 m (în București unde este amplasată stația meteo), în anii: 2014,
2015, 2013, 2010 (fiind considerați ani ploioși).
Pe baza valorilor obținute pentru coeficientul pluviometric Emberger, în anii: 2011, 2012
climat semiumed, în anii: 2009, 2010, 2013, 2014, 2015 climat umed.
Se recomandă măsuri tehnologice de conservare a terenurilor, continuarea monitorizării indicilor
ecoclimatici în vederea dezvoltării unei baze de date complexe și pentru prevenirea și diminuarea
situațiilor de risc în agricultură.
Din analiza indicilor de evaluare a agresivității pluviale asupra substratului reiese că,
periodic, se crează condiții favorabile de apariție și manifestare a proceselor de eroziune pluvială
efectul lor fiin d mai puternic atunci când intervin după o perioadă de secetă prelungită, în special
în perioadele martie – aprilie, iulie și august sau în unele cazuri, octombrie – noiembrie. Este
recomandabil ca resturile de vegetație să rămână pe sol vara, toamna și p rimăvara. Aplicarea
măsurilor de reducere a pierderilor de apă din sol, menținerea sau sporirea rezervei de apă a
solurilor.
Printre factorii antropici care determină deșertificarea, cei mai importanți sunt: reducerea
severă a suprafețelor ocupate cu vege tație forestieră, suprapășunatul, eroziunea solului, sărăcirea
solului în materie organică, salinizarea, poluarea chimică .
Este recomandat amenajarea teritoriului cu alternanță de corpuri de apă, lacuri, cu corpuri de
pădure, cu câmpuri arabile; lucrări minime ale solului : aratul nu este recomandat, deoarece ar
elimina apa deja existentă; conservarea apei prin captarea apelor care cad în timpul iernii în
rezervoare, până la păstrarea resturilor vegetale pe teren. Spre exemplu, pe timpul iernii se lasă
tulpinile de porumb pe câmp, iar zăpada ar ajuta la acumularea apei, la venirea primăverii.
Culturi adecvate : corelarea condițiilor solului cu hibrizii. Un hibrid de porumb cu perioadă de
vegetație lungă (semănat în aprilie și recoltat în noiembrie) ar trebu i să dea o recoltă mare. Dar îl
prinde intervalul de temperaturi extreme în perioada de înflorire, când are nevoie de apă. Măsura
este să fie înlocuit cu un hibrid semitimpuriu, care dă recolte stabile.
Inundațiile sunt un fenomen natural agravat de defri șări, amenajări hidrotehnice,
planificare teritorială și de schimbările climatice care au modificat modul în care acestea se
produc.
Măsurile de limitare și contracarare a efectelor secetei, ca fenomen climatic cu risc major pentru
agricultură constau în utilizarea unui material biologic ce prezintă rezistență la stresul hidric și
termic precum și utilizarea unor măsuri agrotehnice favorabile acumulării, conservării și
69
valorificării eficiente a apei provenite din precipitații, la utilizarea unui sistem de agricultură
conservativă bazat pe protejarea solului și evitarea deșertificării.
Irigarea culturilor în perioadele de secetă, în special când se suprapun perioadelor cu temperaturi
mai mari de 32°C, intervalul iunie ‐august .
Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creșterea temperaturii medii cu variații
semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populație, reducerea
volumului calotelor glaciare și creșterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic,
sporirea sup rafețelor aride, modificări în desfășurarea anotimpurilor, creșterea frecvenței și
intensității fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversității etc.
Astfel, în România se așteaptă o creștere a temperaturii medii anuale față de perioada 1980
– 1990 similare întregii Europe, existând diferențe mici între rezultatele modelelor, în ceea ce
privește primele decenii ale secolului XXI, și mai mari în ceea ce privește sfârșitul secolului:
între 0,5°C și 1,5°C, pentru perioada 2020 – 2029;
între 2,0°C și 5,0°C, pentru 2090 – 2099, în funcție de scenariu (exemplu: între 2,0°C și
2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii
globale și între 4,0°C și 5,0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a
temperatu rii).
Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru perioada
2090 – 2099 secete pronunțate în timpul verii, în zona României, în special în sud și sud -est (cu
abateri negative față de perioada 1980 – 1990, mai mari d e 20%). În ceea ce privește precipitațiile
din timpul iernii, abaterile sunt mai mici și incertitudinea este mai mare.
70
BIBLIOGRAFIE
[1]. Alexandre Marco da Silva, (2004), Rainfall erosivity map for Brazil, Catena 57 251 –259.
[2]. Arnoldus H. M. L., (1980), An approximation of the rainfall factor in the Universal Soil Loss
Equation, în vol. Assessment of erosion (editori M. de Boodt & D. Gabriels), Wiley, Chichester,
UK, pp. 127 -132.
[3]. Barbu I., (2001), Monitorizarea riscului de apariție a secetelor în pădurile din România,
Bucovina forestieră, IX. 1 -2, pp. 37 -51.
[4]. Bălteanu D., (1984), Relieful -ieri, azi, mȃine, Editura Albatos, București, 205 p.
[5]. Cartea tehnică a stației meteo AWWS / EV, (2009), Elettronica Veneta.
[6]. Ciulache S., (1999), Temperaturile minime absolute de pe teritoriul României, Com. Geogr.
III, Editura Universității București.973 -620-697-9.
[7]. Costea M. , (2012), Using the fournier indexes in estimating rainfall erosivity. case study –
the Secașul Mare Basin – Aerul și Apa: Componente ale Mediului, Cluj.
[8]. Croitoru A.E., (2003), Fenomene climatice de risc, Caiet de lucrări practice, Editura Nereamia
Napocae, Cluj -Napoca, pag.95 -96;
[9]. Croitoru A.E., Piticar A., (2013), Changes in daily extrem e temperatures in the extra –
Carpathians regions of Romania, International Journal of Climatology, 33, p. 1987 -2001.
[10]. Croitoru A.E., Piticar, A., Imbroane, A.M., Burada, D.C., (2013b), Spatiotemporal
distribution of aridity indices based on temperature and precipitation in the extra -Carpathian
regions of Romania, Theoretical and Applied Climatology, 112, Nr. 3, p. 597 -607.
[11]. Davar Khalili, Tohid Farnoud, Hamed Jamshidi, Ali Akbar Kamgar -Haghighi, Shahrokh
Zand -Parsa (2011),Comparability Analyses o f the SPI and RDIMeteorological Drought Indices in
Different Climatic Zones, Water Resources Management, Volume 25, Issue 6, pp 1737 -1757.
[12]. De Martonne, E., (1926), Une nouvelle fonction climatologique: L’indice d’aridité, „La
Meteorologie”, p. 449 -458.
[13]. Deniz A., Toros H., Incecik S., (2011), Spatial variations of climate indices in Turkey
International Hournal of Climatology, Volume 31, Issue 3, Pages 394 –403.
[14]. Dragotă C., (2003), Indicele pluviometric lunar Angot, Indici și metode canti tative utilizate
în climatologie, Editura Universității din Oradea, pag. 11 -12.
[15]. Dragotă C., Micu M., Micu D., (2008), The relevance of pluvial regime for landslides genesis
and evolution. case -study: Muscel Basin (Buzău subcarpathians), Romania pres ent environment
and sustainable development, nr. 2.
[16]. Dumitrașcu M., (2006), Modificări ale peisajului în Câmpia Olteniei, Editura Academiei
Române, București.
[17]. Enache L., (2009), Agrometeorologie, București.
[18]. Gaceu, O., (2002), Elemente de climatologie practică, Editura Universității din Oradea,
Oradea.
[19]. Gibson -Forty, Eleanor V.J., Barnett K.L., Tissue D.T., Power S.A., (2016), Reducing rainfall
amount has a greater negative effect on the productivity of grassland plant species than reducing
rainfall frequency – Functional plant biology; Volume: 43; Issue: 4; Pages: 380 -391.
[20]. Ielenicz M., (2005), Geomorfologie, Editura Universitară, București, 344 p.
[21]. Iojă I., (2009), Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în a ria metropoliatană a
municipiului București.
71
[22]. Jaber Rahimi, Meisam Ebrahimpour, Ali Khalili, (2013), Spatial changes of Extended De
Martonne climatic zones affected by climate change in Iran,Theoretical and Applied Climatology,
Volume 112, Issue 3, p p 409 -418.
[23]. Mateescu E., (2014), Sistem de indicatori geo -referențiali la diferite scări spațiale și
temporale pentru evaluarea vulnerabilității și măsurile de adaptare ale agroecosistemelor față de
schimbările globale, Administratia Nationala de Met eorologie.
[24]. Mărunțelu N., Istode L., Coman A., (2013), Indicii ecometrici, instrumente moderne folosite
pentru monitorizarea evoluției ecosistemelor, conservarea biodiversității și optimizarea
conceptului de casă ecologică, București.
[25]. Oduro -Afriyie K., (1996), Rainfall erosivity map for Ghana, Geoderma 74, 161 –166.
[26]. Oliver J.E., (1980), Distribuția precipitațiilor lunare: un index comparativ, Professional
Geography, 32, 300 -309.
[27]. Peiró -Signes A., Segarra -Oña M., Miret -Pastor L., Verm a R., (2011), Eco -innovation
attitude and industry’s technological level – an important key for promoting efficient vertical
policies, Environmental Engineering and Management Journal, 10, 1893 -1901.
[28]. Prăvălie R., (2013), Climate issues on aridity tr ends of Southern Oltenia in the last five
decades, Geographica Technica, 1, 70 -79.
[29]. Păltineanu C., Mihăilescu I. F., Seceleanu I., Dragotă C., & Vasenciuc, F. (2007). Using
aridity indices to describe some climate and soil features in Eastern Europe: a Romanian case study
Theoretical and Applied Climatology, 90 (3 -4), 263 -274.
[30]. Păltineanu Cr., Tănăsescu N., Ch ițu E., Mihăilescu I. F., (2007), Relationships between the
De Martonne aridity index and water requirements of some representative crops: A case study
from Romania, Int. Agrophysics, 21 (1), 81 -93.
[31]. Pătroescu M., (1987), Indici ecometrici climatici și raportul lor cu învelișul biotic în spațiul
Subcarpaților dintre Râmnicu Sărat și Buzău, Analele Univ. București. Seria Geografie, 80 -82
[32]. Runcanu Toma, Bacinschi Dumitru, Pescaru Ion, Makkai Grigore, Tanczer Tibor, (2014),
Dicționar .
[33]. Rusu T., Moraru P., Coste C., Cacovean H., Chetan F., Chetan C., (2014), Impact of climate
change on climatic indicators in Transylvanian Plain, Romania, Journal of Food, Agriculture &
Environment Vol.12 (1), 469 -473.
[34]. Rusănescu C. O., (2013), Meteorolog ie și climatologie, Îndrumar de laborator, Editura
Matrix Rom București, ISBN 978 -973-755-928-9.
[35]. Rusănescu C. O., (2014), Characterization of rainfall with rainfall indices in the city of
Bucharest in (2009 -2012); 3 rd International Conference of Thermal Equipment, Renewable
Energy and Rural Development;TE -RE-RD; June 12 – 14,ISSN 2359 -7941; ISSN -L 2359 -7941,
pp.307 -310, BDI.
[36]. Rusănescu C. O., Paraschiv G., Biriș S. Șt., Voicu Ghe., Rusănescu M., (2016),
Characterization of rainfall regime in Bucharest (2009 -2015),Hidraulica, nr. 3 (Magazine of
Hydraulics, Pneumatics, Tribology, Ecology, Sensorics, Mechatronics), ISSN 1453 -7303, pp.34 –
41, BDI.
[37]. Rusănescu C.O., (2014), Rainfall indices in the city of Bucharest , Hidraulica, No. 3, pp.31 –
35.
[38]. Rusănescu C.O., Paraschiv G., Biriș S. Șt., Voicu G., Rusănescu M., Begea M. (2016),
Using the indexes in estimating rainfall erosivity – Case study Bucharest, pp. 171 -176,
72
International Symposium ISB -INMATEH, Environmental engineering, renewabl e energy sources,
sustanable agricultural engineering, October 27 -29, 2016, BDI.
[39]. Rusănescu Carmen Otilia, Biriș Sorin Stefan, Paraschiv Gigel, Voicu Gheorghe, Dutu
Mihaela Florentina, Begea Mihaela; Monitoring wind direction and intensity of Bucha rest in 2012
p.341 -344; 4 th International Conference of Thermal Equipment, Renewable Energy and Rural
Development;TE -RE-RD; June 12 – 14, 2015; 4 -6 iunie Posada Vidraru; ISSN 2457 -3302; ISSN –
L 2457 -3302; Editura Politehnica Press, BDI.
[40]. Satmari A., (2010), Lucrări practice de biogeografie, Ed. Eurobit, Timișoara, 85 p., ISBN
978-973-620-697-9.
[41]. Scrinzi G., Gregori E., Giannetti F., Galvan D., Zorn G., Colle G., Andreanelli M.C., (2006),
Un modello di valutazione della funzionalità protettiva d el bosco per la pianificayione forestale:
la componente stabilità dei versanti rispetto ai fenomeni franosi superficiali, Review of Italian
Society of Silviculture and Forest Ecology, 3, 1, 98 -155.
[42]. Sorocovschi V., Tudose T., Selagea H., Roman P., (2010), Variația în cursul anului și
repartiția teritorială a precipitațiilor medii din Podișul Someșean, Geographia Napocensis Anul
IV, nr. 2
[43]. Stănescu S.V., Gavriloaie C., (2011), Aspecte privind vegetația și fauna râului Colentina pe
traseul din m unicipiul București, România, Ecoterra 27.
[44]. Vito Ferro, Paolo Porto & Bofu Yu, (1999), A comparative study of rainfall erosivity
estimation for Southern Italy and southeastern Australia , Hydrological Sciences Journal.
[45]. Vlăduț A., (2010), Ecocl imatic indexes within the Oltenia Plain Forum geografic. Studii și
cercetări de geografie și protecția mediului, Year 9, No. 9, pp. 49 -56 49.
[46].***Curs clima României, disponibil on – line la
http://www.geomorphologyonline.com/students_materials/GFR/ GFR_CLIMA_ROMANIEI.pdf
[47].***Hidrologie generală, Daniel Scrădeanu și Alexandru Gheorghe, disponibilă online la
http://old.unibuc.ro/prof/scradeanu_d/hidrO/docs/2014/dec/18_13_00_37hggg.pdf
[48].***Ion Giurma (2004), Hidrologie specială, disponibila on -line la
https://www.scribd.com/document/217013855/Giurma -Ion-Hidrologie -Speciala -unlocked
[49].***Measuring Precipitation, disponibil on – line la https://www.global -greenhouse –
warming.com/measuring precipitation.html
[50].***Mijloace si metode de masura re a precipitatiilor atmosferice, disponibilă on – line la
https://www.scribd.com/doc/200186448/Mijloace -Si-Metode -de-Masurare -a-Precipitatiilor –
Atmosferice
[51].***Memoriu de calcul pentru calculul distantei tehnice prin metoda DISTEH
[52].***Stația Meteo Afumați, Arhiva personală
[53].***Sterie Ciulache, „Meteorologie. Manual practic”, Facultatea de Geologie – Geografie,
București.
[54].***https://www.scribd.com/doc/67324312/Precipita%C5%A3iile -atmosferice
[55].***https://ro.wikipedia.org/wiki/Clima_Rom%C 3%A2niei
[56].***http://epochtimes -romania.com/news/japonia -lanseaza -un-satelit -nasa-pentru –
masurare a-precipitatiilor –213299
[57].***http://ghidulinstalatorului.blogspot.com/2013/03/circuitul -apei-in-natura.html
[58].***http://robex.h u/uploads/files/RainGaugeRO.pdf
[59].***http://www.creeaza.com/referate/geografie/meteorologie/PRECIPITATIILE –
ATMOSFERICE817.php
73
[60].***http://www.robexrom.ro/pagini/arhiva -newsletter?name=detectarea -precipitalliilor -cu-
pluviometrul -de-la-nivus&id=238&ca tegory=8&year=2017
[61].***http://www.wikiwand.com/ro/Ploaie#/cite_ref -3
[62].***https://greentumble.com/how -is-rain-formed -and-why-is-it-needed -for-the-planet/
[63].***https://lege5.ro/Gratuit/gi3dkojy/legea -nr-139-2000 -privind -activitatea -de-meteorologi e
[64].***https://www.multilab.ro/mediu/pulviometru_precipitatii_atmosferice.html
[65].***https://www.rshydro.co.uk/professional -weather -stations/rain -gauges/rain -[e]–
weighing -precipitation -sensor/
[66].***https://www.tde.ro/produse_doc_441_rg200 -pluviom etru-200cm2_pg_0.htm
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Vrînceanu Daniela – Elena [612418] (ID: 612418)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.