Vreau să mulțumesc tuturor profesorilor din cadrul Facultății de Administrație Publică din cadrul [602644]

1

Vreau să mulțumesc tuturor profesorilor din cadrul Facultății de Administrație Publică din cadrul
S.N.S.P.A. pentru influența pozitivă asupra mea și a colegilor mei, deoarece fără ei nu aș fi ajuns astăzi
aici, dar în mod special coordonatorului meu de disertație atât pentru sprijinul său fizic cât și moral și
pentru timpul acordat instruirii personale în tot acest timp. Vă mulțumesc!

2
Listă tabele
1. Tabel 1 – Definiții ale conflictului
2. Tabel 2 – Tipuri de conflicte
3. Tabel 3 – Schema Glasl
4. Tabel 4 – PORTE
5. Tabel 5 – Procesul medierii
6. Tabel 6 – Avantajele si limitele medierii
7. Tabel 7 – Modalități alternative de rezolvare a conflictelor în celelalte domenii
8. Tabel 8 – Prezența criteriilor în website -uri din punct de vedere al atractivității și
interacțiunii cu vizitatorul
Listă analize SWOT
1 Analiza SWOT nr.1 – Procesul de mediere in România
2 Analiza SWOT nr.2 – Medierea in Germania
3 Analiza SWOT nr.3 – Medierea in Austria
4 Analiza SWOT nr.4 – Medierea in Fran ța
5 Analiza SWOT nr.5 – Medierea in Grecia
6 Analiza SWOT nr.6 – Medierea in Anglia
7 Analiza SWOT nr.7 – Mediereonline.com
8 Analiza SWOT nr.8 – Mediator -in-bucuresti.ro
9 Analiza SWOT nr.9 – Medierenet.ro
10 Analiza SWOT nr.10 – Mediere -constanta.ro
11 Analiza SWOT nr.11 – www.Mediatorturcubogdan .ro
Listă figuri
1 Figura 1 – Procesul de desf ăsurare a medierii
2 Figura 2 – Clasament website -uri

3
Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
CAPITOLUL I Conflictul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 7
1.1 Definiția conflictului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 7
1.2 Tipuri de conflict e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
1.2.1 Cauze și intervenții în gestionarea conflictului ………………………….. ………………………. 11
1.3 R ăspuns la conflicte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13
1.4 Elemente de dinamic ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 14
1.5 Stiluri de rezolvare a conflictelor ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
1.6 Harta conflictelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
1.7 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
CAPITOLUL II Medierea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
2.1 Defini ția Medierii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 18
2.2 S tiluri de mediere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 18
2.2.1 Co -medierea sau medierea in echip ă ………………………….. ………………………….. ……….. 20
2.2.2 Medierea indirecta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 21
2.3 Pozi ția mediatorului cu privire la conflict ………………………….. ………………………….. ………. 21
2.4 T abelul PORTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 22
2.5 Procesul de mediere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 26
2.6 Graficul de desfășurare a procedurii de mediere ………………………….. ………………………….. …. 29
2.7 Avantajele si limitele medierii ………………………….. ………………………….. ………………………….. 30
2.8 Confuzii despre mediere. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 30
2.9 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 31
CAPITOLUL III Medierea in Uniunea European ă: norm e europene si na ționale ………………….. 33
3.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 33
3.2 Codul de Conduit ă al mediatorului ………………………….. ………………………….. ………………… 34
3.3 Re țeaua Eur opean ă “EEJ Net” si Re țeaua “ECC -NET” ………………………….. ………………… 35
3.4 Directiva 2008/52/CE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 37
3.5 Medierea in Rom ânia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 39
3.6 Medierea in statele membre ale Uniunii Europene ………………………….. ……………………….. 41
3.6.1 Germania ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 42

4
3.6.2 Austria ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
3.6.3 Franta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 46
3.6.4 Grecia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 47
3.6.5 Regatul Unit: Anglia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49
3.7 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 50
STUDIU DE CAZ: ANALIZĂ COMPARATIVĂ A WEBSITE -URILOR DIN ROMÂNIA …. 53
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 70

5
INTRODUCERE

Progresele societății atât pe plan politic, economic, militar, comercial sau cultural au
contribuit mult la creștere a interacțiunilor dintre oameni sau diferite state, iar acest lucru a dus, de
fapt, la o creștere a numărului de dispute apărute între persoane sau state.
În ultimii douăzeci de ani, în diversele medii de analiză și dezbatere din țara noastră au
început să fie vehiculate și utilizate procese cu caracter de noutate, precum negocierea sau
medierea. Aceste procese sunt nefamiliare persoanelor din viața de zi cu zi, dar tind să devină din
ce în ce mai cunoscute.
Medierea și negocierea reprezintă procese de solu ționare alternativă a conflictelor.
Din ce în ce mai mult, medierea se dovedește a fi un instrument original și eficient de
acțiune privind depășirea unor obstacole din cadrul societății actuale. Acest tip de proces ajută la
rezolvarea unei probleme sau a unui conflict. Creșterea conflictelor din viața de zi cu zi a dus la o
creștere a numărului de procese în instanță. Însă spre deosebirea de procedura în instanță,
avantajele medierii sunt benefice și pozitive participanților, în special în rezolvarea conf lictelor
apărute între aceștia. Astfel medierea este utilă nu doar pentru orice sistem juridic național ci și
pentru persoanele aflate într -un conflict.
Medierea poate deveni o necesitate în special datorită importanței ei strategice în relațiile
comercial e și civile dintre cetățenii țărilor Uniunii europene.
Medierea totodată pe lângă faptul că este principalul proces de rezolvare a conflictelor și a
litigiilor ,exercită o stare pozitivă, atrăgând pace, optimism, respect din partea comunității în care
pârtiile aflate în conflict își desfășoară activitatea.
Procesul de negociere însă, este facilitat de utilizarea instrumentelor de soluționare a
conflictelor online ( audio -video ) , prin care părțile și mediatorul stau la o masă virtuală de
negocierii. Acest lucru permite eliminarea barierelor fizice apărute între aceștia. O astfel de
abordare poate duce la o poziție de egalitate din partea ambilor parteneri, medierea ajungând astfel
o soluție echilibrate, în care fiecare parte se poate exprima liber, fără pre judicii și măști
comportamentale.
Instrumentele folosite de -a lungul lucrării s -au bazat pe metode descriptive, analize SWOT,
analize comparative cât și diferite tabele pentru o mai bună înțelegere a lucrării.

6
Lucrarea este structurata pe capitole, concluz ii de capitol, bibliografie de capitol,
bibliografie finală.
Scopul acestei lucrări este de a defini conflictul și procesele de soluționare a acestuia. În
special am abordat problema determinări calității serviciilor de mediere oferite în România, dar și
nivelul de utilizare a acestora de către consumatori .În finalul acestei lucrării am realizat o aplicație
practică prin care doresc a îmbunătății serviciile de mediere prezente în România si in Uniunea
European ă.

7
CAPITOLUL I Conflictul

1.1 Definiția conflictului
Conflictul poate fi definit ca fiind interacțiunea dintre grupuri de oameni care se opun unul
altuia. Acest concept nu se referă la relațiile cu mediul înconjurător și nu este sinonim cu
competiția. În schimb competiția poate sa cond uca la aparitia unui conflict, atunci cand un grupul
isi doreste foarte mult castigarea acestuia prin slabirea celuilalt grup oponent.
Tabel nr.1 Definiții ale conflictului conform N. Constatin1
Autor Definiție
1) J. Schelemerg2 “Definirea conflictul soci al este reprezentat de
opoziția dintre indivizi și grupuri, bazată pe
interesele competitive, a identităților diferite și a
atitudinilor care se deosebesc”
2) L. A. Coser3 “Conflictul este o luptă dată între valori și
revendicare de putere și resurse în c are scopurile
oponenților sunt acelea de a neutraliza, leza sau
elimina rivalii ”
3) J. Burton4 “O relație în care fiecare parte percepe scopurile,
valorile, interesele și conduita celuilalt ca
antitetice alor lui”
4) Donohue, Kolt5 Conflictul este o situ ație în care oameni
interdependenți prezintă diferențe (manifeste sau
latente) în ceea ce privește satisfacerea nevoilor
și intereselor individuale și interferează în
procesul de îndeplinire a acestor scopuri ”

1 A. Stoica, “Fundamente teoretice ale conflictului”, Iasi, 2009, p. 5
2 J. A. Schellenberg, “Conflict resolution: Theory, research, and practice ”, Suny Press, 1996, p. 8
3 L. A. Coser, “ The functions of social con flict” Vol. 9. Routledge, 1998 , pp. 15 -17
4 J. W. Burton , “Conflict: Resolution and provention ”, Macmillan, 1990 , pp. 80 -85
5 W. A. Donohue, R Kolt, “Managing interpersonal conflict ”, Vol. 4. Sage, 1992 , p. 102

8
5) J. Folger 6 “Interacțiunea dintre două per soane
independente care percep scopuri incompatibile ”
și interferenta reciprocă în realizarea acelor
scopuri definesc conflictul”
6) Rubin, Jeffrey Z., Dean G. Pruitt, și Sung Hee
Kim7 “Conflictul este conturat ca fiind o divergentă de
interese ce nu pot fi realizate simultan”

1.2 Tipuri de conflict e

Conflictul 8 poate fi de mai multe tipuri: violent sau non violent, de dominație sau de
apara re, controlabil sau necontrolabil, acestea având soluții de aplanare sau nu. Conflictele sociale
pot să se manifeste în mai multe forme cum ar fi: război inter -natiuni, război civil, asasinate
politice, sabotaj, lovitur i de stat, proteste formale, teroare, re presiuni economice etc.
Conflictele externe sau sociale implica două sau mai multe persoane cum ar fi grupuri,
organizații, state, etc. Conflictele externe sunt conflictele ce au tenta etnica, culturală, religioasă,
comercială , ce pot devia în conflicte frontaliere și internaționale.
Conflictul social afectează relațiile socio -umane așa cum sunt ele înțelese de comuni tate și
de cultură din care fac parte actorii sociali. Astfel conflictul social apare când două sau mai multe
persoane aflate în interdependență sunt incompatibile din punct de vedere fizic cât și social, acesta
diferența produce astfel o stare de tensiune ce ar putea izbucni în orice moment.
Tabel nr.2 – Tipuri de conflicte adaptat J.Whitmore9 , 1980 pp.66 -69
Tip de conflict Definiție Manifestare prin:
1. Conflictul nereal Conflictul care nu este perceput
de individ; acesta Conflict fals

6 J. Folger , "Working through conflict: Strat egies for relationships, groups, and organizations" 2009, p.56
7 J. Rubin, G. Pruitt, G. Dean, K. Sung Hee, “Social conflict: Escalation, stalemate, and settlement” , Mcgraw -Hill
Book Company, 1994, pp.106 -110
8 I. Chifu, “ Analiza de conflict”, SNSPA ,Bucur esti, 2004 pp. 4 -9
9 J. Whitmore, “Giftedness, conflict, and underachievement ” Allyn & Bacon, 1980, pp. 66 -69

9
neexistantand cu adevărat în
realitate.
2. Conflict inconsistent Conflictul în care nu este
implicat la mijloc niciun fel de
problema. Certuri
3. Dezacordul Conflictul ce apare legat de
problemele ce nu sunt
importante pentru o relație . Discuții aprinse
4. Conflictele reale Conflic tul ce apare între două
sau mai multe persoane aflate
într-o relație de
interdependentă, acesta se
focalizează asupra unei
probleme c e are ca potenți al
afectarea relați ei. Probleme centrale pentru o
relație ; resurse, valori,
convingeri, reguli stabilite d e
comun acord.

Pot exista și conflicte în funcție de sistemul -partilor implicate care se indentifică ca fiind
două perechi de conflicte (endogene -exogene și simetrice -asimetrice), conflicte în funcție de scop
ce se orientează spre problema și structura s au criteriul de percepție a adversarului prin luptă joc
sau dezbatere.
Criteriul aparentei ilustrează patru tipuri de conflict 10 :
a) conflictul scop (apare atunci când persoana în cauză dorește alte rezultate decât cealaltă
persoană).
b) conflictul cognitiv (ba za lui se fundamentează în urma ideilor și opiniilor diferite)
c) conflictul afectiv (se rezuma la incompatibilitatea din punct de vedere emoțional față de o
persoană sau un grup)

10 I. O. Pânișoară, “ Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune educațională ”, Polirom, Iași, 2004, pp.64 -65

10
d) conflictul comportamental (persoană sau grupul constituie o faptă ce nu poate f i acceptată
de ceilalți)
Conflictul în raport cu organizația poate fi:
a) conflict funcțional ce se caracterizează prin confruntarea existenta între grupuri care
urmăresc sporirea performanței organizației. Conflictul poate fi o sursă de schimbare,
acesta avâ nd un caracter de creșterea a performanțelor organizației.
b) conflictul disfuncțional care constituie o confruntare sau o interacțiune ce “face rău”
organizației și o stânjenește în realizarea obiectivelor.
Această structură are implicațiile cele mai importa nte, iar trecerea de la un conflict la altul
este foarte probabilă. Teoreticienii susțin că toate conflictele disfuncționale ar trebui eliminate
deoarece valorile anti -conflictuale sunt susținute de pace și înțelegere.
O altă clasificare a conflictului se rezuma la diferență de rezolvare a acestora. Delimitarea
acestora se realizează în două categorii: Conflicte soluționabile ce pot fi rezolvate prin procedeul
de management al conflictelor 11 și conflicte nesoluționabile ce nu pot fi rezolvate datorită faptu lui
că acestea aparțin valorilor personale ale grupului și a individului.
Tabel nr.3 Schema Glasl conform F. Glasl 12, 2004.
Incompatibilități
în: gândire sentiment voința acțiune
contradicție logică X
diferența de păreri X
neînțelegeri X
perce pții eronate X
diferențe semantice X
opoziții sentimentale X
ambivalentă X

11 A. Petelean, " Pledoarie pentru un management al conflictelor ." În: vol. Viitorul ne preocupă, coord. S. Crețu, F .
Ciotea, A. Tripon, EFIROM, Tg -Mureș 2002, p.10
12 F. Glasl, “ Konfliktmanagement ”, Haupt, 2004, pp. 232 -236

11
antagonisme X
incidente X X
tensiune X X X X
Criza X și/sau X și/sau X și X
conflict

Metodele de diagnoză a rezolvării problemelor sunt construite pe aceste noțiuni. Dacă
există o neînțelegere, atunci sunt suficiente metode precum “clarificarea percepției” și dizolvarea
opozițiilor. Pe de altă parte conflictul este o sumă de trăiri emoționale. Cele mai întâlnite emoții
sunt situații de mândrie, resentime nte, mânie și frică. Uneori pot apare și trăiri de genul regretului
sau a sentimentului de vinovăție.Aceste noțiuni se pot defini în cu totul altă manieră fără a fi vorba
de un conflict. Opozițiile cognitive pot fi variate de exemplu, un membru al grupului poate percepe
un eveniment altfel decât persoană sau grupul de persoane. Acestea nu sunt condițiile unui conflict,
ci ale creativității.
1.2.1 Cauze și intervenții în gestionarea conflictului

Motivațiile principale implicate în conflict merită să aibe m otivația de afirmare, de
autorealizare sau cea prosociala 13, de aceea Christopher W. Moore face distincție între cinci tipuri
de conflicte: conflictele relaționale, conflictele informaționale, structurale, conflictele între valori
și cele de interese.14
Conflictele relaționale sunt conflictele rezultate dintr -o comunicare defectuoasă a părților.
Cauze posibile pot fi următoarele: antipatia între persoane, emotivitate puternică a uneia
sau a mai multor părți, dificultăți tehnice de comunicare, factori cultura li careimpiedica
comunicarea sau care fac că mesajele safie puțin comprehensibile, percepția/interpretarea eronată
a anumitor fapte, atitudini sau mesaje, rememorări ale unor atitudini negative.

13 CKW De Dreu, E. M. Van Vianen. "Managing relationship conflict and the effectiveness of organizational
teams" Journal of Organizational Behavior 2001, pp. 309 -328
14 C.W. Moore,”The Mediation Process”, Jossey -Bass Edition, San Francisco, 2006, p. 24

12
Intervenții posibile în gestionarea conflictului relațional s unt: impunerea procedurilor
pentru dezamorsarea emotivității, exprimarea liberă a emotivității, clarificarea percepțiilor și
construirea percepțiilor pozitive, ameliorarea calității și a cantității comunicării între părți,
utilizarea terților pentru vehicu larea informației.15
Conflictele informaționale
Cauze posibile: lipsa informațiilor, informații false, păreri diferite asupra pertinentei
informațiilor, interpretări diferite ale datelor, proceduri diferite de validare a informațiilor.
Intervenții posibile: discutarea criteriilor importanței informațiilor, căutarea unui acord
privind procedurile de căutare a informațiilor, căutarea împreună a informațiilor, dezvoltarea unor
criterii comune de valorificare a informațiilor, utilizarea experților pentru a obțin e o părere
imparțială și dezvăluirea dificultăților tehnice.16
Conflicte structurale
Cauze posibile: raritatea resursei, inegalitatea dintre părți, obstacole geografice, fizice sau
financiare în calea cooperări, constrageri de timp, de exemplu dificultățile de integrare.
Intervenții posibile: revizuirea procesului de decizie, revizuirea sistemelor de control al
resurselor, concentrarea atenției asupra intereselor, modificarea modurilor de relaționare între părți
( de la coerciție la cooperare), colaborare în lupta împotriva constrângerii structurale, colaborare
pentru extinderea resurselor.17
Conflicte între valori
Cauze posibile: Criterii de evaluare diferite, factori culturali, distingerea sfârșitului și a
mijloacelor. Cauzele pornesc de la divergenta de eva luare a unui bun ca urmare a afacerii
”fularului” islamic din Franța.

15 Ibid p.25
16 C.W. Moore,”The Mediation Process”, Jossey -Bass Edition, San Francisco, 2006, p. 25
17 Ibidem p.26

13
Intervenții posibile: Tratarea problemei în termeni nevalorificați, acceptarea divergentelor
de opinie, căutarea unor valori împărtășite, crearea unor noi valori împărtășite, căutarea un or serii
universale comune.18
Conflictele de interese
Cauze posibile: Divergenta reală de interese materiale sau resimțită între parteneri voluntari
sau involuntari: un asociat ce dorește să obțină dividende în fiecare an; celălalt dorește să
reinvestească pentru a revinde societatea mult mai scump, etc.
Intervenții posibile: Concentrarea relației asupra intereselor, cooperarea privind punctele
de interes comun, căutarea unor criterii obiective de evaluare a intereselor, căutarea unor mijloace
de extindere a resurselor sau a posibilităților, căutarea de schimburi la niveluri diferite.19
Acesta simplă clasificare poate îndruma acțiunea celui care gestionează conflictele,
indiferent de obiectul conflictului.
1.3 R ăspuns la conflicte

Întotdeauna conflictul este costisitor deoarece există două feluri de costuri:20
– Unul obiectiv: mobilizarea protagoniștilor, investiții economice, cheltuielile de energie;
– Unul subiectiv: evoluează în plan intern, apărute ca urmare a evaluării resurselor celor două
părți implicate.
Situațiile organizaționale ca atare se termină:21
– Atunci când costul subiectiv devine insuportabil economic, psihologic și fizic pentru una
dintre părți și prin urmare sfârșitul conflictului se produce cu înfrângerea uneia dintre părți;
– Când caracterul insupo rtabil al conflictului există pentru ambele părți fiecare dintre ele
fiind conștientă că o victorie totală nu e posibilă astfel încât se încearcă găsirea unei
modalități de soluționare.

18 Ibid p.26
19 C.W. Moore,”The Mediation Process”, Jossey -Bass Edition, San Francisco, 2006, pp 26 -28
20 G. Dragomir, “Managementul resurselor umane ”, Ed. Universitaria, Craiova, 2009, p.55
21 D. Titian, L. Grigorie, “Med ierea, tendințe,metode și caracteristici”, Ed. Universitaria, Craiova, p.15

14
1.4 Elemente de dinamic ă

Starea latentă : în cadrul acestui stadiu exi stă condițiile declanșării conflictului, fără ca
acestea safie sesizate. Caracterul limitat al resurselor, dorința de autonomie, inacceptarea
controlului, starea de declin a organizației sunt cauze care pot influența instalarea conflictului
lantent.
Conști entizarea conflictului : acum conflictul este cunoscut, intelessi recunoscut de către
cei implicați. Conflictul conștientizat este încă într -o fază incipientă, când părțile nu au reacționat
încă afectiv. Mai întâi apare sentimentul de opresiune, amenințăril e sunt percepute, dar ele nu sunt
considerate suficient de importante pentru a li se acordă atenție.
Acutizarea stării conflictuale constă în accentuare stării tensionale.
Conflictul este inevitabil, dar el nu a fost încă declanșat.
Declanșarea conflictulu i în acest stadiu se manifestă vizibil chiar și pentru cei neimplicați direct
în conflict.
Sfârșitul conflictului: acum are loc schimbarea condițiilor inițiale care au declanșat conflictul;
noile condiții permit fie cooperarea, fie vor duce la declanșare u nui nou conflict.
1.5 Stiluri de rezolvare a conflictelor

Se consideră că există cinci mari stiluri de reacție în situații conflictuale:
a) Cooperare
b) Compromis
c) Competiție
d) Evitare
e) Resemnare, renunțare în folosul celuilat, conciliere.
Cooperarea asigura atât m enținerea relațiilor interpersonale, cât și rezolvarea conflictului
avnd exprimată satisfacția ambelor părți. Pentru a ajunge la o situație de tip castig -castig, ambele
părți au nevoie de abilități de comunicare, de luarea în considerare a intereselor, dor ințelor,

15
nevoilor celuilalt, aspecte care se pot învăța. Deși este nevoie de timp, de implicarea ambelor părți
în identificarea celor mai bune soluții, de crativitate, acesta modalitate de rezolvare a conflictelor
oferă cele mai bune rezultate pentru un ti mp îndelungat.
Compromisul , în ciuda faptului că este adesea întâlnit la nivelul simțului comun – în exprimări
și în evidențierea posibilităților de soluționare – nu constituie o situație de tip castig -castig. Acesta
este dominat de tehnici de manipulare, a bordate spre compromis susținute de pierderile minime și
câștigul minim, având un oarecare grad de mulțumire din partea ambelor părți.
Competiția asigura atingerea obiectivelor personale, dar este ignorată relația dintre părțile
aflate în conflict. Puterea dobândită prin împlinirea scopurilor fixate îl va orienta pe cel aflat în
această situație spre importanta statului dobândit, eventual a competenței demonstrate.
Evitarea lasa loc frustrărilor, fiecare parte încercând să treacă cu vederea posibilelor situ ații
conflictuale, fie să le ignore sau să se exprime evaziv cu privire la ele. O astfel de abordare nu
ajuta nici la menținerea legăturilor dintre persoanele implicate, nici la atingerea obiectivelor. Poate
fi o situație de pierdere -pierdere sau de castig -castig – atunci când una dintre părți își propune doar
să câștige timp pentru a aborda conflictul într -un context favorabil.
Concilierea susține păstrarea unui nivel bun al relațiilor interpersonale în dauna împlinirii
realizării dorințelor părților implic at ein conflict. Presupune renunțare, resemnare, eventual
ignorare a conflictului, toate în scopul protejării relației, într -o perspectivă de tipul pierdere -castig.
1.6 Harta conflictelor

Luând în considerare stilurile de rezolvare a conflictelor, unii sp ecialiști evidențiază, pentru
soluționarea conflictelor abordări precum harta conflictelor. 22 Harta conflictelor reprzinta
identificarea nevoilor și temerilor persoanelor implicate în confloct, prin raportare la problemă;
căutarea de variante optime pentru fiecare nevoie identificată. Aceste acțiuni dau sens analizei

22 D. Soitu, “Medierea contextuală a disputelor”,Ed. Didactică și Pedagogică, 2014, p.23 -24

16
conflictului, precedeu care, alături de cele de control, evidențiate prin ascultarea activa asigura o
viziune mai amplă asupra managementului situației conflictuale.23
În controlul conflictului sunt necesare de la toate părțile implicate, deprinderi adecvate
situațiilor conflictuale, timp și libertate de implicare în soluționarea conflictului și voința de
ajungere la un acord, de rezolvare a conflictului în beneficiul ambelor părți.
Harta conflic tului presupune:
a) Identificarea situației problematice,
b) Formularea problemei în termeni neutri, care să nu producă discriminări, să nu incrimineze
sau să amplifice conflictul,
c) Identificarea nevoilor și a temerilor fiecărui partener implicat sau afectat de r espectiva
situație problematică; acesta etapa se poate realiza în comun,
d) Căutarea de soluții utilizând generatorul de variante, prin răspunsuri la perechi de
nevoi/temeri, câte una de la fiecare persoană implicată, până la epuizarea variantelor.
e) Negocierea și aplicarea soluțiilor.
1.7 Concluzii
În acest capitol conflictul a fost Analiză t dintr -o perspectivă practică cât și filosofică.
Analiză conflictului a fost completată și de viziuni elaborate din punct de vedere psihologic,
sociologic, economic și polit ic.
Conflictul este adesea prezentat ca fiind forma de relaționare cu ceilalți, acesta fiind prezent
de foarte multe ori în v iața de zi cu zi a indivizilor.

23 T. Alan, “Considerații asupra managementului conflictului, tehnicilor de rezolvare și f actorilor sociali care le
imfluenteaza”, Ed. Polirom, Iași, pp. 187 -193

17
Bibliografie Capitol

1) Petelean, " Pledoarie pentru un management al conflictelor ." În: vol. Viit orul ne preocupă,
coord. S. Crețu, F. Ciotea, A. Tripon, EFIROM, Tg. -Mureș 2002
2) Stoica, “Fundamente teoretice ale conflictului”, Iasi, 2009
3) C.W. Moore,”The Mediation Process”, Jossey -Bass Edition, San Francisco, 2006
4) CKW De Dreu, E. M. Van Vianen. "Managin g relationship conflict and the effectiveness
of organizational teams" Journal of Organizational Behavior 2001
5) D. Soitu, “Medierea contextuala a disputelor”,Ed. Didactica si Pedagogica, 2014
6) D. Titian, L. Grigorie, “Medierea, tendinte,metode si caracterist ici”, Ed. Universitaria,
Craiova
7) F. Glasl, “ Konfliktmanagement ”, Haupt, 2004
8) G. Dragomir, “Managementul resurselor umane, Ed. Universitaria, Craiova, 2009
9) I.Chifu, “ Analiză de conflict”, SNSPA ,Bucuresti, 2004
10) I.O. Pânișoară, “Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune educațională”, Polirom,
Iași, 2004
11) J. A. Schellenberg, “Conflict resolution: Theory, research, and practice ”, Suny Press, 1996
12) J. Folger , "Working through conflict: Strategies for relationships, groups, and
organizations" 2009
13) J. Rubin, G. Pruitt, G. Dean, K. Sung Hee, “Social conflict: Escalation, stalemate, and
settlement” , Mcgraw -Hill Book Company, 1994
14) J. W. Burton , “Conflict: Resolution and pro vention ”, Macmillan, 1990
15) J. Whitmore, “Giftedness, conflict, and underachievement ” Allyn & Bacon, 1980
16) L. A. Coser, “ The functions of social conflict ” Vol. 9. Routledge, 1998
17) T. Alan, “Consideratii asupra managementului conflictului, tehnicilor de rezolva re si
factorilor sociali care le imfluenteaza”, Ed. Polirom, Iasi
18) W. A. Donohue, R Kolt, “Managing interpersonal conflict ”, Vol. 4. Sage, 1992

18
CAPITOLUL II Medierea

2.1 Defini ția Medierii

Medierea reprezintă o asistare sau o îndrumare a unor nego cieri bilaterale, trilaterale sau
plurilaterale de către un terț.
Medierea astfel se bazează pe încrederea ce o primește mediatorul din partea pârtiile
implicate în acest proces de mediere, respectându -se totodată condițiile de neutralitate,
imparțialitate , confidențialitate și de liber arbitru al părților. Soluția care se va găsi, în final, va fi
una reciproc convenabilă, eficientă și durabilă24. Valorile medierii au exemplificat, mai presus de
toate, o etică fundamentală a respectului și al autonomiei părț ilor. Medierea este văzută ca o
procedură de interes public, aplicată egal tutoror persoanele fără niciun fel de diferențiere de rasă,
naționalitate, origine etnică, limba, religie, sex, afiliere politică, sănătate sau origini sociale.25
Medierea, în sens e timologic, se constituie într -un spațiu, un timp, un obiect, un limbaj sau
o persoană intermediară ce se opune, de fapt, pericolelor nemijlocite. 26Termenul mediere ne
trimite la noțiunea de legătura stabilită sau de stablit, cu alte cuvinte de relație, de “trecere” de la
unul la altul.27
Pornind de la definiție se pot desprinde caracteristicile mediatorului, și anume: este ales și
acceptat de către părți, este neutru și imparțial, păstrează confidențialitatea, nu este judecător, nu
are nicio putere în luarea deciziei cu privire la soluții și înțelegerea părților, nu stabilește adevărul
despre cele întâmplate sau relatările părților, are o atitudine corectă față de toți participanții în
mediere și nu ține partea nimănui.
2.2 S tiluri de mediere

Procedura de me diere implică o serie de tehnici particulare de comunicare. Fiecare mediator,
depinde de propria experiență și în special propria sa gândire asupra anumitor fapte conflictuale.28

24 M. A. Nita, “Tehnici de negociere”, Editura SNSPA, București, 2000, pp.32 -34
25 Legea medierii 192/2006
26 A. Lempereur, A. Colson, J. Salzer, “Medierea”, Editura C.H. Beck, Bucureș ti, 2011, p.3
27 Ibid pg.4
28 M. Mitroi "Ghidul mediatorului profesionist: medierea facilitativă”, 2010, pp.39 -40

19
Medierea facilitativă este considerată ca fiind primul stil dezvoltat în anii 60-70, aceasta
având originea din alte stiluri de mediere dezvoltate după aceea29. Acest stil este folosit până astăzi,
legea medieri în opinia lui Mugur Mitroi este structurată în așa fel încât să constituie un cadru de
facilitare al procesului de mediere. Facilitarea acesteia implică un set de proceduri aplicate de
mediator pentru a putea ajuta părțile să ajungă la un acord comun, acceptat de toate părțile aflate
în litigiu. Sesiunile de mediere au ca punct de plecare un loc individual sau comun, discutând
interesele, nevoile, poziția lor cât și alternativele de rezolvare a conflictului. Mediatorul, că
facilitator, evita să -și exprime propria opinie, acesta însă sugerează soluții sau da sfaturi30.
Componentele medierii sunt cele care controlează soluțiile pr opuse și modul în care acestea sunt
transformate în înțelegere31. În opinia lui Carl Rogers 32facilitarea medieri este bazată pe intenție
non-directivă a mediatorului. Acesta înființează astfel „terapia nondirectivă” 33ca un răspuns al
necesități rezolvări co nflictelor.
Terapia non -directivă se referă la tendința de auto -dezolvare, sau auto -cunoastere. În opinia
lui Rogers terapia non -directiva nu poate aduce o schimbare a comportamentului cognitiv ci doar
îl încurajează la auto -dezvoltarea sinelui: prin urmar e clientul este un agent de schimbare a
comportamentului și atitudini față de el însuși. Acesta terapie privită ca o intervenție socială și că
o practică de facilitare a medieri în acest caz implica o serie de reguli printre care se numără și
necondiționar ea atitudinii pozitive, a empatiei și a încrederii depline în el însuși. În cazul în care
ședința de mediere este realizată cu fermitate și orientată spre aplicarea întrebărilor precise, avem
de-a face cu un interviu ce poate impune anumite directive de sc himbare. Dacă întâlnirea este axată
în jurul unei teme, subiectul are posibilitatea de a -și exprima opinia sa personală, fără nici o
întrebare codificată, care să conducă spre un interviu non -directiv. În acest caz, persoană
intervievată este cea mai capab ilă de a prezenta propriile gânduri și sentimente. Rolul mediatorului
este de a încuraja subiectul și de al motiva să se exprime cât mai liber.34 În ceea ce privește
metodologia non -directiva este soluția în care mediatorul poate evalua tendințele de auto –
actualizarea a componentelor și a agentului de schimbare35. Scopul principal al medierii nu este de

29 Op.cit pp.39 -40
30 L. Pop, “Medierea ca metodă alternativă de soluționare a litigiilor internaționale”, 2011, pp.37 -40
31 Ibidem pp.37 -40
32 C. R. Rogers, "Client -centered therapy: Its current practice, implications, and theory." London, 1951, p. 129
33 Ibidem p. 129
34 V. Miftode, “Tratat de metodologie sociologică”, Lumen, 2011, pp. 127 -130
35 S. Ponea, A. Sandu. "Consilierea apreciativă. Cadre metodol ogice", Postmodern Openings, 2010, pp. 5 -25.

20
a rezolva litigiul printr -o decizie, fie că este vorba de arbitrare, dar acesta ajuta astfel părțile spre
o dezvoltare, și o creare a propriei lor autonomie d e decizie.
Cel de -al doilea stil al lui Rogers este principul reflecției. Obiectivul său principal este de
a aduce în contact părțile problemelor apărute, așa cum au fost ele percepute de către mediator36.
Rezultatul este acela că, pe de o parte, mediatorul se asigură dacă el a înțeles perfect mesajul
transmis de către părți și înțelesul acestuia. În general principul reflecției se bazează pe ascultarea
activă a părților și înțelegerea mesajelor transmise de către aceștia.
Medierea evaluativă apare în anii 8 0`, plasindul pe mediator în poziție de expert. Expertiză
făcută de mediator se manifestă într -o sferă a naturii conflictului și al soluțiilor ce pot fi date în
sala de judecată37. Mediatorul este implicat conform acestui stil în procedurile de control și î n
procedurile de propunere a soluțiilor. El își crează propria opinie și formulează recomandări
referitoare la natura conflictului, sugerând soluții. Mediatorul le arata persoanelor implicate în
conflict, părțile lor slabe și tari, în general acestea se ba zează pe sesiunile individuale respectând
totodată drepturile părților implicate în conflict. Acest stil este o alternativă a soluției legale, dar
nereglementata de legislație. Modelul transforma astfel procedura legală într -o expertiză.
Medierea transform ativă este un stil recent apărut, care se bazează pe strategi de
comunicare ce aduc o mai mare interacționare între părți. Ca un element central, medierea
transformativa este bazată pe încurajarea părților la cunoaștere, la înțelegerea propriilor nevoi și la
punerea lor în locul celuilalt38. Acest stil aduce medierii o nouă viziune socială și comunicativă a
conflictului.
Medierea narativă este un stil ce se bazeza pe ideea de bază a fiecărei părți implicate. Părțile
implicate au diferite perspective conflict uale referitoare la cazul mediat.
2.2.1 Co -medierea sau medierea in echip ă
Mediatorii pot lucra împreună sau în pereche. Fiind implicate mai multe resurse, co -medierea
evidențiază multiple beneficii:

36 Op.cit pp. 5 -25
37 M. Mitroi, "Ghidul mediatorului profesionist: medierea facilitativă", 2010, p. 22
38 L. Pop, “Medierea ca metodă alternativă de soluționare a litigiilor internaționale”, 2011, p. 11

21
– Unul dintre mediatori poate avea rolul de observator, în timp ce altul controlează procesul,
putând observa aspectele ascunse ale comunicării;
– Este posibilă dirijarea disputelor cu privire la trecutul părților, în momentul în care acestea
prezintă importanță;
– Mediatorii pot modela o formă cooperativă de lucru;
– Mediatorii pot învăța unii de la ceilalți;
– Se oferă o structură pentru formarea noilor mediatori.
2.2.2 Medierea indirecta

Nu toate medierile au ca rezultat întâlniri fata -in-fata cu ambele părți. Uneori există teamă
întrevederii sau riscul unui comportam ent agresiv. În aceste cazuri, mediatorul vizitează și o parte
și cealaltă, fără ca ele să se intalnesca în final. Deși cel mai mare beneficiu ar proveni din întâlnirea
celor două părți și din încercarea fiecăruia de a -l privi pe celălalt că pe o ființă um ană, este posibilă
ajungerea la un acord și prin acesta mediere indirectă.
Uneori rezultatele ascultării active a tensiunilor din momentul inchierii acordului fac
oamenii capabili să se întâlnească mai constructiv în stadiile ulterioare.
2.3 Poziția mediat orului cu privire la conflict

Inceputurile abilitatilor de rezolvarea a conflictului se regasesc in stadiile timpurii ale
copilariei, iar comparatia transculturala arata caracterul universal al acestor abilitati.39 Astfel, si
conflictul, si impacarea apart in conditiei umane natural care fac parte din limitarile impuse tuturor
indivizilor. Acestea sunt caracteristici commune universal ale existentei oamenilor in lume. Atunci
cand conflictul apare si ulterior se domolesti, fostii adversari au de facut o alege re : sa -si
reconcilieze neintelegerile sau se le perpetueze.40

39 J.M Hayn es, L.S. Fong, “Mediation: Positive conflict management”, Suny Press, 2012 p.27
40 Ibid pg.28

22
Impacarea, de obicei, ia forma unor semnale prietenoase de la fostii oponenti si restabileste
un nivel de toleranta reciproca.Totodata daca impacarea si cooperare sunt parte esentialaa
existente i umane, atunci acelasi principiu se aplica si in mediere.
De aceea, mediatorii ar trebui sa accepte conflictul ca o fateta de neevitat a existentei
umane, cu o consecinta posibila in reconciliere. Dorinta mediatorului de a elimina conflictul in
intregime poate fi un impediment pentru procesul de rezolvare alternative a disputelor, deoarece
conflictul nu poate fi eradicate pentru totdeauna, ci trebuie sa fie recunoscut si prelucrat. Un
mediator care nu are acesta abordare poate fi condus de o dirinta prea s taruitoare de a elimina
conflictul si , in acest fel, poate devein insistent sau present. Acest lucru este contrar modului in
care abilitatile unui mediator ar trebui sa se orienteze. Conflictul si solutionarea conflictului prin
mediere sunt fenomene natur al ce au existat de -a lungul istoriei europene. De aceea, este foarte
important pentru mediator sa -si clarifice atitudinea cu care abordeaza conflictul in cadrul medierii.
2.4 Tabelul PORTE
Tabelul PORTE este definit ca fiind “Grijă pentru un bun început înainte de derularea
proceselor și etapelor de mediere.
Tabelul nr. 4 “PORTE” conform A.Lempereur, A. Colson, J. Salzer 41
P de la Prezentări
ETAPE OBIECTIVE METODE PRINCIPII
1.1.Mediatorul
întâmpină părțile – Stabilirea unui prim
contact fizic
– Gestionarea
prezentelor
neprevăzute
– Crearea unui climat
prietenos – Amenajarea unui
spațiu convivial
înaintea reuniunii
– învățarea numelor și
prenumelor
– căutarea permanentă
a unui echilibru între
părți, precum și între
acestea și mediator
– negocierea cu
partilea prezenței
consilierilor și a
anturajului – imparțialitate
– neutralitate
– convivialitate
– confidențialitate
– echitate
– siguranța

41 A.Lempereur, A. Colson, J. Salzer, “Mediere”,Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2011, pp.170 -173

23
1.2. Mediatorul se
prezintă – stabilirea
legitimității sale
– a fi “acceptat” de
părți – găsirea punctelor de
contact înt re părți și
sine
– asigurarea părților
cu privire la
experiența sa și, dacă
este necesar, a unei
expertise anume – imparțialitate
– neutralitate
– încredere
1.3. Mediatorul invita
părțile să se prezinte – (re) stabilirea unui
contact între părți
– recunoa șterea
părților – prezentare în
alternanta
– considerație
imediată pentru părți
– întrebări deschise și
binevoitoare,
ascultare active – imparțialitate sau
multi -partialitate
– încredere
– convivialitate
O de la Obiective
ETAPE OBIECTIVE METODE PRINCIPII
2.1. Mediatorul
explica spiritul de
mediere – evitarea
neînțelegerilor și a
așteptărilor
neîmplinite ale
părților – scurtă definiție a
medierii (cee ace
este), și a principiilor
sale
– diferențe față de alte
modalități (ceea ce nu
este)
– explicarea a c eea ce
se va întâmpla în
cazul în care medierea
nu va ajunge la o
soluție agreată de
părți – caracterul voluntar
al demersului
– obligația
mediatorului se referă
la mijloace, nu la
rezultat
– imparțialitate,
neutralitate, echitate
și respectarea legii, în
caracterul său
imperativ
2.2. Mediatorul își
explică rolul – lămurește părțile cu
privire la modul în
care concepe rolul
său cu titlu personal Explicarea modelului
ales între:
* 3 niveluri de
intervenție :
– probleme
– persoane – confidențialitate
– eficacitate
– credibilitate
– încredere
– imparțialitate

24
– demersuri
* 3 formate de
ședințe :
– numai întâlniri
separate
– numai în ședințe
comune
– în sistem mixt
* 3 metode de a căuta
soluții :
– mamos (numai
părțile)
– consultant (numai
mediatorul)
– mamos și dătător de
idei (părțile și dacă
este cazul mediatorul) – neutralitate
– redarea puterii
părților
2.3. Mediatorul invita
părțile să -și precizeze
așteptările – discerne miza
acestei medieri – rezultatele
discuțiilor în pre –
mediere
– întrebări deschise
– evidențierea
așteptărilor și a
intereselor comune – imparțialitatea
– neutralitate
– redarea puterii
părților
R de la Reguli
ETAPE OBIECTIVE METODE PRINCIPII
3.1. Mediatorul
stabilește regulile de
bază – facilitarea
comunicării
– facilitarea derulării
medierii
– prevenirea
conflictelor cu una
sau alta dintre părți Explicarea celor patru
reguli de bază:
– neintreruperea
– respectul reciproc
– confidențialitatea
– voința executorie – comunicare liniștită
– confidențialitate
– demers voluntar
– executare volu ntară
– anticiparea unor
posibile incidente

25
3.2. Mediatorul
obține acordul
părților – crearea unui acord
inițial între părți
– evitarea acuzației de
părtinire în caz de
chemare la ordine – validarea finală a
voinței generale de a
se angaja în mediere
– eventuala redactare
a unui acord cadru
– semarea eventuala a
acestui document cu
privire la modul în
care se va proceda – voința liberă a
părților
– redarea puterii
părților
– angajamentul și
micro -acordul
T de la TIMP
ETAPE OBIECTIVE METODE PRINCIPII
4. Mediatorul
planifica, în timp,
desfășurarea medierii – să aibă suficient
timp
– să nu se piardă
timpul – reamintirea
programului prevăzut
încă din faza de pre –
mediere, dacă este
cazul
– aprecierea marjelor
de manevră – demers structurat
– anticipare
-micro -acord
E de la Etape
ETAPE OBIECTIVE METODE PRINCIPII
5. Mediatorul rezuma
etapele următoare ale
desfășurări medierii;
Mediatorul invita la
completarea cu alte
întrebări cu privre la
derularea medierii – să lămurească
părțile cu privire la
calea ce urme ază Explicații asupra celor
două etape majore ale
medierii:
* de la trecut la
prezent:
– identificarea
problemelor
– aprofundarea lor
– recunoașterea
reciprocă
* de la prezent la
viitor:
– imaginarea soluțiilor
posibile – demers stru cturat
– credibilitate
– încredere
– cunoștințe
împărtășite despre
parcurs

26
– evaluarea
– decizia

2.5 Procesul de mediere
Afirmațiile lui H . Cornelius și S . Faire 42, legat de procesul de mediere sunt reprezentat e
de următoarele etape de desfășurare.
Tabel nr. 5 Procesul medieri i adaptat după H. Cornelius ș S. Faire
Nr. Criterii Acțiunea
1 Atenția la dispunerea scaunelor Poziționarea oponenților astfel încât să nu stea fata
în față
2 Întocmire Întocmirea hărții conflictului sau înregistrarea
aspectelor importante ale problemei
3 Orarul de lucru Căutarea unui motiv pentru a determina pârtiile
implicate să rămână fană la sfârșitul acestui proces
de mediere. Dacă acest lucru nu poate fi realizat se
poate planifica o altă ședința.
4 Rolul mediatorului Precizarea rolului mediatoru lui prin sublinierea
faptul că acesta nu va judeca situația, dar vă oferii
asistenta procedurală părților implicate în proces.
5 Facilitarea deschiderii Acest criteriu se referă la respectarea
confidențialității față de părții, însă este posibil ca
partic ipanții să nu fie dispuși să stabilească un astfel
de acord

42 C. Helena, F. Shoshana, “Știința rezolvării conflictelor”, Editura Știin țifică și Tehnică, Bucuresti , 1996, p. 55

27
6 Verificarea procedeelor și
regulilor de bază Întrebarea părților cu privire la adăugarea, adaptarea
sau renegocierea a unui acord sau a mai multor
acorduri dacă una dintre părți nu este mulțumi tă
7 Implicarea în procesul de
mediere Implicarea lor va crește dacă recunosc, acum sau
până la sfârșitul ședinței, că procesul a fost sau poate
fi de ajutor, asigurandui că ezitarea acestora este
normală.
8 Stabilirea folosirii enunțurilor
„Eu” Mediator ul trebui să le ceară părților să înceapă cu
frazele sau formulările de genul” Din experiența
mea..”, „După cum înțeleg eu..” sau „Opinia mea
este că…”
9 Identificarea aspectelor
generale Idenficarea acestora rezultă o mai bună înțelegere
asupra problem ei principale. Mediatorul axându -se
pe probelemele ce au apărut în trecut și vor apărea
și în viitor.
10 Participarea egală Controbuirea părților în mod egal în procesul de
mediere, necontând cine începe, atâta timp cât este
clar că fiecăruia îi va veni r ândul. Mediatorul
trebuie să se asigure că ambele părți au timp
suficient să vorbesca și să -l asculte pe celălalt.

Acest proces este urmat de cei șapte stâlpi ai medierii43:
1. Solicitarea permanentă a părților, pentru că ele să -și însușească etapele rezolvă rii, folosind
o comunicare active intrele ele și obținând o recunoaștere reciprocă treptată
2. Asigurarea principiilor de funcționare testate, cu alte cuvinte “regulile jocului”, care vor
permite menținerea cursului de rezolvare a problemei.

43 C. Helena, F. Shoshana, “Știința rezolvării conflictelor”, Editura Științifică și Tehnică, Bucuresti, 1996, p. 55

28
3. Structurarea unui process concret, inspirit din cele mai bune practice.
4. Succesiunea fazelor în cadrul acestui process, cu diferitele etape – de la pornirea medierii
până la un accord, dacă este posibil.
5. Înțelegerea problemei și a diverselorsale date printr -o analiză aprofu ndată a dimensiunilor
acesteia.
6. Depășirea capcanelor care pot marca procesul și împiedica adoptarea unei rezoluții.
7. Înghețarea punctelor de accord (sau de dezacord), cu speranța de a face să apară treptat o
soluție pașnică și realistă, executabila și execu tată de către cele două părți.
Rezultatul aplicării acestor procese derivă în formarea următoarelor tipuri de mediatori:44
• fie un mediator mai reținut cu privire la conținut: de partea neutralității, a imparțialității, a
refuzului de a interveni în afară me dierii propriu -zise, a caracterului voluntar al medierii și
a însușirii de către părți, a creativității lor în raport cu legislație în vigoare
• fie un mediator mai implicat în acțiune pe fond: de partea unei multi -partiniri active, a
implicării pe fondul pr oblemei, a sugerării de soluții, a înscrierii părților în dispozitivele
prevăzute de lege, chiar a intervenției echitabile, pes te curte a unei forme de voluntarism
binevoitor.

44 Ibid pg.97

29
2.6 Graficul de desfășurare a procedurii de mediere

Figura nr.1 “Procesul de desf ăsurare a medierii ”

INSTANȚĂ DE J UDECATĂ
TRIMITE RECLAMANTULUI ȘI PARATULUI SĂ
SE INFORMEZE ȘI SĂ -ȘI REZOLVE DISPUTA ÎN
MOD AMIABIL PRIN MEDIERE

La mediator se prezintă
doar reclamantul
La mediator se prezintă
toate părțile
Reclamantul accept ă
MEDIEREA Reclamant ul nu accept ă
MEDIEREA Toate părțile acceptă
MEDIEREA
Unele părți NU acceptă
MEDIEREA

Mediatorul invită la
mediere pârâtul Mediatorul insistă
pentru informarea
tuturor părților

MEDIERE Mediatorul
eliberează
Proces Verbal
de informare
Paratul Nu
este de acord
cu medierea Paratul es te
de acord cu
medierea Reclamantul
nu aprobă
invitarea
pârâtului
Reclamantul
este de acord
cu invitarea
pârâtului
Se eliberează:
– Acordul de
mediere
-Procesul
Verbal de
încheiere a
medierii
În cazul lipsei acordului
de med iere se
eliberează doar
– Procesul Verbal de
încheiere a medierii
Mediatorul
eliberează
Procesul verbal
de informare
Pârâtul nu
este de
acord cu
medierea
Pârâtul este
de acord cu
medierea

MEDIERE
Se eliberează
– Acordul de
mediere
– Procesul
verbal de
încheiere a
medierii
În cazul lipsei acordului
de mediere se
eliberează doar:
– Procesul Verbal de
încheiere a medierii

30
2.7 Avantajele si limitele medierii

Tabel nr.6 “Avantajele si limitele medierii” adaptat după D.Soitu 45
Avantajele medierii Medierea este ineficient ă
– angajează părțile în rezolvarea
neînțelegerii
– clarifică nu doar faptele, ci și
sentimentele
– cauta puncte comune, neinsistând pe
dezacorduri
– utilă în situațiile în care legea este
neclară
– dreptul de a decide le aprtine părților
– poate fi învățată și aplicată de fiecare
– costurile sunt minime
– timpul de rezolv are îl decid părțile
– propune modalit ăți creative de
rezolvare a conflictelor – când există dezechilibre de putere
– când niciuna dintre părți nu are de
câștigat
– când una dintre părți nu dorește
medierea
– în situații cu o cotă însemnată de
agresivitate
– când unei a dintre părți îi este indiferent
rezultatul
– când se desfășoară în paralel cu un
litigiu

2.8 Confuzii despre mediere.

Indiferent de diferențele dintre definițiile medierii, există o abordare mai unitară în UE și
la nivel mondial cu privire la ce nu es te medierea și ce nu este mediatorul. Mediatorul nu este
judecător sau o persoană de decizie. Mediatorul nu poate impune deciziile asupra părților. În plus,
în majoritatea cazurilor mediatorul nu este expert în obiectul disputei, prin urmare, în general, n ici
nu poate sugera soluții părților.
Mediatorul nu este consultant juridic al părților. Chiar dacă mediatorul este licențiat în
științe juridice sau avocat practician, trebuie să evite oferirea de servicii de consultanță juridică
părților. În plus, acest lucru va impune un alt tip de relație contractuală între mediator și părți.

45 D. Soitu, “Medierea contextuală a disputelor”, Ed, Didactică și Pedagogică, Bucureș ti, 2014, p. 38

31
Mediatorul nu este psihoterapeutul părților. Scopul mediatorului nu este de a trata
dificultăților psihice ale părților, ci de a pregăti terenul astfel încât părțile să înțeleagă în mod clar
care le sunt nevoile și sentimentele pentru a lua decizii cu privire la chestiunile pe care doresc să
le soluționeze. Deși medierea reușește să repare relațiile dintre părți și, prin urmare, să transforme
în bine abordarea pe care o au una faț ă de alta, totuși, mediatorul nu este psihoterapeutul părților.
Mediatorul nu stabilește fapte și nu este procuror. Rolul lui nu este acela de a găsi adevărul,
indiferent de opiniile personale ale sale cu privire la fondul cauzei.
2.9 Concluzii

Medierea i lustrează în modul său deviza europeană “unitate în diversitate” .46
În spatele aceleiași constante dorința de a contribui la rezolvarea pașnică a conflictelor
dintre părți se bazează pe acceptarea de către părți a unei abordări care se distinge prin dinamis mul
și plasticitatea ei; apar multiple variante practice. Dar acesta efervescenta a medierii nu trebuie să
ascundă anumite riscuri.
Primul este b Analiză rea medierii, utilizarea să superficială în orice situație; al doilea risc
este lipsa metodei prin ignor area existenței metodelor fie tulburare relativismului apparent ce
atrage o diversitate de metode posbile astfel încât mediatorul să se bazeze doar pe intuitive. Aceste
risc ne afectează pe toți, când suntem în situația de a juca un rol neoficial de mediat or. De altfel,
toți mediatorii sunt confruntați cu un al treilea risc: Acela al metodei inadecvate, mediatorul
aplicând scheme și reflexe moștenite din experiența sa profesională anterioare în alte domenii. Cu
acest lucru se confruntă, mai ales, mediatorii instituționali și punctuali, care sunt strict încadrați pe
plan statuar sau formal, dar, în definitive, ei sunt lăsați singuri pe durata procesului concret de
mediere.
Actul de mediere, după cum se vede, are propriile sale exintente metodologice. A le ign ora
sau a aplica altele care îi sunt în fond străine înseamnă să riști eșecul medierii și a procesului
acestuia.

46 A. Lempereur, A. Colson, J. Salzer, “Medierea”, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2011, p.35

32
Bibliografie Capitol

1. A.Lempereur, A. Colson, J. Salzer, “Medierea”, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2011,
2. C. Helena, F. Shoshana, “Știința rez olvării conflictelor”, Editura Științifică și Tehnică,
București , 1996
3. C.R. Ro gers, "Client -centered therapy: Its current practice, implications, and
theory." London, 1951,
4. D. Soitu, “Medierea contextuala a disputelor”, Ed, Didactica si Pedagogica, Bucure sti,
2014,
5. J.M Haynes, L.S. Fong, “Mediation: Positive conflict management”, Suny Press, 2012
6. L. Pop, “Medierea ca metodă alternativă de soluționare a litigiilor internaționale ”, 2011,
7. Legea medierii 192/2006
8. M. A. Nita, “Tehnici de negociere”, Editura SNSPA, București, 2000,
9. M. Mitroi "Ghidul mediatorului profesionist: medierea facilitativă” , 2010,
10. S. Ponea , A. Sandu. "Consilierea apreciativă. Cadre metodologice" , Postmodern Openings ,
2010,
11. V. Miftode , “Tratat de metodologie sociologică ”, Lumen, 2011 .

33
CAPITOLUL III Medierea in Uniunea European ă: norme europene si na ționale

3.1 Introducere

La începutul anului 1980, Consiliul Europei s -a interesat îndeaproape cu privire la
modalitățile de justiție alternativă47. Comitetul de Miniștrii îș i propunea să încurajeze procedurile
care simplifica aceste modalități cum ar fi medierea părților și reglementarea diferendelor pec ale
amiabilă, înaintea oricărei proceduri judiciare sau în cursul unei proceduri angajate.48
Comitetul de Miniștri în acest sens a oferit următoarele recomandări:
• Recomandarea R (86) 12 – diminuarea sarcinii tribunalelor “reglementarea pec ale amiabilă
a diferendelor, fie în afară ordinului judiciar, fie înaintea sau după procedură judiciară”
• Recomandarea R (93) 1 – accesul efe ctiv la drept și la justiție, pentru persoanele aflate în
situație de sărăcie.
• Recomandarea R (94) 12 – încurajarea părților în obținerea unei reglementări pec ale
amiabilă
• Recomandarea R (95) 5 – îmbunătățirea funcționarii sistemelor și procedurii de rec urs în
materie civilă și comercială “Judecătorul în mod expres trebuie să vegheze asupra
încurajării la reglementarea pe ca ale amiabilă a conflictelor”
• Recomandarea R (98) 1 – coroborează recurgerea la medierea familială
• Recomandarea R (99) 19 – stipuleaz ă medierea penală
• Recomandarea R (2001) 9 – susține “modalitățile alternative de reglementare a litigiilor
între autoritățile administrative și persoanele private”
Comisia Europena pentru Eficacitatea Justiției a condus în studiu, în statele europene, în c eea
ce privește impactul acestor recomandări cu privire la mediere. Acest studiu a avut ca rezultat
crearea mai multor propuneri specifice, ce vizează asigurarea unei mai bune aplicări a medierii

47 http://ec.europa.eu/civiljustice/adr_ec_en.htm accesat la data de 02.05.2017
48 http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/cepej/mediation/default_en.asp accesat la data de 02.05.2017

34
familiare, medierii civile, medierii penale și a modalitățil or alternative de soluționare a litigiilor
între autoritățile administrative și persoanele private și fizice.
Inițiativa pentru Uniunea Europeană a fost luat de către Consiliul European în 1999. Consiliul
de miniștri viza un spațiu de libertate, de securit ate și de justiție care să acopere toate Europa.
Printre mai multe măsuri prezentate, invita statele membre și Comisia Europeană să stimuleze, să
instaureze sau să organizeze proceduri de rezolvare și reglementare alternativă a conflictelor.
Consiliul Euro pean vizează două obiective și anume: acordurile născute dintr -o mediere ar fi
mult mai susceptibil dacă ar fi executate în mod voluntar, cel de -al doilea referindu -se la relațiile
personale sau comerciale ce ar putea astfel să fie prezervate în mod durabi l între părți.
Uniunea Europeană pentru a pregătii acesta evoluție în justiție a elaborat în anul 2002 cartea
verde cu privire la metodele alternative de soluționare a conflictelor. Comisia doreata să angajeze
o consultare largă a statelor membre și a tutu ror persoanelor interesate să încurajeze recurgerea la
mediere.
Scopul Comisiei era să pregătească în mod clar o legislație -cadru europeană. Comisia
considera că acesta legislație era necesară pentru părțile care recurg la mediere pentru a putea avea
un te mei în mediul juridic previzibil.
Acesta legislație a fost concretizată prin Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din data de 21 mai 2008, “cu privire la anumite aspecte ale medierii în materie civilă
și comercială”. Totodată a fo st publicat și un cod de conduită a mediatorului ce au aderat
numeroase asociații de mediatori, avocați, consumatori, etc.
3.2 Codul de Conduit ă al mediatorului

“Codul de conduită al mediatorului”49 elaborat de Comisia Europeană, a oferit diferite
dezidera te în speranța garantării spațiului de mediere; cum ar fi:
Mediatorii trebuie să fie competenți și să cunoască foarte bine procedura de mediere. Ei
trebuie să beneficieze de bună pregătire, încă de la început și să se formeze în mod constant, atât

49 www.cmediere.ro/…/codul -european -de-conduita -pentru -mediatori accesat la data de 05.05.2017

35
pe plan teoretic, cât și practic, cu precădere în funcție de normele sau sistemele de acreditare în
vigoare prezent în statul membru în care îmi desfășoară activitate.
Mediatorul trebui să se asigure că posedă pregătirea și competentele necesare pentru a
conduce m edierea înainte de a accepta să fie desemnat în acest scop, oferind părților informații
privind pregătirea și experiența sa. Mediatorii pot face publicitate pentru serviciile lor, cu
profesionalism, cinste și demnitate. Mediatorul trebuie să se angajeze sp re a servi tuturor părților,
într-un mod echitabil, în cadrul medierii. Înainte de începerea procesului, mediatorul trebuie să
divulge toate circumstanțele care sunt de natură să îi afecteze independenta sau să antreneze un
conflict de interese; ca atare a cesta obligație subzista pe tot parcursul procedurii.
Circumstanțele producerii unui conflict în cadrul acestui proces sunt cauzate de:
– Relația privată sau personală cu una dintre părți,
– Interesul financiar sau de altă natură, direct sau indirect la sfârși tul medierii
– Faptul că mediatorul sau un membru al cabinetului său a acționat într -o altă calitate decât
aceea de mediator pentru una dintre părți.
În aceste circumstanțe mediatorul nu poate accepta său continua medierea decât dacă este sigur
că poate să o conducă în mod complet independent și neutru pentru a garanta o imparțialitate totală.
3.3 Rețeaua European ă “EEJ Net” si Re țeaua “ECC -NET”

Conferința de la Lisabona a Uniunii Europene a inițiat constituirea unei rețele europene
pentru soluționarea extra judiciară a conflictelor cu privire la consumatori și anume European
Extra -Judicial Network – “EEJ -NET”50.
Obiectivul acesteia era acela de a permite cetățenilor și întreprinderilor să se adreseze unui
singur punct de contact în propriul stat, pentru a obțin e informații cu privire la sistemele naționale
de soluționare extrajudiciară a controverselor transfrontaliere și pentru a avea la dispoziție
mecanisme rapide de acces.51

50 http://ec.europa.eu/justice/civil/judicial -cooperation/european -network/index_en.htm accesat la data de
15.05.2017
51 M. Sârbu, “Medierea Conflictelor”, Universul Juridic, Bucuresti, 2013, pg.56

36
Aceste indicații “cu privire la o rețea comunitară de organisme naționale pentru
soluț ionarea extrajudiciară a controverselor în materie de consum”52, a dat invitație statelor
membre de a:
– Încuraja cooperarea între organizațiile profesionale și economice și oraganizatiile
consumatorilor, având obiectivul de a contribui la activitățile orga nismelor extrajudiciare și a
punctelor de contact;
– Promovarea creării noilor sisteme de soluționare a controverselor, în special prin aplicarea on –
line;
– Încurajarea societăților, precum și a organizațiilor profesionale și economice, să acționeze prin
afiliere sau în asociere cu organismele extrajudiciare ale Statelor Membre în care acestea sau în
care componentele lor dezvolta raporturi comercial cu consumatorii;
– Crearea unui punct central (centru de compensare) însărcinat cu furnizarea informațiilor,
îndrumarea, susținerea practică și cu asistarea consumatorilor în vederea facilitării accesului la
organismele sau la sistemele extrajudiciare competente la nivel național și la punctele de contact
situate în Statele membre.53
În scopul atingerii acestor o biective, Rețeaua EEJ54 are funcții diverse. Această rețea
coordonează procedurile de soluționare extrajudiciare accesibile consumatorilor în întreaga
Europă. Rețeaua informează și consumatorii cu privire la dispozitivele de soluționare alternativă a
confli ctelor disponibile și potrivite pentru tratarea reclamațiilor acestora. Consumatorii prin acesta
rețea pot să prezintă cu ușurință reclamațiile transfrontaliere, în special în ceea ce privește
dificultățile de ordin practic, cum ar fi limba și metoda de re zolvare a conflictelor.55
În acest sens, vor fi elaborate liste de organisme care, în spiritul principiilor exprimate prin
recomandările comunitare, vor adera la EEJ -Net. Aceste liste vor include de asemenea diverse
categorii de organisme și proceduri și an ume: pe de o parte organele care își desfășoară activitatea
de soluționare extrajudiciară a controverselor în materie de consum prin intermediul procedurilor

52 http://ec.europa.eu/justice/civil/judicial -cooperation/european -network/index_en.htm accesat la data de 15.05.2017
53 D. Tițian, L. Grigorie, “Medierea, te ndințe, metode și caracteristici”, Editura Universitaria Craiova, Craiova, 2013,
pg 21
54 http://www.eccromania.ro/despre -noi/reteaua -ecc-net/
55 Ibid

37
care presupun o simplă încercare de a aduce părțile la masa tratativelor pentru a le convinge să
găsească o soluție bazată pe consens.56
Scopul acestor rețele este de a oferii consumatorilor o gamă variată de servicii, de la
informarea asupra drepturilor lor, la oferirea de consultanță și sprijin în rezolvarea problemelor pe
care le întâmpină.57
Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor (ECC -Net) sprijină statele membre și
Comisia Europeană în dezvoltarea și promovarea sistemelor de rezolvare alternativă a conflictelor
și totodată oferă înfărmații și asistă consumatorii în rezolvarea acestora atât la nivel național cât și
la nivel european.
3.4 Directiva 2008/52/CE

Directiva 2008/52/Ce a Parlamentului European și a Consiliului Europei își propune să
garanteze o justiție mai eficientă și mai adecvată, prin îmbunătățirea accesului la modalitățile de
soluționare a litigiilor, mai ales prin încurajarea ofertei de servicii de mediere, atât judiciare, cât și
extrajudiciare.
În acest sens, directiva trasează mai multe norme procedurale, al căror scop este acela de a
genera procese mai bine adaptate nevoilor părților, care vor duce la acorduri mai bine respectate
în mod voluntar și care vor păstra o relație amiabilă și durabilă între părți. În spiritul legislatorului
european, părțile în sine sunt responsabile pentru acest proces: ele pot să îl organizeze, așa cum
cred de cuviință și să îi pună capăt în orice moment. Totodată dreptul național ar trebui să prevadă
posibilitatea ca jurisdicțiile salimiteze procesul de mediere în timp.
În acest sens l egislatorul european a evidențiat două ipoteze58:
– Dreptul național permite judecătorului să acționeze în calitate de mediator
– Judecătorul național trebuie să le sugereze părților în proces să recurgă la mediere atunci când
acesta pare a fi o soluție bun ă, și, dacă părțile acceptă să încerce o negociere.

56 M. Sirbu, “Medierea Conflictelor”, Universul Juridic, Bucuresti, 2013, pg.59
57 http://www.eccromania.ro/despre -noi/reteaua -ecc-net/ accesat la data de 1 5.05.2017
58 http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:136:0003:0008:ro:PDF accesat la data de
15.05.2017

38
Aceste două ipoteze trebuie să fie aplicate de judecatoru cu condiția ca, acesta din urmă să
nu aibă de soluționat nicio procedură judiciară legată de obiectul litigiului, așa fiind spuse, trebuie
să disp ună suspendarea procesului judiciar și începerea unei proceduri de mediere.
Directiva prevede, de asemenea, și anumite efecte alăturate medierii:
– Termenele de prescripție (statele membre trebuie să vegheze asupra faptului că părțile ce
aleg mediere cu scop ul de a încerca să rezolve un litigiu, să nu fie împiedicate de procedura
judiciară sau o procedură de arbitraj cu privire la acest litigiu, din cauza scurgerii
termenelor de prescripție în timpul procesului de mediere),
– Calitatea medierilor (statele membr e trebuie să încurajeze, prin orice mijloc pe care acestea
îl considera potrivit, cum ar fi pregătirea inițială și continuă a mediatorilor, coduri de
conduită, etc.).
Domeniile de aplicare a directivei sunt de trei tipuri:
a) Temporal
Conform art.13 directiva intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene (24 mai 2008), transpunerea acesteia de către statele membre trebuie
realizată până la data de 21 mai 2011 conform art. 12 (1) – cu excepția dispozițiilor ref eritoare la
informațiile privind instanțele sau autoritățile competente să acorde caracter executoriu acordurilor
de mediere, obligație ce trebuie îndeplinită până la data de 21 mai 2010.
b) Material
Dispozițiile Directive 2008/52/CE se aplică în cazul litigi ilor transfrontaliere, în materie civilă
și comercială, cu excepția drepturilor și obligațiilor de care părțile nu pot dispune, în conformitate
cu legislația aplicabilă corespunzătoare – art.1 (2).
Totodată, directiva nu se aplică în domeniul fiscal, vamal sau administrativ și nici în cazul
răspunderii statului pentru actele sau misiunile sale în exercitarea autorității publice.
De asemenea, Directiva nu aduce atingere legislației naționale în temeiul căreia recurgerea la
mediere este obligatorie sau face o biectul unor stimulente sau sancțiuni, cu condiția ca o astfel de
legislație să nu împiedice părțile să își exercite dreptul de acces la justiție.

39
c) Teritorial
Directiva este obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția
Danemarce i “În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat
la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene,
Danemarca nu participă la adoptarea prezenței directive, care, prin urmare, nu este obligatorie
pentru aceasta și nu i se aplică”.59
3.5 Medierea in Rom ânia

Liberul acces la justiție s -a dovedit a fi un drept constituțional extrem de mult utilizat în
România, dovedit de încărcătură mare de cauze, cu prea mici fluctuații în ultimi i ani.
Legislativ, România a dovedit că a conștientizat, chiar înainte de a deveni membră a
Uniunii Europene, utilitatea recunoașteri și a altor modalități de soluționare a conflictelor,
reglementarea prin Legea nr.192.2006 a procedurii de mediere având și o motivație de eliberare a
instanțelor și parchetelor de sub apăsarea cantitativă a cauzelor.
Din punct de vedere practic, societatea romanescă este doar într -o fază incipientă de conștientizare,
cei care sunt promotori ai medierii au identificat și alte valențe ale acestui procedeu:
– Soluția dată în justiție este una impusă, pe când medierea bazându -se pe principul
autodeterminării, lașa părțile libertatea de a -și alege soluția convenabilă amândurora;
– Actul de justiție se bazează pe probele administrate; î n cadrul procedurii de mediere părțile
nu trebuie să își probeze susținerile, reconstrucția se desfășoară fără să se lovească de
bariera imposibilității;
– Actul de justiție presupune evidențierea vinovăției, medierea în schimb acordă importanță
empatiei, co municării și capacității de ascultare, menite să genereze reacții pozitive;
– Soluția dată în justiție, fie ea temeinică și legală, nu asigura și stingerea conflictului; rostul
medierii fiind de a ajuta părțile la identificarea acelei soluții, care să asigur e câștig câștig
pentru ambele părți ale conflictului

59 http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:136:0003:0008:ro:PDF accesat la data de
21.05.2017

40
– Soluția dată în justiție nu urmărește să satisfacă în mod egal părțile din conflict, chiar și în
situație în care impactul conflictului se rezumă la un cerc restrâns de persoane.
Modificările aduse Legii nr. 192/2006 prin Legea nr. 370/2009 au fost necesare pentru
armonizarea legislației interne cu cea comunitară, în special cu dispozițiile Directivei 2008/52/CE
a Parlamentului European și a Consiliului, privind anumite aspecte ale medierii în materie civ ilă
și comercială.
În acest sens, au fost introduse dispoziții exprese referitoare la modul în care părțile pot da
forța executorie acordului de mediere, prin intermediul notarului public sau al instanței art.59.
Pentru a contribui la organizarea sistemulu i, legea nr.192/200660 a creat un organism autonom
care desfășoară o activitate de interes public. Acesta este Consiliul de mediere, format din 9
persoane autorizate ca mediator, desemnați prin vot de mediatorii autorizați. Mandatul unui
membru din consiliu l este de doi ani, acesta asumându -și responsabilitatea de reglementare în
domeniul medierii, vizând în principal asigurarea calității actului de mediere și construirea unui
sistem coerent de utilizare a medierii în România.
Consiliul de mediere este sing ura instituție care are responsabilitatea de a aviza formele de
exercitare a profesiei de mediator și de a ține evidența acestora. Autorizarea mediatorilor a început
cu anul 2007, realizându -se în două etape. În prima etapă se depune la consiliul de medier e o cerere
de evaluare însoțită de un dosar cu acte ce dovedesc faptul că persoana respectivă îndeplinește
toate condițiile specifice legii 192/200661, iar în a doua etapă se depune o cerere pentru avizarea
formei în care doresc să -și exercite profesia de m ediator.
Mediatorii autorizați sunt înscriși într -un Tablou al Mediatorilor, acesta fiind actualizat lunar,
după fiecare ședință de aprobare a acestuia.
Formarea acestora se realizează prin cursuri de formare ce pot fi organizate și în cadrul
instituțiilor de învățământ superior acreditate, dar și la anumite organizații autorizate de Consiliul
de mediere .

60 http://www.cmediere.r o accesat la data de 21.05.2017
61 Ibid

41
Analiz ă SWOT nr.1 “Procesul de mediere in România ”
Puncte tari Puncte slabe
– Medierea si profesia de mediator sunt
reglementate de lege
– Exista un interes tot mai mare pentru
acesta profesie
– Mediatorii sunt profesionisti cu studii
superioare ( avocati, ec onomisti,
ingineri, cadre universitare)
– Conflictele sunt rezolvate intr -un timp
foarte scurt
– Partile au control asupra deciziilor pe
tot parcursul procesul ui de mediere – Nu exista suficiente dispozitii cu
privire la modul de exercitare a
profesiei, in special in ceea ce priveste
profesia de avocat si mediator
– Statutul Consiliului de mediere este
organul de reglementare al profesiei si
aparatorul intereselor mediatorilor
– Nu exista o piata a serviciilor de
mediere

Oportunități Amenințări
– Permisivitatea legislației
– Monitorizarea procesului de către
Consiliul Europei și al Comisiei
Europene
– Recomandarea medierii de către
magistrați în rezolvarea conflictelor
– Timpul foarte scurt de rezolvare a
disputelor comparativ cu instanțele de
judecată naționale – Nivelul scăzut al educației
– Nu există resurse alocate de bugetul de
stat pentru sprijinirea medierii
– Neînțelegerea beneficiilor medierii de
către institu țiile publ ice

3.6 Medierea in statele membre ale Uniunii Europene

Medierea in Uniunea Europeana s e afla in stadiul de dezvoltare , unele state membre au o
legislatie procedurala cuprinzatoare cu privire la mediere, altele organismele legislative au aratat

42
prea pu tin interes pentru reglementarea medierii, cu toate acestea, exista state membre care au o
cultura solida a medierii, care se bazeaza in principal pe autoreglementare.62

3.6.1 Germania

Procedura germană este foarte specifică. Acesta determina judecătorul să aibă un rol extrem
de activ în căutarea unui acord între părți.
În Germania definiția medierii este definită ca fiind un proces voluntar și priva, în care un
terț neutru ajuta părțile să găsească o soluție negociată, acest terț neavând însă puterea să impună
o decizie. Nu există diferențe veritabile între noțiunile de mediere: mediatorul poate ghida părțile
în mod activ pentru a ajunge la o soluție. Cu privire la o listă oficială a mediatorilor, acesta nu
există, totuși o calificare este cerută însă de instituțiile de mediere sau de camerele de comerț care
cer mediatorilor să se formeze înainte de a se fi înscris pe listele lor. În mare lor majoritate, sunt
avocați, însă acesta activitate nu se restrânge doar la profesiile juridice. În funcție de natura
litigiului intervin și alți profesioniști: notari, ingineri, experti -contabile, etc.
Activitatea de mediator este mai mult sau mai puțin reglementata de stătut și de acte
profesionale asemănătoare publicate de organismele mediatorilor profesioniști care îi dau silința
să definească câteva reguli simple în materie de deontologie și de formare profesională. Singurele
obligații ce îi revin în prezent mediatorilor și părților , sunt de natură contractuală, orice mediere
conducând , în principiu, la semnarea pre alabilă a unei convenții. Formarea mediatorilor de două
tipuri , formare privată și formare universitară .
Centrele de mediere sunt alcătuite în camere de comerț ce sunt foarte active în acesta
materie de mediere , practicând foarte des acesta procedura.
Modalități alternative de rezolvare a conflictelor în celelalte domenii

62 https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-ro.do accesat la data de 29.05.2017

43
Tabel nr.7 “Modalități alternative de rezolvare a co nflictelor în celelalte domenii”
Domenii Procedură
Litigiile privind dreptul consumatorilor Mediere
Legea cu privire la concuren ță neloială
Conciliere printr -un organ de conducere ce
poate ordona participarea la conciliere a
părților, chiar și împotriva voin ței acestora
Dreptul bancar Apel către organul de conciliere, în caz de
litigiu cu banca acestuia
Dreptul muncii Procedura de conciliere prealabil ă obligatorie
ce este instaurata și se releva a fi destul de
eficace în litigiile de munc ă

Analiză SWOT Nr.2 “Medierea in Germania”
Puncte tari Puncte slabe
– Procedura simplificată
– Implicația judecătorului în căutarea
unui acord de rezolvare a disputei
– Foarte mulți specialiști în diferite
domenii de conflict
– Informarea părților cu privire la
procesele de rezolvare alternativă a
disputelor – Nu există o listă oficială a mediatorilor
– Cost foarte ridicat a cursului de
calificare în profe sia de mediator
– Lipsa unei reglementări oficiale a
profesiei de mediator
– Medierea nu are o sferă largă de
aplicabilitate
Oportunități Amenințări
– Accesarea fondurilor destinate
dezvoltării programelor de pregătire și
formare continuă a mediatorilor
– Avanta jul de a face parte din retelesi
organisme internaționale ce
promovează medierea și justiția – Lipsa de disponibilitate a utilizării
medierii după pronunțarea sentinței
– Neînțelegerea medierii și a avantajelor
sale
– Nealocarea resurselor financiare

44

3.6.2 Austria

Medierea în Austria este reglementată de legea în materie civilă (ZIVMediatG, BGBL. I
nr.29/2003)63. Cerințele deosebite de pregătire a mediatorilor decurg din decretul de aplicare cu
privire la formare în ceea ce privește medierea în materie civil ă.
În materie convențională, se aplică dispozițiile generale ale dreptului contractelor. Curtea
Supremă din Austria a recunoscut validitatea clauzelor cu privire la metodele alternative de
rezolvare a conflictelor, de aceea o acțiune formulată înainte de î ncheierea medierii nu va fi
admisibilă. Anumite decizii au recunoscut dreptul părților de a se adresa judecătorului, pentru că
acesta să numește un expert neutru.
Definiția medierii în Austria
Medierea este definită în paragraful 1 alineatul 164 al legii cu privire la mediere în materie
civilă, precum “o activitate, ce se sprijină pe sonsimtamantul voluntar al părților, prin care un
conciliator neutru este pregătit în mod profesional (mediator/mediatoare), și care favorizează în
mod sistematic, prin metode r ecunoscute, comunicarea între părți, cu scopul de a permite o soluție
asumată de părți”.65
Formarea mediatorilor se realizează prin intermediul camerelor de profesii reglementate,
formare privată și formare universitară. Centrele de mediere, marea lor major itate sunt constituite
că asociații ale căror statut trebuie să fie depus la tribunat. Camerele de comerț și camerele
profesionale contribuie, de asemenea, la dezvoltarea drepturilor de mediator.
Regulamentul de mediere
În conformitate cu punctul 18 din le gea de mediere în materie civilă, mediatorul trebuie să
respecte obligația de discreție cu privire la faptele care i -au fost încredințate sau de care a luat la
cunoștință, în contextul medierii. Potrivit acesteia mediatorul trebuie să trateze toate documen tele

63 https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-at-ro.do?member=1 accesat la data de
29.05.2017
64 Revista Forumul Judecatorilor nr.1/2010
65 Walter H. "Mediation in Austria." Ritsumeikan law review 32, 2015, pp. 61 -70.

45
intocmitate ca fiind confidențiale în procedura de mediere. Același lucru pentru asistenții
mediatorului și pentru persoanele care, în cadrul unui curs de formare, sunt angajate de un mediator
și acționează sub autoritatea să.
Protecția confidențialit ății în cadrul unei proceduri civile este mai pronunțată decât pentru
avocați. Încălcarea confidențialității de către mediatori este sancționata judiciar conform
articolului 31 din Legea privind medierea în materie civilă66.
Toate centrele de mediere din A ustria sunt private majoritate fiind constituite că asociații
al căror statute trebuie să fie depuse la tribunal.
Analiză Swot nr.3 “Medierea in Austria ”
Puncte tari Puncte Slabe
– Permite medierea să fie utilizată atât
pentru infractorii adulți, cât și pen tru
minori
– Principiile de baza specificate de către
Consiliul Europei sunt respectate în
totalitate
– Cerința obligatorie că părțile să
participe la reuniunea de mediere
– Persoanele ce desfășoară activități de
mediere trebuie să îndeplinească
cerințe stricte de pregătire și calificare – Limitarea numărului de participanți
– Lipsa încrederii în cei care aplică legea:
excluderea posibilității de mediere în
anumite cazuri
– Autoritățile care aplică legea au
competențe discreționare excesive la
începutul procedurii și n u au nicio
competență discreționară la sfârșit
– Prioritatea procedurilor oficiale privind
protecția victimelor
– Prestigiul redus al profesiei de
mediator
Oportunități Amenințări
– Cercetarea evaluativă și calitativa
susținută de metode de știință socială – Incertitudini privind finanțarea și
insecuritatea finan ciară
– Lipsa de încredere a persoanelor cu
privire la procesul de mediere

66 http://ec.europa.eu/civiljustice/adr/adr_aus_ro.htm accesat la data de 29.05.2017

46
– Statul intenționează să aplice treptat
metodele de rezolvare alternativă a
litigiilor
– Extinderea rețelei mediatorilor și
sporirea șanselor de obținere a
finanțării disponibile din partea
Uniunii Europene – Impactul mass -media, cu privire la
dezvoltarea și crearea unor conflicte
pentru dezvălui o știre senzațională

3.6.3 Franta

În Franța medierea este reglementată prin legea nr 95 -125 din 8 februarie 1995, și introdusă
prin Decretul nr 96 -652 din 22 iulie 1996, în noul Cod de procedura civilă, articolulelor 131 -1 și
următoarele.67
Noul Cod de procedura civilă conține dispoziții privind:
– Durata medierii
– Mediatorul
– Atribuțiile mediatoru lui
– Desfășurarea medierii
– Sfârșitul procedurii de mediere
– Aprobarea acordului
– Remunerarea mediatorului
– Principiul confidențialității
– Lipsa recursului împotriva deciziei prin care se dispune medierea
Definiția medierii în Franța reprezintă procesul de comu nicare bazat pe răspunderea și
autonomia participanților, în care un terț imparțial, fără putere de decizie sau consultativă,

67 https://e -justice.europa.eu/content_ mediation_in_member_states -64-fr-ro.do?member=1 accesat la data de
30.05.2017

47
favorizează, prin discuții confidențiale, stabilirea sau restaurarea relațiilor sociale, prevenirea sau
slutionarea situației în c auză.
Mediatorul posedă o calificare în tehnici de mediere. Acesta trebuie să participe în mod
regulat și obligatoriu la sesiunile de practică, ce îi permit să reflecteze asupra condițiilor de
exercitare a activității sale în calitate de mediator. Mediator ul trebuie să fie instruit în tehnici de
mediere, în special cele specifice pentru promovarea comunicării și restabilirii dialogului.
Analiză SWOT nr.4 “Medierea in Fran ța”
Puncte tari Puncte slabe
Aplicabilitatea medierii în toate domeniile
dreptului
Reglementarea expresă a acesteia și definirea ei
atât judiciar cât și convențional
Acordul de mediere este prioritar având caracter
executoriu
Reguli etice foarte bine reglementate în
domeniul familial
Confidențialitatea Sprijinirea concilieri în loc de medi ere
Mediatorul este desemnat de judecător într -un
proces civil
Judecătorul fixează durata misiunii de mediere
și taxa de remunerație a mediatorului
Oportunități Amenințări
Dezoltare profesională
Accesarea de fonduri europene destinate
medierii Lipsa de i mplicare a părților în procesul de
mediere

3.6.4 Grecia

Legislația medierii în Grecia este subliniată prin Articolul 214 din Codul de procedura
civilă “litigiile de drept privat, aflate în competența judecătoriilor nu pot fi promovate, decât dacă

48
se dovedește că s -a realizat o încercare de conciliere, acesta va f încercată direct de către avocații
părților”68. În cazul în care concilierea este concretizata printr -un acord, un proces -verbal e
conciliere va fi semnat de către părți și judecător.
În materi a protecției drepturilor consumatorilor69, o comisie a fost creată în fiecare
prefectură, pentru a rezolva, pe cale amiabilă, litigiile între furnizori și consumatori, în dreptul
bancar există instutitia Mediatorului bancar a Uniunii Băncilor Elene (autorit ate idependenta
pentru litigiile dintre bănci și clienți persoane fizice. Instituția independenta destinată să
soluționeze litigiile colective de muncă în Grecia este Organizația pentru Mediere și arbitraj.
Acesta poate, de asemenea, la cererea angajatori lor, să rezolve litigiile de muncă. Ca parte
a acestei instituții, medierea este folosită mai mult decât arbitrajul. Acesta organizație este finanțată
printr -un impozit plătit de organizațiile sindicale și patronale. Consiliul de administrare fiind
compus prin decizie a Ministrului Muncii, pentru o perioadă de 4 ani. Mediatorii și arbitrii sunt
aleși dintre avocații, economiști și experții angajați de Consiliul de Administrație. Ei acționează în
conformitate cu codul de etică al mediatorilor și arbitrilor.70
Analiză SWOT nr.5 “Medierea in Grecia”
Puncte tari Puncte slabe
• Norme direct aplicabile în cazul
necesității absolute de protejare a
ordinii juridice
• Cadrul juridic al medierii
• Confidențialitatea în procesul de
mediere
• Aplicabilitatea acordurilor de medi ere • Cerințe de acreditare foarte stricte
• Nu există cerințe pentru părți și pentru
avocați de a considera medierea drept
opțiune de soluționare a litigiilor
• Costuri ridicate
Oportunități Amenințări

68 http://ec.europa.eu/civiljustice/applicable_law/applicable_law_gre_ro.htm accesat la data de 04.06.2017
69 http://www.wipo.int/wipolex/en/details.jsp?id=6909 accesat la data de 04.06.2017
70 https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-el-en.do?member=1 accesat la data de
04.06.2017

49
• Prioritatea medierii față de alte metode
de rezolvare a c onflictelor
• Creșterea în popularitate a metodelor
de rezolvare alternitiva a conflictelor Nu exista o piață a serviciilor de mediere
Costuri ridicate de promovare a medieri
Lipsa de fonduri europene destinate acestei
specializări

3.6.5 Regatul Unit: Angl ia

Medierea în Anglia nu este vizata de un text anume, totuși, sistemul judiciar civil englez se
bazează pe principul conform căruia prezentarea unui caz în fața instanței este ultima opțiune.
Părțile sunt, deci, puternic încurajate să recurgă la mediere, în special de când au intrat în
vigoare noile reguli de procedura civilă71 . Acestea impun tribunalelor să gestioneze activ dosarele,
ceea ce implică, în particulor, faptul de a încuraja părțile să recurgă la procedurile alternative de
rezolvare a conflict elor, dacă tribunalele consideră acest fapt potrivit, dar și să faciliteze utilizarea
acestora.
Medierea este definită în Anglia ca fiind “căutarea unui acord între părți, fără obligația
obținerii acestuia, sub egida unui terț imparțial care acționează ca un purtător de mesaje între
părți”72
Dacă un acord este efectiv găsit, acesta este pus în scris și semnat de cele două părți și de
mediator. Totuși, nu este posibil să se ceară instanței executarea acordului decât dacă părțile decid
înaintarea acordului un ei instante cu scopul de a -l face contract obligatoriu.
Mediatorii nu pot comunica informații terților decât cu acordul expres al părților. Pe de altă
parte, ceea ce este spus în cursul de mediere nu poate fi reprodus mai târziu în fața unui tribunal
în ca zul în care medierea a eșuat. Acest aspect nu se aplică totuși datelor factuale așa cum ar fi
informațiile relative la veniturile și bunurile părților. De asemenea, dacă se constată că cineva a

71 https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-ew-en.do?member=1 accesat la data de
05.06.2017
72 https://www.judiciary.gov.uk/wp -content/uploads/2014/06/mediation -guide -for-judges -may2014.pdf accesat la
data de 0 5.06.2017

50
suferit răni serioase sau este supus riscului unui tratament n epermis, mediatorul are obligația să
informeze poliția sau serviciile sociale.73
În Anglia se poate face apel la un mediator în numeroase domenii cum ar fi dreptul familiei,
dreptul muncii, problemele de învecinare, litigiile civile și comerciale, diferende le ce implică
persoane care necesită educație specializată, sau cazuri de responsabilitate delictuale în domeniul
medical.74
Analiză SWOT nr. 6 “Medierea in Anglia”
Puncte tari Puncte slabe
• Sprijinul statului oferit medierii
• Mediatori foarte bine pregătiți
• Confidențialitate
• Orizont larg de aplicabilitate • Lipsa legislației specifice
• Costuri ridicate de calificare
Oportunități Amenințări
• Dorința părților de a rezolva cât mai
rapid disputele
• Creșterea cunoștințelor a părților cu
privire la procesul și avanta jele
medierii Oricine poate deveni mediator
Părțile au o impresie proastă cu privire la
procesul de mediere și la mediator deoarece ei
consideră că mediatorul nu le poate înțelege
problema

3.7 Concluzii

În comparație cu arbitrajul, medierea este un pro ces de soluționare internațională a
litigiilor, insuficient dezolvatata. Directiva a fost un catalizator important în dezvoltarea unui
regim internațional de mediere, generând un dialog bogat în comunitatea de mediere din Uniunea
Europeană sporind numărul eforturilor și a conferințelor educaționale legate de mediere. Atunci

73 https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-ew-en.do?member=1 accesat la data de
05.06.2017
74 Ibid

51
când Uniunea Europeană a început să promoveze medierea, a fost de așteptat că utilizarea
extensivă a acesteia să aibă potențialul de a construi o nouă cultura juridică între statele memb re
bazată pe “prietenie, conversație argumentată și compromis”. Este prea devreme să determinăm
măsura în care directiva a mutat acesta nouă cultură. Întrucât țările s -au angajat în punerea în
aplicare a directivei și dobândirea de experiență în acest dome niu, au apărut criticile legate de
acesta. În ciuda acestor critici, directiva este un pas ambițios în direcția cea bună, oferind statelor
membre un cadru funcțional pentru medierea disputelor comerciale și transfrontaliere.
În cele din urmă este competenț a avocaților, judecătorilor și mediatorilor să determine cât
de mult va fi utilizată medierea. Aceștia sunt factorii cheie ce vor construi o nouă cultura juridică
de rezolv are a conflictelor prin mediere.

52
Bibliografie Capitol

1) M. Sirbu, “ Medierea Conflictelor”, Universul Juridic, Bucuresti, 2013
2) Walter H. "Mediation in Austria." Ritsumeikan law review 32, 2015
3) Titian, L. Grigorie, “Medierea, tendinte, metode si caracteristici”, Editura Universitaria
Craiova, Craiova, 2013
4) Revista Forumul J udecatorilor nr.1/2010
Resurse Electronice
1) http://ec.europa.eu/civiljustice/adr/adr_aus_ro.htm
2) http://ec.europa.eu/civiljustice/adr_ec_en.htm
3) http://ec.europa.eu/civiljustice/applicable_law/applicable_law_gre_ro.htm
4) http://ec.europa.eu/justice/civil/judic ial-cooperation/european -network/index_en.htm
5) http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:136:0003:0008:ro:PDF
6) http://www.cmediere.ro
7) http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/cepej/mediation/default _en.asp
8) http://www.eccromania.ro/despre -noi/reteaua -ecc-net/
9) http://www.wipo.int/wipolex/en/details.jsp?id=6909
10) https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-ro.do
11) https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-at-ro.do?member=1
12) https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-fr-ro.do?member=1
13) https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-el-en.do?member=1
14) https:// e-justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-mt-en.do?member=1
15) https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-ew-en.do?member =1
16) https://www.judiciary.gov.uk/wp -content/uploads/2014/06/mediation -guide -for-judges –
may2014.pdf

53
STUDIU DE CAZ : ANALIZĂ COMPARATIVĂ A WEBSITE -URILOR DIN ROMÂNIA

Comparație site -uri de mediere
În vederea realizării unei analize comparative lega te de calitatea serviciului de mediere și
îmbunătățirea platformelor electronice de mediere am ales cincisprezece site -uri relevante.
Cele cincisprezece site -uri supuse analizei sunt :
1. almamediators.ro
2. mediator -bucuresti.net
3. mediator -in-bucuresti.ro
4. varto. ro
5. medierenet.ro
6. mediatoarea.ro
7. mediere -constanta.ro
8. mediatorbojan.ro
9. portalmediere.ro
10. mediere -pro.ro
11. mediatoru.ro
12. best-mediator.ro
13. biroulmediatorului.ro
14. mediatorturcubogdan.ro
15. mediereonline.com
Criteriile c e au constituit comparația acestor site -uri sunt : mobilitatea, aspectul, structura,
optimizarea pentru motoarele de căutare, interacțiunea cu vizitatorul. Aceste criterii stau la baza
comparației site -urilor , dar și a blog -urilor.
Mobilitatea în cazul site -urilor trebuie să conțină informație statică ș i fixă , iar rareori
acesta se poate schimba cu ocazia cursurilor sau evenimentelor de mediere. Blogul conține
informație mobila prin care persoanele interesate pot să relațion eze mult mai ușor cu mediatorul,
datorită existenței unei casete de comentarii.
Aspectul grafic pe site reprezintă o barieră, datorită informației statice. Ace asta va avea
întotdeauna același aspect grafic ori de câte ori îl accesăm, exista totuși o e xceptie care constă în

54
schimbarea sau realizarea unui nou aspect al site -ului, acest lucru se produce foarte rar. În cazul
site-urilor de mediere, acestea respecta deseori o identitate vizuală printr -un set strict de reguli
prestabilite cum ar fi : cromatică ( culorile utilizate, fonturi, lățimea pagini, etc ). Blog -ul în
comparație cu sit e-ul din punct de vedere al aspectului grafic, acest a este diferit în foarte multe
ocazii datorită fluxului de postari. În plus pe blog nu reprezintă un criteriu aspectul grafic deoarece
nu mulți mediatori ce au ca platforma blogul vor ca acesta să arate m ereu la fel. Totuși aspectul
blogului conține ( șabloane, culori, fonturi, lățimi ale zonelor de pagina, imagini de fundal,
meniuri, piese ce pot fi inserate instanteneu în pagina de început sau cea de sfârșit).
Structura site -ului consta în articole sau p agini ce pot fi accesate utilizând meniul.
Acestea pot să reprezinte un număr foarte mare de pagini. Blogul consta în postari sau articole care
de obicei sunt accesate prin linkuri,sau prin apariția acestora în ordine cronologică. El poate să
aibe pagini, dar numărul acestora este foarte mic în comparație cu site -urile.
Optimizarea pentru motoarele de căutare la site este făcută de obicei foarte rar,
stabilindu -se încă de la începutul creării acestuia un set de cuvinte cheie, care de obicei pot rămâne
o vre me îndelungată, în unele cazuri chiar și anii. În cazul blogului se pot seta anumite cuvinte
cheie în fiecare postare și pot indirect să îl ajute pe acesta la creșterea vizibilități blogului. Acest
lucru ajuta totodată la creșterea numărului de utilizatori ce accesează serviciile de mediere, dar și
la un plus de credibilitate din partea utilizatorilor ( de obicei utilizatori când au nevoie de o
informație se bazeza doar pe primele site -uri ce apar în prima pagină a motoarelor de căutare )
Interacțiunea cu v izitatorul pe site se poate realiza doar prin : formular de contact , forum
sau e -mail. Blogul le oferă clienților și viitorilor clienți, o adresă de e -mail, un formular de
comentarii unde aceștia pot să își exprime părerile cu privire la mediere și la pro cesul de mediere.
Conform acestor criterii blogul va fi referința site -urilor comparate în tabelul de mai jos.
Fiecare „X” reprezintă un punct.
Tabel nr. 8 “Prezen ța criteriilor în website -uri din punct de vedere al atractivității și
interacțiunii cu vizita torul ”
Mobilitatea Aspectul Structura Optimizare Interacțiunea
Almamediators.ro X

55

Toate website -urile au fost acesate la data de 15.06.201 7

Figura nr.2 Clasament website -uri 0123456Clasament website -uri
PunctajMediator -bucuresti.net X X X
Mediator -in-bucuresti.ro X X X X X
Varto.ro X X
Medierenet.ro X X X X X
Mediatoarea.ro X X X
Mediere -constanta.ro X X X X X
Mediatorbojon.ro X
Mediere -pro.ro X X X
Mediatoru.ro X X
Best-mediator.ro X X X X
Mediatorturcubogdan.ro X X X X X
Mediere.org X
Biroulmediatorului.ro X
Mediereonline.com X X X X X

56
Toate aceste site -uri prezentate mai sus sunt administrate de către un mediator sau de către
mai mulți mediatori. Fiecare mediator trebuie să respecte un standard ocupațional, prin care
competentele acestora a r trebui să fie reflectate în cuprinsul site -ului.
Conform Edu.ro 75 criterii de evaluare a site -urilor WEB se împart astfel :
Primul criteriu „Continutul”
1. Conținutul este pertinent. Conținutul are legătură cu activitatea școlară și cu comunitatea
în care s e desfășoară această activitate.
2. Conținutul este diversificat. Informația prezentată în sit nu este doar o fișă de prezentare a
unității școlare, ci se referă la cât mai multe din activitățile și preocupările comunității
școlare.
3. Conținutul este actualizat . Informația este ținută la zi, nu este depășită.
4. Conținutul este dinamic. Conținutul se modifică periodic, în sensul că sunt publicate
informații, subiecte și chiar secțiuni noi.
5. Conținutul este interactiv. Conținutul este editat nu doar de administrator, ci și de
utilizatorii sitului, care au posibilitatea să contribuie cu răspunsuri la sondaje, mesaje,
știri, diverse materiale.
Al doilea criteriu „Prezentarea”76
1 Informația este bine structurată. Împărțirea informației pe secțiuni, pagini, articole este
intuitivă, completă și neredundantă.
2 Informația poate fi ușor găsită în site. Site-ul pune la dispoziția utilizatorilor metode
diverse și usor de utilizat pentru a găsi informațiile dorite (meniuri de navigare, legături
rapide, harta sitului, motor de căutar e, etc.)
3 Informația este prezentată clar, concis, corect și fără greșeli gramaticale.
4 Toate paginile și legăturile funcționează corect.
5 Grafica pune în valoare conținutul. Elementele vizuale contribuie la atenționarea
utilizatorului, navigarea în sit, regă sirea informației și nu sunt doar un scop în sine.

75http://portal.edu.ro/index.php/articles/1810?catid=45 , acces at la data de 15.06.2017
76 http://portal.edu.ro/index.php/articles/1810?catid=45 , acces at la data de 15.06.2017

57
Al treilea criteriu „Tehnologia”77
1 Tehnologia folosită este modernă și performantă (server -side scripting, baze de date).
2 Sunt folosite tehnici de management al informației. Informația este stocată într -un SGBD
(Sistem de Gestiune a Bazelor de Date), situl are opțiuni de administrare online sau este
construit pe un SMC (Sistem de Management al Conținutului).
3 Site-ul poate fi accesat cu mai multe browsere și pe mai multe rezoluții. Situl trebuie să
fie vizibi l cel puțin în IE6, Firefox, Opera și scalabil pe toate rezoluțiile începând cu
800×600.
4 Sunt respectate standardele WEB. Sunt folosite tehnologii standardizate.
5 Timpul de încărcare a paginilor este rezonabil, pentru mai multe viteze de conectare și
pentru mai mulți utilizatori conectați simultan.
In continuare voi analiza cele mai bune cinci site -uri conform criteriilor descrise mai sus
folosind analiza SWOT.

77 Ibid

58
Analiza SWOT nr.7 “Mediereonline.com ”

Puncte tari Puncte slabe
Legislație de specialita te
Informații cu privire la procesul de mediere
Informații despre conflict și cum se poate
soluționa acesta.
Mijloace de comunicare online
Informațiile pot fi găsite ușor
Informațiile sunt prezentate clar
Conținutul este actualizat Lipsa articolelor de specialitate
Lipsa aplicației mobile
Lipsa blog-ului
Oportunități Amenințări
Îmbunătățire grafică a site -ului
Crearea unui blog
Adăugarea articolelor de specialitate
Crearea aplicației mobile Concurență
Număr mic de utilizatori
Actualizare a platformei de navigare
Actualizarea platformei

59
Analiza SWOT nr.8 “Mediator -in-bucuresti.ro ”

Puncte tari Puncte slabe
Design atractiv
Informații utile
Conținut dinamic
Conținut actualizat
Informații prezentate clar
Informațiile pot fi găsite u șor Lipsa posibilități de abonare
Informațiile nu sunt diversificate
Conținutul nu este interactiv

Oportunități Amenințări
Articole de specialitate
Descrierea procesului de mediere
Crearea unui blog
Concurență
Actualizarea platformei de n avigare

60
Analiza SWOT nr.9 “Medierenet.ro ”

Puncte tari Puncte slabe
Revistă online
Informații despre mediere
Secțiune a mediatorului
Informații utile
Legislație mediere
Posibilitate de abonare
Informații actualizate Lipsa aplica ției mobile
Lipsa unui design atractiv
Lipsa afișări onorariului perceput
Nu este optimizat din punct de vedere al
indexării în motoarele de c ăutare.
Oportunit ăți Amenințări
Îmbunătățire grafică a site -ului
Adăugarea de con ținut interactiv Îngreunarea timpului de încărcare a site -ului
Schimbarea standardelor web
Actualizarea platformei

61
Analiza SWOT nr.10 “Mediere -constanta.ro ”

Puncte tari Puncte slabe
Conținut pertinent
Conținut diversificat
Conținut dinamic
Informații bine structurate
Formular de ab onare

Conținutul nu este diversificat
Lipsa conținutului de specialitate
Informațiile nu sunt prezentate clar
Informațiile nu pot fi găsite ușor
Informațiile nu sunt actualizate
Oportunități Amenințări
Îmbunătățire grafică a site -ului
Crearea unui blog
Utilizarea mijloacelor de comunicare online Scăderea numărului utilizatorilor
Creșterea costurilor

62
Analiza SWOT nr.11 “Mediatorturcubogdan.ro ”

Puncte tari Puncte slabe
Legislație de specialitate
Informații cu privire la procesul de med iere
Testimoniale
Experiență
Mijloace de comunicare online
Design atractiv
Conținut dinamic Lipsa conținutului de specialitate
Lipsa conținutului diversificat
Posibilitatea de abonare inexistentă

Oportunități Amenințări
Crearea unui blog sau a unui forum de
discuții
Creșterea numărului de utilizatori
Scăderea numărului de utilizatori

63
Un nou criteriu pe care Edu.ro nu l -a adaugat in acesta lista ar fi e learning -ul, ce se defineste ca
fiind “totalitatea formelor de invatare electronica ”78. Acestea ajuta la insusirea de cunostinte si
competente individuale teoretice si practice prin intermediul calculatorului. Prin aceste sisteme de
elearning si a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiilor este posibila realizarea unei colaborari
intre profesor si elevi in cadrul unor clase virtuale.
Unul din obiectivele urmarite in crearea si utilizarea continutului educational este dezvoltarea
flexibila a unui continut dinamic. Se urmareste dezvoltarea unor unelte software care sa permita
administrarea si includerea in cadrul lectiilor a unor resurse, statice sau dinamice, oferite de diversi
autori de continut educational.
Sistemele de referinta elearning -ului sunt :
ADDIE unul dintre cele mai cunoscute in cadrul design -ului softurilor educationale de
invatare alternativa.
Moodle – platforma de e-learning , cu un sistem de management al cursurilor, acesta ofera
profesorilor instrumente ce permit managementul lectiilor.
ATutor – sistem de management al cursurilor gratuit ce permite crearea materialelor
didactice, acesta incurajeaza autorii sa adauge texte alternative care sa descrie imaginile incluse in
lectii, de asemenea acesta are si un instrument de evaluare si de management al utilizatorilor
learnIN – foloseste o abordare interactiva si imbunatateste p rocesul clasic de instruire
Platforma WordPress, datorita arhitecturii, si a posibilitatii de dezvoltare a unor functionalitati noi
folosind orice limbaj ce permite crearea unor servicii web noi. Aceste servicii sunt legate intr -un
mod dinamic si pot acces a anumite resurse interne ale platformei WordPress.
Acesta platforma se bazeaza pe o serie de sase principii in contextul elearning -ului:79
– Principiul multimedia (fisiere de tip audio, video, tabele, sunete, imagini, etc.)
– Principiul contiguitatii (pozition area textului si a componentelor grafice astfel incat sa se
poata vedea simultan)

78 A Yacob, AZA Kadir, O Zainudin, A Zurairah, “ Student awareness towards e -learning in education ”, ScienceDirect.

79 AM Waldraf, D Gorgan "Dezvoltarea conținutului educațional bazat pe servicii Web."

64
– Principiul redundantei (duplicarea secventelor de date in cazul caderii sistemului)
– Principiul coerentei (lipsa tendintei de adaugare a unor elemente ce pot atrage atentia
utilizatorului
– Principiul personalizarii (este dat de folosirea unor expresii mai putin formale, adresarea
la persoane a doua si eventuala folosire a unui profesor care sa dea impresia de dialog sau
de implicare sociala)
În urma analizei am arătat că, site -urile mediatorilor se bazează mai mult pe activitatiile și
litigiile ce pot fi rezolvate prin mediere, uitând totodată de a oferii informații cu privire la mediere,
cum poți deveni un mediator, ce presupune ocu pația de mediator, ce fel de ap titudini trebuie să
deții pentru a deveni un mediator, un website dedicat e -learning -ului destinat pregatirii abilitatilor
de mediator si a practicei teoretice, etc.. Pentru a rezolva acesta problemă propun un site de
mediere îmbunătățit care o să conțină informațiile nec esare inovării acestui domeniu prin
cunoaștere și practică.

65
Din punct de vedere al aspectului

66
Din punct de vedere al conținutului

67
Din punct de vedere al diversitații

68
E-learning

69
Bibliografie studiu de caz
1. AM Waldraf, D Gorgan "Dezvoltarea conținutului educațional bazat pe servicii Web."
2. A Yacob, AZA Kadir, O Zainudin, A Zurairah, “ Student awareness towards e -learning in
education ”, Scien ceDirect.
Resurse electronice
1. http://portal.edu.ro/index.php/articles/1810?catid=45

70
BIBLIOGRAFIE

1) A Yacob, AZA Kadir, O Zainudin, A Zurairah, “ Student awa reness towards e -learning in
education ”, ScienceDirect.
2) A.Lempereur, A. Colson, J. Salzer, “Medierea”, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2011,
3) AM Waldraf, D Gorgan "Dezvoltarea conținutului educațional bazat pe servicii Web."
4) C. Helena, F. Shoshana, “Știința rezolvării conflictelor”, Editura Științifică și Tehnică,
București , 1996
5) C.R. Ro gers, "Client -centered therapy: Its current practice, implications, and
theory." London, 1951,
6) C.W. Moore,”The Mediation Process”, Jossey -Bass Edition, San Francisco, 2006
7) CKW De Dreu, E. M. Van Vianen. "Managing relationship conflict and the effectiveness
of organizational teams" Journal of Organizational Behavior 2001
8) D. Soitu, “Medierea contextuala a disputelor”, Ed, Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
2014,
9) D. Soitu, “Me dierea contextuala a disputelor”,Ed. Didactica si Pedagogica, 2014
10) D. Titian, L. Grigorie, “Medierea, tendinte,metode si caracteristici”, Ed. Universitaria,
Craiova
11) F. Glasl, “ Konfliktmanagement ”, Haupt, 2004
12) G. Dragomir, “Managementul resurselor umane, Ed . Universitaria, Craiova, 2009
13) I.Chifu, “ Analiză de conflict”, SNSPA ,Bucuresti, 2004
14) I.O. Pânișoară, “Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune educațională”, Polirom,
Iași, 2004
15) J. A. Schellenberg, “Conflict resolution: Theory, research, and practic e”, Suny Press, 1996
16) J. Folger , "Working through conflict: Strategies for relationships, groups, and
organizations" 2009
17) J. Rubin, G. Pruitt, G. Dean, K. Sung Hee, “Social conflict: Escalation, stalemate, and
settlement” , Mcgraw -Hill Book Company, 1994
18) J. W. Burton , “Conflict: Resolution and provention ”, Macmillan, 1990
19) J. Whitmore, “Giftedness, conflict, and underachievement ” Allyn & Bacon, 1980
20) J.M Haynes, L.S. Fong, “Mediation: Positive conflict management”, Suny Press, 2012

71
21) L. A. Coser, “ The functions of social conflict ” Vol. 9. Routledge, 1998
22) L. Pop, “Medierea ca metodă alternativă de soluționare a litigiilor internaționale ”, 2011,
23) Legea medierii 192/2006
24) M. A. Nita, “Tehnici de negociere”, Editura SNSPA, București, 2000,
25) M. Mitroi "Ghidul mediatoru lui profesionist: medierea facilitativă” , 2010,
26) M. Sirbu, “Medierea Conflictelor”, Universul Juridic, Bucuresti, 2013
27) Petelean, " Pledoarie pentru un management al conflictelor ." În: vol. Viitorul ne preocupă,
coord. S. Crețu, F. Ciotea, A. Tripon, EFIROM, Tg.-Mureș 2002
28) Revista Forumul Judecatorilor nr.1/2010
29) S. Ponea , A. Sandu. "Consilierea apreciativă. Cadre metodologice" , Postmodern Openings ,
2010,
30) Stoica, “Fundamente teoretice ale conflictului”, Iasi, 2009
31) T. Alan, “Consideratii asupra managementului conflictului, tehnicilor de rezolvare si
factorilor sociali care le imfluenteaza”, Ed. Polirom, Iasi
32) Titian, L. Grigorie, “Medierea, tendinte, metode si caracteristici”, Editura Universitaria
Craiova, Craiova, 2013
33) V. Miftode , “Tratat de metodologie sociol ogică ”, Lumen, 2011 .
34) W. A. Donohue, R Kolt, “Managing interpersonal conflict ”, Vol. 4. Sage, 1992
35) Walter H. "Mediation in Austria." Ritsumeikan law review 32, 2015
Resurse Electronice
1) http://ec.europa.eu/civiljustice/adr/adr_aus_ro.htm
2) http://ec.europa.eu/ civiljustice/adr_ec_en.htm
3) http://ec.europa.eu/civiljustice/applicable_law/applicable_law_gre_ro.htm
4) http://ec.europa.eu/justice/civil/judicial -cooperation/european -network/index_en.htm
5) http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:136:0 003:0008:ro:PDF
6) http://portal.edu.ro/index.php/articles/1810?catid=45
7) http://www.cmediere.ro
8) http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/cepej/mediation/default_en.asp
9) http://www.eccromania.ro/despre -noi/reteaua -ecc-net/

72
10) http://www.wipo.int/wipolex/en/details.jsp?id=6909
11) https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-ro.do
12) https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-at-ro.do?member=1
13) https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-fr-ro.do?member=1
14) https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-el-en.do?member=1
15) https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-mt-en.do?member=1
16) https://e -justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states -64-ew-en.do?member=1
17) https://www.judiciary.gov.uk/wp -content/uploads/2014/06/m ediation -guide -for-judges –
may2014.pdf