Votul românilor din străinătate, votul la urne și metode alternative [600495]

Votul românilor din străinătate, votul la urne și metode alternative
– Rezumat –

Studiul Votul românilor din străinătate, votul la urne și metode alternative pune în
context românesc votul prin corespondență, votul electronic la distanță și votul în misiu nile
diplomatice , atrăgând atenția asupra avantajelor ș i dezavantajelor fiecărui sistem. În ultima parte,
studiul revine asupra caracteristicilor celor trei proceduri și enunță recomandări și posibile soluț ii
pentru problemele indicate.
Numărul românilor aflați temporar sau permanent în străinătate s -a multiplicat în ultimii
douăzeci de ani. Rapoartele OCDE atestă că numărul românilor aflați în statele membre se
situează între 2.5 și 2.7 milioane. Constituția României garantează dreptul de vot al tuturor
cetățenilor români, indiferent de locul în care se află în ziua alegerilor. În acest context, deși
aproximativ 15% din cetățenii României trăiesc peste hotare, voturile lor au reprezentat numai
1.39% dintre cele exprimate la al doilea tur al alegerilor prez idențiale din 2009.
Factorii care influențează prezența redusă la vot a românilor din străinătate sunt de natură
administrativă, instituțională, politică și financiară. În primul rând este vorba de distanța mare d e
parcurs până la o secție de votare, apoi de lipsa informării și a interesului pentru alegeri și în cele
din urmă de organizarea deficitară a procesului.
În 2007 votul în străinătate era permis de către 115 de țări și teritorii din lume, iar în 110
existau prevederi pentru organizarea sa. Dintre statele Uniunii Europene numai Cipru, Grecia,
Malta și Slovacia nu organizează votul din străinătate. Românii pot vota în străinătate începând
cu anul 1990.
La al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2009 numărul voturilor exprimate
în străinătate este comparabil cu cel exprimat în județe de dimensiuni reduse (147.754 in
străinătate, 110.000 în județul Tulcea, 143.815 in jude țul Satu Mare). Dacă însă comparăm
prezența la vot a diasporei cu cea înregistrată in România se poate observa că c ei care au votat
în străinătate au reprezentat doar 1.39% dintre alegătorii care s -au prezentat la urne (147.754
dintr-un total de 10.620.116).

Registrul electoral
Studiul prezintă exemple de bune practici din Marea Britanie, Italia și Spania cu privire la
constituirea și punerea la zi a registrului electoral. De exemplu, în Marea Britanie înscrierea în
registrul electoral se face doar la cererea cetățenilor prin completarea unui formular. Formularul
trebuie să fie contra -semnat de către un alt cetățean b ritanic care să confirme identitatea
persoanei, dar care nu poate fi o rudă apropiată. În Spania se face o distincție între cetățenii
rezidenți în străinătate și cei aflați temporar, iar în Italia cetățenii cu domiciul în străinătate trebuie

să fie înregis trați pe o listă specială pentru cei aflați înafara țării. Mai mult, identificarea corpului
electoral se face automat, nu doar la cererea cetățeanului.

Votul prin corespondență
Această metodă este folosită în prezent în 34 de țări și teritorii, dintre ca re 16 din Uniunea
Europeană, ca și singură modalitate sau în combina ție cu votul în persoană sau votul electronic la
distanță. În mod tradițional, etapele votării prin poștă includ, după identificarea corpului electoral:
expedierea materialelor necesare vo tului, votarea, transmiterea voturilor, citirea voturilor.
Studiul prezintă nu numai pașii necesari pentru implementarea unui astfel de sistem de
vot, dar și studii de caz din Marea Britanie, Portugalia și Italia. În Marea Britanie , nu este doar o
metodă disponibilă doar pentru cetățenii din diaspora, ci poate fi utilizată de către toți cetățenii cu
drept de vot. În Portugalia votul poștal extern se poate exercita numai în cadrul alegerilor
parlamentare și europarlamentare. La alegerile preziden țiale cetăț enii aflați în străinătate trebuie
să se prezinte personal să voteze.

Votul electronic
Prevederi legislative pentru votul electronic la distanță există în șapte țări . Deși mai multe
țări din Uniunea Europeană au testat diferite proiecte de vot electronic, Estonia este singurul
membru UE care folose ște această procedură pe scară largă. Scrutinul prin vot electronic la
distanță se desfăș oară conform etapelor următoare : expedierea materialelor necesare votului,
autentificare alegătorilor și permiterea acc esului la terminalul electronic, votare, transmiterea
voturilor, citirea voturilor.
În acest moment, Estonia este singurul stat în care alegerile se desfășoară on -line la nivel
național. Implementarea s -a realizat prin colaborarea dintre Comitetul Național Electoral,
Parlamentul Estoniei, Ministerul Afacerilor Externe (responsabil cu registrul populației), Primăria
Tallinn (organizator al testării pilot), instituții respon sabile cu eliberarea cărților de identitate,
dezvoltatori de software, precum și firme de audit. Alte țări care au testat votul prin internet, însă
nu l-au implementat încă la nivel național sunt Elveția și Marea Britanie.

Votul în misiunile diplomatice
Votul în persoană presupune prezența alegătorului într -o secție de votare organizată de
către o țară pentru cetățenii care trăiesc în străinătate. Dacă, după 2008, suplimentarea secț iilor
de votare a determinat o creștere spectaculoasă a votului din stră inătate, participarea românilor
depinde în continuare de aspecte administ rative. În unele cazuri autoritățile nu reușesc să
organizeze destule secț ii de votar e pentru a permite tutoror alegătorilor dornici să voteze. De
exemplu, în Olanda, existã doar douã s ecții de votare, ambele în Haga, în care au votat doar 830
de cetățeni în 2009. De altfel, analizând num ărul alegă torilor per birou de vot pentru turul al

doilea al alegerilor prezidențiale din 2009 se observă că nouă dintre cele zece secții de votare cu
cei mai mulț i alegãtor i sunt secții de votare din străină tate.

Recomandări
Trebuie precizat că nu există o procedură de vot ideală pentru cetățenii aflați în
străinătate. Modalitățile care sunt convenabile pentru alegători pot afecta eficiența și transpar ența
alegerilor, iar procedeele care nu presupun costuri mari pentru administrație nu favorizează
participarea în străinătate.
 Constituirea unui Registru electoral în care să se regăsească și cetățenii ce se află în
străinătate.
 Electronizarea listelor ele ctorale și completarea acestora cu date despre alegători ar
permite punerea la zi a Registrului electoral.
 Mărirea numărului de secții de votare – trebuie înființate noi secții de vot în toate locurile
unde numărul de alegători a depășit 1000 la ultimele a legeri.
 Revizuirea legii pentru a permite votul tuturor alegătorilor care î și așteaptă rândul la ora
închiderii scrutinului.
 Transferarea listelor electorale de la primării la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP);
 Implementarea unui sistem de către AEP prin care alegătorii să notifice autoritățile prin
scris că doresc să voteze la o anumită secție din străinătate .
 Adoptarea unei legi cu privire la punerea la zi a registrului electoral într -o formă cât mai
apropiată de ini iativa legislativă din 2009 pen tru constituirea registrului electronic și
aprobarea de urgen ă a bugetului care ar permite această reformă .
 Completarea legii electorale cu un nou text legislativ care să stipuleze modul în care se
face înscrierea alegătorilor din străinătate în Registrul electoral.

Concluzie
Acest studiu apare în 2010 în contextul în care, la mijloc de ciclu electoral, se anunță o
serie de inițiative legislative pentru reformarea sistemului electoral. Studiul își propune să fie b aza
pentru o dezbatere publică prin care să se aleagă soluția cea mai viabilă. Discuțiile trebuie să se
concentreze pe avantajele și dezavantajele celor trei proceduri de implementare a votului din
străinătate prezentate în secțiunile anterioare. O decizie finală trebuie să țină cont în primul r ând
de efectele pe care o procedură le -ar putea avea asupra participării în străinătate, de obstacolele
care ar putea apărea pentru alegători și, nu în ultimul rând, de eficiența sistemului electoral și d e
costuri.