Voluntariatul In Romania

Am ales această temă deoarece consider că voluntariatul reprezintă cea mai autentică formă de a produce schimbări în cadrul unei comunități sau chiar al societății românești. A fi voluntar nu înseamnă numai a participa la diverse activități sau evenimente în mod dezinteresat, ci este un mod de a dovedi că prin activitățile voluntare se pot crea noi modele în cadrul societății românești și aici mă refer la atragerea cât mai multor tineri în activitățile voluntare, scopul principal fiind de a-i face să conștientizeze că voluntariatul reprezintă o modalitate bună de acumula noi cunoștințe și de dezvoltare a anumitor aptitudini. De asemenea am putea privi voluntariatul ca un mod de întrajutorare a celor aflați în nevoie după cum relata Stephan Ludwig Roth din cadrul satelor săsești: „Vecinătatea este o comunitate frățească, teritorială, ai cărei membri beau din aceeași fântână, stau de gardă în timpul nopții pentru securitatea tuturor, își construiesc împreună casele, se comportă ca și rude în cazul ivirii unei boli sau catastrofe, îi cinstesc împreună pe cei care i-au părăsit, apoi din devotament au grijă de văduvă și de copii rămași orfani.” (sursă online)

Așadar, în acest caz vorbim de voluntariat intracomunitar în care se pare că devotamentul este cel mai important factor pentru ca resursa umană să se implice în soluționarea problemelor. De asemenea, în acest context ar putea fi pusă și bunătatea, care dincolo de latura religioasă prin care suntem îndemnați să facem bine, mai avem și o latură conștiinței care ne îndeamnă să facem bine, astfel că: „Bunătatea este o latură a personalității umane și de aceea spiritul voluntarului s-a născut odată cu ființa umană, chiar dacă el a capătat diverse denumiri.”(suport de curs).

Partea teoretică

Sub aspect legislativ, conform Legii nr. 339 din 17 iulie 2006 prin modificarea și completarea Legii nr. 195/2001, voluntariatul este : „este activitatea de interes public desfășurată din proprie inițativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi contraprestație materială; activitatea de interes public este activitatea desfășurată în domenii cum sunt: asistența și serviciile sociale, protecția drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecție a mediului, social și comunitar și altele de asemenea; organizația gazdă este persoană juridică de drept public sau persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care administrează activitatea de voluntariat. În raport cu natura activtității desfășurate, complexitatea acesteia, riscurile pe care le implică, impactul produs, respectiv răspunderea pe care o implică, între părți se poate încheia un contract de voluntariat.”.(sursă online)

Helmut Anheier definește activitatea de voluntariat ca „dedicarea de timp pentru o gamă largă de scopuri comunitare și de interes public, cum ar fi ajutarea celor nevoiași, distribuirea de hrană, servirea mesei, vizitarea bolnavilor sau curățarea parcurilor locale”. (Anheier, 2005:9)

Sociologul francez Emile Durkheim (1933), scriind despre diviziunea muncii, a sugerat că asociațiile de voluntariat folosesc ca „lipici social” în societățile cu un grad ridicat specializare profesională, competiție economică și stratificare socială. Sociologul german Max Weber (1924) s-a concentrat pe dezvoltarea organizațională și a văzut organizațiile voluntare ca potențial instabile dar foarte dinamice și adaptabile, care încearcă să echilibreze carismatica valoare-raționalitate a organizațiilor religioase sau politice cu mijloacele raționale tehnocrate din afaceri sau agenții publice. Scriitorul francez Alexis de Tocqueville (1969), călătorind prin SUA anilor 1830, a observat natura ridicată a descentralizării guvernului american și a societății, și a remarcat rolul proeminent al asociațiilor de voluntariat în viața de zi cu zi a cetățenilor.(Anheier, 2005:13)

În ceea ce privește percepția acestora asupra voluntariatului, acesta se învârte jurul societăților deschise către asemenea activități, nivelul de pregătire având un rol determinant în percepția lui Durkheim, Weber vorbește despre dinamicitate și adaptabilitate, iar Tocqueville vorbeste despre deschidere guvernului american și a societății spre activitățile voluntare.

Voluntariatul are:

Caracter benevol, necoercitiv – în acest caz activitățile de voluntariat se realizează din propria inițiativă a voluntariat, fără alte constrângeri fie politice sau sociale;

Caracter benefic al activității–activitățile de voluntariat pot crea anumite beneficii pentru comunitate, de exemplu activitățile de ecologizare organizate de cetățeni în zonele în care locuiesc;

Caracter dezinteresat (din punct de vedere economic, financiare)– activitățile voluntare presupun nerecompensarea lor cu bani sau alte bunuri patrimoniale;

Caracter flexibil – acest lucru presupune realizarea activităților de voluntariat fără imputa voluntarilor activitățile ce trebuie realizate. (suport de curs)

Conceptul de voluntariat în România post-decembristă este relativ nou dacă ar fi luăm în calcul caracterul benevol și dezinteresat al acestei activitiăți. Acesta nu a existat în timpul regimului comunist sub această formă, înțelesul de voluntariat fiind total diferit în acea perioadă, munca voluntară fiind mai degrabă obligatorie și exercitată în mod coercitiv prin intermediul organelor represive ale statului, Miliția și Securitatea. Astfel conform tabelului de mai jos vom observa că, activitățile de voluntariat își au „rădăcinile” odată cu instaurarea democrației:

Sursa: www.voluntariat.ro

Ca o noutate în modificarea legislativă privind legea voluntariatului, conform Legii nr. 78/2014, în art. 10, alineatul 2 „Activitatea de voluntariat se consideră experiență profesională și/sau în specialitate, în funcție de tipul activității, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite.”.(sursă online)

Ca o părere personală, consider că este benefică recunoașterea activităților de voluntariat ca experiență profesională, dar este inoportun faptul că activitățile de voluntariat sunt recunoscute ca experiență profesională doar în domeniul studiilor absolvite, pentru că atunci dacă un student activează în diferite ONG-uri care nu au legătură cu domeniul studiilor pe care le va absolvi sau care le-a absolvit, atunci șansele de a-și găsi un loc muncă în domeniu fără o experiență prealabilă în acesta, scad, deoarece tot mai multe organizații aleg să recruteze și selecteze candidați, care dețin o anumită experiență în domeniul respectiv.

Partea practică

Metodologie

În partea de cercetare am ales o analiză calitativă, și anume aplicarea unui interviu persoanelor care au realizat activități de voluntariat, pentru a vedea în ce măsură voluntariatul i-a ajutat în dobândirea de experiență profesională, dar și a unor competențe cum ar fi sociale sau tehnologice și în ce măsură se vor mai implica în activități de voluntariat. Interviul aplicat este unul de tip structurat și aplicat unui eșantion de cinci persoane. De asemenea, tot în cadrul părții practice pe baza informațiilor obținute voi formula trei ipoteze pentru a vedea în ce măsură dobândirea de experiență profesională este influențată de activitățile de voluntariat; în ce măsură activitățile de voluntariat influențează dobândirea de competențe și în ce măsură activitățile de voluntariat motivează respondentul să participe la alte activități de voluntariat.

În ce măsură considerați că voluntariatul v-a ajutat în dobândirea de experiență profesională?

Respondenții consideră că voluntariatul este un bun prilej de a pune în practică a cunoștințelor dobândite de-a lungul vieții și în același timp te ajută la exersarea sau întărirea muncii în echipă. Astfel voluntariatul este un bun prilej pentru fiecare persoană în parte în primul rand să dovedească experiență în ceea ce profesează ca și voluntar dar și pentru viața de zi cu zi.

În ce măsură considerați că activitățile de voluntariat v-au ajutat în dobândirea anumitor competențe?

Respondenții consideră că fiecare activitate de voluntariat este o importantă pârghie pentru dobândirea de noi cunoștințe, de noi valori și nu în ultimul rând de noi competențe profesionale. Atâta timp cât o persoană activează în cadrul unei instituții ca și voluntar aceasta în timpul activității sale este supus procesului de aprofundare și dobândire a anumitor competențe în acest domeniu. Astfel acestă activitate de voluntariat este prevăzută și implementată pentru a ajuta persoanele care o exercite să experimenteze și să dobândească noi competențe profesionale.

În ce măsură considerați că activitățile de voluntariat precedente vă influențează să participați la viitoarele activități de voluntariat?

Respondenții consideră că aceste activității de voluntariat sunt în cea mai mare parte o influență pozitivă asupra sa și din punct de vedere profesional astfel, odată trecuți prin o experiență de voluntariat și dupa ce realizează atuurile care îi sunt oferite din punct de vedere profesional dar și în viața de zi de zi, acestea asteaptă următoarea oportunitate pentru a participa la activitățile de voluntariat. Astfel în concluzie majoritate persoanelor care au trecut prin o experiență de voluntariat și au avut o experiență pozitivă, datorită placerilor oferite de activitatea de voluntariat, aceștia se întorc și se implică mai intens în următoarele activități în acest domeniu. Deci activitățile precedente influențează direct persoanele, iar aceștia își doresc și mai mult să activeze pentru a experimenta și învăța lucruri noi.

Ipoteze

Cu cât respondenții consideră că activitățile de voluntariat i-au ajutat în dobândirea de experiență profesională, cu atât consideră că activitățle de voluntariat i-au ajutat în dobândirea de competențe.

Cu cât respondenții consideră că activitățile de voluntariat i-au ajutat în dobândirea de competențe, cu atât vor dori dori mai mult să se implice în următoarele activități de voluntariat.

Cu cât respondenții consideră că activitățile de voluntariat i-au ajutat în dobândirea de experiență profesională, cu atât vor dori mai mult să se implice în alte activități de voluntariat.

Dezvoltarea ipotezelor

Cu cât respondenții consideră că activitățile de voluntariat i-au ajutat în dobândirea de experiență profesională, cu atât consideră că activitățle de voluntariat i-au ajutat în dobândirea de competențe.

În urma analizei răspunsurilor, ipoteza se confirmă, deoarece în aceeași măsură respondenții consideră că activitățile de voluntariat i-au ajutat să dobândească experiență profesională și care i-ar putea ajuta în viitor în dezvoltarea carierei profesionale, precum și faptul că activitățile de voluntariat i-au ajutat în dobândire de anumite competențe.

Cu cât respondenții consideră că activitățile de voluntariat i-au ajutat în dobândirea de competențe, cu atât vor dori dori mai mult să se implice în următoarele activități de voluntariat.

În acest caz, în urma analizei răspunsurilor, ipoteza se confirmă deoarece respondenții consideră că activitățile de voluntariat i-au ajutat să dobândească anumite și competențe și în aceeași măsură respondenții doresc să participe mai departe la activități de voluntariat pentru a-și dezvolta competențele dobândite, dar și pentru altele.

Cu cât respondenții consideră că activitățile de voluntariat i-au ajutat în dobândirea de experiență profesională, cu atât vor dori mai mult să se implice în alte activități de voluntariat.

În urma analizei răspunsurilor, ipoteza se confirmă deoarece în aceeași măsură respondenții consideră că voluntariatul i-a ajutat în dobândirea de experiență profesională și vor dori mai departe să desfășoare și alte activități de voluntariat pentru a crește gradul de experiență, dar și pentru a crește șansele în găsirea unui loc de muncă

Concluzie

Ca o concluzie finală a acestei lucrări, voluntariatul o activitate întreprinsă de către oameni, care decid să-și ajute semenii fără a primi bani sau alte foloase materiale în schimb. De asemenea în activitatea de voluntariat este nevoie și de devotament față de cauză, lucru care certifică rezolvarea completă a problemelor. Voluntarul se bucură drepturi, dar de asemenea are și obligații, ceea ce poate reprezenta un avantaj pentru activitatea de voluntariat, deoarece este nevoie și de o regulă scrisă care certifică apartenența voluntarului la o organizație și de adaptare la cerințele acesteia. Activitatea de voluntariat în România este destul recentă, după cum s-a putut observa și de asemenea nu a fost la fel de dinamică, cum este in SUA, deoarece vorbim și despre o altă viziune asupra democrației și a deschiderii politicului din SUA față de aceste activități.

Cu toate că au avut loc modificări legislative și care totuși sunt benefice pentru activitățile de voluntariat, consider că recunoașterea de experiență profesională a voluntariatului doar în specialitatea studiilor absolvite ca un „minus”, sau ca un fapt care mai devreme sau mai târziu va crea reale nemulțumiri în rândurile celor care doresc să acumuleze experiență profesională și să dobândească noi compentențe și aici mă refer la studenții care după ce au absolvit un program de studiu, doresc să obțină și un loc de muncă, dar există un impediment și anume experiența profesională.

Bibliografie

Anheier, Helmut, Nonprofit Organizations – Theory, management, policy, 2005;

Suport de curs, Introducere în managementul organizațiilor neguvernamentale, Anul universitar 2012-2013;

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=74382, [Online], accesat la data de 18.01.2015;

http://povestisasesti.com/2013/12/15/15-vecinatatea-o-familie-mai-mare/, [Online], accesat la data de 18.01.2015;

http://voluntariat.ro/ , [Online], accesat la data de 18.01.2015;

http://lege5.ro/Gratuit/gm4tsojsgi/legea-nr-78-2014-privind-reglementarea-activitatii-de-voluntariat-in-romania [Online], accesat la data de 18.01.2015;