VOL.19 ISSUE 32 2013__________ __ ___ROMANIAN JOURNAL OF PHYSICAL THERAPY [628783]

VOL.19/ ISSUE 32/ 2013__________ __ ___ROMANIAN JOURNAL OF PHYSICAL THERAPY
10
Key words: physical therapy, profesional
competences, evolution

Abstract. Profesional competence represents
the capacity of applying, transfering and
combining knowledge and skills in diverse
situations and work environment, in order to
achieve the activities requested by workplace, at a
certain qualitative level, specified in occupationa l
standards. Therefore, professional competence
means interweaving and harmonious use of
knowledge, skills and attitudes, in order to obtain
the expected results at the workplace. Means. For
this paperwork were analized certain materials
elaborated by specialties commission at national
level, such as: ENPHE chart competences,
Declaration from Bologna of European Ministry
of Education. Results. Physical therapist exert it’s
competences in different areas (eg.
musculoskeletal system, nervous system,
cardiovascular, respiratry, genitourinary,
psychiatric, pediatric, geriatric, etc.) which are
based on groups of disabilities or target groups in
different working conditions (e.g. prvat sector
hispital, rehabiltation centers, sanatoriums).
Conclusions. Profesional competences for
physical therapy and special motricity
specialization are those which gives to the worker
minimal standards of performance so that will
allow him to practice and transcersal competences
obtain minimal standards for practice.
Cuvinte cheie: kinetoterapie, competen țe
profesionale, evolu ție

Rezumat. Competen ța profesional ă
reprezint ă capacitatea de a aplica, a transfera și a
combina cuno știn țe șsi deprinderi în situa ții și
medii de munc ă diverse, pentru a realiza
activit ățile cerute la locul de munc ă, la nivelul
calitativ specificat în standardul ocupational.
Așadar, competen ța profesional ă presupune
îmbinarea și utilizarea armonioas ă a
cuno știn țelor, deprinderilor și atitudinilor în
vederea ob ținerii rezultatelor a șteptate la locul de
munc ă. Mijloace. Pentru realizarea acestei
lucr ări s-au analizat materiale întocmite de
comisiile de specialitate de la nive na țional,
precum, harta competen țelor descris ă de
ENPHE, precum și Declara ția de la Bologna a
Ministerului European al Educa ției. Rezultate.
Kinetoterapeutul î și exercit ă competen țele în
diferite arii (de exemplu sistemului
musculoscheletal, sistemul nervos,
cardiovascular, respirator, uro-genital, psihiatrie ,
pediatrie, geriatrie, etc.) care au la baz ă grupuri
de disabilit ăți sau grupuri țint ă în diferite condi ții
de lucru (de exemplu domeniul privat, spital,
centre de reabilitare, sanatorii). Concluzii.
Competen țe profesionale pentru specializarea
kinetoterapie și motricitate special ă: Competen țe
profesionale care s ă-i “acopere” standarde de
performan ță minimale pentru exercitarea
profesiunii și Competen țe transversale în vederea
ob ținerii unor standarde minimale de exercitare a
profesiei.
EVOLU ȚIA CON ȚINUTULUI COMPETEN ȚELOR ÎN KINETOTERAPIE

EVOLUTION OF COMPETENCES IN PHYSICAL THERAPY
PROFESSION

Marcu Vasile 1, Ciobanu Doriana 2
___________________________________________________ __________________________

___________________________________________________ ______________

Introducere
În domeniul managementului resurselor umane, precum și în contextul educa țional,
autori diferi ți și-au expus punctele de vedere privind defini ția competen ței. Conceptul a
determinat apari ția unor confuzii și interpret ări gre șite.
Competen ța are caracter normativ, referindu-se la calitatea actului și niveluri de
cunoa ștere.

1 Profesor asociat, Universitatea din Oradea, Depart amentul de Preg ătire și Perfec ționare a Personalului Didactic
Autor corespondent : vmarcu@uoradea.ro
2 lector universitar, Universitatea din Oradea, FGTS , Departamentul de Educa ție Fizic ă, Sport și Kinetoterapie

VOL. 19/ NR 32/ 2013 REVISTA ROMÂN Ă DE KINETOTERAPIE
11
Performan ța unei competen țe se m ăsoar ă în comportamente specifice. Este un concept
holistic care include cuno știn țe, priceperi și atitudini. [1] Din punct de vedere dinamic, pe de o
parte este esen țial s ă se fac ă o distinc ție clar ă între cele trei elemente sau componente esen țiale
ale competen ței, și pe de alt ă parte derivarea criteriilor de performan ță care se concentreaz ă
asupra ac țiunii, implicând interferarea componentelor. [2]
Exist ă o distinc ție clar ă între „competen țe” și „rezultatele înv ăță rii”. Cele din urm ă de
refer ă la conversia competen țelor într-o curricul ă, unde se dobândesc componente ale
competen ței, sau în care se formeaz ă competen țe la un anumit nivel de suficien ță sau experien ță .
Rezultatele înv ăță rii sunt (sau ar trebui s ă fie) înscrise sistematic într-un cadru educa țional. Ele
se pot referi al o parte a unui modul, la un modul, un semestru sau un an academic. Rezultatele
înv ăță rii pot fi formulate de asemenea, ca rezultat al ed uc ării continue și a înv ăță mântului de
durat ă. Acestea accentueaz ă aspectul de proces de orientare a competen ței, a șa cum este descris
în îndrumarul de la novice la expert. [3]
Cuno știntele sunt acele informa ții pe care de țin ătorul unui post trebuie s ă le aib ă pentru a
în țelege mai bine ceea ce trebuie sa fac ă (know-how). Cuno știn țele sunt nuan țate de experien țele
și cuno știn țele anterioare, dar și de calitatea și accesibilitatea informa țiilor. 1
În cadrul conceputului competen țelor se face frecvent diferen ță între competen țele
generale și specifice, unde:
– Competen țele specifice sunt în rela ție cu competen țele necesare practic ării profesiei.
Este foarte important s ă se în țeleag ă c ă lista competen țelor specifice folosite în educa ție
poate fi mult mai complet ă decât o list ă folosit ă în profesie sau de c ătre comitetul de
înscriere. Acest lucru se bazeaz ă pe faptul c ă majoritatea programelor educa ționale, nu
numai c ă doresc s ă-și preg ăteasc ă studen ții pentru o anume profesiune, ci doresc de
asemenea s ă le ofere, printr-o linie educa țional ă vast ă, o mare varietate de posibilit ăți în
alegerea unei cariere.
– Competen țele generale au scopul de a preg ăti studen ții pentru a putea fi încadra ți în
munc ă și pentru a putea activa în societate.

Competen țele se mai pot grupa dup ă cum urmeaz ă:
– competen țe cognitive – vizeaz ă utilizarea teoriei și a conceptelor, precum și a capacit ăților de
cunoa ștere dobândite prin experien ță ;
– competen țe func ționale (deprinderi sau capacit ăți de utilizare a cuno știn țelor într-o situa ție de
munc ă dat ă) – sunt acele competen țe pe care o persoan ă trebuie s ă le aib ă atunci când ac ționeaz ă
într-un anumit domeniu de activitate, context de în v ățare sau activitate social ă;
– competen țe personale – vizeaz ă capacitatea adopt ării unei atitudini și/sau comportament
adecvat într-o situa ție particular ă;
– competen țe etice – presupun demonstrarea anumitor valori personale și profesionale.[3]

Competen ța profesional ă reprezint ă capacitatea de a aplica, a transfera și a combina
cuno știn țe și deprinderi în situa ții și medii de munc ă diverse, pentru a realiza activit ățile cerute la
locul de munc ă, la nivelul calitativ specificat în standardul ocu pa ț ional. [3] Așadar,
competen ța profesional ă presupune îmbinarea și utilizarea armonioas ă a cuno știn țelor,
deprinderilor și atitudinilor în vederea ob ținerii rezultatelor a șteptate la locul de munc ă. [4]

În 1921 – dr. FELIX introducea “Gimnastica medical ă” în planul de înv ăță mânt al
primei institu ții de înv ăță mânt superior de educa ție fizic ă și sport din România (ONEFS, INEFS,
ICF, INEFS, ANEFS, UNEFS).

VOL.19/ ISSUE 32/ 2013__________ __ ___ROMANIAN JOURNAL OF PHYSICAL THERAPY
12
Competen țe preconizate și realizate:
Capabilitatea de a utiliza exerci țiul fizic în scop profilactic, terapeutic și de recuperare în
vederea p ăstr ării, asigur ării și înt ăririi s ănătății.

Obiective propuse:
– să fie capabili (absolven ții) s ă depisteze atitudinea corect ă și deficitar ă a corpului
– să conceap ă programe de exerci ții pentru asigurarea atitudinii corecte a corpului și
pentru corectarea atitudinilor deficiente
– să organizeze și s ă aplice sistematic programe de exerci ții pentru recuperare medical ă
– să evalueze corect starea de s ănătate func țional ă a organismului omului.
Au predat academicienii: Reiner, Onicescu, Ulmeanu , Adrian N. Ionescu, și al ții. Adrian
N.Ionescu a trecut la introducerea în planurile de înv ăță mânt (anii 1955 – 1970) a “ Culturii
Fizice Medicale ” cu urm ătoarele mijloace:
a). Mijloace proprii:
1. Gimnastica medical ă
2. Masajul
b). Mijloace ajut ătoare: exerci ții fizice luate din gimnastic ă, joc, sport, turism și dans
c). Mijloace asociate: factorii naturali de c ălire (apa, aerul, soarele), factorii igienici și
alimenta ția
Competen țe formate:
– acreditarea specializ ării Cultur ă fizic ă medical ă (la Bucure ști pân ă în 1971 și la Oradea
pân ă în 1983)
– capacitatea de a concepe și aplica programe specifice de exerci ții pentru corectarea
deficien țelor fizice și pentru recuperarea func țional ă în toate afec țiunile / bolile clinice cunoscute

Obiective preconizate:
– să cunoasc ă bine corpul omenesc și necesit ățile de mi șcare ale acestuia
– să evalueze func țional corpul omenesc
– să stabileasc ă obiective opera ționale pentru recuperare
– să selecteze și s ă aplice programe de exerci ții pentru orice dizabilitate, deformare,
boal ă, sindrom sau afec țiune a corpului
– să colaboreze cu echipa de recuperare medical ă

Din 1991 – s-a acreditat specializarea: KINETOTERAPIE
– Ast ăzi, aceast ă specializare exist ă practic, la toate facult ățile de educa ție fizic ă și sport
din România
– Exist ă numeroase (peste 20) de programe de studii mastera le acreditate
-Eexist ă numero și (peste 30) doctori și doctoranzi (peste 40) în domeniul
Educa ție Fizic ă și Sport, cu teme din Kinetoterapie (majoritatea sun t absolven ți de kinetoterapie)
– Exist ă o Federa ție Român ă a Asocia țiilor de Kinetoterapie (cu 6 asocia ții profesionale)
– membru cu drepturi depline a Confedera ției Mondiale de Kinetoterapie (WCPT), FRAK este
membru a E-WCPT și membru fondator al Federa ției Francofone de Kinetoterapie și al
Federa ției Balcanice de Kinetoterapie
– exista domeniu de licenta în kinetoterapie.

Denumirea actual ă a specializ ării:
Kinetoterapie și motricitate special ă
Ocupa ții COR: Profesor de Cultur ă Fizic ă Medical ă: 226406
Kinetoterapeut: 226405

VOL. 19/ NR 32/ 2013 REVISTA ROMÂN Ă DE KINETOTERAPIE
13
Noi ocupa ții propuse pentru COR:
– Profesor kinetoterapeut
– Ergoterapeut (cu studii universitare)
– Antrenor pentru handicapa ți (cu studii superioare)
– Instructor educator în înv ăță mântul special
– Asistent de cercetare în kinetoterapie
– Educator în unit ăți pentru handicapa ți
– Instructor – educator în unit ăți pentru handicapa ți
– Coordonator complex de recuperare

Competen țe profesionale pentru specializarea kinetoterapie și motricitate special ă:
conform http://www.rncis.ro/application1/faces/page /qualifications/anexa5
(Se intr ă la “Calific ări”, la “Kinetoterapie și motricitate special ă”, la “Rezumat” și la “Detalii ale
calific ării”)
1. Competen țe profesionale care s ă-i “acopere” standarde de performan ță minimale pentru
exercitarea profesiunii :
– elaborarea unui program de interven ție kinetic ă
– selectarea con ținuturilor, mijloacelor specifice
– realizarea unui algoritm de evaluare și diagnoz ă a nevoilor de interven ție kinetic ă
– alc ătuirea, aplicarea și monitorizarea unui program de interven ție kinetoterapeutic ă
– realizarea unui program de interven ție kinetoterapeutic
– exercitarea rolului managerial al kinetoterapeut ului
2. Competen țe transversale în vederea ob ținerii unor standarde minimale de exercitare a
profesiei:
– Identificarea adecvat ă a elementelor legate de responsabilitate și deontologice
profesionale
– Identificarea rolurilor profesionale la nivelul unei echipe multidisciplinare
– Conceperea unui plan de dezvoltare profesional ă conform standardelor evolutive ale
profesiunii.

Kinetoterapeutul î și exercit ă competen țele în diferite arii (de exemplu sistemului
musculoscheletal, sistemul nervos, cardiovascular, respirator, uro-genital, psihiatrie, pediatrie,
geriatrie, etc.) care au la baz ă grupuri de disabilit ăți sau grupuri țint ă în diferite condi ții de lucru
(de exemplu domeniul privat, spital, centre de reab ilitare, sanatorii, etc). Anumite competen țe
sau componente pot fi accentuate în func ție de specificul ariei de interven ție. De exemplu, în
cazul interven ției în aria copil ăriei, este esen țial ă cunoa șterea diferitelor aspecte ale dezvolt ării în
aceast ă faz ă, în cazul unei persoane care dore ște s ă intervin ă efectiv.
Un kinetoterapeut antreneaz ă atât persoane s ănătoase, cât și persoane cu incapacit ăți și
grupuri cu nevoi speciale în ceea ce prive ște condi ția lor fizic ă și mental ă. Kinetoterapeutul este
capabil s ă promoveze un stil de via ță s ănătos cu privire la principiile ergonomice, nutri ție,
activitate și relaxare; consult ă și motiveaz ă persoane s ă-și asume reponsabilitatea și s ă coopereze
activ.
Ca și principiu, clientul ( și persoanele care sunt imediat implicate) trebuie s ă fie capabile
să ia decizii de unul singur. În anumite cazuri ( și în situa ții conflictuale) kinetoterapeutul trebuie
să ia decizii în locul persoanei, sau s ă propun ă decizii de luat în echip ă. În acest caz,
kinetoterapeutul caut ă s ă realizeze un echilibru între nevoile emancipatorii pentru independen ță
ale clientului și nevoia de interven ție profesional ă direct ă a sa. Competen ța este important ă în
domeniul prevenirii riscurilor și promov ării s ănătății. Implic ă în primul rând un rol de sf ătuitor
(consilier) și antrenor.
Kinetoterapeutul î și desf ăș oar ă activitatea într-o manier ă corect ă, potrivit principiilor de
integritate, acurate țe, obiectivitate, tratament corect, și transparen ță a regulilor și normelor etice.
Vulnerabilitatea anumitor grupuri de clien ți și sensibilitatea sau complexitatea anumitor

VOL.19/ ISSUE 32/ 2013__________ __ ___ROMANIAN JOURNAL OF PHYSICAL THERAPY
14
chestiuni cere empatie și o corect ă și delicat ă abordare a situa ției, având în vedere echivalen ța
dintre sistemul clinetului și cel de îngrijire a s ănătății.
Kinetoterapeutul î și asum ă cât mai mult posibil o pozi ție neutr ă în asigurarea îngrijirii
sănătății, și asigur ă informa ții obiective f ără a impune propria viziune și opinie clientului sau
persoanelor din jur. Bun ăstarea clientului este în centrul aten ței sale. Competen ța se exprim ă prin
aducerea în acord, în contextul valorilor și normelor unei persoane, codul profesional, și
drepturile și obliga țiile clien ților, sistemul clientului, corpul profesional și societatea. Dac ă kt, în
căutarea armoniei dintre aceste elemente, întâlne ște prea multe elemente contradictorii, atunci
acest lucru ar trebui s ă fie discutat și clientul trimis în final la al ți profesioni ști, asigurându-le
sprijinul necesar.
Ca și profesionist, kinetoterapeutul este atent la func ția și scopul comisiei etice, și asupra
asum ării de responsabilit ăți individuale și colective. Acest lucru ar trebui s ă se întrevad ă în felul
în care el vede problemele, trage concluzii, și le rezolv ă într-o manier ă coerent ă. F ăcând aceasta,
el ac ționeaz ă ca și un profesionist, membru al unei echipe și manager al calit ății. [4,5,6,7]

Referin țe bibliografice
[1] Nagelsmith, L. (1995). Competence: an evolving concept. Journal of Continuing Education in
Nursing , 26(6), 245-248
[2] Antoon Ven, Andre Vyt (2007), The Competence chart of the European network of phy siotherapy in
higher education, Garant Publishers
[3] Benner, P. (1984), From Novice to Expert , Menlo Park, Calif.: Addison Wesley
[4] Consiliul Na țional de Formare profesional ă a Adul ților (2995), Ghid practic al evaluatorului de
competen țe profesionale, sursa:
http://www.anc.gov.ro/uploads/ghid%20practic%20al%2 0evaluatorului/ghid-eval-
cp.pdfhttp://legislatiamuncii.manager.ro/a/3654/ce- sunt-competentele-profesionale.html, 16 Mai
2011, accesat în data de 06.03.2013
[5] European Council (1997) – The Luxembourg process.
http://www.eurofound.europa.eu/areas/industrialrela tion/dictionarydefinitions/LOUXEMBOURG
PROCESS.htm
[6] European Council (2000). Lisbon European Council, presidency conclusion.
http://www.lawproject.org/Phase_1/Project/Lisbon_Eu ropean_Council%202000-Presidency
[7] European Ministers of Education (1999). The Bol ogna declaration.
http://www.eua.be/fileadmin/user_upload/files/EUA1_ documents/OFFDOC_BP_bologna_declar
ation.1068714825768.pdf