Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941) [630180]
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
5
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
6
GH. BUZATU
STELA CHEPTEA, MARUSIA CÎRSTEA
EDITORI
PACE ȘI R ĂZBOI
(1940-1944)
JURNALUL
MARE ȘALULUI ION ANTONESCU
(COMENTARII, ANEXE, CRONOLOGIE)
I
Preludii. Explozia. Revan șa
(4.IX.1940 – 31-XII.1941)
Casa Editorial ă Demiurg
Ia și * 2008
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
7
CUPRINS
România și R ăzboiul din Est. Studiu introductiv . 7
Lista de abrevieri 44
Jurnal 45
Anexe 335
III. Cronologie și coresponden ță
Indice de persoane
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
8
ROMÂNIA ȘI R ĂZBOIUL DIN EST
– STUDIU INTRODUCTIV –
Istorie și istoriografie
Din moment ce istoria veacului al XX-lea este frecv ent și grosolan violentat ă, iar
în privin ța României sunt re ținute de preferin ță episoade ce denatureaz ă dec ăderea și
men ținerea ei în rândul statelor bântuite de ciuma ro șie 1, cu nimic mai pu țin nociv ă decât
cea brun ă, care s-au condi ționat reciproc 2, este – net ăgăduit – absolut necesar s ă
reconstituim și s ă aprofund ăm paginile trecutului nostru recent care evoc ă prezen ța
remarcabil ă a na țiunii pe frontul anticomunist, în toate etapele rel evante consacrate prin
fapte – 1917-1920, 1941-1944 și, în forme specifice, în 1944-1989. Remarc ăm c ă, în
context, s-a impus constant, în ciuda tuturor denig r ărilor și contrafacerilor istoricilor
improviza ți sau ale activi știlor afla ți în slujba Înaltelor Por ți de aiurea, figura Mare șalului
Ion Antonescu, mai cu seam ă în perioada în care a fost Conduc ător al Statului Român
(1940-1944) 3.
***
La aproape 70 de ani de la debutul ostilit ăților, în 1 septembrie 1939, R ăzboiul
Mondial din 1939-1945, incontestabil cel mai mare c onflict armat din istorie în privin ța
propor țiilor și a consecin țelor sale, directe și indirecte, apropiate ori îndep ărtate, se înscrie
deja ca un eveniment f ără egal în tot trecutul umanit ății ce s-a instalat deta șat în
preferin țele și preocup ările istoricilor, și nu numai, rezultând, de mai multe decenii,
o bibliografie uria șă la nivel interna țional 4.
Cititorul va admite, desigur, c ă nu numai propor țiile conteaz ă în ecua ție, ci,
deopotriv ă, calitatea și varietatea produc ției istoriografice, însumând de-acum cel pu țin 1,5
milioane titluri c ărți și studii reprezentative, în discu ție trebuind s ă fie luate în considera ție
și predispozi țiile – le-am denumi „specifice” – ale speciali știlor de pretutindeni de-a
investiga în continuare perioada 1939-1945, mai ale s în condi țiile actuale ale deschiderii
1 Cf. Comisia Preziden țial ă pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final , editori
Vladimir Tism ăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, Bucure ști, Editura Humanitas, 2007.
2 Ernst Nolte, Războiul civil european. 1917-1945. Na țional-socialism și bol șevism , Bucure ști,
2005, passim .
3 Considera ții incomplete și dup ă șabloane privind „dezbaterea Antonescu” în ultimele dou ă decenii,
vezi Sebastian Balta, Rumänien und die Grossmächte in der Ära Antonescu ( 1940-1944), Stuttgart,
Franz Steiner Verlag, 2005, p. 15-25.
4 În anul 1981, atunci când am valorificat bibliogra fia noastr ă incluzând 3 003 titluri c ărți pe tema
prezen ței României în conflagra ția din 1939-1945, am relevat c ă, pe plan mondial, ritmul apari țiilor
înregistrase deja propor ții remarcabile – aproximativ 15 000 – 20 000 lucr ări pe an (cf. Gh. Buzatu,
Gh. I. Florescu, România și al doilea r ăzboi mondial. O bibliografie, Ia și, Editura Academiei, 1981,
p. XXXIX).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
9 arhivelor 5, pe toate meridianele. Un alt avantaj remarcabil, propriu studiilor de istorie a
celui de-al doilea r ăzboi mondial, prive ște adev ărurile descoperite și afirmate, peste toate
îngr ădirile de moment, în ciuda tentativelor disperate d ar ridicole ale unor sociologi și
istorici de duzin ă, în fond activi ști fo ști sau actuali kominterni ști, de-a impune tot felul de
stavile și modele discutabile, de-a introduce false principi i, precum cel al a șa-numitei
corectitudini politice, în abordarea și rezolvarea unor probleme ținând de epoca r ăzboiului
general și total din 1939-1945. Respingerea unor atare tenta tive sinuciga șe survine f ără
întârziere și decisiv pretutindeni, mai ales c ă speciali știlor nu le lipsesc probele exemplare,
dimpotriv ă, acestea abund ă, dup ă cum și replicile programatice, precum, de dat ă recent ă,
faimosul Apel al unor reputa ți istorici francezi, intitulat Libertate pentru istorie . Este
necesar a re ține aceste principii, avansate în decembrie 2005 de Alain Decaux, Marc Ferro,
Pierre Milza, Réné Rémond și colegii lor, ace știa surprinzând elementele definitorii,
permanen țele scrisului istoric modern, și anume:
„Istoria nu-i o religie. Istoricul nu accept ă nici o dogm ă, nu respect ă nici un lucru
interzis, nu cunoa ște tabù -uri. El poate s ă deranjeze.
Istoria nu este tot una cu morala. Istoricul nu are rolul de-a exalta ori de-a
condamna, el explic ă.
Istoria nu este sclava actualit ății. Istoricul nu aplic ă trecutului schemele ideologice
contemporane și nu introduce în evenimentele de odinioar ă sensibilitatea prezentului.
Istoria nu-i tot una cu memoria. Istoricul, într-un demers știin țific, colec ționeaz ă
amintirile oamenilor, le compar ă între ele, le confrunt ă cu documentele, cu obiectele, cu
urmele existente, și stabile ște faptele. Istoria ține cont de memorie, dar nu se reduce la ea.
Istoria nu este un domeniu juridic. Într-un stat li ber, definirea adev ărului istoric
nu apar ține nici Parlamentului, nici autorit ății judiciare.
Politica statului, chiar animat de cele mai bune in ten ții, nu este politica istoriei” 6.
Războiul din Est , f ără a se fi confundat cu Războiul Mondial în ansamblu 7,
a constituit în anii 1941-1945 una din etapele sale majore și, în anume privin țe, chiar
determinante pentru deznod ământul faptelor. Dup ă ce, în 1939-1941 a observat regulile
neutralit ății și, apoi, ale nonbeligeran ței în desf ăș urarea ostilit ăților 8, în care se antrenaser ă
Germania și partenerii ei, de-o parte, iar, pe de alta, Puter ile Aliate, în frunte cu Marea
Britanie și Fran ța, începând cu data de 22 iunie 1941, România s-a i mplicat, al ături de cel
de-al III-lea Reich, Italia și sateli ții lor europeni, în R ăzboiul Mondial, participând la atacarea
URSS. Timp de peste trei ani (1941-1944), prezen ța României în R ăzboiul din R ăsărit a fost
5 Vezi Gh. Buzatu, România sub Imperiul Haosului (1939-1945), Bucure ști, Editura RAO, 2007,
p. 15-16; idem, Actul de la 23 august 1944: Bilan ț, noi interpret ări și perspective, în „Academica”,
nr. 30/2004, Bucure ști, p. 10-18; idem, Actul de la 23 august 1944 în perspectiva unor noi
documente, în vol. Istorie și societate, II, coordonatori Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, H oria
Dumitrescu, Bucure ști, Editura Mica Valahie, 2005, p. 10-12; Jacques d e Launay, Ettore Anchieri,
Henri Michel, Jean-Marie d’Hoop, Les Deux Guerres mondiales. Bibliographie sélective , Bruxelles
– Paris, Éditions Brepols, 1964.
6 Vezi „L´Histoire”, Paris, no. 306/Janvier 2006.
7 Cf. opinia lui Henri Michel (1907-1986), unul dint re cei mai cunoscu ți speciali ști din lume, fost
pre ședinte al faimosului Comité d’histoire de la Deuxième Guerre mondiale , fundamentat ă într-una
din lucr ările clasice ale istoriografiei mondiale ( La Seconde Guerre mondiale, Paris, Omnibus,
2001, p. 213 și urm.).
8 Gh. Buzatu, Gh. I. Florescu, op. cit. , p. IX-XIII.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
10 una activ ă și exclusiv ă, extinderea ostilit ăților și cu celelalte Puteri Aliate (Marea Britanie,
SUA ș.a.) intervenind nu ca rezultat al unor ac țiuni militare efective, ci ca efect al jocului
alian țelor 9. Potrivit aprecierilor unor reputa ți speciali ști, România, în ciuda tuturor
aparen țelor și acuza țiilor, a purtat în R ăsărit un r ăzboi „paralel” cu acela al Germaniei 10 ,
situa ție în care trebuie s ă identific ăm atât obiectivele comune ale „alia ților” de moment, cât
și interesele lor separate. Exceptând tot ce s-a den aturat și vehiculat timp de peste o
jum ătate de veac pe aceast ă tem ă, România, spre deosebire de Reichul lui Adolf Hitl er, a
purtat un r ăzboi drept de la un cap ăt la altul (22 iunie 1941 – 23 august 1944). Prezen ța în
tab ăra Germaniei i-a fost impus ă României de pericolul imens al Imperiului Ro șu, relevat
atât de notele ultimative din 26-27 iunie 1940 cât și de demersurile succesive din 1940-
1941, dar, în timpul Campaniei din Est, ea „nu a vi zat țeluri anexioniste, de cotropire a
unor teritorii care nu îi apar țineau. Scopul esen țial al particip ării române ști la conflagra ție a
fost total diferit de cel al Germaniei (subl. ns. – Gh. B.), cu care se aliase, de și ambele
ță ri doreau s ă și le înf ăptuiasc ă prin înfrângerea Uniunii Sovietice. Majoritatea ro mânilor
vedeau în participarea la r ăzboi al ături de Germania, cea mai mare putere militar ă a
continentului la acea dat ă, posibilitatea reîntregirii grani țelor r ăș luite în 1940” 11 .
Așa dup ă cum am relevat în alte rânduri 12 , R ăzboiul din Est (1941-1944) al
României a fost, de la un cap ăt la altul, unul na țional și anticomunist. În condi țiile concrete
ale timpului, lupta României pentru restabilirea gr ani țelor istorice în R ăsărit, pe Nistru,
a c ăpătat multiple sensuri și în țelesuri. A fost, astfel, dup ă limbajul tipic al epocii, prioritar
o b ătălie pentru țar ă și, nu mai pu țin, pentru zdrobirea comunismului 13 , fapt men ționat
anume de Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului Român, în cele dou ă documente istorice
difuzate de la Bucure ști la 22 iunie 1941 14 : Proclama ția c ătre Țar ă și Ordinul de zi c ătre
Armata Român ă. Ordinul de zi , de pild ă, îndemna o știle: „… Dezrobi ți din jugul ro șu
al bol șevismului pe fra ții no ștri cotropi ți” !, în timp ce faimoasa Proclama ție chema
la lupta sfânt ă în contra „n ăvălitorilor asupra civiliza ției și bisericii, a drept ății și
propriilor noastre drepturi” , pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei, unde se impuneau
a fi sparte „c ătu șele ro șii ale anarhiei și pradei cotropitoare” . Dar, mai mult decât atât,
9 Gh. Buzatu, România și Marile Puteri (1939-1947), Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 2003, passim .
10 Vezi Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol și Mare șalul Antonescu. Rela țiile româno-germane
(1938-1944), edi ție Stelian Neagoe, Bucure ști, Editura Humanitas, 1994, p. 275; Auric ă Simion,
Preliminarii diplomatice ale insurec ției române din august 1944, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1979,
p. 148 și urm.; Alesandru Du țu, Între Wehrmacht și Armata Ro șie. Rela ții de comandament
româno-germane și româno-sovietice (1941-1945), Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 2000, p. 8-9.
11 Alesandru Du țu, op. cit. , p. 8.
12 Vezi Gh. Buzatu, Mare șalul Ion Antonescu și R ăzboiul din Est , în „Dosarele istoriei”, Bucure ști,
nr. 7/1999, p. 53-55; idem, Mihai Viteazul și Mihai Antonescu , în România în ecua ția p ăcii și
a dictatului, coordonator Gh. Nicolescu, Pite ști, Editura Paralela 45, 2001, p. 21-28; Gh. Buzatu ,
Dana Beldiman, Eftimie Ardeleanu, eds., Mare șalul Antonescu în fa ța istoriei, Craiova, Editura
Helios, 2002, p. 32 și urm.; Gh. Buzatu, Mare șalul Ion Antonescu, ultimul domn al tuturor
românilor , în vol. Sub semnul muzei Clio – Prof. Univ. Dr. Ion Șt. Baicu la împlinirea vârstei de
70 de ani , Ploie ști, Editura Ploie ști-Mileniul III, 2004, p. 253-271; idem, 22 iunie 1941:
„Agresiunea” României împotriva URSS (Dup ă unele probe epistolare) , în „Orizont XXI”, Pite ști,
nr. II/2006, p. 5-13.
13 Idem, Mare șalul Antonescu și r ăzboaiele anticomuniste ale României , în „Orizont XXI”, Pite ști,
nr. 3/2006, p. 34-38.
14 Mare șalul Ion Antonescu, Un ABC al anticomunismului românesc , I, edi ție Gh. Buzatu, Ia și,
Editura Moldova, 1991, p. 158-161.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
11 războiul declan șat oferea șansa „unei lupte puternice și curajoase nu numai pentru
recl ădirea drepturilor na ționale, dar și împotriva celui mai mare du șman al lumii:
bol șevismul” . Cu alt prilej, la 18 mai 1943, în interviul acord at inginerului C. Filipescu,
Mare șalul Antonescu se dest ăinuia c ă primise provocarea unui r ăzboi cu URSS numai
bazat pe „credin ța nestr ămutat ă c ă, luptând împotriva comunismului, slujim nu numai
crezul na țional, dreptul de conservare și onoare al poporului român, dar – ca și în trecut –
prin lupta și jertfa noastr ă servim civiliza ția îns ăș i. Satisfac țiile imediate și vizibile nu
ne-au lipsit, ca urmare a acestui impus – dar și justificat – r ăzboi. Provinciile au fost
eliberate, inamicul zvârlit peste hotare (subl. ns.)” 15 . Anterior, la 26 ianuarie 1943, în
interviul acordat ziaristului italian Lamberto Sorr entini, Mare șalul i-a dest ăinuit interlocutorului
scopul R ăzboiului din Est : „… Eu lupt întotdeauna cu Rusia, comunismul Uniunii
Sovietice este un mijloc, nu sfâr șitul imperialismului rus, care vrea Constantinopolu l și poate
să ajung ă acolo numai traversând sau înghi țind România […] Noi știm c ă du șmanul mortal
al României este Rusia lui Petru cel Mare și a Ecaterinei a II-a, c ărora Stalin le-a r ămas
credincios și, trebuie s ă recunoa ștem, îi continu ă genial. Este ursul rus dintotdeauna, care,
înve șmântându-se ast ăzi în comunism, înainteaz ă în numele unui ideal care corupe
intelectualitatea și, ascunzându-și col ții dup ă o zdrean ță ro șie, atrage masele de muncitori și
ță rani. Eu voi arunca în r ăzboi, spre a-i z ăgăzui pe ru și, toate for țele pe care voi izbuti s ă le
înarmez, convins c ă acesta este supremul bine pentru România: z ăgăzuirea ru șilor…” 16 .
Ceea ce s-a neglijat de regul ă în cursul ultimelor decenii a fost faptul c ă – prin
ac țiunea sa militar ă – Antonescu, propunându- și anularea nedrept ăților din 1940 și
combaterea pericolului comunist 17 , n-a pierdut din vedere în principal refacerea int egral ă
a unit ății române ști, astfel cum triumfase la 1918 și la realizarea c ăreia avusese modesta
sa contribu ție 18 . Dintre atâtea dovezi la care s-ar putea apela, în acest sens, ne m ărginim la
Cuvântul c ătre Țar ă al Mare șalului de la 1 ianuarie 1944, când și-a exprimat – pentru a
câta oar ă ? – „crezul ne șov ăielnic” în atingerea „drepturilor noastre” 19 . Atunci, convins c ă
„libertatea noastr ă sluje ște Europa și legile civiliza ției” 20 , Mare șalul și-a exprimat
convingerea c ă, numai uni ți, românii aveau s ă înfrunte „vitregia ceasurilor ce vor s ă vin ă”,
asigurând astfel „dreptatea neamului nostru și unitatea p ământurilor, care ale lui au fost
și ale lui trebuie s ă r ămân ă”21 . Din motive care n-au cum s ă scape în țelegerii cititorului,
Antonescu a abordat problemele purt ării și necesit ății R ăzboiului din Est în discu țiile și
coresponden ța cu colaboratorii s ăi. Una dintre formul ările categorice și exemplare am
întâlnit-o în telegrama de r ăspuns adresat ă la 18 august 1943 profesorului Napoleon Cre țu,
secretarul general al Ministerului Culturii Na ționale în acel moment, c ăruia i se dest ăinuia:
„Mul țumesc cu atât mai mult ast ăzi corpului didactic secundar pentru înalta sa ținut ă
15 Arhivele Na ționale ale României, Arhivele Na ționale Istorice Centrale, Bucure ști, fond
Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri – Cabinetul Militar, dosar 202/1944, f. 406 (în continuare, se va
cita: ANIC). De remarcat c ă, în cursul Campaniei din Est, I. Antonescu a abord at, în contextul luptei
împotriva slavilor, și problema ac țiunilor antievreie ști (telegrama de pe front, 3 septembrie 1941,
către M. Antonescu, idem, dosar 90/1941, f. 46).
16 Apud „Independentul”, Bucure ști, 15 mai 2001, p. 5.
17 Gh. Buzatu, Mircea Chiri țoiu, Stalin cenzurat/necenzurat , Bucure ști, Editura Ion Cristoiu, 1999,
p. 237 și urm.
18 Ibidem.
19 Mare șal I. Antonescu, Un ABC al anticomunismului românesc , II, p. 120.
20 Ibidem.
21 Ibidem , p. 121.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
12 patriotic ă și pentru în țeleapta în țelegere a chem ărilor impuse de lupta în r ăzboiul drept ății
na ționale, cu cât șefii fostelor partide politice 22 m ă someaz ă prin memorii, în numele lor și
al câtorva persoane bine cunoscute prin trecutul lo r, s ă retrag armata din lupt ă […]
Este evident pentru cea mai simpl ă minte c ă p ărăsirea luptei pe care o ducem în R ăsărit,
pentru asigurarea fiin ței de azi [ și] de totdeauna a vie ții, libert ății și integrit ății neamului,
fără nici o garan ție serioas ă c ă sacrificiile ce am f ăcut nu au fost zadarnice, ar fi un odios
act de tr ădare fa ță de Moldova, Bucovina și Basarabia, fa ță de istorie și de onoarea
noastr ă; și chiar fa ță de ardeleni, care nu numai c ă n-ar avea nimic de câ știgat, dar ar
avea totul de pierdut, dac ă Regatul ar intra în parte sau în total sub sclavia asiatic ă. De
aceea sunt recunosc ător corpului didactic și tuturor celor care exprim ă, în aceste moment,
sim ță minte de încredere în conducerea neamului (subl. ns.)” 23 . În acela și timp, Mare șalul
Antonescu era pe deplin informat în privin ța proiectelor și ac țiunilor antiromâne ști ale
Kremlinului, ale lui I. V. Stalin în mod special 24 , ca și asupra „obiectivelor” anun țate de
PCR – interior 25 . S ă nu neglij ăm c ă multe dintre ordinele de zi ale lui Stalin se înch eiau cu
formula: „R ăzbunare și moarte cotropitorilor germano-fasci ști !” , fiind astfel viza ți Hitler
și to ți alia ții s ăi din Est 26 , iar la 1 mai 1944 liderul de la Kremlin anun ța: „ … Armata Ro șia
a ie șit la frontiera de stat cu România și Cehoslovacia 27 și continu ă s ă nimiceasc ă armatele
du șmane pe teritoriul României […] Spaima și z ăpăceala domnesc printre alia ții români,
unguri, finlandezi și bulgari ai lui Hitler […] România, Ungaria, Finlanda, Bulgaria au numai
o singur ă posibilitate pentru a evita catastrofa. Aceea de a rupe alian ța cu nem ții și de a
ie și din r ăzboi … (subl. ns.)” 28 . În ceea ce-i prive ște pe comuni știi locali, ace știa avansau
lozinci dintre cele mai radicale, precum, de exempl u, Chemarea Frontului Patriotic ,
găzduit ă de publica ția ilegal ă „România Liber ă” din 28 ianuarie 1944, și care îndemna la:
„Ie șirea imediat ă din r ăzboiul nem țesc și unirea cu ță rile democratice; alungarea nem ților
din țar ă; doborârea guvernului tr ădător al lui Antonescu; formarea unui guvern cu adev ărat
na țional; […] – pedepsirea criminalilor de r ăzboi hitleri ști; Jos tirania hitlerist ă! … ”29 .
Avantajele studiului surselor originale
Un studiu temeinic al R ăzboiului din Est îndeamn ă la investiga ții, dac ă nu complete,
pe cât posibil, vaste, în arhivele române și str ăine, la cercetarea bogatei literaturi știin țifice,
cu obligativitate la aprofundarea marilor sinteze și enciclopedii, dup ă cum și a marilor colec ții
de documente diplomatice și militare editate (germane, britanice, americane, franceze, italiene,
ruse ști și române); nu mai pu țin, consultarea extrem de bogatei literaturi memori alistice la
nivel mondial se dovede ște inevitabil ă, dup ă cum și a cronologiilor disponibile, un domeniu în
care Editura Enciclopedic ă a excelat prin volumele tip ărite în ultimii ani 30 . Cu referire la epoca
22 Referire, cu predilec ție, la Iuliu Maniu și Constantin [Dinu] I. C. Br ătianu.
23 ANIC, fond Direc ția General ă a Poli ției, dosar 71/1943, f. 1.
24 Vezi cuvânt ările și declara țiile lui Stalin din 1941-1944, reunite într-o map ă special ă (ANIC, fond
CC al PCR, Cancelarie, dosar 3/1942).
25 Idem, dosar 8/1943.
26 Idem, dosar 3/1942, f. 24 (Ordinul de zi din 7 noi embrie 1943).
27 Referire la frontiera „stabilit ă” în urma notelor ultimative din 26-27 iunie 1940!
28 ANIC, fond CC al PCR, Cancelarie, dosar 3/1942, f. 31.
29 Idem, dosar 8/1943, f. 55.
30 Vezi, mai ales, Marcel D. Popa, Horia C. Matei, Mica enciclopedie de istorie contemporan ă.
Statele lumii contemporane și conduc ătorii lor, Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 2002; Dinu
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
13 celui de-al doilea r ăzboi mondial, cercet ătorul dispune de ample cronologii înc ă de la sfâr șitul
ostilit ăților 31 , pentru ca ulterior s ă se fi impus modelul cronologiilor zi de zi ori zi dup ă zi 32 .
Volumul de fa ță , primul dintr-o serie de trei, valorific ă un document inedit
fundamental – Jurnalul activit ății lui Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului , întocmit de
colaboratorii acestuia în cadrul Cabinetului Milita r și îng ăduind în premier ă cititorului
să p ătrund ă în meandrele faptelor esen țiale desf ăș urate „la vârf”, mai precis în intimitatea
Guvernului și anturajului Generalului/Mare șalului, în sfera deciziilor capitale de ordin
politico-diplomatic, militar și social-economic, toate expuse într-o ordine și logic ă precis ă,
care nu îng ăduie denatur ări grosolane și interpret ări labile. Se vor desprinde indubitabil
avantajele studiului aplicat și multidisciplinar, bazat pe coroborarea surselor d e arhiv ă cu
informa țiile memorialistice, respectându-se cu stricte țe regulile neînduplecate ale
cronologiei în prefigurarea, producerea și evolu ția faptelor.
Sistematizând sursele cu caracter memorialistic de care dispunem, se impun aten ției
urm ătoarele, în lipsa c ărora, net ăgăduit, investiga țiile privind pozi ționarea lui Ion Antonescu
într-un studiu complex referitor la rolul și locul României în desf ăș urarea celui de-al
doilea r ăzboi mondial s-ar dovedi incomplet și inexact, iar, în definitiv, chiar imposibil:
1. De îndat ă dup ă ce a ajuns la M ănăstirea Bistri ța, unde fusese „exilat” dup ă
voin ța Regelui Carol II, care nu i-a putut ierta lui I. Antonescu faptul c ă-l înfruntase la
4 iulie 1940 pe tema accept ării ced ării f ără lupt ă a Basarabiei și nordului Bucovinei pentru
a-și salva tronul, l ăsându-i în final un memoriu demn de o Cassandr ă, iar apoi fiind avertizat
de organele poli țiene ști și de informa ții în privința unei posibile „lovituri de stat” gestionat ă de
general, acesta a redactat dou ă file de Considera ții pe marginea întrevederii cu pricina 33 .
Nu st ăruim, dat fiind c ă detaliile sunt bine cunoscute din documentele publ icate în epoc ă34 .
2. Istoricul arest ării mele , redactat de I. Antonescu în acelea și condi ții de surghiun,
insist ă asupra arest ării sale, la Predeal, în diminea ța de 9 iulie 1940, „din Înalt ordin
al Majest ății Sale” 35 , fiind trimis, prin Sinaia – Târgovi ște – G ăești – Râmnicu Vâlcea, la
C. Giurescu și colaboratori, Istoria României în date, ed. I, Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 2003;
ed. a II-a, 2007; I. Calafeteanu și colaboratori, Istoria politicii externe a României în date,
Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 2003; Leonida Loghin, Al doilea r ăzboi mondial. Ac țiuni militare,
politice și diplomatice. Cronologie, Bucure ști, Editura Politic ă, 1984; Stelian Neagoe, Istoria
guvernelor României, 1859-1999 , ed. a II-a, Bucure ști, Editura Machiavelli, 1999. În acest cadru,
cf. și cronologia noastr ă acoperind exclusiv zilele de 23-24 august 1944 (în tre orele 05,00): Gh. Buzatu,
Gh. I. Florescu, I. Saizu, D. Șandru, Din istoria unei zile. Contribu ții la cronologia insurec ției
române din august 1944 , extras, Ia și, Editura Academiei, 1979.
31 Roger Céré, Charles Rousseau, Chronologie du Conflit mondial (1935-1945), Paris, SEFI, 1945.
32 Vezi, de exemplu, Cesare Salmaggi, Alfredo Palavis ini, 2 194 Days of War. An Illustrated
Chronology of the Second World War with 620 Illustr ations and 84 Maps, New York, Mayflower
Books, 1979; Sir Michael Armitage și colaboratori, World War II – Day by Day, London – New
York – Delhi – Paris, A Dorling Kindersley Book, 20 01; Patrick Eveno și colaboratori, La Deuxième
Guerre mondiale, 1939-1945. Récits et mémoire, Paris, Le Monde, 1994; Warren Tute și
colaboratori, D Day , London – Sydney, Pan Books Ltd., 1975; Alesandru Du țu, M. Retegan,
România în r ăzboi. 1 421 zile de încle ștare, I, Bucure ști, Editura Globus, 1993.
33 Arhiva Consiliului Na țional pentru Studiul Arhivelor Securit ății, Bucure ști, vol. 48, f. 6-7
(în continuare, se va cita: Arhiva CNSAS).
34 Cf. Pe marginea pr ăpastiei. 21-23 ianuarie 1941 , I, Bucure ști, 1942, p. 40-42, iar memoriul
adresat Suveranului – ibidem , p. 64-66.
35 Ibidem , f. 27-28.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
14 Mănăstirea Bistri ța36 , de unde, în ziua urm ătoare, prin scrisoare, a în știin țat-o pe Maria
Antonescu asupra celor petrecute 37 . I-a solicitat, totodat ă, s ă-i trimit ă, dac ă avea „voie”, odat ă
cu obiectele personale, plicuri și hârtie de scris, creioane și un stilou, precum și „c ărți de istorie,
de filosofie, de economie politic ă, Racine”. Î și sf ătuia so ția s ă r ămân ă „calm ă” și „demn ă”,
asigurând-o c ă „orice suferin ță nu va egala linia mea dreapt ă și nevinov ăția mea” 38 .
3. Reflec ții din închisoare: De ce am ajuns la Bistri ța ? , în dubl ă redactare 39 ,
trebuie datate dup ă 6 august 1940 , autorul referindu-se la o comunicare a generalulu i
David Popescu, ministrul de interne în exerci țiu, în sensul c ă memoriul încredin țat Regelui
Carol II la 4 iulie 1940 circula în copii prin țar ă40 . Generalul considera c ă tocmai memoriul
îl stârnise pe rege, care patrona un regim „t ăbăcit de minciun ă”41 . În context, notele
ultimative din 26-27 iunie 1940 ale lui Molotov, br utale, reprezentând „o groaznic ă
scaden ță ”42 , au c ăzut ca un tr ăsnet, din care au decurs pentru țar ă „toate calamit ățile” 43 .
Generalul, înc ă din 1924, avertizase c ă grani ța de Est nu era „definitiv ă”, c ă de acolo
Bucure știi trebuiau s ă se a ștepte la complica ții 44 . Relativ la acceptarea notelor ultimative
ale URSS, Antonescu aprecia c ă numai ancheta faptelor și istoria urmau a stabili ce anume
a contat în iunie 1940: incon știen ța, nepriceperea sau tr ădarea 45 .
4. Documentul Pentru « Memorii » reune ște o serie de „gânduri” a șternute cu
creionul pe dou ă file ce anun țau un ambi țios proiect 46 , care, sub povara evenimentelor ce
au urmat, n-avea s ă fie dus, evident, la cap ăt. Din însemn ările celui proscris pentru
moment, re ținem aceste rânduri circumscrise condi țiilor zilei: „Pierderea Bucovinei și a
Basarabiei nu ne poate îndrept ăți s ă ced ăm lupta” 47 ; „Orice popor are o vitalitate
inepuizabil ă, datorit ă c ăreia poate s ă reînceap ă lupta dup ă erori comise și înfrângeri
suferite”; „Destinul nostru m-a aruncat în mijlocul unei fatale « pânze a Penelopei ».
Lu ăm drumul de la cap și cu Bucovina și cu Basarabia. Depinde de noi s ă ajungem repede
la capul lui. Va depinde tot de noi s ă transform ăm într-o oper ă istoric ă temeinic ă ceea ce a
fost atât de fragil”; „Micul Regat a fost « Țara Mam ă». El a constituit pentru ținuturile
periferice române ști, între 1850 și 1914, un principiu de via ță politic ă”48 .
5. Reflec ții din închisoare asupra « Capitalului» al lui Karl Marx 49 .
6. Spicuiri din Arnota , de Preotul Cristescu, dar compuse de generalul An tonescu 50 .
7. Instruc țiuni confiden țiale din partea D-lui general Antonescu , din 17 septembrie
1940, pentru Ministerul Finan țelor, referitoare la cele mai diverse domenii (Casa Regal ă,
36 Potrivit Notei privind func țiunile îndeplinite de I. Antonescu în perioada 5 de cembrie 1916 –
6 septembrie 1940 generalul s-a aflat la Bistri ța între 9 iulie și 27 august 1940 (AMR, Pite ști, fond
DCI/1974, dosar 686, f. 109).
37 Ibidem , f. 6.
38 Ibidem.
39 Ibidem , f. 30-53, 58-87.
40 Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, p. 344-579 (documentele din anexa volumului).
41 Arhiva CNSAS, vol. 48, f. 69.
42 Ibidem , f. 71.
43 Ibidem.
44 Ibidem , f. 75.
45 Ibidem , f. 73.
46 Ibidem , f. 86-87.
47 Ibidem , f. 86.
48 Ibidem , f. 87.
49 Ibidem , f. 88-92.
50 Ibidem , f. 54-57.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
15 patrimoniul public, bursa, presa, evreii, diurne, i ndemniza ții etc.) 51 . Re ținem, din
„instruc țiunile” privind Casa Regal ă: „Lista civil ă va fi fixat ă la: 20 000 000 pentru
M. S. Regele; 10 000 000 pentru M. S. Elena. Casa R egal ă nu va mai beneficia de nici o
scutire. Va pl ăti vama, transporturile, benzina, cheltuielile de c oresponden ță etc. integral.
Se va stabili exact cât a costat Statul sub diferit e forme subven ționarea Regelui Carol II,
în afar ă de lista civil ă”52 .
8. Vizita Generalului I. Antonescu la Roma (12-18 noie mbrie 1940) , în versiunea
datelor aflate în Registrul istoric al Conduc ătorului Statului (vezi infra , 12) 53 .
9. Dosarul intitulat Călătoria la Berlin (20.XI – 25.XI.1940) 54 , deosebit de
complex, cuprinzând: programul celei dintâi vizite a lui I. Antonescu, ca șef de guvern și
de stat, în Germania (textele în limbile german ă și român ă)55 ; invita ția în original a
Führerului 56 ; deplasarea pe ruta Bucure ști – Berlin și retur 57 ; „dosarul” vizitei (opisul de
probleme) și jurnalul c ălătoriei 58 ; materialele documentare preg ătite de profesorii
P. P. Panaitescu și Emil L ăzărescu privind istoria na țional ă59 și, respectiv, provinciile
pierdute (Transilvania, Basarabia și Bucovina) 60 ; rapoarte diplomatice relativ la vizit ă și
rela ții economice bilaterale 61 ; schimburi de mesaje dup ă vizit ă între Ion Antonescu și Adolf
Hitler, Hermann Goering, Joachim von Ribbentrop, Wi lhelm Keitel ș.a. 62
10. Eviden țele s ăpt ămânale ale rezolu țiilor lui Ion Antonescu (1940-1944) 63 .
11. Procese-verbale ale ședin țelor Consiliului de Mini ștri expun, în rezumat, toate
întrunirile (desf ăș urare și rezolu ții) ale Cabinetului desf ăș urate între 8 septembrie 1941 și
21 iulie 1944 64 .
12. Registrul istoric al Conduc ătorului Statului , acoperind perioada 4 septembrie
1940 – 23 octombrie 1943, reunind toate comunicatel e, declara țiile, schimburile de mesaje,
cuvânt ările lui Ion Antonescu din perioada respectiv ă65 .
13. Jurnalul activit ății Domnului Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului , la care
51 ANIC, fond PCM – CM, dosar 319/1940, f. 3 și urm.
52 Ibidem , f. 3.
53 Idem, dosar 251/1940, f. 157-163. Vezi și raportul lui M. Corbuleanu, ata șatul militar la Roma
(idem, dosar 137/1943, f. 1-25), publicat în acest volum (anexa II).
54 ANIC, dosar 181/1940.
55 Ibidem , f. 4-11, 30-31.
56 Ibidem , f. 12.
57 Ibidem , f. 34-35.
58 Ibidem , f. 39-47.
59 Ibidem , f. 53-72.
60 Ibidem , f. 73-80.
61 Ibidem , f. 151-185.
62 Ibidem , f. 206 și urm.
63 Idem, fond Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri, dosar 1 311/1943-1944.
64 Idem, fond PCM – CM, dosar 273/1944; idem, dosar 2 74/1944; vezi și ședin țele pe probleme –
despre situa ția provinciilor dezrobite (idem, dosar 609/1941); d espre evacu ări și ap ărare pasiv ă
(idem, dosar 228/1944). Re ținem c ă în fapt, la 8 septembrie 1940, a avut loc prima ședin ță de
cabinet prezidat ă de I. Antonescu, dar cu membrii guvernului demisio nar al lui I. Gigurtu, f ără
participarea acestuia.
65 ANIC, fond PCM – CM, dosar 251/1940; dosar 607/194 1; dosar 608/1941; dosar 602/1942; dosar
603/1942; dosar 465/1943.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
16 ne-am referit deja, acoper ă perioada 27 septembrie 1940 – 21 iulie 1944 66 , iar asupra lui
vom insista în paginile de mai jos 67 .
14. Directivele de r ăzboi (1941-1944) ale lui I. Antonescu, editate și comentate de
noi în urm ă cu mai mul ți ani 68 .
15. Însemn ările din celul ă, redactate și semnate personal de Mare șalul Antonescu
în seara de 23 august 1944, reprezentând un documen t fundamental acoperind deopotriv ă
momentul loviturii de stat consumat ă în orele precedente la Palatul Regal din Bucure ști, în
orchestra ția Regelui Mihai I și a complicilor s ăi, cât și sfâr șitul propriu-zis al R ăzboiului
din Est al României69 .
Semnifica țiile unui « Jurnal » sui generis
Este de la sine în țeles c ă, dintre documentele men ționate, nu toate prezint ă – ceea
ce, n ădăjduim a rezultat deja din expunerea noastr ă – acela și interes ori au o valoare egal ă.
Având în seam ă semnifica ția surselor respective, se impun, în ordine, aten ției noastre:
– Jurnalul activit ății Domnului Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului reprezint ă,
neîndoielnic, documentul cel mai complex și complet asupra epocii investigate;
– Însemn ările din celul ă ale Mare șalului din 23 august 1944;
– Registrul istoric al Conduc ătorului Statului (1940-1944);
– Procese-verbale ale ședin țelor Consiliului de Mini ștri (1941-1944).
Excep ție f ăcând, evident, Însemn ările din celul ă, compuse și salvate în condi ții
miraculoase 70 , sursele re ținute, departe de a se confunda, se interfereaz ă, se completeaz ă,
cuprinzând sumedenie de informa ții comune ori complementare, astfel c ă o cercetare
complet ă necesit ă coroborarea lor; nu numaidecât pentru a stabili ex actitatea detaliilor ori
pentru depistarea erorilor, cât, mai cu seam ă, pentru realizarea unui tablou complet și
precis al trecutului care a fost. Tocmai, având în vedere asemenea elemente, apreciem ca
fiind util ă prezentarea lor separat ă și în detaliu, astfel dup ă cum materialele respective pot
fi accesate în depozitul central al Arhivelor Na ționale ale României din Bucure ști ( ANIC ):
– Registrul istoric al Conduc ătorului Statului cuprinde nu mai pu țin de șase
volume, repartizate astfel:
66 Idem, dosar 148/1940; dosar 462/1942; dosar 204/19 44. Anterior au fost valorificate unele pagini
din acest Jurnal (vezi Constantin Stoianovici, Alesandru Du țu, Mare șalul: Jurnal de front , în
„Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, Bu cure ști, nr. 4/2000, p. 37-40), acoperind
zilele de 9-10 iulie 1941, 3-6 august 1941, 8 noiem brie 1941).
67 Fragmente ale acestui document, în mod concret exe mplarul brut al unui Jurnal de zi (sic !) al
Conducătorului Statului, acoperind perioada 3 decembrie 19 40 – 3 martie 1942, sunt depozitate
separat în Arhivele Na ționale (ANIC, fond PCM – CM, dosar 314/1940; vezi infra și copiile foto
dup ă câteva pagini din Jurnal ). În continuare, se va cita: Jurnal , varianta 1.
68 Gh. Buzatu, Dana Beldiman, Eftimie Ardeleanu, eds. , Mare șalul Antonescu în fa ța istoriei ,
ed. citat ă.
69 Vezi Gh. Buzatu, ed., Trecutul la judecata istoriei: Mare șalul Antonescu – Pro și contra,
Bucure ști, Editura Mica Valahie, 2006, p. 315-319.
70 Gh. Buzatu, Mircea Chiri țoiu, Agresiunea comunismului în România. Documente din a rhivele
secrete: 1944-1989, II, Bucure ști, Editura Paideia, 1988, p. 150-154.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
17 vol. I – 4.9.1940 – 31.12.1940 71
vol. II – 1.1.1942 – 31.5.1941 72
vol. III – 1.6.1941 – 31.12.1941 73
vol. IV – 1.1.1842 – 31.7.1942 74
vol. V – 1.8.1942 – 10.3.1943 75
vol. VI – 11.3.1943 – 23.10.1943 76 .
– Procesele-verbale ale ședin țelor Consiliului de Mini ștri se limiteaz ă la dou ă volume:
vol. I – 8.9.1941 – 10.4.1944 77
vol. II – 14.4.1944 – 21.7.1944 78 .
Este locul nimerit s ă consemn ăm c ă fondul reune ște doar sintezele ședin țelor,
întrucât stenogramele complete s-au întocmit și p ăstrat separat și, fapt remarcabil, se afl ă în
curs de editare, dup ă ce, pentru anii 1940-1943, deja s-au valorificat p rimele 9 volume, sub
egida Arhivelor Na ționale ale României 79 .
– Jurnalul activit ății Domnului Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului se extinde în
trei volume, mai precis:
vol. I – 27.9.1940 – 30.5.1942 80
vol. II – 1.6.1942 – 31.12.1943 81
vol. III – 1.1.1944 – 21.7.1944 82 .
Nu insist ăm asupra necesit ății și avantajelor studierii în paralel a surselor
men ționate, din moment ce informa țiile furnizate se întregesc. A șa, de pild ă, Jurnalul
activit ății Domnului Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului debuteaz ă la 27 septembrie 1940 ,
astfel încât, pentru perioada ini țial ă a guvern ării antonesciene (4-26 septembrie 1940),
am apelat la Registrul istoric al Conduc ătorului Statului 83 . Situa ția se repet ă pentru zilele
de 12-18 noiembrie 1940 , în sensul c ă Jurnalul , dup ă ce re ține Plecarea la Roma a lui
Antonescu, în 12 noiembrie 1940 84 , trece direct la 18 noiembrie 1940 – Sosirea în țar ă85 .
Reconstituirea s-a bazat pe faptele consemnate în Registrul istoric al Conduc ătorului
Statului 86 sau pe raportul lui M. Corbuleanu 87 . Alte întregiri s-au impus în cazul filelor
71 ANIC, fond PCM – CM, dosar 251/1940.
72 Idem, dosar 607/1941.
73 Idem, dosar 608/1941.
74 Idem, dosar 602/1942.
75 Idem, dosar 603/1942.
76 Idem, dosar 465/1943.
77 Idem, dosar 273/1944.
78 Idem, dosar 274/1944.
79 Vezi M. D. Ciuc ă, ed., Stenogramele ședin țelor Consiliului de Mini ștri. Guvernarea Ion
Antonescu , I-X, Bucure ști, Arhivele Na ționale ale României, 1997-2007.
80 ANIC, dosar 148/1940.
81 Idem, dosar 462/1942.
82 Idem, dosar 204/1944.
83 Vezi, în acest volum, anexa I.
84 ANIC, fond PCM – CM, dosar 146/1940, f. 28-30.
85 Ibidem , f. 30.
86 Idem, dosar 251/1940, f. 157-163.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
18 lips ă din Jurnal , precum la 4 februarie sau 30 mai 1942.
Nu mai pu țin lipsite de interes sunt discordan țele sesizate între cele trei surse.
Dup ă cum cititorul va observa, în textul pe care-l edit ăm acestea au fost semnalate.
Cu titlul de exemplu, preciz ăm c ă, pentru ziua de 31 martie 1941, Jurnalul ne ofer ă o list ă
a personalit ăților primite în audien ță de Antonescu 88 , în vreme ce Registrul istoric
– una pu țin modificat ă89 . Situa ția este identic ă pentru 17 februarie 1941 90 sau pentru
30 ianuarie 1941 91 . În schimb, informa țiile coincid în cele mai multe cazuri, precum pentr u
zilele de 12 februarie 1941 92 sau de 14 mai 1941 93 . În context, men țion ăm c ă în Registrul
istoric , vol. IV, din motive necunoscute, redactorii au tr ecut direct de la 30 mai la 2 iunie
1942 94 , ceea ce ne oblig ă s ă apel ăm la Jurnal . Cele constatate relev ă în fond, o dat ă în plus,
datoria istoricului de-a proceda la examinarea crit ic ă a surselor.
Centrul pivotant al puterii
Nu este dificil de descifrat, în stadiul actual al documenta ției, cum și de ce regimul
antonescian a func ționat având, în rolul de centru pivotant al puterii , un singur și
inconfundabil organism – Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri . Situa ția a fost pe deplin în
acord cu sistemul deplinelor puteri asumate de I. A ntonescu prin decretele-regale purtând
nr. 3 053, 3 067 și 3 072 din 5-7 septembrie 1940. Cum era și normal, lucrurile, concepute
din start, s-au precizat treptat, în func ție de voin ța Conduc ătorului Statului, I. Antonescu,
de interven țiile, recomand ările și țelurile unor factori decizionali ai puterii, în spe ță de
către Mihai Antonescu, ca și – cel mai adesea – sub presiunea curent ă a evenimentelor.
Sub acest aspect, primele s ăpt ămâni și lunii ale guvern ării antonesciene au coincis unei
intense opere de organizare și de sistematizare, corespunz ătoare cre ării cadrului legislativ
adecvat, context în care, orice s-ar spune, în nici un moment, Bucure știi n-au adoptat ca
„model” sistemele de la Berlin ori de la Roma; infl uen țele și imita țiile pe care le-am
admite, ce și câte au fost, s-au dovedit ridicole și inefective, începând de la nivelul
Conduc ătorului Statului din 1940-1944 care doar amintea da r n-avea nimic comun cu
rangurile de Führer ori de Il Duce. Odat ă consacrat șef al Statului la 6 septembrie 1940,
I. Antonescu a devenit automat și Comandant de C ăpetenie al O știrii, astfel c ă exercitarea
puterii pe planurile politico-economic, legislativ, social și cultural a trecut efectiv în
resortul titularului Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri, institu ția ca atare fiind organizat ă și
reorganizat ă succesiv printr-o serie de decizii, decrete și decrete-legi, promulgate îndeosebi
în 1940-1941, reajustate ulterior, ori șicând a fost cazul. Dup ă cum lesne se poate b ănui și
constata documentar, în perioada guvern ării na țional-legionare (septembrie 1940 – ianuarie
1941) s-au organizat departamentele de baz ă ale Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri și li
s-au delimitat atribu țiile, pentru ca, în etapa ulterioar ă, sub guvernarea militar ă (ianuarie
1941 – august 1944), s ă se fi definitivat structurile și direc țiile asumate. În acest cadru, un
87 Vezi, în acest sens, anexa II.
88 ANIC, fond PCM – CM, dosar 148/1940, f. 111-112.
89 Idem, dosar 607/1941, f. 133.
90 Vezi Jurnal , f. 88 sau Registrul istoric , I, f. 66 verso.
91 Jurnal , f. 78 sau Registrul istoric , I, f. 37 verso.
92 Jurnal , f. 85 verso și Registrul istoric , I, f. 61.
93 Jurnal , f. 137 verso și Registrul istoric , I, f. 205 verso.
94 Vezi Registrul istoric , IV, f. 184-185.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
19 rol major a revenit deciziilor nr. 3/6 februarie 19 41 și nr. 29 726/12 iunie 1941 95 . Ceea ce
trebuie clarificat, prive ște faptul c ă, pân ă la 6 septembrie 1940, Pre ședin ția Consiliului de
Mini ștri avea în subordine un secretar general și trei servicii cu un personal extrem de
redus (opt func ționari, 21 șoferi, oameni de serviciu etc.) 96 . Compartimentele de baz ă,
serviciile erau astfel delimitate:
1. Serviciul Decretelor Legi și al Jurnalelor Consiliului de Mini ștri;
2. Serviciul Registrului și Arhiv ă;
3. Serviciul Contabilit ății și Personalului, inclusiv garajul și ma șinile 97 .
Situa ția s-a modificat esen țial dup ă 6 septembrie 1940, mai ales c ă, dup ă cum
s-a observat, Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri „a c ăpătat un rol activ, un rol de dirijare
a întregii activit ăți administrative, economice și militare, de la ea pornind directive având
și misiunea de a coordona o activitate armonioas ă a ministerelor, cât și de a controla
fiecare compartiment atât în domeniul public, cât și în domeniul intereselor particulare” 98 .
Ca atare, în septembrie – octombrie 1940 s-au exami nat – mai ales în baza recomand ărilor
unei Comisiuni de propuneri (16 octombrie 1940) – n oile posibilit ăți de reorganizare,
chestiunile de transform ări de posturi etc., pentru ca, prin Decizia nr. 3 d in 6 februarie
1941, s ă se instituie urm ătoarele servicii ale Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri:
– Secretariat
– Personal
– Juridic
– Contabilitate și Casierie
– Protocol 99 .
În fond, fiecare dintre serviciile men ționate avea caracterul unei direc ții, de vreme
ce în toate cazurile func ționau compartimente cu atribu ții bine delimitate. În consecin ță , prin
Decizia nr. 29 726 din 12 aprilie 1942, s-a proceda t la definitivarea organiz ării Secretariatului
General al Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri, dispunând de cinci direc ții , mai precis:
1. Direc ția Cabinetului
2. Direc ția Secretariatului
3. Direc ția Juridic ă
4. Direc ția Contabilit ății
5. Protocolul 100 .
Cu excep ția Protocolului , toate Direc țiile dispuneau de mai multe Servicii , precum:
– Direc ția Cabinet, cu serviciile: coresponden ță și traduc ători; peti ții și
reclama ții, pres ă, registratur ă;
– Direc ția Secretariat, cu serviciile: rela ții cu departamentele, Consiliile de
Mini ștri, administrativ și personal; registratur ă general ă;
– Direc ția Juridic ă, cu serviciile: redactarea și verificarea actelor, avize și
95 ANIC, fond PCM, dosar 285/1940, filele 1-8 (sintez a intitulat ă Activitatea Serviciului
Personalului în cadrul organiz ării Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri pe intervalul de la
6 septembrie 1940 pân ă la 6 septembrie 1941 , elaborat ă de Secretariatul General al Pre ședin ției
Consiliului de Mini ștri).
96 Ibidem , f. 1.
97 Vezi Schema Secretariatului General al PCM (idem, dosar 284/1940, f. 5).
98 Idem, dosar 285/1940, f. 1-2.
99 Ibidem , f. 3.
100 Ibidem , f. 3; idem, dosar 284/1940, f. 6 (schema intitula t ă Organizarea Secretariatului General
al Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri ).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
20 contencios;
– Direc ția Contabilitate, cu serviciile: întocmirea și executarea bugetului,
inventar și economat, Casierie 101 .
Schema prezentat ă, cu personalul aferent, a fost avizat ă prin Decizia nr. 59 732 din
24 iunie 1941 102 .
În vara anului 1941, dup ă campania militar ă victorioas ă din Est, au urmat noi
încadr ări de personal. Schema s-a extins, în septembrie 19 41, la 161 func ționari și 95 persoane
tehnice și de serviciu, cifra salariilor bugetare ridicându- se la o valoare total ă de 1 032 908
lei/lun ă103 .Dar, nici de aceast ă dat ă, lucrurile nu s-au oprit în stadiul respectiv, înt rucât au ap ărut
diverse comisii consultative 104 , iar, din septembrie 1941, s-a ad ăugat Cabinetul civilo-
militar pentru administrarea Bucovinei și Basarabiei (ulterior și a Transnistriei )105 .
Nu intr ăm în detalii, dar se impune s ă re ținem c ă periodic, de regul ă anual, fiecare
serviciu înainta rapoarte de activitate 106 , iar, prin îns ăș i natura și menirea lor, activitatea
unor servicii prezint ă cele mai intime conexiuni cu Jurnalul propus acum spre editare.
Sunt în discu ție în mod cu totul special urm ătoarele:
– Serviciul Consiliilor de Mini ștri din cadrul Direc ției Secretariat, de vreme ce, în
limitele atribu țiilor sale, c ădeau convocarea Consiliilor de Mini ștri,
stenografierea și transcrierea ședin țelor de guvern, trecerea lor într-un registru
special, extragerea și transmiterea c ătre departamente a hot ărârilor luate,
păstrarea cifrului Guvernului 107 ; aceluia și departament îi revenea în sarcin ă
întocmirea și arhivarea Registrului istoric al activit ății Conduc ătorului
Statului 108 , un document la care, dup ă cum cititorul va putea constata, a trebuit
să apel ăm frecvent în editarea Jurnalului .
– Serviciul Rela țiilor cu Departamentele, în m ăsura în care acesta se ocupa cu
eviden ța hot ărârilor adoptate în Consiliile de Mini ștri și le comunica
departamentelor vizate ori interesate 109 .
Relativ tot la structurile Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri, vom men ționa c ă, f ără
a func ționa în cadrul organismului respectiv, poate mai de grab ă pe lâng ă acesta ,
dar din cu totul alte fonduri și în spa țiul Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri din Bucure ști,
în 1940-1944 și-au mai desf ăș urat concomitent activitatea Serviciul Central de Informa ții
și Cabinetul Militar al Conduc ătorului Statului. Dat fiind c ă asupra Cabinetului Militar
vom reveni cu detalii, pentru moment consemn ăm c ă, în temeiul realit ăților surprinse,
Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri ar fi dispus în 1940-1944, pe lâng ă un Cabinet Militar ,
care este cel denumit ca atare, și de un Cabinet Civil , reunind în fond totalitatea direc țiilor
și serviciilor centralizate sub îndrumarea Secretaru lui General al Guvernului, nimeni altul
101 Idem, dosar 285/1940, f. 3.
102 Ibidem .
103 Ibidem , f. 5.
104 Ibidem , f. 5-6.
105 Ibidem (Constituit conform articolului 40 al Legii pentru organizarea Basarabiei și Bucovinei din
4 septembrie 1940 – idem, dosar 307/1941, f. 383-38 4).
106 Dispunem, spre exemplu, de dările de seam ă ale: Serviciului Consiliului de Mini ștri din
22.8.1941 (idem, dosar 284/1940, f. 1-2); Serviciului Registraturii Generale și Arhivei din
25.8.1941 ( ibidem , f. 3-4); Serviciului Rela țiilor cu Departamentele din 25.8.1941 ( ibidem, f. 7-10).
107 Ibidem , f. 1-2.
108 Ibidem , f. 2.
109 Ibidem , f. 8.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
21 decât prof. Ovidiu Vl ădescu (jurist) 110 . Din momentul în care, în iunie 1941, o dat ă cu
declan șarea opera țiunilor din Est, prof. Mihai Antonescu, titular al Externelor și
Propagandei Na ționale, Vicepre ședintele Guvernului, a primit și titlul de Pre ședinte ad interim
al Consiliului de Mini ștri, pe timpul lipsei din Bucure ști a lui I. Antonescu, existen ța
Cabinetului Civil a fost efectiv sanc ționat ă111 .
Cum observam, structurile distincte la nivelul Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri
și func ționarea lor separat ă – f ără a ne îng ădui îns ă nici un moment s ă admitem c ă în
1940-1944 ar fi func ționat o guvernare bicefal ă – pot fi lesne constatate dup ă modul în
care documentelor organismelor în discu ție s-au p ăstrat și se afl ă la dispozi ția istoricilor la
Arhivele Na ționale din Bucure ști 112 .
Consiliile generale, cele de Cabinet și
Consiliile de Mini ștri
Se impune s ă constat ăm cum, concomitent cu evolu ția structurilor „la vârf”,
s-a perfec ționat necontenit activitatea acestora. Tradi țiile și practicile odat ă statornicite
și-au avut rostul lor, dar, nu o singur ă dat ă, presiunile cotidianului și mai cu seam ă
urgen țele r ăzboiului mondial au avut un cuvânt hot ărâtor. Nu a fost întâmpl ător c ă unele
reglement ări în materie au coincis practic chiar cu momentul constituirii Guvernului
na țional-legionar, la 14 septembrie 1940, atunci când, pentru a sc ăpa de povara reuniunilor
și deciziilor sanc ționate de c ătre to ți membrii Consiliului de Mini ștri, I. Antonescu, prin
decretul-lege nr. 3 153, a promovat a șa-zisul Consiliu de Cabinet . Organismul, menit s ă
asigure „conducerea și rezolvarea afacerilor curente ale Statului” , reunea doar jum ătate dintre
titularii departamentelor, evident pe aceia ai celo r mai importante – Ap ărare Na țional ă,
Afaceri Interne și Str ăine, Justi ție, Economie Na țional ă și Finan țe113 . Pe cale de consecin ță ,
în func ție de însemn ătatea problemelor la ordinea zilei, Consiliile de Cabinet dintre 1940
și 1944 s-au întrunit ca atare (la 27 septembrie 194 0 ori la 1, 3, 4, 8, 10, 11, 17, 22, 29,
31 octombrie 1940 ș.a.) ori – de ce nu ? – sub titulatura unor Consilii Economice (la 25
octombrie și 19 decembrie 1940, 16 ianuarie 1941 și 25 aprilie 1942 etc.), Consilii de
Coordonare (la 19 noiembrie 1941 ș.a.), Consilii de Ordine Intern ă sau de Ordine Public ă
(la 11 ianuarie 1941, 23 noiembrie 1942, 18 decembr ie 1942 ș.a.), Consilii de Aprovizionare
(la 7 octombrie 1941, 6 și 12 noiembrie 1941, 24 februarie 1942 ș.a.), Consilii Economice
și de Aprovizionare (la 29 noiembrie 1941), Consilii Financiare (la 3 ianuarie 1942),
110 Director de Cabinet a fost prof. Aurel Gociman, is toric (idem, fond PCM – CM, dosar 556/1941,
f. 21; idem, dosar 563/1941, f. 11).
111 Recent, în luna mai 2007, fondul Cabinetului Civil M. Antonescu a fost pus la dispozi ția
speciali știlor (vezi mai jos).
112 Astfel, în depozitele Arhivelor Na ționale din Bucure ști, reparti ția fondurilor este urm ătoarea:
1 – Fondul Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri ( inventar 300 ), reunind 544 (1940), 721 (1941),
449 /1942), 1 355 (1943) și 149 (1944) dosare; 2 – Fondul Cabinetul Militar ( inventar 764 ),
reunind 251 (1940), 609 (1941), 603 (1942), 465 (19 43) și 274 (1944) dosare; 3 – Fondul
Cabinetul Civil M. Antonescu ( inventar 2 241 ) dispunând de 502 dosare. În cazul Cabinetului
Militar , dosarele sunt dispuse, potrivit organiz ării interne, pe cele 7 birouri și Secretariat , iar mai
multe inventare – dosarele 238/1944 și 45-49/FD – ofer ă informa ții în privin ța documentelor. Pentru
Cabinetul Civil M. Antonescu , vezi inventarul original al fondului (dosar 362).
113 Dana Honciuc Beldiman, Statul na țional legionar. Septembrie 1940 – ianuarie 1940. Ca drul
legislativ , Bucure ști, Institutul Na țional pentru Studiul Totalitarismului, 2005, p. 101 .
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
22 Consilii pentru Ap ărare Pasiv ă (6 aprilie 1944) ori Consilii de Colaborare , acestea din
urm ă, dirijate cu obligativitate de I. Antonescu, fiind consacrate chestiunilor militare și
aspectelor adiacente 114 . În mod obi șnuit, Consiliile de Cabinet erau convocate o dat ă sau
de mai multe ori pe s ăpt ămân ă, în vreme ce Consiliile de Mini ștri în plen 115 – de altfel,
denumite și „Consiliul Mare” – bimensual, dar și mai adesea ori chiar mai rar 116 . Potrivit
datelor centralizate 117 , nu s-a respectat nicicând o ordine simetric ă118 , excep țiile devenind
regul ă. Reuniunile diverselor Consilii au fost, la ordinu l expres al lui I. Antonescu,
stenografiate cu regularitate, situa ție în care abaterile, datorate unor împrejur ări
neprev ăzute sau, oricum, neplanificate, au fost practic in existente, precum în cazul
ședin țelor de guvern din 27-28 noiembrie 1940 119 , 30 aprilie, 20 mai, 29 iulie 1941 120 , din
27 august 1941 121 sau – fapt relevant – la 23 august 1944, ultima ședin ță patronat ă de
Mare șal la Snagov, cu numai câteva ceasuri înaintea lovi turii de stat, de și, în dup ă-amiaza
respectiv ă, chiar cu începere de la orele 17,00, pe când la P alatul Regal din Bucure ști cei
doi Antone ști erau aresta ți, generalul Gh. Dobre, titularul în func ție al Înzestr ării Armatei,
inaugura Consiliul Interministerial, beneficiind de participarea mini ștrilor de Finan țe și
Lucr ări Publice sau a numero și subsecretari de stat (Economie Na țional ă, Finan țe,
Industrie, Munc ă, Interne ș.a.) 122 .
Sub regimul Antonescu, din ra țiuni practice și politico-militare, Pre ședin ția
Consiliului de Mini ștri a func ționat, dup ă cum am insistat, doar aparent ca un organism
bicefal, de și unitar în fond, f ără s ă fi traversat vreo perioad ă de conflicte antagonice. A fost,
mai presus de orice, meritul personal al lui I. Ant onescu și, deopotriv ă, al lui M. Antonescu,
titular al Afacerilor Str ăine și Propagandei Na ționale, delegat, în condi țiile precizate mai
114 În 1941-1942, Consiliile de Colaborare s-au reunit , potrivit datelor centralizate, la 7, 14, 21 și
28 noiembrie 1941; 5, 12, 20 și 22 decembrie 1941; 28 februarie, 28 martie, 1 mai , 1 și 13 august,
16 și 22 septembrie, 19 și 25 octombrie, 3, 6, 12, 23, 24 și 26 noiembrie, 4, 10 și 17 decembrie 1942
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 62/1941, passim ). Re ținem spre exemplificare din ordinea de zi a
Consiliului de Colaborare din 14 noiembrie 1941: I – Reorganizarea armatei; II – Organizarea
teritoriului; III – Instruc ția; IV – Instruc țiuni pentru trupele de ocupa ție din Transnistria; V – Avia ția;
VI – Marina; VII – Colaborarea între departamente; VIII – Diverse ( ibidem , f. 36-42). La
28 noiembrie 1941, Consiliul de Colaborare a dezb ătut îns ă: I – Organizarea Subsecretariatului de
Stat al Aerului; II – Îmbun ătățirea cre șterii animalelor; III – Organizarea și încadrarea Serviciului
Cenzurii ( ibidem , f. 75-60).
115 Revenim asupra faptului c ă, în mare m ăsur ă, stenogramele complete ale ședin țelor de guvern au
fost valorificate, prin grija prof. M. D. Ciuc ă, sub egida Arhivelor Na ționale ale României.
116 Vezi, în acest sens, Ion Te șa, Rela țiile româno-germane. 1938-1944, Constan ța, Editura
Ex Ponto, 2006, p. 162-163 sau datele extrase din Jurnal .
117 Pentru anii 1940-1942, vezi ANIC, fond PCM, dosar 1 041/1943, f. 9-16, iar în primele luni de
guvernare graficul respectat indic ă: Consilii de Mini ștri la 18 și 26 septembrie, 14, 16, 17, 22 și 18
octombrie, 11, 15, 18 și 26 noiembrie 1940; Consilii de Cabinet la 21 și 27 septembrie, 1, 3, 4, 8,
10, 11, 25, 29 și 31 octombrie 1940, 29 noiembrie 1940; Consilii Ec onomice la 7 noiembrie 1940 etc.
118 La nivelul Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri s-au întocmit, cel pu țin pentru faza incipient ă a
guvern ării antonesciene, sumare ale ședin țelor convocate (ANIC, fond PCM – CM, dosar 429/1940 ,
pentru lunile septembrie-decembrie 1940).
119 Reconstituit ă ulterior în baza relat ărilor participan ților (cf. Gh. Buzatu și colaboratori, eds.,
Mare șalul Antonescu în fa ța istoriei, I, Ia și, Editura B. A. I., 1990, p. 163-168).
120 Ținute la Predeal (ANIC, fond PCM – CM, dosar 181/19 41, f. 21).
121 Ținut ă la Tighina ( ibidem ).
122 Cf. Gh. Buzatu, George Rotaru, Stalin, Hitler, Antonescu, R. Vâlcea, Rottarymond & Rotarexim,
2007, p. 460.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
23 sus, și ad interim al Consiliului de Mini ștri. În cadrul statornicit, Pre ședin ția Consiliului de
Mini ștri în ansamblu a func ționat ca un veritabil Cabinet Civil , și chiar a fost denumit ca
atare 123 . Competen țele lui, se în țelege, acopereau sectoarele „civile” ale guvern ării
– Economie Na țional ă, Finan țe, Propagand ă, Extreme, Justi ție, Educa ție, Lucr ări Publice
etc., de și trebuie s ă admitem c ă – în vreme de r ăzboi, mai ales general și total – domeniile
enumerate se suprapuneau celor proclamate sau recun oscute oficial drept „militare”…
Tocmai de aceea, pentru solu ționarea unor astfel de probleme, în chip practic pe ntru
asigurarea leg ăturilor guvernului cu departamentele militare (Ap ărare Na țional ă,
Înzestrare, Aer, Marin ă, Interne etc.) și, nu mai pu țin, cu Marele Stat Major, din
12 septembrie 1940 și pân ă la 23 august 1944 a func ționat, în subordinea Pre ședin ției
Consiliului de Mini ștri, Cabinetul Militar , subordonat personal Generalului/Mare șalului
Antonescu 124 . În conjunctura existent ă, n-a fost de fel întâmpl ător faptul c ă, înainte chiar
de constituirea guvernului Antonescu-Sima la 14 sep tembrie 1940, Generalul a dispus prin
ordin, cu dou ă zile mai devreme, înfiin țarea Cabinetului Militar , compus ini țial din dou ă
birouri, care-și începeau imediat activitatea, la sediul Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri,
fiind alc ătuit exclusiv din ofi țeri deta șați de la Ministerul Ap ărării Na ționale sau de la
Marele Stat Major 125 .
Simultan cu ordinul de constituire, Antonescu a sem nat directiva privind
„îns ărcinarea Cabinetului Militar” 126 , chemat „a preg ăti pentru Conduc ătorul Statului
elementele necesare hot ărârilor privitoare la for țele armate” 127 , în care scop prezen ța lui în
proiectatul (pe atunci) Consiliu Superior de Stat e ra numaidecât necesar ă, iar, pân ă atunci,
func ționarea lui devenea posibil ă „pe lângă Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri”, cum a și
rămas, pân ă la sfâr șit, la 23 august 1944 128 . Antonescu a proiectat Cabinetul Militar doar
cu dou ă birouri (unul de studii și un altul de control )129 , de și în final num ărul lor avea s ă se
ridice la șapte. Pentru studiul directivei și redactarea unui regulament al Cabinetului ,
Antonescu l-a desemnat la 14 septembrie 1940 pe col onelul Polihron Dumitrescu 130 .
Chiar în ziua urm ătoare, Cabinetul Militar a emis unul din primele documente difuzate sub
egid ă proprie 131 – o not ă c ătre Marele Stat Major, în știin țat, sub semn ătura primului
123 Începând din mai 2006, Arhivele Na ționale ale României au pus la dispozi ția istoricilor fondul
Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri, Cabinetul Civil M. Antonescu, însumând aproxim ativ
500 dosare, inclusiv inventarul original complet da tând din 1943-1944. Acest fond se adaug ă
aceluia al Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri, aflat în cercetare înc ă de la confluen ța anilor ’50-’60.
De îndat ă, dup ă constituirea lui, prin reunirea documentelor propr ii și a celor returnate de la
Moscova, unde au ajuns dup ă 17 mai 1945, fiind predate ca „trofeu” trupelor so vietice de ocupa ție
în România (cf. Gh. Buzatu, Românii în arhivele Kremlinului, Bucure ști, Editura Univers
Enciclopedic, 1996, p. 178-204).
124 Pentru detalii relativ la fondarea și func ționarea Cabinetului Militar , cf. relat ările unui fost
membru al organismului, maiorul, apoi lt. Colonelul Gh. Magherescu, în postura-i de memorialist
consacrat (apud J. C. Dr ăgan, Mihai Pelin, eds., Antonescu, Mare șalul României și r ăsboaiele de
reîntregire, I, Cannaregio/Vene ția, Editura Nagard, 1986, p. 131 și urm.). Vezi și m ărturiile ce ne-a
încredin țat Gh. Magherescu în ianuarie 1990 (apud „Curierul de Ia și”, ianuarie-februarie 1990).
125 ANIC, fond PCM – CM, dosar 69/1940, vol. I, f. 10.
126 Ibidem , f. 11.
127 Ibidem.
128 Ibidem.
129 Ibidem.
130 Ibidem.
131 Ibidem , f. 27.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
24 director, nimeni altul decât colonelul Polihron Dum itrescu, c ă solicita avizul pentru
deta șarea imediat ă la dispozi ția noului organism a urm ătorilor ofi țeri:
– lt.-colonel D. Ionescu
– maior Eugen Niculescu
– maior C. Mih ăilescu
– maior C. Popescu
– lt.-colonel aviator Borcescu
– maior Gh. Alexiu
– lt.-comandor Gh. Harting
– căpitan Nicolae Anghel
– căpitan Aurel Vi șan
– căpitan Gh. Magherescu
– căpitan Nicolae Ioni ță
– căpitan Gh. Rizeanu
– medic lt.-colonel Vintil ă Foi șoreanu.
Erau nume care, pe atunci, nu spuneau prea multe, d ar dintre care unele aveau
să devin ă consacrate în cadrul și o dat ă cu ascensiunea Cabinetului Militar , iar aceasta
gra ție unei activit ăți exemplare a tuturor p ărților implicate – institu ție și colaboratori.
Odiseea și autorii Jurnalului
Pentru început, responsabilitatea Cabinetului Militar a fost încredin țat ă
colonelului Polihron Dumitrescu, apoi colonelului M ircea Elefterescu, iar din octombrie
1941 colonelului Radu Davidescu 132 , cel care avea s ă se impun ă, pentru tot restul
Războiului din Est, drept șeful de excelen ță al organismului de binemeritat prestigiu și
maxim ă eficien ță , devenit în ansamblu, prin mod de ac țiune, rezultate și reac ție, un
veritabil alter ego al Mare șalului. Într-adev ăr, membrii Cabinetului Militar au fost
selecta ți dintre ofi țerii devota ți trup și suflet Conduc ătorului Statului, precum colonelul
Mircea Elefterescu 133 , maiorii adjutan ți Eugen Niculescu și Alexandru Marin, c ăpitanii
Ioan Georgescu, Gh. Magherescu 134 , N. Anghel 135 și N. Caloenescu, maior dr. Stroescu 136 ,
lt. colonel comandor Popescu-Deveselu ș.a.137 Din rândul acestora s-au recrutat autorii
inspira ți ai unora dintre documentele de rezonan ță ale lui I. Antonescu (Proclama ția și
Ordinul din 22 iunie 1941, mesajele din epoca Stali ngradului ori de Anul Nou etc.), iar,
mai mult decât atât, Jurnalul aflat în aten ția noastr ă și acoperind integral perioada
27 septembrie 1940 – 21 iulie 1944 , deci, în total, 1 394 de zile. În cazul Jurnalului ,
potrivit probelor documentare, autorul/autorii lui au oscilat din start în privin ța denumirii
132 Idem, dosar 556/1941, passim .
133 Cf. relat ările lui Gh. Magherescu, în J. C. Dr ăgan, Mihai Pelin, eds., Antonescu , I, p. 151-152.
„Pentru Mircea Elefterescu – a observat Gh. Maghere scu – generalul Antonescu reprezenta
perfec țiunea încarnat ă și el era menit s ă îndrepte starea de lucruri din Țar ă” ( ibidem, p. 152).
134 Ibidem , p. 163.
135 ANIC, fond PCM – CM, dosar 563/1941, f. 28.
136 Idem, dosar 173/1941, passim .
137 Idem, dosar 202/1944, f. 214.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
25 manuscrisului. Titlul lui s-a impus finalmente 138 , astfel dup ă cum este el imprimat
pe voluminoasele dosare p ăstrate în depozitele Arhivelor Na ționale ale României –
Jurnalul activit ății Domnului Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului . Un fapt surprinz ător,
dar binef ăcător, dac ă avem în vedere c ă asemenea ezit ări și-au avut rostul în 1945, atunci
când oficialit ățile de la Bucure ști au fost somate s ă predea for țelor ocupante sovietice
așa-numitele documente-captur ă pretinse de Kremlin. Numai a șa se explic ă, mai mult
decât sigur, de ce Jurnalul activit ății Domnului Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului a
putut fi salvat, el nefiind transportat la Moscova, iar ulterior restituit Bucure știlor. A fost
motivul pentru care Jurnalul , pur și simplu, nu apare pe lista complet ă a documentelor
provenind din fondul Cabinetului Militar predate în mai 1945 ocupan ților de moment 139 .
Iar absen ța Jurnalului din catalogul documentelor „trofeu” pretinse de Kr emlin
a semnificat salvarea miraculoas ă a acestui document excep țional pentru istoria R ăzboiului
din Est. Fapt curios, nu au lipsit alte documente d e o importan ță istoric ă minor ă, dar care
reflect ă preocup ările conjuncturale ale for țelor de ocupa ție, de vreme ce ele erau interesate de:
– Cinci volume cuprinzând „fi șele legionarilor” (lada M 2/1) 140 ;
– Sinteza Kominternul – metoda de lucru și colaborarea cu Armata Ro șie , redactat ă
în decembrie 1940 (lada M 2/2) 141 ;
– Volumele procesului din 1941 al liderilor legiona ri (lada M 2/5) 142 ;
– Dosarul Abdicarea Regelui Carol II și formarea guvernului Antonescu (în total,
224 file) (lada M 2/7) 143 ;
– Dosarele 25 ( Chestiunea evreiasc ă, 1941, 346 file), 29 ( Mi șcarea comunist ă,
1941, 316 file) și 61 ( Spionaj militar , 1942, 280 file) (lada M 2/8) 144 .
În acest context este firesc s ă ne întreb ăm cine este autorul Jurnalului ? În stadiul
actual al documenta ției, nu se poate avansa un r ăspuns decât cunoscând practica culegerii,
centraliz ării și folosirii informa țiilor la nivelul Cabinetului Militar . Se reduce, în felul
acesta, aria responsabilit ății la membrii organismului și care, cât timp nu și-au semnat
opera, trebuie s ă-i b ănuim. În arhive se p ăstreaz ă probe care ne conduc „pe urmele”
acestora… Astfel, într-un Jurnal zilnic (sic !) al vizitei lui Antonescu în Dobrogea în zi lele
de 31 octombrie – 4 noiembrie 1941 afl ăm lista membrilor Cabinetului Militar care l-au
acompaniat pe Mare șal, și anume: maior adjutant Alexandru Marin, maior N. C aloenescu,
căpitan Ioan Georgescu, locotenent N. Popescu și c ăpitan dr. Gh. Stroescu 145 . Cum
dr. Stroescu nu intr ă în discu ție, r ămân în cercul „vinova ților” ceilal ți trei înso țitori, tr ăda ți
chiar de jurnal, care abund ă în relat ări la persoana I (singular sau plural) de genul
„am ajuns”, „am v ăzut” etc., ceea ce, cât timp nu-l b ănuim ( și, cu certitudine, nu avem
de ce !) pe Mare șal, indic ă pe postul de cronicari numaidecât persoanele din a nturajul
138 Amintim, spre exemplificare, și celelalte propuneri de titlu, notate cu creionul pe coper țile
dosarelor originare, furnizate de Editura Cartea Ro mâneasc ă, și anume: Program zilnic al lui
Antonescu , agenda Mare șalului și chiar… jurnal zilnic (vezi ANIC, fond PCM, dosar 148/1940;
idem, dosar 204/1944).
139 Cf. Gh. Buzatu, Românii în arhivele Kremlinului , p. 178-199.
140 Ibidem , p. 179.
141 Ibidem , p. 186.
142 Ibidem , p. 189.
143 Ibidem , p. 194.
144 Ibidem, p. 198-199.
145 ANIC, fond PCM – CM, dosar 173/1941, f. 38. În alt e ocazii, celor men ționa ți li s-au ad ăugat
coloneii Victor Popescu și Victor Gorescu ( idem , dosar 462/1944, f. 294).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
26 șefului statului. Cu un alt prilej, la 10 februarie 1942, în trenul special ce-l ducea pe
Mare șalul Antonescu la Cartierul General al lui Hitler d e la Rastenburg, îi întâlnim în suit ă
pe maior adjutant Eugen Niculescu, lt.-colonel Ion Gomoescu sau maiorii Alex. Proca și
N. B ălăș escu, c ăpitanii Gh. Stroescu și Ion Georgescu 146 . Dintre ace știa, Eugen Niculescu
s-a aflat între invita ții la dejunul dat de Joachim von Ribbentrop în onoa rea Mare șalului 147 ,
în vreme ce acela și și restul colegilor s ăi au onorat dejunul dat de Alexander Doernberg la
14 februarie 1941 148 . Potrivit tabelului persoanelor îmbarcate în „tren ul Mare șalului”, ele
ocupau locuri precise în dispozitiv, și anume: 10 – colonelul Radu Davidescu, șeful
Cabinetului Militar ; 11 – Eugen Niculescu; 12 – Ion Gomoescu; 13 – Ale x. Proca;
14 – N. B ălăș escu; 15 – Gh. Stroescu; 16 – Ion Georgescu 149 .
Mai apoi, potrivit unui fragment de jurnal referito r la deplasarea șefului statului în
Transnistria, Crimeea, Basarabia și Bucovina (1-12 aprilie 1942) 150 , îi redescoperim în
anturajul Mare șalului pe Al. Marin, N. Caloenescu, I. Georgescu, c a și pe Gh. Magherescu.
De asemenea, la 14 și 23 mai ori la 13 iunie 1941, îl afl ăm, singur, pe Al. Marin al ături de
Mare șal la Predeal 151 . Cum, de data aceasta, cercul b ănui ților s-a redus la extrem, trebuie
să-l indic ăm, f ără nici o re ținere, pe maiorul Al. Marin drept autorul textelor inserate în
jurnal, cel pu țin în zilele de referin ță . Mai mult, alte informa ții r ăzle țe din arhive ne-au
îng ăduit s ă afl ăm numele lui Constantin Bârnescu, cel care s-a preo cupat permanent, din
septembrie 1940 pân ă în iulie 1944, de transcrierea în cele trei dosare ale Jurnalului
a informa țiilor captate la Cabinetul Militar despre faptele Mare șalului demne de a fi fost
consemnate pentru viitorime 152 . Nu putem neglija, în context, și un alt aspect. A șa după
cum am precizat, noi am luat în considera ție pentru editare și comentarii numai textul
definitiv al Jurnalului purtând chiar acest titlu și depozitat actualmente în fondul
Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri – Cabinetul Militar de la Arhivele Na ționale, dosar
148/1940, 462/1942 și 204/1944. Este mai mult decât sigur o șans ă pentru istoric c ă, în
arhive, s-a p ăstrat și varianta preliminar ă, semnalat ă deja 153 , a Jurnalului , un text
amalgamat, cuprinzând, deopotriv ă, însemn ări de mân ă și file dactilografiate, program ări
de audien țe la Conduc ătorul Statului, înso țite de c ărțile de vizit ă ale vizitatorilor. Mai mult
decât sigur, în ansamblu, un text care trebuia – și a fost ! – consultat în prealabil pentru
editarea Jurnalului .
Din considerente ce nu necesit ă motiva ții, am considerat nimerit s ă men ținem titlul
de Jurnal dat de creatori însemn ărilor cuprinse în dosarele nr. 148/1940, 464/1942 și
204/1944 din fondul Cabinetului Militar de la Arhiv ele Na ționale ale României.
Documentul în ansamblu nu este de fel spectaculos, dimpotriv ă, el poate chiar dezam ăgi
într-o privin ță , în m ăsura în care nu ne ofer ă portretele personajelor ce-l populeaz ă și nu
con ține considera ții acidulate pe marginea episoadelor inseriate, aut orul/autorii neîng ăduindu-și
în vreun fel comentarii și aprecieri critice ori de valoare în privin ța faptelor și actorilor,
146 Idem, fond PCM, dosar 1 314/1940, F. 404.
147 Ibidem, f. 406.
148 Ibidem , f. 408.
149 Ibidem , f. 410.
150 Idem, fond PCM – CM, dosar 173/1942, filele 158-19 7.
151 Idem, dosar 148/1940. Alte știri despre Al. Marin, în idem, dosar 101/1941, passim , Mai mult, la
23 mai 1941, constat ăm c ă, de la orele 20,30, Mare șalul a servit cina „împreun ă cu dl. maior Marin
Alexandru” ( ibidem , f. 142).
152 Idem, dosar 462/1942, f. 597.
153 Vezi nota 64.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
27 astfel c ă detaliile picante asupra momentelor petrecute unde va, în „spatele u șilor închise”,
aproape lipsesc cu des ăvâr șire, în beneficiul unor în șiruiri și constat ări „reci” și plate,
aparent plictisitoare și f ără culoare. Prin contrast îns ă Jurnalul – spre deosebire esen țial ă
de sursele din aceast ă categorie – reflect ă cu sobrietate întreg programul zilnic al
activit ăților Mare șalului, ca lider politic și militar, în spa ții precis delimitate, potrivit unui
tipar cel mai ades plictisitor, tern, dar urm ărit cu o rigurizitate disperat ă pentru cititor, din
moment ce se întinde pe toate cele 1 394 zile cupri nse în schem ă, punctele de reper
obligatorii fiind: data, ora și locurile ac țiunilor; participan ții și, foarte sumar sau rareori,
atitudinile lor; organismele implicate și problemele dezb ătute, deciziile adoptate,
manifest ările extra-program ale eroului (toaleta de diminea ță , micul dejun, clipele de
răgaz, plimb ările, orele de munc ă și audien țele acordate (cui, când și pentru care rosturi ?),
ceasurile de lectur ă sau, mai cu seam ă, rezolvarea coresponden ței, consulta țiile medicale
etc. Rezult ă, în consecin ță , mai degrab ă decât un jurnal plin de comentarii și considera ții
personale, deci subiective, o cronologie sumar ă dar precis ă a perioadei 1940-1944, un
registru de fapte și probleme de care aveam mai mult nevoie, f ără exager ări și distribuiri
de situa ții și clasamente, o radiografie sobr ă a unei activit ăți exemplare. Cel mai adesea,
în zeci de ocazii, Jurnalul face vorbire despre ședin țele Consiliului de Mini ștri sau ale
diverselor Cabinete 154 , descrise sumar, astfel c ă, pentru detalii, am indicat cititorului
stenogramele complete, fie publicate, fie r ămase inedite, aflate în p ăstrare la Arhivele
Na ționale ale României.
Excep ție f ăcând fragmentele deja valorificate de noi în ultimu l timp 155 , Jurnalul
activit ății Domnului Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului , un document r ămas în
ansamblu inedit, beneficiaz ă în sfâr șit de o edi ție critic ă integral ă, e șalonat ă pe mai multe
volume, dup ă cum urmeaz ă:
– vol. I (27 septembrie 1940 – 31 decembrie 1941): Preludii. Explozia. Revan șa156 ;
– vol. II (1 ianuarie 1942 – 30 iunie 1943): Succese și e șecuri 157 ;
– vol. III (1 iulie 1943 – 21 iulie 1944): Pr ăbu șirea 158 .
De ce Jurnalul?
Înainte înc ă de-a fi implicat țara în conflagra ția mondial ă din 1939-1945,
Ion Antonescu n-a manifestat vreun dubiu, dup ă ce legase România de Pactul Tripartit 159 , cum
că r ăzboiul în perspectiv ă ar fi lipsit de șanse. Dimpotriv ă. Iat ă-l, a șadar, pe proasp ătul
premier și Conduc ător al Statului român revenind la Bucure ști dup ă prima vizit ă ce i-a
făcut lui Adolf Hitler la Berlin, unde parafase adera rea României la Axa Berlin-Roma-
Tokyo, și declarând la 25 noiembrie 1940 pe peronul G ării de Nord: „ România va merge la
154 Fiind luate în seam ă numai cele prezidate de I. Antonescu, singurul personaj aflat evident în
obiectiv.
155 Vezi Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, Ploie ști, Mileniul III, 2005; idem , România în zodia
haosului planetar, Bucure ști, Editura RAO, 2007 (sub tipar); Gh. Buzatu, Corn eliu Bichine ț, eds.,
Arhive secrete, secretele arhivelor, I, Bucure ști, Editura Mica Valahie, 2005; Gh. Buzatu, ed.,
Trecutul la judecata prezentului , ed. citat ă; Gh. Buzatu, George Rotaru, Stalin, Hitler, Antonescu,
ed. citat ă.
156 Editori: Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea .
157 Editori: Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Corneli u Mihail Lungu .
158 Editori: Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea .
159 Vezi Gh. Buzatu, România și Marile Puteri , p. 183; idem, Hitler, Stalin, Antonescu , p. 77 și urm.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
28 biruin ță . România va avea drepturile ei (subl. ns.)” 160 . Dup ă declan șarea R ăzboiului Sfânt
la 22 iunie 1941, în tab ăra Germaniei 161 , și în urma succeselor înregistrate mai ales în
primul an al ostilit ăților pe Frontul de Est, credin ța lui Antonescu în victorie a sporit, chiar
s-a transformat în convingere. Este adev ărat c ă evolu ția în continuare a evenimentelor, cu
reversul lor dup ă 19-20 noiembrie 1942 la Stalingrad, avea s ă-l determine pe Mare șal,
uneori, s ă fac ă considera ții ambigui în privin ța șanselor. Dar, ca element determinant,
optimismul nu l-a p ărăsit nici un moment. Poate c ă de aici a rezultat și decizia lui de-a
rămâne aliat al lui Hitler pân ă la sfâr șit. Chiar în seara de 22 august 1944, primindu-l pe
liderul na țional-ță rănist Ion Mihalache, Mare șalul a admis c ă nu mai credea „de mult” în
victoria Germaniei 162 , dar, pentru a înf ăptui volte-face -ul, considera ca fiind absolut
necesare din partea anglo-americanilor „garan ții” pentru viitorul României 163 . Nefiind
cazul, a șa se explic ă de ce, în ceasurile imediat urm ătoare, Antonescu n-a acceptat vreo
„mi șcare în front”, lucru pe care i l-a comunicat Regel ui Mihai I în cursul ultimei
întrevederi, decisive, din dup ă-amiaza de 23 august 1944. În context, cum se știe, îns ă a șa
cum avertizase Antonescu, cotitura Bucure știlor n-a salvat România. Din contra, cu și, mai
ales, f ără Mare șal, catastrofa României s-a precipitat chiar atunci, pr in lovitura de
stat , care s-a limitat în esen ță la demiterea și încarcerarea principalilor reprezentan ți ai
regimului antonescian. Pentru România, îns ă, n-a rezultat vreun avantaj, în afar ă de
ocupa ție, r ăș luiri teritoriale, imense datorii de r ăzboi, teroare și, mai cu seam ă, comunismul
asiatic de import sub șenilele tancurilor ro șii.
Pân ă atunci, Antonescu, încrez ător în victorie, nu s-a dovedit nicicum un idealist ,
fiind mai degrab ă un lider realist , chiar oportunist. Un document recent descoperit a test ă o
perspectiv ă extraordinar ă și categoric ă pentru a-i deslu și pozi ția. Ne referim la scrisoarea
inedit ă adresat ă de I. Antonescu ata șatului militar german la Bucure ști, Alfred Gerstenberg,
la 26 noiembrie 1942. În documentul respectiv, dup ă ce, printr-o interven ție personal ă de
excep ție pe textul dactilografiat, Mare șalul a fixat în chip esen țial rolul și locul ță rii în
războiul statelor Axei 164 – considerând România „CEL MAI MARE DIN CEI MICI DIN
AX Ă” – sublinia: „… Cred c ă nu m ă în șel în credin ța ce am că vom smulge, dup ă lupte
grele, victoria (subl. ns.) , oricare ar fi greut ățile prin care trecem împreun ă cu cei mari
din Ax ă, cu care avem acelea și idealuri și riscuri” 165 . A fost remarcabil îns ă c ă, totodat ă,
Mare șalul Antonescu n-a ezitat s ă-i comunice ata șatului Reichului la Bucure ști și rezervele
sale, sub aceast ă form ă: „Sunt îns ă convins c ă, dac ă sondele și rafin ăriile române ști ar fi
distruse chiar par țial, vom pierde r ăzboiul 166 oricât de genial ă este conducerea german ă
și oricât de mare este [sunt] bravura, tenacitatea, preg ătirea, organizarea, energia și puterea
poporului și armatei germane, în fa ța c ărora și eu, ca și to ți, m ă înclin cu admira ție” 167 .
160 ANIC, fond PCM – CM, dosar 251/1940, f. 169.
161 Vezi situa țiile nuan țate supuse discu țiilor de c ătre reputatul istoric german Andreas Hillgruber
înc ă în urm ă cu peste o jum ătate de veac ( Hitler, Regele Carol și Mare șalul Antonescu, p. 273-277).
162 Cf. Gh. Buzatu, ed., Trecutul la judecata istoriei, p. 370.
163 Ibidem .
164 Arhivele Militare Române, Pite ști, fond 951, dosar 12, f. 116 (document înregistra t la Cabinetul
Militar al Conduc ătorului Statului sub nr. 243/S).
165 Ibidem.
166 Subliniat de Antonescu în textul original ( ibidem, f. 111).
167 Ibidem , f. 116.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
29 Dup ă cum s-a stabilit 168 , nemaifiind necesar s ă revenim, petrolul nu a putut fi ap ărat, soarta
României și a alia ților ei fiind, deci, periclitat ă, iar, ca atare, catastrofa Axei , inevitabil ă în
viziunea lui Antonescu, nici nu a mai întârziat mul t timp !
Dependent, a șadar, de victoria Axei în r ăzboi, Mare șalul Antonescu nu a reu șit
să-și domine cunoscutele-i patimi și orgoliul adesea nem ăsurat și necontrolat. Din postura
sa de lider militar și politic, el ajunse s ă nu-i mai fie, pur și simplu, indiferent modul în
care avea s ă fie prezentat posterit ății. De altfel, Antonescu avea la îndemân ă propria-i
experien ță . Și anume c ă, în cursul anilor 1916-1919, ca șef al Biroului Opera ții al Marelui
Cartier General Român, el avusese un rol adeseori d eterminant în proiectarea și executarea
ac țiunilor, dar, atunci și îndeosebi dup ă r ăzboi, gloria a revenit (dac ă nu cumva și-au
asumat-o !) șefilor s ăi: Constantin Prezan, Al. Averescu ș.a. În acest context, trebuie avut
în vedere c ă în 1941-1942 colec ția oficial ă a Istoricului campaniei din 1916-1919
demarase (fiind deja editate primele trei volume), iar, în paginile masivei lucr ări, rosturile
ofi țerului de odinioar ă nu au fost puse în eviden ță dincolo de zona penumbrelor. Or, de
aceast ă dat ă, în cazul R ăzboiului din R ăsărit, în care evident Antonescu avusese rolul
hot ărâtor în toate privin țele (planificare, declan șare și execu ție), lucrurile nu aveau cum, și
nu trebuiau, s ă se mai repete. În fond, de la un cap ăt la altul, noul r ăzboi pentru România
Mare, purtat – este adev ărat, precum și la 1916-1918 – de o Românie Mic ă, era într-o
măsur ă și al s ău … Se în țelege ce propor ții c ăpăta acest aspect în imagina ția și în
comportamentul Mare șalului, pentru el, care – oricând și oriunde – obi șnuia s ă vorbeasc ă
despre sine exclusiv la persoana a III-a !
Am socotit necesare aceste considera ții, cel pu țin pentru a afla sensul deciziei
Mare șalului Antonescu de-a se trece, dup ă modelul existent pentru primul r ăzboi mondial,
la elaborarea unui istoric al campaniei declan șate la 22 iunie 1941. Sub acest aspect,
preparativele s-au desf ăș urat rapid și, într-o privin ță , eficient. Avem în vedere faptul c ă,
deja în luna octombrie 1942, la solicitarea expres ă a Mare șalului, s-a trecut la întocmirea
Istoricului campaniei din Est 169 . S-a prev ăzut ca „prima redactare” s ă se termine la
31 decembrie acela și an, urmând ca textul definitiv s ă fie predat în ianuarie 1943 170 .
Dup ă numai un an de zile, în ianuarie 1944, s-a raporta t c ă „redactarea definitiv ă”
se încheiase , rezultând volumul România și expansiunea ruseasc ă. Armata Român ă în
războiul contra bol șevismului 171 . În raport cu obiectivele istoriografice asumate,
colaboratorii Cabinetului Militar și ai Serviciului Istoric al MStM-ului au organizat,
bineîn țeles, materialul arhivistic disponibil și, concomitent, au preg ătit conferin țe și diverse
bro șuri, premerg ătoare unei valorific ări … anticipate a operei programate 172 .
Dar, mai mult decât atât, întreg materialul arhivis tic adunat la nivelul Pre ședin ției
Consiliului de Mini ștri (Cabinetele Civil și Militar) a fost excelent sistematizat – fonduri,
168 Cf. Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu , p. 263 și urm. (cap. VII – Alia ți ca alia ți, dar petrolul e
pe bani !… ); idem, A History of Romanian Oil , II, Bucure ști, Mica Valahie Publishing House, 2006,
p. 117 și urm.
169 Vezi Gh. Buzatu, Horia Dumitrescu, N. Iorga și I. Antonescu: Istoria r ăzboaielor României din
1914-1918 și 1941-1945 , în N. Iorga. 1871-1940. Studii și documente, III, coordonatori C. Bu șe și
C. G ăucan, Bucure ști, Editura Universit ății, 2007, p. 73 și urm.; Alexandru O șca, Florin Șperlea,
coordonatori, În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului Istor ic al Marelui Stat Major. 1920-1945 ,
Bucure ști, Editura CTEA, 2006, p. 331 (Dare de seam ă a Serviciului Istoric, ianuarie 1943).
170 Ibidem .
171 Ibidem , p. 128 (Dare de seam ă a Serviciului Istoric, ianuarie 1944).
172 Ibidem, passim .
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
30 dosare tematice, indexuri, fiecare dosar dispunând de opisuri complete. Au r ămas în
acest sens, ca probe relevante, inventarele Cabinet ului Civil M. Antonescu 173 și ale
Cabinetului Militar 174 . Organizarea adecvat ă a materialelor și-a eviden țiat roadele chiar și
în mai 1945 la sechestrarea lor de c ătre ocupantul sovietic, într-o ordine des ăvâr șit ă,
a celor opt l ăzi de documente extrase din arhiva Cabinetului Mili tar, dintre care unele
aveau s ă revin ă la Bucure ști dup ă aproximativ 15 ani, restul fiind re ținut pe termen
nedefinit, context în care am avut șansa de-a le cerceta prin 1992-1994 în arhivele din
Moscova ale fostului KGB 175 . De altfel, la 17 mai 1945, prin ordinul nr. 20 251 , generalul
C. Vasiliu-Răș canu, titularul în func ție al Ap ărării Na ționale, sub presiunea unei note
ultimative sovietic din 5 mai 1945 de predare neînt ârziat ă a documentelor istorice,
a stabilit ca dosarele Cabinetului Militar s ă fie transmise, în starea în care fuseser ă
preg ătite de creatorii fondului, „opisate, numerotate și sigilate” 176 ; ordinul ministrului avea
în vedere și predarea, din fondul Serviciului Istoric al Marel ui Stat Major, a jurnalelor de
opera ții ale marilor unit ăți române combatante pe Frontul de Est în perioada 2 2 iunie
1941-23 august 1944 177 .
De re ținut, în context, c ă în temeiul experien ței primului r ăzboi mondial Mare șalul
Antonescu, cu gândul la Istoria proiectat ă a Campaniei din Est în plin ă desf ăș urare, în
rezolu țiile scrise a stabilit, de multe ori, ca documentel e fundamentale de referin ță s ă fie
direc ționate fie c ătre „arhiva istoric ă” a Statului, fie c ătre „arhiva personal ă”178 . În consecin ță ,
colaboratorii de la Cabinetul Militar au depozitat în arhiva privat ă a Mare șalului acte de
diverse categorii, pe care ei în șiși le-au delimitat cu precizie: I – documente trimis e la
vil ă179 ; II – documente aflate în casa de fier a Cabinetul ui Militar (originale din Evul
Mediu, de la Mihai Viteazul sau Constantin Duca); I II – documente obi șnuite p ăstrate de
secretarul particular, c ăpitanul N. Anghel 180 .
Luminile și umbrele Jurnalului
Un lucru este cât se poate de clar, ceea ce denot ă avantajele indiscutabile ale
Jurnalului . Documentul surprinde situa ții și personaje aflate în epicentrul evenimentelor
din 1940-1944 , ceea ce – trebuie s ă recunoa ștem – constituie, deopotriv ă pentru istoric sau
pentru cititor, o șans ă, iar aceasta din multiple puncte de vedere. Consta tând deja c ă
Jurnalul , eliminând spectaculosul, nu surprinde caractere și atmosfera confrunt ărilor
„la vârf” relatate, nu rivalizeaz ă de fel cu reconstituirile pline de culoare și încordare
specifice paginilor care ne-au introdus, s ă zicem, în anturajul lui Adolf Hitler 181 sau al lui
173 ANIC, fond PCM – Cabinetul Civil M. Antonescu, dos arele 362, 499-502.
174 Idem, fond PCM – CM, dosarele 45/FD-49/FD.
175 Cf. Gh. Buzatu, Românii în arhivele Kremlinului , p. 178-179.
176 Ibidem , p. 174.
177 Ibidem.
178 Vezi inventarul arhivei personale a lui I. Antones cu (ANIC, fond PCM – CM, dosar 238/1944,
34 file).
179 Între acestea, I. Antonescu și-a rezervat mesajele personale primite de la Adolf Hitler, Hermann
Goering, Papa Pius XII sau Regele Victor Emanuel II I (cf. ANIC, fond PCM – CM, dosar 63/1940).
180 Arhivele Militare Române, Pite ști, fond DCI/1974, f. 119 (în continuare, se va cit a: AMR).
181 Vezi, în acest sens, dr. Henry Picker, Hrsg., Hitlers Tischgespräche im Führerhauptquartier,
1941/1944, Bonn, Athenäum Verlag, 1951; Helmut Heiber, Hrsg., Hitlers Legebesprechnungen. Die
Protokollfragment seiner militärischen Konferenzen. 1942-1945 , I-II, Stuttgart, DVA, 1962; Adolf
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
31 I. V. Stalin 182 . Ceea ce, admitem, nu prejudiciaz ă, câtu și de pu țin, probitatea și valoarea
documentului. Mai ales c ă tocmai acestea reprezint ă criteriile fundamentale pentru
evaluarea știin țific ă a Jurnalului . Iat ă de ce, credem, se impune s ă preciz ăm c ă, prin
excelen ță , Jurnalul g ăzduie ște relat ări sobre și obiective, demne de tot interesul, fie numai
dac ă avem în vedere calitatea de unicat a „sursei”. S ă re ținem îns ă și unele expuneri ample,
multe pline de „culoare”, datorate autorului/autori lor (?), necunoscu ți, al/ai Jurnalului .
În acest sens, trimitem pe cititor la faptele surpr inse, de exemplu, pentru zilele de
12 noiembrie 1940 (plecarea generalului Antonescu spre Roma); 23 decembrie 1940
(seara Pomului de Cr ăciun la Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri); 6 și 8 septembrie 1941
sau 12 noiembrie 1941 (dezbateri în Consiliile de Mini ștri); 8 noiembrie 1941 (parada
militar ă de la Bucure ști în cinstea c ăderii Odessei, cu participarea Regelui Mihai I și a
feldmare șalului Wilhelm Keitel, șeful Înaltului Comandament al OKW -ului; 1-3 noiembrie
1941 (inspec țiile Mare șalului în Dobrogea) și 13 noiembrie 1941 (întâlnirea Mare șalului cu
guvernatorii Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei); 16 martie 1942 (vizitele „inopinate”
prin c ăminele de copii din Bucure ști) etc. De asemenea, pentru zilele de 23-24 august
1941 , afl ăm detalii referitoare la vizitele Regelui Mihai I și Mare șalului Antonescu la
Tighina – Tiraspol – Chi șin ău sau pe front 183 . În aceea și m ăsur ă, despre ședin ța Consiliului de
Mini ștri din 9 septembrie 1941 , desf ăș urat ă cu participarea tuturor membrilor Cabinetului
și în prezen ța guvernatorilor provinciilor istorice, generalii C . Voiculescu și Cornel Calotescu,
afl ăm am ănunte privind con ținutul discu țiilor și natura deciziilor, mai precis:
„[…] Consiliu de Mini ștri 184 . Au luat parte Domnii membri ai Guvernului, precum
și Dl. General Constantin Voiculescu, Guvernatorul B asarabiei, și Dl. General Corneliu
Calotescu, Guvernatorul Bucovinei.
S-a discutat:
– Punerea în func țiune a întreprinderilor industriale și a magazinelor
din Basarabia și Bucovina.
– Problema industriei metalurgice (comenzi, livr ări, românizarea personalului de
conducere, a speciali știlor și a lucr ătorilor).
– Problema aprovizion ărilor (valorificarea laptelui și derivatelor lui, conservelor,
fructelor, pe ștelui și c ărnii).
– Situa ția financiar ă a ță rii (încas ări, cheltuieli, subscrieri la împrumut).
– Simplificarea și unificarea legisla ției […]” 185 .
În mod obi șnuit, autorul/autorii Jurnalului recurg la formule impersonale, fiind
nenum ărate asemenea formul ări: „sosirea la Predeal” ( 7 octombrie 1940 ); „plecarea la
Biserica Sf. Ilie Gorgani” ( 30 noiembrie 1940 ); „sosirea la Butimanu” ( 10 octombrie 1941 );
Hitler, Libres propos sur la guerre et sur la paix, recuell is sur l´ordre de Martin Bormann , I-II,
Paris, Flammarion, 1952-1954; H. R. Trevor Roper, e d., Hitler´s Table Talk 1941-1944. His Private
Conversations , New York City, Enigma Book, 2000 (edi ția original ă – 1953). A. Hitler spre
exemplu l-a prevestit pe liderul sovietic N. S. Hru șciov, de vreme ce, la 17 octombrie 1941, a
propus situarea României în rândul statelor… „axa te” pe agricultur ă dup ă terminarea r ăzboiului
mondial (cf. Libres propos… , I, p. 67).
182 Vezi Felix Ciuev, Sto sorok besed s Molotovîm, Moskva, Terra, 1991, passim .
183 Apud Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu , p. 197-199.
184 A se compara cu Stenogramele… , II, Bucure ști, 1998, p. 639-666; ANIC, fond PCM – CM, dosar
273/1944, f. 4-5.
185 Vezi infra , în acest volum.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
32 „sosirea la Cartierul General al Führerului” ( 11 februarie 1942 ); „sosirea la Pre ședin ție”
(13 mai 1942 ). Alteori, mai cu seam ă în cazul vizitelor pe front ale lui Antonescu,
autorul/autorii Jurnalului se implic ă, particip ă de regul ă la evenimente, c ăci altfel cum s-ar
putea interpreta formul ări ca acestea: „la ora 8,40 [în 15 ianuarie 1941 ] ajungem la
Viena”; „ suntem la Tighina” ( 17 august 1941 ), pentru ca, la 6-9 august 1941 , asemenea
formule s ă intoxice textul pur și simplu: „ plec ăm la aerodrom”; „ sosim pe aerodromul din
Ia și”; „ plec ăm cu trenul la Chi șin ău”; „ ne g ăsim în Chi șin ău”; „ petrecem noaptea în
vagon”; „peste noapte rămânem în Chi șin ău”; „ plec ăm spre Divizia a 7-a”; „ trecem
Nistrul pe la Tighina”; la 28 noiembrie 1941 – „în automobile, ne-am transportat [de la
Școala Superioar ă de R ăzboi] la cazinoul ofi țerilor germani unde s-a servit o gustare”; la
23 martie 1944 – „17,40 – Sosire la Aeroportul din München, unde suntem întâmpina ți
de Dl. von Doernberg, Ministru Protocolului German” ș.a.m.d. Nu o singur ă dat ă,
autorul/autorii Jurnalului probeaz ă c ă, f ăcând parte din anturajul lui Antonescu, sunt
prezen ți – cel pu țin afectiv, evident – la faptele relatate, a șa precum la întrevederea Hitler –
Antonescu din 27 februarie 1944 de la Castelul Klessheim (Salzburg, Austria):
„[…] 9,00 – Dl. Mare șal s-a sculat și a r ămas în apartamentul D-sale pân ă la ora
11,30. Între timp a primit pe Dl. General Șteflea și Dl. Colonel Davidescu.
11,30 – Dl. Mare șal se plimb ă prin salonul de onoare și pe terasa Castelului.
12,00 – Sose ște Führerul la Castel. Imediat intr ă în conferin ță cu sfetnicii s ăi.
12,30 – Sose ște la Castel Dl. Ministru von Ribbentrop.
Imediat Führerul înso țit de Dl. Ministru von Ribbentrop și Dl. Ministru Schmidt și
urmat de suit ă, urc ă la Dl. Mare șal, care îl a șteapt ă în sala de onoare. Urmeaz ă
conversa țiile în salonul de lucru al D-lui Mare șal, fiind de fa ță și Führerul, Dl. Ministru
von Ribbentrop și Dl. Ministru Schmidt.
14,05 – Führerul cu Statul s ău Major se retrage pentru preg ătirea și prezentarea
situa ției operative. Dl. Mare șal cu Dl. Ministru von Ribbentrop au r ămas singuri și
au discutat pân ă aproape de ora 15.
15,00 – Dl. Mare șal cu Führerul și parte din suita fiec ăruia trec la mas ă în sala de
recep ție.
16,10 – Se termin ă masa și se fac preg ătiri pentru trecerea în Lagezimmer.
16,15 – Statul Major al Führerului, Dl. Ministru vo n Ribbentrop, Dl. General
Gheorghe Ion, Dl. General Șteflea și to ți ofi țerii din suita D-lui Mare șal sunt în Lagezimmer.
Imediat intr ă Dl. Mare șal condus de Führer. Urmeaz ă expunerea situa ției fronturilor.
Primul vorbe ște Generalul de Armat ă Zeitzler, ar ătând situa ția Frontului de Est.
Urmeaz ă expunerea f ăcut ă de Führer tot pentru Frontul de Est.
Generalul de Armat ă Jodl prezint ă situa ția Frontului Mediteranian, Frontului din
Atlantic și Frontului din Canalul Mânecii și Marea Nordului.
Führerul completeaz ă expunerea, Dl. Mare șal intervine în unele privin țe.
Amiralul Dönitz face o expunere asupra dispozitivul ui naval de pe Frontul
Atlanticului și M ării Nordului.
17,30 – Se termin ă expunerea situa ției operative.
17,35 – Începe conferin ța Mare șal Keitel – General Șteflea.
17,40 – Dl. Mare șal în conferin ță cu Führerul, Dl. Ministru von Ribbentrop și
Dl. Ministru Schmidt. Pentru câteva clipe cei doi C onduc ători au fost singuri.
18,30 – Führerul pleac ă de la Castelul Klessheim. Toate întrevederile dint re
Dl. Mare șal și Führer iau astfel sfâr șit la aceast ă or ă.
19,00 – Dl. Mare șal intr ă în conferin ță cu: Dl. Mare șal Keitel, Dl. General Șteflea,
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
33 Dl. Colonel Davidescu și Dl. Lt. Col. Crenato. Conferin ța a ținut pân ă la ora 20,20.
20,30 – Dl. Mare șal în conferin ță cu Dl. Ministru von Ribbentrop. Întrevederea a
durat pân ă la mas ă.
21-23,30 – Dl. Mare șal și Dl. Ministru von Ribbentrop trec la mas ă în sala de
recep ție a Castelului. La aceast ă mas ă sunt to ți membrii din suita D-lui Mare șal și
întreaga suit ă a Führerului cu Dl. Mare șal Keitel.
23,30 – Dl. Mare șal se retrage în apartamentul D-sale, dup ă ce î și ia r ămas bun
de la to ți comesenii. Este condus pân ă la u șă de Dl. Ministru von Ribbentrop […]” 186 .
Dup ă cum am precizat, îns ă, predomin ă stilul sobru, lipsind cu des ăvâr șire
observa țiile critice ori aprecierile entuziaste. Autorul/au torii Jurnalului , cunoscând, de
regul ă chiar anticipat, programul activit ăților Mare șalului, consemneaz ă în termeni simpli
faptele cotidiene: „16,00 – M. M. L. L. Regele și Regina aduc un cadou D-lui Mare șal”
(8 ianuarie 1942 ); „în cursul dimine ții D-l Mare șal r ămâne la vil ă” ( 13 mai 1942 ); „în tot
cursul zilei, D-l Mare șal lucreaz ă singur în birou” ( 16 decembrie 1942 ) sau „D-l Mare șal
lucreaz ă singur în birou și nu prime ște pe nimeni” ( 28 decembrie 1942 ; 2 ianuarie 1943 );
„cina cu D-na Mare șal și D-na Goga” ( 18 aprilie 1943 ); „în cursul dimine ții, D-l și
D-na Mare șal pleac ă la ski” ( 5 ianuarie 1944 ); „ 24 martie 1944, ora 7,30 : De șteptarea
D-lui Mare șal”. O serie de preciz ări ne apar de-a dreptul banale scoase din context o ri dac ă
le raport ăm la problema fundamental ă a r ăzboiului aflat ă în orice clip ă pe agenda zilei; în
context, afl ăm, a șadar, poate contraria ți, c ă: „10,00 – Dl. Mare șal Antonescu iese în gr ădin ă
unde r ămâne ½ or ă” ( 5 septembrie 1941 ); „23,30 – Dl. Mare șal se retrage în dormitor”
(8 septembrie 1941 ); „D-l Mare șal iese pu țin în gr ădin ă” ( 11 octombrie 1941 ); „în cursul
dimine ții, D-l Mare șal Antonescu nu p ărăse ște casa, fiind ninsoare abundent ă”
(13 octombrie 1941 ); „16-17 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. Ministru Mihai Antonescu
fac o plimbare prin Ci șmigiu” ( 16 octombrie 1941 ); „7,00 – Dl. Mare șal iese pu țin pe
teras ă […] 17,00 – Dl. Mare șal iese pe teras ă unde r ămâne ½ or ă” ( 18 octombrie 1941 );
„18,00 – Dl. Mare șal se duce singur la dentistul Fessler. 21,00 – Mas a” ( 3 ianuarie 1942 );
„9,20 – Dl. Mare șal iese în gr ădin ă unde r ămâne pân ă la ora 11,50” ( 20 aprilie 1942 );
„9-10,30 – Dl. Mare șal se plimb ă prin parc” ( 26 aprilie 1942 ); „10,00 – Dl. Mare șal iese în
gr ădin ă și viziteaz ă sera, curtea p ăsărilor” ( 15 mai 1942 ); „D-l Mare șal bea ap ă
[la Ol ăne ști] din izvorul nr. 5” ( 11 august 1943 ); „inhala ții cu ap ă de la izvorul nr. 5” (idem);
„vizit ă la dr. dentist Ghi țescu, pentru o plomb ă” ( 15 august 1943 ); „dup ă-amiaz ă, D-l
Mare șal lucreaz ă în gr ădin ă” ( 19 august 1943 ); „baie de sulf la b ăile Statului” ( 24 august
1943 ); „în cursul dimine ții D-l Mare șal se plimb ă prin gr ădina vilei” ( 2 iulie 1944 ). Iat ă-l
îns ă pe Ion Antonescu, în cele mai numeroase împrejur ări surprinse, primind în audien ță
cunoscute personalit ăți ale timpului: „D-l Prof. Manoilescu, fost ministr u de Externe:
informa țiuni în leg ătur ă cu interesul ță rii” ( 1 octombrie 1940 ); „Dl. Iuliu Maniu –
chestiuni generale” ( 9 octombrie 1940 ); „D-l Ministru Pella – chestiunea Gurilor Dun ării”
(28 noiembrie 1940 ); „D-l Stelian Popescu – chestiuni personale” (ide m); „D-l George
Br ătianu – aduce la cuno știn ța D-lui General amenin ță rile ce le prime ște persoana D-sale
din partea membrilor legionari și cere m ăsuri de siguran ță contra acestor amenin ță ri”
(idem); „Dl. Dinu Br ătianu” ( 20 decembrie 1940 ); „19,15-20,30 – Dl. Iuliu Maniu”
(4 noiembrie 1941 ); „IPS Mitropolitul B ălan: Expune situa ția școlilor din Ardeal”
(7 noiembrie 1941 ); „15-18 – Domnul Mare șal pozeaz ă pictorului Isachi Mirea”
186 Apud Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu , p. 220.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
34 (23 noiembrie 1941 ); „D-na Eliza Zelea Codreanu: Chestiuni personale” ( 17 februarie
1942 ); „audien ță : Dl. Petre Groza” ( 21 mai 1942 ); „D-l Ministru Clodius: chestiuni
economice” ( 30 mai 1942 ); „12,00 – Dl. Arhitect Duiliu Marcu: în leg ătur ă cu construc ția
Palatului Pre ședin ției” ( 16 octombrie 1942 ); „18-19,35 – Dl. Prof. M. Antonescu –
Dl. Gheorghe Br ătianu” ( 9 decembrie 1942 ); „D-l Ministru Petrovici: Chestiuni de
serviciu” ( 22 decembrie 1942 ); „D-l Mihalache: Chestiuni politice” ( 19 ianuarie 1944 );
„D-l Eugen Cristescu: Chestiuni de serviciu” ( 25 februarie 1944 )187 .
Vizitatorii lui Antonescu:
Prietenul la putere se cunoa ște, iar adversarul dup ă …
Am apreciat, și revenim asupra acestui aspect, ca fiind de-a drep tul miraculoas ă
salvarea Jurnalului în 1945, mai precis radierea lui de pe lista docum entelor-trofeu predate
atunci Moscovei. Este net ăgăduit c ă, dispunând de Jurnal , Kremlinul ar fi p ătruns rapid o
sum ă de secrete ce-l interesau cu str ăș nicie, dup ă cum, pe de alt ă parte, ar fi beneficiat de
lista complet ă a persoanelor/personalit ăților care s-au perindat în anii 1940-1944 prin
cabinetul Mare șalului. Iar, în acest fel, vân ătoarea declan șat ă prin 1945-1948 de NKVD
sau de autorit ățile comuniste de la Bucure ști pentru depistarea și dezv ăluirea cu tam-tam a
fo știlor „colabora ționi ști” ai regimului „criminal militaro-fascist” ar fi avut un suport
consistent, un argument imediat și de prima ordine. Mai ales c ă atacurile în presa
comunizant ă și înscen ările judiciare erau la ordinea zilei… Iat ă un motiv pentru ca,
în temeiul Jurnalului , s ă re ținem numele unora dintre personalit ățile epocii care, f ără
a se fi confundat nicicum cu colabora ționi știi fasciști, titlu ce se împ ărțea cu d ărnicie prin
1944-1948, au beneficiat cel pu țin de statutul de invita ți (o dat ă sau în mai mult rânduri) ai
Conduc ătorului Statului. Men țion ăm c ă, din motive explicabile, în unele cazuri, vom re ține
zilele întrevederilor, desprinse din Jurnal :
– Patriarhul Nicodim (6.9.1940) 188
– Dr. C. Angelescu (9.9.1940)
– C. Argetoianu (10.9.1940)
– A. C. Cuza (11.9 și 26.9.1940)
– Constantin (Dinu) I. C. Br ătianu (11.9.1940)
– Al. Vaida-Voievod (13.9.1940)
– I. Lupa ș (17.9.1940)
– I. Incule ț (20.9.1940)
– Ștefan Ciobanu (20.9.1940)
– Pamfil Șeicaru (20.9.1940)
– Sextil Pu șcariu (25.9.1940)
– I. G. Vântu (20.9.1940)
– Octav Onicescu (17.9.1940) 189
– A. C. Cuza (27.9.1940)
– N. Mare ș
– Iuliu Maniu (9.10.1940) 190
187 Asemenea formule despre întrevederile Ion Antonesc u – Eugen Cristescu sunt cele mai
numeroase în Jurnal , pentru întreaga perioad ă noiembrie 1940 – august 1944.
188 Vezi Anexa I ( Cronologie , 4-26 septembrie 1940).
189 Ibidem.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
35 – Gh. Cuza
– M. Manoilescu
– Gh. Br ătianu (10.10.1940) 191
– I. Gigurtu
– Ion Mihalache (16.10.1940) 192
– W. Filderman (10.10.1940) 193
– Istrate Micescu
– C. Argetoianu
– Victor Sl ăvescu
– Dr. C. Angelescu
– Sextil Pu șcariu
– C. R ădulescu-Motru
– Grigore Antipa
– Gh. Br ătianu (30.10.1940) 194
– I. Zelea Codreanu
– C. R ădulescu-Motru, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gh. Br ătianu (28.11.1940)195
– Stelian Popescu
– Valer Pop
– P. P. Panaitescu
– George Enescu (29.11.1940) 196
– Horia Hulubei
– N. Miclescu
– N. Batzaria
– George Murnu
– Al. Vaida-Voievod (18.12.1940) 197
– Sabin Manuil ă
– Constantin (Dinu) I. C. Br ătianu (20.12.1940) 198
– I. Lupa ș
– Gh. Br ătianu (21.12.1940) 199
– Veturia Goga (19.1.1941) 200
– Al. Rosetti
– Mircea Vulc ănescu
– D. Caracostea
– Eliza Codreanu
– Gh. Cuza
– Nichifor Crainic (26.2.1941)
190 ANIC, fond PCM – CM, dosar 148/1940, f. 9.
191 Ibidem , f. 10.
192 Ibidem, f. 13.
193 Ibidem, f. 14.
194 Ibidem , f. 125.
195 Ibidem, f. 38.
196 Ibidem.
197 Ibidem , f. 53.
198 Ibidem , f. 54.
199 Ibidem , f. 55.
200 Ibidem, f. 71.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
36 – Al. Vaida-Voievod, Ion Mihalache (27.2.1941) 201
– Victor Sl ăvescu
– General Radu Rosetti
– Dr. N. Lupu
– A. C. Cuza
– Constantin T ănase (12.3.1941)
– Ion Mihalache (23.3.1941) 202
– Ilie R ădulescu
– Romulus Dianu
– W. Filderman (1.4.1941) 203
– A. C. Cuza și Gh. Cuza (2.4.1941)
– Veturia Goga, înso țit ă de Lucre ția Barbul și Gh. Barbul (6.4.1941) 204
– Patriarhul Nicodim
– Mo ș Ion Codreanu
– Petre Nemoianu
– Dr. N. Lupu
– I. Hudi ță (5.4.1941)
– Gh. Br ătianu și so ția, la dejun (3.6.1941) 205
– Dr. N. Lupu
– W. Filderman, înso țit de arhitectul H. Clejan (8.9.1941) 206
– Dr. N. Lupu
– Patriarhul Nicodim
– Pamfil Șeicaru (29.11.1941)
– Iuliu Maniu (4.11.1941, între orele 19,15 și 20,30) 207
– I. Al. Br ătescu-Voine ști
– Eliza Br ătianu (5.12.1941; 11.3.1942)
– Gh. Br ătianu (21.1.1942) 208
– Eliza Zelea Codreanu
– Maria Enescu (11.3.1942) 209
– Petru Groza (21.5.1942) 210
– Mitropolitul B ălan
– Ioan de Mocsonyi-Styrcea (19.8.1942) 211
201 Ibidem , f. 93.
202 Ibidem , f. 106.
203 Ibidem , f. 113.
204 Ibidem , f. 116.
205 Ibidem , f. 147.
206 Ibidem , f. 201.
207 Ibidem , f. 239.
208 Ibidem , f. 281.
209 Ibidem , f. 309.
210 Ibidem , f. 342-343. Ulterior, în decembrie 1943 – ianuari e 1944, dr. P. Groza avea s ă fie arestat,
iar eliberarea lui a survenit în urma ordinului per sonal al Mare șalului, c ăruia cel iertat i-a declarat…
recuno știn ță ve șnic ă. Vorbe goale, dac ă avem în vedere c ă, în cursul „procesului” din mai 1946,
Iuliu Maniu a intervenit în dou ă rânduri la primul ministru în func ție, nimeni altul decât dr. P. Groza
însu și (?!), ca s ă ac ționeze decisiv pentru comutarea pedepsei cu moartea dictat ă în cazul fostului
Conduc ător al Statului (cf. Iosif Toma Popescu, Memorial Iuliu Maniu, Bucure ști, Editura Criterion
Publishing, 2006, p. 84-85).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
37 – Nichifor Crainic
– Gh. Br ătianu (9.12.1942) 212
– Patriarhul Nicodim
– Constantin C. Giurescu (12.2.1941) 213
– I. Al. Br ătescu-Voine ști
– Valer Pop
– Mitropolitul Vissarion Puiu
– Patriarhul Nicodim
– I. Hudi ță
– Dr. N. Lupu
– George Enescu, înso țit de George Vraca și N. Vl ădoianu (7.2.1943) 214
– Ion Mihalache (11.5.1943) 215
– La 26.5.1943, între orele 15,30 și 17,00, Mare șalul a participat, la Academia
Român ă, la discursul de recep ție al istoricului Gh. Br ătianu despre
N. Iorga 216
– N. Mare ș
– N. Malaxa (22.7.1943) 217
– Arhiducesa Ileana (1.8.1943) 218
– Al. Cretzianu 219
– Nichifor Crainic
– Pamfil Șeicaru (2.11.1943)
– Eliza Br ătianu (30.11.1943) 220
– Dr. N. Lupu
– Ion Mihalache (19.1.1944) 221
– Victor Sl ăvescu
– Arhitectul H. Clejan (22.1.1944) 222
– I. A. Br ătescu-Voine ști
– I. Hudi ță (9.2.1944)
– I. D. Ștef ănescu
– N. Mare ș
– Arhiducesa Ileana
– Ion Mihalache (29.3.1944)
– Mircea Cancicov
– Gh. Br ătianu (3.4.1944) 223
211 ANIC, fond PCM – CM, dosar 462/1942, f. 62.
212 Ibidem , f. 112.
213 Ibidem, f. 147.
214 Ibidem, f. 262.
215 Ibidem , f. 208.
216 Ibidem , f. 220.
217 Ibidem , f.262.
218 Ibidem , f. 269.
219 Ibidem, f. 291.
220 Ibidem , f. 353.
221 Idem, dosar 204/1944, f. 20.
222 Ibidem , f. 23.
223 Ibidem , f. 75.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
38 – Ion Mihalache (6.4.1944)
– Constantin (Dinu) I. C. Br ătianu, Gh. Br ătianu (7.4.1944) 224
– Pamfil Șeicaru (13.4.1944)
– Patriarhul Nicodim
– Mircea Cancicov
– Pamfil Șeicaru (27.6.1944)
– Prin țesa Ileana (10.7.1944)
– Mircea Cancicov.
Din rândul diploma ților acredita ți la Bucure ști și al militarilor str ăini, în cursul
lunii septembrie 1940 au fost primi ți în ordine de c ătre I. Antonescu:
– mini ștrii Germaniei și Italiei (5.9.1940)
– nun țiul papal A. Cassulo (5 și 18.9.1940)
– mini ștrii Danemarcii, Suediei, Italiei, Greciei și Marii Britanii (10.9.1940)
– mini ștrii Iugoslaviei și Belgiei (11.9.1940)
– mini ștrii Elve ției și Portugaliei (12.9.1940)
– mini ștrii Norvegiei și SUA (16.9.1940)
– consulul Mexicului (19.9.1940)
– mini ștrii Iranului și Egiptului (20.9.1940)
– mini ștrii URSS și Chinei (23 și, respectiv, 24.9.1940).
Ulterior la Cabinetul lui I. Antonescu s-au perinda t îndeosebi:
– Mini ștrii Reichului, Wilhelm Fabricius (1936-1941) și Manfred von Killinger
(1941-1944), precum și colaboratorii lor din cadrul Lega ției Germaniei din
Bucure ști
– Generalii Alfred Gerstenberg (1940-1944), ata șatul aero, Erik Hansen (1940-
1941, 1943-1944) și Arthur Hauffe (1941-1943), șefii Misiunii Militare
Germane în România
– Franklin Mott Gunther, ministrul SUA la Bucure ști (30.10.1940, 25.4.1941) 225
– Feldmare șalul Wilhelm Keitel, șeful OKW (8.11.1941) 226
– Renato Bova Scoppa, ministrul Italiei la Bucure ști (19.4.1942) 227
– Amiralul Wilhelm Canaris, șeful celebru al Abwehr -ului (10.9.1940, 10.3.1941,
8.7.1941, 29.8.1943 etc.)
– Amiralul Erich Raeder, comandantul Marinei de R ăzboi a Reichului (4.9.1941).
Se impun aten ției cititorului, net ăgăduit, numele personalit ăților care, bucurându-se de
cea mai mare frecven ță în Jurnal , relev ă cele mai intense raporturi protocolare, politico-
militare, diplomatice ori secrete cu Conduc ătorul Statului:
– Mihai Antonescu 228
– Veturia Goga
– Regele Mihai I și Regina-Mam ă Elena 229
– Manfred von Killinger 230
224 Ibidem , f. 79.
225 Idem, dosar 148/1940, f. 2, 128.
226 Ibidem , f. 241-243.
227 Ibidem , f. 330.
228 Vezi, în acest volum, Jurnalul pentru perioada 27.9.1940 – 31.12.1941.
229 Ibidem .
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
39 – To ți membrii Guvernului și delega ții Marelui Stat Major Român 231
– To ți ofi țerii superiori de ținând posturi de comand ă la nivelul MU ale Armatei
Române 232
– Eugen Cristescu 233 .
Acesta din urm ă, în calitatea-i de șef al SSI -ului, era personajul cel mai a șteptat ori,
altfel spus, cel dintâi care, dup ă vice-premierul Mihai Antonescu, s-a bucurat de
„u șă deschis ă” la Mare șal, desigur, în raport cu importan ța excep țional ă a postului de ținut.
În cursul r ăzboiului, în general, Eugen Cristescu a fost primit de Mare șal în ritmul de cel
pu țin 2-3 ori s ăpt ămânal, dar, în situa ții deosebite, uneori și de 2-3 ori pe zi, precum la
19 iunie 1944 (2) 234 sau la 4 septembrie 1943 (3) 235 .
De asemenea, cu gândul la deznod ământul evolu țiilor interne din România anilor
1940-1944, nu se poate neglija – examinând listele din paginile precedente – c ă, dintre
personalit ățile care s-au perindat prin cabinetul Generalului/M are șalului Antonescu în
decurs de patru ani, n-a lipsit nici unul dintre comploti știi de elit ă care și-au pus în
eviden ță „meritele” cu prilejul controversatei lovituri de stat de la 23 august 1944 236 , și
anume: Regele Mihai, generalul C. S ănătescu, Ioan de Mocsonyi-Styrcea, Gh. Br ătianu,
Iuliu Maniu și Constantin (Dinu) I. C. Br ătianu, Veturia Goga, mai pu țin, cum se observ ă,
dr. Petru Groza, care, nefiind în m ăsur ă s ă participe la puci, avea s ă se impun ă îns ă
ulterior, între 6 mai și 1 iunie 1946, ca lider al celui dintâi guvern cri minal pro-comunist
care a înscenat monstruosul „proces al marii tr ădări na ționale” și a vegheat, în final, la
împlinirea sentin ței dictate de falsul „Tribunal al Poporului” din Bu cure ști – execu ția
Mare șalului și a unora dintre fo știi s ăi colaboratori !
Nu vom încheia acest subcapitol, f ără a preciza c ă Adolf Hitler – în calitatea sa de
gazd ă, iar niciodat ă de oaspete al lui I. Antonescu – este un alt perso naj care populeaz ă
frecvent Jurnalul , în mod practic oridecâteori întâlnim detalii desp re întrevederile
Conduc ătorului Statului român cu Führerul. A șa dup ă cum s-a stabilit 237 , din noiembrie
1940 și pân ă în august 1944 Antonescu a fost primit de Hitler î n 20 de rânduri, dar, cum
ultima lor întrevedere, cea din 5 august 1944, nu i ntr ă în discu ție, dat fiind c ă Jurnalul
se opre ște la 21 iulie 1944, deducem c ă trebuie s ă ne limit ăm la precedentele 19 runde
de convorbiri germano-române la cel mai înalt nivel , mai precis la cele din 22 și
23 noiembrie 1940 (Berlin), 14 ianuarie 1941 (Obersalzburg), 12 iunie 1941 (München),
6 august 1941 (Berdicev, Ucraina), 11 februarie 1942 (2), 10 ianuarie 1943 (2) și
12-13 aprilie 1943 de la „Wolfschanze”, 26-27 februarie 1944 (3) și 23-24 aprilie 1944
230 Ibidem .
231 Ibidem.
232 Ibidem.
233 Ibidem.
234 Idem, dosar 204/1944, f. 146.
235 Idem, dosar 462/1942, f. 293.
236 Cf. Traian Udrea, 23 august 1944. Controverse istorico-politice. Stud iu istoriografic , Bucure ști,
Editura Alex-Alex & Leti Pres, 2004, passim. Str ălucitul jurnalist care a fost Pamfil Șeicaru avea
să releve, în presa din exil, c ă „ tot ce s-a ab ătut dup ă 23 august [1944] asupra nenorocitei
noastre patrii era virtual cuprins în actul lovitur ii de stat ” (Pamfil Șeicaru, Scrieri , vol. 3,
Bucure ști, Editura Victor Frunz ă, 2003, p. 215).
237 Cf. Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, p. 242-243.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
40 de la Klessheim 238 .
Despre boala Mare șalului
Jurnalul ofer ă, nici nu se putea altfel, date relevante despre mu lte dintre
problemele personale ale lui I. Antonescu, iar, în aceast ă ordine, infirm ă știrile false puse
în circula ție în epoc ă despre „boala” ce l-ar fi … r ăvăș it în anul fatidic 1942 ?! Pe parcursul
celor aproape patru ani de guvernare 239 , nu afl ăm diseminate în Jurnal știri nelini știtoare,
predominând unele de acest gen: La 6 decembrie 1941 , Mare șalul, înso țit de c ăpitan
dr. Stroescu, s-a deplasat la Spitalul Militar din Bucure ști „pentru o ședin ță de raze” 240 ;
peste câteva zile, între 20 și 31 decembrie 1941 , Mare șalul avea s ă fie „re ținut în cas ă de
către medic, fiind indispus” 241 . Tot „indispus” Mare șalul a fost între 30 iunie și 7 iulie 1942 242 ;
ulterior, între 4 și 25 august 1943 , Ion și Maria Antonescu s-au aflat pentru tratament la
Ol ăne ști – b ăi de sulf 243 , iar, în cursul lor, la 11 și 15 august , maiorul dr. Ghi țescu a fost
solicitat pentru … „lucru la o plomb ă”244 . Dup ă câteva luni, la Bucure ști, la 9 decembrie 1943 ,
Antonescu s-a adresat iar ăș i dentistului 245 .
Cel mai adesea îns ă, mai cu seam ă în cursul weekend -urilor, Jurnalul a consemnat
că Mare șalul a „r ămas în cas ă”, dar nu pentru vreun tratament, ci pentru a- și afla r ăgazul
necesar lucrului, îndeosebi pentru a solu ționa problemele bogatei coresponden țe primite.
Jurnalul chiar abuzeaz ă pe alocuri, f ăcând trimiteri la momentele ce- și rezerva eroul pentru
„a lucra coresponden ța obi șnuit ă” ( 15.3.1942 )246 sau, altfel zis, pentru a „rezolva
coresponden ța curent ă” ( 17.10.1943 )247 . Deosebit de relevante sunt informa țiile despre un
episod capital al R ăzboiului din Este și, în consecin ță , al conflagra ției mondiale:
Stalingrad. Potrivit Jurnalului , contraofensiva Armatei Ro șii din 19-20 februarie 1942, cu
consecin țele-i catastrofale pentru destinul Armatelor 3 și 4 Române, deopotriv ă al Armatei
238 Vezi stenogramele complete traduse și editate de colegul Ion Calafeteanu, Români la Hitler,
Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 1999, p. 57-96, 106-125, 140-198, 200-245. În pri vin ța relat ărilor
din Jurnal , pentru întrevederile Hitler-Antonescu din noiembr ie 1940, ianuarie, iunie și august
1941, apoi din februarie 1942, vezi ANIC, fond PCM – CM, dosar 148/1940, filele 32-34, 67-68,
151-152, 180-181, 292-295); pentru întrevederile di n ianuarie, aprilie și septembrie 1943, vezi idem,
dosar 462/1942, filele 124-129, 189-191, 291-292, i ar, pentru cele din februarie și martie 1944,
idem, dosar 204/1944, filele 38-43, 63-66.
239 Din documentele disponibile, desprindem urm ătoarele informa ții relativ la indisponibilit ățile lui
I. Antonescu anterior anului 1940: concediu medical de 30 de zile, cu începere de la 7.8.1937, dup ă
„Foaia de s ănătate și absen țe din 1907-1937”; de asemenea, la 1.3.1934, din „An exa la foaia de
sănătate”, deducem c ă, fiind examinat de Comisiunea Medical ă desemnat ă de Marele Stat Major, „a
fost g ăsit s ănătos” (cf. Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu , p. 344-356).
240 ANIC, fond PCM – CM, dosar 148/1940, f. 260. Trata mentul s-a repetat la 18.12.1941 ( ibidem ,
f. 268).
241 Ibidem , f. 269-271.
242 Idem, dosar 462/1942, f. 35.
243 Ibidem , f. 272-287. Tratamentul la Ol ăne ști s-a repetat în august 1944, dar Jurnalul , oprindu-se
la 21 iulie 1944, nu ofer ă, natural, nici un fel de referin țe.
244 ANIC, dosar 462/1942, f. 277, 280.
245 Ibidem , f. 359.
246 Idem, dosar 148/1940, f. 311.
247 Idem, dosar 462/1942, f. 322.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
41 6 Germane, l-a surprins pe Mare șal în Bucure ști 248 , de unde a plecat la Predeal, la
21 noiembrie 1942 249 , pentru ca, a doua zi, s ă mearg ă la ski cu Maria Antonescu, iar, la
revenire, s ă dejuneze cu unii dintre colaboratorii s ăi din cadrul Cabinetului Militar
(colonelul Radu Davidescu, maiorul N. Caloenescu, c ăpitanii N. Anghel și I. Georgescu)250 .
Luni, 23 noiembrie 1942 , Antonescu a plecat la Bucure ști, pentru a reveni la Predeal
pentru weekend -urile urm ătoare, din 28-29 noiembrie și, respectiv, 5-6 decembrie 1942 ,
de fiecare dat ă studiind analizele sosite de pe front ori preg ătind coresponden ța cu Hitler și
generalii s ăi (Keitel, von Manstein, Hauffe ș.a.) pe tema e șecurilor de propor ții din Est.
În context, Jurnalul ni se dest ăinuie: „Dl. Mare șal nu a primit pe nimeni, r ămânând la vil ă
în tot cursul zilei” ( 29.11.1942 )251 ori: „Dl. Mare șal nu prime ște pe nimeni lucrând singur
în birou” ( 5.6.1942 )252 . Situa ția se repet ă, uneori, chiar în miezul s ăpt ămânii: miercuri,
16 decembrie 1942 , Antonescu, la Pre ședin ția din Bucure ști, „în tot cursul zilei … lucreaz ă
singur în birou” 253 , pentru ca la finele s ăpt ămânii, în 20-21 decembrie 1942 , s ă procedeze
identic: „lucreaz ă singur în birou [la Pre ședin ție], neprimind pe nimeni” 254 , dup ă cum a mai
procedat la 28 noiembrie 1942 255 sau la 2 ianuarie 1943 256 . În cursul anului 1943, mai
precis în ultimele luni, în Jurnal vor abunda expresiile de genul „lucru în birou”, p recum la
15-17, 19-20, 22-27 noiembrie, 1, 20-21, 26-28 dece mbrie 257 .
Ajungem, în acest fel, la episodul controversat ref eritor la boala Mare șalului 258 .
Gra ție Jurnalului , devine posibil s ă constat ăm apari ția, evolu ția și manifest ările
necazurilor, apoi stingerea lor, dup ă cum urmeaz ă: în perioada 1-8 iunie 1942 , Mare șalul a
vizitat Crimeea, iar ulterior ( 9-12 iunie 1942 ) Transnistria, revenind la Bucure ști în
13 iunie 1942 259 . Zilele imediat urm ătoare au fost rezervate, ca de obicei, „lucrului în birou”
(14-18 și 23-29 iunie 1942 )260 , pentru ca, dintr-o dat ă, pentru perioada 30 iunie – 7 iulie 1942 ,
să apar ă acest verdict: „Dl. Mare șal, fiind indispus, nu a primit pe nimeni, nici în vizit ă și
nici în audien ță ”261 . La 8 iulie 1942 , Mare șalul, aflat în continuare la Predeal, a primit
vizita a trei medici apropia ți: Dr ăgănescu, Stroescu și d-na Teodorescu 262 , care au revenit și
a doua zi, înso țiți fiind de dr. N. Lupu și prof. Danielopol 263 . Acestora aveau s ă li se adauge
248 Ibidem , f. 105.
249 Ibidem , f. 106.
250 Ibidem .
251 Ibidem, f. 109.
252 Ibidem , f. 111.
253 Ibidem , f. 115.
254 Ibidem, f. 116.
255 Ibidem , f. 118.
256 Ibidem, f. 120.
257 Ibidem , filele 321-378.
258 Pentru detalii, vezi Alex Mihai Stoenescu, Armata, Mare șalul și evreii , Bucure ști, Editura RAO,
1998, p. 470-485; idem, Istoria loviturilor de stat în România. 1821-1999, vol. 3, Cele trei dictaturi,
edi ție revizuit ă, Bucure ști, Editura RAO, 2006, 522-523.
259 Idem, dosar 462/1942, f. 1-28.
260 Ibidem , f. 29-35.
261 Ibidem , f. 35. Anterior, la 2 iunie 1942 , dr. Gaston Prieur îi comunicase Generalului „rezu ltatul
consulta ției” la care îl supusese (vezi infra , în acest volum). Și, fapt demn de re ținut, medicul
francez, împreun ă cu c ăpitan dr. Stroescu, a consultat-o și pe Maria Antonescu, atunci când a fost
cazul, mai precis la 15 decembrie 1940 (vezi infra ).
262 Idem, dosar 462/1942, f. 36.
263 Ibidem .
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
42 doctorii Sise ști, Bazil Teodorescu și C ăliman, consulta țiile acestora fiind succedate de
scurte plimb ări în gr ădin ă ori pe teras ă264 . La 13 iulie 1942 , surveni o schimbare de decor:
Antonescu serve ște dejunul cu oaspe ți de vaz ă: Veturia Goga, feldmare șalul von Manstein
și generalul Hauffe 265 . În continuare, singur ori în colaborare, de regul ă cu colonelul Radu
Davidescu, Mare șalul revine la „lucru” în birou, prime ște vizita lui M. Antonescu ( 18.7.1942 ),
dup ă care, prin Curtea de Arge ș, a plecat la Bucure ști 266 , unde avea s ă r ămân ă sub
supravegherea medicilor, care-i îng ăduir ă „lucrul în birou” și vizite repetate la Spitalul
nr. 303, unde era internat ă mama sa, d-na Li ța Baranga ( 24 și 26.7.1942 ), o plimbare pe
lacul Snagov cu vapora șul sau primirea generalului Gerstenberg ( 22.7.1942 ). La 28 și
29 iulie 1942 , Antonescu prime ște iar ăș i o echip ă de medici români (c ăpitanul Stroescu,
dr. N. Lupu și Bazil Teodorescu), înso țit ă de un cunoscut specialist sosit anume de la
Viena, prof. dr. Eppinger 267 , ale c ărui indica ții s-au dovedit, probabil, eficiente. Dup ă mai
multe zile, la 5 august 1942 , Antonescu se reîntâlni cu medicii români, acompan ia ți – citim
în Jurnal – de „un doctor german” nenominalizat 268 . Ceea ce, în temeiul Jurnalului , se poate
afirma cu certitudine prive ște faptul c ă, în săpt ămânilor și lunile urm ătoare ( august –
octombrie 1942 ), Mare șalul n-a fost ocolit de doctorii s ăi prefera ți, c ărora li s-au ad ăugat
pe rând profesorii Fin țescu, Finte șteanu, Angelescu, Simionescu, Popescu, Amza Jianu,
Petre Tomescu, ministrul S ănătății în exerci țiu, sau d-na Enescu, de și – dac ă judec ăm dup ă
frecven ța men țiunilor din Jurnal – prefera ții au r ămas so ții Teodorescu și doctorii
Dr ăgănescu și Stroescu 269 . Ceea ce re ținem, pentru intervalul august-octombrie 1942 ,
programul zilnic al Mare șalului a devenit mai pu țin rigid, chiar a revenit la „normal”.
Lunile dramatice de pe Frontul de Est din noiembrie-decembrie 1942 l-au aflat, în
consecin ță , pe Antonescu pe deplin „ref ăcut”, probând a fi în cea mai bun ă form ă, în
deplin ă dispozi ție ca, dup ă tragedia din regiunile Cotului Donului și Stalingradului, s ă
angajeze decis și s ă-i înfrunte cu aplomb pe proprii alia ți, în primul rând pe Adolf Hitler și
pe generalii OKW -ului, cu care a purtat un al doilea conflict (prio ritar epistolar),
concomitent cu r ăzboiul adev ărat, desf ăș urat undeva în stepa clamuc ă din R ăsărit. Fiind
vorba de condi ția fizic ă a Mare șalului ar trebui re ținut c ă, deja la 4 sau la 11 decembrie
1942 , Mare șalul a revenit la manej pentru exerci ții 270 . Cu aceasta, apreciem, „boala”
Mare șalului, despre care s-a f ăcut atâta caz și despre care a curs atâta cerneal ă, probabil în
temeiul unor zvonuri sau dorin țe interesate, iar, par țial, și a unor fapte reale (vizitele
repetate ale medicilor), s-a consumat. Ea nu a avut nici un rol în a-l fi împiedicat pe
Antonescu s ă preia comanda Grupului de Armate purtându-i numele , undeva în zona
fierbinte a opera țiilor din Est, ci totul s-a datorat faptului c ă OKW -ul n-a fost în m ăsur ă a
preg ăti o atare concentrare de for țe în timp util, ceea ce – de ce-am exclude aceast ă
probabilitate ? – dac ă s-ar fi împlinit ar fi putut influen ța în alt sens desf ăș urarea
evenimentelor din Est dup ă 19/20 noiembrie 1942 ! De altfel, chiar în acele z ile, mai precis
la 9 decembrie 1942 , r ăspunzând unui mesaj „protestatar” al lui Iuliu Mani u, Antonescu
264 Ibidem , f. 37-39.
265 Ibidem , f. 38.
266 Ibidem , f. 40-42.
267 Ibidem , f. 44-45. Pentru aducerea prof. Eppinger se f ăcuser ă demersuri la Berlin, recomand ările
sale dovedindu-se eficiente, motiv pentru care el a vea s ă mai revin ă la Bucure ști (martie 1943) și s ă
rămân ă în coresponden ță cu Mare șalul.
268 Ibidem, f. 50.
269 Ibidem , f. 51-93.
270 Ibidem, f. 98, 102.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
43 condamna „intrig ările politice” ale a șa-zisei opozi ții democratice, deplângându-l pe liderul
na țional-ță rănist care, obi șnuit s ă resping ă informa țiile reale despre starea ță rii, preferase
că dea crezare opiniilor lansate de „tic ălo șii vie ții noastre politice, care ast ăzi vin la Dv., iar
mâine se vor duce la altul” 271 .
***
Beneficiind de sprijinul și în țelegerea deplin ă a Editurii Demiurg din Ia și, Jurnalul
activit ății lui Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului vede acum integral lumina tiparului 272 .
Cititorului nu-i va fi dificil s ă constate c ă beneficiaz ă de o edi ție critic ă, fapt care-i
îng ăduie o cunoa ștere complet ă a perioadei. Îngrijitorii edi ției au respectat integral
manuscrisul, transcrierea fiind adaptat ă, evident, regulilor actuale, iar notele infrapagin ale,
marcate cu cifre arabe, oferind informa țiile necesare tuturor problemelor g ăzduite în text.
Simultan, notele finale ale volumului, marcate cu c ifre romane, respect ă strict desf ăș ur ările
din perioada septembrie 1940 – decembrie 1941, astf el c ă rezult ă, în continuarea
documentului editat, o cronologie adiacent ă, cu trimiteri la faptele care, prin for ța
lucrurilor, nu și-au aflat ecoul în paginile Jurnalului . Este suficient s ă adăug ăm, în context,
că evolu țiile interne reflectate în Jurnalul lui Ion Antonescu au fost urm ărite în paralel cu
acelea din Jurnalul Înaltului Comandament al Wehrmachtului ( Kriegstagebuch des
Oberkommandos der Wehrmacht ), un document de referin ță mondial ă pentru istoria
conflagra ției din 1939-1945 273 . În sfâr șit, volumul prezent dispune de 15 anexe, tot atâtea
documente fundamentale, absolut necesare pentru sur prinderea și în țelegerea unora dintre
faptele anilor 1940-1941.
Nu putem încheia f ără a exprima sincere mul țumiri tuturor acelora care au
încurajat cercet ările noastre, în mod precis: Arhivelor Na ționale ale României (director
general – prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu ); Centrului de Istorie și Civiliza ție
European ă din Ia și; Centrului de Istoria Românilor „Constantin C. Gi urescu” din Bucure ști
(director – Alex Mihai Stoenescu ); Arhivelor Militare Române, Pite ști (director – colonel
dr. Cornel Carp ). Iar, la sfâr șit dar nu în cele din urm ă, exprim ăm toat ă recuno știn ța
conducerii Casei Editoriale Demiurg din Ia și, personal Doamnei Alexandrina Ioni ță ,
director, doctor în istorie.
Nu-l putem uita, desigur, pe Cititor, c ăruia îi rezerv ăm cele mai bune gânduri și
ur ări de succes și s ănătate.
În sfâr șit, fie-ne îng ăduit s ă exprim ăm speran ța c ă, numai dup ă editarea acestui
Jurnal , biografia obiectiv ă și complet ă a Mare șalului Antonescu devine nu numai
posibil ă și accesibil ă, ci chiar obligatorie .
Gh. Buzatu
Bucure ști, 15 aprilie 2007
271 Mare șal Ion Antonescu, Epistolarul infernului, edi ție Mihai Pelin, Bucure ști, Editura Viitorul
Românesc, 1993, p. 362.
272 Am valorificat, anterior, pagini disparate din Jurnal în volumele deja men ționate: Hitler, Stalin,
Antonescu (2005) ; Arhive secrete, secretele arhivelor , I (2005); Stalin, Hitler, Antonescu (2007) ;
România sub Imperiul Haosului (1939-1945) (2007) .
273 Volumele 1-8, Editori generali: Percy Ernst Schram m și Helmuth Greiner, München, Bernard &
Graefe Verlag, 1982, 6 435 p.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
44
Lista de abrevieri
A.A. – Ap ărare Antiaerian ă
Adj. – Adjutant
AMAE – Arhiva Ministerului de Externe al României (Bucur e ști)
AMR – Arhivele Militare Române (Bucure ști, Pite ști)
ANIC – Arhivele Na ționale ale României, Arhivele Na ționale Istorice Centrale
(Bucure ști)
A (cifr ă) – Armata (cifr ă)
Bat./Batal. – Batalion
BAR – Biblioteca Academiei Române (Bucure ști)
Bir. – Birou
Bg./Brig. – Brigad ă
C.A. (cifr ă) – Corpul de Armat ă (cifra)
Cdt . – Comandant
C.L. – care de lupt ă
CNSAS – Consiliul Na țional pentru Studiul Arhivelor Securit ății (Arhiva, Bucure ști)
Comand . – Comandament
Col . – Colonel
Com. – companie
Cpt. – c ăpitan
DGP – Direc ția General ă a Poli ției (fondul)
Div. – Divizie
D.O. – Din ordin
Gen. – General
Inf. – Infanterie
Ing. – Inginer
Lt. – Locotenent
Lt. Col. – Locotenent Colonel
M.A.N./M.Ap.N. – Ministerul Ap ărării Na ționale
M.C.G. – Marele Cartier General
M.M.L.L. – Majest ățile Lor Regele și Regina
Mr. – Maior
M.R. – Ministerul de R ăzboi
M.S. – Majestatea Sa
M.St.M. – Marele Stat Major
M.U. – Mare Unitate (Mari Unit ăți)
O.Z. – Ordin de zi
P.C. – Postul de comand ă
PCM – Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri (fondul)
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
45 PCM -CM – Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri – Cabinetul Militar (fondul)
PCM -SSI – Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri – Serviciul Special de Informa ții (fondul)
Plt. – Plutonier
Plut. – Pluton
P.S. – Partea sedentar ă
Reg. – Regiment
Slt. – Sublocotenent
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
46
JURNAL
1940-1941
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
47
I – JURNAL 1
Miercuri 4 septembrie i – joi 5 septembrie ii – vineri 6 septembrie iii – sâmb ătă
7 septembrie iv – duminic ă 8 septembrie v – luni 9 septembrie vi – mar ți
10 septembrie vii – miercuri 11 septembrie viii – joi 12 septembrie ix – vineri
13 septembrie x – sâmb ătă 14 septembrie xi – duminic ă 15 septembrie xii – luni
16 septembrie xiii – mar ți 17 septembrie xiv – miercuri 18 septembrie xv – joi
19 septembrie 2 – vineri 20 septembrie xvi – sâmb ătă 21 septembrie xvii – duminic ă
22 septembrie 3 – luni 23 septembrie xviii – mar ți 24 septembrie xix – miercuri 25
1 Pentru perioada anterioar ă datei de 27 septembrie 1940 din Jurnalul Cabinetului Militar al lui Ion
Antonescu (4-26 septembrie 1940), vezi, în finalul volumului, anexa I , întocmit ă în temeiul
informa țiilor din Registrul istoric al Conduc ătorului Statului , vol. I, 4 septembrie – 31 decembrie
1940 (ANIC, fond Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri – Cabinetul Militar, dosar 251/1940).
2 Ion Antonescu (1882-1946) – informa ții și comentarii relevante despre… , în enciclopediile și
dic ționarele de specialitate: Michel Mourre, Dictionnaire Encyclopédique d´Histoire, I, Nouvelle
édition, Paris, Bordas, 1993, p. 273; John Keegan, ed., Who Was Who in World War II, London,
Bison Books, 1978, p. 30; Thomas Parrish, ed., Simon and Schuster Encyclopedia of World War II,
New York, 1978, p. 22; Ian V. Iogg, Dic ționarul celui de-al doilea r ăzboi mondial , Bucure ști,
Editura Niculescu, p. 16; Il Maresciallo Antonescu , Craiova, Rotogravura Scrisul Românesc,
[1941]; Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial (1941-1945).
Dic ționar enciclopedic, Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 1999, p. 24-26; Alesandru Du țu, Florica
Dobre, Drama generalilor români (1944-1964), Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 1997, p. 34-49;
Gh. Buzatu, România și r ăzboiul mondial, Ia și, CICE, 1995, p. 261-288; David Masson, Who´s Who
in World War II, London, Weidenfeld and Nicolson, p.13; Pierre Milza și colaboratori, Dizionario
dei fascismi, Milano, Bompiani, 2002, p. 8-10; A. Axelrod, C. Ph illips, Dictatori și tirani , traducere,
Bucure ști, Editura Lider/Editura Sirius, f.a., p. 37-38; C icerone Ioni țoiu, Cartea de aur a rezisten ței
române ști împotriva comunismului , I, p. 16-17; Stelian Neagoe, Oameni politici români.
Enciclopedie, Bucure ști, Editura Machiavelli, 2007, p. 24-27.
3 Adolf Hitler (1889-1945) – informa ții și comentarii relevante despre… , în enciclopediile și
dic ționarele de specialitate: Michel Mourre, Dictionnaire Encyclopédique d´Histoire, IV, Nouvelle
édition, Paris, Bordas, 1993, p. 2 268-2 273; John Keegan, ed., Who Was Who, p. 105-112; Thomas
Parrish, ed., Encyclopedia , p. 273-280; Ian V. Iogg, Dic ționarul celui de-al doilea r ăzboi mondial ,
p. 110-111; Marcel Baudot și colaboratori, eds., The Historical Encyclopedia of World War II,
New York, Greenwich House, 1984, p. 222-224; Pierre Milza și colaboratori, Dizionario dei
fascismi , edi ția citat ă; Alain Decaux, sous la direction de, Spécial Hitler. Des photos inconnues, în
„Historia Magazine: 20-ème Siècle” , Paris, No. 130/1970; Gh. Buzatu, România și r ăzboiul
mondial, p. 304-305; Trevor N. Dupuy și colaboratori, The Harper Encyclopedia of Military
Biography, New York, Harper Collins Publishers, 1995, p. 336- 337; A. Axelrod, C. Phillips,
Dictatori și tirani , edi ția citat ă, p. 229-233. Dintre numeroasele biografii consacra te lui Adolf Hitler
ap ărute pe plan interna țional (vezi H. R. Trevor-Roper, Sebastian Haffner, Andreas Hillgruber,
Gert Buchheit, K. D. Bracher, Walter Goerlitz, H. H eiber, David Irving, Walter C. Langer, Robert
Payne, Percy Ernst Schramm, John Toland, Joachim C. Fest. William Shirer, Ian Kershaw ș.a.),
trimitem, în mod special, la lucr ările clasice în domeniu: Alan Bullock, Adolf Hitler, traducere,
Bucure ști, Editura Elit, 2002, 704 p. (edi ția original ă – London, 1952); idem, Hitler and Stalin:
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
48 septembrie xx – joi 26 septembrie 1940 xxi
Vineri, 27 septembrie 1940 4
Parallel Lives , London, Fontana Press, 1993; Joachim C. Fest, Hitler, I-II, Paris, 1973; Ian
Kershaw, Hitler, I-II, Paris, Flammarion, 1999-2000. Cf. și Milan Hauner, Hitler. A Chronolgy of
His Life and Time, London, Macmillan Press, 1983.
4 Datele esen țiale relativ la pozi țiile oficiale de ținute de diverse persoane și personalit ăți în
cabinetele perioadei 1940-1944 și, mai ales, despre activitatea celor „prezen ți” în Jurnalul
Cabinetului Militar vezi la: Marcel D. Ciuc ă și colaboratori, Stenogramele ședin țelor Consiliului de
mini ștri. Guvernarea Ion Antonescu , vols. I-X, Bucure ști, 1997-2006, vol. I, p. XXXII-XXXIII; vol.
II , p. XXIV-XXV; vol. III , p. XLI-XLII; vol. IV , p. XXII-XXIII; vol. V, p. XVI-XVIII; vol.
VI , p. XI-XIII; vol. VII , p. XVII-XIX; vol. VIII , p. XXIV-XXVI; vol. IX , p. XXV-XXVII; vol. X,
p. XIX-XX; Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României. 1859-1999, edi ția a II-a, Bucure ști,
Editura Machiavelli, 1999; Ministerul Regal al Afac erilor Str ăine, Anuar diplomatic și consular.
1942 , Bucure ști, Monitorul Oficial/Imprimeriile Statului, 1942; George G. Potra și colaboratori,
eds., Organizarea institu țional ă a Ministerului Afacerilor Externe. Acte și documente, II, 1920-
1947, Bucure ști, Funda ția European ă Titulescu, 2006; Costin Scorpan, Istoria României.
Enciclopedie, Bucure ști, Editura Nemira, 1997; Ion Zainea, Politic ă și administra ție în România (6
martie 1945 – 1 martie 1946): Epurarea, Oradea, Editura Universit ății, 2004; Gh. Buzatu, Who's
Who , în România și r ăzboiul mondial din 1939-1945 , edi ția citat ă, p. 279-327; Gh. Buzatu, Corneliu
Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști, 1927-1941, Bucure ști, FFPress, 1996;
Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , edi ția citat ă; Alesandru Du țu, Florica
Dobre, Leonida Loghin, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial (1941-1945) . Dic ționar
enciclopedic , edi ția citat ă; Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare sub regimul
ocupa ției sovietice în România , I-II, Bucure ști, INST, 2000-2001; Alesandru Du țu, Sub povara
Armisti țiului. Armata Român ă în perioada 1944-1947 , Bucure ști, Editura Tritonic, 2003; Ilie
Bădescu, Mihai Ungheanu, coordonatori, Enciclopedia valorilor reprimate. R ăzboiul împotriva
culturii române (1944-1999) , I-II, Bucure ști, Editura Pro-Umanitate, 2000; Gh. Buzatu, România
și Marile Puteri (1939-1947), Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 2003, p. 483-590; idem , ed.,
Trecutul la judecata istoriei: Mare șalul Antonescu – Pro și contra, Bucure ști, Editura Mica Valahie,
2006; Mihai Pelin, Un veac de spionaj, contraspionaj și poli ție politic ă, Bucure ști, Editura Elion,
2003; I. C. Dr ăgan, Mihai Pelin, eds., Antonescu, Mare șalul României și r ăsboaiele de reîntregire,
I-VI, Cannaregio Vene ția, Editura Nagard, 1986-1990; Vasile C. Dumitrescu , O istorie a exilului
românesc (1944-1989) , Bucure ști, Editura Victor Frunz ă, 1997, p. 285-325; Constantin Ucrain,
Liviu Scrieciu, Niculae Ene, Personalit ăți militare române ști , I-II, Bucure ști, Editura Militar ă,
2005-2006; Eugeniu Arthur Buhman, Patru decenii în serviciul Casei Regale a României . Memorii,
1898-1904 , edi ție Cristian Scarlat, Bucure ști, Editura Sigma, 2006, p. 499-527; Stelian Neagoe ,
Oameni politici români. Enciclopedie , Bucure ști, Editura Machiavelli, 2007; Ion Bitoleanu, Șefi de
partide, Constan ța, Editura Ex Ponto, 2006; Florin Manolescu, Enciclopedia Exilului Literar
românesc (1945-1989), Bucure ști, Editura Compania, 2003; F ănu ș B ăile șteanu, Români celebri din
str ăin ătate. Dic ționar, Bucure ști, România Press, 2005; Academia Româno-American ă de Știin țe și
Arte, Români în știin ța și cultura occidental ă. Enciclopedie , Davis/California, 1992; Aurel Sasu,
Dic ționarul biografic al literaturii române, I-II, Bucure ști, Editura Paralela '45, 2006; Nicolae
Andrei, Voievozi ai spiritului, Craiova, Editura Alma, 2000; Cristian Petru B ălan, Dic ționarul
criminalilor politici comuni ști din România, ed. I, Glen Ellyn/USA, Editura White Wings, 1993;
Horst Möller, ed., Dosarul Hitler , traducere, Bucure ști, Editura Medita ții, 2007. A se consulta, de
asemenea, marile dic ționare și enciclopedii: Michel Mourre, Dictionnaire Encyclopédique
d´Histoire, I-VIII, Nouvelle édition, Paris, Bordas, 1993; Enciclopedia României, I-IV, Bucure ști,
1938-1943; Dic ționar enciclopedic român, I-IV, Bucure ști, Editura Politic ă, 1962-1966; Mic
dic ționar enciclopedic , edi ția a II-a, rev ăzut ă și ad ăugit ă, București, Editura Știin țific ă și
Enciclopedic ă, 1978; Mic dic ționar enciclopedic, Bucure ști, Editura Enciclopedic ă/Editura Univers
Enciclopedic, 2005; Dic ționar enciclopedic, I-VI, Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 1993-2006;
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
49 5,30 – Începerea lucrului în birou.
8,30 – Toaleta, micul dejun.
9,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Col. Rio șanu 5 – Subsecretar de Stat la Interne.
– Dl. Al. Ghica 6 – Directorul Siguran ței Statului.
Scop : Informa ții asupra evenimentelor petrecute; m ăsurile ce s-au luat și urmeaz ă
a se mai lua.
10,00 – Audien ță de lucru a Mare șalului Cur ții Regale – Col. Râmniceanu.
Scop : Directive asupra organiz ării Casei Militare și Civile Regale.
11,00 – Audien ță de lucru cu Ministrul Agriculturii și Domeniilor – Dl. Ing. Mare ș7.
Scop : Organizarea agriculturii în țar ă, directive relative la îns ămân ță rile de toamn ă.
12,00 – O vizit ă în ora ș, înso țind pe Majestatea Sa Regele Mihai I 8, Majestatea Sa Regina-
Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic al personalit ăților din România. Secolul XX , Bucure ști,
Editura Victor Frunz ă, 2006; Liviu V ălena ș, Cartea neagr ă a României. 1940-1948, Bucure ști,
Editura Vestala, 2006; Ioan Opri ș, Procesul ziari știlor „na ționali ști” (22 mai – 4 iunie 1945),
Bucure ști, Editura Albatros, 1999; Vasile Pascu, Regimul totalitar comunist în România. 1945-
1989, I-II, Bucure ști, Editura Clio Nova, 2007; John Keegan, ed., Who Was Who in World War II,
edi ția citat ă; Thomas Parrish, ed., The Simon and Schuster Encyclopedia of World War II , edi ția
citat ă; Marcel Baudot și colaboratori, eds., The Historical Encyclopedia of World War II, edi ția
citat ă; Ian V. Hogg, Dic ționarul celui de-al doilea r ăzboi mondial , edi ția citat ă; Trevor N. Dupuy și
colaboratori, The Harper Encyclopedia of Military Biography, edi ția citat ă; M. M. Kozlov, ed.,
Velikaia Otecestvennaia voina. 1941-1945. En țiklopedia, Moskva, Sovetskaia En țiklopedia, 1985;
M. M. Kirian, ed., Velikaia Otecestvennaia voina 1941-1945. Slovar-spr avo čnik, Moskva,
Izdatelstvo Politi českoi Literaturî, 1988; Pierre Milza și colaboratori, Dizionario dei fascismi, edi ția
citat ă; Academia Româno-American ă de Știin țe și Arte, Români în știin ța și cultura occidental ă.
Enciclopedie , Davis/California, 1992, p. 242-245; Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-
1999, Bucure ști, Editura Academiei Române, 1999; Cicerone Ioni țoiu, Cartea de aur a rezisten ței
române ști împotriva comunismului , I, Bucure ști, Hrisovul, 1995.
5 Alexandru Rio șanu (1892-1941) – colonel, subsecretar de stat al Minis terului de Interne, pentru
Poli ție și Siguran ță (10 septembrie 1940 – 27 ianuarie 1941), aflat în raporturi excelente cu I.
Antonescu, care îl aprecia în mod cu totul deosebit , cel dintâi al guvernator al Bucovinei eliberate î n
iulie 1941, mort în urma unei opera ții nereu șite.
6 Alecu (Alexandru) Ghica – jurist și Director General al Siguran ței Statului și Poli țiilor în timpul
guvern ării Antonescu – Sima (1940-1941). Implicat în preg ătirea și desf ăș urarea rebeliunii legionare
din ianuarie 1941, A. G. avea s ă trimis dup ă gratii, r ămânând întemni țat și dup ă 23 august 1944, sub
comuni ști, pân ă la 1964. S-a retras ulterior pe meleagurile natale foc șă nene (Gh. Buzatu, Corneliu
Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști , p. 104; Funda ția Buna Vestire,
Funda ția Prof. George Manu, Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă. Mari con știin țe române ști,
Bucure ști, Editura Funda ției Buna-Vestire, 2000, p. 141).
7 N. Mare ș (1875-1953) – om politic și mo șier, ini țial membru al Partidului Conservator, apoi
simpatizant al grup ării „Vlad Țepe ș”. Prieten personal al lui I. Antonescu, cu care, î n 1940-1944, a
între ținut o bogat ă coresponden ță și excelente schimburi de vederi. De altfel, N. M. a fost membru a
guvernului (1940-1941). În mai 1946, a fost implica t în „procesul marii tr ădări na ționale”,
„Tribunalul Poporului” dictând o pedeaps ă de 10 ani „închisoare corec țional ă” și confiscarea
par țial ă a bunurilor (M. D. Ciuc ă, ed., Procesul Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 295-296). Sub
comuni ști, N. M. a fost arestat și întemni țat, aflându-și sfâr șitul la Sighet ( Șerban N. Ionescu,
Dic ționar panoramic, p. 249).
8 Mihai I de Hohenzollern (n. 1921) – principe, fiu al Prin țului mo ștenitor Carol și al Elenei a
Greciei, Rege al României în dou ă rânduri: 1927-1930, sub tutela a șa-zisei Regen țe, dezmo ștenit
rapid de tat ăl s ău revenit pe tron (1930-1940), c ăruia i-a succedat (1940-1947). În anii r ăzboiului
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
50 Mam ă Elena 9, parcurgând pe jos Calea Victoriei în plin ă aglomera ție și nep ăzi ți de nimeni,
au intrat în câteva magazine, printre care Magazinu l Dragomir Niculescu și Restaurantul
Cap șa. Tot timpul, publicul a ova ționat frenetic.
13,00 – Prezentarea Lt. Col. Adj. Ervin Klaus din misiun ea avut ă de a înso ți pe ex-regele
Carol în Spania. Raport verbal de cum a decurs c ălătoria și îndeplinirea misiunii.
Audien ță de lucru cu:
– Ministrul Finan țelor – Dl. Cre țeanu 10 ,
– Guvernatorul B.N.R. – Dl. Ottulescu 11 .
Scop : Rezolvarea chestiunilor financiare urgente.
14,30 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – Consiliu de Cabinet 12 .
Scop : Instruc țiuni de încadrarea personalului în Minister. Chesti unea bunurilor
mondial, Regele, dup ă ce mai întâi a între ținut rela ții corecte și normale în majoritatea problemelor
aflate la ordinea zilei cu I. Antonescu, treptat, î ncepând de prin 1942-1943, sub influen ța Reginei
Mame Elena dar și a unor membri ai camarilei sau a unor politicieni încrez ători în șansele Alia ților
anglo-americani, s-a distan țat drastic, Palatul Regal devenind reduta în care s -a preg ătit și declan șat
lovitura de stat de la 23 august 1944. În 1946, atu nci când ex-mare șalul Antonescu și unii dintre
fo știi membri ai echipei sale guvernamentale au fost j udeca ți și condamna ți la moarte de c ătre un
fals Tribunal al Poporului, manevrat de comuni ști la ordinele Kremlinului, Mihai I nu a putut – sa u
nu a voit ?! – face ceva pentru salvarea fostului C onduc ător al Statului, a lui Mihai Antonescu,
Gh. Alexianu și C. Z. Vasiliu, cu to ții executa ți la 1 iunie 1946, pu țin dup ă orele 18,00.
Comportamentul suveranului și mai ales implicarea lui în derularea evenimentelo r la 23 august 1944
rămân acte pe deplin și în chip justificat controversate , mai ales c ă el a coincis la secund ă cu
desprinderea României din rândul statelor satelite ale Germaniei pentru a intra sub ocupa ția
sovietic ă pe un num ăr de decenii. În context, la 30 decembrie 1947, Reg ele însu și și-a primit replica
așteptat ă din partea lui I. V. Stalin, Führerul ro șu al Kremlinului, care i-a impus, prin uneltele
politice de la Bucure ști (dr. P. Groza și Gh. Gheorghiu-Dej), abdicarea. Fostul suveran a l uat calea
unui exil îndelungat, avizând o serie de activit ăți și ac țiuni anticomuniste, îndeosebi ale grupului
Constantin Vi șoianu – Alexandru Cretzianu. În ultimii ani, Mihai I a revenit în țar ă, beneficiind
copios de „repunerile în drepturi” asupra unor cast ele și mo șii. Memorialist (Arthur Gould Lee,
Crown against Sickle. The Story of King Michael of Roumania, London, Hutchinson and Company,
1950; Nicolette Franck, La Roumanie dans l´engrenage, Paris – Bruxelles, Elsevier Seqouia, 1977;
Philippe Vigué Desplaces, La Règne inachevé , Paris, Michel Lafon, 1992; Ivor Porter, Mihai I al
României. Regele și Țara, traducere, Bucure ști, Editura Allfa, 2007; Mihai I al României, Cuvinte
către Români, edi ție Gh. Buzatu, Ia și, Editura Glasul Bucovinei, 1992).
9 Regina Mam ă Elena (1890-1982) – fiica Regelui Constantin I al Grecie i, so ția prin țului
mo ștenitor Carol (1921-1928), mama Regelui Mihai I. În 1931-1940 s-a aflat în exil, fiind
rechemat ă de îndat ă dup ă abdicarea Regelui Carol II și urcarea pe tron a lui Mihai I, la insisten ța lui
I. Antonescu. În continuare, ea a p ăstrat raporturi aparent corectE cu Ion și Mihai Antonescu, dar în
fapt a avut un rol important în 1943-1944 în mobili zarea comploti știlor care, sub Mihai I, au preg ătit
lovitura de stat de la 23 august 1944. Dup ă abdicarea lui Mihai I, în exil, a preferat Elve ția și Italia
(Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 149-150).
10 Gheorghe (George) Cre țeanu (1895-1986) – finan țist, director general al B ăncii Române ști,
politician de orientare liberal ă, ministru de Finan țe în guvernul Antonescu-Sima (septembrie 1940 –
ianuarie 1941).
11 Al. Ottulescu (1881-1953) – jurist și profesor universitar, Guvernator al B ăncii Na ționale a
României (1941-1944). Sub comuni ști, arestat și închis, a murit la Sighet ( Șerban N. Ionescu,
Dic ționar panoramic, p. 299).
12 Vezi Stenogramele… , vol. I, Bucure ști, 1997, p. 94-119. Cf. comunicatul pe marginea re uniunii
Consiliului de Cabinet ( Registrul istoric, I, f. 66).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
51 evreie ști. Felul cum trebuiesc rezolvate nevoile departame ntelor.
18,00 – Audien ță de lucru cu Ata șatul Militar German Aeronautic, Dl. Colonel
Gerstenberg 13 , care prezint ă pe Dl. Lt. Colonel Hähnn, trimis special german, p entru
ap ărarea anti-aerian ă a V ăii Prahovei. Instruc țiuni și m ăsurile luate.
19,00 – Audien țe:
– Dl. Profesor A. C. Cuza 14 – chestiuni generale.
– Dl. Hans Otto Roth 15 – chestiuni în leg ătur ă cu minoritatea german ă din România.
– Dl. Inginer Sergiu Lazarov – chestiuni generale.
– Dl. Profesor Neculcea 16 – prezint ă lucr ările ordonate.
– Dl. Mihail Sturdza 17 – audien ță de lucru.
Scop : Instruc țiuni de felul trat ării pentru a se preciza frontiera între URSS și România.
20,00 – Domnul General Adj. Zwiedeneck 18 – Controlor General personal al Conduc ătorului
Statului pentru Evacu ări.
Scop : Predarea raportului scris și informa țiuni verbale de felul cum se execut ă
13 Alfred Gerstenberg – general locotenent, ata șat militar aero la Bucure ști, șeful Misiunii Militare
Germane a Aerului în România (1942-1944), calitate în care r ăspundea și de protec ția zonei
petrolifere, iar în august 1944, din primul moment al loviturii de stat, a luat comanda trupelor
germane din nordul Capitalei destinate s ă treac ă la represiuni. Misiunea a e șuat.
14 A. C. Cuza (1857-1947) – economist, publicist, poet, profesor universitar și om politic, membru
al Academiei Române. Fondator al Partidului Na ționalist-Democrat (1910), al ături de N. Iorga, de
care s-a desp ărțit, pentru a forma, în colaborare cu N. Paulescu, L iga Ap ărării Na țional-Cre știne
(1923), care a manifestat în țelegere fa ță de legionari. În anii ´30, A. C. C. a fondat, împr eun ă cu
Octavian Goga, Partidul Na țional Cre știn, impus pentru foarte scurt timp la guvern de Ca rol II
(1937-1938), în care a fost ministru secretar de st at, apoi consilier regal. A p ăstrat tot timpul
raporturi excelente cu I. Antonescu (Stelian Neagoe , Enciclopedie, p. 217-220; Carol II, Însemn ări
zilnice , III, Bucure ști, 1998, p. 385; Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 120).
15 Hans Otto Roth (1890-1953) – personalitate de frunte a Bisericii Evanghelice C. A. din România,
frunta ș al sa șilor ardeleni, care și-au exprimat aderarea la Unirea de la 1 Decembrie 1918, deputat în
Parlamentul României întregite (1919-1938), iar dup ă august 1944 arestat în repetate rânduri ca
„du șman al statului”, mort în închisoarea Ghencea, Bucu re ști ( Martiri pentru Hristos, din România,
în perioada regimului comunist , Bucure ști, 2007, p. 591-595).
16 Eugen Neculcea – fost delegat al României la Liga Na țiunilor.
17 Mihail Sturdza (1886-1980), doctor în drept interna țional și diplomat de carier ă, fiul fostului
lider și prim-ministru liberal D. A. Sturdza (1833-1914). M. S., dup ă ce s-a impus între frunta șii
Mi șcării Legionare, la formarea guvernului Antonescu – S ima, a primit pentru scurt timp Ministerul
de Externe (septembrie – decembrie 1940), s-a impli cat în evenimentele din ianuarie 1941, iar dup ă
rebeliune a fugit în Germania, pentru a redeveni ti tular al Externelor în a șa-zisul guvern de la Viena
al lui Horia Sima (decembrie 1944 – mai 1945). La „ procesul marii tr ădări na ționale” din 6-17 mai
1946, M. S. a fost condamnat la moarte în cotumacie (M. D. Ciuc ă, ed., Procesul Mare șalului
Antonescu, vol. 2, p. 298-299). Dup ă r ăzboi, a r ămas în exil, publicând un interesant volum
memorialistic, în limbile român ă, englez ă, italian ă (1966, 1968, 1980) (Stelian Neagoe,
Enciclopedie, 664-667; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 265-266; Gh. Buzatu, Corneliu
Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști , p. 142; G. G. Potra și colaboratori,
Organizarea institu țional ă a MAE. Acte și documente, II, 1940-1947 , Bucure ști, 2006, p. 533).
18 Eugen Zwiedeneck (1886-1956) – militar de carier ă, general ă de brigad ă (1936), trecut în rezerv ă
(1942), subsecretar de stat la Ministerul Economiei Na ționale (1941) și la Românizare, Colonizare
și Inventar (1941). Arestat și întemni țat (1950-1956), eliberat și trimis în B ărăgan cu domiciliu
for țat (1956) (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial. 1941-
1945, p. 399).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
52 evacu ările în teritoriile cedate.
21,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. General Petrovicescu 19 – Ministrul Internelor,
– Dl. Colonel Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. Al. Ghica – Directorul Siguran ței Statului.
Scop : M ăsurile de luat fa ță de evenimentele din timpul zilei.
Sâmb ătă, 28 septembrie 1940 xxii
5,30 – Începerea lucrului în birou.
8,30 – Toaleta, micul dejun.
9,00 – Consf ătuire cu Dl. Horia Sima 20 , Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri, și
instruc țiuni de lucru pentru Dl. Ovidiu Vl ădescu 21 , Secretarul General al Pre ședin ției.
19 Constantin Petrovicescu (1883-1949) – militar de carier ă, general, comisar regal la procesul
înscenat legionarilor implica ți în asasinarea lui I. G. Duca (29 decembrie 1933). A evoluat ulterior
spre Legiune, astfel c ă, în septembrie 1940 – ianuarie 1941, a ocupat foto liul de ministru al
Internelor în guvernul Antonescu – Sima. Antonescu a dispus de informa ții sigure despre rostul lui
C. P. în preg ătirea rebeliunii legionare, dar, tocmai de aceea, l -a demis în ajunul loviturii,
destituindu-l la 20 ianuarie 1941, când a pus la co nducerea MAI un devotat de-al s ău, generalul
Dumitru Popescu (Dana Beldiman, Armata și Mi șcarea Legionar ă. 1927-1947, Bucure ști, INST,
2002, p. 104-105). Totu și, imediat dup ă e șecul legionarilor, C. P. a fost arestat, iar în iun ie 1941 –
condamnat la 7 ani temni ță grea. Dup ă r ăzboi, mai precis în „procesul marilor criminali de r ăzboi”,
C. P. a fost rejudecat și condamnat de „Tribunalul Poporului” în lotul Anto nescu – Sima la „deten ție
grea pe via ță ” (Stelian Neagoe, Enciclopedie, p. 570-572; M. D. Ciuc ă, ed., Procesul Mare șalului
Antonescu, vol. 2, p. 292; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 229-230; Gh. Buzatu, Corneliu
Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști , p. 127-128).
20 Horia Sima (1907-1993) – studii de drept, litere și filosofie, student al lui Nae Ionescu, profesor
de român ă la Liceul din Caransebe ș, unde și-a început activitatea în rândurile Mi șcării Legionare.
Dup ă asasinarea „C ăpitanului” C. Z. Codreanu (29/30 noiembrie 1938), H . S. are o ascensiune
fulger ătoare în Legiune, al c ărei „Comandant” devine la 6 septembrie 1940, iar du p ă opt zile este
propulsat Vicepre ședinte al guvernului condus de I. Antonescu. Dup ă e șecul rebeliunii din ianuarie
1941, al c ărui detonator și coordonator a fost, H. S. a fugit în Germania și, temporar, în Italia
(decembrie 1942 – ianuarie 1943). Readus în Reich, el va fi p ăzit cu str ăș nicie, pentru a nu-l mai
incomoda pe Mare șalul Antonescu, aliatul „fidel” și „sigur” al lui Hitler, care, în urma loviturii de
stat de la 23 august 1944, l-a expediat fulger la V iena, unde și-a format fantomaticul cabinet din
august 1944 – mai 1945. La sfâr șitul ostilit ăților, liderul legionar r ămâne în exil, circulând mai ales
între Spania și Germania. În mai 1946, H. S. a fost implicat în „ procesul marii tr ădări na ționale”,
fiind condamnat de c ătre „Tribunalul Poporului” din Bucure ști la moarte în contumacie, pentru
culpa „crimei de dezastrul ță rii” (Stelian Neagoe, Enciclopedie, p. 635-639; M. D. Ciuc ă, ed.,
Procesul Mare șalului Antonescu , vol. 2, p. 282-283). A continuat s ă desf ăș oare o bogat ă activitate
politic ă în exilul anticomunist postbelic, paralel cu una p ublicistic ă concretizat ă în numeroase
culegeri, dar mai ales în mai multe volume memorial istice (Florin Manolescu, Enciclopedia Exilului
Literar românesc , p. 619-622; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 254-267; Gh. Buzatu,
Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști, p. 154-158).
21 Ovidiu Vl ădescu – jurist, profesor universitar, secretar general a l Pre ședin ției Consiliului de
Mini ștri (1940-1944), subsecretar de stat al Ministerulu i Româniz ării, Coloniz ării și Inventarului,
sub comuni ști fiind condamnat în absen ță de Curtea de Apel din Bucure ști prin decizia criminal ă
nr. 27/6 februarie 1948 la munc ă silnic ă pe via ță (I. C. Dr ăgan, Mihai Pelin, eds., Antonescu,
Mare șalul României și r ăsboaiele de reîntregire, I, p. 625).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
53 10,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. General Petrovicescu – Ministru de Interne,
– Dl. Alex. Ghica – Șeful Siguran ței Statului,
– Dl. General Dona 22 – Prefectul Poli ției Capitalei.
11,00 – Audien ță de lucru cu Dl. I. Gh. Vântu 23 – Primarul General al Capitalei.
Scop : Aprovizionarea Capitalei cu lemne și fixarea pre țurilor maximale pentru pia ță .
12,00 – Vizit ă inopinat ă la Închisoarea V ăcăre ști.
Constat ări : insalubritatea localului; aglomerarea de ținu ților; de ținu ții ilegal.
Dispozi țiuni și m ăsuri de luat.
13,30 – Dejun intim cu Majestatea Sa Regele și Majestatea Sa Regina Mam ă – Elena, la
Palatul Regal.
16,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Prof. Mihail Antonescu 24 – Ministrul Justi ției,
22 Constantin Dona – general, prefectul în exerci țiu al Poli ției Capitalei, raporturi bune cu
I. Antonescu, reflectate și într-o sus ținut ă și bogat ă coresponden ță .
23 I. Gh. Vântu (1901-1987) – eminent specialist în domeniul drept ului constitu țional și
administrativ, profesor la Universitatea din Bucure ști. Bune raporturi cu oamenii regimurilor lui
Carol II și Antonescu, numit Primar General al Capitalei în t oamna 1940, iar, sub regimul comunist,
a colaborat la înf ăptuirea celei dintâi reforme administrative (1950) ( Șerban N. Ionescu, Dic ționar
panoramic, p. 422).
24 Mihai Antonescu (1904-1946) – jurist practician, specialist de exce p ție în dreptul interna țional,
profesor universitar (cf. Paul Alexandru Georgescu, Cartea întâlnirilor. 33 de b ărba ți ilu ștri v ăzu ți
de aproape și altfel, Bucure ști, Editura Paideia, 1998, p. 277-288). A fost, inc ontestabil, omul nr. 2
al regimului din 1940-1944. F ără nici un grad de rudenie important cu generalul/mar e șalul
Antonescu, M. A. a fost cuprins mai întâi în guvern la 14 septembrie 1940, ca titular al Justi ției, iar
din 27 ianuarie 1941 ca ministru secretar de stat. În ajunul R ăzboiului din Est a devenit
Vicepre ședinte al Consiliului de Mini ștri, de și, pe timpul deplas ării generalului/mare șalului pe
câmpul de opera ții militare, a îndeplinit frecvent rolul de Prim-vi cepre ședinte ad interim al
cabinetului, în mod concret un veritabil alter ego al Conduc ătorului Statului, statut men ținut pân ă la
23 august 1944. Tot în primele zile ale r ăzboiului, M. A. a devenit și a r ămas pân ă la sfâr șitul
regimului titular al Propagandei Na ționale și al Externelor. A dovedit talent și abnega ție, sus ținând
în chip remarcabil drepturile și interesele dintotdeauna ale României, pe care le- a ap ărat cu fermitate
și probând ini țiative multiple și efective. Cel mai adeseori a desf ăș urat o activitate zilnic ă de
aproximativ 16-18 ore. Dintre ini țiativele sale se desprind contestarea și revendicarea neîntrerupt ă
cu începere din septembrie 1941 a anul ării dictatului odios de la Viena, precizarea rolulu i și locului
României în cadrul Axei Berlin-Roma-Tokyo sau al Pactului Anticomitern , reanimat dup ă
noiembrie 1941, organizarea și impulsionarea activit ății unui „Birou al P ăcii” , care s ă afle România
preg ătit ă pentru condi țiile redimension ării postbelice ale chestiunilor lumii, iar, în cont ext, și ale
ță rii. Organismul rezulta, în opinia diplomatului, di n aplicarea unui principiu clasic celebru,
răsturnat pe dos, adecvat condi țiilor conflictului mondial în plin ă desf ăș urare, mai precis: Dac ă vrei
să câ știgi r ăzboiul, preg ăte ște-te de pace! Arestat o dat ă cu Mare șalul în dup ă-amiaza de 23 august
1944, va urma acela și traseu – pentru anchet ă în URSS (septembrie 1944 – aprilie 1946),
interogatoriile la Bucure ști (aprilie-mai 1946), iar, la 6-17 mai 1946, impli carea în falsul „proces
al marii tr ădări na ționale” de sub egida monstruosului și zgomotosului „Tribunal al Poporului” din
Bucure ști, patronat de comuni ști, la ordinele Moscovei. Prin Hot ărârea nr. 17 din 17 mai 1946 a
„Tribunalului Poporului” (vezi M. D. Ciuc ă, ed., Procesul Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 209-308),
M. A. – deopotriv ă cu Mare șalul I. Antonescu, Prof. Gh. Alexianu, generalii Co nstantin Pantazi și
C. Z. Vasiliu, Eugen Cristescu, Radu Lecca, Horia S ima, Mihail Sturdza, Ion Protopopescu,
Corneliu Georgescu, Constantin Papanace și Vasile Ia șinschi – a fost condamnat la moarte „pentru
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
54 – Dl. Alex. Cre țeanu 25 – Ministrul de Finan țe,
– Dl. Prof. Gh. Leon 26 – Ministrul Economiei Na ționale,
– Dl. Mihail Sturdza – Ministrul de Externe.
Scop : Îmbun ătățirea soartei refugia ților din teritoriile cedate.
17,30 – Vizitarea D-lui General Popescu-Sanitarul 27 , care se afl ă internat în Sanatoriul Francez.
18,00 – Plecarea la Predeal, înso țit de Doamna General 28 și de Dl. Ministru M. Antonescu.
Duminic ă, 29 septembrie 1940
Vizit ă oficial ă la M. M. L. L. Regele și Regina Mam ă la Sinaia.
Prime ște, la vila personal ă de la Predeal, vizita D-lui Dr. Fabricius 29 , Ministrul
Germaniei, împreun ă cu Dl. Horia Sima, Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri.
crima de dezastrul ță rii, prin s ăvâr șirea crimei de r ăzboi” ( ibidem , p. 280-282). În condi țiile în care
Horia Sima și to ți ceilal ți legionari au fost condamna ți în contumacie, iar Constantin Pantazi, Eugen
Cristescu și Radu Lecca au beneficiat în ultima clip ă de clemen ța regal ă, pedepsele fiindu-le
comutate în temni ță grea pe via ță , M. A. și ceilal ți trei fo ști demnitari au fost executa ți prin
împu șcare de c ătre un pluton de gardieni la 1 iunie 1946, pu țin dup ă orele 18,00. Date fiind
împrejur ările judec ății și execu ției, dat ă fiind situa ția ță rii, practic absorbit ă în Imperiul Ro șu
stalinist și aflat ă la cheremul comuni știlor locali, care executau orbe ște ordinele Kremlinului, to ți cei
executa ți s-au comportat și au c ăzut ca adev ăra ți eroi, binemeritând pe ve șnicie de la Patrie (Stelian
Neagoe, Enciclopedie, p. 27-29; Gh. Buzatu, România și r ăzboiul mondial, p. 287-288; Cicerone
Ioni țoiu, Cartea de aur a rezisten ței române ști împotriva comunismului , I, p. 17).
25 Confuzie între titularul în exerci țiu al Finan țelor George Cre țeanu și Alexandru Cretzianu ,
secretarul general al Externelor (1939-1941) (cf. M inisterul Regal al Afacerilor Str ăine, Anuar
diplomatic și consular. 1942, passim ; Alexandru Cretzianu, Relapse into Bondage: Political
Memoirs of a Romanian Diplomat, 1918-1947 , Ia și – Oxford – Portland, The Center for Romanian
Studies, 1998, p. 8-9).
26 Gh. N. Leon (1888-1957) – reputat economic și profesor la universit ățile din Ia și, Cluj și
Bucure ști, ministru al Muncii în guvernele I. Gigurtu (194 0) și I. Antonescu (1940-1941).
Negociator oficial al Bucure știlor în discu țiile cu Berlinul pe tema exporturilor de materii pr ime în
Germania. S-a aflat în raporturi bune cu reprezenta n ții regimului Antonescu. Sub comuni ști, exclus
din înv ăță mântul superior, apoi arestat și închis la Sighet, pentru a sfâr și în beciurile Securit ății
(Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 230).
27 Ioan Popescu-Sanitarul (1866-1953) – general de brigad ă (1917) și general de divizie (1919),
care se impusese în cursul R ăzboiului Unit ății Na ționale din 1916-1919.
28 Maria Antonescu (1892-1964) – so ția Mare șalului Antonescu, pre ședinta Consiliului de Patronaj
(1940-1944), arestat ă în urma loviturii de stat din 23 august 1944, înre gistrat ă la nr. 59 pe lista celor
„vinova ți de dezastrul ță rii” întocmit ă prin „Jurnalul” nr. 189/29 ianuarie 1945 al Consil iului de
Mini ștri (Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , I, p. 78), trimis ă pentru
anchet ă la Moscova (septembrie 1944 – aprilie 1946), readu s ă în țar ă, de ținut ă în beciurile
Ministerului de Interne, apoi la Malmaison, V ăcăre ști, Jilava și, în 1950-1955, la Mislea, dup ă care
a urmat domiciliul obligatoriu la L ăte ști, în B ărăgan (vezi Domnica Negulescu-Chiriceanu,
Mare șalul și Doamna Antonescu. Amintiri, în Gh. Buzatu, ed., Trecutul la judecata istoriei:
Mare șalul Antonescu – Pro și contra, Bucure ști, Editura Mica Valahie, 2006, p. 611-626; Vasile
Calestru, Martiraj în B ărăgan. L ăte ști. Drum spre un alt destin, Ia și, Casa Editorial ă Demiurg,
2006, p. 209-210).
29 Wilhelm Fabricius (1882-1964) – dr., diplomat german de carier ă, viceconsul și consul începând
din 1912 în Egipt, Turcia, Elve ția și Grecia, ministru al Germaniei la Bucure ști (29 aprilie 1936 –
30 ianuarie 1941).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
55 Luni, 30 septembrie 1940 xxiii
Plecarea de la Predeal se face c ătre ora 8,00, iar, în drum spre Bucure ști, viziteaz ă
Prefectura jude țului Prahova, unde în urma constat ărilor f ăcute ia m ăsuri de îndreptarea
lucrurilor și aprovizionarea municipiului cu lemne la un pre ț sc ăzut.
De asemenea, face o vizit ă inopinat ă la Regimentul 2 Gr ăniceresc unde constat ă
nereguli și dispune pedepsirea vinova ților în cap cu comandantul care este mutat de la
aceast ă unitate.
11,00 – Ședin ță de colaborare la Marele Stat Major cu Domnii:
– Dl. General Pantazi 30 – Subsecretar de Stat la Ap ărarea Na țional ă,
– Dl. General Dobre 31 – Subsecretar de Stat la Înzestrare,
– Dl. General Ioani țiu 32 – Șeful Marelui Stat Major,
– Dl. General Șteflea – Subsecretar de Stat pentru Armat ă,
– Dl. Amiral Koslinski 33 – Subsecretar de Stat pentru Marin ă,
– Dl. Comandor Jienescu 34 – Subsecretar de Stat al Aeronauticii.
30 Constantin Pantazi (1888-1958) – militar de carier ă, general de armat ă (1943), subsecretar de
stat la Ministerul de R ăzboi pentru Armata de Uscat (1942-1942), titular al Ministerului de R ăzboi
(23 ianuarie 1942 – 23 august 1944). Arestat și trimis în URSS cu grupul Mare șal Antonescu (1944-
1946), judecat în mai 1946 și condamnat de c ătre „Tribunalul Poporului”, pentru „crime de r ăzboi”
și „crima de dezastrul ță rii” (M. D. Ciuc ă, ed., Procesul Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 283-284),
la moarte, pedeapsa fiindu-i comutat ă – în acela și timp cu Eugen Cristescu (vezi) și Radu Lecca
(vezi) – chiar în ziua stabilit ă pentru execu ție – 1 iunie 1946. A r ămas întemni țat pe via ță , la Aiud și
R. S ărat, unde a decedat (Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , p. 204-214;
Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 314; Florica Dobre,
Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , I, p. 324; Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Nic ulae
Ene, Personalit ăți militare române ști, I, p. 25-30; Cicerone Ioni țoiu, Cartea de aur a rezisten ței
române ști împotriva comunismului , I, p. 119).
31 Gheorghe Dobre (1885-1959) – militar de carier ă, general de CA (1943), secretar și subsecretar
de stat, finalmente titular al Ministerului Înzestr ării Armatei și Produc ției de R ăzboi (16.9.1942-
23.8.1944). În 1946, a fost judecat și condamnat de „Tribunalul Poporului”, pentru „crim e de
război” și „crima de dezastrul ță rii”, la „deten ție grea pe via ță ” (M. D. Ciuc ă, ed., Procesul
Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 287-288). Încarcerat, G. D. a murit la R. S ărat (Alesandru Du țu și
colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 201; Constantin Ucrain, Liviu
Scrieciu, Niculae Ene, Personalit ăți militare române ști, I, p. 59-61).
32 Alexandru Ioani țiu (1890-1941) – militar de carier ă, general de brigad ă (1939), general de
divizie post-mortem (1941), șef al Marelui Stat Major Român (6.9.1940 – 17.9.194 1), decedat dup ă
coborârea din avion, fiind lovit de elice, pe aerod romul din Baden, Ucraina; a se vedea, în acest
sens, mai jos însemnarea din Jurnal de la 17 septembrie 1941: „Dl. General Ioani țiu, dându-se jos
din avion, a fost lovit de elice și l ăsat mort pe loc” (cf. Alesandru Du țu și colaboratori, Armata
Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 243; Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Niculae Ene,
Personalit ăți militare române ști, I, p. 67-69).
33 Gheorghe Em. Koslinski (1889-1950) – militar de carier ă, contraamiral (1938), demisionat și
trecut în rezerv ă (1943), subsecretar de stat al Marinei (1940-1941) , la dispozi ția Ministerului de
Război (1941-1943). Arestat și condamnat în 1949, decedat la Aiud (Alesandru Du țu și
colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 259).
34 Gheorghe Jienescu (1895-1971) – militar de carier ă, general comandant aviator, subsecretar de
stat al Aerului (27.1.1941 – 23.8.1944). Arestat a doua zi dup ă lovitura de stat, G. J. a fost considerat
„vinovat de dezastrul ță rii”, condamnat de Curtea de Apel din Bucure ști prin decizia criminal ă
nr. 27/6 februarie 1948 la 20 de ani temni ță grea (condamnat de Curtea de Apel din Bucure ști prin
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
56 Scop : Coordonarea activit ății Subsecretariatelor de Stat respective în unire c u
Ministerele: Externe, Comunica ții și Coordonare.
14,00 – Dejun la locuin ța D-sale.
16,00 – Lucru în birou.
18,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Diplomat Ing. Karl Schnell, înso țit de o comisie îns ărcinat ă cu studierea și
executarea re țelei rutiere în România.
– Dl. Inginer Ispasiu, pred ă lucr ările ordonate.
– Lucru cu Dl. General Ioani țiu – Șeful Marelui Stat Major.
19,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Horia Sima, Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri.
– Audien ță de prezentare a Ministrului Sovietic 35 .
– Audien ță de lucru cu Dl. Alex. Constant 36 , Subsecretar de Stat al Propagandei.
– Audien ță de lucru cu Dl. Ing. N. Mare ș, Ministrul Agriculturii, împreun ă cu
Dl. Inginer Bruckner și Dl. Prof. N. Dragomir 37 , Ministrul Coordon ării.
Mar ți, 1 octombrie 1940 xxiv
6,00 – Începerea lucrului în birou.
8,40 – Instruc țiuni și ordine de executat, date D-lui Ovidiu Vl ădescu, Secretarul General
al Pre ședin ției.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Consiliul de Cabinet 38 compus din:
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Prof. Tr. Br ăileanu 39 – Ministrul Educa ției Na ționale, Cultelor și Artelor,
decizia criminal ă nr. 27/6 februarie 1948 la 8 ani temni ță grea (condamnat de Curtea de Apel din
Bucure ști prin decizia criminal ă nr. 27/6 februarie 1948 la 8 ani temni ță grea ( Antonescu, Mare șalul
României, I, p. 621-623), ulterior fiind de ținut la V ăcăre ști, Aiud, R. S ărat, Gherla. A fost eliberat în
1964 (Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , p. 147/152; Alesandru Du țu și
colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 314; Florica Dobre, Alesandru Du țu,
Distrugerea elitei militare , I, p. 322; Cicerone Ioni țoiu, Cartea de aur a rezisten ței române ști
împotriva comunismului , I, p. 79).
35 A. I. Lavrentiev (1904-1984) – diplomat sovietic, ministru al URSS în Bulgaria (1939-1940) și
România (1940-1941).
36 Alexandru (Alecu) Constant (1906-1986) – aderent la legionarism în 1927, fond ator, al ături de
Mihail Polihroniade, al revistei „Axa”, în 1940-194 1 subsecretar de stat în Ministerul Propagandei
Na ționale, sub comuni ști judecat și închis între 1946 și 1964 (la Jilava, Ocnele Mari, Sighet și
R. S ărat) ( Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 85-86).
37 Nicolae Dragomir (1898-1981) – militar de carier ă, general de brigad ă (1944), ofi țer superior de
leg ătur ă la nivelul Cabinetului Militar al Conduc ătorului Statului sau la Marele Cartier General
Român, sub șeful Statului Major al Armatei 4 (1942-1943), cdt. al Regimentului 8 artilerie grea
(1943-1944), din nou sub șef, apoi șef al Statului Major al Armatei 4 (1944-1945). Sub comuni ști,
încarcerat și condamnat, expediat în URSS, repatriat, arestat și încarcerat din nou (1957-1964)
(Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , p. 106-118; Alesandru Du țu și
colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 204; Florica Dobre, Alesandru Du țu,
Distrugerea elitei militare , I, p. 320).
38 Vezi Stenogramele… , I, p. 119-134. Cf. și comunicatul pe marginea ședin ței guvernului ( Registrul
istoric, I, f. 67-68).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
57 – Dl. Alex Constant – Subsecretar de Stat al Propag andei,
– Dl. Prof. Gh. Leon – Ministrul Economiei Na ționale,
– Dl. I. Gh. Vântu – Primarul General al Capitalei.
Scop : Aprovizionarea Capitalei, înfrânarea speculei, m ăsuri edilitare de luat;
problema circula ției în Capital ă și restul cu plasarea refugia ților.
12,45 – Audien ță de lucru cu Dl. Col. Rio șanu, Subsecretar de Stat la Interne.
13,00 – Dl. Inspector General Petrovici aduce documente secrete de la Budapesta.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – Audien ță informativ ă a D-rei Dunca, asupra masacrelor s ăvâr șite de unguri în
teritoriile cedate.
17,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Ministru Fabricius.
18,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Colonel Nicolaid 40 , Șeful Serviciului Secret din Marele
Stat Major.
19,00 – Audien ță cu:
– Dl. General David Popescu 41 . Se prezint ă de schimbarea de la Ministerul de
Interne, cerând un concediu de odihn ă, care i s-a aprobat.
– Dl. Prof. Manoilescu 42 , fost Ministru de Externe: informa țiuni în leg ătur ă cu
interesul ță rii.
– Dl. Prof. Sextil Pu șcariu 43 : cere ca Universit ății din Cluj s ă-i fixeze sediul la Sibiu.
39 Traian Br ăileanu (1882-1947) – sociolog, publicist, traduc ător și profesor la Universitatea din
Cern ăuți. A ajuns membru al Senatului Mi șcării Legionare (1929), iar în 1940-1941 titular al
Ministerului Educa ției Na ționale, Cultelor și Artelor. Arestat pentru scurt timp în urma rebeli unii
din ianuarie 1941, iar în luna mai 1946 a ajuns în fa ța „Tribunalului Poporului”, care l-a condamnat
la 20 de ani „deten țiune riguroas ă” (M. D. Ciuc ă, ed., Procesul , vol. 2, p. 289-290). În consecin ță , a
fost încarcerat, pentru a muri la Aiud, la 3 octomb rie 1947 (Ilie B ădescu, Mihai Ungheanu,
coordonatori, Enciclopedia valorilor reprimate , I, p. 528-544; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă,
p. 55-56; Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sa ndache, Radiografia dreptei române ști, p. 253).
40 Colonelul I. Nicolaid , succesorul lui M. Moruzov și predecesorul lui Eugen Cristescu la
conducerea SSI -ului (septembrie – noiembrie 1940).
41 Anterior, titular al Internelor, în cabinetul I. G igurtu (4 iulie – 4 septembrie 1940).
42 Mihail Manoilescu (1891-1950) – cunoscut economist, profesor univers itar și om politic,
teoretician pe plan mondial al corporatismului. Pen tru început, diverse orient ări politice
(Al. Averescu, PN Ț, chiar pro-legionare), pentru a deveni un apropiat al Regelui Carol II. A fost
Guvernator al B ăncii Na ționale a României (1931), iar apoi fondeaz ă Liga Na țional ă Corporatist ă
(1933). Ca titular al Externelor în cabinetul I. Gi gurtu, M. M. a semnat, în numele României, al ături
de Valer Pop, dictatul de la Viena impus de Germani a și Italia Bucure știlor la 30 august 1940.
De orientare pro-german ă, sub regimul Antonescu s-a men ținut permanent „în c ărți”, în replic ă, sub
comuni ști, fiind de îndat ă arestat și întemni țat. A decedat la Sighet. A publicat numeroase și solide
lucr ări știin țifice, printre care una devenit ă clasic ă – Rostul și destinul burgheziei române ști
(Bucure ști, Editura Georgescu – Cugetarea Delafras, 1942, 4 45 p.), dar și remarcabile volume
memorialistice privind diploma ția român ă în vara-toamna anului 1940 (Ilie B ădescu, Mihai
Ungheanu, coordonatori, Enciclopedia valorilor reprimate , I, p. 295-323; Stelian Neagoe,
Enciclopedie, p. 434-437; Carol II, Însemn ări zilnice, III, Bucure ști, 1998, p. 377; Șerban N.
Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 246; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 178-179; Cicerone
Ioni țoiu, Cartea de aur a rezisten ței române ști împotriva comunismului , I, p. 92).
43 Sextil Pu șcariu (1877-1948) – cunoscut lingvist și filolog, profesor universitar, cel dintâi Rector
al Universit ății din Cluj (1919), membru al Academiei Române și al Academiei de Știin țe din
Berlin. A ini țiat, coordonat și editat (singur sau în colaborare) numeroase lucr ări fundamentale,
precum Dic ționarul limbii române sau Atlasul lingvistic român (nefinalizate). În anii ´30, S. P.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
58 – Dl. Dr. Ilie R ădulescu 44 , directive de felul cum trebuie difuzat ă propaganda – prin
intermediul ziarului „Porunca vremii”.
– Dl. N[eagoe] Hondor – Controlor pentru Românizare la Soc. Re șița – expune
neajunsurile constatate la aceast ă Societate și m ăsurile ce urmeaz ă a se lua.
20,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Mihail Sturdza – Ministrul de Externe,
– Dl. Alex. Ghica – Șeful Siguran ței Statului,
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Propa gandei.
Scop : informa țiuni și evenimentele zilei.
21,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. V. Ia șinschi 45 – Ministrul Muncii, S ănătății și Ocrotirilor Sociale,
– Dl. General Ștepica – Secretar General pentru Armat ă,
– Dl. Alex. 46 Cre țeanu – Ministrul Finan țelor,
– Dl. Prof. N. Dragomir – Ministrul Coordon ării,
– Dl. Corneliu Georgescu 47 – Subsecretar de Stat al Evacu ărilor și Coloniz ărilor.
a manifestat simpatii legionare, iar, sub regimul a ntonescian, datorit ă orient ării sale pro-germane,
a îndeplinit rosturi diverse pe planul raporturilor știin țifice între Bucure ști și Berlin, motiv pentru
care situa ția sa sub comuni ști n-a fost reconfortant ă. Extrem de numeroase lucr ări știin țifice
valorificate și apreciat memorialist ( Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 342; Dorina Rusu,
Membrii Academiei Române. 1866-1999 , Bucure ști, 1999, p. 438-439; Gh. Buzatu, Corneliu
Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști, p. 160-161; Intelectualii și Mi șcarea
Legionar ă, p. 243-244).
44 Ilie R ădulescu (n. 1898 – ? ) – doctor în economie la Torino, ziar ist de dreapta, zis „Ilie L ăpt ărie”,
zis „Ilie Cauciuc”, faimos pentru excesele sale, di rector și editor al cotidianului „Vremea nou ă”,
succedat de „Porunca vremii” (cf. Pamfil Șeicaru, Istoria presei, Pite ști, Editura Paralela 45, 2007).
În „Jurnalul Consiliului de Mini ștri” nr. 784/17 mai 1945 al guvernului dr. P. Groza , IR era
calificat: „Fascist, germanofil, a preg ătit intrarea în Ax ă, a sus ținut r ăzboiul împotriva Na țiunilor
Unite, a șantajat f ără scrupul pe cei care nutreau p ăreri contrarii, a uneltit împotriva democra ției, a
denun țat nem ților lupt ătorii democra ți, a fost stipendiat de puterile Axei, a fost cel mai sinistru apa ș
din presa reac ționar ă” ( apud Ion Zainea, Epurarea , p. 317). De remarcat c ă, o dat ă cu IR (nr. 4 pe
list ă), au fost „denun țați” al ți 43 de ziari ști ( ibidem, p. 317- 325), dintre care-i re ținem pe: Stelian
Popescu (1), Pamfil Șeicaru (2), Nichifor Crainic (3), I. P. Prundeni (5 ), Romulus Sei șanu (6),
Nicolae Ro șu (8), N. Georgescu-Coco ș (11), Al. Gregorian (13), Al. Hodo ș (14), Pan N. Vizirescu
(19), Al. B ădăuță (21), Romulus Dianu (22), Ștefan Ionescu (23), Costantin Virgil Gheorghiu (24) ,
Ernest Bernea (26), Ilarie Dobridor (28), I. Joldea R ădulescu (11/b), Mircea Grigorescu (13/b) ș.a.
Unii dintre ace știa aveau s ă fie imediat implica ți în faimosul „proces” al ziari știlor și condamna ți
(chiar dac ă în contumacie, precum Stelian Popescu, Pamfil Șeicaru) la ani grei de temni ță grea,
inclusiv pe via ță . La „proces” și în deten ție, IR s-a comportat cu deosebit ă demnitate (vezi Ioan
Opri ș, Procesul ziari știlor „na ționali ști” , p. 100-125, 136-137).
45 Vasile Ia șinschi (1892-1978) – farmacist, comandant legionar, titul ar la Munc ă, S ănătate și
Ocrotiri Sociale în guvernul Antonescu – Sima. Stab ilit în Germania dup ă rebeliune, la sfâr șitul
războiului a r ămas în exil. În luna mai 1946, la Bucure ști, a fost judecat și condamnat în
contumacie la moarte de c ătre „Tribunalul Poporului” pentru dezastrul ță rii prin crime de r ăzboi
(cf. M. D. Ciuc ă, ed., Procesul Mare șalului Antonescu , vol. 2, p. 303). În exil, V. I. a devenit pentru
o vreme adjunctul lui Horia Sima, Comandantul Legiu nii, de care s-a desp ărțit în 1954, pentru a
intra într-o violent ă disput ă ( Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 154-155; Gh. Buzatu, Corneliu
Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști, p. 108).
46 Eroare (corect: George), rezultând dintr-o confuzi e cu Alexandru Cretzianu , secretarul general
în exerci țiu al Ministerului Regal al Afacerilor Str ăine al României.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
59 Scop : m ăsuri energice de ajutorarea refugia ților și evacua ților.
Miercuri, 2 octombrie 1940
6,00 – Începerea lucrului în birou.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Audien ță de prezentare și informa ții a D-lui Petrescu-Comnen 48 , Ministrul
României pe lâng ă Vatican.
Fiind rechemat, D-sa expune nevoile și simpatiile de care se bucur ă țara pe lâng ă
Guvernul acreditat.
11,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Mihail Sturdza – Ministrul de Exte rne; Dl. General Aldea,
Pre ședintele Comisiei Române în tratative 49 .
Scop : greut ățile întâmpinate și directive de felul celor tratate în viitor.
12,00 – Inspec ție inopinat ă la Curtea Mar țial ă, la Parchetul Militar, la Închisoarea Jilava.
S-a ordonat mai mut ă cur ățenie și omenie în activitatea acestor institu ții.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – Audien ță de lucru cu Dl. General Ioani țiu, Șeful Marelui Stat Major.
18,00 – Audien ță cu:
– Dl. Ministru al Japoniei – prezentare.
– Dl. Ministru Pella 50 – chestiuni de ordin general în leg ătur ă cu situa ția extern ă.
– Dl. Col. Adj. P ălăngeanu – organizarea sporturilor în noul Stat Legio nar.
– Dl. Dr. Dan Berceanu – chestiuni de ordin general .
– Dl. Inginer Ștef ănescu – i s-au cerut rela ții, referitor la dolean țele muncitorilor unguri.
– Dl. Andreas Schmidt 51 – chestiuni în leg ătur ă cu politica dus ă de minoritatea
47 Corneliu Georgescu (1902-1945) – avocat, fondator, al ături de C. Z. Codreanu, al Legiunii
Arhanghelul Mihail (1927). Desemnat în septembrie 1 940, la formarea cabinetului Antonescu –
Sima, șef al Subsecretariatului de Stat al Coloniz ării și Popula ției Evacuate, în urma rebeliunii din
1941, împreun ă cu al ți lideri legionari, s-a stabilit în Germania, fiind inclus în 1944-1945 în
„guvernul” lui Horia Sima de la Viena. A murit, în condi ții neelucidate pe deplin, în mai 1945, dar,
totu și, între 6 și 17 mai 1946 a fost judecat și condamnat de „Tribunalul Poporului” din Bucure ști la
moarte în contumacie, pentru „crima de dezastrul ță rii prin crime de r ăzboi” (M. D. Ciuc ă, ed.,
Procesul Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 300-301; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 133-134;
Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști, p. 103).
48 Nicolae Petrescu-Comnen (1891-1958) – diplomat de carier ă, diverse rosturi în cadrul MAE din
Bucure ști pân ă la 1 mai 1941, când a fost pus în retragere: deleg at la Liga Na țiunilor, ministru al
României în Elve ția (1923-1928), Germania (1932-1938) și la Vatican (1938-1940), inclusiv titular
al Ministerului Afacerilor Str ăine (martie – decembrie 1938). Dup ă r ăzboi, s-a stabilit în exil,
desf ăș urând o bogat ă activitate publicistic ă. Memorialist (Stelian Neagoe, Enciclopedie, p. 567-569;
Gh. Buzatu, România și r ăzboiul mondial, p. 317-318).
49 Cu URSS, dup ă cedarea provinciilor istorice din nord-est.
50 Vespasian V. Pella (1895-1952) – jurist și diplomat, profesor universitar, delegat al Români ei și
membru al unor importante foruri interna ționale, membru corespondent al Academiei Române.
A reprezentat România la Liga Na țiunilor și în Comisia Interna țional ă Permanent ă a Dun ării, a fost
ministru în Olanda și Elve ția sau membru al delega ției României la Conferin ța P ăcii de la Paris
(iulie – octombrie 1946). Dup ă ultimul conflict mondial, delegat cu îns ărcin ări speciale la ONU
(Anuar diplomatic și consular. 1942, p. 145; Dorina Rusu, Membrii Academiei Române.
1866-1999, p. 403).
51 Andreas Schmidt – șeful Grupului Etnic German din România (1940-1944).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
60 german ă.
– Dl. General Vasilescu Petre 52 – chestiuni personale.
– Dl. Avocat Popescu-Nec șești – chestiuni personale.
21,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. General Dona – Prefectul Poli ției Capitalei
– Dl. Alex. Ghica – Șeful Siguran ței Statului.
Scop : informa țiuni din cursul zilei.
Joi, 3 octombrie 1940 xxv
6,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Col. Elefterescu Mircea 53 – Director de Cabinet,
– Dl. Ovidiu Vl ădescu – Secretarul General,
– Dl. General Șteflea 54 – Secretar General pentru Armat ă,
– Dl. Amiral Ro șca – Directorul Institutului Geografic,
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședinte al Consiliului de Mini ștri.
11,00 – Consiliu de Cabinet cu mini ștrii ce formeaz ă Consiliul 55 .
Scop : se arat ă mijloacele de propagand ă ale ungurilor, de care au uzat în vederea
dictatului de la Viena. Pentru contrapropagand ă, s-a ordonat tip ărirea acelora și h ărți de
care au f ăcut uz ungurii inversând culorile.
– Simplificarea impozitelor și încas ărilor.
– Revizuirea contractelor oneroase.
– Aprovizionarea cu lemne și alimente a Capitalei.
– Îmbun ătățirea soartei de ținu ților.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – Consf ătuire și lucru împreun ă cu Dl. Horia Sima, Vicepre ședintele Consiliului de
Mini ștri.
52 Petre Vasilescu (1888-1959) – militar de carier ă, general de brigad ă, cdt. succesiv al
Regimentelor de artilerie 38 și 29, apoi al Regimentului 1 artilerie grea, aresta t dup ă e șecul de la
Stalingrad, sub comuni ști judecat și condamnat la 8 ani temni ță grea, a decedat la Gala ți (Florica
Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , II, p. 334-335).
53 Mircea Elefterescu (1893-1953), colonel, șeful Cabinetului Militar (1940-1941), prieten perso nal
al lui I. Antonescu, prefect al Poli ției Capitalei (martie – august 1944). Dup ă lovitura de stat de la 23
august 1944, ME a fost trecut la nr. 6, dup ă Ion și Mihai Antonescu, C. Pantazi, Gh. Alexianu și
Eugen Cristescu, pe lista „criminalilor de r ăzboi” din „Jurnalul” nr. 188/29 ianuarie 1945 al
guvernului N. R ădescu (Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , I, p. 74).
54 Ilie Șteflea (1882-1946) – militar de carier ă, general de CA (1944), cdt. al Diviziei 3 Infanter ie
(1941-1942), șef al Marelui Stat Major Român, cdt. al Armatei 4 ( 23.8.1944 – 29.8.1944). Dup ă
evenimentele din august 1944, lui I. Ș. a fost arestat din ordinul ministrului de r ăzboi M. Racovi ță la
12 octombrie 1944 (Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , I, p. 79), apoi i
s-a fixat domiciliu obligatoriu, fiind chiar deferi t „Tribunalului Poporului” și anchetat ca „criminal
de r ăzboi” (Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , p. 263-275; Alesandru Du țu
și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 378; Florica Dobre, Alesandru Du țu,
Distrugerea elitei militare , I, p. 326; Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Nic ulae Ene, Personalit ăți
militare române ști, I, p. 73-82).
55 Vezi Stenogramele… , I, p. 134-152.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
61 18,00 – Audien ță cu:
– Dl. Miclescu 56 – noua organizare și statutul func țion ării în viitor a S.A.R. de
Telefoane,
– Dl. General [G.] V ăleanu – chestiuni de ordin general,
– Dl. Inginer [M.] Viziru și Dl. Comandor Jienescu – expun situa ția de la S.A.R. în
leg ătur ă cu nevoile avia ției române,
– Dl. G ănescu – Secretar de Lega ție – informa ții aduse de la Moscova.
21,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Col. Alex. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. Prof. Mihail Antonescu – Ministrul de Justi ție,
– Dl. Alex. Ghica – Șeful Siguran ței Statului,
– Dl. Col. Nicolaid – Șeful Serv. Secret din M. St. Major,
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Propa gandei.
Vineri, 4 octombrie 1940
5,30 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri,
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă,
– Dl. General Ioani țiu – Șeful Marelui Stat Major.
Scop : consf ătuiri și hot ărâri de luat.
12,00 – Audien ță de lucru cu:
– Preot Ioan Ben țea – informa ții urgente, aduse din teritoriile cedate.
– Dl. Prof. Moruzzi – chestiuni generale.
– Dl. Horia Cosmovici 57 – directive în vederea cre ării Subsecretariatului de Stat pe
lâng ă Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale, având ca invita ți pe membrii Comisiunii Economice
Germane, în frunte cu Dl. Moritz.
16,00 – Consiliu de Cabinet 58 .
56 Ion (Ionel) Miclescu-Pr ăjescu (1893-1974) – avocat la S.A.R. Telefoane , director în exerci țiu al
societ ății.
57 Horia Cosmovici (1909-1998) – jurist, avocat în procesul înscenat d e Carol II lui C. Z. Codreanu
(mai 1938), subsecretar de stat al Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri (1940-1941), sub comuni ști
arestat în șase rânduri, efectuând în total 17 ani de închisoar e (Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu,
Cristian Sandache, Radiografia, p. 92-93; Intelectualii, p. 91-92).
58 Vezi Stenogramele… , I, p. 153-167.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
62 Scop :
– Eliminarea furnizorilor evrei.
– Dac ă atrocit ățile din Transilvania nu înceteaz ă se va trece la represalii.
– Constat ări asupra dot ării armatei.
– M ăsuri de completarea lipsurilor.
20,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri,
– Dl. Prof. Mihai Antonescu – Ministrul de Justi ție,
– Dl. Prof. N. Dragomir – Ministrul de Coordonare,
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă.
21,00 – Directive de lucru cu Dl. General Ioani țiu, Șeful Marelui Stat Major 59 .
Sâmb ătă, 5 octombrie 1940 xxvi
5,30 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Ing. N. Mare ș, Ministrul Agriculturii și Domeniilor.
Scop : desconcentrarea tractori știlor pentru campania agricol ă.
– Audien ță de lucru cu Dl. Colonel Râmniceanu, Mare șalul Palatului.
11,00 – Comisiunea Economic ă German ă: prezentare și audien ță de lucru.
Audien ță de lucru cu:
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Alex. Ghica – Șeful Siguran ței Statului,
– Dl. General Dona – Prefectul Poli ției Capitalei,
– Dl. General Popescu – Comandantul Militar al Capi talei.
12,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. I. Gh. Vântu – Primarul General al Capitalei,
– Dl. Valer Pop 60 – trimis special pentru tratativele cu Ungaria,
– Dl. Mihail Sturdza – Ministrul Afacerilor Str ăine.
Scop : Tratativele ce urmeaz ă a se ține la Budapesta.
– Dl. C-dor Popi șteanu – informa țiuni aviatice
– Dl. Cpt. Av. Miclescu 61 – informa țiuni aviatice.
14,00 – Dejunul la D-na Boteanu (prietena familiei D-lui General).
16,00 – Audien ță de prezentare a ambasadorului Turciei.
59 În cursul zilei s-au publicat mai multe decrete-le gi (nr. 3 361 – referitor la înfiin țarea comisarilor
de românizare) și decrete, dintre care nr. 3 344 (numirea prof. Nic hifor Crainic ca pre ședinte al
Consiliului Administrativ al Societ ății Române de Radiodifuziune) sau nr. 3 340 (numirea
colonelului Ștefan Z ăvoianu ca Prefect al Poli ției Capitalei, în locul generalului C. Dona,
demisionat) ( Registrul istoric, I, f. 78-83).
60 Valer[iu] Pop (1892-1958) – jurist, lupt ător pentru unirea Transilvaniei, ministru în divers e
cabinete PNL, delegat la „negocierile” care s-au fi nalizat la 30 august 1940 prin impunerea
dictatului de la Viena, semnatar, al ături de Mihail Manoilescu , al odiosului document, apoi
implicat în evenimentele de la Bucure ști legate de abdicarea lui Carol II, delegat în con tinuare de
I. Antonescu cu îns ărcin ări speciale în cadrul MAE din Bucure ști și în negocierile de la Berlin etc.
Sub comuni ști, arestat și judecat, întemni țat la Sighet, pentru a fi finalmente eliberat (1955 ).
Memorialist.
61 Radu Miclescu – ofi țer de avia ție.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
63 20,00 – Lucru cu Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă.
21,00 – Terminarea lucrului 62 .
Duminic ă, 6 octombrie 1940 xxvii
5,30 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Vizita D-nei Goga 63 și altor Doamne v ăduve ale legionarilor deceda ți.
12,00 – Deschiderea festivit ăților din Pia ța 6 Septembrie 64 .
Domnul General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului Român, înso țit de Domnul
Colonel Mircea Elefterescu, Director de Cabinet, în ma șin ă deschis ă, parcurge traseul:
Calea Victoriei – Pia ța Senatului – Pia ța 6 Septembrie -, în ova țiile nesfâr șite ale publicului,
fiind îmbr ăcat pentru prima dat ă în c ăma șă verde în calitatea sa de Conduc ător al Statului
Na țional Legionar.
În pia ța din fa ța Patriarhiei – care de ast ăzi înainte se va numi „Pia ța 6 Septembrie”
– o mas ă compact ă de c ămăș i verzi ocup ă ultimul spa țiu liber și cu piepturile bombate în
strig ătele de „Ura !” î și primesc salvatorul Na ției Române.
Dup ă trecerea în revist ă, înso țit fiind de Domnul Horia Sima, Vicepre ședintele
Consiliului de Mini ștri, și de Domnul Colonel Mircea Elefterescu, Director de Cabinet, și
membrii Statului Major Legionar, Domnul General Ion Antonescu ia loc pe o estrad ă
pavoazat ă în verde deasupra c ăreia fâlfâia triumf ător Tricolorul Românesc – de unde
Domnul Horia Sima ține un discurs Domnului General, în care arat ă leg ăturile și
năzuin țele Domnului General al ături de cele ale Mi șcării Legionare.
Domnul General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului, r ăspunde printr-un discurs
epocal 65 , dup ă care se trece din nou în revist ă Legiunea, care urmeaz ă a defila prin fa ța
Domnului General în Pia ța Universit ății în fa ța statuii lui Mihai Viteazul.
Defilarea este primit ă într-o tribun ă splendid pavoazat ă, în care iau loc Domnii:
– General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului
– Profesor Horia Sima, Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri
– Dl. Fabricius – Ministrul Germaniei
– Pellegrino Ghigi 66 – Ministrul Italiei
– Ministru al Japoniei
– Ministru al Spaniei.
Aceast ă defilare – cea mai impozant ă manifestare spontan ă a tineretului român –
începe la orele 13,05 și sfâr șește la orele 17,05.
62 În cursul zilei s-au publicat mai multe decrete-le gi și decrete, dintre care nr. 3 383 referitor la
numirea ing. Constantin-Paul Grecianu ca trimis ext raordinar și ministru plenipoten țiar la Berlin, în
locul lui Alexandru Romalo ( Registrul istoric, I, f. 84-86).
63 Veturia Goga (1883-1979) – so ția poetului Octavian Goga, persoan ă foarte apropiat ă cuplului
Maria și Ion Antonescu în anii 1940-1944, b ănuit ă – f ără probe palpabile, deocamdat ă ! – a fi ac ționat
ca agent secret în slujba mai multor servicii secre te str ăine, în primul rând germane și sovietice
(cf. Mircea Goga, Veturia Goga, „Privighetoarea lui Hitler”, Bucure ști, Editura RAO, 2007).
64 Vezi în Registrul istoric , I, f. 86-89: Sărb ătorirea unei luni de la instalarea regimului
na țional-legionar , Cuvântarea lui I. Antonescu.
65 Vezi infra.
66 Pellegrino Ghigi – ministrul Italiei la Bucure ști (1938-1941). Memorialist ( apud Mihai Pelin,
Diploma ție de r ăzboi. România-Italia, 1939-1945, Bucure ști, Editura Elion, 2005).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
64 Valuri, valuri de c ămăș i verzi într-un pas caden țat și hot ărât trec neîncetat prin fa ța
Conduc ătorului Statului Român, dovedind prin voio șia lor spiritul de dragoste și abnega ție
ce-l nutresc pentru salvarea Patriei (aproximativ 2 00 000 c ămăș i verzi au defilat în tot
acest timp) 67 .
Plecarea la Predeal împreun ă cu capii oficiali ai Mi șcării Legionare ca invita ți ai
D-lui General Ion Antonescu.
Luni, 7 octombrie 1940
12,00 – Sosirea de la Predeal.
Audien ță de lucru cu:
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat al Ap ărării Na ționale,
– Dl. General Iacobici 68 – Comandantul Armatei a IV-a.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Cre țeanu – Ministrul de Finan țe,
– Dl. Prof. Gh. Leon – Ministrul Economiei Na ționale.
17,00 – Audien ță de prezentare și informare a Episcopului Hossu (Greco-Catolic) îns o țit de
o delega ție compus ă din 6 membri pentru a expune ultimele atrocit ăți maghiare
manifestate în teritoriile cedate.
18,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Prof. Mihail Antonescu – Ministrul Justi ției,
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul Internelor.
21,00 – Raportul zilnic al D-lui Alex. Ghica, Șeful Siguran ței Statului, împreun ă cu
Subsecretarul de Stat la Interne Dl. Col. Rio șanu.
Mar ți, 8 octombrie 1940
8,00 – Începerea lucrului în birou.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Consiliu de Cabinet 69 .
12,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Valer Pop – trimis special pentru tratativel e cu Ungaria,
– Dl. Mihail Sturdza – Ministrul de Externe.
Scop : rezultatul tratativelor de la Budapesta.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Nic. Dragomir – Ministrul Coordon ării.
67 Potrivit Registrului istoric , I, 150 000 de participan ți, între orele 12 și 16,30.
68 Iosif Iacobici (1884-1952) – militar de carier ă, general de CA (1941), trecut în rezerv ă (1942),
ministru al Ap ărării Na ționale (1941), șef al Marelui Stat Major Român (22.9.1941 – 17.1.19 42), în
conflict deschis cu I. Antonescu pe tema angaj ării for țelor române în campania din Est pentru anul
1942, demis de Mare șal. Sub comuni ști, urm ărit, arestat și anchetat, condamnat la 8 ani temni ță grea
(1949), efectua ți la Aiud (Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Nicul ae Ene, Personalit ăți militare
române ști, I, p. 15-21; Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , p. 140-146;
Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 241; Florica Dobre,
Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , I, p. 321).
69 Vezi Stenogramele… , I, p. 167-175.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
65 Scop : instruc țiuni referitoare la coordonarea activit ății Ministerului.
17,00 – Audien ță de curtoazie a D-nei și D-lui Csaky de la Sibiu.
19,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Prop agandei,
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat al Internelor,
– Dl. Alex. Ghica – Șeful Siguran ței Statului,
– Dl. General Popescu – Comandantul Militar al Cap italei 70 .
Miercuri, 9 octombrie 1940 xxviii
6,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
– Dl. Col. Elefterescu, Director de Cabinet, și Dl. Ovidiu Vl ădescu, Secretar
General al Pre ședin ției.
Scop : directive și ordine de executat.
10,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat al Ap ărării Na ționale,
– Dl. I. Gh. Vântu – Primarul General al Capitalei ,
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă.
11,00 – Ședin ță de colaborare la Marele Stat Major cu Subsecretari i de Stat ai Armatei.
13,50 – 15,30 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – 17,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Horia Cosmovici – Subsecretar de S tat al Pre ședinției.
17,00 – 21,30 – Audien țe:
– Dl. Iuliu Maniu 71 – chestiuni generale 72 .
70 În cursul zilei s-au publicat, ca de obicei, mai m ulte decrete-legi și decrete, dintre care nr. 3 399
privind numirea Comisiei Guvernamentale pentru regl ementarea raporturilor economice între
România și Germania, compus ă din V. I. Dimitriuc, subsecretar de stat la Minist erul Economiei
Na ționale, Nicolae R ăsmeri ță , N. Georgescu-Roegen, Iuliu Radulovici, Silviu Orb ona ș, Gh. Man,
N. Badea, Gh. Stej ăroiu ( Registrul istoric, I, f. 90-93).
71 Iuliu Maniu (1873-1953) – reputat politician, studii în drept, deputat și ap ărător al românilor în
Parlamentul de la Budapesta, organizator și lider al adun ării istorice din 1 Decembrie 1918 de la
Alba Iulia care l-a delegat pre ședintele Consiliului Dirigent. Lider al Partidului Na țional din
Transilvania, iar – dup ă fuziunea cu Partidul Ță rănesc al lui Ion Mihalache – al Partidului Na țional-
Ță rănesc (1926-1933, 1937-1947). A fost deputat și a prezidat trei cabinete (1928-1930, 1930 și
1932-1933), iar, de și a încurajat și sus ținut eforturile Prin țului Carol de-a reveni pe tron, a sfâr șit
prin a deveni un redutabil adversar al tân ărului rege, mai cu seam ă în contextul muta țiilor profunde
survenite pe plan intern și extern în anii 1938-1940. Deopotriv ă, cu toate c ă a în țeles rostul
schimb ărilor din septembrie 1940, marcate de abdicarea lui Carol II și instaurarea unui guvern de
colaborare antonesciano-simist, I. M. s-a situat di n primul moment în opozi ție și a r ămas pân ă la
lovitura de stat din 23 august 1944, la preg ătirea și declan șarea c ăreia a contribuit decisiv. A fost,
timp de aproape patru ani încheia ți, liderul incontestabil al a șa-numitei Opozi ții democrate , pe care
n-a putut s-o organizeze, pentru c ă n-a voit, iar, dac ă a urm ărit a șa ceva, n-a reu șit. Un filo-britanic
și, prin extindere, un filo-aliat declarat, mai ales c ă agen ții Intelligence Service -ului (gen. col. A. G.
G. de Chastelain) i-au captat „bun ăvoin ța” și prin avansarea unor sume în lei sau dolari
(cf. Gh. Buzatu, Din istoria secret ă a celui de-al doilea r ăzboi mondial, II, Bucure ști, Editura
Enciclopedic ă, 1995, p. 391-393, raportul agentului D/H 13, alia s A. G. G. de Chastelain), I. M. s-a
pronun țat categoric împotriva Axei și a alian ței româno-germane, chiar dac ă slujea într-o m ăsur ă
scopului eliber ării și asigur ării provinciilor istorice în cadrul R ăzboiului din Est. De altfel, schimbul
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
66 – Dl. Lt. Col. Budi ș – ata șat militar la Sofia – prezentare.
– Dl. Lt. Col. Corbuleanu 73 – ata șat militar la Roma – prezentare.
– Dl. Ministru al Italiei – chestiuni urgente.
– Dl. Ministru al Bulgariei – prezentare.
– Dl. Col. Volpi di Bronzo – ata șat militar italian – prezentare.
– Episcopul Tr. Valeriu Fren țiu – prezentare.
– Episcopul Ion B ălan 74 – prezentare.
– D-na St ăncescu – chestiuni personale.
– Dl. Alex. Gregorian – informa ții din Roma.
– Dl. Eric Otetele șeanu – chestiuni de ordin general.
intens de mesaje cu I. Antonescu din 1940-1943 (vez i notele de la sfâr șitul volumului) atest ă în ce
grad I. M. a în țeles și expus insuficient situa ția inextricabil ă intervenit ă prin for ța lucrurilor și voin ța
Marilor Puteri – mai precis Bucure știi mergeau al ături de Germania, care în 1940 sacrificase cu
sânge rece România Mare, comb ăteau Rusia comunist ă, un obiectiv de în țeles, dar inacceptabil de
vreme ce Kremlinul devenise în r ăstimp aliatul fidel și singurul salvator pentru Marea Britanie și
SUA. A fost motivul pentru care România se pusese î n stare de r ăzboi cu Londra și Washingtonul,
ceea ce IM nu accepta nici în ruptul capului. Cât p rive ște trecerea Nistrului de c ătre Antonescu, la
finele lui iulie 1941, faptul se impunea cu adev ărat, dar, pentru I. M. și ai lui el devenise o problem ă
oțioas ă, f ără substan ță din moment ce Polonia, de exemplu, nu trecuse nici un fluviu, dimpotriv ă
fusese ea invadat ă de ru și la 17 septembrie 1939, dar la sfâr șitul ostilit ăților alia ții anglo-sovieto-
americani dovedeau amnezie în aceast ă privin ță . Nu trebuie, de asemenea, neglijat c ă în context
sfâr șitul îi ap ărea liderului PN Ț oribil, de vreme ce p ăstra convingerea c ă Marea Britanie avea s ă se
afle cu siguran ță între înving ători. Totul era bine, dar I. M. nu concepea cumva c ă, la sfâr șit, de
dragul alian ței istorice cu URSS, Marea Britanie și SUA puteau accepta finalmente s ă sacrifice nu
numai Germania dar și pe micii sateli ți din Europa Est-Central ă, inclusiv, dac ă nu cumva în primul
rând, România și Polonia, mai cu seam ă c ă de dragul acesteia din urm ă Londra și Parisul
acceptaser ă la 1-3 septembrie 1939 riscul unui r ăzboi mondial! Mare șalul Antonescu a cunoscut în
detaliu, iar, dac ă nu, a intuit perfect „jocul” lui I. M., demersuril e sale secrete, dar, cu toate acestea
i-a asigurat protec ția, inclusiv în fa ța lui A. Hitler. În stadiul actual al document ării, se poate afirma
fără reticen țe c ă, dac ă Mare șalul Antonescu l-a în țeles pe I. M., acesta n-a fost în m ăsur ă de o
replic ă pe m ăsur ă. I. M. a încurajat ac țiunile comploti știlor, le-a înt ărit elanul, iar de îndat ă dup ă
lovitura de stat avea s-o compare cu o… revolu ție . Din nefericire, nimic din toate astea, c ăci, dup ă o
asemenea r ăsturnare, nu numai Antone știi aveau s ă-și afle tragicul sfâr șit, ci întreaga „opozi ție
democrat ă”, în condi țiile terorii ro șii instalate la Bucure ști de Kremlin. Astfel, dac ă era adev ărat
cum scrisese I. M. c ă actul de la 23 august 1944 echivalase cu o revolu ție, atunci se adeverea, o dat ă
mai mult, cât ă dreptate avusese K. Marx, care precizase c ă, de regul ă în istorie, revolu țiile î și înghit
proprii fii ! În atare condi ții, nu-i dificil de în țeles de ce I. M. și for țele grupate în juru-i au devenit
obiectivul predilect al comuni știlor. În octombrie-noiembrie 1947, o nou ă fars ă judiciar ă – montat ă
așadar la foarte scump timp dup ă „procesul marii tr ădări na ționale” din mai 1946 – s-a încheiat prin
grele sentin țe dictate în împotriva liderilor PN Ț, în primul rând a lui I. M., condamnat, „pentru
crima de complot în scop de tr ădare, de surparea ordinei constitu ționale, de r ăzvr ătire și de
insurec ție armat ă”, la „munc ă silnic ă pe via ță , transformat ă în temni ță grea pe via ță ” (M. D. Ciuc ă,
ed., Procesul lui Iuliu Maniu , III, Bucure ști, Editura Saeculum I. O., 2001, p. 369, 371-372). Liderul
ță rănist avea s ă-și afle sfâr șitul – cum și unde altfel ? – decât rapid și în groaznice condi ții la Sighet,
adic ă în locul blestemat devenit cimitir „tradi țional” al elitei clasei politice române ști din prima
jum ătate a celui de-al XX-lea veac (Ion Bitoleanu, Șefi de partide, p. 289-322; Gh. Buzatu,
România și r ăzboiul mondial , p. 309; Stelian Neagoe, Enciclopedie, p. 428-434).
72 Nu este men ționat în Registrul istoric, I, f. 95.
73 Vezi, în anexa volumului, raportul asupra vizitei lui I. Antonescu la Roma în noiembrie 1940.
74 Eroare: Mitropolitul Nicolae B ălan (cf. Registrul istoric, I, f. 95).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
67 – Dl. Gh. Cuza 75 – chemat de Dl. General.
– Dl. Hoare 76 – Ministrul Angliei.
– Dl. Prof. Manoilescu – trimis oficial în str ăin ătate 77 .
Joi, 10 octombrie 1940
5,30 – Începerea lucrului în birou.
8,30 – Audien ță de lucru cu Dl. Ing. Nic. Mare ș (Ministrul Agriculturii și Domeniilor).
8,45 – Toaleta, micul dejun.
9,00 – Fotografierea D-lui General de c ătre Subsecretariatul de Stat al Propagandei.
9,10 – Audien ță de lucru cu Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă.
11,00 – Consiliu de Cabinet 78 .
13,50 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – Dl. Fabricius – Ministrul Germaniei la Bucure ști împreun ă cu ata șatul militar german.
17,00 – Audien țe:
– Dl. George Br ătianu 79 – chestiuni generale 80 .
75 Gh. Cuza (1896-1950) – profesor universitar și om politic, încerc ări literare minore, fiul lui A. C.
Cuza, secretar general al LANC și, ulterior, al Partidului Na țional Cre știn, fondat de tat ăl s ău în
cooperare cu O. Goga. Titular al Ministerului Munci i în cabinetul Goga – Cuza (1937-1938).
Gh. C. a sus ținut curentele și elementele de dreapta, a colaborat cu legionarii și, datorit ă raporturilor
cu Berlinul și orient ării sale pro-germane, și-a asigurat în 1940-1944 un rol important în cadru l unor
proiecte politice. A men ținut rela ții bune cu regimul Antonescu. Sub comuni ști, arestat și închis,
a decedat la Aiud ( Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 120).
76 Sir Reginald Hoare (1882-1954) – ministru al Marii Britanii la Bucure ști (1935-1941).
77 În cursul zilei s-au publicat mai multe decrete, d intre care nr. 3 414 relativ la numirea unor rectori
și decani (P. P. Panaitescu – Universitatea Bucure ști; V. Ni țulescu – Universitatea Ia și; E. Chirnoag ă
– Politehnica Bucure ști; M. Mazilescu – Academia de Înalte Studii Comerc iale Bucure ști;
Al. Otetele șanu – decan, Facultatea de Drept Bucure ști; Al. Marcu – decan, Facultatea de Litere
Bucure ști; Stan Ionescu – decan, Facultatea de Știin țe Bucure ști; dr. Petre Tomescu – decan,
Facultatea de Medicin ă Bucure ști; Al. Vechiu – decan, Facultatea Veterinar ă Bucure ști; Teodor
Popescu – decan, Facultatea de Teologie Bucure ști; Ioan Cantuniar – decan, Facultatea de Mecanic ă
de la Politehnica Bucure ști; N. Dumitrescu – decan, Facultatea de Agronomie; C. Iotzu – decan,
Facultatea de Arhitectur ă; D. Cuclin – director al Academiei de Muzic ă și Art ă Dramatic ă Bucure ști;
nr. 3 415 instituia punerea în retragere din oficiu a profes orilor N. Iorga, P. P. Negulescu,
C. R ădulescu-Motru, D. Pompei, I. Simionescu, C. I. Parh on, Emil Racovi ță , Petre Bogdan și
N. Vasilescu-Karpen; nr. 3 416 – numirea lui I. Hudi ță ca profesor definitiv de Arheologie
medieval ă și modern ă la Școala de Arhivistic ă din Bucure ști ( Registrul istoric, I, f. 93-95).
78 Vezi Stenogramele… , I, p. 175-212.
79 Gheorghe I. Br ătianu (1898-1953) – reputat istoric, fiu al str ălucitului român și om politic I. I. C.
Br ătianu (1864-1927), profesor universitar, autor al unor si nteze remarcabile de istorie na țional ă și
universal ă, membru al Academiei Române. A participat ca volun tar la primul r ăzboi mondial.
În continuare, paralel cu o activitate istoriografi c ă marcat ă de rezultate deosebite, s-a implicat
profund și în via ța politic ă. Dup ă ce a debutat în rândurile PNL, fiind ata șat profund prin leg ăturile
de familie, în 1930 a intrat în diziden ță , formând a șa-zisa Grupare georgist ă, reunind pe tinerii
liberali, mul ți profesori universitari (între ace știa – Istrate Micescu, apoi Mihai Antonescu, viitor ul
vice-premier), pentru ca, la începutul ostilit ăților din 1939-1945, s ă revin ă la matc ă. Anterior,
G. I. B. a sus ținut fervent regimul lui Carol II, s-a opus politic ii externe promovat ă de N. Titulescu,
ac ționând în schimb pentru apropierea de Germania, înc ercând, nu o dat ă, s ă fie intermediarul
nemijlocit între suveranul român și liderii nazi ști (A. Hitler, H. Goering ș.a.), cu care s-a întâlnit.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
68 – Dl. Herman Theil – rela ții de pres ă (ziarist german).
– Dl. Ministru Filotti 81 .
– Dl. Prof. Manoilescu.
– Dl. Ing. Gigurtu 82 .
– Episcopul Popovici 83 – chestiuni în leg ătur ă cu atrocit ățile maghiare.
– Dl. Prof. [Gr.] For țu – chestiuni de ordin general.
– Preotul Dumitrescu Bor șa – chestiuni de ordin general.
Sub regimul antonescian, G. I. B. s-a aflat în rela ții bune și foarte bune cu Ion și Mihai Antonescu,
situa ție de care a beneficiat. El a sus ținut R ăzboiul din Est, la care a participat temporar ca vo luntar,
dar în cele din urm ă, prin anii 1943-1944, chemarea clanului și-a spus cuvântul și, în ciuda
aparen țelor, G. I. B. a sfâr șit prin a se al ătura grupului de comploti ști care au preg ătit și înf ăptuit
lovitura de stat de la 23 august 1944. A venit în r ândul comploti știlor mai pu țin cu o experien ță
verificat ă, cât mai ales – exact de ceea ce era mai mult ă nevoie ! – cu informa ții secrete deosebit de
pre țioase, gra ție excelentelor sale rela ții îndeosebi cu Mihai Antonescu, de care a benefici at, dar
care l-a blamat deschis în aprilie 1946 (Marin Radu Mocanu, Avram Bunaciu. Documente,
Bucure ști, Funda ția Cultural ă Libra, 2006, p. 147 și urm.). În ziua de 23 august 1944, G. I. B. a avut
un rol major în a-i convinge finalmente pe Antone ști – promi țându-le o „scrisoare de garan ție”
semnat ă de liderii opozi ției democratice în frunte cu Iuliu Maniu și Constantin (Dinu) I. C. Br ătianu,
unchiul s ău – s ă solicite și s ă mearg ă în audien ță la Palatul Regal din Bucure ști, unde Mihai I a
dispus, în jurul orei 17,00, arestarea lor. Dup ă 23 august 1944, via ța istoricului a devenit un adev ărat
calvar, totul începând, pentru respectarea simetrie i, chiar la 23 septembrie 1944 printr-un atac dur a l
cotidianului comunist „Scânteia”, apoi și-a pierdut postul la Universitate, a fost exclus d in
Academie, iar în 1947-1950 i-a fost impus domiciliu obligatoriu la locuin ța de Capital ă (Aurel
Pentelescu, Liviu Ță ranu, Gheorghe I. Br ătianu în dosarele Securit ății. Documente. Perioada
domiciliului obligatoriu. Arestarea. Deten ția. Moartea. 1947-1953, Bucure ști, Editura
Enciclopedic ă, 2006). Era doar preludiul sfâr șitului, întrucât în 1950 a fost arestat, închis la Sighet,
unde s-a sinucis la 24 aprilie 1953. Se p ăstreaz ă un memoriu, b ănuit a-i fi apar ținut, în care a descris
ac țiunile sale din 22-23 august 1944 (vezi Gh. Buzatu, Claudiu Seca șiu, eds., Din arhiva istoric ă a
României contemporane (Gh. I. Br ătianu), în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie « A. D.
Xenopol »”, Ia și, t. XXII/2, 1985, p. 679-684); Gh. Buzatu, Gh. I. Br ătianu – Evolu ții politice, în
vol. Victor Spinei, ed., Confluen țe istoriografice române ști și europene. Gh. I. Br ătianu, Ia și, 1988,
p. 461-502). Despre personalitatea și activitatea știin țific ă și politic ă a istoricului cf. Ilie B ădescu,
Mihai Ungheanu, coordonatori, Enciclopedia valorilor reprimate , II, p. 63-76; Florian T ănăsescu,
Nicolae T ănăsescu, Constantin (Bebe) I. C. Br ătianu – istoria PNL la interogatoriu, Bucure ști,
Editura Paralela '45, 2005, p. 185-245; Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 62; Victor
Spinei, ed., op. cit., passim ; Dorina Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, p. 86-87;
Cicerone Ioni țoiu, Cartea de aur a rezisten ței române ști împotriva comunismului , I, p. 27; Stelian
Neagoe, Enciclopedie, p. 99-102.
80 Omis în Registrul istoric, I, f. 96.
81 Eugen Filotti (1896-1975) – avocat, ziarist, diplomat, ministrul României la Ankara (1935-1936),
Atena (1936-1939), Sofia (1939-1941) și Budapesta (1941-1944), secretar general al MAS în 1944
(Anuar diplomatic și consular. 1942, p. 126).
82 Ion Gigurtu (1886-1959) – economist și industria ș, om politic, deputat și ministru în diverse
cabinete sub dictatura lui Carol II, membru de seam ă al camarilei regale, cu serioase leg ături în
Germania, finalmente lider al guvernului (4 iulie – 4 septembrie 1940) care a semnat dictatul de la
Viena din 30 august 1940 privind cedarea Transilvan iei de Nord-Vest, sub presiunile Reichului
hitlerist și ale Italiei mussoliniene, Ungariei. În anii r ăzboiului, I. G. a observat bunele rela ții cu
I. Antonescu, iar sub comuni ști a fost anchetat, urm ărit și întemni țat. A murit în deten ție
(Din documentele rezisten ței. Arhiva Asocia ției fo știlor de ținu ți politici din România, nr. 8/1993, p. 203).
83 Episcopul D. Popovici al Oradiei.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
69 – Dl. Ion Miclescu – chestiunea telefoanelor.
– Dl. Alex. Ștef ănescu – chemat de Dl. General.
– Dl. Ing. Vlad Georgescu – chestiuni în leg ătur ă cu coopera ția.
Vineri, 11 octombrie 1940
5,30 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Dl. Comandor Jienescu – Subsecretar de Stat al A erului.
– Dl. Comandor M ăcellariu 84 – Secretar General al Aerului.
Scop : au prezentat lucr ările ordonate și au dat informa ții.
13,40 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – Consiliu de Cabinet 85 .
19,00 – Audien țe:
– P.S. Gherontie – Episcopul Constan ței.
– Dl. Ministru Hiott 86 .
– I.P.S. Mitropolitul B ălan 87 .
– Dl. General Niculescu (fostul profesor al D-lui G eneral Antonescu).
– Dl. Prof. Vâlcovici 88 .
– Dl. Ing. Victor Stoica.
– Dl. Amiral Koslinski.
– Dl. Mizrachi – Delegatul Societ ății Sioniste.
– Dl. Singer – Delegatul Societ ății Sioniste.
– P.S. Vasile Stan – Episcopul Maramure șului.
84 Horia M ăcellariu (1894-1984) – carier ă militar ă, contraamiral (1944), trecut în rezerv ă (1945),
șef al Statului Major al Marinei (1941), cdt. al For țelor Navale Maritime (1943-1944), al Școlii
Superioare de Marin ă (1944-1945). Sub comuni ști, participant activ la mi șcarea de rezisten ță armat ă,
condamnat în contumacie (1946), arestat și închis în 1948. A trecut în deten ție pe la V ăcăre ști,
Aiud, R. S ărat, Jilava, Dej și Gherla (1948-1964). Memorialist (Alesandru Du țu și colaboratori,
Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 280-281; Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama
generalilor români , p. 173-182; Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , I,
p. 323-324; Nicolae C. Petrescu, Contraamiralul Horia M ăcellariu , Pite ști, Europroduct, 2005).
85 Vezi Stenogramele… , I, p. 212-244.
86 Constantin (Dinu) Hiott (1896- ?) – studii juridice, diplomat de carier ă, diverse rosturi în MAE
începând ca ata șat de lega ție (1921), apoi consilier de lega ție (Londra, Var șovia, Budapesta),
îns ărcinat cu afaceri (Bratislava), rechemat în Central ă, delegat supleant în comisia pentru negocieri
cu delega ția Ungariei în august 1940, iar din 15 octombrie 19 40 – ministru plenipoten țiar pe lâng ă
guvernul de la Vichy ( Anuar diplomatic și consular. 1942, p. 131).
87 În Registrul istoric , I, f. 98, omi și N. B ălan și Vasile Stan.
88 Victor Vâlcovici (1885-1970) – matematician, profesor universitar, membru al Academiei
Române, deputat, ministru în cabinetul N. Iorga (Do rina Rusu, Membrii Academiei Române.
1866-1999, p. 550).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
70 Sâmb ătă, 12 octombrie 1940 xxix
5,30 – Începerea lucrului.
8,20 – Toaleta, micul dejun.
8,45 – Lucru cu Dl. Col. Elefterescu – Director de Cabi net.
9,00 – Convorbiri de ordin general cu Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului.
9,30 – Dl. Col. Râmniceanu – Mare șalul Palatului.
10,00 – Ministrul Afacerilor Interne (Dl. General Petrov icescu), cu:
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. Alex. Ghica – Șeful Siguran ței Statului,
– Dl. General Dona – Prefectul Poli ției Capitalei,
– Directorul Poli ției Capitalei.
11,00 – Dl. I. Gh. Vântu – Primarul General al Capitalei .
12,00 – Dl. Flondor – Comisarul Guvernului la Re șița.
12,30 – Prezentarea Misiunii Militare Germane terestre:
Sunt primi ți în biroul D-lui Director de Cabinet un grup de ci rca 30 ofi țeri care
sunt înso țiți de Dl. General Negulescu și prezenta ți de Domnul General Pantazi.
Dup ă prezentarea în cabinetul de lucru a Generalului Ha nsen 89 , Misiunea p ărăse ște
Pre ședin ția în ma șinile personale, ducându-se la hotelurile unde au f ost caza ți, ca: Athenée,
Ambasador etc.
13,00 – Dl. Pamfil Șeicaru 90 – prezentare pentru plecare la Roma.
13,30 – Dejunul la locuin ța D-sale.
89 Erik Hansen – general colonel de cavalerie, șeful Misiunii Militare Germane în România
(1940-1941 și 1943-1944), cdt. al CA 54 german în b ătălia pentru eliberarea Chi șin ăului, pentru
care a fost decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”, cl asa III. În cele mai bune raporturi cu Mare șalul
Antonescu. Dup ă 23 august 1944, arestat de ru și, transportat la Moscova, unde i s-au pierdut urme le
(Neculai Moghior și colaboratori, General Gheorghe Mihail. Cuvânt pentru viitorime, Bucure ști,
Editura Paideia, 2004, p. 211).
90 Pamfil Șeicaru (1894-1980) – unul dintre cei mai mari ziari ști români, în linia lui M. Eminescu,
N. Iorga sau Nae Ionescu, scriitor politic și istoric, erou al r ăzboiului unit ății na ționale integrale,
fondator al unor publica ții prestigioase, cu prioritate al cotidianului „Cur entul”, pe care l-a condus
vreme de aproape 20 de ani (1927-1944). A sprijinit activ regimul Antonescu și îndeosebi R ăzboiul
din Est al Reîntregirii Na ționale, trimis în misiune în Vest de Mare șal la 9 august 1944.
Dup ă r ăzboi, P. Ș. a r ămas în exil și, paralel cu activitatea publicistic ă desf ăș urat ă predominant în
Germania și Spania, a publicat mai multe volume memorabile de istorie contemporan ă, acoperind
de regul ă perioadele și problemele pe care le-a cunoscut excelent. În ace la și timp, ziaristul a urm ărit
cu aten ție și a blamat cu exigen ță jocurile perfide de exil ale grupului C. Vi șoianu – Al. Cretzianu,
sus ținut de ex-regele Mihai I. Inclus în lotul „ziari știlor fasci ști”, P. Ș. a fost judecat și condamnat la
moarte pentru crima de dezastrul ță rii prin crime de r ăzboi (cf. Ioan Opri ș, Procesul ziari știlor
„na ționali ști” (22 mai – 4 iunie 1945), Bucure ști, Editura Albatros, 1999, p. 55 și urm.). Sentin ța, se
în țelege, n-a fost adus ă la îndeplinire pentru exilatul de dincolo de Corti na de Fier, iar mai apoi, prin
decretul nr. 977 din 12 decembrie 1966 al lui N. Ce au șescu, damnatul avea s ă fie gra țiat (cf.
Gh. Buzatu, O istorie a prezentului, Craiova, Editura Mica Valahie, 2004, p. 377-379). Net ăgăduit,
prin fapt ă și scris, P. Ș. s-a impus vreme de peste un sfert de veac, asemen ea lui N. R ădescu, Mircea
Eliade, Grigore Gafencu, întru totul și în toate printre con știin țele Exilului românesc liber și
anticomunist (ibidem , p. 364) (Ioan Opri ș, Procesul ziari știlor „na ționali ști” , p. 55-99; Florin
Manolescu, Enciclopedia Exilului Literar românesc , p. 644-653; Șerban N. Ionescu, Dic ționar
panoramic, p. 61; Vasile C. Dumitrescu, O istorie a Exilului românesc, p. 320-321).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
71 17,30 – Prezentarea de plecare a D-lui Vojen 91 – Ministrul României la Roma.
18,20 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Ministru Mihail Sturdza – Ministrul de Extern e,
– Dl. Profesor Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției,
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Prof. Gh. Leon – Ministrul Economiei Na ționale,
– Dl. Cre țeanu – Ministrul de Finan țe,
– Dl. Prof. Traian Br ăileanu – Ministrul Educa ției Na ționale,
– Dl. Horia Cosmovici – Subsecretar de Stat al Pre ședin ției.
19,00 – Plecarea la Predeal – înso țit fiind de Doamna General Antonescu și de Domnul
Prof. Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției 92 .
Duminic ă, 13 octombrie 1940 – Predeal
17,00 – Vizit ă oficial ă la Majest ățile Lor Regele și Regina Mam ă la Sinaia – unde Majest ățile
Lor au re ședin ță pân ă se termin ă lucr ările de amenajare a Palatului Regal din Bucure ști.
Luni, 14 octombrie 1940 xxx
11,00 – Sosirea de la Predeal.
– Audien ță de lucru cu Dl. General Pantazi – Subsecretar de S tat la Ap ărarea
Na țional ă – chestiuni urgente.
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă.
13,55 – Mas ă oficial ă la Cercul Militar cu Misiunea Militar ă german ă; dat ă de
Conduc ătorul Statului cu ocazia sosirii Misiunii Germane î n țar ă.
16,00 – Convocarea prefec ților de jude ț din țar ă: instruc țiuni administrative 93 .
19,00 – Audien ță de prezentare și de lucru cu Dl. [Constantin] Paul Grecianu – Mini strul
României la Berlin.
20,00 – Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne.
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne.
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Propa gandei 94 .
Mar ți, 15 octombrie 1940
5,30 – Începerea lucrului.
91 Ion Victor Vojen – inginer și publicist legionar, trimis în 1940 ministru al Ro mâniei la Roma.
Dup ă rebeliunea din ianuarie 1941, I. V. V. s-a aflat p rintre legionarii care, prin Prof. I. G ăvănescul,
au realizat un compromis cu I. Antonescu. Ulterior, sub regimul comunist, a fost întemni țat și
„reeducat” la Aiud, sfâr șind prin a accepta s ă colaboreze la „Glasul Patriei”, publica ție dirijat ă de
Securitate pentru Exilul românesc anticomunist (Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache,
Radiografia dreptei române ști, p. 148).
92 În cursul zilei s-au publicat mai multe decrete-le gi și decrete, mai multe comunicate dintre care
unul cuprinzând Directive cu caracter economic ( Registrul istoric , I, f. 99-103).
93 Vezi, în context, declara ția despre tratamentul rezervat comuni știlor – maximum de pedepse în
cazul ac țiunilor ilegale (ANIC, fond PCM – CM, dosar 214/194 0, f. 2).
94 Prin decretul nr. 3 457 colonelul M. Corbuleanu a fost numit ata șat militar la Roma, fiind
rechemat colonelul Gh. T. Petrescu ( Registrul istoric, I, f. 104-105).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
72 8,30 – Dl. Ing. Mare ș – Ministrul Agriculturii și Domeniilor.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Audien țe de lucru cu:
– Dl. Ia șinschi – Ministrul Muncii, S ănătății și Ocrotirilor Sociale,
– Dl. Tr. Br ăileanu – Ministrul Educa ției Na ționale,
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne.
12,30 – Audien ță cu Dl. Ministru al Statelor Unite 95 .
– Audien ță de lucru cu Dl. Cre țeanu – Ministrul Finan țelor.
– Audien ță de lucru cu Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției.
14,00 – Masa la locuin ța D-sale.
16,00 – Consiliu de Cabinet.
18,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă,
– Dl. General Dobre – Subsecretar de Stat al Înzest r ării.
20,00 – Recep ție la Lega ția German ă dat ă de Dl. Ministru Fabricius, Ministrul Germaniei
la Bucure ști, în onoarea Misiunii Germane venit ă în România și ca un r ăspuns la masa
servit ă Misiunii de Conduc ătorul Statului la Cercul Militar.
Miercuri, 16 octombrie 1940 xxxi
4,30 – Începerea lucrului.
8,30 – Toaleta, micul dejun.
9,00 – Lucru cu Dl. Col. Elefterescu, Director de Cabin et, și Dl. Ovidiu Vl ădescu – Secretar
General al Pre ședin ției.
10,00 – Dl. Fabricius – Ministrul Germaniei – chestiuni de ordin extern.
10,30 – Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Prop agandei.
10,45 – Dl. Negu ș – Consilier Juridic.
11,00 – Consiliu de Mini ștri 96 .
12,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Prof. Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției,
– Dl. Mihail Sturdza – Ministrul de Externe,
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului.
13,45 – Dejunul la locuin ța D-sale.
15,50 – Lucru cu:
– Dl. Horia Cosmovici,
– Dl. Randa 97 ,
– Dl. Davidescu 98 .
95 Franklin Mott Gunther (1880-1941) – ministru al SUA în România (1938-194 1). A decedat și a
fost înmormântat la Bucure ști.
96 Vezi Stenogramele… , I, p. 261-270.
97 Alexandru [Alexander von] Randa (1906-1972) – licen țiat în filosofie și drept, studii de istorie,
șeful Direc ției Presei Legionare (1940-1941), dup ă rebeliune în emigra ție, reprezentant al
„guvernului” Horia Sima la Berlin (1944-1945). A r ămas în exil în Germania dup ă al doilea r ăzboi
mondial, devenind profesor la Universitatea din Sal zburg, Doctor Honoris Causa al Universit ății
din Madrid. Numeroase și apreciate lucr ări de istorie, inclusiv unele despre trecutul Legiu nii –
Lebende Kreuze (2000) (Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian San dache, Radiografia dreptei
române ști, p. 131; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 246).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
73 Scop : instruc țiuni de felul cum trebuie s ă ac ționeze Subsecretariatul de Stat al
Pre ședin ției.
18,00 – Dl. Ion Mihalache 99 – fost ministru.
18,30 – Dl. Fabricius – Ministrul Germaniei 100 .
19,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Ministru al Argentinei.
19,30 – Audien ță de lucru cu Dl. Ministru al Turciei.
19,45 – Lucru cu:
– Dl. General Dobre – Subsecretar de Stat al Înzest r ării,
– Dl. Prof. Gh. Leon – Ministrul Economiei Na ționale,
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Colonel Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. Alex. Ghica – Șeful Siguran ței Statului,
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Propa gandei.
Scop : instruc țiuni și ordine de executat fa ță de constat ările personale ale Domnului
General Antonescu.
21,00 – Domnul Virgil Stoenescu (prieten personal).
Joi, 17 octombrie 1940
5,30 – Începerea lucrului.
9,30 – Toaleta, micul dejun.
11,00 – Consiliu de Cabinet 101 .
98 Gheorghe Davidescu (1892-1959) – excelent diplomat de carier ă, ministru al României la
Moscova (1939-1940), inclusiv în momentul pred ării notelor ultimative brutale ale lui V. M. Moloto v
relativ la cedarea imediat ă a Basarabiei și Bucovinei de Nord (26-27 iunie 1940), secretar ge neral al
MAE din Bucure ști (11 octombrie 1941 – 1 octombrie 1944). Sub comu ni ști, G. D. și-a continuat
pentru scurt timp activitatea diplomatic ă, apoi a fost arestat și a decedat în închisoare ( Anuar
diplomatic și consular. 1942, p. 123).
99 Ion Mihalache (1882-1963) – înv ăță tor, om politic, fondator al Partidului Ță rănesc (1918), care
în 1926 a fuzionat cu Partidul Na țional din Ardeal al lui Iuliu Maniu , rezultând PN Ț, a doua for ță
major ă a establishmentului politic românesc interbelic. D eputat și ministru, lider al PN Ț
(1933-1937), I. M. l-a secondat practic pe Maniu, d e și a ac ționat și independent, în 1941 s-a înrolat
ca voluntar pe Frontul de Est și, fa ță de I. Antonescu, a dovedit mai mult ă în țelegere, a p ăstrat cu el
cele mai bune contacte, astfel c ă în seara de 22 august 1944, deci chiar în ajunul l oviturii de stat,
a avut o întrevedere crucial ă cu Mare șalul și a abordat toate chestiunile presante la ordinea z ilei
(cf. Gh. Buzatu, ed., Trecutul la judecata istoriei , p. 369-371). Despre prezen ța lui I. M. în rândul
comploti știlor se poate afirma c ă a fost atâta cât a fost a PN Ț în ansamblu, adic ă presupus ă și
admis ă, dar nu și personalizat ă. Dup ă 23 august 1944, I. M. s-a aflat între factorii pol itici activi care
s-au opus comuniz ării și staliniz ării ță rii, fiind implicat în procesul înscenat PN Ț-ului în toamna
anului 1947 și condamnat, „pentru crima de complot în scop de tr ădare, de surparea ordinei
constitu ționale, de r ăzvr ătire și de insurec ție armat ă”, la „munc ă silnic ă pe via ță , transformat ă în
temni ță grea pe via ță ” (M. D. Ciuc ă, ed., Procesul lui Iuliu Maniu , III, Bucure ști, Editura Saeculum
I. O., 2001, p. 369, 372-373). Și-a aflat sfâr șitul în temni ța de la R. S ărat (Dorin Ivan, Experimentul
Râmnicu S ărat, Buz ău, Editura Irineu Mih ălcescu, 2005). Autor al unui jurnal politic, în cea mai
mare parte inedit (vezi Gh. Buzatu, ed., Trecutul la judecata istoriei , p. 369-371). Vezi despre
I. M. – Ion Bitoleanu, Șefi de partide, p. 347-380; Gh. Buzatu, România și r ăzboiul mondial, p. 313;
Stelian Neagoe, Enciclopedie, p. 479-482.
100 Din Registrul istoric, I, f. 108, omi și Ion Mihalache și Wilhelm Fabricius, dar men ționa ți
ing. I. Bujoi și col. P ălănceanu.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
74 14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
17,30 – Audien ță de lucru cu Dl. Grecianu 102 – Ministrul României la Berlin.
18,30 – Audien țe:
– Dl. Ion Bujoi 103 – chestiuni de ordin intern.
– Dl. Filderman 104 – dolean țele evreilor în vederea emigr ării.
– Delega ția basarabean ă – condolean țe: Dl. Col. Solacolu, Dl. Col. Russo,
Dl. Vladimir Cristi.
– Dl. Manole Stroici – Organizarea sporturilor în țar ă.
– Dl. Caranfil – situa ția de la U.C.B.
– Dl. Amiral Bucholtzer – informa țiuni.
– Dl. Chiri ță – Șeful Cenzurii – chemat de Dl. General.
19,30 – Manifesta ția legionarilor întor și de la Roma.
Domnul General Antonescu a coborât în mijlocul lor spre a-i felicita și a le
mul țumi de felul cum au reprezentat țara în Italia.
19,45 – Dl. [Albert] Goering – fratele Mare șalului German 105 – care a f ăcut comunic ări din
partea fratelui s ău.
20,30 – Audien ță de lucru cu Dl. Profesor Mihai Antonescu – Ministr ul Justi ției 106 .
101 Vezi Stenogramele… , I, p. 270-302. Vezi comunicatul nr. 129 pe margin ea ședin ței de guvern
(Registrul istoric, I, f. 110).
102 Constantin Paul Grecianu (1900-1942) – aderent al Mi șcării Legionare, ministru al României la
Berlin (octombrie 1940 – ianuarie 1941), trimis pe Frontul de Est, unde a fost ucis ( Intelectualii și
Mi șcarea Legionar ă, p. 317).
103 Ion Bujoi (1894-1956) – inginer, profesor universitar, minist ru, sub comuni ști întemni țat,
decedat la Aiud.
104 Wilhelm Filderman (1882-1963) – pre ședintele Uniunii Comunit ăților Evreie ști din România,
primit adeseori în audien ță de c ătre Conduc ătorul Statului, cu care s-a aflat în raporturi epis tolare
frecvente și deschise. În perioada comuniz ării for țate a ță rii, dup ă lovitura de la 23 august 1944,
W. F. a evadat din România, stabilindu-se în SUA. E ste semnificativ c ă, adeseori în manifest ările
sale, la „procesul” din mai 1946 de la „Tribunalul Poporului”, în depozi ția la procesul de la Berna
sau în contribu ția tip ărit ă în colaborare cu Sabin Manuil ă în 1957-1958 W. F. a observat cu
stricte țe respectul adev ărului istoric în privin ța faptelor și fenomenelor survenite în România anilor
1940-1944 inclusiv în ce prive ște politica fa ță de evrei (vezi Români în știin ța și cultura
occidental ă. Enciclopedie , p. 145-146).
105 Hermann Goering (1883-1946) – lider politic și militar al Reichului nazist: pre ședinte al
Parlamentului ( Reichstag ), ministru de interne al Prusiei, fondator al Gestapo -ului, din 1935
comandant al armatei aerului ( Luftwaffe ), Mare Mare șal al Reichului, responsabil de e șecul bătăliei
aerului împotriva Angliei (1940), prim-adjunctul lui A. Hi tler la nivelul conducerii supreme
germane, dup ă plecarea lui Rudolf Hess în Anglia, iar la 25 ianu arie 1941 autor al ordinului trimis
lui R. Heydrich privind aplicarea „ solu ției finale” împotriva popula ției evreie ști. În condi țiile
pr ăbu șirii Reichului în 1945, a fost arestat și judecat de Tribunalul Militar Interna țional de la
Nürnberg (1945-1946), care l-a condamnat la moarte prin spânzur ătoare. S-a sinucis în ajunul
execu ției (John Keegan, ed., Who Was Who in World War II, London, Bison Books, 1978, p. 93;
Thomas Parrish, ed., Simon and Schuster Encyclopedia of World War II, New York, 1978, p. 240-144;
Ian V. Iogg, Dic ționarul celui de-al doilea r ăzboi mondial , Bucure ști, Editura Niculescu, p. 98-99;
Pierre Milza și colaboratori, Dizionario dei fascismi, p. 284-288; Gh. Buzatu, România și r ăzboiul
mondial din 1939-1945, Ia și, CICE, 1995, p. 363).
106 În cursul zilei s-au publicat, precum de obicei, m ai multe decrete-legi, decrete și comunicate,
dintre care decretul nr. 3 509 privea numirea ing. Traian Boeru ca Director General al Institutului
Na țional al Coopera ției ( Registrul istoric, I, f. 108-111).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
75
Vineri, 18 octombrie 1940
5,30 – Începerea lucrului.
8,30 – Lucru cu Dl. Col. Elefterescu – Director de Cabi net.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,15 – Dl. Horia Cosmovici – Subsecretar de Stat al Pre ședin ției – audien ță de lucru.
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă – audien ță de lucru.
10,30 – Dl. Ing. Perie țeanu de la Re șița – expunerea situa ției Societ ății Re șița.
11,00 – Audien ță de lucru:
– Dl. Cre țeanu – Ministrul Finan țelor,
– Dl. Ottulescu – Guvernator al B.N.R.
12,00 – Dl. Inginer Ștef ănescu – pred ă lucr ările cerute.
13,00 – Ata șatul Militar German: vizit ă de plecare.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
17,00 – Asist ă la proiectarea jurnalului sonor la Propaganda Na țional ă.
18,30 – Audien ță de lucru cu Dl. Neubacher 107 .
19,00 – Dl. Victor Silaghi – Comandant Legionar – inform a țiuni.
– Dl. Ministru Stoica 108 – chemat de Dl. General.
– Dl. Istrate Micescu 109 – expunerea situa ției personale.
– Dl. Mocsonyi 110 – Maestru de vân ătoare al Majest ății Sale Regelui, instruc țiuni de
primit.
– Episcopul de Caransebe ș [Vasile] – dolean țele Eparhiei 111 .
– Dl. Ghigi – Ministrul Italiei – audien ță de lucru în vederea plec ării la Roma.
Sâmb ătă, 19 octombrie 1940
107 Hermann Neubacher (1893-1960) – dr., economist și diplomat german, ambasador cu misiuni
speciale în problemele economice al Reichului la Bu cure ști (1940-1943) și în sud-estul Europei
(1943-1944).
108 Vasile Stoica (1889-1959) – destoinic lupt ător pentru Marea Unire, activitate de propagand ă în
favoarea României în SUA în 1917-1918, fiind primit de pre ședintele W. Wilson, diplomat, dup ă
război membru al delega țiilor române la Conferin ța P ăcii de la Paris (1919) și, apoi, la Liga
Na țiunilor, ministru în Albania și Bulgaria, în Letonia și Lituania, în Turcia, subsecretar de stat în
Ministerul Propagandei, colaborator apropiat al lui Mihai Antonescu, îndeosebi în activitatea
„Biroului P ăcii”, secretar general al MAE (1945-1946), din nou membru al delega ției la Conferin ța
Păcii de la Paris din 1946, ministru la Haga (1946-19 47), rechemat în Central ă la 1 mai 1947.
Imediat avea s ă fie izgonit din MAE, apoi anchetat și condamnat la trei ani și șase luni (1948),
pentru a executa șase ani, iar în 1958 rearestat și condamnat la 10 ani temni ță grea. Diplomat cu
rezultate remarcabile pe planul propagandei cauzei na ționale, în care a avansat programe ample, un
poliglot des ăvâr șit ( Anuar diplomatic și consular. 1942, p. 153; Cicerone Ioni țoiu, Cartea de aur a
rezisten ței române ști împotriva comunismului , I, p. 153-154).
109 Istrate Micescu (1881-1951) – avocat, politician de orientare libe ral ă, apoi georgist, deputat și
senator, sus țin ător al lui Carol II, autorul Constitu ției din 1938, ministru de Externe (1937-1938) și
de Justi ție (1939-1940). Sub comuni ști, arestat și condamnat la 20 ani munc ă grea, decedat la Aiud
(Stelian Neagoe, Enciclopedie, p. 466-468; Camil Demetrescu, Note – Relat ări, Bucure ști,
Editura Enciclopedic ă, 2000, p. 448; Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 260).
110 Anton Mocsonyi Styrcea (1882-1943) – jurist, maestru de vân ătoare al Cur ții Regale.
111 Primit o dat ă cu Mocsonyi ( Registrul istoric, I, f. 111).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
76
5,30 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,20 – Audien ță de lucru:
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat la M.A. N.
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă.
9,30 – Dl. Col. Râmniceanu – Mare șalul Palatului – audien ță de lucru s ăpt ămânal ă.
10,00 – Consiliu de Cabinet 112 .
12,30 – Dl. General Speidel 113 și Dl. Comandor Jienescu: audien ță de lucru în vederea
cooper ării la centrele de instruc ție.
– Dl. Ministru Fabricius – audien ță de lucru.
– Dl. Ministru al Japoniei – audien ță de lucru.
– Dl. Gigurtu – chemat de Domnul General.
– Dl. Colonel Nicolaid – Șeful Serviciului Secret – audien ță de lucru.
– Dl. I. Gh. Vântu – Primarul General al Capitalei – audien ță de lucru s ăpt ămânal ă.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – Lucru și audien țe de lucru cu:
– Dl. Prof. Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției,
– Dl. Col. Dragomir – Ministrul Coordon ării.
19,00 – Plecarea la Predeal se face cu automobilul înso țit de Doamna General și Dl. Prof.
Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției.
Duminic ă, 20 octombrie 1940 (Predeal)
11,00 – Invita ți la dejun:
– Dl. General Hansen – Comandantul Misiunii Germane ,
– Dl. General Speidel – Comandantul Misiunii German e,
– Dl. Colonel Gerstenberg – ata șat militar,
– Dl. Colonel Hauffe – din misiunea german ă,
– Dl. Maior Schömell – din misiunea german ă.
Dup ă-amiaz ă:
– A primit vizita D-lui Fabricius – Ministrul Germa niei, cu Doamna.
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului – cu Doamna.
– Dl. Horia Cosmovici – Subsecretar de Stat al Pre ședin ției.
– Dl. [C.] Stoic ănescu.
Luni, 21 octombrie 1940 xxxii
10,45 – Sosirea de la Predeal.
10,45 – Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne – audien ță de lucru.
11,00 – Ședin ța de colaborare la Marele Stat Major, cu Subsecreta rii de Stat ai Armatei;
măsuri în vederea desconcentr ărilor.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Cre țeanu – Ministrul de Finan țe.
112 Vezi comunicatul nr. 133 pe marginea reuniunii ( Registrul istoric, I, f. 114-115).
113 Wilhelm Speidel – general de avia ție, șeful misiunii Luftwaffe în România (1940-1942).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
77 18,30 – Depunerea jur ământului D-lui Amiral Koslinski ca Subsecretar de S tat la Marin ă.
19,00 – Audien ță de prezentare a Ata șatului Militar japonez 114 și a Maiorului Boian.
Audien țe:
– Dl. Col. Pravil ă – Prefectul jude țului Ilfov – audien ță informativ ă.
– Reprezentan ții presei italiene – audien ță și interviuri.
– Dl. Dr. Bazil Teodorescu 115 – chemat de Dl. General.
– Dl. Gh. Cuza – chemat de Dl. General.
– Dl. Constantin Orghidan 116 – aduce la cuno știn ța D-lui General neajunsurile ce le
întâmpin ă.
19,15 – Audien ță de lucru:
– Dl. General Dobre – Subsecretar de Stat al Înzest r ării,
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă.
Mar ți, 22 octombrie 1940
5,30 – Lucru în birou.
8,35 – Audien ță de lucru a D-lui Ing. Mare ș – Ministrul Agriculturii și Domeniilor.
10,00 – Consiliu de Cabinet 117 .
12,50 – Audien țe:
– Dl. Ministru al Angliei – audien ță de lucru.
– Dl. Ing. Grecianu – Ministrul României la Berlin.
– Dl. Ing. Dan Perie țeanu – Director „Astra” – noua situa ție creat ă și schimb ările de
conducere ale acestei societ ăți.
Chema ți de Dl. General:
– Dl. Inginer Bârsu
– Dl. General B ăgulescu 118 .
13,45 – Dejunul la locuin ța D-sale.
15,00 – Fotograful Gugenberg împreun ă cu Dl. Col. Rio șanu; s-au executat fotografii
pentru difuzarea lor la autorit ăți.
17,00 – Chema ți de Dl. General:
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului,
– Dl. Ing. Dan Perie țeanu – Director „Astra”,
– Dl. Victor Sl ăvescu 119 .
114 Colonelul Fudzitsuka.
115 Unul dintre medicii prefera ți ai lui I. Antonescu.
116 Constantin Orghidan (1874-1944) – inginer, administrator al Uzinelor R e șița, pre ședintele
Camerei de Comer ț și Industriei, Bucure ști, membru de onoare al Academiei Române.
117 Vezi Stenogramele… , I, p. 303-315.
118 Gheorghe B ăgulescu (1890 – ? ) – general de brigad ă, ata șat militar la Tokyo (1935-1938),
membru al Academiei nipone, pre ședinte al Asocia ției Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul”, iar
de la 28 februarie 1941 ministru al României în Jap onia. A manifestat simpatii legionare
(Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 36-37).
119 Victor Sl ăvescu (1891-1977) – economist, om politic, profesor univ ersitar, autorul unei opere
remarcabile incluzând studii definitive privind cre ditul și istoricul unor institu ții bancare, membru al
Academiei Române, ministru al Înzestr ării Armatei sub Carol II. Raporturi corecte cu I. A ntonescu.
Sub comuni ști, anchetat și condamnat, întemni țat cinci ani la Sighet. A fost suspendat din
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
78 19,00 – Audien țe:
– D. Șt. Vi șata – chestiuni personale.
– Dl. Radu Crutzescu 120 – Ministrul României la Ankara – prezentare de ple care.
Chema ți de Dl. General:
– Dl. Dr. Angelescu 121 ,
– Dl. Th. Florescu.
20,00 – Dl. Ministru al Americii – chestiuni de stat.
– Dl. Col. Dragomir – Ministrul Coordon ării – audien ță de lucru.
– Dl. Protopopescu 122 – de la Inventarul Public – audien ță de lucru.
Miercuri, 23 octombrie 1940
5,00 – Începerea lucrului.
8,00 – Inspec ție inopinat ă în pia ța „Obor” și Hale, înso țit de Dl. Col. Rio șanu, Subsecretar
de Stat la Interne, și de Dl. Ion Gh. Vântu, Primarul General al Capital ei.
10,00 – Dl. Inginer Malaxa 123 – chestiuni industriale.
12,45 – Dl. Col. Nicolaid – Șeful Serviciului Secret.
13,00 – Chema ți de Dl. General:
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. Col. Nicolaid – Șeful Serviciului Secret,
– Dl. General Popescu – Comandant Militar al Capita lei,
– Dl. Comandant al Ap ărării Antiaeriene,
Academie, fiind repus în drepturi în 1990 (Dorina R usu, Membrii Academiei Române. 1866-1999,
p. 490-491).
120 Radu Crutzescu (1892-1977) – diplomat de carier ă, ministrul al României la Sofia (1936-1938),
Praga (1938-1939), Berlin (1939-1940) și Ankara (1940-1941) ( Anuar diplomatic și consular. 1942,
p. 121).
121 Constantin I. Angelescu (1869-1948) – medic chirurg, om politic, frunta ș al PNL, în repetate
rânduri ministru al Educa ției Na ționale, membru de onoare al Academiei Române, cel d intâi
ministru al României în SUA (1917-1918), prim-minis tru în zilele care au succedat asasin ării lui
I. Gh. Duca (29 decembrie 1933-5 ianuarie 1934), în raporturi excelente cu I. Antonescu. Sub
comuni ști, deposedat de titlul academic, arestat și anchetat, decedat în temni ță (Stelian Neagoe,
Enciclopedie, p. 22-24; Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-1999, p. 23; Nicolae
Andrei, Voievozi ai spiritului, p. 17-21).
122 Ion Protopopescu (1898-1966) – inginer, profesor la Politehnica din Timi șoara, comandant
legionar, titular al Lucr ărilor Publice și Comunica țiilor în cabinetul Antonescu-Sima (1940-1941),
trimis pe front în 1942, în acela și lot cu Constantin Paul Grecianu, fostul ministru la Berlin care
și-a aflat sfâr șitul. În 1944-1948, I. P. a ac ționat în cadrul rezisten ței clandestine anticomuniste,
răstimp în care, în mai 1946, a fost judecat și condamnat la moarte în contumacie (M. D. Ciuc ă, ed.,
Procesul Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 299-300). A emigrat în Occident, unde a desf ăș urat o
bogat ă activitate publicistic ă (Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia
dreptei române ști, p. 130; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 241-242).
123 Nicolae Malaxa (1883-1959) – inginer chimist, magnat al industrie i interbelice, aflat în rivalitate
permanent ă cu grupul lui Max Auschnitt (1888-1959), ambii ben eficiari și sus țin ători ai regimurilor
de toate culorile (democratic, Carol II, Antonescu sau comuni ști). În 1947, N. M. s-a stabilit în
SUA, unde a finan țat nu doar emigra ția român ă anticomunist ă (Grupul general N. R ădescu), ci și…
candida ții la pre ședin ția SUA ( Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 244).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
79 – Dl. Comandor Jienescu – Subsecretar de Stat al Ae rului.
14,00 – Dl. Prof. Onicescu 124 – îns ărcin ări date.
14,15 – Dejunul la locuin ța D-sale.
18,00 – Audien ță .
O delega ție de fo ști prieteni politici ai lui Octavian Goga, în frunt e cu Dl. Prof. Ion
Petrovici 125 . Audien ța a durat aproape o or ă.
19,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Alex. Ghica – Șeful Siguran ței Statului,
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de stat al Propa gandei.
Joi, 24 octombrie 1940 xxxiii
5,00 – Începerea lucrului.
8,30 – Dl. Ing. N. Mare ș – Ministrul Agriculturii – audien ță de lucru.
8,40 – Toaleta, micul dejun.
9,00 – Chema ți de Dl. General:
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. General Vasiliu 126 – Comandantul Jandarmeriei,
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne.
9,30 – Chema ți de Dl. General:
– Dl. General Popescu – Comandant Militar al Capita lei,
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat al M.A. N.,
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă.
10,00 – Dl. Ing. Miclescu – Director S.A.R. de Telefoane – informeaz ă pe Dl. General de
noua organizare a acestei societ ăți.
11,00 – Chestiuni de Cabinet 127 cu:
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
124 Octav Onicescu (1892-1983) – matematician, specialist în calculul probabilit ăților, profesor
universitar, membru al Academiei Române, în cele ma i bune raporturi cu I. Antonescu, favorabil
„proiectelor italiene ști” ale acestuia.
125 Ion Petrovici (1882-1972) – reputat filosof, scriitor, orator și om politic, profesor universitar,
autor al unor lucr ări știin țifice fundamentale, exeget al lui Immanuel Kant, me mbru al Academiei
Române, titular al Ministerului Culturii Na ționale și al Cultelor (5 decembrie 1941-23 august 1944),
raporturi excelente de stim ă și colaborare cu I. Antonescu. Sub comuni ști, arestat și anchetat, exclus
prin decret din Academia Român ă (1948), întemni țat sau cu domiciliu for țat pân ă în 1964. Str ălucit
memorialist (I. Necula, Ion Petrovici în vizorul Securit ății, Bucure ști, Editura Saeculum I.O., 2005;
Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-1999, p. 410; Aurel Sasu, Dic ționarul biografic al
literaturii române, II, p. 355-356).
126 C. Z. (Piki) Vasiliu (1882-1946) – militar de carier ă, general de CA (1942), inspector general al
Jandarmeriei (19.9.1940 – 23.8.1944) și subsecretar de stat al MAI pentru Poli ție și Siguran ță
(10.1.1942 – 23.8.1944). Arestat la 23 august 1944, C. Z. V. a fost trimis și de ținut cu grupul
Mare șal Antonescu în URSS (1944-1946), pentru a fi judec at la Bucure ști și condamnat la moarte
de c ătre „Tribunalul Poporului” pentru „crime de r ăzboi” și „crima de dezastrul ță rii” (M. D. Ciuc ă,
ed. Procesul Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 285-286), fiind executat la 1 iunie 194 6, o dat ă cu
Mare șalul Antonescu, Mihai Antonescu și Gh. Alexianu, la Jilava (Alesandru Du țu și colaboratori,
Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 309; Cicerone Ioni țoiu, Cartea de aur a rezisten ței
române ști împotriva comunismului , I, p. 175).
127 Vezi Stenogramele… , I, p. 316-338.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
80 – Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. I. Gh. Vântu – Primarul General al Capitalei,
– D-nii Ajutori de Primar.
Scop : ieftinirea traiului, conduita militarilor cu misi unea militar ă german ă.
13,50 – Dejunul la locuin ța D-sale.
17,00 – Chema ți de Dl. General:
– Dl. Cre țeanu – Ministrul de Finan țe,
– Dl. General Dobre – Subsecretar de Stat al Înzest r ării,
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă,
– Dl. Stoic ănescu.
18,00 – Dl. Ing. Gigurtu.
– Dl. Ministru C ădere 128 .
– Dl. General Br ătescu.
– Delega ția fo știlor gogi ști.
– Dl. Nichifor Crainic 129 .
– Dl. Dr. Gyarfas.
– Dl. Ministru al Elve ției.
– Dl. Miclescu.
– Dl. Prof. Manoilescu.
Vineri, 25 octombrie 1940 xxxiv
5,00 – Începerea lucrului.
8,00 – Toaleta, micul dejun.
8,20 – Dl. Stoic ănescu – audien ță de lucru.
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă. Audien ță de lucru.
9,30 – Dl. Col. Râmniceanu – Mare șalul Palatului – audien ță s ăpt ămânal ă.
11,00 – Dl. Ministru Sturdza și Dl. Ministru Pella – chestiunea Gurilor Dun ării.
12,00 – Trimi și germani:
– Dl. Ministru Martius,
128 Victor C ădere (1891-1980) – jurist și diplomat, participant la Conferin ța P ăcii de la Paris din
1919, ministru al României la Var șovia (1932-1935) și Belgrad (1936-1939) ( Anuar diplomatic și
consular. 1942, p. 115).
129 Nichifor Crainic (Ion Dobre) (1889-1972) – teolog, filosof, poet și publicist, colaborator și
director al revistei „Gândirea”, doctrinar al ortod oxismului, profesor universitar, membru al
Academiei Române și Doctor Honoris Causa al Universit ății din Viena. De și a manifestat simpatii
legionare (cf. Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 97-99), N. C. a p ăstrat raporturi excelente de
stim ă și colaborare cu I. Antonescu, fiind pentru scurt ti mp (27 ianuarie – 27 mai 1941) titular al
Ministerului Propagandei Na ționale, un domeniu în care s-a manifestat pân ă la lovitura de stat din
august 1944. Sub comuni ști, terorizat și anchetat, condamnat și întemni țat vreme de 15 ani.
S-a impus printre poe ții de geniu ai temni țelor comuniste, poemul s ău Foamea figurând al ături de
faimoasele crea ții ale lui Radu Demetrescu-Gyr – Isus în celul ă, Întoarcerea din cruciad ă ș.a.
Excelent memorialist (Ilie B ădescu, Mihai Ungheanu, coordonatori, Enciclopedia valorilor
reprimate , I, p. 352-404; Ioan Opri ș, Procesul ziari știlor „na ționali ști” , p. 157-164; Aurel Sasu,
Dic ționarul biografic al literaturii române, I, p. 704; Nichifor Crainic, Zile albe – Zile negre, I,
edi ție Nedic Lemnaru, Bucure ști, Casa Editorial ă Gândirea, 1991; Dorina Rusu, Membrii Academiei
Române. 1866-1999, p. 146-147; Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia
dreptei române ști , p. 154; Aurel Sasu, Dic ționarul biografic al literaturii române, I, p. 409-410).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
81 – Dl. Ministru Silenzi.
13,30 – Dejun la Palatul Regal (invitat de Majestatea Sa Regele).
16,00 – Consiliu Economic 130 .
18,00 – Convocarea Comandan ților de Mari Unit ăți la Marele Stat Major. Directive și felul
cum trebuiesc executate ordinele.
20,30 – Dl. Inginer Alex. Ștef ănescu.
Sâmb ătă, 26 octombrie 1940 xxxv (Sft. Dumitru) – Predeal
12,00 – Vizit ă inopinat ă la Bra șov.
Domnul General inspecteaz ă Primăria și se intereseaz ă de nevoile și
aprovizion ările Municipiului.
Dejunul la restaurantul „Aro Palace”, împreun ă cu Doamna General și Dl. Prof. Iotzu.
Reîntoarcerea la Predeal.
Vizita D-lui Ministru Fabricius cu Doamna – invita ți neoficiali.
Duminic ă, 27 octombrie 1940
Procesiunea la Cimitirul Eroilor Legionari și înhumarea martirilor de la Vaslui.
Vizit ă neoficial ă a D-lui Mircea Cancicov 131 , fost ministru.
Discu țiuni în vederea numirii în postul de Ministru al Ec onomiei Na ționale a
D-lui Mircea Cancicov.
Luni, 28 octombrie 1940 xxxvi
10,30 – Sosirea de la Predeal.
11,00 – Consf ătuirea s ăpt ămânal ă la Marele Stat Major, cu Subsecretarul de Stat
(Dl. General Pantazi) și Secretarul General (Dl. General Șteflea).
13,30 – Dejunul la locuin ța D-sale.
18,00 – Dl. Randa – informa ții de la ancheta în teritoriul cedat.
18,30 – Vizit ă la Lega ția Italiei – pentru a prezenta felicit ări Majest ății Sale Regelui
Împ ărat – de ziua onomastic ă.
20,00 – Dl. Fabricius – Ministrul Germaniei – audien ță de lucru.
20,30 – Dl. Stoic ănescu.
21,00 – Chema ți de Dl. General:
– Dl. Chiriac 132 – Șeful Cenzurii,
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Propa gandei.
21,30 – Dl. Prof. Gh. Leon – Ministrul Economiei Na ționale – audien ță de lucru.
130 Ibidem , p. 338-362.
131 Mircea Cancicov (1885-1959) – avocat, mare proprietar de întreprin deri, liberal, excelent
finan țist, ministru sub Carol II și I. Antonescu. MC și so ția, Georgeta Mircea Cancicov
(1899-1984), romancier ă, în raporturi foarte bune cu Mare șalul Antonescu. Sub comuni ști, arestat,
judecat și condamnat de Curtea de Apel din Bucure ști prin decizia criminal ă nr. 27/6 februarie 1948
la 20 de ani deten țiunea grea ( Antonescu, Mare șalul României, I, p. 611-614), fiind închis la Aiud,
apoi la R. S ărat, unde și-a aflat sfâr șitul ( Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 74; Camil
Demetrescu, Note – Relat ări, p. 443).
132 Colonel Gh. Chiriac, șeful Cenzurii în vremea regimului antonescian.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
82
Mar ți, 29 octombrie 1949 xxxvii
5,30 – Începerea lucrului.
8,15 – Lucru cu Domnul Col. Elefterescu – Director de C abinet.
8,40 – Toaleta, micul dejun.
9,00 – Dl. Ing. N. Mare ș – Ministrul Agriculturii – audien ță de lucru.
9,30 – Chema ți de Dl. General:
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. I. Gh. Vântu – Primarul General al Capitalei.
10,00 – Consiliu de Cabinet 133 .
12,00 – Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne – audien ță de lucru.
13,45 – Dejunul la locuin ța D-sale.
17,50 – Audien țe:
– Dl. Radu Ghenea – Ministrul României la Madrid – prezentare.
– Preotul Pavel Cuciyua.
– Dl. Prof. Ștefan C. Ioan.
– Dl. Basarab Brâncoveanu 134 .
– Dl. Iancu Mitilineu.
– Dl. Quinn 135 .
– Dl. Russu Ardeleanu.
– Dl. Ion Protopopescu – Ministrul Comunica țiilor.
– Dl. Col. Orezeanu – Director General C.F.R.
– Dl. Mihail Sturdza – Ministrul Externelor.
– Dl. Avocat Demetrescu – Administrator B.N.R.
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Propa gandei.
Miercuri, 30 octombrie 1940 xxxviii
5,00 – Lucru în birou.
8,00 – Dl. Col. Elefterescu – Director de cabinet.
8,15 – Toaleta, micul dejun.
8,35 – Dl. Cre țeanu – Ministrul Finan țelor.
– Dl. Ottulescu – Guvernatorul B.N.R.,
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă.
9,00 – Consiliu Superior [al O știrii] la Ministerul Ap ărării Na ționale 136 .
12,00 – Dl. Dr. Heinrich Weskamp – trimis special al Pro pagandei (Germane).
12,30 – Inspec ție la Arsenalul Armatei.
13,30 – Dejunul la locuin ța D-sale.
17,00 – Dl. Horia Cosmovici – Subsecretar de Stat al Pre ședin ției.
– Dl. Ministru Pella.
17,30 – Dl. Mihail Sturdza – Ministrul de Externe.
133 Vezi Stenogramele… , I, p. 362-374.
134 Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967) – principe.
135 Persoanele men ționate în continuare nu sunt re ținute în Registrul istoric, I, f. 128.
136 Vezi comunicatul nr. 143 asupra reuniunii ( Registrul istoric, I, f. 130).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
83 18,00 – Dl. Neubacher – Ministrul Germaniei.
19,00 – Vizit ă la Alte ța Sa Regal ă Principesa Elisabeta 137 .
20,00 – Audien țe:
– Dl. Prof. Gh. Leon – Ministrul Economiei Na ționale.
– Dl. Miclescu – Director S.A.R. de Telefoane.
– Dl. Prof. Onicescu.
– Dl. Ing. Alex. Ștef ănescu.
– Dl. N. Ștef ănescu – Director General la Creditul Rural.
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Propa gandei.
– Dl. Col. Dragomir – Ministrul Coordon ării.
Joi, 31 octombrie 1940 xxxix
5,30 – Lucru în birou.
8,30 – Toaleta, micul dejun.
8,45 – Dl. Dr. Loghin.
– Dl. Col. Elefterescu – Director de Cabinet.
9,00 – Dl. Col. Dragomir – Ministrul Coordon ării.
10,00 – Consiliu de Cabinet 138 .
12,45 – Dl. Prof. Tr. Br ăileanu – Ministrul Educa ției Na ționale.
– Dl. Prof. Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției.
13,35 – Dejunul la locuin ța D-sale având invita ți pe Dl. Neubacher și pe Dl. Ministru Mihai
Antonescu.
16,00 – Dl. Prof. Tr. Br ăileanu – Ministrul Educa ției Na ționale.
– Dl. Stoic ănescu.
18,00 – Audien țe:
– Dl. Ministru al Americii.
– Dl. Prof. Sextil Pu șcariu.
– Dl. Prof. R ădulescu-Motru 139 .
– Dl. Prof. Grigore Antipa 140 .
– Dl. Prof. Onicescu.
– Dl. Laur Preda – Directorul Ziarului „Chemarea”.
137 Elisabeta (1894-1956) – principes ă, fiica Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, c ăsătorit ă
(1921-1934) cu Regele George II al Greciei.
138 Vezi Stenogramele… , I, p. 374-400.
139 Constantin R ădulescu-Motru (1868-1957) – filosof și psiholog, autor al unei opere remarcabile
ca originalitate și întindere, profesor universitar, membru al Academ iei Române, inclusiv pre ședinte
al înaltului for știin țific (1938-1941). A stabilit și men ținut raporturi corecte și de stim ă reciproc ă cu
Mare șalul Antonescu. Sub comuni ști, via ța lui C. R.-M. a devenit un calvar, fiind exclus di n
Academia Român ă și lipsit totalmente de mijloacele elementare de tra i. A realizat un excelent jurnal
acoperind ultimii 15 ani de via ță , valorificat prin tip ărire (9 volume) (Ilie B ădescu, Mihai
Ungheanu, coordonatori, Enciclopedia valorilor reprimate , I, p. 324-351; Dorina Rusu, Membrii
Academiei Române. 1866-1999, p. 450-451; Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 349;
Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului, p. 316-322).
140 Grigore Antipa (1867-1944) – biolog, studii de pionierat în multip le domenii conexe, autorul
unor remarcabile monografii, membru al Academiei Ro mâne, fondatorul și directorul Muzeului de
Știin țe Naturale (1892-1944) (Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-1999, p. 24-25).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
84 – Dl. Filderman.
– Dl. Arhitect Fonescu.
– Dl. Ministru Dragomir – Ministrul Coordon ării.
– Dl. Ministru Leon – Ministrul Economiei Na ționale.
– Dl. Ministru Cre țeanu – Ministrul de Finan țe.
– Dl. General Dobre – Subsecretar de Stat al Înzest r ării.
20,30 141
Vineri, 1 noiembrie 1940 xl
5,30 – Începerea lucrului.
8,30 – Dl. Col. Elefterescu – Director de cabinet.
8,45 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Dl. von Papen 142 – Ministrul Germaniei 143 .
10,20 – Dl. Ministru al Greciei.
11,00 – Dl. Col. Dragomir – Ministrul Coordon ării.
– Dl. Prof. Tr. Br ăileanu – Ministrul Educa ției Na ționale.
12,00 – Trimi și germani:
– Dl. Goering,
– Dl. Ghido Schmidt,
– Dl. Prof. Nasta.
12,30 – Dl. Papanace 144 – Subsecretar de Stat la Ministerul Educa ției Na ționale.
– Dl. Ion Protopopescu 145 – Ministrul Comunica țiilor.
141 În Jurnal nu se men ționeaz ă, dar la orele 20,30 – 21,00 s-a desf ăș urat ședin ța de sear ă a
Consiliului de Cabinet (vezi Stenogramele… , I, p. 400-403).
142 Franz von Papen (1879-1969) – om politic și diplomat, mai întâi ata șat militar al Germaniei la
Washington, DC, pentru scurt timp cancelar (1932), având un rol deosebit în preg ătirea condi țiilor
pentru ascensiunea lui Adolf Hitler spre șefia Cancelariei Reichului, pentru un timp vice-can celar în
subordinea liderului nazist (1933-1934), apoi ambas ador la Viena (1936) și, la sfâr șit, la Ankara
(1939-1945). A fost implicat în procesul marilor cr iminali de r ăzboi nazi ști de la Nürnberg, dar,
găsit nevinovat, a fost achitat. Totu și, în continuare, a fost rearestat, anchetat și întemni țat (Thomas
Parrish, ed., Encyclopedia of World War II, p. 479-480).
143 La Ankara.
144 Constantin Papanace (1904-1985) – originar din Macedonia, stabilit în D obrogea, licen țiat în
finan țe, apropiat al lui Horia Sima (1938-1940), comandan t legionar, subsecretar de stat la Finan țe
în 1940-1941. Dup ă rebeliunea din ianuarie 1941 a fugit în Germania, s-a distan țat de Horia Sima.
La „procesul marii tr ădări na ționale” din 6-17 mai 1946, C. P. a fost condamnat l a moarte în cotumacie
(M. D. Ciuc ă, ed., Procesul Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 301-302). În urma r ăzboiului s-a
stabilit în Italia, desf ăș urând o intens ă activitate ca memorialist, teoretician și editor, în care scop a
pus bazele „Bibliotecii verzi” (Editura Armatolii) (Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache,
Radiografia dreptei române ști, p. 125-126; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 219-220).
145 Ion Protopopescu (1898-1966) – inginer, profesor la Politehnica din Timi șoara, comandant
legionar, titular al Lucr ărilor Publice și Comunica țiilor în cabinetul Antonescu-Sima (1940-1941),
trimis pe front în 1942, în acela și lot cu Constantin Paul Grecianu, fostul ministru la Berlin care și-a
aflat sfâr șitul pe front. În 1944-1948, I. P. a ac ționat în cadrul rezisten ței clandestine anticomuniste,
răstimp în care, în mai 1946, a fost judecat și condamnat la moarte în contumacie (M. D. Ciuc ă, ed.,
Procesul Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 299-300). A emigrat în Occident, unde a desf ăș urat o
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
85 – Dl. Col. Orezeanu – Director General C.F.R.
– Dl. Prof. Leon – Ministrul Economiei Na ționale.
– Dl. Ghi țescu – Secretar General la Ministerul Economiei Na ționale.
13,45 – Dejunul la locuin ța D-sale.
15,45 – Lucru cu:
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat la M.A. N.,
– Dl. Ovidiu Vl ădescu – Secretar General al Pre ședin ției,
– Dl. Col. Elefterescu – Director de Cabinet,
– Dl. Col. Diaconescu 146 .
17,00 – Dl. Col. Z ăvoianu 147 – Prefectul Poli ției Capitalei,
– Dl. General Dobre – Subsecretar de Stat al Înzest r ării,
– Dl. General Ioani țiu – Șeful Marelui Stat Major,
– Dl. Col. Dragomir – Ministrul Coordon ării.
18,00 – Dl. Cre țeanu – Ministrul de Finan țe.
– Dl. Col. Râmniceanu – Mare șalul Palatului.
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă.
19,00 – Lucru cu Domnul Chiri ță – Șeful Cenzurii 148 .
20,30 – Plecarea la Predeal.
Sâmb ătă, 2 noiembrie 1940 xli
Invita ții intime la dejun a D-lor Ghigi – Ministrul Italie i la Bucure ști, a Doamnei, a
Domni șoarei și D-lui Fabricius – Ministrul Germaniei, și a Doamnei și D-lui Horia Sima –
Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri.
Duminic ă, 3 noiembrie,
Luni, 4 noiembrie 1940 xlii (mutarea în noul local de la Ministerul de Externe )
O vizit ă la Prim ăria or ăș elului Predeal.
Primarul sta țiunii comunic ă Domnului General nevoile edilitare.
Plecarea spre Bucure ști.
18,05 – Sosirea la Bucure ști în noul local de la Externe.
Mar ți, 5 noiembrie 1940 xliii
11,00 – Dl. General Rotkirchen und Patenau – Comandantul Diviziei Motomecanizate.
– Dl. General Bassenge – Șef de Stat Major al D-lui General Speidel.
12,00 – Audien ță de lucru cu:
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
bogat ă activitate publicistic ă (Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia
dreptei române ști, p. 130; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 241-242).
146 Niculae Diaconescu – colonel, apoi general, Director General al Poli ției și Siguran ței.
147 Ștefan Z ăvoianu (1883-1941) – colonel, lupt ător în primul r ăzboi mondial, publicist,
înregimentat în Mi șcarea Legionar ă, prefect al Poli ției Capitalei (1940), suspendat de I. Antonescu
dup ă crimele de la Jilava din noaptea de 26/27 noiembri e 1940, ulterior arestat și judecat,
condamnat la moarte și executat la Jilava (iunie 1941) ( Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 283).
148 Lista persoanelor men ționate coincide cu aceea din Registrul istoric, I, f. 135.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
86 – Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat la M.A. N.,
– Dl. Ministru Pella
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă.
13,30 – Dejunul la Cercul Militar cu Misiunea German ă.
18,00 – Consiliu cu:
– Dl. Ministru Sturdza – Ministrul de Externe,
– Dl. Ministru [N.] Dianu 149 ,
– Dl. Ing. Mare ș – Ministru Agriculturii,
– Dl. Corneliu Georgescu,
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. General Potopeanu 150 – Delegatul armatei la evacuarea Dobrogei,
– Dl. General Zwiedeneck – Controlor personal al Conduc ătorului Statului,
– Dl. Ciumetti.
19,15 – Dl. Ministru Bossy 151 .
19,30 – Dl. Ministru Gane.
20,00 – Dl. Ministru Clodius 152 .
20,30 – Dl. Colonel Gerstenberg.
21,15 – Dl. Ministru Moldovanu.
Miercuri, 6 noiembrie 1940
6,00 – Începerea lucrului.
8,00 – Toaleta, micul dejun.
8,30 – Dl. Col. Elefterescu – Director de Cabinet – pen tru activitatea zilei în curs.
10,00 – Dl. Ministru al Germaniei.
149 Diplomat de carier ă, fost ministru al României în mai multe capitale, inclusiv la Moscova
(1938-1939).
150 Gheorghe Potopeanu (1889-1966) – militar de carier ă, general de divizie (1942), ministru al
Economiei Na ționale (27.1 – 26.5.1941), cdt. al Diviziei 1 gr ăniceri (1941-1943), al Corpului
Teritorial 2 (1943-1944), delegat al Administra ției teritoriale dintre Nistru și Bug (1944), cdt. al
CA 7, ministru al Economiei și Finan țelor (23.8 – 11.10.1944), ulterior arestat, cerceta t și
condamnat în mai multe rânduri, ultima dat ă, în 1957, la 15 ani temni ță grea pentru „înalt ă tr ădare”,
gra țiat în 1963 (Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , p. 218-223; Alesandru
Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial , p. 327; Florica Dobre, Alesandru
Du țu, Distrugerea elitei militare , I, p. 325).
151 Raoul Bossy (1894-1975) – studii juridice, diplomat de carier ă, voluntar în primul r ăzboi
mondial, încadrat la MAE din Bucure ști în 1918, lucrând ulterior în Central ă ori peste hotare, ca
secretar de lega ție la Roma, revine la Bucure ști ca director politic la Pre ședin ția Consiliului de
Mini ștri (1923-1926) sau ca secretar general pe lâng ă Regen ță (1927-1930), pleac ă din nou în
diploma ție, ca ministru la Helsingfors (1934-1936), Budapes ta (1936-1939), Roma (1939-1940),
Berna (1940-1941), Berlin și, concomitent, la Copenhaga (1 martie 1942 – 15 iu nie 1943).
În continuare, diverse misiuni externe, îndeosebi l a Crucea Ro șie, iar dup ă r ăzboi r ămâne în exil
(Elve ția). Este autorul unui amplu jurnal politic (în maj oritate, inedit), ca și al unor importante
pagini de memorii diplomatice, nu de mult valorific ate. Arhiva personal ă a fost depus ă de succesori
la celebrele Hoover Institution Archives din Palo Alto, Stanford University, California ( Anuar
diplomatic și consular. 1942, p. 111; Raoul Bossy, Jurnal. 2 noiembrie 1940 – 9 iulie 1969, edi ție
Ion Mamina, Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, 2001).
152 Carl Clodius – ambasador, șeful departamentului economic al MAE din Berlin (19 37-1944).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
87 10,30 – Dl. Ministru al Italiei.
11,00 – Asocia ția Comercian ților și Industria șilor refugia ți din Transilvania:
– Dl. Ing. Bogdan,
– Dl. Somlea,
– Dl. Rusu,
– Dl. Paru țiu,
– Dl. Hane ș.
20,30 – Dl. Ambasador al Turciei.
13,00 – Dl. Ministru al Angliei.
13,30 – Dl. General Ritter von Schleich.
14,00 – Dl. George Br ătianu.
16,00 – Dl. I. Gh. Vântu – Primarul General al Capitalei
– Dl. Duiliu Marcu 153 – Informa țiuni asupra siguran ței cl ădirii Pre ședin ției.
16,30 – Ședin ță de colaborare cu Subsecretarii de Stat ai Armatei.
17,30 – Consiliu de Mini ștri.
18,30 – Fotograful Wolfgang Weber (trimis special al rev istei germane „Mundus”).
19,00 – Senatorul Puricelli.
21,00 – Vizitarea Sediului Legionar.
Joi, 7 noiembrie 1940
5,30 – Lucru în birou.
8,15 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Dl. Mircea Cancicov – chemat de Dl. General.
10,30 – Chema ți de Dl. General:
– Dl. Dumitrescu,
– Dl. Sanielevici.
11,00 – Consiliu de Mini ștri 154 .
12,30 – Dl. Consul Chinezu.
13,30 – Dejunul la locuin ța D-sale.
17,00 – Dl. Mircea Cancicov – informa țiuni referitoare la noua încadrare a Min. Ec. Na ț.
18,00 – P.S.S. Episcop Nicolae Popovici – nevoile episco piei Blajului.
21,10 – Plecarea la Ia și.
153 Duiliu Marcu (1885-1966) – reputat arhitect, autorul și realizatorul unor proiecte majore
(Consiliul de Mini ștri din Pia ța Victoriei, Biblioteca Academiei Române, Sala Pala tului din Capital ă
etc.), membru al Academiei Române (Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-1999, p. 320).
154 Vezi Stenogramele… , I, p. 404-437. Comunicatul 145 din 8 noiembrie 19 40 despre reuniunea
guvernului din ajun ( Registrul istoric, I, f. 141-142).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
88 Vineri, 8 noiembrie 1940 xliv
Sărb ătoarea biruin ței legionare la Ia și: În prezen ța Majest ății Sale Regelui și
Majest ății Sale Regina, precum și a D-lui General Ion Antonescu, a D-lui Horia Sima ,
a reprezentan ților Fascismului și Na țional-Socialismului, miile de c ămăș i verzi au serbat
pe Sf. Arhanghel Mihail.
– Te-Deumul pentru Majestatea Sa Regele Mihai I.
– Primirea în Gara Ia și a Majest ății Sale Regelui.
– Festivitatea de la Palatul Administrativ și cuvânt ările ținute de Domnii: Corneliu
Georgescu – Comandant al Bunei Vestiri 155 .
– Profesor Ion Zelea Codreanu 156 .
– Masa de la Palatul Administrativ.
– Cuvântarea D-lui General Ciuperc ă157 .
– Cuvântarea D-lui General Antonescu – ce se g ăse ște la dosar în casa de fier 158 .
Sâmb ătă, 9 noiembrie 1940 xlv
9,10 – Sosirea de la Ia și.
11,00 – Delega ția Minorit ății Maghiare cu: Dl. Gyarpas, Conte Teleky, Dl. Sas Pavel.
Scop : situa ția minorit ății maghiare în România.
12,00 – Dl. Ministru Dragomir – Ministrul Coordon ării.
– Dl. Mircea Cancicov.
13,00 – Dl. Flondor.
– Dl. Dan Perie țeanu.
13,00 – Dl. Ministru Leon – Ministrul Economiei Na ționale.
– Dl. Dumitrescu – Administrator B.N.R.
– Dl. Ministru al Italiei a vizitat pe Dl. General împreun ă cu Dl. Ministru Galli.
14,00 – Masa la locuin ța D-sale.
17,00 – Dl. Ovidiu Vl ădescu – Secretar General.
– Dl. Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției.
18,00 – Dl. Stroici.
– Dl. Racoveanu.
19,00 – Dl. Nestor – Pre ședintele Asocia ției Droghi știlor cu o delega ție.
22,00 – Plecarea la Sibiu.
155 A vorbit și Horia Sima (cf. Registrul istoric, I, f. 142).
156 Ion Zelea Codreanu (1878-1941) – profesor de limba german ă la Hu și, tat ăl lui C. Z. Codreanu
(Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 82-83).
157 N. Ciuperc ă (1882-1950) – militar de carier ă, general de armat ă (1941), trecut în rezerv ă (1941),
cdt. al Armatei 4 (1940-1941), schimbat la comand ă de c ătre Mare șalul Antonescu la 9.9.1941. Sub
comuni ști, N. C., participant la mi șcarea clandestin ă de rezisten ță armat ă, a fost arestat și închis la
Jilava (1948), decedat în spitalul de la V ăcăre ști (Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama
generalilor români , p. 75-81; Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Nicu lae Ene, Personalit ăți militare
române ști, I, p. 131-137; Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi
mondial, p. 90; Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , II, p. 328-329).
158 Vezi comunicatul intitulat 8 noiembrie 1940 , cuprinzând relat ări pe marginea manifesta ției și
textul integral al cuvânt ării lui I. Antonescu ( Registrul istoric, I, f. 142-144).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
89 Duminic ă, 10 noiembrie 1940 xlvi
10,00 – Festivitatea de la Sibiu 159 .
14,00 – Plecarea din Sibiu spre Bucure ști.
20,00 – Câmpina. Vizitarea dezastrului dup ă cutremurul de la 9 spre 10 noiembrie 1940.
23,15 – Sosirea în Bucure ști. Primirea se face de autorit ăți, în frunte cu:
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat la Propa gand ă,
– Dl. V. Ia șinschi – Ministrul Muncii,
– Dl. Ministru al Italiei.
23,30 – Vizitarea accidenta ților din cutremur la spitalele: Col țea, Spitalul de Urgen ță ,
Maternitatea și Ma șina de Pâine.
La Spitalul Ma șina de Pâine, Domnul General viziteaz ă pe avocatul Stoenescu și
so ția acestuia – victime ale cutremurului de la [Hotel ul] Carlton – care se g ăseau în com ă și
care la orele 3 au încetat din via ță .
Luni, 11 noiembrie 1940 xlvii
6,00 – Lucru în birou. Chestiuni urgente în leg ătur ă cu m ăsurile de ajutor ale d ăuna ților
cutremurului.
9,00 – Dl. Mircea Cancicov – Ministrul Economiei Na ționale.
10,00 – Dl. Cre țeanu – Ministrul de Finan țe.
14,00 – Masa la locuin ța D-sale.
17,00 – Consiliu de Cabinet 160 cu Subsecretarii de Stat ai Armatei și Dl. Cre țeanu –
Ministrul de Finan țe.
19,00 – Dl. Prof. Onicescu – îns ărcin ările ce le va avea în c ălătoria la Roma.
20,00 – Dl. Profesor Pop – preg ătirea unor documente și date ce trebuiesc D-lui General în
discu țiunile ce le va duce la Roma.
Mar ți, 12 noiembrie 1940 xlviii
7,00 – Lucru în birou.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat la M.A .N.
10,00 – Consiliu de Mini ștri 161 .
Scop : instruc țiuni pe timpul lipsei din țar ă.
10,15 – Dl. Fabricius – Ministrul Germaniei.
159 În Registrul istoric, I, f. 147-149, detalii despre Redeschiderea Universit ății din Cluj la Sibiu ,
relat ări de la manifestare și textul integral al cuvânt ării lui I. Antonescu (vezi și infra ), care a
încheiat: „… Am hot ărât s ă zidim cetatea culturii românilor din Transilvania la Alba Iulia […].
Ne-o porunce ște trecutul și umbrele lui sfinte. Ne cheam ă acolo viitorul. Vom sprijini cu toate
for țele noastre aceast ă întemeiere. Fiindc ă a șa r ăspunde un Neam întreg și mândru la actele
brutale de d ărâmare ale altora. Zidind cu spiritul” (ibidem, f. 149).
160 Vezi Stenogramele… , I, p. 438-461. Prezen ța a fost mult mai numeroas ă decât aceea men ționat ă
în Jurnal . Comunicatul pe marginea ședin ței ( Registrul istoric, I, f. 156).
161 Nu se public ă stenograma (cf. Stenogramele… , I, p. 461).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
90 12,00 – Înmormântarea avocatului Stoenescu la Cimitirul Bellu, unde Domnul General
asist ă împreun ă cu Doamna.
13,50 – Masa în biroul D-sale.
15,30 – Vizita la M. M. L. L. Regele și Regina în vederea plec ării la Roma.
17,00 – Consiliu cu membrii Mi șcării Legionare.
19,30 – Plecarea la gar ă în c ălătoria la Roma.
Plecarea la Roma
Domnul General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului Român, a plecat la Roma
în ziua de 12 noiembrie 1940, din Gara Mogo șoaia, la orele 20,15, înso țit fiind de:
– Colonel Diaconescu N. – Șef de Cabinet,
– Maior Marin Alex. – Adjutant,
– Dr. Dimitriu – Medic,
– Dl. Iotzu 162 ,
– Dl. Mihail Sturdza – Ministrul Afacerilor Str ăine,
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Propa gandei,
– Dl. Const. Papanace – Subsecretar de Stat la Mini sterul de Finan țe,
– Dl. Vlad[imir] Dumitrescu 163 – Secretar General la Ministerul Educa ției Na ționale,
– Dl. Ion Christu 164 – Ministru Plenipoten țiar,
– Dl. N. Dumitrescu – Director de Cabinet la Minist erul de Externe,
– Dl. Mircea Vlasto – Director Adjunct,
– Dl. Const. Mare ș – Secretar de Lega ție,
– Dl. Basarab Sion – Șef de Cabinet,
– Dl. Alex. Randa – Directorul Presei Legionare
– Dl. Octav Onicescu – Profesor, Pre ședintele Asocia ției Italo-Române.
Pe peronul G ării Mogo șoaia, Conduc ătorul Statului a fost salutat la plecare de
către Domnii:
– Horia Sima – Șeful Mi șcării Legionare și Pre ședinte ad interim al Consiliului de
Mini ștri,
– Ing. N. Mare ș – Ministrul Agriculturii și Domeniilor,
– Mircea Cancicov – Ministrul Economiei Na ționale.
Corpul diplomatic a fost reprezentat prin Domnii:
162 Constantin Iotzu (1884-1962) – originar din Macedonia (Cru șova), stabilit în România, studii în
arhitectur ă, colaborator al lui Ion Mincu, profesor universita r (1920-1944), decan al Facult ății de
Arhitectur ă din Bucure ști (1940-1944), raporturi excelente cu I. Antonescu și executantul unor
comenzi ale acestuia (Predeal), autor al unor remar cabile monumente arhitectonice (Biblioteca
Central ă Universitar ă din Ia și, Palatul Ministerului Economiei Na ționale, Casa Armatei din Bra șov,
Hotelul Excelsior din Sinaia, Biserica Sf. Elefteri e și fostul Minister al Justi ției din Bucure ști), dar și
proiectul pentru Casa Verde. Sub comuni ști, C. I. a fost supus permanent persecu țiilor ( Intelectualii
și Mi șcarea Legionar ă, p. 164-166; Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 13).
163 Vladimir Dumitrescu (1902-1991) – reputat arheolog, succesor al lui V. Pârvan, autor al unor
apreciate sinteze și studii, director al „Muzeului Na țional de Antichit ăți” (1935-1945), simpatii legionare
(Enciclopedia istoriografiei române ști, p. 133-134; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 112).
164 Ion Cristu (Christu) (1895-1953) – economist și diplomat, titular al departamentului economic
din cadrul MAE din Bucure ști, ministru al Comer țului Exterior (1940), diverse misiuni sub regimul
Antonescu, membru al „Biroului P ăcii” (1942-1944), cel dintâi pre ședinte al Comisiei române
pentru aplicarea armisti țiului din 1944 (octombrie – noiembrie 1944).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
91 – Pellegrino Ghigi – Ministrul Italiei,
– Fabricius – Ministrul Germaniei,
– General Hansen – Șeful Misiunii Germane în România, împreun ă cu un grup de
ofi țeri superiori,
– Bruno Manzone – Ata șat Militar și Aeronautic al Italiei,
– General David Popescu,
– General Ioani țiu – Șeful Marelui Stat Major,
– Colonel Orezeanu – Director general al C.F.R.,
– Victor Medrea – Directorul Presei,
– Gh. Chiriac – Șeful Cenzurii,
– Radu Gyr 165 – Director General al Teatrelor și Operelor,
– Haig Acterian – Directorul Teatrului Na țional,
– N. Russo Crutzescu – Șeful Contenciosului din Ministerul Cultelor și Artelor.
Au mai fost prezente: o delega ție a tineretului italian G.I.L. cu fanfara, un
deta șament legionar comandat de camaradul Victor Silaghi – Directorul Asigur ărilor
Sociale.
Dup ă ce i s-a prezentat raportul, Domnul General Ion An tonescu a trecut în revist ă
deta șamentul legionar și al tineretului italian.
Cuvântarea Domnului Horia Sima.
La sosirea sa în Gara Mogo șoaia, Dl. General Antonescu, Conduc ătorul Statului și
Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, a fost întâmpinat de Domnul Profesor Horia Sim a,
Comandantul Mi șcării Legionare și Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri, care a rostit
urm ătoarele cuvinte:
« Domnule General,
La plecarea Dvs. în Italia Fascist ă a Marelui Duce Mussolini, Guvernul și
Mi șcarea Legionar ă este [sunt] prezent ă[e], dovedind înc ă o dat ă c ă Generalul Antonescu,
primul Soldat al României legionare și Conduc ătorul firesc al acestui popor ie șit victorios
din cea mai mare revolu ție a lui, este în acela și timp purt ătorul destinelor legionare și
dincolo de hotare.
Dorim din suflet ca întrevederea dintre Marii b ărba ți de Stat și revolu ționarii:
Generalul Antonescu și Ducele Mussolini 166 s ă însemne începutul unei noi epoci de lumin ă
165 Radu [Demetrescu] Gyr (1905-1975) – poet, profesor universitar, laureat a l mai multor premii,
pentru crea ția sa literar ă concretizat ă în remarcabile volume de poezie, gra ție c ărora R. G. s-a înscris
în elita personalit ăților de excep ție ilustrând spiritualitatea româneasc ă interbelic ă (Nae Ionescu,
Mircea Eliade, Emil Cioran, Petre Țuțea, Mircea Vulc ănescu ș.a.). Comandant legionar, în timpul
guvern ării Antonescu-Sima a fost titular al Direc ției Generale a Teatrelor. Dup ă reprimarea
rebeliunii legionare din ianuarie 1941, R. G. a fos t întemni țat și, pentru isp ăș ire, trimis pe Frontul de
Est. Sub comuni ști s-a aflat în capul listei prigoni ților, implicat pentru început în a șa-zisul proces al
ziari știlor culpabili de dezastrul ță rii (1945), fiind condamnat și executând aproape 12 ani. De-abia
revenit acas ă, R. G. a fost din nou arestat, pentru faimosul poe m Ridic ă-te, Gheorghe, ridic ă-te,
Ioane ! , fiind condamnat, de aceast ă dat ă, la moarte, suficient pentru ca prigonitul s ă r ămân ă în
temni ță înc ă șase ani ( Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 145-148; Gh. Buzatu, Corneliu
Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști , p. 107-108).
166 Benito Mussolini (1883-1945) – liderul politic ( Il Duce ) al statului fascist italian (1922-1943).
Fondator al noului imperiu italian și al Axei Berlin-Roma-Tokyo, în toiul e șecurilor suferite în
război, B. M. a fost arestat și, apoi, eliberat de agen ții secre ți ai lui A. Hitler, fondând, în nordul
Italiei, a șa-zisa Republic ă de la Salo , pro-german ă. În contextul pr ăbu șirii totale a Puterilor Axei din
Europa în aprilie-mai 1945, B. M. a fost prins și împu șcat de partizanii italieni (Michel Mourre,
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
92 și nedesp ărțit ă prietenie între popoarele noastre înfr ățite.
D-voastr ă, Domnule General, prin trecutul Dvs. neîntinat, pr in atitudinea Dvs.
bărb ăteasc ă, prin uria șele Dvs. înf ăptuiri și prin loialitatea Dvs. și dragostea Dvs. fa ță de
mar șul biruitor al Italiei Imperiale des ăvâr șite de geniul Ducelui Mussolini, Dvs., Domnule
General, sunte ți predestinat s ă da ți raporturilor dintre România Legionar ă și Italia Fascist ă
sinceritate și tr ăinicie.
Domnule General,
Guvernul și Țara întreag ă, țara biruin ței legionare și a biruin ței Dvs.,
vă întov ărăș ește [întov ărăș esc] cu dragoste și încredere nem ărginit ă în drumul Dvs. în
Italia Fascist ă care va fi un drum de biruin ță .
Să tr ăiți, Domnule General.
Tr ăiasc ă Ducele Mussolini și Italia Fascist ă!»
Domnul General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului, r ăspunzând cuvintelor
D-lui Horia Sima, Pre ședinte ad interim al Consiliului de Mini ștri, spune urm ătoarele:
« Mul țumesc Guvernului și Legiunii pentru bunele ur ări ce mi-au f ăcut și le spun
din nou c ă Generalul Antonescu și de data aceasta, ca și întotdeauna, pân ă la moarte, va
lupta pentru drepturile neamului românesc ».
Fanfara G. I. L. a cântat „Giovinezza” și „Imnul Regal Italian”, iar, atunci când
trenul s-a pus în mi șcare, legionarii au cântat „Sfânt ă tinere țe” și „Ardealul tân ăr
legionar” 167 .
Luni, 18 noiembrie 1940 168
Sosirea în Țar ă
11,15 – Sosirea în Gara Mogo șoaia.
11,30 – Intrarea în Pre ședin ție.
Audien ță de lucru cu:
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului,
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul Internelor,
– Dl. Prof. Protopopescu – Ministrul Comunica țiilor.
13,00 – Dl. Ing. Albert Goering – trimis german: a preda t suma de lei 2 milioane pentru
sinistra ții cutremurului.
13,15 – În interes de serviciu la Lega ția Italian ă.
13,45 – Masa la locuin ța D-sale.
16,00 – Dl. Fabricius – Ministrul Germaniei, în leg ătur ă cu plecarea la Berlin.
17,00 – Majestatea Sa Regele: expunerea rezultatului c ălătoriei la Roma.
La Carlton – mersul lucr ărilor.
17,45 – Dl. Ottulescu – Guvernatorul B.N.R.
18,00 – Consiliu de Mini ștri 169 .
Dictionnaire Encyclopédique d´Histoire, V, Nouvelle édition, Paris, Bordas, 1993, p. 3 192 -3 197;
Thomas Parrish, ed., Encyclopedia of World War II, p. 421-423; Pierre Milza și colaboratori,
Dizionario dei fascismi, p. 416-423; A. Axelrod, C. Phillips, Dictatori și tirani , p. 346-348).
167 Vezi, în anexa volumului, rezumatul c ălătoriei lui I. Antonescu la Roma (12-18 noiembrie 19 40).
La sosirea în Capitala etern ă, „Corriere della Sera” a titrat: Bun sosit Conduc ătorului (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 29/1940, f. 155).
168 Jurnalul trece direct, de la 12 noiembrie 1940, la 18 noiembrie 1940 , deci, dup ă Plecarea la
Roma , la Sosirea în Țar ă (cf. ANIC, fond PCM – CM, dosar 148/1940, filele 2 8-29).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
93 Scop : expunerea rezultatului c ălătoriei la Roma.
20,35 – Lucru în birou.
Mar ți, 19 noiembrie 1940 xlix
6,00 – Începerea lucrului.
8,40 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Dl. Mircea Cancicov, Ministrul Economiei Na ționale.
11,00 – Dl. Ministru Fabricius; în leg ătur ă cu plecarea la Berlin.
11,30 – Parastasul Generalului Moruzi – Biserica Mihai V od ă.
12,00 – Dl. Ministru Neubacher – chestiunea economic ă a ță rii.
12,20 – Dl. Ministru Pella – chestiunea Gurilor Dun ării.
13,00 – Dl. Ministru al Elve ției.
13,30 – Dl. Horia Sima, Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri.
14,00 – Dejunul la Pre ședin ție – în apartament.
16,00 – Dl. Ing. N. Mare ș, Ministrul Agriculturii.
– Dl. Profesor Moruzi.
– Dl. Mircea Cancicov, Ministrul Economiei Na ționale.
– Dl. Cre țeanu, Ministrul de Finan țe.
17,00 – Dl. Ing. N. Mare ș, Ministrul Agriculturii: nevoia de a crea un credi t agricol.
17,30 – Dl. Horia Sima, Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri.
17,45 – Dl. General Șteflea, Secretar General al Armatei: informa ții de nevoile armatei.
18,00 – Dl. Mircea Cancicov, Ministrul Economiei Na ționale,
– Dl. Cre țeanu, Ministrul de Finan țe,
– Dl. Col. Dragomir, Ministrul Coordon ării,
– Dl. Prof. M. Antonescu, Ministrul Justi ției,
– Dl. Corneliu Georgescu.
Scop : Dispozi țiuni în vederea facerii unei legi pentru crearea Cr editului Agricultor.
– Dl. Sinu („Universul”); relativ la cenzurarea unu i articol 170 .
22,00 – Inspec ții inopinate la diferite spitale din capital ă.
Miercuri, 20 noiembrie 1940 l
6,00 – Începerea lucrului.
8,30 – Toaleta; dejun; prezentarea programului pentru z iua în curs de c ătre Dl. Col.
Elefterescu, Director de Cabinet.
9,00 – Dl. Sinu – ziarist – Directive în vederea unor a rticole de fond la ziarul „Universul”.
10,20 – Dl. Eugen Cristescu 171 , Șeful Siguran ței 172 ; instruc țiuni în vederea plec ării la Berlin
169 Vezi Stenogramele… , I, p. 476-492. În Registrul istoric, I, f. 163, comunicatul nr. 150 asupra
ședin ței guvernului. Pe timpul vizitei lui I. Antonescu l a Roma, s-a reunit un Consiliu de Cabinet,
sub pre ședin ția lui Horia Sima, la 15 noiembrie 1940 (vezi comun icatul nr. 149/15 noiembrie 1940,
în Registrul istoric, I, f. 159).
170 Relativ la audien țele din ziua respectiv ă cf. și Registrul istoric, I, f. 163.
171 Eugen Cristescu (1895-1950) – studii juridice, activitate remarcab il ă în cadrul Ministerului de
Interne și al unor organisme interna ționale, iar între 15 noiembrie 1940 și 23 august 1944 – liderul
autoritar și de excelen ță al Serviciului Special de Informa ții, arestat în septembrie 1944, în anchet ă la
Moscova (1944-1946), implicat în „procesul marii tr ădări na ționale” din mai 1946 în „lotul
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
94 și pe timpul lipsei din Țar ă.
11,15 – Dl. V. Ia șinschi, Ministrul Muncii,
– Dl. Dr. Danielopol.
Scop : Observa țiuni verbale la inspec ția inopinat ă f ăcut ă de Dl. General în noaptea
de 19/20 noiembrie la Spitalele din Capital ă.
11,30 – Dl. Ministru Fabricius – Stabilirea ultimelor de talii asupra plec ării la Berlin.
12,00 – I.P.S.S. Patriarhul 173 – Instruc țiuni referitoare la întrunirea Sf. Sinod, în vedere a
reformelor biserice ști.
12,05 – Dl. General Ritter von Schleich, Șeful Misiunii de Instruc ție pentru avia ție.
– Dl. Colonel Bassenge, Șef de Stat Major al Misiunei Aviatice Germane.
12,15 – Dl. P. Nemoianu 174 , Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii; i nstruc țiuni
referitoare la campania agricol ă.
12,45 – Dl. Nichifor Crainic, Pre ședintele Consiliului de Administra ție al Soc. Radio;
ultime informa țiuni aduse din Germania și care sunt de actualitate.
12,55 – Dl. Maior Tomescu Mircea, adjutant Regal; inform eaz ă pe Conduc ătorul Statului
despre nevoile Casei Regale și c ălătoriile în proiect ale M. M. L. L.
13,00 – Dl. Horia Sima, Vicepre ședintele Consiliului, și Dl. Andreas Schmidt: dolean țele
minorit ății germane și cum urmeaz ă a fi rezolvate.
13,30 – Dl. General Șteflea, Secretar General pentru Armat ă, și Dl. Colonel Orezeanu,
Director General al C.F.R.: instruc țiuni în leg ătur ă cu transporturile Militare pe C.F.R.
14,00 – Dejunul în biroul D-sale.
16,00 – Dl. Ministru al Statelor Unite; audien ță de lucru.
16,30 – Dl. Amiral Koslinski, Subsecretar de Stat pentru Marin ă. Solicit ă: înfiin țarea unui
oficiu militar pentru anularea construc ției rafin ăriei de petrol din Giurgiu.
Antonescu”, judecat și condamnat la moarte, dar salvat de la execu ție în ultima clip ă, în urma unui
schimb de informa ții transmise liderului comunist Lucre țiu P ătr ăș canu. A r ămas în deten ție pe via ță . În
cursul deten ției sale, E. C. a reprezentat o surs ă de informa ții de maxim ă importan ță și a fost exploatat ă
cu eficien ță de c ătre agen ții comuni ști, la Moscova ori la Bucure ști (vezi Gh. Buzatu, Hitler, Stalin,
Antonescu , I, Ploie ști, 2005; Gh. Buzatu, George Rotaru, Stalin, Hitler, Antonescu, R. Vâlcea, 2007;
Gh. Buzatu, Corneliu Bichine ț, eds., Arhive secrete, secretele arhivelor , II, Bucure ști, Editura Mica
Valahie, 2005). Activitatea lui E. C. i-a inspirat pozitiv pe istorici (vezi, mai ales, Cristian Tronc ot ă,
Eugen Cristescu, asul serviciilor secrete române ști, Bucure ști, Editura Roza Vânturilor, 1995; idem ,
Omul de tain ă al Mare șalului, Bucure ști, Editura Elion, 2005; Florin Pintilie, Serviciul Special de
Informa ții din România (1939-1947), I-II, Bucure ști, Editura ANI, 2003; Pavel Moraru, Basarabia,
basarabenii și Serviciile Secrete (1918-2005), Chi șin ău, 2005; Lionede Ochea, Serviciul Special de
Informa ții al României pe Frontul de Vest (1940-1944), Bucure ști, Editura Tipart, 2005; Cristian
Troncot ă, Alin Spânu, Documente SSI privind spa țiul sovietic. 22 august 1939 – 23 august 1944,
Bucure ști, INST, 2004; Cristian Troncot ă, Alin Spânu, Ilie Pintilie, Documente SSI despre pozi ția și
activit ățile partidelor politice din România. 6 septembrie 1 940 – 23 august 1944, Bucure ști, INST, 2005).
172 Eroare, dat fiind c ă acesta preluase deja direc ția SSI -ului.
173 Nicodim Munteanu (1864-1948) – mitropolit al Moldovei (1934-1939), iar apoi patriarh al
României, decedat în condi ții suspecte. A men ținut raporturi excelente cu I. Antonescu, dar, mai
apoi, și cu succesorii acestuia ( Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 286; Cicerone Ioni țoiu,
Cartea de aur a rezisten ței române ști împotriva comunismului , I, p. 112).
174 Petre Nemoianu (1889-1951) – avocat, lupt ător în primul r ăzboi mondial, implicat în via ța
politic ă ulterior, titular la Agricultur ă și Domenii în 1940-1941 și 1944, sub comuni ști arestat și
torturat, decedat la Aiud ( Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 284).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
95 17,00 – General Hansen, Șeful Misiunei Germane în România 175 .
Scop : Informa țiuni referitoare la mersul instruc ției la diferite centre din țar ă și
noile m ăsuri de luat.
19,00 – Plecarea la gara Mogo șoaia în vederea vizitei la Berlin, înso țit fiind de:
– Dl. Mihail Sturdza – Ministru de Externe,
– Dl. Mircea Cancicov – Ministrul Economiei Na ționale,
– Dl. Vasile Ia șinschi – Ministrul Muncii și S ănătății,
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat la Propa gand ă,
– Dl. Const. Papanace – Subsecretar de Stat la Fina n țe
– Dl. V. Biri ș – Secretar General la Interne,
– Dl. Col. Diaconescu – Șeful Cabinetului Conduc ătorului Statului,
– Dl. Victor Medrea – Directorul presei,
– Dl. Alex. Randa – Șeful Presei Legionare,
– Dl. Maior Marin Alex. – Adjutantul D-lui General,
– Cpt. Medic Dr. Stroescu,
– Dl. Nicolae Pop – Redactor la ziarul „Buna Vestir e”,
– Dl. Barbu Slu șanschi – Redactor la ziarul „Cuvântul”,
– Dl. P. P. Panaitescu 176 .
Secretariat: D- șoarele Soreanu și Ivanovici – dactilografe.
19,45 – Plecarea din Gara Mogo șoaia cu un tren special, înso țit de Dl. Ministru Fabricius,
Ministrul Germaniei.
Pe peronul g ării se aflau:
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri,
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Prof. M. Antonescu – Ministrul Justi ției,
– Dl. Cre țeanu – Ministru de Finan țe,
– Dl. Ing. N. Mare ș – Ministrul Agriculturii și Domeniilor,
– Dl. Prof. Tr. Br ăileanu – Ministrul Educa ției Na ționale,
– Dl. I. Protopopescu – Ministrul Comunica țiilor,
– Dl. Fabricius – Ministrul Germaniei cu tot person alul Lega ției,
– Dl. General Hansen – Șeful Misiunei Germane,
– Dl. General Speidel – Ministru din Misiunea Germa n ă,
– Dl. Ghigi – Ministrul Italiei la Bucure ști,
– Dl. Matchida – Ministrul Japoniei,
– Monseniorul A. Cassullo 177 – Nun țiul Apostolic și Decanul Corpului Diplomatic,
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat la M.A. N.,
– Dl. General Dobre – Subsecretar de Stat la Înzest rare,
– Dl. General Șteflea – Subsecretar de Stat la Armat ă,
175 O list ă identic ă a invita ților din ziua respectiv ă, în Registrul istoric, I, f. 169.
176 P. P. Panaitescu (1900-1967) – istoric, profesor universitar, reput at specialist în Evul Mediu,
membru corespondent al Academiei Române. Înrolat în Mi șcarea Legionar ă, rector al Universit ății
din Bucure ști (1940-1941), în ianuarie 1941, împreun ă cu prof. Eugen Chirnoag ă (vezi), a negociat
cu oamenii puterii condi țiile încet ării focului de c ătre legionari. Sub comuni ști, arestat, ulterior
acceptat în cercetare la Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române ( Enciclopedia
istoriografiei române ști , p. 250-251; Dorina Rusu, Membrii Academiei Române , 1866-1999 , p. 391-392;
Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 215-216).
177 Andrea Cassullo (1869- ?) – nun țiu apostolic la Bucure ști (1936-1947).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
96 – Dl. Comandor Jienescu – Subsecretar de Stat al Ae rului,
– Dl. Colonel Rio șanu – Subsecretar de Stat al Internelor,
– Dl. Horia Cosmovici – Subsecretar de Stat al Pre ședin ției,
– Dl. Corneliu Georgescu – Subsecretar de Stat al E conomiei Na ționale,
– Dl. General Ioani țiu – Șeful Marelui Stat Major,
– Dl. Ovidiu Vl ădescu – Secretar General al Pre ședin ției,
– Dl. I. Gh. Vântu – Primarul General al Capitalei,
– Dl. Alex. Ghica – Director General al Siguran ței,
– Dl. Eugen Cristescu – Director General,
– Dl. Colonel Z ăvoianu – Prefectul Poli ției Capitalei.
Programul vizitei Domnului General Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului la Berlin
Joi, 21 noiembrie 1940 li
17,25 – Sosirea trenului Domnului General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului în gara
de frontier ă a Reichului – Bruck.
Domnul Conduc ător al Statului va fi salutat în gara Bruck de c ătre o delega ție de
onoare german ă, compus ă din:
– Directorul Protocolului: Dl. Ministru Plenipoten țiar von Doernberg 178 ,
– Domnul Steuger: reprezentantul D-lui Rudolf Hess 179 , loc țiitorul Führerului,
– Un Lt. Colonel din partea Reichswehrului 180 .
Vineri, 22 noiembrie 1940
10,15 – Sosirea la Berlin în gara Anhalt.
Vor fi prezen ți pe peronul g ării:
– Excelen ța Sa Dl. von Ribbentrop – Ministrul de Externe,
– Mai mul ți membri ai Guvernului,
– Personalit ăți oficiale,
– O companie de onoare va fi în șiruit ă în fa ța g ării Anhalt.
De la gar ă, oaspe ții vor fi condu și la Castelul Bellevue.
11,45 – Depunerea unei Coroane la „Ehreumal” (mormântul Eroului Necunoscut) din
178 Alexander von Doernberg (1901-1983) – șeful Protocolului de la MAE din Berlin (1938-1945),
întemni țat dup ă r ăzboi (1945-1948).
179 Rudolf Hess (1894-1987) – lider politic al Reichului nazist, O berguppenführer SS, membru al
Reichstagului și ministru f ără portofoliu, din 1939 membru al Consiliului pentru Ap ărarea Reichului,
considerat, pe linie de partid (NSDAP) și de stat, secund al Führerului Adolf Hitler. La 10 mai 1941,
Hess a plecat misterios pe calea aerului în Anglia, iar gestul s ău nici pân ă în prezent nu a primit o
explica ție plauzibil ă – dezacord cu A. Hitler în privin ța conducerii r ăzboiului ori tentativ ă de
împ ăcare între Berlin și Londra peste… „linia frontului” ? Cu toate aces tea, R. H. a fost chemat și
implicat în procesul marilor criminali de r ăzboi germani de la Nürnberg, fiind condamnat la
închisoare pe via ță . În anii 1966-1987, el a r ămas singurul dintre fo știi criminali de r ăzboi nazi ști
„g ăzdui ți”, asemenea celorlal ți, la Berlin Spandau (John Keegan, ed., Who Was Who, p. 99; Henrik
Eberle, Matthias Uhl, Dosarul Hitler, p. 515-516).
180 Deja, din 1938, Reichswehr – ul cedase locul Wehrmacht -ului.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
97 „Unter den Linden”.
O companie de onoare va fi în șiruit ă în fa ța monumentului.
12,00 – O vizit ă la Dl. von Ribbentrop 181 – Ministrul Afacerilor Str ăine 182 .
13,30 – Dejunul – intim – la Castelul Bellevue (numai de lega ția român ă).
15,00 – Audien ță 183 oficial ă184 .
181 Joachim von Ribbentrop (1883-1946) – șef autoritar al Ministerului de Externe al Germanie i
(Wilhelmstrasse ) în întreaga perioad ă a r ăzboiului mondial (1938-1945), ini țiator și participant activ
la toate actele de agresiune ale Reichului nazist, semnatar, al ături de V. M. Molotov, al pactului de
neagresiune (inclusiv faimosul protocol secret privind împ ărțirea Europei Est-Centrale în „sfere de
influen ță ” între Berlin și Moscova) de la 23 august 1939, care a provocat ne mijlocit conflagra ția
secolului din 1939-1945. La 30 august 1940, Joachim von Ribbentrop și omologul s ău italian,
Galeazzo Ciano, au impus României odiosul dictat de la Viena relativ la cedarea Transilvaniei de
Nord-Vest Ungariei horthyste. Gardian neînduplecat al sistemului întemeiat pe Axa Berlin-Roma-
Tokyo și Pactul Antikomintern , la care a aderat și România. A e șuat în tentativa de a submina
coeziunea Na țiunilor Unite, prin negocieri secrete de pace separ at ă. În atare condi ții, nu a reu șit s ă
impun ă Alia ților, în primul rând SUA, URSS și Marii Britanii, s ă renun țe la formula capitul ării
necondi ționate anun țat ă (ianuarie 1943) pentru toate statele Axei la sfâr șitul ostilit ăților. A fost
judecat și condamnat de Tribunalul Militar Interna țional de la Nürnberg (1945-1946), fiind
spânzurat la 16 octombrie 1946 (John Keegan, ed., Who Was Who , p. 172; Thomas Parrish, ed.,
Encyclopedia , p. 525-526; Marcel Baudot și colaboratori, eds., The Historical Encyclopedia of
World War II, New York, Greenwich House, 1984, p. 415; Gh. Buzat u, România și r ăzboiul
mondial, p. 320; Pierre Milza și colaboratori, Dizionario dei fascismi, p. 544-546).
182 Vezi minuta convorbirii în anexa volumului I, publ icat ă anterior în numeroase colec ții de
documente, inclusiv în acelea editate de istoricii români (Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan
Lache, Antonescu-Hitler. Coresponden ță și întâlniri inedite (1940-1944) , I, Bucure ști, Editura
Cozia, 1991, p. 24-33) (În continuare, se va cita: Antonescu-Hitler ).
183 În cursul celui de-al doilea r ăzboi mondial, pentru majoritatea întrevederilor lui Adolf Hitler cu
oaspe ții s ăi ( șefi de state și de guverne, mini ștri de externe ai statelor Axei , inclusiv ță rile satelite),
interpretul personal al Führerului, celebrul Paul O tto Schmidt (vezi nota 269), diplomat și ulterior
memorialist, a întocmit stenogramele ori minutele/s intezele pe marginea reuniunilor „la nivel înalt”.
Acesta a fost și cazul întrevederilor lui Ion și Mihai Antonescu cu Adolf Hitler (între limitele e xtreme
22 noiembrie 1940 și 5 august 1944), în privin ța c ărora dispunem nu numai de minutele oficiale
germane (datorate nelipsitului Paul Schmidt), iar, în cazul Antone știlor, și de sinteze ale p ărții române,
întocmite de regul ă dup ă declara țiile ori potrivit celor dictate de Conduc ătorul Statului sau de liderul
Externelor de la Bucure ști. În ceea ce prive ște stadiul actual al valorific ării stenogramelor, trebuie
precizat c ă variantele germane au fost incluse, de-a lungul an ilor, în cunoscuta colec ție de documente
diplomatice privind politica extern ă a Reichului nazist (vezi Akten zur deutschen auswärtigen Politik,
1918-1945 , seriile C-D-E, pentru anii 1937-1945, cu edi ții integrale sau abreviate în limbile englez ă și
francez ă), în baza c ărora reputatul istoric german Andreas Hillgruber a publicat o temeinic ă selec ție, în
limba german ă ( Staatsmänner und Diplomaten bei Hitler , I, 1939-1941 ; II, 1942-1944 , Frankfurt am
Main, Bernard und Graefe Verlag für Wehrwessen, 196 6-1970) și, par țial, în francez ă (vezi Les
entretiens secrets de Hitler. Septembre 1939 – déce mbre 1941 , Paris, Fayard, 1969), din care actele
fundamentale au fost re ținute în unele edi ții ap ărute la Bucure ști și Ia și (vezi, îndeosebi, Ion
Calafeteanu, Români la Hitler , Bucure ști, Editura Univers Enciclopedic, 1999; Vasile Arim ia, Ion
Ardeleanu, Ștefan Lache, Antonescu-Hitler, I-II, passim ; Gh. Buzatu și colaboratori, eds., Mare șalul
Antonescu în fa ța istoriei , I-II, Ia și, 1990). În colec țiile de la Bucure ști și Ia și au fost cuprinse, se
în țelege, al ături de stenogramele Schmidt , și variantele române ști ale întrevederilor Hitler-
Antonescu din 1940-1944 și care, potrivit listei complete , acoper ă reuniunile româno-germane „la
vârf” de la: 1 – Berlin, 22 noiembrie 1940; 2 – Berlin, 23 noiembrie 1940; 3 – Obersalzburg, 14 ianuarie
1941; 4 – München, 12 iunie 1941; 5 – Berdicev, 6 august 1941; 6 – Rastenburg, 11 februarie 1942;
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
98 18,00 – Dineu la Adlon oferit de Excelen ța Sa Dl. von Ribbentrop în cinstea
D-lui Conduc ător și a D-lui Ministru al Afacerilor Str ăine 185 .
Sâmb ătă, 23 noiembrie 1940
11,00 – Vizit ă la Dl. Rudolf Hess, înlocuitorul Führerului.
12,30 – Semnarea Protocolului la Ministerul Afacerilor S tr ăine.
13,00 – Dejun oficial.
Dup ă-amiaza este rezervat ă186 pentru convorbiri politice cu Führerul și Dl. von
Ribbentrop 187 .
18,30 – Dineu la Lega ția României.
Duminic ă, 24 noiembrie 1940
10,20 – Plecarea din gara Auhalter cu acela și ceremonial ca la sosire.
Directorul Protocolului 188 va înso ți pe Dl. Conduc ător al Statului pân ă la frontier ă.
Mare șalul Goering nu va fi prezent la Berlin cu prilejul vizitei.
Luni, 25 noiembrie 1940 lii
Călătoria cu tren special de la Berlin spre țar ă.
11,30 – Sosirea în Gara Curtici.
23,30 – Sosirea în Gara Mogo șoaia, unde este primit de întreg Guvernul, în frunt e cu
Dl. Horia Sima, Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri, oficialit ățile civile și militare din
Capital ă și de membrii Corpului Diplomatic 189 .
7 – Rastenburg, 11 februarie 1942; 8 – Rastenburg, 10 ianuarie 1943; 9 – Rastenburg, 10 ianuarie 1943;
10 – Castelul Klessheim (Salzburg), 12 aprilie 1943; 11 – Klessheim, 13 aprilie 1943; 12 – Rastenburg,
2 septembrie 1943; 13 – Rastenburg, 3 septembrie 1943; 14 – Klessheim, 26 februarie 1944;
15 – Klessheim, 27 februarie 1944; 16 – Klessheim, 27 februarie 1944; 17 – Klessheim, 23 martie
1944; 18 – Klessheim, 24 martie 1944; 19 – Rastenburg, 5 august 1944; 20 – Rastenburg, 5 august 1944
(vezi Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, Ploie ști, Mileniul III, 2005, p. 242-243).
184 Pentru cea dintâi întrevedere oficial ă Hitler-Antonescu, vezi textul complet al minutei, în
varianta lui Paul Schmidt, în anexa acestui volum și, de asemenea, în Vasile Arimia, Ion Ardeleanu,
Ștefan Lache, Antonescu-Hitler. Coresponden ță și întâlniri inedite (1940-1944) , I, p. 35-45;
Ion Calafeteanu, Români la Hitler, p. 57-66).
185 Mihail Sturdza , titularul Ministerului Afacerilor Str ăine al României (14 septembrie – 20 decembrie
1940) (vezi supra ) (G. G. Potra și colaboratori, Organizarea institu țional ă a Ministerului Afacerilor
Externe. Acte și documente , II, p. 533).
186 În aceea și zi, Ion Antonescu s-a întâlnit și cu feldmare șalul Wilhelm Keitel, șeful OKW-ului
(vezi textul stenogramei, în Vasile Arimia, Ion Ard eleanu, Ștefan Lache, Antonescu-Hitler, I, p. 45-51)
187 Pentru întrevederea din 23 noiembrie 1940, vezi, î n anexa acestui volum, stenograma întocmit ă
de acela și celebru translator al Führerului, Paul Schmidt (a pud Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan
Lache, Antonescu-Hitler, I, p. 52-53; Ion Calafeteanu, Români la Hitler, p. 66-67). Ulterior, la
26 noiembrie 1940, Ion Antonescu însu și a expus detalii privind convorbirile de la Berlin într-o ședin ță a
Consiliului de Mini ștri (cf. Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache, Antonescu-Hitler, I, p. 53-62).
188 Alexander von Doernberg.
189 Registrul istoric , I, f. 169.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
99 a. Din partea Lega țiunei Germaniei :
– Dl. Ing. Dr. H. Neubacher – Ministru Plenipoten țiar, Îns ărcinat cu Afaceri,
– Dl. Dr. Gerhandt Steltzer 190 – Consilier de Lega țiune,
– Dl. Dr. Hamilkar Hoffman – Consilier de Lega țiune,
– Contele von Hardenberg – Secretar de Lega țiune,
– Dl. Alfred Chapeaurouge – Secretar de Lega țiune,
– Baronul von Mirbach,
– Colonel Just, Ata șat Militar German,
– Colonel Gerstenberg, Ata șat al Aerului German,
precum și membrii Misiunei Militare Germane, în frunte cu D omnii:
– General de Cavalerie Hansen,
– General de Divizie Speidel.
De asemeni, o companie de onoare german ă, cu drapelele lor, era în șiruit ă pe
peronul G ării B ăneasa.
b. Din partea Lega țiunei Italiei :
– Dl. Pellegrino Ghigi – Ministrul Italiei,
– Dl. Aviers Formentini – Prim Secretar de Lega țiune,
– Baronul Falco Aloisi de Landerel – Secretar de Le ga țiune,
– Ducele de San Vito – Secretar de Lega țiune,
– Colonelul Valpre di Bonzo – Ata șat Militar,
– Colonelul Gius Pahmentola – Ata șat al Aerului,
– C ăpitan Ranieri Campells – Ata șat Militar Adjutant,
– Dl. Vincenzo Pellegrins – Ata șat Comercial.
c. Din partea Lega țiunei Spaniei :
– Dl. Alfonso Merry del Val – Îns ărcinat cu Afaceri.
d. Din partea Lega țiunei Japoniei :
– Dl. Jyoji Matchida – Îns ărcinat cu Afaceri.
Dup ă trecerea în revist ă a companiei de onoare și a deta șamentelor de legionari,
Domnul General Antonescu p ărăse ște Gara Mogo șoaia – în automobil – în aclama țiile
mul țimii adunate pentru a privi sosirea în țar ă.
Era escortat de motocicli ști legionari cu f ăclii.
Pe ambele p ărți ale drumului parcurs spre Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri
era în șirat un cordon de trupe și de legionari purtând f ăclii aprinse în mâini.
Muzicile militare, aflate în diferitele pie ți pe acest parcurs, intonau imnul legionar:
„Sfânt ă Tinere țe Legionar ă”.
Mar ți, 26 noiembrie 1940
7,00 – Începerea lucrului.
8,30 – Audien ță de lucru:
– Dl. Maior Tomescu Mircea: aduce la cuno știn ța D-lui General Antonescu
190 Gerhard Steltzer – dr., diplomat de carier ă, secretar de lega ție al misiunii germane la Bucure ști
(1936-1944).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
100 chestiuni în leg ătur ă cu Palatul Regal.
11,00 – Dl. Colonel Diaconescu din Cabinetul Militar al Conduc ătorului Statului pred ă
documente aduse din c ălătoria de la Berlin.
12,00 – Dl. Ministru Pella: expune mersul lucr ărilor în chestiunea Gurilor Dun ării.
12,15 – Aduc la cuno știn ță chestiuni vitale în leg ătur ă cu Facultatea de Agronomie de la
Chi șin ău:
– Dl. Prof. Haralambie Vasilie,
– Student Ila ș Petru,
– Student Porcescu Nicolae.
12,30 – Dl. General Petrovicescu, împreun ă cu o delega ție de 6 persoane, expune situa ția
Cooperativei de la Topoloveni.
12,45 – Vizit ă de curtoazie a D-lui Ministru Fabricius – dup ă întoarcerea de la Berlin.
13,00 – Vizita [f ăcut ă] Majest ății Sale Regelui – pentru a expune rezultatul c ălătoriei la
Berlin și [al] întrevederii cu Cancelarul Hitler.
14,00 – Dejunul la Pre ședin ție.
17,45 – Audien ța Domnului Pellegrino Ghigi, Ministrul Italiei, cu ocazia întoarcerii
Domnului General Antonescu de la Berlin.
18,00 – Consiliu de Mini ștri 191 – Expunerea vizitei și rezultatelor ob ținute în urma vizitei
făcute la Berlin 192 .
Miercuri, 27 noiembrie 1940
1,45 – Ministerul de Interne comunic ă Domnului Conduc ător al Statului c ă grupul de
legionari ce f ăceau paza de ținu ților politici de la Închisoarea Militar ă Jilava au asasinat cu
focuri de arm ă și corpuri contondente pe to ți cei 64 de de ținu ți, dup ă care au disp ărut.
2,00 – S-a dat alarma la toate ministerele și institu țiile de Stat din Bucure ști, iar Subsecretarul
de Stat al Armatei a ordonat imediat consemn genera l al trupelor din garnizoan ă (Divizia a 3-a
Infanterie), precum și m ăsurile urgente de siguran ță a institu țiilor de stat și folos ob ștesc.
10,00 – Dl. Horia Sima, Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri, este chemat de Domnul
General spre a da rela ții asupra evenimentelor de la Jilava 193 .
La aceast ă or ă se g ăseau – înc ă de la ora 4,30 – la Pre ședin ția Consiliului de
Mini ștri, urm ătorii mini ștri și generali:
– Dl. Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției,
– Dl. Nic. Dragomir – Ministrul Coordon ării,
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat la Arma ta de Uscat,
– Dl. General Dobre – Subsecretar de Stat la Înzest rarea Armatei,
– Dl. Amiral Koslinski – Subsecretar de Stat la Mar in ă,
– Dl. Comandor Jienescu – Subsecretar de Stat la Ae r,
– Dl. General Ioani țiu – Șeful Marelui Stat Major,
– Dl. General Popescu – Comandantul Cet ății Bucure ști,
191 Vezi Stenogramele… , I, p. 493-523. Cf. și comunicatul nr. 152 pe marginea ședin ței de cabinet
(Registrul istoric, I, f. 171).
192 Cf. Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache, Antonescu-Hitler, I, p. 53-62.
193 Vezi comunicatul nr. 153/27 noiembrie 1940, semnat Horia Sima ( Registrul istoric, I, f. 172), cu
asigurarea c ă, pe viitor, „orice abatere de pe linia dreapt ă legionar ă […] va fi sanc ționat ă f ără
cru țare și conform cu legile speciale”.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
101 – Dl. Eugen Cristescu – Șeful Serviciului Secret,
– Dl. Ing. Mare ș – Ministrul Agriculturii și Domeniilor,
– Dl. General Vasiliu – Comandantul Jandarmeriei.
11,00 – Consiliu de Mini ștri 194 – la care au luat parte to ți mini ștrii și subsecretarii de stat,
precum și:
– Dl. General Șteflea – Secretar General pentru Armat ă,
– Dl. General Ioani țiu – Șeful Marelui Stat Major.
Scop : analizarea evenimentelor 195 și m ăsurile de luat.
12,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Neubacher.
12,30 – Dl. Ministru Fabricius.
13,00 – Dl. Horia Sima, Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri, cere un r ăgaz de timp
pentru a lua contact cu Statul Major al Legiunii pe ntru a descoperi pe asasini și a putea
comunica numele lor.
15,30 – Se comunic ă r ăpirea D-lui Madgearu 196 și asasinarea lui prin focuri de revolver
într-o ma șin ă, în p ădurea Snagov.
În cursul dup ă-amiezii se comunic ă r ăpirea D-lui Prof. Iorga 197 , iar în cursul nop ții
194 Nu s-a p ăstrat stenograma, fiind reconstituit ă dup ă notele generalului Gh. Dobre și însemn ările
lui N. Mare ș, dup ă consemn ările din vol. Pe marginea pr ăpastiei, I, p. 196-197) sau dup ă ancheta la
„procesul” din 1946 (Vezi Stenogramele… , I, p. 523-528; Gh. Buzatu și colaboratori, eds.,
Mare șalul Antonescu în fa ța istoriei , I, Ia și, 1990, p. 163-168).
195 Asasinatele legionarilor de la Jilava.
196 Virgil N. Madgearu (1887-1940) – reputat economist și om politic, membru PN Ț, în repetate
rânduri ministru, profesor universitar, autorul uno r lucr ări fundamentale privind istoria economiei
na ționale. Adversar declarat al Mi șcării Legionare, V. M. s-a aflat printre victimele il ustre, al ături
de str ălucitul nostru istoric N. Iorga, ale terorii declan șate, fiind ucis la 27 noiembrie 1940
(Ilie B ădescu, Mihai Ungheanu, coordonatori, Enciclopedia valorilor reprimate , I, p. 275-285).
197 Nicolae Iorga (1871-1940) – cel mai mare istoric al românilor, au tor al unei opere unice ca
întindere și profunzime privind istoria na țional ă și universal ă (peste 1 400 volume și 25 000 studii și
articole), inclusiv str ălucita sintez ă în zece volume, r ămas ă inegalat ă, Istoria Românilor (edi ția
I – 1936-1939; edi ția a II-a, rev ăzut ă și adnotat ă, în curs de definitivare, iar edi ția în limba francez ă –
1939-1946). Implicat în politic ă cu începere din 1906-1907, ap ărător al cauzei împropriet ăririi
ță ranilor, figur ă legendar ă a luptei pentru Marea Unire din 1918, fondator și lider al Partidului
Na ționalist-Democrat (1910-1938), deputat și senator, prim-ministru (1931-1932) și consilier regal,
adversar hot ărât – prin cuvânt și fapt ă – al Mi șcării Legionare și al Reichului lui A. Hitler, ap ărător
de calibru al României Mari în condi țiile destr ămării ei sub povara loviturilor externe și interne. A fost
membru al Academiei Române și al mai multor foruri academice și institute de cercetare str ăine.
Rela ții speciale cu I. Antonescu, la începutul guvern ării acestuia, ca și mai înainte (cf. Gh. Buzatu,
Horia Dumitrescu, N. Iorga și I. Antonescu, în vol. N. Iorga, III, coordonator Constantin Bu șe, Bucure ști,
Editura Universit ății, 2007). A fost asasinat de o echip ă de legionari, la 28 noiembrie 1940. Sub regimul
comunist, în primele dou ă decenii, N.I. s-a aflat între victimele preferate ale Holocaustului ro șu, fiind un
autor interzis, iar c ărțile sale expulzate din biblioteci. Nici în prezent situa ția polihistorului de excep ție
nu este satisf ăcătoare, el fiind înregimentat avant la lettre , de c ătre activi ști culturali incompeten ți,
în rândul nega ționi știlor de duzin ă (Nicholas M. Nagy-Talavera, Nicolae Iorga. A Biography, Ia și –
Oxford – Portland, The Center for Romanian Studies, 1998; Stelian Neagoe, Enciclopedie, p. 384-389;
Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-1999, p. 265-266; Gh. Buzatu, ed., N. Iorga – Omul
și opera, I-III, Ia și, 1971-1996; Constantin Bu șe, coordonator, N. Iorga, I-IV, Bucure ști, 2000-2007;
Ilie B ădescu, Mihai Ungheanu, coordonatori, Enciclopedia valorilor reprimate , II, p. 41-62; Aurel
Sasu, Dic ționarul biografic al literaturii române, I, p. 776-780).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
102 se prime ște știrea c ă a fost g ăsit asasinat în satul Strejnic, jude țul Prahova.
16,00 – Colonelul adjutant P ălăngeanu, fiind numit prefect al Poli ției Capitalei de c ătre
Dl. Conduc ător al Statului, se duce spre a lua postul în primi re – lucru ce i se refuz ă de
fostul prefect Colonel Z ăvoianu, care se baricadeaz ă în localul Prefecturii Poli ției Capitalei
împreun ă cu 300 legionari arma ți și 2 tankuri armate ale Prefecturii.
22,00 – Se intercepteaz ă, din ordinul D-lui General Antonescu, orice leg ătur ă telefonic ă cu
Poli ția Capitalei – care este încercuit ă de for țe ale armatei -, iar localul Telefoanelor este
evacuat și ocupat de o companie de jandarmi sub controlul D- lui Colonel Teodorescu,
Directorul P.T.T.
– Se intensific ă m ăsurile de siguran ță prin intrarea trupelor Div. a 3-a Infanterie în
dispozitivele și m ăsurile de alarm ă.
– Se ordon ă unui batalion de care de la Târgovi ște s ă se pun ă în mar ș spre
Bucure ști și sosesc c ătre ora 5, în ziua de 28 noiembrie 1940 în Bucure ști,
În timpul nop ții, lini ște.
Au stat toat ă noaptea la Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri, pentru a lucra și a da
ordine:
– Dl. Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției,
– Dl. Nic. Dragomir – Ministrul Coordon ării,
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat la Arma ta de Uscat,
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. General Vasiliu – Comandantul Jandarmeriei,
– Dl. Col. Râmniceanu – Mare șalul Palatului.
To ți au r ămas în continuare și în ziua de 28 noiembrie 1940, afar ă de Dl. Col.
Râmniceanu, Mare șalul Palatului, care pleac ă la Sinaia unde se afl ă Majestatea Sa Regele.
Joi, 28 noiembrie 1940 liii
10,00 – Sunt convoca ți într-o conferin ță la Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri to ți
Comandan ții de Mari Unit ăți din țar ă.
Aceast ă conferin ță este prezidat ă de Domnul General Antonescu 198 .
12,00 – Domnul General Antonescu nume ște ca Prefect de Poli ție pe Dl. Radu Mironovici,
Comandant al Bunei Vestiri 199 .
12,30 – Dl. Fabricius – Ministrul Germaniei.
13,00 – Dl. Prof. R ădulescu-Motru – d ă rela ții asupra felului cum trebuie f ăcut ă
198 Vezi, în anexa volumului I, Cuvântarea Conduc ătorului Statului și interven țiile celorlal ți generali
(I. Ciuperc ă, Iosif Iacobici), cu care prilej, de îndat ă dup ă crimele legionare de la Jilava și dup ă
asasinarea lui Virgil Madgearu și N. Iorga, liderul Guvernului a precizat, f ără nici un fel de dubii, rolul
puterii în stat, avertizând, nu mai pu țin, asupra deznod ământului unui virtual conflict dintre el și Mi șcare,
obligatoriu în spiritul câtorva principii expuse cu maxim ă claritate, mai precis: „Nu Mi șcarea Legionar ă,
ci Generalul Antonescu conduce acest Stat și, dac ă interesele Ță rii vor cere, f ără ei și chiar împotriva lor,
dac ă va fi nevoie. Mi șcarea Legionar ă trebuie s ă știe c ă f ără Generalul Antonescu ea nu poate face nimic.
Generalul Antonescu îns ă poate f ără Mi șcarea Legionar ă” ( apud ANIC, fond PCM – CM, dosar 17/1940,
f. 37-55). Era, indiscutabil, un avertisment catego ric, în perspectiva rebeliunii gardiste din ianuari e 1941.
199 Vezi comunicatul oficial nr. 154/28 noiembrie 1940 relativ la asasinatele legionare c ărora le
căzuser ă victime Virgil Madgearu și Nicolae Iorga, din care nu lipsea asigurarea c ă „Guvernul este
în c ăutarea vinova ților, c ărora li se vor aplica severe sanc țiuni, potrivit legilor în vigoare”
(Registrul istoric, I, f. 173-174).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
103 înmormântarea Prof. Iorga.
Dau rela ții asupra felului cum urmeaz ă a se face înmormântarea lui Madgearu:
Dl. Iuliu Maniu și Dl. Mihalache 200 .
14,00 – Dejunul la Pre ședin ție.
16,30 – Dl. Ministru Pella – chestiunea Gurilor Dun ării.
17,30 – Dl. Gh. Cuza – D ă referin țe asupra situa ției interne.
18,00 – Dl. Stelian Popescu 201 – chestiuni personale.
18,30 – Dl. Ing. Ștef ănescu – chestiuni de ordin general.
19,00 – Dl. Ministru Valer Pop – înapoiat de la Berlin – informeaz ă de cele stabilite în
comisia tratativelor de cedare a teritoriului din T ransilvania.
21,30 – Dl. Horia Sima comunic ă m ăsurile luate de conducerea Legiunii și manifest ările ce
vor mai avea loc.
23,30 – Dl. George Br ătianu aduce la cuno știn ța Domnului General amenin ță rile ce le
prime ște persoana D-sale din partea membrilor legionari și cere m ăsuri de siguran ță contra
acestor amenin ță ri.
Vineri, 29 noiembrie 1940 liv
10,00 – Consiliu de Colaborare al Armatei.
12,00 – Dl. Prof. Panaitescu,
– Dl. Prof. Pop.
Scop : pentru alc ătuirea unui album istoric.
13,00 – Dl. Nicolae Schina – mul țume ște și prime ște instruc țiuni pentru noul post ocupat.
14,00 – Masa la Pre ședin ție.
16,00 – Consiliu de Cabinet 202 .
19,00 – Dl. Ministru al Slovaciei, audien ță de lucru.
19,15 – Domnul Ministru al Turciei, audien ță de lucru.
19,30 – Dl. George Enescu 203 – chestiuni personale.
19,45 – Dl. Sergiu Dumitriu.
20,00 – Reichsstaathalter Baldur von Schirach 204 , Gauleiter Bohle – împreun ă cu o
delega ție de 11 persoane din partea Reichului – se prezint ă de sosire în țar ă pentru a lua
200 Ulterior, prin scrisoarea din 4 decembrie 1940, Iu liu Maniu va mul țumi Generalului pentru
audien ța acordat ă (ANIC, fond PCM – CM, dosar 50/1940, f. 2).
201 Stelian Popescu (1874-1954) – avocat și ziarist, înregistrat succesiv în mai multe partid e –
conservator-democrat, ardeleni și liberali, ministru al Justi ției în dou ă rânduri în cabinetele lui
I. I. C. Br ătianu, dar îndeosebi faimos ca director (1915-1944) al celui mai de seam ă cotidian
românesc din prima jum ătate a veacului XX – „Universul”. A stabilit și men ținut în general bune
raporturi cu I. Antonescu. În 1945, implicat în a șa-zisul proces al ziari știlor, avea s ă fie condamnat
în contumacie la închisoare pe via ță . Evenimentele din august 1944 îl surprinseser ă în Elve ția, sosit
pentru tratament medical, și a r ămas în exil, momentan în Țara Cantoanelor, apoi a preferat Spania.
Memorialist (Ioan Opri ș, Procesul ziari știlor „na ționali ști” , p. 49-50; Camil Demetrescu, Note –
Relat ări, p. 449-450; Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 331-332).
202 Vezi Stenogramele… , I, p. 528-537; Registrul istoric, I, f. 174.
203 George Enescu (1881-1955) – celebrul compozitor, violonist, piani st.
204 Baldur von Schirach (1907-1974) – din 1931 lider al Tineretului nazist , guvernator și Gauleiter
al Vienei, judecat și condamnat de Tribunalul Militar Interna țional de la Nürnberg la 20 ani
închisoare, efectua ți integral (John Keegan, ed., Who Was Who, p. 185-186; Thomas Parrish, ed.,
Encyclopedia, p. 554; Henrik Eberle, Matthias Uhl, Dosarul Hitler, p. 556).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
104 parte la reînhumarea lui Corneliu Zelea Codreanu.
20,30 – Dl. Gh. Ene Filipescu – chestiuni personale.
21,00 – Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri – fixarea programului
pentru mâine 30 noiembrie 1940.
23,00 – Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. General Popescu – Comandantul Militar al Capi talei,
– Dl. General Vasiliu – Comandantul Jandarmeriei,
– Dl. Radu Mironovici 205 – Prefectul Poli ției Capitalei,
– Dl. Col. Elefterescu – Director de Cabinet al Pre ședin ției.
Scop : informa ții și dispozi țiuni de siguran ță , fa ță de mi șcările interne.
Sâmb ătă, 30 noiembrie 1940 lv
8,50 – Plecarea la Biserica Sf. Ilie Gorgani.
9,00 – Începerea slujbei la Biserica Sf. Ilie Gorgani.
10,45 – Intrarea în cortegiu și pornirea de la biseric ă pe urm ătorul traseu: B-dul Elisabeta –
Pia ța Mihai Viteazul – B-dul Br ătianu – B-dul Take Ionescu – B-dul Catargiu – Pia ța
Victoriei, unde Conduc ătorul Statului împreun ă cu Comandantul Mi șcării Legionare,
Dl. Horia Sima, reprezentan ții Puterilor Axei, Corpul Diplomatic, reprezentantu l Majest ății
Sale Regelui, Cavalerii Ordinului Mihai Viteazul și reprezentan ții autorit ăților civile și
militare, au primit defilarea cortegiului pe rondou l din Pia ța Victoriei, dup ă care au intrat
în localul Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri.
13,00 – În localul Pre ședin ției se serve ște tuturor celor ce au înso țit pe Dl. Conduc ător al
Statului o gustare în sala mic ă de Conferin țe – servit ă de restaurantul Gr. Cap șa -, dup ă
care Conduc ătorul Statului, împreun ă cu întreaga suit ă și cei ce au luat parte la gustare, se
îndreapt ă în automobile c ătre Casa Verde pentru a asista la reînhumarea lui C orneliu Zelea
Codreanu, Nicadori și Decemviri în Mausoleul Legionar de la Casa Verde.
14,30 – Serviciul reînhum ării la Casa Verde în prezen ța celor de mai sus 206 .
16,15 – Reîntoarcerea de la Casa Verde.
23,00 – Plecarea la Alba-Iulia cu un tren special, înso țit de:
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri,
– Dl. Col. Elefterescu – Director de Cabinet al Pre ședin ției,
– Dl. Cre țeanu – Ministru de Finan țe,
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne,
– Dl. Col. Pastia – reprezentantul M. S. Regelui,
– Dl. Med. Cpt. Dr. Stroescu – medicul Domnului Gen eral Antonescu,
– Statul Major Legionar.
Pe peronul G ării de Nord a fost întâmpinat la coborârea din auto mobil de c ătre:
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri,
– Dl. V. Ia șinschi – Ministrul Muncii, S ănătății și Ocrotirilor,
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Propa gandei,
205 Radu Mironovici (1899-1979) – avocat bucovinean, comandant legiona r, prefect al Poli ției
Capitalei în perioade 28 noiembrie 1940-20 ianuarie 1941, membru al „guvernului” Horia Sima de
la Viena (1944-1945), revenit în țar ă dup ă r ăzboi, arestat și întemni țat (Gh. Buzatu, Corneliu
Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști , p. 116).
206 Vezi și comunicatul oficial ( Registrul istoric, I, f. 176).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
105 – Dl. Col. Orezeanu – Director General al C.F.R.,
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat al Arma tei de Uscat,
– Dl. General Vasiliu – Comandantul Jandarmeriei – etc., etc.
Duminic ă, 1 decembrie 1940 lvi
9,00 – Sosirea la Alba-Iulia, pentru a lua parte la ani versarea [unirii] Ardealului la Patria
Mam ă207 .
9 – 10 – Inspectarea Regimentului 91 Infanterie.
10,00 – Te Deum.
11,30 – Trecerea în revist ă a frontului legionar.
12,00 – Cuvântarea pe platoul din fa ța Catedralei. La aceast ă s ărb ătoare au luat parte circa
140 000 oameni din Ardeal 208 .
13,30 – Defilarea legionarilor și a trupelor din garnizoan ă pe strada principal ă din Alba Iulia.
16,00 – Dejun oferit persoanelor invitate, în sala de re cep ție a Catedralei.
17,30 – Plecarea din Alba Iulia spre Bucure ști.
Luni, 2 decembrie 1940 lvii
8,00 – Sosirea în Gara de Nord, venind de la Alba-Iulia , cu trenul special.
În Gar ă este a șteptat la peronul de sosire de c ătre:
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat al Arma tei de Uscat,
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Propa gandei,
– Dl. General Vasiliu – Comandantul Jandarmeriei,
– Dl. Col. Orezeanu – Director General al C.F.R.
Iar, pe peronul de la ie șirea din gar ă, a șteptau sosirea Dl. General Antonescu to ți
ofi țerii superiori și generalii din Garnizoana Bucure ști, în cap cu Dl. General Ioani țiu –
Șeful Marelui Stat Major – și Dl. General Popescu – Comandantul Militar al Capi talei.
Dl. General Antonescu, mi șcat de primirea c ălduroas ă f ăcut ă de ofi țeri, le strânge
mâna la fiecare în parte și le mul țume ște c ălduros pentru atitudinea demn ă, devotat ă și
sincer ă pe care o manifest ă ofi țerii fa ță de Domnia Sa.
De la Gara de Nord, înso țit de Dl. Col. Elefterescu, se îndreapt ă în automobil spre
Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri.
9,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Prof. Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției.
11,20 – Înso țit de Maiorul Dovans, în automobilul Pre ședin ției, se deplaseaz ă în Pia ța
Confedera ției Balcanice, unde este a șteptat de Dl. General Hansen, Șeful Misiunii Germane
Terestre în România, și Dl. General Speidel, Șeful Misiunii Germane Aeriene în România,
care-i dau raportul și cu care se între ține pân ă la sosirea Majest ății Sale Regelui Mihai I.
Peste 3 minute, sose ște Majestatea Sa Regele, care este întâmpinat de Dl . General
I. Antonescu și Șefii Misiunilor Germane.
Majestatea Sa Regele era înso țit de Dl. Col. Râmniceanu, Mare șalul Palatului, Dl. Col.
207 Relatare și în Registrul istoric, I, f. 177.
208 Relatare în Registrul istoric, I, f. 177-179, inclusiv textul integral al cuvânt ării lui I. Antonescu,
din care re ținem încheierea: „… Din Alba Iulia, în numele trecutului, pentru a p ărarea prezentului și
pentru gloria viitorului, cer azi unirea românilor într-un singur suflet” ( ibidem , f. 179; pentru alte
fragmente, cf. infra ).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
106 Pastia, Dl. Col. Andronescu, Dl. Lt. Col. Klauss, D l. Maior M. Tomescu – aghiotan ți Regali.
Majestatea Sa Regele, dup ă ce a primit raportul de la Dl. General Hansen, ia loc
într-o ma șin ă pus ă la dispozi ție de Misiunea German ă, având la stânga Sa pe Dl. General
Antonescu, Conduc ătorul Statului Român, în fa ța c ăruia ia loc Dl. General Hansen.
Șoferul avea în dreapta lui pe Dl. General Speidel – a șa încât Majestatea Sa Regele
are un loc liber în fa ța Sa (ma șina avea 6 locuri).
În a doua ma șin ă iau loc: Dl. Horia Sima , la stânga c ăruia se a șeaz ă
Dl. W. Fabricius, Ministrul Germaniei, urmeaz ă înc ă o ma șin ă cu un general german,
Comandant al par ăzii, dup ă care vine o ma șin ă în care iau loc Dl. Col. Râmniceanu,
Mare șalul Palatului, și Dl. Col. Elefterescu, Director de Cabinet al Pre ședin ției, având ca
înso țitor pe Dl. Colonel Spät.
Astfel format cortegiul, se trec în revist ă: Batalionul de Vân ători care a luat parte
la defilare și trupele motorizate și nemotorizate.
Dup ă terminarea revistei, Majestatea Sa Regele, Dl. Gen eral Antonescu,
Conduc ătorul Statului, Dl. General Pantazi, Subsecretar de Stat al Armatei de Uscat,
Dl. General Ioani țiu, Șeful Marelui Stat Major, Dl. Horia Sima, Vicepre ședintele
Consiliului de Mini ștri, iau loc în Tribuna Regal ă. Dl. General Hansen și Speidel, în
picioare în ma șini, deschid defilarea în capul trupelor.
Dup ă ce trec prin fa ța Tribunei Regale, coboar ă din ma șini și iau loc în Tribuna
Regal ă, la stânga Majest ății Sale Regelui Mihai I. La dreapta, M. S. are pe D l. General
Antonescu.
12,00 – Urmeaz ă defilarea avia ției germane – din 32 aparate în forma ție compact ă -, dup ă
care trupele terestre deschid defilarea prin Batali onul Românesc de Vân ători din
Regimentul 2 Vân ători de Gard ă nr. 9.
13,20 – Parada fiind terminat ă, Dl. General Antonescu conduce pe Majestatea Sa Re gele la
ma șina regal ă, iar D-sa, înso țit de maiorul Dovans, ia loc în ma șina personal ă,
reîntorcându-se la Pre ședin ție.
Publicul, în mare num ăr, strâns pe strad ă, ova ționeaz ă [atât] pe Majestatea Sa
Regele, cât și pe Conduc ătorul Statului pân ă la intrarea în Pre ședin ție.
14,00 – Masa la Pre ședin ție.
17,30 – Dl. Condurachi – Ministrul României la Teheran – pune la curent pe Dl. General cu
situa ția respectiv ă din Persia.
18,00 – Audien ță de lucru cu Dl. M. Sturdza – Ministrul de Externe.
18,30 – Dl. Ministru al Iugoslaviei.
19,00 – Dl. Ministru al Germaniei.
19,30 – Dl. G. D. Alexandrescu.
Mar ți, 3 decembrie 1940
6,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Mitropolitul B ălan informeaz ă pe Dl. General ce se va discuta la deschiderea Sf. Sinod.
10,00 – 12,30 – Consiliu de Cabinet 209 .
Scop : se ia act de declara țiile f ăcute de c ătre Dl. General Petrovicescu, Ministrul
de Interne, c ă în întreaga țar ă este complet ă lini ște.
13,00 – Dl. General B ăgulescu exprim ă dorin ța Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul de a
209 Vezi Stenogramele… , I, p. 537-544.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
107 se face zid în jurul persoanei Conduc ătorului Statului.
13,15 – Delega ția Memorandi știlor ardeleni, [care] cer men ținerea unei pensii viagere pe
care au avut-o și sub vechile guverne.
18,00 – Vizit ă la Alte ța Sa Domni ța Ileana 210 .
19,30 – Dl. Ministru al Angliei.
20,00 – Dl. Ministru al Americii.
20,30 – Dl. Ministru al Greciei. Obiecteaz ă c ă gazetele grece ști au fost oprite de a intra în
țar ă. Cercetându-se, s-a constatat c ă au fost oprite de cenzur ă din cauza atitudinii ostile
contra lui Mussolini.
21,00 – Prezint ă omagii din partea ofi țerilor de rezerv ă legionari:
– Dl. General Const. Iacob,
– Dl. General Ștefan Ganea.
Miercuri, 4 decembrie 1940 lviii
7,30 – Începerea lucrului.
10,00 – Audien ță de lucru cu Dl. Ministru al Italiei pentru a stabi li activitatea și
compunerea Consiliilor mixte în teritoriul cedat.
Cu aceast ă ocazie prezint ă Domnului General Antonescu pe Dl. Colonel Della
Porta – acreditat de Guvernul Italiei pe lâng ă Guvernul Român – în calitate de Înalt
Comisar pentru chestiuni economice și comerciale.
10,30 – Audien ță de lucru cu Dl. Ministru al Germaniei pentru stabi lirea activit ății
comisiunilor mixte în teritoriul cedat.
Cu aceast ă ocazie, Dl. Ministru al Germaniei a prezentat pe E xcelen ța Sa
Dl. Lorenz Werner, Șeful Suprem al Grupului S.S., c ăruia Dl. General Antonescu
i-a conferit ordinul Mare Cruce – „Coroana României ”.
11,00 – Consiliu de Cabinet 211 .
Scop :
– Discutarea problemelor de politic ă extern ă,
– Chestiunea aprovizion ărilor cu alimente,
– Ieftinirea medicamentelor,
– Acordarea de fonduri pentru c ăminele studen țești.
13,50 – Dejunul la Pre ședin ție.
17,30 – Dl. Ministru al Italiei – audien ță de lucru.
17,45 – Dl. Horia Cosmovici – prezint ă o lucrare ordonat ă.
18,00 – Problema macedonean ă:
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri,
– Dl. Papanace – Subsecretar de Stat la Finan țe,
– Dl. Batzaria 212 ,
210 Ileana (1908-1991) – principes ă, fiica Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. Raporturi
excelente cu I. Antonescu, între ținute mai ales printr-o bogat ă coresponden ță . A emigrat în 1948.
A fost c ăsătorit ă în dou ă rânduri, cu Anton de Habsburg ( șase copii) și cu dr. Ștefan Is ărescu.
S-a stabilit finalmente în SUA, unde s-a c ălug ărit („Maica Alexandra”). Pagini memorialistice
(Florin Manolescu, Enciclopedia Exilului Literar românesc , p. 397-398).
211 Vezi Stenogramele… , I, p. 544-566 și comunicatul oficial ( Registrul istoric, I, f. 182-183).
212 Nicolae Batzaria (1874-1952) – n ăscut în Macedonia, a sus ținut, ca deputat și ministru, dreptul
aromânilor în Turcia, ajunge în România în 1918, re putat jurnalist și lupt ător, sub regimul comunist
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
108 – Dl. Papacostea 213 ,
– Dl. Prof. Murnu 214 .
18,15 – Dl. General V ăleanu – cereri personale.
18,30 – Dl. Ing. Alex. Ștef ănescu – chestiuni de ordin general.
20,00 – Dl. Ministru Fabricius – discu țiuni economice.
20,30 – Dl. Eugen Cristescu. D ă rela ții referitoare la Serviciul de Siguran ță al Statului.
20,45 – Dl. Alex. Ghica. D ă rela ții referitoare la Serviciul de Siguran ță al Statului.
Joi, 5 decembrie 1940 lix
7,45 – Domnul General Antonescu, Conduc ătorul Statului, înso țit de Dl. General Șteflea,
Secretar General pentru Armat ă, și Dl. Col. Elefterescu, Director de Cabinet al
Pre ședin ției, a plecat la Târgovi ște pentru a asista la Aplica ția de Batalion Înt ărit, executat ă
la 5 decembrie 1940, în regiunea Târgovi ște, în fa ța Majest ății Sale Regelui.
10,00 – Târgovi ște.
– Sosirea Majest ății Sale Regelui.
– Trecerea în revist ă a companiei de onoare.
– C ălătorie cu ma șina „tout-terrain” la Cota 321.
10,10 – Desf ăș urarea exerci țiului:
a. Intrarea în pozi ție a unei companii de motocicli ști;
b. Cucerirea unei cote;
c. Instalarea posturilor de observare ale artilerie i;
d. Atac simultan al infanteriei și carelor blindate cu ajutorul artileriei;
e. Lupte între carele blindate și vân ătorii de care.
12,30 – Terminarea exerci țiului.
12,40 – 13,00 – Discu țiuni.
13,10 – 13,50 – Gustarea.
13,55 – Trecerea în revist ă a companiei de onoare, r ămas bun de la Șeful Misiunii Militare
Germane.
14,00 – Dl. General Antonescu continu ă drumul cu automobilul spre Predeal.
În drumul c ătre Predeal, Dl. General Antonescu, înso țit de Dl. Lt. Col. Elefterescu,
viziteaz ă Sanatoriul Militar de tuberculoz ă de la „L ăcule țe”, unde constat ă lips ă de
gospod ărie și o prea mic ă aloca ție b ăneasc ă pentru solda ții bolnavi.
Se ordon ă m ăsurile ce urmeaz ă a se lua pentru buna stare a acestui sanatoriu și
majoreaz ă aloca ția subofi țerilor și trupei de la 28 la lei 60 pe zi.
17,00 – În continuarea drumului spre Predeal, se vizitea z ă și Sanatoriul de tuberculoz ă de
la Moroeni, jud. Dâmbovi ța, unde se constat ă o foarte bun ă administra ție și cea mai
des ăvâr șit ă gospod ărie.
Vineri, 6 decembrie 1940 (Sf. Nicolae)
arestat, pentru a- și afla sfâr șitul în lag ărul de exterminare Ghencea ( Șerban N. Ionescu, Dic ționar
panoramic, p. 36).
213 Victor Papacostea (1900-1962) – istoric, specializat în balcanistic ă, profesor universitar,
fondatorul și directorul unui institut de cercet ări balcanice (1938-1947).
214 George Murnu (1858-1957) – istoric, poet și profesor, traduc ător celebru al poemelor homerice,
membru al Academiei Române, reprezentant de elit ă al aromânilor ( Șerban N. Ionescu, Dic ționar
panoramic, p. 276; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 200-201).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
109
Re ședin ța de odihn ă la Predeal.
Timpul întregii zile este consacrat lucrului în col aborare cu Dl. Prof. Mihai
Antonescu, Ministrul Justi ției.
Sâmb ătă, 7 decembrie 1940 lx
Se rezolv ă coresponden ța trimis ă de la Bucure ști. Este chemat și primit în audien ță
Prefectul Jud. Prahova.
La dejun sunt invita ți Doamna și Dl. Ministru Cancicov, care supune D-lui General
cele înf ăptuite la Berlin.
Duminic ă, 8 decembrie 1940
10,00 – Sosirea de la Predeal.
În conformitate cu programul anun țat prin pres ă, a avut loc ast ăzi, de la orele 9
pân ă la orele 12,30, Adunarea Na țional ă a fo știlor lupt ători din România, în fa ța
Mormântului Eroului Necunoscut din Parcul Carol 215 .
Înc ă din zorii zilei asocia țiile de fo ști lupt ători din întreaga Țar ă au început
să soseasc ă în Gara de Nord în frunte cu drapelele lor, îndrep tându-se spre locul de
adunare la Pia ța Parcului Carol. Pe întreg traseul au fost arborat e drapelele na ționale, iar
Parcul Carol, frumos pavoazat și cu drapelele na ționale ale ță rilor amice.
Adunarea a avut de scop afilierea tuturor asocia țiunilor din întreaga Țar ă într-un
singur Comandament Na țional al Fo știlor Lupt ători, sub pre ședin ția D-lui General
Băgulescu Gheorghe.
La aceast ă manifesta ție ost ăș easc ă au participat:
– Dl. General Antonescu, Conduc ătorul Statului,
– Dl. Horia Sima, Comandantul Mi șcării Legionare,
– Membrii Guvernului Român,
– Reprezentan ții Corpului Diplomatic,
– Reprezentan ții Asocia țiunilor Culturale,
– Delega ții misiunilor: German ă, Italian ă, Japonez ă.
Au participat circa patruzeci mii fo ști lupt ători, apar ținând asocia țiilor:
– Cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul”,
– Cavalerii Ordinului „Virtutea Aeronautic ă”,
– Cavalerii Ordinului „Virtutea Militar ă”,
– Societatea Regele Mihai I,
– Societatea Ofi țerilor de Rezerv ă,
– Societatea Vitejii Neamului,
– Societatea Frontul Ost ăș esc,
– Societatea Mutila ților și Invalizilor de R ăzboi,
– Societatea Gloriile Neamului,
– Societatea Orfanii de R ăzboi,
– Asocia ția B ărb ăție și Credin ță ,
– Uniunea General ă a Subofi țerilor Pensionari,
215 Relatare și în Registrul istoric, I, f. 184-187.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
110 – Asocia ția Voluntarilor de R ăzboi,
– Uniunea Fo știlor Voluntari Români,
– G ărzile Ardelene,
– Avântul Ță rii,
– Societatea M ărăș ești,
– Societatea F ăuritorii României Mari,
– Cercul Subofi țerilor de R ăzboi,
– Liga Fo știlor Lupt ători,
– Asocia ția Eroii Neamului,
– Asocia ția „Victoria”,
– Asocia ția Regele Mihai I al tuturor Românilor,
– Cerceta șii de R ăzboi,
– Sec țiunile feminine ale Surorilor de Caritate,
– Voluntare ale Asocia țiilor F ăuritorii României Mari,
– Voluntare ale Asocia țiilor Voluntarii de R ăzboi,
– V ăduvele de r ăzboi,
– Asocia ția Surorilor de Caritate de R ăzboi.
La orele 11,30, Dl. General Ion Antonescu, înso țit de suita sa, a fost primit de
Dl. General B ăgulescu la intrarea în Parcul Carol, care i-a dat r aportul în ova țiunile
prelungite ale mul țimii.
Apoi a trecut în revist ă Compania de Onoare, dup ă care s-a procedat la depunerea
coroanelor de flori pe mormântul Eroului Necunoscut .
Solemnitatea s-a deschis printr-un serviciu religio s oficiat de I.P.S. Episcop de la
Sfânta Patriarhie, asistat de I.P.S. Episcop Gheron tie și un sobor de preo ți.
Dup ă terminarea serviciului religios, Dl. General B ăgulescu Gh., adresându-se
Conduc ătorului Statului, Misiunilor Str ăine, Guvernului legionar, precum și armatei,
a vorbit despre scopul și importan ța momentului de fa ță , când cele 30 de asocia ții de fo ști
lupt ători și-au dat mâna, unindu-se din toate unghiurile ță rii, sub un singur Comandant
Na țional, gata de lupt ă, oricând țara o va cere.
Dup ă Dl. General B ăgulescu au luat cuvântul pe rând Pre ședin ții și Delega ții
asocia țiilor de fo ști lupt ători, care și-au exprimat sentimentele lor de complet ă supunere,
încadrare în noua ordine de Stat și adeziunea f ără rezerve la noul Comandament al
Asocia ției de fo ști lupt ători, sub pre ședin ția D-lui General B ăgulescu.
Dl. General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului, în ova țiuni prelungite, a luat
cuvântul, exprimându- și mul țumirea, v ăzând reuni ți pe fo știi lupt ători într-o singur ă for ță ,
concretizând noile principii de lupt ă ale noului Stat Legionar.
Cuvântarea 216 , care a impresionat mul țimea, s-a terminat în uralele nesfâr șite ale
miilor de ascult ători, la orele 12,30.
La apelul D-lui General B ăgulescu, fo știi lupt ători s-au încolonat în ordinea
stabilit ă pentru defilare, prin fa ța mormântului Eroului Necunoscut, primit ă fiind de
Dl. General Antonescu cu întreaga asisten ță a Guvernului, a Corpului Diplomatic și a
misiunilor str ăine.
Coloanele s-au îndreptat apoi spre Palatul Regal și Pre ședin ția Consiliului de
Mini ștri, parcurgând str ăzile: 11 Iunie, Calea Rahovei, Cheiul Dâmbovi ței și Calea
Victoriei pân ă în Pia ța Victoriei.
216 Textul integral, în Registrul istoric, I, f. 184-187.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
111 Fo știi lupt ători au defilat în fa ța Palatului Regal, iar, la Pre ședin ția Consiliului de
Mini ștri, au organizat o manifestare ost ăș easc ă primit ă de Domnul General Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului, și Domnul Horia Sima, Comandantul Mi șcării Legionare din
România, precum și Domnul General B ăgulescu, Pre ședintele Comandamentului Na țional
al Foștilor Lupt ători, în timp ce muzica militar ă a intonat imnul „De șteapt ă-te Române”.
La orele 14, Asocia țiile de fo ști lupt ători s-au r ăspândit în ordine cu consemnul ca
fiecare s ă treac ă pe la sediile lor.
În dup ă-amiaza zilei, Dl. General Antonescu lucreaz ă în biroul Pre ședin ției,
împreun ă cu Dl. Ministru [Mihai] Antonescu, pân ă la orele 21,30.
Luni, 9 decembrie 1940
7,00 – Începerea lucru.
10,30 – Dl. Ministru Fabricius este primit în audien ță , cu care ocazie D-sa prezint ă
D-lui General Antonescu pe Dl. Obersstarbeitsführer Müller Brandenburg, colaboratorul
Ministrului Muncii.
14,20 – Dejunul la Pre ședin ție.
15,00 – Consiliul de Mini ștri 217 , la care au luat parte urm ătorii D-ni Mini ștri:
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Col. Rio șanu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. Const. Papanace – Subsecretar de Stat la Fina n țe,
– Dl. P ătra șcu – Secretar General al Legiunii,
– Dl. Alex. Ghica – Director General al Siguran ței Statului.
În acest Consiliu, prezidat de Dl. General Antonesc u, Conduc ătorul Statului,
s-au discutat m ăsurile de ordine intern ă ce urmeaz ă a se pune în aplicare.
17,00 – Dl. Hoare, Ministrul Angliei la Bucure ști, este primit în audien ță de lucru.
17,45 – Expun D-lui General Antonescu îmbun ătățirile aduse pân ă în prezent în Capital ă și,
mai ales, la periferie, rezultatele ob ținute de cantinele înfiin țate și ce m ăsuri de ajutorare s-au
luat pentru ajutorarea popula ției nevoia șe a Capitalei, cu ocazia Sf. S ărb ători ale Cr ăciunului:
– Dl. I. Vântu – Primarul Capitalei,
– Dl. Gh. Mailat – ajutor de primar.
18,30 – Consiliul de Mini ștri 218 – prezidat de Dl. General Antonescu, la care au lu at parte:
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului,
– Dl. Mihail Sturdza – Ministrul de Externe,
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Inginer Mare ș – Ministrul Agriculturii și Domeniilor,
– Dl. C. Georgescu – Subsecretar de Stat la Ministe rul Economiei Na ționale.
S-au discutat și hot ărât m ăsurile ce urmeaz ă a se lua în vederea respect ării
Tratatului încheiat la Craiova, între România și Bulgaria 219 . Rezolvarea schimbului de
popula ție conform condi țiunilor tratatului.
20,00 – Dl. Ministru Valer Pop informeaz ă și d ă rela ții D-lui General Antonescu cu privire
la tratativele duse la Berlin pentru teritoriul ced at ungurilor.
217 Eroare, la Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri desf ăș urându-se, sub conducerea lui I. Antonescu,
ședin ța s ăpt ămânal ă de colaborare a departamentelor militare ale guver nului ( Registrul istoric, I,
f. 188-189, comunicatul nr. 159).
218 Vezi Stenogramele… , I, p. 566-569.
219 Referire la Tratatul de la Craiova din 7 septembri e 1940 privind retrocedarea Cadrilaterului Bulgarie i.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
112 21,30 – Dl. V. Dimitriuc – Subsecretar de Stat la Minist erul Economiei Na ționale –
informa ții și rela ții de detaliu asupra negocierilor economice ce au a vut loc la Berlin.
22,00 – Masa de sear ă la Pre ședin ție.
Mar ți, 10 decembrie 1940 lxi
10,30 – Consiliu de Cabinet 220 – prezidat de Dl. General Antonescu și în care Dl. Ministru
Mircea Cancicov a expus felul în care au decurs tra tativele economice încheiate de D-sa la
Berlin și avantajele ce prezint ă pentru România.
13,30 – Dl. Viorel Trifa 221 , Pre ședintele Uniunii Na ționale a Studen ților Cre știni Români,
dimpreun ă cu to ți studen ții ce au serbat ziua de 10 Decembrie, au f ăcut o impun ătoare
manifesta ție de simpatie și respect D-lui General Antonescu, Conduc ătorul Statului, în
curtea Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri.
Dl. General Antonescu a coborât în mijlocul studen țimii, mul țumind pentru
ata șamentul ce-i dovede ște și ordinea în care a decurs manifesta ția, ar ătând c ă studen țimea
poate fi sigur ă de grija ce-i poart ă, care este, în definitiv, grija ță rii.
14,00 – Masa la Pre ședin ție.
16,45 – Dl. Ministru al Japoniei, Jyoji Matchida, este p rimit în audien ță de plecare.
17,00 – Primarul ora șului Târgovi ște (Dl. Grigorescu) – chemat de Dl. General pentru a da
rela ții în urm ătoarele chestiuni vitale ale acestui ora ș:
– Problema cotelor petrolifere;
– Împrumuturile jude țene;
– Canalizarea cartierelor ocupate de unit ățile moto-mecanizate.
17,30 – Consiliul de Mini ștri 222 .
19,30 – Dl. P ătra șcu, Secretar General al Mi șcării Legionare, este chemat de Dl. General
Antonescu pentru a i se aduce la cuno știn ță diferite abuzuri comise de legionari.
Miercuri, 11 decembrie 1940 lxii
7,00 – Începerea lucrului.
11,00 – Audien țe223 :
220 Vezi Stenogramele… , I, p. 569-575.
221 Viorel (Valerian) D. Trifa (1914-1987) – teolog, originar din Țara Mo ților, unul dintre liderii
tineretului legionar, în 1940-1941 pre ședintele Uniunii Na ționale a Studen ților Cre știni din
România, participant activ la rebeliunea din ianuar ie 1941, iar apoi, fugit în Germania, avea s ă fie
internat la Buchenwald. Dup ă r ăzboi, VDT s-a stabilit în SUA, ajungând în fruntea Episcopiei
ortodoxe a românilor americani, dar în cele din urm ă, cercetat în privin ța trecutului s ău legionar, a
fost expulzat de autorit ățile federale (1983), pentru a se stabili în Portuga lia, unde și-a aflat sfâr șitul
(Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 274-276; Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache,
Radiografia dreptei române ști, p. 145-146; Gerald J. Bobango, Religion and Politics: Bishop
Valerian Trifa and His Time, Boulder/New York, Columbia University Press, 1981) .
222 Vezi Stenogramele… , I, p. 575-600. În context, generalul Ion Antonesc u s-a referit la principiile
economice ale colabor ării României cu Germania, stabilite în cursul între vederilor cu Adolf Hitler
din noiembrie 1940, dup ă cum și la condi țiile politice admise: „ … Pe plan politic le-am ar ătat
[germanilor] independen ța total ă politic ă a Neamului Românesc, oricare ar fi structura polit ic ă pe
care o va lua Europa de mâine. Eu nu m-am dus ca s ă dau aceast ă genera ție și acest regim [la
Berlin]…, nu m-am dus s ă o [le] dau legat ă [legate] germanilor sau, cum s-ar zice, să-mi vând
Neamul Românesc (subl. ns.)” (p. 597).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
113 – I.P.S. Mitropolitul Nifon.
11,30 – Dl. Colonel Della Porta.
12,00 – Dl. Alex. Constant – Subsecretar de Stat al Prop agandei.
– Dl. Nellu Mânzatu 224 – Director radio-difuziune.
– Dl. Victor Medrea – Secretar General la Propagand ă.
12,30 – Dl. Sever Dan – comunic ări urgente.
12,45 – Dan Perie țeanu – Director General al Domeniilor Re șița și Uzinele Astra.
13,00 – Consiliul economic:
– Dl. Ministru Dragomir,
– Dl. Ministru Cancicov,
– Dl. Ministru Protopopescu,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. Col. Orezeanu.
14,20 – Masa la locuin ța D-sale.
16,00 – Lucru cu Dl. Maior Marin – în leg ătur ă cu c ălătoria D-lui General Antonescu la
Roma și Berlin.
18,00 – Domnul Ministru al Greciei.
18,30 – Nun țiul Apostolic.
19,00 – Domnul General B ăgulescu.
19,15 – S-a discutat chestiunea românilor macedoneni fa ță de evenimentele actuale:
– Dl. Ministru Alex. Constant,
– Dl. Ministru Papanace.
19,30 – Dl. Sever Bocu.
20,00 – Dl. General Dona – face comunic ări în leg ătur ă cu abuzurile comise de legionari în
ultima vreme și prezint ă pe Dl. Colonel St ănescu.
– Dl. Colonel St ănescu – în calitate de șef al familiei Cantacuzino – roag ă pe
Dl. General Antonescu a lua m ăsuri contra procedeelor lipsite de disciplin ă ale legionarilor
fa ță de bunurile și membrii acestei familii.
20,15 – Dl. Prof. Onicescu.
20,30 – Dl. Procuror Chiriac – Șeful Cenzurii – rela ții în chestiuni de pres ă.
20,40 – Dl. Dorin Pavel prezint ă D-lui General Antonescu planul lucr ărilor de amenajare
a unui post în Bucure ști.
Joi, 12 decembrie 1940 lxiii
7,00 – Începerea lucrului.
11,00 – 13,40 – Rezultatul controlului administrativ ordonat a s e face la regimente:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Alexandrescu,
– Dl. General Șteflea.
14,00 – Masa la locuin ța D-sale.
15,30 – Serbarea orfanilor de la M ănăstirea Bistri ța – pus ă sub patronajul D-lui General
223 Vezi lista audien țelor și în Registrul istoric, I, f. 190-191.
224 J. N. Manzatti (1905-1986) – compozitor (cf. Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 181; Vasile
Pascu, Regimul totalitar comunist în România. 1945-1989, II, p. 839).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
114 Antonescu, care a avut loc în sala cinematografului „Aro”, la care D-na și Dl. General
Antonescu au asistat.
18,00 – Dl. Prof. Br ăileanu – Ministrul Cultelor și Artelor și Educa ției Na ționale.
18,30 – Dl. Aurel Cosma aduce la cuno știn ță D-lui General Antonescu chestiuni de politic ă
extern ă.
18,45 – Dl. Dan Perie țeanu – chestiuni în leg ătur ă cu Societatea „Re șița”.
19,15 – S-au discutat chestiunile vitale ale Societ ății de Telefoane:
– Dl. Ministru Cre țeanu,
– Dl. Quinn – Director delegat la Telefoane,
– Dl. Walser – Director delegat la Telefoane.
20,00 – Chestiuni în leg ătur ă cu protestul f ăcut de ministrul Sovietelor la Bucure ști fa ță de
publica țiile din ziarele române ști ce-și arat ă ostilitatea contra regimului sovietic:
– Dl. General Șteflea,
– Dl. Ministru Constant,
– Dl. Ministru Sturdza 225 .
21,00 – Domnul General Antonescu împreun ă cu Doamna au luat masa la Clubul German,
invita ți fiind de Domnul Ministru Wilhelm Fabricius.
Vineri, 13 decembrie 1940 lxiv
6,30 – Începerea lucrului.
10,00 – Secretarii Generali ai Ministrului Agriculturii au fost chema ți de Dl. General
Antonescu pentru a ar ăta armonia ce trebuie s ă existe la sus-citatul Minister.
11,00 – Consiliul de Cabinet 226 . Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne – face o
expunere asupra agita țiilor comuniste:
– Arat ă arest ările operate;
– Se discut ă planul general de aprovizionare al ță rii;
– Intensificarea transporturilor;
– Unificarea legisla ției.
12,30 – Dl. Andreas Schmidt.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – Consiliul de Administra ție al Funda ției „Jean Mihail”, compus din:
– Dl. General Antonescu – pre ședinte,
– Dl. Ministru Mare ș – membru,
– Dl. Ministru Br ăileanu – membru,
– Dl. Prof. R ădulescu-Motru – membru,
– Dl. Dr. Angelescu – membru.
Au discutat:
– Chestiunea construirii maternit ății;
– Diverse nevoi la ordinea zilei.
17,00 – Forul Legionar – prezidat de Dl. General Antones cu – compus din:
– Dl. Horia Sima,
– Dl. Papanace,
– Dl. Col. Z ăvoianu,
225 Cf. lista audien țelor din ziua respectiv ă și în Registrul istoric, I, f. 192.
226 Vezi Stenogramele… , I, p. 600-626; Registrul istoric, I, f. 194 (comunicatul nr. 160).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
115 – Dl. Radu Mironovici,
– Dl. Mile Lefter,
– Dl. Corneliu Georgescu,
– Dl. Aristotel Gheorghiu,
– Dl. Popescu Buz ău,
– Dl. Ilie Gârnea ță ,
– Dl. N. P ătra șcu.
În acest Consiliu al forului legionar s-au discutat :
1. Problema ordinii în Legiune și a legionarilor în manifest ările publice și particulare.
2. Problema românilor din Grecia – fa ță de persecu țiile grece ști.
20,10 – Dl. Ministru Fabricius – vizit ă de plecare, fiind rechemat de Guvernul Reichului.
21,00 – D-nii:
– Ministru Papanace,
– Ministru Cre țeanu,
– Eugen Demetrescu,
– Miclescu,
– Quinn,
– Walser.
Chema ți de Dl. General Antonescu pentru a discuta chestiu nea Soc. Anonim ă de
Telefoane.
21,30 – Membrii „Societ ății Scriitorilor Români” 227 .
Sâmb ătă, 14 decembrie 1940 lxv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Aduc la cuno știn ță D-lui General Antonescu chestiuni administrative p etrecute în
jude ț în leg ătur ă cu agricultura:
– Dl. Ministru Mare ș,
– Dl. Voinea – Prefectul jud. Vla șca.
9,15 – Dl. Col. Dr. Holban – chestiuni personale.
9,30 – Dl. Ministru Valer Pop.
9,45 – Dl. Col. Râmniceanu – audien ță de lucru.
10,00 – 11,00 – Consiliul Ministerului de Interne. Au luat parte :
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne,
– Dl. Ministru Cre țeanu – Ministrul de Finan țe,
– Dl. Ministru Ia șinsky – Ministrul Muncii și S ănătății,
– Dl. Ministru Antonescu – Ministrul de Justi ție,
– Dl. Ministru Sturdza – Ministrul de Externe.
12,00 – Primarul Capitalei – aduce lucr ările ordonate și expune planul de ajutorare
a oamenilor nevoia și pentru s ărb ători.
12,15 – Dl. Balbino Giugliano (fost Ministru al Educa ției Na ționale și Vicepre ședintele
Institutului Na țional pentru rela țiile cu str ăin ătatea) – audien ță de prezentare 228 .
12,30 – Au discutat cu Dl. General Antonescu organizarea Secretariatului General al
Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri:
227 Cf. Registrul istoric, I, f. 194-195.
228 I. Antonescu personal a avizat audien ța.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
116 – Dl. General Șteflea,
– Dl. Portocal ă229 .
13,00 – Dl. Ing. Ștef ănescu – chestiuni de ordin general.
14,00 – Masa la locuin ța D-sale.
16,00 – Rezolvarea coresponden ței urgente.
17,15 – Domnul General Antonescu p ărăse ște Bucure știul, ducându-se la Predeal. Acolo, erau
deja: Doamna Antonescu, Doamna Goga și Dl. Ministru Fabricius, cu Doamna și Domni șoara.
Duminic ă, 15 decembrie 1940
La dejun, Domnul General Antonescu a invitat pe Dom nul Ministru Fabricius cu
familia.
Între orele 10,30 – 11,00 prime ște pe Dl. Bayer, proprietarul hotelului „Carmen”
din Predeal.
Dup ă-amiaz ă a venit medicul francez Dr. Prieur, care, împreun ă cu Dl. Med. Cpt.
Dr. Stroescu, au f ăcut un consult Doamnei General Antonescu, care nu s e sim țea bine.
Luni, 16 decembrie 1940 lxvi
La ora 17,30 – Dl. Ministru Fabricius – cu Doamna și Domni șoara – pleac ă spre
Bucure ști cu automobilul.
Între orele 12,00 – 13,00 Domnul General Antonescu, înso țit de Dl. Locotenent
Vergoti, pleac ă la terenul de sky.
La dejun Dl. General re ține pe Dl. Prefect al jude țului Prahova (Dl. Marin
St ănescu) și pe Dl. Locotenent Vergoti.
La ora 16 prime ște pe Dl. C ăpitan Busuioc, Comandantul Batalionului de Vân ători
local, apoi pe Dl. C ăpitan Tarnovsky, administrator al Domeniilor Coroan ei din regiune.
Mar ți, 17 decembrie 1940 lxvii
Domnul General Antonescu pleac ă din Predeal la orele 8,15 și sose ște în Bucure ști
la ora 11,05.
12,00 – Domnul General Speidel.
12,30 – Dl. Ministru Mare ș – chestiuni urgente de serviciu.
12,45 – Dl. Procuror Chiriac – șeful Cenzurii – chestiuni în leg ătur ă cu serviciul.
13,15 – Dl. Colonel Rio șanu – Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne.
13,30 – Directorul Societ ății de Gaz și Electricitate aduce la cuno știn ță D-lui General
Antonescu greut ățile ce le întâmpin ă din partea legionarilor în conducerea societ ății:
– Dl. Ing. Leonida (Directorul Societ ății de Gaz și Electricitate).
– Dl. I. Gh. Vântu – Primarul Capitalei.
– Dl. Mailat – ajutor de Primar.
13,45 – Dl. Stoic ănescu.
18,10 230
229 Radu Portocal ă (1888-1952) – politician liberal, deputat și fost ministru, mort la Sighet.
230 A început un Consiliu de Cabinet, nemen ționat în Jurnal ( Stenogramele… , I, p. 627-642), despre
care îns ă face vorbire comunicatul oficial nr. 161 ( Registrul istoric, I, f. 198-199; Jurnal , 1, f. 22).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
117
Miercuri, 18 decembrie 1940 lxviii
7,00 – Începerea lucrului.
10,30 – Domnul General Antonescu viziteaz ă magazia cu daruri strânse ca ajutoare pentru
a fi împ ărțite cu ocazia Cr ăciunului.
11,00 – Dl. General Virgil B ădulescu 231 .
12,30 – Dl. Ministru al Italiei – care prezint ă D-lui General Antonescu pe Dl. Montessi,
Pre ședintele Consiliului de Administra ție al Societ ății de zah ăr „Danubiana”.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
17,00 – Dl. Ministru Cancicov – audien ță de lucru.
17,30 – Audien ță de lucru 232 :
– Dl. Ministru Protopopescu,
– Dl. Ministru Cre țeanu.
19,00 – Dl. Arhitect Iotzu cu o delega ție Româno-Macedonean ă care expune D-lui General
Antonescu dolean țele Românilor din Grecia.
19,30 – Dl. Ministru Cretzianu 233 (de la Externe).
19,45 – Dl. George Assan.
20,00 – Dl. Andrei Corteanu 234 .
20,10 – Dl. Dr. Alex. Vaida-Voevod 235 .
231 Virgil B ădulescu – fost cdt. al Liceului Militar de la Dealu, simpatii legionare, martor în
„procesul” lui C. Z. Codreanu din mai 1938.
232 Pentru aceast ă or ă, ini țial fusese programat C. I. C. Br ătianu (cf. Jurnal , varianta 1, f. 22), dar,
reprogramat, va fi primit la 20.XII.1940 (vezi infra ).
233 Alexandru Cretzianu (1895-1979) – diplomat de carier ă, participant la primul r ăzboi mondial,
încadrat în MAE al României în 1918, func ționând mai ales în Central ă – șef al Sec ției Liga
Na țiunilor (1929-1932), al Departamentului Politic (19 33-1938) și, în fine, secretar general al
institu ției (1939-1941). A demisionat în octombrie 1941, pe ntru ca, la 15 septembrie 1943, la
insisten țele lui Iuliu Maniu, Mare șalul Antonescu s ă-l desemneze ministru al României la Ankara
(1943-1947). La încetarea misiunii, nu a revenit în țar ă, integrându-se activ în exilul românesc
anticomunist, mai ales c ă dup ă 1947 s-a stabilit în SUA. În toamna anului 1947, A . C. a fost
implicat și condamnat în contumacie în procesul înscenat de c omuni ști PN Ț-ului (M. D. Ciuc ă, ed.,
Procesul lui Iuliu Maniu , III, Bucure ști, Editura Saeculum I. O., 2001). În exil, A. C. s -a impus între
liderii Comitetului Na țional Român , context în care a desf ăș urat o vast ă activitate, dar, totodat ă,
dimpreun ă cu Constantin Vi șoianu, s-a confruntat cu serioase dificult ăți în problema ridic ării și
cheltuirii „Fondului Na țional” depus în Elve ția, destinat de Mare șalul Antonescu în 1944 exclusiv
pentru sus ținerea exilului anticomunist în caz de ocupa ție sovietic ă la Bucure ști. A fost creatorul și
de țin ătorul unei impresionante arhive personale, depus ă de succesori spre p ăstrare la faimoasele
Hoover Institution Archives din Palo Alto, Stanford University, California. Te rmenul de deschidere
a fondului a fost îndep ărtat pân ă la anul 2020. Memorialist (Eugen St ănescu și colaboratori,
Alexandru Cretzianu. Un diplomat de carier ă în misiunea pentru preg ătirea ie șii României din Ax ă,
Ploie ști, Editura Mectis, 1999; Florin Manolescu, Enciclopedia Exilului Literar românesc ,
p. 212-213; S. D. Spector, A Romanian Wallenberg ?, în „Lock Haven International Review”,
nr. 1/1987, p. 31-48; Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 115; Gh. Buzatu, România și
războiul mondial, p. 297-298; Alexandru Cretzianu, Relapse into Bondage: Political Memoirs of a
Romanian Diplomat, 1918-1947, edited by S. D. Spector, Ia și – Oxford – Portland, The Center for
Romanian Studies, 1998).
234 Andrei Corteanu – cunoscut jurnalist, fondator și director de publica ții („Revista Vremii” ș.a.).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
118
Joi, 19 decembrie 1940
7,00 – Începerea lucrului.
11,00 – Dl. General Antonescu pleac ă la Palatul Regal din Calea Victoriei, înso țit de Dl. Col.
Elefterescu, Director de Cabinet, pentru a lua part e la prezentarea scrisorilor de acreditare
Majest ății Sale Regelui a noilor mini ștri plenipoten țiari acredita ți [pe lâng ă] Guvernul Român.
11,30 – Prezentarea noului Ministru al Spaniei Don Jose Rojas Moreno – la Palatul Regal.
12,30 – Prezentarea noului Ministru al Japoniei – Dl. Ks usui – la Palatul Regal.
13,00 – Dl. Col. Karl Spalcke – Șeful Sec ției Economice al Misiunii Germane în România.
Audien ță de prezentare, dup ă care este re ținut la mas ă împreun ă cu aghiotantul s ău (Lt. rez.
Inginer Heinz Buchas).
13,30 – Dejunul la locuin ța D-sale, având ca invita ți pe:
– Dl. General Hansen – Șeful Misiunii Germane,
– Dl. Ministru Neubacher – pentru chestiunile econo mice,
– Dl. Ing. H. Buchas – aghiotantul D-lui Col. Spalc he,
– Dl. Col. Spalcke – Șeful Sec ției Economice al Misiunii Germane,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu.
17,45 – Prezentarea Comisiei Medicilor Germani în Români a, compus ă din:
– Dr. Wiehler – Șeful Misiunii,
– Dr. Friedl – membru,
– Dr. Wodraska – membru,
– Dr. Heim – membru,
– Dr. Schorsten – membru,
– Dr. Müller – membru,
iar D-na Ilse Steinhoff – fotograf ă – a luat câteva cli șee cu Dl. General Antonescu în
cabinetul de lucru 236 .
18,00 – Consiliul Economic 237 – prezidat de Dl. General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român, și cu urm ătorii Domni Mini ștri:
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri,
– Dl. Lt. Col. Nic. Dragomir – Ministrul Coordon ării,
– Dl. George Cre țeanu – Ministrul de Finan țe,
– Dl. Ing. Nic. Mare ș – Ministrul Agriculturii și Domeniilor,
– Dl. General Dobre – Subsecretar de Stat al Înzest r ării Armatei,
– Dl. Ion Protopopescu – Subsecretar de Stat la Luc r ări Publice,
235 Alexandru Vaida-Voievod (1872-1950) – dr. în medicin ă, participant activ la lupta politic ă a
românilor din Transilvania la confluen ța secolelor XIX-XX împotriva Imperiului Dualist, un ul
dintre principalii actori ai cauzei na ționale transnistriene la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918.
A. V.-V., ca șef al a șa-zisului „Bloc Democratic”, prim-ministru și ministru de externe al guvernului
(decembrie 1919-martie 1920) care a trecut prin Par lament legile fundamentale privind consacrarea
unirii tuturor provinciilor istorice cu Patria-Mam ă (decembrie 1919). În România Mare, frunta ș de
marc ă al Partidului Na țional și, apoi, al PN Ț, ajungând ministru și în dou ă rânduri premier
(1932-1933), admirator și sus țin ător al for țelor de dreapta, context în care se desparte de Iul iu
Maniu (1936). A men ținut raporturi excelente cu I. Antonescu. Sub comun i ști, h ăituit necontenit,
avea s ă sfâr șeasc ă în condi ții misterioase la Sibiu (Stelian Neagoe, Enciclopedie, p. 707-711).
236 Vezi și Jurnal , varianta 1, f. 25-26.
237 Vezi Stenogramele… , I, p. 643-686.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
119 – Dl. V. Dimitriuc – Subsecretar de Stat al Educa ției Na ționale,
– Dl. Const. Papanace – Subsecretar de Stat al Fina n țelor,
– Dl. Corneliu Georgescu – Subsecretar de Stat al E conomiei Na ționale,
– Dl. N. Petra – Subsecretar de Stat al Economiei N a ționale.
S-a discutat și luat hot ărâri asupra urm ătoarelor probleme:
– Problema pre țurilor bumbacului, lânii etc.,
– Problema pre țurilor pâinii și îmbun ătății calit ății,
– Problema aprovizion ării armatei.
21,00 – Dineu la Pre ședin ție având ca invita ți pe D-nii:
– Dl. Horia Sima – Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri,
– Dl. Mihai Antonescu – Ministrul Justi ției,
– I. Gh. Vântu – Primarul Capitalei,
– Dl. Andrei Ionescu – Comandant legionar,
– Dl. Avocat Vergoti – Comandant legionar,
– Dl. Horia Cosmovici.
Vineri, 20 decembrie 1940
7,00 – Începerea lucrului.
9,45 – S-a discutat problema recens ământului general:
– Dl. Ministru Dragomir
– Dl. Ministru Corneliu Georgescu
– Dl. Sabin M ănuil ă238 .
11,00 – 13,00 – Consiliu de Cabinet 239 , prezidat de Dl. General Antonescu, Conduc ătorul
Statului, și [cu] urm ătorii Domni Mini ștri:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. General Petrovicescu,
– Dl. Mircea Cancicov,
– Dl. Ministru George Cre țeanu,
– Dl. Ministru Rio șanu,
238 Sabin Manuil ă (M ănuil ă) (1894-1964) – studii la Budapesta, dr. în medicin ă, colaborator al lui
Victor Babe ș, bursier Rockefeller, reputat specialist în sociol ogie, statistic ă și demografie, realizând,
singur sau în colaborare cu speciali ști de elit ă (D. Gusti, D. C. Georgescu, Romulus Vulc ănescu,
Wilhelm Filderman, Anton Golopen ția ș.a.), lucr ări fundamentale în domeniu (Recens ământul din
29 decembrie 1929, Enciclopedia României, românii din afara grani țelor, editor al Anuarului
Statistic al României ), membru corespondent al Academiei Române, conduc ător al Institutului
Central de Statistic ă a Statului din Bucure ști (1934). De și partizan al curentelor democratice, oferind
refugiu la Institutul s ău unor cunoscu ți intelectuali comuni ști, SB a colaborat excelent cu regimul
antonescian, iar, dup ă r ăzboi, finalmente a fost determinat s ă emigreze ilegal (1948), stabilindu-se în
SUA, unde s-a integrat admirabil în rândurile exilu lui, punând bazele Funda ției „Iuliu Maniu” (Ilie
Bădescu, Mihai Ungheanu, coordonatori, Enciclopedia valorilor reprimate , II, p. 28-34;
Gh. Buzatu, Noi informa ții privind via ța și opera lui Sabin Manuil ă, în Sorina și Ioan Bolovan, eds.,
Sabin Manuil ă. Istorie și demografie, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1995, p. 41-55;
Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-1999, Bucure ști, Editura Academiei Române,
1999, p. 318-319; Academia Româno-American ă de Știin țe și Arte, Români în știin ța și cultura
occidental ă. Enciclopedie , Davis/ California, 1992, p. 242-245; Șerban N. Ionescu, Dic ționar
panoramic, p. 257).
239 Vezi Stenogramele… , I, p. 686-704; Registrul istoric, I, f. 204 (comunicatul nr. 162).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
120 – Dl. Ministru Dragomir.
S-au discutat urm ătoarele probleme:
– Recens ământul general al popula ției,
– Suprafe țele îns ămân țate,
– Standardizarea uneltelor agricole,
– Standardizarea înc ălță mintei populare.
13,00 – Domnul Ministru al Turciei.
13,15 – Domnul Ministru al Spaniei – prezentare.
13,20 – Domnul Ministru al Greciei.
13,30 – Domnul Ministru al Italiei.
13,45 – Domnul Ministru al Elve ției.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
16,00 – 17,45 – Domnul General Antonescu ia parte la ședin ța solemn ă a Academiei Române,
care comemoreaz ă pe V. Alecsandri. Conferin ța a fost ținut ă de Dl. Prof. Caracostea 240 .
18,15 – 19,30 – Dl. General, împreun ă cu D-na General, asist ă la serbarea datinelor de
Cr ăciun din sala „Arta”, unde sunt invita ți și ofi țerii Misiunii germane.
19,30 – Dl. Ministru Fabricius.
19,45 – Dl. Virgil Potârc ă241 .
20,00 – Dl. Dinu Br ătianu 242 .
20,15 – Dl. Arhitect Iotzu – cu o delega ție a locuitorilor din Sinaia – solicit ă Domnului
General Antonescu a li se aproba deschiderea Cazino ului sau o alt ă posibilitate pentru a
readuce la via ță aceast ă sta țiune de munte.
20,30 – Asocia ția Profesorilor Secundari: Dl. Prof. Nisipeanu și Dl. Prof. Valeriu Grecu
expun D-lui General Antonescu problemele profesiona le ale profesorilor secundari.
20,45 – Dl. Profesor Gh. Cuza – chestiuni de ordin genera l 243 .
Sâmb ătă, 21 decembrie 1940 lxix
7,00 – Începerea lucrului.
9,30 – Dl. Ing. Nedelcovici (Director General la Casa P ădurilor) expune Domnului General
240 Dimitrie Caracostea (1879-1965) – specialist în istoria literaturii și critic, profesor universitar,
membru al Academiei Române, intens ă activitate publicistic ă, în raporturi bune cu I. Antonescu,
director general al Uniunii Funda țiilor Culturale Regale (Dorina Rusu, Membrii Academiei Române.
1866-1999, p. 102).
241 Virgil Potârc ă (1888-1954) – avocat și om politic, membru al PN Ț, parlamentar și fost ministru.
242 Constantin (Dinu) I. C. Br ătianu (1866-1950) – membru marcant al ilustrei familii d e
politicieni români, fiul lui I. C. Br ătianu (1821-1891) și fratele lui I. I. C. Br ătianu (1869-1927) și
Vintil ă I. C. Br ătianu (1867-1930). Licen țiat la Paris, deputat și senator, în repetate rânduri ministru
liberal, vicepre ședinte și pre ședinte al PNL (1933-1947). În dezacord cu Carol II, apoi membru
marcant al opozi ției anti-antonesciene în 1940-1944, aliat de baz ă al liderului PN Ț, Iuliu Maniu ,
CICB a între ținut o bogat ă coresponden ță cu Conduc ătorul Statului (vezi notele din anexa
volumului) și s-a raliat elementelor care au preg ătit, declan șat și înf ăptuit lovitura de stat de la
23 august 1944, un act nefericit din toate punctele de vedere, în dezacord cu speran țele
comploti știlor. În continuare, el a devenit unul dintre lide rii politici prefera ți ai prigoanei comuniste,
fiind arestat în 1948 și întemni țat. A decedat la Sighet (Florian T ănăsescu, Nicolae T ănăsescu,
Constantin (Bebe) I. C. Br ătianu – istoria PNL la interogatoriu, p. 83-183; Stelian Neagoe,
Enciclopedie, p. 93-95; Gh. Buzatu, România și r ăzboiul mondial , p. 291).
243 Cf. lista audien țelor din ziua respectiv ă, în Registrul istoric, I, f. 204-205.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
121 Antonescu:
– executarea programului exploat ărilor;
– aprovizionarea cu lemne a autorit ăților și popula ției.
9,40 – Dl. General B ăgulescu.
9,50 – Domnul General Zwiedeneck – Controlor General pe rsonal al D-lui Conduc ător al
Statului – expune constat ările f ăcute în inspec țiile din țar ă și m ăsurile luate.
10,00 – 11,00 – Consiliu 244 : Dl. General Petrovicescu și Dl. I. Gh. Vântu: m ăsurile de
ajutorare a celor nevoia și cu ocazia s ărb ătorilor.
11,00 – Dl. Ministru Fabricius,
– Dl. General Hansen.
12,00 – Dl. Lavrentiev – Ministrul URSS.
12,30 – Dl. [N.] Petra – Subsecretar de Stat la Minister ul Economiei Na ționale.
– Dl. Alexandrescu (Director General la B.I.N.A.G.) .
12,45 – Dl. Inginer Ștef ănescu.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
18,30 – Domnul General Antonescu, înso țit de Doamna General, Dl. Ministru Mihai
Antonescu și Dl. Col. Elefterescu, Director de Cabinet, se duc la gar ă pentru a primi pe
M. S. Regina Mam ă Elena care s-a înapoiat din str ăin ătate 245 .
19,00 – 20,00 – Doamna și Domnul General Antonescu asist ă la Pomul de Cr ăciun la
Ministerul de Justi ție, unde s-au împ ărțit daruri la 300 copii mici.
20,30 – Dl. Ministru Valer Pop expune chestiuni în leg ătur ă cu tratativele de cedare a
teritoriului din Transilvania – ungurilor.
20,55 – Dl. Profesor I. Lupa ș246 .
21,00 – Dl. George Br ătianu.
21,05 – Dl. Ion Bujoi.
244 Vezi Stenogramele… , I, p. 704-718; Registrul istoric, I, f. 206 (comunicatul nr. 163).
245 Din Jurnal , varianta 1, f. 32: „Dl. General Antonescu conduce pe MS Regina pân ă la Palatul
Regal de unde s-a reîntors c ătre [orele] 19”.
246 Ioan Lupa ș (1880-1967) – istoric, lupt ător pentru Marea Unire, fost ministru, profesor uni versitar,
excelent specialist în cercetarea trecutului Transi lvaniei, membru al Academiei Române, sub
comuni ști exclus din forul academic și întemni țat la Aiud și Sighet (1948-1955) ( Șerban N. Ionescu,
Dic ționar panoramic, p. 238; Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-1999, p. 305-306).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
122 Duminic ă, 22 decembrie 1940
Domnul General Antonescu ia parte la urm ătoarele serb ări ale „Pomului de
Cr ăciun” – organizate în Bucure ști:
11,00 – Reg. 30 Doroban ți – organizeaz ă „Pomul de Cr ăciun” în sala Teatrului „Munc ă și
Lumin ă” din Str. Uranus.
Dl. și D-na General Antonescu, înso țiți de Dl. Lt. Col. M. Elefterescu, sunt primi ți
de Comandantul Reg. 30 Doroban ți (Dl. Colonel Munteanu), asistat de întregul corp ofi țeresc.
Au luat parte la produc ție, dup ă care s-au împ ărțit daruri ofi țerilor și trupei.
11,30 – Reg. 4 Doroban ți a organizat serbarea „Pomului de Cr ăciun” în sala
cinematografului „Ileana” (Obor).
Dl. și D-na General Antonescu, înso țiți de Dl. Lt. Col. M. Elefterescu, sunt primi ți
de Dl. Colonel Locusteanu, Comandantul Regimentului , împreun ă cu întregul corp ofi țeresc.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale.
17,00 – Regimentul 1 Vân ători a organizat serbarea „Pomului de Cr ăciun” în manejul
„Malaxa” – B ăneasa.
Dl. și D-na General Antonescu, înso țiți de Dl. Lt. Col. M. Elefterescu, asist ă la
produc ție și la împ ărțirea darurilor la ofi țerii și trupa Regimentului.
18,00 – Serbarea „Pomului de Cr ăciun” la Cercul Militar, organizat ă de Subsecretariatul de
Stat al Armatei de Uscat, la care au luat parte: Ma jestatea Sa Regele Mihai I, D-na și
Dl. General Antonescu, ofi țerii germani din garnizoan ă, membrii Guvernului, Comandan ții
legionari, ofi țerii generali și superiori din Garnizoana Bucure ști.
Primirea D-lui General Antonescu a fost f ăcut ă de Dl. General Pantazi, iar
Majestatea Sa Regele a fost primit de Dl. General A ntonescu.
20,00 – Domnul General Antonescu a primit la Pre ședin ție corul Diviziei a 3-a Infanterie,
format numai din ofi țeri, c ărora, dup ă ur ările și corurile de Mo ș Ajun, li s-a servit o gustare
de la restaurantul Cap șa.
În timpul gust ării, Domnul și Doamna General Antonescu s-au între ținut cu
ofi țerii, care au l ăsat o frumoas ă impresie Doamnei și Domnului Conduc ător al Statului.
Luni, 23 decembrie 1940 lxx
10,30 – 12,00 – Consiliul s ăpt ămânal de colaborare – prezidat de Dl. General Anton escu,
Conduc ătorul Statului, la care au luat parte to ți Subsecretarii de Stat ai Armatei.
12,30 – Domnul General Antonescu, înso țit de Dl. Lt. Colonel M. Elefterescu, face o vizit ă
Majest ății Sale Regelui și Majest ății Sale Reginei Mam ă la Palatul Regal din Calea
Victoriei.
13,30 – Dl. Profesor M. St ănescu – prefect de Prahova – prezint ă D-lui General Antonescu
demisia, care i-a fost primit ă.
14,10 – Dejunul la locuin ța D-sale.
17,00 – Domnul și Doamna General Antonescu au asistat la „Pomul de Cr ăciun” al
ofi țerilor din garnizoan ă în prezen ța M. M. L. L. Regele și Regina Mam ă, unde s-au împ ărțit
daruri copiilor ofi țerilor.
18,00 – Serbarea „Pomului de Cr ăciun” a întregului personal Pre ședin ției Consiliului de
Mini ștri 247 .
247 Registrul istoric, I, f. 211 (comunicatul oficial).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
123 Înainte de începerea serb ării, Dl. General Antonescu împarte daruri (1 000 le i și
1 cutie cu țig ări „General Antonescu”) Companiei din Garda Pre ședin ției (109 subofi țeri
jandarmi).
Dup ă ce se d ă raportul de c ătre Comandantul Companiei, Plutonierul Major
Ionescu roag ă pe Dl. General ca, în numele camarazilor întregii Companii, s ă-și exprime
devotamentul și dragostea ce-i poart ă aceast ă companie, asigurându-l c ă vor fi gata
totdeauna la datorie.
Darurile sunt împ ărțite personal de Dl. General Antonescu.
Se trece, apoi, în sala „Pomului de Cr ăciun”, unde sunt aduna ți: D-na General
Antonescu, D-na Goga, personal civil superior și Corpul Ofi țeresc din Pre ședin ție.
Serbarea se deschide prin cuvântarea D-lui Ovidiu V l ădescu, Secretar General
al Pre ședin ției, în numele personalului civil, și a D-lui General Șteflea, în numele Corpului
Ofi țeresc.
Domnul General Antonescu, Conduc ătorul Statului, mul țume ște tuturor pentru
frumoasele ur ări.
A urmat un program artistic ocazional compus din do ine, dansuri și recit ări,
executate de o echip ă de 14 solda ți din Regimentul 9 Vân ători. Poezia „Ardealul”, recitat ă
de Sold. T.R. Economu Gh., a f ăcut o frumoas ă impresie prin con ținut și declama ție.
Darurile au fost împ ărțite de D-na General Antonescu, iar dup ă terminare s-a servit
o gustare – de la restaurantul Cap șa. În acest timp, Dl. General Antonescu s-a dus în
mijlocul personalului inferior, care i-a f ăcut ur ări de s ănătate, prin reprezentantul lor,
șoferul Vasile Joi ța.
Împ ărțirea darurilor (un pachet cu alimente în greutate d e 5 kgr., un cozonac și
bomboane) s-a f ăcut în prezen ța D-lui General Antonescu.
22,00 – Pom de Cr ăciun pentru:
– Corpul diplomatic ( Axa ) cu Doamnele;
– Membrii Guvernului – cu Doamnele;
– Generalii invita ți – cu Doamnele;
– Comandan ții de Regimente – cu Doamnele.
La serbarea acestui Pom de Cr ăciun au fost invita ți și au asistat și M. M. L. L.
Regele și Regina Mam ă, care au fost primi ți de D-na și Dl. General Antonescu.
La intrarea în sala Pomului de Cr ăciun o gard ă de onoare de legionari (studen ți)
au f ăcut front, dând onorul M. M. L. L. la intrarea în s al ă.
Serbarea s-a început cu coruri ocazionale de Mo ș Ajun executate alternativ de
corul elevilor „Colegiul Na țional Nicolae Filipescu”, Corul Ofi țerilor Diviziei a 3-a
Infanterie și un cor de studen ți legionari.
Au urmat dou ă poezii de Z. Bârsan, recitate cu mult talent de So ld. T.R. Economu
Gh., din Regimentul 9 Vân ători:
– „Ardealul”;
– „Noi n-avem mor ți”;
– O ședin ță de dresaj canin prezentat ă de D-na Dosertty;
– O echip ă de jocuri na ționale a Regimentului 9 Vân ători;
– O echip ă de c ălu șari a Regimentului 1 Vân ători.
S-au împ ărțit daruri de c ătre Dl. General Antonescu: Majest ății Sale Reginei
Mame Elena (o port- țigaret ă antic ă în aur și pietre pre țioase); Majest ății Sale Regelui
(o arm ă de vân ătoare cu trusa respectiv ă) și apoi de D-na General Antonescu și D-na Goga
întregii asisten țe.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
124 S-a servit un bogat bufet – de la restaurantul Cap șa – întregii asisten țe, iar la orele
0,30 M. M. L. L. s-au retras, condu și fiind de D-na și Dl. General Antonescu pân ă la
automobil.
Serbarea a luat sfâr șit la orele 1.
Mar ți, 24 decembrie 1940 lxxi
Audien țe de lucru:
11,00 – Dl. Ministru Cre țeanu,
– Dl. General Dobre.
11,30 – Dl. Ministru Fabricius,
– Dl. General Hansen.
13,00 – Dl. Col. Orezeanu,
– Dl. Ministru Ia șinschi.
13,15 – Dl. Ministru Vojen.
19,00 – Doamna și Domnul General Antonescu pleac ă în concediu la Predeal cu
automotorul, înso țiți de c ătre Dl. Profesor Antonescu, Ministrul Justi ției.
Miercuri 25 – joi 26 – vineri 27 lxxii – sâmb ătă 28 lxxiii – duminic ă 29 decembrie 1940
Domnul General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului Român, și-a petrecut
timpul la Predeal.
Luni, 30 decembrie 1940
17,45 – Dl. General Antonescu sose ște cu automotorul de la Predeal.
18,00 – Consiliu Economic:
– Dl. Ministru Cancicov,
– Dl. Ministru Cre țeanu,
– Dl. Ministru Dragomir,
– Dl. Ottulescu, Guvernatorul B.N.R.
19,30 – Convorbiri asupra situa ției interne:
– Dl. Ministru Rio șanu,
– Dl. Eugen Cristescu.
Mar ți, 31 decembrie 1940 lxxiv
13,00 – Dl. Ministru al Italiei.
13,20 – Dl. Horia Cosmovici.
13,40 – Dl. Ministru Cretzianu (de la Externe).
14,00 – Dejunul.
15,00 – „Cuvânt pentru legionari” – rostit la radio.
16,30 – Domnul General Antonescu 248 pleac ă la Predeal cu automotorul, înso țit de Domnul
248 Din Registrul istoric (I, f. 216-219), desprindem comunicatul nr. 164/31 decembrie 1940, semnat
General Ion Antonescu, intitulat Înf ăptuirile Guvernului de la 6 septembrie la 31 decemb rie 1940 ,
care se încheia astfel: „Români, judeca ți cu nep ărtinire înf ăptuirile noastre, fiindc ă o Țar ă nu se
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
125 Ministru Fabricius și Dl. Ministru Mihai Antonescu.
Miercuri 1 – joi 2 ianuarie 1941 lxxv
Domnul General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului Român, și-a petrecut
timpul la Predeal 249 .
Vineri, 3 ianuarie 1941 lxxvi
17,45 – Domnul General Ion Antonescu, înso țit de Doamna Antonescu și Dl. Ministru al
Italiei, se întorc de la Predeal cu automotorul.
Descinzând din vagon, a primit raportul D-lui Horia Sima, Conduc ătorul Mi șcării
Legionare, trecând apoi în revist ă un pluton de legionari, care au dat onorul.
Printre asisten ți se g ăseau:
– Dl. General Petrovicescu – Ministrul Internelor,
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat la M.A. N.,
– Dl. General Vasiliu – Inspector General al Jandar meriei,
– Dl. General Popescu Dumitru – Comandantul Militar al Capitalei,
– Dl. Colonel Orezeanu – Director General al C.F.R. ,
– Dl. Lt. Colonel M. Elefterescu – Director de Cabi net,
– Etc. etc.
20,30 – Domnul și Doamna General Antonescu au luat masa la Dl. Gene ral Hansen, Șeful
Misiunii Militare germane în România.
Masa a fost oferit ă pentru plecarea D-lui Ministru Fabricius.
Au luat parte și Domnii Mini ștri ai Italiei și Slovaciei.
conduce cu șoapte la șe, cu intrigi nedemne, cu critici sterpe și cu f ăgăduieli de șarte. Ci cu fapte.
Fapta noastr ă o ave ți” (ibidem, f. 219).
249 Potrivit Registrului istoric al Conduc ătorului Statului , vol. II, 1 ianuarie – 31 mai 1941 (ANIC,
fond Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri – Cabinetul Militar, dosar 607/1941, f. 1-6) de butul lui 1941
a fost marcat de: Cuvântarea de Anul Nou (1941) a Domnului General An tonescu ( ibidem, f. 1-3);
Cuvântul c ătre legionari ( ibidem, f. 3-5); Cuvântul la Sinaia, la serbarea Anului Nou ( ibidem, f. 5);
Ordin de zi nr. 1/1 ianuarie 1941 ( ibidem, f. 5-6). Extrem de semnificativ și de nuan țat a fost, în
perspectiva evenimentelor începând cu 22 iunie 1941 , sfâr șitul Cuvânt ării de Anul Nou : „ …Uni ți-vă,
Români, în credin ță , în iubire și munc ă. Uni ți-vă, din toate col țurile sfâ șiate ale Neamului, din toate
casele, ca s ă ducem mai departe str ăduin țele str ămo șilor și viitorul copiilor no ștri. Cum suntem
strâns uni ți într-un Dumnezeu, s ă fim strâns uni ți într-o Țar ă […] Grani țele unui Neam se zidesc
întâi în suflete și mor tot în suflete, atunci când un popor nu știe s ă le cinsteasc ă în inima fiec ăruia.
Unitatea și for ța Neamului aduc plin ătatea drepturilor. Anul care sfâr șește a fost an de pr ăbu șire și
de isp ăș ire. Anul care începe este un an de r ăscruce și de reînviere. În rosturile viitoare ale lumii,
lega ți cu onest ă onoare de ziditorii ei, noi vom putea împlini, cu fapta noastr ă, nu numai reînvierea
româneasc ă, dar un rost de civiliza ție european ă. Scutura ți frun țile de nelini ște; preg ăti ți piepturile
de jertf ă; înt ări ți inimile de credin ță . Țara are nevoie de toate sufletele, de toate bra țele, de toate
puterile. Un An Nou, cu fapt ă nou ă. Cu Dumnezeu înainte s ă strig ăm, Români: Tr ăiasc ă Majestatea
sa Regele, Tr ăiasc ă Majestatea Sa Regina, Tr ăiasc ă România!” ( ibidem, f. 3).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
126 Sâmb ătă, 4 ianuarie 1941 lxxvii
7,00 – Începerea lucrului.
7,00 – 13,00 – Lucru în cabinet.
13,00 – 13,50 – Chestiunea transporturilor militare germane:
– Dl. Ministru Fabricius,
– Dl. General Hansen,
– Dl. Colonel Orezeanu.
14,00 – Dl. General Ioani țiu – ordine și m ăsuri cu privire la ordinea intern ă.
14,15 – Dejun la locuin ță .
15,15 – Dl. Amiral Koslinski – Subsecretar de Stat al Ma rinei – audien ță de lucru.
18,10 – Dl. Prefect Dobre (jud. Tecuci): m ăsuri ce trebuiesc luate cu privire la
înfrumuse țarea jud. Tecuci.
18,20 – Dl. Ottulescu – Guvernatorul B.N.R.
18,30 – Chestiuni în leg ătur ă cu Serviciul Central de Informa țiuni:
– Dl. General Șteflea,
– Dl. Eugen Cristescu.
19,45 – Dl. Alex. Ghica (Director General al Siguran ței): chestiuni referitoare la ordinea
intern ă.
20,00 – Dl. Demetriade (Directorul Protocolului): organi zarea serb ării Bobotezei.
20,30 – 21,10 – Dl. Horia Sima: m ăsuri interne.
21,15 – Masa.
Duminic ă, 5 ianuarie 1941 lxxviii
7,00 – Începerea lucrului.
7,00 – 9,30 – Lucru în cabinet.
9,30 – Dl. Ministru Mare ș: audien ță de lucru.
10,05 – Dl. Ministru Cre țeanu: audien ță de lucru în leg ătur ă cu finan țele.
10,20 – Dl. General Țoni: informa țiuni cu privire la quartiruirea trupelor germane.
11,35 – Dl. Demetriade (Directorul Protocolului): rela țiuni privitoare la serbarea Bobotezei.
11,55 – Dl. General Pantazi: audien ță de lucru.
14,00 – Dejun la locuin ță .
16,20 – Dl. General Vasiliu – Inspectorul Jandarmeriei: informa țiuni interne.
18,00 – Dl. General Petrovicescu – Ministrul de Interne: chestiuni în raport cu lini ștea intern ă.
19,00 – Dl. Ministru al Iugoslaviei: chestiuni de servic iu.
19,40 – Dl. Ministru Ia șinschi.
20,05 – Dl. Consilier Dragu: face comunic ări înainte de înapoierea la Vichy.
20,20 – Chestiuni în leg ătur ă cu Ungaria:
– Dl. Ministru Valer Pop
– Dl. Ministru Davidescu 250 .
250 Registrul istoric, II, f. 8 (lista audien țelor din ziua respectiv ă).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
127 Luni, 6 ianuarie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
7,00 – 10,30 – Lucru în cabinet.
10,40 – Dl. General Ion Antonescu, înso țit de Dl. Lt. Colonel Mircea Elefterescu, Director
de Cabinet, merge la Palatul Regal pentru a înso ți pe Majestatea Sa Regele la Serbarea
Bobotezei.
Majestatea Sa Regele decoreaz ă pe Domnul General Antonescu cu Ordinul „Marea
Cruce a Ordinului Carol I”.
10,55 – Majestatea Sa Regele – înso țit de Dl. General Antonescu în ma șina Regal ă –
părăsesc Palatul Regal.
Compania de onoare d ă onorul, iar muzica intoneaz ă Imnul Regal.
În pia ța Senatului, Majestatea Sa Regele prime ște raportul de la Dl. General
Șteflea, Comandantul Par ăzii.
Se asist ă la serviciul religios, se trece trupa în revist ă, luându-se apoi loc în tribun ă
pentru defilare.
Dup ă defilare, Majestatea Sa Regele pleac ă la Palatul Regal, iar Dl. General
Antonescu, înso țit de Dl. Lt. Colonel Mircea Elefterescu, la Pre ședin ție, în aclama ția mul țimii.
13,15 – Sunt convoca ți Generalii de mai jos, spre a li se comunica de c ătre Dl. General
Antonescu unele nereguli constatate cu ocazia par ăzii:
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat la M.A. N.,
– Dl. General Ioani țiu – Șeful Marelui Stat Major,
– Dl. General Popescu Dumitru – Comandant Militar a l Capitalei,
– Dl. General [Ioan] Boi țeanu – Comandantul Diviziei 4 Infanterie,
– Dl. General Șteflea – Secretar General la M.A.N.
13,30 – Dl. Ministru Cre țeanu este primit în audien ță de lucru pentru chestiuni în leg ătur ă
cu finan țele.
13,55 – Se prezint ă chestiuni în leg ătur ă cu conven ția româno-maghiar ă:
– Dl. Ministru Valer Pop,
– Dl. Ministru Davidescu.
14,30 – Dejunul la locuin ța D-sale.
17,10 – 18,00 – Dl. General Antonescu prime ște pe Dl. Vicepre ședinte Horia Sima pentru
a discuta chestiuni în leg ătur ă cu înlocuirea D-lui Ghica, Directorul Siguran ței Statului.
18,20 – Dl. Dumitru Predescu, Prefectul jude țului Tulcea, este primit împreun ă cu
Dl. General Petrovicescu, Ministrul de Interne.
19,00 – 20,45 – Se discut ă, în Consiliul celor de mai jos, diferite puncte di n conven ția
româno-maghiar ă.
Consiliul se compune din:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. Ministru Valer Pop,
– Dl. Ministru Davidescu,
– Dl. Mircea Niculescu,
– Dl. Mircea Vulc ănescu 251 ,
251 Mircea Vulc ănescu (1902-1952) – remarcabil filosof, sociolog, econom ist și publicist, exponent
al str ălucitei genera ții incluzându-i pe Mircea Eliade, Emil Cioran și Petre Țuțea, asistent al prof.
D. Gusti, colaborator la Enciclopedia României (4 vol., 1938-1943), profesor la Școala Superioar ă
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
128 – Dl. Ministru Cristea.
20,55 – Dl. Vicepre ședinte Horia Sima, împreun ă cu Dl. Ministru Mihai Antonescu,
sunt primi ți de c ătre Dl. General Antonescu în chestiunea înlocuirii D-lui Ghica de la
Siguran ța Poli ției Capitalei.
Mar ți, 7 ianuarie 1941 lxxix
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,30 – Dl. General Antonescu intr ă în cabinetul de lucru rezolvând chestiuni la ordin ea zilei.
11,30 – Prime ște în audien ță pe Dl. Colonel Korne Radu, Șeful de Stat Major al Corpului
de Cavalerie, de la care se intereseaz ă de situa ția trupelor de cavalerie pe zon ă. Discut ă
apoi chestiuni în leg ătur ă cu Siguran ța Poli ției Capitalei a c ărei direc ție dore ște
să i-o încredin țeze.
11,45 – Dl. Colonel Râmniceanu, Mare șalul Palatului, prezint ă D-lui General Antonescu
felicit ări de ziua onomastic ă, din partea „Casei Regale”.
11,50 – Dl. Comandor Davidescu, împreun ă cu Locot. St ănescu, prezint ă Domnului
General felicit ări din partea Școalei de Avia ție, al c ărei comandant este, și-i pred ă în semn
de omagiu un tablou cu fotografia M ănăstirii Bistri ța luat ă din avion, de pe timpul când
Dl. General se g ăsea arestat acolo.
11,55 – Dl. Colonel P ălăngeanu Em. prezint ă felicit ări Domnului General.
12,00 – Cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul”, aduna ți în sala de recep ție, prezint ă
D-lui General Antonescu felicit ări, iar Dl. General B ăgulescu roste ște câteva cuvinte, la
care r ăspunde Dl. General Antonescu 252 .
Urmeaz ă apoi felicit ările Guvernului, la ora 12, dup ă care în ordine:
12,15 – Dl. Ministru Constant, care ofer ă D-lui General Antonescu un album de fotografii
cu vederi din țar ă.
12,30 – Personalul militar și civil al Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri prezint ă
D-lui General Antonescu felicit ări prin Dl. General Șteflea și Dl. Secretar General Ovidiu
Vl ădescu 253 , dându-i în dar o statuet ă din granit ce reprezenta un leu în paza c ăruia se g ăsea
harta Ță rii Române ști.
12,55 – Prime ște „Forul Legionar”, în cap cu Dl. Vicepre ședinte Horia Sima 254 .
de Statistic ă din Bucure ști, diverse func ții în ministere și agen ții centrale (Finan țe, Economie
Na țional ă, Direc ția V ămilor), subsecretar de stat al Ministerului Finan țelor (1941-1944). Raporturi
excelente de stim ă și colaborare cu I. Antonescu. Ca fost membru al cab inetului antonescian, sub
comuni ști M. V. a fost anchetat, judecat și condamnat la opt ani temni ță grea. Și-a preg ătit și
sus ținut, singur și în chip str ălucit, cu luciditate și curaj, ap ărarea la „procesele” din 1946-1947 și
1948, ultima dat ă fiind condamnat de Curtea de Apel din Bucure ști prin decizia criminal ă nr. 27/6
februarie 1948 la 8 ani temni ță grea ( Antonescu, Mare șalul României, I, p. 617-619). A murit la
Sighet, ultimele-i cuvinte devenind un veritabil te stament al excelentei genera ții sacrificate pe care a
întruchipat-o admirabil: „S ă nu ne r ăzbuna ți !” . Autor al unui jurnal remarcabil acoperind perioad a
propriului supliciu în Gulagul ro șu (Mircea Vulc ănescu, Ultimul cuvânt, edi ție M. Diaconu,
Bucure ști, Editura Humanitas, 1992; Ilie B ădescu, Mihai Ungheanu, coordonatori, Enciclopedia
valorilor reprimate , I, p. 487-509; Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cris tian Sandache, Radiografia
dreptei române ști, p. 163-164).
252 Registrul istoric, II, f. 11 (Cuvântul lui I. Antonescu).
253 R ăspunsul primului ministru ( Registrul istoric, II, f. 10-11).
254 În Registrul istoric (II, f. 10), r ăspunsul Generalului la ur ările lui Horia Sima.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
129 13,00 – Prezint ă felicit ări Dl. Manole Stroici din partea sportului.
14,00 – Dejunul la locuin ța D-sale cu familia.
Dup ă-amiaz ă, Domnul General Antonescu prime ște vizite intime.
Miercuri, 8 ianuarie 1941 lxxx
7,00 – Începerea lucrului.
8,30 – Toaleta, micul dejun.
8,45 – Continuarea lucrului.
10,10 – Dl. Ministru Ia șinschi: chestiunea spitalelor de la periferia Capit alei.
10,40 – Dl. Colonel Gerstenberg: chestiuni în leg ătur ă cu situa ția extern ă.
12,00 – Chestiuni în leg ătur ă cu S.A.R. de Telefoane:
– Dl. Ministru Cre țeanu,
– Dl. Ministru Protopopescu,
– Dl. Ottulescu (Guvernator B.N.R.),
– Dl. Demetrescu.
13,15 – Chestiuni în leg ătur ă cu propaganda:
– Dl. Ministru Constant,
– Dl. Ion Mânzatu,
– Dl. Victor Medrea.
14,30 – Dejun.
17,00 – Dl. Ministru Grecianu: audien ță de prezentare pentru înapoiere din Germania.
18,00 – Dl. General Gheorghie ș: reclama ții.
18,30 – Conferin ța Ministerului de Interne: chestiuni în leg ătur ă cu situa ția intern ă.
Joi, 9 ianuarie 1941 lxxxi
7,00 – Începerea lucrului.
9,10 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – 13,00 – Consiliul Economic 255 .
13,15 – Domnul Ministru al Americii.
14,10 – Dejun.
18,00 – Domnul Ministru Dumitrescu: politica petrolifer ă interioar ă și exterioar ă.
20,55 – Mas ă la Lega ția Italian ă, pentru plecarea D-lui Ministru Fabricius.
Vineri, 10 ianuarie 1941 lxxxii
7,00 – Începerea lucrului.
9,30 – Toaleta, micul dejun.
9,45 – Dl. General Popescu Dumitru, Comandantul Militar al Capitalei: audien ță de lucru.
9,55 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru pentru Ministerul de Externe.
10,50 – Dl. Consilier de pres ă Ritzen.
11,30 – Dl. Nicolae Miclescu: informa țiuni.
11,45 – Dl. General B ăgulescu.
255 Vezi Stenogramele… , II, Bucure ști, 1998, p. 1-33.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
130 11,50 – Procurarea și distribuirea de ma șini agricole:
– Dl. Ministru Mare ș,
– Dl. Ministru Dimitriuc,
– Delega ția de la I.N.C.O.P.
13,30 – Dejun la Ministerul Afacerilor Str ăine, pentru plecarea D-lui Ministru Fabricius,
dat de D-na și Dl. General Antonescu, la care au participat 256 :
– Dl. Horia Sima cu Doamna,
– Membrii Guvernului,
– Membrii Corpului Diplomatic.
– O delega ție de ofi țeri din Misiunea Militar ă German ă, în frunte cu Dl. General
Hansen și Dl. General Speidel 257 .
Cu prilejul dejunului, Dl. General Ion Antonescu, C onduc ătorul Statului, a rostit
un discurs, la care a r ăspuns Dl. Ministru Fabricius.
16,00 – 18,00 – Consiliu de Cabinet 258 .
18,30 – I.P.S. Mitropolit Tit Simedrea 259 (Bucovina): situa ția bisericilor din Bucovina.
19,00 – Dl. Prof. Ionescu-Sise ști 260 : chestiuni în leg ătur ă cu înv ăță mântul.
Sâmb ătă, 11 ianuarie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
8,30 – Toaleta, micul dejun.
9,00 – Continuarea lucrului.
9,45 – Domnul Ministru Cretzianu: audien ță de lucru.
10,00 – Dl. Col. Râmniceanu, Mare șalul Palatului: audien ță de lucru.
10,30 – Domnul Ministru Filotti: prezentarea pentru înto arcere de la Athena.
10,30 – 11,15 – Consiliul Ministerului de Interne 261 .
11,20 – Chestiuni interne:
– Dl. General Petrovicescu (Ministrul Internelor),
– Dl. Radu Mironovici (Prefectul Poli ției Capitalei).
12,15 – Dl. I. Gh. Vântu, Primarul General al Capitalei: audien ță de lucru.
12,45 – Chestiuni de aprovizionare:
– Dl. General Ioani țiu – Șeful Marelui Stat Major,
– Dl. General Gheorghiu,
– Dl. Int. Col. Sire țeanu,
– Dl. Ministru Dragomir.
13,00 – Dl. Ministru Fabricius.
256 Potrivit celor consemnate în varianta 1 a Jurnalului ini țial fuseser ă programa ți și A. Mocsonyi-
Styrcea, generalii Al. Ioani țiu și Ilie Șteflea, lt.-col. Mircea Elefterescu, M. St ănescu, directorul
Protocolului la Externe ș.a. ( Jurnal , f. 51).
257 Speidel.
258 Vezi Stenogramele… , II, p. 33-58.
259 Tit Simedrea (1886-1971) – mitropolitul Bucovinei (1935-1941). S ub comuni ști, deten ție și
domiciliu for țat.
260 Gh. Ionescu-Sise ști (1885-1967) – dr. în știin țe agricole, profesor universitar și creator de școal ă,
membru al Academiei Române, în repetate rânduri min istru la Agricultur ă și Domenii (Dorina
Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-1999, p. 262-263).
261 Vezi Stenogramele … , II, p. 58-59.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
131 15,45 – Chestiuni în leg ătur ă cu S.S. 262 :
– Dl. Colonel Korne Radu,
– Dl. Eugen Cristescu.
16,00 – Domnul Ministru al Angliei.
17,00 – Chestiuni în leg ătur ă cu S.S.:
– Dl. Colonel Korne Radu,
– Dl. Eugen Cristescu.
17,20 – Dl. General Șteflea: audien ță de lucru.
18,00 – Doamna și Domnul General Antonescu, înso țiți de Doamna și Domnul Ministru
Fabricius, au plecat cu automotorul la Predeal.
Duminic ă, 12 ianuarie 1941 lxxxiii
Domnul General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului, și-a petrecut timpul la
Predeal 263 .
Luni, 13 ianuarie 1941
11,40 – Doamna și Domnul General Antonescu, împreun ă cu Domnul Ministru Fabricius,
sosesc de la Predeal cu automotorul.
12-14 – Lucru în cabinet.
14,00 – Dejun la locuin ța D-sale.
15,00 – Consiliul de Colaborare 264 :
– Organizarea armatei și Minist. Ap ărării Na ționale,
– Ap ărarea activ ă și pasiv ă,
– Organizarea comandamentului Marinei,
Asist ă și Comandan ții de Armate.
18,00 – Domnul General Dobre.
– Domnul Colonel Spalcke.
19,00 – Dl. Ministru Ia șinschi – problema spitalelor.
19,20 – Domnul Ministru al Slovaciei.
19,25 – Domnul General Popescu (Comandantul Capitalei)
19,30 – Domnul Ministru Valer Pop: programul negocierilo r cu Ungaria
19,55 – Domnul Ministru Dumitriuc.
20,00 – Prezint ă lucr ările necesare voiajului la Salzburg 265 :
– Domnul General Șteflea,
– Domnul Ministru Davidescu.
20,30 – Domnul Ministru Grecianu.
Mar ți, 14 ianuarie 1941 lxxxiv
262 Serviciul Secret.
263 Registrul istoric, II, f. 16 (premierul a primit, totu și, în audien ță pe generalii Gh. Dobre,
D. Popescu și Ilie Șteflea, col. Spalcke și Radu Davidescu, V. Ia șinschi, Valer Pop, ministrul slovac
la Bucure ști, V. Dimitriuc și Constantin-Paul Grecianu, ministrul României la B erlin.
264 Vezi Stenogramele… , II, p. 33-58.
265 Dintre acestea, Memorandumul preg ătit de I. Antonescu pentru Adolf Hitler cu probleme le de
discutat (Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache, Antonescu-Hitler , I, p. 75-79).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
132
Vizita Domnului General Antonescu la Cancelarul Ado lf Hitler 266
Domnul General Antonescu, înso țit de Dl. Ministru Fabricius, Domnul Ministru
Davidescu și Lt. Colonel Mircea Elefterescu, la ora 9,15 se îm barc ă în avionul Führerului
de la aeroportul B ăneasa 267 .
Într-o singur ă escal ă ajungem la Salzburg la ora 12,45, de unde plec ăm imediat în
automobil la Fuschl, unde suntem a ștepta ți de Dl. von Ribbentrop la intrare. Prezente mai
erau urm ătoarele persoane: Dl. von Killinger 268 , Dl. Schmidt (interpret) 269 , Dl. Hewel etc., etc.
Dup ă 30 minute lu ăm dejunul, unde se angajeaz ă diferite discu ții între Dl. General
Antonescu și Dl. von Ribbentrop referitoare la deosebirile ce exist ă între metoda de lucru
în diferite ță ri.
Imediat dup ă dejun, am plecat la Salzburg, unde am oprit 15 min ute la hotel, iar de
acolo la Berghof în audien ță la Führer.
La ora 16,30 am ajuns, iar Cancelarul Hitler ne pri me ște în capul sc ării, numai în talie.
Dă o impresie de calm des ăvâr șit și foarte amabil.
Al ături de Führer se g ăseau Generalul [Feldmare șalul] Keitel 270 și Generalul Jocks
[corect Jodl]271 .
266 În Registrul istoric, II, f. 18, la capitolul „audien țe” se indic ă: Dl. General la Berlin !
267 Vezi, în anexa volumului, sinteza descoperit ă în Arhiva MAE din Bucure ști asupra vizitei lui
I. Antonescu la Hitler în 14 ianuarie 1941.
268 Manfred von Killinger (1888-1944) – diplomat, membru al NSDAP, consul al Germaniei la
San Francisco (1936-1939), ministru la Bratislava ( 1940) și Bucure ști (30 ianuarie 1941 – 23 august
1944). În urma e șecului major de la 23 august 1944 s-a sinucis, la 2 septembrie 1944, de team ă s ă
nu fie tras la r ăspundere de A. Hitler ori s ă nu cad ă prizonier în mâinile ru șilor, care – potrivit
relat ării lui Gerhard Steltzer – l-ar fi c ăutat pentru asasinarea lui Karl Liebknecht și a Rosei
Luxemburg în 1919 (?!).
269 Paul Otto Schmidt (1899-1970) – interpret, func ționar în MAE german, faimos traduc ător al
Hitler și altor lideri nazi ști, prezent la majoritatea întrevederilor acestora cu oamenii de stat și
mini ștrii de externe str ăini, inclusiv Ion și Mihai Antonescu, autorul și semnatarul stenogramelor
reuniunilor respective, descoperite dup ă r ăzboi și publicate în colec ții celebre de documente
diplomatice. Avea talentul deosebit ca, la întreved erile frecventate, s ă nu traduc ă fraz ă cu fraz ă, ci
segmente de discu ții însumând de regul ă zece minute și mai mult. Memorialist cunoscut (Thomas
Parrish, ed., Encyclopedia, p. 554-555). Vezi, în traducere par țial ă, amintirile sale ( Interpretul lui
Hitler î și aminte ște…, în Almanahul „Flac ăra”, Bucure ști, 1974, p. 313 și urm.).
270 Wilhelm Keitel – militar de carier ă, artilerist, feldmare șal al Reichului, șeful Înaltului
Comandament al Wehrmachtului ( OKW ), pe toat ă durata existen ței acestui organism (februarie
1938 – mai 1945). Profesionist în domeniu, renumit prin supunerea lui orbeasc ă la ordinele lui
A. Hitler, de unde și porecla de care se bucura – Lakeitel (Keitel – lacheul !). Finalmente, lui W. K.
i-a revenit invidiatul rol de a semna – în noapte d e 8/9 mai 1945 – actul final al capitul ării totale și
necondi ționate a celui de-al III-lea Reich. A comp ărut în procesul marilor criminali de r ăzboi nazi ști
de la Nürnberg, fiind condamnat la moarte și spânzurat la 16 octombrie 1946. Memorialist (John
Keegan, ed., Who Was Who, p. 120; Henrik Eberle, Matthias Uhl, Dosarul Hitler, p. 525; Thomas
Parrish, ed., Encyclopedia, p. 331; Pierre Milza și colaboratori, Dizionario dei fascismi, p. 376-377;
Ian V. Iogg, Dic ționarul celui de-al doilea r ăzboi mondial , p. 133; Trevor N. Dupuy și colaboratori,
The Harper Encyclopedia of Military Biography, p. 397; Gh. Buzatu, România și r ăzboiul mondial
din 1939-1945, p. 307).
271 Alfred Jodl (1890-1946) – militar de carier ă, participant la primul r ăzboi mondial, repartizat
ini țial în domeniul opera țiunilor la nivelul Înaltului Comandament al Wehrmac htului
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
133 Pu țin mai târziu sose ște și Dl. von Ribbentrop.
Conversa țiunea Führerului cu Dl. General Antonescu 272 a decurs de la ora 16,30 și
pân ă la ora 20, exceptându-se timpul de la ora 18-18,30 , când s-a servit ceaiul.
Führerul a mul țumit Domnului General Antonescu pentru vizita f ăcut ă și-și
exprim ă regretul c ă împrejur ările actuale îl împiedic ă de a-i întoarce vizita.
Afirm ă c ă în toat ă Europa nu cunoa ște decât doi șefi cu care îi place s ă lucreze:
„Mussolini și Generalul Antonescu”.
La ora 20 conversa țiile iau sfâr șit. Domnul General Antonescu î și ia r ămas bun.
Führerul, împreun ă cu to ți colaboratorii s ăi, ne înso țesc cu mult ă cordialitate pân ă la
automobile, coborând cu noi sc ările într-o obscuritate aproape complet ă.
Din Gara Salzburg ne urc ăm într-un tren special, plecând la Viena la ora 21,
înso țiți de Consiliul de Lega ție Zapp.
Miercuri, 15 ianuarie 1941 lxxxv
La ora 8,40 ajungem la Viena, unde pe peronul G ării se g ăseau automobilele
necesare transportului nostru la aerodrom.
Îmbarc ăm în acela și avion, iar la ora 9,20 plec ăm spre Bucure ști – prin Arad – unde
ajungem la ora 12,15.
La aerogara B ăneasa suntem întâmpina ți de to ți membrii Guvernului, autorit ățile
militare și Dl. General Hansen, Șeful Misiunei Militare Germane în România.
16,00 – Lucru în biroul D-sale.
18,30 – Dl. General Hansen este primit în audien ță pentru a discuta chestiuni în leg ătur ă cu
trupele germane.
19,00 – Dl. Inginer Ștef ănescu: chestiuni în leg ătur ă cu comisariatul industriei fierului.
19,25 – Dl. Ministru Grecianu: chestiuni de serviciu.
22,00 – Doamna și Dl. General Antonescu ofer ă o mas ă echipajului avionului Führerului cu
care s-a înapoiat de la Salzburg, în salonul de rec ep ție al Pre ședin ției.
La aceast ă mas ă au luat parte urm ătorii:
– Doamna General Antonescu,
– Dl. General Antonescu,
– Dl. Ministru Fabricius,
(Oberkommando der Wehrmacht ), general colonel, iar în 1939-1945 șef al Sec ției opera ții a
OKW -ului ( Wehrmachtführungsstab ), în mod concret cel mai important personaj al OKW -ului, sfera
sa de activitate și însemn ătatea domeniului excedând autorit ății lui A. Hitler și W. Keitel în privin ța
preg ătirii directivelor militare, execut ării și controlului aplic ării lor. În aceast ă calitate, el a cooperat
cu Antonescu și colaboratorii s ăi militari la angrenarea și desf ăș urarea opera țiunilor din Est.
În condi țiile catastrofei generale, el a semnat, la 7 mai 19 45, la Reims, în numele Înaltului
Comandament Militar German, instrumentul „prelimina r” al capitul ării totale și necondi ționate a
Reichului nazist. A fost judecat și condamnat de Tribunalul Militar Interna țional de la Nürnberg
(1945-1946), fiind condamnat la moarte și spânzurat la 16 octombrie 1946. Memorialist (Thom as
Parrish, ed., Encyclopedia , p. 323; John Keegan, ed., Who Was Who, p. 117; Pierre Milza și
colaboratori, Dizionario dei fascismi, p. 372-373; Ian V. Iogg, Dic ționarul celui de-al doilea r ăzboi
mondial, p. 127; Trevor N. Dupuy și colaboratori, The Harper Encyclopedia of Military Biography,
p. 373; Gh. Buzatu, România și r ăzboiul mondial, p. 306-307).
272 Vezi Andreas Hillgruber, ed., Les entretiens secrets de Hitler , p. 431 și urm. Textul integral se
public ă în anexa prezentului volum.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
134 – Doamna Fabricius,
– Dl. Ministru Mihail Antonescu,
– Dl. Ministru Davidescu,
– Dl. Lt. Col. Elefterescu,
– Dl. Hans Baur 273 – ss. Oberführer,
– Dl. Leciejewschi – ss. Hauptstürmführer,
– Dl. Max. Zinte – ss. Hauptstürmführer,
– Doamna Maria Diem – stewardesa.
Joi, 16 ianuarie 1941 lxxxvi
7,00 – Începerea lucrului.
8,30 – Toaleta, micul dejun.
9,00 – Dl. Ministru Mare ș: chestiuni de serviciu.
9,30 – Dl. General Popescu Comandantul Capitalei: chest iuni de serviciu.
9,40 – Dl. Ministru Cretzianu (Externe): or ă de lucru.
10,50 – Chestiuni de serviciu:
– Dl. Alex. Constant, Subsecretar de Stat al Propag andei,
– Dl. Victor Medrea, Șeful Cenzurii Presei.
11,50 – Consiliul economic:
– Dl. Ministru Cre țeanu (Finan țe),
– Dl. Ministru Dragomir.
12,50 – Chestiuni în leg ătur ă cu presa:
– Dl. General B ăgulescu,
– Dl. Victor Medrea
13,30 – Dl. Horia Sima – chestiuni de ordin intern.
14,15 – Dejunul.
17,00 – Dl. Horia Sima – chestiuni de ordin intern.
18,30 – Domnul Consilier Formentini.
19,40 – Dl. Horia Sima – se continu ă discu ția.
20,25 – Domnul General Șteflea.
20,35 – Domnul Colonel Orezeanu: chestiunea materialului rulant C.F.R.
21,00 – Dl. Victor Medrea.
21,05 – Dl. Ministru Grecianu.
Vineri, 17 ianuarie 1941 lxxxvii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,50 – Dl. Inginer Victor Chiril ă: chestiunea combustibilului solid de la Petro șani.
10,00 – Dl. General Dobre: chestiuni de serviciu.
10,40 – Dl. General Zwiedeneck.
10,55 – Dl. Eugen Cristescu.
11,20 – Dl. Ministru Rio șanu.
273 Hans Baur (1897-1993) – pilotul personal al lui A. Hitler (1933-1945), fina lmente general de
divizie Waffen SS, prizonier în URSS (1945-1955).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
135 11,35 – Dl. General Vasiliu.
12,00 – Dl. General Popescu (Comandantul Capitalei).
12,15 – Dl. P ătra șcu: chestiunea Uzinelor „Metrou”.
13,25 – Dl. Profesor Iuliu Ha țieganu 274 .
14,10 – Dejunul.
18,20 – 21,00 275
18,30 – Dl. General Pantazi.
18,40 – Dl. P ătra șcu: chestiuni în leg ătur ă cu lini ștea intern ă.
18,50 – Dl. Inginer Bujoi: chestiuni în leg ătur ă cu combustibilului solid de la Petro șani 276 .
19,05 – Dl. Inginer Dan Perie țeanu: chestiuni în leg ătur ă cu „Re șița”.
20,00 – Se prezint ă de plecare:
– Dl. Quinn, Dir. G-ral Soc. Telefoane,
– Dl. Walser, Secr. G-ral Soc. Telefoane.
Dl. General Antonescu decoreaz ă pe Dl. Quinn cu ordinul „Steaua României” în
gradul de Comandor, iar pe Dl. Walser cu ordinul „C oroana României” în gradul de ofi țer.
Sâmb ătă, 18 ianuarie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,40 – Chestiunea bulg ăreasc ă:
– Dl. Ministru Cretzianu,
– Dl. Ministru Filotti.
9,55 – Dl. Ovidiu Vl ădescu – Secretar G-ral al Pre ședin ției.
10,00 – Dl. General Zwiedeneck.
10,55 – Dl. Colonel Korne Radu.
11,20 – Dl. I. Gh. Vântu – Primarul Capitalei
– Dl. Constantinescu (S.T.B.).
12,15 – Dl. Horia Sima.
– Dl. Ministru Grecianu.
13,30 – I.P.S.S. Patriarh Nicodim: chestiuni personale.
13,40 – Se discut ă chestiunea ma șinilor agricole:
– Dl. Sârbu,
– Dl. Ministru Dimitriuc.
14,00 – Dl. Andreas Schmidt.
14,10 – Dl. Consilier Petit.
14,15 – Dl. Colonel Orezeanu 277 .
19,00 – Doamna și Domnul General Antonescu, împreun ă cu Doamna Goga, Doamna și
Domnul Ministru Fabricius și Domnul General Speidel, pleac ă cu automotorul la Predeal.
274 Iuliu Ha țieganu (1885-1959) – dr. în medicin ă, profesor universitar, membru al Academiei
Române, Rector al Universit ății din Cluj (Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-1999,
p. 239-240).
275 Ședin ță a Consiliului de Mini ștri, început ă sub pre ședin ția Generalului C. Petrovicescu (vezi
Stenogramele… , II, p. 59-87).
276 Registrul istoric, II, f. 21.
277 Registrul istoric, II, f. 23.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
136 Duminic ă, 19 ianuarie 1941
Domnul General Antonescu, Conduc ătorul Statului, î și petrece timpul la Predeal.
A avut invita ți urm ătoarele persoane:
– Dl. Generalfeldmareschal List 278 ,
– Dl. General maior von Greiffenberg ( Șeful de Stat Major al Mare șalului List),
– Dl. General Cavalerie von Hansen,
– Dl. Oberst Hauffe ( Șeful de Stat Major al Generalului Hansen),
– Dl. General Speidel,
– Dl. General Richthofen,
– Dl. Oberst Gerstenberg,
– Doamna și Domnul Ministru Fabricius,
– Dl. Ministru Mihail Antonescu,
– Doamna Goga.
22,20 – Doamna și Domnul General Antonescu se întorc cu automotorul de la Predeal.
Luni, 20 ianuarie 1941 lxxxviii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Dl. Ministru Cretzianu (Externe).
10,00 – Chestiunea agricol ă pe anul în curs:
– Dl. Ministru Mare ș,
– Dl. Aurelian Pan ă279 .
10,45 – Dl. Eugen Cristescu – chestiuni interne.
11,00 – Pentru încredin țarea unor îns ărcin ări:
– Dl. General S ănătescu 280 ,
– Dl. General Popescu.
11,10 – Dl. General Leoveanu 281 .
278 Wilhelm Siegmund List (1880-1971) – feldmare șal, cdt. al unor MU germane în opera țiunile din
Polonia și Fran ța, iar în 1942 cdt. al Grupului de Armate „A” desti nat s ă opereze în Caucaz, având
în subordine și trupe române. Demis în septembrie 1942, în urma d ezacordurilor cu A. Hitler
(Ian V. Iogg, Dic ționarul celui de-al doilea r ăzboi mondial , p. 146; Thomas Parrish, ed.,
Encyclopedia , p. 369-370).
279 Aurelian Pan ă (1880-1951) – agronom, subsecretar de stat la Mini sterul Agriculturii și
Domeniilor (1941-1942), ministrul al aceluia și Departament (1942-1943); sub comuni ști, arestat și
întemni țat, decedat la Gherla.
280 Constantin S ănătescu (1885-1947) – militar de carier ă, diverse func ții în cadrul Marelui Stat
Major ori al Ministerului de R ăzboi, ata șat militar la Londra (1928-1930), general de brigad ă
(1935), general de CA (1942), general de armat ă (1944); cdt. al CA 4 (1941-1943) și al Armatei 4
(1943-1944), șef al Casei Militare Regale (20 martie 1943 – 1 apr ilie 1944), Mare șal al Palatului
Regal (1 aprilie – 23 august 1944), complotist acti v și unul dintre autorii loviturii de stat de la
23 august 1944, lider al primelor dou ă guverne (august – noiembrie, noiembrie – decembrie 1944)
care i-au succedat Mare șalului Antonescu. În decembrie 1944, CS a fost avan sat general de armat ă
adjutant și desemnat șeful Marelui Stat Major (11 decembrie 1944 – 21 iun ie 1945). Memorialist,
autorul unui jurnal în bun ă parte neverosimil (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al
doilea r ăzboi mondial , p. 361; Stelian Neagoe, Enciclopedie, p. 626-628; Gh. Buzatu, România și
războiul mondial , p. 321).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
137 11,15 – Dl. General Țoni (Dir. Domeniilor Militare): chestiunea baracame ntelor.
11,25 – Chestiunea materialului rulant:
– Dl. Ministru Protopopescu,
– Dl. Colonel Orezeanu,
– Dl. Inginer Victor Stoica.
11,45 – Consiliul de Colaborare.
13,00 – Dl. Ministru Fabricius.
15,00 – Mul țume ște primului și nume ște pe al doilea 282 Ministru de Interne 283 :
– Dl. General Petrovicescu,
– Dl. General Popescu D-tru.
17,25 – Dl. General Inginer N ăstura ș.
18,00 – Dl. Ministru Cretzianu (Externe).
– Dl. Ministru V. Anastasiu (Dir. Pers. din Min. Ex terne).
19,30 – Dl. Ministru Cre țeanu (Finan țe).
– Dl. Ottulescu (Guvernatorul B.N.R.) 284 .
20,00 – Dl. Inginer Alex. Ștef ănescu: chestiuni de serviciu.
21,00 – Legionarii în mase compacte se adun ă în dreptul statuii Br ătianu și Liceului Laz ăr,
de unde pornesc spre Palatul Regal și Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri.
În perfect ă ordine ova ționeaz ă pentru „Conduc ător”, „Horia Sima”, cântând și
diferite cântece legionare.
Pe parcurs, au lansat diferite manifeste contra D-l ui Ministru Rio șanu și contra
D-lui Eugen Cristescu.
Mi șcarea a fost provocat ă de înlocuirea Ministrului de Interne (Dl. General
Petrovicescu, cu Dl. General Dumitru Popescu).
Dl. General Antonescu, continu ă cu m ăsuri de ordine intern ă, schimbând tot
aparatul Ministerului de Interne.
Peste noapte, lini ște.
Mar ți, 21 ianuarie 1941 lxxxix
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Dl. General Ioani țiu.
10,40 – Dl. Ministru Grecianu.
11,30 – Trupele Capitalei adunate în fa ța Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri fac o
281 Emanoil Leoveanu (1887-1959) – general, numit prin decretul 136/21 ianuarie 1942, Director
General al Poli ției ( Registrul istoric, II, f. 25), cdt al Corpului 2 Teritorial, al Corpu lui Armat ă 7, al
Corpului Armat ă 6, al Corpului Armat ă 3, al Corpului Armat ă 6, sub comuni ști 15 ani de deten ție,
mort în închisoarea din F ăgăra ș (Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , II,
p. 330; Cicerone Ioni țoiu, Cartea de aur a rezisten ței române ști împotriva comunismului , I, p. 85).
282 Prin decretul 126/1940 ( Registrul istoric, II, f. 21).
283 Vezi comunicatul nr. 166 ( Registrul istoric, II, f. 24), care motiva astfel substituirea: „1. P entru a
înt ări ordinea intern ă, care în ultima vreme reclam ă noi m ăsuri de lini ște și autoritate, spre a curma
actele de anarhie, însu șirile de averi personale și care duc la dezordine economic ă”.
284 Registrul istoric, II, f. 24.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
138 manifesta ție de simpatie Domnului General Antonescu 285 .
12,15 – Dl. Ministru Fabricius prezint ă pe Generalul von Richthoffen.
12,50 – Dl. Biri ș: chestiuni interne.
13,00 – Dl. Ministru al Italiei: chestiuni de serviciu 286 .
La ora 13,30, Dl. Popescu – Dirigintele Centralei T elefonice – comunic ă D-lui Col.
M. Elefterescu c ă legionarii se înarmeaz ă în cazarma Gardienilor Publici, baricadând
intr ările.
Se trimite spre verificarea informa ției C ăpitanul Georgescu, Comandantul
Companiei de Jandarmi, care este prins și arestat, împreun ă cu 2 ofi țeri subalterni.
Miercuri, 22 ianuarie 1941xc
Fa ță de situa ția din ziua precedent ă, care lua propor ții pe fiecare moment,
Dl. General Antonescu ordon ă masarea de trupe în fa ța Pre ședin ției, cu care va ac ționa în
diferite centre ale Capitalei 287 .
Domnului Colonel Oncic ă, Comandantul Reg. 2 Gr ăniceri, i se încredin țeaz ă
comanda Deta șamentului cu care va contraataca rebelii din cazarm a Gardienilor Publici.
La ora 12, porne ște contraatacul, iar la ora 14 cazarma gardienilor este în mâna
armatei, cu sacrificiul a 2 osta și.
To ți rebelii s-au predat, în cap cu conduc ătorul lor Ro șca, depunând un numeros
material, arme automate și bombardiere.
Se trece apoi la montarea atacului sediului legiona r din Str. Roma.
Toate casele din acest cartier ad ăpostesc cuibare de r ăzvr ăti ți, care atac ă armata cu
focuri. Str ăzile sunt baricadate cu autobuze, iar pe ferestre s e arunc ă sticle și bidoane de
benzin ă în fl ăcări, pentru a împiedica înaintarea carelor de lupt ă.
Cu c ăderea serii, ac țiunea înceteaz ă, continuându-se, pe timpul nop ții, numai
schimburi rare de focuri.
În dup ă-amiaza zilei, se comunic ă c ă diferite unit ăți sunt atacate de legionari cu
focuri de arme și mitraliere.
Prefectura Capitalei și Postul de Radio sunt ocupate de legionari care se
baricadeaz ă și deschid foc contra trupelor de ordine.
Calea Rahovei și Dude ști sunt devastate, iar evreii împu șca ți.
Palatul Telefoanelor este atacat, iar unit ăți legionare prin ora ș se dedau la jafuri,
arest ări și pr ădăciuni.
Pre ședin ția este atacat ă cu focuri.
Din provincie se comunic ă acelea și informa ții, cu o nuan ță mai pronun țat ă la
Bra șov, Ia și și Br ăila.
Senatul Legionar – Dl. Ia șinschi, Dl. Constant, Dl. Sandu Valeriu – se prezin t ă
285 S-a publicat un Apel c ătre popula ție ( Registrul istoric, II, f. 25), din care extragem: „… Români,
am luat pe umeri povara Neamului ca s ă-l ridic și nu s ă-l pr ăvălesc. Țara este acolo unde este
[sunt] Regele, Steagul, Armata, ordinea, dreptatea și siguran ța vie ții și a muncii. Țara este acolo
unde este grija ca onoarea și p ământul nostru s ă fie ap ărate. To ți sim țiți aceste porunci. De aceea,
to ți s ă fim laolalt ă […]. Români, strânge ți-vă cu încredere în jurul autorit ăților Statului. Voin ța mea
este nezdruncinat ă. Credin ța voastr ă trebuie s ă fie tot a șa. Înainte !”.
286 Registrul istoric, II, f. 26.
287 S-a publicat un nou Apel , intitulat Oameni de bine din toat ă Țara , semnat Ion Antonescu
(Registrul istoric, II, f. 26-27).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
139 Domnului General Antonescu cu diferite propuneri de îns ărcinare.
De asemenea, Domnul Ministru Neubacher și Dl. General von Hansen.
Dl. General Antonescu promite Domnului General Hans en c ă va retrage trupele,
cu condi ția ca legionarii s ă depun ă armele și s ă se retrag ă în lini ște.
Condi ția n-a fost îns ă respectat ă, întrucât, în urma comunicatelor D-lui Sima, date
la Radio și sub form ă de manifeste, spiritele erau continuu alimentate p entru dezordine.
Peste noapte aceea și stare de lucruri.
Joi, 23 ianuarie 1941 xci
În diminea ța zilei – ora 7 – se monteaz ă din nou atacul sediului legionar din Str. Roma.
Nu se trage nici un foc, c ăci rebelii se predau.
Dup ă aceea, se degajeaz ă locuin ța Doamnei Lupescu și a Domnului Malaxa, unde
au mai încercat s ă mai reziste.
La ora 9, totul se g ăse ște în st ăpânirea armatei 288 .
În dup ă-amiaza zilei, se mai deschid focuri de la diferite cuiburi r ăzle țe din
Str. Paris, dar totul se repune repede în ordine 289 .
Palatul Telefoanelor este din nou atacat de c ătre rebelii afla ți în Teatrul Na țional,
Băcănia Dragomir Niculescu, Palatul Adriatica, Cuvântul etc., f ără nici un rezultat.
Prefectura Poli ției este evacuat ă.
Peste noapte, lini ște.
Vineri, 24 ianuarie 1941 xcii
La ora 9, noul ministru al Germaniei, Baronul von K illinger, debarc ă în Gara
Mogo șoaia, unde o companie de onoare d ă onorul.
El este primit de:
– Dl. General Șteflea, trimis al Conduc ătorului Statului,
– Dl. General Popescu D-tru, Ministru de Interne,
– Dl. Mihail Antonescu, Ministru de Justi ție,
– Dl. Cretzianu, Ministru de Externe 290 ,
– Dl. Ministru Rio șanu,
– Dl. General Vasiliu,
– Etc., etc.
La ora 11 se prezint ă noul ministru Domnului General Antonescu, la Pre ședin ție,
cu care are o întrevedere de 2 ore.
Onorul este dat de o companie de onoare și muzica Regimentului Jandarmi
Pede ștri.
La ora 16 este primit Dl. General Hansen.
288 Se difuzeaz ă Ordin de zi c ătre Armat ă ( Registrul istoric, II, f. 28), Conduc ătorul Statului
impunând c ă „to ți vinova ții s ă fie imediat judeca ți și sanc ționa ți exemplar, iar cei cu purt ări
exemplare s ă fie recompensa ți”.
289 În cursul zilei, apare Comunicatul 168 cuprinzând telegrama lui Antonescu adresat ă tuturor
lega țiilor române din str ăin ătate, avertizate pe acest ton sec: „Rebelii au fost înfrân ți peste tot…”
(Registrul istoric, II, f. 27).
290 În acel moment, Al. Cretzianu era secretar general al MAS, reconfirmat prin decretul
nr. 3 232/25 septembrie 1940.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
140 La ora 18,30 se prezint ă din nou D-lui General Antonescu Dl. Ministru Fabri cius și
Dl. Ministru Killinger pentru diferite chestiuni ex terne.
Dl. General Antonescu 291 se retrage mai devreme în apartamentul D-sale, înt rucât
nu se simte bine.
Sâmb ătă, 25 ianuarie 1941 xciii
Domnul General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului, fiind r ăcit, r ămâne în pat
întreaga zi.
Prime ște mai multe persoane intime în audien ță și rezolv ă coresponden ța zilnic ă.
Consult ă diferite persoane pentru formarea noului guvern.
Duminic ă, 26 ianuarie 1941 xciv
Domnul General Ion Antonescu, fiind bolnav, r ămâne în cas ă, unde are diferite
întrevederi pentru formarea noului guvern 292 .
În timpul zilei se continu ă cu diferite arest ări.
Lini ște complet ă în toat ă Capitala.
Luni, 27 ianuarie 1941 xcv
Domnul General Antonescu este oprit de medic de a i e și din cas ă.
Consult ările continu ă pentru formarea noului guvern.
La ora 14, membrii noului guvern, mai jos nota ți, depun jur ământul:
– Dl. General Iosef Iacobici, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Ap ărării Na ționale,
– Dl. General Popescu D-tru 293 , Ministru Secretar de Stat la Departamentul Intern elor,
– Dl. General Radu Rosetti 294 , Ministru Secretar de Stat la Departamentul Educa ției Na ționale,
291 Sub semn ătura lui, continu ă seria comunicatelor speciale 170-172 vizându-i pe autorii și
înf ăptuitorii rebeliunii de la 22 ianuarie 1941, și anume „începând de la Horia Sima și terminând cu
ultimul borfa ș” ( Registrul istoric, II, f. 29).
292 Un alt Apel c ătre popula ție ( Registrul istoric, II, f. 31-33), din care desprindem: „… Români,
trebuie s ă ști ți adev ărul, adev ărul întreg […] Ordinea a fost azi redobândit ă. Siguran ța voastr ă e
întreag ă […] Da ți Patriei tot ce este mai bun în voi. Fiindc ă azi se toarce sub ochii vo ștri soarta de
veacuri a lumii. Și la împlinirea ei fiecare trebuie s ă v ă sim țiți chemarea. Regele și Statul a șteapt ă
de la to ți împlinirea datoriei”.
293 Dumitru I. Popescu (1883-1970) – carier ă militar ă, general de CA (1942), șeful
Comandamentului Militar al Capitalei (8.9.1940 – 26 .1.1941), ministru de Interne (27.1.1941 –
23.8.1944), în 1946 judecat și condamnat de „Tribunalul Poporului” la 10 ani înc hisoare
corec țional ă pentru „crima de dezastrul ță rii, prin s ăvâr șirea crimei de r ăzboi” (M. D. Ciuc ă, ed.,
Procesul Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 290-292). Eliberat de la Aiud (1956), i s-a stabilit
domiciliu obligatoriu în B ărăgan, pân ă în 1962 (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în
al doilea r ăzboi mondial , p. 325).
294 Radu R. Rosetti (1877-1949) – militar de carier ă, general de brigad ă (1924), ministru al Culturii
Na ționale și Cultelor (27.1 – 11.12.1941), membru al Academiei Române și director general al
Bibliotecii Academiei Române, prieten adev ărat și de durat ă al Mare șalului Antonescu. A desf ăș urat
o remarcabil ă activitate știin țific ă, îndeosebi ca istoric militar. Dup ă 1944, a fost arestat și judecat în
dou ă rânduri, exclus din Academia Român ă ca fost membru al guvernului „fascist” antonescian ,
finalmente încarcerat la V ăcăre ști, unde a decedat. Memorialist și, probabil, în ordine cronologic ă,
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
141 – Dl. Prof. Mihai A. Antonescu, Ministru Secretar d e Stat,
– Dl. General Stoenescu Sc. Nicolae 295 , Ministru Secretar de Stat la Departamentul
Finan țelor,
– Dl. General Potopeanu Gh., Ministru Secretar de S tat la Departamentul Economiei
Na ționale,
– Dl. General Georgescu Grig., Ministru Secretar de Stat la Departamentul Lucr ărilor
Publice și Comunica țiilor,
– Dl. General Sichitiu Ion, Ministru Secretar de St at la Departamentul Agriculturii și
Domeniilor,
– Dl. Prof. univ. Nichifor Crainic, Ministru Secret ar de Stat îns ărcinat cu Propaganda,
– Dl. Gh. P. Docan, Consilier la Înalta Curte de Ca sa ție, Ministru Secretar de Stat la
Departamentul Justi ției,
– Dl. Lt. Col. N. Dragomir, Ministru Secretar de St at la Departamentul Coordon ării și
Statului Major Economic,
– Dl. Prof. univ. P. Tomescu, Decanul Facult ății de Medicin ă, Ministru Secretar de Stat la
Departamentul Muncii, S ănătății și Ocrotirilor Sociale,
– Dl. General Gh. Dobre, Subsecretar de Stat pe lân g ă Departamentul Ap ărării Na ționale
pentru Înzestrarea Armatei,
– Dl. General Const. Pantazi, Subsecretar de Stat p e lâng ă Departamentul Ap ărării
Na ționale pentru Armata de Uscat,
– Dl. Comandor Gh. Jienescu, Subsecretar de Stat pe lâng ă Departamentul Ap ărării
Na ționale pentru Aer,
– Dl. General Zwiedeneck Eugen, Subsecretar de Stat pe lâng ă Departamentul Economiei
Na ționale pentru Colonizare și popula ția evacuat ă,
– Dl. V. Dimitriuc, Subsecretar de Stat pe lâng ă Departamentul Economiei Na ționale
pentru Petrol și Exploat ări Miniere,
– Dl. Aurelian Pan ă, Subsecretar de Stat pe lâng ă Departamentul Agriculturii și Domeniilor,
– Dl. Enric Otetele șeanu, Subsecretar de Stat pe lâng ă Departamentul Educa ției Na ționale,
Cultelor și Artelor,
– Dl. Mircea Vulc ănescu, Subsecretar de Stat pe lâng ă Departamentul Finan țelor,
– Dl. General C. G. Voiculescu, Subsecretar de Stat pe lâng ă Departamentul Muncii,
Sănătății și Ocrotirilor Sociale.
cel dintâi istoric român titrat al conflictului eur opean în faza 1939-1940 și, apoi, al R ăzboiului din
Est (1941-1945), cu contribu ții periodice sus ținute la Academia Român ă (cf. General Radu R.
Rosetti, Înv ăță minte din r ăzboiul în curs, Bucure ști, Editura Curtea Veche, 2003; idem, Războiul
pentru reeliberarea Bucovinei și Basarabiei, extras din „Analele Academiei Române”, Memoriile
Sec țiunii Istorice, seria III, t. XXIV, mem. 16, 20 martie 1942), sus ținute la Academia Român ă în
1940-1942. Despre RRR, vezi C. Dinulescu, Radu R. Rosetti, Bucure ști, 2002; Alesandru Du țu și
colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial , p. 354; Dorina Rusu, Membrii Academiei
Române. 1866-1999, p. 461-462; Andrei Pippidi, Prefa ță , la Înv ăță minte… , p. 5-17.
295 Nicolae Stoenescu (1890-1959) – militar de carier ă, general de divizie (1942), ministru de
Finan țe (1941-1942), șef al Înv ăță mântului Militar Superior (1942-1943), cdt. al Divi ziei 3 blindate,
apoi al CA 4 (1943-1944). Sub comuni ști a fost plimbat prin procese și închisori, s-a comportat cu
mult ă demnitate, executând, cumula ți, 12 ani de deten ție. A decedat în colonia de munc ă Culmea
(Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , p. 252-257; Florica Dobre, Alesandru
Du țu, Distrugerea elitei militare , I, p. 3226; Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al
doilea r ăzboi mondial , p. 373).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
142 La ora 15 s-a oficiat un serviciu religios de c ătre I.P.S.S. Patriarhul Nicodim cu un
sobor de preo ți, pentru osta șii c ăzu ți la datorie.
Cele 17 sicrie sunt a șezate pe un catafalc în Pia ța Victoriei, acoperite cu tricolorul
ță rii și cu un mare num ăr de coroane de flori naturale, depuse de:
– Majestatea Sa Regele,
– Domnul General Antonescu,
– Lega ția Germaniei,
– Lega ția Italiei,
– Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri,
– Ministerul Ap ărării Na ționale,
– Ministerul Afacerilor Interne,
– etc., etc.
O companie român ă cu drapel și una german ă au defilat în fa ța catafalcului,
aducând ultimul salut camarazilor c ăzu ți la datorie.
Majestatea Sa Regele Mihai I, prin Dl. General Iaco bici, a decorat „Post Mortem”
pe eroi cu „Virtutea Militar ă”.
Printre asisten ți s-au remarcat:
– Dl. Colonel Alex. Pastia, reprezentantul M. S. Re gelui,
– Dl. General Pantazi, reprezentantul D-lui General Antonescu,
– Dl. Manfred von Killinger, Ministrul Germaniei la Bucure ști,
– Dl. Wilhelm Fabricius, fostul Ministru al Germani ei la Bucure ști,
– Dl. General Hansen, reprezentantul Misiunei Milit are Germane,
– Dl. Col. Spalcke din Misiunea German ă,
– Dl. Dr. Steltzer 296 ,
– Dl. Pellegrino Ghigi, Ministrul Italiei la Bucure ști,
– Dl. Tsutsui, Ministrul Japoniei la Bucure ști,
– Dl. Ministru al Spaniei la Bucure ști,
– Dl. General Iacobici, Ministrul Ap ărării Na ționale,
– Dl. General Popescu D-tru, Ministrul de Interne,
– Dl. General Radu Rosetti, Ministrul Educa ției Na ționale,
– Dl. Profesor Mihai Antonescu, Ministru Secretar d e Stat,
– Dl. General Stoenescu Nic., Ministrul de Finan țe,
– Dl. General Potopeanu Gh., Ministrul Economiei Na ționale,
– Dl. General Georgescu Grigore, Ministrul Lucr ărilor Publice,
– Dl. General I. Sichitiu, Ministrul Agriculturii și Domeniilor,
– Dl. Prof. univ. Nichifor Crainic, Ministrul Propa gandei,
– Dl. G. P. Docan, Ministru de Justi ție,
– Dl. Lt. Col. N. Dragomir, Ministrul Coordon ării,
– Dl. Prof. univ. P. Tomescu, Ministrul Muncii, S ănătății și Ocrotirilor Sociale,
– Dl. General Dobre Gh., Subsecretar de Stat al Înz estr ării,
– Dl. Comandor Gh. Jienescu, Subsecretar de Stat al Aerului,
– Dl. General Eug. Zwiedeneck, Subsecretar de Stat al Coloniz ării,
– Dl. V. Dimitriuc, Subsecretar de Stat al Petrolul ui și Exploat ării Miniere,
296 Gerhard Steltzer – dr., diplomat de carier ă, secretar al Lega ției germane din Bucure ști
(1936-1944). Memorialist (Rolf Pusch, Gerhard Stelt zer, Diploma ți germani la Bucure ști,
Bucure ști, Editura All, 2001).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
143 – Dl. Aurelian Pan ă, Subsecretar de Stat al Agriculturii și Domeniilor,
– Dl. E. Otetele șeanu, Subsecretar de Stat al Educa ției Na ționale,
– Dl. Mircea Vulc ănescu, Subsecretar de Stat al Finan țelor,
– Dl. General C. G. Voiculescu 297 , Subsecretar de Stat al Muncii, S ănătății și
Ocrotirilor Sociale,
– Reprezentan ții Autorit ăților Militare și Civile.
Dup ă oficierea serviciului religios, fanfarele militare dau ultimul onor, iar corul
cânt ă „Pui de lei”.
Sicriile au fost îmbarcate în camioane pavoazate cu tricolorul ță rii, luând direc ția
spre cimitirul „Ghencea”, urmate de autobuzele în c are au luat loc preo ții, unit ățile militare
și rudele celor c ăzu ți.
De-a lungul str ăzilor, cu tot frigul, un public numeros a dat ultim ul salut acelora
care, cu jertfa vie ții lor, au restabilit ordinea și lini ștea în zilele de grea încercare de la
începutul s ăpt ămânii trecute.
Parada a fost comandat ă de c ătre Dl. General Pantazi, care a și rostit câteva cuvinte
în numele D-lui General Antonescu.
Pe timpul zilei, lini ște complet ă.
Se continu ă cu arest ările.
Mar ți, 28 ianuarie 1941 xcvi
Domnul General Antonescu, fiind gripat, continu ă a r ămâne în cas ă.
La ora 9 prime ște mini ștrii de mai jos, c ărora le d ă indica țiuni pentru
Departamentele respective:
– Dl. General Potopeanu, Ministrul Economiei Na ționale,
– Dl. General Stoenescu, Ministru de Finan țe,
– Dl. General Georgescu Grig., Ministrul Lucr ărilor Publice.
De asemenea, lucreaz ă cu Dl. General Șteflea și Dl. Ministru Cretzianu (Ministrul
de Externe).
La ora 10 prime ște pe Dl. Primar I. Gh. Vântu.
La ora 17 – M. M. L. L. Regele și Regina se intereseaz ă telefonic, de la Sinaia, de
sănătatea Domnului General Antonescu 298 .
În cursul dup ă-amiezii mai are întrevederi cu urm ătorii mini ștri:
– Dl. Ministru Cretzianu,
– Dl. General Iacobici,
– Dl. Ministru Dimitriuc.
297 Constantin G. Voiculescu (1889-1955) – militar de carier ă, general de divizie (1942), trecut în
rezerv ă (1945), subsecretar de stat al Ministerului Muncii , S ănătății și Ocrotirilor Sociale (1941),
guvernator al Basarabiei (23-7-1941 – 29.3.1943), c dt. al Diviziei de Gard ă (1943), al Diviziei 1
Mixte (1943-1944), al CA 3 teritorial (1944). Dup ă lovitura de stat, C. G. V. a fost arestat și
cercetat, condamnat de „Tribunalul Poporului” (1946 ) la munc ă silnic ă pe via ță , fiind încarcerat la
Văcăre ști, Aiud, Craiova, Poarta Alb ă și Gherla, unde a decedat (Alesandru Du țu și colaboratori,
Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 394; Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Niculae
Ene, Personalit ăți militare române ști, II, p. 333-337).
298 Registrul istoric, II, f. 34-35, unde afl ăm Declara ția f ăcut ă de Dl. General Antonescu cu ocazia
constituirii Guvernului, în ziua de 27 ianuarie 194 1 (vezi infra ).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
144 Ordinea în țar ă este complet restabilit ă299 .
Miercuri, 29 ianuarie 1941 xcvii
Domnul General I. Antonescu r ămâne mai departe în cas ă, fiind înc ă gripat.
Lucreaz ă cu diferi ți mini ștri, rezolv ă coresponden ța, iar la ora 19 convoac ă pe
Dl. Ministru de Interne, Prefectul Poli ției Capitalei, Comandantul Militar al Capitalei și
Șeful Siguran ței cu tot aparatul s ău, pentru a le da instruc țiuni cu privire la m ăsurile ce
trebuiesc luate pentru lini ștea intern ă și felul cum trebuie s ă decurg ă instruc ția celor aresta ți.
Lini ște complet ă în toat ă țara 300 .
Joi, 30 ianuarie 1941 xcviii
La ora 1,09, cu un vagon special, Dl. Ministru Fabr icius cu familia sa a p ărăsit țara.
Pe peronul g ării de Nord, erau prezen ți:
– Personalul superior al Lega ției Germane,
– Dl. Ministru Killinger,
– Dl. Ministru al Italiei,
– Dl. General Hansen,
– Dl. General Șteflea,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. Ministru Cretzianu.
Starea s ănătății D-lui General Antonescu, fiind mai bun ă, cu începere de la ora 11
a lucrat în birou, rezolvând coresponden ța301 .
19,00 – Prime ște în audien ță pe Dl. General Rosetti.
19,45 – Se discut ă trimiterea Echipei de Sky în Germania:
– Dl. Manole Stroici,
– Dl. Dr. Fink (Comandantul Echipei de Sport german ).
20,45 – Se discut ă chestiunea presei:
– Dl. Ministru Nichifor Crainic,
– Dl. Joldea R ădulescu.
21,15 – Dl. Col. Magistrat Gealep: se discut ă mersul anchetei rebelilor.
21,25 – Dl. Eugen Cristescu.
Vineri, 31 ianuarie 1941 xcix
299 A ap ărut decretul nr. 162 privind încetarea misiunii lui Constantin – Paul Grecianu la Berlin
(Registrul istoric, II, f. 35).
300 Registrul istoric, II, f. 36.
301 Comunicatul 177, prin care Antonescu exprim ă mul țumiri „tuturor bunilor cet ățeni care l-au
în țeles și, la cea dintâi chemare a sa, s-au strâns cu încre dere în jurul autorit ăților Statului,
ajutându-le s ă înving ă pe to ți r ătăci ții care au pus în primejdia existen ța Ță rii” ( Registrul istoric, II,
f. 37). Totodat ă, ziarele au difuzat articolul Conduc ătorului Statului intitulat 30 ianuarie 1941 –
ziua biruin ței na țional-socialiste germane : „Azi România și Germania au nevoie de lini ște și
ordine des ăvâr șit ă în sud-estul Europei. Cine nu în țelege și nu simte și nu împline ște aceast ă
porunc ă nu e român și nu sprijin ă cu fapta lui credin ța și lumea nou ă. El este du șman și va fi tratat,
fără cru țare, ca atare” ( ibidem ; ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 64-65).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
145 7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,45 – Se discut ă chestiunea refugia ților și interna ților polonezi:
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Calotescu 302 ,
– Dl. Ministru Cretzianu,
– Dl. Col. rez. Stoica.
11,25 – Dl. Profesor Dr. Tomescu, Ministrul S ănătății: chestiuni de serviciu.
12,35 – Dl. General Stoenescu, Ministrul Finan țelor.
12,50 – Dl. Steltzer.
13,20 – Dl. Ministru Valer Pop 303 .
14,15 – Dejunul.
17,30 – Se discut ă planul de sistematizare al Bucure știului:
– Dl. Primar Vântu,
– Dl. Arhitect Iotzu,
– Dl. Arhitect Davidescu,
– Dl. Arhitect Horia Creang ă.
18,15 – Dl. Ministru Docan: chestiuni de serviciu.
18,45 – Dl. Comandor Antonescu: informa țiuni 304 .
Sâmb ătă, 1 februarie 1941 c
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,50 – Continuarea lucrului 305 .
10,35 – Dl. General Popescu (Ministrul Internelor): ches tiuni de serviciu.
10,50 – Dl. Colonel Râmniceanu: or ă de lucru.
11,05 – Dl. Ministru Killinger: chestiuni de serviciu.
13,00 – Dl. Moroianu: chestiuni particulare.
14,05 – Dejunul.
17,30 – M ăsuri de ordine pentru lini ștea intern ă:
– Dl. General Iacobici,
302 Corneliu Calotescu (1889-1970) – militar de carier ă, general de divizie (1942), secretar general
al Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat ( 1940-1941), loc țiitor al guvernatorului Bucovinei
(1941), guvernator al Bucovinei (5.9.1941 – 20.3.19 43), cdt. al Diviziei 3 Infanterie (1943-1944), de
îndat ă dup ă lovitura de stat din 23 august 1944 arestat și judecat, condamnat la moarte (22.5.1945),
dar sentin ța i-a fost comutat ă la munc ă silnic ă pe via ță , trimis la Jilava, Dumbr ăveni și Aiud
(1945-1956), iar la sfâr șit gra țiat (Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Niculae Ene , Personalit ăți
militare române ști, II, p. 99-106; Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea
război mondial , p. 72).
303 Vezi supra .
304 Prin decretul nr. 170, jurnalistul și fostul deputat I. Joldea-R ădulescu este numit secretar general
la Ministerul Muncii, S ănătății și Ocrotirilor Sociale ( Registrul istoric, II, f. 38).
305 Din Declara țiile f ăcute presei de Dl. General Antonescu ( Registrul istoric, II, f. 41-43):
„Români, de fapta, energia, munca și disciplina voastr ă depinde momentul supremei chem ări ce v ă
voi face. Fiindc ă, împotriva tuturor piedicilor și intrigilor du șmane, a clevetitorilor și amenin ță rilor
nemernice, trebuie s ă ducem Țara în matca viitorului, ca s ă-i asigur ăm drepturile nepieritoare. Și i le
vom asigura. Cu Dumnezeu înainte !” ( Registrul istoric, II, f. 41-43).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
146 – Dl. General Niculescu,
– Dl. General Leoveanu,
– Dl. General Gherghe Radu,
– Dl. Col. P ătru țoiu,
– Dl. Col. Korne Radu,
– Dl. Eugen Cristescu,
– Dl. General Georgescu Tr.
18,45 – Dl. General Zwiedeneck. Este îns ărcinat a ține leg ătura între Dl. General
Antonescu și Dl. Ministru Killinger.
19,10 – Dl. Dr. Costinescu 306 .
19,20 – Dl. Ministru Pella: chestiunea Dun ării.
19,30 – Se raporteaz ă situa ția de la Radio:
– Maior Mih ăilescu,
– C ăpitan Ionescu.
19,45 – Dl. Ion Miclescu (telefoane).
19,55 – Dl. Profesor Rosetti 307 (Funda ția Regele Carol I)308 .
Duminic ă, 2 februarie 1941 ci
7,00 – Începerea lucrului.
9,10 – Toaleta, micul dejun.
9,50 – Continuarea lucrului.
10,45 – Dl. Profesor Eftimie Antonescu.
11,05 – Dl. Amiral Dan Zaharia 309 .
11,15 – Dl. Caranfil.
11,30 – Dl. Colonel Rio șanu.
11,35 – Dl. Ministru Docan.
12,00 – Dl. General Rosetti.
12,45 – M. M. L. L. Regele și Regina descind în gara B ăneasa, venind de la Sinaia.
Pe peronul g ării sunt întâmpina ți de:
– Dl. General I. Antonescu,
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. Ministru al Ap ărării Na ționale,
– Dl. Prefect al Capitalei,
– Dl. Inspector General al Jandarmeriei,
– Dl. Director al Siguran ței.
13,30 – Dl. Inginer Virgil Ionescu.
14,15 – Dejunul.
17,00 – Dl. Steltzer.
17,30 – Dl. General Modreanu 310 .
306 I. C. Costinescu – dr., pre ședintele Societ ății Na ționale de Crucea Ro șie.
307 Alexandru Rosetti (1895-1990) – reputat lingvist și filolog, profesor universitar, membru al
Academiei Române.
308 Registrul istoric, II, f. 43.
309 Dan Zaharia (1887-1943) – amiral, colaborator și prieten al lui I. Antonescu, editor al unora
dintre „îndemnurile” sale (vezi General Ion Antones cu, Către Români … Chem ări, cuvânt ări,
documente. La o r ăscruce a României , editate de…, Bucure ști, Editura Socec & Co., 1941).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
147 18,00 – Dl. General C. Niculescu.
Luni, 3 februarie 1941 cii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Dl. Manole Stroici: chestiuni în leg ătur ă cu sportul.
10,30 – Dl. Ministru de Interne.
10,45 – Dl. General Iacobici.
11,15 – Dl. Ministru al Italiei.
11,30 – Dl. Maior Tomescu.
11,40 – Dl. Decebal Codreanu.
11,50 – Dl. von Riettgen.
12,45 – Dl. Ministru Killinger prezint ă scrisorile de acreditare Majest ății Sale Regelui în
Sala Tronului.
13 – 13,30 – M. M. L. L. Regele și Regina se între țin cu Domnul General I. Antonescu,
înainte de dejun.
13,30 – 15 – Dejun la Palat. Iau parte:
– M. M. L. L. Regele și Regina,
– Dl. General I. Antonescu, cu Dl. Lt. Col. Mircea Elefterescu,
– Dl. Ministru Killinger, cu personalul lega ției,
– Mare șalul Cur ții Regale,
– D-na Procopiu,
– Doi adjutan ți Regali.
17,00 – Domnul General Antonescu salut ă în gara B ăneasa pe M. M. L. L. Regele și
Regina, care pleac ă la Sinaia.
17,15 – Dl. Ambasador al Turciei este primit în audien ță de serviciu.
17,45 – Dl. Prefect al Poli ției Capitalei.
18,00 – Consiliu de Mini ștri: directive generale asupra politicii guvernului în toate ramurile
de activitate 311 .
20,00 – Au depus jur ământul, în calitate de Subsecretari de Stat, primul la Ministerul de
Interne, iar al doilea la Ministerul Educa ției Na ționale, pentru Culte:
– Dl. General Jack Popescu
– Dl. Prof. Ion Sandu.
20,15 – Dl. Profesor G ăvănescul 312 : chestiuni în leg ătur ă cu legionarii.
20,50 – Domnul Inginer Ștef ănescu 313 .
310 Numit prin decretul nr. 186/1941 primar al Municip iului Bucure ști ( Registrul istoric, II, f. 44).
311 Vezi Stenogramele… , II, p. 87-104.
312 Ion G ăvănescul (1859-1949) – pedagog și profesor universitar, autor al unei vaste opere,
supranumit în epoc ă „Nestor al pedagogiei române ști”, un devotat al Mi șcării Legionare, pre ședinte
al Senatului gardist, în 1940-1941 a intervenit pen tru salvarea colabor ării Horia Sima –
I. Antonescu, iar ulterior pentru „reconcilierea” a cestora, f ără efect îns ă, pentru ca, la 10 aprilie
1941, dup ă cum rezult ă chiar din acest Jurnal (vezi), al ături de Eugen Chirnoag ă, Mile Lefter,
Andrei Ionescu și V. Boldeanu, s ă trateze direct cu Generalul problemele cooper ării legionarilor cu
regimul (Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian San dache, Radiografia dreptei române ști, p. 101;
Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, 131-132).
313 Registrul istoric, II, f. 47 (lista persoanelor primite în audien ță ).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
148
Mar ți, 4 februarie 1941 ciii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,45 – Dl. Ministru Cretzianu: chestiuni de serviciu.
10,30 – Planul de finan țare a cheltuielilor pentru armat ă și lucr ările de utilitate public ă:
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. Cretzianu,
– Dl. Mircea Vulc ănescu.
10,30 314 – Dl. General Popescu D-tru, Ministru de Interne.
– Dl. General Rosetti, Ministrul Educa ției Na ționale.
– Dl. Prof. Tomescu, Ministrul Muncii, S ănătății și Ocrotirilor Sociale.
13,15 – Dl. Dr. Noveanu 315 : Proiectul de via ță al Statului Politic și felul cum Dl. General
vede mi șcarea legionar ă în prezent.
13,45 – Dl. Ministru Dimitriuc: livr ări de benzin ă în Rusia, contra schimb de bumbac.
14,10 – Dejun.
17,00 – S-a discutat ap ărarea coastei M ării Negre și a portului Constan ța:
– Dl. Ministru Killinger,
– Al. Amiral Fleischer,
– Dl. General Zwiedeneck,
– Dl. Maior Voss,
– Dl. Maior von Stransky 316 ,
– Dl. Dr. Steltzer.
18,35 – Dl. Eugen Cristescu: referin țe asupra unei descinderi la Ploie ști.
19,05 – Dl. Horia Codreanu 317 .
19,40 – S-a discutat chestiunea ap ărării Capitalei contra rebelilor:
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Niculescu.
20,00 – Dl. Lecca – informa țiuni interne.
Miercuri, 5 februarie 1941 civ
314 Vezi Stenogramele… , II, p. 104-130; comunicatul 181/4 februarie 1941 despre ședin ța
Consiliului de Mini ștri, sub pre ședin ția lui Ion Antonescu, cu participare restrâns ă ( Registrul istoric,
II, f. 47-48).
315 Vasile Noveanu (1900-1992) – medic, afiliat Mi șcării Legionare, ministru în guvernul I. Gigurtu
(1940), dintre legionarii care au „cooperat” cu reg imul Antonescu.
316 Alexander von Stransky – maior în Abwehr , trimis al Serviciului lui Canaris în România,
implicat în multiple ac țiuni secrete în ajunul și în cursul r ăzboiului. A participat, de exemplu, la
întâlnirea celor „trei a și” (Canaris, Carboni, Moruzov) ai organismelor secr ete germane, italiene și
române de la Vene ția (3-5 septembrie 1939) (Cristian Troncot ă, Mihail Moruzov și Serviciul Secret
de Informa ții al Armatei Române, ed. a II-a, Bucure ști, Editura Evenimentul Românesc, 1997,
p. 567-569), iar ulterior (11 septembrie 1940) la p rimirea lui Canaris de c ătre I. Antonescu, proasp ăt
Conduc ător al Statului Român (Horia Brestoiu, Ac țiuni secrete în România. În preajma și la
începutul celui de-al doilea r ăzboi mondial, Bucure ști, Editura Știin țific ă, 1973, p. 253-254).
317 Fratele lui C. Z. Codreanu, dup ă septembrie 1940, dup ă cum și prof. Ion Zelea Codreanu, tat ăl
„C ăpitanului”, „dizident” în raport cu gruparea lui Ho ria Sima din cadrul Legiunii.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
149
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,45 – Continuarea lucrului 318 .
11,00 – Chestiunea transporturilor:
– Dl. General Georgescu,
– Dl. Colonel Orezeanu 319 .
13,00 – Domnul Caranfil.
14,00 – Dejunul.
16,35 – Dl. General Cartianu: chestiuni personale.
17,00 – Dl. Consul General Würster:
1. Propune un sistem rapid de leg ătur ă, între Bucure ști – Sibiu – Roma.
2. Propune reorganizarea Ministerului Propagandei.
19,00 – Domnul General Rosetti: chestiuni de serviciu.
19,30 – Dl. Col. Popescu Corbu: raporteaz ă faptul c ă a fost scos pe nedrept de Dl. General
Băgulescu din Comandamentul Lupt ătorilor.
Joi, 6 februarie 1941 cv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Convocarea Comandan ților de Divizii, Brigade și Regimente din Capital ă:
– A mul țumit tuturor de felul cum s-au comportat trupele;
– A expus situa ția politic ă;
– Îndrum ări pentru instruc ție în viitor;
– Programul în viitor al activit ății Guvernului, pentru redresarea ță rii.
11,00 – Consiliul Economic 320 .
14,00 – Dejun.
17,00 – D-na Popovici.
18,00 – Dl. Nicolae Miclescu.
18,30 – Dl. Ministru Stoica.
19,00 – Ata șatul Militar al Japoniei: pred ă o sabie Domnului General Antonescu în semn
de omagiu.
19,30 – Dl. Colonel Cr ăiniceanu: prezint ă proiectul de decret-lege pentru reorganizarea
„Casei O știrii”.
20,00 – Dl. Radu Mironovici – adus de la închisoare este întrebat asupra celor declarate
într-o scrisoare adresat ă Domnului General Antonescu 321 .
318 Vezi Declara ții f ăcute presei de primul-ministru cu prilejul intr ării în vigoare a decretului-lege
nr. 236/5 februarie 1941 privind reprimarea faptelo r cu pun în primejdie existen ța și interesele
Statului ( Registrul istoric, II, f. 49).
319 T. Orezeanu – colonel, director general al C ăilor Ferate Române.
320 Vezi Stenogramele… , II, p. 130-173; comunicatul 183 privind reunirea Consiliului Economic
(Registrul istoric, II, f. 51-52).
321 În cursul zilei, s-a publicat comunicatul 182 priv ind num ărul mor ților și r ăni ților din Bucure ști
căzu ți în timpul rebeliunii din 21-23 ianuarie 1941: 490 mor ți, din care 346 români și 144 evrei
(Registrul istoric, II, f. 54).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
150 Vineri, 7 februarie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,40 – Continuarea lucrului.
11,15 – Dl. Eugen Cristescu.
11,40 – Dl. General Zwiedeneck.
12,20 – Dl. Radu Lecca.
12,40 – Dl. General Dobre.
13,15 – Dl. Dr. Georgescu (Secretar General de la recens ământ).
12,30 – Dl. Lt. Col. Boutand de Lavilléon (noul Ata șat Militar Francez).
– Dl. General Delhomme (vechiul Ata șat Militar Francez).
13,00 – Dl. Inginer Cezar Cristea.
14,00 – Dejun cu Dl. Ministru Killinger. La mas ă au participat:
– Dl. General Antonescu,
– D-na General Antonescu,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. Baron von Killinger,
– Dl. Dr. Steltzer,
– D-na Dr. Steltzer,
– Dl. Koffman,
– Dl. Rödel,
– Dl. General Șteflea,
– Dl. Lt. Col. Mircea Elefterescu.
16,00 – Consiliu de Cabinet 322 .
19,00 – Preotul Grigore Cristescu.
19,15 – Dl. Rosetti I. B ălănescu.
19,30 – Colaborarea tehnic ă financiar ă industriei aviatice I.A.R.:
– Dl. Comandor Jienescu,
– Dl. Diederichs.
20,00 – Dl. Inginer Pop (Re șița) 323 .
322 Vezi Stenogramele… , II, p. 173-193; comunicatul 184 relativ la ședin ța Cabinetului ( Registrul
istoric, II, f. 54).
323 Registrul istoric, II, f. 54.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
151 Sâmb ătă, 8 februarie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
8,45 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Mare șalul Palatului: or ă de lucru.
10,00 – Dl. Ministru de Interne cu organele respective.
10,20 – 11,35 324
11,00 – Dl. General Modreanu – Primarul Capitalei.
11,30 – Dl. Pan ă: Secretar de Stat la Ministerul Agriculturii.
11,45 – Dl. General Iacobici.
– Dl. General Niculescu.
12,30 – Dl. Ing. Goering
– Dl. Guido Schmidt.
13,00 – Dl. General Zwiedeneck.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Organiza ția sportiv ă și destina ția bunurilor Str ăjii Ță rii:
– Dl. General Manolescu,
– Dl. Colonel P ălăngeanu,
– D-na C ămărăș escu.
18,00 – Dl. General Potopeanu.
18,30 – Dl. Colonel Chiriac.
18,45 – P.S. Episcop Aftenie.
19,00 – Dl. General Botescu.
19,15 – Dl. Maior Arion.
20,30 – Dl. General Hansen
– Dl. General Speidel.
21,00 – S-a discutat chestiunea pazei aeriene a Bucure știului:
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Niculescu,
– Dl. General Popescu Const.,
– Dl. General Jack Popescu 325 ,
– Dl. General Șteflea,
– Dl. Comandor Jienescu 326 .
Duminic ă, 9 februarie 1941
Dl. General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului, î și petrece timpul rezolvând
singur diferite chestiuni de Stat.
Luni, 10 februarie 1941 cvi
7,00 – Începerea lucrului 327 .
324 Vezi Stenogramele… , II, p. 194-209.
325 Ion (Jack) Popescu – general, subsecretar de stat la Ministerul de In terne.
326 Registrul istoric, II, f. 55.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
152 9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – D. Ministru al Justi ției.
10,45 – Dl. Inginer Ștef ănescu.
11,00 – Dl. General Iacobici, Ministrul Ap ărării Na ționale.
12,30 – Dl. Ministru Killinger.
– Dl. Ministru Steltzer.
14,00 – Dl. Ministru Cretzianu.
14,20 – Dejunul.
17,00 – Convocarea D-lor Comandan ți de Corpuri de Armat ă.
18,00 – Dl. Bideanu.
– Dl. Dr. Noveanu.
– Dl. Ionescu.
19,00 – Dl. General Rosetti.
19,30 – Dl. General Gherghe Radu.
19,50 – Dl. Ministru Valer Pop.
– Domnul General Antonescu este avansat la gradul d e General de Armat ă.
– Se rup leg ăturile diplomatice cu Anglia 328 .
Mar ți, 11 februarie 1941 cvii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Membrii guvernului prezint ă felicit ări pentru avansarea Domnului General
I. Antonescu.
10,10 – Consiliul de Colaborare 329 .
13,10 – Dl. Lecca: informa țiuni.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Se discut ă chestiunea ap ărării anti-aeriene a Capitalei:
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Niculescu,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Speidel,
– Dl. General Hansen.
18,00 – Dl. General Manolescu: chestiunea Str ăjii Ță rii.
327 Din articolul lui I. Antonescu la apari ția primului num ăr al ziarului „Unirea”: „ Urez ziarului care
își începe azi munca, sub semnul cuprinz ător al « Unirii », s ă împlineasc ă un pas nou pentru
Unirea Românilor. A Românilor de pe tot p ământul românesc. A Românilor de totdeauna”
(Registrul istoric, II, f. 56-57).
328 În fond, la 10 februarie 1941 trimisul Foreign Office -ului a notificat Bucure știlor întreruperea
raporturilor oficiale între Marea Britanie și România, cu retragerea misiunii oficiale în zilel e
urm ătoare (15 februarie 1941), interesele britanice fii nd reprezentate în continuare de Elve ția. Îns ă
starea de beligeran ță dintre cele dou ă ță ri, proclamat ă de Londra la 5 decembrie 1941, avea s ă intre
în vigoare dup ă dou ă zile, la ora 12,00, cu care prilej Mare șalul Antonescu a difuzat o remarcabil ă
declara ție (vezi infra și Gh. Buzatu, România și Marile Puteri. 1939-1947, Bucure ști, Editura
Enciclopedic ă, 2003, p. 152).
329 Vezi Stenogramele… , II, p. 209-233; comunicatul 186 pe marginea reuni unii ( Registrul istoric,
II, f. 58-59).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
153 18,30 – Dl. Profesor Caracostea.
18,45 – Dl. Profesor Dr. Pop: solicit ă un post.
19,00 – Doamna Eliza Codreanu 330 .
Miercuri, 12 februarie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Decorarea membrilor fostului guvern.
12,00 – Dl. Dori Popovici.
12,30 – S-a discutat chestiunea p ădurii de la Predeal:
– Dl. General Țoni,
– Dl. Rebhuhn.
13,00 – S-a discutat planul de sistematizare a Pie ței Palatului și Pie ței Victoriei:
– Dl. General Modreanu,
– Dl. Arhitect Iotzu.
13,50 – Dejunul.
17,00 – S-au dat instruc țiuni referitoare la propagand ă:
– Dl. Ministru Crainic,
– Dl. Maior Mih ăilescu,
– Șeful Cenzurii,
– Directorul Presei,
– Directorul Soc. Radio,
– Dl. Joldea R ădulescu 331 ,
– Redactorul ziarului „Unirea”.
18,00 – Dl. Profesor Leonida.
18,30 – Dl. Colonel Petrescu (Re șița).
19,00 – Dl. Inginer Caranfil.
19,15 – În chestiunea refugia ților civili polonezi:
– Dl. Ministru Cretzianu,
– Dl. Hagi Stoica.
19,30 – Informa țiuni asupra incidentului D-lui Iotzu cu Dl. Ionescu Virgil (Ministerul
Domeniilor):
– Dl. General Sichitiu 332 ,
– Dl. Arhitect Iotzu,
– Dl. Ionescu Virgil 333 .
330 So ția lui C. Z. Codreanu.
331 I. Joldea R ădulescu – publicist și jurnalist, fost parlamentar, director general al B ăncii de Credit
a Meseria șilor.
332 Ion Sichitiu (1878-1952) – militar de carier ă, general de CA, trecut în rezerv ă (1938), ministru al
Agriculturii și Domeniilor (1941-1942), sub comuni ști fiind condamnat de Curtea de Apel din
Bucure ști prin decizia criminal ă nr. 27/6 februarie 1948 la 10 ani temni ță grea ( Antonescu,
Mare șalul României, I, p. 615-616), încarcerat la V ăcăre ști, Bra șov, Turnu M ăgurele și Aiud
(Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial , p. 366).
333 Registrul istoric, II, f. 61 (lista persoanelor primite în audien ță ).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
154 Joi, 13 februarie 1941 cviii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10 – 12 – Consiliu de Colaborare 334 .
12,00 – Dl. Ministru al Italiei.
13,00 – Dl. Ministru al Angliei: vizit ă de plecare.
14,00 – Dejunul.
16,45 – Dl. Colonel Aram ă: rela ții asupra anchetelor în curs.
17,00 – Dl. General D. Popescu, Ministrul de Interne.
17,30 – Dl. Cancicov.
18,30 – Ceaiul cu Membrii Lega țiunii Germane. Dl. General Antonescu a distribuit
decora ții membrilor Lega țiunii Germane 335 .
Vineri, 14 februarie 1941 cix
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
12,00 – Dl. General Leoveanu, Directorul Siguran ței.
12,20 – Dl. Dr. Tomescu, Ministrul S ănătății.
– Dl. Caranfil.
14,00 – Dejunul.
16,00 – Consiliu de Cabinet 336 .
18,30 – Dl. Primar C ăpățân ă: supune planul de refacere al ora șului Panciu.
18,45 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
19,20 – Dl. General Rosetti: lucru.
20,00 – Dl. General Victor Iliescu 337 : este numit Subsecretar de Stat la Ministerul Educ a ției
Na ționale pentru Educa ția Fizic ă.
20,30 – Dl. General Niculescu 338 : m ăsuri de paz ă în Capital ă.
334 Vezi Stenogramele… , II, p. 234-266; comunicatul 187 privind ședin ța Consiliului de Colaborare
(Registrul istoric, II, f. 61).
335 Registrul istoric, II, f. 62 (lista persoanelor primite în audien ță este mai larg ă, în compara ție cu
cei nominaliza ți în Jurnal ).
336 Vezi Stenogramele… , II, p. 266-273.
337 Victor Iliescu – general pensionar, sub comuni ști anchetat, judecat și condamnat de Curtea de
Apel din Bucure ști prin decizia criminal ă nr. 27/6 februarie 1948 la 10 ani temni ță grea ( Antonescu,
Mare șalul României, I, p. 628-629).
338 Constantin Niculescu (1887-1972) – militar de carier ă, general de CA (1942), trecut în rezerv ă
(1948), șeful Comandamentului Militar al Capitalei (1941-194 3), cdt. al CA 5 (1943-1944), girantul
comenzii Armatei 4 (1943-1944), iar, când s-a aflat c ă f ăcea jocul comploti știlor, fiind, la un
moment dat, socotit chiar „succesor” al lui Antones cu, pus la dispozi ția Marelui Stat Major Român
(1944), șef al Casei Militare Regale (1944-1947). Dup ă plecarea Regelui și a suitei sale (ianuarie
1948), CN a fost arestat și condamnat la 7 ani deten ție grea (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata
Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 301-302).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
155 Sâmb ătă, 15 februarie 1941 cx
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Dl. General Potopeanu.
– Dl. General D. Popescu, Ministrul Internelor.
– Dl. General R. Modreanu, Primarul General al Capi talei.
10,40 – 12,20 339
12,00 – Dl. General Victor Iliescu: depune jur ământul în calitate de Subsecretar de Stat la
Ministerul Educa ției Na ționale pentru Educa ția Fizic ă.
– Dl. Const. Stoicescu 340 depune jur ământul în calitate de Ministru al Justi ției.
12,30 – Dl. Ministru al Turciei: cere eliberarea unui su pus turc.
13,00 – Dl. Inginer Mare ș.
– Dl. Garoflid 341 .
13,00 – Dl. General Stoenescu, Ministrul Finan țelor.
– Dl. Ottulescu, Guvernatorul B.N.R.
– Dl. V. Dimitriuc, Subsecretar de Stat al Petrolul ui.
14,00 – Dejunul.
17,30 – Dl. R ăsmeri ță 342 (Secretar General la Ministerul de Finan țe).
17,50 – Dl. Steltzer.
18,15 – Dl. General Zwiedeneck.
19,00 – Dl. Caranfil.
19,30 – Dl. Cretzianu.
19,50 – Dl. General Niculescu.
20,50 – Dl. General Dobre 343 .
Ast ăzi pleac ă din portul Constan ța Ministrul Angliei cu tot personalul Lega ției pe
vaporul „Ismir”.
Duminic ă, 16 februarie 1941
Domnul General I. Antonescu rezolv ă coresponden ța zilnic ă, iar între orele 11-14
iese la plimbare pân ă la Tânc ăbe ști 344 .
339 Vezi Stenogramele… , II, p. 274-291.
340 Constantin C. Stoicescu (1881-1944) – jurist, profesor universitar, membru corespondent al
Academiei Române, rector al Universit ății din Bucure ști, ministru al Justi ției (1941-1942).
341 Constantin Garoflid (1872-1942) – specialist în agronomie și silvicultur ă, ministru al
Agriculturii (1926-1927), pre ședintele Uniunii Sindicatelor Agricole, sus țin ător al regimului lui
Carol II, raporturi bune cu I. Antonescu.
342 Nicolae R ăsmeri ță (1903-1989) – finan țist, participant și responsabil în negocierile economice
româno-germane.
343 Registrul istoric, II, f. 64.
344 S-a difuzat comunicatul 188 referitor la ajutorare a familiilor concentra ților s ăraci ( Registrul
istoric, II, f. 64-65).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
156 Luni, 17 februarie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Dl. Ministru al Justi ției.
10,30 – Chestiuni de siguran ță intern ă:
– Dl. General Leoveanu,
– Dl. General D-tru Popescu,
– Dl. Eugen Cristescu.
11,00 – Dl. Ministru al Ap ărării Na ționale: lucru.
12,30 – Prezentare pentru numire în comand ă:
– Dl. General Racovi ță 345 ,
– Dl. General Popescu David 346 ,
– Dl. General Serpescu Benedict.
12,35 – Dl. Ministru Dimitriuc: chestiuni economice.
13,00 – Dl. Ministru al Italiei: prezentarea unui mesaj din partea Ducelui.
14,00 – Dejunul.
17,15 – Dl. Lecca: informa țiuni.
17,30 – Dl. L ăzărescu Atanase: pune la dispozi ție un loc la B ăneasa pentru refugia ți.
18,00 – Dl. R ăsmeri ță (Secretar General la Ministerul Finan țelor).
18,30 – Dl. General Manolescu: prezentare pentru luarea în primire a Domeniilor Coroanei.
19,00 – Dl. Ministru Killinger.
19,40 – Dl. Ministru Crainic: lucru.
20,15 – Dl. General Potopeanu: lucru.
20,30 – Dl. General Georgescu: lucru 347 .
Mar ți, 18 februarie 1941 cxi
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Dl. General Rosetti: lucru.
10,00 – Consiliu de Colaborare 348 .
345 M. Racovi ță (1889-1954) – militar de carier ă, general de CA (1942), trecut în rezerv ă (1947),
cdt. al Corpului de Cavalerie (1941-1943), al Coman damentului Militar al Capitalei (1943), al
Trupelor motomecanizate (1943-1944), al Armatei 4 ( 1944), ministru de R ăzboi imediat dup ă
lovitura de stat de la 23 august 1944, în semn de r ecuno știn ță a particip ării sale active le preg ătirea
și desf ăș urarea complotului, ulterior diverse demnit ăți, apoi arestat și închis la Sighet (1950), unde a
decedat (Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , p. 224-226; Alesandru Du țu și
colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 342-343; Florica Dobre, Alesandru
Du țu, Distrugerea elitei militare , II, p. 332; Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Ni culae Ene,
Personalit ăți militare române ști, I, p. 33-36).
346 David Popescu (1886-1955) – militar de carier ă, general de brigad ă (1938), ministru de interne
în guvernul Gigurtu, cdt. al Diviziei 11 Infanterie (1941), trecut în rezerv ă la 31.8.1941. Dup ă
război, arestat (1950), judecat și achitat (1953) (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în
al doilea r ăzboi mondial , p. 325).
347 Registrul istoric, II, f. 66.
348 Vezi Stenogramele… , II, p. 291-315; comunicatul 189, în Registrul istoric, II, f. 70-71.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
157 12,45 – Dl. Constant: prezentare (fiind scos din închiso are).
13,45 – Dl. Ing. Caranfil.
14,15 – Dejunul.
17,00 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
18,00 – Chestiuni în leg ătur ă cu legiunea:
– Dl. Profesor Dimitrie Leonida,
– Dl. Marius Georgescu.
18,30 – Dl. Consilier Petala (înapoiat de la Mexic).
18,40 – Dl. General Sichitiu: lucru.
19,00 – Dl. Colonel Orezeanu: lucru.
19,30 – Dl. Ministru al URSS: chestiuni de serviciu.
20,05 – Dl. General Niculescu: lucru.
20,10 – Dl. Arhitect Iotzu: lucru 349 .
Miercuri, 19 februarie 1941 cxii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Dl. Cretzianu.
10,30 – Dl. Ion Christu (Director Economic în Ministerul de Externe).
11,30 – Dl. Lt. Col. Tomitz ă.
12,00 – Dl. Inginer Bu șil ă Constantin 350 .
12,30 – Dl. Valer Pop.
13,10 – Dl. General Zwiedeneck (ofi țer de leg ătur ă cu Dl. Ministru al Germaniei).
14,00 – Dejunul.
18,00 – Directorii de ziare: îndrum ări ziaristice.
18,30 – Dl. Paul Goma.
19,00 – Dl. Inginer Gavrilescu.
20,00 – Dl. Prof. Nichifor Crainic, Ministrul Presei și Propagandei 351 .
Joi, 20 februarie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,30 – General Iacobici.
11,00 – Consiliu Economic 352 .
13,00 – Dl. Ministru al Germaniei.
– Dl. General Hansen.
349 Registrul istoric, II, f. 71.
350 Constantin Bu șil ă (1877-1949) – inginer electro-mecanic, ministru al Comunica țiilor în
cabinetul I. Antonescu, judecat în 1946 de „Tribuna lul Poporului” și condamnat „pentru crima de
dezastrul ță rii, prin s ăvâr șirea crimei de r ăzboi” la 10 ani închisoare corec țional ă. A decedat la
Văcăre ști (M. D. Ciuc ă, ed., Procesul Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 294-295).
351 Registrul istoric, II, f. 72.
352 Vezi Stenogramele… , II, p. 315-357; comunicatul 190 ( Registrul istoric, II, f. 74).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
158 14,00 – Dejunul.
17,30 – Dl. General Ioani țiu.
18,00 – Dl. Ambasador al Iugoslaviei.
18,15 – Dl. Ministru Tomescu.
– Dl. I. Fluera ș cu o delega ție.
– Dl. General Voiculescu
19,00 – Dl. Inginer Cantuniari.
19,30 – Dl. Minulescu.
20,00 – Dl. General Potopeanu.
21,30 – M ăsuri de ordin intern:
– Dl. General D. Popescu, Ministrul Internelor,
– Dl. General Leoveanu, Director General al Siguran ței,
– Dl. Eugen Cristescu, Șeful S.S.[I.] 353 .
Vineri, 21 februarie 1941 cxiii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,45 – Dl. Ministru Cretzianu.
10,00 – Dl. General Șteflea.
10,20 – Dl. General D. Popescu, Ministrul Internelor.
10,30 – Dl. General Iacobici.
– Dl. General Dobre.
– Fabrican ții de „Brand”-uri.
11,00 – Dl. General Stoenescu.
– Dl. General Potopeanu.
– Dl. Ottulescu, Guvernatorul B.N.R.
12,15 – Dl. Dimitriuc.
12,20 – Dl. Prof. Ion Petrovici 354 .
14,00 – Dejunul.
15,45 – Doamna și Domnul General Antonescu, înso țiți de Dl. Ministru Mihai Antonescu,
părăsesc Capitala în automobil, ducându-se la Predeal.
19,20 – Sosirea la Predeal. Sunt primi ți de:
– Dl. General Șteflea,
– Dl. Colonel Dumitriu,
– Dl. Colonel Grigoriu, Primarul ora șului Predeal.
Sâmb ătă, 22 februarie 1941 (Predeal)
12,30 – 14,20 – Dl. General Antonescu lucreaz ă cu:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. General D. Popescu, Ministrul Internelor,
– Dl. Colonel P ătru țoiu,
– Dl. Maior Plesnil ă.
353 Registrul istoric, II, f. 73.
354 Registrul istoric, II, f. 76.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
159 18,00 – Domnul și Doamna Ministru al Americii viziteaz ă pe Domnul General
Antonescu 355 .
Duminic ă, 23 februarie 1941 (Predeal)
Doamna și Domnul General Antonescu dejuneaz ă împreun ă cu:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. Feldmare șal List cu aghiotantul,
– Dl. Ministru Killinger cu aghiotantul,
– Dl. General Hansen,
– Dl. General Speidel,
– Trei ofi țeri germani 356 .
Luni, 24 februarie 1941 cxiv (Predeal)
Domnul General Antonescu dejuneaz ă împreun ă cu:
– Dl. Colonel Bucur, Comandantul Legiunii Jd. Praho va,
– Maior Caloenescu,
– C ăpitan Lupoaia,
– C ăpitan Diaconescu,
– Locot. Ro șescu,
– Locot. Vergotti,
– Doi Sublocotenen ți.
15,00 – Doamna și Domnul General Antonescu pleac ă cu automobilul spre Bucure ști, fiind
înso țiți de Dl. Ministru Mihai Antonescu.
17,00 – Sosirea la Bucure ști.
18,00 – Dl. Ministru Killinger.
– Dl. General Alexander Löhr ( Șeful avia ției).
– Dl. General Günther Korten.
– Dl. Colonel Hoffman (Adjutantul Generalului Löhr) .
– Dl. C ăpitan von Schenk (ofi țer de ordonan ță )357 .
Mar ți, 25 februarie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,45 – Dl. General R. Rosetti: lucru.
10,00 – Consiliu de Colaborare 358 .
13,30 – Dl. General Petre Dumitrescu 359 (prezentare pentru avansare).
355 Registrul istoric, II, f. 77.
356 Registrul istoric, II, f. 78.
357 Registrul istoric, II, f. 80.
358 Vezi Stenogramele… , II, p. 357-394; comunicatul 191 ( Registrul istoric, II, f. 81). În cursul zilei,
s-a publicat un amplu Apel ( Registrul istoric, II, f. 82-85), prilejuit de convocarea Adun ării Ob ște ști,
cuprinzând și aceste preciz ări: „… Eu nu sunt nici tiran, nici trufa ș, nici st ăpânitor al destinului
național, ci cel din urm ă fiu al Ță rii care vrea s ă-și slujeasc ă Neamul, cum fiecare l-a ți sluji […]
Aștept votul vostru, a ștept dovada unit ății române ști” (ibidem , f. 85).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
160 13,40 – Dl. Ministru Nichifor Crainic: lucru.
14,00 – Dejunul.
17,30 – Dl. General Iacobici: lucru.
18,00 – Dl. General Sichitiu: lucru.
18,45 – Dl. General Iliescu Victor: lucru.
19,00 – Dl. George Georgescu (compozitor).
19,15 – P.S. Episcop Nicolae Popovici (Oradea).
19,30 – Dl. R ădulescu Mehedin ți.
20,00 – Dl. Inginer Ștef ănescu.
20,15 – Dl. General Stoenescu: lucru 360 .
Miercuri, 26 februarie 1941 cxv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Dl. General Georgescu 361 (Ministrul Comunica țiilor).
13,00 – Dl. Ministru al Danemarcii.
14,00 – Dejunul.
17,15 – Dl. Ministru Christu.
– Dl. Ministru Dragomir.
17,30 – Dl. General Georgescu.
– Dl. General Potopeanu.
– Dl. Colonel Orezeanu.
18,00 – Dl. Dinu Br ătianu.
18,30 – Dl. Emanoil Anastasiu
– Asocia ția Întreprinderilor de Lucr ări Publice și Particulare.
19,00 – Dl. Dr. Bideanu.
19,20 – Dl. Profesor Gheorghe Cuza.
20,00 – Dl. Ministru Nichifor Crainic 362 .
359 Petre Dumitrescu (1882-1950) – militar de carier ă, general de armat ă (1942), trecut în rezerv ă
(1.11.1944), cdt., un caz singular, al Armatei 3 în tot cursul R ăzboiului din Est (25.3.1941 –
29.8.1944). Ulterior, cercetat de „Tribunalul Popor ului” pentru „crime de r ăzboi” (1946), care îns ă
n-au fost confirmate. A fost unul dintre cei mai st r ăluci ți comandan ți români de MU în cursul celui
de-al doilea r ăzboi mondial (Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români ,
p. 126-132; Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , I, p. 320; Constantin Ucrain,
Liviu Scrieciu, Niculae Ene, Personalit ăți militare române ști, I, p. 125; Alesandru Du țu și
colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 211).
360 Registrul istoric, II, f. 85.
361 Grigore Georgescu (1886-1952) – militar de carier ă, general de brigad ă (1935), ministru al
Lucr ărilor Publice și Comunica țiilor (27.1 – 12.7.1941), judecat și condamnat de Curtea de Apel din
Bucure ști prin decizia criminal ă nr. 27/6 februarie 1948 la 3 ani deten țiune grea ( Antonescu,
Mare șalul României, I, p. 615), aflându- și sfâr șitul la Sighet (Alesandru Du țu și colaboratori,
Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial , p. 225).
362 Registrul istoric, II, f. 86.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
161 Joi, 27 februarie 1941 cxvi
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,30 – Dl. General Hansen.
11,00 – Consiliu de Colaborare 363 .
13,00 – Dl. Ambasador al Turciei.
14,00 – Dejunul.
17,00 – S-a examinat pagubele aduse propriet ății private prin trasarea șan țurilor anti-car:
– Șeful Marelui Stat Major,
– Dl. Colonel Vasiliu,
– Directorul Fortifica țiilor,
– Dl. Col. Pomponiu Franclin,
– Dl. General Iacobici.
18,00 – Dl. Vaida-Voievod: chestiuni politice.
19,00 – Dl. Mihalache: chestiuni politice.
20,20 – Dl. General Rosetti: lucru 364 .
Vineri, 28 februarie 1941 cxvii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Consiliu de Cabinet 365 .
11,30 – I.P.S. Mitropolitul B ălan 366 .
12,00 – Consiliul „Funda ției Mihail”.
13,00 – Dl. General Ioani țiu.
13,30 – Chestiunea telefoanelor:
– Dl. Ottulescu, Guvernatorul B.N.R.,
– Dl. Inginer Caranfil,
– Dl. Maior C ăpățân ă.
14,00 – Dejunul.
16,00 – Cinema „ARO”: S-a rulat filmul „Victoria în Vest ”. Au asistat M. M. L. L. Regele
și Regina, D-na și Dl. General Antonescu, Corpul Diplomatic și un mare num ăr de ofi țeri
români și germani.
19,00 – Dl. Victor Sl ăvescu.
19,30 – Dl. Eugen Cristescu.
19,45 – Dl. Mironescu.
20,00 – Dl. Ministru al URSS 367 .
363 Vezi Stenogramele… , II, p. 394-435; comunicatul 192 ( Registrul istoric, II, f. 88-89).
364 Registrul istoric, II, f. 89.
365 Vezi Stenogramele… , II, p. 435-459; comunicatul 193 ( Registrul istoric, II, f. 90).
366 Nicolae B ălan (1882-1955) – mitropolit al Ardealului (1920-1955) .
367 Potrivit decretului 490, generalul Gh. B ăgulescu a fost numit trimis extraordinar și ministru
plenipoten țiar în Japonia ( Registrul istoric, II, f. 90).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
162 Sâmb ătă, 1 martie 1941 cxviii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Lt. Col. Râmniceanu, Mare șalul Palatului.
10,00 – Dl. General Voiculescu.
10,30 – Dl. Ministru [Alexandru] Télèmaque (prezentare d e plecare) 368 .
11,00 – Consiliul Ministerului de Interne 369 .
12,30 – Dl. Inginer Bujoi: chestiunea Petro șani.
13,00 – Dl. Profesor Gh. Cuza.
14,00 – Dejunul.
15,00 – Dl. Constant.
19,00 – Dl. General Zwiedeneck.
19,15 – Dl. Ministru Dragomir.
19,30 – I.P.S. Mitropolitul B ălan.
24,00 – Dl. Eugen Cristescu: aduce la cuno știn ță anumite chestiuni de ordin intern 370 .
Duminic ă, 2 martie 1941
În timpul zilei, Domnul General Antonescu este ținut la curent de felul cum se
desf ăș oar ă plebiscitul.
În dup ă-amiaza zilei, Domnul General a vizitat mai multe l ocaluri de vot, unde i
s-au f ăcut c ălduroase manifesta țiuni de simpatie.
Seara, a avut loc la Pre ședin ție o mas ă strict intim ă, cu prietenii Domnului General
(aproximativ 40 persoane).
Luni, 3 martie 1941 cxix
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Domnul Ministru al Justi ției.
11,00 – Dl. Ministru al Ap ărării Na ționale.
12,30 – Dl. Ministru Dimitriuc.
14,00 – Dejunul.
18,00 – Dl. General Ioani țiu.
– Dl. General Dobre.
– Dl. Comandor Jienescu.
18,30 – Dl. Profesor Stoika.
19,00 – Dl. Colonel Mardari (prezentare).
19,30 – Dl. Inginer Ștef ănescu 371 .
368 În misiune la Ankara (24 februarie 1941 – 15 septe mbrie 1943), unde va fi succedat de Alexandru
Cretzianu (15 septembrie 1943 – 6 februarie 1946).
369 Vezi Stenogramele… , II, p. 459-482.
370 Registrul istoric, II, f. 93.
371 Registrul istoric, II, f. 95.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
163 Mar ți, 4 martie 1941 cxx
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,20 – Continuarea lucrului.
10,00 – Consiliu de Colaborare 372 .
12,30 – Dl. Ministru Dimitriuc: instruc țiuni în leg ătur ă cu c ălătoria la Viena.
12,55 – Dl. Ministru Davidescu: instruc țiuni în leg ătur ă cu c ălătoria la Viena.
13,20 – Dl. Ministru al Italiei.
13,30 – Dl. General Leoveanu: lucru.
14,00 – Dejunul.
17,50 – Dl. Grigore Osipov: exprim ă situa ția legionar ă din Moldova.
18,15 – Dl. Amiral P ăiș373 cu o delega ție: proclam ă pe Domnul General Antonescu
pre ședinte de onoare al Ligii Navale Române.
18,30 – Dl. Eugen Cristescu: informa țiuni.
18,50 – Dl. Ministru Dimitriuc: prime ște instruc țiuni în vederea plec ării la Viena.
19,00 – Dl. Ing. Fratosticeanu: rela țiuni referitoare la petrol.
19,30 – Dl. Ministru Nichifor Crainic: lucru.
20,45 – Dl. Ing. Marinescu: rela țiuni privitoare la petrol 374 .
Miercuri, 5 martie 1941 cxxi
Întâlnirea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului, cu Mare șalul
Goering la Viena.
La ora 7,00, Domnul General Ion Antonescu, pleac ă la Viena cu un avion german,
de pe aerodromul B ăneasa, pentru a se întâlni cu Mare șalul Reichului Goering, urmând a
trata chestiuni în leg ătur ă cu petrolul românesc.
Domnia Sa este înso țit de urm ătoarele personalit ăți:
– Dl. Ministru Dimitriuc,
– Dl. Ministru Davidescu,
– Dl. Ministru Neubacher,
– Dl. Lt. Col. Adj. Mircea Elefterescu,
– Dl. Inginer Krupenschi,
– Dl. Colonel Gerstenberg,
– Dl. Dr. Schober (Secretarul D-lui Ministru Neubac her),
– D-na Lucia Nasta (Secretara Echipei Române ști).
La ora 11,00 avionul aterizeaz ă pe aerodromul din Viena-Aspern, unde Domnul
General Antonescu este întâmpinat de Mare șalul Goering cu suita respectiv ă și de șefii
regionali ai partidului na țional-socialist.
Am remarcat pe:
– General Bodenschatz 375 ,
372 Vezi Stenogramele… , II, p. 483-505; comunicatul 194 ( Registrul istoric, II, f. 97-98).
373 N. P ăiș (1886-1952) – militar de carier ă, contraamiral (1937), subsecretar de stat al Munci i
(1941-1943), demisionar din guvern (1943), sub comu ni ști arestat și condamnat (1948), mort la
Sighet (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 316).
374 Registrul istoric, II, f. 98.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
164 – General Löhr 376 ,
– General Streccius,
– Maior von den Osten,
– C ăpitan Brauchitsch,
– C ăpitan Goering,
– Reichsleiterul Baldur von Schirach,
– Dl. Ministru Schmidt 377 (interpret),
– Consilierul intim Fischer.
Dup ă prezent ările de rigoare, Domnul General Antonescu împreun ă cu Mare șalul
Goering trec în revist ă campania de onoare în sunetul muzicii.
Aerodromul este frumos pavoazat cu steaguri germane și române ști.
Dup ă întrevederea care a avut loc câteva minute, Domnul General Antonescu și
Mare șalul Goering iau loc în automobil, mergând la „Hote l Imperial”, pe care se g ăsea
arborat drapelul românesc, unde a fost cazat ă întreaga misiune român ă. Pe întregul parcurs,
publicul ova ționeaz ă pe Domnul General Antonescu.
La ora 12, plec ăm în automobile la castelul „Belvedere”, unde Domnu l General
Antonescu a fost întâmpinat de Mare șalul Goering la intrare.
La ora 12,15 se începe conversa ția, care a durat pân ă la ora 15, dep ăș indu-se
programul stabilit cu o or ă. La aceast ă conversa ție a participat numai Ministrul Schmidt ca
interpret.
La ie șirea din conferin ță , Domnul General Antonescu prezint ă Mare șalului
Goering pe membrii misiunii române.
Se trece apoi la dejun.
Masa era rotund ă, splendid ornat ă cu trandafiri ro șii.
Mare șalul Goering avea în dreapta sa pe Domnul General A ntonescu, iar în stânga
pe Domnul Ministru Dimitriuc.
Au luat parte un num ăr de 22 persoane.
Dup ă primul fel, Mare șalul Goering roste ște o alocu țiune în termeni extrem de
cordiali la adresa Conduc ătorului Statului Român, spunând:
„Sunt extrem de fericit c ă am salutat aici pe Generalul Antonescu, pe care îl
apreciez ca un caracter des ăvâr șit, calit ăți ce se r ăsfrâng asupra ță rii sale.
Conduc ătorul Reichului și întreg poporul german au neclintit ă încredere într-însul.
Ridic paharul meu pentru prosperitatea ță rii române ști, pe care o asigur c ă justele
sale speran țe se vor realiza la sfâr șitul acestui r ăzboi – și pentru Domnul General Antonescu”.
Domnul General Antonescu r ăspunde, mul țumind Mare șalului Goering pentru
cuvintele ce i le-a adresat, dându-i asigur ări c ă:
„Generalul Antonescu are un singur cuvânt, astfel c ă țara româneasc ă va fi al ături
de Reich pân ă la moarte.
Sunt fericit de a fi putut saluta la Viena pe glori osul soldat care al ături de genialul
Führer a creat Germania invincibil ă de ast ăzi.
375 Karl Heinrich Bodenschatz (1890-1979) – general de avia ție, ofi țer de leg ătur ă la Cartierul
General al lui A. Hitler, r ănit în complotul de la 20 iulie 1944, inapt pentru serviciul activ (Henrik
Eberle, Matthias Uhl, Dosarul Hitler, p. 482-483).
376 Alexander Löhr (1885-1947) – general colonel, cdt. al Flotei 4 Ae riene, șef al Grupului Sud-Est,
apoi al Grupului de Armate „E” (Grecia), executat î n Iugoslavia pentru bombardarea Belgradului
(1941) (Henrik Eberle, Matthias Uhl, Dosarul Hitler, p. 533-534).
377 Paul Otto Schmidt.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
165 Ridic paharul în s ănătatea Führerului, în s ănătatea Excelen ței Voastre și pentru
victoria definitiv ă a glorioasei armate germane”.
La ora 15,45 ne ridic ăm de la mas ă, trecând într-o sal ă al ăturat ă, unde s-a servit
cafea și liqueur.
La ora 16, se reintr ă în conferin ță , care dureaz ă pân ă la ora 18, în prezen ța
delega țiilor de tehnicieni.
Dac ă prima parte a conferin ței a avut loc într-o atmosfer ă mai rece și mai pu țin
binevoitoare, partea a doua a conferin ței a decurs într-o atmosfer ă cald ă și plin ă de încredere în
persoana generalului Antonescu, f ără de care Führerul nu poate concepe Statul Român.
Mare șalul a înmânat Domnului General Antonescu insigna a via ției germane,
distinc ție ce n-a fost acordat ă decât la 15 personaje pân ă în prezent.
La ora 18, ne transport ăm din nou la „Hotel Imperial”, unde Domnul General
Antonescu prime ște în audien ță pe Dl. Petcovici (Consulul Român din Viena) și pe
Domnul general Potopeanu, care a sosit cu avionul d e la Berlin.
La ora 19,30 am mers la Oper ă, unde s-a reprezentat „Madamme Butterfly”.
La apari ția Domnului General Antonescu în loj ă, publicul s-a ridicat în picioare și
a ova ționat îndelung pe Conduc ător.
Între acte s-a continuat conversa ția între cei doi oameni de Stat, într-un salon sepa rat.
Dup ă oper ă, la ora 22,30 s-a luat dineul la restaurantul „D-r ei Husaren”, unde
se rezervaser ă mai multe mese pentru misiunea român ă și suita Mare șalului Goering.
S-a luat dineul într-un cadru cu totul amical, trec ându-se și pe panta anecdotelor.
La ora 23,45 Mare șalul Goering se scuz ă, fiind nevoit s ă plece cu trenul la
Berchtesgaden.
Își ia r ămas bun de la Domnul General Antonescu și membrii misiunii, plecând
împreun ă cu suita sa.
Masa mai dureaz ă înc ă câteva minute, dup ă care intr ăm la hotel.
Joi, 6 martie 1941
La ora 10 plec ăm cu ma șinile la aerodrom, înso țiți de persoanele din protocolul
Reichului.
Pe o ploaie toren țial ă, Domnul General Antonescu trece în revist ă campania de
onoare, luând loc apoi în avion.
La ora 10,40 decol ăm, ajungând la Bucure ști (B ăneasa) la ora 14,45.
Pe aerodrom, Domnul General Antonescu a fost întâmp inat de Doamna General
Antonescu, Dl. General Hansen, Dl. General Iacobici , Ministrul Ap ărării Na ționale,
Dl. Ministru Mihai Antonescu, Dl. Comandor Jienescu , Dl. Dr. Steltzer, Dl. General
Vasiliu, Dl. General Șteflea etc., etc.
La ora 18 a avut loc un Consiliu de Mini ștri, care a durat pân ă la ora 20,30 378 .
La ora 20,45 s-a oferit pilotului avionului o mas ă la Pre ședin ție, la care au luat
parte urm ătoarele persoane:
– Dl. General Antonescu,
– D-na General Antonescu,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
378 Vezi Stenogramele… , II, p. 505-542; ședin ța s-a reluat a doua zi (cf. Stenogramele … , II, p. 543 și
urm.; comunicatul 195, în Registrul istoric, II, f. 99-100).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
166 – Dl. Col. Gerstenberg,
– Dl. Col. Hucke (pilotul avionului),
– D-na Dr. Steltzer,
– Dl. Dr. Steltzer,
– Dl. Ministru V. Dimitriuc,
– Dl. Ministru Davidescu,
– Dl. Eugen Cristescu,
– Dl. Amiral Canaris 379 ( Șeful Siguran ței 380 Germane),
– Dl. Ovidiu Vl ădescu,
– Dl. Krupenschi,
– D-na Lucia Nasta (secretar ă),
– Dl. Guido Schmidt,
– Dl. Lt. Adj. Stransky (adjutantul Amiralului).
Vineri, 7 martie 1941 cxxii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Dl. General Rosetti: lucru.
10 – 14 – Consiliu de Mini ștri 381 : s-au continuat discu țiile începute din ajun.
14,20 – Dejunul.
16,30 – Doamna și Domnul General Ion Antonescu, împreun ă cu Dl. Ministru Mihai
Antonescu, au plecat cu automobilul la Predeal – în so țiți de Maiorul Caloenescu și
Căpitanul Georgescu.
19,45 – Sosirea la Predeal, unde au fost întâmpina ți de:
– Dl. Colonel Grigoriu – Primarul ora șului Predeal,
– Dl. Lt. Colonel Ionescu – Comandantul Legiunii de Jandarmi Prahova.
Sâmb ătă, 8 martie 1941 cxxiii (Predeal)
10,15 – Domnul General Antonescu prime ște pe Domnul [Fritz] Rebhuhn, Directorul Casei
Gr ădinilor, cu care iese în gr ădin ă. Cu aceast ă ocazie, Domnul General d ă directive
D-lui Rebhuhn pentru plantarea pomilor și florilor.
379 Wilhelm Canaris (1887-1945) – militar de carier ă, participant la primul r ăzboi mondial,
finalmente – amiral, din 1935 Șeful atotputernic, enigmatic și reputat al Serviciului de
Contrainforma ții Externe al Ministerului de R ăzboi, iar apoi al Reichului ( Abwehr ), fiind demis, în
urma e șecurilor tot mai frecvent și de amploare înregistrate pe t ărâmul „frontului secret” german, în
februarie 1944. A fost arestat de îndat ă dup ă complotul e șuat de la 20 iulie 1944, fiind condamnat la
moarte pentru leg ături cu unii dintre comploti ști, iar la 9 aprilie 1945 – executat prin spânzurar e
(Henrik Eberle, Matthias Uhl, Dosarul Hitler, p. 489; John Keegan, ed., Who Was Who, p. 51;
Thomas Parrish, ed., Encyclopedia, p. 102; Ian V. Iogg, Dic ționarul celui de-al doilea r ăzboi
mondial , p. 49; David Masson, Who´s Who in World War II, London, Weidenfeld and Nicolson,
1978, p. 53).
380 Vezi nota precedent ă – Șeful Abwehr-ului.
381 În continuarea ședin ței din ajun, iar Ion Antonescu a informat despre în tâlnirea cu Hermann
Goering, în vreme ce Mihai Antonescu a expus princi piile reorganiz ării statului (vezi
Stenogramele… , II, p. 543-592).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
167 11,00 – Lucru în birou 382 .
12,50 – Dejunul împreun ă cu M. M. L. L. Regele și Regina.
15,00 – Plecarea M. M. L. L. Regelui și Reginei.
19,45 – Cina, împreun ă cu:
– Dl. Arhitect Iotzu,
– Dl. Kiri țescu,
– D-na Goga,
– Dl. Barbul 383 .
Duminic ă, 9 martie 1941 (Predeal)
10,10 – Domnul General iese în gr ădin ă și d ă directive pentru plantarea florilor de prim ăvar ă.
10,40 – Dl. General Antonescu, înso țit de Maiorul Caloenescu și C ăpitanul Georgescu,
merge la poligonul de tragere.
La poligon, Domnul General execut ă mai multe ședin țe de tragere cu revolverul
automat „Mauser” și pu șca-mitralier ă „Bergman”, cu care ob ține rezultate foarte bune.
11,25 – Dl. Florian.
11,40 – Domnul General iese la plimbare în gr ădin ă înso țit de Locotenentul Vergotti.
12,40 – Dl. Arhitect Iotzu.
– Dl. Colonel Grigoriu.
– D-na Colonel Grigoriu.
13,30 – Dejunul, împreun ă cu:
– D-na Colonel Grigoriu,
– Dl. Colonel Grigoriu,
– Dl. Arhitect Iotzu,
– Maior Caloenescu,
– C ăpitan Georgescu,
– Locotenent Vergotti.
17,20 – Sosirea Majest ății Sale Regina.
18,20 – Plecarea Majest ății Sale Regina.
19,00 – Dl. General Vasiliu.
19,15 – Cu coresponden ță :
– Dl. Lt. Col. Pravil ă,
– Cpt. Magherescu.
19,30 – Dl. Inginer Gigurtu.
Luni, 10 martie 1941
382 S-a difuzat comunicatul 196 asupra principiilor co labor ări economice între România și celelalte
ță ri ( Registrul istoric, II, f. 101-102), din care re ținem: „ …De asemenea este bine s ă se știe odat ă
pentru totdeauna c ă nici o putere str ăin ă nu se amestec ă în niciun fel în organizarea noastr ă și
conducerea noastr ă intern ă. Poporul român a fost, este și r ămâne st ăpânul destinelor sale, având
nestânjenit dreptul de a hot ărî structura politic ă na țional ă […] Marele Führer și poporul german
cinstesc poporul român și pe cei care știu s ă-l cinsteasc ă. Aceste principii de via ță ale României și
de sincer ă și credincioas ă în țelegere cu Germania au fost temeiul discu țiilor avute cu prilejul
vizitelor de la Berlin și Roma și chiar al ultimei conferin țe de la Viena …” ( ibidem, f. 102).
383 Registrul istoric, II, f. 102 (list ă cu unele modific ări în privin ța persoanelor primite în audien ță ).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
168 9,00 – Domnul General I. Antonescu pleac ă cu automobilul din Predeal la Bucure ști.
11,20 – Domnul General Antonescu sose ște în Bucure ști.
11,30 – Lucreaz ă în birou, rezolvând diferite chestiuni 384 .
13,30 – Dl. General Leoveanu: lucru.
14,00 – Dejunul.
18,00 – Dl. Ministru Filotti: instruc țiuni în vederea plec ării la Sofia.
18,20 – I. P. S. S. Patriarhul Nifon 385 .
18,30 – Dl. Prof. Dr. Tomescu, Ministrul Muncii S ănătății și Ocrotirilor Sociale.
19,00 – Dl. Ministru Valer Pop: chestiuni de serviciu.
20,00 – Dl. Ministru Mocsony: chestiuni în leg ătur ă cu Palatul Regal 386 .
Mar ți, 11 martie 1941 cxxiv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,30 – Dl. General Iliescu: lucru.
10,45 – Dl. General Niculescu: lucru.
11,00 – Dl. General Iacobici: lucru.
11,30 – Dl. General Voiculescu: lucru.
12,00 – Dl. General Potopeanu: lucru.
13,00 – Dl. Ambasador al Turciei.
14,00 – Dejunul.
16,30 – Dl. General Rosetti.
17,00 – S-a discutat legea muncii obligatorii. Consiliu I nterministerial 387 :
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. Ministru Prof. Dr. Tomescu,
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. General Rosetti,
– Dl. General Iliescu,
– Dl. General Georgescu,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. Aurelian Pan ă,
– Dl. Ministru Nic. Dragomir.
19,00 – Situa ția Macedo-Românilor din Dobrogea:
– Dl. Nicolae Batzaria,
– Dl. Dr. Sterie Petra șincu,
– Dl. Cola Ciumetti.
19,30 – Dl. Ministru Nicolau 388 : rela ții în leg ătur ă cu Creditul Industrial.
19,35 – Dl. General Ioani țiu: lucru.
384 Se difuzeaz ă Proclama ția c ătre Țar ă, în leg ătur ă cu votul Ob ște știi Adun ări Plebiscitare
(Registrul istoric, II, f. 109-110).
385 Corect: Nicodim.
386 Registrul istoric, II, f. 105.
387 Vezi Stenogramele… , II, p. 593-609.
388 Pompiliu Nicolau – ministru al Lucr ărilor Publice și Comunica țiilor (14 septembrie –
24 octombrie 1940).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
169 20,00 – Dl. Ing. Ștef ănescu: informa țiuni 389 .
Miercuri, 12 martie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Dl. General Löhr: chestiuni strategice.
10,30 – Dl. General Popescu-Sanitarul.
– Dl. General Panaitescu.
10,45 – Dl. General Popescu Dumitru: lucru.
11,00 – Consiliu superior bancar 390 :
– Directorii Generali – de la marile b ănci și institu ții de credit;
– Pre ședin ții Consiliilor de Administra ție – de la marile b ănci și institu ții de credit;
– Guvernatorul B.N.R.
13,15 – Dl. General Gherghe Radu 391 : lucru.
13,30 – Dl. General Modreanu: lucru.
– Dl. Caranfil: lucru.
17,00 – Dl. Ministru Nichifor Crainic.
– Dl. Ministru Cretzianu.
17,15 – 19,00 392
17,30 – Dl. General Stoenescu: prezentarea noului buget.
18,00 – Dl. Lt. Col. von Stetten: despre programul de co laborare al muncii obligatorii.
18,30 – Dl. C. T ănase (artist): solicit ă s ă fac ă un turneu artistic pentru osta și.
18,45 – Dl. General Stoenescu: prezint ă bugetul pe anul viitor.
19,45 – Dl. Profesor Caracostea: chestiuni în leg ătur ă cu Funda țiile Regale.
20,00 – Dl. Medic General Dr. Constantinescu: chestiuni personale.
20,00 – Dl. Colonel Livezeanu (Re șița).
20,30 – Episcopul Evanghelic Luteran Staedel: prezint ă discursul ce-l va rosti la investire.
– Dl. Hans Otto Rott 393 .
Joi, 13 martie 1941 cxxv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,30 – Palatul Regal: Domnul General Antonescu, înso țit de Dl. Lt. Col. Adj. Mircea
Elefterescu, sose ște în curtea Palatului Regal, unde o companie de on oare prezint ă onorul.
389 Registrul istoric, II, f. 106.
390 Vezi comunicatul 200/14 martie 1941 ( Registrul istoric, II, f. 109-110).
391 Radu Gherghe (1886-1959) – militar de carier ă, general de CA (1944), trecut în rezerv ă (1945),
Prefect al Poli ției Capitalei (1941-1942), cdt. al Diviziei 1 blind ate (1941-1943), șef al Direc ției
Înv ăță mântului Militar Superior (1943-1944), cdt. al CA 1 (1944), al Corpului de Vân ători de
Munte (1944-1945) (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial,
p. 227; Personalit ăți militare române ști, I, p. 175-179).
392 Ședin ță desf ăș urat ă sub pre ședin ția lui Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , II, p. 609-624).
393 Registrul istoric, II, f. 107.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
170 Urmeaz ă apoi în sala Tronului solemnitatea investirii înal ților ierarhi Tit Simedrea,
Mitropolit al Bucovinei, Grigore Leu, Episcop al Hu șilor, și Vasile L ăzărescu Episcop al
Timi șoarei, în prezen ța Majest ății Sale Regelui, membrii Guvernului, I.P.S.L. membr i ai
Sft. Sinod, reprezentan ții autorit ăților civile și militare.
Dup ă terminarea solemnit ății, Domnul General Antonescu se intereseaz ă la Palat
la Dl. Consilier C ăpățân ă de gestiunea ex-Regelui Carol II.
13,00 – Dejun la Palatul Regal. Doamna și Domnul General Antonescu sunt invita ți la
dejun de c ătre M. M. L. L. Regele și Regina, luând masa într-un cadru strict intim.
17,00 – Conferin ța Institu țiilor de Credit Agricol Ță rănesc și Coopera ție 394 , la care au luat
parte:
– Dl. General Stoenescu, Ministrul Finan țelor,
– Dl. Lt. Col. Prof. N. Dragomir, Ministrul Coordon ării,
– Dl. Alex. Ottulescu, Guvernatorul B.N.R.,
– Dl. General Potopeanu și Dl. Frunz ănescu (din partea Ministerului Agriculturii).
19,00 – Realiz ări din Fondul M.A.N.:
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Dobre,
– Dl. General Ioani țiu.
19,45 – Dl. Sever Bocu 395 .
20,00 – Dl. General Stoenescu (Ministerul de Finan țe).
– Dl. Alex. Ottulescu, Guvernatorul B.N.R.
Vineri, 14 martie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,15 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
10,30 – Dl. Avocat Nemoianu.
11,00 – Conferin ță cu reprezentan ții marilor industrii și speciali știi industriali 396 . S-a discutat
organizarea industriei în noua ordine economic ă a ță rii.
12,45 – Dl. Ministru Neuman (în chestiunea Petrolului).
13,00 – Adunarea Prefec ților din întreaga țar ă397 .
14,15 – Dejunul.
17,50 – Doamna și Domnul General Antonescu398 pleac ă cu ma șina la Predeal.
20,20 – Sosirea la Predeal. Domnul General Antonescu est e întâmpinat de c ătre
Dl. Colonel Grigoriu, Primarul ora șului Predeal.
Sâmb ătă, 15 martie 1941 (Predeal)
394 Vezi comunicatul 201 din 14 martie 1941 ( Registrul istoric, II, f. 110).
395 Sever Bocu (1874-1951) – studii comerciale, lupt ător pentru unire și reprezentant al Banatului,
om politic, ministru PN Ț, dup ă 1944 lider al rezisten ței anticomuniste, arestat (1950), decedat la
Sighet ( Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 52).
396 Vezi comunicatul 199 din 14 martie 1941 ( Registrul istoric, II, f. 110-111).
397 Registrul istoric, II, f. 111 (comunicat 198 din 14 martie 1941).
398 Dup ă ce, în cursul zilei, s-a difuzat Comunicatul 202/14 martie 1941 la împlinirea a 60 de ani de
la ridicarea României la rangul de Regat Independen t ( Registrul istoric, II, f. 111-113).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
171
9,00 – Lucru în birou.
11,15 – M. M. L. L. Regele și Regina.
– Dl. Costinescu.
– Doamna Catargy.
11,40 – M. M. L. L. Regele și Regina, Doamna și Domnul General Antonescu ies pe
terenul de sky.
13,45 – Dejunul împreun ă cu:
– M. M. L. L. Regele și Regina,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu.
15,30 – Plecarea M. M. L. L. Regelui și Reginei.
15,35 – C ăpitan Tzenescu; audien ță informativ ă fiind înapoiat de la Londra.
18,10 – Dl. Lt. Col. Baron von Stetten.
20,20 – Masa – împreun ă cu Dl. Lt. Col. von Stetten și aghiotantul s ău.
Duminic ă, 16 martie 1941 (Predeal)
10,20 – M. M. L. L. Regele și Regina.
10,40 – M. M. L. L. Regele și Regina, Doamna și Domnul General Antonescu, Dl. Ministru
Mihai Antonescu, Doamnele Sturdza și Catargy ies pe terenul de sky. Ulterior au venit pe
teren și Domnii Ing. Gigurtu și Dl. Lt. Col. Baron von Stetten cu aghiotantul s ău.
12,30 – Dl. General Antonescu p ărăse ște terenul de sky, urmat de Dl. Ministru Mihai
Antonescu.
12,45 – Domnul General verific ă lucr ările din p ădure.
13,00 – Dl. Ing. S ăndulescu de la Domeniile Coroanei: prime ște instruc țiuni.
13,20 – M. M. L. L. Regele și Regina, împreun ă Doamna General Antonescu și Doamnele
Sturdza și Catargy se înapoiaz ă de la sky.
13,30 – Dejunul împreun ă cu:
– M. M. L. L. Regele și Regina,
– D-na și Dl. Ministru Neubacher,
– Dl. Ministru Pflaumer cu aghiotantul,
– Dl. Guido Schmidt,
– Dl. Lt. Col. Baron von Stetten cu aghiotantul,
– D-na Alice Sturdza.
15,45 – M. M. L. L. Regele și Regina și invita ții p ărăsesc vila.
18,30 – D-na Veturia Goga.
– D-na Barbul 399 .
21,00 – Cina, împreun ă cu D-nele Goga și Barbul.
399 Lucre ția Barbul , so ția Prof. Eugen Barbul, director general al Bibliote cii Universitare din Cluj
(1920-1935), mama diplomatului Gheorghe Barbul , prin capul familiei înrudi ți cu Octavian Goga.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
172 Luni, 17 martie 1941 cxxvi
9,10 – Plecarea din Predeal.
11,40 – Domnul General Antonescu sose ște în Capital ă cu automobilul de la Predeal.
12,30 – Dl. Ministru Stoicescu: or ă de lucru.
14,00 – Dejunul.
16,50 – Dl. General D. Popescu, Ministrul Internelor.
17,40 – Instruc țiuni cu privire la aprovizion ări:
– Dl. General Dobre,
– Dl. General Potopeanu,
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. Vulc ănescu,
– Dl. Ministru Dragomir.
18,30 – Dl. Ministru al Elve ției.
20,00 – Dl. General Pantazi.
20,20 – Instruc țiuni în privin ța presei:
– Dl. Ministru Nichifor Crainic,
– Dl. Maior Manoliu – Dir. Presei,
– Dl. Cizek Oscar – Dir. Presei.
20,50 – Dl. General Leoveanu: chestiuni de siguran ță .
21,15 – Dl. Consul Chinezu: rela ții privitoare la popula ția din teritoriul ocupat al
Transilvanei 400 .
La ora 23,40 a încetat din via ță Nicolae Titulescu la Cannes 401 .
Mar ți, 18 martie 1941 cxxvii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Dl. General Rosetti.
10,00 – Consiliu de Colaborare 402 .
11,50 – Dl. General Ditrich (Comand. Div. Blitz 35).
12,05 – Dl. General Voiculescu: lucru.
13,00 – Nun țiul Papal.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. General Iacobici: lucru.
17,30 – Dl. General Sichitiu: lucru.
400 Registrul istoric, II, f. 115.
401 În condi țiile asum ării de c ătre Antonescu a rosturilor de prim-ministru și de Conduc ător al
Statului, raporturile acestuia cu fostul s ău șef din timpul misiunii la Londra (1923-1926) au inv oluat
(vezi Adrian N ăstase, George G. Potra, Titulescu – ziditor de mari idealuri, Bucure ști, 2007, p. 229
și urm.). Imediat, prin telegram ă (18 martie 1941, Cannes, ora 9,20), Ecaterina Titu lescu l-a
în știin țat pe General, în privin ța decesului lui Nicolae Titulescu, iar Ion Antonesc u nu a întârziat s-o
asigure pe so ția ilustrului disp ărut c ă era „adânc mâhnit de pierderea ireparabil ă pe care a ți
încercat-o” . Ecaterina Titulescu va mul țumi pentru mesajul primit, la 24 aprilie 1941 (ANIC , fond
PCM – CM, dosar 366/1943, f. 185-187).
402 Vezi Stenogramele… , II, p. 624-644; comunicatul 203 din 18 martie 194 2 ( Registrul istoric, II,
f. 115-116).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
173 18,00 – Dl. Dr. Lupu.
– Dl. General Cialâk: prezentare pentru luarea come nzii Div. 4-a.
18,30 – Dl. Traian Ionescu Pre ședintele Ofi țerilor de Rezerv ă.
19,00 – Dl. Ministru Iura șcu: prezentare de plecare 403 .
Miercuri, 19 martie 1941 cxxviii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,55 – Dl. General Pantazi: lucru.
11,00 – Dl. General Georgescu, Ministrul Comunica țiilor: lucru.
11,40 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
12,30 – Palatul Regal: prezentarea scrisorilor de acredi tare de c ătre Ministrul Fran ței.
13,00 – Dl. Col. Rio șanu: informa ții.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Cinema „Scala” – unde ruleaz ă filmul „Bismarck”, sub patronajul Domnului
General Antonescu.
Au luat parte M. M. L. L. Regele și Regina, Doamna și Domnul General
Antonescu, împreun ă cu întreg guvernul și numero și ofi țeri români și germani din Capital ă.
20,00 – Dl. General Niculescu.
– Dl. General Popescu, Ministrul de Interne.
20,45 – Dl. Arhitect Iotzu 404 .
Joi, 20 martie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,15 – Dl. General Rosetti: lucru.
10,00 – Dl. Ambasador al Greciei: pred ă un mesaj din partea guvernului grec.
10,15 – Consiliu Economic 405 .
12,30 – Dl. Ambasador al Fran ței: prezentare.
13,00 – Dl. Ministru al Americii.
13,30 – Pred ă o icoan ă din partea Bisericii Bucur:
– Preot Ion Costache,
– Preot C. Teodorescu,
– D-na Olga Grecianu.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
17,30 – Dl. Senator Puricelli.
18,00 – Problema monetar ă:
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. Ministru Vulc ănescu,
– Dl. Ottulescu.
403 Registrul istoric, II, f. 116.
404 Registrul istoric, II, f. 117.
405 Vezi Stenogramele… , II, p. 645-674; Registrul istoric, II, f. 118-119 (comunicatul 204/1941).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
174 19,00 – Prezint ă o lucrare ordonat ă:
– Dl. General Popescu Sanitarul,
– Dl. General Panaitescu.
19,30 – Directive în chestiunea presei:
– Dl. Ministru Nichifor Crainic,
– Dl. Maior Manoilescu 406 .
Vineri, 21martie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
8,30 – Toaleta, micul dejun.
9,05 – Dl. Colonel P ălăngeanu.
10,00 – Consiliu de Cabinet 407 .
12,30 – Dl. Profesor A. C. Cuza.
12,45 – Dl. Ministru Dimitriuc.
13,00 – Dl. General B ăgulescu: prezentare de plecare la Tokio.
13,30 – Arhiepiscopul Husik.
13,40 – Dl. Ing. Ștef ănescu 408 .
14,15 – Dejunul.
15,45 – Doamna și Domnul General Antonescu pleac ă la Predeal cu automobilele.
18,30 – Sosirea la Predeal. Domnul General este întâmpin at de c ătre:
– Dl. Col. Grigoriu, Primarul ora șului Predeal,
– Dl. Maior Poadven, Comandantul Deta șam. Paz ă.
Sâmb ătă, 22 martie 1941 cxxix (Predeal)
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,25 – Domnul General iese în gr ădin ă, împreun ă cu Dl. Rebhuhn, unde r ămâne pân ă la
ora 12.
13,00 – Dejunul, la care iau parte:
– M. M. L. L. Regele și Regina,
– Doamna și Domnul General Antonescu,
– Dl. General Potopeanu,
– Dl. Secret. General Ghi țulescu 409 ,
– Dl. Prof. Cantuniari.
15,25 – Pleac ă M. M. L. L. Regele și Regina.
18,30 – Dl. Cpt. Antonescu.
– Dl. Mihalache.
20,30 – Dl. Cpt. Av. Dumitrescu: prezint ă la semnat decrete de la Subsecretariatul de Stat
al Aerului.
406 Registrul istoric, II, f. 119.
407 Vezi Stenogramele… , II, p. 675-707.
408 Registrul istoric, II, f. 120.
409 Toma P. Ghi țulescu – subsecretar de stat pentru Aprovizionare, în cad rul Ministerului
Economiei Na ționale.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
175
Duminic ă, 23 martie 1941 (Predeal)
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Lucru:
– Dl. General Potopeanu,
– Dl. Secret. General Ghi țulescu,
– Dl. Prof. Cantuniari.
13,00 – Dejunul împreun ă cu:
– D-na Goga,
– Dl. Ministru Antonescu,
– Dl. General Potopeanu,
– Dl. Ministru Stoicescu,
– Dl. Secret. General Ghi țulescu,
– Dl. Prof. Cantuniari,
– Dl. Maior Caloenescu,
– Dl. Cpt. Georgescu,
– Dl. Locot. Topor.
17,15 – Dl. Petrescu Corvin (pretorul ora șului Sinaia).
18,00 – Cu coresponden ță la semnat:
– Dl. C ăpitan Ioni ță ,
– Dl. Bassarabeanu.
18,05 – Dl. Colonel Orezeanu.
18,20 – Dl. Arhitect Iotzu.
– Dl. Arhitect Kiri țescu.
Luni, 24 martie 1941
9,00 – Domnul General Antonescu pleac ă cu automobilul spre Bucure ști.
11,50 – Sosirea în Bucure ști.
12,15 – Dl. General Iacobici: lucru.
12,35 – Dl. General Leoveanu: lucru.
13,00 – Dl. General Zwiedeneck: lucru.
13,20 – Dl. Ing. Caranfil: lucru.
13,35 – Instruc țiuni cu privire la Serviciul Secret:
– Dl. Eugen Cristescu,
– Dl. Maior von Stransky,
– Dl. Consilier Steltzer.
14,00 – Dejunul.
16,00 – Chestiunea pazei interne. M ăsuri de siguran ță :
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Niculescu,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Leoveanu,
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
176 – Dl. General Jack Popescu,
– Dl. General Gherghe Radu,
– Dl. General Șteflea.
17,10 – Dl. General Hansen.
– Dl. Consilier Steltzer.
18,00 – Frunta și na ționali ști din Moldova din fosta grupare Cuza-Goga expun fo rmula
politic ă a statului nostru:
– Dl. Vasile Prelipceanu,
– Dl. Gh. Urziceanu,
– Dl. Toma Vl ădescu,
– Dl. Marcel Adam.
19,00 – Prezint ă programul de activitate știin țific ă a „Institutului de Studii și Educa ției
Muncitoreasc ă”:
– Dl. Prof. D. R. Ioani țescu 410 ,
– Dl. Prof. Paul Horia Suciu 411 ,
– Dl. Prof. Alexandrescu-Roman 412 ,
– Dl. Dr. Nicu Penescu,
– Dl. Mathescu,
– Dl. Dr. Titi Ioani țescu 413 ,
– Dl. N. Porsena 414 .
19,30 – Dl. Colonel Teodorescu – Director General P.T.T.
20,00 – Dl. Amiral Schuster – Comandantul for țelor navale germane din Sud-Est.
Mar ți, 25 martie 1941 cxxx
7,00 – Începerea lucrului.
9,15 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Serbarea împ ărțirii darurilor familiilor celor c ăzu ți la datorie. Dl. General
Antonescu, înso țit de Dl. Lt. Col. Adj. Mircea Elefterescu, Directo r de Cabinet, și
aghiotan ții personali, sose ște în Pia ța Victoriei, unde Dl. General Șteflea Comandantul
Par ăzii, îi d ă raportul. Dup ă aceea D-sa trece în revist ă trupele. Dup ă trecerea în revist ă
Domnul General ia loc în tribun ă, unde se g ăsesc:
– Dl. Col. Mardari reprezentantul M. S. Regelui,
– Membrii Guvernului,
– Înaltul Cler,
– Reprezentan ții autorit ăților civile și militare.
Începe apoi serviciul divin, oficiat de P. S. S. Ep iscopul Ciopran al Armatei, dup ă
care urmeaz ă cuvântarea D-lui General Iacobici, Ministrul Ap ărării Na ționale. Dl. General
410 D. R. Ioani țescu (1885-1970) – profesor universitar, om politic, fo st ministru.
411 Paul Horia Suciu – secretar general al Subsecretariatului de Stat al A provizion ării, cunoscut publicist.
412 P. Alexandrescu-Roman – pre ședintele Consiliului de Administra ție al Casei Centrale a
Asigur ărilor Sociale.
413 Registrul istoric, II, f. 123 (o list ă redus ă de invita ți).
414 N. Porsena (1892-1971) – cunoscut publicist și traduc ător (Ilie B ădescu, Mihai Ungheanu,
coordonatori, Enciclopedia valorilor reprimate , I, p. 423-436; N. Porsena, Antologie de liric ă
universal ă, Bucure ști, Editura Saeculum, 2002).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
177 Boi țeanu 415 , Secretar General M.A.N., cite ște Înaltul Decret Regal de decorare.
Într-o atmosfer ă în ălță toare, Domnul General Antonescu vorbe ște osta șilor și Ță rii,
umplând sufletele de bucurii și speran țe.
Sfâr șitul cuvânt ării este acoperit de urale nesfâr șite.
Se împart decora țiile și ajutoarele familiilor osta șilor c ăzu ți la datorie.
Conduc ătorul Statului înmâneaz ă fiec ăruia plicurile cu recompense. Scena este
în ălță toare.
Privirile se îndreapt ă pline de devotament și admira ție c ătre Conduc ătorul Statului.
Într-o însufle țit ă atmosfer ă de patriotism, trupele, într-o ținut ă impecabil ă,
defileaz ă prin fa ța tribunei, defilare care a ținut aproape o or ă.
16 – 19 – Domnul General Antonescu, împreun ă cu Dl. Ministru Mihai Antonescu și
Lt. Col. Adj. Mircea Elefterescu, viziteaz ă Snagovul (Palatul Prin țului Nicolae și vilele
„Astra” și „U.C.B.”), iar la înapoiere viziteaz ă „Casa Alb ă”.
20,10 – Dl. General Stoenescu: lucru.
20,50 – Dl. Arhitect Iotzu: lucru.
21,00 – Dl. General Manolescu: lucru.
Miercuri, 26 martie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,50 – Dl. General Cuzin.
10,00 – Dl. Colonel Mardari 416 ( Șeful Casei Militare a M. S. Regelui).
– Dl. General Georgescu, Ministrul Comunica țiilor.
12,00 – Dl. General Levente: prezentare la luarea comenz ii.
12,25 – Dl. General Șteflea.
– Dl. Ovidiu Vl ădescu.
12,30 – Dl. Arhitect Duiliu Marcu.
13,00 – Dl. Ministru Valer Pop.
13,10 – Dl. General Potopeanu.
13,20 – D-na Codreanu (mama lui Corneliu Zelea Codreanu) .
13,45 – Dl. Manole Stroici.
17,00 – Lucru:
– Dl. Ministru Cretzianu,
– Dl. Ministru Nichifor Crainic.
18,30 – Colegiul Inginerilor:
– Dl. Mihail Bu șil ă,
– Dl. Gh. Nicolau,
– Dr. Marin Dr ăcea.
415 Ion Boi țeanu – general, secretar general al Ministerului Ap ărării Na ționale.
416 Socrate Mardari (1894-1954) – militar de carier ă, general de brigad ă (1943), trecut în rezerv ă
(1947), șef al Casei Militare Regale (1941-1942), sub șef al Marelui Stat Major Român (1942-1943
și 1943-1945), cdt. al Școlii Superioare de R ăzboi (1943), la dispozi ția Ministerului de R ăzboi
(1945). Arestat în 1948, condamnat la 7 ani pentru participarea la activitatea unor „organiza ții
fasciste”, decedat la Aiud (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi
mondial, p. 274; Camil Demetrescu, Note – Relat ări, p. 452; Cicerone Ioni țoiu, Cartea de aur a
rezisten ței române ști împotriva comunismului , I, p. 94).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
178 19,00 – Dl. Profesor G ăvănescul.
19,30 – Dl. Gyarfas (Pre ședintele Comunit ății Maghiare).
La ora 17,30 s-a oferit un ceai ziari știlor str ăini și români la Pre ședin ție, la care a
luat parte și Dl. General Antonescu.
Joi, 27 martie 1941 cxxxi
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Dl. General Jack Popescu: lucru.
9,45 – Dl. General Niculescu: lucru.
10,00 – Dl. Ministru Dr. Tomescu: lucru.
10,30 – Consiliu Economic 417 . S-a discutat:
– Preg ătirea recens ământului general;
– Intensificarea muncilor agricole;
– Aprovizionarea cu ma șini agricole;
– Reglementarea pre țurilor la înc ălță minte;
– Aprovizionarea cu pe ște;
– Înzestrarea spitalelor, laboratoarelor și școlilor cu material sanitar și didactic.
13,00 – Dl. Ministru al Spaniei.
16,35 – Indica țiuni referitoare la r ăspunsul ce urmeaz ă a se da D-lui George Br ătianu:
– Dl. Popa (Dir. la Pre șed.),
– Dl. Sc ărl ătescu (idem).
18,00 – Dl. Ministru Pan ă.
– Dl. Alexandrescu 418 (Director General la Creditul Agricol).
19,30 – Dl. Ilie R ădulescu (Directorul ziarului „Porunca Vremii”).
20,00 – Dl. Ottulescu.
– Dl. Caranfil.
20,15 – Dl. Ottulescu.
– Dl. Ministru General Stoenescu.
20,30 – M ăsuri în leg ătur ă cu evenimentele din Iugoslavia:
– Dl. General Ioani țiu.
– Dl. General Hansen 419 .
21,00 – Dl. General Jack Popescu: m ăsuri interne.
Vineri, 28 martie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Consiliu de Mini ștri 420 : s-a discutat bugetul.
– Dl. General Stoenescu, Ministrul Finan țelor, a expus principiile de baz ă care are
urm ătoarea structur ă:
– Un buget ordinar;
417 Vezi Stenogramele… , II, p. 707-745; Registrul istoric, II, f. 125-126 (comunicatul 205).
418 Gheorghe Alexandrescu – director general al Creditului Na țional Agricol.
419 Registrul istoric, II, f. 126-127.
420 Vezi Stenogramele… , II, p. 746-795; Registrul istoric, II, f. 128-129 (comunicatul 206).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
179 – Un buget special al Ap ărării Na ționale;
– Un buget al Institu țiilor Autonome.
Domnul Ministru Mihai Antonescu a f ăcut o expunere asupra rezultatelor
discu țiunilor duse cu reprezentan ții industriei germane, în conformitate cu principii le
stabilite de Domnul General Antonescu.
13,30 – Dl. Ministru al Finlandei.
15,00 – În chestiunea podurilor și șoselelor din România:
– Dl. Ing. Iulius Wiebelitz,
– Dl. Arhitect Alfred Dumitraschciuk.
15,30 – Doamna și Domnul General Antonescu, înso țiți de c ătre Dl. Ministru Mihai
Antonescu, au plecat cu ma șina la Predeal.
19,30 – Sosirea la Predeal. Au fost întâmpina ți de c ătre:
– Dl. Colonel Grigoriu Primarul ora șului Predeal,
– Dl. Maior Poadven,
– C ăpitan Diaconescu.
Sâmb ătă, 29 martie 1941 (Predeal)
7,00 – Începerea lucrului.
7,45 – Dl. Dr. Glastocea (Subdirector la Serviciul Stat isticii): cu un decret la semnat.
10,10 – Se discut ă aranjatul gr ădinii (în gr ădin ă):
– Dl. Santalena,
– Dl. Mih ăilescu,
– Cpt. Antohi.
11,45 – Dl. Maior Zlabciu (Director de Cabinet la Minist erul Lucr ărilor Publice și
Comunica țiilor): cu coresponden ță la semnat.
12,30 – Dl. General Șteflea.
– Dl. General Zwiedeneck.
– Dl. Ceau șescu 421 (Secretar General la Colonizare).
13,30 – Dejunul, împreun ă cu:
– Dl. General Șteflea,
– Dl. General Zwiedeneck,
– Dl. Ceau șescu.
17,50 – Domnul General Stoenescu, Ministrul Finan țelor.
20,00 – Masa – împreun ă cu Dl. General Stoenescu.
Duminic ă, 30 martie 1941 cxxxii (Predeal)
7,00 – Începerea lucrului în birou.
10,10 – Doamna și Domnul General Antonescu, înso țiți de Domnul Ministru Mihai
Antonescu, face o plimbare prin gr ădin ă și prin împrejurimile vilei.
11,55 – Dl. General Georgescu Grigore, Ministrul Comunic a țiilor și Lucr ărilor Publice.
12,00 – Dl. P. Nicolae.
13,30 – Dejunul, la care iau parte:
421 Nicolae Ceau șescu – secretar general al Subsecretariatului de Stat a l Româniz ării, Coloniz ării și
Inventarului, director general al Centrului Na țional de Românizare.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
180 – Doamna și Domnul General Antonescu,
– Domnul Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. General Georgescu Grigore,
– Dl. P. Nicolae,
– Dl. Maior Poadven,
– Dl. Maior Caloenescu,
– C ăpitan Georgescu,
– C ăpitan Diaconescu,
– Locot. Topor,
– Dl. Fritz Schelhaufler (consul german),
– D-na Boteanu.
15,50 – Dl. Dr. Ilie R ădulescu, Directorul ziarului „Porunca Vremii”.
19,50 – Curieri:
– Dl. Maior Magistrat Atanasiu,
– Dl. C ăpitan Ioni ță .
Luni, 31 martie 1941
9,05 – Doamna și Domnul General Antonescu, înso țiți de c ătre Dl. Ministru Mihai
Antonescu, pleac ă cu automobilul spre Bucure ști.
11,30 – Sosirea în Bucure ști.
11,45 – Dl. General Iacobici: or ă de lucru.
12,20 – Chestiuni în leg ătur ă cu Rusia:
– Dl. Ministru Cretzianu,
– Dl. Comandor Dobrescu,
– Dl. Voiosu (Secretar General Min. Marinei).
12,45 – Dl. Ministru al Italiei.
13,00 – În prezen ța membrilor militari ai guvernului, Dl. General Ant onescu decoreaz ă pe
urm ătorii ofi țeri germani, din Misiunea Militar ă German ă în România:
– Dl. Amiral Wilhelm Canaris,
– Dl. General Hansen,
– Dl. General Speidel,
– Dl. Colonel von Piekenbrock,
– Dl. Hermann von Ritgen 422 , ata șat de lega ție,
– Dl. Lt. Col. Rodler423 ,
– Dl. Maior Ritter von Stransky,
– Dl. Maior Freih von Gregory,
– Dl. Sublt. Monfort.
13,30 – Dl. General Stoenescu – prezint ă bugetul.
13,40 – Dl. Romulus Dianu (Redactor la ziarul „Curentul” ) 424 .
14,15 – Dejunul.
422 Hermann von Ritgen – a avut un rol foarte important în cadrul Lega ției Reichului din Bucure ști,
atât pe plan diplomatic cât și informativ. S-a aflat în rela ții foarte bune cu oamenii politici și ziari știi
români, cu W. Fildermann însu și (vezi relat ările secretarului din 1939-1943 al lui H. von Ritge n,
Franz Schuttack, în Liviu V ălena ș, Cartea neagr ă a României. 1940-1948, p. 118 și urm.).
423 Rodler – colonel, șeful Abwehrstelle la Bucure ști.
424 Registrul istoric, II, f. 133.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
181 17,00 – Dl. General Ioani țiu.
18,00 – Dl. General Popescu, Ministrul Internelor: lucru .
18,30 – Dl. Ministru Nichifor Crainic.
19,00 – Dl. Ministru al Iugoslaviei.
19,15 – Dl. Ministru Elefterescu (pentru prezentare de p lecare la Bratislava).
19,30 – Dl. Avocat Cr ăiniceanu: informa ții.
19,30 – Dl. Ministru al Italiei.
20,15 – Dl. General Potopeanu.
Mar ți, 1 aprilie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Dl. General Rosetti.
10,10 – Dl. Ministru Stoicescu.
10,20 – Dl. Caranfil.
10,30 – Consiliu de Colaborare 425 . S-a discutat:
– Închiderea C ăminului Studen țesc al Școlii Politehnice;
– Intensificarea ac țiunilor de asisten ță social ă;
– Situa ția fondurilor Str ăjii Ță rii;
– Rezultatul recens ământului medicilor;
– Organizarea centrelor de s ănătate din Capital ă;
– Rezultatul unor inspec ții 426 .
13,00 – Dl. Colonel Spalcke: informa ții din Germania.
14,00 – Dl. General Potopeanu.
– Dl. Ministru Dragomir.
14,30 – Dejunul.
16,00 – În chestiunea ap ărării contra avioanelor:
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Speidel,
– Dl. Inginer Merghel,
– Dl. Col. Marinescu,
– Dl. Comandor Jienescu,
– Dl. General Ioani țiu.
16,45 – Dl. General Iacobici.
– Dl. General Ioani țiu.
– Dl. General Dobrescu.
17,00 – Dl. Iordan (Ministerul de Finan țe).
17,15 – Prezint ă planurile de înfrumuse țare a Pie ții Palatului, Pia ța Victoriei și organizarea
grupurilor de spitale:
– Dl. General Modreanu,
– Dl. Caranfil,
– Dl. Ing. Davidescu,
– Dl. Ministru Tomescu.
425 Vezi Stenogramele… , III, Bucure ști, 1999, p. 1-32; Registrul istoric, II, f. 134-135 (comunicatul 207).
426 Vezi Proclama ția D-lui General Ion Antonescu, Conduc ătorul Statului, dat ă cu ocazia
Recens ământului general al Ță rii ( Registrul istoric, II, f. 135).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
182 18,30 – Dl. Ministru Stoicescu: lucru.
19,00 – Dl. Filderman: prezint ă situa ția evreilor din România.
19,45 – Dl. Ministru Dimitriuc: lucru.
19,55 – Dl. Ministru Paraschivescu: prezentare de înapoi ere de la Takio.
20,15 – Dl. S ăndulescu, Pre ședintele Sindicatului Ziari știlor.
20,30 – Dl. Amiral P ăiș: a fost numit Subsecretar de Stat la Marin ă.
20,35 – Dl. General Leoveanu: informa ții 427 .
Miercuri, 2 aprilie 1941 cxxxiii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – M ăsuri pentru înl ăturarea speculei pe pia ță :
– Dl. General Potopeanu,
– Dl. General Modreanu,
– Dl. Ministru Dragomir,
– Dl. Colonel Nicolaid,
– Dl. Niculescu.
10,30 – Dl. Ministru Pan ă.
11,00 – Dl. General Voiculescu.
12,00 – Informa ții din c ălătoria în Germania:
– Dl. A. C. Cuza,
– Dl. Gheorghe Cuza 428 .
13,30 – Dl. Ambasador al Turciei.
14,00 – Dejunul.
15 – 16,30 – Dl. General Antonescu, înso țit de Dl. Ministru Mihai Antonescu și de
Dl. Lt. Colonel Adjutant Mircea Elefterescu, a ie șit la plimbare pe jos în parcul „Luna
Bucure știlor”.
17,00 – Dl. Ministru de Externe: lucru.
17,30 – Dl. Ministru al Propagandei: lucru.
18,30 – Dl. Ministru Bro șu: organizarea Ministerului Propagandei.
19,30 – Supun dolean țele ofi țerilor invalizi de r ăzboi:
– Dl. General Dr. Carp,
– Dl. General Butunoiu Aurel.
Joi, 3 aprilie 1941 cxxxiv
7,00 – Începerea lucrului.
8,45 – Toaleta, micul dejun.
9,15 – Continuarea lucrului.
9,50 – Dl. General Leoveanu: lucru.
9,55 – Dl. Ministru Cretzianu.
10,00 – Consiliu Economic 429 . S-a discutat:
427 Registrul istoric, II, f. 134.
428 Acesta nu este men ționat în Registrul istoric, II, f. 137.
429 Vezi Stenogramele… , III, p. 32-72; Registrul istoric, II, f. 138-139 (comunicatul 208).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
183 – Situa ția agricol ă din ultima s ăpt ămân ă și m ăsurile luate pentru activarea muncilor
de prim ăvar ă;
– Aprovizionarea capitalei cu lemne de foc;
– Intensificarea pazei p ădurilor și a șoselelor.
17,10 – 17,40 – Dl. Mare șal Brauchitsch 430 : înapoiat cu avionul de la Sofia viziteaz ă pe
Dl. General Antonescu, dup ă care a plecat imediat cu trenul la Berlin.
18,00 – D-na Popovici.
18,40 – Dl. General Iacobici.
19,00 – Dl. Eugen Cristescu.
19,15 – Dl. Ministru Cretzianu.
19,30 – Dl. Inginer Ștef ănescu.
19,40 – Dl. Consilier de Lega ție Steltzer.
– Dl. Ministru Neubacher.
– Dl. Ministru Mihai Antonescu.
– Dl. Colonel Just (ata șat militar).
19,45 – Dl. Consilier St ănescu: prezentare de plecare la Berlin.
20,05 – Dl. Ministru Valer Pop 431 .
21,00 – Mas ă camaradereasc ă oferit ă de Domnul General Antonescu camarazilor de
promo ție ai D-sale.
Masa a fost dat ă în sala de recep ție a Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri și au
participat un num ăr de 24 ofi țeri.
Cu aceast ă ocazie, Dl. Colonel Cornel Negulescu – în numele t uturor – a rostit o
cuvântare în care a evocat duioasele vremuri ale co pil ăriei și tinere ții D-lor.
Dl. General Antonescu a mul țumit camarazilor D-sale pentru aten ția de a face un
gest de apropiere între D-lor și i-a asigurat c ă î și va duce la bun sfâr șit misiunea ce i s-a
încredin țat, spre binele Ță rii.
Vineri, 4 aprilie 1941 cxxxv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,35 – Dl. General Niculescu.
9,45 – Dl. Colonel Mardari.
10,00 – Consiliu de Cabinet 432 . Au luat parte:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. General Iacobici, Ministrul Ap ărării Na ționale,
– Dl. General D. Popescu, Ministrul Internelor,
430 Walther von Brauchitsch (1881-1948) – militar de carier ă, de la 4 februarie 1938 – cdt. al
Armatei Germane, la 19 iulie 1940 avansat feldmare șal al Reichului, având un rol aparte în
planificarea Opera țiunii „Barbarossa”/invazia URSS-ului, fiind demis, în urma e șecului trupelor
germane în fa ța Moscovei (decembrie 1941), de c ătre A. Hitler, care i-a luat locul și titlul în ierarhia
militar ă nazist ă (John Keegan, ed., Who Was Who, p. 46; Thomas Parrish, ed., Encyclopedia , p. 79;
Pierre Milza și colaboratori, Dizionario dei fascismi, p. 69-70; Ian V. Iogg, Dic ționarul celui de-al
doilea r ăzboi mondial , p. 41; Trevor N. Dupuy și colaboratori, The Harper Encyclopedia of Military
Biography, p. 103; Henrik Eberle, Matthias Uhl, Dosarul Hitler, p. 485-486).
431 Registrul istoric, II, f. 139.
432 Vezi Stenogramele… , III, p. 423-97; Registrul istoric, II, f. 140 (comunicatul 209).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
184 – Dl. General Stoenescu, Ministrul Finan țelor,
– Dl. General Potopeanu, Ministrul Economiei Na ționale,
– Dl. C. Stoicescu, Ministrul Justi ției,
– Dl. Prof. Nichifor Crainic, Ministrul Propagandei ,
– Dl. General Gherghe Radu,
– Dl. General Leoveanu,
– Dl. General Modreanu,
– Dl. Colonel Nicolaid 433 .
S-a discutat:
– În ăsprirea legii pentru reprimarea sabotajului economi c;
– Sanc țiunea sever ă a acelora care acumuleaz ă m ărfuri sau alimente;
– Refacerea stocului de vite;
– Aprovizionarea trupelor germane;
– Situa ția împrumuturilor contractate de jude țe și comune.
13,30 – Dl. Amiral P ăiș depune jur ământul, fiind numit Subsecretar de Stat la Minister ul
Marinei.
15,30 – Doamna și Domnul General Antonescu, înso țiți de Domnul Ministru Mihai
Antonescu, au plecat cu automobilul la Predeal.
18,05 – Sosirea la Predeal.
Sâmb ătă, 5 aprilie 1941 cxxxvi (Predeal)
9,50 – Dl. Arhitect Iotzu.
11,30 – Dl. Dr. Lupu: prezint ă o scrisoare din partea D-lui Maniu.
– Dl. Cpt. Antohi.
11,45 – Locot. Av. Chivu I.: cu coresponden ță de la Min. Aerului.
13,30 – Dejun, la care particip ă:
– Dl. Dr. Lupu 434 ,
– Dl. Prof. Hudi ță ,
– Dl. Rebhuhn, Director General la Casa Gr ădinilor.
15,30 – Dl. Ing. Ștef ănescu.
18,00 – Dl. Franklin Mott Günther, Ministrul Americii.
19,25 – Dl. General Pantazi.
20,00 – Dl. Moritz Alfan.
20,30 – Cina, împreun ă cu Dl. Neubacher, Ministrul Economiei Reichului la Bucure ști.
Duminic ă, 6 aprilie 1941 cxxxvii (Predeal)
9,10 – Domnul General iese în gr ădin ă înso țit de Domnul Ministru Mihai Antonescu 435 .
433 Registrul istoric, II, f. 140.
434 Nicolae Lupu (1876-1946) – dr. în medicin ă, om politic, fratele renumitului fiziopatolog Nico lae
Gh. Lupu, membru al Academiei Române (1884-1966). F ondator și membru al mai multor grup ări
politice, parlamentar și ministru în mai multe rânduri, înrolat în PN Ț, apoi demisionar, revenit în
1937, iar în 1946 fondator al Partidului Liberal-De mocratic Ță rănesc, ales deputat în noiembrie
1946. A avut rela ții excelente cu I. Antonescu, intervenind adeseori în sprijinul popula ției evreie ști.
A decedat în condi ții suspecte (Stelian Neagoe, Enciclopedie, p. 419-422; Șerban N. Ionescu,
Dic ționar panoramic, p. 239).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
185 9,45 – Dl. Petriceanu – prezint ă coresponden ță la semnat de la Secretariatul General al
Pre ședin ției și Cabinetul Militar.
13,39 – Dejun, la care particip ă:
– M. M. L. L. Regele și Regina,
– Doamna și Domnul General Antonescu,
– Dl. von Rittgen.
17,10 – Doamna Goga.
17,30 – Dl. Ottulescu, Guvernatorul B.N.R.
– Dl. Ministru Neubacher.
18,09 – Doamna și Domnul Roman Sarcuza.
18,30 – Doamna Barbul cu fiul.
20,30 – Cina împreun ă cu D-na Goga și D-na Barbul cu fiul 436 .
Luni, 7 aprilie 1941 cxxxviii
9,00 – Doamna și Domnul General Antonescu, înso țiți de Dl. Ministru Mihai Antonescu,
pleac ă cu automobilul la Bucure ști.
11,00 – Sosirea în Bucure ști.
11,05 – Dl. General Iacobici: lucru.
11,35 – Dl. Ministru al Justi ției: lucru.
12,40 – Dl. Ministru Killinger: se prezint ă dup ă o absen ță de 30 zile din țar ă.
14,00 – Dejunul.
17,10 – Dl. Ministru Dimitriuc:
– Finan țarea cheltuielilor pentru ap ărarea pasiv ă a industriei de petrol;
– Majorarea pre țurilor a produselor petrolifere la export.
18,30 – Pentru a cere instruc țiuni în vederea comemor ării lui Ion Br ătianu și M. Kog ălniceanu:
– Dl. G. G. Mironescu 437 ,
– Dl. Dr. Angelescu.
19,00 – Dl. General Leoveanu: informa ții interne.
19,30 – Dl. Subsecretar de Stat Ghi țulescu: prezint ă un decret la semnat.
19,50 – Dl. A. C. Cuza: chestiuni personale.
20,10 – Dl. Colonel Stoicka (Secretar General la Ministe rul Înzestr ării Armatei).
20,20 – Informa țiuni cu privire la cursul pie ței:
– Dl. General Modreanu,
435 Vezi comunicatul 211 ( Registrul istoric, II, f. 141): „…Guvernul n-a f ăcut nici un act de
angajare a României în ostilit ățile începute în Iugoslavia”.
436 Gheorghe Barbul (1915-2004) – diplomat de carier ă, încadrat de tân ăr în MAE din Bucure ști,
ata șat de lega ție, din 15 iulie 1942 deta șat la Cabinetul Civil al lui Mihai Antonescu din ca drul
Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri, curier special al Centralei la misiunile din s tr ăin ătate, prezent la
majoritatea întrevederilor Antonescu-Hitler, pe car e le-a relatat și comentat, cu obiectivitate și mult
talent, într-un celebru volum memorialistic. Dup ă r ăzboi, s-a stabilit la Paris ( Anuar diplomatic și
consular. 1942, p. 111; Gh. Buzatu, România și r ăzboiul mondial, p. 289).
437 G. G. Mironescu (1874-1949) – jurist și om politic, mai întâi partizan al lui Take Ionesc u, apoi
înregimentat în PN Ț, ajungând în mai multe rânduri ministru și de dou ă ori prim-ministru
(1930-1931). A avut bune raporturi cu I. Antonescu, iar sub comuni ști, în ultima perioad ă a vie ții, a
fost permanent h ăituit, pentru a fi descoperit asasinat într-un parc din Bucure ști (Stelian Neagoe,
Enciclopedie, p. 489-493; Șerban N. Ionescu, Dic ționar panoramic, p. 268).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
186 – Dl. Herdan.
20,40 – Dl. Nicolae Dumitrescu: prezentare, fiind numit Ministrul României la Madrid.
20,50 – Dl. General Ioani țiu: informa țiuni despre situa ția extern ă438 .
Mar ți, 8 aprilie 1941 cxxxix
7,00 – Începerea lucrului.
8,30 – Toaleta, micul dejun.
9,05 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
9,15 – Dl. Colonel P ălăngeanu: prime ște instruc țiuni cu privire la sport.
9,30 – Dl. Ministru Radu Rosetti: lucru.
10,00 – Consiliu de Colaborare 439 . S-a discutat:
– Dl. General R. Rosetti a f ăcut o dare de seam ă asupra insurec ției f ăcute la Pite ști;
– Dl. General V. Iliescu: rezultatul Conferin ței ținute cu reprezentan ții sportului;
– Dl. Prof. Petre Tomescu: Legea Consiliului de Pat ronaj al Operelor Sociale și
problema apei potabile în satele rurale;
– Dl. General I. Popescu: rezultatul inspec țiilor în țar ă.
13,00 – Depunerea jur ământului de c ătre Dl. Subsecretar de Stat Ghi țulescu.
13,15 – Se discut ă chestiunea grâului, f ăinei și morii „Herdan”:
– Dl. General Popescu,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Modreanu,
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. Herdan,
– Dl. Subsecretar de Stat Ghi țulescu.
13,40 – Comunicare:
– Dl. Ministru Killinger,
– Dl. Consilier Steltzer.
14,00 – Dejunul.
15 – 17,15 – Doamna și Domnul General Antonescu, înso țiți de Domnul Arhitect Iotzu
viziteaz ă vila D-lui Schöpkes.
17,40 – Supun chestiuni economice:
– Dl. Ministru Neubacher,
– Dl. Cluchis,
– Dl. Wanes (expert).
18,00 – D-na Alexandrina Cantacuzino: cere autoriza țiune de plecare în teritoriul cedat
ungurilor, pentru ajutorarea românilor s ăraci.
18,30 – Au fost decora ți:
– Dl. Amiral Canaris ( Șeful S. S. 440 German),
– Dl. Maior von Stransky,
– Dl. General Georgescu-Pion: chestiuni personale 441 .
19,00 – Dl. Profesor For țu: supune situa ția fo știlor legionari.
438 Registrul istoric, II, f. 142.
439 Vezi Stenogramele… , III, p. 98-128; Registrul istoric, II, f. 144-145 (comunicatul 212).
440 Serviciul Secret.
441 Registrul istoric, II, f. 145.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
187
Miercuri, 9 aprilie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,45 – Dl. General Cuzin: instruc țiuni asupra bugetului.
10,00 – Dl. General Georgescu Grigore, Ministrul Comunic a țiilor.
10,45 – Dl. General Zwiedeneck: supune chestiunea morii „Herdan”.
12,30 – 13,15 – Doamna și Domnul General Antonescu, înso țiți de Dl. Lt. Col. Mircea
Elefterescu, viziteaz ă cantina școlar ă din Pia ța Grivi ța și un restaurant muncitoresc.
13,35 – Dl. Profesor Pop: cere instruc țiuni referitoare la întocmirea Albumului Istoric.
16,55 – Dl. Ministru al S ănătății: prezint ă proiectul legii operelor sociale.
17,00 – Dl. Ministru Neubacher: chestiuni economice.
18,00 – Dl. Secretar General al Ministerului de Externe: lucru.
18,30 – Dl. Prof. Nichifor Crainic, Ministrul Propagande i: lucru.
19,15 – Dl. Dr. L ăzeanu: prezint ă un memoriu din partea profesorilor Facult ății de Medicin ă.
19,30 – Dl. Roma șcanu (Secretar General la Ministerul Coordon ării): supune activitatea
Ministerului.
19,40 – Dl. Colonel Emanoil S ăvoiu: chestiuni personale.
19,45 – Dl. Moroianu 442 .
Joi, 10 aprilie 1941 cxl
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Dl. General Dobre: lucru.
10,35 – Dl. General Iacobici: lucru.
10,45 – Consiliu Economic 443 . S-a discutat:
– Dl. General Stoenescu a f ăcut o expunere asupra mersului încas ărilor din ultima
săpt ămân ă;
– Dl. Subsecretar de Stat Toma Ghi țulescu a expus m ăsurile luate pentru
aprovizionarea cât mai îndestul ătoare a popula ției de s ărb ători;
– Dl. General Sichitiu a f ăcut cunoscut Consiliului dispozi țiunile date Camerelor
Agricole pentru executarea planului de îns ămân ță ri alc ătuit de Minister;
– S-au dat instruc țiuni pentru alc ătuirea unei statistici agricole complete;
– Dl. General Georgescu Grigore a ar ătat m ăsurile luate privitor la aprovizionarea
cu material de construc ție.
13,30 – Dl. Ministru al Japoniei.
19,00 – Supun situa ția fo știlor legionari:
– Dl. Prof. Chirnoag ă444 ,
442 Registrul istoric, II, f. 147.
443 Vezi Stenogramele… , III, p. 128-166; comunicatul 213 ( Registrul istoric, II, f. 149).
444 Eugen Chirnoag ă (1891-1965) – chimist, profesor universitar, rector ul Institutului Politehnic din
Bucure ști (1940-1941), participant, al ături de P. P. Panaitescu , la negocierile legionarilor de
„împ ăcare” cu I. Antonescu în cursul rebeliunii din ianu arie 1941, apoi, de și infirm, trimis pe front
cu gradul de soldat. Sub comuni ști, scos de la catedr ă. Fratele generalului Platon Chirnoag ă,
ministru de r ăzboi în a șa-numitul guvern al lui Horia Sima (1944-1945), s-a stabilit în Spania,
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
188 – Dl. Prof. G ăvănescul 445 ,
– Dl. Mile Lefter 446 ,
– Dl. Andrei Ionescu 447 ,
– Preotul Boldeanu 448 .
20,00 – Chestiuni de ordin bisericesc și na țional:
– I.P.S.S. Patriarhul Nicodim,
– I.P.S.S. Mitropolitul Moldovei,
– I.P.S.S. Mitropolitul Bucovinei,
– P.S.S. Episcopul de Roman.
21,35 – În chestiunea fierului și a o țelului:
– Dl. General Dobre,
– Dl. General Potopeanu 449 .
22,00 – Cinematograf la Pre ședin ție: Ruleaz ă filmele: „Împ ărțirea darurilor familiilor osta șilor
căzu ți la datorie”; „Masa camaradeasc ă a promo ției Turda” 450 ; „Evreul Süss”. Au luat parte
Doamna și Domnul General Antonescu, Doamna Goga și ofi țerii din cadrele Pre ședin ției.
Vineri, 11 aprilie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
8,30 – Toaleta, micul dejun.
9,05 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
9,25 – Supun situa ția de la uzinele „Cugir” și a Cooperativei respective:
– Dl. General Dobre,
– Dl. Joldea R ădulescu,
– Dl. General Dona,
– Dl. Eugen Cristescu.
10,05 – Chestiunea contribu ției excep ționale de 4%:
– Dl. Ministru Mircea Vulc ănescu,
autorul celei dintâi sinteze serioase privind Istoria politic ă și militar ă a r ăzboiului României contra
Rusiei Sovietice. 22 iunie 1941 – 23 august 1944 (edi ția I – Madrid, 1965; edi ția II – Madrid, 1986)
(Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști, p. 151-152;
Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 72-73).
445 Vezi comunicatul din ziua respectiv ă ( Registrul istoric, II, f. 149-153), cuprinzând scrisoarea din
22 martie 1941 adresat ă de Horia Sima Generalului, prin Profesorul I. G ăvănescul, iar, în replic ă,
mesajul lui Antonescu c ătre Profesor, de refuz al oric ărui dialog cu Comandantul Legiunii și
oamenii s ăi, dup ă „odioasele crime” din noiembrie 1940 și rebeliunea din ianuarie 1941 ( ibidem , f. 153).
446 Mile Lefter (1901-1975) – avocat, comandant legionar, participa nt la rebeliunea din ianuarie
1941, apoi fugit în Germania, iar dup ă r ăzboi r ămas în exil, stabilindu-se în America Latin ă
(Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei române ști, p. 110-111;
Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 171).
447 Andrei Ionescu – comandant legionar.
448 Vasile Boldeanu (1902-1991) – preot din Putna, comandant legionar, dup ă rebeliune s-a str ăduit
să reorganizeze Mi șcarea Legionar ă, fugit în Germania, dup ă r ăzboi a r ămas în exil, stabilindu-se la
Paris, unde a fost ales paroh al Bisericii Ortodoxe Române din str. Jean de Beauvais ( Intelectualii și
Mi șcarea Legionar ă, p. 50-51; Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian S andache, Radiografia
dreptei române ști, p. 110-111; Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 75).
449 Registrul istoric, II, f. 153.
450 Vezi infra.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
189 – Dl. Eugen Demetrescu,
– Dl. Ministru General Stoenescu.
10,00 – Consiliul de Cabinet 451 . S-a discutat:
– Dl. Subsecretar de Stat V. Dimitriuc a expus plan ul diriguitor al politicii petrolului;
– S-au dat dispozi țiuni pentru terminarea cl ădirilor de spitale și școli începute în
trecut și l ăsate neterminate;
– S-a comunicat Consiliului trimiterea în judecar ă a fostului chestor legionar Soare
Apostol, pentru excrocherie;
– Dl. Ministru Mihai Antonescu a ar ătat urgen ța lucr ărilor de reorganizare a
ministerelor.
D-sa a mai expus principiile de organizare a Centru lui Na țional Românesc.
13,15 – Dl. Joldea R ădulescu.
13,40 – Invita ți de Guvernul Român la recens ământ. S-au prezentat de plecare:
– Dl. Prof. Molinari,
– Dl. Prof. Burghoffer.
13,55 – Dl. Eugen Cristescu (S.S.) – informa ții 452 .
16,00 – Doamna și Domnul General Antonescu, înso țiți de Dl. Ministru Mihai Antonescu,
au plecat cu automobilul la Predeal.
18,30 – Sosirea la Predeal unde sunt întâmpina ți de c ătre:
– Dl. Col. Grigoriu Primarul ora șului Predeal,
– Dl. Colonel Diaconu,
– Dl. Maior Poadven.
21,30 – Pictorul Ioachim sose ște pentru continuarea portretului D-lui General Ant onescu.
Sâmb ătă, 12 aprilie 1941 cxli (Predeal)
10,00 – Pictorul Ioachim: lucru.
10,25 – Dl. Rebhuhn, Directorul General al Casei Gr ădinilor.
11,00 – Dl. Otto-Louis-Morstodt și Adj. Dobre Ion – cu coresponden ță de la Pre ședin ție.
13,30 – Dejun la care iau parte:
– Dl. Otto Louis-Morstodt,
– Dl. Rebhuhn,
– Pictorul Ioachim.
16,20 – Dl. Emil Hoffman – de la Lega ția German ă.
18,40 – Dl. Avocat Cojoc ărescu – Director în Contenciosul C.F.R. din Sinaia 453 .
20,00 – Cina, la care iau parte:
– D-na Goga,
– Pictorul Ioachim.
Duminic ă, 13 aprilie 1941 (Predeal)
9,45 – Pictorul Ioachim: lucru.
13,00 – M. M. L. L. Regele și Regina.
451 Vezi Stenogramele… , III, p. 166-199; Registrul istoric, II, f. 156-157 (comunicatul 215).
452 Registrul istoric, II, f. 157.
453 Registrul istoric, II, f. 158.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
190 13,30 – Dejun, la care iau parte:
– M. M. L. L. Regele și Regina,
– D-na Goga,
– Pictorul Ioachim.
13,40 – C ăpitan Florescu Banu Radu – sose ște cu coresponden ța de la Pre ședin ție 454 .
20,00 – Cina, la care iau parte:
– D-na Goga,
– Pictorul Ioachim.
Luni, 14 aprilie 1941
8,55 – Plecarea Domnului General Antonescu din Predeal.
11,00 – Domnul General Antonescu sose ște în Capital ă cu automobilul de la Predeal.
11,20 – Dl. General Iacobici: lucru.
11,40 – Dl. Ministru Stoicescu: lucru.
12,15 – Dl. Pamfil Șeicaru: informa ții, fiind înapoiat de la Roma.
13,00 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
14,00 – Dejunul.
17,00 – D-na Popovici: informa ții.
18,00 – Dl. Ministru al Americii.
18,30 – Dl. Ministru al Suediei: prezentarea noului ata șat militar, Dl. Lt. Colonel Nils Brusson.
19,00 – Dl. Prof. univ. Vasile Gheorghiu, refugiat de la Facultatea de Teologie din
Cern ăuți: chestiuni personale.
19,10 – Dl. Colonel Mardari.
20,05 – Dl. Ing. Ștef ănescu: informa ții.
20,55 – Dl. Colonel Oncic ă, Comandantul Reg. 2 Gr ăniceri, se prezint ă de plecare din
garnizoan ă cu regimentul 455 .
Mar ți, 15 aprilie 1941 cxlii
7,00 – Începerea lucrului.
8,30 – Toaleta, micul dejun.
9,00 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
9,30 – Dl. General Rosetti: lucru.
10,00 – Consiliu de Colaborare 456 . S-a discutat:
– Dl. General Radu Rosetti raporteaz ă activitatea Ministerului Instruc ției;
– Dl. General Victor Iliescu arat ă mersul activit ății preliminare;
– Se dau dispozi ții pentru terminarea construc țiilor de dispensare și spitale începute
în întreaga țar ă;
– Dl. General D. Popescu raporteaz ă constat ările inspec țiilor f ăcute.
12,30 – Dl. General Jack Popescu: lucru.
13,00 – Dl. General Zwiedeneck: comunicare din partea D- lui Ministru Killinger.
13,30 – Dl. Ministru al Italiei.
454 Registrul istoric, II, f. 158.
455 Registrul istoric, II, f. 160.
456 Vezi Stenogramele… , III, p. 200-223; Registrul istoric, II, f. 161-162 (comunicatul 217).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
191 13,45 – Dl. Ministru Nichifor Crainic: în chestiunea cen zurii.
14,05 – Dl. General Gherghe Radu: informa ții.
14,15 – Dejunul.
15 – 17 – Vizitarea vilei D-lui Osiceanu și a Institutului „Pasteur”.
Dl. General Antonescu, înso țit de Dl. Lt. Colonel Adj. Mircea Elefterescu,
viziteaz ă vila D-lui Osiceanu din Comuna Sterianu-Butimanu ( jud. Ilfov), dup ă care
Institutul „Pasteur” din Giule ști, unde a fost întâmpinat de c ătre Dl. General Sichitiu,
Ministrul Domeniilor.
19,00 – Dl. General Sichitiu: lucru.
19,20 – Dl. Dr. C. I. Oprescu: supune dolean țele cooperativelor.
19,45 – Dl. General Cornicioiu: chestiuni personale.
20,10 – Dl. Profesor Caracostea: în leg ătur ă cu „Funda țiile Culturale Regale”.
20,15 – Dl. General Leoveanu: lucru.
20,35 – Dl. Ministru Stoicescu.
– Dl. General Stroe ( Șeful Justi ției Militare) 457 .
21,00 – Doamna și Domnul General I. Antonescu, împreun ă cu Dl. Ministru Mihai
Antonescu, iau masa cu Arhiducesa Ileana la Pre ședin ție.
Miercuri, 16 aprilie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – În chestiunea aprovizion ării generale:
– Dl. Ministru Ghi țulescu,
– Dl. Mândru (Oficiul grâului).
12,10 – Dl. General Stoenescu: lucru.
12,30 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
13,20 – Dl. Ministru Hiott: prezentare, fiind în treac ăt de la Vichy.
13,45 – Dl. Gh. Cre țeanu (Banca Româneasc ă).
13,55 – Dl. Profesor Pop: i se d ă instruc țiuni referitoare la întocmirea atlasului istoric.
14,00 – Dl. General Vasiliu: informa țiuni 458 .
14,55 – Dejunul.
În dup ă-amiaza zilei, Domnul General Antonescu n-a lucrat, fiind indispus.
Joi, 17 aprilie 1941
Domnul General Antonescu r ămâne în cas ă, fiind indispus.
11,18 – 14,25 459
Vineri, 18 aprilie 1941 cxliii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
457 Registrul istoric, II, f. 162.
458 Registrul istoric, II, f. 164.
459 Vezi Stenogramele… , III, p. 223-256.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
192 9,30 – Continuarea lucrului.
11,30 – Dl. General Șteflea: informa ții.
11,45 – Instruc țiuni cu privire la paza Capitalei 460 :
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. General Gherghe Radu,
– Dl. General Niculescu.
12,10 – Dl. General Ioani țiu.
12,20 – Dl. Eugen Cristescu.
12,50 – Dl. General Stoenescu 461 .
13,30 – Dejunul.
19,30 – Domnul General Antonescu, înso țit de Lt. Colonelul Adjutant Mircea Elefterescu,
asist ă la slujba religioas ă de la Patriarhie, la care au fost prezen ți membrii Guvernului,
ofi țerii generali și cavalerii ordinului „Mihai Viteazul”.
Sâmb ătă, 19 aprilie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,15 – Dl. General Niculescu: instruc țiuni.
10,35 – Dl. General Rosetti: lucru.
10,50 – Dl. General rez. Eliad: informa ții.
11,05 – Dl. Ambasador al Turciei.
11,30 – Aprovizionarea Capitalei și evacuarea Capitalei de str ăini (refugia ți):
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. Ministru al Ap ărării Na ționale,
– Dl. General Potopeanu,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Gherghe Radu,
– Dl. General Modreanu,
– Dl. Ministru Ghi țulescu,
– Dl. Col. Orezeanu.
17,00 – Doamna și Domnul General Antonescu, înso țiți de Dl. Ministru Mihai Antonescu,
au plecat cu automobilul la Predeal, spre a face s ărb ătorile de Pa ști 462 .
La ora 23,55 a avut loc slujba Învierii la Sfânta M ănăstire Sinaia.
Au luat parte:
– M. M. L. L. Regele și Regina Mam ă,
– Doamna și Domnul General Antonescu,
– D-na Catargi – Doamn ă de onoare a M. S. Regina,
– Dl. Colonel Mardari Socrate – Șeful Casei Militare a M. S. Regelui,
– Dl. Colonel Pastia – Adjutant de serviciu al M. S . Regelui,
– Dl. Maior Eugen Niculescu – Adjutant de serviciu al D-lui General Antonescu,
460 În aceea și zi, se publicase un Comunicat care avertiza c ă s-ar fi pus la calea o serie de acte de
terorism ( Registrul istoric, II, f. 166).
461 Registrul istoric, II, f. 166.
462 Registrul istoric, II, f. 167.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
193 – Dl. Ministru Mocsony – Mare Maestru de Vân ătoare al M. S. Regelui,
– Dl. General Manolescu – Administratorul Domeniilo r Coroanei,
– Dl. General Vasiliu – Inspector General al Jandar meriei,
– Maior R ădulescu Octav – Comandantul Batalionului Gard ă al Palatului,
– Locot. Vergotti – Ofi țer de ordonan ță al M. S. Regelui,
– Maior Caloenescu din Batalionul Gard ă al Conduc ătorului,
– C ăpitan Georgescu din Batalionul Gard ă al Conduc ătorului,
– Autorit ățile Civile și Militare din Sinaia,
– Publicul din Sinaia.
O companie de onoare cu drapel, din Batalionul de G ard ă al Palatului, a dat onorurile.
Sfânta slujb ă a fost oficiat ă de arhiereul mitropolit Serafim Georgescu, stare țul
mănăstirii Sinaia, înconjurat de un impun ător sobor de preo ți, diaconi și c ălug ări ai
mănăstirii. Din biseric ă întreaga asisten ță a ie șit în curte, unde s-a s ăvâr șit slujba Învierii.
Dup ă oficierea slujbei religioase, Majestatea Sa Regele a invitat la mas ă la Castelul
Foi șor persoanele ce au luat parte la slujb ă.
La ora 2 noaptea M. M. L. L. Regele și Regina, precum și Doamna și Domnul
General Antonescu s-au retras.
Duminică, 20 aprilie 1941
13,10 – Dejunul, la care particip ă:
– M. M. L. L. Regele și Regina,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Doamna Goga.
20,00 – Masa împreun ă cu:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Doamna Goga.
Luni, 21 aprilie 1941 cxliv
9,50 – Dl. General Antonescu iese în gr ădin ă unde r ămâne pân ă la ora 11,20.
13,00 – Dejun la care particip ă:
– Dl. Ministru Ghigi,
– D-na și Dl. Witzleben 463 ,
– D-na și Dl. Ottulescu,
– Dl. Colonel Orezeanu cu D-na și fiica,
– D-na Goga 464 .
20,00 – Cina, împreun ă cu:
– Dl. Ministru Ghigi,
463 Erwin von Witzleben (1881-1944) – militar de carier ă, cdt. al Armatei 1 Germane care a rupt
Linia Maginot în iunie 1940, iar la 18 iulie 1940 a fost promovat feldmare șal al Reichului. În 1941,
numit cdt. al trupelor germane pe Frontul de Vest. A participat la complotul împotriva lui A. Hitler
de la 20 iulie 1944, fiind poten țial cdt suprem al Wehrmachtului, în caz de succes. Imediat dup ă
eșecul comploti știlor, a fost „judecat”, condamnat și spânzurat (John Keegan, ed., Who Was Who,
p. 219; Ian V. Iogg, Dic ționarul celui de-al doilea r ăzboi mondial , p. 224; Henrik Eberle, Matthias
Uhl, Dosarul Hitler, p. 756).
464 Registrul istoric, II, f. 168.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
194 – Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– D-na Goga 465 .
Mar ți, 22 aprilie 1941 (Predeal)
10,20 – Dl. General Antonescu se plimb ă prin gr ădin ă pân ă la ora 11,00.
13,00 – Dejun, împreun ă cu:
– Dl. Dr. Neumwaner cu Doamna,
– D-na și Dl. Marinescu (Director General al Societ ății Concordia),
– Dl. Ministru Mihai Antonescu 466 .
20,00 – Masa, împreun ă cu:
– Doamna Goga 467 ,
– D-na și Dl. Romani Lorenzo.
Miercuri, 23 aprilie 1941 (Predeal)
13,00 – Dejunul, împreun ă cu:
– Doamna Barbul cu fiul,
– Doamna Goga,
– Dl. Neubacher 468 .
19,30 – Ceai, la care particip ă:
– D-na și Dl. Marinescu,
– Dl. Colonel Grigoriu cu Doamna,
– Dl. Maior Caloenescu,
– Dl. Maior Poadven,
– Dl. C ăpitan B ărbulescu cu Doamna,
– Dl. C ăpitan Georgescu,
– Dl. C ăpitan Diaconescu,
– Dl. C ăpitan Chiri țescu,
– Dl. Locotenent Popescu,
– Dl. Locotenent Topor 469 .
20,00 470
465 Registrul istoric, II, f. 168.
466 Registrul istoric, II, f. 168 (este men ționat ă, în plus, Veturia Goga).
467 Registrul istoric, II, f. 168 (Veturia Goga nu figureaz ă).
468 Registrul istoric, II, f. 168.
469 Registrul istoric, II, f. 168.
470 În Registrul istoric (II, f. 179), men ționat ă „masa” împreun ă cu M. Antonescu și Veturia Goga.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
195 Joi, 24 aprilie 1941 cxlv (Predeal)
Domnul General Antonescu, sim țindu-se indispus, a r ămas în cas ă, tot timpul zilei 471 .
Vineri, 25 aprilie 1941 (Predeal)
9,00 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
12,00 – Dl. C ăpitan Antohi.
– Dl. Dr. Mih ăilescu Lorin.
– Dl. Col. Dr. Rez. Dinulescu.
12,10 – Dl. Ministru Franklin Mott Günther.
13,00 – Dejun, împreun ă cu:
– D-na Cancicov,
– D-na Balaci,
– D-na Grecianu,
– D-na Romani Lorenzo.
14,50 – Dl. Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
21,00 – Dl. Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu 472 .
Sâmb ătă, 26 aprilie 1941 (Predeal)
6-8 – Dl. General a lucrat în birou 473 .
9,00 – Dl. Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
11,00 – Dl. Rebhuhn.
11,10 – Dl. General Antonescu, înso țit de Dl. Rebhuhn, iese în gr ădin ă, unde r ămâne pân ă
la ora 11,30.
11,30 – Dl. General Georgescu Grigore, Ministrul Comunic a țiilor.
11,35 – Dl. Dr. Bazil Teodorescu.
13,00 – Dejun, împreun ă cu:
– M. M. L. L. Regele și Regina,
– Dl. Dr. Bazil Teodorescu.
17,00 – Dl. General Ioani țiu, Șeful Marelui Stat Major.
18,40 – Dl. Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
20,30 – Dl. Colonel Rio șanu.
20,40 – Masa împreun ă cu Dl. Colonel Rio șanu 474 .
Duminic ă, 27 aprilie 1941 (Predeal)
13,00 – Dejunul, împreun ă cu:
– Doamna și Domni șoara von Killinger,
– Dl. Ministru Killinger,
– Doamna și Dl. Steltzer,
471 Registrul istoric, II, f. 172.
472 Registrul istoric, II, f. 173.
473 Registrul istoric, II, f. 173.
474 Registrul istoric, II, f. 173 (redactare identic ă precum în Jurnal ).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
196 – Dl. Ministru Ghigi,
– D-na și Dl. Dr. Bazil Teodorescu,
– Dl. Colonel Rio șanu.
18,00 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu 475 .
Luni, 28 aprilie 1941 (Predeal)
10,00 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
13,00 – Dejunul.
18,00 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu 476 .
Mar ți, 29 aprilie 1941 (Predeal) cxlvi
12,00 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
14,00 – Dejunul.
16,00 – Consiliu de Mini ștri 477 . S-a discutat:
– Starea de spirit din țar ă cu ocazia s ărb ătorilor;
– Organiza ția Sanitar ă și constat ările f ăcute în urma inspec țiilor efectuate;
– S-au luat dispozi țiuni pentru înfiin țarea de laboratoare medicale în fiecare jude ț;
– S-au dat dispozi țiuni pentru majorarea salariilor medicilor din medi ul rural.
17,00 – C ăpitan Ionian Marcel: cu coresponden ță de la Ministerul Educa ției Na ționale.
20,00 – Cina 478 .
Miercuri, 30 aprilie 1941 cxlvii (Predeal)
10,00 – Dl. General Georgescu Traian – Șeful Serviciului de Informa ții de la Pre ședin ție.
11,30 – D-na Dr. Popovici.
11,40 – Dl. Colonel Rio șanu.
13,00 – Dejunul împreun ă cu Dl. Colonel Rio șanu.
15,40 – Dl. Ministru Aurelian Pan ă.
16,00 – Consiliu de Mini ștri 479 . S-a discutat:
– S-a expus situa ția îns ămân ță rilor din întreaga țar ă;
– S-au rezumat constat ările vizitelor f ăcute la întreprinderile industriale;
– S-a expus stadiul introducerii gazului metan la B ucure ști;
– S-au expus principiile noului regim al grâului și porumbului;
– S-au luat m ăsuri pentru aprovizionarea intens ă cu lemne de foc a centrelor de
consuma ție.
18,00 – Dl. Arhitect Iotzu.
20,00 – Cina, împreun ă cu Dl. Col. Rio șanu și Dl. Arhitect Iotzu 480 .
Joi, 1 mai 1941 (Predeal)
475 Registrul istoric, II, f. 174 (redactare identic ă precum în Jurnal ).
476 Registrul istoric, II, f. 177 (redactare identic ă precum în Jurnal ).
477 Vezi Stenogramele… , III, p. 256-157; Registrul istoric, II, f. 179 (comunicat).
478 Ad ăugat în Registrul istoric, II, f. 179.
479 Vezi Stenogramele… , III, p. 257-258 (comunicat).
480 Registrul istoric, II, f. 180.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
197
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
12,20 – Dl. Ottulescu, Guvernatorul B.N.R.
13,00 – Dejun împreun ă cu Dl. Ottulescu și Dl. Colonel Rio șanu.
19,00 – Dl. Basarabeanu, cu coresponden ță de la Pre ședin ție 481 .
20,00 – Masa.
Vineri, 2 mai 1941 (Predeal)
9,10 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
13,00 – Dejunul.
16,00 – Consiliu de Mini ștri 482 . S-a discutat:
– Stabilirea m ăsurilor ce urmeaz ă a se mai lua în leg ătur ă cu organizarea,
instruc ția, înzestrarea și aprovizionarea armatei.
19,00 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
20,30 – Masa.
Sâmb ătă, 3 mai 1941 cxlviii (Predeal)
9,00 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
12,00 – Delega ția Românilor din Banatul Sârbesc:
– Dl. Pista Adam,
– Dl. Iordache Alcibiade,
– Dl. Ing. Ardeleanu Ștefan,
– Dl. Prof. univ. Muru Gheorghe,
– Dl. Miu Lerca Constantin,
– Dl. Gheorghe Juverca,
– Dl. Dr. Budarlea Alex.
13,20 – Dejunul, împreun ă cu M. M. L. L. Regele și Regina.
18,00 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu 483 .
Duminic ă, 4 mai 1941 cxlix (Predeal)
9,00 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
10,20 – Dl. Maior C. Mih ăilescu – Secretar General la Ministerul Propagandei .
10,30 – Cpt. Dr. Stroescu.
– Dl. Dr. C. D ănulescu 484 .
– Dl. Dr. Ion Simionescu.
13,00 – Dejun 485 .
20,00 – Cina.
481 Registrul istoric, II, f. 180 (text identic precum în Jurnal ).
482 Vezi Stenogramele… , III, p. 259; comunicatul 222 ( Registrul istoric, II, f. 182).
483 Registrul istoric, II, f. 183.
484 Constantin D ănulescu – subsecretar de stat pentru munc ă la Ministerul Muncii, S ănătății și
Ocrotirilor Sociale.
485 Registrul istoric, II, f. 183 (text identic dup ă Jurnal ).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
198 Luni, 5 mai 1941
9,00 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
13,00 – Dejunul împreun ă cu D-na Goga.
15,35 – Plecarea spre Bucure ști. La plecare, Dl. General Antonescu a fost saluta t de
Dl. Colonel Grigoriu, Primarul ora șului Predeal.
18,30 – Doamna și Domnul General Antonescu sosesc în Capital ă cu automobilul de la Predeal.
Dl. Ministru Mihai Antonescu pune la curent pe Dl. General cu cele petrecute în
lipsa D-sale.
19,10 – Dl. Ministru Ghigi se prezint ă pentru a informa pe Dl. General Antonescu c ă a fost
transferat la Atena 486 .
Mar ți, 6 mai 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,15 – Dl. General Rosetti: supune discursul M. S. Rege lui pentru solemnitatea de la
„Funda ția Carol I”.
10,15 – 13,00 487
10,25 – Dl. Maior Marin: prime ște indica țiuni pentru întocmirea „C ărții Albe”.
10,35 – Dl. General Iacobici: lucru.
11,00 – Dl. Prof. Pheder, Ministru Secretar de Stat de l a Berlin, a vizitat diferite p ărți ale
ță rii în vederea stabilirii unui nou ora ș.
13,00 – Dl. Locot. Buchas (adjutantul D-lui Col. Spalcke ): solicit ă o audien ță pentru
Dl. Col. Spalcke.
14,00 – Dejunul.
18,00 – Dl. General Ioani țiu.
18,30 – Dl. Consilier Casa ție Aurel Lerescu: chestiuni personale.
19,00 – În chestiunea Marei Fresce a Ateneului Român 488 :
– Dl. Ștefan C. Ion,
– Dl. Const. Petrescu (pictor) 489 .
19,30 – Dl. General Antonescu, înso țit de c ătre Dl. Lt. Colonel Adj. Mircea Elefterescu,
a f ăcut pe jos o plimbare în ora ș.
Miercuri, 7 mai 1941 cl
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,15 – Dl. General Iacobici: instruc țiuni cu privire la serbarea zilei de 10 Mai.
486 Registrul istoric, II, f. 185 (text identic dup ă Jurnal !).
487 Vezi Stenogramele… , III, p. 259-292. Ședin ța Consiliului de Mini ștri a fost prezidat ă de
M. Antonescu (comunicatul 223, în Registrul istoric, II, f. 186-187).
488 Registrul istoric, II, f. 187.
489 Costin Petrescu (1872-1954) – pictor, autorul marile fresce de la Catedrala Încoron ării (1922) și
de la Ateneul Român.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
199 10,30 – Dl. Otto Morstadt: scoate câteva fotografii cu D l. General, în cabinetul de lucru.
11,00 – Dl. General Cuzen: chestiunea fondurilor interes elor superioare de Stat.
12,00 – Dl. Amiral von der Marwitz – Ata șat de Marin ă la Istanbul.
12,40 – Dl. Col. Mardari: instruc țiuni cu privire la serbarea zilei de 10 Mai.
12,45 – Dl. Consilier de Lega ție Buzdugan: comunic ări politice din partea D-lui Ministru
Grigorcea 490 (Roma).
13,10 – Dl. Ministru Dimitriuc.
13,30 – Chestiuni de pres ă în leg ătur ă cu Ungaria:
– Dl. Ministru Nichifor Crainic,
– Dl. Maior Mih ăilescu,
– Dl. Maior Manoliu.
14,00 – Dejunul.
18,00 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
18,45 – Dl. Ministru al Justi ției: lucru.
19,05 – Dl. General Ioani țiu: lucru.
19,20 – Dl. Ministru Nichifor Crainic: lucru.
19,35 – Dl. Goering:
– În chestiunea procur ării de material german;
– Prezentare de plecare 491 .
20,00 – Dl. General Antonescu, înso țit de Dl. Lt. Col. Adj. Mircea Elefterescu, face o
plimbare pe jos pe Calea Victoriei.
Joi, 8 mai 1941 cli
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,15 – 13,23 492
12,00 – Palatul Regal: prezentarea scrisorilor de acredi tare de c ătre Ministrul Finlandei la
Bucure ști, Dl. Eduard Hjalmar Palin. Excelen ța Sa a remis Majest ății Sale Regelui – în
prezen ța D-lui General Antonescu, Conduc ătorul Statului, atât scrisorile sale de acreditare,
cât și pe acelea de chemare ale predecesorului s ău E.S. Dl. Bruno Kivikoski.
13,30 – Dejunul pentru plecarea D-lui Ministru al Italie i, în localul Ministerului de Externe,
oferit de Dl. General Antonescu 493 .
Au luat parte membrii Guvernului în frunte cu Dl. G eneral Antonescu, precum și
membrii lega țiilor italiene, germane și japoneze.
Cu aceast ă ocazie, Dl. General Antonescu a rostit un discurs, la care a r ăspuns
Dl. Pellegrino Ghigi.
16,30 – Dl. General Antonescu viziteaz ă sanatoriul Sfânta Elisabeta, ce apar ține Consiliului
de Patronaj, dup ă care face o plimbare pe jos la șosea, înso țit de Dl. Lt. Col. Adj. Mircea
490 Vasile Grigorcea (1883-1949) – jurist și diplomat, ministru al României la Budapesta
(1928-1936), Londra (1936-1938), Roma și Vatican (1941-1943), secretar general al MAE din
Bucure ști în septembrie – noiembrie 1936 ( Anuar diplomatic și consular. 1942, p. 130).
491 Registrul istoric, II, f. 188.
492 Ședin ță a Consiliului Economic, prezidat ă de Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , III, p. 293-336.
493 Textul integral al cuvânt ării lui I. Antonescu la banchetul de adio ( Registrul istoric, II,
f. 190-191; ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 84-86).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
200 Elefterescu.
17,50 – Dl. General Rosetti: lucru.
18,30 – Prezint ă proiectul pentru organizarea muncii:
– Dl. Lt. Col. von Stetten,
– Dl. Col. P ălăngeanu.
19,30 – Dl. General Niculescu: instruc țiuni în vederea par ăzii de 10 Mai 494 .
Vineri, 9 mai 1941 clii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Solemnitatea la „Funda ția Carol I”.
Consemnarea împlinirii unei jum ătăți de veac de la întemeierea loca șului de
cultur ă „Funda țiunea Regele Carol I”. Au luat parte:
– Majestatea sa Regele Mihai I,
– Dl. General I. Antonescu,
– I.P.S.S. Patriarhul Nicodim,
– Membrii Guvernului,
– Membrii Academiei Române,
– Membrii Funda ției,
– Din partea Palatului Regal: Dl. General Manolescu , Dl. Col. Ulea, Dl. Col. Pastia,
Dl. Comandor M ănoiu și Dl. Florian Marinescu.
Au rostit discursuri urm ătoarele persoane:
– Dl. Al. Tzigara-Samurca ș,
– Dl. Prof. I. Petrovici,
– Dl. Prof. D. Ionescu Bujor,
– Studentul Gh. Bumbe ști,
– Dl. Prof. Al. Otetele șeanu,
– Dl. General Rosetti.
La discursurile personale de mai sus au r ăspuns:
– Majestatea Sa Regele și
– Dl. General Antonescu 495 .
Dup ă solemnitate, M. S. Regele și Dl. General Antonescu s-au retras.
13,00 – Dl. General Graf von Sponek: se prezint ă ca loc țiitor al D-lui General Hansen.
14,00 – Dejunul.
16,00 – Doamna și Domnul General Antonescu trec în revist ă – în curtea Pre ședin ției –
1 000 copii s ăraci ai diferitelor școli de la periferie, îmbr ăca ți de Consiliul de Patronaj.
16,30 – 12,50 496
17,00 – Dl. Dr. D ănulescu.
18,00 – Cinema „Scala”.
Într-o reprezenta ție de gal ă s-a f ăcut – la cinematograful „Scala” – prezentarea
494 Registrul istoric, II, f. 191.
495 Textul integral al cuvânt ării, în Registrul istoric, II, f. 149-150 (ANIC, fond PCM – CM, dosar
59/1940, f. 89-91).
496 Ședin ță a Consiliului de Cabinet, prezidat ă de Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , III,
p. 337-365).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
201 filmului „Asediul Alcazarului”.
Premiera a fost onorat ă de Înalta prezen ță a M. M. L. L. Regelui și Reginei Mame
Elena, înso țiți de Doamna și Domnul General I. Antonescu.
Au asistat, de asemeni, membrii Guvernului și ai Corpului Diplomatic.
M. M. L. L. Regele și Regina au fost întâmpina ți la sosire de Dl. Don José y Moreno,
Ministrul Spaniei la Bucure ști, în timp ce fanfara intona imnurile na ționale ale României și
Spaniei.
Sâmb ătă, 10 mai 1941 cliii
9,30 – Dl. General I. Antonescu, înso țit de Dl. Colonel Adj. Mircea Elefterescu, se duce la
Palatul Regal.
9,45 – Dl. General Antonescu înmâneaz ă Majest ății Sale Regelui bastonul de Mare șal 497 , în
sala Tronului, de fa ță fiind persoanele din Casa M. M. L. L. Regelui și Reginei Mame.
De asemenea, au fost prezen ți:
– Dl. General Iacobici, Ministrul Ap ărării Na ționale,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. C-dor Jienescu,
– Dl. Amiral P ăiș.
9,55 – Majestatea Sa Regele, luând loc în ma șin ă deschis ă al ături de Dl. General Antonescu
și urma ți de automobilul în care se afla Majestatea Sa Regi na Mam ă, p ărăsesc Palatul
Regal, ducându-se la locul defil ării, fiind c ălduros și îndelung ova ționa ți de popula ție prin
urale entuziaste, pe tot parcursul.
În Pia ța Victoriei, Dl. General Niculescu, Comandantul Mil itar al Capitalei, a dat
raportul Majest ății Sale Regelui, în timp ce muzica militar ă intona Imnul Regal. Urmeaz ă
apoi trecerea trupelor în revist ă.
În acest timp, M. S. Regina Mam ă s-a îndreptat spre Tribuna Regal ă, fiind primit ă
de D-na Maria General Antonescu.
Dup ă trecerea în revist ă a trupelor, Majestatea Sa Regele și Dl. General Antonescu
se îndreapt ă spre Tribuna Regal ă, unde iau loc în fotolii, având în rândul al doile a pe
Majestatea Sa Regina Mam ă și D-na General Antonescu, împreun ă cu I.P.S.S. Nicodim,
Patriarhul României, și Monseniorul Andrea Cassullo, Nun țiul Apostolic și Decanul
Corpului Diplomatic.
În Tribuna Regal ă au mai luat loc membrii Casei Civile și Militare a Majest ății
Sale Regelui și Doamnele de Onoare ale Majest ății Sale Reginei Mame.
În celelalte tribune au luat loc:
– Membrii Guvernului,
– Membrii Corpului Diplomatic,
– Ata șații Militari str ăini,
– Reprezentan ții Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție,
– Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu, adjutantul Domn ului General Antonescu,
– Dl. General Rodrig Modreanu, Primarul General al Capitalei,
– To ți fo știi demnitari.
De asemeni, au mai luat loc în tribunele oficiale n umero și ofi țeri din Misiunea
497 Textul cuvântului lui I. Antonescu ( Registrul istoric, II, f. 201; ANIC, fond PCM – CM, dosar
59/1940, f. 95).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
202 Militar ă German ă, delega ții de ofi țeri din Garnizoana Bucure ști și reprezentan ții presei
str ăine și române.
Dup ă oficierea serviciului religios, urmeaz ă ceremonia în ălță rii în grad a noilor
sublocotenen ți.
Cu aceast ă ocazie, au rostit cuvânt ări:
– Dl. General Iacobici, Ministrul Ap ărării Na ționale,
– Sublocot. Dumitrescu Marius, Șeful Promo ției Școalei de Infanterie, în numele
tuturor Școalelor.
A r ăspuns Dl. General Antonescu, dând îndemnuri de munc ă noilor sublocotenen ți
la începutul carierei lor 498 .
11,00 – Urmeaz ă defilarea. În timp ce trupele luau dispozitivul de defilare, au trecut
escadrilele de avia ție române ști.
Defilarea a fost deschis ă de un deta șament german de muzic ă.
La ora 12, dup ă terminarea defil ării tuturor unit ăților, Majestatea Sa Regele
Mihai I împreun ă cu Majestatea Sa Regina Mam ă iau loc în ma șina Regal ă și se îndreapt ă
spre Palat în aclama țiile mul țimii.
Urmeaz ă apoi Domnul General Antonescu cu Doamna, care se î napoiaz ă la
Pre ședin ție, fiind, de asemeni, ova ționa ți de popula ție.
La ora 12,30 parada zilei de la 10 Mai 1941 ia sfâr șit.
13,00 – Dl. General Iacobici și Dl. General Niculescu au primit mul țumiri din partea
D-lui General Antonescu pentru felul în care s-au p rezentat trupele la parad ă.
14,00 – Domnul și Doamna General Antonescu ofer ă un dejun pentru avansarea
Colonelului Adjutant Mircea Elefterescu în salonul Pre ședin ției.
Au luat parte:
– Doamna și Domnul General Antonescu,
– Dl. Prof. Dr. Stürmer,
– Cpt. Dr. Stroescu,
– Dl. Dr. Teodorescu,
– Dl. Lt. Col. Rio șanu,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. Colonel Adj. Mircea Elefterescu.
19,00 – Doamna și Domnul General Antonescu p ărăsesc Capitala în ma șin ă ducându-se la
Predeal.
22,00 – Sosirea la Predeal.
La sosire, Dl. General Antonescu a fost întâmpinat de Dl. Colonel Grigoriu,
Primarul ora șului Predeal, și de Dl. Lt. Col. Poadven.
Duminic ă, 11 mai 1941 (Predeal)
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
13,00 – Dejun, la care particip ă:
– Dl. General Graf von Sponek,
– Dl. Colonel Spalcke 499 ,
498 Textul integral al cuvânt ării, în Registrul istoric, II, f. 200-201.
499 Karl Spalcke – dr., colonel, apoi general, șeful misiunii economice germane la Bucure ști (1940),
apoi ata șat militar (1941-1944).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
203 – Dl. Lt. Buzhas,
– Dl. Clodius, Ministrul Economiei Reichului,
– Dl. Neubacher, Ministrul Comunica țiilor,
– Dl. Otto Lins Morstadt,
– D-na Chapeau-Rouge,
– D-na Neubacher.
20,00 – Cina, împreun ă cu:
– D-na și Dl. General Antonescu,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu 500 .
Luni, 12 mai 1941 cliv (Predeal)
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
13,00 – Dejun împreun ă cu M. M. L. L. Regele și Regina.
16,00 – Dl. General a ie șit în gr ădin ă pân ă la ora 18,30.
20,40 – Cina, împreun ă cu D-na Goga și D-na Barbul 501 .
Mar ți, 13 mai 1941
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
10,20 – 12,45 502
13,00 – Dejun.
14,20 – D-na Maior B ărbulescu.
15,10 – D-na și Dl. General Antonescu pleac ă cu automobilul la Bucure ști.
17,30 – Sosirea la Bucure ști.
18,00 – Dl. Eugen Cristescu: informa ții de cele petrecute în lipsa D-lui General Antones cu.
18,15 – Dl. General Niculescu: instruc țiuni pentru paza de ținu ților de la „Malmaison”.
18,30 – Dl. Friedrich Alpers, Ministrul P ădurilor din Germania, înso țit de:
– Dl. Ministru Killinger,
– Dl. Willi Parckmann,
– Dl. Ulrich Scherping,
– Dl. Freicher von Wilisen,
– Dl. Wurm,
– Dl. General Sichitiu.
Se prezint ă D-lui General Antonescu, urmând a vizita p ădurile din administra ția
noastr ă silvic ă.
19,25 – Chestiuni de Stat:
– Dl. Ottulescu,
– Dl. Ing. Mare ș.
19,45 – Muncile agricole; îns ămân ță ri:
– Dl. General Sichitiu, Ministrul Agriculturii,
– Dl. Ministru Pan ă,
500 Registrul istoric, II, f. 202.
501 Registrul istoric, II, f. 205 (redactare identic ă dup ă Jurnal ).
502 Ședin ță a Consiliului de Mini ștri sub pre ședin ția lui Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , III,
p. 366-395).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
204 – Dl. General Popescu, Ministrul Internelor,
– Dl. General Vasiliu, Inspector General al Jandarm eriei 503 .
Miercuri, 14 mai 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Dl. General Georgescu Gr., Ministrul Comunica țiilor.
– Dl. Colonel Orezeanu – Director General C.F.R.
10,15 – Dl. Ing. Ghi țulescu: chestiuni economice.
12,30 – Dl. Ministru al Finlandei: prezentare.
13,00 – Dl. Ministru al Iugoslaviei: prezentare de pleca re.
14,00 – Dejunul.
18,00 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
18,30 – Dl. Ministru Nichifor Crainic: lucru.
19,00 – Mo ș Ion Codreanu 504 : aduce la cuno știn ță chestiuni din Basarabia 505 .
Joi, 15 mai 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,50 – 14,35 506
11,00 – Dl. Dr. Lupu: informa țiuni politice.
11,30 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
12,30 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
13,00 – Dl. Petre Nemoianu: în chestiunea vitelor.
13,30 – Dl. General Stoenescu: lucru.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. Procuror St ănescu Ion: în chestiunea anchetei rebeliunii.
18,00 – Dl. Ministru Rosetti: lucru.
19,15 – Dl. Ministru Nichifor Crainic: lucru.
20,00 – Dl. Ing. N. Miclescu 507 : chestiuni personale.
503 Registrul istoric, II, f. 205 bis.
504 Ion Codreanu (1879-1949) – deputat în Sfatul Ță rii, la 27 martie 1918 aflându-se între cei care
au votat pentru unirea Basarabiei cu România. Ulter ior, membru al delega ției basarabene la
Conferin ța P ăcii de la Paris (1919), deputat în Parlamentul de l a Bucure ști (1920-1922, 1927,
1928-1937). În 1931, fondeaz ă, al ături de Constantin Stere, Partidul Radical Ță rănesc. În vara
anului 1940, la cedarea Basarabiei în urma notelor ultimative ale Kremlinului, I. C. r ămâne în
provincia ocupat ă de trupele ruse ști, fiind arestat de NKVD la 27 iulie, pentru ca la 3 mai 1941 s ă fi
retrimis în România, în „schimbul” Anei Pauker, pre tins ă de sovietici, doritori s ă-i acorde
„siguran ță ” la Moscova (Iurie Colesnic, Sfatul Ță rii. Enciclopedie, Chi șin ău, Editura Museum,
1998, p. 106).
505 Registrul istoric, II, f. 205 bis (text identic dup ă Jurnal !).
506 Ședin ță a Consiliului Economic, prezidat ă de Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , III, p. 396-451).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
205 20,30 – Dl. Eugen Cristescu: informa ții 508 .
20,45 – Dl. General Manolescu: în chestiunea Prin țului Nicolae 509 .
Vineri, 16 mai 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,30 – Dl. General Zwiedeneck: lucru.
11,00 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
11,20 – Dl. Abs – Director General al B ăncii Reichului.
11,45 – Dl. General Iacobici: lucru.
12,00 – Dl. Cancicov: informa țiuni fiind înapoiat din Germania.
12,30 – Dl. Comandor Zur See von Arnswald ( Șef de Stat Major al Misiunii Marinei
Germaniei): supune o chestiune urgent ă în locul D-lui Amiral Fleischer, care este plecat la
Berlin.
13,00 – I.P.S. Mitropolitul B ălan: chestiuni în leg ătur ă cu românii din teritoriul ocupat.
14,00 – I se prezint ă pâini de la diferite brut ării din Capital ă, ordonând sanc țiuni pentru
acei ce s-au ab ătut de la ordinele în vigoare.
14,30 – Dejunul.
18,00 – Dl. Ministru Gane: venit de la Atena.
19,00 – Dl. Prof. Ludovic Mrazec 510 : în chestiunea petrolului.
20,15 – Dl. General Ioani țiu: lucru 511 .
Sâmb ătă, 17 mai 1941 clv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,30 – Dl. Cretzianu: lucru.
10,35 – Dl. Ministru Ghi țulescu: în chestiunea îns ămân ță rilor.
10,45 – Domnul General Antonescu înso țit de c ătre Dl. General Pantazi și Dl. Colonel Adj.
Mircea Elefterescu au inspectat „Depozitul Central de Subzisten ță al Armatei” al c ărui
Director este Adm. Lt. Col. Moldoveanu.
507 N. Miclescu (1873-1946) – fost senator, în raporturi excelente cu I. Antonescu, în 1941 a
intervenit și ob ținut fonduri de la șeful statului pentru terminarea edit ării în limba francez ă a
ultimelor 3 volume din inegalabila sintez ă a lui N. Iorga Istoria Românilor (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 425, filele 140-142, 188-189).
508 Registrul istoric, II, f. 207 (text identic dup ă Jurnal !).
509 Nicolae de Hohenzollern („Nicky”) (1903-1977) – principe, fiul Regelui Ferdinand I și al
Reginei Maria, membru al Regen ței (1927-1930), amator și practicant de aventuri galante, dou ă
căsătorii morganatice, în disput ă cu Regele Carol II, care l-a expatriat în 1937 (nu mele din exil –
Nicolae Brana ). Memorialist (cf. Prin țul Nicolae de Hohenzollern, În umbra Coroanei României ,
edi ție Gh. Buzatu, Ia și, Editura Moldova, 1991, p. 9-23).
510 Ludovic Mrazec (1887-1944) – reputat mineralog, profesor universi tar, membru al Academiei
Române, director al Institutului Geologic al Români ei.
511 Registrul istoric, II, f. 210 (text identic dup ă Jurnal ).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
206 Depozitul a fost g ăsit în neregul ă, murdar și neorganizat.
12,00 – Palatul Regal: prezentarea scrisorilor de acredi tare de c ătre noul Ministru al Ungariei.
13,00 – Dl. Ministru al Justi ției.
13,40 – Dl. Ministru Buzdugan: prezentare de plecare la Zagreb.
13,45 – Dl. Marinescu (Concordia): în chestiunea petrolu lui.
13,50 – Dl. Ottulescu: chestiuni de Stat 512 .
14,00 – Dejunul.
15,15 – Doamna și Domnul General Antonescu pleac ă cu ma șina la Predeal.
18,00 – Sosirea la Predeal. La sosire Dl. General Antone scu a fost întâmpinat de c ătre:
– Dl. Colonel Grigoriu,
– Dl. Maior R ădulescu.
Duminic ă, 18 mai 1941 (Predeal)
9,35 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
10,05 – Dl. Prof. Arhitect Iotzu.
12,30 – Dl. Ministru Clodius, împreun ă cu doi domni generali germani, sosi ți cu avionul.
20,00 – Cina, intim ă513 .
Luni, 19 mai 1941 clvi (Predeal)
9,00 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
13,00 – Dejun intim.
16,00 – Dl. Maior Magistrat Atanasiu: cu coresponden ța de la Pre ședin ție.
16,30 – 19,45 514
16,40 – Dl. C ăpitan Antohi.
20,00 – Cina intim ă515 .
Mar ți, 20 mai 1941 clvii (Predeal)
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
12,00 – Doamna și Domnul Colonel Precup.
13,00 – Doamna și Domnul Marinescu.
– Doamna Goga.
14,00 – Dejunul, împreun ă cu:
– Doamna și Domnul Marinescu,
– Doamna Goga.
16,00 – Dl. Ministru Mircea Vulc ănescu (Subsecretar de Stat la Finan țe).
17,00 – Dl. General Georgescu.
– Dl. General Voiculescu.
– Dl. General Pantazi.
– Dl. Subsecretar de Stat Toma Ghi țulescu.
512 Registrul istoric, II, f. 211.
513 Registrul istoric, II, f. 212.
514 Ședin ță a Consiliului de Mini ștri sub pre ședin ția lui Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , III,
p. 454-489).
515 Registrul istoric, II, f. 215.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
207 – Dl. Subsecretar de Stat Aurelian Pan ă.
– Dl. General Potopeanu.
– Dl. General Sichitiu.
– Dl. General Stoenescu.
– Dl. Subsecretar de Stat Dimitriuc.
– Dl. Ministru Clodius.
– Dl. Ministru Glüchis.
– Dl. Ottulescu, Guvernatorul B.N.R.
20,00 – Cina, împreun ă cu:
– Dl. General Georgescu,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. Toma Ghi țulescu,
– Dl. Aurelian Pan ă,
– Dl. General Potopeanu,
– Dl. General Sichitiu,
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. V. Dimitriuc,
– Dl. Ministru Clodius,
– Dl. Ministru Glüchis,
– D-na Goga,
– D-na și Dl. Marinescu 516 .
Miercuri, 21 mai 1941 (Predeal)
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
11,00 – Dl. General Stoenescu.
11,30 – Dl. Gh. Darie, cu coresponden ță de la Pre ședin ție.
13,00 – Dejun la Palatul Regal de la Sinaia, împreun ă cu M. M. L. L. Regele și Regina.
17,00 – Dl. Ottulescu, Guvernatorul B.N.R.
20,00 – Cina intim ă517 .
Joi, 22 mai 1941 (Predeal)
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
10,00 – Dl. General Antonescu a ie șit în gr ădin ă, unde a stat pân ă la ora 11,40 518 .
13,00 – Dejun împreun ă cu:
– Dl. General Hansen,
– Dl. Maior von Stransky 519 .
16,35 – 22,35 520
– 20,00 – Cina intim ă.
516 Registrul istoric, II, f. 216-217 (text identic dup ă Jurnal ).
517 Registrul istoric, II, f. 217 (text identic dup ă Jurnal ).
518 La Bucure ști, în zilele de 22-23 mai 1941, s-a reunit Consili ul Economic prezidat de
M. Antonescu ( Registrul istoric, II, f. 220-221, comunicatul 227).
519 Registrul istoric, II, f. 219.
520 Ședin ța Consiliului Economic, prezidat ă de Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , III, p. 490-546).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
208 Vineri, 23 mai 1941 (Predeal)
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
11,40 – Doamna și Domnul General Ioani țiu.
11,50 – Dl. General Dobre.
12,00 – 12,30 521
13,00 – Dejun împreun ă cu:
– Dl. General Dobre,
– Doamna și Domnul General Ioani țiu.
16,20 – Dl. General Antonescu înso țit de Dl. Santalena au ie șit în gr ădin ă, pân ă la ora 17,30.
17,30 – Dl. Maior Marin: audien ță de lucru.
– Dl. Maior Caloenescu: audien ță .
20,30 – Cina împreun ă cu Dl. Maior Marin Alexandru 522 .
Sâmb ătă, 24 mai 1941 (Predeal)
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
10,00 – Dl. General, iese în gr ădin ă înso țit de Dl. Rebhuhn, unde r ămâne pân ă la ora 12,30.
12,40 – M. M. L. L. Regele și Regina.
13,00 – Dejunul împreun ă cu M. M. L. L. Regele și Regina.
15,30 – Dl. Arhitect Thedea H. Enric: pentru construirea unor cote țe de p ăsări.
16,15 – Dl. Avocat Mora.
18,00 – D-na Goga.
– D-na și Dl. Marinescu 523 .
20,00 – Cina, împreun ă cu:
– D-na Goga,
– D-na și Dl. Marinescu.
Duminic ă, 25 mai 1941 (Predeal)
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
10,00 – Dl. Prof. Iotzu.
10,05 – Dl. General iese în gr ădin ă pân ă la ora 12.
13,00 – Dejun împreun ă cu:
– Dl. Ministru Killinger,
– D-na și Dl. Steltzer.
16,30 – Dl. Basarabeanu: cu coresponden ța de la Pre ședin ție.
18,00 – Dl. Colonel Popescu Corbu.
18,10 – D-na și Dl. S. Scarlat.
18,30 – D-na și Dl. Col. Orezeanu 524 .
19,00 – Dl. General Antonescu, înso țit de Dl. Colonel Orezeanu, iese în gr ădin ă, unde
rămâne pân ă la ora 20.
521 Ședin ța Consiliului Economic, prezidat ă de Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , III, p. 546-553).
522 Registrul istoric, II, f. 220.
523 Registrul istoric, II, f. 221.
524 Registrul istoric, II, f. 221.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
209 20,00 – Cina, împreun ă cu:
– D-na și Dl. Col. Orezeanu,
– D-na și Dl. S. Scarlat.
Luni, 26 mai 1941
9,30 – Doamna și Domnul General Antonescu p ărăsesc Predealul, plecând cu automobilul
spre Bucure ști.
12,00 – Sosirea în Bucure ști 525 .
12,10 – Dl. Ministru Crainic: în leg ătur ă cu vizita ce o face în Bulgaria.
12,35 – Dl. Ministru de Interne: i se d ă instruc țiuni referitoare la Ministerul respectiv.
13,10 – Dl. General Ioani țiu.
13,30 – Dl. General Pantazi.
14,00 – Dl. General Stoenescu.
14,20 – Dejunul.
17,15 – Dl. Marinescu (Concordia): în chestiunea petrolu lui.
18,00 – Dl. Ministru Killinger.
18,40 – Dl. General Rosetti: lucru.
19,20 – Dl. Prof. Sextil Pu șcariu.
19,50 – Dl. Ministru Tomescu.
20,10 – Dl. General Iacobici.
20,45 – Dl. Ministru Clodius.
21,15 – Depun jur ământul 526 . Primul ca Ministru al Economiei Na ționale, al doilea ca
Subsecretar de Stat al Aprovizion ării:
– Dl. Ion C. Marinescu 527 ,
– Dl. D-tru Negel 528 .
Mar ți, 27 mai 1941 clviii
7,00 – Începerea lucrului.
9,30 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – Dl. Ministru Cretzianu: în chestiunea ungar ă.
10,30 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
10,40 – Dl. Eugen Cristescu: informa țiuni.
11,00 – Dl. Colonel Mardari: lucru.
12,00 – Dl. General Ioani țiu: lucru.
13,30 – Dl. General Antonescu ofer ă un dejun, în salonul ro șu al Pre ședin ției, D-lui General
525 Se public ă comunicatul 228/Bucure ști, 26 mai 1941, prin care se anun ță suspendarea momentan ă
a audien țelor la Ion Antonescu, acesta fiind „foarte ocupat cu importante chestiuni de stat”
(Registrul istoric, II, f. 223).
526 Registrul istoric, II, f. 224.
527 Ion C. Marinescu – titular al Ministerului Economiei Na ționale, judecat de „Tribunalul Poporului” în
„lotul Antonescu” și condamnat la 20 ani temni ță grea pentru „crima de dezastrul ță rii, prin
săvâr șirea crimei de r ăzboi” (M. D. Ciuc ă, ed., Procesul Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 288-289).
528 D. D. Negel – subsecretar de stat pentru Aprovizionare, în cad rul Ministerului Economiei Na ționale.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
210 Oberst Ritter von Schobert 529 , Comandantul trupelor germane din România și suitei sale.
Au luat parte:
– Dl. General Antonescu,
– Dl. Ministru Killinger,
– Dl. General Oberst Ritter von Schobert,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. Colonel Wähler, Chef des Stabes,
– Dl. Dr. Gerhard Steltzer,
– Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu,
– Dl. Maior König – I ul Adj.,
– Dl. Maior von Stransky,
– Dl. Cpt. Ferbert, al II-lea Adj.,
– Lt. Col. Hellenschmidt – Of. de ordonan ță .
17,30 – Dl. General Iacobici: comunicare urgent ă.
17,40 – D-na Maria Boteanu: chestiuni personale.
18,00 – Dl. Ministru al Turciei.
18,30 – În chestiunea sportului:
– Dl. General P ălăngeanu,
– Dl. Lt. Col. von Stetten 530 .
19,50 – Dl. General Antonescu înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu s-a plimbat pe
jos, prin Parcul Na țional.
22,20 – Doamna și Domnul General Antonescu viziteaz ă familia M ărculescu din
Str. Cob ălcescu.
Miercuri, 28 mai 1941 clix
7,00 – Începerea lucrului.
9,30 – Toaleta, micul dejun.
10,00 – În chestiunea cauciucului sintetic f ăcut la „Banloc”:
– Dl. General Popescu D-tru,
– Dl. General Dobre,
– Dl. Lt. Col. Dragomir.
10,30 – În chestiunea fabrica ției locomotivelor române ști:
– Dl. General Dobre,
– Dl. Col. Orezeanu.
11,20 – Dl. Ministru Cretzianu.
11,30 – Dl. Ministru al Americii.
12,30 – Dl. Ministru al Ungariei.
13,00 – Dl. General Ioani țiu.
13,30 – Dl. General Potopeanu.
14,00 – Dejunul.
529 Eugen Ritter von Schobert – general colonel, cdt. al Armatei 11 Germane (194 0-1941), care
a participat în 1941 (al ături de Armatele 3 și 4 Române, toate componente ale Grupului de Armate
„Antonescu”), la luptele pentru eliberarea Basarabi ei și Bucovinei, iar apoi în ac țiunile din sud-est.
A murit într-un accident de avia ție, în mijlocul trupelor sale (vezi însemnarea din Jurnal din
12 septembrie 1941).
530 Registrul istoric, II, f. 226 (cu unele modific ări).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
211 18,00 – Dl. General Antonescu viziteaz ă gr ădina D-lui Rebhuhn de la Her ăstr ău, aeroportul
Pipera și ferma Malaxa.
20,45 – Dl. Ministru Neumann 531 .
Joi, 29 mai 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Dl. Ministru Clodius.
10,30 – Dl. General Rosetti.
11,15 – Dl. Ottulescu.
12,55 – Dl. Dimitriuc.
13,05 – Dl. General Stoenescu.
13,30 – Dejun la Palatul Regal.
17,40 – Dl. General Antonescu viziteaz ă lacul Snagov, pe care face o plimbare cu barca.
La ora 18,30 sose ște Dl. Col. Rio șanu, cu care Dl. General r ămâne pân ă la ora
20,30, când se înapoiaz ă la Bucure ști.
Vineri, 30 mai 1941 clx
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
11,00 – Dl. General Iacobici: lucru.
11,20 – Dl. Ministru Cretzianu: lucru.
11,50 – Dl. Goering: comunicare.
12,00 – În chestiunea M.T.P.:
– Dl. General P ălăngeanu,
– Dl. Colonel Borcescu.
12,30 – Dl. Ministru Tomescu: lucru.
13,25 – Dl. General Ioani țiu.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. I. B. Popescu (Insp. de Vân ătoare) 532 .
Sâmb ătă, 31 mai 1941 clxi
Domnul General Antonescu, fiind indispus, nu p ărăse ște locuin ța.
Prime ște în audien ță de lucru:
9,30 – Dl. Ottulescu.
10,00 – Dl. Ministru Pan ă.
10,20 – Dl. General Rosetti 533 .
531 Registrul istoric, II, f. 229.
532 Registrul istoric, II, f. 231.
533 Registrul istoric, II, f. 234.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
212 10,30 534
Duminic ă, 1 iunie 1941 clxii
7,45 – Dl. Eugen Cristescu: în chestiunea demonstra țiilor de la Sinaia, ce inten ționeaz ă s ă
le fac ă unele grup ări legionare.
10,45 – M ăsuri de ordine ce trebuiesc luate cu ocazia matchul ui de foot-ball:
– Dl. General Șteflea,
– Dl. General Vasiliu,
– Dl. General Popescu Jack,
– Dl. General Gherghe Radu 535 .
14,00 – Dejunul.
16,30 – Domnul General Antonescu, înso țit de Dl. Colonel Adjutant Mircea Elefterescu, asis t ă
la alergarea „Derby” pe hipodromul B ăneasa în prezen ța M. M. L. L. Regelui și Reginei.
18,30 – Dl. Colonel Stoika – Secretar General la Ministe rul Înzestr ării: informa țiuni cu
caracter de politic ă intern ă.
Luni, 2 iunie 1941 clxiii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Dl. Ministru al Justi ției: lucru.
10,30 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
11,30 – Dl. Ottulescu: chestiuni de serviciu.
11,45 – Prezint ă felicit ări Domnului General Antonescu pentru ziua na șterii (59 ani):
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Dobre,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. Amiral P ăiș,
– Dl. General Jienescu.
11,50 – Lucru:
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Ioani țiu.
12,15 – Dl. Dr. Gaston Prieur: comunic ă rezultatul consulta ției f ăcut ă D-lui General Antonescu.
12,20 – Dl. General Pantazi: informa țiuni de ordin economic.
12,25 – Dl. General Vasiliu: m ăsuri ce trebuiesc luate în vederea noilor opera țiuni militare.
12,35 – Dl. Maior Eugen Niculescu: lucr ări de executat în vederea plec ării la Berlin.
12,40 – Dl. Maior Marin: idem.
17,00 – Domnul General Antonescu trece în revist ă în curtea Pre ședin ției copii din diferite
școli primare îmbr ăca ți de c ătre Consiliul de Patronaj de sub conducerea Doamnei General
534 A început ședin ța Consiliului Economic, sub pre ședin ția lui Mihai Antonescu (vezi
Stenogramele… , III, p. 554-564).
535 Vezi, în continuare, volumul al III-lea din Registrul istoric al Conduc ătorului Statului. 1 iunie –
31 decembrie 1941 (ANIC, fond PCM – CM, dosar 608/1941, f. 1) (în co ntinuare, se va cita:
Registrul istoric, III).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
213 Antonescu.
17,50 – Dl. General Rosetti: comunicare.
18,15 – Dl. General Iacobici: comunicare 536 .
Mar ți, 3 iunie 1941 clxiv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Dl. General Victor Iliescu: chestiuni de servici u.
11,20 – Dl. Ministru Dr. Tomescu: idem.
12,20 – Dl. Ottulescu.
13,30 – Doamna și Domnul General Antonescu au dat un dejun intim în salonul
Pre ședin ției, la care au luat parte:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. General P ălăngeanu,
– D-na și Dl. Baron von Killinger,
– Dl. Adj. Lenardt,
– Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu.
17,15 – Dl. General Sichitiu; lucru.
19,00 – Dl. General Modreanu: lucru 537 .
19,45 – Dl. General Antonescu, înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu, viziteaz ă
Palatul Brâncoveanu, iar ulterior fac o plimbare cu ma șina pân ă la Tânc ăbe ști.
Miercuri, 4 iunie 1941 clxv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,10 – Dl. Ministru de Interne.
10,30 – Dl. Otetele șeanu.
12,00 – Dl. Diaconescu.
12,15 – Dl. Ministru Cretzianu.
12,35 – Dl. General [Aurelian] Son: cere instruc țiuni în privin ța procesului D-lui General
Petrovicescu, care începe mâine.
12,50 – Dl. General Stoenescu: lucru.
13,10 – Dl. General Rosetti: lucru.
13,15 – Dl. General Iacobici.
13,20 – Dl. General Ioani țiu 538 .
În dup ă-amiaza zilei, Domnul General Antonescu rezolv ă coresponden ța în birou.
Joi, 5 iunie 1941 clxvi
536 Registrul istoric, III, f. 2.
537 Registrul istoric, III, f. 3 (redactare identic ă dup ă Jurnal ).
538 Registrul istoric, III, f. 7.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
214 7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,50 – Dl. General Panaitescu: informa țiuni.
11,10 – Dl. Dr. Lupu.
11,30 – Prezentare:
– Dl. Wagner (Gauleiter),
– Dl. Ministru Killinger.
13,00 – Dl. General Ioani țiu: lucru.
14,00 – Dejunul.
18,00 – Dl. General Rosetti: lucru.
18,25 – Dl. Ministru Cretzianu: prezint ă o coresponden ță secret ă.
18,30 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
18,45 – D-na Popovici: informa ții 539 .
19,30 – Dl. General Antonescu înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu și Dl. Col.
Rio șanu a ie șit pe jos la Restaurantul „Pesc ăruș”, unde au luat o gustare.
Vineri, 6 iunie 1941 clxvii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,50 – Dl. Mihalache.
13,25 – Dl. General Jack Popescu: informa țiuni de la procesul legionarilor.
13,35 – Dl. General Niculescu: raporteaz ă rezultatul anchetei de la Facultatea de
Agronomie.
14,00 – Dejunul.
18,35 – Dl. Inginer Mare ș.
18,40 – Dl. General Sichitiu: lucru 540 .
20,30 – Dineul oferit de Dl. General Hansen, la „Cazinou l Ofi țerilor Germani”, la care
Domnul General Antonescu n-a luat parte fiind indis pus.
Sâmb ătă, 7 iunie 1941 clxviii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,45 – Dl. General Panaitescu.
12,00 – Doamna și Domnul General Antonescu, au plecat cu automobilu l la Predeal 541 .
14,00 – Sosirea la Predeal. La sosire, Dl. General Anton escu a fost întâmpinat de Dl. Maior
Rădulescu.
15,15 – Dl. Maior Caloenescu: prime ște ordin de a inspecta unit ățile aflate pe zona de
concentrare (Valea Prahovei).
539 Registrul istoric, III, f. 7.
540 Registrul istoric, III, f. 10.
541 Registrul istoric, III, f. 12 (redactare identic ă dup ă Jurnal ).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
215 Duminic ă, 8 iunie 1941 (Predeal)
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
10,30 – Dl. Arhitect Iotzu.
11,20 – Dl. General iese în gr ădin ă împreun ă cu Dl. Arhitect Iotzu, unde r ămâne pân ă la
ora 12,45.
13,00 – Dejunul, împreun ă cu:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– D-na și Dl. Arhitect Iotzu.
17,00 – Dl. General iese în gr ădin ă.
19,00 – Dl. Ministru al Americii.
20,00 – Cina, împreun ă cu Dl. Arhitect Iotzu 542 .
Luni, 9 iunie 1941 clxix (Predeal)
9,30 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
10,10 – Dl. Arhitect Iotzu: prime ște instruc țiuni pentru lucr ările ce se execut ă la vila
D-lui General Antonescu.
11,00 – Dl. General Antonescu iese în gr ădin ă.
12,30 – Dl. Maior Caloenescu: prezint ă raportul cu rezultatul inspec ției unit ăților aflate în
curs de concentrare pe Valea Prahovei.
13,00 – Dejunul împreun ă cu M. M. L. L. Regele și Regina 543 .
16,40 – Dl. General iese în gr ădin ă.
20,00 – Cina intim ă.
Mar ți, 10 iunie 1941 clxx
10,00 – Dl. General Antonescu iese în gr ădin ă, apoi merge vis-à-vis, unde se construiesc
cote țele de p ăsări.
13,00 – Dejunul.
15,40 – Dl. General iese în gr ădin ă.
17,00 – Domnul General Antonescu pleac ă spre Bucure ști cu automobilul.
19,45 – Sosirea la Bucure ști.
19,50 – Dl. General Rosetti.
20,00 – Dl. Ministru de Interne.
20,05 – Dl. Ministru Cretzianu.
20,25 – Dl. Dr. Lupu: chestiuni personale.
20,30 – Dl. General Dobre.
20,35 – Dl. Ministru Marinescu.
21,30 – Dl. Avocat Ionel Kiri țescu: chemat de Dl. General Antonescu 544 .
Miercuri, 11 iunie 1941 clxxi
542 Registrul istoric, III, f. 12.
543 Registrul istoric, III, f. 13.
544 Registrul istoric, III, f. 14.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
216 7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
9,50 – Dl. General Ioani țiu: prezint ă lucr ările ordonate.
10,00 – Dl. General Hauffe: prezentare de luarea comenzi i Misiunii Militare Germane în
România 545 .
10,15 – 11,15 – Domnul General Antonescu, înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu,
face o plimbare pe jos pân ă la Minovici, de unde se întorc cu ma șina.
12,15 – Domnul General Antonescu pleac ă cu avionul, de pe aerodromul „B ăneasa” la
München 546 , pentru a avea o întrevedere cu Cancelarul Hitler.
Este înso țit de:
– Ministrul Killinger,
– Ministrul Davidescu,
– Generalul Ritter von Schobert,
– Lt. Col. Radu Galin,
– Maior Eugen Niculescu,
– Maior Proca,
– Cpt. Dr. Stroescu 547 .
Doamna General Antonescu, Membrii Guvernului și Membrii Lega ției Germane
își iau r ămas bun de la Conduc ător.
Avionul (Condor 260) apar ține Cancelarului Hitler, având ca personal navigant :
– Oberst Hans Baur,
– Hauptsturmführer (Hauptmann) Paul Leciejewski,
– Hauptsturmführer (Hauptmann) Max Zintl,
– Stewardess D-ra Marta Diem.
La ora 16,20 avionul aterizeaz ă la München, unde Dl. General Antonescu este
întâmpinat de Dl. von Ribbentrop, Ministrul de Exte rne al Reichului.
O companie de onoare d ă onorul.
Cordonul îl formeaz ă dou ă mii de fete și b ăie ți, de la punctul de aterisaj și pân ă în
fa ța s ălii de recep ție.
Aerodromul este bogat pavoazat cu culorile germane și române.
Printre numeroase personalit ăți prezente era și Generalul von Epp, Guvernatorul
Reichului în Bavaria.
Dl. General Antonescu și suita au fost g ăzdui ți la Palatul Prin țului Carol.
La ora 18 – 19,45 Domnul General Antonescu a avut o întrevedere cu Dl. Ministru
von Ribbentrop la hotelul „Vier Jiahreszeiten” 548 .
Seara, la ora 20, i s-a oferit un dineu, dup ă care a urmat o recep ție, la care au luat
parte, în afar ă de suita D-lui General Antonescu, și urm ătorii:
– Dl. Raoul Bossy, Ministrul României la Berlin,
– Dl. General Cavaler von Epp, Guvernatorul Reichul ui în Bavaria,
– Reichsleiterul Amann, Șeful Sec țiunilor de Asalt,
– Dl. Victor Lutze,
545 Predecesorul s ău, Generalul Erik Hansen, plecase la comanda CA 54 german, destinat s ă
participe la Campania din Est în perspectiv ă (vezi infra , însemnarea din 2 august 1941).
546 În Registrul istoric, III, f. 18, Plecarea la Berlin a D-lui General Antonescu , înso țit de aceia și.
547 Registrul istoric, III, f. 18.
548 În Jurnal , varianta 1, se indic ă u șoare corecturi de ore !
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
217 – Baronul Manfred von Killinger, Ministrul Germanie i la Bucure ști,
– Etc. etc. (cca. 40 persoane).
Joi, 12 iunie 1941 549
La ora 10,00, Conduc ătorul Statului Român, împreun ă cu suita sa și reprezentan ții
Ministerului Afacerilor Str ăine Germane, a depus dou ă coroane cu panglici tricolore la
templele de onoare ale primilor martiri ai mi șcării na ționaliste din Pia ța Regal ă.
La ora 11, Dl. General Antonescu a fost primit de c ătre Führer la locuin ța sa care
era împodobit ă cu drapele germane, române și italiene.
Führerul l-a întâmpinat pe Conduc ător la intrare, invitându-l în cabinetul s ău de
lucru, unde au avut loc conversa țiile, în prezen ța Ministrului von Ribbentrop, pân ă la ora 14,10.
Dup ă aceasta, a urmat dejunul, de unde Dl. General Anto nescu a fost condus – în
automobil – la aerodrom de c ătre Dl. Ministru von Ribbentrop.
Trece în revist ă compania de onoare, î și ia r ămas bun de la cei prezen ți, iar la
ora 16, cu acela și avion, p ărăse ște Münchenul spre a se înapoia la Bucure ști.
La ora 19,30, avionul Cancelarului Hitler aterizeaz ă pe aerodromul „B ăneasa”, din
care descinde Dl. General Antonescu, împreun ă cu Dl. Ministru von Killinger, care l-a înso țit.
A fost întâmpinat de c ătre: D-na General Antonescu, Membrii Guvernului,
Membrii Lega ției Germane, Inspectorul General al Jandarmeriei, Șeful Siguran ței etc. etc.
21,10 – Dl. Formentini – Îns ărcinat de Afaceri al Italiei la Bucure ști.
– Dl. Trandafilo – Corespondentul Agen ției „Stefani”.
21,35 – Dl. Ministru Cretzianu.
21,45 – Dl. General Ioani țiu.
Vineri, 13 iunie 1941 clxxii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
12,30 – Dl. General D ănil ă Pap: Se prezint ă de plecare, fiind numit Ministrul României pe
lâng ă „sfântul Scaun”.
12,45 – Dl. Inginer Bu șil ă.
13,00 – Dl. Kleinmann, Ministrul Secretar de Stat al Com unica țiilor Reichului și
Subdirector General al C.F. Germane.
– Dl. Bergman, Director Ministerial.
Veni ți în Bucure ști pentru șase zile. Sunt înso țiți de c ătre Dl. Inginer Apostolescu
de la C.F.R., Dl. Ing. P ăunescu și Dl. Colonel Orezeanu.
Se discut ă transportul trupelor germane pe C.F.R.
14,00 – Dejunul.
18,00 – Dl. General Iacobici: lucru.
18,50 – Dl. Stelian Popescu.
– Dl. Br ăiloiu.
20,10 – Dl. Ministru Nichifor Crainic: expune rezultatul întrevederilor avute la Sofia
(Bulgaria).
549 Nici o men țiune în Registrul istoric, III, f. 18.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
218 21,00 – Dl. Ministru Dr. Tomescu: lucru 550 .
Sâmb ătă, 14 iunie 1941
7,00 – Începerea lucrului.
9,20 – Toaleta, micul dejun.
10,25 – M. S. Regele, împreun ă cu Dl. General Antonescu, trec pe jos de la Palatu l Regal,
la „Funda ția Regele Carol I”.
10,30 – Adunarea General ă a Societ ății Regale Române de Geografie.
12,00 – Înapoierea pe jos la Palatul Regal.
12,15 – Investirea Episcopului de Caransebe ș (Veniamin Nistor).
12,40 – Dl. Prof. A. C. Cuza.
13,00 – Dl. Ministru al Turciei.
13,20 – Dl. General Ioani țiu: supune dispozitivul for țelor în țar ă.
13,45 – Dl. General Stoenescu.
– Dl. Mircea Vulc ănescu.
14,25 – Dispozi țiuni cu privire la aprovizion ări:
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. Subsecretar de Stat Negel,
– Dl. Colonel Orezeanu.
14,45 – Dl. Colonel Mardari: chestiuni în leg ătur ă cu Palatul Regal.
15,20 – Dl. General Ioani țiu: prezint ă lucr ările ordonate.
15,50 – D-na și Domnul General Antonescu au plecat cu automobilul la Predeal 551 .
19,00 – Sosirea la Predeal. Au fost prezen ți:
– Dl. Maior N. R ădulescu,
– Dl. Profesor Iotzu, cu care Dl. General r ămâne în gr ădin ă.
20,00 – Cina, cu Dl. Profesor Iotzu.
Duminic ă, 15 iunie 1941 clxxiii
9,20 – Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu.
10,00 – Dl. Profesor Iotzu.
13,00 – Dl. Mure șanu și Doamna Barbul.
13,30 – Dejun cu:
– Dl. Profesor Iotzu,
– Dl. Mure șanu,
– Doamna Barbul.
15,10 – Dl. Ministru Mihai Antonescu.
16,10 – Dl. Theo Elgeng.
– Dl. Pflaumner.
16,20 – D-na Goga și D-na Romano.
20,10 – Cina, împreun ă cu Doamna Goga.
550 Registrul istoric, III, f. 18.
551 Registrul istoric, III, f. 19.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
219 Luni, 16 iunie 1941 clxxiv
11,00 – Domnul General Antonescu pleac ă din Predeal cu automotorul 552 . Pe peron a fost
așteptat de c ătre Dl. Ovidiu Vl ădescu, Secretar General al Pre ședin ției.
La Ploie ști, D-na General Antonescu și Dl. Ministru Mihai Antonescu au coborât
plecând spre Bucure ști, iar Domnul General Antonescu a continuat drumul pân ă la Foc șani.
La Foc șani, Dl. General Antonescu a primit raportul de la Dl. General Ciuperc ă și,
apoi, înso țit de suit ă, merge la Cercul Militar.
Domnul General a inspectat apoi Comandamentele și unit ățile din garnizoana Foc șani.
De la Foc șani, Domnul General Antonescu, împreun ă cu suita, a plecat la
Ghidigeni cu automobilul.
De la Ghidigeni, D-sa a plecat cu automobilul la Zo rleni, unde a r ămas peste noapte.
Mar ți, 17 iunie 1941 clxxv
6,30 – Plecarea din Zorleni, cu automobilul spre Vaslui .
La Vaslui, împreun ă cu Comandan ții autorit ăților locale, Domnul General
Antonescu, a inspectat Comandamentele și Unit ățile.
17,30 553
20,50 – Domnul General Antonescu se înapoiaz ă la vagon, înso țit de Statul Major al
Corpului 4 Armat ă și Dl. General Ioani țiu.
Prime ște în audien ță , în vagon, pe Prefectul jude țului și pe Primarul ora șului
(Dl. General rez. Gorski).
21,10 – Domnul General Antonescu pleac ă din Vaslui cu automobilul la Piatra Neam ț,
unde coboar ă, plecând în inspec ție pân ă la Hu și.
Miercuri, 18 iunie 1941 clxxvi
6,30 – Domnul General Antonescu, împreun ă cu suita, pleac ă din Piatra Neam ț spre
Burdujeni, continuând inspec țiile, înapoindu-se la Piatra Neam ț la ora 13.
13,30 – Dejun la Comandamentul German 554 .
15,30 – Dl. General pleac ă la Burdujeni spre a continua inspec țiile; revine la vagon la
ora 23, serve ște masa și r ămâne peste noapte în vagon.
Joi, 19 iunie 1941 clxxvii
6,00 – Toaleta, micul dejun.
6,15 – Plecarea din Burdujeni spre Boto șani unde sose ște la ora 7,15. În timpul inspec ției
face observa ție Comandantului Militar și Șefului G ării, pentru neglijen ță în ținut ă și lips ă
de tact în conducere.
10,35 – Dl. General pleac ă din Boto șani, înapoindu-se la Piatra Neam ț.
16,00 – Dl. General Antonescu pleac ă din Piatra Neam ț la Ia și, unde se între ține cu D-nii:
– General S ănătescu,
552 S-a publicat Chemarea D-lui General Antonescu c ătre s ăteni ( Registrul istoric, III, f. 21).
553 A debutat ședin ța Consiliului de Mini ștri, prezidat ă de Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… ,
III, p. 564-582).
554 În acea zi, I. Antonescu a primit mesajul lui A. H itler privind declan șarea opera țiunii
„Barbarossa” la 22 iunie 1941 (vezi în anexa volumu lui).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
220 – General Ioani țiu,
– General Gorski,
– General Leoveanu,
– Prefectul jude țului.
18,20 – 19,50 555
20,00 – Plecarea din Ia și la Vaslui pentru a continua inspec țiile 556 .
Vineri, 20 iunie 1941 clxxviii
În cursul zilei, Dl. General Antonescu a inspectat unit ățile aflate în acea zon ă,
împreun ă cu suita și Comandan ții Comandamentelor și unit ăților inspectate.
În noaptea de 20/21 iunie, Domnul General Antonescu pleac ă spre Bucure ști cu
automotorul 557 .
Sâmb ătă, 21 iunie 1941 clxxix
7,15 – Domnul General Antonescu sose ște cu automotorul din Moldova.
Este întâmpinat în Gara Mogo șoaia de:
– Doamna General Antonescu,
– Dl. General Popescu, Ministrul Internelor,
– Dl. General Niculescu,
– Dl. General Niculescu Cociu,
– Dl. General Jack Popescu,
– Dl. General Vasiliu,
– Dl. General Șteflea,
– Dl. Colonel Orezeanu,
– Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu.
8,45 – Prime ște în audien ță pe:
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Jienescu,
– Dl. General Enescu.
9,45 – Dl. General Iacobici.
– Dl. General Ioani țiu.
– Dl. Amiral P ăiș.
– Dl. Amiral Ro șca.
10,15 – Dl. General Dobre Gh.
11,00 – Dl. Ministru Tomescu.
– Dl. General Iacobici.
11,20 – Dl. General Popescu D-tru.
– Dl. General Vasiliu.
– Dl. Eugen Cristescu.
11,45 – Dl. General Voiculescu.
555 Ședin ță a Consiliului de Mini ștri, prezidat ă de M. Antonescu (vezi Stenogramele… , III, p. 582-601).
556 Nici o men țiune în Registrul istoric, III, f. 24.
557 „Monitorul Oficial” a g ăzduit extrem de numeroase decrete-legi și decrete ( Registrul istoric, III,
f. 24-30), inclusiv decretul nr. 1 799 pentru numir ea lui M. Antonescu ca Vicepre ședinte al
Consiliului de Mini ștri.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
221 – Dl. General Georgescu.
– Dl. Ministru Marinescu.
– Dl. Colonel Orezeanu.
12,30 – Dl. General Iacobici.
– Dl. General Pantazi.
12,45 – Dl. Ministru Cretzianu.
16,50 – Dl. Ministru Rosetti.
17,10 – Doamna Popovici: informa ții.
17,15 – Dl. General Ioani țiu.
17,45 – Dl. General Stoenescu.
18,00 – Dl. Ministru Killinger
– Dl. Amiral Masman ( Șeful Misiunei Marinei Germane în România).
– Dl. Col. Gerstenberg.
– Dl. Col. Just.
18,45 – Dl. General Antonescu pleac ă cu tren special spre P. Neam ț, înso țit de Dl. General
Ioani țiu, 3 adjutan ți și mai mul ți ofi țeri din Marele Stat Major 558 .
Duminic ă, 22 iunie 1941 clxxx
0,00 – Începerea ostilit ăților Româno-Germane-Ruse ști 559 .
4,10 – Trenul special a ajuns la Piatra Neam ț. Pe peronul g ării, Domnul General Antonescu
este a șteptat de c ătre Dl. General Ritter von Schobert și Dl. Colonel Cantuniari.
Dup ă o întrevedere de vreo 20 minute, în care timp au l uat un pahar de șampanie,
Dl. General Schobert a p ărăsit vagonul.
11,30 – Dl. General Antonescu, împreun ă cu Dl. General Schobert, Dl. General Ioani țiu,
Dl. Colonel Adj. M. Elefterescu, Maior Eugen Nicule scu și Maior Marin Alex., asist ă la
slujba religioas ă ținut ă la biserica din Piatra Neam ț.
11,50 – Dl. General Antonescu viziteaz ă sanatoriul „Dr. Costinescu” din Piatra Neam ț.
12,40 – Dl. General Antonescu viziteaz ă Spitalul „Crucea Ro șie” din Piatra Neam ț.
13,50 – Dl. General Antonescu ia masa în vagon cu urm ătoarele persoane:
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. Prefect al jud. Neam ț,
– Dl. Primar al ora șului Piatra Neam ț,
– Dl. Col. Cantuniari,
– Dl. Col. Adj. M. Elefterescu.
19,00 – Dl. General Schobert vine la vagon spre a expune situa ția beligeran ților
D-lui General Antonescu.
Luni, 23 iunie 1941 clxxxi
În diminea ța zilei, ne transport ăm cu trenul special de la Piatra Neam ț la Panciu.
7,30 – Dl. General Antonescu descinde din vagon și se transport ă cu automobilul în satul
558 Nici o men țiune în Registrul istoric, III, f. 30.
559 Registrul istoric, III, Proclama ția c ătre Țar ă a D-lui General Ion Antonescu din ziua de 22 iunie
1941 (f. 30-31); Ordin de zi c ătre Armat ă al D-lui General Ion Antonescu din ziua de 22 iuni e 1941
(f. 31-32); Comunicat nr. 1 din 22 iunie 1941 (f. 32).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
222 Costina (Comand. Diviziei 7), unde se între ține cu Dl. General Stavrat 560 , Comandantul
Diviziei. Aici ia contact și cu Dl. General Avramescu (Comandantul Corpului Vâ n ătorilor
de Munte).
13,30 – Dl. General Antonescu viziteaz ă Comandamentul Corpului de Cavalerie (Vl ădeni),
unde ia și dejunul.
13,30 – 15,0 0561
15,00 – La St ăne ști, viziteaz ă pe Comandantul C. A. 11 german (General von Kortzf leich).
18,00 – Dl. General Antonescu merge la Tg. Frumos, unde se îmbarc ă în trenul special,
care pe timpul nop ții r ămâne în gar ă.
20,15 – Dl. General Antonescu ia masa în vagon cu Dl. Ge neral Schobert, Dl. General
Ioani țiu, Dl. Comandor M ăcellariu și doi adjutan ți ai D-lui General Schobert.
Mar ți, 24 iunie 1941 clxxxii
În diminea ța zilei ne transport ăm cu trenul de la Tg. Frumos la Crasna, unde
debarc ăm. În întâmpinarea D-lui General Antonescu au venit în gar ă:
– Dl. General Ciuperc ă, Comandantul Armatei 4-a,
– Dl. General Atanasiu, Comandantul C. A. 3,
– Dl. General Hansen, Comandantul C. A. 54.
A avut loc o consf ătuire în vagon, iar la ora 9,30 s-a vizitat Comanda mentul
Diviziei 15 din gara Dobrina, precum și mai multe amplasamente de artilerie.
La ora 14 se ia masa în vagon.
Trenul se deplaseaz ă în Gara Ia și.
Aici Dl. General Antonescu este a șteptat de c ătre Dl. General Stavrescu 562 ,
Comand. Div. 14.
În automobile ne deplas ăm la Stânca (Castelul Roznovanu), unde se g ăse ște
instalat Dl. General Salmüth, Comand. C. A. 30.
De aici privim la ac țiunea ce se desf ăș oar ă la Sculeni, unde trupele armatei române
au reu șit s ă formeze un cap de pod de 9 km.
De asemenea, [asist ăm] la bombardarea de c ătre avia ția inamic ă a podului Sculeni,
precum și la o lupt ă aerian ă.
Dl. General Antonescu ia leg ătura cu Comandantul Div. 198 German ă
(Dl. General Rotthig), care îi supune dispozitivul în vigoare.
Dup ă o cercetare am ănun țit ă a situa ției, Dl. General Antonescu dispune urm ătoarele:
560 Olimpiu Stavrat (1888-1968) – militar de carier ă, general de divizie (1942), cdt. al Diviziei 7
Infanterie (1940-1942), al Corpului Teritorial 1 (1 942-1943), guvernator al Basarabiei (20.3.1943 –
4.4.1944), cdt. al Comandamentului Militar al Etape lor (1944-1945), arestat în 1948 și condamnat la
temni ță grea pe via ță pentru „crime de r ăzboi”, fiind îns ă eliberat în 1955 (Alesandru Du țu, Florica
Dobre, Drama generalilor români , p. 236-239; Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al
doilea r ăzboi mondial, p. 371; Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , II, p. 333;
Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Niculae Ene, Personalit ăți militare române ști, II, p.183-198).
561 Ședin ță a Consiliului de Mini ștri, sub pre ședin ția lui Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , III,
p. 601-617).
562 Gheorghe Stavrescu (1888-1951) – militar de profesie, general de CA, cdt. al Diviziei 14
Infanterie (1940-1943), al Corpului Teritorial 6 (1 943-1945), sub comuni ști întemni țat și condamnat
la munc ă silnic ă pe via ță , decedat la Aiud (Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei
militare , II, p. 333).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
223 – Asupra trupelor care formau capul de pod s ă se exercite o comand ă unic ă sub
ordinele Comandamentului german;
– O baterie din Divizia 14-a s ă fie împins ă mult înainte pe Prut, pentru a executa
trageri de flancare înaintea capului de pod;
– S ă se descongestioneze por țiunea din jurul Castelului Roznovanu, unde se afla o
aglomera ție de trupe germane.
La ora 20,30, ne suim în vagon, pornind spre Piatra Neam ț.
Miercuri, 25 iunie 1941 clxxxiii
Ne g ăsim în Piatra Neam ț.
La ora 11, Dl. General Antonescu viziteaz ă pe Dl. General Schobert la
Comandamentul s ău, discutând situa ția actual ă.
Dejunul îl ia în vagon cu Dl. General Ioani țiu și Dl. Col. Adj. M. Elefterescu 563 .
La ora 15, Dl. General Antonescu împreun ă cu Dl. Colonel Cantuniari se duc la
pescuit de p ăstr ăvi pe valea Bistri ței.
La ora 19,40, plec ăm cu trenul la Br ăila. În vagon Dl. General Antonescu lucreaz ă
cu Dl. General Iacobici, care a venit cu avionul în acest scop la Piatra Neam ț564 .
Joi, 26 iunie 1941 clxxxiv
Ajungem la Br ăila.
Dl. General Antonescu este întâmpinat în gar ă de c ătre Dl. Amiral Gheorghiu.
Ne transport ăm cu automobilele la Br ăila – Port, de unde, pe un remorcher, trecem
Dun ărea la M ăcin.
9,00 – În portul M ăcin suntem întâmpina ți de c ătre:
– Dl. General Macici 565 (Cdt. C. A. 2),
– Dl. General Glogojanu (Cdt. Div. 10).
La postul de comand ă se face expunerea situa ției de c ătre Dl. General Macici,
dup ă care, la ora 12, ajungem la Nicoli țel, la P.C. al D-lui General Trestioreanu
(Cdt. Grupului Tactic Central).
Se face expunerea situa ției, trecând ulterior în revist ă un observator aflat în linia
I-a pe Dun ăre și un amplasament de artilerie.
15,00 – Dl. General Antonescu se transport ă la Tulcea, unde ia contact cu Dl. Comandor
Zlatian (Cdt. Grupului 2 Monitoare), care expune si tua ția de moment.
15,45 – 18,20 566
563 Se difuzeaz ă Comunicatul nr. 2 despre opera țiunile din Est în primele trei zile ( Registrul istoric,
III, f. 36).
564 La Bucure ști, s-a reunit un Consiliu de Mini ștri ( Registrul istoric, III, f. 36).
565 N. Macici (1886-1950) – militar de carier ă, general de CA (1942), trecut în rezerv ă (1945), cdt.
al CA 2 (1940-1941) și al Armatei 1 (1941-1945). În 1945, arestat și condamnat la moarte pentru
„crima de dezastrul ță rii” și „crime de r ăzboi”, dar pedeapsa i-a fost comutat ă la munc ă silnic ă pe
via ță , fiind închis la Jilava, Dumbr ăveni și Aiud (Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama
generalilor români , p. 166-172; Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi
mondial, p. 272; Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Niculae Ene, Personalit ăți militare române ști, I, p.
101-106; Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , I, p. 322-323; Cicerone
Ioni țoiu, Cartea de aur a rezisten ței române ști împotriva comunismului , I, p. 89-90).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
224 16,00 – Se ia dejunul la un restaurant din Tulcea.
17,00 – Ne transport ăm cu automobilele la Constan ța, vizitând pe parcurs escadrilele de
avia ție române și germane aflate la Mamaia, precum și artileria de coast ă german ă.
La Constan ța se viziteaz ă portul, precum și ravagiile f ăcute de bombardamentul
sovietic.
20,40 – În automobile mergem de la Constan ța la Medgidia, unde am îmbarcat în trenul special.
22,35 – Trenul se pune în mi șcare spre Ghidigeni, prin Buz ău.
Vineri, 27 iunie 1941 clxxxv
15,30 – În sta ția Roman, se urc ă în vagon [General Petre] Dumitrescu (Cdt. Armatei 3-a)
pentru a primi instruc țiuni în vederea opera țiunilor, împreun ă cu Dl. General Zaharescu,
Șeful s ău de Stat Major.
18,45 – Ajungem cu trenul la F ălticeni.
20,00 – Plec ăm cu automobilul la P.C. al Corpului Vân ătorilor de Munte (Gura
Humorului), unde Dl. General Antonescu este a șteptat de urm ătorii D-ni generali:
– General Avramescu 567 – C-tul C. Vân ători de Munte,
– General Stavrat – C-tul Diviziei 7-a,
– General Lasc ăr – C-dtul Bg. I Mixt ă Munte,
– General Dumitrache – C-dtul Bg. II Mixt ă Munte,
– General Manoliu – C-dtul Bg. IV Mixt ă Munte.
22,15 – Domnul General Antonescu se înapoiaz ă la F ălticeni, luând masa în vagon.
566 Ședin ță a Consiliului de Mini ștri prezidat ă de Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , III, p. 618-656).
567 Gh. Avramescu (1884-1945) – militar de carier ă, general de CA (1942), cdt. al Corpului de
Vân ători de Munte (1941-1943), al CA 3 (1943-1944), al Armatei 4 (30.7. – 23.8.1944, 31.8.1944 –
11.1.1945 și 18.2. – 2.3.1945). A decedat în condi ții misterioase, neelucidate înc ă pe deplin, în
cursul Campaniei din Vest, la 2 martie 1945. Asemen ea generalului Petre Dumitrescu, Gh. A. a fost
unul dintre cei mai str ăluci ți și faimo și comandan ți de MU români din al doilea r ăzboi mondial
(Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , p. 50-58; Constantin Ucrain, Liviu
Scrieciu, Niculae Ene, Personalit ăți militare române ști, I, p. 157-167; Alesandru Du țu și
colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 42-43; Florica Dobre, Alesandru Du țu,
Distrugerea elitei militare , II, p. 327; Gh. Suman, V. Pricop, Istoria vân ătorilor de munte din
Armata Român ă, Bucure ști, Editura Militar ă, 1998, p. 463; Cicerone Ioni țoiu, Cartea de aur a
rezisten ței române ști împotriva comunismului , I, p. 20-21).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
225 Sâmb ătă, 28 iunie 1941 clxxxvi
Dl. General Antonescu împreun ă cu suita D-sale se duc în automobile pentru a
vizita frontul Corpului Vân ători de Munte 568 .
11,10 – Ne oprim la sud de satul Marginea pentru a vedea frontul ocupat de
unit ățile Brig. I Mixt ă Munte. Se discut ă pe hart ă frontul ocupat, dup ă care se trec în
revist ă câteva unit ăți ce erau în pozi ție.
Se inspecteaz ă un post de observa ție al artileriei, dup ă care, în ma șini, la ora 16,
ajungem la Piatra Neam ț.
17,00 – Dl. General Antonescu ia contact cu Dl. General Schobert la
Comandamentul German, care comunic ă chestiuni importante în leg ătur ă cu opera țiile pe
Frontul de Est.
Seara se ia masa în vagon.
Duminic ă, 29 iunie 1941 clxxxvii
11,30 – Serviciul Religios la Catedrala din Piatra Neam ț închinat eroilor c ăzu ți pe câmpul
de lupt ă569 .
La aceast ă solemnitate au luat parte autorit ățile militare și civile din garnizoan ă,
precum și Dl. General Schobert și Dl. General Hauffe.
12,00 – Dl. General Antonescu înso țit de Col. Adj. M. Elefterescu fac o plimbare pe jo s
pân ă la M ănăstirea Schitul Doamnei, unde au asistat la slujba r eligioas ă. Dl. General
Antonescu a donat lei 10 000 (zece mii) pentru s ăraci.
13,30 – Se ia masa în vagon, având invita ți pe Dl. General Schobert cu adjutantul s ău,
Dl. General Hauffe, Dl. General Ioani țiu și suita respectiv ă.
15,00 – Dl. General Antonescu înso țit de Prefectul din Piatra Neam ț (Lt. Col. Teodorescu)
au vizitat mai multe localit ăți din jude ț: M ănăstirea Agapia, M ănăstirea V ăratec etc.
Peste tot au fost primi ți și ova ționa ți cu mult ă c ăldur ă.
20,30 – Se prezint ă Domnului General Antonescu în vagon Dl. Col. Basse nge, ofi țer de
leg ătur ă pe lâng ă Statul Major al Aerului, împreun ă cu Dl. General Ramiro Enescu 570 .
21,00 – Se ia masa în vagon împreun ă cu Dl. General Hauffe, General Gheorghiu, General
Ioani țiu, Col. Adj. M. Elefterescu și C ăpitanul Adjutant al D-lui General Hauffe.
Luni, 30 iunie 1941 clxxxviii
5,30 – Trenul special ne transport ă de la Piatra Neam ț la Foc șani.
10,10 – Pe peronul G ării Foc șani ne întâmpin ă urm ătorii membri ai Guvernului:
– Dl. Prof. Mihai Antonescu, Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Subsecretar de Stat, General Voiculescu,
– Dl. Subsecretar de Stat, General Pantazi,
568 S-a difuzat Comunicatul nr. 3 ( Registrul istoric, III, f. 38-39).
569 Se public ă decretul nr. 1 916/29 iunie 1941 prin care M. Anto nescu este numit titular al
Ministerului Regal al Afacerilor Str ăine ( Registrul istoric, III, f. 39).
570 Ramiro Enescu (1891-1949) – militar de carier ă, general comandant-aviator (1942), șef al
Statului Major al Aerului (1940-1943) și cdt. al Artilerie antiaeriene (1943-1944) (Alesan dru Du țu
și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 216).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
226 – Dl. Subsecretar de Stat, General Jienescu,
– Dl. Ministru Pflaumer.
Pe rând, Dl. General Antonescu discut ă diferite chestiuni de Stat. Se ia dejunul în
vagon.
13,00 – Cu Dl. General Antonescu iau masa urm ătorii:
– Dl. Prof. Mihai Antonescu, Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Ministru Pflaumer,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Hauffe.
14,50 – Trenul pleac ă la Ghidigeni.
16,45 – Ajungem la Ghidigeni.
Suntem întâmpina ți de c ătre Dl. General Ciuperc ă.
Descindem din vagon și plec ăm la P.C. al Armatei 4-a (Conacul Chrissovelloni).
Se discut ă situa ția.
Se dau instruc țiuni pentru începerea ofensivei care va avea loc la 2 iulie 1941.
19,30 – Plec ăm din Ghidigeni cu destina ția spre Roman 571 .
Mar ți, 1 iulie 1941 clxxxix
8,50 – Ajungem la Roman. Un locotenent curier d ă o scrisoare D-lui General Antonescu
din partea Cancelarului Hitler.
Dl. General Dumitrescu și Dl. General Zaharescu prezint ă situa ția D-lui General
Antonescu, în vagon.
13,30 – Se ia dejunul în vagon cu urm ătoarele personalit ăți:
– Dl. General Hauffe,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Gheorghiu,
– Dl. Col. Adj. M. Elefterescu,
– Dl. Sublt. Adjutant al D-lui General Hauffe.
15,00 – Dl. General Antonescu 572 împreun ă cu Prefectul jude țului (colonel St ănescu)
viziteaz ă comunele Gher ăești și Micl ăușeni, unde se intereseaz ă de administra ția
comunelor, vizitând: prim ăriile, școlile, bisericile și mai multe gospod ării din sat.
18,30 – Dl. General Antonescu ia contact cu Dl. General Schobert la Strunga, luând
hot ărâri pentru începerea ofensivei de a doua zi.
20,30 – Se ia masa în vagon, având invita ți pe:
– Dl. General Hauffe,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Gheorghiu.
Miercuri, 2 iulie 1941 cxc
571 Potrivit comunicatului nr. 245/30 iunie 1941, la I a și, URSS se f ăcea vinovat ă de „acte de
sabotaj, de dezordine și agresiune, în spatele frontului” , condi ții în care fuseser ă executa ți 500 de
iudeo-comuni ști ( Registrul istoric, III, f. 42).
572 Se difuzeaz ă, ca document oficial, Scrisoarea D-lui General Ion Antonescu adresat ă fostului
Rege Carol II, acum un an, când Consiliul de Coroan ă a consim țit la cedarea Basarabiei ( Registrul
istoric, III, f. 43-44).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
227 6,00 – Trenul special se deplaseaz ă de la Roman la Podul Iloaei.
8,45 – Dl. General Antonescu, Dl. General Hauffe și cu suita respectiv ă au plecat în
automobile pe front. O ploaie toren țial ă ne-a pus în imposibilitate de a mai avansa cu
ma șinile noastre, astfel c ă ne-am suit într-o ma șin ă „Tatra” (tout-terrains), iar ulterior în
dou ă c ăru țe, ajungând astfel pe Prut înaintea trecerii trupel or în Basarabia.
Pe parcurs, Dl. General Antonescu a vorbit cu Dl. G eneral Zukertort (Cdt. Diviziei
170), în satul Osoi.
14,00 – În satul Moreni se prezint ă D-lui General Antonescu Colonelul Dumitrescu,
C-dtul Reg. 67 Infanterie, care a executat trecerea peste Prut în prezen ța D-lui General
Antonescu, la ora 16,30.
19,30 – Dl. General Antonescu ia contact în Ia și ( Școala Normal ă) cu Dl. General Schobert.
20,30 – Dl. General Antonescu se urc ă în trenul special, care este tras în Gara Ia și, luând
masa în vagon cu:
– Dl. General Hauffe,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Gheorghiu 573 .
Joi, 3 iulie 1941 cxci
Ne g ăsim în Gara Ia și.
8,30 – Descindem din vagon, mergând în ma șini, la Buciumeni, Chirileni.
Pe podul reparat de la Sculeni, am trecut în Basara bia, la ora 9,50.
12,00 – Înainte de a intra în satul Chirileni, Dl. Gener al Antonescu s-a între ținut cu mai
mul ți locuitori, interesându-se de felul cum au fost tr ata ți de ru și. Unul din locuitori se
numea Moruzi (cca. 20 ani), exprimând mult ă simpatie pentru poporul român.
12,20 – Dl. General Antonescu viziteaz ă Postul de Comand ă al Diviziei a 13-a (General
Rozin 574 ) – 4 km nord-vest de Chirileni, luând informa țiuni de dispozitivul Diviziei
la acea or ă. Viziteaz ă apoi un tanc rusesc capturat, vorbind și cu mai mul ți prizonieri ru și.
14,30 – Un incident se petrece pe frontul de lupt ă. Avia ția de bombardament german ă,
aproximativ 20 aparate, au bombardat din eroare fro ntul român, provocând moartea unui
osta ș și 7 r ăni ți, incendiind și dou ă cisterne de benzin ă.
16,10 – 18,30 575
19,00 – Dl. General Antonescu, înso țit de c ătre Dl. General Ioani țiu, se transport ă la
Comandamentul German, luând contact cu Dl. General Schobert.
573 Se public ă decretul-regal nr. 1 947 privind decorarea locoten entului aviator Horia Agarici, care la
23 iunie 1941, la Constan ța, a atacat singur pe inamic, distrugându-i dou ă aparate omologate, iar al
treilea – probabil ( Registrul istoric, III, f. 45).
574 Gh. Rozin (1888-1961) – militar de carier ă, general de CA (1944), trecut în rezerv ă (1945), cdt.
al Diviziei 13 Infanterie (1941), director al Înv ăță mântului Militar Superior (1941-1942), șeful
Direc ției a Artileriei (1942-1943), cdt. al CA 4 (1943-19 44), apoi al trupelor de tancuri și
motomecanizate (1944), trecut la dispozi ția Ministerului de R ăzboi (1944-1945). Sub comuni ști,
arestat și condamnat pentru „înalt ă tr ădare” (1948), la 20 de ani temni ță grea, efectuat ă la Uranus,
Jilava, Pite ști, Dej și V ăcăre ști, unde a murit (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al
doilea r ăzboi mondial, p. 355; Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Niculae Ene, Personalit ăți
militare române ști, I, p. 215-222).
575 Ședin ță a Consiliului de Mini ștri prezidat ă de Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , IV,
Bucure ști, 2000, p. 1-30).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
228 21,15 – Se ia masa în vagon.
22,00 – Trenul special se transport ă la Suceava.
Vineri, 4 iulie 1941 cxcii
8,45 – Dl. General Dumitrescu Petre, C-dtul Armatei 3-a , se prezint ă D-lui General
Antonescu, în vagon.
9,00 – Dl. General Antonescu înso țit de suita respectiv ă se transport ă cu automobilul la
Dorne ști, la Comandamentul Diviziei 7-a (General Stavrat) .
11,30 – Dl. General Antonescu prime ște expunerea situa ției la Comandamentul Diviziei 7-a
din partea Șefului de Stat Major.
12,45 – În R ădăuți, Dl. General Antonescu ia contact cu Dl. General Avramescu,
comandantul Corpului Vân ătorilor de Munte, care, dup ă ce îi expune situa ția, ne înso țește
la Storojine ț.
Se ia dejunul la popota Comandamentului Vân ătorilor de Munte.
15,10 – Trecem în Bucovina.
15,55 – Ne g ăsim la liziera de sud a Storojine țului. În ora ș se aud împu șcături. Sunt înc ă
lupte de strad ă provocate de r ăzle ții ascun și prin podurile caselor.
Suntem primi ți cu mult ă simpatie de c ătre popula ția bucovinean ă. Trupa este
vesel ă și cu moralul ridicat. Domnul General Antonescu d ă instruc țiuni de a se menaja
trupa, ocolind ora șele unde se opune rezisten ță .
18,15 – Întorcându-ne la Dorne ști, am g ăsit Divizia 7-a în deplasare la Siret. Comuna Siret
a fost bombardat ă de artileria grea bol șevic ă, fiind în bun ă parte distrus ă.
19,00 – Ne-am transportat în comuna Mih ăileni, la Comandamentul Brig. 2-a Vân ători de
Munte.
20,15 – Am vizitat în Suceava spitalul de r ăni ți; acolo se aflau aproximativ 250 r ăni ți.
S-a ordonat a se mai aduce cu avionul medici chirur gi, întrucât cei 2 prezen ți erau insuficien ți.
21,45 – Se ia masa în vagon.
23,00 – Trenul se deplaseaz ă din Suceava la Crasna.
Sâmb ătă, 5 iulie 1941 cxciii
9,00 – Ajungem în sta ția Crasna.
Dl. General Antonescu prime ște în vagon pe Dl. General Atanasiu, cu care discut ă
situația frontului.
11,05 – Ajungem cu automobilele la Pâhne ști (Comandamentul Diviziei 15-a), unde ia
contact cu Dl. General Popescu Marin, C-dtul Divizi ei. În trei ma șini „tout-terrains” ne
transport ăm la un observator, pentru a urm ări activitatea de pe front, dar, întrucât
vizibilitatea nu era clar ă din cauza ce ții și a ploii, ne-am transportat la Gherm ăne ști
(ora 14,30), de unde s-a putut observa mai detaliat activitatea trupelor și a focului.
18,00 – S-a luat o gustare la înapoiere la Comandamentul Diviziei 15-a (Pâhne ști),
înapoindu-ne ulterior la Crasna.
20,30 – Se ia masa în vagon. Trenul special se transport ă la Zorleni.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
229 Duminic ă, 6 iulie 1941 cxciv
8,00 – Ajungem la Zorleni. Dl. General Ciuperc ă se prezint ă D-lui General Antonescu în
vagon, pentru a expune situa ția.
În ma șini plec ăm la Comandamentul C. A. 5 (General Levente), care se g ăsea pe
Dealul Marcu (Observator 112).
Divizia de Gard ă, comandat ă de Dl. General Șova 576 , era în plin ă ac țiune. Trecuse
Prutul și atac ă satul Țiganca și Stoene ști. Inamicul aflat în cazemate a întârziat înaintar ea
trupelor inamice. Dl. General Șova, care se afla pe front, se prezint ă D-lui General
Antonescu expunând situa ția.
Dl. General Antonescu atrage aten țiunea asupra dispozitivului, care nu era acel
indicat și asupra neregulilor g ăsite și anume:
– Trupa înapoia postului de comand ă necamuflat ă și împr ăș tiată pe o suprafa ță ce-i
dădea posibilitate inamicului s ă fie u șor observat ă;
– Lips ă de ordine și disciplin ă;
– S-au atacat din ordinul C. A. cazematele, de și s-a atras aten țiunea din partea
D-lui General Șova de a se proceda la înv ăluirea satului Țiganca;
– S-au obosit trupele prin desf ăș urarea diviziilor în dispozitivul ordonat.
Din cauza acestor motive i se ia comanda D-lui Gene ral Levente.
15,00 – Se ia dejunul la Zorleni în vagon.
16,50 – Trenul se deplaseaz ă la Crasna.
17,30 – Ajun și la Crasna, ne deplas ăm în ma șini la Drânceni, unde Dl. General Antonescu
ia contact cu Dl. General David Popescu, Comandantu l Diviziei 15-a. Se dau instruc țiuni
de felul cum urmeaz ă s ă decurg ă opera țiile a doua zi.
Se viziteaz ă podul de peste Prut, unde cu o or ă înainte locul a fost bombardat
de c ătre artileria inamic ă, cauzând urm ătoarele pierderi: 1 mort; 6 r ăni ți.
Domnul General Antonescu s-a interesat de starea tr upei, vorbind cu mai mul ți
dintre osta și. Moralul trupei – foarte ridicat.
20,30 – La întoarcere, Dl. General Antonescu a vizitat S pitalul Comunal din Hu și, unde
a constatat pu țin ă ordine și cur ățenie și un singur chirurg pentru 250 r ăni ți. S-au dat ordine
în consecin ță .
22,00 – Se ia masa în vagon la Crasna, iar trenul se dep laseaz ă la Ia și.
Luni, 7 iulie 1941 cxcv
7,00 – Ne g ăsim la Ia și.
În automobile ne transport ăm pentru a vedea Divizia 35 (General Procopiescu).
Drumul foarte r ău, podurile surpate, din cauza ploilor ce au c ăzut.
12,15 – Ajungem la Boldure ști.
576 N. Șova (1885-1966) – militar de carier ă, general de CA (1944), trecut în rezerv ă (1945), cdt. al
Diviziei de Gard ă (1941-1943), subsecretar de stat al Marinei (1943- 1944), sub comuni ști, arestat și
judecat, condamnat de Curtea de Apel din Bucure ști prin decizia criminal ă nr. 27/6 februarie 1948
la 10 ani temni ță grea ( Antonescu, Mare șalul României, I, p. 617-619), executa ți la V ăcăre ști și
Aiud, eliberat în 1956 (Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , p. 258-262;
Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 377-378; Florica
Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , II, p. 334; Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu,
Niculae Ene, Personalit ăți militare române ști, I, p. 279-291).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
230 Dl. General Antonescu ia contact cu ofi țerii P.C. fix, care îl pun în situa ție.
Continu ăm drumul la cota 279 (6 km Sud-Est Boldure ști), unde se g ăse ște P.C. cu
Dl. General Procopiescu.
Ne punem în situa ție.
Dl. General Antonescu dispune ca grupul de comand ă al Diviziei înt ărit, sub
comanda Lt. Col. Pa șa, s ă plece mâine diminea ță pentru a pune st ăpânire pe ora șul
Chi șin ău, protejând în acela și timp flancul drept al Diviziei.
14,30 – Se ia dejunul la Boldure ști, la Comandamentul Diviziei 35-a.
15,00 – 17,00 577
18,30 – Ne înapoiem la Ia și.
21,00 – Se ia masa în vagon.
Mar ți, 8 iulie 1941 cxcvi
Ne g ăsim în Gara Ia și.
10,30 – Dl. General Antonescu, înso țit de Col. Adj. M. Elefterescu, inspecteaz ă în Gara Ia și
cantina „Crucii Ro șii” pe care o g ăse ște curat ă și bine organizat ă; trenul baie, baza din
Gar ă și ad ăpostul antiaerian, care l ăsau de dorit din punct de vedere al cur ățeniei.
Ulterior inspecteaz ă spitalul ora șului, pe care l-a g ăsit foarte bine organizat, dotat și curat.
11,30 – Se ia dejunul în vagon având invita ți pe:
– Dl. General Schobert,
– Dl. Amiral Canaris 578 ,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. Col. Wöhller ( Șef de Stat Major al D-lui General Schobert),
– Dl. Lt. Col. Lufting,
– Dl. General Gheorghiu.
16,30 – Dl. General Antonescu inspecteaz ă aerodromul din Ia și, unitatea de pioneri aflat ă
la abator, unit ățile din cazarma Reg. 13 Infanterie și Prefectura.
Totul a fost g ăsit în ordine.
16,40 – 17,45 579
21,00 – Se ia masa în vagon.
Se prezint ă Dl. General Georgescu, fostul ministru al Comunica țiilor, și Dl. General
Jack Popescu, care plecau în Bucovina din partea Mi nisterului de Interne, pentru
organizarea serviciilor.
23,00 – Plec ăm din Ia și la Zorleni.
Miercuri, 9 iulie 1941 cxcvii
8,30 – Sosim în Gara Zorleni.
Majestatea Sa Regele sosise deja cu un automotor de la Sinaia. Era înso țit de:
Col. Mardari, Col. Adj. Andronescu și Maior R ădulescu – Comandantul Batalionului de Gard ă.
577 Ședin ță a Consiliului de Mini ștri sub pre ședin ția lui Mihai Antonescu (vezi Stenogramele… , IV,
p. 30-47).
578 Reputatul șef al spionajului/contraspionajului militar ( Abwher ).
579 Ședin ță a Consiliului de Mini ștri sub conducerea lui M. Antonescu (vezi Stenogramele… , IV,
p. 47-59).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
231 Dl. General Antonescu, înso țit de Dl. General Ioani țiu, General Hauffe și General
Gheorghiu, se urc ă în vagonul Regal expunând situa ția M. S. Regelui.
La descinderea din vagon a M. S. Regelui, Dl. Gener al Antonescu îi prezint ă pe
ofi țerii din suita D-sale.
Ne urc ăm în automobile și plec ăm la P.C. al C. A. 5 (General Son)580 .
9,30 – În comuna Raiu, M. S. Regele este întâmpinat de c ătre Dl. General Son, care îl pune
la curent cu situa ția Reg. 11 Siret, care a intrat în debandad ă în urma luptelor avute.
Se raporteaz ă c ă C. A. 5 ar avea 5 000 mor ți, r ăni ți și disp ăru ți.
Au ap ărut cca. 200 prizonieri.
10,30 – Ajungem la cota 112, P.C. al C. A. 5. Se discut ă situa ția din nou, iar Dl. General
Antonescu d ă indica țiuni pentru noua montare a atacului.
12,00 – La înapoiere s-a vizitat spitalul din Murgeni, u nde se g ăsea ambulan ța Diviziei 21
Infanterie.
12,30 – Dejunul, în vagon, cu M. S. Regele.
17,15 – Ne-am transportat la Comandamentul C. A. 3 (Gene ral Atanasiu), unde s-a
examinat situa ția, dându-se instruc țiuni.
19,10 – Se viziteaz ă terenul de avia ție al C. A. 3 de la Hu și.
21,00 – Masa, în vagon, cu M. S. Regele.
23,00 – Ne deplas ăm de la Crasna la Ia și. Majestatea Sa Regele este g ăzduit în trenul
special al D-lui General Antonescu.
Joi, 10 iulie 1941 cxcviii
8,00 – Ajungem în Ia și581 .
8,15 – M. S. Regele și Dl. General Antonescu coboar ă din tren împreun ă cu suita
respectiv ă, iar în automobile ne transport ăm la P.C. al Diviziei 35 – Boldure ști (General
Procopiescu), care în ajun a avut o defec țiune la Reg. 67 Infanterie și Reg. 63 Artilerie.
Inamicul, în for ță superioar ă și cu tancuri, a pus în derut ă ambele regimente,
făcând o bun ă parte din efectiv prizonieri, capturând și numeros material de r ăzboi.
Comandantul Reg. 63 Artilerie, Lt. Col. Sofian, a f ost împu șcat la datorie.
Dl. General Antonescu, în prezen ța M. S. Regelui, analizeaz ă situa ția, indic ă
măsurile ce trebuiesc luate și d ă instruc țiuni de felul cum trebuie ște restabilit ă ordinea,
întrucât s-a observat demoralizare din partea ofi țerilor și trupei.
14,00 – Dejunul cu M. S. Regele.
Dup ă-amiaz ă, Dl. General Antonescu î și petrece timpul în vagon punându-se la
curent cu noile situa ții.
16,20 – 20,10 582
17,30 – Majestatea Sa Regele, înso țit de adjutan ții S ăi, face o plimbare prin ora ș.
19,20 – Majestatea Sa Regele pleac ă cu automotorul la Sinaia.
Este salutat de c ătre Dl. General Antonescu.
580 Aurelian Son (1886-1952) – militar de carier ă, general de CA (1942), trecut în rezerv ă (1943), cdt. al
CA 11 (1940-1941), al CA 5 (1941-1943), destituit și trecut în rezerv ă dup ă e șecurile de la Cotul
Donului (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 368).
581 La Bucure ști s-a reunit Consiliul de Mini ștri, sub pre ședin ția lui M. Antonescu, pentru a discuta
problema grâului și politica pre țurilor ( Registrul istoric, III, f. 52, comunicatul 250).
582 Ședin ță a Consiliului de Mini ștri sub conducerea lui M. Antonescu (vezi Stenogramele… , IV,
p. 59-109).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
232
Vineri, 11 iulie 1941 cxcix
Rămânem toat ă ziua în Ia și.
Dl. General Antonescu studiaz ă situa ția, împreun ă cu Dl. General Ioani țiu.
Masa o ia în vagon.
14,00 – Se prezint ă Dl. Col. Rio șanu, care a fost numit Guvernatorul Bucovinei.
19,45 – Dl. General Antonescu, împreun ă cu Dl. General Ioani țiu și Dl. General Hauffe, se
duce la Comandamentul D-lui General Schobert.
20,45 – Se ia masa în vagon.
Sâmb ătă, 12 iulie 1941 cc
Ne g ăsim în gara Ia și.
8,15 – Plec ăm în ma șini la Ungheni – Pârli ți; ajungând la Ungheni, se raporteaz ă de c ătre
Lt. Colonel Müller, Comandantul Regimentului 105 In fanterie, c ă în satul Pârli ți sunt lupte
în curs. Expune apoi situa ția.
Ne transport ăm la Pârli ți unde n-am putut intra întrucât, la liziera satulu i, erau înc ă
lupte în curs. Ne-am înapoiat la Ia și.
13,30 – S-a luat dejunul în vagon. Au luat parte:
– Dl. General Antonescu,
– Dl. General Schobert,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Gheorghiu,
– Dl. Colonel Wöhler ( Șef Stat Major al D-lui General Schobert),
– Dl. Lt. Col. Lufting,
– Dl. Cpt. Felber (Adjutantul D-lui General Schober t).
Dup ă-amiaz ă r ămânem mai departe în vagon.
16,30 – 20,20 583
16,30 – Dl. General Antonescu ordon ă s ă se distribuie popula ției s ărace dintr-un cartier
(Rampei) al Ia șului, f ăin ă, zah ăr și ajutor b ănesc, de c ătre Med. Cpt. Dr. Stroescu care i-a
și vizitat și dat consulta țiuni în mod gratuit.
20,45 – Masa în vagon.
Peste noapte, trenul special a fost tras în apropie rea g ării Cucuteni (comuna Le țcani).
Duminic ă, 13 iulie 1941 cci
8,20 – Plec ăm în automobile la Corne ști, unde se g ăse ște Postul de Comand ă al Diviziei 72 584 .
Luptele erau în curs, iar Comandamentul German avea certitudinea c ă pân ă în
seara zilei va cuceri ora șul C ălăra și (Basarabia).
583 La Bucure ști, ședin ță a Consiliului de Mini ștri, prezidat ă de Mihai Antonescu, pentru a discuta
regimul administra ției provinciilor eliberate Basarabia și Bucovina (vezi Stenogramele… , IV,
p. 109-140; Registrul istoric, III, f. 55).
584 La Bucure ști apare, în gazeta „Cuvântul Generalului c ătre s ăteni”, un Apel al lui Antonescu
destinat basarabenilor și bucovinenilor, în știin țați c ă „trecutul s-a stins, s ă întemeiem viitorul […]
Voi conduce eu însumi organizarea Basarabiei și Bucovinei […] Vom duce lupta și înnoirea mai
departe” (Registrul istoric, III, f. 56; ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 103-104).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
233 13,00 – Dejunul a fost luat la Șipoteni, unde se mutase acest post de comand ă german.
15,00 – Dl. General Antonescu ia contact cu Dl. General Hansen, Comandantul Corpului
54 Armat ă.
Masa de sear ă se ia în vagon.
23,00 – Ne deplas ăm cu trenul de la Ia și la Crasna.
Luni, 14 iulie 1941 ccii
9,00 – Plec ăm cu automobilele la P.C. al C. A. 3 a, trecând Pru tul peste podul de la Albi ța.
Se expune situa ția și se indic ă de c ătre Dl. General Antonescu m ăsurile ce
trebuiesc luate.
12,45 – Ne g ăsim la P.C. al Diviziei 15 (General Popescu Marin) în comuna Strâmbeni.
15,00 – Ne g ăsim la P.C. al Diviziei 11 (General David Popescu) în comuna C ărpineni.
17,00 – În satul Regina Maria, am g ăsit P.C. al Brig ăzii 7-a Cavalerie (Col. S ăvoiu) și
Batal. 13 Mitraliere.
Nu s-a putut lua contact cu Comandantul, întrucât s e g ăsea pe front.
18,05 – 18,55 585
18,15 – Ne înapoiem la P.C. al C. A. 3, unde s-a încredi n țat Comanda Regimentului 35
Colonelului Eftimiu (geniu), iar comanda unui Batal ion din acest Regiment, aflat în prima
linie, Maiorului Adj. Marin Alexandru, din suita D- lui General Antonescu.
20,30 – Masa în vagon, fiind invitat – pe lâng ă cei obi șnui ți – C ăpitanul Graf Engelheim.
20,45 – Am plecat cu trenul la Ia și.
În sta ția „Scânteia”, aproape de Vaslui, asupra trenului s pecial au fost aruncate trei
bombe, pe la ora 2, f ără a fi atins.
Mar ți, 15 iulie 1941 cciii
12,30 – Domnul General Antonescu viziteaz ă cantina pentru trup ă ce a luat fiin ță în Gara Ia și.
18,00 – Domnul General Antonescu a distribuit diferite d ecora ții aviatorilor germani pe
aerodromul din Ia și.
19,30 – Domnul General Antonescu viziteaz ă Spitalul Militar Nr. 284 din Ia și. Spitalul a
fost g ăsit murdar și r ău îngrijit.
Peste noapte trenul r ămâne în gara Cucuteni (satul Le țcani).
Miercuri, 16 iulie 1941 cciv
8,30 – Dl. General Antonescu, împreun ă cu suita sa, pleac ă în automobile prin Ungheni
spre a vedea C ălăra șii și desf ăș urarea luptelor pentru cucerirea ora șului Chi șin ău.
Târgul C ălăra și este complet distrus și ars de bol șevici.
Ne oprim în Str ăș eni, unde ne inform ăm de mersul luptelor din jurul Chi șin ăului,
dup ă care ajungem pân ă la 2 km de Chi șin ău.
Privim cum arde ora șul Chi șin ău. Dl. General Antonescu ia contact cu Dl. General
Mattenklatt, Comandantul Div. 72 German ă, care a fost primul ce a intrat în Chi șin ău.
Dl. General Antonescu îl felicit ă și îl asigur ă c ă numele s ău va r ămâne strâns legat
585 Ședin ță a Consiliului de Mini ștri sub conducerea lui M. Antonescu (vezi Stenogramele… , IV,
p. 140-153).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
234 de capitala Basarabiei.
Ne-am înapoiat la Ia și, unde am luat masa în vagon. R ămânem mai departe în gara
Cucuteni.
Joi, 17 iulie 1941 ccv
8,30 – Plec ăm în ma șini la B ălți prin Sculeni pentru a lua contact Dl. General Ant onescu cu
Dl. General Schobert.
Ora șul B ălți este aproape jum ătate ars. Dl. General Antonescu expune D-lui Genera l
Schobert planul D-Sale pentru lichidarea chestiunii din Basarabia de Sud. Ulterior ia
contact cu Prefectul Jude țului B ălți (Col. Hanciu).
Dă directive și instruc țiuni de felul cum trebuie organizat serviciul de pa z ă și
administra ție.
Peste noapte r ămânem în Sta ția Sârca 586 .
Vineri, 18 iulie ccvi 1941 587
7,00 – Trenul se deplaseaz ă la Crasna.
11,30 – În automobile plec ăm la Comand. C. A. 3 la H ănce ști.
Se vede situa ția.
Se dau directive, dup ă care ne înapoiem la vagon, unde se ia masa de sear ă.
Peste noapte r ămânem în Crasna.
Sâmb ătă, 19 iulie 1941 ccvii
6,00 – Ne deplas ăm cu trenul la Zorleni.
7,45 – Plec ăm în ma șini la Comandamentul C. A. 5, care se g ăsea la F ălciu. Ajungem la ora 9.
Dl. General Son explic ă situa ția D-lui General Antonescu.
Ne deplas ăm la Cania, unde se g ăsea P.C. al Diviziei de gard ă.
Dl. General Șova d ă rela ții asupra frontului ocupat de Divizia D-sale și prime ște
din partea D-lui General Antonescu indica țiuni de felul accelerat cum trebuie s ă procedeze
în noile opera țiuni pentru a le t ăia retragerea ru șilor la Cetatea Alb ă.
11,30 – În ma șini „tout-terrains”, ne suim la P.C. al Diviziei 21 (comuna Hârtop).
Dl. General Antonescu felicit ă pe Dl. General D ăsc ălescu 588 de felul cum și-a
586 Pentru zilele de 17-18 iulie 1941, filele fiind ru pte în original, am apelat la varianta 1 a
Jurnalului (apud ANIC, fond PCM, dosar 314, f. 209-210).
587 Dup ă cum s-a precizat, pentru zilele de 17-18 iulie 194 1 filele sunt rupte în original (cf. ANIC,
fond PCM – CM, dosar 148/1940, f. 170-171, unde, po trivit numerot ării ini țiale, lipsesc paginile
341-342). A șa dup ă cum am procedat în cazul perioadei 4-26 septembrie 1940, propunem
reconstituirea paginilor lips ă (vezi anexa volumului) și în baza Jurnalului istoric al Conduc ătorului
Statului , vol. III (apud ANIC, fond PCM – CM, dosar 608/194 1, f. 60-62).
588 Nicolae D ăsc ălescu (1884-1969) – militar de carier ă, general de CA (1942), trecut în rezerv ă la
1.6.1945, cdt. al Diviziei 20 Infanterie (1940-1941 ), al Diviziei 21 Infanterie (1941), al CA 2
(1941-1945), al Armatei Române 3 (29 august – 10 se ptembrie 1944) și al Armatei Române 4
(12 ianuarie – 1 iunie 1945). Sub comuni ști, arestat și cercetat în repetate rânduri, condamnat și
eliberat finalmente de la Jilava, în 1955 (Alesandr u Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor
români , p. 94/105; Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial,
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
235 condus Divizia în lupte, iar cu un gest de distinc ție a pus pe pieptul bravului general
ordinul „Mihai Viteazul” luat de pe pieptul D-sale, s ărutându-l pe ambii obraji.
Gestul a impresionat mult pe ofi țerii prezen ți, care înc ă o dat ă au fost asigura ți de
dragostea Comandantului lor.
13,30 – Se ia dejunul în vagon.
14,30 – Dl. General Antonescu, înso țit de Col. Adj. Mircea Elefterescu, pleac ă cu trenul la
Bucure ști, urmând ca a doua zi s ă asiste la parastasul Regelui Ferdinand I de la Cur tea de
Arge ș.
20,00 – Trenul sose ște în Gara Mogo șoaia, unde a fost salutat de persoanele de mai jos,
dup ă o absen ță de o lun ă:
– D-na General Antonescu
– Dl. Vice-Pre ședinte Mihai Antonescu,
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Vasiliu,
– Dl. General Niculescu,
– Dl. General Popescu D-tru,
– Dl. General Popescu Jack,
– Dl. General Gherghe Radu.
Duminic ă, 20 iulie 1941 ccviii
8,00 – Dl. General Antonescu, înso țit de Col. Adj. Mircea Elefterescu, a plecat cu ma șina la
Curtea de Arge ș, unde la ora 11 s-a oficiat parastasul Regelui Fer dinand.
La Pite ști a oprit câteva minute, în care timp Dl. General Antonescu și-a v ăzut pe
mama D-sale.
11,00 – Dl. General Antonescu este întâmpinat la margine a ora șului de Dl. General
Leoveanu – Directorul Siguran ței – și de Dl. Primar Brânz ă, care i-au urat bun venit.
Intrat în Curtea M ănăstirii, i s-a dat onorul de c ătre o companie cu stindard, dup ă care
Dl. General Antonescu a strâns mâna tuturor cavaler ilor prezen ți ai ordinului „Mihai Viteazul”.
11,15 – S-a oficiat serviciul divin.
12,00 – S-a luat dejunul în localul Patriarhiei, Dl. Gen eral Antonescu fiind înconjurat de
către cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul” și clerul prezent.
14,00 – Dl. General Antonescu viziteaz ă familia D-lui Primar Brânz ă.
14,30 – Domnul General î și continu ă drumul la Predeal, unde a r ămas peste noapte.
p. 138-139; Florica Dobre, Alesandru Du țu, Distrugerea elitei militare , I, p. 320; Constantin Ucrain,
Liviu Scrieciu, Niculae Ene, Personalit ăți militare române ști, I, p. 149-153; ing. N. D ăsc ălescu,
Nicolae D ăsc ălescu – Generalul soldat, Bucure ști, Editura Militar ă, 1995).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
236 Luni, 21 iulie 1941 ccix
Domnul General Antonescu î și petrece timpul la Predeal.
17,30 – Dl. General Antonescu sose ște cu ma șina la Ploie ști, dup ă ce a vizitat instala țiile de
petrol „Vega” și „Orion”, care au fost bombardate de avia ția ruseasc ă.
Pe peronul g ării este întâmpinat de c ătre Dl. Ministru Mihai Antonescu și de mai
mul ți membri ai Guvernului, cu care a avut un Consiliu de Mini ștri 589 , pân ă la ora 20.
S-au discutat chestiuni administrative, ce necesita u urgen ță în Basarabia.
20,15 – Trenul se pune în mi șcare cu direc ția Crasna.
20,45 – Masa se ia în vagon.
Mar ți, 22 iulie 1941 ccx
2,00 – Sosim în gara Crasna.
7,30 – Dl. General Antonescu discut ă cu Dl. General Ioani țiu evenimentele petrecute în
timpul absen ței sale.
8,50 – Plec ăm în automobile la Chi șin ău, unde ajungem la ora 11,35.
Dl. General Antonescu este întâmpinat de Dl. Genera l C. Gh. Voiculescu,
Guvernatorul Basarabiei, Dl. Glod, Prefectul Jud. L ăpu șna, și Col. Dobjanschi, Primarul
Chi șin ăului.
11,00 – Dl. General Antonescu viziteaz ă pe Dl. General Hansen cu care discut ă situa ția
frontului.
11,45 – 14,15 590
11,55 – Dl. General Antonescu viziteaz ă Catedrala din Chi șin ău, care a fost mistuit ă de
focul pus de c ătre ru și în retragere.
12,30 – Dl. General Antonescu, împreun ă cu suita respectiv ă, ia masa la „Spitalul Central”
din Chi șin ău.
15,45 – Ne transport ăm în Comuna Sânger, unde Dl. General Antonescu trec e în revist ă
ofi țerii și trupa Diviziei Blindate Române.
Înapoindu-ne spre Crasna, Dl. General Antonescu se opre ște în Hu și la Coman-
damentul Armatei 3-a (ora 19,15), unde discut ă cu Dl. General Ciuperc ă situa ția frontului.
21,00 – Se ia masa în vagon.
22,00 – Plec ăm cu trenul la Ia și.
Miercuri, 23 iulie 1941 ccxi
8,30 – Sosim cu trenul în Ia și.
10,20 – Plec ăm în ma șini prin B ălți la Flore ști, unde am ajuns la ora 14,15.
Neputând lua contact cu Dl. General S ănătescu, care se deplasase cu Corpul de
Armat ă aproximativ 60 Km spre Est, am vizitat fabrica de tutun unde se afla cantitatea de
40 vagoane tutun.
16,00 – Ne întoarcem la B ălți, unde Dl. General Antonescu a luat contact cu Dl. General
Schobert, discutând situa ția luptelor în curs.
589 Vezi Stenogramele… , IV, p. 155; comunicatul 256, în Registrul istoric, III, f. 63-64.
590 La Bucure ști, ședin ță a Consiliului de Mini ștri prezidat ă de M. Antonescu (vezi Stenogramele… ,
IV, p. 156-184; Registrul istoric, III, f. 65, comunicatul 257).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
237 S-a oferit o gustare.
17,30 – Ne înapoiem la Ia și.
21,00 – Se ia masa în vagon. Dl. General Antonescu invit ă la mas ă pe Col. Gheorghe Ion,
ata șatul nostru militar de la Berlin. El pune la curent pe Dl. General cu noile evenimente
din Germania.
Ne deplas ăm cu trenul la Adâncata, întrucât linia n-a fost re parat ă pân ă la Cern ăuți.
Joi, 24 iulie 1941 ccxii
9,15 – Ajungem la Adâncata.
Suntem în a șteptarea M. S. Regelui, care a [comunicat] c ă va veni spre a merge cu
Dl. General Antonescu la Cern ăuți.
11,00 – Sose ște M. S. Regele în automobil, înso țit de Col. Mardari, Col. Andronescu și
Locot. Vergotti.
Dl. General Antonescu îi iese în întâmpinare pe per onul g ării. Intr ă apoi în vagon
spre a-i expune situa ția frontului.
11,15 – Plec ăm în automobile la Cern ăuți. Dl. General Antonescu 591 ia loc lâng ă M. S. Regele.
12,15 – Ajungem la Cern ăuți. Descindem la Colonelul Rio șanu, Guvernatorul Bucovinei.
Oficialit ățile ne ies înainte.
13,30 – Se ia dejunul.
15,10 – Se viziteaz ă Palatul Mitropolitan, care n-a suferit nimic de pe urma ocupa ției ruse ști.
15,25 – Se viziteaz ă gara.
15,35 – Se viziteaz ă podul de peste Prut, dup ă care am p ărăsit ora șul Cern ăuți pentru
a vizita mai multe m ănăstiri din împrejurimi.
17,35 – Se viziteaz ă M ănăstirea Putna, unde se ține și o slujb ă religioas ă în prezen ța
M. S. Regelui, D-lui General Antonescu și suitei respective.
18,50 – Se viziteaz ă M ănăstirea Sucevi ța, dup ă care M. S. Regele pleac ă la Piatra Neam ț,
iar Dl. General Antonescu cu suita în gara Bucecea, unde a șteapt ă trenul special.
21,00 – Ne îmbarc ăm în tren și plec ăm la Boto șani.
Pe peronul g ării Boto șani a ștepta Dl. General Messe, Comandantul Corpului de
Armat ă Italian, trimis pentru a lupta pe Frontul de Est, care era înso țit de Dl. General
Zaharescu și suita respectiv ă.
Se prezint ă D-lui General Antonescu, dup ă care este oprit la mas ă împreun ă cu
Șeful de Stat Major și adjutantul s ău.
23,00 – Dl. General Antonescu prime ște pe: Prefectul, Primarul și Comandantul Militar al
Garnizoanei Boto șani, cerând rela ții despre starea r ăni ților din ora ș.
Vineri, 25 iulie 1941 ccxiii
0,30 – Plec ăm cu trenul la Gala ți.
10,00 – Ajungem în sta ția Gala ți-Port.
Dl. General Antonescu discut ă situa ția zilei cu Dl. Amiral Gheorghiu 592 .
591 Vezi declara țiile f ăcute presei la ajungerea la Cern ăuți ( Registrul istoric, III, f. 67-68; ANIC,
fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 106-107): „…Aici totul e românesc, aici este leag ănul nostru
unde se g ăsesc înmormânta ți Domnitorii no ștri glorio și și Voievozii care au zidit din temelii, prin
luptele și sacrificiile noastre, întregul nostru tezaur na țional. Tot ce vede ți aici e opera ță ranului
român…”.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
238 11,20 – Plec ăm cu vaporul „ Ștefan cel Mare” la M ăcin.
11,20 – 14,45 593
13,50 – Ajungem la M ăcin, unde ne suim în automobile și plec ăm la Tulcea.
15,30 – Ajuns la Tulcea, Dl. General Antonescu ia contac t cu Dl. General Macici și cu
reprezentan ții autorit ăților civile și militare, c ărora le d ă ordine, cu privire la opera țiunile
ce se succedau.
Viziteaz ă mai multe vase germane aflate în port.
19,00 – Ne înapoiem la M ăcin, de unde cu acela și vas am plecat la Br ăila.
Masa se ia pe vapor.
Se d ă comunicatul c ă Basarabia a fost în întregime cur ățit ă de ru și594 .
Sâmb ătă, 26 iulie 1941 ccxiv
4,30 – Plec ăm cu vaporul la Filipoiu.
5,30 – Debarc ăm pentru a ne îmbarca în b ărci automotor.
6,00 – Ne suim în b ărci cu vâsle pornind pe canalul Filipoiu.
10,30 – Ne oprim la punctul „Pesc ăria Aureliu”, unde lu ăm un aperitiv.
14,15 – Ne oprim la punctul „Re ședin ța Pesc ăriilor”, unde lu ăm dejunul.
De aici ne întoarcem la vapor în b ărci auto-motor, unde îmbarc ăm și r ămânem
pentru a lua masa de sear ă.
Domnul General Antonescu, fiind indispus, n-a luat masa de sear ă.
22,00 – Ne suim în tren cu destina ția Crasna.
Duminic ă, 27 iulie 1941 ccxv
Ne g ăsim în gara Crasna.
Domnul General Antonescu, fiind r ăcit, r ămâne tot timpul în vagon.
Luni, 28 iulie 1941 ccxvi
3,30 – Plec ăm cu trenul la Bucure ști.
9,30 – În gara Ploie ști, Domnul General Antonescu este întâmpinat de Dl. Ministru Mihai
Antonescu, Dl. Ministru Killinger, Dl. Col. Gersten berg etc., care prezint ă un mesaj din
partea Führerului.
Se discut ă în vagon timp de 1½ or ă.
Domnul General Antonescu descinde din vagon și pleac ă cu ma șina la Predeal.
592 Alexandru Gheorghiu – militar de carier ă, viceamiral (1943), cdt. al Diviziei de Dun ăre
(1940-1942), subsecretar de stat pentru Înzestrarea Armatei (1944), șef Statului Major al Marinei
(1944-1945) (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 226).
593 La Bucure ști, s-a reunit, sub pre ședin ția lui M. Antonescu, Consiliul Economic ( Registrul istoric,
III, f. 69, comunicatul 259; Stenogramele… , IV, p. 184-222).
594 Vezi Comunicatul nr. 6 din 25 iulie 1941 ( Registrul istoric, III, f. 68): „Lupta pentru dezrobirea
brazdei române ști de la R ăsărit s-a terminat. Din Carpa ți și pân ă la Mare suntem din nou st ăpâni
pe hotarele str ăbune. Lupta pentru asigurarea dezvolt ării noastre, pentru salvarea credin ței, pentru
ordine și pentru civiliza ție, continu ă. Trupele germano-române au înaintat adânc dincolo de
Nistru”. Totodat ă, s-a difuzat comunicatul 258/1941 care autoriza re întoarcerea refugia ților pe
teritoriile Basarabiei și Bucovinei ( ibidem , f. 68-69).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
239 Trenul î și continu ă drumul la Bucure ști.
Mar ți, 29 iulie 1941 ccxvii
Dl. General Antonescu se g ăse ște la Predeal.
A primit urm ătoarele audien țe:
9,00 – Dl. Prof. Iotzu.
10,00 – Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu.
10,30 – Dl. General Stoenescu.
– Dl. Mircea Vulc ănescu.
10,40 – Dl. General Sichitiu.
– Dl. Aurelian Pan ă.
10,45 – Dl. Col. Orezeanu.
– Dl. Col. Teodorescu
– Dl. Ing. C. Bu șil ă.
10,50 – Dl. M. Marinescu.
– Dl. General Pantazi.
– Dl. Dumitru Negel.
– Dl. General Vasiliu.
– Dl. General D. Popescu.
16,00 595
17,00 596
18,00 597
21,40 – Doamna Dunca 598 .
Miercuri, 30 iulie 1941 ccxviii
9,10 – Dl. Prof. Iotzu.
11,00 – Dl. General Pantazi.
16,00 – Doamna Sturdza.
16,25 – Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu.
16,50 – Dl. Amiral Dobre.
– Dl. Amiral P ăiș.
17,00 – Dl. General Jienescu 599 .
595 Cu începere de la aceast ă or ă, Antonescu a prezidat la Predeal un Consiliu al Or dinei Publice
(vezi Stenogramele… , IV, p. 223).
596 Potrivit comunicatului 260, Antonescu a prezidat, tot la Predeal, un Consiliu Economic
(Stenogramele… , IV, p. 223).
597 Potrivit comunicatului 261, Antonescu a prezidat, tot la Predeal, un Consiliu Economic
(Stenogramele… , IV, p. 224).
598 Registrul istoric, III, f. 74.
599 În decursul zilei au devenit cunoscute declara țiile lui Antonescu pentru ziarul italian „Tribuna”
(Registrul istoric, III, f. 76; ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 108-109).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
240 Joi, 31 iulie 1941 ccxix
Dl. General Antonescu se g ăse ște la Predeal.
15,20 – Pleac ă cu ma șina la Ploie ști.
16,40 – La Ploie ști este a șteptat pe peronul g ării de c ătre:
– Doamna General Antonescu,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Dl. General Vasiliu,
– Dl. General Davidescu,
– Prefectul și Primarul ora șului.
Dup ă ce s-a între ținut câteva minute cu cei prezen ți, s-a urcat în vagonul salon
venit cu Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu de la Buc ure ști, între ținându-se cu Doamna
General Antonescu și Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu.
17,30 – Trenul pleac ă cu destina ția Crasna, unde va ajunge la ora 22,30.
Vineri, 1 august 1941 ccxx
8,50 – Plec ăm din Crasna în automobile.
11,25 – 14,10 600
12,10 – Pe drum, Dl. General Antonescu inspecteaz ă Grupul Mixt de Bombardament aflat
la Ialoveni, compus din: Escadrila 18 Bombardament și Escadrila 3-a Recunoa ștere.
13,10 – Ajungem la Chi șin ău. Ne oprim la Comand. Regimentul 4 Armat ă, unde
Dl. General Antonescu ia contact cu Dl. General Ciu perc ă, Dl. General Ioani țiu și
Dl. General Atanasiu.
14,20 – Se ia dejunul la popota Armatei 4-a.
Dup ă-amiaz ă, Dl. General Antonescu, înso țit de Dl. General Voiculescu,
Guvernatorul Basarabiei, inspecteaz ă mai multe spitale din Chi șin ău.
Colonelul adj. Mircea Elefterescu este trimis cu av ionul „Storch” spre a aduce
ni ște documente de la trenul special aflat la Crasna.
20,30 – Masa la popota Armatei 4-a.
Maiorul adj. Eugen Niculescu cere permisiunea de a fi încadrat în efectivul
Diviziei Blindate.
Domnul General Antonescu aprob ă. I se d ă comanda grupului de cercetare al
acestei Divizii.
Peste noapte dormim în Chi șin ău.
Sâmb ătă, 2 august 1941 ccxxi
9,00 – Plec ăm cu ma șinile din Chi șin ău.
10,10 – Ajungem la „Vadul lui Vod ă”, unde s-a întins un pod de vase peste Nistru de c ătre
pionierii români.
Dl. General Antonescu este întâmpinat de c ătre Dl. General Son, Comandantul
Corpului 5 Armat ă.
Se oficiaz ă un scurt serviciu religios în prezen ța D-lui General Antonescu,
600 La Bucure ști, Mihai Antonescu a prezidat un Consiliu de Econo mic ( Stenogramele… , IV, p. 224-258;
Registrul istoric, III, f. 79, comunicatul 262).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
241 dup ă care trupele ce trec sunt botezate de c ătre preot.
10,20 – Trecem podul peste Nistru.
11,10 – Oprim în satul Co șni ța.
Dl. General Antonescu se între ține cu popula ția din sat. To ți vorbesc foarte bine
române ște, afirmând c ă nu știu ruse ște. Copii nu-i au boteza ți.
11,45 – Ne înapoiem în Basarabia trecând podul pe la Cri uleni, întrucât Dl. General
Antonescu avea întâlnire la ora 12 cu Dl. General S chobert în comuna F ăure ști.
12,30 – Se întâlne ște Dl. General Antonescu cu Dl. General Schobert și Dl. General
Hansen la Școala de Agricultur ă (Cricov) din F ăure ști.
Se pune la punct situa ția de pe front, întrucât în ziua de 4 august 1941 u rmeaz ă s ă
se reînceap ă ofensiva dup ă 5 zile de regrupare a for țelor.
Ulterior, Dl. General Antonescu, în prezen ța ofi țerilor, pune pe pieptul ambilor
generali germani decora ția „Mihai Viteazul”, s ărutându-i pe ambii obraji. Gestul
D-lui General Antonescu a fost mult apreciat de asi sten ță .
Plec ăm la Chi șin ău.
14,00 – Lu ăm dejunul la Chi șin ău la popota Armatei IV-a.
16,30 – Plec ăm în ma șini din nou la „Vadul lui Vod ă” pentru a asista la trecerea Diviziei
3-a (General Șteflea).
17,15 – La „Vadul lui Vod ă” g ăsim pe Dl. General Șteflea care discut ă dispozitivul și data
intr ării în el.
18,30 – Ajungem la P.C. al Diviziei 15-a unde se discut ă din nou m ăsurile ce trebuiesc
luate în vederea ofensivei ce urmeaz ă s ă se dezl ănțuiasc ă.
19,15 – Oprim la Dub ăsari, unde se g ăse ște C. A. 54 al D-lui General Hansen.
Se discut ă situa ția, dup ă care Dl. General Antonescu, împreun ă cu suita sa, sunt
pofti ți la un pahar de șampanie, unde s-a toastat pentru M. S. Regele, Cond uc ător și
Armata Român ă.
21,00 – Se ia masa la popota Armatei 4-a.
Peste noapte, r ămânem în Chi șin ău.
Duminic ă, 3 august 1941 ccxxii
9,00 – Plec ăm din Chi șin ău în ma șini, cu direc ția spre Comand. Diviziei 72 (general Mattenklatt).
11,30 – Ajungem la P.C. al Div. 15 (General Popescu Mari n) – 4 km Vest de Colonia German ă
Glükstahl.
Dl. General Antonescu se intereseaz ă de situa ția de pe front, iar ulterior pleac ă la
Divizia 72.
13,15 – Ajungem la P.C. al Div. 72.
Dl. General Antonescu discut ă cu Dl. General Mattenklatt despre luptele avute
pân ă la acea or ă. I se raporteaz ă c ă Divizia a pierdut, în luptele recente, 2 100 oamen i
(mor ți și r ăni ți) și 7 ofi țeri.
Dl. General Antonescu, apreciind faptele de arme al e acestei Divizii, care a dus și
luptele pentru cucerirea Chi șin ăului, decoreaz ă pe Comandantul ei, General Mattenklatt, cu
ordinul „Mihai Viteazul”, rostind câteva cuvinte de spre actele de bravur ă ale acestei
divizii. Generalul decorat a r ăspuns închinând paharul pentru M. S. Regele, Conduc ător și
Armata Român ă.
S-a luat un dejun sumar într-o atmosfer ă cald ă, dup ă care ne-am înapoiat la ora 17
la Chi șin ău.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
242 20,30 – Se ia masa la popota Armatei 4-a.
Dl. General Antonescu prime ște în audien ță pe Dl. Mihalache, iar în audien ță de
lucru pe Dl. Amiral P ăiș, Subsecretar de Stat al Marinei.
Luni, 4 august 1941 ccxxiii
8,40 – Plec ăm cu ma șinile din Chi șin ău spre „Vadul lui Vod ă”.
9,40 – Ajungem la „Vadul lui Vod ă”, unde Dl. General Antonescu este a șteptat de:
– C-dtul C. A. 5;
– C-dtul C. A. 3;
– C-dtul Diviziei de Gard ă.
Se discut ă situa ția, trecându-se la m ăsurile ce trebuiesc luate în vederea ofensivei.
11,30 – Mergând spre Comandamentul Div. 15-a, Dl. Genera l Antonescu se opre ște în fa ța
Batalionului I din Reg. 14 Doroban ți, ce se g ăsea oprit pentru mas ă în câmp. S-a interesat
de hrana și tratamentul trupei, precum și de mar șurile executate.
A r ămas mul țumit de constat ările f ăcute, afar ă de faptul c ă un soldat a raportat c ă
mâncarea este cam slab ă. S-a ordonat Comand. C. A. 3 o anchet ă.
Plec ăm mai departe.
12,10 – Ajungem la Comand. Diviziei 15 (General Popescu Marin).
Se examineaz ă situa ția.
Plec ăm la Comand. Diviziei 3-a care se g ăse ște în lupt ă.
12,50 – Ajungem la cota 212 (2 km sud Glüktahll), unde g ăsim pe Dl. General Șteflea,
C-dtul Diviziei 3-a.
Se face expunerea situa ției pe teren de c ătre Dl. General Șteflea.
Dl. General Antonescu d ă indica țiuni Comand. Armatei 4-a, Comand. de Corp de
Armat ă și Comand. de Divizie de felul cum trebuie condus ă lupta contra armatei ruse ști.
Întrucât Comand. Reg. 35 Infanterie pierduse comand antul Batalionului I în lupt ă,
Domnul General Antonescu a ordonat ca Maiorul Adj. Marin Alex. s ă ia comanda acestui
Batalion.
Ne g ăsim înapoia ți la Chi șinău.
Lu ăm masa la popota Armatei 4-a.
Mar ți, 5 august 1941 ccxxiv
Dl. General Antonescu, fiind pu țin indispus, a r ămas în cas ă, consultând situa ția
frontului cu Dl. General Ciuperc ă și Dl. General Ioani țiu.
10,45 – 14,40 601
16,00 – Plec ăm în automobile la Ia și. Drumul Chi șin ău – Șipoteni a fost efectuat în ma șini,
iar la Șipoteni am îmbarcat în tren spre a veni la Ia și.
Deplasarea s-a f ăcut având în vedere c ă mâine Dl. General Antonescu, plecând cu
avionul din Ia și, urmeaz ă s ă se întâlneasc ă cu Cancelarul Hitler la Berdicev (Polonia).
21,00 – Am ajuns la Ia și unde am petrecut noaptea.
601 La Bucure ști, Mihai Antonescu a prezidat un Consiliu de Mini ștri (vezi Stenogramele… , IV,
p. 258- 314; Registrul istoric, III, f. 81, comunicatul 263).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
243 Miercuri, 6 august 1941 ccxxv
5,10 – Am plecat în ma șini din Gara Ia și.
5,30 – Ajun și la aerodrom, unde eram a ștepta ți de Dl. General Jienescu, Subsecretar de Stat
al Aerului, și Dl. General Ramiro Enescu, Dl. General Antonescu s-a între ținut câteva minute
cu persoanele prezente, urcându-se în avionul trimi s de Führer pentru a-l aduce la Berdicev.
Era un aparat „Junkers” trimotor cu 9 locuri, ce ap ar ținea D-lui General Löhr.
Suita D-lui General Antonescu era compus ă din:
– Dl. General Ioani țiu, Șeful Marelui Stat Major,
– Dl. Col. Adj. M. Elefterescu,
– Dl. General Hauffe 602 , Șeful Misiunei Militare Germane în România,
– Dl. Col. Bassenge,
– Dl. Lt. Col. Hax, trimisul Feldmare șalului von Runstedt pentru a înso ți pe
Dl. General Antonescu,
– Dl. Lt. Dr. Neuenfeldt.
5,40 – Avionul decoleaz ă cu direc ția B ălți. Siguran ța era f ăcut ă de 2 avioane de vân ătoare.
6,00 – Avionul aterizeaz ă la B ălți, urcându-se în el Dl. General Schobert, Comandant ul
Armatei 11-a Germane, și Dl. Colonel Busse, care erau destina ți a înso ți tot pe Dl. General
Antonescu.
Dup ă câteva minute, avionul decoleaz ă cu direc ția Berdicev.
De ast ă dat ă, siguran ța era f ăcut ă de 4 avioane de vân ătoare, care s-au schimbat la
Vinni ța.
7,20 – Ateriz ăm la Berdicev.
Suntem întâmpina ți pe aerodrom de numero și ofi țeri germani, printre care am
remarcat pe:
– Feldmare șalul von Rundstedt 603 ,
– Generalul Löhr,
– Generalul von Majeroschi,
– Generalul von Sodenstern 604 ,
– Maior Prinz von Arenberg,
– Etc., etc.
Dup ă prezent ările de rigoare, suntem du și în ma șini la Comandamentul Armatei,
602 Arthur Hauffe – general-locotenent, șeful Statului Major al Misiunii Militare Terestre î n
România (1940-1941), șeful Misiunii Militare Germane în România (1941-194 3). A avut
neîn țelegeri cu Mare șalul Antonescu în timpul confrunt ărilor de la Stalingrad (noiembrie 1942 –
februarie 1943), motiv pentru care a fost rechemat de OKW .
603 Gerd von Rundstedt (1875-1957) – feldmare șal, cdt. al Grupului de Armate „A” în Polonia
(1939) și Fran ța (1940), convingându-l pe Hitler s ă stopeze atacul la Dunkerque; pe Frontul de Est,
cdt. al Grupului de Armate „Sud” (1941), cuprinzând și for țele României, apoi cdt. suprem al
trupelor german din Vest (1942-1944 și 1944-1945), unde a fost înlocuit temporar cu feld mare șalii
Günther von Kluge și Walther Model, a planificat și condus ofensiva din Ardeni. S-a retras în
martie 1945. A comp ărut ca martor la procesul de la Nürnberg (John Keeg an, ed., Who Was Who,
p. 121; Thomas Parrish, ed., Encyclopedia , p. 541-542; 273-280; Ian V. Iogg, Dic ționarul celui
de-al doilea r ăzboi mondial , p. 189-190; Trevor N. Dupuy și colaboratori, The Harper
Encyclopedia of Military Biography, p. 644).
604 Georg von Sodenstern – general de infanterie, șeful Statului Major al Grupului de Armate „Sud”
(1941-1942), iar apoi al Grupului de Armate „A” (iu lie 1942-februarie 1943).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
244 care se afla în locuin ța unei școli din Berdicev.
Dl. General Antonescu într-o ma șin ă era al ături de Feldmare șalul Runstedt, iar
Dl. General Ioani țiu și Col. Adj. M. Elefterescu au fost înso țiți de Maiorul Prinz von
Arenberg, care servea și de interpret.
Saluta ți și fotografia ți pe tot parcursul drumului, am ajuns la Comandamen tul Armatei.
Descindem și intr ăm într-o camer ă, unde ni s-a servit un ceai.
8,20 – Sose ște Cancelarul Hitler. Se aud ova țiuni.
Dl. General Schobert ne pofte ște într-o sal ă unde se g ăseau Hitler și suita sa,
Feldmare șalul Keitel, Generalul Bodenschatz, Generalul [Alfr ed] Jodl 605 și ceilal ți deja
aminti ți606 .
Führerul d ă mâna cu noi, iar apoi, în picioare, roste ște în limba german ă câteva
cuvinte pline de elogii la adresa D-lui General Ant onescu și a Ță rii Române ști. Spune c ă
este mul țumit c ă ne-am recucerit Basarabia și Bucovina și are toat ă încrederea în
fermitatea și statornicia Ță rii Române ști și a Conduc ătorului ei.
Strânge mâna Generalului și îi înmâneaz ă „Crucea de Fier” în toate gradele ei,
distinc țiune acordat ă pentru prima oar ă unui str ăin.
Dl. General Antonescu r ăspunde, mul țumind Führerului pentru distinc ția acordat ă,
asigurându-l de toat ă încrederea și devotamentul României și ale Conduc ătorului ei.
Părăsim sala, r ămânând mai departe Führerul, Dl. General Antonescu,
Feldmare șalul Keitel și interpretul Schmidt 607 .
Pân ă la terminarea discu țiunilor cu caracter confiden țial, cei prezen ți au trecut într-
o sal ă al ăturat ă, unde Dl. General Ioani țiu a fost distins prin Dl. General Schobert cu
„Crucea de Fier”, ambele clase.
9,20 – Führerul î și ia ziua bun ă și pleac ă.
Se aud ova țiuni ca și la sosire.
9,30 – 10,15 – Dl. General von Majeroschi pune la curent pe Dl. General Antonescu cu
luptele ce se desf ăș oar ă în jurul Kievului, precum și cu procedeele de lupt ă, armamentul și
fortifica țiile ruse ști.
În expunerea f ăcut ă a servit ca interpret Maiorul Prinz von Arenberg.
Dl. General Antonescu, mul țumind ambilor, se mai între ține cu cei prezen ți, fiind
invitat apoi la mas ă.
11,00 – Dejunul a fost foarte sumar și intim.
11,45 – Plec ăm la aerodrom.
12,00 – Fiind petrecu ți de întreaga suit ă, în cap cu Feldmare șalul von Rundstedt,
Dl. General Antonescu î și ia r ămas bun, urcându-se în avion.
12,05 – Avionul decoleaz ă și se îndreapt ă spre Ia și, cu aceea și paz ă și escale ca și la ducere,
exceptându-se numai c ă, în locul Lt. Col. Hasse, l-a înso țit pe Dl. General Antonescu la
înapoiere Lt. Col. Kleikamp.
14,00 – Sosim pe aerodromul din Ia și, de unde plec ăm la Gar ă și ne suim în trenul special.
20,30 – Plec ăm cu trenul la Chi șin ău.
Joi, 7 august 1941 ccxxvi
605 Șeful Opera țiilor în cadrul Înaltului Comandament al Wehrmacht -ului ( WFSt/ OKW ).
606 Pentru întrevederea Hitler-Antonescu de la Berdice v, vezi Andreas Hillgruber, ed., Les entretiens
secrets de Hitler , p. 621 și urm.
607 Vezi, în anexa acestui volum, minuta întrevederii Hitler-Antonescu de la Berdicev (Ucraina)
întocmit ă de Paul Otto Schmidt.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
245
Ne g ăsim în Chi șin ău.
8,10 – La descinderea D-lui General Antonescu din vagon , o companie de onoare german ă
aflat ă pe peronul g ării i-a dat onorul, iar ofi țerul comandant îl felicit ă pentru distinc țiunea
primit ă în ajun din partea Führerului – Crucea de Cavaler al Ordinului Crucea de Fier.
Dl. General mul țume ște și ureaz ă victorie armatei germano-român ă.
Ulterior ne suim în ma șini și plec ăm la P.C. al Diviziei 7-a.
11,15 – Ajungem la P.C. al Div. 7 (1 1/2 km Nord-Est Col onia Kolosona).
Dl. General Stavrat expune situa ția, iar Dl. General Antonescu d ă instruc țiuni
pentru opera țiile de a doua zi.
13,10 – Ajungem la P.C. al C. A. 5 (Lazaroschi).
Dl. General Son ne pune la curent cu opera țiile în curs.
Se discut ă opera țiile ce urmeaz ă s ă se efectueze.
13,20 – 14,30 608
14,00 – Lu ăm dejunul la Comand. C. A. 5.
Din cauza ploii suntem nevoi ți s ă ne înapoiem la Chi șin ău.
Petrecem noaptea în vagon.
Vineri, 8 august 1941 ccxxvii
Rămânem în Chi șin ău.
La ora 11 Colonelul Adj. M. Elefterescu este trimis la aerodrom pentru a primi pe
membrii Guvernului.
La ora 11,20 sose ște un avion „L.A.R.E.S.”, din care descind:
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Dl. Ministru Bu șil ă,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Ministru Clodius,
– Dl. General Jienescu, iar cu un alt avion au veni t:
– Dl. General Zander,
– Dl. Col. Gerstenberg.
Se discut ă chestiuni în leg ătur ă cu partea economic ă a ță rii.
14,30 – Dejun în vagon. Iau parte:
– Dl. General Antonescu,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Dl. Ministru Clodius,
– Dl. General Zander,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. Ministru Bu șil ă,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Col. Gerstenberg.
16,00 – Consiliu de Mini ștri 609 , cu Domnii:
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
608 La Bucure ști, Mihai Antonescu a prezidat un Consiliu Economic ( Stenogramele… , IV, p. 314-329).
609 Vezi Stenogramele… , IV, p. 329; comunicatul 264 privind ședin ța Consiliului de Mini ștri
(Registrul istoric, III, f. 85).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
246 – Dl. Ministru Bu șil ă,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Jienescu,
– Dl. General Voiculescu – Guvernatorul Basarabiei.
18,00 – Dl. General Antonescu conduce pe membrii Guvernu lui la aerodrom.
La ora 18 avionul decoleaz ă, iar Dl. General Antonescu inspecteaz ă grupul de
avia ție C-dor Popi șteanu.
Peste noapte r ămânem în Chi șin ău.
Sâmb ătă, 9 august 1941 ccxxviii
Suntem în Chi șin ău.
8,15 – Plec ăm în ma șini spre a vizita frontul în sectorul C. A. 3 și C. A. 5.
10,00 – Ajungem la Comand. C. A. 3 (General Atanasiu), a flat în comuna T ăslic. I
se raporteaz ă D-lui General Antonescu situa ția de pe front.
10,15 – Ajungem la P.C. al Diviziei de gard ă. Comandantul Diviziei aflându-se pe front,
Dl. General Antonescu este ini țiat de c ătre șefii birourilor respective.
Plec ăm spre Divizia 7-a. În drum trecem prin ora șul Tiraspol, care era p ărăsit de
locuitori și devastat.
12,15 – Dl. General Antonescu viziteaz ă teatrul din Tiraspol, st ă de vorb ă cu locuitorii
pentru a vedea starea de spirit și d ă ordine spre a se organiza o paz ă sever ă interioar ă
pentru a opri devast ările.
12,50 – Ajungem la P.C. al Diviziei 7-a (General Stavrat ). Dup ă discu țiunile avute cu
privire la situa ția de pe front, lu ăm dejunul.
14,10 – Plec ăm la P.C. al Diviziei 3-a (General Șteflea). Cu toate eforturile depuse,
Comandamentul n-a putut fi g ăsit. Se aude tunul. Opera țiunile sunt în curs.
Suntem nevoi ți s ă ne întoarcem la Chi șin ău.
Trecem Nistrul pe la Tighina, podul fiind aruncat d in ajun. În drum spre Chi șin ău,
întâlnim P.C. al Div. 13. Dl. General Antonescu se între ține câteva momente cu
Dl. General David Popescu.
20,30 – Suntem înapoia ți la Chi șin ău.
Duminic ă, 10 august 1941 ccxxix
Suntem în Chi șin ău.
Dl. General Antonescu r ămâne toat ă ziua în vagon.
A primit în audien ță pe Dl. Col. Orezeanu, în privin ța restabilirii liniilor C.F.R. în
Basarabia.
– Dl. General Voiculescu.
– Dl. Gherman Pântea.
Cu privire la organizarea administrativ ă a Basarabiei.
Prezentându-se un reprezentant german al Cassei „U. F.A.”, Dl. General Antonescu
a fost cinematografiat în vagonul de lucru.
La ora 21, ne-am deplasat cu trenul în sta ția Ghidighici (10 km vest Chi șin ău).
Luni, 11 august 1941 ccxxx
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
247
7,30 – Plec ăm cu ma șinile din gara [Ghidighici spre] Tighina, Tiraspol la C. A. 3 ce se afla
în comuna Grebenici.
Dl. General Atanasiu, Comand. C. A. 3 a face o expu nere a situa ției, dup ă care Dl.
General Antonescu d ă instruc țiuni de manevra ce trebuie s ă se execute pentru cucerirea
Odessei.
15,30 – Se ia dejunul la C. A. 3.
Dup ă dejun, popula ția satului face o manifesta ție de simpatie D-lui General
Antonescu, oferindu-i flori.
20,00 – Înapoierea s-a f ăcut prin comuna Grigoriopol, Criuleni, Chi șin ău, Ghidighici 610 .
Mar ți, 12 august 1941 ccxxxi
Domnul General Antonescu, fiind indispus, r ămâne în vagon.
10,00 – Prime ște în audien ță pe Dl. General Voiculescu.
Peste noapte r ămânem în Ghidighici.
Miercuri, 13 august 1941 ccxxxii
7,30 – Plec ăm din Ghidighici cu ma șinile la C. A. 3 prin Criuleni.
9,20 – Dl. General Antonescu, întâlnind pe C-dul Brig. 9 Cavalerie (General Cocorescu) în
Grigoriapol, îi atrage aten țiunea de mersul destr ăbălat al coloanelor acestei Brig ăzi.
10,00 – Ajun și în Tiraspol, Dl. General Ciuperc ă iese în întâmpinarea D-lui General
Antonescu pentru a-i expune situa ția de pe front, dup ă care plec ăm la C. A. 3.
12,10 – Ajungem la C. A. 3 (Strassburg).
Dl. General Atanasiu expune situa ția Diviziilor în subordine. Arat ă pierderile
suferite de Diviziile 7 și 3 în urma bombardamentului aerian rus.
Dl. General Antonescu ordon ă întârzierea ofensivei asupra Odessei pân ă la venirea
Diviziei 21 și Diviziei Gr ăniceri.
13,00 – Dejunul la popota C. A. 3.
4,30 – Ne înapoiem la Tiraspol, unde Cpt. Magherescu ra porteaz ă de quartiruirea f ăcut ă la
Tighina.
Continu ăm drumul la Tighina pentru cazare.
18,00 – Dl. General Antonescu, înso țit de Colonelul Adj. Mircea Elefterescu, iese pe jo s la
„Cetate”, de unde viziteaz ă podul nou aruncat de pionierii români peste Nistru .
Înapoierea în cantonament în automobile.
Masa de sear ă la Tighina.
Joi, 14 august 1941 ccxxxiii
Ne g ăsim în Tighina.
9,00 – Dl. General Ioani țiu și cu Dl. Lt. Col…. 611 ie șit în audien ța D-lui General Antonescu,
expunând situa ția ocup ării portului Odessa de c ătre germani.
10,00 – Este primit în audien ță Dl. General Hauffe c ăruia i se d ă îns ărcinarea s ă fac ă
610 În cursul zilei s-a publicat Apelul c ătre Țar ă al lui I. Antonescu cu îndemnul adresat cet ățenilor
de a subscrie Împrumutul Reîntregirii ( Registrul istoric, III, f. 87).
611 Șters în original.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
248 investiga țiunile necesare pentru decorarea cancelarului Hitle r și personajelor importante
din jurul s ău.
Peste zi discut ă de câteva ori situa ția de pe front cu Dl. General Ioani țiu.
Masa de sear ă o ia în cas ă.
Vineri, 15 august 1941 ccxxxiv
8,40 – Plec ăm în ma șini din Tighina cu destina ția Divizia 21-a.
13,05 – Ajungem în comuna Sasca, unde se g ăsea de curând instalat Comandamentul
Diviziei 21 (General D ăsc ălescu).
Se cere informa țiuni de pe front și se dau instruc țiuni referitor la ofensiva ce
urmeaz ă s ă se dezl ănțuie în ziua de 17 august 1941 asupra ora șului Odessa.
14,20 – Ne g ăsim în comuna Gr ădini ța, unde se g ăsea Comand. Diviziei 1-a Gr ăniceri
(General Potopeanu).
Se cer informa țiuni cu privire la masarea Diviziei.
14,55 – Ajun și în comuna Baden, se ia contact cu Comandamentul C orpului I Armat ă
(General Ionescu Teodor). Domnul General Antonescu îi d ă indica țiuni de felul cum
trebuie s ă procedeze în ofensiva proiectat ă pentru ziua de 17 august 1941.
15,35 – La Strassburg Domnul General Antonescu ia contact cu Dl. General Atanasiu,
C-dtul C. A. 3.
Se dau acelea și instruc țiuni ca și celor de mai sus.
20,00 – Întor și la Tighina, Domnul General Antonescu prime ște în audien ță pe Domnii:
– General Pantazi,
– General Jienescu,
– Ministru Marinescu.
Masa de sear ă o ia în cas ă.
Sâmb ătă, 16 august 1941 ccxxxv
9,20 – Sose ște Dl. Ministru Killinger și Dl. Consilier Steltzer cu avionul la Tighina
aducând Domnului General Antonescu un mesaj din par tea Cancelarului Hitler.
La aerodromul din Tighina este a șteptat [sunt a ștepta ți] de c ătre Dl. Col. Adj.
Mircea Elefterescu, care îi petrece la locuin ța Domnului General Antonescu.
Întrevederea dureaz ă o or ă.
Se ofer ă o gustare, iar la ora 11 Domnul General Antonescu îi petrece la aerodrom,
urmând a se înapoia la Bucure ști.
11,30 – Domnul General Antonescu prime ște în audien ță pe urm ătorii:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Voiculescu (Guvernatorul Basarabiei),
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Corn ățeanu (Consilier Agricol în Basarabia),
cu care discut ă chestiuni administrative în leg ătur ă cu Basarabia.
13,00 – Domnul General Antonescu ia dejunul împreun ă cu:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. Ministru Marinescu,
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
249 – Dl. Corn ățeanu 612 .
Dup ă mas ă cei invita ți au plecat cu avionul la Buc[ure ști].
18,00 – Domnul General Antonescu, înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu, a f ăcut o
plimbare cu ma șina la M ănăstirea Chi țcani.
20,00 – Domnul General Antonescu discut ă situa ția frontului cu Dl. General Ciuperc ă și
Dl. General Ioani țiu.
Duminic ă, 17 august 1941 ccxxxvi
Suntem în Tighina.
9,00 – Dl. General Ioani țiu expune situa ția frontului.
9,30 – Dl. Col. Adj. M. Elefterescu împreun ă cu Med. Cpt. Dr. Stroescu sunt trimi și cu
avionul la Cern ăuți, spre a se interesa de starea s ănătății D-lui Lt. Col. Rio șanu, care
a suferit opera ția unui rinichi. Starea s ănătății lui era foarte grav ă.
10,00 – Sunt chema ți și primi ți de Dl. General Antonescu:
– Prefectul,
– Primarul,
– Comandantul Legiunii de Jandarmi,
– Comandantul Pie ței,
care primesc instruc țiuni cu privire la administra ția jude țului și comunei.
10,30 – Se prezint ă D-lui General Antonescu Dl. Ovidiu Vl ădescu, Secretar General al
Pre ședin ției, venit cu avionul de la Bucure ști.
Supune D-lui General eviden ța activit ății guvern ării, de la 5 septembrie 1940 și
pân ă în prezent.
Dl. General Antonescu d ă instruc țiuni de modul cum trebuie s ă fie întocmit ă
aceast ă lucrare.
11,00 – Este primit Dl. M ănuil ă, Director General al Inst. Central de Statistic ă.
Discut ă problema inventarierii popula ției și lucrurilor din Basarabia și Bucovina,
dând instruc țiuni la proiectele politice de popula ție pe care dore ște s ă o inaugureze.
A mai cerut raportul de activitate al Institutului de Statistic ă.
11,40 – Este primit [sunt primi ți] Dl. General Dobre și Dl. General Ioani țiu cu care
se discut ă planul de înzestrare în leg ătur ă cu organizarea ce urmeaz ă s ă fie dat ă armatei:
– Stadiul comenzilor în țar ă și str ăin ătate;
– Situa ția muni țiilor de foc;
– Recuperarea materialelor în urma luptelor, m ăsuri pentru depozitare și repara ții și
folosirea ca fier vechi a celor complet degradate î n leg ătur ă cu problema
siderurgic ă.
14,00 – Este primit [sunt primi ți] Dl. General Ioani țiu și Dl. General Hauffe cu care discut ă
folosirea podurilor Armatei 4-a de c ătre Armata 11-a german ă.
14,30 – Dejunul, singur.
18,30 – Dl. General Antonescu a plecat cu ma șina singur spre a vizita M ănăstirea Chi țcani,
iar Secretarul General Vl ădescu se înapoiaz ă cu avionul la Bucure ști.
20,00 – Dl. General Dobre este chemat din nou de c ătre Dl. General Antonescu pentru
completarea instruc țiunilor date.
612 Registrul istoric, III, f. 89.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
250 Luni, 18 august 1941 ccxxxvii
8,00 – Dl. General Dobre se înapoiaz ă cu avionul la Bucure ști.
9,20 – Sose ște Dl. General Schobert cu avionul la Tighina.
Este primit pe aerodromul din Tighina, din partea D -lui General Antonescu, de
Colonelul Adj. Mircea Elefterescu și dus la locuin ța D-lui General Antonescu.
La locuin ța D-lui General Antonescu are loc o convorbire într e D-nii:
– General Schobert,
– General Ioani țiu,
– General Hauffe.
Se discut ă chestiunea atacului Odessei. Discu ția se termin ă la ora 11.
Căpitanul aviator Suwellack este decorat „Proprio-Mot o” de c ătre Dl. General
Antonescu cu „Virtutea Aeronautic ă” de aur.
11,10 – Dl. General Antonescu și Colonelul Adj. M. Elefterescu conduc la aerodrom pe
Dl. General Schobert, care pleac ă cu avionul la re ședin ța sa.
19,45 – Este primit în audien ță Dl. Col. Orezeanu, cu care discut ă refacerea re țelelor C.F.R.
și despre transporturile militare și economice române și germane.
Dat fiind ofensiva început ă ast ăzi contra ora șului Odessa, în mai multe rânduri
au fost primi ți Dl. General Ioani țiu, Dl. General Aviator Ionescu, Dl. General Ciuper c ă și
diferi ți ofi țeri superiori de la Armata IV-a, pentru a-l pune la curent [pe I. Antonescu] cu
situa ția de pe front.
Masa o ia singur în cas ă.
Mar ți, 19 august 1941 ccxxxviii
8 – 9,30 – Discu țiuni referitoare la situa ția de pe front cu:
– Dl. General Ciuperc ă,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Ramiro Enescu,
– Dl. General Hauffe 613 .
9,30 – Se prezint ă Dl. General Vasiliu și Dl. Prof. Alexianu, cu care discut ă organizarea
Transnistrian ă.
13,00 – Dejunul, singur în cas ă.
18,00 – Dl. General Antonescu, înso țit de Dl. Colonel Adj. M. Elefterescu, face o plimb are
cu ma șina înspre Chi șin ău.
20,00 – Masa, în cas ă.
20,30 – Este primit Comandorul Aviator Popi șteanu, care expune situa ția de pe front.
Din ordinul D-lui General Antonescu, Primarul Tighi nei – Col. rez. Adamovici –
a fost înlocuit cu Maiorul rez. F ălcoianu Alex., iar Maiorul Marinescu, de la Comendu irea
Pie ței, cu C ăpitanul Jandarm Georgescu Ioan.
Ambii [cei destitui ți] au eviden țiat nep ăsare și indiferen ță în serviciu.
Miercuri, 20 august 1941 ccxxxix
8,00 – Dl. General Ciuperc ă este primit pentru a expune situa ția de pe front.
613 Registrul istoric, III, f. 91.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
251 Dl. General David Popescu este înlocuit la Comanda Diviziei 11 cu Dl. General
Pălăngeanu.
9,30 – Dl. Subsecretar de Stat General Iliescu discut ă cu Dl. General Antonescu despre
legiuirile și mijloacele financiare pentru educa ția tineretului extra- școlar și premilitar.
9,45 – 13,45 614
10,30 – Dl. General Voiculescu,
– Dl. von Reinhard,
– Dl. P ăcuraru au discutat suprimarea monedei germane care circul ă în Basarabia.
Vor lua fiin ță pentru trupa român ă și german ă cantine la Chi șin ău și B ălți.
11,15 – Dl. General Vasiliu.
– Dl. Prof. Alexianu.
– Dl. Smochin ă615 .
Dl. General Antonescu face o expunere de felul cum vede s ă se organizeze ținutul
dintre Nistru și Bug.
12,10 – Dl. General Ioani țiu pune la curent pe Dl. General Antonescu cu situa ția de
moment de pe front.
13,30 – Dejunul, singur în cas ă.
17,30 – Dl. General Hauffe face un comunicat din partea D -lui General Schobert,
promi țând D-lui General Antonescu pentru cucerirea Odesse i o divizie german ă.
Dl. General Antonescu refuz ă propunerea, fiind încrez ător în reu șit ă numai cu
trupele române ști.
18,00 – Dl. General Antonescu, înso țit de Col. Adj. M. Elefterescu, face o plimbare cu
ma șina pe drumul Chi șin ăului.
20,10 – Dl. General aviator Ionescu expune situa ția de pe front.
20,30 – Masa, singur în cas ă616 .
Joi, 21 august 1941 ccxl
Suntem în Tighina 617 .
8,45 – Se discut ă situa ția frontului, cu:
– Dl. General Ciuperc ă,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Ramiro Enescu,
– Dl. General av. Ionescu 618 .
9,20 – Lt. Col. Lufting din Misiunea german ă, înso țit de Dl. Comandor M ăcellariu, supune
cererea D-lui General Antonescu, de a se da germani lor 7 șalupe din cele capturate de la
ru și pe bra țul Chilia.
614 La Bucure ști, Mihai Antonescu a prezidat un Consiliu de Mini ștri (vezi Stenogramele… , IV,
p. 330-372).
615 N. P. Smochin ă (1894-1980)- profesor, publicist deosebit de activ , pre ședintele Asocia ției
Românilor Transnistrieni.
616 În cursul zilei, la Bucure ști, sub pre ședin ția lui M. Antonescu, s-a reunit Consiliul de Mini ștri
(Registrul istoric, III, f. 94-95, comunicatul 267).
617 La Bucure ști, „Monitorul Oficial” a g ăzduit decretele-regale nr. 2 352/21 august 1941 pri vind
în ălțarea Generalului Ion Antonescu la demnitatea de Mar e șal al Români; nr. 2 352 bis privind
acordarea Ordinului „Mihai Viteazul” clasa I lui I. Antonescu ( Registrul istoric, III, f. 93).
618 Registrul istoric, III, f. 95.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
252 Dl. General Antonescu nu aprob ă cererea, [ șalupele] fiindu-ne nou ă necesare.
10,00 – Se prezint ă Dl. General Schmidt pentru a lua comanda Diviziei Blindate.
10,20 – Plec ăm cu ma șinile la C. A. 3.
11,30 – Ajungem la Comandamentul C. A. 3 (Strassburg). Î n lipsa comandantului, Șeful de
Stat Major pune la curent pe Dl. General Antonescu cu situa ția unit ăților de pe front.
12,30 – Ajungem la Comand. C. A. 1 (Baden), unde Șeful de Stat Major al Corpului
expune situa ția.
13,30 – Ajungem la Comand. Diviziei Blindate (Gr ădin ări ța). Dl. General Antonescu cere
D-lui General Sion 619 , Comandantul Diviziei, s ă-i spun ă cauza pentru care Divizia a fost
descompletat ă, iar materialul în bun ă parte distrus.
Dl. General Sion justific ă m ăsurile luate, care îns ă, nefiind corespunz ătoare cu
ordinele primite personal de la Dl. General Antones cu, este înlocuit la comand ă cu
Dl. General Schmidt.
Tot aici ia contact și cu Comandantul C. A. 1.
14,00 – Se ia dejunul la popota Diviziei Blindate.
15,00 – Ne înapoiem la C. A. 3.
Dl. General Atanasiu, înapoiat de pe front, expune D-lui General Antonescu
situa ția de moment.
19,30 – Înapoindu-se la Tighina, Dl. General Antonescu s e opre ște la Comenduirea din
Tiraspol și se intereseaz ă la Comandantul Garnizoanei (General Ghineraru)620 de mersul
lucr ărilor în aceast ă garnizoan ă.
20,20 – Ne înapoiem la Tighina.
21,00 – Masa singur în cas ă.
Vineri, 22 august 1941 ccxli
8,40 – Dl. Colonel Teodorescu:
– Stadiul re țelelor telefonice jude țene din Basarabia;
– Aceea și problem ă pentru Moldova și Muntenia;
– Organizarea Serv. Po ștal și Telegrafic între Nistru și Bug;
– Idem pentru opera țiunile militare între Bug și Nistru.
9,00 – Dl. R ăsmeri ță (Secret. General Min. Econ. Na ționale).
– Dl. Râmniceanu (B.N.R.).
– Dl. Klugkist 621 (Consilier de Lega ție).
619 Alecu Ioan Sion (1890-1942) – militar de carier ă, general de brigad ă (1941), general de divizie
post-mortem (1942), cdt. al Diviziei 1 blindate (1941-1942), c dt. al Diviziei 15 Infanterie, disp ărut
în luptele grele de la Cotul Donului în noiembrie 1 942 (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata
Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 367).
620 Nicolae Ghineraru (1888-1969) – militar de carier ă, general de brigad ă (1939), trecut în rezerv ă
(1942), cdt. al Brig ăzii 1 fortifica ții (1940-1941), al Diviziei 10 Infanterie (1941) și Diviziei 2
Infanterie (1941-1942), al Grupului Mobil de Etate nr. 1 (1941-1943), prefect al jude țului Boto șani
(1943-1944). La scurt timp dup ă lovitura de stat de la 23 august 1944, a fost ares tat și condamnat la
20 de ani de deten ție riguroas ă și zece ani de degradare civic ă. Va fi eliberat în 1956 (Alesandru
Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor români , p. 133-139; Alesandru Du țu și colaboratori,
Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 227-228; Florica Dobre, Alesandru Du țu,
Distrugerea elitei militare, I, p. 321).
621 Henrik Klugkist – dr., șeful departamentului economic al Lega ției germane la Bucure ști (1936-1944).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
253 Se discut ă chestiunea circula ției m ărcii germane în teritoriul cucerit.
10,15 – Dl. General Iacobici prezint ă coresponden ța obi șnuit ă.
Ulterior sunt primi ți: Dl. General Iacobici, Dl. General Jienescu și Dl. General
Ramiro Enescu.
10,40 – 12,25 622
13,40 – Dl. Bor ș Marcel – Șeful G ării Tighina – prezint ă situa ția G ării Tighina și a
trenurilor sanitare.
14,00 – Dejunul, singur în cas ă.
17,15 – Reintr ă acei de la ora 9, în acela și scop.
18,15 – Dl. General Voiculescu
19,00 – Dl. General Hauffe. Se discut ă chestiunea cuceririi Odessei.
20,00 – Dl. Ministru Pan ă expune situa ția agricol ă.
Sâmb ătă, 23 august 1941 ccxlii
8,15 – Este primit Dl. Ing. Mare ș, cu care discut ă situa ția agricol ă.
8,45 – Chestiuni agricole: aratul și treieratul de toamn ă:
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. Ministru Pan ă,
– Dl. Corn ățeanu.
10,00 – Dl. General Antonescu, înso țit de Dl. Col. Adj. M. Elefterescu, a plecat în Gar a
Tighina spre a primi pe M. S. Regele, care venea cu trenul de la Sinaia.
Pe peronul G ării se aflau D-nii:
– General Ciuperc ă,
– General Ioani țiu,
– General Voiculescu,
– General Ghineraru,
– Numero și al ți ofi țeri din M. C. G.
De asemenea, se g ăseau D-nii: Alexianu, Guvernatorul Transnistriei, P refectul
Hadoroab ă și Primarul Maior F ălcoianu.
Dl. General Antonescu se între ține câteva minute cu cei de fa ță .
La ora 10,10, intr ă în gar ă trenul Regal.
M. S. Regele coboar ă din vagon și felicit ă pe Dl. General Antonescu pentru
ac țiunile reu șite duse pe front contra ru șilor, precum și pentru în ălțarea D-sale la gradul de
„Mare șal” 623 .
Dă mâna apoi cu cei prezen ți.
Reintr ă în vagon, unde Dl. Mare șal Antonescu îl pune la curent cu situa ția frontului.
10,45 – M. S. Regele descinde din vagon și, al ături de Dl. Mare șal Antonescu, se duce cu
automobilele la Tiraspol.
În pia ța ora șului o companie de onoare d ă onorul, iar Primarul prezint ă tradi ționala
pâine și sare.
M. S. Regele se între ține cu persoanele prezente, dup ă care î și continu ă drumul la
aerodromul Tiraspol (grupul C-dorului Popi șteanu).
622 La Bucure ști, Mihai Antonescu a prezidat un Consiliu Economic (vezi Stenogramele… , IV,
p. 373-397; Registrul istoric , III, f. 97, comunicatul 268).
623 Vezi supra decretul-regal nr. 2 352.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
254 Este întâmpinat de Dl. General av. Ionescu, care pr ezint ă raportul osta șilor aviatori
aduna ți în careu.
M. S. Regele decoreaz ă ofi țerii și trupa ce s-au distins în grelele lupte aeriene, i ar
Dl. Mare șal Antonescu mul țume ște tuturor de felul cum s-au purtat, cerând r ăzbunarea
[mor ții] Comandorului Popi șteanu, un as al avia ției române.
Ne înapoiem la Tighina.
12,15 – Are loc un serviciu divin la Catedrala din Tighi na unde r ămăș ițele Comandorului
Popi șteanu se g ăseau depuse pe catafalc între 4 aviatori ce f ăceau de straj ă.
Dup ă serviciul divin, M. S. Regele decoreaz ă „Post Mortem” pe Comandorul
Popi șteanu cu ordinul „Mihai Viteazul” și „Virtutea Aeronautic ă”.
La ora 13,30 – Dejun în vagonul D-lui Mare șal. Au luat parte:
– S.M. Regele,
– Dl. Mare șal Antonescu,
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Manolescu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. General Alexianu,
– Dl. General Aviator Ionescu.
15,30 – M. S. Regele, înso țit de Dl. Alexianu, se duce cu ma șina în Tiraspol.
18,30 – Dl. Mare șal Antonescu, înso țit de Dl. Col. Adj. M. Elefterescu, face o plimbare pe
jos spre Chi șin ău, timp de o or ă.
20,30 – Masa în vagon.
Iau parte urm ătorii:
– M. S. Regele,
– Dl. Mare șal Antonescu,
– Dl. General Manolescu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. Col. Mardari,
– Dl. Col. Adj. M. Elefterescu,
– Dl. Prefect Hadoroab ă,
– Dl. Primar Maior F ălcoianu.
Dup ă mas ă, Dl. Mare șal Antonescu este decorat de c ătre M. S. Regele cu Ordinul
„Mihai Viteazul” Cl. I-a624 .
Noaptea 625 o petrecem în vagon.
Duminic ă, 24 august 1941 ccxliii
8,00 – M. S. Regele, cu Dl. Mare șal Antonescu și suita respectiv ă, pleac ă în automobile pe front.
10,30 – Ajungem la P.C. înaintat al C. A. 3 (2 km Sud Ko lontaeva), unde Șeful de Stat
Major (Col. Gorsky) supune situa ția de pe front.
10,50 – Ajungem la P.C. al C. A. 4 (General S ănătescu), unde au fost convoca ți to ți
comandan ții de corpuri de armat ă și divizii.
624 Vezi supra decretul-regal nr. 2 352 bis.
625 În cursul zilei, se public ă la Bucure ști Comunicatul nr. 7 – asediul Odessei ( Registrul istoric , III,
f. 98-99).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
255 Se analizeaz ă pe rând situa ția frontului și se hot ărăș te de c ătre Dl. Mare șal Antonescu
ca trupele s ă fie l ăsate în repaos 2 zile, dup ă care s ă se reia atacul asupra Odessei.
Atacul va fi înt ărit cu dou ă grup ări de artilerie la flancurile dispozitivului, cu
avia ție adus ă din interior și avia ția german ă, precum și un batalion de pionieri germani.
12,15 – Se ia dejunul la popota C. A. 4.
13,20 – Plec ăm spre Tighina.
16,00 – Ajungem la Tighina.
20,30 – Se ia masa în vagon la care particip ă:
– S.M. Regele,
– Dl. Mare șal Antonescu,
– Dl. General Ciuperc ă,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. General Manolescu,
– Dl. Col. Mardari,
– Dl. Col. Andronescu.
22,30 – M. S. Regele p ărăse ște Tighina ducându-se la Chi șin ău.
Luni, 25 august 1941 ccxliv
8,45 – Maior Tomescu: Raporteaz ă chestiunea lui referitoare la destituirea din func ția de
Șef de Stat Major la Brig. 6 Cavalerie.
9,30 – Dl. General Ciuperc ă și Dl. General Ioani țiu prezint ă situa ția frontului.
13,00 – Dl. General Negoescu și Dl. General Dr. Oprescu, Medicul Șef al Armatei 4-a,
raporteaz ă D-lui Mare șal situa ția r ăni ților afla ți în spitalele din Tighina și Tiraspol, precum
și impresia ce o au c ă sunt mii din osta și automutila ți.
13,30 – Dejunul, singur în vagon.
16,30 – Dl. Mare șal Antonescu, înso țit de Dl. Col. Adj. M. Elefterescu, merge la Tirasp ol.
Se opresc la Guvern ământul Transnistrian, unde Dl. Mare șal discut ă cu Dl. Guvernator
Alexianu despre situa ția popula ției și situa ția agricol ă din acest ținut.
Dă instruc țiuni de modul cum trebuie s ă se comporte autorit ățile, de felul cum
trebuie s ă se fac ă sem ănăturile și de instalarea noilor prefec ți.
Se prezint ă patru din noii prefec ți.
20,30 – Masa, singur în vagon.
Mar ți, 26 august 1941 ccxlv
11,00 – Dl. Mare șal prime ște în audien ță pe Dl. General Ghineraru, Dl. Int. General
Rădulescu, Dl. Prefect al Tighinei cu Veterinarul res pectiv, discutând cu ei situa ția vitelor
aduse din Ucraina, parcarea și întrebuin țarea lor 626 .
11,10 – 15,05 627
13,15 – Este primit în audien ță Dl. Prof. Alexianu, care solicit ă ca prefec ții în ținutul
Transnistrian s ă fie trimi și o dat ă cu jandarmii.
626 Registrul istoric , III, f. 102.
627 La Bucure ști, Mihai Antonescu a prezidat un Consiliu de Mini ștri (vezi Stenogramele… , IV,
p. 397-449; Registrul istoric , III, f. 101-102).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
256 13,30 – Dejunul, singur în vagon.
15,40 – Dl. Mare șal Antonescu, înso țit de Dl. Col. Adj. M. Elefterescu, a plecat prin
Tiraspol la Criuleni unde s-a interesat de administ ra ția comunei, lucrul câmpului etc.
La înapoiere ne-am oprit în Grigoriopol, vizitând D epozitul de Armament și
Muni țiuni capturate.
20,45 – Masa, singur în vagon.
Miercuri, 27 august 1941 ccxlvi
8,20 – Se discut ă situa ția de pe front:
– Dl. General Ciuperc ă,
– Dl. General Ioani țiu.
8,30 – Sosesc cu avionul de la Bucure ști:
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. General Rosetti,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. General Jienescu,
– Dl. R ăzmeri ță ,
– Dl. Radulovici (Secretar General la Min. Agricult urii),
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. Cern ăianu.
Dl. Mare șal discut ă diferite chestiuni economice de stat cu organele d e resort, dup ă
care lucreaz ă cu restul Mini ștrilor prezen ți628 .
14,00 – Dejunul, la care iau parte:
– Dl. Mare șal Antonescu,
– Doamna Mare șal Antonescu,
– Doamna General Ioani țiu,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Dl. Ministru al Spaniei,
– Dl. General Rosetti,
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. Ministru Marinescu.
16,00 – Sunt primi ți în audien ță de prezentare:
– I.P.S. Efrem Tighileanu, Arhiepiscopul Chi șin ăului,
– I.P.S. Arhimandrit Scriban.
16,15 – Se reiau convorbirile cu mini ștrii prezen ți.
17,30 – Mini ștrii și Doamnele venite pleac ă cu avionul la Bucure ști.
17,40 – Este primit Dl. General Ghineraru, cu care discu t ă chestiunea prizonierilor ru și.
20,30 – Masa de sear ă, în vagon.
Joi, 28 august 1941 ccxlvii
628 Vezi comunicatul 271 bis privind reunirea, la Tigh ina, a unui Consiliu de Mini ștri prezidat de
Mare șal pentru examinarea organiz ării administrative a provinciilor dezrobite ( Registrul istoric , III,
f. 105; Stenogramele… , IV, p. 449).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
257 8,40 – Dl. Mare șal Antonescu înso țit de Dl. General Ioani țiu și suita respectiv ă se duc pe front
pentru a asista la începerea ac țiunii ordonate pentru ziua de ast ăzi în vederea cuceririi Odessei.
11,25 – Ajungem la P.C. la C. A. 4 (General S ănătescu), Gara Corcova.
Dl. Mare șal cere informa țiuni cu privire la situa ția de pe front și d ă instruc țiuni de
modul cum trebuie ște condus atacul asupra Odessei.
La aceast ă discu ție asist ă Comandan ții de Corp de Armat ă și Comandan ții de Divizii.
Viziteaz ă ulterior un avion de bombardament rus c ăzut în liniile noastre, fiind lovit
de Artileria A.A. și asist ă la bombardamentul artileriei inamice, desf ăș urat contra artileriei
noastre aflat ă în pozi ție.
14,45 – Ne g ăsim la P.C. al Diviziei de Gr ăniceri (General Potopeanu), Conacul
Constantinovca.
Ne punem la curent cu situa ția. Dl. Mare șal apreciaz ă ac țiunea acestei Divizii.
Dejunul se ia la Comandamentul acestei Divizii.
15,45 – Ajungem la P.C. al C. A. 1 (General Ionescu Tudo r), cota 86 – Conacul Tolmacev.
Se expune situa ția frontului. Dl. Mare șal decoreaz ă cu ordinul „Mihai Viteazul, Cl.
III-a pe Cpt. Moga din Divizia I-a Gr ăniceri pentru ac țiunile avute cu deta șamentul s ău în
zilele precedente.
17,00 – Ajungem la C. A. 11 (General Constantinescu)629 – Comuna Viele țca – unde a
discutat situa ția frontului cu Dl. General Ciuperc ă și cei prezen ți.
20,15 – Dl. Mare șal se înapoiaz ă la Tighina și ia masa singur în vagon.
21,15 – Sunt primi ți în audien ță Dl. Col. Orezeanu și Dl. Col. Teodorescu. Primesc
instruc țiuni referitor la re țeaua telefonic ă și C.F. ce trebuiesc instalate în Ucraina.
Vineri, 29 august 1941 ccxlviii
8,45 – Dl. Mare șal discut ă situa ția de pe front cu Dl. General Ioani țiu, General T ătăranu 630
și General Ramiro Enescu.
11,15 – 12,30 631
12,30 – Ajungem la P.C. înaintat al C. A. 4 (General S ănătescu) – Cantonul Carpova.
Se discut ă situa ția frontului.
Dl. Mare șal se arat ă foarte nemul țumit c ă opera țiunile stagneaz ă din cauza lipsei
spiritului ofensiv al soldatului de infanterie.
629 Constantin Constantinescu Claps (1884-1961) – militar de carier ă, general de CA (1942), trecut
în rezerv ă (1943), general de armat ă (1944), cdt. al CA 10 (1940-1941), al CA 11 (1941) și al Armatei
Române 4 (8 noiembrie 1941 – 3 februarie 1943), în cursul confrunt ărilor eroice de la sud de Stalingrad.
Sub comuni ști, arestat și judecat, închis la V ăcăre ști și Jilava, condamnat în 1954 la 15 ani munc ă silnic ă,
declarat apoi nevinovat și eliberat (1955) (Alesandru Du țu, Florica Dobre, Drama generalilor
români , p. 82-93; Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 98;
Constantin Ucrain, Liviu Scrieciu, Niculae Ene, Personalit ăți militare române ști, I, p. 141-142).
630 Nicolae T ătăranu (1890-1953) – militar de carier ă, general de divizie (1942), sub șef al Marelui
Stat Major Român (1941), șef de Stat Major al Armatei 4 (1941), sub șef al MStM (1941-1942), cdt.
al Diviziei 20 Infanterie (1942-1943), post pe care l-a p ărăsit surprinz ător la 13 ianuarie 1943,
retrimis imediat pe front de Antonescu, apoi bolnav și pus la dispozi ția Ministerului de R ăzboi, cdt.
al Corpului de Munte, partea sedentar ă (1943-1944) și, pentru foarte scurt timp dup ă lovitura de stat
de la 23 august 1944, cdt. al CA 6 (1944) (Alesandr u Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al
doilea r ăzboi mondial, p. 380).
631 La Bucure ști, Mihai Antonescu a prezidat un Consiliu Economic ( Stenogramele… , IV, p. 449-494;
Registrul istoric, III, f. 107-108).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
258 14,00 – Dejunul la popota C. A. 4.
15,30 – Plec ăm din Carpova spre P.C. al C. A. 1.
17,15 – Ajungem la P.C. al C. A. 1 (General Ionescu Teod or) – Gr ădini ția.
Se discut ă situa ția frontului și se dau instruc țiuni pentru a doua zi.
18,45 – Ajungem la P.C. al Armatei a 4-a (General Ciuper c ă) – Baden.
Se discut ă din nou situa ția și se dau directive pentru opera țiunile viitoare.
21,00 – Dl. Mare șal ia masa singur în vagon.
Sâmb ătă, 30 august 1941 ccxlix
8,00 – Dl. Vet. General Dr. Mih ăescu din M.A.N. se prezint ă D-lui Mare șal pentru a primi
ordine referitoare la depozitarea și cre șterea mânjilor afla ți pe front.
8,15 – Plec ăm cu ma șinile pe front.
10,15 – Ajungem la Armata 4-a (General Ciuperc ă) – Baden.
Dl. Mare șal se pune la curent cu situa ția frontului.
11,50 – Ajungem la C. A. 1 (General Ionescu Teodor) – Gr ădini ța.
Se intereseaz ă de mersul opera țiunilor pe front.
12,45 – Ajungem la Divizia de Gard ă (General Șova) – Bielovka.
Se dau instruc țiuni de felul cum trebuie s ă se continue opera țiunile.
14,00 – Se ia dejunul la popota Diviziei de Gard ă.
15,15 – Ajungem la postul înaintat al C. A. 11 (General Constantinescu), Cota 103 – 2 km
N-E Maiacki.
Dl. Mare șal asist ă la tragerile artileriei inamice. D ă instruc țiuni de tragerile ce
trebuiesc efectuate ziua urm ătoare și de mersul opera țiunilor în ansamblu.
17,40 – Ne întoarcem la P.C. al Armatei 4 (General Ciupe rc ă) – Baden.
Dup ă ce i se raporteaz ă de mersul ac țiunii în cursul zilei, Dl. Mare șal concepe
personal ordinul de opera ții pentru a doua zi.
Dă instruc țiunile D-sale pentru a doua zi și-și arat ă nemul țumirea fa ță de mersul
opera țiunilor pân ă în prezent.
21,00 – Masa în vagon.
Duminic ă, 31 august 1941 ccl
8,00 – Sunt primi ți în audien ță : Dl. General P ălăngeanu și Lt. Col. von Stetten, cu care
discut ă organizarea tineretului.
8,30 – Dl. Mare șal vorbe ște la telefon cu Dl. Prof. Mihai Antonescu, c ăruia îi d ă
dispozi țiuni de modul cum trebuie s ă organizeze educarea și instruirea tineretului.
9,00 – Dl. General Ioani țiu și Dl. General Hauffe sunt primi ți de Dl. Mare șal Antonescu.
Se expune situa ția și Dl. Mare șal d ă noi dispozi țiuni.
9,45 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. General Ioani țiu și de suit ă, porne ște cu ma șinile spre front.
10,10 – Ne oprim la Tiraspol, unde Dl. Mare șal discut ă cu Dl. Alexianu și Dl. General
Ghineraru. Dl. Mare șal face observa țiuni asupra modului cum se strâng produsele agricol e
și d ă instruc țiuni pentru viitor.
11,40 – Sosim la Comandamentul Armatei 4-a care este ins talat la Baden – Dl. Mare șal
prime ște raportul de la Dl. General P ălăngeanu. Discut ă situa ția de pe front și d ă noi
directive armatei. La ora 12,30 plec ăm c ătre Comandamentul C. A. 3.
În drum, Dl. Mare șal observ ă la un spital de campanie mul ți r ăni ți u șor, în special
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
259 în mâna stâng ă, care st ăteau în fa ța spitalului. Dl. Mare șal ordon ă D-lui General Ioani țiu
să ia m ăsuri pentru recuperarea r ăni ților.
Cei r ăni ți în mân ă sau cu r ăni u șoare nu vor mai fi pe viitor evacua ți de pe front.
14,00 – Sosim la C. A. 3 instalat în satul Vasilovca. Dl . Mare șal prime ște raportul
D-lui General Atanasiu. Se d ă ordin Corpului de Armat ă de modul cum trebuie s ă
ac ționeze în viitor ținând seama c ă, începând de mâine, va intra în ac țiune și Divizia 3-a.
15 – 15,30 – La Corpul de Armat ă se serve ște dejunul.
15,45 – Plec ăm la Divizia 7-a (General Stavrat), care are Cartie rul instalat la Petrovska.
Dl. General Stavrat raporteaz ă D-lui Mare șal modul cum a organizat atacul Diviziei și
progresiunea realizat ă de Divizie pân ă la acea or ă.
În acest timp s-a dat o alarm ă aerian ă, îns ă avioanele inamice nu au venit pe
deasupra Comandamentului. Dl. Mare șal a felicitat pe Cpt. Popescu Aurelian, Comandantu l
Unit ății A.A. de la Divizia 7-a, a felicitat ochitorii de la piese și pe Comandantul Sec ției,
pentru cele 9 avioane inamice doborâte pân ă în prezent. A dat ordin ca to ți s ă fie decora ți.
17,00 – Pornim către Baden la Armata 4-a, unde Dl. Mare șal prime ște informa țiuni despre
situa ția de ansamblu a frontului de la Odessa.
19,50 – Dl. Mare șal se reîntoarce în tren.
Dl. Col. Adj. M. Elefterescu este trimis la ora 22 cu avionul la Cern ăuți, pentru
a reprezenta pe Dl. Mare șal la c ăpătâiul Lt. Colonelului Rio șanu – Guvernatorul Bucovinei,
care a murit la sanatoriu în urma opera ției de scoatere a unui rinichi.
Luni, 1 septembrie 1941 ccli
8,00 – Se prezint ă Maiorul Eugen Niculescu, care fusese deta șat ca Comandant al Grupului
de Recunoa ștere al Diviziei Blindate.
9,00 – Dl. General Ioani țiu și Dl. General T ătăranu sunt primi ți de Dl. Mare șal. Se iau
măsuri pentru recompletarea efectivelor.
9,40 – Dl. Mare șal și Dl. Ioani țiu pleac ă pe front cu automobilele.
Dl. Col. Adj. M. Elefterescu pleac ă cu avionul la Bucure ști, pentru a-l reprezenta
pe Dl. Mare șal Antonescu la înmormântarea Lt. Colonelului Rio șanu.
10,05 – La Tiraspol, Dl. Mare șal Antonescu d ă instruc țiuni D-lui Ghineraru de modul cum
trebuie s ă procedeze la strângerea recoltei.
12,00 – Suntem la Baden, la Comand. Armatei 4-a.
Dl. General Ciuperc ă se g ăse ște la Comandamentul C. A. 11.
Dl. General P ălăngeanu prezint ă D-lui Mare șal o cerere a D-lui General Ciuperc ă
referitoare la Divizia de Gard ă. Dl. Mare șal nu aprob ă aceast ă cerere și atrage aten ția
D-lui General Ciuperc ă, C-dtul Armatei, printr-un ordin scris, c ă o directiv ă operativ ă nu
se poate schimba la fiecare incident.
Dl. Mare șal r ămâne la Comand. Armatei pân ă la ora 16,20 unde prime ște
informa ții de pe front. Întrucât între timp a început s ă plou ă, Dl. Mare șal d ă ordin s ă se ia
măsuri pentru asigurarea transporturilor.
La Comand. Armatei 4-a sose ște Dl. General Trestioreanu, C-dtul secund al
Diviziei a 10-a, care raporteaz ă D-lui Mare șal unde se afl ă infanteria acestei Divizii care
este în mar ș spre front.
17,20 – Pornim c ătre Tighina.
19,40 – D-na Goga este primit ă și reținut ă la mas ă de Dl. Mare șal.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
260 Mar ți, 2 septembrie 1941 cclii
8,30 – Dl. Mare șal prime ște pe Dl. Amiral P ăiș, Amiral Fleischer și C ăpitanul de covert ă
Luchting.
Se hot ărăș te ca germanii s ă ocupe portul Odessa cât timp instala țiile din acest port
vor avea nevoie de repara ții. Acest lucru s-a hot ărât întrucât instala țiile din port vor suferi
probabil stric ăciuni mari.
S-a hot ărât s ă se trimit ă unele din vasele noastre în portul Varna, pentru a li se
aplica o centur ă de fier antimagnetic ă.
S-a hot ărât ca naviga ția pân ă la Odessa s ă înceap ă la data hot ărât ă de Marina german ă.
9,30 – Sunt primi ți:
– Dl. General Voiculescu, Guvernatorul Basarabiei, și
– Dl. General Calotescu, loc țiitor la Guvern ământul Bucovinei.
Se discut ă chestiuni referitoare la organizarea acestor provi ncii și se hot ărăș te ca
ambii generali s ă vin ă la Bucure ști pentru a li se da dispozi țiuni.
10,45 – 14,20 632
12,00 – Dl. Med. General Negoescu se prezint ă D-lui Mare șal.
Se discut ă chestiuni referitoare la spitalele din Transnistri a.
19,00 – Dl. General Ioani țiu expune situa ția.
Sunt primi ți, de asemenea, Dl. General Hauffe și Dl. General Gheorghiu.
Miercuri, 3 septembrie 1941 ccliii
9,00 – Dl. General Ioani țiu expune D-lui Mare șal situa ția.
11,00 – Dl. Guvernator Alexianu prezint ă D-lui Mare șal o situa ție cu grânele din
Transnistria și s-au luat m ăsuri pentru repartizarea recoltei din acest an 633 .
18,00 – Dl. Mare șal prime ște pe Dl. General Ioani țiu, care expune situa ția de pe front.
În aceast ă zi, Dl. Mare șal a dat urm ătoarele ordine:
– D-lui Vicepre ședinte Mihai Antonescu ordine pentru internarea evr eilor în lag ăre;
– Armatei a 4-a relativ la for ța combativ ă a trupelor ruse ști de la Odessa și asupra
modului cum se comport ă trupele noastre;
– D-lui General Ioani țiu ordine relativ la modul cum trebuiesc organizate
localit ățile ocupate de M.U. din linia a II-a;
– Ordin Armatei a 4-a referitor la uzinele de ap ă de la Maiaky.
Dl. Maior Adj. Marin Alex. se reîntoarce de pe fron t, unde a luptat cu Batal. I din
Reg. 35 Infanterie (Div. 15-a).
Este primit de Dl. Mare șal, c ăruia îi raporteaz ă situa ția exact ă a trupelor de pe front.
19,35 – Plec ăm cu trenul spre Bucure ști.
Doamna Goga și Doamna Enescu, care merg cu noi, sunt re ținute la mas ă de
Dl. Mare șal.
632 La Bucure ști, Mihai Antonescu a prezidat un Consiliu de Mini ștri (vezi Stenogramele… , IV,
p. 494- 545; Registrul istoric, III, f. 110).
633 Registrul istoric , III, f. 112.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
261 Joi, 4 septembrie 1941 ccliv
9,15 – Dl. Mare șal sose ște de pe front (Tighina) în Gara Mogo șoaia.
Este întâmpinat de: Doamna Mare șal Antonescu, Dl. Vicepre ședinte Mihai
Antonescu, D-nii Generali Iacobici, Pantazi, Jienes cu, Popescu (Ministrul de Interne), Jack
Popescu, Niculescu (C-dtul Capitalei), Niculescu-Co ciu (C-dtul Pie ței), Leoveanu etc.
9,45 – Supun [aten ției] D-lui Mare șal situa ția intern ă pe timpul absen ței D-sale:
– Dl. General D. Popescu (Min. Internelor),
– Dl. General Jack Popescu,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu.
10,55 – Dl. Amiral P ăiș. Discut ă cu Dl. Mare șal anumite chestiuni în leg ătur ă cu
întrevederea ce urmeaz ă s-o aib ă cu Dl. Amiral Raeder.
11,00 – Se discut ă chestiuni în leg ătur ă cu activitatea de pe front:
– Dl. Amiral Raeder 634 ,
– Dl. Ministru Killinger,
– Dl. Steltzer.
11,30 – Dl. Prof. Caracostea supune chestiuni în leg ătur ă cu „Funda țiile Regale”.
12,00 – Dl. General Vasiliu pune la curent pe Dl. Mare șal cu chestiuni interne.
13,15 – Dl. Ministru Clodius.
– Dl. Ministru Killinger 635 .
15,00 – Dejunul.
16,30 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu viziteaz ă mai multe spitale de r ăni ți din
Capital ă, plecând apoi la ora 17,30 cu ma șina la Predeal.
21,30 – Sosirea la Predeal.
Au fost prezen ți la sosire:
– Dl. Col. Grigoriu (Primarul ora șului Predeal),
– Dl. Maior R ădulescu (C-dtul Deta șamentului Paz ă).
22,00 – Cina intim ă.
Vineri, 5 septembrie 1941 cclv
7,30 – Se prezint ă Dl. Col. Cojoc ărescu cu coresponden ță , r ămânând pân ă la ora 8,30.
10,00 – Dl. Mare șal Antonescu iese în gr ădin ă unde r ămâne ½ or ă.
13,40 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu pleac ă cu automobilul spre Bucure ști.
14,00 – Se opresc la Palatul Regal din Sinaia, unde r ămân la dejun.
15,20 – P ărăsesc Palatul Regal, îndreptându-se spre Bucure ști.
17,10 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu sosesc cu automobilul de la Predeal.
17,15 – Este primit în audien ță Dl. General Iacobici, care urmeaz ă s ă primeasc ă comanda
Armatei a 4-a în locul D-lui General Ciuperc ă.
17,25 – Este primit Dl. General Mazarini 636 , cu care discut ă asupra transporturilor
634 Erich Raeder (1876-1960) – militar de carier ă, de înalt profesionalism, numit de A. Hitler
Comandant Șef al Marinei Militare (1935-1943), c ăzut în dizgra ție, judecat și condamnat la deten ție
pe via ță în procesul de la Nürnberg (1946), eliberat ulteri or (1955) (Thomas Parrish, ed.,
Encyclopedia of World War II, p. 515).
635 Registrul istoric , III, f. 113.
636 Nicolae Mazarini 1889-1955) – militar de carier ă, general de divizie (1942), sub șef al Marelui
Stat Major (1941-1942), cdt. al Diviziei 5 Infanter ie (1942), c ăzut prizonier în luptele de la Cotul
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
262 noilor divizii mobilizate.
17,30 – Lt. Col. Dragomir și inventatorul Dr. Berndt prezint ă chestiunea cauciucului
sintetic, care urmeaz ă s ă fie fabricat și pus în comer ț în țar ă.
17,45 – Consiliu de Mini ștri 637 la care au participat to ți membrii Guvernului, precum și:
– Dl. General Voiculescu (Guvernatorul Basarabiei),
– Dl. General C. Calotescu (Guvernatorul Bucovinei) ,
– Dl. Alex. Ottulescu (Guvernatorul B.N.R.),
– Dl. Col. Orezeanu (Director General C.F.R.).
Domnul Mare șal Antonescu a f ăcut o expunere asupra situa ției militare.
D-sa a mul țumit D-lui Prof. Mihai Antonescu pentru activitatea desf ăș urat ă în
lipsa D-sale și membrilor Guvernului pentru concursul dat D-lui V icepre ședinte.
Dl. Mare șal a dat dispozi țiuni referitor la organizarea administrativ ă, economic ă și
financiar ă a Bucovinei, Basarabiei și Transnistriei.
D-sa a stabilit modul de conlucrare cu guvernatorii provinciilor dezrobite.
S-au discutat m ăsurile necesare pentru:
– refacerea Chi șin ăului și a ora șelor principale;
– construirea unui osuar în fa ța catedralei din Chi șin ău;
– refacerea c ăilor ferate, ora șelor și drumurilor;
– m ăsuri pentru construirea de noi linii C.F.R.
S-a hot ărât ca bunurile date refugia ților s ă fie redate Statului, ace știa urmând a se
întoarce la locurile lor.
Măsuri în leg ătur ă cu lucr ările agricole de toamn ă în provinciile dezrobite.
S-au dat dispozi țiuni pentru folosirea vitelor mari la t ăiere și munc ă, respectând
nevoile armatei și popula ției civile din provinciile realipite.
20,30 – Dl. General Iacobici prime ște instruc țiuni în vederea deplas ării pe front.
20,45 – În privin ța reparti ției unor medici pe front:
– Dl. Dr. Tomescu,
– Dl. General Pantazi.
20,50 – Dl. General Zwiedeneck 638 .
21,30 – Masa, în cas ă.
Sâmb ătă, 6 septembrie 1941 cclvi
10,00 – Dl. Ministru de Interne.
– Dl. Ottulescu – Guvernatorul B.N.R.
10,30 – Consiliu de Mini ștri 639 la care au participat to ți membrii Guvernului, precum și:
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. General C. Calotescu,
– Dl. Ottulescu,
– Dl. Col. Orezeanu.
– S-au dat dispozi țiuni pentru organizarea comer țului românesc în provinciile
realipite, a creditelor și selec ționarea elementelor capabile.
Donului, revenit în țar ă în 1948 (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi
mondial , p. 280).
637 Vezi Stenogramele… , IV, p. 545-582.
638 Registrul istoric , III, f. 113 verso.
639 Vezi Stenogramele… , IV, p. 582-604.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
263 – Măsuri pentru introducerea și func ționarea instan țelor judec ătore ști în noile provincii.
– Dl. Prof. M. Antonescu anun ță o nou ă lege a poli țiilor.
– S-a decis aplicarea celor mai aspre sanc țiuni contra celor ce vor fura banul Statului.
– De asemeni, s-au discutat normele dup ă care se va face colonizarea în Basarabia
și Bucovina.
– Dl. Mare șal Antonescu expune normele de salarizare a func ționarilor din
provinciile dezrobite și modul de recrutare a acestora.
– S-a discutat împ ărțirea administrativ ă a provinciilor realipite.
– Dl. Mare șal expune regimul ce urmeaz ă a fi aplicat regiunilor dintre Nistru și Bug.
– Dispozi țiuni în leg ătur ă cu problema r ăni ților și invalizilor de r ăzboi.
– Dl. General Radu Rosetti expune situa ția școlilor și bisericilor din Vechiul Regat
și provinciile dezrobite în preajma deschiderii noul ui an școlar, precum și necesitatea
înzestr ării cu material didactic a școlilor din noile provincii.
– Dl. Mare șal Antonescu a dat dispozi țiuni Subsecretariatului de Stat al
Româniz ării pentru urgentarea pred ării imobilelor expropriate de la evrei, necesare
serviciilor publice.
12,45 – Dl. Mare șal, înso țit de Col. Adj. M. Elefterescu, a ie șit pe jos la plimbare prin
Parcul „Luna Bucure ști” 640 .
14,00 – Dejunul.
16,00 – D-na Popovici: informa ții.
17,00 – Rela țiuni în chestiunea unei încerc ări de spionaj:
– Dl. Eugen Cristescu,
– Lt. Col. Velciu 641 .
18,30 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu pleac ă cu ma șina la Butimanu.
19,15 – Sosirea la Butimanu.
21,00 – Sosesc:
– Doamna Goga,
– Doamna Barbul,
– Doamna și Domnul Dr. Teodorescu.
21,50 – Cina.
Duminic ă, 7 septembrie 1941 cclvii
10,00 – Dl. Mare șal Antonescu iese împreun ă cu invita ții la lacul din parc, unde r ămâne
pân ă la ora 13, petrecându- și timpul pescuind.
14,00 – Dejunul cu to ți invita ții.
17,10 – Sose ște Med. Cpt. Dr. Stroescu, chemat de Dl. Mare șal.
19,00 – Dl. Mare șal împreun ă cu invita ții fac o plimbare pe jos.
19,30 – Cu aparatele Ministerului Propagandei Na ționale se ruleaz ă 7 jurnale de r ăzboi și
filmul „Prima decep ție”.
22,00 – Cina.
640 În cursul zilei s-a publicat Proclama ția D-lui Mare șal Antonescu dup ă un an de guvernare
(Registrul istoric , III, f. 114-115).
641 Registrul istoric , III, f. 117.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
264 Luni, 8 septembrie 1941 cclviii
8,00 – Sosesc D-nii Osiceanu 642 și Br ătescu-Voine ști 643 , cu care Dl. Mare șal se plimb ă prin
parc.
10,00 – Dl. Mare șal Antonescu pleac ă împreun ă cu Doamna și Dl. Vicepre ședinte la
Bucure ști.
10,45 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu sosesc cu ma șina în Bucure ști, venind de la
Butimanu.
11,00 – Consiliu de Mini ștri 644 . Au luat parte D-nii membri ai Guvernului împreun ă cu
Dl. General C. Voiculescu – Guvernatorul Basarabiei și Dl. General C. Calotescu –
Guvernatorul Bucovinei.
S-au discutat:
– Situa ția agricol ă a ță rii;
– Problema aprovizion ărilor;
– Înzestrarea și administrarea spitalelor;
– Situa ția ofi țerilor și subofi țerilor invalizi din actualul r ăzboi (p ăstrarea gradului și
drepturilor).
14,00 – Dejunul.
15,45 – Dl. Mare șal, împreun ă cu Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu, pleac ă cu
automobilul la Butimanu.
642 Constantin Osiceanu – cunoscut inginer petrolist, autorul unor lucr ări temeinice privind
industria și problema „aurului negru” în România.
643 I. Al. Br ătescu-Voine ști (1868-1946) – scriitor, magistrat, descendent dintr -o veche familie
boiereasc ă, autorul unei opere literare extrem de bogat ă și care s-a bucurat de o larg ă audien ță în
epoc ă, membru al Academiei Române, implicat în politic ă, deputat din 1907, secretar general al
Camerei Deputa ților (1914-1940), cu vagi simpatii legionare, un ma re și adev ărat prieten al lui
I. Antonescu, despre care a scris și vorbit ori c ăruia i-a luat excelente interviuri. Dup ă lovitura de
stat de la 23 august 1944, I. Al. B.-V. a suportat din plin prigoana comunist ă, în pres ă și la
Academie, scriitor interzis prin faimoasele „liste” ale cenzurii cu care a deb utat Holocaustul ro șu
cultural în România. La moartea scriitorului, în 15 decembrie 1946, C. R ădulescu-Motru consemna
în amplu-i Jurnal : „A încetat din via ță colegul de Academie și distinsul literat I. A. Br ătescu-
Voine ști, dup ă o lung ă suferin ță între ținut ă de ura evreilor și a comuni știlor din jurul lui Teohari
Georgescu, fost lucr ător tipograf și ast ăzi ministru de interne. În gazetele zilei nici un c uvânt despre
meritele lui literare. El moare ca un câine aruncat pe un maidan de gunoaie. Fiindc ă a șa este firea
noastr ă a românilor. Ieri, I. A. Br ătescu-Voine ști era ridicat în sl ăvi, poate mai mult decât
se cuvenea; ast ăzi, el este uitat de toat ă lumea. Antisemitismul lui a dat ocazie s ă se uneasc ă strâns
la un loc ura câineasc ă a evreilor, cu frica, st ăpân ă pe sufletul românilor sub ocupa ția moscovit ă.
N. Iorga a murit omorât de legionari; I. A. Br ătescu-Voine ști moare omorât de comuni știi du șmani
ai legionarilor. Ritmul acestor omoruri cauzate de du șmănia politic ă probabil c ă va continua. Iubitul
meu neam: încotro mergi ? Spre paradisul lui Stalin , de bun ă seam ă !!” (C. R ădulescu-Motru,
Revizuiri și ad ăugiri. 1946 , IV, Bucure ști, Editura Floarea Darurilor, 1998, p. 448). Despr e I. Al.
B.-V., vezi mai ales: Intelectualii și Mi șcarea Legionar ă, p. 56-57; Șerban N. Ionescu, Dic ționar
panoramic, p. 61; Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-1999, p. 85.
644 Vezi Stenogramele… , IV, p. 604-639; Registrul istoric , III, f. 114, f. 116-117 (comunicatul 275).
Din 8 septembrie 1941, beneficiem de Procesele-verbale ale ședin țelor Consiliilor de Mini ștri ,
vol. I, 8 septembrie 1941 – 10 aprilie 1944 (ANIC, PCM – CM, dosar 273/1944, f. 2-3) (în conti nuare,
se va cita: Procese-verbale, I, f. …). Toate procesele-verbale dintre 8 septe mbrie 1941 și 13
februarie 1942 (mai pu țin cel din 17 decembrie 1941) au fost semnate, în o riginal, de secretarul
general al Guvernului, prof. Ovidiu Vl ădescu.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
265 16,30 – Sosirea la Butimanu.
18,00 – Domnul Mare șal Prime ște pe Dl. Dr. N. Lupu (fost Ministru).
18,45 – Dl. Dr. Filderman.
– Dl. Arhitect Clejan 645 .
20,30 – Cina, la care particip ă:
– Doamna și Domnul Mare șal Antonescu,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Doamna Goga,
– Doamna și Domnul Dr. Teodorescu,
– Dl. Dr. N. Lupu.
23,30 – Dl. Mare șal se retrage în dormitor.
Marți, 9 septembrie 1941 cclix
8,10 – Dl. Mare șal Antonescu serve ște micul dejun.
9,45 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu, pleac ă cu automobilul
spre Bucure ști.
10,25 – Sosirea la Bucure ști.
10,30 – Dl. General Dobre. S-a discutat chestiunea indus triilor metalurgice și de armament.
10,35 – Consiliu de Mini ștri 646 . Au luat parte D-nii membri ai Guvernului, precum și
Dl. General Const. Voiculescu, Guvernatorul Basarab iei, și Dl. General Corneliu Calotescu,
Guvernatorul Bucovinei.
S-a discutat:
– Punerea în func țiune a întreprinderilor industriale și a magazinelor din Basarabia
și Bucovina;
– Problema industriei metalurgice (comenzi, livr ări, românizarea personalului de
conducere, a speciali știlor și a lucr ătorilor);
– Problema aprovizion ărilor (valorificarea laptelui și derivatelor lui, conservelor,
fructelor, pe ștelui și c ărnii);
– Situa ția financiar ă a ță rii (încas ări, cheltuieli, subscrieri la împrumut);
– Simplificarea și unificarea legisla ției.
13,20 – Dl. Ministru Killinger
– Dl. Consilier Steltzer.
16,45 – Dl. Cpt. Rez. Gheorghe Br ătianu: Informa țiuni de pe Frontul de Nord cu privire la
Corpul Expedi ționar.
17,30 – Dl. Neubacher.
– Dl. Klügkist.
17,50 – Dl. Gafencu.
18,50 – Dl. Sever Bocu: chestiuni personale.
19,05 – Dl. General Pantazi.
19,40 – În chestiunea muni țiilor:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Dobre,
645 Vezi nota asupra audien ței semnat ă de cei doi ( Antonescu, Mare șalul României, III, p. 196-198).
646 Vezi Stenogramele… , IV, p. 639-666; Procese-verbale, I, f. 4-5.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
266 – Dl. Col. V. Demetrian 647 .
21,30 – Domnul Mare șal Antonescu p ărăse ște Capitala, plecând la Tighina pe Front din
Gara Mogo șoaia.
Pe parcursul g ării a fost întâmpinat de oficialit ățile de siguran ță .
Miercuri, 10 septembrie 1941 cclx
13,45 – Trenul cu Dl. Mare șal sose ște în Tighina.
Este primit în gar ă de:
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. General Topor,
– Lt. Col. Blaga,
– Prefectul Hodoroab ă.
Dl. Mare șal discut ă cu Dl. General Ioani țiu și Dl. General Hauffe situa ția de pe
Front, precum și situa ția podurilor din dreptul Tighina – Tiraspol și Criuleni – Grigoriopol,
care au fost [rupte] de apele Nistrului.
Dup ă discuție, iau masa împreun ă.
16,30 – Este primit în audien ță Dl. Colonel Costa din Armata Italian ă, Pre ședintele Cur ții
Mar țiale și Comandantul Etapelor, care se g ăse ște în treac ăt prin Tiraspol 648 .
18,30 – Dl. General Ioani țiu și cu șefii de serviciu sunt primi ți în audien ță pentru
instruc țiuni și directive.
20,30 – Masa în vagon.
Joi, 11 septembrie 1941 cclxi
Dl. Mare șal lucreaz ă cu Dl. General Ioani țiu în vederea reînceperii opera țiunilor
de mâine.
11,15 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. General Ioani țiu și suita respectiv ă se duc în comuna
Tocmazei pentru a vedea cum se arunc ă podul peste Nistru.
14,00 – Dejunul, singur în vagon.
15,40 – Este chemat Dl. General Dr. Negoescu pentru a ex pune situa ția spitalelor aflate
peste Nistru.
16,15 – Dl. Int. Colonel Popescu Florea supune D-lui Mar e șal chestiunea aprovizion ării
trupelor în Ucraina.
17,00 – Dl. General Iacobici vine cu avionul de la Baden și prime ște instruc țiuni în vederea
atacului ce se va declan șa mâine asupra Odessei.
17,30 – Dl. General Ramiro Enescu 649 , cu care discut ă:
– Escortarea de avia ție a transporturilor maritime;
– Accidentul unui avion la Bra șov.
18,30 – Dl. General Vasiliu prime ște îns ărcinarea de a face mai multe anchete cu privire la
ni ște furturi comise.
19,45 – Dl. General Dr. Negoescu aduce rezultatul ordinu lui primit în urma întrevederii de ast ăzi.
647 Registrul istoric , III, f. 119.
648 Registrul istoric , III, f. 120.
649 În Registrul istoric (III, f. 122), numele este gre șit transcris: Ionescu.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
267 21,00 – Masa de sear ă cu urm ătorii invita ți:
– Doamna Goga,
– Doamna General Ioani țiu,
– Domnul General Ioani țiu,
– Domnul General Hauffe,
– Domnul Colonel Br ătescu.
Căpitanul Anghel Nicolae, Secretarul Particular al D- lui Mare șal, cerând s ă plece
pe front, a fost repartizat Regimentului 2 Obuziere .
Vineri, 12 septembrie 1941 cclxii
Ast ăzi, ora 3,30, s-a început atacul contra trupelor in amice, aflate în jurul Odessei.
La ora 5,30 s-a dat atacul principal.
10,00 – Dl. Mare șal pleac ă pe aerodromul Tighina cu un avion „Storch” la Coma ndamentul
Armatei 4-a.
Aparatul este pilotat de c ăpitanul aviator Gheorghiu.
Dup ă 25 minute de zbor, aparatul aterizeaz ă la Baden.
Dl. Mare șal discut ă situa ția frontului cu Dl. General Iacobici.
Colonelul Ciocan supune D-lui Mare șal informa țiunile culese de la prizonieri 650 .
10,00 – 14,45 651
12,00 – Dl. Mare șal se înapoiaz ă pe calea aerului la Tighina.
13,30 – Dejunul cu D-nii:
– I.P.S. Mitropolit B ălan,
– Ministrul Neubacher,
– Guvernatorul Alexianu,
– General Voiculescu,
– General Vasiliu,
– General Hauffe,
– General Ioani țiu
16,30 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. Col. Adj. M. Elefterescu, se duce cu ma șina la podul din
Tighina spre a vedea stric ăciunile cauzate de inunda ții.
Ulterior viziteaz ă spitalul de la cetate.
20,30 – Dl. Mare șal ia masa cu:
– D-na Goga,
– D-na Ioani țiu și Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Jienescu și Dl. General Hauffe.
Se aduce vestea c ă Generalul Schobert a încetat din via ță în urma unui accident de avion.
Sâmb ătă, 13 septembrie 1941 cclxiii
8,15 – Dl. General Jienescu supune D-lui Mare șal lucr ări în leg ătur ă cu Departamentul D-sale.
8,55 – Primesc instruc țiuni pentru îmbun ătățirea situa ției comunei:
– Maior F ălcoianu – Primarul Tighinei,
650 Registrul istoric , III, f. 125.
651 La Bucure ști, Mihai Antonescu a prezidat un Consiliu Economic (vezi Stenogramele… , IV,
p. 667-727; Procese-verbale, I, f. 6-8; Registrul istoric , III, f. 124-125).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
268 – Lt. Col. Gorescu – C-dtul Cet ății Tighina 652 .
9,05 – Cpt. rez. Gheorghiu Leon supune D-lui Mare șal aspecte din Rusia Sovietic ă dup ă
declararea r ăzboiului, fiind înapoiat din misiune.
10,00 – Dl. Mare șal, înso țit de Lt. Col. Adj. M. Elefterescu, viziteaz ă podul ce se
construie ște peste Nistru la Tocmazei.
13,00 – Dl. Mare șal cu un avion „Storch” decoleaz ă de la Tighina ducându-se la Tiraspol,
unde este invitat la dejun de c ătre Dl. Guvernator Alexianu.
13,45 – Masa la Dl. Guvernator al Transnistriei în Tiras pol. Au luat parte:
– Dl. Mare șal Antonescu,
– Dl. Guvernator Alexianu,
– Dl. Ministru Neubacher,
– Dl. General Vasiliu,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. Maior Eugen Niculescu.
15,30 – Inspec ție la Comand. Armatei a 4-a, unde au loc convorbiri cu Dl. General Iacobici
și General T ătăranu, Șeful de Stat Major în localitatea Baden.
Drumul s-a f ăcut cu avionul.
17,30 – Plecarea din Baden cu avionul la Tighina, unde s ose ște la ora 17,45.
20,30 – Dl. Mare șal ia masa în tren cu:
– Dl. Med. General Dr. Negoescu,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Hauffe,
– D-na General Ioani țiu,
– D-na Goga.
Duminic ă, 14 septembrie 1941 cclxiv
9,00 – Dl. General Țoni (Dir. Domeniilor Militare) 653 .
Prime ște instruc țiuni de cazarea trupelor române ști și prizonierilor ru și pe timpul iernii:
– Repararea cazarmelor;
– Amenajarea Predealului.
10-11,15 – Dl. Mareșal, înso țit de Col. Adj. M. Elefterescu, face o recunoa ștere cu avionul
de-a lungul Nistrului spre Grigoriopol pentru a g ăsi un loc unde s ă se arunce un pod.
11,30 – Dl. General Iacobici, care a întâmpinat pe Dl. M are șal la aerodrom, lucreaz ă cu
D-sa în vagon 654 .
14,00 – Dejunul, singur în vagon.
16,00 – Dl. Mare șal înso țit de Col. Adj. M. Elefterescu se îmbarc ă în șalup ă la Tighina și
merg pe Nistru, spre Tocmazei, pentru a vedea malur ile apei spre a- și face o idee unde se
poate construi un pod.
Ajun și la Tocmazei, se intereseaz ă de mersul lucr ărilor la podul deja început, iar
ulterior se întorc la Tighina cu o ma șin ă german ă.
652 Registrul istoric , III, f. 126.
653 Registrul istoric , III, f. 127.
654 În cursul zilei s-a difuzat un nou Ordin de zi pe Armat ă pentru cinstirea contribu ției str ălucite a
Armatei 3 Române la eliberarea Basarabiei, Bucovine i, Transnistriei și Ucrainei ( Registrul istoric ,
III, f. 127).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
269 20,30 – Dl. Mare șal ia masa cu:
– D-na și Dl. General Ioani țiu,
– D-na Goga,
– Dl. General Hauffe,
– Med. Cpt. Dr. Neufeld.
Luni, 15 septembrie 1941 cclxv
8,00 – Dl. Int. General R ădulescu se prezint ă D-lui Mare șal cu rezultatul convorbirilor duse
cu Ministrul Domeniilor referitor la vitele și oile capturate din Ucraina.
9,10 – Dl. Int. General Gheorghiu supune D-lui Mare șal situa ția aprovizion ărilor.
9,40 – Dl. General Ioani țiu: lucru.
10,15 – Dl. Colonel Tudose (Sub șef de Stat Major al Armatei a 4-a).
S-a discutat chestiunea transporturilor.
12,00 – Dl. Mare șal ia masa singur în vagon.
13,00 – Dl. Mare șal înso țit de:
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Ramiro Enescu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. Col. Adj. M. Elefterescu,
– Dl. Maior Caloenescu
Se duc la Nikolaev, cu avionul D-lui General Speide l, pentru a asista la funeraliile
Generalului Schobert, care a murit într-un accident de avion, împreun ă cu pilotul s ău,
Căpitanul Suvellak.
13,30 – Descind din avion și merg în automobile la Comandamentul Armatei 11, u nde
Dl. Mare șal este întâmpinat de Dl. Mare șal Brauchitsch.
Dup ă o scurt ă convorbire, Dl. Mare șal Brauchitsch pleac ă înainte la cimitir, pentru
a primi raportul și a întâmpina pe Dl. Mare șal Antonescu la sosire.
14,00 – Dl. Mare șal Antonescu sose ște și, împreun ă cu Dl. Mare șal Brauchitsch, p ăș ește
înaintea mormintelor celor doi eroi.
Se ține o predic ă de c ătre preotul militar, dup ă care vorbesc pe rând:
– Dl. Mare șal Brauchitsch,
– Dl. General Dumitrescu (C-dtul Armatei a 3-a),
– Dl. Mare șal Antonescu 655 ,
– Etc., etc.
Dl. Mare șal Antonescu depune o coroan ă pe mormântul Generalului Schobert și îl
decoreaz ă „Post Mortem” cu Ordinul „Mihai Viteazul” Clasa II -a și „Virtutea Aeronautic ă”
Clasa I-a.
Dup ă ceremonia religioas ă, Dl. Mare șal Brauchitsch î și ia r ămas bun de la
Dl. Mare șal Antonescu, care se înapoiaz ă la Comandamentul Armatei a 11-a.
Aici are o convorbire cu:
– Dl. General Dumitrescu,
– Dl. General Avramescu,
– Dl. General Racovi ță ,
655 Vezi Cuvântarea Mare șalului ( Registrul istoric , III, f. 122; ANIC, fond PCM – CM, dosar
59/1940, f. 112).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
270 – Dl. General Zaharescu 656 .
Se discut ă asupra:
– Pierderilor suferite de Corpul de Cavalerie;
– Organizarea efectivelor;
– Echiparea de iarn ă;
– Aprovizion ările în gr ăun țe și benzin ă pe „Bug” din interiorul ță rii.
16,00 – Plec ăm cu avionul spre Tighina.
17,00 – Ateriz ăm pe aerodromul din Tighina.
20,30 – Masa de sear ă în vagon cu:
– D-na și Dl. General Ioani țiu,
– D-na Goga,
– Dl. General Hauffe,
– Lt. Aviator Sandmann.
Mar ți, 16 septembrie 1941 cclxvi
8,45 – Dl. Mare șal are o convorbire cu:
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General l’Homme de Courbière (Comandantul de trupe germane din Armata 4-a).
9,30 – Dl. Dr. Tomescu (Ministrul S ănătății). Se discut ă:
– Statistica medicilor și a spitalelor civile;
– Situa ția și organizarea institu țiilor sanitare din țar ă;
– Situa ția cl ădirilor sanitare din toat ă țara începute și neterminate;
– Situa ția farmaciilor evreie ști;
– Sporirea num ărului de studen ți la Facultatea de Medicin ă.
11,20 – Dl. General Voiculescu: chestiuni în leg ătur ă cu ad-ția Basarabiei.
14,00 – Dejunul în vagon cu:
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. Ministru Tomescu.
17,10 – Dl. Pretor Radoveanu (Tighina): informa țiuni pentru nevoile pl ăș ii.
17,25 – Dl. Col. Aram ă ( Șeful Justi ției Militare din M.A.N.): situa ția proceselor celor care
au f ăcut diferite fraude în animale și diferite subzisten țe din depozit 657 .
17,45 – 18,45 – Dl. Mare șal înso țit de Col. Adj. M. Elefterescu se duce la podul ce
se construie ște peste Nistru în Tighina, unde a dat noi instruc țiuni D-lui General Ioani țiu și
D-lui General Georgescu (Insp. Geniului) de felul c um trebuie s ă se construiasc ă.
20,30 – Masa în vagon cu:
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. Col. Bassenge,
– Dl. General Ramiro Enescu,
– Maiorul Unger,
– Maiorul Zwöller.
656 Registrul istoric , III, f. 128.
657 Registrul istoric , III, f. 129.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
271 Miercuri, 17 septembrie 1941 cclxvii
8,30 – Primesc instruc țiuni de felul cum trebuie construit podul peste Nis tru:
– Dl. Col. Costea,
– Dl. Cpt. Grigorcea.
9,10 – Dl. Lt. Colonel Dumitrescu (Serv. Drumurilor): r ela ții în privin ța locului ales pentru pod.
13,20 – Dl. Mare șal discut ă diferite probleme în leg ătur ă cu interven ția Corpului IV
Armat ă german la Odessa, precum și proiecte referitoare la protec ția naviga ției de
aprovizionare pe Marea Neagr ă.
Iau parte:
– Dl. Mare șal Antonescu,
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General von Korten ( Șeful de Stat Major al Flotei 4 Aeriene),
– Dl. General Hauffe,
– Dl. General Enescu Ramiro,
– Dl. Col. Bassenge.
14,00 – Dejun cu:
– Dl. General Ioani țiu,
– Dl. General von Korten,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. General Enescu Ramiro,
– Dl. Col. Bassenge 658 .
15,30 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. General Ioani țiu, pleac ă cu avionul spre a vizita
Comand. Armatei a 4-a. Ajuns la Baden, Dl. General Ioani țiu, dându-se jos din avion, a
fost lovit de elice și l ăsat mort pe loc. Este adus la Tighina cu un avion s anitar, iar, în fa ța
D-lui Mare șal, urcat intr-o ma șin ă sanitar ă și dus la spital pentru îmb ăls ămare.
18,15 – Conferin ță cu persoanele ce vor ocupa posturi oficiale la Ode ssa.
20,00 – Dl. General Hauffe, fiind r ăcit, exprim ă condolean țe D-lui Mare șal prin Maiorul
Zweller pentru moartea Generalului Ioani țiu.
20,30 – Masa singur în vagon.
Joi, 18 septembrie 1941 cclxviii
8,10 – Este primit în audien ță Dl. Amiral P ăiș și C-dor Dumitrescu cu care discut ă
chestiunea transporturilor peste Liman.
9,20 – Lucru cu:
– Dl. General P ălăngeanu 659 ,
– Șefii de Sec ții din M.C.G.
10,30 – Dl. Guvernator Alexianu: Instruc țiuni pentru armonizarea tuturor instruc țiunilor
date organelor oficiale din Odessa.
10,50 – Instruc țiuni pentru administrarea Basarabiei:
– Dl. Ministru Pflaumer,
658 Registrul istoric , III, f. 129 verso.
659 Emil P ălăngeanu (1891-1953) – militar de carier ă, general de brigad ă (1941), cdt. al organiza ției
Munca Tineretului Român (1941-1944), sub comuni ști – arestat (1952), decedat în colonia de munc ă
de la N ăvodari (Alesandru Du țu și colaboratori, Armata Român ă în al doilea r ăzboi mondial, p. 317).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
272 – Dl. General Voiculescu.
11,30 – Dl. Mare șal asist ă la ceremonia religioas ă de la Catedrala din Tighina pentru
defunctul General Ioani țiu.
Îl declar ă post mortem cu ordinul „Mihai Viteazul” Clasa a II I-a.
Urmeaz ă apelul pân ă la aerodrom, unde sicriul este urcat într-un avion mortuar și
trimis la Bucure ști.
14,00 – Dejunul singur în vagon.
16,50 – Organizarea serviciilor de siguran ță în Ucraina:
– Dl. General Vasiliu,
– Dl. Eugen Cristescu.
17,00 – D-na Burileanu: Informa țiuni referitoare la r ăni ții din Tiraspol.
17,30 – Dl. Mare șal înso țit de Col. Adj. M. Elefterescu se duce la cetatea d in Tighina,
pentru a vedea stadiul lucr ărilor podului ce se arunc ă peste Nistru.
19,00 – Dl. Col. Costea: Prime ște instruc țiuni referitor la construirea podului de la Tighina ,
Varni ța și Tocmazei.
19,10 – Dl. General P ălăngeanu: lucru.
20,30 – Masa singur în vagon 660 .
Vineri, 19 septembrie 1941 cclxix
8,50 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu se duce la a erodrom, urmând
ca, cu avionul, s ă mearg ă la Bucure ști, pentru a asista la înmormântarea Generalului
Ioani țiu.
9,50 – Avionul decoleaz ă.
11,00 – Avionul aterizeaz ă la Bucure ști. Au venit în întâmpinare:
– Doamna Mare șal Antonescu,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Dl. General Niculescu,
– Dl. General Gherghe Radu,
– Dl. General Leoveanu,
– Dl. Secretar General Ovidiu Vl ădescu,
– Etc., etc.
11,20 – Vizita Prin țului Coburg, Pre ședintele „Crucii Ro șii” germane și al fo știlor lupt ători.
14,00 – Dejunul cu Doamna Mare șal.
18,15 – Doamna și Domnul Mare șal se duc cu automobilul la Butimanu, înso țiți de
Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu.
19,30 – Sosirea la Butimanu.
21,00 – Cina, la care iau parte:
– Doamna Mare șal Antonescu,
– Domnul Mare șal Antonescu,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Doamna și Domnul Dr. Bazil Teodorescu.
21,30 – 23,10 – Cinematograf: Se ruleaz ă 7 jurnale de r ăzboi.
660 Registrul istoric , III, f. 131.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
273 Sâmb ătă, 20 septembrie 1941 cclxx
9,30 – 14,00 – Consiliu de Mini ștri 661 . Au luat parte:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Jienescu,
– Dl. General Dobre,
– Dl. General Georgescu Traian,
– Dl. Colonel Orezeanu,
– Dl. Ministru Bu șil ă,
– Dl. Ministru Marinescu.
Se dau instruc țiuni pentru aprovizion ări.
14,30 – Dejunul.
16,00 – Doamna și Domnul Mare șal pleac ă cu automobilul la Bucure ști.
16,30 – Sosirea la Bucure ști.
17,45 – Chestiuni de siguran ță intern ă:
– Dl. General Popescu,
– Dl. General Gheorghe,
– Dl. General Niculescu,
– Dl. General Traian Georgescu 662 .
18,45 – Dl. Cancicov: Impresii din c ălătoria D-sale în Germania și Italia.
19,30 – Dl. Mare șal și Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu fac o plimbare cu ma șina prin
ora ș pentru a verifica camuflajul în Capital ă.
21,35 – Dl. Mare șal înso țit de Doamna și de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu au plecat
cu automobilul la Butimanu.
22,20 – Sosirea la Butimanu.
Duminic ă, 21 septembrie 1941 cclxxi
9,30 – Dl. Mare șal Antonescu, înso țit de:
– Doamna Mare șal Antonescu,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Doamna și Domnul Dr. Bazil Teodorescu
au plecat cu automobilul la Predeal.
11,30 – Sosirea la Predeal, unde sunt întâmpina ți de c ătre Dl. Maior R ădulescu
(C-dtul Deta ș. Jandarmi Paz ă), care a dat raportul D-lui Mare șal asupra lucr ărilor în curs.
Dl. Mare șal s-a interesat de stadiul în care se g ăsesc lucr ările de drumuri și
lucr ările în curs de la vil ă.
14,00 – Dejunul, la care iau parte:
– Doamna și Domnul Mare șal Antonescu,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Doamna și Domnul Dr. Bazil Teodorescu.
15,45 – Dl. Mare șal împreun ă cu invita ții fac o plimbare în parcul vilei.
17,45 – Dl. Mare șal Antonescu, înso țit de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu, pleac ă cu
automobilul la Butimanu.
661 Nu se confirm ă!
662 Registrul istoric , III, f. 132.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
274 22,00 – Cina împreun ă cu invita ții.
Luni, 22 septembrie 1941 cclxxii
9,15 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu înso țiți de Dl. Vicepre ședinte Mihai
Antonescu au plecat cu automobilul la Bucure ști.
10,00 – Sosirea la Bucure ști.
10,05 – Dl. General Dobre – Chestiunea realiz ării în înzestrarea armatei. Evolu ția
industriilor siderurgice și de armament.
10,10 – Dl. General Iliescu – Formarea cadrelor pentru m unc ă și educa ția tineretului din
invalizi și sergen ți.
10,15 – Au fost convoca ți:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Dobre,
– Dl. General Jienescu,
– Dl. General Boi țeanu,
– Dl. General Mazarini
cu Secretarii Generali respectivi și Șeful Serviciului Mobiliz ării și Organiz ării din Marele
Stat Major.
Domnul Mare șal a ar ătat gre șelile mari f ăcute în ceea ce prive ște folosirea
efectivelor armatei, care au dus la un minim pe fro nt și un maxim înapoi.
A ordonat ca în cel mai scurt timp s ă se restudieze și s ă se execute dispozi țiile date
de Dl. Mare șal, înc ă cu mult înainte.
Să se ia m ăsuri pentru începerea func țion ării Centrelor de Instruc ție pentru ofi țeri,
subofi țeri și trup ă.
Să se studieze chestiunea încorpor ării recru ților.
11,25 – Cererile germanilor s ă fie satisf ăcute în limita posibilit ăților:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Dobre.
12,05 – Dl. General Sichitiu: lucru.
12,30 – Dl. Colonel Just. Prezentare de plecare, fiind n umit din Ata șat Militar, Comandant
de Regiment.
12,40 – Dl. Ministru Marinescu: lucru.
14,00 – Dejunul.
15,30 – Domnul Mare șal Antonescu înso țit de c ătre Domnul Colonel Adjutant Mircea
Elefterescu se duc cu avionul la Tighina.
17,15 – Dl. Mare șal sose ște cu avionul la Tighina, unde este întâmpinat de D -nii:
– General Iacobici,
– General Ramiro Enescu,
– General P ălăngeanu,
– General Popa,
– General Hauffe,
– Etc.
17,30 – Dl. Mare șal discut ă situa ția frontului cu Dl. General Iacobici și Dl. General
Pălăngeanu.
19,45 – Dl. Eugen Cristescu expune situa ția siguran ței în Transnistria.
20,45 – Masa de sear ă cu:
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
275 – Domnul Mare șal,
– Dl. General P ălăngeanu,
– Dl. General Iliescu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. Eugen Cristescu 663 .
Mar ți, 23 septembrie 1941 cclxxiii
9,30 – Dl. General Iliescu: lucru.
10,00 – 14,15 664
11,00 – Dl. General Ramiro Enescu: lucru.
11,35 – Dl. General P ălăngeanu: lucru.
16,00 – Dl. General Iacobici expune situa ția frontului.
17,50 – Dl. Col. Borcescu ( Șeful Sec ției Organiz ării din Marele Cartier General).
Se dau principii pentru reorganizarea armatei.
19,15 – Dl. Colonel Iliescu ( Șeful Sec ției Transporturi) 665 .
Instruc țiuni în vederea noilor transporturi.
20,45 – Masa singur în vagon.
Miercuri, 24 septembrie 1941 cclxxiv
9,00 – Dl. General P ălăngeanu: lucru.
10,00 – Dl. General Iacobici cu Șefii de Sec ții din Marele Cartier General: lucru.
11,35 – Dl. General Hauffe este decorat de c ătre Dl. Mare șal cu ordinul „Mihai Viteazul”
Clasa a III-a.
12,45 – Dl. Corn ățeanu: expune situa ția agricol ă din țar ă666 .
13,15 – Dejun cu:
– Dl. Mare șal,
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General P ălăngeanu,
– Dl. Corn ățeanu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. Maior Zwöller.
20,30 – Masa de sear ă cu:
– Dl. Mare șal,
– Dl. Colonel Br ătescu,
– Dl. Kurt Ziesel – corespondent de r ăzboi,
– Dl. Helmut Craus – corespondent de r ăzboi,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. General P ălăngeanu.
663 Registrul istoric , III, f. 136 (lista oaspe ților, mai redus ă).
664 La Bucure ști, ședin ță a Consiliului de Mini ștri prezidat ă de Mihai Antonescu (vezi
Stenogramele… , IV, p. 727-767; Procese-verbale, I, f. 9-11; Registrul istoric , III, f. 137).
665 Registrul istoric , III, f. 137.
666 Registrul istoric , III, f. 138.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
276 Joi, 25 septembrie 1941 cclxxv
3,50 – Avia ția sovietic ă bombardeaz ă ora șul Tighina și comuna Gâsca, f ără rezultate îns ă.
9,00 – Dl. General P ălăngeanu,
– Dl. Lt. Col. Dumitrescu (Drumuri),
– Dl. Lt. Col. Marinescu Cezar ( Șeful Bir. Informa ții),
– Dl. Comandor P ădure ( Șeful Sec ției II Aero),
– Dl. Lt. Comandor Dumitrescu (Of. leg. Marin ă),
– Dl. General Enescu Ramiro,
– Dl. General Jienescu.
11,15 – Dl. Lt. Col. Dumitrescu (Drumuri)
– Dl. Maior Marin,
– Dl. Ing. Panaitescu Florin 667
S-a discutat în privin ța podului de la Tighina.
13,00 – Dejunul singur în vagon.
14,30 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. General P ălăngeanu și Col. Adj. Mircea Elefterescu
viziteaz ă spitalul din Tighina, dup ă care inspecteaz ă podul de la Varni ța.
19,00 – Trenul special cu Dl. Mare șal se deplaseaz ă la Chi șin ău.
20,00 – Dl. Mare șal ia masa singur în vagon.
Vineri, 26 septembrie 1941 cclxxvi
Suntem în gara Chi șin ău.
10,00 – S-a discutat situa ția celor trei provincii sub toate aspectele (admini strativ,
comercial, agricol, industrial etc.):
– Dl. General Calotescu,
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. Alexianu.
13,00 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu inspecteaz ă un depozit de la
periferia ora șului Chi șin ău.
14,00 – Dl. Mare șal
– Dl. General Calotescu,
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. Alexianu.
16,00 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. General Voiculescu și de Col. Adj. Mircea Elefterescu
au vizitat Spitalul Militar al C. 3 A. și Spitalul German pentru boli interne.
20,00 – Masa singur în vagon.
21,00 – Trenul D-lui Mare șal pleac ă la Arciz, fiind înso țit din partea Misiunii Germane de
către Dl. Colonel Ba țiug.
Sâmb ătă, 27 septembrie 1941 cclxxvii
9,30 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. General Voiculescu și de Col. Adj. Mircea Elefterescu
au plecat în ma șini spre a inspecta administrativ comunele din sudu l Basarabiei.
9,55 – În comuna Pavlovska inspecteaz ă câteva locuin țe de ță rani, postul de jandarmi,
667 Registrul istoric , III, f. 138 verso.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
277 prim ăria, o biseric ă etc.
– popula ție s ărac ă,
– locuin țe murdare,
– postul de jandarmi și biserica foarte curate.
11,25 – În comuna Tătărăș ti s-au g ăsit biserica, spitalul și școala foarte murdare, lips ă de
organizare și complet ă indiferen ță din partea autorit ăților. Lefurile nepl ătite pe luna august.
14,50 – În comuna Tuzla s-a discutat cu autorit ățile locale de nevoile satului din toate
punctele de vedere.
Se ia dejunul la notarul comunei.
17,10 – Se inspecteaz ă pichetul de gr ăniceri din comuna Budachi-Cordon, precum și
sanatoriul gr ănicerilor.
19,30 – Ajungem în Cetatea Alb ă. Sunt convocate toate oficialit ățile militare și civile din ora ș.
Se discut ă cu fiecare p ărțile administrative ce-i privesc, dându-se și solu țiile pentru
fiecare caz în parte.
21,30 – Se ia masa la Dl. Prefect Petre Petrescu.
Plec ăm cu trenul din Cetatea Alb ă la Arciz.
Duminic ă, 28 septembrie 1941 cclxxviii
8,00 – Sosește trenul special în Arciz.
9,50 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. General Voiculescu și suita respectiv ă pleac ă în ma șini la
Chilia Nou ă.
12,00 – La Chilia Nou ă, Dl. Mare șal este întâmpinat cu pâine și sare de c ătre Primar și
oficialit ăți.
Se ține o conferin ță administrativ ă cu persoanele oficiale administrative din jude ț.
Dl. Amiral Gheorghiu supune D-lui Mare șal programul c ălătoriei la Vâlcov.
13,00 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. General Voiculescu, Dl. Amiral Gheorghiu, suita și
persoanele administrative din jude ț se îmbarc ă în Monitorul „Kog ălniceanu” și se
deplaseaz ă la Vâlcov.
Pe vapor se ia dejunul.
14,55 – La Vâlcov, Dl. Mare șal este întâmpinat de Primar și oficialit ăți, cu pâine și sare.
Se viziteaz ă Catedrala și diferite locuin țe ale locuitorilor, precum și prim ăria,
telefoanele, jandarmeria etc.
Dl. Mare șal r ămâne mul țumit de cele constatate.
16,30 – Plec ăm din Vâlcov pe acela și monitor la Ismail.
21,40 – Sosim la Ismail.
Lu ăm masa la Primarul F ărc ăș anu.
Dl. Mare șal r ămâne peste noapte în locuin ța Primarului din Ismail.
Luni, 29 septembrie 1941 cclxxix
8,30 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. General Voiculescu, Dl. Amiral Gheorghiu, suita și
persoanele oficiale din Ismail asist ă la slujba religioas ă de la Catedrala din Ismail.
Slujba a fost oficiat ă de Episcopul Policarp cu 12 preo ți.
La terminarea slujbei, episcopul, în pu ține cuvinte, a elogiat persoana D-lui Mare șal.
9 – 11,45 – Dl. Mare șal viziteaz ă ora șul Ismail: Parcul, Liceul de Fete, Cercul Militar,
Prefectura și Prim ăria, asisten ța Social ă, Dispensarul Crucii Ro șii, Silozul, Tribunalul,
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
278 Depozitul de Alimente, Spitalul și Pia ța.
Dl. Mare șal a dat instruc țiuni de reducerea coresponden ței și de organizarea și
centralizarea spitalelor, care înghite ast ăzi prea mult personal. A donat Prim ăriei lei 50 000
pentru nevoile popula ției.
13,00 – S-a vizitat Catedrala din Bolgrad.
13,30 – Dejun cu Dl. General Voiculescu și Dl. Col. Ba țiug.
14,00 – Trenul special a plecat la Ghidighici.
21,20 – Ajungem la Ghidighici.
Mar ți, 30 septembrie 1941 cclxxx
9,15-15,00 668
Suntem în Ghidighici.
10,00 – Dl. General P ălăngeanu cu Șefii de Sec ții din Marele Cartier General supune
D-lui Mare șal situa ția frontului.
12,00 – Valorificarea produselor agricole și colectarea ou ălor p ăsărilor, cartofilor etc.
Consiliu Economic cu:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. Subsecretar de Stat Negel,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Melinte.
14,00 – Dejun cu:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Subsecretar de Stat Negel,
– Dl. Melinte.
15 – 16,30 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu, face o plim bare pe jos
în jurul g ării Ghidighici.
16,45 – Conferin ță cu Dl. General Iacobici și Dl. General P ălăngeanu, cu privire la situa ția
de pe front 669 .
18,30 – Dl. General Hauffe, sosit de la Berlin, supune D -lui Mare șal rezultatul c ălătoriei.
Asist ă și Dl. Colonel Bassenge.
Dl. Colonel Ba țiug se prezint ă de plecare.
20,30 – Masa cu:
– Dl. General Enescu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. Colonel Br ătescu,
– Dl. Maior Zwöller,
– Dl. Colonel Bassenge.
668 La Bucure ști, ședin ța Consiliului de Mini ștri, prezidat ă de M. Antonescu (vezi Stenogramele…,
IV, p. 767-832; Procese-verbale, I, f. 9-11; Registrul istoric , III, f. 137).
669 Registrul istoric , III, f. 142.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
279 Miercuri, 1 octombrie 1941 cclxxxi
8,30 – Doamna Mare șal Antonescu viziteaz ă la tren pe Dl. Mare șal.
10,20 – Sunt chemate în audien ță persoanele de mai jos, pentru a primi instruc țiuni în
privin ța administra ției carierelor de piatr ă:
– Dl. Ing. Bu șil ă,
– Dl. Ing. Profiri (Dir. Drumurilor),
– Dl. Ing. Zamfirescu (Dir. Soc. „Via”),
– Dl. Ing. Ghe țu (Dir. Lucr ări Publice în Basarabia),
– Dl. Lt. Ing. Nicolae Ștefan (Inspector General la Drumuri),
– Dl. Lt. Col. Dumitrescu ( Șeful Bir. Drumuri M.C.G.).
14,00 – Dejunul cu:
– Dl. Ministru Bu șil ă,
– Dl. General Hauffe.
16,40 – Dl. General Hauffe.
– Dl. Colonel Br ătescu.
– Dl. Maior Zwöller.
17,10 – Dl. General P ălăngeanu.
– Dl. Lt. Colonel Dinulescu.
17,30 – Domnul Mare șal face o plimbare cu ma șina împrejurul g ării Ghidighici.
18,35 – Conferin ță cu:
– Dl. General P ălăngeanu,
– Dl. Colonel Borcescu,
– Dl. Col. Davidescu 670 ,
– Dl. Int. General Lisievici ( Șeful Serv. Subzisten ță ),
– Dl. Int. General Gheorghiu 671 .
20,30 – Mas ă cu:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Doamna și Domnul Teodorescu,
– Dl. General P ălăngeanu,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. Colonel Br ătescu 672 .
670 Radu Davidescu (1897- ? ) – colonel, șeful Cabinetului Militar al Conduc ătorului Statului
(2 octombrie 1941-23 august 1944), excelent organiz ator și slujitor al Mare șalului Antonescu, mult
apreciat de acesta. Dup ă 23 august 1944, R. D. a fost, se în țelege, îndeaproape anchetat sau a
comp ărut ca martor în proceselor unor ex-demnitari (gene ralii Gh. Jienescu, și Constantin Șt.
Constantin, Mircea Vulc ănescu, prof. Petre Strihan ș.a.), depozi țiile sale constituind – dup ă cum se
consemneaz ă, de pild ă, în decizia criminal ă nr. 27 a Cur ții de Apel Bucure ști/6 februarie 1948 –
probe în favoarea acuza ților ( Antonescu, Mare șalul României, I, p. 609 și urm.). Pentru prima dat ă,
R. D. a fost investigat la 5 martie 1945, când a da t și o declara ție asupra rosturilor sale ca șef al
Cabinetului Militar (vezi Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, p. 506-507).
671 Registrul istoric , III, f. 144.
672 La Bucure ști, în cursul zilei s-a reunit Consiliul de Mini ștri, prezidat de M. Antonescu
(comunicatul 280, în Registrul istoric , III, f. 143-144).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
280 Joi, 2 octombrie 1941 cclxxxii
9,30 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. General Voiculescu și Dl. General Vasiliu în ma șini
au plecat spre a vizita ora șul Orhei.
11,00 – Dl. Mare șal descinde la Prefectur ă, unde aduce la cuno știn ța tuturor oficialit ăților
modul cum trebuie condus ă administra ția în jude ț.
Viziteaz ă ulterior:
– Liceul Industrial de B ăie ți,
– Gimnaziul teoretic „Vasile Lupu”,
– Biserica.
14,30 – Dl. Mare șal întorcându-se din inspec ție, ia dejunul cu D-na Mare șal și patru
Doamne de la Consiliul de Patronaj.
15,45 – Dl. Mare șal prezideaz ă conferin ța celor de mai jos:
– Dl. Guvernator Alexianu,
– Dl. Guvernator General Voiculescu,
– Dl. General P ălăngeanu,
– Dl. General Ghineraru,
– Dl. General Dr. Negoescu,
– Dl. Colonel Davidescu.
20,30 – Domnul Mare șal ia masa singur în vagon.
Vineri, 3 octombrie 1941 cclxxxiii
11,00 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. Glod, fostul Prefect al Jud. L ăpu șna, Dl. Lt. Col. rez.
Georgescu, actualul Prefect al Jud. L ăpu șna și Col. Adj. Mircea Elefterescu etc., a plecat s ă
viziteze comunele: Str ăș eni și Vorniceni.
11,20 – Ajungem în Str ăș eni, unde Dl. Mare șal viziteaz ă: Prim ăria și Dispensarul. A r ămas
foarte mul țumit de tot ceea ce a v ăzut.
12,30 – În Vorniceni viziteaz ă: Prim ăria, Dispensarul, Dispensarul Veterinar, Moara și
Sanatoriul Tuberculo șilor.
14,00 – Dejunul cu fostul și actualul Prefect al Jud. L ăpu șna.
18,00 – Dl. General P ălăngeanu prezint ă situa ția de pe front.
19,00 – Sunt primi ți în audien ță :
– Dl. General P ălăngeanu,
– Dl. Int. General Gheorghiu,
– Dl. Colonel Orezeanu,
– Dl. Lt. Col. Ciochin ă,
– Dl. P ăunescu (Subdirector General C.F.R.) 673 .
21,00 – Masa, singur în vagon.
Sâmb ătă, 4 octombrie 1941 cclxxxiv
9,30 – Sunt primi ți în audien ță :
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. Col. Dobjanschi,
673 Registrul istoric , III, f. 146.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
281 – Dl. Lt. Col. Pohvan ță ( Șeful Justi ției Militare din Basarabia),
– Dl. Colonel Meculescu (Insp. Jandarmeriei),
– Dl. Maior Cara ș ( Șeful Leg. Jandarmi L ăpu șna),
– Slt. Rez. Dr. Maftei Vasile 674 .
Discut ă asupra:
– Carierei de piatr ă „Ghidighici”,
– popula ția ostil ă din Micl ăușeni, Dolna și Lozova.
10,50 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. Prefect Glod și suita respectiv ă, a plecat cu ma șina spre
Bucure ști.
12 – 12,45 – Dl. Mare șal viziteaz ă „Pepiniera Bucov ăț” pe care a g ăsit-o complet dezorganizat ă.
14,00 – Dejunul cu:
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General P ălăngeanu,
– Dl. Colonel Davidescu,
– C ăpitan Nette.
15,30 – Trenul special cu Dl. Mare șal pleac ă la Bucure ști.
Duminic ă, 5 octombrie 1941 cclxxxv
6,21 – Trenul ajunge la Ploie ști. Dl. Mare șal descinde din vagon și pleac ă cu ma șina la Predeal.
8,30 – Sosirea la Predeal. Au fost prezen ți la sosire urm ătorii:
– Dl. Col. Greceanu, Prefectul jud. Prahova. Dl. Ma re șal se intereseaz ă de starea de
spirit din jude ț;
– Dl. Lt. Col. Schipor Alex. – C-dtul Leg. Jud. Pra hova;
– Maior R ădulescu Gh. – C-dtul Grupului de Paz ă din Predeal (Vila D-lui Mare șal).
Dl. Mare șal r ămâne câteva minute în gr ădin ă, iar apoi iese și viziteaz ă cote țul de
păsări și sera nou construite.
Inspecteaz ă, de asemenea, drumul de auto – în curs de construc ție – și ordon ă s ă se
prezint ă D-sale, Dl. Ing. Nicolau, șeful antreprizei.
10,10 – Prime ște pe Dl. Ing. Nicolau, cu care se între ține 15 minute.
12,00 – Sosesc la Predeal: D-na Mare șal, Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu, D-na și
Dl. Dr. Bazil Teodorescu, D-na Niculescu și D-na Goga.
13,00 – Dl. Prof. Arhitect Iotzu.
13,40 – Dejunul împreun ă cu: D-na Mare șal, D-na Goga, D-na Niculescu, D-na și
Dl. Dr. Bazil Teodorescu.
16,30-18,30 675 –
17,00 – Sosesc Dl. General Hauffe și Dl. Col. Br ătescu, care r ămân pân ă la ora 18,40.
19,30 – D-na și Dl. Mare șal, înso țiți de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu și de
Dl. Arhitect Iotzu, merg pe jos pân ă aproape de gar ă, reîntorcându-se la vil ă la ora 20,30.
21,00 – Cina la care iau parte:
– D-na și Dl. Mare șal,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Dl. Arhitect Iotzu.
674 Registrul istoric , III, f. 146.
675 La Bucure ști, reuniunea Consiliului de Aprovizionare, prezida t ă de M. Antonescu ( Procese-
verbale, I, f. 13-14).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
282 Luni, 6 octombrie 1941 cclxxxvi
10,20 – Sosirea D-lui Col. Grigoriu, Primarul ora șului.
10,40 – Dl. General Vasiliu, Insp. General al Jandarmeri ei, chemat telefonic de c ătre
Dl. Mare șal, pentru a discuta privitor la hrana de proast ă calitate ce se serve ște
subofi țerilor și trupei ce face de paz ă la vila D-lui Mare șal.
12,30 – Dl. Mare șal Antonescu pleac ă cu automobilul la palatul Regal din Sinaia, unde
rămâne pân ă la ora 13,30 când iese și pleac ă spre Bucure ști.
15,15 – Dl. Mare șal sose ște cu ma șina de la Predeal.
15,20 – Dl. Int. General Cuzen prime ște instruc țiuni de la Dl. Mare șal cu privire la ni ște
anchete ordonate.
16,10 – Dl. General Hauffe supune D-lui Mare șal o scrisoarea primit ă de la Cancelarul Hitler.
16,30 – Consiliu de Aprovizionare 676 , la care au participat:
– Membrii Guvernului,
– Dl. General R. Modreanu – Primarul General al Cap italei,
– Dl. General C. Calotescu – Guvernatorul Bucovinei ,
– Dl. General C. Constantin 677 – Secretar General S.S.I.A.A.,
– Dl. Gh. Minescu – Secretar General Ministerul Eco nomiei Na ționale,
– Dl. Col. T. C. Orezeanu – Director General C.F.R. ,
– Dl. Ing. C. Orghidan – Pre ședintele Camerei de Comer ț și Industrie,
– Dl. C. Garoflid – Pre ședintele Uniunii Sindicale Agricole,
– Dl. Nerva Stoica – Director în Ministerul Economi ei Na ționale,
– Dl. Em. Antonescu – Pre ședintele Uniunii Sindicatelor Viticole,
– Dl. Mihu ț Marin – Secretar General Camera de Comer ț,
– Dl. Col. Teohari – ajutor de Primar al Capitalei.
Consiliul s-a ocupat de problema aprovizion ării regiunilor lipsite de alimente.
Dl. Mare șal a ordonat înfiin țarea în Capital ă a depozitelor de desfacere cu
am ănuntul a lemnelor de foc.
S-au dat dispozi țiuni ca alimentele de prim ă necesitate s ă fie colectate în regiunile
unde se g ăsesc în cantit ăți mari, cu pre țuri modice și totu și remuneratorii pentru
produc ători și repartizarea lor în locuin țele unde sunt lipsuri, precum și reglementarea
transporturilor acestor alimente, înl ăturându-se astfel orice posibilitate de specul ă.
19,15 – Dl. Cretzianu: chestiuni personale 678 .
19,30 – Dl. Mare șal pleac ă cu automobilul la Butimanu.
21,00 – Sosirea la Butimanu.
21,10 – Cina la care iau parte:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Dl. Vice-Pre ședinte Mihai Antonescu,
– Doamna și Domnul Dr. Bazil Teodorescu.
676 Vezi Stenogramele…, V, Bucure ști, 2001, p. 1-20; Procese-verbale, I, f. 15-16; Registrul istoric ,
III, f. 148-149 (comunicatul 281).
677 Constantin Șt. Constantin – general pensionar, subsecretar de stat al Minist erului
Aprovizion ării (1941-1943), sub comuni ști fiind h ăituit și condamnat de Curtea de Apel din
Bucure ști prin decizia criminal ă nr. 27/6 februarie 1948 la 10 ani temni ță grea ( Antonescu,
Mare șalul României, I, p. 625-627).
678 Registrul istoric , III, f. 149.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
283 Mar ți, 7 octombrie 1941 cclxxxvii
9,00 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu pleac ă cu ma șina de la
Butimanu spre Bucure ști.
10,15 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu viziteaz ă Pia ța „Obor”,
interesându-se de pre țuri.
Ulterior viziteaz ă câteva magazine cu coloniale din șoseaua Ștefan cel Mare, în
acela și scop.
11,10 – Sose ște la Pre ședin ție.
11,15 – Dl. General Radu Rosetti este primit pentru lucr u.
11,30 – Consiliul de Aprovizionare 679 la care iau parte membrii guvernului împreun ă
cu D-nii:
– General R. Modreanu – Primarul General al Capital ei,
– General C. Constantin – Secretar General S.S.I.A. A. 680 ,
– G. Minescu – Secretar General al Subsecret. de St at al Aprovizion ării,
– General N. B ădescu – Comisar General pentru aprovizionarea cu le mne,
– Colonel T. C. Orezeanu – Dir. General C.F.R.,
– Colonel D. Teohari – ajutor de Primar al Capitale i,
– Colonel Sireteanu 681 – Dir. Intenden ței din S.S.I.A.A.
Dl. Mare șal a dat dispozi țiuni pentru intensificarea ar ăturilor de toamn ă și
îns ămân ță rilor.
D-sa a ar ătat rezultatele inspec ției f ăcute mar ți diminea ța în Pia ța Obor, ordonând
a se lua m ăsuri de internare în lag ăr a speculan ților.
Dl. Mare șal a cerut Ministerului Economiei Na ționale s ă întocmeasc ă o situa ție cu
necesit ățile de alimente pentru toate jude țele, urmând ca apoi aceste nevoi s ă fie acoperite
din produc ția excedentar ă a altor jude țe.
16,20 – Dl. Profesor Corn ățeanu. Prime ște instruc țiuni privitoare la transportul grâului și
sfeclei din Transnistria în țar ă.
17,00 – Dl. Ion Mihalache 682 : chestiuni personale.
17,45 – Dl. Edo Bulat, Ministrul Croa ției: Prezentare.
18,40 – Dl. Prof. Corn ățeanu.
– Dl. Lasc ăr (Dir. Pesc ăriilor).
– Dl. Ștef ănescu-Grivi ța (Dir. Fabricii de Conserve Grivi ța).
– Dl. Leon R ădulescu 683 .
În chestiunea fabricii de conserve de pe ște de la Cetatea Alb ă.
19,50 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. Ministru Mihai Antonescu, pleac ă cu automobilul de la
Bucure ști la Butimanu.
21,10 – Sosirea la Butimanu.
21,30 – Cina, având invita ți pe Doamna și Domnul Dr. Bazil Teodorescu.
679 Vezi Stenogramele… , V, p. 20-52; Procese-verbale, I, f. 15-16.
680 Subsecretariatul de Stat al Înzestr ării și Administr ării Armatei.
681 Christofor Sireteanu – colonel, directorul Intenden ței din Subsecretariatul de Stat al Înzestr ării
și Administr ării Armatei.
682 Ion Mihalache
683 Registrul istoric , III, f. 130 (cu importante modific ări).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
284 Miercuri, 8 octombrie 1941 cclxxxviii
8,45 – Dl. Mare șal iese în gr ădin ă.
9,00 – Dl. Mare șal pleac ă cu automobilul la Bucure ști.
10,00 – Sosirea la Bucure ști.
10,15 – Se discut ă situa ția frontului:
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General Hauffe.
11,50 – Dl. Col. Spalcke, noul ata șat militar german: audien ță de prezentare.
12,00 – În chestiuni economice:
– Dl. Ottulescu,
– Dl. Blessing.
14,00 – Dejunul.
15,30 – În chestiuni economice:
– Dl. Ottulescu,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Fin țescu 684 (Creditul Industrial).
16,50 – Dl. Inginer Bu șil ă: Chestiunea drumurilor din Basarabia.
17,10 – Dl. Ministru de Interne.
17,50 – Dl. General Stoenescu.
18,45 – Dl. General Hauffe.
– Dl. Colonel von Bernuth.
– Dl. Colonel Ellfeldt 685 .
19,45 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu, pleac ă cu ma șina la
Butimanu.
20,30 – Sosirea D-lui Mare șal la Butimanu.
21,30 – Cina la care particip ă ca invita ți Doamna și Domnul Dr. Teodorescu.
Joi, 9 octombrie 1941 cclxxxix
9,00 – Domnul Mare șal Antonescu, înso țit de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu, pleac ă
cu automobilul spre Bucure ști.
10,00 – Dl. Mare șal sose ște cu ma șina de la Butimanu.
10,15 – Dl. Prof. Ionescu-Sise ști: Se discut ă de grâu și porumb de s ămân ță în Transnistria.
Plantele de cauciuc. Organizarea ob știilor ță răne ști.
11,15 – Dl. Prof. Alex. Otetele șeanu.
11,40 – Dl. General Iacobici: prime ște instruc țiuni cu privire la front.
11,45 – Chestiunea efectivelor.
– Chestiunea aprovizion ărilor.
– Chestiunea obliga țiilor economice în Germania, cu:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Mazarini,
– Dl. General Constantin,
684 Ioan N. Fin țescu (1888- ? ) – jurist de renume, profesor universitar , ministru al Economiei
Na ționale (1942). Sub comuni ști, închis temporar.
685 Registrul istoric , III, f. 151 (cu modific ări).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
285 – Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Negel.
12,50 – Dl. Ministru Grigorcea – Roma.
13,10 – Dl. Ministru Hiott – Fran ța.
13,15 – Dl. Ministru Buzdugan – Zagreb 686 .
14,00 – Dejun.
17,30 – Dl. Dr. Lupu.
17,55 – Dl. Comandor Antonescu.
18,10 – Dl. Eugen Cristescu.
18,30 – Dl. Mare șal Antonescu pleac ă cu automobilul la Butimanu.
20,30 – Sosirea la Butimanu.
21,00 – Cina împreun ă cu:
– Doamna Mare șal,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Doamna și Domnul Dr. Bazil Teodorescu.
Vineri, 10 octombrie 1941 ccxc
9,00 – Domnul Mare șal Antonescu, înso țit de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu, pleac ă
cu automobilul la Bucure ști.
10,15 – Dl. Mare șal sose ște cu ma șina de la Butimanu.
10,20 – I.P.S. Mitropolit B ălan.
11,20 – Dl. General Zaharescu: în chestiunea fortifica țiilor.
11,40 – În chestiunea Timocului:
– Dl. G. Popovici,
– Dl. Dr. Lupu.
12,00 – Dl. General Manolache: chestiuni personale.
12,10 – Dl. General Hauffe: în chestiunea frontului.
13,00 – Dl. Ministru Tomescu.
14,00 – Dejunul.
16,40 – Dl. Vaida 687 .
17,20 – În chestiunea soldelor ofi țere ști:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Mazarini,
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. Int. Lt. Col. Frângulea,
– Dl. Colonel Aram ă.
17,50 – Dl. Manolescu-Strunga. Prime ște îns ărcinarea pentru colectarea alimentelor din
diferite jude țe688 .
19,30 – Domnul Mare șal Antonescu pleac ă cu automobilul la Butimanu.
20,35 – Domnul Mare șal Antonescu înso țit de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu sosesc
la Butimanu.
20,55 – Cina la care particip ă:
686 Registrul istoric , III, f. 153.
687 Al. Vaida-Voievod (în Registrul istoric , III, f. 155 nu este men ționat).
688 Registrul istoric , III, f. 155.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
286 – Doamna și Domnul Mare șal,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Doamna și Domnul Dr. Bazil Teodorescu.
Sâmb ătă, 11 octombrie 1941 ccxci
8,45 – Dl. Mare șal iese pu țin în gr ădin ă.
9,00 – Micul dejun.
9,15 – Dl. Mare șal pleac ă spre Bucure ști înso țit de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu.
10,10 – Dl. Mare șal sose ște cu ma șina de la Butimanu
10,15 – Dl. Ministru de Interne.
10,30 – Adunarea Prefec ților: Recomanda țiuni cu privire la administra ția jude țelor.
11,30 – Pentru cercetarea unui caz de specul ă:
– Dl. Lt. Col. Velciu,
– Dl. Procuror General Gheorghiade.
12,25 – Chestiuni administrative:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General C. Constantin,
– Dl. General Sichitiu,
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Col. Orezeanu,
– Dl. Col. Ciurea – Prefectul jud. Ilfov,
– Dl. Col. Greceanu – Prefectul jud. Prahova 689 .
15,00 – Dl. Mare șal Antonescu înso țit de Doamna Mare șal și de Dl. Vicepre ședinte Mihai
Antonescu au plecat la Predeal.
18,05 – Sosirea la Predeal.
La sosire Dl. Mare șal Antonescu a fost întâmpinat de c ătre:
– Dl. Col. Grigoriu – Primarul ora șului Predeal,
– Dl. Maior R ădulescu – C-dtul Grupului de Paz ă și
– Dl. Ing. Nicolau, șeful lucr ărilor de drumuri.
Dl. Mare șal se între ține cu Dl. Col. Grigoriu, cerând diferite l ămuriri.
19,00 – Dl. Mare șal inspecteaz ă lucr ările ce se fac la vila D-sale.
Duminic ă, 12 octombrie 1941 ccxcii
7,00 – Dl. Mare șal a ie șit pe teras ă.
7,55 – Micul dejun.
10,00 – Dl. Mare șal iese în grădin ă.
13,00 – Doamna și Domnul Mare șal înso țiți de Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu merg
cu automobilul la Palatul Regal din Sinaia.
Au fost întâmpina ți de c ătre M. M. L. L. Regele și Regina și condu și la Stâna
Regal ă, unde s-a servit dejunul, r ămânând pân ă la ora 15,20, când se întorc la Castelul
„Peli șor”.
15,25 – Întoarcerea la Predeal.
689 Registrul istoric , III, f. 157.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
287 17,15 – Dl. Colonel Davidescu înso țește pe Dl. General Matzky, Șeful Bir. 2 din M.C.G.
german.
18,30 – Dl. General Hauffe.
– Dl. Colonel Br ătescu.
20,00 – Cina la care iau parte:
– Doamna și Domnul Mare șal Antonescu,
– Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu,
– Dl. Colonel Davidescu,
– Dl. General Matzky,
– Dl. C ăpitan Adj. Gunther.
Luni, 13 octombrie 1941 ccxciii
În cursul dimine ții, Domnul Mare șal Antonescu nu p ărăse ște casa, fiind ninsoare
abundent ă.
13,45 – Domnul Mare șal, înso țit de Doamna Mare șal și de Dl. Vicepre ședinte Mihai
Antonescu, pleac ă cu automobilul la Bucure ști.
16,15 – Sosirea la Bucure ști.
17,00 – Dl. General Jienescu: Informa țiuni din c ălătoria f ăcut ă în Germania. Prezint ă o
scrisoare a Mare șalului Goering, prin care elogiaz ă felul cum s-a comportat avia ția român ă
în r ăzboi, dându-i în dar D-lui Mare șal Antonescu un avion „Fieseler – Storch”.
17,50 – Dl. General Iacobici și Dl. General Hauffe: expun situa ția de pe front.
18,30 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
19 – 21 – M ăsuri administrative. Au fost convoca ți urm ătorii:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. Amiral P ăiș,
– Dl. General Sichitiu,
– Dl. General Mazarini,
– Dl. General Popescu (Ministrul de Interne),
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Ministru Dr. Tomescu,
– Dl. Ministru Ing. Bu șil ă,
– Dl. Ing. Lasc ăr P.A.R.I.D.,
– Dl. Dr. Bu șni ță ,
– Dl. General Modreanu (Primar General al Capitalei ),
– Dl. Col. Orezeanu.
21,30 – Masa.
Mar ți, 14 octombrie 1941 ccxciv
10,30 – Dl. General P ălăngeanu. Supune D-lui Mare șal programul primirii tineretului
german la Breaza.
10,40 – Dl. Dr. D ănulescu – Ministrul Muncii
11,10 – Dl. General Iacobici: Instruc țiuni pentru front.
11,20 – Dl. General Jack Popescu: Informa țiuni interne.
12 – 14 – Domnul Mare șal, înso țit de Dl. Col. Adj. rez. M. Elefterescu, inspecteaz ă
cantinele urm ătoare:
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
288 – Cantina din Str. V ăcăre ști 41,
– Cantina din Colentina 23,
– Depozitele „Soc. Frigul”,
– Pia ța Colentina,
– Cantina de la Halele Centrale.
14,00 – Depune jur ământul Dl. Luciliu N. Ștef ănescu, Pre ședintele Sec ției a IV-a din Înalta
Curte de Casa ție și Justi ție.
14,30 – Dejunul.
17,20 – În chestiunea cantinelor și aprovizion ărilor:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Modreanu,
– D-na St ănescu – Dir. Cantinei din Str. V ăcăre ști nr. 41,
– D-na Tudor – Dir. Cantinei Colentina 23,
– Dl. Mihail Rolescu – Subdirector Soc. „Frigul”.
18,10 – Dl. Corn ățeanu: Informeaz ă pe Dl. Mare șal de situa ția agricol ă din Transnistria.
18,40 – Dl. Ministru al Turciei: Se prezint ă fiind înapoiat din Turcia.
18,55 – Dl. Colonel Orezeanu: Controlul transporturilor economice.
19,10 – Dl. Arhitect Iotzu 690 .
20,30 – Cina.
Miercuri, 15 octombrie 1941 ccxcv
11,00 – Dl. General Petala: chestiuni personale.
11,40 – În chestiunea procentului r ăni ților de pe front:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Mazarini,
– Dl. General Saidac.
12,15 – Dl. Vicepre ședinte Mihai Antonescu.
– Dl. Vântu.
12,40 – Dl. General Stoenescu: lucru
14,00 – Dejunul.
15 – 16,45 – Dl. Mare șal însoțit de Dl. Col. Adj. M. Elefterescu s-au plimbat pe jos pân ă la
„Miori ța”. La întoarcere a inspectat palatul Pre ședin ției.
17,00 – În chestiunea agriculturii, îns ămân ță rii și moneda în Transnistria:
– Dl. Guvernator Alexianu,
– Dl. Corn ățeanu.
17,30 – Dl. Prof. Ion Petrovici: în chestiunea pension ării profesorilor universitari.
18,00 – În chestiunea pescuitului la Vâlcov:
– Dl. General Sichitiu,
– Dl. Lasc ăr,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Amiral P ăiș.
21,00 – Dl. General Pantazi. În chestiunea transporturil or carburan ților pentru Capital ă691 .
21,30 – Masa.
690 Registrul istoric , III, f. 159 (lista oaspe ților cuprinde 20 de persoane !).
691 Registrul istoric , III, f. 160.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
289 Joi, 16 octombrie 1941 ccxcvi
10,30 – Dl. General Rosetti. Raporteaz ă modul cum a fost primit „Tineretul German” la Brea za.
12,00 – I.P.S.S. Patriarh Nicodim.
12,25 – Dl. Ministru Otetele șeanu. În chestiunea școalelor.
12,45 – Dl. Procuror Gheorghiade. Raporteaz ă rezultatul cercet ărilor f ăcute cu privire la specul ă.
13,50 – Dl. Ministru Killinger.
14,30 – Dejunul.
16-17 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. Ministru Mihai Antonescu fac o plimbare p rin Ci șmigiu.
17,00 – Dl. Guvernator Alexianu.
18,15 – Prezentare:
– Dl. General Ali Fuad Erden – C-dtul Șc. de R ăzboi din Turcia
– Dl. General rez. Hüsnü Erket – Publicist critic m ilitar.
19,00 – Dl. Avocat Emil Vasiliu Cluj – În chestiunea evr eilor din România 692 .
21,00 – Cina.
Vineri, 17 octombrie 1941 ccxcvii
11,05 – Dl. Guvernator Alexianu cere mutarea Guvern ământului la Odessa.
11,10 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
11,40 – Dl. Ing. Const. Br ătăș anu: Inventator.
12,30 – Dl. Prof. Racovi ță 693 (Academia Român ă).
13,00 – Dl. Mare șal prime ște în sala de recep ție felicit ări din partea Guvernului 694 pentru
căderea Odessei 695 .
13,15 – Dl. Mare șal înso țit de Guvern iese în balconul Ministerului Afaceril or Str ăine, fiind
ova ționat de public. Muzica militar ă intoneaz ă Imnul Regal Român și Imnurile ță rilor aliate.
13,30 – Dl. Guvernator Ottulescu.
– Dl. Caranfil.
– Dl. Demetrescu.
14,05 – Dl. Colonel Mardari 696
14,30 – Dejunul.
15,25 – Dl. Ministru Mihai Antonescu.
– Dl. Ministru Clodius.
– Dl. Ministru Neubacher.
692 Registrul istoric , III, f. 161.
693 Emil Racovi ță (1868-1947) – celebru biolog și speolog, profesor universitar, membru al
Academiei Române, al c ărei pre ședinte a fost delegat (1926-1929). Membru activ sau de onoare al
unor institu ții academice str ăine, comandor al Legiunii de onoare (1936) (Dorina Rusu, Membrii
Academiei Române. 1866-1999, p. 441-442).
694 Vezi cuvântarea lui Mihai Antonescu (ANIC, fond PC M – CM, dosar 119/1941, f. 106).
695 Din Răspunsul D-lui Mare șal Antonescu ( Registrul istoric , III, f. 161; ANIC, fond PCM – CM,
dosar 59/1940, f. 115-116; idem , dosar 325/1940-1943, f. 114-116): „… Tot ceea ce pot s ă v ă spun
este c ă eu pot s ă apar în fa ța judec ății supreme cu credin ța curat ă c ă am vrut s ă fac numai bine
acestui Neam […] Merg înainte și voi merge în fa ța istoriei cu con știin ța omului care a f ăcut tot ce
omene ște putea face pentru a salva, pentru a ridica, pe c ulmi înaripate, via ța, drepturilor și
onoarea unui neam…” .
696 Registrul istoric , III, f. 163.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
290 17,00 – Dl. Mare șal, înso țit de Doamna Mare șal și de Dl. Ministru Mihai Antonescu,
pleac ă cu ma șina la Predeal.
19,55 – Sosirea la Predeal, unde sunt întâmpina ți de c ătre Dl. Colonel Grigoriu – Primarul
ora șului și Dl. Maior R ădulescu – Comandantul Grupului de Paz ă. Dl. Mare șal se între ține
5 minute cu Dl. Col. Grigoriu asupra lucr ărilor de drumuri ce se execut ă în localitate.
20,30 – Cina.
Sâmb ătă, 18 octombrie 1941 ccxcviii
7,00 – Domnul Mare șal iese pu țin pe teras ă.
10,00 – Dl. Mare șal prime ște în gr ădin ă pe Locot. Vergotti din gara Palatului Regal.
10,30 – Dl. Arhitect Vitezu, Ing. Nicolau și Lt. Zaharescu: se discut ă asupra lucr ărilor ce se
execut ă la casa D-lui Mare șal și la șoseaua ce m ărgine ște vila 697 .
17,00 – Dl. Mare șal iese pe teras ă unde r ămâne ½ or ă.
19,40 – Cina.
Duminic ă, 19 octombrie 1941 ccxcix
11,00 – Dl. Gaiser, proprietarul pensiunei „Timi ș”, este primit de Dl. Mare șal.
11,30 – Doamna Goga.
– Dl. von Killinger – Ministrul Germaniei la Bucure ști.
– Doamna și Domnul Consilier de Lega ție Steltzer.
13,15 – Dejunul la care iau parte:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Domnul Consilier de Lega ție Steltzer,
– Dl. von Killinger – Ministrul Germaniei.
17,30 – Dl. Ministru al Turciei.
– Dl. Ministru al Croa ției.
18,10 – Dl. Prof. Iotzu.
20,00 – Cina la care iau parte:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Doamna Goga,
– Dl. Arhitect Iotzu.
Luni, 20 octombrie 1941 ccc
10,00 – Dl. Profesor Iotzu.
12,10 – Dejunul la care iau parte:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Doamna Goga,
– Dl. Arhitect Iotzu.
13,05 – Plecarea din Predeal spre Bucure ști.
697 Registrul istoric , III, f. 164.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
291 15,30 – Dl. Mare șal se înapoiaz ă cu ma șina de la Predeal.
16,15 – Dl. Mare șal lucreaz ă cu Cabinetul Militar.
17,10 – Dl. General Iacobici: Raporteaz ă cu privire la cucerirea Odessei.
18,25 – În chestiunea Organiza ției „Todt”:
– Dl. Lt. Col. Dumitrescu (M.C.G.),
– Dl. Director General Profir (Drumuri).
19,10 – Dl. Colonel Orezeanu.
20,40 – Dl. Ministru Marinescu: în chestiunea ieftinirii cartofilor 698 .
21,15 – Cina.
Mar ți, 21 octombrie 1941 ccci
10,00 – Dl. General Zwiedeneck: lucru.
11,20 – În chestiunea aprovizion ării cu cereale:
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Subsecretar Stat Negel,
– Dl. Minescu,
– Dl. Mândru – Dir. Oficiului de Valorif. a Cereale lor.
12,00 – Referitor la confec ționarea îmbr ăcămintei și înc ălță mintei „Standard” pentru
studen ți și func ționari în atelierele armatei:
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Ministru D ănulescu,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Dobre,
– Dl. General Popescu,
– Int. Lt. Col. Voinescu – Șeful Atel. Conf. Militar.
14,00 – Dejun.
17,00 – În chestiunea evacu ării și aliment ării spitalelor din întreaga țar ă:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. Ministru Tomescu,
– Dl. General Saidac,
– Dl. General Mazarini.
18,35 – Dl. Prof. I. D. Ștef ănescu: chestiuni personale.
18,40 – Dl. General Pantazi.
– Dl. General Dobre.
S-a hot ărât:
– Recursul la Curtea Militar ă de Casare și Justi ție se men ține.
– Descongestionarea Cur ții Mar țiale de procese care pot fi judecate de instan țele civile.
– Reducerea Cur ții Mar țiale.
– Demobilizarea magistra ților civili.
19,00 – Dl. Avocat Victor Baranga: chestiuni personale.
19,10 – Dl. General Voiculescu: lucru.
20,00 – Dl. Ottulescu 699 .
20,30 – Masa.
698 Registrul istoric , III, f. 165.
699 Registrul istoric , III, f. 166.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
292 Miercuri, 22 octombrie 1941 cccii
10,25 – Dl. General Vasiliu.
– Dl. General Pantazi.
Informa țiuni din Transnistria. Între ținerea prizonierilor.
10,40 – Dl. G ănescu: chestiuni personale.
11,10 – Examinarea proiectului de fabricarea co șului „Br ătăș anu”:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Costin Stoicescu (A-dtor delegat B.N.R.),
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. Ing. Ghenea (Uzinele Hunedoara),
– Dl. Ing. Br ătăș anu,
– Dl. Ing. Popp (Dir. General Re șița).
12,45 – Nun țiul Papal.
13,30 – Dl. General [René] von Courbière: prezentare de plecare.
14,15 – Dejunul.
17,50 – Conferin ță cu reprezentan ții Ardealului pentru a li se ar ăta vederile politice ale ță rii.
18,15 – Dl. Col. Spalcke (Ata șat Militar).
19,30 – Prezentarea ofi țerilor germani de leg ătur ă care p ărăsesc țara.
19,45 – Dl. Marin Simionescu Râmniceanu.
21,00 – Mas ă la Pre ședin ție, dat ă pentru plecarea D-lui General von Courbière. Iau p arte:
– Dl. Mare șal Antonescu,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. Ministru Killinger,
– Dl. General von Courbière,
– Dl. C ăpitan Meyer,
– Dl. General Hauffe,
– Dl. General Speidel,
– Dl. General Gerstenberg,
– Dl. Colonel Spalcke,
– Dl. Locot. Mein,
– Dl. Dr. Steltzer,
– Dl. Col. Br ătescu,
– Dl. Helmut Crous – din propaganda german ă,
– Dl. Wetteräu – din propaganda german ă700 .
Dl. Mare șal Antonescu decoreaz ă pe Dl. General von Courbière cu Ordinul „Coroana
României” Clasa I-a cu spade și panglic ă de „Virtutea Militar ă”, iar pe C ăpitanul Meyer cu
Ordinul „Coroana României”, Clasa 4-a cu spade și panglic ă de „Virtute Militar ă”.
Joi, 23 octombrie 1941 ccciii
11,00 – În leg ătur ă cu marea industrie:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. Ministru Marinescu,
700 Registrul istoric , III, f. 167 (o list ă redus ă).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
293 – Dl. Ministru Bu șil ă,
– Dl. General Dobre,
– Dl. Colonel Orezeanu,
– Dl. Atanasiu (Subdirector General C.F.R.).
13,15 – Dl. General Stoenescu: lucru.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. General Rosetti: raporteaz ă rezultatul Sf. Sinod.
17,50 – Dl. Nicolae Miclescu: chestiuni personale.
18,35 – Dl. Prof. Lupa ș: chestiuni personale 701 .
Vineri, 24 octombrie 1941 ccciv
10,50 – Dl. Eugen Cristescu 702 : informa ții.
11,35 – Dl. General Stoenescu: lucru.
12,10 – D-na Alexandrina Cantacuzino: chestiuni personal e.
13,10 – Dl. General Sichitiu: lucru.
13,40 – Dl. General Pantazi: lucru 703 .
14,15 – Dejunul.
16,10 – Doamna și Domnul Mare șal pleac ă cu automobilul la Predeal.
19,10 – Sosirea la Predeal.
La sosire, Dl. Mare șal este întâmpinat de c ătre Dl. Maior R ădulescu, Comandantul
Grupului de Paz ă.
Sâmb ătă, 25 octombrie 1941 cccv
10,00 – Domnul Mare șal iese pu țin în gr ădin ă.
13,00 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu se duc la Palatul Regal din Sinaia, un de
sunt invita ți la dejun de c ătre M. S. Regele care împline ște azi 20 de ani.
16,00 – Înapoierea la Predeal.
20,00 – Dl. Ministru Mihai Antonescu: sose ște cu automobilul de la Bucure ști.
20,30 – Cina la care particip ă:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu.
21,30 – Dl. Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu ( Șeful Spitalului de r ăni ți din Predeal) 704 : chemat de
Dl. Mare șal.
701 Registrul istoric , III, f. 168.
702 În Registrul istoric (III, f. 168 verso), apare: Ing. Cristescu !
703 Omi și Dl. Ing. Pandele și D-na (vezi Registrul istoric , III, f. 168).
704 Dup ă o vizit ă, în acele zile, la Spitalul Z. I. 303, Mare șalul ar fi consemnat în „Cartea de aur”:
„Nu vreau s ă mor și nu voi muri pân ă ce nu voi întregi ultima brazd ă româneasc ă pâng ărit ă.
De altfel, de la Odessa nu m ă voi întoarce peste Cern ăuți, ci peste Maramure șul Voievodal, la
Cluj” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 466/1942, f. 41). Textul respectiv a fost imprimat pe cărțile
po ștale schimbate între lupt ătorii de pe front și cei dragi de-acas ă. Ulterior, mai precis la
31 octombrie 1941, SSI -ul a investigat acest caz și a descoperit c ă textul cu pricina … lipsea din
„Cartea de aur” a Spitalului ! ( ibidem, f. 43).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
294 Duminic ă, 26 octombrie 1941 cccvi
8,00 – Dl. Mare șal pozeaz ă pictorului Isachi Mirea.
13,00 – Dejunul, la care particip ă:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Pictorul Isachi Mirea.
14,00 – Doamna și Domnul George Br ătianu: vizit ă.
16,00 – Doamna Goga: vizit ă.
17,00 – Dl. Prof. Iotzu: sose ște cu ma șina de la Bucure ști.
18,00 – D-na și Dl. Inginer Pandele: vizit ă.
18,15 – Dl. Dr. Lupu: chemat de Dl. Mare șal 705 .
20,00 – Cina, la care particip ă:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Doamna Goga,
– Dl. Prof. Iotzu,
– D-na și Dl. Inginer Pandely.
21,00 – Dl. Med. Cpt. Dr. Dr ăgănescu ( Șeful Spitalului de R ăni ți din Predeal): chemat de
Dl. Mare șal.
Luni, 27 octombrie 1941 cccvii
8,00 – Dl. Mare șal pozeaz ă pictorului Isachi Mirea.
9,00 – Dl. Prof. Iotzu: prezint ă D-lui Mare șal planurile portalului ce se va executa la vil ă.
12,00 – Dejunul, la care particip ă:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Dl. Profesor Iotzu,
– Pictorul Isachi Mirea 706 .
13,00 – Domnul Mare șal viziteaz ă Spitalul de R ăni ți din C ăminul Func ționarilor (Publici)
Financiari – Predeal, unde g ăse ște perfect ă ordine.
Se între ține cu r ăni ții.
13,40 – Plecarea spre Bucure ști.
16,15 – Dl. Mare șal sose ște cu ma șina, venind de la Predeal.
Mar ți, 28 octombrie 1941 cccviii
10,00 – Dl. General Hauffe: expune situa ția de pe front.
10,45 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
12,00 – Instruc țiuni cu privire la parada de la 8 noiembrie 1941:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Niculescu,
– Dl. General Mazarini.
12,45 – Dl. General Iacobici: situa ția de pe front.
705 Vezi nota asupra întrevederii, datat ă îns ă gre șit 27 octombrie 1941 ( Antonescu, Mare șalul
României, III, p. 217).
706 Registrul istoric , III, f. 170 (nemen ționat !).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
295 14,00 – Dejunul.
16,00 – La cinema „ARO” ruleaz ă filmul „R ăzboiul Anglo-Bur” în folosul „Crucii Ro șii”.
Dl. Mare șal doneaz ă suma de 1 000 000 (un milion).
19,20 – Lt. Col. Medeleanu: situa ția sportului și nevoile lui.
19,30 – Dl. Șerban Baranga: chestiuni personale.
19,40 – Dl. Colonel Cern ăianu: în leg ătur ă cu conven ția cu germanii (regimul trupelor
germane din România).
20,10 – Dl. Prof. Moruzi: în chestiunea sanitar ă de campanie 707 .
Miercuri, 29 octombrie 1941 cccix
10,45 – Dl. General Pantazi: lucru.
11,00 – Consiliu pentru planul de sistematizare a Bucure știlor.
12,25 – Dl. General Dr. Negoescu: se prezint ă pentru desconcentrare.
12,30 – Dl. General Sichitiu: lucru.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. General P ălăngeanu: programul de activitate Breaza.
18,00 – Ministrul Rafaelo Riccardi: prezentare.
18,50 – Dl. General Niculescu: instruc țiuni privitoare la serbarea zilei de 8 noiembrie 19 41.
19,20 – Dl. Dr. Piti ș: în chestiunea pesc ăriilor 708 .
Joi, 30 octombrie 1941 cccx
10,15 – Dl. Dr. Tomescu: lucru.
10,45 – Dl. General Iliescu 709 : proiect de lege pentru instruc ția premilitarilor.
11,25 – Dl. General Niculescu: ordine cu privire la para da de la 8 noiembrie 1941.
12,00 – Dl. Lu Y Wen – Ministrul Manchouko -lui: prezent are.
14,00 – Dejunul.
15 – 16,30 – Domnul Mare șal, înso țit de Domnul Ministru Mihai Antonescu, a f ăcut
o plimbare pe jos la șosea.
18,00 – Consiliu pentru lichidarea datoriilor dintre Min isterul de Finan țe și Regia
Autonom ă C.F.R. în intervalul de la 1 aprilie 1936 – 31 mar tie 1941, cu:
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. Vulc ănescu,
– Dl. Inginer Bu șil ă,
– Dl. Colonel Orezeanu.
19,15 – În chestiunea cauciucului:
– Lt. Col. Dragomir,
– Dl. Ing. Brandt 710 .
707 Registrul istoric , III, f. 172.
708 Registrul istoric , III, f. 174.
709 Victor Iliescu – general, subsecretar de stat al Educa ției Extra școlare, din cadrul Ministerului
Culturii Na ționale și Cultelor.
710 Registrul istoric , III, f. 175.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
296 Vineri, 31 octombrie 1941 cccxi
10,45 – Supune situa ția frontului:
– Maior Zöller,
– C ăpitan Brinckman,
– Colonel Br ătescu.
10,55 – Dl. General Stoenescu: lucru.
11,00 – Dl. General Calotescu
– Dl. Traian Popovici (primarul din Cern ăuți).
12,30 – Consiliul Creditului Industrial pentru Bucovina 711 , cu:
– Dl. General Calotescu,
– Dl. Prof. Pavelescu,
– Dl. Ing. Câmpineanu,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. General Zwiedeneck,
– Dl. Ing. Opran,
– Dl. Ing. Lip ăneanu,
– Dl. Prof. Sfin țescu 712 ,
– Dl. Ottulescu.
13,00 – Dl. General Rosetti: lucru.
14,00 – Dejunul.
14,30 – Dl. Mare șal pleac ă cu trenul la Constan ța. Au asistat la plecare urm ătorii:
– Dl. General Popescu Dumitru – Ministrul Internelo r,
– Dl. General Popescu Jack – Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne,
– Dl. General Leoveanu – Directorul Siguran ței,
– Dl. General Const. Niculescu – Comandantul Milita r al Capitalei,
– Dl. General Gherghe Radu – Prefectul Poli ției Capitalei,
– Dl. General Niculescu Cociu – Comandantul Pie ței.
Domnul Mare șal Antonescu a fost înso țit în tren de:
– Doamna Mare șal Antonescu,
– Dl. General Vasiliu – Inspector General al Jandar meriei,
– Maior Adj. Marin Alex.,
– Maior Caloenescu Nic.,
– Jand. C ăpitan Georgescu Ioan,
– Jand. Locot. Popescu Nic.,
– Med. Cpt. Dr. Stroescu Gh.
17,45 – Sosirea la Constan ța, unde Dl. Mare șal a fost întâmpinat de c ătre:
– Dl. General Schwab, C-dtul Diviziei 9 a,
– Dl. Contr. Amiral Constantinescu,
– Dl. Comandant al Garnizoanei,
– Dl. Comandant al Diviziei de Mare,
711 Vezi Stenogramele…, V, p. 53-61; Procese-verbale, I, f. 16-17; Registrul istoric , III, f. 176
(comunicatul 288).
712 Duiliu Sfin țescu (1911-2004) – inginer, profesor doctor, specialist de faim ă interna țional ă în
construc țiile de poduri, Doctor Honoris Causa al mai multor universit ăți din lume, stabilit dup ă
rebeliunea din ianuarie 1941 în Germania, unde a fo st internat la Buchenwald, iar dup ă 1945 a
rămas în exilul anticomunist, fiind un declarat antis imist. Publicist și memorialist.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
297 – Dl. Colonel Buzincu, Prefectul jud. Constan ța,
– Dl. R ădulescu Dobrogea, Primarul Constan ței,
– Dl. Col. Pistoliu, Insp. Jand.,
– Maior Sl ăvescu – din Statul Major al Div. 9 a.
19,00 – Sosirea la Mamaia, unde a fost întâmpinat de Dl. Comandor Georgescu.
19,15 – 19,45 – O plimbare pe lâng ă Mamaia – Rex, pe jos, dus și întors.
19,45 – 20,30 – Vizitarea ora șului cu auto, cartierul Central și spre port.
20,30 – 22 – Masa în vagonul salon. Sunt invita ți to ți ofi țerii care au înso țit pe Dl. Mare șal
în tren.
Pentru mâine, 1 noiembrie, s-au dat dispozi țiuni pentru:
– inspectarea pie țelor din Constan ța,
– audien ța C-dților de M.U. Prefectului și Primarului din Constan ța.
Sâmb ătă, 1 noiembrie 1941 cccxii
6 – 9,30 – Din ordinul Domnului Mare șal s-au inspectat pie țele alimentare din Constan ța,
cu ofi țerii de la tren și adjutantul personal: Maior Marin.
Constat ările au fost consemnate într-un raport special.
11 – 13 – Dl. Mare șal a primit în audien ță de lucru pe:
– Dl. General Schwab, C-dtul Diviziei 9 a,
– Dl. Contr. Amiral Constantinescu – Cdt. Div. de M are,
– Comandantul Garnizoanei Constan ța,
– Dl. Colonel Buzincu, Prefectul jude țului,
– Dl. R ădulescu Dobrogea, Primarul Municipiului 713 .
S-a discutat:
Cu militarii (C-dții de M.U.):
– dispozitivul tactic,
– efective,
– aprovizion ări,
– cazare și caz ărmile de iarn ă.
Cu autorit ățile locale :
– problema alimenta ției (nevoile jude țului),
– problema st ării de spirit,
– problema ar ăturilor și îns ămân ță rilor,
– raporturile de frontier ă,
– starea ora șului; bombardamentul suferit; pagube,
– școlile,
– bisericile,
– exercitarea autorit ății.
Din cele de mai sus a rezultat urm ătoarele ordine pentru executare:
– Pentru Marele Cartier General , cu privire la desconcentrarea p ărților sedentare
ale unit ăților din Divizia 9 a, Batalionul 460 și 490, ofi țerilor de rezerv ă etc. și intrarea în
normal cu efectivele în oameni și animale dup ă intrarea unit ăților în garnizoanele de iarn ă.
– Pentru Ministerul Economiei Na ționale (Subsecretariatul de Stat al
Aprovizion ării) în leg ătur ă cu aprovizionarea regiunilor din Dobrogea.
713 Registrul istoric , III, f. 178.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
298 – Pentru Cabinetul Militar al Conduc ătorului Statului , referitor la facerea
propunerilor necesare Germaniei, pentru cump ărarea materialului A.c.A. și de coast ă,
pentru a elibera trupele germane care le deservesc.
Cantit ățile alimentare strânse sau înregistrate de Comandam entul 2 Teritorial prin
centrele de colectare din Dobrogea.
– Pentru Ministerul Culturii , în leg ătur ă cu începerea cursurilor în școlile din
Dobrogea, inclusiv Constan ța și Mangalia.
– Pentru Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri (Secretariatul General), în leg ătur ă
cu dona ția de 2 000 000 lei, pentru Prim ăria Municipiului Constan ța.
13 – 15 – Dejunul, având invita ți pe cei fo ști în audien ță , precum și pe:
– Dl. General Vasiliu,
– Dl. Ing. Cristescu (C.F.R.),
– Medic Cpt. Dr. Stroescu.
15 – 16 – Deplasare la Mangalia.
Dl. Mare șal a vizitat și inspectat:
– Sec ția de Coast ă „Vasile Lupu” din Reg. Art. Marin ă, de sub comanda
aspirantului de Marin ă, Coand ă Ion.
– Compania 3 a/R.46 Inf ., comandat ă de Cpt. Ianculescu:
– solda ții nu r ăspund precis;
– nu cunosc evenimentele importante la ordinea zile i (r ăzboiul);
– n-au f ăcut nici o tragere de instruc ție, nici cu arma, nici cu pu șca-mitralier ă,
nici cu arunc ătorul „Brandt”.
A d ăruit 2 000 țig ări.
– Biserica greceasc ă.
– a stat de vorb ă cu 5-6 elevi de școal ă.
– Muzeul de antichit ăți Mangalia.
– o cârcium ă.
– un magazin de zarzavat unde se vindea o varz ă de 1 kg. cu 12 lei.
– o bodeg ă care vindea vin luat cu 80 lei, cu 120 lei.
– un magazin cu manufactur ă, c ăruia s-a luat 2 facturi pentru verificarea pre țurilor.
– o cafenea.
– gimnaziul teoretic: s ăli de clas ă mici; aprovizionarea incomplet ă.
– Biserica român ă „Sf. Gheorghe”, unde a donat suma de lei 10 000 (P reot C ăciul ă).
Primarul (Gh. Aldea) și Preotul (R ăsănescu) au înso țit pe Dl. Mare șal și au dat
explica țiile necesare.
Pe drum, la înapoiere, 14 care cu fasole ale Cpt. r ez. Jiroveanu, mergeau la gara
Mangalia din satul Pervelia.
S-a dat ordin Prefectului s ă se cerceteze: pentru cine și de unde colecteaz ă acesta
fasolea, și cu a cui autoriza ție.
A donat 1 000 țig ări pentru Sec ția German ă de tunuri pentru ap ărarea coastei.
La Tuzla , Domnul Mare șal a vizitat gospod ăria colonistului oltean Gheorghe
Vitalia, care era foarte mul țumit de recolta anului acesta.
Avea 7 ha p ământ, pe care în 4 ani de munc ă le achitase. Recolta pe anul acesta:
– 1 000 dal. floarea soarelui a 12,40 lei kg,
– 3 000 kg. porumb,
– 1 000 kg. grâu.
18,30 – 19,30 – Constan ța:
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
299 – O plimbare pe dig pân ă la far, apoi vizitarea ora șului spre port, pe jos.
– La C ăminul Ofi țerilor „Carol I” a inspectat Sec ția German ă de ap ărarea Coastei,
unde a donat 1 000 țig ări.
20,30 – Masa la vagon. Invita ți:
– Dl. General Vasiliu,
– Dl. Comandor Sl ăvescu,
– Med. Cpt. Dr. Stroescu,
– Ing. Cristescu C.F.R.
Duminic ă, 2 noiembrie 1941 cccxiii
6,50 – Doamna Mare șal pleac ă cu automobilul la Bucure ști.
9,30 – Plecarea cu automobilul spre Jurilovka. Înso țește:
– Prefectul jude țului Constan ța,
– Comandantul Flotei Hidro-avia ție,
– Dl. General Vasiliu,
– Maior Adj. Marin și suita.
11,30 – Vizit ă la silozul Baia, aflat în curs de lucru. Dl. Mare șal a stat apoi de vorb ă cu:
– Un cet ățean cu varz ă în c ăru ță , interesându-se de pre ț, greut ățile vie ții, recolt ă etc.
– Cu Ing. Vernescu, de la mina de cupru de la Altân -Tepe.
12,00 – Vizit ă la Biserica din Ceaurile de Jos (preotul Moldovean u).
Biserica a fost g ăsit ă în stare de murd ărie deosebit ă, cu ciori în interiorul turlei.
Curtea Bisericii în paragin ă, neîngrijit ă și necultivat ă.
12,15 – Vizit ă la Biserica din Lunca (preot Ionescu). De și s ărb ătoare, preotul se afla în
permisie.
Biserica era murdar ă cu toate c ă venitul a 7 hectare putea fi întrebuin țat pentru
cur ățenie.
În curtea bisericii la ie șire întâmpin ă mult ă popula ție cu înv ăță torul și primarul
comunei.
Dl. Mare șal st ă de vorb ă cu poporul, de unde afl ă c ă circa 30% din copii sunt
bolnavi de malarie, din care 10% cazuri mortale. Ex ist ă m ăsuri de chininizare.
12,30 – Jurilovka :
– Întâmpin ă: Prefectul jud. Tulcea, Comandantul Jandarmilor di n Tulcea, Primarul,
Notarul, perceptorul și preotul comunei.
În comun ă sunt 1 408 cazuri de malarie.
Trei infirmiere asigur ă chininizarea popula ției, care timp de câteva luni a fost
întrerupt ă.
Dl. Mare șal a vizitat Prim ăria, unde a constatat urm ătoarele dolean țe:
– alimenta ție grea din cauza p ământului pu țin și a recoltei foarte slabe;
– comuna n-are biseric ă româneasc ă, cea existent ă este lipoveneasc ă.
Greut ăți la pescuit din urm ătoarele cauze:
– interzicerea pe mare (r ăzboi);
– pescarii concentra ți la deta șamente de lucru (ceea ce este o gre șeal ă);
– lips ă de bumbac pentru unelte pesc ăre ști (necesar 3-4 vagoane).
În curând va începe epoca scrumbiilor de mare.
I.N.C.O.P. – P.A.R.I.D. s ă ia urgente m ăsuri pentru dotarea pesc ăriilor cu pl ăș ile
necesare. Pentru bumbac pesc ăresc, s ă se trimit ă imediat în str ăin ătate acolo unde se
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
300 găse ște (Italia etc.) pentru sfoar ă de „Manila” – s ă se înlocuiasc ă cu cânep ă (în Basarabia).
În Dobrogea, cânepa nu s-a sem ănat dup ă programul Ministerului, din lips ă de s ămân ță .
Administra ția pescăriilor nu poate face fa ță transporturilor de pe ște, atât din lips ă
de ma șini auto (f ără cauciucuri), cât și din cauza lipsei de vagoane C.F.R. în sta ția cea mai
apropiat ă.
S-a aprobat s ă se dea cauciucuri pentru cele 4 autocamioane local e, iar pe ștele
să fie c ărat la gara Mocani, unde C.F.R. va trimite zilnic v apoarele necesare și va hot ărî o
oprire suficient ă pentru cuplarea lor la automotorul local. Aceste v agoane vor fi legate la
primul tren din Medgidia pentru Bucure ști (eventual un motor special) pentru ca a doua zi
diminea ța, pe ștele s ă se pun ă în vânzare pe pia ța Capitalei.
Pescarii au nevoie de scânduri pentru l ăzile necesare ambal ării pe ștelui.
P.A.R.I.D. și I.N.C.O.P. s ă îngrijeasc ă de aceast ă chestiune pentru ca pescarii
să nu fie specula ți și transporturile de pe ște s ă nu întârzie din aceast ă cauz ă.
13,00 – Vizit ă la Biserica lipoveneasc ă din Jurilovka. Preo ții întâmpin ă cu pâine și sare.
Biserica curat ă și bine îngrijit ă. Dl. Mare șal s-a interesat de via ța spiritual ă a
lipovinenilor și le-a atras aten țiunea asupra gre șelilor în care au c ăzut parte din ei înainte și
în cursul r ăzboiului actual.
Le-a recomandat loialitate și credin ță pentru Patria care îi ocrote ște, ceea ce preo ții
au f ăgăduit din plin.
La ie șire, mul țime numeroas ă a întâmpinat pe Domnul Mare șal, care nu a ezitat
să intre în mijlocul ei și s ă se între țin ă cu copiii în special.
Din discu ții s-a aflat c ă exist ă o regiune în care malaria prezint ă în ultimii 3 ani o
stare foarte grav ă: mor în special copiii pân ă la 7 ani și b ătrânii.
Cazurile cele mai grave sunt între macedonenii neac limatiza ți.
S-a mai vizitat:
– un magazin de coloniale,
– Biroul agen ției de pesc ărie,
– Cherhanaua Jurilovka.
14 – 15 – Dejunul la Primarul Gheorghiu (Jurilovka).
Constat ări:
Capacitatea local ă de a procura pe ște s ărat este mai mare decât comanda primit ă în
acest scop de la P.A.R.I.D. și I.N.C.O.P.
Domnul Mare șal a hot ărât s ă produc ă pe ște s ărat la maximum de posibilit ăți și s ă
se atrag ă în acest scop aten ția I.N.C.O.P. – P.A.R.I.D.-u.l.u.i.
Ar ăturile în jud. Tulcea au dep ăș it planul.
Îns ămân ță rile sunt înapoiate din cauza semin ței, care nu s-a putut aduce din
jud. Buz ău, din cauze necunoscute.
Dl. Mare șal a ordonat telegrafic la Direc ția General ă C.F.R. pentru imediata
transportare a grâului de s ămân ță .
Pretorul face vizite rare și nu consemn ă în registrul prim ăriei, observa țiunile sale.
Șoselele sunt proaste, de și piatr ă pe margini este suficient.
Ambele jude țe s ă se ocupe special și urgent de șoseaua Hâr șova – Constan ța,
respectiv Hâr șova – Tulcea, care va c ăpăta importan ță na țional ă, chiar din prim ăvara
viitoare.
Pe ștele de lux este achizi ționat de Soc. „Marea Neagr ă” cu sediul în Gala ți și
Bucure ști. Dl. Mare șal a ordonat s ă se intereseze cine constituie aceast ă societate, unde și
în ce scop, depoziteaz ă acest pe ște.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
301 16,00 – Viziteaz ă minele de cupru din Altân – Tepe – Minieri 21, cap acitatea zilnic ă: 10
vagoane în 8 ore, cu 50 mineri, capacitatea s-ar du bla. Este nevoie în prealabil îns ă, de
ma șini suplimentare.
19,30 – Înapoierea la tren. Masa a fost servit ă în vagonul salon, în strict ă intimitate cu
Doamna Mare șal.
Luni, 3 noiembrie 1941 cccxiv
9-10 – Rezolvarea coresponden ței curente și informa țiuni de pe front.
10 – 11,50 – Vizit ă la Spitalul Militar Z.I. 198: Șeful Spitalului Cpt. Dr. rez. Fanciotti
Romulus.
Domnul Mare șal a fost înso țit de Doamna Mare șal, Dl. General Vasiliu, Prefectul
jude țului – Colonel Buzincu, Maior Adj. Marin Alex. și suita.
S-a interesat de:
– Efectivul în personal medical, de între ținere și de bolnavi;
– Starea localului și condi țiunile de cazare și spitalizare;
– Problema hr ănirii și aprovizion ărilor de iarn ă pentru nevoile spitalului;
– Tratamentul și îngrijirea bolnavilor;
– A stat de vorb ă cu bolnavii.
Constat ări : relativ la efective, spitalul are 7 medici, 4 stu den ți farmaci ști, 4 subofi țeri,
43 trup ă sanitar ă, 188 bolnavi la 250 paturi capacitate de spitaliza re.
Dintre bolnavi, numai 17 erau r ăni ți.
Num ărul mare de studen ți farmaci ști la o farmacie atât de mic ă a fost justificat prin
aceea c ă Comandamentul C. 2 Armat ă i-a repartizat pentru practic ă și stagii, nu pentru
egalare de efectiv.
Dl. Mare șal a ordonat o anchet ă în aceast ă privin ță .
Localul: las ă mult de dorit sub raportul cur ățeniei la unele pavilioane.
S-a justificat prin aceea c ă Spitalul a fost evacuat și s-a revenit în acest local, în
ultimele zile.
S-au vizitat majoritatea pavilioanelor și a dependin țelor. Localul se g ăsea pe
alocuri în curs de amenajare și reparare, la care cauz ă la pavilionul boli interne, st ăteau
câte 2 bolnavi într-un pat.
Dl. Mare șal a g ăsit acest procedeu inadmisibil, mai ales c ă în alte pavilioane are
loc suficient pentru o g ăzduire provizorie. De aici se constat ă fie lipsa de în țelegere, fie
lipsa de armonie între medicii spitalului.
Sub raportul tratamentului, Spitalul este destul de bine înzestrat și utilat.
Spitalul are lipsa de medic radiolog, de și are instrumentele necesare, fapt pentru
care bolnavii au fost trimi și la Spitalul Dr. Sion, s ă-și fac ă radiografiile necesare, contra cost.
Din ordin, Maiorul Adj. Marin a cercetat cazul și a constatat c ă plata f ăcut ă de solda ți
s-a limitat numai la cheltuielile stricte ale mater ialului, ceea ce era logic s ă fie suportat de Stat.
Aprovizion ările : Spitalul este foarte bine gospod ărit sub acest raport având o
gr ădin ă proprie de zarzavat care-i asigur ă tot necesarul pân ă la viitoarea recolt ă.
Hrana r ăni ților, de bun ă calitate și în cantitate suficient ă.
Sub raportul administrativ : gestiunea casieriei nu a fost verificat ă de la începutul
războiului. Casieria este la curent cu pl ățile soldelor și indemnit ăților speciale.
Restul birourilor: Adjutantur ă, Cazarmare, Triaj etc. sunt foarte aglomerate cu
lucr ări birocratice (situa ții zilnice, s ăpt ămânale și periodice) și multe ordine inexecutabile
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
302 pentru care Maiorul Marin a fost îns ărcinat s ă fac ă o anchet ă special ă.
Îngrijirea bolnavilor:
S-a constatat c ă medicii depun interes și chiar pasiune în aceast ă privin ță .
S-a remarcat în mod deosebit pavilionul chirurgical .
Stând de vorb ă cu bolnavii Domnul Mare șal s-a interesat de starea fiec ăruia,
insistând mai mult asupra celor gravi și le-a împ ărțit țig ări. Cu aceast ă ocazie a constatat c ă
unii invalizi vindeca ți nu puteau p ărăsi spitalul decât dup ă avizul unei comisii medicale
care trebuie s ă vin ă din Bucure ști, întotdeauna cu întârziere și cheltuial ă zadarnic ă.
S-a ordonat ca aceste comisii medicale s ă se înfiin țeze pe garnizoane sau pe spitale
și s ă func ționeze automat la cerere. Este sistemul cel mai pra ctic și cel mai economicos și
deci cel care ne trebuie. Cazurile de incorectitudi ne vor fi pedepsite exemplar.
11,50 – Vizit ă la Școala Primar ă Nr. 1 B ăie ți.
Localul a fost g ăsit în perfect ă cur ățenie, de și Directorul Școlii era absent.
12,00 – Vizit ă la Liceul Teoretic de fete „Domni ța Ileana”.
Domnul Mare șal a stat de vorb ă cu directoarea, cu profesoarele și elevele tuturor
claselor pe care le-a inspectat chiar în timpul ore lor de studii, interesându-se de: taxele
școlare, g ăzduirea elevelor, transportul și hrana lor, c ărți didactice, starea p ărin ților etc.
Pentru profesoare, le-a accentuat importan ța educa ției morale și na țional-patriotice
și le-a dat instruc țiuni de felul cum trebuie s ă procedeze pentru a armoniza preg ătirea
intelectual ă în nevoile spirituale. De asemenea, le-a atras ate n țiunea asupra cur ățeniei excesive
ca factor educativ și asupra cantinelor școlare pentru buna dezvoltare a copiilor neamului.
Dintre profesoare, dou ă titulare (D-na Stoiculescu de limba latin ă și D-na Petrovici
de limba român ă) erau deta șate la Bucure ști, prima la Statistic ă, secunda la Casa Școalelor,
fiind înlocuite cu suplinitoare.
Domnul Mare șal a ordonat s ă se cerceteze și s ă se solu ționeze acest caz, dup ă
interesele institu ției.
12,40 – Vizit ă la Prim ăria Municipiului :
Domnul Mare șal s-a interesat de urm ătoarele probleme:
– situa ția financiar ă și satisfacerea nevoilor comunei;
– planul de sistematizare al ora șului și asigurarea podurilor necesare;
– situa ția școlilor și a tuturor problemelor în leg ătur ă: geamuri, lemne, cantine,
construc ții sau repara ții etc.;
– situa ția sanitar ă și moral ă, pagubele suferite în urma bombardamentului inamic .
Din cele de mai sus se desprind urm ătoarele concluzii: ora șul a trecut printr-o grea
criz ă din cauza r ăzboiului fiindc ă atât portul, cât și leg ătura cu țara au sistat orice activitate
economic ă a provinciei și ora șului.
Încas ările Municipiului: asigur ă cheltuielile obi șnuite.
În m ăsura în care ele vor dep ăș i aceste nevoi se va p ăș i la continuarea lucr ărilor
mari de edilitate.
În cadrul de sistematizare, s ă se țin ă cont c ă partea de Sud a ora șului este cea mai
sănătoas ă și deci cea mai propice unei extensiuni a ora șului.
Ora șul va avea dou ă g ări; una în port și alta în interior. Leg ătura cu Mamaia va
tinde s ă se fac ă prin tramvaie sau autobuze, sco țând calea ferat ă din ora ș.
Se va profita de situa ția actual ă pentru a nu se mai repara cl ădirile stricate ce s-ar
elimina prin planul de sistematizare.
Să nu se conteze pe ajutorul Statului pentru cei care au suferit din cauza
bombardamentului, înainte de încasarea desp ăgubirilor de r ăzboi.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
303 13,40 – Înapoierea la tren.
14,00 – Dejunul, având invitat la mas ă pe Cpt. de Marin ă Popescu Deveselu.
15,00 – Plecarea la Carmen-Sylva.
15,00 – Domnul Mare șal înso țit de Doamna Mare șal și Dl. General Vasiliu a plecat cu
ma șina din Mamaia spre Eforie.
15,30 – Vizitarea Sanatoriului de combaterea tuberculoze i la copii (P.T.C.). Directorul
Sanatoriului Dl. Dr. Climescu.
Domnul Mare șal a inspectat toate pavilioanele, dând recomanda țiuni ca s ă fie mai
curat între ținute. În inspec ție a vorbit cu fiecare bolnav, r ămânând mul țumit de felul cum
erau trata ți și îngriji ți.
A vizitat apoi localul mare pentru opera ții septice, r ămânând foarte mul țumit de
instalare și de starea de cur ățenie.
Șeful Sanatoriului aducând la cuno știn ța Domnului Mare șal anumite lipsuri, D-sa
a dat ordin s ă se fac ă nota pe care s ă o trimit ă, pentru a fi completate.
Mul țumind D-lui Director de felul cum în țelege s ă-și execute misiunea, a trecut și
a inspectat Sanatoriul Eforia și instala ția Mecanoterozia.
Un sanatoriu important pe marginea m ării cu o construc ție ultra modern ă.
Domnul Mare șal a admirat Sanatoriul din punct de vedere al cons truc ției și al reparti ției,
îns ă a r ămas indignat de starea de cur ățenie care l ăsa de dorit.
Sanatoriul era ocupat de trupe germane.
La înapoiere a vizitat Spitalul German instalat în hotelul „Neptun”, o cl ădire
impozant ă a șezat ă tot pe malul m ării.
Spitalul era bine organizat, dar și aici cur ățenia l ăsa mult de dorit. S-a împ ărțit
țig ări la bolnavi.
17,30 – Domnul Mare șal a p ărăsit Eforia, mergând spre Constan ța.
18 – 19 – Domnul Mare șal a f ăcut o plimbare în port mergând pân ă la far pe jos.
19,30 – Sosirea la Mamaia.
19,30 – 20 – Plimbare pe plaj ă.
20,15 – Domnul Mare șal prime ște în audien ță în vagonul salon pe Dl. R ădulescu
Dobrogea – Primarul Constan ței.
20,30 – Ia masa în intimitate, dup ă care ia cuno știn ță de coresponden ța zilei și situa ția de
pe front.
Mar ți, 4 noiembrie 1941 cccxv
5,40 – Plecarea cu trenul din Mamaia, pentru înapoierea la Bucure ști.
10,00 – Sose ște Doamna și Domnul Mare șal cu trenul de la Mamaia. Pe peronul G ării este
așteptat de c ătre Dl. General Pantazi, Dl. General Jack Popescu, Dl. General C. Niculescu,
Dl. General Niculescu-Cociu, Dl. General Gherghe Ra du, Dl. Col. Brezeanu și Dl. Colonel
Adj. Mircea Elefterescu.
10,15 – Dl. Dr. Paul Adams prime ște îns ărcinarea de a prezenta un proiect de organizare și
finan țare a cre șterii g ăinilor:
– sporirea protec ției lor;
– colectare și export.
12,00 – Dl. Ministru Pan ă: o comunicare referitor la vizita din Basarabia.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
304 12,30 – I.P.S. Mitropolit Nifon 714 .
13,00 – Dl. General Voiculescu; expune situa ția intern ă, agricol ă și școlar ă din Basarabia.
14,00 – Dejunul.
16,30 – D-na Popovici: Informa țiuni.
17,30 – În chestiunea vagabonzilor:
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. Dr. D ănulescu.
18,00 – Dl. Victor Or ăscu: în chestiunea traficului de devize în Fran ța.
18,45 – Dl. Eugen Cristescu.
19,15 – 20,30 – Dl. Iuliu Maniu 715 .
21,00 – Masa.
Miercuri, 5 noiembrie 1941 cccxvi
10,45 – Dl. Colonel Davidescu: lucru.
11,00 – Dl. General Iacobici: lucru.
12,15 – Dl. Amiral P ăiș: m ăsurile luate cu privire la ordinele primite.
12,30 – Dl. General P ălăngeanu: prezint ă proiectul cu privire la Munca Tineretului.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. Ministru de Interne.
17,40 – Dl. Prof. Dragomirescu (Decanul Facult ății de Drept – Ia și): în chestiuni școlare.
18,20 – În chestiunea pesc ăriilor:
– Dl. Dr. P ăiș,
– Dl. Dr. Bu șni ță .
19,10 – Dl. Ministru Valer Pop 716 .
21,00 – Masa.
Joi, 6 noiembrie 1941 cccxvii
10,50 – Dl. General Pantazi: În chestiunea aprovizion ărilor.
11,20 – Dl. Ministru Killinger: o comunicare din partea Cancelarului Hitler.
11,35 – Consiliu de Aprovizionare 717 cu:
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. Ministru al Economiei Na ționale,
– Dl. Negel,
– Dl. General Modreanu,
– Dl. General Constantin,
– Dl. Minescu – Dir. General I.N.C.O.P.,
– Dl. Int. Col. Sireteanu – Dir. Intenden ței M.A.N.
Dl. Mare șal Antonescu a dat dispozi țiuni pentru colectarea, cump ărarea și
repartizarea prin I.N.C.O.P. a cantit ăților de cereale, vite, porci, p ăsări și ou ă din
714 Nifon Criveanu – mitropolit al Olteniei (1939-1945).
715 Registrul istoric , III, f. 180.
716 Registrul istoric , III, f. 186.
717 Vezi Stenogramele… , V, p. 61-77; Procese-verbale, I, f. 17-18; Registrul istoric , III, f. 190
(comunicatul 289).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
305 Basarabia, Bucovina și Transnistria.
S-au dat dispozi țiuni pentru uscarea și buna conservare a porumbului din noua recolt ă.
Dl. G. Minescu (Director General I.N.C.O.P.) a ar ătat m ăsurile ce s-au luat pentru
aprovizionarea cu pe ște proasp ăt și s ărat pe tot timpul iernii.
S-a raportat asupra situa ției aprovizion ării Capitalei cu cartofi.
13,20 – Dl. General N. P ălăngeanu: raporteaz ă de îns ărcinarea avut ă la Tighina.
13,30 – În chestiunea protejelor:
– Dl. Dr. Ministru Tomescu,
– Dl. Dr. R ădulescu,
– Dl. General Dr. Saidac,
– Dl. Niculescu,
– Dl. Bünger.
17,00 – Dl. Ministru Killinger și Dl. Ministru Marinescu: Chestiuni economice.
18,50 – Rectorii Universitari: în chestiunea pension ării Profesorilor universitari 718 .
20,00 – Dl. Ottulescu.
20,05 – Dl. Prof. Hortolomei.
20,15 – D-na Boteanu: chestiuni personale.
21,00 – Masa.
Vineri, 7 noiembrie 1941 cccxviii
10,00 – Dl. Guvernator Ottulescu: Chestiuni de serviciu.
10,15 – Expune situa ția frontului:
– Dl. Col. Br ătescu,
– Dl. Col. Bazing.
10,30 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
11,00 – Dl. General Iacobici: lucru.
13,25 – Dl. General Pantazi ofer ă D-lui Mare șal Antonescu bastonul de Mare șal din partea
Armatei 719 .
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. Dr. Tomescu prezint ă lucrarea „Problema malariei în Dobrogea”.
18,30 – Dl. Ministru Marinescu: în chestiunea negocieril or cu Germania.
18,35 – Primesc instruc țiuni în vederea plec ării la Berlin:
– Dl. Ministru Bu șil ă,
– Dl. Colonel Orezeanu,
– Dl. Col. Teodorescu.
19,15 – I.P.S. Mitropolit B ălan: Expune situa ția școlilor din Ardeal.
19,45 – Dl. General de Divizie Döhla se prezint ă D-lui Mare șal ca reprezentant al
D-lor Mare șal Rundstet și General Manstein 720 pentru defilarea de mâine 721 .
718 Registrul istoric , III, f. 186. Vezi detalii în ANIC, fond PCM – CM, dosar 414/1941, f. 2-23.
719 Corect: 13,30 – 13,50: Ședin ța solemn ă a Consiliului de Mini ștri, în care sunt decora ți înal ții
demnitari (vezi Stenogramele… , V, p. 77-79; Procese-verbale, I, f. 18-19.
720 Erich von Manstein (1887-1973) – feldmare șal, remarcându-se ca șef de stat major al lui Gerd
von Rundstedt în campaniile din Polonia (1939) și Fran ța (1940), iar pe Frontul de Est la comanda
Armatei 11 (septembrie 1941 – noiembrie 1942), deci succesor al lui Ritter von Schobert , pentru ca
în calitatea de cdt. al Grupului de Armate „Don” (n oiembrie 1942 – martie 1943) s ă nu poat ă st ăvili
contraofensiva trupelor sovietice și dezastrul for țelor Axei (Armatele 5 German ă, 3 și 4 Române).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
306 21,00 – Masa.
21,45 – Dl. General Jienescu: prezint ă decretele pentru decorarea ofi țerilor aviatori cu
ocazia zilei de mâine.
Sâmb ătă, 8 noiembrie 1941 cccxix
8,30 – Sose ște trenul special în gara Mogo șoaia cu Dl. Mare șal Keitel. A fost salutat la
descindere de c ătre:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu – Vicepre ședinte,
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat al Ap ărării Na ționale,
– Dl. General Iacobici – Șeful Marelui Stat Major,
– Dl. Col. Adj. M. Elefterescu – Reprezentant al D- lui Mare șal Antonescu.
S-au trecut în revist ă ambele companii de onoare (român ă și german ă), dup ă care
a plecat la Palatul Regal, unde a fost g ăzduit.
Pe lâng ă persoana Mare șalului Keitel a fost ata șat și Dl. General Macici, care
l-a primit de la grani ță (Curtici).
9,10 – Dl. Mare șal Antonescu înso țit de Dl. Mihai Antonescu și de Dl. Col. Adj. Mircea
Elefterescu se duc la Palatul Regal unde Dl. Mare șal este a șteptat de c ătre întreg Guvernul,
pentru a felicita pe M. S. Regele cu ocazia zilei o nomastice și pentru a-l decora, cu aceast ă
ocazie, cu Ordinul „Mihai Viteazul” în toate trei c lasele.
9,18 – Dl. Mare șal Antonescu sose ște la Palat, fiind întâmpinat de c ătre Dl. Col. Adj. Mardari.
Ia contact cu membrii Guvernului, dup ă care se intr ă în Sala Tronului împreun ă cu
membrii Casei Civile și Militare a M. S. Regelui.
9,20 – M. S. Regele și M. S. Regina intr ă în Sala Tronului luând loc în fa ța Tronului.
Dl. Mare șal Antonescu înainteaz ă câ țiva pa și c ătre M. S. Regele pe al c ărui piept
așeaz ă însemnele Ordinului „Mihai Viteazul”, dând acolada .
Felicit ă apoi pe M. S. Regele pentru ziua onomastic ă în numele guvernului, dup ă
care M. S. Regele strânge mâna membrilor Guvernului .
Se procedeaz ă apoi la țintuirea drapelului „Mihai Viteazul”, al Diviziei 2 1, care
a fost citat ă de trei ori prin ordin de zi, pentru bravura osta șilor pe câmpul de lupt ă.
Țintele se bat în ordinea urm ătoare:
– M. S. Regele,
– M. S. Regina Mam ă,
– Dl. Mare șal Antonescu,
– Dl. General Pantazi – Subsecretar de Stat M.A.N.,
– Dl. General Jienescu – Subsecretar de Stat Min. A erului,
– Dl. General D ăsc ălescu – Comand. Diviziei 21.
Dup ă aceasta, M. S. Regele, M. S. Regina și Dl. Mare șal Antonescu se retrag.
9,40 – Primirea de c ătre M. S. Regele a D-lui Mare șal Keitel în prezen ța M. S. Regina,
D-lui Mare șal Antonescu și a D-lui Ministru Mihai Antonescu.
M. î și va lua într-o m ăsur ă revan șa la Harkov, dar, în iulie 1943, Grupul de Armate S ud, pe care-l
comanda, a e șuat în ultima opera țiune ofensiv ă desf ăș urat ă de Wehrmacht în Est la Kursk
(Opera țiunea Citadela ). Dup ă mai multe luni, la 30 martie 1944, M a fost demis personal de Hitler,
o dat ă cu feldmare șalul Ewald von Kleist. Dup ă r ăzboi, judecat și condamnat de britanici, dar n-a
efectuat decât patru ani din cei 18 ani dicta ți, redu și la 12 (Thomas Parrish, ed., Encyclopedia of
World War II, p. 389-390).
721 Registrul istoric , III, f. 190.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
307 9,50 – Cortegiul regal pleac ă la „Arcul de Triumf” pentru a asista la defilare, în ordinea
urm ătoare:
– Ma șina nr. 1: M. S. Regele și Dl. Mare șal Antonescu,
– Ma șina nr. 2: Mare șalul Keitel și Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Ma șina nr. 3: Dl. Colonel Mardari și Dl. Colonel Andronescu,
– Ma șina nr. 4: Dl. Col. Adj. M. Elefterescu.
10,00 – M. S. Regina și D-na Mare șal Antonescu iau loc în tribun ă.
Cortegiul Regal, în ma șini, trece în revist ă trupele aflate în șirate între Arcul de
Triumf și Hipodrom.
M. S. Regele, în fa ța Arcului de Triumf, decoreaz ă drapelele și ofi țerii cu ordinul
„Mihai Viteazul”.
M. S. Regele, Dl. Mare șal Antonescu și Dl. Mare șal Keitel trec apoi în tribuna
regal ă, unde primesc defilarea trupelor sosite de pe fron t.
Defilarea a durat 2 ore.
Au luat parte urm ătoarele unit ăți:
– Divizia de Gard ă,
– Unitatea de trup ă german ă, cu re ședin ța în Bucure ști, care a participat la luptele
de la Odessa,
– Divizia de Gr ăniceri,
– Divizia Blindat ă.
Dup ă defilare, se formeaz ă din nou cortegiul regal, care se îndreapt ă spre Palatul
Regal, în ordinea urm ătoare:
– Ma șina nr. 1: M. S. Regele și M. S. Regina,
– Ma șina nr. 2: Dl. Mare șal Antonescu și Dl. Mare șal Keitel,
– Ma șina nr. 3: Dl. Colonel Mardari și Dl. Colonel Andronescu,
– Ma șina nr. 4: Dl. Col. Adj. M. Elefterescu.
14,30 – Are loc masa Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteaz ul”, la care a luat cuvântul
Dl. Mare șal Antonescu 722 și a r ăspuns M. S. Regele.
16,00 – Dl. Mare șal Antonescu, înso țit de Dl. Col. Adj. M. Elefterescu, se înapoiaz ă la
Pre ședin ție.
17,00 – Dl. Mare șal Keitel sose ște la Pre ședin ție și expune D-lui Mare șal situa ția întregului
front.
17,30 – Dl. Mare șal Antonescu decoreaz ă pe urm ătorii ofi țeri germani:
– Dl. Mare șal Keitel – Ordinul „Steaua României” în grad de „M are Cruce”;
– Dl. Comandor Bürkner – Ordinul „Steaua României” cu spade, în gradul de
„Comandor”, cu panglic ă și „Virtutea Militar ă”;
– Dl. Colonel Münch – Ordinul „Steaua României” cu spade, în gradul de
„Comandor”, cu panglic ă și „Virtutea Militar ă”;
– Dl. C ăpitan av. Gabriel – Ordinul „Steaua României” cu sp ade, în gradul de
„Ofi țer”, cu panglic ă și „Virtutea Militar ă”.
Ace ști trei ofi țeri erau din serviciul de Stat Major al Mare șalului Keitel.
– Dl. Maior Tessmar Max – Ordinul „Steaua României” cu spade, în gradul de
722 Vezi Cuvântul D-lui Mare șal Antonescu la Masa Cavalerilor Ordinului „Mihai V iteazul”
(Registrul istoric , III, f. 191-192; ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/19 40, f. 100-102), din care
re ținem: „… Neamul nostru, prin dezrobirea de la R ăsărit și prin reînvierea de pretutindeni, a
pornit acum cu pa și noi spre un nou destin…” .
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
308 „Ofi țer” cu panglic ă și „Virtutea Militar ă”.
Acest ofi țer era din Statul Major al D-lui General Döhla, sos it la Bucure ști pentru
a reprezenta la defilarea din ziua de 8 noiembrie 1 941 pe Mare șalul Rundstedt,
Comandantul Armatei de Sud și pe Generalul Manstein, Comandantul Armatei 11.
17,40 – Are loc ceaiul la Pre ședin ție, la care iau parte Doamna și Domnul Mare șal
Antonescu, Mare șalul Keitel, Dl. Ministru Killinger, Membrii Guvern ului și Membrii
Diferitelor Lega ții str ăine.
18,45 – Dl. Mare șal Antonescu, înso țind pe Dl. Mare șal Keitel, se duce la Gara Mogo șoaia.
Membrii Guvernului a șteptau pe peronul g ării.
Dl. Mare șal Antonescu, având în dreapta sa pe Dl. Mare șal Keitel, trece în revist ă
ambele Companii de Onoare (român ă și german ă). Ulterior, Dl. Mare șal Keitel se urc ă în
vagonul s ău, dând mâna cu Dl. Mare șal Antonescu și Dl. Ministru Mihai Antonescu.
19,00 – Pleac ă trenul.
19,10 – Dl. Mare șal Antonescu înso țit de Dl. Ministru Mihai Antonescu fac o plimbare c u
ma șina prin ora ș.
20,30 – Masa.
Duminic ă, 9 noiembrie 1941 cccxx
12,00 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu viziteaz ă expozi ția de alimente, organizat ă
de M.A.N. din Pia ța Senatului, iar ulterior expozi ția de armament din Pia ța 6 Septembrie.
Domnul Mare șal este aclamat de mul țime.
14,00 – Dejunul.
În dup ă-amiaza zilei r ămâne în cas ă, ocupându-se cu diferite chestiuni de Stat.
Luni, 10 noiembrie 1941 cccxxi
10,00 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
12,00 – D-na Alexandrina Cantacuzino, în fruntea unei de lega ții, prezint ă D-lui Mare șal un
pergament, ca omagiu din partea Soc. Ortodoxe a Fem eilor Române.
14,00 – Dejunul.
17,30 – Dl. General Macici: Se prezint ă pentru înapoiere din misiunea avut ă de a înso ți pe
Mare șalul Keitel la frontier ă.
18,30 – Dl. Mare șal Antonescu, înso țit de Dl. Ministru Mihai Antonescu, se duce la Lega ția
German ă.
18,55 – Se discut ă aprovizionarea Capitalei și a întregii ță ri:
– Dl. General Constantin,
– Dl. General Modreanu,
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. Minescu 723 .
21,00 – Masa.
Mar ți, 11 noiembrie 1941 cccxxii
7,00 – Începerea lucrului.
723 Registrul istoric , III, f. 193.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
309 9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Lucru, singur în birou.
11,00 – Dl. General Pantazi: chestiuni de serviciu.
12,00 – În chestiunea transporturilor marine la Nikolaev și dragarea minelor:
– Dl. General Iacobici,
– Dl. Amiral P ăiș,
– Dl. Amiral Fleischer,
– Dl. Lt. Col. Lufting.
13,10 – Dl. Dr. Lupu: chestiuni de ordin general la ordi nea zilei.
13,35 – Dl. Ing. Victor Stoika: referitor la anchetele d e la C.F.R.
13,40 – Dl. Arhitect Iotzu: chestiuni în leg ătur ă cu vila de la Predeal.
14,00 – Dejunul.
17,00 – În chestiunea „Funda țiilor Regale”:
– Dl. Profesor Caracostea,
– Dl. General Stoenescu.
17,50 – Dl. Ing. Ștef ănescu: chestiuni de ordin economic.
19,00 – Dl. Ing. Mota ș724 : cu privire la introducerea gazului „Metan” în țar ă.
19,35 – Dl. Dr. Adams: prezint ă proiectul de organizare și finan țare a cre șterii g ăinilor.
20,00 – Dl. General Gherghe Radu: prezint ă lucr ările ordonate 725 .
21,00 – Doamna și Domnul Mare șal asist ă la rularea mai multor jurnale de pe frontul
românesc în sala de festivit ăți a Pre ședin ției.
Miercuri, 12 noiembrie 1941 cccxxiii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Lucru în birou.
10,30 – Dl. General Iacobici: lucru.
11,00 – Consiliu de Aprovizionare 726 cu:
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Subsecretar de Stat Negel,
– Dl. General Modreanu,
– Dl. General Constantin,
– Dl. Minescu – Director General I.N.C.O.P.,
– Dl. Int. Col. Sireteanu – Dir. Intenden ței M.A.N.,
– Dl. Colonel Orezeanu – Director General C.F.R.
Dl. Subsecretar de Stat Negel a f ăcut un raport asupra condi țiunilor produc ției
sfeclei și fabrica ției zah ărului din noua recolt ă.
Dl. Mare șal Antonescu a ar ătat stadiul îns ămân ță rilor din acest an și a dat
dispozi țiuni pentru înlocuirea par țial ă a grâului prin fabricarea pâinii cu m ălai și cartofi.
Apoi D-sa a mai dat dispozi țiuni pentru asigurarea, în vederea campaniei agrico le
724 Constantin I. Mota ș (1887-1950) – inginer, specialist în gaz metan, mem bru în conducerea
Societ ății Na ționale de Gaz Metan.
725 Registrul istoric , III, f. 196.
726 Vezi Stenogramele… , vol. V, p. 80-101; Procese-verbale, I, f. 19-21; Registrul istoric , III, f. 199-200.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
310 de prim ăvar ă, a stocurilor de grâu de s ămân ță .
Dl. General N. B ădescu – Comisarul Special al Guvernului pentru apro vizionarea
cu lemne – a ar ătat c ă pân ă la sfâr șitul lunii martie 1942 urmeaz ă s ă fie aduse în Capital ă
înc ă 57 000 kg. lemne.
Dl. Gr. Popescu – Secretar General la Subsecretaria tul de Stat al Aprovizion ării –
a ar ătat situa ția aprovizion ărilor popula ției cu articole de îmbr ăcăminte și înc ălță minte.
14,00 – Dejunul.
17,30 – I.P.S. Mitropolit Valeriu Traian – Prezentare pe ntru luarea conducerii Bisericii
Româno-Unite (Blaj).
18,00 – Dl. Corn ățeanu: în chestiunea agriculturii din Transnistria.
18,30 – Dl. Colonel Corneliu Negulescu: chestiuni person ale (solicit ă un post).
18,50 – Dl. General Calotescu: chestiuni de serviciu.
19,15 – Dl. Ministru Dr. Tomescu: chestiuni de serviciu 727 .
Joi, 13 noiembrie 1941 cccxxiv
10,45 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
10,55 – Dl. General Pantazi: instruc țiuni 728 .
11,00 – Consiliu cu Guvernatorii Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei 729 .
Consiliul s-a ocupat de probleme administrative, ec onomice și financiare ale
Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei.
Dl. Mare șal a dat dispozi țiuni ca, pentru conlucrarea armonioas ă dintre aceste
provincii și guvern, toate actele s ă treac ă prin Cabinetul special înfiin țat la Pre ședin ție.
Guvernatorul Transnistriei a expus m ăsurile luate pentru valorificarea bog ățiilor
acestei provincii, pentru punerea în func țiune a unora din întreprinderile industriale locale
și pentru intensificarea transporturilor economice.
S-au dat apoi dispozi țiuni generale pentru aprovizionarea cu lemne de foc , petrol,
zah ăr, ma șini și unelte agricole, semin țe pentru campania agricol ă de prim ăvar ă etc.
13,00 – Dejun intim la Palatul Regal.
17 – 20 – Continuarea Consiliului cu Guvernatorii 730 .
20,10 – Dl. General Rosetti: se prezint ă de plecare din guvern.
Vineri, 14 noiembrie 1941
10,40 – Dl. General Zwiedeneck: lucru.
11,00 – Conferin ța de colaborare la Marele Stat Major.
13,30 – Chestiuni economice:
– Dl. Ministru Neubacher,
– Dl. Dr. Klugkist 731 .
14,00 – Dejunul.
18,00 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu pleac ă cu automotorul la Predeal.
20,10 – Se serve ște o gustare în salonul automotorului. În afar ă de Doamna și Domnul
727 Registrul istoric , III, f. 200.
728 Registrul istoric , III, f. 201.
729 Vezi Stenogramele… , V, p. 101-121; Procese-verbale, I, f. 22-23.
730 Vezi Stenogramele… , V, p. 121-163; Procese-verbale, I, f. 23-25.
731 Registrul istoric , III, f. 202.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
311 Mare șal, iau parte:
– Doamna Goga,
– Pictorul Isache Mirea,
– C ăpitan Anghel Nicolae,
– C ăpitan Georgescu Ioan.
22,00 – Automotorul ajunge în Gara Predeal. Domnul Mare șal este primit de Dl. Colonel
Grigoriu, ofi țerii din Batalionul de Vân ători Munte și ofi țerii jandarmi din compania de
paz ă. De la gar ă la vil ă, drumul se face cu sania.
Sâmb ătă, 15 noiembrie 1941 cccxxv
Domnul Mare șal nu a primit pe nimeni în afar ă de pictorul Isache Mirea 732 .
Duminic ă, 16 noiembrie 1941 cccxxvi
10 – 12 – Domnul Mare șal acord ă o ședin ță pictorului Isache Mirea.
12,15 – Sose ște Dl. Ministru Mihai Antonescu, cu Dl. Simionescu.
La dejun iau parte:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Doamna Goga,
– D-ra Ilse Steinhoff (ziarist ă german ă de la revista german ă Berlin-Roma-Tokio),
– Dl. Simionescu.
14,25 – Doamna și Domnul Mare șal împreun ă cu Doamna Goga viziteaz ă sera și
cresc ătoria de pas ări.
Ziarista german ă Ilse Steinhoff scoate câteva fotografii cu Doamna și Domnul
Mare șal.
Dup ă-amiaz ă sose ște la Predeal Dl. Arhitect Iotzu.
Luni, 17 noiembrie 1941 cccxxvii
10 – 13 – Doamna Mare șal și Dl. Ministru Mihai Antonescu viziteaz ă diferite institu țiuni
din Bra șov.
13 – 14 – Se serve ște masa la vil ă, la care iau parte:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Doamna Goga,
– Pictorul Isache Mirea.
15,00 – Plecarea cu automotorul spre Bucure ști (Mogo șoaia), unde ajunge la ora 17,20.
17,20 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu sosesc cu automotorul de la Predeal.
Este întâmpinat de c ătre urm ătorii, pe peronul G ării Mogo șoaia:
– Dl. General D. Popescu – Ministrul Internelor,
– Dl. General Jack Popescu – Subsecretar de Stat la Interne,
– Dl. General Leoveanu – Șeful Siguran ței Generale a Statului,
– Dl. General Gherghe Radu – Pref. Poli ției Capitalei,
732 Registrul istoric , III, f. 203.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
312 – Dl. Col. Orezeanu – Director General C.F.R.,
– Dl. Col. Adj. M. Elefterescu – Director de Cabine t al Domnului Mare șal Antonescu.
17,40 – Dl. Ministru de Interne: expune situa ția intern ă.
18,15 – În chestiunea aprovizion ării 733 Capitalei cu lemne:
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. General B ădescu.
18,35 – Face expunerea celor discutate 734 în Germania:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. Ministru Marinescu.
19,25 – În chestiunea aprovizion ării Capitalei:
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Constantin,
– Dl. General Modreanu,
– Dl. Col. Sireteanu,
– Dl. Minescu,
– Dl. General B ădescu 735 .
21,00 – Masa.
Mar ți, 18 noiembrie 1941 cccxxviii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,30 – Dl. General Pantazi: prime ște instruc țiuni referitoare la demobilizarea armatei.
11,00 – Dl. Ministru de Interne: prezint ă rezultatul plebiscitului.
12,25 – Dl. General Vasiliu: chestiuni de ordin general.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. General Panaitescu: chestiuni de ordin gener al.
17,30 – D-na General Glogojanu: chestiuni personale.
17,50 – Dl. Grigore Popescu – Secretar General Ministeru l Industriei.
18,00 – Dl. Profesor M ănuil ă: chestiunea minorit ăților în Stat și a statisticilor.
18,45 – Dl. Eugen Cristescu: informa țiuni.
19,45 – Dl. Otetele șeanu: chestiuni în leg ătur ă cu Ministerul Educa ției Na ționale 736 .
20,45 – Masa.
Miercuri, 19 noiembrie 1941 cccxxix
7,00 – Începerea lucrului.
733 Vezi comunicatul 291 asupra reuniunii Consiliului de aprovizionare ( Stenogramele… , V, p. 163-164;
Procese-verbale, I, f. 25-26; Registrul istoric , III, f. 203-204).
734 În mod concret: cele ce se vor discuta în Germania, întrucât Mihai Antonescu abia urma s ă se
deplaseze la Berlin pentru a parafa aderarea Români ei la Pactul Anticomintern, la 25 noiembrie
1941 (cf. Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, I, p. 96-97).
735 Registrul istoric , III, f. 204.
736 Registrul istoric , III, f. 205 (lista oaspe ților, modificat ă).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
313 9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,10 – Dl. Eugen Cristescu: prezint ă rezultatul negativ avut în ob ținerea cauciucului sintetic.
10,15 – Dl. General Iacobici: lucru.
11,00 – Consiliu de Coordonare 737 sub pre ședin ția Domnului Mare șal Antonescu, la care au
luat parte:
– Dl. Ministru Mihai Antonescu,
– Dl. General Sichitiu,
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Subsecretar de Stat Pan ă,
– Dl. Subsecretar de Stat M. Vulc ănescu,
– Dl. General C. Constantin.
S-au luat noi m ăsuri de aprovizionare a armatei și popula ției civile.
S-a hot ărât ca evreii s ă pl ăteasc ă o tax ă fix ă în locul prest ării muncii de folos ob ștesc.
S-au dat dispozi țiuni pentru crearea unui birou de transporturi, ace sta pentru
a combate c ăru țașii și camionagii care cer pre țuri exagerate și care pe viitor vor fi b ătu ți în
pie țele publice.
S-a dispus blocarea cantit ăților de orz.
S-a dispus s ă se înceap ă o intens ă propagand ă pentru dezvoltarea cre șterii iepurilor
de cas ă, spre a fi pu și în consuma ție.
S-au dat dispozi țiuni asupra m ăsurilor de luat pentru asigurarea cantit ăților
necesare de fier pentru c ăru țe, caele, col ți și potcoave.
13,00 – Dl. Ministru Neubacher: chestiuni economice.
14,00 – Dejunul.
17,25 – Dl. Ministru Marinescu.
– Dl. General Constantin.
– Dl. Minescu.
17,40 – Dl. General Zaharescu prezint ă lucrarea ordonat ă cu privire la fortifica ții.
18,00 – Dl. General Racovi ță prezint ă situa ția Corpului de Cavalerie aflat în Ucraina.
18,40 – Dl. Ministru Filotti: informa țiuni din Ungaria.
19,15 – În chestiunea Decretului Lege pentru înfiin țarea Centralei pentru valorificarea
animalelor și produselor animale:
– Dl. Aurelian Pan ă,
– Dl. Radulovici,
– Dl. General Dobrescu.
19,30 – Dl. Ottulescu: chestiuni de serviciu.
20,40 – Dl. Dr. Tomescu: în chestiunea tifosului exantem atic 738 .
Joi, 20 noiembrie 1941 cccxxx
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
737 Vezi Stenogramele… , V, p. 165-192; Procese-verbale, I, f. 26-28; Registrul istoric , III, f. 205-206
(comunicatul 292).
738 Registrul istoric , III, f. 206.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
314 10,55 – În chestiunea aprovizion ărilor și capturilor din Crimeea și Marea de Azov:
– Dl. General Racovi ță ,
– Dl. General Dobre.
13,00 – Dl. Consul Windecker: se prezint ă pentru p ărăsirea ță rii, fiind transferat la Riga.
14,00 – Dejunul.
16,45 – Dl. Ministru Mihai Antonescu.
– Dl. Ministru Marinescu.
– Dl. General Stoenescu.
– Dl. Ottulescu – Guvernatorul B.N.R.
1. Creditul ță rănesc.
2. S-au discutat acordurile și conven ția economic ă cu germanii.
18,00 – Anchetarea abuzurilor și fraudelor relativ la aprovizionarea cu carne a Ca pitalei:
– Dl. General Sichitiu,
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. Ministru de Justi ție,
– Dl. General Constantin,
– Dl. General Modreanu,
– Dl. Minescu,
– Dl. Lt. Col. Magistrat Velciu.
20,05 – Dl. Arhitect Iotzu: prime ște instruc țiuni referitoare la vila de la Predeal 739 .
21,30 – Masa.
Vineri, 21 noiembrie 1941 cccxxxi
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Consiliu de colaborare la Marele Stat Major.
13,00 – Dl. Prof. Emil Ha țieganu: chestiuni cu privire la Ardealul cedat 740 .
14,00 – Dejunul.
În dup ă-amiaza zilei Domnul Mare șal lucreaz ă în birou.
21,00 – Masa.
Sâmb ătă, 22 noiembrie 1941 cccxxxii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – În chestiunea benzinei octanice, p ăcurei și conven ția cu germanii:
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. General Dobre,
– Dl. General Jienescu.
12,00 – Domnul Mare șal viziteaz ă pe M. M. L. L. Regele și Regina la Palatul din Calea
Victoriei, înainte de plecarea M. M. L. L. în Itali a.
739 Registrul istoric , III, f. 207.
740 Registrul istoric , III, f. 208.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
315 13,00 – Dl. Mare șal viziteaz ă casa proprietate [personal ă] din Str. Paharnicului.
13,40 – Dl. Profesor For țu.
14,15 – Dejunul.
16,20 – D-na Popovici: informa țiuni.
18,0 0 – În chestiuni economice:
– Dl. Ministru Killinger,
– Dl. Ministru Marinescu 741 .
19 – 19,45 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. Colonel Adj. M. Elefterescu fac o plimbar e pe jos pe
Calea Victoriei pân ă la Po ștă, de unde se înapoiaz ă cu ma șina la Pre ședin ție.
Duminic ă, 23 noiembrie 1941 cccxxxiii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,15 – Domnul Mare șal Antonescu prime ște în sala de conferin țe a Pre ședin ției rezultatul
plebiscitului.
Erau prezen ți Domnii:
– Vicepre ședintele Consiliului – Mihai Antonescu,
– Gh. Lupu 742 – Prim Pre ședinte al Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție,
– Prof. I. Simionescu 743 – Pre ședintele Academiei Române,
– D. Cihodariu – Pre ședinte la Înalta Curte de Casa ție și Justi ție,
– I. Ionescu-Dolj – Prim Pre ședinte al Consiliului Legislativ,
– Dl. Prof. Horia Hulubei – Rectorul Universit ății din Bucure ști,
– Etc., etc.
Dl. Prim Pre ședinte Gh. Lupu cite ște procesul-verbal de constatare a rezultatului
vot ării plebiscitare pe întreaga țar ă din zilele de 9-15 noiembrie 1941:
– voturi exprimate „Da” = 3 446 889,
– voturi exprimate „Nu” = 68.
Dup ă citirea procesului-verbal și înmânarea documentului oficial, Dl. Mare șal
Antonescu r ăspunde 744 , mul țumind membrilor Comisiunii pentru munca depus ă și na țiunii
întregi pentru încrederea și sprijinul acordat 745 .
10,45 – Dl. Ministru de Interne: informa țiuni.
11,45 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu pleac ă cu automotorul la Predeal, înso țiți
fiind de Doamna Goga.
741 Registrul istoric , III, f. 210.
742 Dimitrie G. Lupu (1882-1945) – magistrat, pre ședinte al Înaltei Cur ți de Casa ție începând din
septembrie 1940.
743 Ion Simionescu (1873-1944) – studii în geologie la Viena, cercet ări remarcabile în domeniu
precum și în ramurile înrudite (paleontologie, geografie, s tratigrafie), profesor universitar, membru al
Academiei Române, pre ședinte al forului academic (31 mai 1941 – 7 ianuari e 1944). raporturi
excelente de stim ă și colaborare cu I. Antonescu (Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-
1999, p. 486).
744 Apud Registrul istoric , III, f. 211-212; ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/19 40, 119).
745 Re ținem din textul integral al Proclama ției D-lui Mare șal Antonescu c ătre Țar ă, cu ocazia
prezent ării rezultatului plebiscitar : „… Într-un an am ridicat crucea Golgotei spre mân tuire,
liberând p ământul de la R ăsărit. S ă știm urma cu aceea și putere porunca istoriei …” .
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
316 La plecarea trenului sunt prezen ți:
– Dl. General D. Popescu – Ministrul de Interne,
– Dl. General Vasiliu – Insp. General al Jandarmeri ei,
– Dl. General Gherghe Radu – Prefectul Poli ției Capitalei,
– Dl. General Popescu Jack – Subsecretar de Stat la Externe,
– Dl. Col. Adj. Elefterescu – Director de Cabinet și Adjutant al Conduc ătorului,
– Maior Adj. Niculescu Eugen,
– Dl. Isachi Mirea – pictor.
În tren iau loc:
– Doamna și Domnul Mare șal Antonescu,
– Doamna Goga,
– Maior Adj. Niculescu Eugen,
– Dl. Isachi Const. Mirea,
– Suita.
13,50 – Sosirea în gara Predeal. La sosire întâmpin ă:
– Dl. Col. Grigoriu – Primarul Predealului,
– Maior Jand. R ădulescu.
13,55 – Plecarea cu ma șina la vila D-lui Mare șal.
14,00 – Sosirea la vil ă.
14,15 – Dejunul, la care iau parte:
– Doamna și Domnul Mare șal Antonescu,
– Doamna Goga.
15 – 18 – Domnul Mare șal pozeaz ă pictorului Isachi Mirea.
20,00 – Cina, la care iau parte:
– Doamna și Domnul Mare șal Antonescu,
– Doamna Goga,
– Dl. Avocat Chiri țescu.
Luni, 24 noiembrie 1941 cccxxxiv
10 – 12 – Domnul Mare șal pozeaz ă pictorului.
13,30 – Dejunul, la care sunt invita ți:
– Doamna Goga,
– Dl. Isachi C. Mirea,
– Dl. Prof. Iotzu,
– Dl. av. Chiri țescu,
– C ăpitan Firea,
– C ăpitan Niculescu,
– Locot. Tr ăistaru,
– Locot. Nitra,
– Locot. Ilenu ț,
– Locot. Dr ăgan,
– Sublocot. Mateescu M.
15,00 – Doamna Mare șal prime ște în audien ță pe Doamna Pisoschi.
16,00 – Doamna Mare șal prime ște pe D-na Gügenberger, fotograf ă.
19,00 – Plecarea Domnului Mare șal din Predeal, cu automotorul. La plecare sunt pre zen ți:
– Dl. Colonel Grigoriu, Primarul Ora șului,
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
317 – Maiorul Jand. R ădulescu,
– Locot. Nitra.
În tren iau loc:
– Doamna și Domnul Mare șal,
– Doamna Goga,
– Doamna Gügenberger,
– Dl. Isachi Mirea – pictor,
– Dl. Maior Adj. Niculescu Eugen.
20,00 – Masa de sear ă. La mas ă sunt invita ți to ți ofi țerii ce înso țesc pe Domnul Mare șal și
Dl. Pictor Isachi.
21,50 – Doamna și Domnul Mare șal Antonescu sosesc cu automotorul în Gara Mogo șoaia,
venind de la Predeal.
Pe peronul G ării au fost întâmpina ți de c ătre:
– Dl. Jack Popescu – Subsecretar de Stat la Min. In terne,
– Dl. General Leoveanu – Directorul General al Sigu ran ței Statului,
– Dl. General Gheorghe – Prefectul Poli ției Capitalei,
– Dl. Col. Adj. M. Elefterescu – Director de Cabine t și Adjutant al Domnului Mare șal.
22,15 – Domnul Ministru de Interne supune Domnului Mare șal situa ția intern ă pe timpul
absen ței D-sale.
Mar ți, 25 noiembrie 1941 cccxxxv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Consiliul Ministerului de Interne 746 .
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. Manolescu-Strunga: în chestiunea fabricilor de zah ăr din Transnistria.
17,30 – Dl. V. Dimitriuc.
18,00 – Dl. General C. Dona.
18,30 – Dl. Br ătescu-Voine ști 747 .
746 Vezi Stenogramele… , V, p. 193-206; Procese-verbale, I, f. 28-29. S-a discutat, între altele, la
solicitarea generalului E. Leoveanu, problema emigr ării evreilor cu vasul „Struma” ( ibidem , f. 28).
Eugen Cristescu a informat despre supravegherea leg ionarilor, iar Mare șalul i-a cerut s ă continue
urm ărirea Mi șcării Legionare ( ibidem , f. 29).
747 Registrul istoric , III, f. 214.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
318 Miercuri, 26 noiembrie 1941 cccxxxvi
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Dl. Prof. Emil Ha țieganu 748 : în chestiunea românilor din Ardealul cedat.
11,30 – Dl. Ministru de Interne.
– Dl. General Int. rez. Florescu C.
Pentru a-l numi Primar General al Capitalei 749 .
12,00 – Dl. General Iacobici: lucru.
13,00 – Dl. Colonel Valfrè di Bonzo – Ata șat Militar Italian: prezentare de plecare.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. General Hauffe: expune situa ția frontului.
17,30 – Dl. Profesor Ta șcă: în chestiunea Prim ăriei Bârladului.
18,00 – Dl. Gheorghe Vrânceanu: chestiuni în leg ătur ă cu Universitatea și Casa Școalelor.
18,30 – Dl. General Lukasch – Șeful Marelui Stat Major Bulgar: prezentare în trece re spre
Berlin.
19,00 – Dl. Nicolae Miclescu: chestiuni personale 750 .
21,30 – Doamna și Domnul Mare șal însoțiți de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu se duc
la Gara Mogo șoaia pentru a petrece pe M. M. L. L. Regele și Regina, care pleac ă într-o
călătorie de pl ăcere în Italia.
22,00 – Masa.
Joi, 27 noiembrie 1941 cccxxxvii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,30 – Dl. General Dumitrescu Petre – C-dtul Armatei a 3-a: exprim ă situa ția Armatei sale
de pe front 751 .
11,00 – Consiliu de Mini ștri 752 la care au luat parte:
– Dl. Dr. Tomescu – Ministrul Muncii,
– Dl. C. Stoicescu – Ministrul Justi ției.
Secretari de Stat la Ministerul Culturii Na ționale:
– Dl. Prof. Enric Otetele șeanu,
– Dl. General Victor Iliescu,
– Dl. Prof. I. Sandu,
– Dl. Dr. D ănulescu – Secretar de Stat al Muncii.
Consiliul a discutat toate problemele în leg ătur ă cu:
– Educa ția extra-școlar ă a tineretului;
748 Emil Ha țieganu (1878-1959) – dr. în drept, profesor universitar, parlamentar, subsecretar de stat
sau ministru la Justi ție ori la S ănătate, Munc ă și Ocrotiri Sociale. Membru de onoare al Academiei
Române (Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-1999, p. 239).
749 Vezi însemnarea din 28 noiembrie 1941.
750 Registrul istoric , III, f. 215.
751 În Registrul istoric (III, f. 217) este men ționat colonelul Petre Dumitrescu!
752 Vezi Stenogramele… , V, p. 207-239; Procese-verbale, I, f. 29-31.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
319 – Construirea de cantine pentru tineret în ora șe și la sate;
– Construirea de localuri tip pentru autorit ăți, școli, pie țe și locuin țe pentru s ăteni;
– Problema cadrelor medicale și m ăsurile ce urmeaz ă s ă se ia;
– Problema desfiin ță rii Mitropoliilor Basarabiei și Olteniei – a fost rezervat ă
Consiliului de Stat.
14,00 – Dejunul.
16,45 – Dl. Dr. Steltzer: chestiuni economice.
17,30 – Conferin ță cu Rectorii, Decanii și Directorii Înv ăță mântului Superior din Țar ă753 .
S-au discutat chestiuni privind:
– Func ționarea Înv ăță mântului Superior în conformitate cu marile interes e ale Statului;
– Modul în care va fi s ărb ătorit ă ziua de 1 Decembrie în cadrul Universit ăților;
– Organizarea vie ții studen țești și m ăsurile de ajutorare a studen ților s ăraci și merituo și;
– Examenele ulterioare ale studen ților mobiliza ți;
– M ăsurile aplicate pentru purificarea Înv ăță mântului Superior;
– Aprovizionarea cu lemne a școlilor;
– Sporul de salarii la membrii copului didactic.
S-a hot ărât ca toate problemele de ordin general ( școala, biserica, armata și
institu țiunile) s ă fie cercetate și solu ționate în cadrul Consiliului de Stat.
21,30 – Masa.
Vineri, 28 noiembrie 1941 cccxxxviii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,50 – Dl. Ministru de Interne.
– Dl. General Florescu C. este numit Primar al Capi talei.
11,00 – Consiliu de Colaborare la M. St. Major.
13,30 – Dl. Rector Eftimie Antonescu – Dona ția unui spital pentru invalizi.
– Dl. Jean Dumitrescu.
– Dl. Profesor Mrazec – în chestiunea gazului metan .
14,00 – Dejunul.
17,00 – În chestiunea Ardealului cedat:
– Dl. Prof. Ha țieganu,
– Dl. Ministru Filotti.
17,10 – Doamna și Domnul Mare șal viziteaz ă pe Ministrul Americii 754 , care este grav bolnav.
18,00 – Are loc împ ărțirea decora țiilor germane ofi țerilor și subofi țerilor români, în localul
Școalei Superioare de R ăzboi.
Dl. Mare șal înso țit de Dl. Colonel Adj. M. Elefterescu sunt primi ți la intrare în
Școala Superioar ă de R ăzboi de c ătre Dl. General Hauffe, Șeful Misiunii Militare Germane
în România.
Se trece apoi la distribuirea ordinului „Crucea de Fier” ofi țerilor și trupei române,
în prezen ța Domnului Mare șal.
În fa ța Școalei Superioare de R ăzboi are loc retragerea cu tor țe, unde muzica
753 Registrul istoric , III, f. 216-217 (comunicatul 295).
754 Franklin Mott Gunther, decedat în decembrie 1941 și înmormântat în Bucure ști.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
320 militar ă german ă a intonat Imnul Regal și Imnul German.
Ulterior, în automobile, ne-am transportat la cazin oul ofi țerilor germani unde
s-a servit o gustare.
19,30 – Dl. General Stoenescu: lucru 755 .
21,30 – Masa.
Sâmb ătă, 29 noiembrie 1941 cccxxxix
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,15 – Dl. Ministru de Interne: Informa țiuni.
10,30 – Dl. General Pantazi și Dl. General Jienescu confer ă Domnului Mare șal din partea
M. S. Regelui Ordinul „Virtutea Aeronautic ă” în toate clasele.
11,00 – Consiliu Economic și de Aprovizionare 756 sub pre ședin ția D-lui Mare șal
Antonescu, la care iau parte Domnii:
– General D. Popescu – Ministrul Internelor,
– General Sichitiu – Ministrul Agriculturii,
– General Stoenescu – Ministrul Finan țelor,
– I. Marinescu – Ministrul Economiei Na ționale,
– General Pantazi – Subsecretar de Stat al Armatei de Uscat,
– General Zwiedeneck – Subsecretar de Stat al Român iz ării,
– Aurelian Pan ă – Subsecretar de Stat al Min. Agriculturii,
– Mircea Vulc ănescu – Subsecretar de Stat al Finan țelor,
– General C. Constantin – Subsecretar de Stat al Ap rovizion ării,
– Gh. Minescu – Dir. General I.N.C.O.P.,
– General C. Florescu – Primar General al Capitalei ,
– General N. B ădescu – Comisar al Aproviz. cu lemne,
– Int. Col. Sireteanu – Dir. Intenden ței M.A.N.,
– General Rodrig Modreanu.
S-a expus situa ția aprovizion ărilor și m ăsurile luate.
S-a hot ărât ca transporturile de p ăsări t ăiate din Basarabia și Bucovina s ă fie
complet libere.
S-au dat dispozi țiuni pentru majorarea produc ției de pe ște, construirea unui nou
abator, înfiin țarea unei re țele de frigorifere și mut ării.
S-a expus situa ția aprovizion ărilor cu lemne a Capitalei și ora șelor de provincie.
13,45 – Dl. Dr. Viggo Jensen – gazetar danez și cunoscut scriitor (interviu).
14,15 – Dejunul.
18,30 – Dl. Pamfil Șeicaru: chestiuni de ordin general.
20,00 – Dl. Lt. Colonel C ăpit ănescu: expune situa ția ora șului Caracal.
21,30 – Masa.
Duminic ă, 30 noiembrie 1941 cccxl
755 Registrul istoric , III, f. 218.
756 Vezi Stenogramele… , V, p. 239-271; Procese-verbale, I, filele 31-31 bis și 32; Registrul istoric ,
III, f. 219 (comunicatul 296).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
321
11,30 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. Colonel Adj. Mircea Elefterescu, se duce la Biserica
Alb ă (Calea Victoriei), unde au asistat la slujba relig ioas ă.
Ulterior au vizitat Școala de B ăie ști Nr. 22 „Arhiereul Calist”, din Calea C ălăra și,
asistând la o ședin ță teoretic ă a premilitarilor. S-a interesat de mersul și nevoile Școlii, de
starea material ă și frecven ța premilitarilor, precum și de cantina Consiliului de Patronaj ce
urmeaz ă s ă se inaugureze în ziua de 1 decembrie 1941, pentru 140 copii.
S-a mai vizitat biserica „Delea Veche”, interesând u-se de repara țiile f ăcute
stric ăciunilor suferite în urma cutremurului.
14,30 – Dejunul.
22,00 – Dl. Mare șal întâmpin ă în gara Mogo șoaia pe Dl. Ministru Mihai Antonescu, care
sose ște cu trenul de la Berlin, unde a isc ălit pactul Anticomintern. Au fost prezen ți to ți
membrii guvernului și numero și membri din Corpul Diplomatic Str ăin.
Luni, 1 decembrie 1941 cccxli
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Dl. Mare șal asist ă la Te Deum de la Patria (Ziua Unirii) 757 .
12,30 – Consiliu de Mini ștri Economic 758 , sub pre ședin ția D-lui Mare șal Antonescu:
– Dl. Prof. Mihai Antonescu a f ăcut o expunere asupra vizitei D-sale la Berlin,
ar ătând audien țele ce le-a avut la Führerul Adolf Hitler, Mare șalul Goering și Dl. Ministru
al Afacerilor Str ăine, Dl. von Ribbentrop, precum și negocierile ce le-a purtat cu
Dl. von Ribbentrop, cu Dl. Dr. Funk 759 , Ministrul Economiei Na ționale și Dl. Ministru
Clodius, precum și rezultatele ob ținute.
13,00 – Dl. General Lutze, Șeful Biroului de leg ătur ă al armatei germane în Transnistria.
Prezentare.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Lt. Col. Popescu – Cdt. Batal. de Gard ă: Expune activitatea Batalionului.
17,30 – Dl. General P ălăngeanu: Pentru a primi instruc țiuni în chestiunea Muncii Tineretului.
18,00 – Pentru a primi „Ordinul Mihai Viteazul”, clasa I I:
– Dl. General Dumitrescu,
– Dl. General Racovi ță .
18,15 – Dl. Dr. Tomescu.
– Dl. General Pantazi.
– Dl. Col. Dr. C ăpitanovici – Inspector General Sanitar al Armatei.
18,30 – Dl. Colonel Oncic ă: se prezint ă pentru mutare la Pre ședin ție și pentru a primi
ordine în vederea serviciului încredin țat.
757 În cursul zilei s-a difuzat Proclama ția D-lui Mare șal Antonescu pentru înfiin țarea „Ajutorului de
Iarn ă” ( Registrul istoric , III, f. 221-222).
758 Vezi Stenogramele…, V, p. 272-283; Procese-verbale, I, f. 32-33.
759 Walther Funk (1890-1960) – ziarist de profesie, înregistrat în NSDAP în 1931, din 1931 – șeful
Sec ției de Pres ă al Ministerului Propagandei din Berlin, iar în 193 8 succede lui Hjalmar Schacht ca
ministru al Economiei. Din 1939, pre ședinte al Reichsbank. A fost judecat și condamnat pe via ță la
procesul marilor criminali nazi ști. Eliberat din deten ție în 1958 (Pierre Milza și colaboratori,
Dizionario dei fascismi, p. 263-265; Thomas Parrish, ed., Encyclopedia of World War II, p. 215).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
322 20,00 – Dl. Ministru de Interne: Informa țiuni.
20,45 – D-na Boteanu: chestiuni personale.
21,00 – Dl. Arhitect Iotzu: lucr ări efectuate la Predeal 760 .
21,30 – Masa.
Mar ți, 2 decembrie 1941 cccxlii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Consiliu Financiar 761 :
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Mircea Vulc ănescu,
– Dl. Alex. Ottulescu.
14,00 – Dejunul.
16,30 – Chestiuni economice:
– Dl. General Dobre,
– Dl. Goering.
17,00 – Dl. Amiral Danilache: Informeaz ă de neregulile s ăvâr șite de c ătre Dl. Col. Ghigortz.
17,30 – Dl. General Niculescu: în chestiunea instruc țiunilor operative ale trupelor din Capital ă.
18,00 – Dl. General Ion Manolescu – Pre ședintele Caselor Na ționale. Expune activitatea din
trecut și prezint ă proiecte pentru viitor.
18,30 – Dl. Prof. Jienescu: Informa țiuni de ordin general cu privire la situa ția
înv ăță mântului secundar.
20,15 – Dl. Ministru Marinescu: în chestiunea petrolului762 .
21,00 – Masa.
Miercuri, 3 decembrie 1941 cccxliii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,30 – Dl. General Iacobici: lucru.
11,00 – În chestiunea înc ălță mintei pentru popula ție:
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. General Pantazi,
– Dl. Secretar General Popescu.
12,15 – Dl. Profesor Mehedin ți.
13,00 – Dl. Ministru al Turciei: în chestiunea emigr ării evreilor.
13,45 – P. S. Episcop al Armatei Ciopron: în chestiunea organiz ării bisericii în Transnistria.
17,00 – Dl. Dr. N. Lupu: chestiuni de ordin general.
760 Registrul istoric , III, f. 222.
761 Vezi Stenogramele…, V, p. 284.
762 Registrul istoric , III, f. 225.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
323 18,00 – Dl. General Zwiedeneck: lucru.
18,30 – Dl. Ministru Caranfil – Sofia: Informa țiuni.
20,30 – Lucru:
– Dl. General Sichitiu,
– Dl. A. Pan ă763 .
Joi, 4 decembrie 1941 cccxliv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,10 – Dl. Eugen Cristescu: Informa țiuni.
10,30 – D-na și Dl. Mare șal, înso țiți de Dl. Colonel Adj. Mircea Elefterescu, au vizita t
Ateneul Kalinderu.
11,00 – Dl. Drago ș – Secretar General Ministerul de Finan țe.
– Dl. Col. Mag. Tonitza – Procuror Militar.
– Nume ște pe Dl. Drago ș764 , Subsecretar de Stat la Românizare.
– Cercet ări la Moara Herdan și o Moar ă din Olteni ța.
11,15 – Consiliu de aprovizionare 765 , cu:
– Dl. Ministru de Interne,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Ministru Bu șil ă,
– Dl. General Sichitiu,
– Dl. Subsecretar de Stat Pan ă,
– Dl. General Constantin,
– Dl. General C. Florescu,
– Dl. General I. Minescu,
– Dl. Int.Col. Sireteanu.
– S-au expus m ăsurile luate pentru ra ționalizarea consumului de grâu din țar ă.
– Primarul General al Capitalei a ar ătat c ă pie țele Capitalei sunt din bel șug
aprovizionate cu zarzavat.
– S-au relevat meritele Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale și s-a ordonat ca
toate cantinele Prim ăriei Capitalei s ă fie trecute în Administra ția Consiliului de Patronaj.
– S-a fixat cantitatea maxim ă de alimente și îmbr ăcăminte ce va putea fi trimis ă
solda ților germani de pe front.
14,30 – Dejunul.
18,00 – Comisia anchetei neregulilor ghetto-ului din Chi șin ău766 , cu:
– Dl. General Pantazi,
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. General Stroe – Șeful Justi ției Militare,
763 Registrul istoric , III, f. 227.
764 Titus Drago ș – subsecretar de stat al Româniz ării, Coloniz ării și Inventarului (1941-1944),
judecat de „Tribunalul Poporului” și condamnat la 15 ani munc ă silnic ă (M. D. Ciuc ă, ed., Procesul
Mare șalului Antonescu, vol. 2, p. 286-287).
765 Vezi Stenogramele…, V, p. 284-317; Procese-verbale, I, f. 34-35; Registrul istoric , III, f. 228-229
(comunicatul 302).
766 Vezi Stenogramele…, V, p. 318-323 (Discu țiunea asupra Raportului anchetei de la Chi șin ău).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
324 – Dl. Colonel Popescu – Comandantul Regimentului 24 Artilerie,
– Dl. Ministru Stoicescu,
– Dl. Ottulescu,
– Dl. P ăunescu – Inspector General B.N.R.,
– Dl. Petriceanu – Referent la Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri.
19,00 – Dl. General Voiculescu: lucru.
20,15 – Au depus jur ământul:
– Dl. Profesor Petrovici – Ministrul Educa ției Na ționale,
– Dl. Titus Drago ș – Subsecretar de Stat al Romaniz ării,
– Dl. I. C. Petrescu 767 – Subsecretar de Stat al Ministerului Educa ției Na ționale,
– Dl. Alex. Marcu 768 – Subsecretar de Stat al Propagandei.
21,30 – Masa.
Vineri, 5 decembrie 1941 cccxlv
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,30 – Examineaz ă planul de refacere al ora șului Chi șin ău:
– Dl. Arhitect Davidescu,
– Dl. Arhitect Horia Creang ă,
– Dl. Arhitect Eugen Tomescu,
– Dl. Arhitect Ion Berindei,
– Dl. Arhitect Ernst R ădulescu,
– Dl. Arhitect Gheorghe Negoescu.
11,00 – Consiliul de Colaborare la Marele Stat Major 769 .
13,45 – D-na Eliza Br ătianu: Informa țiuni.
14,15 – Dejunul.
17,00 – Situa ția de la Subsecretariatul de Stat al Înzestr ării Armatei:
– Dl. Simionescu-Râmniceanu,
– Dl. General Dobre,
– Dl. Colonel Stoika.
767 Ion C. Petrescu (1892-1967) – pedagog, profesor universitar, subsec retar de stat la Ministerul
Educa ției Na ționale (1941-1944), sub comuni ști anchetat și condamnat de Curtea de Apel din
Bucure ști prin decizia criminal ă nr. 27/6 februarie 1948 la 6 ani temni ță grea ( Antonescu, Mare șalul
României, I, p. 628-629).
768 Alexandru Marcu (1894-1955) – doctor în litere la Floren ța, italienist remarcabil biograf sau
traduc ător al lui Dante, Machiavelli, Carducci, D´Annunzio , Papini, Comandor al Coroanei Italiene,
decan al Facult ății de Litere de la Universitatea din Bucure ști, membru corespondent al Academiei
Române, subsecretar de stat la Ministerul Propagand ei Na ționale (4 decembrie 1941 – 23 august
1944). A. M. a p ăstrat raporturi excelente de stim ă și colaborare cu I. Antonescu. Sub comuni ști
terorizat și anchetat, izgonit din Academia Român ă, condamnat de Curtea de Apel din Bucure ști
prin decizia criminal ă nr. 27/6 februarie 1948 la 12 ani temni ță grea ( Antonescu, Mare șalul
României, I, p. 619-621). A decedat în închisoarea V ăcăre ști (Veronica Turcu ș, Alexandru Marcu
(1894-1955). Via ța și opera, Bucure ști, România Press, 2004; Cicerone Ioni țoiu, Cartea de aur a
rezisten ței române ști împotriva comunismului , I, p. 94; Dorina Rusu, Membrii Academiei Române.
1866-1999, p. 319-320; Aurel Sasu, Dic ționarul biografic al literaturii române, II, p. 38-39).
769 Pentru detalii, vezi ANIC, fond PCM – CM, dosar 62 /1941, f. 121-129.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
325 18,00 – Dl. Ministru C ădere: prezentare de plecare la Lisabona.
18,30 – Dl. Ing. Mota ș: Raporteaz ă rezultatul tratativelor cu germanii, cu privire la gazul metan.
19,00 – În chestiunea cartelelor și blocarea m ărfurilor:
– Dl. Ministru Stoicescu,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. General Constantin 770 .
21,00 – Masa.
Sâmb ătă, 6 decembrie 1941 cccxlvi
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,30 – Dl. Ing. Alexandru Ștef ănescu: chestiuni economice.
11,40 – Problema pre țului zah ărului:
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. Manolescu Strunga,
– Dl. Melinte – Industria ș zah ăr771 ,
– Dl. Orb ăna ș – Secretar General la Ministerul Economiei Na ționale.
12,30 – Dl. General Zwiedeneck: prezentare de plecare di n guvern.
13,00 – Dl. Bruno Domiani – Secretarul revistei de doctr in ă fascist ă „Gerarckia”: Solicit ă
material pentru tip ărirea unei c ărți cu privire la problema Transilvaniei.
14,00 – Dejunul.
18,00 – Doamna și Domnul Mare șal asist ă la nunta fiicei D-lui Ministru Killinger.
19,30 – Dl. Mare șal, înso țit de Med. Cpt. Dr. Stroescu, se duce la Spitalul M ilitar, unde
face o ședin ță de raze.
21,00 – Masa.
Duminic ă, 7 decembrie 1941 cccxlvii
13,00 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu, viziteaz ă Centrala din
Calea C ălăra și cu darurile depuse de c ătre public pentru ajutorul de iarn ă772 .
770 Registrul istoric , III, f. 229.
771 Registrul istoric , III, f. 230.
772 În cursul zilei s-au difuzat Declara ția D-lui Mare șal Antonescu cu privire la ultimatumul britanic
(apud Registrul istoric, III, f. 231) și Cuvântul D-lui Mare șal Antonescu pentru publica țiunea italian ă
„La Rivista” din decembrie 1941 , ultimul document având acest con ținut: „Am f ăcut r ăzboiul împotriva
bol șevismului. Aceasta spune mult. Istoria civiliza ției va spune restul” ( ibidem , f. 230; ANIC, fond PCM
– CM, dosar 59/1940, f. 120). Din Declara ția în replic ă la ultimatumul britanic, re ținem aceste rânduri
finale ale premierului român, fost ata șat militar la Londra în 1923-1926: „… Marea Britanie se bate de
secole pentru a cuceri, noi ne batem pentru a ne ap ăra. În aceast ă titanic ă și totdeauna neegal ă lupt ă,
am fost de multe ori înfrân ți, am îngenuncheat, dar niciodat ă nu am cedat și nu am renun țat. Ast ăzi, ca și
în trecut, avem credin ța în izbând ă și l ăsăm con știin ța universal ă și istoria s ă judece și s ă ne judece”
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 121; Antonescu, Mare șalul României, III, p. 237-238;
Ioan Scurtu, Gh. Buzatu, Istoria Românilor în secolul XX. 1918-1948, Bucure ști, Editura Paideia, 1999,
p. 571). A se vedea și Răspunsul Guvernului Român , datat 6 decembrie 1941 și care se încheia cu acest
paragraf referitor la legitimitatea atacului de la 22 iunie 1941: „România a fost vict ima unei agresiuni,
antrenând grave consecin țe, în 1940, și tr ăia sub amenin țarea etapelor ulterioare ale acestei agresiuni; ea
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
326 Dl. Mare șal doneaz ă suma de lei un milion din fondul „Cheltuieli pentr u Interese
Superioare de Stat” și lei una sut ă mii din caseta personal ă.
Ulterior viziteaz ă cantina „Pâinea zilnic ă” din Str. Roman ă.
14,00 – Dejunul.
14,30 – Dl. General Pantazi.
17,30 – Dl. General Iacobici: Instruc țiuni cu privire la opera țiunile din Est 773 .
20,30 – Masa.
21,30 – Dl. Mare șal, înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu, a vizitat a zilul de noapte –
unde a constatat cea mai neagr ă mizerie, murd ărie și destr ăbălare.
Luni, 8 decembrie 1941 cccxlviii
13,00 – Prezentare pentru ocuparea posturilor:
– Dl. Col. Diaconescu – Șeful Siguran ței,
– Dl. Procuror St ănescu – Subdirectorul Siguran ței.
În dup ă-amiaza zilei, Dl. Mare șal a lucrat singur în birou.
18,15 – 21,10 774
21,00 – Masa.
Mar ți, 9 decembrie 1941 cccxlix
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,15 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
10,30 – Dl. General Hauffe: Expune situa ția de pe front 775 .
11,00 – Consiliu Economic și de Coordonare 776 , cu:
– Dl. General Sichitiu,
– Dl. General Stoenescu,
– Dl. Ministru Bu șil ă,
– Dl. Ministru Marinescu,
– Dl. General Dobre,
– Dl. Aurelian Pan ă,
– Dl. Titus Drago ș,
– Dl. Mircea Vulc ănescu,
– Dl. General Constantin,
– Dl. I. Minescu,
– S-a dispus înfiin țarea unui Comisariat al Pre țurilor.
– S-a dispus intensificarea la maximum a produc ției, în campania agricol ă de
nu putea s ă fac ă în 1941 decât ceea ce a f ăcut. Și aceasta nu constituie decât un act de legitim ă
ap ărare și un sacrificiu pentru civiliza ție” ( Antonescu, Mare șalul României, III, p. 235-237).
773 Registrul istoric , III, f. 231.
774 La Bucure ști, ședin ța Consiliului de Mini ștri sub pre ședin ția lui M. Antonescu (vezi Stenogramele…,
V, p. 324-348).
775 Registrul istoric , III, f. 232.
776 Vezi Stenogramele…, V, p. 348-383; Procese-verbale, I, f. 36-37; Registrul istoric , III, f. 232
(comunicatul 304).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
327 prim ăvar ă și ra ționalizarea consumului.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Consiliu cu reprezentan ții industriei și comer țului 777 :
– Dl. Mare șal Antonescu a ar ătat rostul acestor consf ătuiri.
– Dl. Ing. Cristian Penescu-Kertsch a prezentat un memoriu al U.G.I.R.-ului,
cuprinzând dolean țele industriei na ționale.
– S-au examinat în am ănunt toate cererile industria șilor.
– Dl. Mare șal a insistat asupra sacrificiilor pe care trebuie s ă le fac ă industria și
comer țul ca și toate clasele sociale, în vederea acoperirii tutu ror cheltuielilor
necesare r ăzboiului.
20,00 – Dl. General Modreanu: prezentare de plecare din postul de primar al Capitalei.
Miercuri, 10 decembrie 1941 cccl
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,30 – Dl. General Iacobici: lucru.
11,00 – Consiliu pentru școal ă, biseric ă, s ănătate, munc ă și justi ție 778 , cu:
– Dl. Prof. Petrovici – Ministrul Culturii Na ționale,
– Dl. Dr. Tomescu – Ministrul S ănătății,
– Dl. Stoicescu – Ministrul Justi ției,
– Dl. Prof. I. C. Petrescu – Subsecretar de Stat al Culturii,
– Dl. General V. Iliescu – Subsecretar de Stat al E duca ției,
– Dl. Prof. Sandu Ion – Subsecretar de Stat al Cult elor și Artelor,
– Dl. Dr. D ănulescu – Subsecretar de Stat al Cultelor și Artelor.
– Dl. Prof. Dr. Tomescu a prezentat anuarul oficial al medicilor din întreaga țar ă,
întocmit pe specialit ăți.
– Dl. Mare șal Antonescu a ar ătat Consiliului, constat ările f ăcute de D-sa la
inspec ția unui Centru de Preg ătire Premilitar ă din Capital ă.
S-au dat apoi dispozi țiuni s ă se fac ă tineretului o cât mai atent ă educa ție igienic ă
urmând ca aceast ă îngrijire s ă fie extinsă și asupra locuin țelor.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Studii Economice:
– Dl. Ministru al Elve ției,
– Dl. Durant.
17,30 – Dl. General Emil P ălăngeanu. Pentru a supune:
– Proiectul de dezvoltare a M.T.R.,
– Dezvoltarea Centrului de formarea cadrelor,
– Bugetul pe noul an 1942.
17,55 – Dl. Procuror P ăduraru: în chestiunea incendiului de la Moara Herda n.
18,00 – Dl. Consilier Cristu: Industria sticlei și exploatarea lemnului.
18,30 – Dl. Prof. Otetele șeanu: Prezentare de plecare din Guvern.
777 Vezi Stenogramele…, V, p. 382-414; Registrul istoric , III, f. 234 (comunicatul 307).
778 Vezi Stenogramele…, V, p. 414-439; Procese-verbale, I, f. 37-38; Registrul istoric , III, f. 232
(comunicatul 306).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
328 19,00 – Dl. Col. Teodorescu (P.T.T.) – Raporteaz ă rezultatul c ălătoriei în Germania 779 .
Joi, 11 decembrie 1941 cccli
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Dl. General Pantazi: Pentru a primi instruc țiuni.
11,30 – În chestiunea datoriei, fa ță de Elve ția.
– Dl. Ottulescu.
– Dl. General Stoenescu.
13,00 – Dl. Ministru Neubacher: Chestiuni economice.
14,00 – Dejunul.
17,30 – Dl. General Teodor Pirici: Raporteaz ă neregulile de la C.A.P.S.
18,00 – Dl. Profesor Dobre: Regret ă greșelile trecutului și solicit ă a colabora cu Dl. Mare șal.
18,30 – Dl. Ministru al Italiei: Prezint ă un mesaj din partea Ducelui Mussolini 780 .
18,40 – Dl. General Rez. Crassan Octavian: solicit ă a fi reabilitat.
20,00 – Dl. Mare șal viziteaz ă noul apartament din Pre ședin ție.
21,00 – Masa.
Vineri, 12 decembrie 1941 ccclii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Consiliul de Colaborare la Marele Stat Major.
xxx 781
14,30 – Dejunul.
18,30 – Dl. Mare șal pleac ă cu automotorul la Predeal. A fost salutat la pleca re de:
– Dl. General Jack Popescu,
– Dl. General Gherghe Radu,
– Dl. Colonel Diaconescu,
– Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu.
20,30 – Cina în vagon, cu D-nii:
– Col. Oncic ă,
– Maior Marin,
– Cpt. Georgescu.
21,30 – Sosirea la Predeal. Au fost prezen ți la sosire:
– Dl. Col. Grigoriu – Primarul ora șului,
– Dl. Maior R ădulescu – Comandantul Deta șamentului Jandarmi Paz ă.
779 Registrul istoric , III, f. 232.
780 Registrul istoric , III, f. 234.
781 La sediul Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri din Bucure ști, Mihai Antonescu a avut o convorbire cu
mini ștrii Germaniei și Italiei, Manfred von Killinger și, respectiv, Renato Bova Scoppa, care solicit ă
– în numele guvernelor lor – ca România s ă declare r ăzboi SUA, în virtutea articolului 3 al Pactului
Tripartit ( Antonescu, Mare șalul României, III, p. 238-239).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
329 Sâmb ătă, 13 decembrie 1941 cccliii
11,00 – Dl. Mare șal iese și viziteaz ă sera și împrejurimile vilei, bar ăcile trupei, înso țit de
Dl. Col. Oncic ă și Maior R ădulescu.
xxx 782
13,30 – Dejunul cu Dl. Profesor Iotzu.
16,00 – Dl. Mare șal cheam ă și prime ște pe Dl. Tartler – gr ădinar din Bra șov.
20,00 – Dl. Mare șal prime ște pe Dl. Avocat Chiri țescu 783 .
20,30 – Cina împreun ă cu Dl. Prof. Iotzu și Dl. Avocat Chiri țescu.
Duminic ă, 14 decembrie 1941 cccliv
11,00 – Dl. Mare șal prime ște pe Dl. Dr. N. Gologan, Primarul ora șului Bra șov, Dl. Dr. Filimon
Dr ăgan și Dl. Arhitect Bell.
13,15 – Dejunul, având invita ți pe:
– Dl. Colonel Oncic ă,
– Lt. Col. Popescu V.,
– Maior Marin Alex.,
– Maior R ădulescu,
– Prof. Iotzu.
Luni, 15 decembrie 1941 ccclv
10,00 – Dl. Mare șal se plimb ă prin jurul vilei.
13,00 – Dejunul.
13,40 – Dl. Mare șal, înso țit de Maiorul R ădulescu și C ăpitanul Georgescu, merg pe jos
pân ă la Batalionul 4 Vân ători de Munte pe care îl inspecteaz ă.
15,00 – Plecarea cu automobilul spre Bucure ști. La plecare a fost salutat de c ătre:
– Dl. Col. Grigoriu – Primarul ora șului,
– Dl. Maior Munteanu – Comandantul Batalionului IV Vân ători de Munte,
– Dl. Maior R ădulescu – Comandantul Deta șamentului Jandarmi Paz ă.
17,30 – Sosirea la Bucure ști. Au fost prezen ți la sosire:
– Dl. General Dumitru Popescu – Ministrul Internelo r,
– Dl. General Vasiliu – Inspector General al Jandar meriei,
– Dl. General Gherghe – Prefectul Poli ției Capitalei,
– Dl. Col. Diaconescu – Director General al Siguran ței,
– Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu.
18,15 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
18,45 – Dl. Dr. D ănulescu: Prezentare pentru înapoiere din str ăin ătate.
19,30 – Dl. Nicolae Mavrocordat: Propune revizuirea admi nistra ției în Bucovina.
20,15 – Dl. Ministru Bu șil ă: Se prezint ă pentru înapoiere din Germania 784 .
782 La Bucure ști, Mihai Antonescu prime ște pe J. Webb Benton, în vizit ă de plecare, asigurându-l c ă
România și Mare șalul Antonescu pre țuiau America, dar c ă, „odat ă angajat ă în lupt ă, al ături de Germania,
prin care am izbutit s ă ne recâ știg ăm teritoriile cotropite f ără provocare în 1940 de ru și, România
trebuie s ă respecte legile de onoare ale r ăzboiului” ( Antonescu, Mare șalul României, III, p. 239).
783 Registrul istoric , III, f. 237.
784 Registrul istoric , III, f. 238.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
330 21,30 – Masa.
Mar ți, 16 decembrie 1941 ccclvi
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
11,00 – Consiliul Guvernatorilor 785 :
– Dl. Mare șal a dat dispozi țiuni pentru coordonarea activit ății și stabilirea
competen ței guvernatorilor provinciilor.
– Dispozi țiuni pentru colectarea, depozitarea și administrarea bunurilor apar ținând
Statului.
– Întocmirea din vreme a unui plan de cultur ă pentru Basarabia, Bucovina și
Transnistria, în vederea campaniei agricole de prim ăvar ă.
– S-a l ăsat complet liber ă circula ția produselor între vechiul regat și provinciile
dezrobite.
14,00 – Dejunul.
17,00 – Intensificarea m ăsurilor de ap ărare antiaerian ă:
– Dl. General Șova 786 ,
– Dl. General Gherghe Radu.
17,30 – Dl. General Panaitescu: chestiuni personale.
18,00 – Chestiuni personale:
– Dl. General Stoica,
– Dl. Prof. N. Stoica.
18,30 – Dl. G ănescu: referin țe asupra activit ății Institutului de Credit Român 787 .
18,45 – Continuarea Consiliului Guvernatorilor 788 .
– Fa ță de num ărul mare al vitelor de la țar ă, s-a hot ărât m ărirea cantit ăților
disponibile pentru consumul de carne.
– M ăsuri pentru colectarea și conservarea pieilor crude în perfecte condi țiuni.
– S-a dispus liberarea armelor de vân ătoare proprietarilor rurali și Societ ăților de
Vân ătoare.
21,30 – Masa.
785 Vezi Stenogramele…, V, p. 440-468; Procese-verbale , I, f. 39-40; Registrul istoric , III, f. 238-239
(comunicatul 308).
786 În Registrul istoric (III, f. 239) – generalul Sora (?!).
787 Registrul istoric , III, f. 239.
788 Vezi Stenogramele…, V, p. 468-504; Procese-verbale, I, f. 41-42.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
331 Miercuri, 17 decembrie 1941 ccclvii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Împ ărțirea premiilor la „Concursul Porumbului”:
– În sala de festivit ăți a Institutului de Cercet ări Agronomice s-a desf ăș urat
concursul porumbului pe 1941, la care a luat parte o asisten ță numeroas ă în frunte cu
Dl. General Sichitiu (Dl. Ministru al Agriculturii) , Dl. Aurelian Pan ă, Gh. Ionescu-Sise ști etc.
– Dup ă ce Dl. Ministru al Agriculturii a ar ătat rostul acestui concurs, Dl. Mare șal
Antonescu a mul țumit concuren ților, trecând apoi la distribuirea premiilor, pluga rilor care
și-au îngrijit mai mult ogorul, ascultând de sfaturi le date la timp 789 .
– Dl. Mare șal a dublat premiile, acordând suma din fondul pers onal al D-sale.
11,30 – Distribuirea decora țiilor la invalizi:
– La Spitalul Z.I. 302, Dl. Mare șal a fost întâmpinat de Dl. General Pantazi,
Col. C ăpitanovici, Directorul Serviciului Sanitar, D-na Ca ncicov și Dr. Ghi țescu.
Dup ă ce se adreseaz ă vrednicilor lupt ători, prin cuvinte de îmb ărb ătare și
recuno știn ță , Dl. Mare șal decoreaz ă pe fiecare invalid în parte, interesându-se de lup tele la
care au luat parte.
S-au vizitat apoi s ălile spitalului, fiind g ăsite într-o perfect ă ordine.
13,30 – Dl. General Hauffe prezint ă pe ofi țerii instructori germani:
– Colonel Bochaimb,
– Colonel Wachsen,
– Colonel Welcker,
– Maior Wesselowski (înlocuitor al Col. Bazing),
– C ăpitan Plag (înlocuitor al Lt. Col. Buddnigen),
– C ăpitan Hoffman.
14,15 – Dejunul.
17,00 – Dl. Dr. Bideanu: chestiuni personale.
17,15 – Dl. Gheorghe Popovici: prezint ă o chestiune politic ă din partea D-lui General
Nedici (prim-ministru sârb).
17,30 – Consiliu de Aprovizionare 790 sub pre ședin ția D-lui Mare șal Antonescu, la care iau parte:
– Dl. General Dumitru Popescu – Ministru de Interne ,
– Dl. General Sichitiu – Ministrul Agriculturii și Domeniilor,
– Dl. I. Marinescu – Ministrul Economiei Na ționale,
– Dl. Ing. C. Bu șil ă – Ministrul Comunica țiilor,
– Dl. A. Pan ă – Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii,
– Dl. General Constantin – Subsecretar de Stat al A provizion ării,
– Dl. General C. Florescu – Primarul General al Cap italei,
– Dl. G. Minescu – Director General I.N.C.O.P.,
– Dl. Col. Orezeanu – Director General C.F.R.,
– Dl. Int. Col. Sireteanu – Dir. Intenden ței M.A.N.
– Consiliul a examinat și adoptat proiectul de lege pentru reglementarea cu mp ărării
789 Textul Cuvânt ării , în Registrul istoric , III, f. 243.
790 Vezi Stenogramele…, V, p. 504-551; Procese-verbale, I, f. 42; Registrul istoric , III, f. 244
(comunicatul 309).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
332 și vânz ării unor cereale.
– Dipozi țiuni pentru valorificarea produselor ță rii urmând ca legumele și fructele s ă
fie industrializate pentru consumul intern și pentru export.
– Dispozi țiuni ca în a șez ămintele de asisten ță social ă s ă nu mai fie ad ăposti ți și
hr ăni ți decât aceea care într-adev ăr nu pot s ă munceasc ă.
– S-a expus un plan al t ăierii lemnelor în p ăduri în vederea aprovizion ării pentru
anul viitor.
– S-a raportat c ă pie țele Capitalei sunt aprovizionate din bel șug cu zarzavaturi.
– S-au dat dispozi țiuni pentru o supraveghere cât mai atent ă a transporturilor de
alimente și animale destinate pentru aprovizion ări.
22,00 – Masa.
Joi, 18 decembrie 1941 ccclviii
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Distribuirea decora țiilor la Spitalul Berceni.
Dl. Mare șal fiind înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu este întâmpi nat la
Spitalul Z.I. 334 de c ătre D-nii:
– Prof. Dr. Tomescu – Ministrul S ănătății,
– General C. Pantazi – Subsecretar de Stat al M.A.N .,
– Colonel C ăpitanovici – Directorul Serviciului Sanitar,
– Dr. Brascu etc.
Dup ă ce i-a fost prezentat personalul spitalului. Dl. M are șal Antonescu a trecut în
fiecare salon, oprindu-se la patul bolnavilor, deco rând pe marii mutila ți și pe r ăni ții înc ă
bolnavi, și stând de vorb ă cu ei asupra luptelor la care au luat parte și asupra nevoilor lor.
Apoi, prin cuvinte de îmb ărb ătare, Dl. Mare șal a mul țumit eroilor pentru faptele
lor, în numele Regelui și Patriei.
11,30 – Dl. Mare șal în prezen ța D-lui General Hauffe, D-lui Col. Br ătescu și Dl. Col. Mircea
Elefterescu, înmâneaz ă ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a D-lui Gener al von Schmuth,
care se afl ă bolnav la hotelul „Athnée Palace”.
11,45 – Dl. Mare șal a ținut un consiliu cu Dl. Ministru de Interne și cu organele de Poli ție
și Siguran ță 791 .
14,00 – Dejunul.
17,00 – Dl. General Iacobici: lucru.
17,30 – Dl. General Rosetti.
18,00 – În chestiunea educa ției tineretului și organizarea sporturilor particulare:
– Dl. General Iliescu,
– Dl. Colonel Medeleanu.
18,30 – Dl. Prof. Gh. Cuza.
18,45 – Dl. Vasile Prelipceanu: chemat de la Baia.
19,00 – Pentru a primi instruc țiuni:
– Dl. General Voiculescu,
– Dl. General Calotescu,
791 Vezi Stenogramele…, V, p. 551.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
333 – Dl. Profesor Alexianu 792 .
20,30 – Dl. Mare șal, înso țit de c ăpitanul Dr. Stroescu, se duce la Spitalul Militar p entru
a urma un tratament de raze.
21,30 – Masa.
Vineri, 19 decembrie 1941 ccclix
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
10,00 – Decorarea r ăni ților la Spitalul Col țea.
Dl. Mare șal, înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu, sose ște la Spitalul Z.I. 304
unde este întâmpinat de c ătre Domnii:
– General C. Pantazi – Subsecretar de Stat al M.A.N .,
– Colonel C ăpitanovici – Directorul Serviciului Sanitar,
– Prof. Dr. Em. Cr ăciun – Eforul Spitalelor Civile,
– Prof. Dr. Hortolomei – Comandantul Spitalului.
Dl. Mare șal intr ă în sala mare a Spitalului unde vorbe ște r ăni ților, asigurându-i c ă
Statul și Conduc ătorul lui vor avea toat ă grija p ărinteasc ă pentru ei.
Urmeaz ă apoi decorarea eroilor într-un cadru solemn, Dl. M are șal vizitând pe rând
saloanele Spitalului, unde a decorat pe fiecare r ănit la patul s ău, interesându-se de faptele
de arme s ăvâr șite.
12,00 – Dl. Ministru de Interne: lucru.
12,30 – Dl. General Stoenescu: lucru.
13,00 – Dl. General Lutz: Comandantul Trupelor din Trans nistria, prezentare de plecare
din țar ă. Este decorat cu ordinul „Steaua României”, Clasa I-a.
13,00 – Dl. Ministru Neubacher: în chestiuni economice.
14,00 – Dejunul.
15,00 – Dl. Mare șal înso țit de Dl. Col. Adj. Mircea Elefterescu asist ă la o ședin ță a
Academiei Române, pentru comemorarea a 250 de ani d e la moartea lui Miron Costin.
La aceast ă ședin ță solemn ă au fost de fa ță numeroase personalit ăți, printre care
Domnii Iuliu Maniu, Gheorghe Br ătianu, George Enescu etc.
Dup ă cuvântul de introducere al D-lui Profesor Simiones cu, care a salutat prezen ța
D-lui Mare șal, a urmat comunicarea D-lui Profesor Ion Nistor, despre cronicarul Miron Costin.
Conferen țiarul a înf ățișat via ța și activitatea lui Miron Costin, care a fost un
vrednic sf ătuitor, al Domnilor din vremea sa, fiind în acela și timp unul din cei mai mari
cărturari de la care ne-a r ămas o serie de lucr ări istorice de cea mai mare valoare.
17,00 – În chestiunea ofertei pentru înfiin țarea l ăpt ăriilor în Moldova:
– Dl. General C. Florescu,
– Dl. Vlad.
17,30 – Dl. Ion Nisipeanu: Pre ședintele Asoc. Prof. Secundari din România: prezent are.
18,00 – Problema locuin ței proprii și aprovizionarea salaria ților și pensionarilor publici:
– Dl. Prof. Iacobescu,
– Dl. Stancu Br ădi șteanu.
19,15 – Dl. Ottulescu: lucru 793 .
792 Registrul istoric , III, f. 245.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
334 21,30 – Masa.
Sâmb ătă, 20 decembrie 1941 ccclx
7,00 – Începerea lucrului.
7,15 794
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
12,00 – Dl. Ministru Drago ș: lucru.
12,30 – Dl. General Dona: informa ții.
13,00 – Dl. Dr. D ănulescu: lucru.
13,30 – Dl. General Pantazi: cu privire la scrisoarea D- lui General Panaitescu Ștefan 795 .
14,00 – Dejunul.
În dup ă-amiaza zilei, Dl. Mare șal este re ținut în cas ă de c ătre medic, fiind indispus.
Duminic ă, 21 decembrie 1941 ccclxi
Dl. Mare șal este re ținut de medic în cas ă.
Luni, 22 decembrie 1941 ccclxii
10,00 – Dl. Mare șal, fiind bolnav, îns ărcineaz ă pe Dl. General Pantazi pentru a decora, în
numele D-sale, pe r ăni ții din Spitalul Militar „Regina Elisabeta”796 .
13,00 – Dl. Colonel Spalcke: se prezint ă D-lui Mare șal, pentru a-i face cunoscut c ă,
Cancelarul Hitler a luat comanda Armatei de Uscat a Reichului 797 .
14,00 – Dejunul.
15,00 – Instruc țiuni cu privire la front:
– Dl. General Iacobici,
– Dl. General T ătăranu 798 .
Mar ți 23 decembrie ccclxiii și miercuri 24 decembrie 1941 ccclxiv
Dl. Mare șal, fiind gripat, este re ținut de medic în cas ă799 .
793 Registrul istoric , III, f. 246.
794 La Bucure ști, Consf ătuire Economic ă sub pre ședin ția lui Mihai Antonescu (vezi Stenogramele…,
V, p. 552-563).
795 În Registrul istoric (III, f. 258), Generalul Ștefan Panaitescu este trecut … prezent !
796 În cursul zilei s-a difuzat Ordin de zi c ătre Armata a 3-a ( Registrul istoric , III, f. 237-238).
797 De ținut ă anterior de Feldmare șalul Walther von Brauchitsch.
798 Registrul istoric , III, f. 249.
799 La 23 decembrie 1941 s-au publicat numeroase decre te-legi și decrete, unele dintre acestea din
urm ă privind atestarea pe posturi a profesorilor: I. Hu di ță (nr. 3 505); Miron Niculescu (nr. 3 506);
Nichifor Crainic (nr. 3 523); Victor Sl ăvescu (nr. 3 550); D. Mangeron (nr. 3 554).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
335 Joi 25 decembrie ccclxv , vineri 26 decembrie ccclxvi , sâmb ătă 27 decembrie ccclxvii și
duminic ă 28 decembrie 1941 ccclxviii
Domnul Mare șal Antonescu, fiind gripat, este re ținut de medic în cas ă800 .
Luni, 29 decembrie 1941 ccclxix
Domnul Mare șal lucreaz ă în cabinetul particular.
18,30 – Doamna și Domnul Mare șal asist ă la rularea unui film cinematografic în sala
Pre ședin ției.
Mar ți, 30 decembrie 1941 ccclxx
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
12,00 – Dl. General de Divizie von Rothkirch – Șeful leg ăturilor din Transnistria: Prezentare.
12,15 – Dl. General Iacobici: lucru în leg ătur ă cu opera țiile de pe front.
12,25 – Dl. General Stoenescu: lucru 801 .
14,00 – Dejunul.
În dup ă-amiaza zilei, Dl. Mare șal r ămâne în cas ă.
Miercuri, 31 decembrie 1941 ccclxxi
7,00 – Începerea lucrului.
9,00 – Toaleta, micul dejun.
9,30 – Continuarea lucrului.
12,30 – Nun țiul Apostolic: prezint ă felicit ări pentru Anul Nou.
12,50 – Dl. General Emil P ălăngeanu: chestiuni în leg ătur ă cu Munca Tineretului 802 .
14,00 – Dejunul.
Dup ă-amiaz ă Dl. Mare șal r ămâne în cas ă, fiind înc ă suferind.
800 În Registrul istoric (vol. III), nici o men țiune pentru zilele de 24-29 decembrie 1941.
801 Registrul istoric , III, f. 259.
802 Registrul istoric , III, f. 260.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
336
ANEXE
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
337
II – ANEXELE VOLUMULUI I
Anexa 1
Cronologie, 4-26 septembrie 1940
Surs ă: Registrul istoric al Conduc ătorului Statului
4 septembrie 1940
– Comunicatul nr. 91 al Casei MS Regelui Carol II – demisia guvernului I. Gigurtu și
îns ărcinarea Generalului Ion Antonescu cu formarea noul ui guvern.
– Decret – Regal nr. 3 051 privind îns ărcinarea lui Ion Antonescu cu formarea noului guver n.
5 septembrie 1940
– Decretele – Regale nr. 3 052 (dizolvarea Parlamen tului) și nr. 3 053 (acordarea deplinelor
puteri lui Ion Antonescu).
– Comunicatele Casei Regale nr. 92 (depunerea jur ământului de c ătre Ion Antonescu ca
pre ședinte al Consiliului de Mini ștri) și nr. 93 (I. Antonescu – primit în audien ță de lucru
de c ătre Suveran).
– Vizite : Domnul General Ion Antonescu, șeful Statului, a f ăcut o vizit ă la Lega ția
Germaniei, unde a avut o întrevedere cu Dl. Fabrici us, Ministrul Reichului. Tot în cursul
dimine ții a f ăcut o vizit ă și la Lega ția Italiei la Bucure ști.
6 septembrie 1940
– Decretul – Lege nr. 3 067 – Mihai I acord ă depline puteri generalului Ion Antonescu.
– Decretele – Legi nr. 3 068, 3 065, 3 064, 3 096, 3 097.
– Proclama ția lui I. Antonescu c ătre Țar ă.
– Manifestul lui Carol II c ătre Țar ă.
– Apelul lui I. Antonescu c ătre Țar ă.
– Proclamația Generalului I. Antonescu c ătre Armat ă.
– „Comunicarea” lui I. Antonescu c ătre Țar ă.
– Comunicat: Abdicarea lui Carol II și depunerea jur ământului de c ătre Mihai I.
– Comunicat privind vizita ce i-a f ăcut Mihai I lui Ion Antonescu.
– Alte 8 comunicate.
– Telegram ă prin care Ion Antonescu o recheam ă în țar ă pe M. S. Elena – Regina Mam ă.
– Telegrama lui I. Antonescu c ătre Carol II – asigur ări c ă i se vor respecta propriet ățile din
România.
– Idem – asigur ări c ă ex-regele va primi o rent ă viager ă de 20 milioane lei anual, pl ătibil ă
în valut ă.
– Telegram ă I. Antonescu c ătre Adolf Hitler.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
338 – Idem c ătre Benito Mussolini.
– Audien țe: – Ritter von Stransky.
– IPSS Nicodim Munteanu, Patriarh.
7 septembrie 1940
– Decretul Regal nr. 3 072 – investirea lui Ion Ant onescu cu depline puteri.
– Decretele – Legi nr. 3 073, 3 074, 3 075, 3 077, 3 078, 3 079.
– Decretele – nr. 3 069, 3 070, 3 071, 3 076.
– Decizii – 4 641, 4 643, 4 645, 4 644, 4 646.
– Chemarea lui I. Antonescu c ătre Țar ă.
– Apelul „Români” al Generalului.
– Comunicat despre prima ședin ță a Consiliului de Mini ștri 1, sub pre ședin ția lui I. Antonescu.
Ordinea de zi:
– 1. Ridicarea ță rii prin m ăsuri administrative și sanitare, organizarea de c ătre Stat
a vie ții agricole, atât a produc țiunii, cât și a vânz ării produselor ță răne ști;
– 2. Sprijinirea muncitorimii prin reforme speciale și reorganizarea întreprinderilor
de produc ție industrial ă;
– 3. Reorganizarea aparatului administrativ și a situa ției func ționarilor;
– 4. Organizarea familiei române ști. Reforme sanitare pentru combaterea mortalit ății
infantile și combaterea boalelor sociale și a alcoolismului.
– Comunicate – 8.
– Audien țe: – Judec ător Cristea.
– Delega ția Frontului Na țional Genera ția 1922.
– Col. Ullea.
8 septembrie 1940
– Decretele – Legi nr. 3 083, 3 085, 3 086.
– Decret – nr. 3 087.
– Vizite.
– Telegram ă: Adolf Hitler a r ăspuns Generalului la mesajul s ău din 6 septembrie 1940.
– Telegram ă: I. Antonescu c ătre generalul Milan Nedici.
– Telegram ă: I. Antonescu c ătre Cavalerii Ordinului Mihai Viteazul.
9 septembrie 1940
– Decretul – Regal nr. 3 088.
– Decretele – Legi – nr. 3 090, 3 092, 3 093, 3 094 , 3 095, 3 098.
– Decrete – nr. 3 089.
– Decizii: 3.
– Apel al Generalului c ătre „Români”.
– Audien țe: – General Petre Georgescu.
– Marinescu Florin.
– Amiral P ăiș.
– Dr. [C.] Angelescu.
1 Vezi stenograma integral ă, în M. D. Ciuc ă, ed., Stenogramele… , I, p. 1-13.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
339 – General Topor.
– Nun țiul Papal.
– Ata șatul militar german.
– Mocsony.
– Redactor Ag[en ția] Stefani.
– Baron Styrcea.
10 septembrie 1940
– Decretele – Legi – nr. 3 099, 3 100, 3 101, 3 104 .
– Decretele – nr. 3 102, 3 103.
– Decizi – 3.
– Principiile de guvernare.
– Audien țe: – Ministrul Danemarcii.
– Ministrul Suediei.
– Ministrul Italiei.
– Constantin Argetoianu.
– Ministrul Greciei.
– Ata șatul militar german, colonel Gerstenberg.
– Amiral [Wilhelm] Canaris.
– Lt. Col. Bentivegni.
– Ministrul Angliei.
11 septembrie 1940
– Decretele – Regale – nr. 3 105, 3 107, 3 108, 3 1 09, 3 110, 3 111, 3 113.
– Decretele – Legi – nr. 3 106, 3 112, 3 114.
– Decizii – 5.
– Apelul „C ătre Români”.
– Apel c ătre Țar ă.
– Comunicate – 5.
– Audien țe: – A. C. Cuza.
– Russu Ardeleanu.
– Profesor [N.] Herescu.
– Profesor Danielopol.
– Prim Pre ședinte Dr. Lupu.
– Dinu Br ătianu.
– Ministrul Iugoslaviei și
– Ministrul Belgiei.
12 septembrie 1940
– Decretul – Regal – nr. 3 116.
– Decretele – Legi – nr. 3 117, 3 118.
– Decret – nr. 3 115.
– Apelul c ătre Legionari.
– Comunicate – 2.
– Audien țe: – General Dragu.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
340 – Prof. Eug. Niculce.
– Ministrul Elve ției și
– Ministrul Portugaliei.
13 septembrie 1940
– Decretele – Legi – nr. 3 119, 3 120, 3 121, 3 122 , 3 123, 3 124, 3 129.
– Decretele – nr. 3 125, 3 126, 3 127, 3 128.
– Decizie – 1.
– Comunicate – 9 2.
– Audien țe: – Consilierul Munteanu.
– Secretarul Episcopiei Maramure șului.
– [Alexandru] Vaida-Voievod.
14 septembrie 1940
– Decret – Regal – nr. 3 151
– Decrete – Legi – nr. 3 130, 3 132, 3 136, 3 139, 3 140, 3 153.
– Decrete – nr. 3 131 3 133, 3 138, 3 141, 3 142, 3 150, 3 152.
– Decizie – nr. 4 933.
– Comunicate – 6 3.
– Felicit ări.
– Schimb de telegrame între I. Antonescu și cavalerii Ordinelor de R ăzboi Steaua României
și Coroana României.
15 septembrie 1940
– Apelul Generalului intitulat „Fra ți Români”.
16 septembrie 1940
– Decret – Regal – nr. 3 155.
– Decrete – Legi – nr. 3 156, 3 159.
– Decrete – nr. 3 154, 3 157, 3 158, 3 160.
– Comunicate – 3.
– Declara ție de credin ță a Pre ședintelui Federa ției Na ționale a Asocia țiilor Fo știlor
Lupt ători „Regele Ferdinand I”.
– R ăspunsul lui I. Antonescu.
– Audien țe: – Mitropolitul și Episcopul Romano-Catolic.
– Ministrul Norvegiei.
– Dr. Popovici și
– Ministrul Americii.
2 Între ele, un lung comunicat privitor la condi țiile abdic ării Regelui Carol II (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 251/1940, f. 26-28).
3 Inclusiv comunicatul ce anun ță DR nr. 3 151, prin care Ion Antonescu este proclam at Conduc ător
al Statului Na țional Legionar și Șeful Regimului Legionar, iar Horia Sima – Conduc ător al Mi șcării
Legionare ( ibidem , f. 31-32).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
341 17 septembrie 1940
– Decrete – Legi – nr. 3 162, 3 163, 3 164, 3 165, 3 166, 3 167, 3 168.
– Decrete – nr. 3 161, 3 169.
– Comunicate – 3.
– Audien țe: – General Olteanu Marcel.
– Prof. Octav Onicescu.
– Dl. Ministru [George] Cre țeanu.
– Pre ședintele Asocia ției Persoanelor Publice CFR și PTT.
– Prof. [Ioan] Lupa ș.
18 septembrie 1940
– Decrete – Legi – nr. 3 172, 3 176.
– Decrete – nr. 3 173, 3 174, 3 175, 3 177, 3 180, 3 181.
– Ședin ță a Consiliului de Mini ștri 4.
– Comunicate – 12.
– Informa ții – 2.
– Audien țe: – Profesor Iotzu.
– A. B ădăuță .
– Nun țiul Apostolic.
– Killi (?!).
19 septembrie 1940
– Decret – Regal – nr. 3 179.
– Decret – Lege – nr. 3 209.
– Decrete – nr. 3 178, 3 182, 3 183, 3 184, 3 185, 3 186, 3 187, 3 188, 3 190, 3 189, 3 195,
3 107, 3 196, 3 198.
– Audien țe: – General Petala.
– Inginer Alex. Ștef ănescu.
– Ministru R ădulescu Mehedin ți și
– Consulul Mexicului.
20 septembrie 1940
– Decrete – Legi – nr. 3 203, 3 205, 3 207.
– Decrete – nr. 3 201, 3 202, 3 206, 3 208.
– Decizie – 1.
– Apelul „Români” 5.
– Comunicate – 5.
– Audien țe: – Avocat Cr ăciun.
4 Vezi stenograma integral ă ( apud M. D. Ciuc ă, ed., Stenogramele… , I, p. 13-59).
5 În aceea și zi, prezentându-i-se harta concentr ărilor URSS la grani ța de nord-est și est a României,
Antonescu a pus aceast ă rezolu ție pe nota de cabinet: „ Hărțile cu situa ția inamicului trebuie puse pe
pere ții biroului meu. Trebuie o hart ă cu vechile frontiere și cu actualele fruntarii. O hart ă sau h ărți
ale fronturilor de lupt ă” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 118/1940, f. 1).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
342 – Pre ședintele UFSR, Plagino.
– [Ion] Incule ț.
– [ Ștefan] Ciobanu.
– T. H. Davila.
– M. H. Constantinescu.
– Prof. C. Marinescu.
– Avocat Vojen.
– Pamfil Șeicaru.
– Primar [I. Gh.] Vântu.
– Doamna Burileanu.
– Col. Solacolu.
– Mocsony.
– Doamna Catargi.
– Ministrul Iranului.
– Ministrul Egiptului.
21 septembrie 1940
– Decretele – Legi – nr. 3 211, 3 216, 3 218, 3 219 , 3 220, 3 221.
– Decrete – nr. 3 210, 3 212, 3 214, 3 215, 3 217.
– Comunicat.
– Ședin ță a Consiliului de Cabinet 6.
– Audien țe: – Profesor Dragomirescu.
– Marinescu (Concordia).
– Mitropolitul Cisar și
– Colonel Pika.
22 septembrie 1940
-7
23 septembrie 1940
– Decrete – Legi – nr. 3 223, 3 225, 3 098, 3 227, 3 245.
– Decrete – nr. 3 224.
– Comunicate – 4.
– Dezmin țirea.
– Audien țe: – Ministrul Sovietelor.
– Ministrul Angliei.
24 septembrie 1940
– Decret – Regal – nr. 3 222.
– Decrete – nr. 3 228, 3 231.
– Comunicate – 2.
6 Vezi stenograma integral ă (apud M. D. Ciuc ă, ed., Stenogramele… , I, p. 59-75).
7 Nici o men țiune în Registru .
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
343 – Audien țe: – Ministrul Chinei.
25 septembrie 1940
– Decrete – Legi – nr. 3 244, 3 245, 3 255.
– Decrete – nr. 3 232, 3 237, 3 239, 3 246, 3 247, 3 248, 3 249, 3 250, 3 251, 3 252, 3 253,
3 258, 3 259.
– Comunicate – 2.
– Audien țe: – Sextil Pu șcariu.
– Avocat V. Vojen.
– O delega ție de ardeleni și
– Ionel Halmaghi.
26 septembrie 1940
– Decrete – Legi – nr. 3 260, 3 261, 3 262, 3 263, 3 264.
– Comunicate – 3.
– Ședin ță a Consiliului de Mini ștri 8.
– Audien țe: – Italo Zingareli.
– Alex. Z ănescu.
– I. Gh. Vântu.
– Doamna Burileanu.
– Ing. Ștef ănescu.
– Ing. Dorin Pavel.
– Eug. Niculcea.
– Prof. A. C. Cuza.
(Registrul istoric al Conduc ătorului Statului ,
vol. I, 4 septembrie – 31 decembrie 1940,
ANIC, fond PCM – CM, dosar 251/1940, filele 1- 55).
8 Pentru stenograma integral ă, vezi M. D. Ciuc ă, ed., Stenogramele… , I, p. 76-94.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
344 Anexa 2
DARE DE SEAM Ă
asupra
VIZITEI CONDUC ĂTORULUI STATULUI ROMÂN,
DOMNUL GENERAL ION ANTONESCU, LA ROMA
1. CONSIDERA ȚIUNI GENERALE
Darea de seam ă de mai jos prive ște numai latura manifest ărilor exterioare în
leg ătur ă cu vizita la Roma a Domnului General Antonescu: pr ogramul vizitei, comentarii
de pres ă, impresiile culese din cercurile oficiale italiene și din public etc., întrucât scopul
politic și diplomatic al vizitei, precum și rezultatele ob ținute sunt cunoscute cu preciziune
numai de Guvernele celor dou ă na țiuni. Totu și și acestea au putut fi deduse în mare parte,
din îns ăș i modul cum s-a desf ăș urat vizita, precum și din evenimentele politice
interna ționale ce au avut loc ulterior, în leg ătur ă cu vizita de la Berlin și intrarea României
în pactul tripartit.
De îndat ă ce s-a anun țat vizita în presa italian ă – și aceasta a avut loc cu câteva zile
înainte – atât ziarele italiene cât și cercurile particulare s-au a șteptat la o simpl ă vizit ă de
contact și cunoa ștere personal ă între conduc ătorii celor dou ă state.
Faptul c ă ea se producea mai întâi la Roma și apoi la Berlin, a impresionat pl ăcut
de la început. De asemenea, s-a remarcat gestul Dom nului General Antonescu de a nu
amâna vizita, deja hot ărât ă, în momentul când țara era din nou crunt lovit ă de cutremurul
din 10 noiembrie.
Înainte de producerea vizitei, presa italian ă a întreprins o preg ătire a acestui
important act politic, prin articolele referitoare la personalitatea Domnului General
Antonescu și la importan ța Statului român legionar.
Primele articole substan țiale au ap ărut în ziua de 14 noiembrie, când Domnul General
Antonescu se afla pe p ământul Italiei. Din acest moment și pân ă la p ărăsirea teritoriului
italian, toate ziarele italiene au publicat la loc de frunte, articole de fond dedicate oaspe ților
și Ță rii, în termenii cei mai c ălduro și. Dup ă plecarea Domnului General Antonescu, presa
s-a ab ținut de la comentarii asupra vizitei. La acest fapt a contribuit poate și evenimentele
importante interna ționale ce s-au succedat imediat dup ă plecarea Domniei Sale.
Trebuie subliniat de la început c ă vizita Domnului General Antonescu a deschis
la Roma un drum nou , pe care, personalul reîmprosp ătat al Lega ției României la Roma,
de sub conducerea Domnului Ministru Ion V. Vojen în țelege s ă-l exploateze la maximum,
în leg ătur ă cu activitatea și dispozi țiunile, ce paralel se vor da de c ătre Guvern, pentru ca
acest început atât de promi ță tor s ă nu constituie un act izolat sortit uit ării, ci s ă marcheze
prima verig ă a unui lan ț puternic de manifest ări amicale, pe toate planurile: politic,
militar, economic, social, sportiv etc .
2. SOSIREA ÎN ITALIA
Conduc ătorul Statului român, înso țit de Domnul Ministru Mihail Sturza, Ministrul
Afacerilor Str ăine, a sosit în Italia în ziua de 13 noiembrie 1940 , ora 23 (gara Postumia),
cu un tren special, împreun ă cu:
Domnul Alexandru Constant, Subsecretar de Stat la P ropagand ă.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
345 Domnul Constant Papanace, Subsecretar de Stat la Fi nan țe.
Domnul Vladimir Dumitrescu, Secretar General la Min isterul Educa ției Na ționale.
Domnul Colonel Nicolae Diaconescu, Șef de Cabinet.
Domnul Alexandru Randa, Director al Presei legionar e.
Domnul Nicolae Dumitrescu, Consilier de Lega ție.
Domnul Maior Marin, Adj. Domnului General.
Domnul Constantin Iotzu, Decanul Facult ății de Arhitectur ă.
Domnul Constantin Dimitriu, medic.
Domnul Mircea Vlasto, din Ministerul Afacerilor Str ăine.
Domnul Dinu Mare ș, din Ministerul Afacerilor Str ăine.
Domnul Basarab Sion, din Ministerul Afacerilor Str ăine.
De asemenea, Dl. Pellegrino Ghigi, Ministrul Italie i la Bucure ști, a înso țit pe
Dl. General I. Antonescu pe tot timpul vizitei în I talia.
La Postumia au ie șit în întâmpinare:
– Din partea Guvernului Italian, Dl. Ministru Pleni poten țiar Vitetti și Marchizul
Della Rosa (ambii din Ministerul Afacerilor Str ăine);
– Din partea Lega ției, Dl. Ministru Ion Victor Vojen, Colonelul Mihai l Corbuleanu
și Dl. Di Demetrio, Consulul General al României la Trieste.
Drumul de la Postumia la Roma s-a f ăcut cu acela și tren special, în noaptea de
13/14 noiembrie.
Ziarele din diminea ța zilei de la 14 noiembrie au salutat în termenii c ei mai
călduro și, vizita oaspe ților români, astfel:
Extrase din diferite ziare
Sub titlul „A ȘTEPTAREA LA ROMA” Messaggero scrie:
„Roma va saluta în diminea ța aceasta pe Conduc ătorul Statului legionar al
României, Generalul Ion Antonescu. Cetatea se preg ăte ște s ă primeasc ă peste câteva
ceasuri, pe binevenitul oaspete, cu toate drapelele sale fluturând în aer. Popula ția Cet ății va
saluta în diminea ța aceasta cu un vibrant entuziasm pe «Conduc ător», care aduce Romei,
mesajele pline de suflet ale României celei noi, al e României legionarilor lui CODREANU”.
Sub titlul „CONDUC ĂTORUL”, cuvânt care s-a încet ățenit definitiv în toat ă
Italia, ca și cuvintele „Duce”, „Führer”, „Caudillo”, acela și ziar scrie: „dou ă luni dup ă
constituirea Guvernului legionar român, Șeful s ău, Generalul Antonescu, p ăș ește pentru
prima oar ă frontierele ță rii sale, pentru a exprima în mod direct marelui po por italian și
marelui s ău Duce sentimentele de credin ță și de încredere ale României reînnoite, sub
semnul Legiunii.
Acestea sunt cuvintele cu care Generalul Antonescu și-a vestit apropiata sa vizit ă
la Roma: cuvinte de osta ș, fiu de osta ș, dup ă cum Conduc ătorul regimului legionar
s-a afirmat întotdeauna în cursul vie ții sale, atât de agitat ă și care nu se dezminte nici
acum, dup ă cum o dovede ște energia cu care conduce ac țiunea de reînnoire a României.
Generalul Antonescu este în acela și timp un osta ș și un om politic încercat, un sever tutore
al ordinei și al tradi ției, cum și un spirit deschis tuturor exigen țelor drept ății sociale”.
Dup ă aceasta, ziarul prezint ă activitatea militar ă a D-lui General Antonescu din
timpul marelui r ăzboi și din perioada 1928-1938. Articolul se termin ă cu un istoric
al leg ăturilor dintre Conduc ător și C ăpitan, din care rezult ă cum a evoluat situa ția politic ă
din România pân ă la izbânda final ă.
„Popolo di Roma”, dup ă ce d ă programul vizitei Conduc ătorului Statului legionar
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
346 român, adreseaz ă de asemenea urm ătorul vibrant salut oaspe ților români:
„Italia fascist ă aduce azi un cald salut generalului Antonescu, Șeful noului Guvern
român și al tân ărului Stat legionar, în care se exprim ă proaspetele energii ale unui popor
unit cu Italia prin atâtea leg ături de prietenie, precum și printr-o civiliza ție de aceia și obâr șie”.
Dup ă ce subliniaz ă, ca și toate celelalte ziare, semnifica ția faptului c ă prima vizit ă
a Conduc ătorului Statului român este f ăcut ă Italiei, „Popolo di Roma” adaug ă: „nu de
prisos, idealurile care însufle țesc mi șcarea G ărzii de Fier – nucleul central al României
totalitare, cimentat ă prin:
– Numero și membrii ai Guvernului.
– Subsecretarii de Stat de la Marin ă și Aeronautic ă, (Generalul Soddu, Subsecretarul
de Stat la Ministerul de R ăzboi era plecat pe teatrul de opera țiuni italo-grec).
– Guvernatorul Romei.
– Comandantul Corpului de Armat ă din Roma.
– Prefectul.
– O companie de onoare cu drapel, din Regimentul 2 Grenadieri.
– Prin țul Bismarck de la Ambasada german ă.
– Membrii Lega ției Române.
Asupra primirii în Roma, ziarele italiene, în seara zilei de 14 noiembrie, au scris
urm ătoarele:
„Piccolo” și „Tevere” public ă pe prima pagin ă Darea de seam ă a sosirii „Ilu ștrilor
Oaspe ți români” dup ă cum îi numesc ziarele italiene în unanimitatea lor , solemnitate care
s-a desf ăș urat într-o atmosfer ă de cel mai cald și vibrant entuziasm.
„Piccolo”, dup ă ce descrie pavoazarea Cet ății Eterne, cu cele dou ă tricoloruri
înfr ățite în b ătaia aceluia și vânt de blânde țe prim ăvăratic ă, scrie:
„Roma a primit ast ăzi cu un entuziasm pe care îl p ăstreaz ă numai pentru oaspe ții
săi cei mai de seam ă și cei mai dragi, pe Generalul Antonescu. Foarte vie era a șteptarea
popula ției ora șului. La gar ă era adunat ă o mul țime impun ătoare de c ămăș i negre și popor,
care au venit s ă dea cuvântul de bun sosit Conduc ătorului Statului legionar. Dup ă cum
fusese anun țat, trenul special care aducea pe ilu ștrii Oaspe ți a ajuns exact la orele 10 în fa ța
peronului de onoare. Se aflau acolo în a șteptare Contele Ciano, Ministrul Secretar al
Partidului fascist, Ministrul Culturii Populare ita liene, subsecretarul de Stat de la Interne,
Marin ă și Aeronautic ă, Șeful Statului Major al Mili ției fasciste, Guvernatorul și Prefectul
Provinciei Roma, Comandantul Corpului de Armat ă, Prin țul Bismarck de la Ambasada
german ă, Domnul Piangianni reprezentantul Federa ției ora șului Roma, Membrii Lega ției
române ști, precum și numeroase alte personalit ăți.
Cu pu țin înainte de ora 10 sose ște în gara Termini Ducele. Abia se scoboar ă din
automobil și numeroasa mul țime, care se adunase în jurul g ării, îi face o extrem de
călduroas ă manifesta ție.
Ajuns pe peron, intr ă și trenul cu înal ții Oaspe ți. Compania de onoare, în șiruit ă pe
peron, d ă onorurile, iar muzica militar ă intoneaz ă imnul celor dou ă ță ri. Imediat
se scoboar ă din tren Generalul Antonescu, care este salutat cu o vie cordialitate de c ătre
Duce și apoi de Contele Ciano.
Au sosit odat ă cu Conduc ătorul Statului român Prin țul Sturza, Ministrul de
Externe român, Subsecretarii de Stat de la Propagan d ă și Finan țe, Constant și Papanace,
Ministrul Plenipoten țiar al Italiei la Bucure ști, Ghigi, câ țiva func ționari de la Pre ședin ția
Consiliului de Mini ștri român și Șeful Presei legionare. Întâlnirea dintre Prin țul Sturza și
Contele Ciano a fost de asemenea extrem de cordial ă. Generalul Antonescu întov ărăș it
de Duce, s-a dus în Pia ța din fa ța g ării, traversând întâi sala de a șteptare regal ă a g ării,
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
347 fiind viu aclamat de mul țimea care îi a șteptase sosirea. Aici se afla Compania de onoare
din Regimentul 2 Grenadieri cu muzica și drapelul, care a fost trecut ă în revist ă de c ătre
Generalul Antonescu”.
Ziarele italiene subliniaz ă c ălduroasa manifesta ție f ăcut ă de mul țimea ce se afla
de-a lungul str ăzilor c ătre Generalul Antonescu și c ătre întreaga misiune român ă.
„Tevere” d ă la rândul s ău reportajul sosirii Domnului General Antonescu, su b
urm ătoarele titluri: „Generalul Antonescu, Conduc ătorul Statului legionar român, primit de
Duce, la sosirea sa la Roma”; „Prezen ța la Roma a Generalului Antonescu, Conduc ătorul
Statului legionar român, salutat ă de italieni cu profund ă și extrem de cordial ă prietenie, în
atmosfera de colaborare și solidaritate spiritual ă, care leag ă Imperiul fascist de rena șterea
și noua istorie a României”.
Mai departe, ziarul adaug ă: „osta ș profund cunosc ător al sufletului și al vechilor
tradi ții ale poporului s ău, Generalul Antonescu reprezint ă politica reconstructiv ă a noii
Europe, în cadrul directivelor Axei, necesitatea is toric ă a noului Guvern, care împac ă,
pentru buna stare și prestigiul României anti-britanice, principiile f undamentale
ale autorit ății Statului, cu principiile sacro-sante ale drept ății sociale. Realmente devotat
spiritului revolu ției legionare, care a avut în C ăpitanul Codreanu, eroul și martirul s ău,
Generalul Ion Antonescu a suferit arestarea, de pe urma sinistrului Guvern al lui C ălinescu.
Zările vremurilor noi care încadreaz ă soarta Statului legionar în Europa ren ăscut ă, în urma
misiunii civilizatoare a lui Mussolini și a lui Hitler, a dat din nou României Mari b ărbatul
indicat de destinul s ău. În lumina Cet ății Eterne, prezen ța Generalului Antonescu este
simbol de fr ăție și de certitudine”.
„Tribuna” public ă drept articol de fond, intitulat „În climatul eroi c” și semnat de
Domnul Francesco Scardaoni, salutul pe care acest z iar îl adreseaz ă ast ăzi din nou
Generalului Ion Antonescu. Dup ă ce constat ă, cu satisfac ție, c ă prima vizit ă a
Conduc ătorului a fost f ăcut ă Romei Eterne și poporului italian, autorul scrie: „Spiritul lui
Codreanu, eroul pur, care a fost sacrificat de o n ătâng ă intrig ă iudaic ă și plutocratic ă și a
cărei idee a fost realizat ă ast ăzi de Generalul Antonescu, plute ște deasupra Na țiunii
române ști, Na țiunea G ărzilor de Fier.
Leg ăturile spirituale, tradi țiile, speran țele, care pot s ă uneasc ă în mod deosebit
Italia și România, g ăsesc în acest climat, consacrarea lor legitim ă. Vizita Generalului
Antonescu la Roma și convorbirile care vor avea loc între el și Duce pe de o parte și între
cei doi Mini ștrii de Externe pe de alt ă parte, nu pot deci decât s ă foloseasc ă celor mai
înalte interese ale ambelor ță ri, cum și unei mai profunde preciz ări de valori și de pozi ții,
care este de atâta importan ță în momentul actual”.
4. Programul zilei de 14 noiembrie
Ora 10 – Sosirea în gara Roma.
Ora 11 – Semnarea în registru, la Palatul Regal (Quirinal e).
Ora 11,15 – Vizit ă la Panteon, pentru depunerea unei coroane la mormâ ntul
Regilor Italiei.
Ora 11,30 – Idem, la mormântul Eroului Necunoscut.
Ora 11,40 – Idem, la mormântul Eroilor c ăzu ți pentru cauza fascist ă.
Toate aceste vizite de omagiu și depunerea a mari coroane de laur s-au f ăcut
într-un cadru solemn, în fa ța autorit ăților militare și civile italiene și a unui numeros
public, care a f ăcut Oaspe ților c ălduroase manifesta țiuni de simpatie.
Ora 12 – Audien ță la M. S. Regele.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
348 Majestatea Sa Regele a primit în audien ță pe Domnul General Ion Antonescu
și pe Domnul Ministru Mihail Sturza, cu care ocazie au fost prezenta ți Majest ății Sale to ți
oaspe ții români.
Ora 12,30 – Mas ă la Palatul Regal.
Au luat parte to ți oaspe ții români, Ducele, membrii Guvernului italian, înal ți
demnitari și personalit ăți civile și militare, membrii Lega ției României la Roma.
Ora 16 – Domnul General Ion Antonescu și Domnul Ministru Mihail Sturza vizit ă
la Contele Ciano, Ministrul Afacerilor Str ăine.
Ora 16,15 – Audien ță la Duce.
Ora 21 – Masa oferit ă de Contesa și contele Ciano, la Hotel Excelsior.
Au luat parte, pe lâng ă oaspe ți, Guvernul italian și înal ți demnitari civili și militari
cu Doamnele.
Ziarele din ziua de 15 noiembrie dau cu caracter de comunicat urm ătoarele:
„Ducele a primit pe Generalul Antonescu, fiind prez en ți Ministrul de Externe român,
Prin țul Sturza, Contele Ciano, cu care s-a între ținut în termeni cordiali, timp de un ceas
și jum ătate”.
„Messaggero”, relatând vizita la Palatul Venezia, s crie astfel: „La orele 4, Șeful
Ceremonialului din Ministerul de Externe italian a întov ărăș it pe oaspe ți la Palatul Ghigi
(Ministerul de Externe italian).
În fa ța sediului acestui minister, se adunase o mare mul țime de oameni, care la
sosirea automobilelor, escortate de metropolitani m otocicli ști, a izbucnit în furtunoase
ova ții la adresa României celei noi. Imediat Generalul Antonescu și Ministrul de Externe
român au fost primi ți de c ătre Contele Ciano, cu care s-a între ținut numai câteva minute,
dar în termeni foarte cordiali. Mai erau de fa ță de asemenea, Ministrul României la Roma,
Domnul Ion V. Vojen și Ministrul Italiei la Bucure ști, Domnul Ghigi. De aici oaspe ții,
împreun ă cu Contele Ciano, precum și cei doi Mini ștri Plenipoten țiari s-au dus, în
automobile, la Palazzo Venezia”.
„Corriere della Sera”, din 14 noiembrie, scrie, sub titlul „Bun venit
Conduc ătorului”, un articol, în care între altele spune: „ Conduc ătorul acelui generos popor
de antic ă civiliza ție latin ă, pe care erorile și vinele oamenilor politici îl îndrumaser ă atât de
gre șit, f ăcându-l sclav unei bande de afaceri ști, aservi ți str ăinilor”. Iar mai departe:
„dar aceast ă țar ă merge acum cu pa și repezi spre propria sa reînviere, gra ție operei
Generalului Antonescu și a cordialei colabor ări a Puterilor Axei. Capul noii Românii este
o personalitate puternic ă, bine cunoscut ă italienilor, pentru suferin țele pe care a trebuit
să le îndure în timpul regimului precedent”.
Articolul se termin ă astfel: „Italienii știu c ă au în Generalul Antonescu un prieten.
Știu cât de mare este admira ția Conduc ătorului pentru Duce. Cunosc rela țiile foarte strânse
care exist ă – rela ții nu numai sentimentale ci și practice – între țara lor și România tân ără, și
ei doresc ca aceste rela ții s ă fie din ce în ce mai adâncite și s ă fie traduse în fapte. De aceea
Italienii, aducând salutul lor Conduc ătorului Statului legionar român, nu fac decât
să exprime sensul cel mai viu al simpatiei lor pentru noua întâlnire, constatând în acela și
timp c ă originii comune a acestor ță ri, îi corespunde și o coinciden ță din ce în ce mai
crescând ă de interese și ac țiuni”.
„Giornale d'Italia”, în aceia și zi, subliniaz ă: „Ampla rezonan ță , pe care a avut-o în
Germania vizita Generalului Antonescu la Roma”, Cor espondentul acestui ziar
îi telegrafiaz ă din Berlin, între altele: „Foarte cordiala primire , pe care Roma a f ăcut-o
Generalului Antonescu și Ministrului s ău de Externe, a aflat cea mai ampl ă rezonan ță în
Germania, unde presa întreag ă subliniaz ă știrile despre primele întrevederi, pe care
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
349 Conduc ătorul le-a avut cu Ducele”.
„Tribuna”, relatând și ea despre „ÎNTREVEDEREA DINTRE CEI 2 ȘEFI DE
STAT”, public ă la loc de frunte: „Un messaggio” adresat ziarului „Tribuna” de c ătre
Ministrul român, Domnul Constant, pe care ziarul ro mân îl prezint ă astfel cititorilor s ăi:
„Alexandru Constant, Subsecretar de Stat al Presei și Propagandei, e una dintre cele mai de
seam ă și mai semnificative figuri ale mi șcării legionare române ști și a avut deosebita
curtoazie de a scrie pentru „Tribuna” un extrem de frumos mesaj, pe care noi, cu mul țumiri
din suflet, suntem ferici ți a-l publica. Iat ă acel mesaj: „Acum una mie opt sute de ani,
legiunile romane a șezau în Dacia temeliile granitice ale unui nou popo r. Întâmpl ările
furtunoase ale istoriei au desf ăcut apoi Dacia Traian ă de trunchiul roman. Am tr ăit aici,
în Carpa ți și pe Dun ăre, din mila lui Dumnezeu și gra ție puterii spadei noastre. Nu am uitat
îns ă niciodat ă de a privi înspre Roma. În fiecare dat ă când noi, în cursul istoriei noastre,
ne închipuiam c ă suntem p ărăsi ți de destin, ne-am ridicat mai hot ărâ ți decât înainte,
în con știin ța latinit ății noastre. Învingerile noastre nu erau decât încep utul de capitole noi
ale istoriei noastre. Ducele spunea în 1914 la Mila no: cei învin și au o istorie, cei absen ți
nici una. Acest adev ăr el l-a citit în istoria Italiei. Acest adev ăr este și al nostru. România
reînnoit ă inaugureaz ă ast ăzi un nou capitol istoric. Și nu este o simpl ă întâmplare
că acestea se petrec gra ție unei reîmputerniciri, scoas ă din contactul cu izvoarele latinit ății
noastre. Începem la Roma un nou capitol al istoriei latine de pe malurile Dun ării”.
„Regime fascista” public ă drept articol de fond un articol intitulat „Români a cea
nou ă”, și care de obicei este nesemnat, dar avem toate moti vele s ă credem c ă este datorit
penei Directorului acestui ziar, Dl. Roberto Farina cci. Articolul se ocup ă în primul rând de
afinitatea „lingvistic ă evident ă dintre Italia și România, afinitate care u șureaz ă rela țiile
reciproce dintre aceste dou ă țări”. Vorbe ște apoi de pagubele enorme produse României de
trecutele regimuri, care au servit-o pân ă la sclavie puterilor pluto-democratice și
corolarului funest al acestor regimuri, evreul. Ter min ă articolul astfel: „Poporul român
primind pe valorosul General Ion Antonescu, cu un e ntuziasm sincer, spontan și cordial,
a demonstrat cum a c ăzut acel v ăl de neîncredere, care pân ă acum cât ăva vreme ne
desp ărțea de Români, care pe drept sau pe nedrept erau con sidera ți aservi ți iremediabil
politicii anglo-franceze. Toate acestea apar țin trecutului. Ast ăzi orizontul italo-român este
de asemenea nou și se deschid în sfâr șit posibilit ăți ample unei în țelegeri între aceste dou ă
popoare, în țelegere cu adev ărat statornic ă și fecund ă”.
15 Noiembrie
Ora 9 – 11 – Vizit ă la Forul lui Traian, Forul roman, Basilica Ulpia, Campidoglio,
Tabularium, Senato, Palatinum, Guvernatorul Romei și Directorul General al Muzeelor
au dat Domnului General toate explica țiunile.
Ora 11 – 12 – Vizita Domnului General Antonescu la Școala Român ă, unde se afla
adunat ă și colonia român ă din Roma. Domnul General a vizitat am ănun țit Școala,
interesându-se de scop, program, personal etc., dân d noi directive pentru buna ei
func ționare. Apoi a vorbit coloniei române.
Ora 13,30 – Masa oferit ă de Duce la Cercul Militar (Palatul Barberini).
Au luat parte to ți oaspe ții români, membrii Guvernului Italian, cavalerii Or dinului
Suprem S.S. Annunziata: Mare Amiral Paolo Thaon di Revel, Duca del Mare Luigi
Federzoni, Pre ședintele Academiei italiene, Mare șalul Emilio De Bono, Pre ședintele
Senatului și Camerilor fasciste și corporative, Ministerul Secretar al Partidului și alte
personalit ăți civile și militare, precum și membrii Lega ției române.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
350 Ora 16 – Domnul General Antonescu a avut o lung ă întrevedere cu Contele Ciano,
la Palatul Ghigi.
Ora 17 – Ducele a primit pe Domnul General Antonescu într -o cordial ă
întrevedere de o or ă și jum ătate. În acest timp Domnul Ministru Sturza a avut î ntrevederi
cu diferite personalit ăți italiene.
Ora 18,40 – Domnul General Antonescu a primit la Lega ția României pe
Directorul ziarului „Giornale d'Italia”, Domnul Vir ginio Gayda, cu care a avut o lung ă
convorbire. Cu aceast ă ocazie a înmânat Domnului Gayda urm ătorul mesaj pentru
„Giornale d'Italia”:
Omagiu lui Traian
„Ne-am n ăscut dintr-un mare și str ălucitor triumf secular. Dovad ă vie,
indiscutabil ă și de net ăgăduit este, ast ăzi ca și totdeauna, Coloana lui Traian. St ăm de
dou ăzeci de veacuri neclintit a șeza ți pe stâncile Carpa ților, astfel dup ă cum de dou ăzeci de
veacuri Traian st ă a șezat neclintit pe pietrele Romei. De atât timp priv im din culmile
Carpa ților, cu mândrie și cu încredere, spre z ările dep ărtate, dup ă cum tot de atâta timp,
Traian prive ște dincolo de Roma, în z ările dep ărtate la opera sa.
Printr-o întâmplare unic ă în istorie, destinul Creatorului și acela al operei sale
ve șnice, se contopesc de la origine și pân ă ast ăzi, a șa precum calea grea dar triumf ătoare a
legionarilor s ăi se contope ște și se înal ță în jurul Coloanei spre apoteoz ă ca un simbol sfânt
și nepieritor.
Nici o furtun ă, nici o n ăvălire, nici un cutremur, nici o ocupa ție p ăgân ă, nici o
lovitur ă oricât de grele și de nemeritate ar fi fost ele, n-au putut clinti p e Traian de pe
Coloana, pe care a fost ridicat de opera sa. Nimic și nimeni nu a putut clinti pe Români din
Dacia lui Traian.
Nimeni și nimic nu-i va putea vreodat ă smulge de acolo.
Mul ți au trecut pe p ământul acesta, timp de dou ă mii de ani: noi am r ămas.
Ca și Coloana lui Traian, suntem unde am fost și r ămânem unde suntem”.
În dup ă-amiaza zilei, la Școala român ă din Roma a avut loc o prieteneasc ă și
reu șit ă întrunire italo-român ă.
În sala cea mare a Școlii, plin ă de invita ți, s-a proiectat un film cu caracter legionar,
precum și minunata priveli ște din Țara Mo ților. Au asistat numeroase personalit ăți italiene
și colonia român ă.
Ora 19,30 – Domnul General Antonescu a primit în salonul Leg a ției pe
reprezentan ții presei italiene, de fa ță fiind Dl. Cassini, Directorul General al presei it aliene,
cărora le-a adresat urm ătoarele cuvinte:
„Nu am venit s ă v ă fac declara ții. Sunt soldat și nu vorbesc.
Vă mul țumesc pentru atitudinea pe care a ți avut-o fa ță de mine și de poporul român.
Constat o schimbare total ă între trecut și prezent. România s-a schimbat și ea
cu totul și starea actual ă va dura pentru c ă într-adev ăr, schimbarea este definitiv ă.
România de ast ăzi nu mai este cea de ieri. Ea este al ături de Ax ă și suntem hot ărâ ți
să mergem cu Axa pân ă la cap ăt. Acest lucru vi-l spune un soldat.
Știu c ă presa italian ă a fost obiectul unei propagande genial f ăcute, care a a șezat
un v ăl peste adev ăr și realitate. Vreau s ă rup acest v ăl, pentru ca realitatea s ă se poat ă vedea.
Ceea ce nu se bazeaz ă pe adev ăr nu poate dura. Numai dreptatea învinge.
Istoria noastr ă ofer ă un spectacol unic: noi am p ăstrat intacte tr ăsăturile
caracteristice ale rasei latine. Acela și lucru se întâmpl ă și cu graiul nostru, care este unul și
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
351 acela și din Maramure șul cedat azi Ungariei și pân ă în Timoc.
Peste noi au trecut toate valurile barbare. Nimeni nu a izbutit s ă ne clinteasc ă din
loc, timp de 2 000 ani, nimeni nu va reu și s ă ne clinteasc ă nici peste un milion de ani.
Ne-am a șezat aci primii și vom pleca cei din urm ă.
Am pierdut o b ătălie f ără s ă ne batem. Este pentru prima oar ă când se întâmpl ă
acest lucru în istoria noastr ă.
Ne-am luptat cu Turcii, cu Ru șii și cu Ungurii și nimeni nu a izbutit s ă se a șeze
definitiv peste noi. Poporul român a rezistat la to ate atacurile.
Ducele a spus în 1914 la Milano aceste cuvinte insp irate: Popoarele învinse
pot avea o istorie, cele absente, nici una.
Românii sunt prezen ți și vor lupta pentru drepturile lor”.
Înainte de a-și lua r ămas bun de la ziari știi italieni, Domnul General Ion Antonescu
a încheiat cu urm ătoarele cuvinte:
„Nu v-am f ăcut declara ții politice, dar pot s ă v ă spun c ă plec foarte mul țumit de
la Roma”.
În leg ătur ă cu aceast ă comunicare a Domnului General Antonescu, Agen ția
„Stefani” a publicat urm ătoarea not ă:
În saloanele Lega ției României și în prezen ța Directorului General al presei
italiene, Consilierul Na țional Gherardo Cassini, Domnul General Ion Antonesc u a primit
pe reprezentantul presei italiene, c ăruia i-a f ăcut declara țiile urm ătoare:
„Trecutul este de acum înainte învins de prezent. P olitica României nu mai este
cea de ieri; ast ăzi, ea este cu totul diferit ă și noul regim este hot ărât s ă mearg ă cu Axa pân ă
la capăt: v ă spun aceasta ca soldat.
Poporul Român apar ține rasei romane, unei civiliza ții bimilenare și unei tradi ții
războinice, care i-a îng ăduit s ă reziste în fa ța tuturor invaziilor barbare.
România a pierdut o b ătălie f ără a fi putut lupta, dar un popor, care a rezistat at âtea
veacuri presiunilor de tot felul și care a ținut piept tuturor furtunilor, nu se va l ăsa
îngenunchiat.
Ducele la Milano, în 1914, a avut o fericit ă inspira ție când a spus c ă un popor
învins are o istorie, dar un popor absent nu are ni ci una”.
Conduc ătorul Statului român s-a între ținut apoi cordial cu to ți ziari știi prezen ți.
Ora 21 – Domnul General I. Antonescu a oferit în saloanel e Lega ției, din vila
Ruspoli, o mas ă în onoarea ministrului Afacerilor Str ăine, Contele Ciano, la care au
participat Mare șalul De Bono, o parte din înal ții func ționari ai Ministerului de Externe
italian, Ministrul Italiei de la Bucure ști, Ministrul României la Roma, cu consilierii s ăi.
Prânzul a fost urmat de o recep ție la care au luat parte majoritatea membrilor din
Guvern și numeroase personalit ăți din Partid, din Capital ă și din corpul diplomatic.
În timpul zilei, Domnul Ministru Constant a avut o întrevedere cu Domnul
Pavolini, Ministrul Culturii Populare.
Dup ă convorbire, Domnul Ministrul Pavolini a primit pe reprezentan ții presei
legionare și anume: Domnul D. Randa, Ștefan Ionescu, Drago ș Vrânceanu și Mircea Pop.
Vizita a decurs într-o atmosfer ă de vie cordialitate. Delega ția presei române a fost înso țit ă
de Domnii Vladimir Ionescu și Pimen Constantinescu, consilierii pentru pres ă și cultur ă
ai Lega ției române.
Domnul Papanace, Subsecretar de stat la Finan țe, a acordat cunoscutului ziarist italian,
Guido Puccio, de la „Tribuna”, un interviu. Ziarul prezint ă astfel pe Domnul Papanace:
„Una din cele mai caracteristice personalit ăți legionare, sosite la Roma împreun ă
cu Domnul General Ion Antonescu, este Subsecretarul de Stat al Ministerului de Finan țe
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
352 român, Domnul Constantin Papanace. Despre el vorbe ște Codreanu în cartea sa, dedicat ă
cămăș ilor verzi, l ăudându-l pentru caracterul și calit ățile sale spirituale, voind în felul
acesta a face cunoscut G ărzilor de fier, c ă Papanace va trebui considerat drept unul dintre
sfetnicii s ăi cei mai aprecia ți.
Dar persoana lui Constantin Papanace ne intereseaz ă și din alt punct de vedere.
Domnia Sa este român din Macedonia greceasc ă.
La întreb ările noastre, Domnul Papanace arat ă c ă acest element latin, împr ăș tiat în
Balcani, reprezint ă pe descenden ții vechilor colonii romane, care au adus în aceea p arte a
Europei, ordinea, civiliza ția și dreptatea de la Roma”.
În restul interviului, Dl. Papanace d ă pre țioase l ămuriri și date asupra Românilor
macedoneni. De asemenea, arat ă importantul aport adus de Românii macedoneni, mi șcării
legionare.
16 noiembrie
De la ora 9 – 11 , Domnul General Antonescu a primit în audien ță la vila Madama,
numeroase personalit ăți italiene, printre care pe Dl. General de C. A. Ro atta, Sub șeful Marelui
Stat Major și Dl. General de Escadr ă, Francesco Pricolo, Subsecretar de Stat al Aerului .
La ora 12 Înaltul Pontif, Papa Pius al XII-lea, a primit în audien ță pe Conduc ătorul
Statului român; apoi au fost prezenta ți Prea Sfântului P ărinte membrii misiunii române.
La ora 13 , a avut loc o mas ă oferit ă de Lega ția român ă pe lâng ă Vatican, la care
au luat parte Domnul General I. Antonescu cu suita sa și numeroase personalit ăți de pe
lâng ă Sfântul Scaun.
La ora 15 , Domnul General Antonescu împreun ă cu Domnul Ministru Sturza și
oaspe ții români au vizitat am ănun țit „Forul lui Mussolini”, asistând la numeroase
manifest ări sportive.
PLECAREA DIN ROMA
Plecarea din Roma a avut loc la 18,30.
Referitor la aceasta, ziarele din Roma au dat urm ătorul comunicat:
„Dup ă o vizit ă de 3 zile în Roma – în care timp au putut s ă simt ă cât de vie și
profund ă este în țelegerea poporului italian pentru na țiunea român ă și noul ei destin –
Conduc ătorul, Ministrul de Externe Sturza și celelalte personalit ăți române, au p ărăsit
Roma ast ă-sear ă la ora 18,30.
Ca și la sosire, Urbea a vrut s ă arate toat ă admira ția sa Generalului Antonescu cu o
entuziast ă și c ălduroas ă manifestare.
La gara Termini, Capul Guvernului Legionar a fost s alutat de c ătre Duce, de c ătre
Contele Ciano, de c ătre Secretarul Partidului, de Mini ștrii Comunica țiilor și Culturii
populare, Subsecretarul de Stat la Interne, repreze ntan ți din Ministerul de Externe,
Generali și Ofi țeri. Au mai fost, de asemenea, prezen ți Mini ștrii României la Roma,
pe lâng ă Quirinal și Sfântul Scaun, Îns ărcinatul de Afaceri al Germaniei de la Roma,
Von Bismarck și alte personalit ăți.
Onorurile au fost date de un batalion de Grenadieri cu drapel și muzic ă.
Desp ărțirea dintre Duce și Conduc ător a fost foarte cordial ă.
Generalul Antonescu a exprimat Fondatorului Imperiu lui italian, viile sale
mul țumiri pentru c ălduroasa primire și ospitalitate.
Cu acela și tren special în care a luat loc și Dl. Ministru Pelegrino Ghigi, a plecat și
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
353 Dl. Ministru Vitetti, înso țit de personalit ăți din Ministerul de Externe italian, pentru
a conduce pe oaspe ții români pân ă la frontier ă”.
Consilierul de Lega ție D. Buzdugan și Colonelul Mihail Corbuleanu, Ata șatul
Militar la Roma, au înso țit trenul pân ă la Postumia.
Înainte de a p ărăsi Roma, Domnul General Antonescu a comunicat „Agen ției
Stefani”, urm ătorul mesaj:
„P ărăsind Roma mul țumesc cu recuno știn ță Cet ății Eterne pentru c ălduroasa și
fr ățeasca primire f ăcut ă Ță rii mele.
Mul țumesc în numele Ță rii mele și o asigur c ă România nu va uita aceasta niciodat ă.
Înapoindu-mă în Patrie și meditând asupra a tot ce am v ăzut, îmi amintesc c ă un
mare gânditor și precursor a exclamat în 1863: e de-ajuns s ă se nasc ă un om, unul singur,
pentru ca puterea și influen ța Italiei s ă devin ă formidabile.
Implorând Providen ța acela și om l-a cerut și Crispi.
Ave ți rara fericire de a avea acest om. El a r ăsărit din ceea ce un popor are mai bun
și mai s ănătos. A r ăsărit din „glie”.
Mă închin cu respect și admira ție în fa ța operei sale”.
Generalul I. Antonescu
Not ă. Celelalte mesaje trimise de Domnul General Antone scu și Domnul Ministru
Sturza, înainte de a p ărăsi p ământul italian nu le avem.
CONCLUZIUNI. OBSERVA ȚIUNI. COMENTARII
1. Vizita la Roma a Domnului General Antonescu, Cond uc ătorul Statului român,
împreun ă cu Domnul Ministru Sturza și al ți membrii ai Guvernului Legionar român,
a fost de o mare oportunitate, atât politic ă cât și spiritual ă. Dup ă cum am spus în
introducere, ea a deschis la Roma un drum nou. Intr area României în Ax ă nu putea fi
înscris ă cu adev ărat, decât prin aceast ă vizit ă de contact personal între Conduc ătorii celor
dou ă ță ri și prin contactul guvernelor respective; a șa cum s-a desf ăș urat, vizita a constituit
mai mult decât un act de curtoazie din partea Român iei, ea marcând pe de o parte sfâr șitul
definitiv al unei politici dubioase și m ărturisirea sincer ă și hot ărât ă a încadr ării noastre în
noua Europ ă. Din acest punct de vedere, se poate afirma cu toa t ă siguran ța c ă vizita
și-a atins integral scopul. Un alt succes tot atât d e important al vizitei a fost acela realizat
în domeniul document ării directe și personale între Conduc ătorii celor dou ă state și a
guvernelor lor, în ceea ce prive ște rezolvarea problemelor importante în curs.
2. Cum am mai afirmat și în introducere, vizita marcheaz ă îns ă începutul unei
prietenii. El a fost foarte promi ță tor. Dar pentru a ajunge la acel grad de amici ție și interes
care s ă fac ă din Italia un punct de sprijin al intereselor noas tre cu adev ărat importante, mai
este de parcurs un drum destul de lung și drumul trebuie s ă îl facem noi.
Italia, ca orice alt ă țar ă din Europa, a aflat la timp de formarea noului sta t român
legionar, prin alungarea și d ărâmarea vechiului regim. În mijlocul atâtor evenime nte mari
și prefaceri capitale, prin care continentul trece a st ăzi, str ăin ătatea – și deci și Italia – nu
a putut și nu poate dintr-o dat ă s ă în țeleag ă întreaga și adânca transformare a Statului
nostru. Marele public italian și chiar persoane marcante au r ămas deseori surprin și în
decursul acestei înalte vizite de la Roma și cereau l ămuririle cele mai elementare asupra
noului nostru stat. Necunoscându-se înc ă adev ărata factur ă a Statului legionar, este natural
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
354 ca s ă fie privit cu oarecare îndoial ă, pân ă în momentul când ea va putea fi spulberat ă, prin
dovezi de soliditate și maturitate. Du șmanii ță rii noastre caut ă s ă discrediteze în continuu
noua noastr ă a șezare, prin lans ări de știri false – care în epoca actual ă prind – dar va veni
momentul, când aceste încerc ări î și vor pierde îns ăș i sensul. Este deci necesar, în primul
rând, pentru c ăpătarea încrederii totale a amicilor no ștri, ca fundamentala revolu ție
înf ăptuit ă la noi, într-un timp atât de scurt, s ă fie în m ăsur ă a se impune în afar ă, prin
unitatea cea mai des ăvâr șit ă. Pe de alt ă parte, este absolut necesar ca și realit ățile și
realiz ările noastre s ă fie cunoscute în mod am ănun țit în Italia, printr-un serviciu de
informa ție și propagand ă solid organizat ă.
Paralel cu înt ărirea și des ăvâr șirea noului stat legionar, pentru închegarea
rela țiunilor cu Italia pân ă la acel grad, încât s ă ne poat ă folosi cu adev ărat în sus ținerea
intereselor noastre na ționale, se impune o imediat ă și foarte activ ă colaborare pe toate
planurile: economic, militar, cultural, social etc.
Dac ă din punct de vedere militar, împrejur ările de fa ță nu sunt de natur ă a face
oportun ă o colaborare mai strâns ă, similar ă cu cea german ă, din punct de vedere cultural și
mai ales economic, se poate face mult.
Cu ocazia vizitei la Roma, am desprins din convorbi rile avute cu personalit ăți
italiene, un oarecare regret c ă Germania are leg ături economice cu România mult mai
însemnate decât Italia. Noi avem actualmente în Ita lia numeroase comenzi pentru armat ă,
dar livr ările merg greu, pentru c ă export ăm în Italia mai pu țin decât contravaloarea acestor
materiale. Fabricile metalurgice italiene „Smalteri a Veneta”, unde avem un contract pentru
9 000 buc ătării de campanie, din care s-au livrat 1 500 buc ăți, au trimis reprezentan ții s ăi
la Roma, pentru a se plânge c ă guvernul român inten ționeaz ă a anula comanda și contractul
făcut, pentru a o da apoi în Germania. Nu cunosc adev ăratele inten ții ale guvernului,
dar cred c ă o asemenea m ăsur ă nu ar fi tocmai potrivit ă în momentul de fa ță .
Din pu ținele rela țiuni ce le-am putut avea cu persoane ce reprezint ă partea
economic ă, am putut constata c ă forurile italiene nu sunt complet l ămurite asupra
posibilit ăților noastre actuale de export în Italia.
Cred c ă studiindu-se cu bun ăvoin ță și f ăcându-se guvernului italian o ofert ă
concret ă de m ărfurile ce putem exporta, am strânge mai mult rela țiunile economice,
făcându-ne astfel mult mai utili decât Ungaria, care nu poate da aproape nimic.
3. Alipirea noastr ă recent ă la puterile Axei, precum și semnarea Pactului Tripartit,
adic ă trecerea României pe acela și plan de amici ție fa ță de Ax ă ca și Ungaria, d ă na ștere la
unele echivocuri și greut ăți de suprafa ță , care f ără îndoial ă c ă se verific ă și în rela țiile
politice necunoscute marelui public.
Pân ă în prezent, orice manifestare româneasc ă în Italia era imediat privit ă și prin
prisma intereselor Ungariei.
Ungaria revizionist ă, devenit ă de curând beneficiara succeselor Axei, are la Roma
rădăcini foarte întinse, de care, România nou venit ă în Ax ă, se împiedic ă la tot pasul.
Pentru orice observator atent, r ădăcinile Ungariei în Italia sunt întinse, dar au r ămas la
suprafa ță (la Berlin și mai pu țin), din lips ă de titluri cu adev ărat meritorii.
Din discu țiunile avute, atât în cercurile militare italiene, cât și în cele civile, rezult ă
clar c ă toat ă situa ția privilegiat ă, pe care o are Ungaria la Roma, se datoreaz ă exclusiv
unor necesit ăți de ordin militar și anume: cele 8-10 corpuri de armat ă ungare, gata s ă
coopereze cu armata italian ă, împotriva unui stat vecin, fa ță de care ambele p ărți au
preten ții teritoriale (Iugoslavia).
Alian ța militar ă italo-ungar ă a mers a șa de departe, c ă s-a ajuns pân ă la
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
355 unificarea complet ă a armamentului celor dou ă armate.
Cu pre țul perspectivei acestei colabor ări și dup ă 20 de ani de savant ă propagand ă,
pentru câ știgarea și a opiniei publice, Ungaria a ob ținut nemeritatul cadou de la Viena, din
august 1940.
Nici un alt motiv nu se poate n ăscoci la baza leg ăturii italo-ungare. Istoria lor este
martor ă.
În momentul de fa ță , de și din punct de vedere formal și public nu se vede nici
o schimbare, pozi ția Ungariei fa ță de Ax ă scade și probabil va sc ădea din ce în ce,
în favoarea noastr ă, pentru c ă:
a. Dup ă Unirea Austriei cu Germania, aceasta din urm ă poate da cu mai mult ă
eficacitate ajutor Italiei, într-un eventual confli ct cu Iugoslavia (dac ă și interesele
concord ă).
b. Înfrângerea Fran ței a schimbat mult situa ția echilibrului for țelor, care exista pe
Continent, în timpul când Italia a întins mâna Unga riei.
c. Situa ția social ă și organiza ția de stat a Ungariei sunt privite cu mult ă îngrijorare
de Puterile Axei, care nu se pot împ ăca cu asemenea st ări învechite, într-o Europ ă nou ă.
d. Atrocit ățile comise de Unguri în teritoriul român ocupat au știrbit mult din
prestigiul Ungariei, punând Axa – garant ă a condi țiunilor de la Viena – într-o grea
situa țiune.
Persoane oficioase italiene au avut în ultimul timp aprecieri foarte nefavorabile
Ungariei. Numai cercurile militare se țin rezervate, pentru motive u șor de în țeles.
Fa ță de cele de mai sus, România nou ă legionar ă, s ănătoas ă și bogat ă are atâtea
titluri și drepturi pentru a lua un loc în Ax ă, mult înaintea Ungariei. Nu ne r ămâne decât
să punem în valoare aceste titluri, cu toat ă hot ărârea, pentru ca dreptatea s ă ni se fac ă mai
repede decât ne a ștept ăm. Și dac ă nu ni se face, sub forma unic ă în istorie, sub care
s-a f ăcut nedreptatea, desigur c ă nimeni nu se va opune s ă ne-o facem singuri.
4. ÎN CONCLUZIE , de și vizita la Roma a Domnului General Antonescu
a coincis cu o lovitur ă grea pe care Marina italian ă a primit-o la Taranto și cu dificult ățile
temporare de pe teatrul de r ăzboi albanez, ea a trezit la Roma un mare interes p olitic.
România a câ știgat mult, dar poate pierde acest beneficiu, dac ă nu va reu și s ă se fac ă cât
mai repede foarte util ă Italiei, printr-o colaborare activ ă, pe toate t ărâmurile.
ATA ȘAT MILITAR LA ROMA
COLONEL,
ss. MIHAIL CORBULEANU
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 137/1943, filele 1-25).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
356 Anexa 3
Stenograma întocmit ă de Paul Otto Schmidt, la 23.XI.1940,
pe marginea întrevederii Ion Antonescu – Joachim vo n Ribbentrop,
ministrul de Externe al Reichului,
Berlin, 22 noiembrie 1940
Dup ă câteva cuvinte de salut, Ministrul de Externe a de clarat c ă ar dori de la bun
început s ă men ționeze un punct pe care Germania l-a notat cu surpr iz ă și regret.
El se refer ă la declara țiile pe care, potrivit contelui Ciano, Antonescu l- a f ăcut la Roma
în leg ătur ă cu verdictul de la Viena. În interesul viitoarelor rela ții dintre Germania și
România, el dore ște s ă arate lui Antonescu în mod absolut clar care este pozi ția Germaniei.
El în țelege c ă este dureros pentru o țar ă s ă cedeze ceva cu care s-a obi șnuit. Este totu și un
lucru bun, mai ales în politica extern ă, ca chestiunile s ă fie privite în mod foarte cump ătat.
Dac ă România va face aceasta, ea va ajunge la concluzia c ă, prin verdictul de la Viena,
i s-a f ăcut un mare serviciu. C ăci situa ția în care Führerul a decis s ă se dea un verdict de
arbitraj era de a șa natur ă încât, f ără garan ția Germaniei și Italiei, România ar fi încetat
probabil s ă mai existe ca țar ă independent ă. Ungaria a fost în orice caz ferm hot ărât ă s ă
înf ăptuiasc ă revizuirea cu orice risc. Era iminent un atac al U ngariei asupra României.
În calitate de soldat generalul Antonescu poate pro babil s ă judece mai bine decât Ministrul
de Externe ce șanse ar fi avut România într-un conflict militar cu Ungaria. Trebuie luat
totu și în considera ție c ă în nici un caz conflictul nu ar fi r ămas izolat. Rusia Sovietic ă
ar fi intervenit în mod neîndoielnic și aceasta ar fi însemnat sfâr șitul României. Când urma
să se dea verdictul la Viena, situa ția era de a șa natur ă c ă, pe de o parte, Ungaria era ferm
hot ărât ă s ă atace România și notificase deja Germaniei aceasta în mod oficial, în timp ce
Rusia concentra for țe puternice la frontiera cu România. Pe de alt ă parte, România nu era
înclinat ă s ă cedeze Ungariei acel minim de revizuiri care s ă fi satisf ăcut preten țiile
acesteia. Într-o astfel de situa ție Germania a declarat Ungariei în termeni ne șov ăielnici c ă,
din cauza amenin ță rii asupra câmpurilor petroliere din România, ea nu dore ște în nici un
caz un r ăzboi în Balcani; de asemenea ea a apelat la România s ă accepte o revizuire
generoas ă, subliniind interesul ei pentru pacea în Balcani și accentuând primejdia ce
amenin ță România din partea Ungariei și a Rusiei. În schimb, ea a oferit României garan ția
germano-italian ă. Contrar unor anumite zvonuri, delega ției române i s-a declarat întregul
adev ăr înainte de efectuarea verdictului de la Viena. Co municatul Urd ăreanu, care a fost
publicat pe timpul acela în leg ătur ă cu aceast ă chestiune, a prezentat lucrurile într-o lumin ă
complet fals ă. Situa ția de atunci indica cu toate acestea c ă o hot ărâre prompt ă este necesar ă
de urgen ță . Prin urmare, trebuia cerut ă în prealabil o asigurare, din partea ambelor p ărți, c ă
ele vor accepta în mod necondi ționat verdictul. Dac ă nu s-ar fi f ăcut aceasta și s-ar fi
început discu ții îndelungate, ar fi trecut șase luni f ără ca s ă se ajung ă la vreun acord.
Ar fi izbucnit r ăzboiul și România ar fi încetat s ă mai existe. În privin ța teritoriilor ce
urmau s ă fie cedate, verdictul în sine a adoptat o pozi ție aproximativ la jum ătatea drumului
dintre ultimele cereri ungare și ultimele concesii române. Manoilescu și Pop au fost
informa ți despre aceasta în prealabil. Ei ar fi trebuit de asemenea s ă știe c ă regiunea
secuilor va reveni Ungariei, întrucât lor li s-a de clarat c ă un grup na țional ungar vechi și
stabil nu poate fi transplantat.
Dac ă, potrivit declara țiilor f ăcute de contele Ciano, Antonescu a declarat Ducelui
că verdictul n-a ținut seama de realit ățile etnografice din Transilvania, pentru c ă arbitrii au fost
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
357 impresiona ți de o hart ă ro șie a Ungariei, aceasta este o mare gre șeal ă. Arbitrii au fost informa ți
cu mult ă acurate țe în ceea ce prive ște situa ția na ționalit ăților. Se punea totu și problema de
a g ăsi o sintez ă între cererile ungare și concesiile române, precum și de a g ăsi o sintez ă între
realit ățile etnografice și cele istorice. Antonescu ar fi trebuit s ă recunoasc ă c ă tabloul s-ar fi
schimbat foarte mult spre dezavantajul României dac ă hot ărârea întâmpl ător ar fi fost luat ă
potrivit cu punctele de vedere pur istorice. Este c lar c ă în via ța na țiunilor în genere sunt
determinante considera țiile istorice și numai rareori considera țiile de na ționalitate. Ungaria
pierduse Transilvania în folosul României într-o pe rioad ă când Germania suferise o înfrângere
grav ă și ea fusese aliatul Reichului german. Desigur și aceasta s-a luat în considera ție de
către Germania. În afar ă de aceasta, verdictul a fost cump ănit cu foarte mult ă grij ă potrivit
punctelor de vedere geografice și istorice. Ungaria a primit dou ă cincimi din teritoriul ei
pierdut, în timp ce România a men ținut trei cincimi din ceea ce câ știgase în urma
războiului mondial. Cu aceasta chestiunea este reglem entat ă odat ă pentru totdeauna.
Poate fi în țeles faptul c ă din punct de vedere psihologic este greu României
să se împace cu aceasta. El (Ministrul de Externe) îi cere totu și lui Antonescu s ă se re țin ă
de la orice critici asupra verdictului de la Viena, exact a șa cum el a cerut ungurilor
să se re țin ă de la orice propagand ă privind o revizuire ulterioar ă. Dup ă serioase lupte între
na ționalit ăți, acum trebuie restabilite lini ștea și ordinea.
Referitor la incidentele ce au înso țit predarea c ătre Ungaria a teritoriilor ce urmau
să fie cedate, Ministrul de Externe a spus c ă el a v ăzut din raportul comisiei Altenburg c ă
„în unele locuri ungurii au f ăcut lucruri ce nu pot fi în țelese și ar fi trebuit s ă nu aib ă loc”.
Pe de alt ă parte, s-au întâmplat diverse lucruri și de partea român ă care ar fi fost mai bine
să nu se fi s ăvâr șit. Germania știe, pe baza experien țelor ei din luptele na ționale cu polonii,
cehii și alte popoare str ăine, c ă întotdeauna schimb ările de posesiuni teritoriale ale
na țiunilor sunt înso țite de recidivarea unor vechi r ăzbun ări de sânge și adesea iese la
suprafa ță o anumit ă bestialitate. Dar aceste lucruri sunt inevitabile în astfel de r ăsturn ări.
Trecutul trebuie totu și uitat și trebuie privit înainte spre viitor.
Germania și Italia sunt gata s ă foloseasc ă influen ța lor în a șa fel încât situa ția
minorit ăților s ă se poat ă aplana. Peste numai câteva zile, recomand ări urm ărind s ă previn ă
noi incidente și s ă asigure lini ștea pentru viitor vor fi trimise guvernelor român și ungar.
El (Ministrul de Externe) nu dore ște s ă intre în am ănunte. El vrea numai s ă asigure pe
Antonescu, în mod general, c ă Germania și Italia doresc s ă ac ționeze în vederea scopului
urm ărit: ca tratamentul echitabil pentru minoritatea ro mân ă din Ungaria, prev ăzut în
verdict, s ă fie garantat, exact a șa cum trebuie s ă fie garantat ă comportarea corespunz ătoare
a României fa ță de minoritatea ungar ă.
Trecând la tema negocierilor economice germano-româ ne, Ministrul de Externe
a remarcat c ă, pe baza raportului trimis de ministrul Clodius, e l poate declara c ă Germania
în principiu dore ște s ă colaboreze la programul economic corespunz ător asupra c ăruia
s-a c ăzut de acord. Negocierile în aceast ă privin ță nici nu s-ar putea afla în mâini mai bune
decât cele ale ministrului Clodius, care, ca și ministrul Neubacher, va raporta în mod
curent despre ele. Rezultatul acestor negocieri est e satisf ăcător atât pentru Germania, cât și
pentru România. El îndepline ște scopul de a plasa rela țiile economice pe baz ă complet
nou ă și de a se ajunge la aranjamente fixe pe termene cât mai lungi cu putin ță .
Dup ă aceasta, Ministrul de Externe a vorbit despre situ a ția politic ă general ă și
a recunoscut c ă Germania a câ știgat de pe acum r ăzboiul; acum, nimic nu mai poate
schimba faptul acesta; chestiunea se pune numai cân d va recunoa ște Anglia în mod
definitiv c ă a fost înfrânt ă.
Din punct de vedere militar, Germania poart ă r ăzboiul în Anglia ziua și noaptea.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
358 El (Ministrul de Externe) este convins c ă loviturile date Marii Britanii pân ă în prezent
de Luftwaffe, și în special cele care au fost date în ultimele cât eva zile împotriva centrelor
de armament, au produs o impresie foarte serioas ă asupra Angliei. Nu este posibil
să se prevad ă dac ă Anglia va cere curând pacea sau dac ă guvernul britanic va izbuti
să men țin ă poporul în lupt ă pentru înc ă un timp. În orice caz, Wehrmachtul va lovi Anglia
oriunde va putea. Anglia, fie c ă va fi silit ă prin atacurile permanente ale bombardierelor și
activitatea crescând ă a submarinelor de a cere pacea, fie c ă ea va fi înfrânt ă în mod direct
la momentul oportun, când condi țiile atmosferice vor fi convenabile. În cursul unui an va
exista cu siguran ță o perioad ă de dou ă sau trei s ăpt ămâni cu timp favorabil, și atunci va fi
cu putin ță s ă se dea marea lovitur ă de anihilare.
Din punct de vedere politic, Germania este pe punct ul de a reuni împotriva Angliei
o mare coali ție. El (Ministrul de Externe) este convins c ă peste foarte pu țin timp, în afara
acestei coali ții de dimensiuni mondiale, vor r ămâne numai pu ține Puteri care s ă nu apar țin ă
acestei coali ții într-o form ă sau alta.
Apoi, Ministrul de Externe a început s ă vorbeasc ă despre cele dou ă speran țe ale
Angliei: Rusia și America. Dup ă vizita lui Molotov la Berlin, el poate declara c ă speran ța
Angliei cu privire la Rusia este neîntemeiat ă. Stalin este prea inteligent pentru a face din
Rusia carnea de tun a Angliei. El în țelege foarte bine c ă un conflict între Rusia și
Germania, sau mai curând o armat ă combinat ă germano-japonez ă, ar avea un rezultat
foarte serios pentru Uniunea Sovietic ă. În rest, Germania este convins ă c ă e în interesul ei,
cât și al României, ca rela țiile germano-ruse s ă se dezvolte în mod favorabil și ca Rusia
să fie încorporat ă, sub o form ă sau alta, în marea coali ție. Germania nu iube ște pe bol șevici
și, pe propriul ei teritoriu, ia m ăsurile cele mai severe împotriva lor. Și contrariul este,
de asemenea, adev ărat. Având o atitudine realist ă, Führerul a f ăcut un lucru just, atunci
când a stabilit rela ții ra ționale cu Rusia care, în ultima analiz ă, vor avea de asemenea un
efect favorabil asupra prietenilor Germaniei.
Este greu de prezis atitudinea viitoare a Americii, întrucât multe depind de
binecunoscuta istorie american ă. Americii nu-i va fi u șor s ă intre în r ăzboi, c ăci nu numai
că îi lipse ște orice baz ă militar ă pentru aceasta, dar faptul c ă într-un asemenea caz ea
va trebui s ă declare r ăzboi aproape întregii lumi, va ac ționa de asemenea ca un factor
descurajator; afar ă de aceasta, intrarea oficial ă a Americii în r ăzboi constituie în mare
măsur ă o chestiune indiferent ă pentru Germania. Statele Unite nu vor putea pricin ui cu
mult mai multe daune Germaniei decât fac deja acum. Pe Germania și Italia nu le
intereseaz ă deloc armata american ă, întrucât Führerul și Mussolini nu vor permite vreo
nou ă debarcare a anglo-saxonilor în Europa. Marina mili tar ă nu este suficient de puternic ă
pentru a ac ționa în dou ă oceane și va trebui s ă staționeze mai ales în Pacific. Se vor scurge
zece ani pân ă ce America î și va completa programul ei privitor la o marin ă militar ă pentru
dou ă oceane. Este neîndoielnic c ă, într-o ciocnire cu flota japonez ă, marina militar ă
american ă se va dovedi învins ă. De aici rezult ă c ă drept principala contribu ție la r ăzboi
rămân livr ările americane de avioane și pilo ți c ătre Anglia. Dar aceste livr ări au loc în orice
caz. Din punct de vedere numeric, ele au fost mult exagerate în pres ă. Statele Unite au avut
la început 60 000 de muncitori care au lucrat în in dustria aeronautic ă și apoi 150 000,
în compara ție cu 700 000 în Germania. În prim ăvar ă, for ța aerian ă a Germaniei va cre ște
de câteva ori, nu numai din punct de vedere cantita tiv, ci și calitativ, prin introducerea unor
noi tipuri de arme. Pe lâng ă aceasta, în timpul iernii Luftwaffe a pricinuit in dustriei
de avioane a Angliei pagube mai însemnate decât cee a ce ar putea compensa
livr ările americane. Efortul atacurilor aeriene britanic e asupra Germaniei este neînsemnat.
În ceea ce prive ște purtarea r ăzboiului prin submarine, Führerul va prezenta neînd oielnic
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
359 noi am ănunte. Pân ă în prezent au operat numai câteva submarine. În ur m ătoarele câteva
luni situa ția aceasta se va schimba totu și și se vor da lovituri pe calea aceasta și împotriva
livr ărilor americane. În prezent, majoritatea submarinel or sunt folosite pentru misiuni de
antrenament. În cursul anului 1941 vor fi construit e 35 de submarine pe lun ă, adic ă
un submarin pe zi. În felul acesta, Anglia va fi iz olat ă din toate p ărțile și va r ămâne numai
o chestiune de timp pân ă ce ea se va preda.
Referitor la Pactul Tripartit dintre Germania, Ital ia și Japonia, Ministrul de Externe
a remarcat c ă el este deosebit de mul țumit de aderarea apropiat ă a României. El vede în
aceasta un mare act simbolic având semnifica ția c ă între România și Germania nu va mai
avea loc niciodat ă un r ăzboi; în schimb, cele dou ă ță ri vor fi legate pentru totdeauna prin
prietenie, poate chiar prin camaraderie de arme. Și alte na țiuni se vor al ătura la Pactul
Tripartit. În felul acesta Axa va r ămâne factorul decisiv din Europa.
În ceea ce prive ște Fran ța, Führerul a g ăsit o baz ă prin care țara aceasta, sub
o form ă sau alta, s ă fie încorporat ă în familia na țiunilor europene. În convorbirea dintre
Führer și Mare șalul Pétain a fost subliniat principiul c ă Fran ța nu va mai colabora
niciodat ă, în nici un fel, cu Anglia. Germania trebuie de as emenea s ă urm ăreasc ă ca
aceast ă promisiune s ă fie ținut ă.
Cu Spania, Germania are rela ții de prietenie, tot a șa cum are cu unele ță ri
balcanice, în timp ce rela țiile cu alte state balcanice mai r ămâne înc ă s ă fie clarificate.
Dup ă cum s-a men ționat, Rusia de asemenea a adoptat o atitudine pozi tiv ă, a șa încât,
pentru moment cel pu țin, nu exist ă cauze de îngrijorare. Ponderea acestei contribu ții nu
este desigur hot ărâtoare pentru r ăzboi, dar constituie un factor puternic care va con tribui
să for țeze Anglia ca s ă cad ă în genunchi.
În privin ța r ăzboiului italo-grec, Führerul î și va declara neîndoielnic pozi ția în
cursul dup ă-amiezii. Este o chestiune de dificult ăți minore care va reprezenta totu și numai
un episod trec ător. Führerul și Mussolini nu vor permite niciodat ă Angliei s ă amenin țe
dinspre Grecia câmpurile petrolifere ale României și, de asemenea, pentru motive
strategice generale, ei sunt nevoi ți s ă încerce a-i împiedica pe englezi s ă se stabileasc ă în
Grecia. În orice caz, chestiunea va fi pus ă la punct într-un timp foarte scurt.
Problema Mediteranei, de asemenea, va fi reglementa t ă într-un viitor foarte
apropiat. Peste câteva luni, Führerul va fi alungat flota englez ă din Mediterana.
Scopul Germaniei este de a reglementa definitiv pro blema mediteranean ă și de a exclude
pe englezi din zona mediteranean ă înainte de sfâr șitul iernii.
În prim ăvar ă, armata german ă va avea o for ță de 230 de divizii. Dintre acestea,
186 sunt divizii excelente de prim ă linie, cuprinzând 20 divizii blindate, 4 divizii d e tancuri
și un mare num ăr de divizii mecanizate. În calitate de soldat, gen eralul Antonescu î și poate
forma, pe baza acestor cifre, o idee despre adev ărata for ță a Germaniei. Germania și Italia
sunt în situa ția de a face fa ță oric ărei combina ții inamice ce s-ar putea concepe și de
a o zdrobi cu iu țeala fulgerului.
În rezumat, el (Ministrul de Externe) are, prin urm are, posibilitatea s ă declare
că Germania, pe baza for ței ei militare și având în vedere succesul politicii ei externe
în crearea unei mari coali ții, poate face fa ță viitorului cu un calm suveran. Ea este preg ătit ă
pentru un r ăzboi îndelungat, dar sper ă s ă biruie rapid, c ăci, spre deosebire de anii
1914-1918, de data aceasta avantajul este de partea ei.
Generalul Antonescu a mul țumit Ministrului de Externe pentru c ă i-a dat clarific ări
cu privire la situa ția general ă. Personal, el dore ște s ă-și declare vederile în privin ța
chestiunilor politice, economice și militare care prezint ă un interes direct pentru România.
El nu vorbe ște, nici în calitate de politician și nici ca diplomat, doar ca un soldat care
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
360 ar fi fericit s ă moar ă pe câmpul de lupt ă. El a intrat în via ța politic ă împotriva voin ței sale
și și-a afirmat sarcina dificil ă de a conduce Statul, numai pentru c ă este convins c ă are de
îndeplinit o obliga ție istoric ă fa ță de țara sa.
Din punct de vedere politic, el este de p ărere c ă România a fost pedepsit ă prea
sever pentru gre șelile f ăcute de o singur ă genera ție. Na țiunea român ă este etern ă, dar
genera ția care a comis gre șelile este într-o asemenea m ăsur ă numai un fenomen trec ător,
încât unii dintre cei care au fost foarte mult resp onsabili nu mai exist ă. Acum a ap ărut
o Românie cu totul nou ă, care nu are nimic de-a face cu cea veche și nu este responsabil ă
pentru gre șelile s ăvâr șite în trecut. Actualul regim, și el personal, au avut mult de suferit,
pentru c ă nu numai o dat ă au încercat s ă împiedice gre șelile chiar și înainte de a- și fi
asumat puterea. În spatele vechiului regim se ascun deau for țe sinistre, și anume sovieticii
și evreii. Între ziua de ast ăzi și cea de ieri se afl ă un zid de nep ătruns. În prezent, România
merge f ără rezerve cu Axa . Ea merge mult mai departe decât numai s ă adere la Pactul
Tripartit. România este gata s ă-și verse sângele pentru Ax ă pe câmpul de lupt ă.
Pân ă acum el a avut numai un scurt timp în care s ă reorganizeze for țele interne
ale ță rii. El dore ște s ă recupereze în interior ceea ce s-a pierdut la fron tiere. De îndat ă ce
va fi încheiat ă aceast ă reorganizare, el este gata s ă intre în r ăzboi al ături de Ax ă. Având în
vedere intrarea probabil ă a Americii în r ăzboi, el crede c ă r ăzboiul va mai dura înc ă mult
timp. Prin urmare, România mai poate fi înc ă de folos.
În Rusia, de asemenea, nu se poate avea încredere s ut ă la sut ă. Românii știu cât de
pu țin ă baz ă se poate pune pe cuvintele slavilor.
Totu și, în scopul de a avea posibilitatea s ă reorganizeze țara, el are nevoie de
ajutor. Când și-a asumat puterea, situa ția era dezastruoas ă. Armata fusese demoralizat ă,
în special din cauz ă c ă ea fusese silit ă s ă renun țe f ără lupt ă la teritorii ce au apar ținut
României. În ceea ce prive ște situa ția financiar ă și economic ă, aceasta este bine cunoscut ă
Germaniei.
El a preluat conducerea guvernului la numai câteva zile după ce fusese eliberat din
deten țiune. Cu o ocazie precedent ă, el scrisese deja, în urma unei convorbiri cu rege le
Carol, o scrisoare în care îi cerea s ă abdice și aproape c ă era s ă fie împu șcat pentru aceasta.
Ajutorul de care el are nevoie pentru reorganizarea ță rii prive ște dou ă chestiuni:
securitatea la frontiere și protec ția minorit ăților.
El a izbutit s ă înf ăptuiasc ă revolu ția în România f ără nici cea mai mic ă v ărsare
de sânge. De asemenea, el îi va pedepsi pe cei vino va ți, într-o perfect ă ordine. Crimele
politice sunt în prezent anchetate, în special proc esul Codreanu. De și el nu inten ționeaz ă
să pedepseasc ă în afara legii, el va proceda cu atât mai mult f ără mil ă, în cadrul legii.
Trecând la chestiunile de politic ă extern ă, Antonescu a f ăcut observa ția c ă ru șii
prezint ă cereri din ce în ce mai mari. Ei expulzeaz ă o mul țime de români din Basarabia și
amân ă în permanen ță fixarea frontierei, a șa încât s ă aib ă posibilitatea s ă p ătrund ă treptat
mai mult pe teritoriul român și s ă influen țeze fixarea frontierei din ce în ce mai mult în
favoarea lor. Ei inten ționeaz ă s ă sileasc ă Germania și Italia a p ărăsi complet Delta și Gurile
Dun ării. Ei cer ca problema Dun ării Maritime s ă fie reglementat ă numai cu România.
Este evident c ă, dac ă România va trebui s ă fac ă fa ță Rusiei, singur ă ea va avea de cedat
în toate chestiunile. Prin urmare, ea nu poate fi î n nici un caz de acord cu ideea unei
asemenea condominiu. Mai mult chiar, ru șii inten ționeaz ă s ă refuze vaselor române ști
trecerea prin Bra țul Chilia și vor încerca, a șa cum au f ăcut înc ă înainte de 1914, s ă cauzeze
o înn ămolire a celorlalte bra țe cu ajutorul unor schimb ări în construc ția hidraulic ă cu
scopul de a bloca ie șirea din Dun ăre spre Marea Neagr ă.
Ministrul de Externe a subliniat c ă jurisdic ția unic ă a Rusiei și României asupra
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
361 unor p ărți din Dun ăre este exclus ă. Führerul a declarat lui Molotov foarte l ămurit c ă,
în calitate de mare stat dun ărean, Germania este interesat ă în toate chestiunile privitoare la
acest fluviu.
La sfâr șitul convorbirii, care a trebuit s ă fie întrerupt ă din cauza recep ției apropiate
la Führer, Antonescu a men ționat de asemenea planul s ău de a z ădărnici inten ția ru șilor,
construind un canal de la Cernavod ă la Constan ța și a vorbit despre propunerea Rusiei ca
Dun ărea Maritim ă s ă fie administrat ă de c ătre o comisie mixt ă româno-rus ă. El a calificat
o asemenea comisie drept o surs ă permanent ă de tulbur ări și o poart ă de intrare pentru
infiltrarea ideilor bol șevice în România.
SCHMIDT
(Akten zur deutschen auswärtigen Politik 1918-1945 9,
Serie D, Band XI/2, Bonn, Hermes, 1964, doc. nr. 38 0, p. 548-554;
Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache,
Antonescu-Hitler. Coresponden ță și întâlniri inedite (1940-1944) 10 , I,
Bucure ști, Editura Cozia, 1991, doc. nr. 3, p. 24-33).
9 În continuare, se va cita: ADAP.
10 În continuare, se va cita: Antonescu-Hitler .
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
362 Anexa 4
Stenograma întocmit ă de Paul Otto Schmidt, la 23.XI.1940,
pe marginea întrevederii Adolf Hitler – Ion Antones cu,
Berlin, 22 noiembrie 1940,
în prezen ța Ministrului de Externe al Reichului
La început Antonescu a transmis salut ări din partea Regelui și poporului României
pentru Führer. El însu și este printre cei care consider ă marea oper ă a lui Adolf Hitler cu
o deplin ă admira ție și nutre ște încrederea cea mai deplin ă în Führer.
Führerul a r ăspuns c ă este mul țumit de faptul c ă are posibilitatea s ă-l salute
pe Conduc ătorul noului stat român. Din cauza asem ănării Weltanschauug, el a urm ărit cu
simpatie în ultimii câ țiva ani lupta politic ă intern ă a poporului român.
Când noul ministru al României și-a prezentat documentele de acreditare,
el (Führerul) i-a descris împrejur ările care l-au adus pe el (Führerul) în strâns cont act cu
evenimentele legate de asasinarea lui Codreanu.
În ceea ce prive ște viitorul, el crede în strânsa colaborare dintre România și
Germania. Aceasta va fi avantajoas ă nu numai pentru rela țiile directe dintre cele dou ă ță ri,
dar este de asemenea necesar ă pentru motive politice generale, având în vedere p uternicul
atac etnic și ideologic care amenin ță întreaga Europ ă. Aceasta sile ște toate na țiunile care
au o orientare diferit ă de a democra țiilor occidentale – prin urmare, de asemenea German ia
și România – s ă se uneasc ă și s ă-și apere interesele în comun.
Antonescu s-a referit la faptul c ă în convorbirea avut ă cu Ministrul de Externe, el
a accentuat deja schimbarea complet ă ce a avut loc în România. Între trecut și viitor, acolo
s-a deschis o pr ăpastie de netrecut. Sprijinit de mi șcarea na țional-legionar ă, el este
reprezentantul viitorului României și vorbe ște Führerului în calitate de soldat, ale c ărui
declara ții coincid exact celor spuse.
Înc ă de la asumarea puterii, el a c ăutat s ă adere la Ax ă. Aceasta a avut loc în
condi țiile care probabil n-au fost niciodat ă atât de grele pentru un om politic. Scopul s ău
este s ă reorganizeze țara și s-o fortifice – în sfera economic ă precum și în via ța
administrativ ă, politic ă, intelectual ă și militar ă. El are un singur scop în vedere, și anume
să contribuie la victoria Axei în acest r ăzboi. El va c ăuta s ă recupereze în interior ceea ce
a pierdut în exterior. Reconstruc ția armatei, înt ărirea moral ă și a for ței ei militare constituie
prima lui sarcin ă cu scopul ca România s ă poat ă fi gata cât mai curând posibil de a- și putea
îndeplini misiunea ei corespunz ătoare și în domeniul militar.
România are trecutul cel mai glorios dintre toate p opoarele care tr ăiesc în regiunea
Dun ării și în Balcani. Ea este na țiunea cea mai veche din aceast ă zon ă și î și trage originea
înc ă înainte de Hristos, când imperiul întemeiat de rom ani s-a întins asupra (zonei)
Dun ării, a Carpa ților și a Nistrului (cu o linie de frontier ă a șa cum a existat înainte de
cedarea Basarabiei).
Din punct de vedere istoric este un caz unic de lim b ă și administra ție înfiin țate ca
urmare a domina ției romane de 200 de ani și r ămase mai mult sau mai pu țin neschimbate
pân ă în ziua de azi.
În cei 1 800 de ani care au urmat dup ă domina ția roman ă, România și-a men ținut
limba, obiceiurile și acela și tip rasial. Și acesta este un caz unic în istorie. În leg ătur ă cu aceasta,
este demn de remarcat, îndeosebi, faptul c ă timp de zece secole România a avut de suferit,
unul dup ă altul, valuri ale barbarilor care au trecut pe mar ele drum al na țiunilor europene.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
363 Datorit ă puterii lui de rezisten ță , poporul român a supravie țuit totu și tuturor acestora,
ba chiar și-a men ținut limba intact ă, într-o asemenea m ăsur ă, încât din nord și pân ă în
Dobrogea, din Basarabia și pân ă în Banat, nu exist ă nici un fel de dialecte, ci pretutindeni
se vorbe ște aceea și limb ă român ă. Românii au fost primul popor care a ie șit din Evul
Mediu având o organiza ție politic ă.
Timp de 500 de ani ei au luptat împotriva ru șilor și i-au oprit la Dun ăre. Luptele
împotriva t ătarilor, care fuseser ă opri ți la Nistru, au durat 300 – 400 de ani. România
a trebuit de asemenea s ă lupte împotriva Austro-Ungariei și apoi din nou, timp de
200 de ani, împotriva Rusiei. În ciuda unor for țe destul de mici și a lipsei unei armate
puternice, poporul român a rezistat timp de dou ă mii de ani tuturor atacurilor și, în cursul
acestor dou ă mii de ani de dezvoltare, el a ajuns acolo unde se g ăsea abia cu câteva luni în
urm ă, când, datorit ă calamit ății din istoria lui cea mai recent ă, a avut din nou de pierdut
atât de mult. România nu va renun ța niciodat ă la lupta ei; românii au fost primii în aceste
regiuni și vor fi ultimii care s ă le p ărăseasc ă. Gre șelile unei singure genera ții au fost
pedepsite cu mult ă severitate. România a pierdut roadele unei dezvolt ări de 2 000 de ani.
Dar ea va mai lupta înc ă o dat ă mii de ani pentru a dobândi pozi ția la care, dup ă p ărerea ei,
este îndrept ățit ă. Pentru prima oar ă în istoria ei, ea a fost învins ă f ără s ă fi luptat.
Dezordinea intern ă era totu și atât de mare, încât România nu era capabil ă s ă lupte și
credin ța în conducerea Statului disp ăruse complet. Ea nu a g ăsit nici un sprijin din afar ă,
iar puterea ei moral ă de rezisten ță interioar ă, prin urmare, s-a pr ăbu șit. Toate acestea
s-au întâmplat din cauz ă c ă în spatele vechiului regim for țele întunecate ale bol șevismului
și iudaismului au dus în mod inten ționat la dezorganizarea ță rii, cu scopul de a o arunca în
bra țele bol șevicilor.
La asumarea puterii, dup ă cea de-a treia lovitur ă de stat, el (Antonescu) nu avea la
spatele s ău nici un fel de for țe armate pe care s ă se fi putut bizui, c ăci el n-a vrut s ă
foloseasc ă armata pentru o reglementare intern ă, întrucât considera acest lucru ca fiind
primejdios pentru viitorul ță rii sale. De asemenea, el nu avea nici o leg ătur ă cu Garda de
Fier, ci simpatiza numai cu aceasta din punct de ve dere spiritual și sprijinea lupta ei pentru
dreptate și recunoa ștere interna țional ă. Din cauza aceasta, el a fost persecutat de fostul
Rege și amenin țat cu moartea. La asumarea puterii el a fost nevoit s ă accepte consecin țele
grave ale perioadei precedente de demoralizare f ără margini. Astfel, evacuarea Basarabiei
și Bucovinei sub presiunea rus ă a avut loc în împrejur ări foarte dureroase. Timp de luni de
zile în aceste regiuni au avut loc ciocniri de fron tier ă care s-au soldat cu numeroase
pierderi de ofi țeri și solda ți. Desigur, acum situa ția este mai lini știt ă, îns ă curentul de
refugia ți din Basarabia și Dobrogea nu se mai termin ă. Refugia ții ace știa, al c ăror num ăr
Antonescu l-a evaluat la 300 000, reprezint ă o mare povar ă pentru Statul român, care
trebuie s ă-i încartiruiasc ă, s ă-i hr ăneasc ă și s ă le dea bani.
Dup ă verdictul de la Viena, politica sa s-a bazat pe do u ă piloane: garan ția cu
privire la frontiere și protec ția minorit ății celor 1 350 000 de români r ăma și în Ungaria,
a c ăror via ță , proprietate și libertate au fost garantate pe baza acestui verdi ct. Totu și,
ungurii au înc ălcat imediat obliga ția pe care și-au asumat-o fa ță de Germania și Europa.
45 000 de refugia ți au p ărăsit partea ungar ă a Transilvaniei. Ei au fost maltrata ți și jefui ți
de avuturile lor. Femei și copii au fost asasina ți de unguri și mul ți dintre refugia ți au ajuns
în România cu ochii sco și, limbile t ăiate și unghiile smulse.
El (Antonescu) n-a luat m ăsuri de represalii, dar nelini ștea din România este
covâr șitor de mare. În afar ă de aceasta, mai exist ă condi ția dezastruoas ă a ță rii în genere,
dezorganizarea administra ției și a poli ției și, în sfâr șit, criza economic ă, care este prima de
la sfâr șitul r ăzboiului mondial. Ea trebuie atribuit ă faptului c ă România a avut de suferit
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
364 chiar acum o recolt ă proast ă, datorit ă c ăreia recoltarea nu a dat decât un procent de 30% și
efectele acesteia au fost intensificate și mai mult datorit ă angajamentelor de livr ări pentru
Ax ă, angajamente care au fost îndeplinite în mod stric t. Mi șcarea na țional-legionar ă, pe
care el se bazeaz ă, trebuie reorganizat ă, pentru c ă to ți conduc ătorii ei fuseser ă zvârli ți în
închisori de fo știi conduc ători.
În aceste împrejur ări, el se adreseaz ă Germaniei cu cererea de a-l ajuta în sfera
politic ă și economic ă. El poate reconstrui țara din punct de vedere politic numai în cazul
când la frontier ă va fi pace. El cere ajutor economic pentru dezvolt area României, dar și
spre avantajul Germaniei și Italiei. Pentru dezvoltarea economiei române el a re nevoie
de credite pe termene lungi, cu un procent de dobân d ă mic. Având în vedere presupusa
interven ție a Americii și atitudinea nesigur ă a Rusiei, Germania trebuie s ă conteze pe un
război îndelungat și este, prin urmare, de asemenea, în interesul Germ aniei s ă dezvolte
industria României pentru a avea la dispozi ție într-o m ăsur ă mai mare produsele ță rii.
Pe lâng ă industrie ca atare trebuie îmbun ătățit, de asemenea, sistemul de transporturi.
El acord ă o aten ție special ă dezvolt ării industriei interne de produse alimentare cu sco pul,
ca și pe aceast ă cale, s ă evite toate transporturile inutile.
În concluzie, Antonescu a declarat c ă el va adera la Pactul Tripartit în ziua
urm ătoare; totu și, el nu se va mul țumi cu simplul act al ader ării, ci va fi, de asemenea, gata
să lupte cu arma în mân ă împreun ă cu puterile Axei pentru victoria civiliza ției.
Führerul a r ăspuns c ă are în țelegerea cea mai profund ă pentru situa ția dificil ă în
care s-a g ăsit Antonescu. Când s-a dat verdictul de la Viena s itua ția era de a șa natur ă încât
amenin ța s ă izbucneasc ă un conflict între România și Ungaria, conflict care ar fi putut duce
la o catastrof ă general ă. Din punctul de vedere al Germaniei, o astfel de d esf ăș urare
a evenimentelor ar fi dus la crearea unui vid milit ar și politic. Întrucât, pretutindeni în
natur ă, asemenea viduri sunt totu și imediat umplute, era de a șteptat ca pr ăbu șirea statului
român s ă aduc ă pe aren ă bol șevismul. Acum, el este, totu și, convins c ă România, în pofida
tuturor dificult ăților, va fi pus ă din nou pe picioare. Dac ă bol șevismul ar fi p ătruns în
România, chiar și numai temporar, el ar fi fost eliminat sau deport at în Siberia, a șa cu
s-a întâmplat în alte regiuni ocupate de Rusia. Vii torul României ar f fost distrus pentru un
timp incalculabil.
Germania nu ar fi avut posibilitatea s ă fac ă nimic în fa ța acestei situa ții,
problemele istorice sunt în cea mai mare parte regl ementate prin for ță , iar nu prin fraze.
Pe timpul acela, Germania nu era totu și în situa ția de a folosi for ța. Abia dup ă sfâr șitul
campaniei militare din Fran ța ea a început s ă-și retrag ă trupele din pozi țiile mult avansate
în Occident. Cu toate acestea, presiunile politice au semnifica ție numai dac ă ele pot fi
în mod automat sprijinite prin mijloace militare. Î n caz contrar, ele sunt f ără folos, fiind
o pur ă mistificare. El (Führerul) nu ia niciodat ă vreo m ăsur ă pân ă ce nu este convins c ă
o poate de asemenea sprijini din punct de vedere mi litar.
Din acest motiv, el și-a manifestat dorin ța de a da un verdict de arbitraj în disputa
româno-ungar ă. Era clar dinainte c ă ambele p ărți vor fi nemul țumite; una c ă a ob ținut prea
pu țin, iar cealalt ă pentru c ă a fost silit ă s ă fac ă concesii prea mari. Era necesar s ă se țin ă
echilibru între drepturile etnice și drepturile politice și istorice, luând în considerare
sensibilit ățile ambelor p ărți. În istorie asemenea hot ărâri au fost în cea mai mare parte luate pe
baza unor considerente strategice, economice sau di nastice și numai foarte rareori au fost lua ți
în considera ție factorii etnografici, în special din cauz ă c ă frontierele etnografice și geografice
nu coincid aproape niciodat ă. El (Führerul) poate aprecia deplina greutate a sa crificiilor pe
care a fost nevoit ă România s ă le fac ă. El crede, totu și, c ă este mai bine s ă se fac ă sacrificii
grele și s ă se salveze prin aceasta esen ța na țiunii, decât s ă se piard ă întregul popor.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
365 De asemenea, Germania poate în țelege foarte bine cele ce s-au petrecut ulterior
în regiunile cedate. Germania a avut de suportat mu lte lupte de na ționalit ăți și numai
în Polonia minoritatea german ă a pierdut 60 000 de persoane ucise; num ărul acesta cre ște
din zi în zi prin descoperirea unor noi cadavre și s-ar putea cu u șurin ță s ă se ajung ă pân ă la
100 000 sau 120 000. Exist ă pur și simplu timpuri în care nu ra țiunea, ci pasiunea și ura au
precump ănire. Îns ă el nu se îndoie ște c ă va fi cu putință s ă se pun ă cap ăt acestei perioade
în rela țiile româno-ungare și s ă se calmeze pasiunile. În analiza acestor eveniment e
groaznice, nu trebuie totu și s ă se piard ă din vedere pericolul ce înc ă mai amenin ță .
Pierderile de efective germane în timpul r ăzboiului au fost lipsite de importan ță ;
în materiale ele au fost, din punct de vedere pract ic, nule. În martie [1940], ea avea 230 de
divizii. Dintre acestea, 20 sunt divizii blindate, cu material exclusiv german; 6 brig ăzi
blindate cu o anumit ă cantitate de material capturat, precum și 12 divizii motorizate.
Este armata cea mai puternic ă și mai bine echipat ă pe care a avut-o Germania vreodat ă.
Întrucât ea nu mai este angajat ă în Occident, iar în Norvegia vor fi necesare cel m ult înc ă
câteva divizii, acum ea st ă la dispozi ție pentru toate celelalte necesit ăți.
Cu poate acestea, Germania este hot ărât ă s ă termine r ăzboiul cât mai curând
posibil și s ă exclud ă Anglia de pe Continent, odat ă pentru totdeauna. În actuala ei situa ție
disperat ă, Anglia ar abandona bol șevismului întreaga Europ ă cu scopul de a se salva
pe sine. Fire ște, ea ar face acela și lucru și cu Balcanii.
Rela țiile dintre Germania și Rusia sunt reglementate prin tratat. Dar, în afar ă de
aceasta, el se poate bizui, pentru toate eventualit ățile, pe armat ă și for țele aeriene puternice.
Germania nu are interese teritoriale în Balcani. Ea dore ște s ă se concentreze asupra
dezvolt ării unor zone compacte mai apropiate, s ă ob țin ă baze pe coasta Atlanticului și
să-și dezvolte teritoriul ei colonial.
Din punct de vedere economic, Germania este totu și foarte mult interesat ă în
Balcani și nu dore ște, a șa cum fac alte ță ri, s ă-și exporte numai acolo propriile ei m ărfuri,
ci, fiind cel mai mare consumator din Europa, ea do re ște de asemenea s ă devin ă un mare
cump ărător al produselor acesteia, în a șa fel încât s ă suplineasc ă propriile ei insuficien țe.
În ceea ce o prive ște, Germania poate livra toate articolele tehnice n ecesare, produse
chimice, ma șini iar, în timpuri normale, orice material de r ăzboi și dore ște, în schimb,
să-și procure materii prime. Din acest punct de vedere ea nu are interesul ca Balcanii
să se cufunde într-o mare de sânge și lacrimi și a fost gata, în pofida serioasei poveri
militare, s ă dea României o garan ție. Aceasta din urm ă nu a fost o fraz ă goal ă; ea este
sprijinit ă de 180 de divizii, f ără a num ăra cele 50 de divizii din Occident. El (Führerul)
este, din acest punct de vedere, gata la orice și hot ărât s ă fac ă totul.
Din p ăcate, exist ă un e șec minor care trebuie notat într-o parte a unei zon e, de și nu
în situa ția militar ă global ă, în sensul c ă englezii au creat baze în Turcia de la care ar put ea
înainta mai departe spre nord pe calea aerului și s ă poat ă trezi l ăcomia altor state.
El (Führerul) este absolut hot ărât s ă reduc ă la zero aceste încerc ări ale englezilor, cu orice
pre ț. El cere ca România s ă-i u șureze acest lucru. Totu și, aceasta nu va împiedica
participarea la lupt ă.
În continuare, Führerul a revenit din nou la chesti unile economice și a subliniat
interesul pe care îl are Germania fa ță de economia prosper ă a României. Având în vedere
strânsa afinitate ideologic ă dintre cele dou ă regimuri, vor fi aplicate la rela țiile economice
acelea și principii fundamentale care sunt în vigoare în ec onomia intern ă, adic ă m ăsuri pe
termene lungi și stabilitatea pre țurilor. Germania ia în considerare încheierea unor tratate
comerciale pe termene lungi cu România, pe o perioa d ă de 10 pân ă la 20 de ani, în cadrul
cărora surplusul global al produc ției României va fi preluat la pre țuri fixe pentru
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
366 anii urm ători. Germania îns ăș i ar putea, în cadrul economiei sale de mari dimens iuni,
să ajung ă cu u șurin ță la o balan ță între surplusurile de export mari și cele mici, variind,
potrivit condi țiilor de recolt ă ale diver șilor ani. Dup ă cum a fost men ționat, pre țurile
vor r ămâne întotdeauna stabile. În felul acesta, dezavant ajele sistemului liberalist
vor fi înl ăturate pentru produc ători.
Cu scopul de a avea posibilitatea înf ăptuirii acestui plan într-o Europ ă Nou ă,
el (Führerul) este hot ărât s ă continue lupta pân ă ce Anglia va fi în mod definitiv exclus ă de
pe continent. Ță rile care nu au frontier ă comun ă, dar care, sigur în particular, au din punct
de vedere etnic un interes comun pentru a înfrâna v alul slav, trebuie s ă colaboreze în
aceast ă chestiune. În convorbirile sale cu Molotov, el a î ncercat s ă determine o schimbare
de direc ție a expansiunii ruse și sper ă c ă va avea succes în aceast ă chestiune. Discu țiile
au avut loc într-o atmosfer ă prieteneasc ă. Totu și, el nu i-a l ăsat lui Molotov nici urm ă de
îndoial ă c ă Germania este sincer ă în ceea ce prive ște grani ța fa ță de România și i-a declarat,
de asemenea, în leg ătur ă cu Finlanda, c ă nu va fi îng ăduit un r ăzboi în Marea Baltic ă.
Molotov a c ăutat s ă determine dac ă garan ția acordat ă României este îndreptat ă împotriva
Rusiei. Fire ște, r ăspunsul la aceasta a fost numai c ă Reichul nu poate îng ădui nici o
înc ălcare a teritoriului României, indiferent de țara care ar înf ăptui aceast ă înc ălcare.
Apoi, Führerul a revenit din nou la conflictul grec o-italian. Aici trebuie remarcat ă
„o umbr ă temporar ă în tabloul general”, întrucât Italia nu a ținut seama în mod suficient de
factorii geografici și sezonieri. Desf ăș urarea ulterioar ă a evenimentelor ar putea duce la
încerc ări din partea englezilor pentru a ob ține baze în Turcia. Germania se va opune unor
asemenea încerc ări cu toat ă capacitatea ei. F ăcând aceasta, ea nu va cere nici un ajutor
militar din partea României, ci numai o colaborare între statele majore generale, care nu
va constitui nici un fel de povar ă pentru statul român.
În leg ătur ă cu aceasta, Führerul a atras, de asemenea, aten ția asupra unei încerc ări
ruse de a acorda Bulgariei garan ție și a declarat, privitor la aceasta, c ă Bulgaria nu a cerut
nici un fel de garan ție și c ă Germania, de asemenea, nu vede chestiunea aceasta în mod
favorabil.
În concluzie, el și-a exprimat convingerea c ă Generalul Antonescu va reu și
să reorganizeze armata român ă și s ă o transforme într-un instrument eficient al ap ărării
na ționale. El și-a exprimat satisfac ția în leg ătur ă cu aderarea României la Pactul Tripartit și
a subliniat c ă niciodat ă Rusia nu se va opune unui asemenea bloc de Puteri cum este cel pe
care-l reprezint ă Germania și prietenii ei. Stalin nu dore ște s ă ri ște nimic, ci numai
să ob țin ă câ știguri. Prin urmare s ă i se arate clar c ă nu trebuie s ă-și îndrepte expansiunea
spre zone în care sunt interesate Germania și Italia, ci c ă trebuie s ă se îndrepte în alte p ărți.
Ei sper ă c ă va fi posibil s ă se abat ă Rusia spre aceste alte direc ții.
El în țelege perfect de bine dificult ățile Generalului Antonescu, întrucât el însu și
a avut în Germania o mo ștenire dificil ă. Pentru opera de reconstruc ție este important un
partid puternic care s ă-i fie absolut devotat lui (Antonescu). Dup ă aceasta, procesul de
reorganizare politic ă va aduce o nou ă prosperitate în țar ă și, la urma urmelor, istoria lumii
nu se termin ă cu anul 1940.
Antonescu și-a exprimat mul țumirile pentru cuvintele acestea de la urm ă ale
Führerului și i-a explicat din nou cu lux de am ănunte programul lui de reconstruc ție,
atr ăgând în mod special aten ția asupra discu țiilor tehnice avute cu Ministrul Clodius.
Apoi el a repetat observa țiile în leg ătur ă cu rolul jucat de România ca insul ă latin ă
în Marea slav ă, ca rezultat al capacit ății de rezisten ță a poporului român. El a descris
dificult ățile lui interne în reconstruc ția ță rii și a men ționat din nou chestiunea creditelor și a
procentului de dobând ă. El a men ționat, de asemenea, dificult ățile cu ru șii la Gurile Dun ării
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
367 și a repetat planul pe care-l propusese deja Ministr ului de Externe al Reichului de
a construi un canal de la Cernavod ă la Constan ța, într-o perioad ă de cinci ani, și f ăcând
cheltuieli de 2 sau 3 miliarde lei, cu scopul de a z ădărnici planul Rusiei de a împotmoli
bra țele Dun ării care apar țin României, pân ă într-o perioad ă de 15 ani. Pe lâng ă aceasta, el
a atras aten ția asupra eforturilor ruse de a exclude Germania și Italia din Comisia pentru
Dun ărea Maritim ă. În leg ătur ă cu aceasta, Antonescu a men ționat de asemenea cererea
Rusiei de a i se permite naviga ția vaselor de r ăzboi pân ă la Br ăila, adic ă în spatele liniei de
ap ărare a României în Moldova. Din cauza Moscovei, Rom ânia nu poate ob ține cu
adev ărat lini ștea, în special pe motiv c ă ru șii nu vor s ă fixeze frontiera în mod definitiv.
Apoi, Antonescu s-a plâns, în declara ții de o lungime considerabil ă, despre felul
cum a fost tratat ă minoritatea român ă de c ătre Ungaria și a prezentat am ănunte în leg ătur ă
cu acest prost tratament și altele asem ănătoare. Dac ă germanii ar fi declarat c ă elementele
de na ționalitate sunt mai pu țin importante la luarea hot ărârilor istorice decât considera țiile
de istorie, România poate pretinde Transilvania f ără noi dificult ăți, c ăci p ământul acesta în
istoria lui a apar ținut României și n-a fost niciodat ă divizat. El a sus ținut teza aceasta cu
unele date istorice și a dezmin țit, de asemenea, în aceast ă ordine de idei, c ă secuii ar putea
fi considera ți unguri. El a subliniat c ă, desigur, România va sta acum lini știt ă, dar, la
încheierea păcii generale, ea î și va ridica imediat din nou glasul pentru a ob ține dreptate și
a f ăcut aluzie la faptul c ă consider ă posibil ă o solu ționare satisf ăcătoare pe baza unui
schimb de popula ții între Ungaria și România. El a pledat cu mult ă vigoare în favoarea
tezei române, adic ă pentru o strict ă respectare a verdictului de la Viena și în special a
obliga țiilor prev ăzute de acesta cu privire la minorit ăți și revenirea din nou asupra întregii
chestiuni la încheierea p ăcii generale.
Führerul a replicat c ă, firește, în verdictul de la Viena n-a fost g ăsit ă o solu ție
ideal ă, dar c ă, în acela și mod în care Antonescu a prezentat justificarea pr eten țiilor române
în declara ții ce au durat timp de ore întregi, și reprezentan ții unguri au vorbit de asemenea
în favoarea tezei ungare. Înc ă n-a venit timpul s ă se considere chestiunile în retrospectiv ă.
El îi poate da, totu și, Generalului Antonescu asigurarea c ă în țelege pe deplin sim ță mintele,
indignarea și durerea lui. În afar ă de aceasta, istoria nu se va opri în anul 1940.
Dup ă ce Antonescu a mai pledat cu mult ă vigoare punctul s ău de vedere, cu
acelea și argumente, înc ă de câteva ori, discu ția s-a terminat într-o atmosfer ă prieteneasc ă.
SCHMIDT
(ADAP , Serie D, Band XI/2, doc. nr. 381, p. 554-560;
Andreas Hillgruber, Les entretiens secrets de Hitler.
Septembre 1939 – Décembre 1941 11 ,
Paris, Fayard, 1969, doc. nr. 48, p. 354-364;
Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache,
Antonescu-Hitler, I, doc. nr. 4, p. 35-51;
Ion Calafeteanu, Români la Hitler , doc. nr. 10/a, p. 57-66).
11 În continuare, se va cita: Andreas Hillgruber, Les entretiens secrets.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
368 Anexa 5
Stenograma întocmit ă de Paul Otto Schmidt, la 25.XI.1940,
pe marginea întrevederii Adolf Hitler – Ion Antones cu,
Berlin, 23 noiembrie 1940
În audien ța de r ămas bun, pe care Generalul Antonescu a solicitat-o Führerului
în mod expres, el declar ă c ă dore ște s ă mul țumeasc ă Führerului, înainte de plecare, pentru
cinstea de a fi fost invitat la Berlin, ca și pentru bun ăvoin ța cu care a fost întâmpinat peste
tot în cursul șederii sale.
*
A discutat cu Ministrul de Externe al Reichului pro bleme politice și s-a în țeles cu
el asupra tuturor. E destul de recunosc ător pentru str ădaniile germane întru reglementarea
litigiului româno-ungar. Repet ă c ă asupra acestui punct România va avea un cuvânt de
spus la stabilirea p ăcii generale.
Poporul român ar fi gata s ă lupte pentru drepturile sale. În calitate de Condu c ător
al acestui popor și ca soldat el trebuie s ă sublinieze aceasta.
Și în problemele economice a c ăzut la în țelegere cu domnii germani. În leg ătur ă cu
aceasta, Antonescu reveni înc ă o dat ă asupra nevoilor de credit ale României. Și în aceast ă
privin ță a ajuns la o în țelegere cu partea german ă, exceptând problema dobânzii. Aici pled ă
din nou pentru 41,2% și repet ă argumentarea sa din cursul convorbirii cu Ministru l de
Externe al Reichului, cum c ă eventuala pierdere de ½ %, la aceast ă dobând ă mic ă, ar fi mai
mult decât compensat ă prin volumul mai mare de afaceri.
Despre problemele militare a discutat cu Feldmare șalul Keitel, ajungând și aici la
un acord în toate privin țele. Va continua cu energie organizarea armatei rom âne iar, la
prim ăvar ă, armata român ă va fi o for ță combativ ă. România nu cere restabilirea grani țelor
sale f ără a fi luptat pentru aceasta.
Führerul r ăspunse c ă s-a hot ărât s ă se întâlneasc ă pentru prima oar ă cu un om care
a reprezentat interesele României cu inima fierbint e. Îl poate asigura c ă el (Führerul),
ca na ționalist fanatic, în țelege foarte bine sentimentele, sarcinile și țelul despre care a vorbit
Generalul Antonescu. Istoria universal ă a ar ătat întotdeauna în țelegere pentru un popor
care a tins c ătre țelul s ău cu un idealism credincios și o d ăruire fanatic ă. Marile revizuiri
istorice s-ar fi m ăsurat de cele mai multe ori și dintr-o transformare a mentalit ății
popoarelor respective.
România, fiind acum aliat ă, îi poate da asigurarea c ă Germania va sus ține în toate
privin țele pe aliatul s ău, atât pe t ărâm politic cât și pe cel economic.
În spatele existen ței statului român, st ă de acum înainte întregul Wehrmacht
german.
Berlin, 25 noiembrie 1940
(ss) Schmidt
(ADAP , Serie D, Band XI/2, doc. nr. 389, p. 576-577;
Andreas Hillgruber, Les entretiens secrets, doc. nr. 50, p. 372-373;
Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache,
Antonescu-Hitler, I, doc. nr. 6, p. 52-53;
Ion Calafeteanu, Români la Hitler , doc. nr. 10/b, p. 66-67).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
369 Anexa 6
28 noiembrie 1940
CONVOCAREA COMANDAN ȚILOR DE MARI UNIT ĂȚ I
Prezideaz ă:
Domnul General Antonescu, Conduc ătorul Statului.
Particip ă:
– To ți comandan ții de M.U.: Armate, Corp Armat ă, Divizii și Brig ăzi Mixte,
– Subsecretarii de Stat ai departamentelor militare ,
– Șeful Marelui Stat Major,
– Secretarul General M. Ap. N.
Domnilor,
V-am chemat ast ăzi pentru a expune înaintea D-voastr ă dou ă probleme de o
capital ă importan ță .
În primul rând, vreau s ă v ă informez asupra situa ției noastre de ast ăzi, în urma
călătoriilor mele la Roma și Berlin, situa ție care, dup ă cum ve ți vedea, nu mai este aceea
de ieri.
În al doilea rând, v ă voi aduce la cuno știn ță unele fapte regretabile care
s-au petrecut ieri noapte, precum și hot ărârile pe care le-am luat pentru a preîntâmpina
continuarea sau repetarea lor în viitor.
I
Când am luat riscul și sarcina s ă r ăstorn un regim tiranic, cum a fost acela care
a precedat actualul regim, nu am f ăcut-o nici din ambi ție personal ă și nici din dorin ța de
mărire, ci am vrut s ă salvez Patria.
D-voastr ă ști ți c ă, f ără prezen ța mea la cârma statului în ceasul oportun, țara ar
fi fost ocupat ă și din acel moment România ar fi încetat s ă mai fie liber ă.
Venirea mea la conducere, rezemat pe tineretul legi onar, precum și cele ce
au urmat, reprezenta o mare și pa șnic ă revolu ție. Reu șisem s ă lini ștesc spiritele și eram
aproape sigur c ă voi reu și s ă disciplinez Mi șcarea și s ă reintroduc ordinea des ăvâr șit ă în
mecanismul Statului.
N-am reu șit. Evenimentele m-au dep ăș it și a ți ajuns la ceea ce ști ți cu to ții.
Voiam totu și s ă salvez via ța vinova ților de ieri, nu pentru considera ția pe care nu
le-am dat-o niciodat ă, ci pentru respectul ce-1 port omului și legilor.
Chiar din clipa venirii mele la conducerea Statului , am știut c ă înaintea mea
voi întâmpina enorme greut ăți în interior și c ă pentru înl ăturarea lor nu aveam nici un
punct de sprijin în afar ă. Peste tot numai adversari și nic ăieri nici un prieten.
Politica noastr ă de pân ă atunci reu șise s ă ne lase într-o complet ă și condamnabil ă izolare.
Măsurile pe care le-am luat în interior înc ă din primele zile, au schimbat atmosfera
noastr ă interna țional ă și am plecat la Roma și la Berlin cu o atitudine ferm ă și precis ă în
ceea ce prive ște politica ță rii noastre.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
370 Suntem o țar ă mic ă.
În ansamblul interna țional, lucrurile sunt astfel angrenate încât nu put em face
întotdeauna numai ceea ce vrem, ci numai ceea ce se poate.
Am ales c ă trebuie să ne sprijinim, pe Ax ă, și în special pe Berlin, factorul care
reprezint ă adev ărata for ță hot ărâtoare pe continent.
La Roma , unde ni s-a f ăcut o primire cu adev ărat triumfal ă, rezultate practice
nu puteam ob ține, deoarece nu aici se spune ultimul cuvânt. Am o b ținut totu și de la Duce,
pe care l-am convins de dreptatea cauzei ce o sus țineam, asentimentul cererilor mele și
autorizarea s ă le transmit Führerului, Ducele fiind în totul de a cord cu ele.
La Berlin , de și am avut o atmosfer ă ostilă, despre care am fost anun țat chiar de la
grani ță , am reu șit în urma lungilor întrevederi avute cu Führerul G ermaniei și Ministrul s ău
de Externe, s ă r ăstorn aceste piedici și s ă încununez vizita mea de cele mai frumoase
rezultate.
Acolo ni s-a spus: „La Viena nu s-a scris definitiv pagina istoriei noastre” și,
ar ătând cu mâna, Führerul a spus c ă pân ă acum România a mers coborând, iar de acum
va merge în urcare.
De asemenea, Dl. Ribbentrop la masa care a oferit-o în onoarea delega ției române
a închinat pentru „m ărirea României”.
Dup ă cum vede ți, am ob ținut la Berlin, cele mai bune asigur ări asupra viitorului
neamului românesc.
Sunt convins c ă Germania este ast ăzi cea mai mare for ță de pe continent.
Singurul pericol pe continent, pentru Germania, est e pericolul slav și comunist,
căruia Germania este hot ărât ă s ă-i pun ă cap ăt cât mai repede și cu toat ă t ăria. Acest lucru ne
convine de minune, fiindc ă, al ături de interese comune economice, avem și inamici comuni.
Domnilor, eu am fost la Londra câ țiva ani; cunosc bine poporul englez și în
rândurile lui am leg ături personale, de ordin sentimental.
În politic ă îns ă eu nu fac sentimentalism ci ap ăr interesele ță rii în cadrul realit ăților
ei vitale.
Tot la Berlin, am reu șit, pentru refacerea economic ă a ță rii, s ă ob țin credite care,
de când exist ă România, nu s-au ob ținut niciodat ă.
Am ob ținut credite unice f ără s ă gajez nimic din patrimoniul Statului.
Credite pentru agricultur ă în scopul de a dezvolta la maximum produc ția
pământului; credite pentru refacerea drumurilor; cred ite pentru îndiguiri și asanarea b ălților
în scopul de a reda agriculturii terenuri excep ționale în întinderea de circa 200 000 ha;
credite pentru dezvoltarea industriei alimentare în scopul de a crea ță ranului și
muncitorului o via ță mai bun ă.
În sfâr șit, credite și material pentru a putea reface și moderniza armata, a c ărei
preg ătire vreau s ă o avem terminat ă în prim ăvar ă, când, dac ă nevoia va cere, s-o folosim în
cele mai bune condi ții.
Aceste credite au fost e șalonate pe timp de 10 ani, deoarece pentru 10 ani
am întocmit planul de reorganizarea ță rii. Ele vor fi puse la dispozi ția noastr ă pe tran șe
anuale, cu o dobând ă excep țional de redus ă – de 3½% – și cu obliga țiunea ca în primul an
să fim scuti ți de aceast ă dobând ă.
Iat ă, Domnilor, pe scurt rezultatele politice și economice cu care am venit dup ă
vizitele mele de la Roma și Berlin.
Ști ți acum situa ția extern ă a ță rii.
Cunoa ște ți și zvonurile false care se r ăspândesc zilnic și prin care du șmanii no ștri
caut ă s ă ne deruteze și s ă ne mic șoreze rezisten ța și încrederea în puterile noastre.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
371 Se spune c ă Germania ne face concesii pentru a ne ap ăra și a ne aservi.
Germania ne face concesii numai pentru c ă are mari interese în țara noastr ă.
Dac ă am fi avut înainte un alt regim care s ă-și fi dat seama din vreme c ă interesele
noastre sunt al ături de acelea ale Germaniei, Berlinul nu ar fi aju tat Ungaria împotriva
României.
Am pierdut deci grani țele ță rii numai datorit ă gre șelilor noastre de politic ă extern ă.
Dup ă cum vede ți, am ob ținut garan ții totale, f ără s ă angajez nimic din bog ățiile ță rii.
Prin cele expuse mai sus, Domnilor, v-am orientat.
Proceda ți cu discre ție și nu striga ți înc ă victorie, deoarece ar fi prea devreme, și
numai viitorul ne va asigura aceast ă victorie.
V-am spus toate acestea pentru ca s ă nu tr ăiți în necunoscut și s ă nu fi ți victimele
zvonurilor false care str ăbat țara de la un cap la altul.
Trec acum la a doua problem ă.
II
Când m-am întors de la Berlin am fost pus în fa ța evenimentelor care s-au petrecut
și pe care le cunoa ște ți.
În Consiliul de Mini ștri de ieri, în acest loc, a fost o adev ărat ă tragedie. Eram decis
să abandonez postul de conducere a Statului. Numai de zastrul pe care-1 întrevedeam
pentru țar ă și insisten țele colaboratorilor mei m-au oprit de la aceast ă hot ărâre.
Nu am nici o mil ă pentru acei care au fost victimele asasinatelor de ieri, pentru
acei criminali printre care, spre marea mea durere, se g ăseau chiar militari, care
ne-au omorât copii și tineretul plin de cele mai frumoase aspira ții și n ăzuin ți.
Eu am îns ă sentimentul omeniei și al legalit ății și pentru aceasta am fost atât de
zbuciumat și atât de hot ărât s ă plec din capul unei mi șcări, în sânul c ăreia s-au produs atât
de grave acte de indisciplin ă.
N-am plecat.
Este ultima concesie pe care le-am mai f ăcut-o, r ămânând ca, dac ă vor mai
continua, să adopt una din cele dou ă atitudini posibile:
– s ă lupt contra legionarilor;
– sau s ă las țara în voia valurilor.
Regretul meu este și mai mare, trebuind s ă constat c ă actul de r ăzbunare nu
s-a limitat, numai la de ținu ții politici afla ți în închisoarea Jilava, ci au fost omorâ ți și
D-nii Iorga și Madgearu.
Am luat toate m ăsurile posibile ca s ă împiedic aceast ă odioas ă crim ă, dar spre
am ărăciunea mea am aflat prea târziu ca s ă mai pot face ceva pentru salvarea lor.
Dac ă a ș fi cunoscut înainte de Consiliu aceast ă crim ă, renun țam la ultima concesie
făcut ă legionarilor.
Domnilor, aceasta este situa ția în momentul de fa ță .
Eu nu am nici o leg ătur ă politic ă cu Mi șcarea Legionar ă. Lovitura de Stat care
am dat-o am făcut-o absolut singur, f ără nici un sprijin de nic ăieri.
Am stat dou ă zile și dou ă nop ți fa ță în fa ță cu Regele care avea în spatele s ău
întregul aparat de Stat, iar eu nu aveam pe nimeni.
Am reu șit cu toate acestea s ă-i smulg abdicarea.
Am chemat apoi la guvern Mi șcarea Legionar ă, singurul organ pe care se mai
putea conta, cu tinere țea, cu munca, cu dezinteresarea și puterea ei de sacrificiu, cu jertfele ei.
Prigoni ți, alunga ți și urm ări ți din toate p ărțile ca ni ște fiare s ălbatice, era natural
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
372 ca, atunci când s-au v ăzut în libertate, legionarii s ă comit ă acte de violen ță .
Am reu șit ca în primele luni de conducere s ă frânez aceast ă tendin ță și credeam c ă,
în cele din urm ă, totul a intrat în normal.
Lipsind din țar ă, dou ă s ăpt ămâni, la întoarcere legionarii m-au pus în fa ța unor
fapte, de toat ă gravitatea.
Dac ă Mi șcarea nu în țelege c ă trebuie s ă înceteze imediat activitatea sa vinovat ă,
voi trece la sanc țiuni, severe, a șa cum am legiferat azi-noapte.
Tocmai mie, care am avut cea mai mare repulsiune pe ntru mijloacele de
constrângere violente, mi-a fost dat s ă introduc pedeapsa cu moartea.
Voi executa în 24 ore pe oricine va omorî cu premed itare orice cet ățean al ță rii.
Voi da pedepse grele pentru to ți acei care vor atenta la drepturile și libert ățile cet ățene ști.
Vă previn c ă, dac ă nu voi g ăsi la legionari nici de data aceast ă în țelegere, voi face
un guvern militar, f ără legionari și la nevoie chiar împotriva legionarilor.
Dac ă nici în felul acesta nu voi reu și s ă înfrâng curentul anarhic și revolu ționar
care, începe s ă bântuie țara, voi depune armele.
Eu îmi voi fi f ăcut datoria.
Aceasta este ceea ce aveam s ă v ă aduc la cuno știn ță în urma celor petrecute.
Gândi ți-vă la r ăspunderea mea, la greut ățile deosebit de grele pe care le-am
mo ștenit și p ătrun și de pericolul – intern și extern – care ne pânde ște, acorda ți-mi toat ă
încrederea și, la nevoie, tot sprijinul Dvs. dac ă vroi ți ca România s ă nu dispar ă ca țar ă
liber ă de pe harta Europei.
Alege ți din ceea ce v-am spus numai ceea ce crede ți.
V-am ar ătat profesiunea de credin ță a unui om cu sarcini și r ăspunderi enorme pe
care în țelege s ă le poarte pân ă la cap ăt.
III
Am vrut și a ș vrea s ă fac pentru Armat ă chiar mai mult decât se poate.
Ca și pe D-voastr ă și pe mine mă doare când v ăd c ă soldatul nostru este mai r ău
echipat, mai slab armat și mai prost hr ănit decât soldatul german și când știu cât sufer ă
Armata din aceast ă cauz ă.
Totu și, țin s ă v ă fac cunoscut c ă foarte curând vor fi îndreptate și completate toate
relele și toate lipsurile în m ăsura posibilit ăților și într-un cadru armonios.
Nu pot face totul dintr-o dat ă.
Dac ă a ș da prea mult armatei ar însemna s ă lipsesc alte organisme de strictul
necesar și ar însemna ca mecanismul de Stat s ă sufere.
Armata nu se poate dezvolta natural, decât numai da c ă Statul este organizat și
administrat armonios.
Vede ți cum unii sufer ă și al ții se l ăfăiesc în situa ții nepotrivite nici cu munca pe
care o depun și nici cu rezultatele pe care Statul ar putea s ă le a ștepte de la ei.
Plugarii, muncitorii și func ționarii sufer ă.
Sunt func ționari care au salarii de 2-3 000 lei pe lun ă care în situa ția de ast ăzi nu
ajunge s ă asigure existen ța nici m ăcar a unei singure persoane. V ă pute ți închipui în ce
îngrozitoare lips ă se zbat cei cu o familie mai numeroas ă. Vă dau ca exemplu gardienii
publici , care erau pl ăti ți sub Vechiul Regim cu 2 000 lei și c ărora le-am ridicat solda la
5 000 lei lunar.
Muncitorii, ță ranii, func ționarii au fost exploata ți și trata ți f ără cea mai mic ă
în țelegere și considera ție pentru fiin ța omeneasc ă.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
373 Problemele salariz ării sunt în studiu și voi armoniza salariile începând de la cel
mai mic func ționar și muncitor pentru a le asigura strictul necesar și a le permite s ă duc ă
o via ța mai omeneasc ă.
Aceast ă armonizare, care va cere fonduri mari, trebuie f ăcut ă cu metod ă, cu logic ă
și în acord cu posibilit ățile financiare ale Statului, pentru c ă nu vreau s ă trec la „fabrica de
hârtie” (moned ă) și s ă ajungem la pr ăbu șirea economic ă și financiar ă a ță rii.
Am dus o lupt ă titanic ă pentru a îndrepta și a pune lucrurile pe calea cea bun ă.
Am început cu problema aprovizion ării ora șelor pe care am rezolvat-o în cea mai
mare m ăsur ă.
Am trecut apoi, pentru a putea normaliza via ța economic ă, la desconcentrarea
trupelor, p ăstrând sub arme numai efectivele necesare care s ă asigure țara fa ță de
eventualele surprinderi.
Dup ă desconcentrare am trecut din nou la problemele de aprovizionare.
Opera țiunile merg greu și cer timp, datorit ă s ărăciei în care ne zbatem și datorit ă
unei apatii generale, care nu este altceva decât ef ectul acestei s ărăcii.
Pentru Armat ă nu s-a f ăcut înc ă tot ceea ce gândesc și vreau eu s ă fac.
Mai ales fiindc ă sunt militar, nu puteam s ă încep chiar cu ea.
Inten ționez ca foarte curând s ă realizez pentru corpul ofi țeresc și pentru subofi țeri
o e șalonare a datoriilor pe un timp mai îndelungat astf el ca s ă nu se mai fac ă re țineri mari
din sold ă.
De asemeni, în cadrul unei armoniz ări generale care va apare în cel mult o lun ă,
doresc ca salarizarea ofi țerilor și a func ționarilor în general, s ă se fac ă în raport nu numai
de grad dar și de greut ățile familiare și sociale (nec ăsătorit, c ăsătorit, cu copii etc.).
Din cauza vântului revolu ționar care ne bate știu c ă a ți avut mult de suferit. Și eu
am suferit și suf ăr din aceast ă cauz ă.
Eu lucrez pentru Stat cinci ore pe zi; restul pân ă la 20 de ore, îl pierd pentru
aplanarea conflictelor și a plângerilor, pentru a evita o furtun ă devastatoare, un uragan.
Dac ă voi fi nevoit s ă trec la atitudini brutale, o voi face pentru salva rea Patriei.
Pân ă acum am reu șit f ără astfel de ac țiuni.
Ieri, legionarii au ie șit din f ăga șul normal și n ădăjduiesc s ă-i readuc din nou pe
calea cea bun ă.
Dac ă nu voi reu și, datorit ă lipsei lor de în țelegere, voi trece la m ăsuri represive.
De la Lega ția Germaniei am și fost întrebat dac ă trebuiesc alarmate trupele
germane pentru a ne veni în ajutor.
Iat ă unde ne duc faptele necugetate.
În ceea ce prive ște germanii, ne-am aliat cu ei și vom intra în r ăzboi al ături de ei
când o nou ă putere va declara r ăzboi Axei.
Aceast ă putere vizat ă este Rusia.
Führerul mi-a spus „ grani țele României sunt ale Germaniei și Armata German ă va
lupta pentru grani țele României ”. Prin aceasta nu trebuie s ă se în țeleag ă c ă Armata Român ă
va lupta în Germania, ci cu Germania și numai pentru ap ărarea grani țelor române ști.
O țar ă mic ă trebuie s ă fac ă o politic ă de alipire definitiv ă al ături de o mare putere,
iar nu o politic ă de oportunitate și mereu schimb ătoare.
Singura putere care are interes și este în stare s ă ne sprijine, dup ă cum am mai
spus, este Germania.
Acelea și interese economice și aceia și adversari leag ă România de Germania.
Ați v ăzut garan țiile date de Anglia. Ultimatumul Molotov ne-a doved it
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
374 ineficacitatea lor.
Pe germani îi intereseaz ă altfel problema și ve ți vedea în ce fel vor reac ționa ei fa ță
de o nou ă încercare de înc ălcare a teritoriului nostru.
Aceasta este prin urmare politica noastr ă extern ă prezent ă și viitoare.
Pentru aceasta rela țiile dintre Armata noastr ă și reprezentan ții Armatei germane
trebuie s ă fie animate de cele mai strânse sentimente de cama raderie și curtoazie.
Am informa țiuni c ă unii din ofi țerii no ștri au o atitudine dac ă nu de v ădit ă
ostilitate cel pu țin de o manifest ă lips ă de prietenie.
Nu intru în detalii.
Domniile voastre sunte ți oameni înc ărun țiți în serviciul neamului și al Armatei și
vă da ți seama cât r ău facem ță rii și cât pierdem în ochii germanilor printr-o astfel d e
atitudine gre șit ă.
Ne vom bate al ături de germani nu pentru interesele lor, ci pentru ap ărarea
grani țelor noastre; nu noi îi ajut ăm pe ei, ci ei ne ajut ă pe noi.
Atitudinea noastr ă trebuie, prin urmare, s ă fie cu atât mai corect ă și mai plin ă de
în țelegere cu cât cunoa ște ți manifestarea de prietenie și camaraderie ost ăș easc ă pe care
trupa și ofi țerii lor o arat ă trupei și ofi țerilor no ștri.
Pute ți s ă v ă da ți și mai bine seama Dvs., care cunoa ște ți care a fost în timpul r ăzboiului
din 1916 atitudinea fa ță de noi a trupei și ofi țerilor din Misiunea Militar ă Francez ă.
Insist asupra acestor lucruri, pentru c ă, și din punct de vedere al ajutorului material
pe care Germania ni-1 acord ă, se constat ă o total ă deosebire fa ță de ajutoarele pe care ni
le-au dat englezii și francezii.
De câte ori au avut ocazia, Anglia și Fran ța ne-a spoliat atunci când am fost sili ți
de nevoi s ă apel ăm la creditele lor; dobânzile au fost întotdeauna e xagerate și condi țiile de
împrumut au fost întotdeauna din cele mai grele.
O purtare necorect ă, necamaradereasc ă a trupei și ofi țerilor no ștri constituie fa ță de
germani un fapt și nedemn și necugetat, cu atât mai mult cu cât manifestarea l or este din
cele mai frumoase.
Nici o umilin ță , nici o arogan ță din partea lor.
Cât ă deosebire fa ță de atitudinea francezilor în 1916-1917 care n-au s c ăpat
niciodat ă prilejul de a ne umili, a ne insulta și a ne ar ăta continuu starea de inferioritate în
care ne g ăseam fa ță de ei, de și întru nimic nu au dovedit c ă sunt mai bine preg ăti ți decât
ofi țerii și trupa noastr ă.
Germanii au dovedit-o și dovedesc continuu superioritatea lor fa ță de toate
armatele și totu și cât ă modestie se desprinde din întreaga purtare a lor f a ță de trupa și
ofi țerii no ștri.
Domnilor,
Sunt informat c ă disciplina în armat ă las ă mult de dorit, mai ales în ceea ce
prive ște pe unii din ofi țerii mici și chiar solda ți, care sunt și activeaz ă ca legionari.
Pentru ace știa în special fac apel la toat ă aten ția și vigilen ța Dvs., care cu
experien ța, cu gradul și vârsta Dvs. trebuie s ă lichida ți o stare de lucruri care nu trebuie s ă
mai continue.
Pentru trecut v ă recomand s ă șterge ți gre șeala acelora care au fost împin și de
curent; pentru prezent și mai ales în viitor trebuie s ă elimina ți pe to ți acei care, contrar
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
375 ordinelor și orânduirilor ost ăș ești, vor persevera în gre șeal ă. Eu nu tolerez astfel de abateri.
Avem legi care condamn ă pe to ți care se abat de la datoriile militare.
Vinova ți de toate abaterile sunt, deci, șefii care nu aplic ă aceste legi.
Dându-vă aceste recomanda țiuni, Dvs. trebuie s ă în țelege ți c ă nu trebuie s ă ave ți o
atitudine du șmănoas ă fa ță de legionari, care au f ăcut destule lucruri rele, dar care au f ăcut
și foarte multe lucruri bune.
Dac ă ar fi s ă v ă reamintesc numai de munca lor cu prilejul nenoroci rii de la
Carlton și rezultatele prime ale „ajutorului legionar”, înc ă ar fi de ajuns s ă în țelege ți buna
lor credin ță , spiritul lor de munc ă și de jertf ă și dezinteresarea lor în folosul celor în
suferin ță .
Opinia public ă, este drept, bârfe ște și face s ă circule numai ce este r ău. Este un
proces de psihologie elementar ă, comun tuturor schimb ărilor de regim.
Acestea sunt problemele pe care doream s ă vi le aduc la cuno știn ță în aceast ă
consf ătuire cu Dvs.
Așa am f ăcut și alt ădat ă ori de câte ori am avut de pus la punct chestiuni de interes
general pentru Țar ă și, mai ales, pentru Armat ă, institu ție care a fost, este și r ămâne
pârghia de reazem, de siguran ță și de progres pentru p ământul și poporul românesc.
Vă rog, deci, s ă aduce ți la cuno știn ța ofi țerilor aceste lucruri, s ă sta ți cât mai mult
în mijlocul lor, s ă-i sf ătui ți și s ă le urm ări ți ac țiunile nu pentru a-i pedepsi ci pentru
a-i îndrepta și a convinge pe to ți de suprema obliga ție și suprema lege: „Ap ărarea Patriei”.
Corpul ofi țeresc trebuie s ă dea dovad ă de seriozitate și de corectitudine, iar
Comandan ții de M.U. s ă supravegheze pe ofi țeri, s ă-i îndrume și să corecteze pe cei care
gre șesc.
Comandan ții s ă fac ă toate sfor ță rile pentru a pune lucrurile pe calea cea bun ă
pentru folosul neamului și nu pentru acel al du șmanilor.
Este tot ceea ce am avut s ă v ă spun.
DOMNUL GENERAL CIUPERC Ă
În asentimentul tuturor, spune: Noi vedem c ă este amenin țat ă fiin ța Statului și a
neamului și, cum noi suntem na ționali ști prin defini ție, v ă rog s ă v ă bizui ți cu toat ă
convingerea pe concursul neprecupe țit și necondi ționat al o știrii.
Noi nu putem vedea cu ochi buni aceast ă situa ție care poate duce la dezagregarea
Statului.
Când ve ți sim ți nevoia, v ă rog s ă apela ți la Armat ă, care va ști s ă-și fac ă datoria.
Roag ă pe Conduc ătorul Statului s ă intervin ă pe lâng ă Mi șcarea Legionar ă ca
aceasta s ă ocroteasc ă cât mai mult prestigiul Armatei.
Armata s ă fie scutit ă de diferitele amestecuri ale poli ției legionare în chestiunile ei
de administra ție.
Cei care au f ăcut abuzuri în armat ă s ă fie cerceta ți și sanc ționa ți numai de organele
militare.
DOMNUL GENERAL IACOBICI
Face un rezumat asupra activit ății centrelor de instruc ție referitor la colaborarea
româno-german ă.
De la 1 decembrie va începe instruirea trupelor Cor pului 1 Armat ă potrivit noilor
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
376 metode introduse.
În concluzie, „lucrurile merg foarte bine”. Ofi țerii germani sunt foarte mul țumi ți.
Asemenea și ofi țerii români.
În ceea ce prive ște calitatea materialului om (ofi țeri și trup ă) instructorii germani
sunt extrem de mul țumi ți de el și spun c ă, cu asemenea material, se poate duce un r ăzboi în
cele mai bune condi țiuni.
Se întâmpin ă deocamdat ă oarecare greut ăți datorit ă organiz ării noastre, diferit ă de
aceea german ă, precum și lipsei momentane de regulamente.
S-au luat m ăsuri pentru tip ărirea de noi regulamente care vor apare în cel mai scurt
timp.
DOMNUL GENERAL ANTONESCU
Mul țume ște Domnului General Ciuperc ă pentru asigur ările date și continu ă:
Nu sunt politician și nu am partid.
Nu vreau s ă m ă eternizez la conducere. A ș fi fericit dac ă a ș g ăsi un om care s ă m ă
înlocuiasc ă. Mi-am luat îns ă o sarcin ă pe care trebuie și vreau s ă o duc pân ă la cap ăt.
Istoria m ă va judeca.
Cât prive ște amestecul legionarilor în treburile Armatei, de acum înainte nu mai
doresc plângeri despre ceea ce se întâmpl ă ci vreau rapoarte asupra sanc țiunilor și
măsurilor luate de comandan ți.
Nu Mi șcarea Legionar ă, ci Generalul Antonescu conduce acest Stat și, dac ă
interesele Ță rii vor cere, f ără ei și chiar împotriva lor, dac ă va fi nevoie.
Mi șcarea Legionar ă trebuie s ă știe c ă f ără Generalul Antonescu ea nu poate face nimic.
Generalul Antonescu îns ă poate f ără Mi șcarea Legionar ă.
Am mers cu ei fiind elemente de mare valoare, dinam ice, cinstite și gata oricând de
sacrificiu.
Fiindc ă neamul acesta a fost ros de necinste, am ales oame ni cinsti ți care
să m ă ajute.
În ceea ce prive ște moralul Armatei știu c ă el este sc ăzut fiindc ă Armata a pierdut
o b ătălie, f ără s ă se fi b ătut. Este un caz unic în istorie.
Armata a vroit și trebuia s ă se bat ă.
Dac ă Armata s-ar fi b ătut, cu totul alta ar fi fost situa ția noastr ă, nu am fi pierdut
Basarabia și am fi salvat Ardealul.
Am convingerea c ă, de și inferiori numerice ște, am fi putut rezista, mai bine decât
finlandezii și am fi putut repurta chiar succese.
Conduc ătorii Ță rii au pus-o îns ă în situa ția s ă nu se bat ă și s ă-și piard ă prin aceasta
moralul.
Chiar retragerea din Basarabia s-a executat în mod dezastruos.
Cu toate c ă erau știri prevestitoare ale furtunii, nimeni nu s-a gând it s ă ia m ăsurile
ce se impuneau.
De aceea azi avem p ărin ți desp ărțiți de copii și b ărba ți de so țiile lor. Din toate
părțile primesc plângeri sfâ șietoare și fac toate sfor ță rile pentru a le satisface.
Trebuie s ă în țelege ți c ă, în greaua situa ție în care ne g ăsim, nu pot numai s ă promit
ceea ce nu pot da. Eu nu fac demagogie, fiindc ă nu sunt politician.
Pentru ca Armata s ă se ridice îns ă la în ălțimea moral ă la care trebuie s ă ajung ă ea,
trebuie s ă aib ă prestigiu.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
377 Acest prestigiu este dat Armatei de c ătre corpul ofi țeresc.
El trebuie s ă fie disciplinat și corect în toate manifest ările lui și s ă fie întotdeauna
un exemplu și pentru subalterni și pentru societate.
În acest fel ei vor putea cere de la subalterni tot ce vor voi, fiindc ă numai acela
poate pretinde mult care este înainte de orice seve r eu el însu și.
Așa am f ăcut eu și a șa cer – dac ă nu în aceia și m ăsur ă, cel pu țin în parte – s ă fac ă și
ofi țerii armatei noastre.
Dac ă ofi țerii au comis și comit gre șeli nu este numai din vina lor, ci mai ales din
vina comandan ților care nu au știut sau care nu au vrut s ă împiedice la timp de a c ădea în
gre șeal ă.
Corectarea gre șelilor nu se face numai prin pedeaps ă, care de cele mai multe ori
înrăie ște pe vinovat, ci mai cu seam ă prin convingere, prin omenie și prin persuasiune, care
întotdeauna au dat cele mai bune rezultate.
Cheia prestigiului și a disciplinei este, deci, în mâna ofi țerilor.
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 17/1944, filele 37-55).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
378 Anexa 7
CABINETUL MILITAR AL CONDUC ĂTORULUI STATULUI
Jurnal de opera ții
Desf ăș urarea evenimentelor în Capital ă în timpul
de la 20 ianuarie seara pân ă la 24 ianuarie diminea ța
Luni 20 ianuarie 1941
Manifesta ția din fa ța Palatului Pre ședin ției
Consiliului de Mini ștri (Pia ța Victoriei)
La ora 21 o mas ă de cca. 3 000 manifestan ți venind dinspre Bulevardul Lasc ăr
Catargiu manifest ă în fa ța Palatului Pre ședin ției din Pia ța Victoriei.
Manifestan ții protesteaz ă împotriva înlocuirii Ministrului de Interne, Gener alul
Petrovicescu, și Directorului General al Poli țiilor, Ghica.
Cer demiterea unor membrii din guvern:
– Rio șanu,
– Dimitriuc,
– M. Antonescu.
Ova ționeaz ă pe Horia Sima.
La sfâr șit aclam ă pe Conduc ător.
Către orele 22 manifestan ții se împr ăș tie.
Nu au fost incidente.
Mar ți 21 ianuarie 1941
Primul act al rebeliunii
Diminea ța:
Domnul General Mitrea, noul Prefect al Poli ției Capitalei, mergând s ă-și ia postul
în primire, g ăse ște localul ocupat de legionari.
Ace știa refuz ă a preda localul pe care-l declar ă „Alcazarul legionar”.
În acest timp în fa ța Prefecturii se adun ă o mas ă compact ă de manifestan ți care
vocifereaz ă și cer satisfac ție.
Informa ția este transmis ă la Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri.
Atitudinea manifestan ților luând propor ții, se ordon ă armatei s ă intervin ă.
Un deta șament compus din 1 companie jandarmi, 1 companie in fanterie și compania C.L.
prime ște ordin s ă risipeasc ă pe manifestan ți.
Interven ția deta șamentului se face cu un prim e șalon de 4 C.L. Acestea,
pătrunzând între manifestan ți, sunt imobilizate și se încearc ă distrugerea lor.
Comandantul e șalonului, pentru intimidare, deschide foc. Accident al sunt
împu șca ți 2 manifestan ți. Mul țimea devine furioas ă. Se atac ă carele de lupt ă imobilizate,
cu ciocane, drugi de fier etc.; se încearc ă aprinderea lor aruncându-se p ături, peste care
probabil se inten ționa s ă se toarne material inflamabil.
În acest moment infanteria intervine în sprijinul c arelor. Se produce busculad ă.
Un moment a lipsit pentru ca trupa s ă nu trag ă. Aceasta datorit ă prezen ței de spirit a Sublt.
Iona șcu din Batal. 1 Inf. U șoar ă. S-ar fi produs un carnagiu îngrozitor.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
379 Șefii manifestan ților se interpun între armat ă și manifestan ți și reu șesc a st ăpâni
mul țimea.
Domnul General I. Antonescu este informat de aceast ă situa ție de c ătre Dl. General
Mitrea care comunic ă în țelegerea la care s-a ajuns cu manifestan ții, și anume: Rebelii vor
preda Prefectura Poli ției în lini ște și se vor împr ăș tia, dac ă armata se retrage .
La ora 14 , Domnul General Antonescu d ă ordin Domnului General Șteflea,
Secretar General al M.Ap.N., care, înso țit de C ăpitanul Magherescu de la Cabinetul Militar
al Conduc ătorului Statului, merge la Prefectura Poli ției, pentru a da ordin armatei
să se retrag ă cea dintâi dup ă care se vor retrage manifestan ții și se va preda Prefectura
Domnului General Mitrea.
Domnul General Șteflea și ofi țerul înso țitor merg la Prefectura Poli ției unde g ăsesc
situa ția urm ătoare:
Trupele înconjuraser ă grupul manifestan ților. Ace știa se g ăseau în mas ă în fa ța
Prefecturii Poli ției, în tot localul Prefecturii și pe str ăzile Stravropoleos și prelungirii C ăii
Victoriei c ătre Po ștă.
Mul țimea era într-o stare de surescitare abia st ăpânit ă.
Biri ș, fost Secretar General la Ministerul de Interne, î ntâmpin ă pe Dl. General
Șteflea c ăruia îi comunic ă acordul stabilit.
Domnul General Șteflea și înso țitorul p ătrund în mijlocul manifestan ților, care
păstreaz ă o atitudine rezervat ă. Inspecteaz ă tancurile c ărora le g ăse ște stric ăciuni
exterioare. Ia dispozi țiuni pentru retragerea lor, deoarece 2 dintre ele t rebuiau remorcate.
Pe tancul comandantului, de unde rebelii pretindeau c ă s-a tras în mul țime
omorând 2 legionari, erau urca ți câ țiva indivizi care încercau s ă for țeze pe ofi țer s ă ias ă din
tanc, probabil pentru a-l identifica sau a-l lovi.
Domnul General Șteflea ordon ă s ă se retrag ă carele. D-sa urc ă pe un tanc cu care
pătrunde din nou în mijlocul mul țimii și asist ă la remorcarea și retragerea carelor.
În mul țime se aude rumoare. Voci surde pronun ță cuvintele: „Nu acoperi ți câinele.
Asta nu merge. Va da socoteal ă. A împu șcat camarazii”.
Se produce un incident între Dl. General Șteflea și Inspectorul de Poli ție legionar ă
Berdan. Acesta pretindea a se retrage toat ă trupa, inclusiv cordoanele exterioare care
operau pe curio și.
Incidentul a fost aplanat. Trupele au început s ă se retrag ă și Dl. General Mitrea
a plecat cu reprezentan ții legionari pentru a lua în primire Prefectura.
– Stare de nervozitate și nesiguran ță în tot ora șul.
– Aspectul str ăzii totu și obi șnuit.
REBELIUNEA DE LA CORPUL GARDIENILOR PUBLICI
La amiaz ă (c ătre ora 14).
Dirigintele Oficiului Po ștal al Pre ședin ției raporteaz ă Lt. Colonel Elefterescu c ă în
curtea caz ărmii gardienilor publici se g ăsesc legionari care sunt înarma ți de c ătre gardienii
publici.
Domnul General Antonescu verific ă personal aceast ă informa ție. Se anun ță
telefonic Comandamentul Militar al Capitalei și Marele Stat Major pentru interven ția
ajutoarelor din afar ă.
Domnul General Antonescu ordon ă ca ofi țerii de jandarmi împreun ă cu 1 ploton
să intre în curtea caz ărmii gardienilor publici și s ă cear ă încetarea înarm ării și intrarea
în ordine.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
380 Ofi țerii (3) se duc singuri pentru a parlamenta. Sunt î ns ă imediat f ăcu ți prizonieri
de c ătre gardieni și legionari și închi și la un loc cu Colonelul Br ăescu, Comandantul
gardienilor, și to ți ofi țerii de jandarmi instructori ai gardienilor, care f useser ă sechestra ți
mai înainte de rebeli.
Compania de gard ă a Pre ședin ției Consiliului r ămâne f ără comandan ți.
Către ora 14,30 un ploton de tancuri u șoare (R. 35) chemat la Pre ședin ție, potrivit
ordinului Domnului General, intr ă în curtea caz ărmii gardienilor publici unde î și fixase
locul de adunare, în caz de interven ție.
Ofi țerul, neb ănuind nimic (nu a fost anun țat despre situa ție), iese din car.
Legionarii și gardienii publici se reped s ă-l aresteze. În acela și timp al ți 6-7 rebeli n ăvălesc
asupra carului din care ie șise ofi țerul și încep s ă trag ă cu revolverele în vizoarele carului
și la u șa din spate a acestuia, care era deschis ă, silind echipajul s ă ias ă din car și f ăcându-l
prizonier.
Al ți rebeli din cazarm ă încep s ă trag ă cu pistoalele și armele în ferestrele
Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri.
Comandantul plotonului de care, în timpul cât se pe treceau aceste evenimente,
este bruscat de legionari care încearc ă s ă-l duc ă într-o cl ădire pentru a-l închide.
Fa ță de aceast ă situa ție, cu riscul vie ții sale, Comandantul, de și prizonier, d ă ordin
celor dou ă echipaje ale sale s ă trag ă și s ă ias ă din curtea caz ărmii, unde riscau s ă fie
capturate, deoarece nu aveau infanterie care s ă le înso țeasc ă.
Echipajele încep s ă trag ă deschizând focul prin 2 lovituri de tun cu cartu șe de
manevr ă, iar rebelii r ăspund cu focuri de pistoale, arme și pu ști mitraliere, refugiindu-se
împreun ă cu prizonierii în cl ădiri.
Cele dou ă care de lupt ă se retrag apoi în strad ă tr ăgând și se instaleaz ă în pozi ție în
fa ța intr ării caz ărmii gardienilor publici.
La aceast ă or ă (15), for țele de la Pre ședin ție erau compuse din 60 jandarmi f ără
comandan ți.
Domnul General Antonescu ordon ă Maiorului Niculescu Eugen de la Cabinetul
său Militar s ă ia comanda trupelor și s ă asigure paza localului și eliberarea prizonierilor.
În acela și timp ordon ă Marelui Stat Major și Comandamentului Militar al Capitalei
să gr ăbeasc ă trimiterea înt ăririlor.
Maiorul Niculescu, dup ă ce organizeaz ă paza apropiat ă a localului, se duce c ătre
ora 15,15 în fa ța caz ărmii gardienilor și face s ă înceteze focurile, cerând s ă vorbeasc ă cu
șeful rebelilor Ro șca. S-a tras în ofi țer f ără îns ă a-l lovi.
Focurile înceteaz ă pentru moment și se încep parlament ările.
Șeful rebelilor Ro șca, la soma țiunile de predare, comunic ă c ă nu va evacua
cazarma f ără ordinul camaradului St ănicel care se g ăsea la Sediul din str. Roma.
Către ora 15,30 o companie de infanterie care venea î n ajutor la Pre ședin ție
se opre ște la intrarea caz ărmii gardienilor publici, în dreptul ferestrelor fa țadei, unde erau
sechestra ți ofi țerii de jandarmi și ofi țerul prizonier de la tancuri. Profitând de aceast ă
ocazie, ofi țerii de jandarmi ai companiei de gard ă de la Pre ședin ție, ofi țerul de la tancuri și
o parte din ofi țerii de jandarmi instructori sar pe ferestre în mij locul companiei care,
avertizat ă, se dep ărteaz ă și se instaleaz ă în fa ța Pre ședin ției.
Pe m ăsura sosirii trupelor (1 Batal. Inf. 1 companie jan darmi și 1 Esc. din
Reg. Gard ă C ălare) și potrivit ordinelor Domnului General Antonescu, lo calul Pre ședin ției
este organizat într-un centru de rezisten ță – ca o citadel ă – înglobând în interior Pia ța
Victoriei și Cazarma Gardienilor Publici ocupat ă de cca. 700 rebeli înarma ți cu pistoale,
pu ști, pu ști mitraliere și un tanc capturat și echipat imediat de ei.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
381 În acest timp sose ște și r ăspunsul lui St ănicel care este transmis – prin Ro șca –
Maiorului Eugen Niculescu și prin care i se face cunoscut c ă rebelii nu vor preda localul
decât cu ordinul scris al Domnului General Antonesc u contrasemnat de Horia Sima .
Acest r ăspuns este comunicat Domnului General Antonescu de c ătre Maiorul
Niculescu.
Pân ă la ora 16,30 Comandantul for țelor de la Pre ședin ție organizeaz ă atacul
Caz ărmii Gardienilor Publici.
Sperând c ă totu și șefii legionari î și vor da seama de crima pe care au pus-o la cale
și c ă vor da ordin de dezarmare și de predarea localului, Domnul General Antonescu
a hot ărât s ă nu se întreprind ă nici o ac țiune ofensiv ă împotriva rebelilor, pân ă la epuizarea
tuturor mijloacelor pa șnice, pentru a-i face s ă se încadreze în ordinea de stat.
Termenul de gândire le-a fost dat pân ă la 22 ianuarie 1941, ora 12.
La ora 20 la Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri se g ăseau:
– 1 Batal. Inf. din Reg. 4 Doroban ți;
– 1 Companie jandarmi;
– 1 escadron de jos din Reg. Gard ă C ălare;
– 1 Comp. de tancuri „R. 35” (10 piese).
La ora 20,30 sose ște la Pre ședin ție și Regimentul 2 Gr ăniceri (Colonel Oncic ă),
precum și 2 companii de tancuri „R.2” (20 piese).
Comanda trupelor trece apoi succesiv asupra Colonei lor Dumitrescu și Oncic ă.
Informa țiunile primite de Domnul General la c ăderea serii de 21 ianuarie ar ătau
că rebelii (legionarii) din Capital ă au ocupat și s-au baricadat:
– la Prefectura Poli ției;
– la Sediul Legionar Central din str. Romei (ocupân d întreg cartierul str ăzilor
Londra – Roma, Washington, Argentina pân ă la Calea Doroban ți);
– diferite centre și sedii legionare din ora ș;
– depozitele de benzin ă și Comisariatele de Poli ție.
În general, la 21 ianuarie seara, situa ția era urm ătoarea:
a. Capitala cu suburbanele era în mâinile rebelilor, în afar ă de: Caz ărmi, Po șta,
Telefoane, Gara și celelalte institu ții de stat unde se g ăseau g ărzi militare;
b. Postul de radio-difuziune, de și p ăzit de o gard ă militar ă care a r ămas la datorie,
era la dispozi ția rebelilor care (fiind tehnicieni) puteau s ă-l utilizeze dup ă bunul lor plac
fără ca s ă poat ă interveni garda, care interzicea doar intrarea și ie șirea rebelilor din local.
Dou ă apeluri adresate de Generalul Antonescu Ță rii nu au parvenit poporului din
aceast ă cauz ă.
Acest fapt a provocat în spirite, mai ales în Capit al ă, nedumerire și nesiguran ță .
Nu s-a ordonat g ărzii s ă ocupe postul prin for ță , din cauz ă c ă rebelii l-ar fi distrus,
ceea ce nu era în inten ția Conduc ătorului Statului.
c. Conduc ătorul era informat c ă rebelii vor ataca în num ăr foarte mare, pe coloane,
Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri pe care s ă o ocupe cu orice pre ț.
În tot cursul nop ții, recunoa șteri ale rebelilor au c ăutat s ă-și dea seama de valoarea
ap ărării „Citadelei” în care se g ăsea Pre ședin ția Consiliului.
Încerc ările de a surprinde sau de a ataca aceast ă Citadel ă au fost respinse prompt,
cu mare u șurin ță de la început și cu pierderi mai mari pentru rebeli.
Toate informa țiunilor ar ătau c ă rebelii au început s ă se dedea la acte de banditism
(jafuri, devast ări, incendii și omoruri) atât asupra locuitorilor români nevinova ți cât mai cu
seam ă în cartierele evreie ști – Dude ști și – V ăcăre ști – unde s-a executat adev ărate
pogromuri.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
382
Miercuri 22 ianuarie 1941
În tot cursul nop ții de 21/22 ianuarie a.c. rebelii au încercat s ă cad ă la în țelegere cu
Domnul General prin delega ții lor, senatul legionar, care sunt primi ți de c ătre Domnul
General.
Cu toat ă bun ăvoin ța Domnului General Antonescu și chiar a unora dintre
reprezentan ții senatului legionar, aceste tratative nu duc la n ici un rezultat, deoarece
se pare c ă delega ții au încercat mai mult s ă vad ă starea de spirit și inten țiile Domnului
General decât s ă contribuie într-adev ăr la pacificare.
Fa ță de aceast ă situa ție, Domnul General Antonescu hot ărăș te s ă treac ă la o
ac țiune repede și energic ă de reprimare a rebelilor, astfel încât pân ă la 23 ianuarie ora 12
cel mai târziu via ța de Stat și ora șul Bucure ști s ă reintre complet în normal.
În acest scop:
S-a dat Generalului S ănătescu, Comandantul Militar al Capitalei, comanda tu turor
for țelor disponibile și s-a ordonat:
a. Pentru ziua de 22 ianuarie s ă se degajeze de rebeli sectorul în care se afl ă
Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri (evacuarea caz ărmii gardienilor publici și a Sediului
Legionar din str. Romei);
b. Pentru ziua de 23 ianuarie s ă se lichideze rezisten țele rebelilor din restul
Capitalei.
Opera țiunile din ziua de 22 ianuarie s-au desf ăș urat în dou ă faze, și anume:
Faza 1-a: atacarea și ocuparea caz ărmii gardienilor publici.
Faza a 2-a : atacarea și evacuarea Sediului Legionar din str. Romei.
Faza 1-a
Colonelul Oncic ă, Comandantul Reg. 2 Gr ăniceri, cu un Batalion și una Companie
C.L. „R.2” înconjoar ă cazarma gardienilor pentru a nu mai da nici o posi bilitate de
retragere rebelilor și ia toate m ăsurile pentru atac.
Cu restul regimentului completeaz ă dispozitivul defensiv în jurul localului
Pre ședin ției instalat în seara de 21 ianuarie.
Ora 12
Termenul fixat de Domnul General Antonescu pentru i ntrarea în ordine a rebelilor
împlinindu-se și cum nu se produsese nici un semn de supunere, se trece la ac țiune.
La ora 12, dup ă soma țiunile legale, rebelii deschid imediat focul, tr ăgând cu tunul
din carul de lupt ă capturat. Se trece atunci la atacul caz ărmii gardienilor din Șoseaua
Bonaparte (fa țada) tr ăgându-se cu tunurile carelor de lupt ă și cu armamentul de înso țire al
batalionului.
Rebelii r ăspund de pretutindeni cu focuri puternice de mitral iere, arme și tunuri.
Focul este îndreptat asupra trupelor atacatoare și asupra spatelui cl ădirii
Pre ședin ției unde se sparg geamurile, iar gloan țele p ătrund pe s ălile localului.
La primele împu șcături Domnul General Antonescu vine pe s ălile Pre ședin ției
pentru a se informa și a da dispozi țiuni.
Domnia Sa se expune de nenum ărate ori focului rebelilor mergând pân ă la locurile
cele mai periclitate. Încurajeaz ă și calmeaz ă pe cei din jurul Domniei Sale.
Ac țiunea deta șamentului Colonel Oncic ă se desf ăș oar ă astfel:
Dup ă 2 lovituri de tun în turel ă, carul de lupt ă capturat de rebeli este scos din lupt ă
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
383 (ambii servan ți rebeli omorâ ți), apoi este remorcat și scos din poarta pe care o bara.
Pentru a se înl ătura v ărs ările de sânge și pentru a se reduce repede rezisten țele,
unitatea de Care a deta șamentului p ătrunde prin surprindere cu primele piese în curtea
caz ărmii.
Carele de lupt ă p ătrund în curtea interioar ă continuând a ține sub foc pe rebeli care
nu contenesc a trage în trupe. Parte din ei încep a se refugia în poduri și pivni țe. O alt ă
parte se predau.
Dup ă 1 or ă, rezisten ța este complet redus ă.
Pred ările continu ă pân ă la ora 14, când cazarma gardienilor este complet o cupat ă
de trupe. Cur ățirea mai continu ă pân ă la ora 14,30 când cei 700 rebeli sunt captura ți și
tria ți; o parte din ei sunt aresta ți, iar restul sunt pu și imediat în libertate.
Pierderile trupei: 2 mor ți și 3 r ăni ți.
Pierderile rebelilor: 1 mort și câ țiva r ăni ți u șor.
Faza a 2-a
Atacul Sediului din Strada Romei
Pentru a nu se pierde efectul de surprindere și a nu se da timp rebelilor s ă se
înt ăreasc ă, Domnul General Antonescu ordon ă a se trece la atacul Sediului din str. Romei.
Opera ția este condus ă de Colonelul Oncic ă și începe dup ă soma țiunile legale la ora 17.
Atacul se execut ă pe 2 coloane, compus ă fiecare din câte un batalion înt ărit cu
10 C.L. sprijinite de una baterie de 75 mm. Coloane le se îndreapt ă pe cele 2 str ăzi
înconjur ătoare ale sediului din str. Roma, și anume: str. Washington și Șoseaua Bonaparte.
În Șoseaua Bonaparte, rebelii dau foc la baricade și arunc ă bidoane aprinse cu
benzin ă asupra C.L.
Incendiaz ă, de asemenea, și localul Administra ției Financiare a Sectorului Galben.
Din aceast ă cauz ă atacul nu poate progresa destul de repede, deoarec e se formeaz ă
în fa ța trupelor o barier ă de foc care separ ă și protejeaz ă pe rebeli.
Astfel se pierd cele 2 ore de lumin ă.
Din cauza întunericului, din cauza puternicelor bar icade ridicate de jur-împrejurul
sediului și datorit ă faptului c ă rebelii au organizat centre de rezisten ță în fiecare din cl ădirile
înconjur ătoare, atacul este oprit din ordin înainte de a se putea p ătrunde pân ă la sediu.
Oprirea atacului se mai datoreaz ă și faptului c ă rebelii, ascun și în unghere
întunecoase, de unde nu putea fi u șor descoperi ți, începuser ă vân ătoarea osta șilor care
înaintau pe str ăzile luminate de incendii.
Pân ă la oprirea luptei, 3 solda ți sunt omorâ ți și al ți 3 grav r ăni ți.
Concomitent cu aceste opera ții, altele de importan ță mai redus ă se desf ăș oar ă la
Prefectura Poli ției unde rebelii baricada ți și foarte bine înarma ți având la dispozi ție și
tancuri, rezist ă.
În ora ș au loc manifesta ții legionare: la Universitate, pe Calea Victoriei și
Bulevardul Br ătianu.
În dup ă-amiaza zilei de 22 ianuarie are loc audien ța D-lui Fabricius, care comunic ă
Domnului General atitudinea Germaniei, care sprijin ă f ără rezerv ă ac țiunea dus ă împotriva
rebelilor.
Noaptea de 22/23 ianuarie1941
La ora 21 o delega ție a Senatului Legionar compus ă din:
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
384 – General rez. B ăgulescu,
– General rez. Dona,
– General rez. Trandafirescu,
– General rez. Ghenea,
– Colonel rez. Malamuceanu,
– Colonel rez. Polihroniade etc.
cer audien ță și sunt primi ți de Domnul General Antonescu.
La ora 24 delega ția este din nou primit ă de Domnul General.
În cursul nop ții de 22/23 ianuarie rebelii înarma ți atac ă localul Palatului
Telefoanelor pentru a-l ocupa.
Deta șamentul de gard ă, dup ă soma țiunile legale, deschide foc. Cad mai mul ți
mor ți dintre rebeli, care atacau, având în primele rând uri femei și tineri amenin țați din
spate cu revolverele. Cople șiți de focul osta șilor, aceștia se retrag în dezordine, fiind
urm ări ți pân ă la Gr ădini ța Ci șmigiu, unde parte sunt aresta ți de g ărzile M.A.N.
În tot timpul nop ții rebelii încearc ă s ă se apropie de Pre ședin ția Consiliului îns ă
sunt ținu ți la distan ță și împr ăș tia ți de focul mitralierelor și tunurilor C.L. care barau toate
str ăzile ce dau în Pia ța Victoriei.
Toat ă noaptea focul armelor automate și tunurilor din C.L. bat în lungul C ăii
Victoriei, B-dul Catargiu, Bonaparte, Jianu.
Sosesc informa țiuni din țar ă (M.St.M., Comandamente) prin care se arat ă c ă
armata este st ăpân ă pe situa ție, cu excep ția câtorva localit ăți (anex ă raportul și schi ța).
În Capital ă au început devast ări în cartierele evreie ști.
Hot ărârea pentru ziua de 23 ianuarie 1941
Domnul General Antonescu hot ărăș te la 22 ianuarie, ora 23, ca ac țiunea pentru
reducerea ultimelor rezisten țe s ă fie reluat ă în diminea ța zilei de 23 ianuarie, la orele 7,
astfel încât pân ă la orele 12 toate centrele de rezisten ță s ă fie cucerite.
Se face planul de ac țiune. Se dau ordine.
La ora 7 atacul va fi reluat în acela și timp asupra tuturor centrelor unde rebelii rezist ă.
Joi 23 ianuarie 1941
În diminea ța de 23 ianuarie, la orele 4, Dl. Fabricius telefon eaz ă Domnului General
Antonescu c ă o delega ție legionar ă (Ia șinschi și Papanace), înso țit ă de Dl. Ministru Neubacher,
cere s ă fie primit ă de Domnul General Antonescu înainte de ora 9.
La ora 7 sose ște Dl. Neubacher, înso țit numai de Ia șinschi. Audien ța D-lui Neubacher
dureaz ă pân ă la ora 10.
S-a cerut Domnului General s ă nu se mai atace cuiburile de rezisten ță deoarece
legionarii au primit ordinul lui Sima (anex ă) prin care s-a hot ărât încetarea rezisten ței și
împr ăș tierea rebelilor (condi ția fiind c ă, dac ă vor preda armele, s ă fie l ăsa ți liberi).
Domnul General Antonescu a expus D-lui Neubacher în treg procesul rebeliunii,
făcând un rechizitoriu complet al celor 4 luni de guv ernare legionar ă.
În timpul când i se ar ăta D-lui Ia șinschi pleava mahalalelor din care se compunea
majoritatea rebelilor captura ți în str. Romei și halul de destr ăbălare și murd ărie în care
au fost g ăsi ți, acesta s-a exprimat cu urm ătoarele cuvinte:
„Domnul General vrea s ă se bat ă în frac!”.
Audien ța fiind solicitat ă prea târziu, ac țiunea trupelor asupra rebelilor a început la
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
385 ora 7 în tot ora șul dup ă soma țiunile legale (locurile a se fixa ulterior).
Rezisten țele au fost foarte slabe și repede reduse.
Legionarii rebeli, cu tot ordinul lui Sima, au cont inuat a trage în armat ă și au fugit
cu tot armamentul împr ăș tiindu-se în ora ș.
Ac țiunea pentru cucerirea sediului din str. Romei este reluat ă în diminea ța de
23 ianuarie ora 7, continuându-se atacul pe 2 coloa ne. Dup ă o lupt ă de strad ă de 2 ore,
se cucere ște locuin ța sediului. Întreg cartierul este asediat cas ă cu cas ă.
Echipe de legionari, ascun și în podurile locuin țelor din jurul sediului, trag în
trupele care-i atac ă. Se progreseaz ă încet. Casele de unde pornea focul sunt luate rând pe
rând sub focul armamentului de înso țire și al mitralierelor. Unele locuin țe sufer ă stric ăciuni
importante, deoarece se trage cu tunul de 75 mm.
Popula ția r ămâne în case terorizat ă.
Dup ă cucerirea sediului, lupta continu ă pân ă c ătre ora 16.
Este de remarcat bucuria locuitorilor care se vedea u elibera ți de teroarea rebelilor.
Aceast ă bucurie se revars ă asupra trupelor și ofi țerilor c ărora le adresa cuvinte de
mul țumire și le oferea b ăuturi calde, țig ări și hran ă.
Din diferite locuin țe se mai prime ște foc prin surprindere. Trupele nu pot face un
pas înainte pân ă ce totul nu este cur ățat.
Astfel, la ora 14, pe timpul când se proceda la cur ățirea caselor din str. Roma și
Londra, legionarii au reînceput atacul tr ăgând în special cu arme automate.
Dup ă acoperi șul casei Lupescu (Aleea Vulpache) s-a tras cu mitra liera în peretele
din spatele localului Pre ședin ției Consiliului.
To ți osta șii din jurul localului Pre ședin ției, ne știind din ce parte sunt ataca ți,
au început s ă trag ă în diferite direc ții.
Aceast ă atitudine s-a produs probabil și din cauza oboselii și neaten ției trupelor.
Cu aceast ă ocazie, Domnul General Antonescu a venit personal în Pia ța Victoriei
pentru a da ordine comandan ților trupelor, relativ:
– la m ăsurile de luat pentru cur ățirea ora șului de rebeli;
– la m ăsurile de luat pentru a nu se mai repeta incidente asemănătoare celui de la
23 ianuarie ora 14.
Pân ă la ora 12 (23 ianuarie) conform ordinului Domnului General rezisten țele
au fost reduse în tot ora șul. Cur ățirea a continuat pân ă la c ăderea serii.
Pentru a se împiedica devast ările și terorizarea popula ției r ămas ă f ără paz ă,
Domnul General Antonescu ordon ă ca noaptea paza ora șului s ă se fac ă prin 10 deta șamente
volante, compuse fiecare dintr-o companie infanteri e purtat ă și un ploton C.L. care
să str ăbat ă ora șul patrulând în cartierele amenin țate.
Patrul ările au ca scop stârpirea bandelor de jefuitori și calmarea popula ției.
Cu aceast ă ocazie s-au descoperit multe depozite cu lucruri p rovenite din pr ădarea
locuin țelor și magazinelor.
În Dude ști și V ăcăre ști s-au v ăzut pe str ăzi cadavre oribil mutilate.
În cursul nop ții au mai fost câteva schimburi de focuri, cu borfa șii surprin și în
timpul jafului.
Ziua de 23 ianuarie – în Țar ă
Din țar ă vin știri c ă pretutindeni situa ția este în mâinile armatei, afar ă de:
Câmpulung Moldovenesc – Suceava – Ia și și Câmpulung Muscel.
Domnul General Antonescu ordon ă personal Domnului General Ciuperc ă,
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
386 Comandantul Armatei a 4-a, la telefon c ă, în cazul când rebelii refuz ă a executa ordinul,
să se treac ă la reprimare cu for ța, lucrându-se energic. De asemenea, la Re șița și Oravi ța
uzinele sunt în mâna legionarilor.
În ziua de 24 ianuarie 1941
Nu s-a produs nici o ac țiune militar ă.
Ordinea în ora ș fiind complet restabilit ă, se procedeaz ă la cur ățirea locuin țelor, la
strângerea și depozitarea lucrurilor furate de c ătre bandele de rebeli, diferite perchezi țion ări
și arest ări.
În țar ă s-a intrat peste tot în ordine, nemaifiind nici o localitate în care rebelii
să mai încerce vreo ac țiune.
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 96/1941, filele 1-17).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
387 Anexa 8
Stenograma întocmit ă de Paul Otto Schmidt, la 14.I.1941,
pe marginea întrevederii Ion Antonescu – Adolf Hitl er,
în prezen ța Ministrului de Externe al Reichului, a Feldmare șalului W. Keitel,
a mini ștrilor W. Fabricius și Manfred von Killinger și a Generalului Alfred Jodl,
Obersalzburg, 14 ianuarie 1941
Generalul Antonescu a început convorbirea spunând c ă el a venit pentru a clarifica
câteva chestiuni care s-au ivit dup ă ultima lui vizit ă la Führer. Atât în România cât și în
ță rile învecinate s-au schimbat multe dup ă luna noiembrie.
În privin ța situa ției politice, el putuse spune Führerului, cu prilej ul vizitei sale la
Berlin, c ă este sprijinit de întreaga țar ă. În timpul acesta el a f ăcut îmbun ătățiri substan țiale
în domeniile: guvern ării, finan țelor și economiei. Astfel, în ultimele patru luni el a re dus,
de pild ă, cheltuielile cu 7 miliarde de lei și nu a m ărit impozitele. El va folosi banii
economisi ți pentru a dezvolta economia român ă.
El a organizat și armata român ă. În aprilie ea va fi gata pentru mobilizare și
va putea atunci s ă fac ă fa ță tuturor situa țiilor ce s-ar putea ivi.
De asemenea, rezervele de alimente acumulate, atât pentru popula ție, cât și pentru
armat ă, vor fi suficiente pân ă la noua recolt ă. Administra ția, de asemenea, va fi reorganizat ă
pe o baz ă în întregime nou ă.
Apoi Antonescu a vorbit despre Mi șcarea Legionar ă care și-a pierdut pe adev ăra ții
ei conduc ători în lunga și eroica ei b ătălie împotriva Vechiului Regim. Dup ă schimbarea
din România, Guvernul a dat legionarilor deplina li bertate în privin ța organiz ării lor și
i-a sf ătuit s ă urmeze modelul organiza țiilor na țional-socialiste. Dar membrii G ărzii de Fier
au f ăcut gre șeala de a opri promovarea elitei intelectuale din țar ă, în timp ce au sprijinit
ridicarea unor elemente inferioare din rândul popul a ției. O alt ă gre șeal ă a lor a fost
hot ărârea de a aplica în practic ă, dintr-o dat ă, toate idealurile lor revolu ționare în pofida
obiec țiunilor exprimate de Generalul Antonescu, cât și în mod direct de Lega ția german ă.
În aceast ă privin ță , el (Antonescu) a dat totdeauna legionarilor exemp lul german al unei
revolu ții în etape, c ăci a dorit realizarea dintr-o dat ă a tuturor idealurilor pe care le are
cineva duce nu la țeluri constructive ci la distrugeri.
Prima gre șeal ă a Legiunii – admiterea în rândurile sale a unor el emente inferioare –
a avut ca rezultat infiltrarea comuni știlor în organiza ția legionar ă. Aceasta constituie noua
metod ă bol șevic ă de penetra ție în alte ță ri. Nu se mai înfiin țeaz ă partide comuniste, iar
comuni știi intr ă în num ăr mare în rândurile organiza țiilor politice existente în țar ă.
Cea de a doua gre șeal ă f ăcut ă de legionari – de a dori s ă-și realizeze idealurile lor
revolu ționare dintr-o singur ă lovitur ă – a creat confuzie în administra ția public ă oriunde
Guvernul a permis membrilor G ărzii de Fier s ă colaboreze. Aceasta se refer ă în mod
special la ministerele ordinii publice și economiei.
Ca rezultat al acestor dou ă gre șeli fundamentale, opinia public ă, care sus ținuse în mod
covâr șitor Mi șcarea Legionar ă, a abandonat-o. El (Antonescu) a încercat de mult timp
să-i readuc ă pe legionari din nou pe calea cea bun ă. El este sus ținut de marea majoritate a
poporului român, de la ță rani și pân ă la profesiunile organizate ale justi ției, armatei, inginerilor
și profesorilor universitari. Aceste grupuri l-au sf ătuit adesea s ă organizeze un guvern și un
regim nou. Aceasta nu este totu și inten ția lui. El dore ște s ă men țin ă regimul legionar.
Totu și, el trebuie s ă-l reorganizeze, cu scopul de a avea posibilitatea s ă guverneze cu el.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
388 El a primit, de asemenea, sfatul de a forma un guve rn militar. El a respins și acest sfat,
considerând c ă un guvern pur militar este ultima carte pe care o poate juca o țar ă.
Pân ă acum el a încercat s ă-i conving ă pe actualii conduc ători ai Legiunii. Cu toate
acestea, trebuie s ă ne gândim s ă remediem abuzurile și, prin urmare, el inten ționeaz ă
să exercite presiuni pentru reorganizarea grabnic ă a Legiunii. Nu este nevoie s ă lupte cu
aceasta, c ăci mul ți din rândurile ei î și dau seama c ă au p ăș it pe o cale gre șit ă.
Cu scopul de a ob ține țelul acesta și a da posibilitatea guvernului s ă-și men țin ă
libertatea lui absolut ă de ac țiune, trebuie în primul rând s ă existe o diviziune cât se poate
de clar ă între Guvern și Legiune. În afar ă de aceasta, dup ă cum s-a spus mai înainte, este
necesar ă o complet ă reorganizare a Legiunii. Pentru a atinge acest sco p, este necesar ca
să se stabileasc ă contacte între Legiune și Partidul Na țional-Socialist cu orice ocazie
posibil ă. Este absolut necesar ca aceste rela ții s ă aib ă loc numai prin intermediul lui
(al Generalului Antonescu).
În concluzie, el poate afirma c ă-și va asuma el însu și sarcina de a organiza
Legiunea, întrucât a devenit evident în ultimele pa tru luni c ă ea este incapabil ă s ă fac ă
aceasta prin propriile sale eforturi. Oamenii pe ca re el a vrut s ă-i fac ă conduc ători ai
Legiunii și c ărora el le-a încredin țat sarcina reorganiz ării au dovedit anumite sl ăbiciuni.
Dac ă dorin țele referitoare la diviziunea dintre Guvern și Partidul Legionar, precum
și la reorganizarea acestui partid de c ătre el personal vor fi îndeplinite, el poate garant a c ă
în foarte scurt timp România va deveni o țar ă capabil ă nu numai de a- și ridica produc ția
economic ă, dar și de a juca un rol în politica interna țional ă.
Dac ă aceste dou ă dorin ți nu vor putea fi realizate, el î și va îndeplini totu și sarcina
ce i-a fost atribuit ă de istorie, de a- și salva țara și de a o restabili din nou, c ăci el a primit
acest mandat direct de la popor, a c ărui majoritate îl sprijin ă și are încredere în el. Desigur,
în cazul acesta el va trebui s ă-și îndeplineasc ă misiunea cheltuindu- și o mare parte din
energia sa în dispute politice interne. Este, totu și, de datoria lui s ă-și salveze țara și el va
face aceasta cu Legiunea, f ără Legiune sau chiar împotriva Legiunii. El este, tot u și,
convins c ă nu va fi niciodat ă necesar s ă-și realizeze misiunea în opozi ție fa ță de Legiune.
Führerul a r ăspuns c ă declarațiile lui Antonescu pot fi privite sub dou ă aspecte:
aspectul istoric general, bazat pe experien ța de câteva milenii, și aspectul concret al
momentului inerent în situa ția actual ă.
Din punct de vedere istoric se poate spune, pe baza unei vaste experien țe, c ă orice
regim trebuie s ă se sprijine pe popor. Istoria a ar ătat c ă acolo unde lipse ște aceast ă temelie
și regimul se sprijin ă numai pe for ță în cazul cel mai bun el nu supravie țuie ște
personalit ății excep ționale de care a fost stabilit. Totu și, aceasta este o chestiune ce nu
poate fi niciodat ă tratat ă din punct de vedere teoretic, ci numai în practic ă.
În privin ța celui de-al doilea aspect, care este legat de sit ua ția concret ă a
momentului, el din totdeauna a fost de p ărere c ă organiza țiile specifice având o baz ă
ideologic ă proprie nu sunt niciodat ă la fel de potrivite pentru toate ță rile și popoarele.
Prin urmare, colaborarea germano-român ă nu depinde de existen ța unei organiza ții române
identice sau adaptate dup ă Partidul Na țional-Socialist. Dac ă aceasta ar fi o condi ție
preliminar ă, în multe cazuri colaborarea dintre Germania și alte ță ri ar fi complet
imposibil ă. Dac ă Generalul Antonescu anticipeaz ă un rezultat favorabil de pe urma ruperii
rela țiilor dintre Partidul Na țional-Socialist și Mi șcarea Legionar ă, aceasta nu va însemna
pentru Germania un sacrificiu. Desigur, Reichul se va c ălăuzi în întregime de dorin țele
României și nu are nici un fel de inten ție de a se amesteca în afacerile interne ale ei.
Cauzele dificult ăților cu legionarii au fost deja men ționate de Generalul
Antonescu, atunci când el s-a referit la pierderile de conduc ători în cursul perioadei militante.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
389 De altfel, Partidul Na țional-Socialist a folosit dintotdeauna rela țiile sale cu Mi șcarea
Legionar ă pentru a scoate în eviden ță conduc ătorilor Legiunii faptul istoric c ă Generalul
Antonescu este salvatorul ță rii și c ă din aceasta ei trebuie s ă trag ă concluziile necesare.
Germanii au c ăutat tot timpul s ă le arate în mod clar cât de important este ca ei
să colaboreze cu conducerea Statului, într-o loialita te absolut ă.
Asupra celorlalte chestiuni ridicate de Antonescu, el (Führerul) nu poate s ă ia nici
o pozi ție, pentru c ă este imposibil de a avea o perspectiv ă exact ă de aici, din Germania,
asupra acestor chestiuni. El nu poate spune dac ă o contopire a lui Antonescu cu Mi șcarea
Legionar ă ar constitui o solu ție. Totu și, dac ă nu se va realiza aceast ă contopire, România
ar fi expus ă unor noi crize, întrucât fostul regim, care acum e ste în opozi ție, și comuni știi,
vor fi din nou încuraja ți, iar legionarii, în ceea ce-i prive ște, vor fi de asemenea
nemul țumi ți, a șa încât se va cheltui mult ă energie cu reglementarea conflictelor din
interiorul ță rii. Acestea sunt, totu și, lucruri pe care fiecare popor trebuie s ă le hot ărasc ă
singur și în care nu se poate amesteca cineva din afar ă. Asemenea chestiuni sunt hot ărâte
prin for ța personalit ății.
În concluzie, Führerul a declarat c ă el nu-și poate exprima o p ărere asupra unei
reglement ări politice interne și a formulei guvernului român; totu și, rela țiile dintre Partidul
Na țional-Socialist și legionari au fost pân ă în prezent totdeauna folosite numai spre
a-i influen ța pe legionari potrivit cu declara țiile lui Antonescu. Dac ă aceste rela ții n-au izbutit
să duc ă la rezultatele scontate și au dus, dimpotriv ă, la atitudinea rigid ă a legionarilor,
fire ște c ă ele vor trebui s ă fie întrerupte. Germania acord ă importan ță rela țiilor oficiale cu
Generalul Antonescu. Rela țiile cu Partidul sunt pentru Germania mai pu țin importante.
Antonescu a replicat c ă el vede chestiunile exact în acela și fel cum le-a prezentat
Führerul chiar acum. El nu a cerut ruperea rela țiilor dintre Partidul Na țional-Socialist și
Mi șcarea Legionar ă ci, dimpotriv ă, el este de p ărere c ă aceste rela ții trebuiesc strânse și
mai mult, cu scopul de a da Legiunii posibilitatea s ă profite de experien ța Partidului
Na țional-Socialist. Pur și simplu, el consider ă important ca aceste rela ții s ă fie conduse
numai prin intermediul lui (Antonescu).
El este de asemenea de acord cu Führerul privitor l a valoarea și durabilitatea unui
regim. El trebuie, totu și, s ă aminteasc ă Führerului c ă atunci când și-a asumat sarcina de
a reabilita România dup ă o carier ă militar ă de 45 de ani, f ără ajutorul vreunui partid, dar cu
aprobarea marii majorit ăți a poporului român, el s-a bizuit numai pe propria sa for ță
moral ă. Dup ă asumarea puterii, el nu și-a pierdut prestigiul nici în armat ă și nici în popor
sau fa ță de organiza țiile profesionale. De fapt, cazul este exact contra r. Acestea continu ă
să se bizuie pe el și, f ără a fi lipsit de modestie, el se poate, prin urmare considera c ă este
singura persoan ă din România care poate face fa ță oric ărei situa ții.
În acest sens, Führerul a remarcat c ă și el este pe deplin convins de aceasta.
Apoi, Antonescu a declarat c ă dificult ățile interne ale României din ultimele câteva
luni l-au determinat pe el s ă-i ofere lui Horia Sima, în patru sau cinci ocazii, conducerea
guvernului și a ță rii. I-a declarat acestuia c ă el (Antonescu) poate conduce țara numai prin
propriile lui metode, dar c ă este, totu și, dispus s ă cedeze locul. Horia Sima îns ă a refuzat
aceast ă ofert ă și a declarat c ă nu este în m ăsur ă s ă-și asume o astfel de responsabilitate.
Răspunzând la o întrebare a Führerului, Antonescu a d eclarat c ă Horia Sima este
profesor de școal ă secundar ă și are 35 de ani. Dup ă aceasta, el a trecut la probleme externe.
Privitor la Bulgaria, el a declarat c ă toate dificult ățile au fost învinse și c ă aplicarea
Tratatului de la Craiova se desf ăș oar ă în mod normal.
Rela țiile cu Iugoslavia sunt corecte dar reci, îndeosebi dup ă aderarea României la
Pactul Tripartit și intrarea trupelor germane în țar ă. Neîncrederea Iugoslaviei merge atât
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
390 de departe încât, la frontiera cu România, au fost concentrate trupe iugoslave.
Rela țiile cu Rusia sunt destul de rele. Pân ă în prezent a fost imposibil s ă se traseze
o linie de frontier ă definitiv ă. Comisia pentru demarcarea frontierei n-a avut pos ibilitatea
să se întruneasc ă timp de dou ă luni, pentru c ă ru șii și-au dizolvat delega ția. La frontier ă
exist ă o nelini ște permanent ă: sunt trimi și necontenit agen ți în România, iar Rusia face
chestiuni de stat din incidentele cele mai mici. A șa, de pild ă, ea a refuzat reluarea rela țiilor
economice dintr-un motiv foarte neînsemnat. Totu și, problema cea mai serioas ă o constituie
chestiunea Deltei dun ărene, pe care Rusia vrea s-o acapareze. De fapt, ac um ea are
concentrate acolo mari efective de trupe, dup ă cum se va putea vedea pe harta pe care el o
va ar ăta ulterior Führerului. Este vorba de 7 corpuri de armat ă și 5 divizii blindate, având
un num ăr corespunz ător de avioane precum și preg ătirile necesare pentru for țarea fluviului.
În privin ța Ungariei, chestiunile politice r ămân deschise. Nu s-a realizat nici un
progres în rela țiile cu aceast ă țar ă dup ă vizita lui la Berlin, în luna octombrie [noiembrie ].
Abia acum 10 zile, el a propus reluarea discu țiilor, îns ă n-a primit nici un r ăspuns. Situa ția
aceasta pricinuie ște dificult ăți în România, deoarece persoanele expulzate din par tea
Transilvaniei care a revenit Ungariei au sperat c ă vor avea posibilitatea s ă se reîntoarc ă din
nou la casele lor, ca rezultat al vizitei lui Anton escu la Berlin. El (Antonescu) în aceste
împrejur ări l-ar ruga pe Führer s ă fac ă tot ce-i st ă în putere pentru ca rela țiile dintre
România și Ungaria s ă se dezvolte pe baza propus ă atunci la Berlin.
România men ține rela ții foarte corecte cu Statele Unite. Din numeroasele
convorbiri avute cu ministrul american la Bucure ști, Antonescu a r ămas cu impresia c ă
Statele Unite ar fi foarte bucuroase dac ă ar putea g ăsi o baz ă de în țelegere în cadrul
conflictului general și c ă atitudinea lor este mai de grab ă antirus ă.
Rela țiile cu Marea Britanie sunt pe punctul de a fi rupt e. Recent, ministrul Angliei
i-a declarat lui (Antonescu) la Bucure ști, c ă, dac ă trupele germane vor traversa Dun ărea,
exist ă posibilitatea ca for țele aeriene britanice s ă atace regiunile petrolifere din România.
Antonescu a ad ăugat câteva observa ții în leg ătur ă cu pozi ția deosebit de expus ă a ora șului
Constan ța și a rezervelor de petrol înmagazinate acolo pentru Germania. Apoi el a subliniat
că, în ceea ce prive ște România, ea este gata s ă foloseasc ă toate mijloacele de care dispune,
inclusiv sprijinul armatei, pentru a ajuta Puterile Axei s ă duc ă actualul conflict la o
încheiere grabnic ă și victorioas ă. El a f ăcut deja aceea și declara ție cu prilejul ultimei sale
vizite la Berlin. Spre deosebire de situa ția de pe timpul acela, acum conflictul se apropie d e
frontierele României, în timp ce, pe de alt ă parte, atitudinea Rusiei este cel pu țin
îndoielnic ă. Din aceste motive este necesar ca el s ă reorganizeze mai repede armata, pentru
ca s ă poat ă fi gata în caz de urgen ță . El va putea pune la dispozi ție pentru cauza comun ă
30 de divizii cu solda ți bine echipa ți și cu o capacitate bun ă de lupt ă.
Fiind deopotriv ă convins de necesitatea de a-i împiedica pe englezi s ă ob țin ă
un cap de pod în Peninsula Balcanic ă și de a da posibilitatea italienilor s ă-și men țin ă
pozi țiile, el și-ar da imediat consim ță mântul, când Germania ar dori, s ă trimit ă trupe în
România. Cu toate acestea, el trebuie s ă atrag ă aten ția asupra situa ției dificile a României
în privin ța aprovizion ării și s ă cear ă ca s ă se ia m ăsuri pentru aprovizionarea din Germania
a trupelor germane.
Führerul a replicat c ă el a ordonat s ă se fac ă o anchet ă asupra cazurilor men ționate
și a aflat c ă lipsa de alimente s-a datorat unei situa ții neobi șnuite, ca rezultat al unei
întârzieri a transporturilor maritime cu 4 sau 5 zi le. Întârzierile acestea au fost pricinuite de
zăpada abundent ă din ultimele câteva zile. În principiu, planurile prev ăd în mod absolut c ă
trupele nu se vor aproviziona cu alimente din Român ia. În orice caz, solda ții nu dispun de
mijloace financiare ca s ă fac ă cump ărături atât în România, cât și în Bulgaria.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
391 În cursul desf ăș ur ării ulterioare a convorbirii, Antonescu a declarat c ă el a adus cu
sine date exacte cu privire la componen ța armatei, produc ției și economiei, precum și la
condi țiile sociale din România, pe care el le va expune F ührerului. În cele din urm ă, el
i-a transmis de asemenea și un aide-mémoire despre care a spus c ă con ține declara țiile sale
într-o form ă concentrat ă.
Referitor la partea de politic ă extern ă din declara țiile lui Antonescu, Führerul
a replicat c ă a fost foarte bucuros în leg ătur ă cu încheierea acordului româno-bulgar.
Având în vedere starea de spirit care predomin ă înc ă în Iugoslavia, pentru el nu este
surprinz ător faptul c ă rela țiile româno-iugoslave sunt corecte dar reci, de și chiar și acolo
exist ă elemente care v ăd lucrurile în mod diferit.
În privin ța Ungariei, Germania se g ăse ște într-o pozi ție deosebit ă. Cu scopul de
a salva Balcanii pentru Europa, ceea ce, fire ște, este de asemenea în interesul României,
Bulgariei și Iugoslaviei, Germania preg ăte ște o armat ă puternic ă. Englezii ar ac ționa cu
totul diferit și ar p ărăsi cu calm întreaga Peninsul ă Balcanic ă în mâinile ru șilor. Armata
care a fost strâns ă pentru a salva Balcanii este departe de patria ei și, prin urmare,
Germania depinde de consim ță mântul voluntar al ță rilor în care este concentrat ă armata,
precum și de consim ță mântul ță rilor prin care ea trebuie s ă fie transportat ă. Antonescu
ar trebui s ă se pun ă el însu și în situa ția Germaniei. Ea depinde atât de mult de
consim ță mântul acestor ță ri, încât îi este imposibil s ă exercite vreo presiune asupra
Ungariei. Nici minoritatea german ă din Ungaria nu se simte prea bine; dar constituie
o realizare chiar numai și faptul c ă a fost posibil de a face Ungaria s ă în țeleag ă c ă este și în
propriul ei interes de a u șura tranzitul de trupe germane.
Acestea sunt circumstan țele c ărora se datoreaz ă felul oarecum tergiversant în care au
fost aplicate sugestiile f ăcute pe atunci cu privire la reglementarea disputel or ungaro-române.
În ceea ce prive ște Rusia, Molotov, cu prilejul vizitei sale la Berl in, a ridicat
imediat chestiunea semnifica ției garan ției germano-italiene și a încercat s ă afle dac ă
aceast ă garan ție este valabil ă de asemenea în cazul unui conflict româno-rus. În afar ă de
aceasta, Rusia și-a exprimat inten ția de a da Bulgariei o garan ție și de a disloca acolo trupe.
Rezult ă în mod evident din aceasta c ă ambi țiile Rusiei nu sunt satisf ăcute și trebuie
să se țin ă seama de faptul acesta. Pe de alt ă parte, el îi repet ă lui Antonescu asigurarea c ă
semn ătura german ă sub declara ția de garan ție constituie o îndatorire absolut obligatorie
pentru Reich și va fi în caz de nevoie onorat ă nu numai la frontiera ruso-român ă, ci de
asemenea și la alte frontiere. Prin urmare, el (Führerul) îi este recunosc ător lui Antonescu
că și-a reorganizat armata atât de repede. Germania nu cere ca armata aceasta s ă fie folosit ă
pentru a promova interesele sale, dar, dac ă Germania va trebui s ă adopte o pozi ție forte din
cauza României, ea va fi desigur bucuroas ă s ă g ăseasc ă armata român ă de partea sa.
El a accentuat, totu și, c ă Germania va face fa ță oric ărei coali ții cu un calm deplin și cu
sentimentul superiorit ății absolute.
În punctul acesta convorbirea a fost întrerupt ă și Führerul a luat ceaiul cu
Antonescu și cu ceilal ți membri din Statul s ău Major. Antonescu a îndreptat înc ă o dat ă
convorbirea spre situa ția politic ă intern ă a României și și-a exprimat dezam ăgirea lui fa ță
de Horia Sima.
Führerul a declarat c ă, dup ă p ărerea sa, este imposibil de a guverna în România
împotriva G ărzii de Fier. Cu toate acestea, în cele din urm ă Antonescu va fi nevoit
să devin ă, de asemenea, și conduc ătorul G ărzii de Fier și lucrul cel mai bun ar fi dac ă
dorin ța aceasta ar fi prezentat ă lui Antonescu chiar din partea G ărzii de Fier. Dar, orice
s-ar întâmpla, el (Führerul) este convins c ă Antonescu este singurul om capabil de
a c ălăuzi destinele României.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
392 Dup ă ceai, convorbirea despre situa ția politic ă intern ă din România a continuat pe
liniile de mai sus. S-a pus un accent special asupr a rolului pe care îl joac ă ministrul
Killinger, întrucât este unul dintre cei mai vechi camarazi de arme al Führerului și un bun
judec ător în privin ța dificult ăților într-o țar ă dup ă revolu ție.
SCHMIDT
(ADAP , Serie D, Band XI/2, doc. nr. 652, p. 905-911;
Andreas Hillgruber, Les entretiens secrets,
doc. nr. 59, p. 432-441;
Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache,
Antonescu-Hitler, I, doc. nr. 9, p. 66-74;
Ion Calafeteanu, Români la Hitler ,
doc. nr. 11/b, p. 73-81).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
393 Anexa 9
Not ă dictat ă la 15.I.1941 de Generalul Ion Antonescu
colonelului Radu Davidescu asupra întrevederii sale cu Adolf Hitler,
Obersalzburg, 14 ianuarie 1941
xxx 12
Sosim cu avionul la ora 12,45, la Salzburg, de unde plec ăm imediat, în automobil,
la Fuschl.
La dejun, Domnul General Antonescu și înso țitorii s ăi sunt oaspe ții Domnului
von Ribbentrop. Notez printre invita ți pe subsecretarul de stat Gauss, pe Domnul
von Killinger, pe sub șeful Protocolului, pe celebrul interpret Schmidt și pe Domnul
von Hewel, care face leg ătura între Cancelariat și Auswartiges Amt.
Conversa ția în timpul dejunului este vie și se desf ăș oar ă asupra unor subiecte f ără
importan ță politic ă deosebit ă. Domnul von Ribbentrop face, la un moment dat, cât eva
observa țiuni asupra deosebirilor ce exist ă în ce prive ște metoda de lucru și spiritul
func țion ăresc din diferite ță ri. Ne comunic ă constat ări din timpul vizitelor sale la Moscova:
teama înal ților func ționari sovietici de a- și lua r ăspunderea unei hot ărâri f ără aprobarea
prealabil ă a lui Stalin, precum și mijlocul lor invariabil de a se eschiva, pretextâ nd c ă
nu cunosc punctul de vedere al guvernului lor și promi țând c ă vor cere instruc țiuni.
Domnul von Ribbentrop a constatat aceast ă team ă și la Domnul Molotov, cu prilejul vizitei
acestuia la Berlin, precum și la noul ambasador al URSS, Domnul Dekanozov.
În general, observa țiile Domnului von Ribbentrop cu privire la sovietic i nu-mi par
inspirate de vreo considera țiune deosebit ă nici fa ță de regimul sovietic, nici fa ță de
valoarea înf ăptuirilor lui. D-sa m ă aprob ă f ără rezerv ă când fac o apreciere asupra
imposibilit ății oric ărui progres într-o organizare social ă și economic ă din care interesul
individual este cu totul absent, cum este cazul Sov ietelor.
Plec ăm în automobile la Berghof, unde audien ța la Führer este fixat ă pentru ora 16,30.
De și este frig, Cancelarul Hitler ne prime ște în capul sc ării, îmbr ăcat numai în
tunic ă, f ără palton. D ă o impresiune de calm des ăvâr șit, este destins, extrem de amabil,
pe fa ța sa nu se vede nici o urm ă de oboseal ă și pare preocupat mai degrab ă de chestiuni
ce nu tulbur ă spiritul mai adânc.
Remarc al ături de Führer pe Mare șalul Keitel și pe Generalul Jodl.
Câteva minute mai târziu sose ște și Domnul von Ribbentrop.
Conversa țiunea Führerului cu domnul General Antonescu a decu rs în trei etape:
de la 4,30 pân ă la 6, când s-a servit ceaiul. Numai din acest mome nt conversa țiunea a avut
loc în prezen ța unui cerc mai larg de persoane, precum și a înso țitorilor Domnului General
Antonescu, pân ă la ora 7.
De la 7 la 8 s-au reluat discu țiile în cerc restrâns.
Mă v ăd îndemnat s ă confirm, și din parte-mi, c ă to ți aceia care au avut prilejul
să se g ăseasc ă în fa ța Führerului Cancelar, impresia de adânc ă omenie pe care o face,
sinceritatea neîndoielnic ă cu care se exprim ă, timbrul seduc ător al vocii și blânde țea privirii
sale. Am fost surprins s ă remarc c ă în timpul conversa țiunii nu face nici un fel de gest.
Grijile r ăzboiului nu par apropiate de Berghof.
12 Rezolu ția Generalului Antonescu: 16.I.1941 – La Dosarul întrevederi, împreun ă cu celelalte acte
și cu am ănuntele conversa ției pe care le-am dictat d-lui Davidescu/G[eneral] Antonescu.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
394 Führerul mul țume ște înc ă o dat ă Domnului General Antonescu pentru vizita de
acum. Contactul personal – spune Domnia sa – este u n mijloc cu mult mai bun și mai u șor
de a l ămuri problemele ce se pun, decât un document scris, oricât de am ănun țit.
Cancelarul ar fi foarte mul țumit dac ă ar putea veni în România, pentru a întoarce
vizitele Domnului General Antonescu, și regret ă mult c ă împrejur ările actuale îl împiedic ă
să fac ă acest lucru. De altfel, Domnia-sa nu ar dori s ă traverseze Ungaria.
În ce prive ște preocup ările domnului General Antonescu, Führerul Cancelar
declar ă c ă le în țelege pe deplin. Domnia-sa î și reaminte ște în termeni vii c ă a avut de luptat
cu dificult ăți interne și mai mari, de și venise la putere sprijinindu-se pe un partid disc iplinat.
Greutatea de c ăpetenie provine din faptul c ă se g ăsesc întotdeauna elemente care
nu-și dau seama c ă revolu ția nu este o stare ce trebuie permanentizat ă, ci c ă trebuie urmat ă
cât mai neîntârziat de o activitate constructiv ă.
Domnul General Antonescu observ ă c ă aceasta a fost marea gre șeal ă a revolu ției
franceze și a celei bol șevice, care au continuat mult ă vreme tulbur ările și distrugerile.
Continuându-și firul gândurilor, Cancelarul î și aminte ște, cu oarecare vivacitate în
glas, cum a fost silit acum 6-7 ani s ă înl ăture elementele care nu în țelegeau acest lucru.
Domnia-sa adaug ă c ă nu este exclus ca Generalul Antonescu s ă se vad ă obligat a face o
opera țiune asem ănătoare; Domnia-sa are îns ă convingerea nestr ămutat ă c ă Generalul
Antonescu este singurul om în m ăsur ă s ă o fac ă.
Partidul Na țional-Socialist German, a doua zi dup ă venirea la putere, a început
punerea în aplicare a unui vast plan de reconstruc ție. Și Führerul relev ă cu mândrie v ădit ă
faptul c ă triumful revolu ției na țional-socialiste a fost realizat necauzându-se nici o pagub ă,
nici cinci geamuri sparte.
Pentru a dovedi necesitatea elementar ă a unei evolu țiuni pa șnice, Führerul
se întemeiaz ă pe legile nestr ămutate ale istoriei naturale care determin ă selec țiunea speciilor.
El invoc ă regularitatea cu care fiin țele tari înl ătur ă obstacolele, asigurându- și victoria.
Programul de înf ăptuire a Partidului Na țional-Socialist German este atât de vast,
încât Führerul se întreab ă dac ă pân ă în prezent a realizat 50%. Crede mai de grab ă c ă nu
a atins înc ă nici aceast ă m ăsur ă.
În ce prive ște România, Domnia Sa î și exprim ă p ărerea c ă un stat înconjurat de
vecini cu sentimente inamice are o singur ă problem ă imediat ă de rezolvat: asigurarea
ordinii interne. Dac ă un du șman ne-ar face vreo urare, nu ar putea s ă ne doreasc ă „nimic
mai bun, adic ă nimic mai r ău”, decât continuarea agita țiunilor interne 13 .
Ridicându-se, Cancelarul Hitler se retrage cu Domnu l General Antonescu și cu un
cerc mai intim de colaboratori, printre care Domnul von Ribbentrop, Mare șalul Keitel și
Domnul von Killinger, pentru a continua 14 conversa țiunea în fa ța h ărților. Înso țitorii
Domnului General Antonescu trecem, împreun ă cu mai mul ți înal ți func ționari ai
Cancelarului, într-o camer ă vecin ă, desp ărțit ă de salon numai printr-o draperie. Din când în
când p ătrund pân ă la noi câteva fraze ale Cancelarului.
„În toat ă Europa cunosc doi șefi de stat cu care îmi place s ă lucrez: cu Mussolini și
cu Generalul Antonescu”.
Iar, mai târziu, r ăspunzând probabil unei chestiuni pe care nu am auzi t-o,
a Domnului General Antonescu, [Hitler a precizat]:
„Pân ă la sfâr șitul lunii aprilie, toate opera țiunile se vor termina în sud-est”.
La ora 8 conversa țiune se încheie. Domnul General Antonescu î și ia r ămas bun.
13 Subliniat de I. Antonescu în original.
14 Este evident c ă aceste constat ări apar țin colonelului Davidescu.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
395 Führerul Cancelar, împreun ă cu to ți colaboratorii s ăi, ne înso țesc cu mult ă cordialitate pân ă
la automobile, coborând cu noi sc ările într-o obscuritate aproape complet ă.
15 ianuarie 1941
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 69, f. 1-5;
Ion Calafeteanu, Români la Hitler, doc. nr. 11, p. 71-73;
Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache,
Antonescu-Hitler, I, doc. nr. 11, p. 79-82).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
396 Anexa 10
1941 iunie 11 – Memorandum transmis de Ion Antonesc u lui Adolf Hitler,
cuprinzând sinteza problemelor propuse a fi abordat e
la întrevederea de la München
M E M O R A N D U M
Împrejur ările interna ționale și transform ările teritoriale au dat Guvernului Român
prilejul de a înf ățișa succesiv punctul de vedere, atât prin notele remi se Excelen ței Sale
Führerul Cancelar cu prilejul vizitelor Domnului Ge neral Antonescu, cât și prin
memorandumul din 23 aprilie 1941.
În mare, Generalul Antonescu și Guvernul s ău au considerat c ă este și prematur și
nepotrivit ca s ă fac ă discu țiuni de revendic ări teritoriale.
Un popor nu poate fi condus demn și nu poate inspira demnitate, dac ă face din
orice act al politicii sale externe un subiect de t ârg sau dac ă profit ă de lupta, jertfa și
victoria unui mare popor pentru a- și cer și drepturi.
Generalul Antonescu a considerat c ă poporul român trebuie s ă-și dea fa ță de el
însu și și fa ță de Marele s ău aliat proba onoarei și a loialit ății, ca și pe aceea a jertfei și a
luptei; și numai dup ă aceea s ă-și stabileasc ă m ăsura drepturilor și a destinului, în acelea și
limite de onoare și fidelitate.
Victoria german ă și pr ăbu șirea iugoslav ă, cu consecin țele lor teritoriale, au deschis
probleme de echilibru politic regional, de echilibr u rasial european, probleme etnice
române ști și noi înf ățișă ri ale ordinii sud-estice și balcanice. Iar desf ăș urarea luptei istorice
pe care o duce Führerul Cancelar pentru reconstruc ția Europei pune azi o seam ă de
probleme. În fa ța lor ca și în împrejur ări asem ănătoare, Generalul Antonescu și Guvernul
său consider ă ca o onoare s ă-și înf ățișeze puntul de vedere.
Probleme europene.
Marea problem ă care domin ă reconstruc ția Europei este aflarea unei baze unitare
spirituale, economice și politice, care s ă asigure prop ăș irea continentului și încetarea
universalismului care a folosit popoarele din afara Europei. Prin sincera sa adeziune la
Ax ă, prin reorganizarea structurii sale politice și sociale și voin ța de a crea o organizare
na țional ă social ă (antisemit ă, anticomunist ă, antiplutocratic ă), ca și prin hot ărârea ferm ă de
a contribui la d ărâmarea barierelor vamale intra-europene, tinzând s pre un sistem vamal
confederativ, în special cu Germania, România este gata s ă aduc ă toat ă credin ța și fapta la
lumea nou ă conceput ă de Marele Führer Cancelar. România o face pentru c ă aceast ă ordine
nou ă îi garanteaz ă prop ăș irea viitoare.
O mare problem ă care se pune Europei contemporane, în afar ă de jocul for țelor
mondiale, este problema echilibrului raselor europe ne.
Problema slav ă domin ă azi chestiunea raselor.
De trei secole popoarele Europei se lupt ă reciproc. În aceast ă vreme slavii au
câ știgat pozi ții noi, s-au transformat, f ără a pierde ceva.
Dac ă împotriva marii na țiuni germane și a civiliza ției sale, Richelieu, Mazarin și
Tratatele de la Westfalia au putut construi formula împ ărțirii și a jocului de contra-for țe
imobilizatoare, împiedicând 300 de ani unitatea ger man ă, împotriva unei rase cu civiliza ție
amorf ă și concep ții sociale primitive – cum este rasa slav ă – trebuie luptat cu hot ărâre.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
397 Formula divizion ărilor teritoriale a zonelor de influen ță supra slave și a zonelor
neutre de condominium ar putea realiza acest scop.
Poporul român a fost întotdeauna, iar Principatele Române ști au constituit, din veacul
al XVII-lea pân ă ast ăzi, un element de rezisten ță la presiunea slav ă și tendin țele panslaviste.
Revolu ția de la 1848 a fost în contra ocupa ției ruse ști, Unirea Principatelor la
1856/59 a fost ca s ă st ăvileasc ă influen ța rus ă în Balcani, iar politica României cu Tripla
Alian ță dup ă 1883 a avut acelea și obiective.
Azi România consider ă c ă problemei slave trebuie s ă i se dea solu ții radicale.
De aceea, prin memorandumul din 23 aprilie a. c., a propus un condominium în regiunea
Belgrad – Timoc – Vardar – Salonic, nu numai ca s ă satisfac ă legitima aspira ție de
autonomie a românilor balcanici, dar și ca s ă separe dou ă mase slave: sârbii și bulgarii.
Iugoslavia desfiin țat ă, teritoriul sârb asupra unei suveranit ăți italiene de drept sau
de fapt, sârbii vor gravita spre Sofia, înt ărind astfel considerabil pozi ția slavilor de sud și
înf ăptuind unitatea lor.
Politica rus ă sprijin ă aceast ă tendin ță , desigur, aceasta rezult ă din pozi ția sa
diplomatic ă de la izbucnirea conflictului iugoslav și pân ă azi.
În Balcani trebuiesc create fie teritorii de separa ție prin condominium ca acela
propus prin memorandumul din 23 aprilie crt. și care asigur ă interesul german de a
supraveghea linia Belgrad – Salonic; fie teritoriu autonom de popula ții neslave, care s ă fie
piesele de echilibru ale acestei regiuni care veacu ri întregi a f ăcut nelini ștea Europei.
Probleme regionale.
Reconstruc ția Europei pune problema rena șterii sud-estului Balcanilor și
Orientului Apropiat.
Cu cât rolul Angliei se șterge în Mediterana Oriental ă cu atât p ătrunderea
Germaniei în acest sector apare mai iminent ă. Germania trebuie s ă-și fac ă, deci, în sud-est
și Balcani temelii de ordine și siguran ță , pentru a veghea la regiunile Orientului Apropiat;
iar formele de a șezare a acestor regiuni trebuie s ă fie durabile.
Anexiunile teritoriale s ăvâr șite de Ungaria și Bulgaria în 1940-1941 rup echilibrul
regional și se îndep ărteaz ă de la principiul securit ății și lini știi prin unitate etnic ă.
Un milion trei sute de mii de români în teritoriul ungar și opt sute de mii în Balcani
constituie nu numai elemente de nestabilitate polit ic ă, dar diminuarea României în
favoarea vecinilor și considerabila sporire a Ungariei – cu formul ă asem ănătoare cu a
Cehoslovaciei la 1918 – și înt ărirea slavilor în Balcani în dauna României pun Rom ânia
într-o grav ă inferioritate, ceea ce socotim c ă nu este interesul noii ordini europene.
România, integrându-se sincer în noua ordine europe an ă, aspir ă s ă devin ă un
instrument al acestei ordine și s ă asigure Germaniei – prin cea mai strâns ă colaborare pe
toate planurile – politica ce duce în aceste regiun i.
Prin pozi ția sa geografic ă experimentat ă în unele împrejur ări politice și militare,
România este un centru de ac țiune regional ă, care trebuie înt ărit și nu sl ăbit.
România, prin Nord, e drumul cel mai scurt între Ba ltica și Marea Neagr ă.
De aceea, ea aspir ă la o leg ătur ă teritorial ă direct ă cu Germania prin Pocu ția –
vechi teritoriu românesc – care s ă sprijine supravegherea germano-român ă a liniei ferate
Lemberg, asigurând ie șirea la Marea Neagr ă.
Prin Banat, România se poate apropia de Croa ția și asigur ă o punte spre Adriatica.
Prin Dun ăre ea se leag ă natural de Germania – st ăpânind v ărsarea în Mare -; prin
Timocul românesc ea poate asigura c ăderile de ap ă de la Por țile de Fier, punându-le în
valoare cu concursul german, iar, prin grup ările române ști din Balcani, ea poate fi un pas
de ap ărare a liniei Belgrad-Salonic.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
398 Așezat ă pe axa eurasian ă, România este drumul cel mai scurt al Germaniei sp re
Orientul Apropiat, iar, prin pozi ția sa în Marea Neagr ă legat ă prin Dun ăre și prin linia
Lemberg, ea reprezint ă nu numai o cale natural ă de comunica ție cu Europa Central ă și
Baltic ă, dar un punct strategic, de dominare a libert ății Dun ării, a Strâmtorilor și a
Balcanilor.
Printr-o colaborare industrial ă germano-român ă, România devine un centru
strategic și un pas de siguran ță atât contra slavilor, cât și pentru politica din Marea Neagr ă
și Asia Mic ă. Portul român Constan ța poate fi nu numai un port de scurgere dun ărean ă de
mărfuri, dar o baz ă naval ă pentru Strâmtori și o baz ă aerian ă pentru Orientul apropiat.
România aspir ă la acest rol.
Principatele Române ști au avut și alt ă dat ă o misiune istoric ă la Gurile Dun ării.
Gre șelile politice din ultimii ani, care sunt ale unui regim trec ător, nu ale unui
popor permanent, nu pot constitui un obstacol la ac east ă considerare și consacrare a rolului
României; cu atât mai mult cu cât experien ța ultimelor luni a putut dovedi utilitatea
României în jocul for țelor Sud-Estului, Estului și Balcanilor și contribu ția sa efectiv ă la o
nou ă structur ă a regiunii.
(Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache,
Antonescu-Hitler, I, doc. nr. 14, p. 89-92).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
399 Anexa 11
Stenograma întocmit ă de Paul Otto Schmidt, la 13.VI.1941,
pe marginea întrevederii Ion Antonescu – Adolf Hitl er,
München, 12 iunie 1941
Au participat ministrul de Externe al Reichului, Fe ldmare șalul General Keitel,
Generalul Jodl, Generalul… [a șa în original].
În modul cel mai c ălduros, Antonescu l-a felicitat pe Führer, la încep ut în numele
poporului român și apoi în al s ău personal, pentru marile succese ale armatelor ger mane în
războiul din Balcani și din Creta.
Poporul român știe c ă aceste victorii se datoresc geniului Führerului și preg ătirii
vaste – ca totdeauna, în adev ăr clasic ă – a ac țiunilor, precum și, nu în cele din urm ă, vitejiei
soldatului german.
Dup ă cum el (Antonescu) a mai declarat deja cu prilejul unor vizite anterioare,
poporul român ar fi gata s ă mearg ă pân ă la moarte al ături de Ax ă, deoarece are o încredere
absolut ă în sim țul de dreptate al Führerului. Poporul român și-a legat soarta de cea a
Germaniei, pentru c ă cele dou ă popoare se completeaz ă economic și politic, au de înfruntat
un pericol comun. E vorba aici de pericolul slav, c are de-a lungul secolelor s-a f ăcut mereu
remarcat și c ăruia acum, o dat ă pentru totdeauna, trebuie s ă i se pun ă cap ăt. Politica
româneasc ă și poporul român sunt pe deplin con știente de aceast ă necesitate.
De altfel, România s-a întors pe drumul cel bun, ce l pe care l-a urmat timp de
40 de ani sub Regele Carol I, drumul al ături de Germania. Aici nu este vorba în nici un caz
de politica personal ă a lui Antonescu, ci de ceva, în spatele c ăruia st ă întregul popor
român. Dovada acestui lucru se poate vedea din zelu l general cu care poporul român
îl urmeaz ă pe Antonescu în politica sa extern ă.
În timpul R ăzboiului Mondial [din 1914-1918] România nu a lupta t împotriva
Germaniei, ci s-a aliniat împotriva Austriei și înainte de toate împotriva Ungariei, pentru
a scoate în relief vechile sale revendic ări și dreptul vechi de 2 000 de ani. Odat ă atinse
aceste scopuri, n-ar mai fi existat deosebiri de p ăreri între Germania și România. Aici nu
trebuie uitat, c ă în R ăzboiul Mondial aproximativ 2 ½ milioane de români a u stat de partea
Austriei și mul ți dintre ei au luptat ca ofi țeri cu calificare superioar ă în armata austriac ă și
au fost decora ți cu Crucea de Fier. Printre ace știa se afl ă actualul ministru de r ăzboi
german. Dac ă despre faptul c ă interesele fo știlor alia ți în R ăzboiul Mondial nu pot
fi neglijate ar vorbi partea german ă, ar trebui s ă se ia în considerare c ă românii au luptat de
asemenea de partea Germaniei.
Antonescu a mai amintit, apoi, c ă la ultima sa vizit ă la Berchtesgaden l-a asigurat
pe Führer c ă va restabili și men ține în România ordinea social ă și politic ă, c ă va aduce doar
jertfele economice posibile, pentru a u șura Germaniei purtarea acestui r ăzboi și c ă, în final,
el va pune la dispozi ția armatei germane teritoriul român pentru crearea de puncte strategice în
vederea ac țiunii din Balcani și R ăsărit. În ultimele trei luni, el (Antonescu) a ar ătat c ă se ține de
cuvânt. De fapt, el a trebuit s ă treac ă în interior printr-o criz ă social-politic ă de cea mai grea
natur ă, ca urmare a neîn țelegerilor dintre el și Legiune și, mai ales, a slabilor conduc ători ai
acesteia. Deoarece el a avut îns ă poporul în spatele s ău, ordinea a fost restabilit ă. El poate
ast ăzi garanta Führerului c ă ordinea intern ă din România este în mod absolut asigurat ă.
Pe plan economic, el a f ăcut tot posibilul, pentru a-i u șura Germaniei conducerea
războiului, fapt consemnat în în țelegerea din 4 decembrie [1940] și, în acordurile ulterioare.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
400 Pentru aceasta el a trebuit s ă impun ă României grele îngr ădiri economice, care la rândul lor
au condus la criz ă economic ă. Dar prin apropierea noii recolte toate pericolele au sc ăzut.
În România nu va mai exista o criz ă economic ă serioas ă și nici dificult ăți sociale.
Referitor la angajamentul de a pune la dispozi ția armatei germane toate mijloacele
și toate înlesnirile pentru realizarea sarcinilor ei în România, și-a respectat cuvântul 100%.
Cu excep ția unor cazuri izolate, nimeni din armata german ă nu s-ar putea plânge de vreo
lips ă de promptitudine din partea României.
La ultima sa vizit ă la Berlin [noiembrie 1940] a f ăcut o expunere asupra trecutului
istoric, a intereselor actuale și a pozi ției interna ționale a României în cadrul politicii
balcanice și europene și de aceea nu vrea s ă revin ă asupra acestora. El aminte ște faptul c ă,
atunci, nu a prezentat nici un fel de preten ții și nici ast ăzi nu prezint ă nici o preten ție.
El știe c ă sarcina de prim ă urgen ță este de a termina r ăzboiul și c ă, pentru terminarea
războiului, ar trebui f ăcut un pas foarte serios în R ăsărit. El a venit pentru a pune la
dispozi ția Führerului pentru realizarea acestui pas toate f or țele auxiliare militare, politice și
sociale ale României.
Referitor la marele eveniment 15 care se apropie, el (Antonescu) și-a reorganizat
for țele armate și și-a dezvoltat resursele economice și financiare. Toate acestea nu
înseamn ă îns ă c ă dore ște s ă cedeze ceva din drepturile sale. El are o încreder e absolut ă în
sim țul drept ății Führerului și roag ă s ă nu se ia nici o hot ărâre definitiv ă privind cerin țele
României înainte ca situa ția s ă fie înc ă o dat ă examinat ă în modul cel mai precis din punct
de vedere etnografic, politic și istoric. La aceast ă examinare va trebui s ă se țin ă seama de
viitor, c ăci Führerul lucreaz ă pe termen lung. România a constituit timp de 400 d e ani o
barier ă în fa ța slavilor și a Turciei, și din cauza pozi ției sale geografice, a rela țiilor sale
politice și economice, precum și a calit ăților sale de ras ă, va putea juca și în viitor un rol
asem ănător vis-à-vis de Germania.
El (Antonescu) nu e politician și diplomat. S-a n ăscut soldat și vrea s ă moar ă
soldat. Ca diplomat și politician improvizat nu a avut pân ă acum darul de a reu și
să conving ă pe Führer și pe colaboratorii acestuia de drepturile ță rii sale. Cunoscând
aceast ă sl ăbiciune, el prezint ă ast ăzi un memorandum 16 , în care sunt analizate situa ția
momentan ă și cerin țele României. Românii sunt un popor nefericit, care a trebuit
să primeasc ă lovituri foarte grele, nu pentru c ă el însu și a comis gre șeli, ci pentru c ă
nefericirea lui trebuie explicat ă prin gre șelile p ăturii conduc ătoare și, în special, ale
ultimului rege [Carol II]. În aceste împrejur ări, el (Antonescu) îl roag ă pe Führer s ă nu ia
nici o decizie definitiv ă, f ără ca România s ă fie înc ă o dat ă întrebat ă. Personal, Antonescu
va păș i în continuare pe drumul odat ă apucat al colabor ării politice sincere și loiale cu Axa .
El va ajuta și pe mai departe Germania în repurtarea victoriei, dar trebuie înc ă de pe acum
să arate c ă, dac ă se vor lua hot ărâri care vor fi contrare intereselor vitale ale ță rii sale,
propria sa pozi ție în România ar fi în modul cel mai greu zdruncina t ă. Personal, el se simte
lupt ător. A luptat timp de 45 de ani împotriva dificult ăților și vicisitudinilor și niciodat ă nu
a fost disperat. El a înv ățat c ă aceasta depinde de perseveren ță . El este și acum hot ărât
să mearg ă cu perseveren ță pe drumul care conduce spre victoria Axei în actualul conflict și
spre recunoa șterea drepturilor României.
Führerul a r ăspuns c ă pentru început ar dori s ă-și exprime sincera sa bucurie c ă
Antonescu îl viziteaz ă deja pentru a treia oar ă. El vrea s ă l ămureasc ă pe scurt situa ția
actual ă și s ă se refere la cauzele deosebite care au condus la a ceast ă situa ție, în ceea ce
15 Era în discu ție opera țiunea „Barbarossa” – atacarea URSS.
16 Vezi anexa 10.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
401 prive ște România.
Antonescu s-a referit pe drept cuvânt la multe even imente dureroase, pe care nici
poporul român ca atare și în special Antonescu nu le-au comis în nici un fe l, și a ar ătat c ă
acestea se datoreaz ă gre șelilor p ăturii conduc ătoare și în special ale ultimului rege.
Din p ăcate, popoarele au trebuit din totdeauna s ă pl ăteasc ă pentru gre șelile conduc ătorilor
lor și pentru consecin țele care decurg din acestea. În cazul de fa ță , și poporul german face
parte, f ără îndoial ă, dintre popoarele îndoliate.
Începând din anul 1933, Germania s-a str ăduit s ă stabileasc ă rela ții bune cu toate
statele est-europene, cu care Reichul nu a avut div ergen țe nici politice și nici teritoriale.
Din punct de vedere economic s-a reu șit de mai multe ori s ă se îmbunătățeasc ă colaborarea
cu aceste ță ri. Și România a colaborat pe plan economic cu Germania. Dar, de și ea nu
poate avea nici un fel de interese contrare cerin țelor de revizuire ale Germaniei, guvernele
române ști anterioare au luat din p ăcate pozi ție împotriva Reichului în Liga Na țiunilor și la
alte conferin țe interna ționale și au înt ărit în acest mod frontul anti-german.
Grea a fost situa ția din anul 1939. Având în vedere campania mondial ă pus ă în
scen ă împotriva Reichului de c ătre Fran ța și Anglia și de evreimea ce st ătea în spatele
acestora, Germania a vrut atunci s ă încerce clarificarea rela țiilor sale cu România. Regele
Carol l-a v ăzut pe Führer [noiembrie 1938] și în cursul discu țiilor i-a dat s ă în țeleag ă
necesitatea stabilirii unei leg ături na ționale între Germania și România, prin acordarea
României a unei p ărți a Slovaciei de est precum și a Rusiei carpatice. Prin puntea na țional ă
astfel creat ă urmau s ă se construiasc ă, la propunerea lui Carol, o șosea și o linie ferat ă.
El (Führerul) nu a putut s ă accepte și nici nu a acceptat aceast ă dorin ță . El i-a explicat lui
Carol c ă nu vede nici o posibilitate pentru crearea unei as tfel de leg ături na ționale, nu din
cauza dificult ăților economice, dar mai ales a celor financiare.
Cu atât mai mult, el (Führerul) a fost revoltat, câ nd din partea Guvernului român
nu s-a protestat împotriva afirma ției franceze și engleze, de-a dreptul ridicole, cum
că Germania ar vrea s ă cucereasc ă Basarabia. Prin t ăcerea sa, România s-a al ăturat acestor
cercuri, care aveau drept țel s ă în ăbu șe Germania printr-o combina ție european ă sau și
extra-european ă.
De și Regele Carol însu și f ăcuse propunerea unei leg ături na ționale cu Germania,
în aparen ță el a dat crezare afirma țiilor britanice, c ă Reichul ar amenin ța România și prin
acceptarea garan ției Angliei a inclus țara sa în frontul antigerman.
Exact acelea și afirma ții au fost r ăspândite privind inten țiile germane în regiunea
Balticii și Finlandei, pentru a atrage Rusia în coali ția est-european ă. Aceasta a fost cauza
care a pus Germania în situa ția dureroas ă de a merge la Moscova, pentru a întreprinde
o clarificare a acestei acuza ții. În acest mod s-a realizat acordul festiv 17 cu Uniunea
Sovietic ă, în care Finlanda, regiunea Baltic ă și Basarabia erau indicate ca neapar ținând
sferei de interese germane. Consecin țele au fost extrem de dureroase pentru aceste terit orii.
Dac ă ță rile care se iau în considerare nu ar fi intrat în frontul anti-german, atunci pentru
Germania niciodat ă nu ar fi existat necesitatea de a merge la Moscova . Numai pentru
că anumite state au acceptat garan ția britanic ă împotriva Germaniei, acest foarte dureros
acord cu Rusia a devenit necesar. Din capul locului motive na ționale și ideologice
au împiedicat o colaborare între cele dou ă ță ri. Asupra consecin țelor acestui acord,
el (Führerul) nu trebuie s ă se refere în mod deosebit.
Un an mai târziu, în 1940, situa ția ajunsese astfel încât, f ără o interven ție
a Germaniei, regiunea Baltic ă ar fi ajuns în dependen ță sovieto-rus ă, ba chiar sub st ăpânire
17 Pactul din 23 august 1939!
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
402 rus ă. Când apoi, în ultimul minut, Regele Carol s-a adr esat din nou Reichului, pentru a opri
soarta, care se profila în nori întuneca ți deasupra Balcanilor, amenin țând s ă se descarce
asem ănător cu cele întâmplate în regiunea baltic ă, a devenit din capul locului clar c ă, dac ă
nu reu șește, ca pe calea unei în țelegeri pa șnice s ă se dizolve frontul adversarilor României,
Rusia s-ar amesteca ca factor hot ărâtor în problemele balcanice. Consecin țele au fost clare,
în special în România. Regele Carol a cerut o garan ție. Dup ă o lung ă și grea cump ănire,
Germania s-a declarat gata s ă acorde aceast ă garan ție. Nu s-a îndoit de faptul c ă acordarea
acestei garan ții ar fi considerat ă de c ătre Stalin ca un act du șmănos. În cadrul acestei
garan ții au ap ărut trupele germane în România, în ore critice și doar prin prezen ța lor
au înl ăturat r ăul cel mai mare.
Pe plan politic, garan ția dat ă României s-a extins astfel încât în timpul vizitei sale
la Berlin 18 Molotov a pus imediat întrebarea dac ă aceast ă garan ție este îndreptat ă și
împotriva Rusiei.
Führerul a răspuns evaziv, c ă nu consider ă c ă Rusia ar avea inten ția s ă atace
România. Ca atare, textual garan ția este valabil ă pentru fiecare agresor. Mai departe,
Molotov a întrebat dac ă Germania este gata s ă fie de acord cu o garan ție ruseasc ă analog ă
fa ță de Bulgaria, care ar atrage dup ă sine și ocuparea de c ătre trupele ruse ști a teritoriului
bulgar. Și, atunci, Führerul a trebuit s ă dea un r ăspuns negativ. El a stabilit la început
că din cauza absen ței unei propuneri bulgare pentru garan ție, nu exista o analogie cu
garan ția româneasc ă și, de altfel, și-a rezervat dreptul unei discu ții cu aliatul s ău, înainte de
a da un r ăspuns definitiv. Mai departe, Molotov a amintit int en ția rus ă de a-și asigura în
Dardanele baze militare. Și, aici, Führerul a r ăspuns cu o contrapropunere, care prevedea
pentru Rusia anumite înlesniri în statutul Strâmtor ilor. Aceasta a dus în esen ță din nou la
un r ăspuns negativ privind întrebarea pus ă. Ca ultim punct, Molotov a abordat problema
finlandez ă, declarând c ă Rusia este „amenin țat ă” de Finlanda și ad ăugând c ă pentru
Uniunea Sovietic ă starea de suspensie din rela țiile ruso-finlandeze este inacceptabil ă. Și în
acest caz r ăspunsul german a fost negativ, Führerul recunoscând c ă Finlanda nu se afl ă în
sfera intereselor germane, dar a caracterizat izbuc nirea unui conflict ruso-finlandez drept o
situa ție de nesuportat.
Toate acestea au fost declan șate pân ă la urm ă de garan ția acordat ă României și
începând din acest moment, Rusia a trecut în tab ăra du șmanilor Germaniei.
Urmările acestei atitudini au ie șit pe plan militar imediat la iveal ă. Aici a fost
vorba de concentr ările forma țiunilor ruse ști de motorizate și blindate la grani ța german ă de
răsărit, de transporturi mai mari de trupe din interior ul Rusiei spre vest și masarea unei
flote aeriene puternice la grani ța german ă.
Mai departe, Sir Stafford Cripps a g ăsit în Moscova mai mult ă bun ăvoin ță decât
pân ă acum, iar leg ăturile ruso-engleze și-au pierdut caracterul lor platonic, adâncindu-se
tot mai mult. A fost desigur clar c ă Rusia nu va începe iarna r ăzboiul, dar era evident
că politica rus ă pornea de la decizia de a profita de o situa ție favorabil ă. În acest caz probabil
atacul nu s-ar îndrepta prioritar împotriva Germani ei. Rusia ar încerca s ă se mul țumeasc ă
cu intimidarea Germaniei prin masarea unei armate u ria șe la grani ța r ăsăritean ă a acesteia
și s ă înainteze agresiv împotriva Finlandei și a României. Prin repercusiunile sale practice,
o astfel de ac țiune ar fi egal ă cu un atac direct asupra Germaniei, deoarece, în î mprejur ările
actuale, Germania ar fi obligat ă s ă ac ționeze imediat, dac ă ar avea loc un atac indirect.
Dac ă în lupta pe via ță și pe moarte cu Anglia s-ar folosi în Vest avia ția militar ă,
atunci ea ar fi legat ă prin armata rus ă în R ăsărit. C ăci Germania ar putea ac ționa defensiv pe
18 Noiembrie 1940.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
403 frontul aerian și ofensiv pe cel ălalt front, dar n-ar putea duce o ofensiv ă pe dou ă fronturi.
Începând din iarna 1940/1941 Germania a ajuns la re cunoa șterea amar ă a faptului
că, prin m ăsurile amintite mai sus, Rusia a devenit du șmanul Reichului. Consecin țele sunt
imprevizibile, dar nu ne putem îndoi de hot ărârea Reichului de a înfrunta toate
eventualit ățile.
Având în vedere aceast ă situa ție serioas ă, toate celelalte dorin țe trec pe planul al
doilea. Hot ărâtor e ca în lumea opus ă Rusiei s ă nu ia na ștere tensiuni și dificult ăți inerente,
prin care for țele pornite împotriva Uniunii Sovietice s-ar risipi sau nu s-ar lega. De aceea,
el (Führerul) îi este recunosc ător lui Antonescu c ă acesta a recunoscut de la sine greutatea
situa ției și a declarat c ă nu insist ă acum asupra solu țion ării problemelor care ar putea
să introduc ă tensiuni în blocul antirusesc.
Indiferent cum ar fi distribuite drepturile în part icular, organizarea întregii Europe
ar trebui întreprins ă cu o privire larg ă spre viitor. Germania îns ăș i, pentru aceast ă
organizare mai mare și mai ampl ă, a adus jertfe grele pe câmpurile de lupt ă, câmpuri
pe care niciodat ă ea nu ar fi ob ținut un câ știg teritorial pozitiv și a renun țat la efective
na ționale care s-au ridicat la sute de mii, pentru a n u crea piedici acelei mari reglement ări
de larg ă perspectiv ă.
În privin ța acestei mari reglement ări, situa ția lui Antonescu s-ar consolida, poporul
român s-ar strânge în jurul s ău, iar la cap ătul acestor mari fr ământ ări ar fi pe deplin
justificat ă atitudinea adoptat ă atât de el însu și cât și de poporul s ău.
În particular, Führerul a rezumat situa ția în felul urm ător:
1. Stalin nu ar ierta niciodat ă Germaniei c ă s-a opus înaint ării sale în Balcani.
2. Uniunea Sovietic ă ar încerca, prin concentrarea instrumentelor ei de putere la
grani ța ruso-german ă, s ă împiedice Germania în realizarea unei cotituri hot ărâtoare a
războiului prin folosirea liber ă a tuturor for țelor sale. Rusia dore ște astfel s ă oblige
Germania s ă piard ă timp și sper ă astfel s ă câ știge timp pentru Anglia și pentru ea îns ăș i.
3. Uniunea Sovietic ă va folosi orice eventual ă sl ăbire a Germaniei ca o ocazie
istoric ă unic ă pentru a ac ționa împotriva statului pe care ea îl consider ă principalul
obstacol în continua sa expansiune în Europa. În af ar ă de aceasta, Stalin va imobiliza prin
atitudinea sa for țele japoneze și va împiedica în acest fel Japonia s ă foloseasc ă întreaga sa
for ță vis-à-vis de America.
4. Uniunea Sovietic ă va încerca, prin atitudinea sa, s ă înt ăreasc ă dorin ța de
rezisten ță a englezilor și s ă îi dea Americii speran ța într-un aliat puternic pe continentul
european. Rusia sper ă, înainte de toate, s ă poat ă împiedica terminarea r ăzboiului în anul
1941. În caz contrar, ea va fi decis ă s ă suporte consecin țele.
Cu pu ține zile înainte de interven ția Germaniei împotriva Iugoslaviei, Stalin
a înt ărit în mod documentat aceast ă atitudine prin încheierea cunoscutului tratat cu
Iugoslavia. Acest tratat este doar în aparen ță teoretic și platonic. Practic, el ar fi înt ărit
rezisten ța iugoslav ă și, de altfel, ar fi fost completat de obliga ția Rusiei de a livra
Iugoslaviei arme și muni ții. Doar repeziciunea ac țiunii germane a împiedicat realizarea
acestei obliga ții.
Terminarea r ăzboiului balcanic a avut cu atât mai mult drept urm are faptul
că Stalin și-a adâncit rela țiile cu Anglia. În acel moment, se afla la Londra C ripps pentru
a lucra, dup ă convingerea p ărții germane, în acest sens.
Pentru Germania ar fi rezultat din aceast ă situa ție urm ătoarele consecin țe:
1. Ar fi fost constrâns ă s ă î și înt ăreasc ă continuu frontul de R ăsărit – unde pân ă
acum între ținea doar un num ăr neînsemnat de trupe -, în paralel cu trimiterile de trupe ruse ști.
Germania ar fi fost obligat ă s ă se asigure înainte de toate prin comasarea în R ăsărit de
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
404 unit ăți aeriene puternice. Aceste unit ăți erau, de fapt, prev ăzute pentru atacul asupra Angliei.
2. În aceste împrejur ări, el (Führerul) a crezut c ă nu poate s ă-și asume
responsabilitatea pentru realizarea atacului în ves t. Un astfel de atac ar putea reu și în mod
sigur doar atunci când întreaga armat ă aerian ă german ă ar fi angajat ă pentru ofensiv ă.
3. Din acest punct înainte, în conducerea r ăzboiului, Germania s-a familiarizat cu
noile realit ăți din R ăsărit, cu toate consecin țele lor 19 . Germania se afl ă în aceast ă privin ță
într-o situa ție nepl ăcut ă, deoarece i s-ar putea astfel smulge ini țiativa de ac țiune, ceea ce
ar pune-o în situa ția numai s ă pareze loviturile, de la caz la caz. Acest lucru a r fi
insuportabil din punct de vedere militar.
Înainte de toate, exist ă pericolul ca soarta r ăzboiului s ă nu se hot ărasc ă în 1941, și,
ca în 1942, al ături de cre șterea din punct de vedere material a for țelor ruse ști, s ă câ știge și
Anglia din acela și punct de vedere. În ultimele s ăpt ămâni situa ția s-a înr ăut ățit în asemenea
măsur ă, încât aducerea forma țiunilor militare ruse ști la grani ța de r ăsărit a Germaniei
obliga Germania s ă comaseze în R ăsărit tot mai multe divizii, s ă le priveze de o activitate
fructuoas ă, s ă le întrerup ă preg ătirea și s ă le țin ă într-o permanent ă stare de alarm ă.
Astfel, rezult ă tabloul unei mi șcări de trupe care nu ar fi provocat ă de Germania.
Germania ar fi obligat ă s ă ia m ăsuri de ap ărare, a c ăror neglijare nu ar fi justificat ă din
punct de vedere politic și economic. Este clar c ă în acest mod ar avea loc o acumulare de
trupe de ambele p ărți ale grani ței. O astfel de situa ție ar fi bogat ă în tensiuni și posibilit ăți
conflictuale. În orice moment ar putea avea loc o d esc ărcare.
În calitate de conduc ător al poporului german și de comandant suprem al armatei
ar fi luat în aceast ă situa ție orice m ăsură pentru a fi gata și pentru a nu exista nici un fel de
surprize, care ar periclita viitorul Reichului și al popoarelor aliate lui, printre care
el (Führerul) num ără în primul rând și România. Este clar c ă, dac ă aceast ă ciocnire ar avea
loc, ar fi în joc soarta Europei.
Contrar practicii engleze, el (Führerul) nu l-ar ru ga totu și în nici un caz pe
Antonescu s ă îi acorde sprijin. Dac ă Germania ar urma s ă fie obligat ă de a face pasul mai
sus amintit, atunci armata german ă ar fi înzestrat ă cu cele mai bune mijloace care au existat
vreodat ă în istorie și ar for ța deznod ământul în mod precis în favoarea sa. Führerul
așteapt ă, din partea României, ca ea s ă fac ă totul numai în interesul ei, pentru a u șura
desf ăș urarea acestei discu ții. El (Führerul) îl poate asigura deja acum pe Ant onescu c ă,
dup ă terminarea conflictului, România va primi desp ăgubiri, care, atât cât intereseaz ă
Germania, nu ar avea delimit ări din punct de vedere teritorial.
În continuare, pe baza unor h ărți, Führerul a explicat înaintarea pe por țiuni a
trupelor ruse ști de la grani ța finlandez ă pân ă la cea româneasc ă. El a amintit aici
incursiunile aeriene ruse ști tot mai numeroase în spa țiul german. A venit momentul, în care
la aceste incursiuni trebuie s ă se r ăspund ă cu for ța, deoarece în cazul absen ței unei ap ărări,
ru șii ar deveni tot mai neru șina ți. Un spa țiu deosebit în dezbateri l-a ocupat, de asemenea
pe baza h ărților, prezentarea de c ătre Führer a distribuirii for țelor aeriene ruse ști. Führerul
și Antonescu au fost de acord c ă ru șii vor încerca în mod sigur s ă atace din aer regiunile
petrolifere și Constan ța. De asemenea, trebuie s ă se ia în considerare ac țiunile para șuti știlor
ru și. Antonescu a prezentat, la rândul s ău, un plan de opera ții împotriva ru șilor, pe care
l-a discutat din punct de vedere militar cu Führeru l. În afar ă de aceasta, a prezentat în
detaliu m ăsurile de ap ărare a României împotriva unui atac rusesc, de asem enea pe baza
19 În Proclama ția sa din 22 iunie 1941 c ătre poporul german, Adolf Hitler a insistat, motivâ ndu-și
declara ția de r ăzboi, asupra pericolului unei agresiuni a URSS (cf. Proclama ția Führerului , Berlin,
Buch-und Tiefdruck, 1941, p. 5-13).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
405 unor h ărți. Un loc deosebit în cadrul acestor discu ții l-au ocupat m ăsurile împotriva
inunda țiilor, pe care România le luase deja, dar care, din cauza sc ăderii nivelului apei
râurilor, vor deveni inutile.
La o remarc ă a Führerului, c ă el se întreab ă dac ă România ar urma chiar începând
din primele zile s ă colaboreze la ac țiunea împotriva Rusiei s-au dac ă o r ămânere a
României în afara conflictului n-ar determina ru șii la o anumit ă re ținere fa ță de teritoriul
românesc, Antonescu a r ăspuns c ă el însu și dore ște s ă lupte al ături din prima zi. Ru șii
vor bombarda zonele petrolifere și, în cazul unei neagresiuni ini țiale din partea României și
„România nu i-ar ierta lui Antonescu niciodat ă, dac ă ar l ăsa armata român ă cu arma la
picior, în timp ce trupele germane ar fi în mar ș prin România împotriva ru șilor”. De aceea,
el este de p ărere c ă România din prima zi trebuie s ă participe activ la lupt ă. La sfâr șit,
s-a mai abordat problema Comandamentului Suprem din România. Führerul i-a explicat lui
Antonescu c ă el (Führerul) inten ționeaz ă s ă-l lase s ă apar ă în fa ța poporului român drept
Comandant Suprem în acest spa țiu. El a explicat metoda prin care și în alte ocazii
comandan ții supremi ai armatei au procedat potrivit unor lin ii directoare elaborate, în
general, la nivel central, dar individual posedau o libertate de ac țiune relativ mare.
În cazul României, un Stat-Major de leg ătur ă condus de Generalul Schobert
s-ar îngriji de respectarea liniilor directoare ope rative generale și totul ar fi reglementat în
rela țiile cu acest Stat-Major de leg ătur ă.
Antonescu a r ăspuns vizibil bucuros c ă el, ca soldat, accept ă cu pl ăcere aceast ă
propunere de a fi Comandant Suprem, nu de dragul fa imei, ci c ă promite s ă fac ă totul
pentru a îndeplini cu succes misiunile ce îi revin.
În încheiere, Antonescu a mul țumit Führerului pentru prezentarea clar ă și sintetic ă
a situa ției interna ționale și a pozi ției României. El a împ ărt ăș it p ărerea Führerului în toate
punctele. El, ca și armata român ă și poporul român, sunt extrem de siguri c ă Rusia, ca
întotdeauna, reprezint ă du șmanul comun, care inten ționeaz ă s ă ac ționeze împotriva
Germaniei sub dublul drapel al slavismului și al anarhiei, deoarece Reichul este singura
țar ă din Europa consolidat ă în mod absolut din punct de vedere militar și social. Ru șii
ar dori s ă înving ă Germania și apoi s ă reia înaintarea în Europa, pe care ei au început-o
mereu timp de zece secole ca slavi, timp de trei se cole sub țari și timp de dou ă decenii sub
Stalin. El este de acord cu Führerul și cu faptul c ă Rusia se preg ăte ște ca în momentul
favorabil s ă înceap ă lupta. Între Rusia, pe de o parte, și Anglia și America, pe de alt ă parte,
s-ar încheia o în țelegere în momentul în care aceste ță ri ar fi atins superioritate în
înzestrarea cu arme.
Referitor la colaborarea care exist ă deja între Rusia și Anglia, România a g ăsit mai
multe indicii. Rusia, precum și Iugoslavia și Turcia, în spatele c ărora se afl ă bineîn țeles
Anglia, ar fi colaborat în mod absolut înaintea con flictului din Balcani. În momentul când
Rusia și-ar fi concentrat for țele la grani ța româneasc ă, turcii și-ar fi strâns 25 pân ă la 30
divizii în pozi ții militare foarte dezavantajoase în Turcia europea n ă, iar în acela și timp
Iugoslavia ar fi exercitat o presiune asupra Români ei.
Și pe plan diplomatic s-ar fi sim țit o asemenea colaborare. De la Moscova și
Washington ar fi avut loc simultan o apropiere de R omânia, pentru a o determina
să-și schimbe cursul ei actual. Molotov 20 a declarat ministrului plenipoten țiar Gafencu c ă
20 Demers explicabil în tentativa de a desprinde Româ nia de Germania. Pentru detalii, vezi mai ales:
Proclama ția lui A. Hitler c ătre poporul german din 22 iunie 1941; Nota MAE al Germaniei adresat ă
Guvernului Sovietic la 22 iunie 1941, cu anexele; Raportul MAE german despre propaganda și
agita ția politic ă a URSS (cf. bro șura Proclama ția Führerului , text oficial, Berlin, Buch-und
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
406 acum a sosit momentul cel mai prielnic pentru o în țelegere între Rusia și România și s-a
exprimat în cuvinte de cea mai înalt ă apreciere la adresa aportului lui Antonescu ca om de stat.
Antonescu a ad ăugat c ă, dup ă p ărerea sa, ar fi periculoas ă o amânare a conflictului
cu Rusia pentru victoria Axei . Dac ă for țele armate ale Rusiei ar urma s ă se retrag ă pu țin,
atunci ele ar face acest lucru, doar pentru a câ știga timp. For ța de rezisten ță a armatei nu
trebuie apreciat ă prea mult și popula ția î și dore ște eliberarea. Poporul român se gânde ște zi
și noapte la ceasul r ăfuielii cu Rusia și dore ște ca acest moment s ă soseasc ă cât mai repede
posibil, pentru a se putea r ăzbuna pentru tot ce i s-a întâmplat din partea Rusi ei.
Despre perspectivele unei lupte împotriva Rusiei, A ntonescu s-a exprimat foarte
pozitiv. Nu trebuie s ă ne l ăsăm du și în eroare de exemplele din istorie. În timp ce
Napoleon, ca și germanii în șiși, în 1917, a avut de luptat cu mari dificult ăți de spa țiu,
spa țiul, ca aliat al Rusiei, este eliminat acum de c ătre motorul din aer și de pe p ământ.
Führerul a remarcat în leg ătur ă cu aceasta c ă e clar c ă scopul ac țiunii const ă nu numai în
a nu permite armatelor ruse ști retragerea în vasta lor țar ă, ci de a nimici aceste armate.
În încheiere, a avut loc un dejun într-un cerc mai larg, dup ă care Antonescu, într-o
scurt ă discu ție, și-a luat r ămas bun de la Führer.
Schmidt
(Documents on German Foreign Policy 1918-1945 21 ,
Series D, vol. XII, London, HMSO, 1962,
doc. nr. 614, p. 996-1006;
Andreas Hillgruber, Les entretiens secrets,
doc. nr. 81, p. 590-603;
Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache,
Antonescu-Hitler, I, doc. nr. 15, p. 93-105;
Ion Calafeteanu, Români la Hitler ,
doc. nr. 12, p. 81-93).
Tiefdruck, 1941, p. 11, 22-24, 27, 34, 39). Referir i la eforturile Moscovei, în aprilie 1941, de a
începe prin Grigore Gafencu „o politic ă de apropiere rapid ă cu România, pentru a face aceast ă țar ă
să renun țe la prietenia cu Germania” (p. 27).
21 În continuare, se va cita: DGFP.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
407 Anexa 12
[21 iunie 1941] – Ministerul Afacerilor Interne
către Direc ția General ă a Poli ției –
Propaganda anticomunist ă
ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Cabinetul Secretarului General
No. 4008
21 iunie 1941
Confiden țial
Operat
Direc țiunea General ă a Poli ției 22
Am onoare a trimit al ăturat, în copie, ordinul Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri
Nr. 62783/941, înso țit de o not ă informativ ă, relativ ă la activitatea Serviciului Secret
al Misionarilor de pe lâng ă Ministerul Propagandei Na ționale, rugându-v ă s ă binevoi ți
a dispune executarea ordinului în rezolu ție al Domnului Ministru al Afacerilor Interne,
General de Divizie D. Popescu.
Rug ăm a ne comunica, pân ă la 8 iulie 1941, rezultatul m ăsurilor luate de Dvs.
Secretar General,
Colonel Al. P ătru țoiu 23
COPIE
de pe ordinul
Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri Nr. 62783/m.c.i.
din 19 iunie 1941, c ătre
Ministerul Afacerilor Interne Nr. 4008 din 19 iunie 1941 24
Cu onoare se trimite al ăturata Not ă Informativ ă – relativ ă la activitatea Serviciului
Secret al Misionarilor de pe lâng ă Ministerul Propagandei Na ționale – pe care Domnul
General Antonescu, Conduc ătorul Statului, a pus urm ătorul ordin de rezolu ție:
– „Executarea rezolu țiilor din text 25 .
– S ă se închid ă toate cafenelele evreie ști din Moldova 26 .
a) S ă fie identifica ți pe regiuni to ți jidanii, agen ți comuni ști sau simpatizan ți27 .
22 ANIC, fond DGP, dosar 176/1941, f. 139.
23 Pe original: DGP, intrare Nr. 40772/25 iunie 1941.
24 ANIC, fond DGP, dosar 176/1941, f. 140.
25 În dreptul acestui paragraf: Direc ția General ă a Poli ției.
26 În dreptul acestui paragraf: S-a dat ordin telegrafic Nr. 40772/25.6.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
408 Ministerul de Interne trebuie s ă-i știe, s ă le interzic ă circula ția și s ă fie în m ăsur ă
a face cu ei ceea ce voi ordona, când va fi momentu l oportun 28 .
b) Trebuie s ă se preg ăteasc ă Serviciul, care s ă adune 29 – din Basarabia și Bucovina
– toate crimele și toate suferin țele popula ției, în timpul domina ției bol șevice 30 , pentru a fi
imediat folosit la țar ă, în fabrici, cinematografe și în școli” 31 .
De asemenea, Domnia Sa a aprobat toate propunerile, f ăcute de Ministerul
Propagandei Na ționale, prin darea de seam ă înaintat ă cu Nr. 83/M, din 31 mai 1941, și
ar ătate în nota al ăturat ă32 .
Vă rug ăm s ă binevoi ți a dispune 33 , raportându-se Pre ședin ției Consiliului de
Mini ștri (Serviciul Central de Informa ții), rezultatul m ăsurilor luate de Dvs., pân ă la data
de 10 iulie 1941.
Din Ordinul
Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri,
General ss/I[lie] Șteflea
Pt. Conformitate
Șef de Cabinet
Căpitan,
P. B ăbeanu
COPIE
ACTIVITATEA SERVICIULUI SECRET AL MISIONARILOR
DE LA 1 APRILIE 1941 PÂN Ă LA 1 IUNIE 1941
–
Ca r ăspuns la dispozi țiunile date de Domnul General Antonescu, referitoar e la
modul cum s-a organizat propaganda anticomunist ă și orientarea acestei activit ăți pentru
viitor, Ministerul Propagandei Na ționale înainteaz ă o dare de seam ă general ă asupra
activit ății Serviciului Secret al Misionarilor, din care rez ult ă urm ătoarele:
1. Recrutarea, organizarea și instruirea misionarilor.
a) Recrutarea misionarilor s-a f ăcut dintre refugia ții basarabeni și transnistrieni;
a întâmpinat diferite dificult ăți îndeosebi din cauza lipsei de aptitudini
propagandistice și din cauza recrutajului agen țiilor germane, în acela și scop.
b) Organizarea zonelor de ac țiune misionar ă.
27 În dreptul acestui paragraf: Să se urm ăreasc ă, cu noi tabele. S-au luat deja m ăsuri.
28 În dreptul acestui paragraf: Măsuri de executare. Este necesar de identificarea și ținerea în
permanent ă eviden ță a celor de la a) .
29 Informa ții despre.
30 În Basarabia și Bucovina (1940-1941).
31 În dreptul acestui paragraf: Trebuie preg ătit personalul care s ă descopere și s ă adune pe cei de la b) .
32 În dreptul acestui paragraf: Toate aceste m ăsuri vor fi raportate la Pre ședin ția Consiliului de
Mini ștri.
33 În dreptul acestui paragraf: General: ss/D. I. Popescu.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
409 De comun acord cu Marele Stat Major, Moldova și Bucovina au fost împ ărțite în 7
zone de ac țiune, dintre care pân ă la 1 iunie 1941 s-a activat numai în trei zone,
și anume:
– Zona Nr. 1 Ia și, cu 22 misionari;
– Zona Nr. 2 Gala ți, cu 22 misionari;
– Zona Nr. 3 Boto șani, cu 7 misionari.
c) Instruirea misionarilor.
Instruirea s-a f ăcut individual de c ătre un personal specializat, deta șat de la MStM,
Direc țiunea General ă a Poli ției și Ministerul Propagandei Na ționale.
Pentru fiecare misionar s-a întocmit o fi șă și un angajament personal.
2. Activitatea misionarilor.
a) Misionarii au fost camufla ți sub diferite aspecte și ocupa țiuni: vânz ători de
icoane și c ărți, fotografi ambulan ți, muncitori, anchetoare speciale la domiciliu etc.
b) Materialul difuzat – în afar ă de propaganda oral ă – a constat din bro șuri și
manifeste, care s-au împ ărțit dup ă cum urmeaz ă:
– în Zona Nr. 1 Ia și, 15 000 manifeste și 4 000 bro șuri;
– în Zona Nr. 2 Gala ți, 12 000 manifeste și 3 000 bro șuri;
– în Zona Nr. 3 Boto șani, 4 000 manifeste și 2 000 bro șuri;
– în Zona Capitalei, 11 000 manifeste și 1 600 bro șuri.
Aceasta în afar ă de cele 75 000 bro șuri r ăspândite în armat ă și 40 000 difuzate în
țar ă prin alte mijloace.
În total s-au difuzat 230 000 bro șuri și 110 000 manifeste anticomuniste.
Se men ționeaz ă titlurile acestor lucr ări anticomuniste:
– Cătu șe ro șii , de A. Diaconu;
– Basarabia și Bucovina sub noua st ăpânire , de D. P ădure;
– Manifestul Îndemn c ătre to ți românii și
– Manifestul Adev ăratele cauze ale greut ăților prin care trecem .
c) Pentru acoperirea cheltuielilor, s-a acordat fiec ărui misionar suma de lei 4 000
lunar, minus re ținerile pentru impozite, plata c ălătoriei pe CFR și o sum ă
global ă de lei 600 drept misie de deplasare.
3. Atitudinea comuni știlor și evreilor (care formeaz ă majoritatea agen ților
comuni ști) fa ță de materialul difuzat prin serviciul misionarilor este
extrem de du șmănoas ă:
– Ei caut ă s ă distrug ă acest material, fie acaparându-l, fie rupându-l, f ie
denun țând poli ției activitatea subversiv ă a propagandei misionare.
– Cele trei zone în care activeaz ă actualmente misionarii sunt bântuite de o
propagand ă comunist ă activ ă, dublat ă de o stare de agita ții, provocat ă de știrile
alarmiste la a c ăror r ăspândire contribuie în mod incon știent îns ăș i popula ția,
îndeosebi basarabenii.
– Un focar puternic de propagand ă comunist ă se afl ă la Ia și34 .
4. Primele rezultate și constat ări ale activit ății pe teren a misionarilor:
34 În dreptul paragrafului: Aviz Insp [ectoratul de Poli ție] Ia și.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
410 – Propaganda anticomunist ă, dus ă cu perseveren ță , d ă rezultate frumoase.
Popula ția, convins ă de misionari, difuzeaz ă mai departe cele auzite și
păstreaz ă cu sfin țenie bro șurile primite.
– Pătura muncitoreasc ă de la Ia și e instigat ă de militan ți și comuni ști de frunte,
recruta ți în special dintre ceferi ști. Aci, se impun și alte m ăsuri, paralel cu
ac țiunea de propagand ă oral ă35 .
– Cu cât materialul difuzat se ocup ă de probleme de mare activitate [actualitate],
cu atât este primit mai bine 36 .
– Rezisten ța agen ților str ăini ia adesea forme agresive, f ără ca autorit ățile
poli țiene ști s ă-și fac ă datoria 37 .
– Cei mai activi agen ți comuni ști sunt evreii, care exercit ă o influen ță puternic ă
asupra tuturor autorit ăților locale, îndeosebi în ora șele de mai mic ă
importan ță 38 .
– Cu toate rigorile legii alarmismului, cafenelele ev reie ști sunt un focar de
agita țiuni comuniste. Se impune o foarte drastic ă aplicare a acestei legi.
– Serviciul secret german recruteaz ă agen ți informatori dintre elementele
basarabene și bucovinene, în condi ții materiale destul de bune.
5. Propuneri f ăcute de Ministerul Propagandei Na ționale.
Pentru îndrumarea activit ății de propagand ă anticomunist ă, se propun urm ătoarele:
– Să se sporeasc ă num ărul misionarilor, pentru a se putea încadra complet toate
cele 7 zone, din Moldova și Bucovina 39 .
– Membrii corpului didactic, refugia ți, pu și actualmente la dispozi ția
Ministerului Culturii Na ționale și Cultelor, s ă fie utiliza ți pentru propagand ă și
contra-propagand ă40 .
– Să se foloseasc ă, pentru fiecare departament, câte un grup de func ționari, care
să difuzeze în toate straturile sociale, pe baza unui normativ – alc ătuit și
multiplicat s ăpt ămânal sau bilunar -, materialul Biroului Central al Misionarilor.
Acest oficiu mai are și avantajul de a fi gratuit 41 .
– Să se reia în gazete folosirea imaginilor pentru difu zarea plastic ă a ideilor de
contra-propagand ă, accentuând și ridiculizând unele st ări și ac țiuni care
formeaz ă obiectul propagandei de stat 42 .
– Să se utilizeze imaginea (desemnul, c. p. Ilustrat ă etc.), de la caricatur ă pân ă la
alegorie, pentru combaterea comunismului și afirmarea drepturilor noastre
române ști.
– Să se reia utilizarea ilustra ției de strad ă (afi șul), pentru popularizarea anumitor
teme sau idei conduc ătoare de stat.
35 În dreptul paragrafului: Să ne dea preciziuni .
36 În dreptul acestui paragraf: Este poezie curat ă.
37 În dreptul acestui paragraf: Unde s-a petrecut și cu cine, pt. a lua m ăsuri.
38 În dreptul acestui paragraf: Se cunosc, din o mie, românii. Ei [evreii] au fost pu și la lag ăr. S-
a dat ordin.
39 În dreptul acestui paragraf: Da.
40 În dreptul acestui paragraf: Da.
41 În dreptul acestui paragraf: Da.
42 În dreptul acestui paragraf: Da.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
411 – Să se intensifice contra-propaganda, prin difuzarea d e bro șuri ilustrate în mod
atractiv și cu subiecte interesante 43 .
Modul de r ăspândire va fi cel confiden țial – deci cu un aparent aspect de
clandestin ătate, pentru o cât mai deplin ă eficacitate 44 .
6. Pe lâng ă aceasta, Serviciul Central de Informa ții mai propune:
– Recrutarea de misionari chiar din rândul lucr ătorilor din fabrici și întreprinderi,
urm ărindu-se s ă se aib ă în fiecare fabric ă sau întreprindere – în care lucreaz ă
peste 200 muncitori – unul sau mai mul ți misionari 45 .
– Să se utilizeze pentru contra-propagand ă mai cu osebire manifeste scurte
redactate [editate] periodic (la 15 zile spre exemp lu), luându-se drept tem ă
evenimentele de actualitate, ce se preteaz ă comentariilor defavorabile
comunismului și afirma țiilor de propagand ă comuniste, ce pot fi comb ătute cu
argumente conving ătoare 46 .
Pt. conformitate,
Șef de Cabinet
Căpitan
P. B ăbeanu 47
(ANIC, fond DGP, dosar 176/1941, filele 141-143).
43 În dreptul acestui paragraf: Da.
44 În dreptul acestui paragraf: De acord, cu poli ția și prin ea.
45 În dreptul acestui paragraf: Da.
46 În dreptul acestui paragraf: Da.
47 Vezi Gh. Buzatu, Mare șalul Antonescu și r ăzboaiele anticomuniste ale României, în „Orizont
XXI”, Pite ști, an I, nr. 3/2006, p. 34-38.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
412 Anexa 13
Jurnalul zilelor de 17-18 iulie 1941
Sursa: vol. III al Registrului Conduc ătorului Statului
17 iulie 1941
– Decrete-legi: nr. 2 080, 2 081, 2 083.
– Decrete: nr. 2 074, 2 075, 2 076, 1 077, 1 078, 1 079, 1 081 bis.
– Comunicat nr. 5, prin care se anun ță :
„Cheia strategic ă a Basarabiei este în st ăpânirea noastr ă. B ătălia pentru
cucerirea și cur ățirea masivului Corne știlor s-a terminat. Hotinul, Soroca, Orheiul și
Chi șin ăul au fost ocupate [de trupele române și germane] ”.
18 iulie 1941
– Decrete-legi: nr. 2 092, 2 093
– Decrete: nr. 2 082, 1 083, 1 084, 1 085
– Comunicate: nr. 254, 255.
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 608/1941, filele 60-62) .
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
413 Anexa 14
Stenograma întocmit ă de Paul Otto Schmidt, la 10.VIII.1941,
pe marginea întrevederii Adolf Hitler – Ion Antones cu,
Berdicev (Ucraina), 6 august 1941
Berlin, 10 august 1941
Führerul a înmânat, personal, Generalului Antonescu Crucea de Cavaler, în
prezen ța feldmare șalilor Keitel și von Rundstedt, a Generalului Jodl și a colaboratorilor
lor. Antonescu a fost înso țit de șeful s ău de Stat Major 48 și un aghiotant.
Înainte de înmânarea decora ției, Führerul a declarat c ă, în urm ă cu un an, când
a decis s ă acorde României garan ții de inviolabilitate a frontierelor, a fost con știent
că aceast ă m ăsur ă, ca și celelalte care au urmat mai târziu, va determina Rusia, mai
devreme sau mai târziu, s ă devin ă inamicul implacabil al Germaniei. În cursul ulteri or al
evenimentelor, Rusia a f ăcut, apoi, tot mai multe încerc ări de șantaj, a șa c ă el (Führerul)
a trebuit s ă se hot ărasc ă pentru a ac ționa rapid, ca s ă o ia înaintea inamicului, care, a șa cum
știm acum, era incredibil de bine înarmat. În leg ătur ă cu asta, el (Führerul) a întrebat
România ce atitudine ar dori s ă adopte. Faptul c ă aceast ă țar ă lupt ă ast ăzi de partea
Germaniei, dup ă ce a dep ăș it criza intern ă, într-o perioad ă scurt ă, se datoreaz ă exclusiv
Generalului Antonescu, al c ărui curaj, hot ărâre, devotament și voin ță de a munci
au reprezentat valori ce nu pot fi m ăsurate cu exactitate, dar care au avut o extraordin ar ă
influen ță în desf ăș urarea evenimentelor. Înc ă de la început Antonescu a avut încrederea
personal ă a Führerului.
De când armele au început s ă vorbeasc ă, Generalul a ar ătat curaj și calit ăți de
conduc ător. F ără ezitare, el s-a plasat imediat de partea Germaniei și în scurta perioad ă de
când conduce România a realiza lucruri extraordinar e. În aceste condi ții, este o pl ăcere și o
mare satisfac ție pentru Führer s ă știe c ă unit ăți germane sunt, de asemenea, sub comanda
Generalului Antonescu 49 .
Eliberarea Basarabiei reprezint ă primul succes pentru Antonescu și el (Führerul)
vrea s ă foloseasc ă aceast ă ocazie pentru a conferi Generalului Antonescu deco ra ția prin
care na țiunea german ă r ăspl ăte ște curajul, eroismul și calit ățile de conducere ale oamenilor ei.
Generalul Antonescu a mul țumit în modul cel mai sincer pentru atitudinea
în țeleg ătoare pe care Führerul a ar ătat-o întotdeauna fa ță de el. Accept ă cu bucurie
decora ția în numele Armatei Române și al poporului român. În felul acesta, el repet ă
asigurarea pe care i-a dat-o deja Führerului la pri ma întâlnire cu el, și anume c ă Germania
poate conta f ără rezerve pe poporul român, pentru c ă, la urma urmelor, nu Generalul
Antonescu singur a mers cu Germania; în spatele lui s-a aflat întregul popor. Germania
poate avea încredere și în viitor în viteaza și onesta na țiune român ă. România se simte
onorat ă c ă poate lupta împotriva du șmanului comun al ături de Germania și, astfel,
să-și contribuie la ap ărarea civiliza ției.
Apoi, Führerul a conferit Generalului Antonescu Cru cea de Cavaler, precum și
Crucea de Fier, clasa I și a II-a.
Într-o scurt ă convorbire, în prezen ța Feldmare șalului Keitel și a colonelului Schmundt,
care a urmat conferirii decora ției, Führerul a declarat c ă clarificarea rapid ă a rela țiilor cu
48 Generalul Alexandru Ioani țiu.
49 Referire la Grupul Antonescu (Armatele 3 și 4 Române, Armata 11 German ă).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
414 Rusia a fost foarte important ă. La începutul lui iunie el a avut convingerea c ă orice alt efort
pentru a ajunge la o astfel de clarificare era trat at de ru și într-o manier ă de tergiversare,
astfel încât conflictul inevitabil putea numai s ă fie amânat pentru cel mult una sau dou ă
luni. În felul acesta, el s-ar fi declan șat într-o perioad ă nefavorabil ă pentru Germania,
întrucât dup ă mijlocul lunii august și începutul lunii septembrie era dificil, din cauza
vremii, s ă se înceap ă o opera țiune militar ă împotriva Rusiei 50 .
Dup ă lungi deliber ări și dup ă o examinare profund ă a propriei sale con știin țe,
el (Führerul) a ajuns la convingerea c ă lupta era iminent ă. El mul țume ște României pentru
că și-a dat seama imediat care este situa ția în ceea ce o prive ște și nu a f ăcut nici un fel de
dificult ăți.
Problemele care trebuie s ă fie rezolvate sunt acelea și ca la începutul campaniei,
adic ă mai întâi distrugerea for ței vii a inamicului și, apoi, distrugerea sau capturarea
centrelor industriale puternice și a bazelor de materii prime ale Rusiei. În ceea ce prive ște
prima chestiune, adic ă distrugerea for ței vii a du șmanului, ru șii în șiși au r ăspuns în
maniera în care Führerul sperase întotdeauna, aproa pe sigur, f ără îns ă a avea o certitudine.
Ei au acceptat lupta în apropierea frontierei. Ținând seama de concentrarea extraordinar ă
a for țelor lor, probabil c ă nu le-a mai r ămas nimic altceva de f ăcut, întrucât o retragere
a unor mase puternic concentrate nu mai era posibil ă. În felul acesta, cea mai mare parte
a armatei a suferit o înfrângere zdrobitoare, fiind f ăcut ă fie prizonier ă, fie alungat ă. Numai
resturi ale acestora au reu șit s ă stabileasc ă un nou front. Acestea îns ă sunt datorate for ței de
calitate mai slab ă.
Rezultatele înaint ării germane pot fi apreciate dup ă num ărul prizonierilor și
mărimea pr ăzii: 900 000 prizonieri, 10 000 avioane, 13 000 tan curi, 10 400 tunuri și au fost
capturate cantit ăți considerabile de alte materiale. Întrucât, confor m experien ței r ăzboiului
mondial, sunt cel pu țin doi r ăni ți la un prizonier, și ru șii au luptat de data asta cu un
fanatism deosebit, s-ar putea presupune c ă au fost sco și din lupt ă 3 pân ă la 4 milioane de
solda ți ru și. C ă ru șii au suferit pierderi grele este indicat și de faptul c ă au fost combinate
unele unit ăți. În ceea ce prive ște al doilea obiectiv, anume ocuparea sau distruger ea
centrelor industriale sau a bazelor de materii prim e, el (Führerul) sper ă ca luna viitoare
să fie posibil ă ocuparea Leningradului, cu centrul s ău industrial, regiunile mineraliere din
sudul Ucrainei, zona industrial ă din jurul Harkovului și zona industrial ă a Moscovei.
El sper ă s ă ating ă aceste obiective înainte de începerea vremii nefav orabile.
Führerul a apreciat c ă urm ătorul obiectiv major este atacarea Leningradului, c are
poate s ă înceap ă peste dou ă zile, îndreptarea unor „bucle” care mai persist ă înc ă pe linia
frontului și distrugerea unit ăților care sunt încercuite în „pungi”. În continuare , trebuie
să se înainteze în sud spre zonele mineraliere și, în final, ca ultim ă opera țiune, trebuie luat ă
Moscova.
Chiar dac ă s-ar fi ob ținut rezultate mai mari decât cel care au fost ob ținute acum,
n-ar fi fost totu și posibil ă o înaintare mai rapid ă, din cauz ă c ă nu s-ar fi putut asigura
aprovizionarea. În aceste condi ții, a fost un succes pentru Germania c ă, practic, ea a putut
să repun ă în func țiune întreaga re țea de c ăi ferate în teritoriul ocupat, în parte cu material
rulant rusesc, dar și cu material rulant german, dup ă schimbarea ecartamentului. În toate
condi țiile îns ă aprovizionarea trebuie asigurat ă înainte de începerea urm ătoarei înaint ări,
50 Chiar și a șa, fa ță de programarea ini țial ă a Opera țiunii „Barbarossa” , cel mai târziu la data de
1 mai 1941, atacul contra URSS a fost amânat din ca uza conflictului din Balcani, astfel c ă, ulterior,
săpt ămânile pierdute au fost luate în calcul pentru a se explica e șecul din fa ța Moscovei (decembrie
1941) și – probabil – al întregii campanii din Est !
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
415 dac ă nu se dore ște repetarea aceleia și erori pe care a f ăcut-o o alt ă binecunoscut ă
personalitate 51 în timpul ac țiunilor împotriva Rusiei.
În continuare, Führerul a discutat cu Antonescu une le probleme strategice, precum
modul de ac țiune în Ucraina, în special cu privire la posibilit atea de a împinge for țele
ruse ști din sudul Ucrainei într-o „pung ă”, încercuit ă de câteva divizii de tancuri.
Antonescu a confirmat aceast ă posibilitate și a explicat, cu ajutorul h ărții, planurile
pe care le are în ceea ce prive ște Grupul de Armate aflat sub comanda sa. El a men ționat,
în acest sens, c ă în zona în care ac ționeaz ă el a lichidat toate punctele de rezisten ță în dou ă
săpt ămâni; și a insistat, în mod repetat, c ă, dup ă lichidarea diverselor „pungi”, acolo se afl ă
concentrate prea multe trupe, astfel c ă poate exista pericolul unor dificult ăți în
aprovizionare. El a sugerat ca în primul rând diviz iile italiene, care au fost aduse acum,
să fie deplasate mai departe spre nord, ca s ă poat ă fi astfel prevenit ă aglomerarea de trupe.
Führerul a r ăspuns c ă au fost deja date ordinele necesare pentru deplasa rea
italienilor și pentru direc ționarea general ă a trupelor spre nord.
Antonescu a declarat, în continuare, c ă vrea s ă ocupe în sud nu numai Odessa, ci și
Sevastopolul și Crimeea, ca s ă cuprind ă astfel și bazele aeriene ale ru șilor de pe care avia ția
acestora, cu noile lor bombardiere ce au o vitez ă de 500 km, bombardeaz ă Constan ța.
Cu ajutorul h ărții, Antonescu a prezentat mai departe planurile sal e privind
înaintarea în Ucraina spre est și sud a trupelor pe care le comand ă, f ără s ă prevad ă totu și
date precise în leg ătur ă cu aceasta. El a indicat numai prin gesturi cu mân a direc ția
general ă de înaintare pe care o avea în vedere.
Dup ă încheierea discu ției, Führerul a avut o întâlnire cu Feldmare șalul von Rundtsedt,
în timp ce Antonescu era informat, într-o înc ăpere al ăturat ă, despre inten țiile germane
privind Kievul etc., de c ătre colaboratori importan ți ai Feldmare șalului von Rundtsedt.
(DGFP, Series D, vol. XIII, London, HMSO, 1964,
doc. nr. 188, p. 296-299;
Andreas Hillgruber, Les entretiens secrets,
doc. nr. 85, p. 622-626;
Ion Calafeteanu, Români la Hitler ,
doc. nr. 13, p. 93-96).
51 Napoleon în 1812 !
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
416 Anexa 15
OPISUL
cuvânt ărilor, articolelor și interviurilor Domnului Mare șal Ion Antonescu
de la 25 septembrie 1940
Nr.
crt. Nr. filei
din dosar
1 Răspunsul din 25 septembrie 1940 al Domnului General Antonescu,
Conduc ătorul Statului Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, la
scrisoarea D-lui Iuliu Maniu. 1
2 Declara țiile Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, f ăcute în ziua de
26 septembrie 1940 ziarului „Stampa”. 3
3 Răspunsul Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului Român
și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri din ziua de 1 octombrie 1940,
la scrisoarea deschis ă a D-lui prof. Valeriu Moldovanu, în chestiunea
Universit ății Ardelene. 6
4 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
6 octombrie 1940, în Bucure ști, la serbarea biruin ței legionare. 7
5 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
14 octombrie 1940, în Bucure ști, la banchetul de la Cercul Militar,
oferit în onoarea Misiunii Militare Germane. 12
6 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
3 noiembrie 1940, la Radio Bucure ști, despre C ăpitan. 15
7 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
6 noiembrie 1940, în Bucure ști, în fa ța delega ției tineretului german
venit ă pentru serb ările legionare de la Ia și. 18
8 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
8 noiembrie 1940, la Ia și, la serbarea biruin ței Legiunii Arhanghelului
Mihail. 19
9 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
10 noiembrie 1940, la Sibiu, cu ocazia deschiderii Universit ății Clujene. 23
10 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
12 noiembrie 1940, în Bucure ști, la Gara B ăneasa, r ăspunzând D-lui
Horia Sima, Comandantul Mi șcării Legionare, la ur ările ce i-au f ăcut
pentru c ălătoria în Italia. 28
11 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
25 noiembrie 1940, în Gara Bucure ști, la întoarcerea din Germania. 29
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
417 12 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
1 decembrie 1940, la Alba-Iulia, la aniversarea Uni rii Ardealului. 30
13 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
10 decembrie 1940, la Bucure ști, la Mormântul Eroului Necunoscut, la
întrunirea fo știlor lupt ători. 35
14 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
22 decembrie 1940, la serbarea Pomului de Cr ăciun de la Ministerul
Justi ției. 41
15 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
23 decembrie 1940, la serbarea Pomului de Cr ăciun de la Pre ședin ția
Consiliului de Mini ștri. 42
16 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
1 ianuarie 1941, în Sinaia, la Serbarea Anului Nou. 43
17 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
7 ianuarie 1941, la Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri, r ăspunzând la
felicit ările prezentate de Dl. General Gh. B ăgulescu, în numele
Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul”. 44
18 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
7 ianuarie 1941, r ăspunzând la felicit ările prezentate de Dl. O.
Vl ădescu , Secretar General al Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri și
dl. General Șteflea, în numele func ționarilor. 46
19 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
7 ianuarie 1941, la Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri, r ăspunzând la
felicit ările prezentate de Dl. Horia Sima, Vicepre ședintele Consiliului
de Mini ștri, în numele Guvernului. 48
20 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
10 ianuarie 1941, la dejunul oferit în onoarea D-ne i și D-lui Fabricius,
Ministrul Germaniei la Bucure ști. 49
21 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, rostit ă în ziua de
21 ianuarie 1941, prin Dl. General Pantazi, în Gara de Nord, la plecarea
în Germania a r ămăș ițelor p ământe ști ale Maiorului Döring. 51
22 Cuvântarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, cu ocazia constituirii
Guvernului, în ziua de 27 ianuarie 1941. 52
23 Articolul semnat de Domnul General Antonescu, Co nduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, ap ărut în ziarele
din 30 ianuarie 1941: 30 Ianuarie 1941, ziua biruin ței Na țional 53
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
418 Socialiste Germane .
24 Declara țiile Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, f ăcute presei la
1 februarie 1941. 54
25 Declara țiile f ăcute presei de Domnul General Antonescu, Conduc ătorul
Statului Român și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, cu prilejul
punerii în vigoare a „Decretului-lege pentru reprim area faptelor ce pun
în primejdie existen ța și interesele Statului”, la 5 februarie 1941. 60
26 Articolul Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului Român
și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, scris în fruntea ziarului
„Unirea”, la apari ția primului s ău num ăr, de la 10 februarie 1941. 62
27 Cuvântarea Domnului General Antonescu, rostit ă în ziua de 25 martie
1941, la solemnitatea distribuirii ajutoarelor pent ru familiile osta șilor
căzu ți la datorie la 21-23 ianuarie 1941. 63
28 Declara țiile Domnului General Antonescu la intrarea în vigo are a
Decretului-lege pentru trecerea propriet ăților urbane evreie ști în
patrimoniul Statului (27 martie 1941). 65
29 Declara țiile Domnului General Antonescu f ăcute cu ocazia public ării
Decretului-lege cu privire la exproprierea pe seama Statului a
propriet ăților imobiliare ale Elenei Lupescu (30 martie 1941) . 66
30 Cuvântarea Domnului General Antonescu rostit ă în ziua de 3 aprilie
1941, la agapa celor 23 colegi ai D-sale din promo ția „Turda”, care au
absolvit Liceul Militar din Craiova în 1902. 67
31 Articolul Domnului General Antonescu, publicat î n num ărul de Pa ște
din 1941 al gazetei „Ardealul” din Bucure ști. 69
32 Articolul Domnului General Antonescu, publicat î n num ărul special din
aprilie 1941, închinat României, România în Noua Europ ă, al ziarului
„Berliner Boersenzeitung”. 70
33 Cuvântarea Domnului General Antonescu, rostit ă în ziua de 8 mai 1941,
la banchetul de adio dat în onoarea Domnului Pelleg rino Ghigi,
Ministrul Italiei la Bucure ști. 72
34 Articolul Domnului General Antonescu, publicat î n num ărul de Pa ște
1941 al gazetei „Cuvântul Generalului c ătre s ăteni”. 75
35 Cuvântarea Domnului General Antonescu, rostit ă în ziua de 9 mai 1941,
la aniversarea de 50 de ani a „Funda ției Regele Carol I”. 77
36 Discursul Domnului General Antonescu cu ocazia festivit ăților de la
10 mai 1941. 80
37 Cuvântarea Domnului General Antonescu, rostit ă la Palatul Regal, în
ziua de 10 mai 1941, cu ocazia pred ării bastonului de Mare șal M. S.
Regele Mihai I. 83
38 Articolul Domnului General Antonescu , publicat în ziare la data de
29 mai 1941 (Ziua Eroilor). 84
39 Scrisoarea Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului,
adresat ă fostului Rege Carol al II- lea, acum un an, când Consiliul
de Coroan ă, convocat atunci, a consim țit la cedarea Basarabiei
(29 iunie 1940). 85
40 Discursul Domnului Mare șal Antonescu la masa cavalerilor Ordinului 88
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
419 „Mihai Viteazul” în ziua de 8 noiembrie 1941.
41 În ziarul „Cuvântul Generalului c ătre s ăteni” din 13 iulie 1941 a ap ărut
un apel al Domnului General Antonescu c ătre Basarabeni și Bucovineni. 91
42 Articolul Domnului General Antonescu, ap ărut în revista „Freude und
Arbeit” (iulie 1941). 93
43 Declara țiile f ăcute presei de Domnul General Antonescu, la Cern ăuți, în
ziua de 24 iulie 1941. 94
44 Declara țiile Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului
Român, f ăcute ziarului italian „Tribuna” la 30 iulie 1941. 96
45 Convorbirea Domnului Mare șal Antonescu cu Dl. Wilhelm Muler care
a publicat articolul Mai barbari decât Hunii , în ziarul „Neue Leipziger
Tageszeitung” (august 1941). 98
46 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu, rostit ă la înmormântarea
Generalului Riter von Schobert (Nicolaev, Ucraina, septembrie 1941). 100
47 Declara țiile Domnului Mare șal Antonescu, în leg ătur ă cu luptele de la
Odessa (septembrie 1941). 101
48 Interviul Domnului Mare șal Antonescu, acordat corespondentului
ziarului „Völkischer Beobachter”, Dl. Karl Theil (1 1 septembrie 1941). 102
49 Răspunsul Domnului Mare șal Antonescu, la felicit ările Guvernului cu
ocazia c ăderii Odessei (16 octombrie 1941). 103
50 Scrisoarea Domnului Mare șal Antonescu, adresat ă D-lui dr. W. Filderman,
la 21 octombrie 1941. 105
51 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu, adresat ă Comisiunii
Centrale a Adun ării Ob ște ști Plebiscitare, în ziua de 23 noiembrie 1941. 107
52 Cuvântul Domnului Mare șal Antonescu , pentru publica ția italian ă
„La Rivista” (decembrie 1941). 108
53 Declara țiile Domnului Mare șal Antonescu, cu privire la ultimatumul
britanic (7 decembrie 1941). 109
54 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu, rostit ă la „Concursul
Porumbului”, în ziua de 17 decembrie 1941. 110
55 Darea de seam ă asupra vizitei Domnului Mare șal Antonescu la Spitalul
Z.I. 302, pentru decorarea marilor mutila ți și invalizilor, în ziua de
17 decembrie 1941. 112
56 Apelul Domnului Mare șal Antonescu , pentru „Ziua Cump ătării”
(22 februarie 1942). 113
57 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu, rostit ă la plecarea în
Germania a educatorilor din Subsecretariatul de Sta t al Educa ției
Extra-școlar ă (25 februarie 1942). 114
58 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu, rostit ă cu ocazia remiterii
decora ției „Trandafirul Alb” al Finlandei, cu care a fost distins de
Pre ședintele Finlandei (29 ianuarie 1942). 116
59 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu, rostit ă cu ocazia Misiunii
Militare Slovace (5 martie 1942). 118
60 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu, ținut ă la Breaza, la Școala
Comandan ților Muncii Tineretului Român (28 martie 1942). 119
61 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu, rostit ă în ziua de 4 mai
1942, cu ocazia vizitei f ăcut ă la Spitalul Z.I. nr. 415 din Sinaia. 121
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
420 62 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu, rostit ă cu ocazia înaint ării la
gradul de sublocotenent a „Promo ției Desrobirii” (10 mai 1942). 122
63 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu, rostit ă la Mormântul Eroului
Necunoscut, în ziua Eroilor (14 mai 1942). 127
64 Articolul Domnului Mare șal Antonescu, în primul num ăr al publica ției
„Pentru jertfitori” (17 mai 1942). 130
65 Interviul acordat de Domnul Mare șal Antonescu, D-lui Guido Puccio,
pentru ziarul „La Tribuna” (Italia – 11 iunie 1942) . 131
66 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu , rostit ă la solemnitatea
pentru cinstirea memoriei Regelui Ferdinand , la Curtea de Arge ș
(20 iulie 1942). 134
67 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu, rostit ă la solemnitatea
înmân ării însemn elor Ordinului Coroana Regelui Zvonimir de c ătre
Dl. Branco Benzon, ministrul Croa ției (27 iulie 1942). 136
68 Scrisoarea de mul țumire a Domnului Mare șal I. Antonescu, adresat ă
Domnului General Stoenescu la plecarea sa din Guver n. 137
69 Discursul Domnului Mare șal Antonescu, cu ocazia înmân ării „Crucii
Biruitoare” de c ătre I.P.S.S. Patriarhul Nicodim (5 ianuarie 1943). 138
70 Răspunsul Domnului Mare șal Antonescu d-lui Prof. M. Antonescu la
felicit ările f ăcute cu ocazia zilei onomastice a Conduc ătorului Statului
(7 ianuarie 1943). 140
71 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu c ătre membrii corului
„Ion Vidu” din Lugoj (13 martie 1943). 143
72 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu cu ocazia anivers ării a 25 de
ani de la Unirea Basarabiei (Chi șin ău, 28 martie 1943). 145
73 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu la C ăminul studentelor
Academiei Comerciale (18 mai 1943). 151
74 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu ținut ă cu prilejul primirii
elevelor de la Liceul Ortodox din Odessa (30 mai 19 43). 153
75 Cuvântarea Domnului Mare șal Antonescu de „Ziua Eroilor”
(3 iunie 1943). 155
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 1-10).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
421
I N D I C E
A
Acterian Haig, 91
Adam Marcel, 176
Adamovici, col., 250
Adams Paul, 303, 309
Aftenie, episcop, 151
Aldea Gh., 298
Alecsandri V., 120
Alexandrescu G. D., 106
Alexandrescu Gh., 178
Alexandrescu-Roman P., 176
Alexianu Gh., prof., guvernator al
Transnistriei, 50, 53, 60, 79, 250, 251, 253,
254, 255, 258, 260, 267, 268, 271, 276,
280, 288, 289, 333
Alpers Friedrich, 203
Anastasiu Emanoil, 160
Anastasiu V., 137
Anchieri Ettore, 8
Andrei Andrei, 48, 78, 83
Andronescu, col., 106, 225, 230, 237, 307
Angelescu Constantin, dr., fost prim
ministru, 33, 34, 41, 78, 114, 185, 340
Anghel N., 23, 29, 40, 267, 311
Antipa Grigore, prof., 34, 83
Antohi, cpt., 179, 184, 195, 206
Antonescu, c-dor, 285
Antonescu Eftimie, 319
Antonescu Em., 282
Antonescu Ion, Prim-Ministru și Conduc ător
al Statului, Mare șal al României, passim
Antonescu Maria, passim
Antonescu Mihai, Vice Prim-Ministru,
ministru al Afacerilor Str ăine și al
Propagandei Na ționale, passim
Antonescu, cpt., 174
Apostolescu, 217
Aram ă, col., 154, 270, 285
Ardeleanu Eftimie, 9, 15
Ardeleanu Ion, 97, 98, 100, 131, 363, 369,
370, 394, 397, 400, 408
Ardeleanu Ștefan, 197
Arenberg, Prinz von, 243, 244
Argetoianu Constantin, fost prim ministru,
33, 34 Arimia Vasile, 97, 98, 100, 131, 363, 369,
370, 394, 397, 400, 408
Arion, mr., 151
Armitage Michael, 12
Assan George, 117
Atanasiu Vasile, gen.., 222, 228, 231, 240,
246, 247, 248, 252, 259
Atanasiu, mr., magistrat, 180, 206,
Auschnitt Max, 78
Averescu Al., mare șal, 28, 57
Aviers Formentini, 99
Avramescu Gh., gen., c-dtul legendar al
trupelor de munte în cursul r ăzboiului,
222, 224, 228, 269
Axelrod A., 47, 92
B
Băbeanu P., 410, 413
Bădăuță Al., 58, 343
Badea N., 65
Baicu Ion Șt., 9
Balaci, d-na, 195
Balta Sebastian, 7
Bădescu N., gen., 283, 310, 312, 320
Bădescu Ilie, 48, 57, 68, 80, 83, 101, 119,
128, 176
Bădulescu Virgil, 117
Băgulescu, Gh., gen., 77, 106, 109, 110, 111,
113, 121, 128, 129, 134, 149, 161, 174,
386, 419
Băile șteanu F ănu ș, 48
Bălan Cristian Petru, 48
Bălan Ion, 66
Bălan Nicolae, mitropolit, 33, 36, 66, 69,
106, 161, 162, 205, 267, 285, 305
Bălăș escu N., 25
Balbino Giugliano, 115
Baranga Șerban, 295
Baranga Victor, 291
Barbul Eugen, 171
Barbul Gheorghe, 135, 167, 171, 185
Barbul Lucre ția, 35, 171, 185, 194, 203, 218,
263
Bărbulescu, cpt., 194, 203
Bârnescu Constantin, 25
Bârsan Z., 123
Bârsu, 77
Basarab Brâncoveanu Constantin, 82
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
422 Basarabeanu, 175, 197, 208
Bassenge, col., 85, 94, 225, 243, 270, 271,
278
Ba țiug col., 276, 278
Batzaria Nicolae, 34, 107, 168
Baudot Marcel, 47, 49, 97
Baur Hans, 134, 216
Bazing, col., 305, 331
Bell, arh., 329
Ben țea Ioan, 61
Bentivegni, lt. col., 341
Benzon, Branco, 422
Berceanu Dan, 59
Berdan, insp., 381
Bergman, 167, 217
Berindei Ion, 324
Berndt, dr., 262
Bernea Ernest, 58
Bernuth von, 284
Bichine ț Corneliu, 26, 94
Bideanu Augustin, 152
Bideanu, dr., 160, 331
Biri ș V., 95, 138, 331
Bismarck Otto von, 173, 348,354
Bitoleanu Ion, 48, 66, 73
Blaga, lt. col., 266
Blessing, 284
Bobango Gerald J., 112
Bocu Sever, 113, 170, 265
Bodenschatz Karl Heinrich, 163, 164, 244
Boeru Traian, 74
Bogdan Petre, 67
Bohle, 103
Boian, 77
Boi țeanu Ion, 127, 177, 274
Boldeanu Vasile, 147, 188
Bolovan Ioan, 119
Bolovan Sorina, 119
Borcescu, 23, 211, 275, 279
Bormann Martin, cancelar al partidului nazist
(NSDAP), iar din 1943, ca secretar
personal al lui Adolf Hitler, practic
eminen ța cenu șie a Führerului, 30
Bor ș Marcel, 253
Bossy Raoul, ministrul României la Berlin
(1942-1943), 86, 216
Boteanu Maria, 62, 180, 210, 305, 322
Botescu, gen., 151
Bova Scoppa Renato, 37, 328
Bracher K. D., 47
Brauchitsch Walther von, feldmare șal, 164,
183, 269, 334 Br ădi șteanu Stancu, 333
Br ăescu, col., 382
Br ăileanu Traian, prof., ministru, 56, 57, 71,
72, 83, 84, 95, 114
Br ăiloiu, 217
Brandenburg Muller, 111
Brandt, ing., 295
Brânz ă, primar, 235
Br ătăș anu Const., ing., 289, 292
Br ătescu, gen., 80, 279, 281, 287, 292, 305
Brătescu, col., 275, 278, 279, 281, 287, 292,
296, 305, 332
Br ătescu-Voine ști I. Al., 35, 36, 264, 317
Br ătianu C. I. C., 117
Br ătianu Constantin (Bebe), 68, 120
Br ătianu Constantin (Dinu) I. C., liderul
PNL, 11, 33, 34, 37, 38, 68, 120. 160, 341
Br ătianu Eliza, 35, 36, 324
Br ătianu Gh. I., prof., lider al PNL, 32, 33,
34, 35,36, 37, 38, 67, 58, 87, 103, 121,
178, 265, 294, 333
Br ătianu I. C., 120
Br ătianu I. I. C., 67, 103, 120
Br ătianu Vintil ă I. C., 120
Brestoiu Horia, 148
Brezeanu col., 303
Brinckman, 296
Bronzo Volpi di, 66
Bruckner, 56
Bruno Manzone, 91
Buchas Heinz, 118, 198
Buchheit Gert, 47
Bucholtzer, 74
Bucur, col., 159, 173
Budarlea Alex, 197
Buddnigen, lt. col., 331
Buhman Eugeniu Arthur, 48
Bujoi Ion, ing., 73, 74, 121, 135, 162
Bulat Edo, 283
Bullock Allan, 47
Bumbe ști Gh., 200
Bunaciu Avram, 68
Bünger, 305
Burghoffer, 189
Burileanu, d-na, 272, 344, 345
Bürkner, c-dor, 307
Bu șil ă C. D., ministru, 28, 101, 157, 217,
239, 245, 246, 273, 279, 284, 287, 293,
295, 305, 323, 326, 329, 331
Bu șil ă Mihail, 177
Bu șni ță , dr., 287, 304
Busse col., 243
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
423 Butunoiu Aurel, 182
Buzatu Gh., 7, 8, 9, 10, 12, 13, 15, 21, 22, 24,
26, 27, 28, 29, 30, 32, 38, 39, 43, 47, 48,
49, 50, 51, 52, 54, 57, 58, 59, 61, 65, 66,
68, 70, 71, 72, 73, 74, 78, 80, 84, 85, 91,
94, 97, 98, 101, 104, 112, 117, 119, 120,
128, 132, 133, 136, 147, 152, 185, 188,
205, 279, 312, 325, 413
Buzdugan, D., 199, 206, 285, 355
Buzincu, col., 297, 301
C
Cădere Victor, 80, 325
Calafeteanu Ion, 12, 39, 97, 98, 369, 370,
394, 397, 408, 417
Calestru Vasile, 54
Căliman, 41
Caloenescu N., 23, 24, 25, 40
Caloenescu, mr., 159, 166, 167, 175, 180,
193, 194, 208, 214, 215, 269, 296
Calotescu Corneliu, gen., guvernator al
Bucovinei, 30, 145, 260, 262, 264, 265,
276, 282, 296, 310, 332
Cămărăș escu, 151
Campells Ranieri, 99
Câmpineanu, 296
Canaris Wilhelm, amiral, șeful Abwehr -ului,
37, 148, 166, 180, 186, 230, 341
Cancicov Georgeta, 81, 195, 331
Cancicov Mircea, 37, 81, 87, 88, 89, 90, 93,
95, 109, 112, 113, 117, 119, 124, 154, 205,
273
Cantacuzino Alexandrina, 186, 293, 308
Cantuniari, ing., 158, 174, 175, 223
Căpit ănescu lt. col., 320
Căpitanovici, dr., 321, 332
Căpitanovici, col., 331, 333
Cap șa Gr., 104
Caracostea Dimitrie, prof., 35, 120, 153, 169,
191, 261, 309
Caranfil, ing., 74, 146, 149, 153, 154, 155,
157, 161, 169, 175, 178, 181, 289, 323
Cara ș, 281
Carboni, 148
Carol I, regele României, 127, 146, 198, 200,
218, 299, 401, 420
Carol II, regele României, 9, 12, 13, 14, 24,
27, 49, 50, 51, 53, 57, 61, 62, 65, 67, 68,
75, 77, 78, 81, 120, 155, 170, 205, 226,
339, 342, 362, 402, 403, 404, 420, 426
Carol, prin țul, 216
Carp Cornel, 42 Cassini, Gherardo, 352, 353
Cassullo A., nun țiu papal, 37, 95, 201
Catargi, d-na, 171, 192, 344
Ceau șescu Nicolae, subsecretar de stat, 70,
179
Céré Roger, 12
Cern ăianu, col., 256, 295
Chapeaurouge Alfred, 99, 203
Chastelain A. G. C. de, 65
Cheptea Stela, 8, 26
Chinezu I., consul, 87, 172
Chiriac Gh., 81, 91, 116, 151
Chiriac, col., 151
Chiriac, procuror, 113
Chiril ă Victor, 134
Chiri ță , 74, 85
Chiri țescu, cpt. aviator, 194, 316, 329
Chiri țoiu Mircea, 10, 15
Chirnoag ă Eugen, prof., 67, 95, 147, 187
Chirnoag ă Platon, gen., istoric militar al
Războiului din Est, 187
Chivu I., 184
Christu (Cristu) Ion, 90, 157, 160, 327
Cialâk, Gh., gen., 173
Ciano Galeazzo, ministru de Externe al Italiei
fasciste, 97, 348, 350, 352, 353, 354, 358
Cihodariu, 315
Ciobanu Ștefan, prof., 33, 344
Ciocan, col., 267
Ciochin ă, lt. col., 280
Ciopron, episcop, 322
Cioran Emil, 91, 127
Cîrstea Marusia, 8, 26
Ciuc ă M. D., 16, 21, 48, 49, 51, 52, 53, 55,
57, 58, 59, 66, 73, 78, 79, 84, 117, 140,
157, 209, 323, 340, 343, 344, 345
Ciucanu Corneliu, 48, 49, 51, 52, 57, 58, 59,
61, 71, 72, 78, 80, 84, 85, 91, 104, 112,
128, 147, 188
Ciuev Felix, 30
Ciumetti Sterie, 86, 168
Ciuperc ă Nicolae, gen., 88, 219, 222, 226,
229, 236, 240, 242, 247, 249, 250, 251,
253, 255, 256, 257, 258, 259, 261, 377,
378, 386
Ciuperc ă I., 102
Ciurea, col., 286
Cizek Oscar, 172
Clejan H., arhitect, 35, 36, 265
Climescu dr., 303
Clodius Carl, 33, 86, 203, 206, 207, 209,
211, 245, 261, 289, 321, 359, 368
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
424 Coburg, prin țul, 272
Codreanu Decebal, 147
Codreanu Eliza, 33, 35, 153
Codreanu Corneliu Zelea, 52, 59, 61, 88,
117, 148, 153, 204, 349, 354, 362, 364
Codreanu Ion Zelea, 34, 35, 88, 104, 148,
177
Codreanu Ion Zelea, d-na, 177
Codreanu Horia Zelea, 148
Cojoc ărescu, av., 189, 261
Colesnic Iurie, 204
Constant Alexandru (Alecu), subsecretar de
stat, 56, 57, 58, 61, 65, 71, 72, 73, 79, 81,
82, 83, 89, 90, 95, 104, 105, 113, 114, 128,
129, 134, 138, 157, 162, 346, 348, 351,
353, 452
Constantin Constantin S., gen., 30, 279, 282,
283, 286, 304, 308, 309, 312, 313, 314,
320, 323, 325, 326, 331
Constantin I, regele Greciei, 50
Constantinescu-Claps Constantin, gen., 135,
169, 257, 258, 296
Corbuleanu Mihail, col., 14, 17, 66, 71, 347,
355, 357
Corn ățeanu N., prof., 248, 249, 253, 275,
283, 288, 310
Corteanu Andrei, 117
Cosma Aurel, 114
Cosmovici Horia, 61, 65, 71, 72, 75, 76, 82,
96, 107, 119, 124
Costache Ion, 173
Costea, col., 271, 272
Costinescu I. C., 146, 171, 221
Courbière Réné von, 292
Cr ăciun Em., 333
Crainic (Dobre) Nichifor, 35, 36, 58, 62, 80,
94, 141, 142, 144, 153, 156, 157, 160, 163,
169, 172, 174, 177, 181, 184, 187, 189,
191, 199, 204, 209, 217, 334
Craus Helmut, 275
Creang ă Horia, 145, 324
Crenato, 32
Cre țeanu Gheorghe (George), ministru, 50,
54, 58, 64, 71, 72, 75, 76, 80, 82, 84, 85,
89, 93, 95, 104, 114, 115, 117, 118, 119,
124, 126, 127, 129, 134, 137, 191, 343
Cre țu Napoleon, 10
Cretzianu Alexandru, 36, 50, 54, 70, 117,
124, 129, 130, 134, 135, 136, 137, 139,
143, 144, 145, 148, 152, 153, 154, 155,
157, 158, 162, 169, 170, 173, 177, 180,
182, 183, 188, 190, 191, 199, 204, 205, 209, 210, 211, 213, 214, 215, 217, 221,
282
Cripps Sir Stafford, 404, 405
Cristea Cezar, 150
Cristescu Eugen, director al SSI , 33, 38, 53,
54, 55, 57, 60, 93, 94, 96, 101, 108, 124,
126, 131, 134, 136, 137, 144, 146, 148,
150, 156, 158, 161, 162, 163, 166, 175,
183, 188, 189, 192, 203, 205, 209, 212,
220, 263, 272, 274, 275, 285, 293, 304,
312, 313, 317, 323, 426
Cristescu Grigore, 150
Cristescu, ing., 293, 298, 299
Cristescu, preotul, 13
Cristi Vl., 74
Criveanu – vezi Nifon, mitropolit
Crous Helmut, 292
Crutzescu Radu, 78
Cuciyua Pavel, 82
Cuclin D., 67
Cuza A. C., 33, 34, 35, 51, 67, 174, 182, 185,
218, 341, 345
Cuza Gh., 34, 35, 67, 77, 103, 120, 160, 162,
182, 332
Cuzin, gen., 177, 199, 187, 282
D
Dan Sever, 113
Danielopol, prof. dr., 41, 94, 341
Dănulescu Constantin, dr., 197, 200, 287,
291, 304, 318, 327, 329, 334
Darie Gh., 207
Dăsc ălescu Nicolae, gen.,234, 248, 306
Davidescu Gh., secretar general al MAE al
României, 31, 32, 72, 73, 126, 127, 128,
131, 132, 134, 145, 163, 166, 181, 216,
279, 287, 304, 324, 395, 396
Davidescu Radu, col., șef al Cabinetului
Militar al Conduc ătorului Statului (1941-
1944), 23, 25, 40, 41, 131, 279, 280, 281,
287, 395
Davila T. H., 344
De Bono, Emilio, 351, 353
Decaux Alain, 8, 47
Dekanozov V. G., 395
Delhomme, gen., 150
Della Porta, 107, 113
Demetrescu, 80, 82, 91, 129, 289
Demetrescu Camil, 75, 81, 103, 177
Demetrescu Eugen, 115, 189
Demetriade, 126
Demetrian V., 266
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
425 Diaconescu N., col., șef la Cabinetul Militar
al Conduc ătorului Statului, 90, 95, 100,
347
Diaconescu Niculae, colonel, apoi general,
Director General al Siguran ței Statului, 85,
213, 326, 328, 329
Diaconescu, cpt., 159, 179, 180, 194
Diaconu, A., 411
Diaconu, col., 128, 189
Dianu N., 86
Dianu Romulus, 35, 58, 180
Dimitriu, Constantin, 347
Dimitriu, dr., 90
Dimitriuc V., 112, 118, 130, 131, 135, 141,
143, 148, 155, 156, 158, 162, 163, 164,
166, 174, 182, 185, 189, 199, 207, 211,
279, 380
Dinulescu, col., 141, 195, 279
Dobjanschi, col., 236, 280
Dobre Florica, 47, 48, 54, 55, 56, 60, 64, 69,
86, 88, 137, 141, 156, 160, 222, 223, 224,
229, 234, 235, 252, 257
Dobre Gh., gen., ministru, 21, 55, 72, 73, 77,
80, 84, 85, 95, 100, 101, 118, 124, 126,
131, 134, 141, 142, 150, 155, 158, 162,
170, 172, 187, 188, 208, 210, 212, 215,
220, 239, 249, 250, 265, 273, 274, 291,
293, 314, 322, 324, 326, 328
Dobridor Ilarie, 58
Dobrincu Dorin, 7
Docan Gh. P., 141, 142, 145, 146
Doernberg Alexander von, 25, 31, 96, 98
Döhla, gen., 305, 308
Dona Constantin, gen., 53, 60, 62, 70, 113,
188, 317, 334, 386, 426
Dönitz Karl, mare amiral al celui de-al III-lea
Reich, 31
Dovans, 105, 106
Dr ăcea Marin, 177
Dr ăgan Filimon, 329
Dr ăgan Josif Constantin, 22, 23, 48, 52
Dr ăgan, lt., 316
Dr ăgănescu, cpt., 41, 195, 196, 197, 198,
202, 203, 206, 207, 208, 215, 294
Dragomir Nicolae, gen., 50, 56, 58, 62, 64,
76, 78, 83, 84, 85, 88, 93, 100, 102, 113,
118, 119, 124, 130, 134, 141, 142, 160,
162, 168, 170, 172, 181, 182, 210, 262,
295
Drago ș Titus, 323, 324, 326, 334
Duca I. Gh., 52, 78
Dumitrache Ioan, gen., 224 Dumitraschciuk Alfred, 179
Dumitrescu Petre, gen., c-dtul legendar al
Armatei 3 Române în cursul R ăzboiului
din Est, 68, 87, 88, 129, 159, 160, 202,
224, 226, 228, 269, 271, 276, 279, 291,
318
Dumitrescu Bor șa, 68
Dumitrescu Horia, 8, 28, 101
Dumitrescu Jean, 319
Dumitrescu N., 67, 90, 186, 347
Dumitrescu Polihron, gen., 22, 23, 321
Dumitrescu Vasile C., 48, 70
Dumitrescu Vladimir, 90, 347
Dumitrescu, c-dor, 276
Dumitrescu, col., 227, 383
Dumitrescu, cpt., 174
Dumitriu Sergiu, 103
Dunca, 57, 239
Dupuy Trevor N., 47, 49, 132, 133, 183, 243
Du țu Alesandru, 9, 12, 15, 47, 48, 51, 54, 55,
56, 60, 64, 69, 79, 86, 88, 136, 137, 140,
141, 143, 145, 153, 154, 156, 160, 163,
169, 177, 222, 223, 224, 225, 227, 229,
231, 234, 235, 238, 252, 257, 262, 271
E
Eberle Henrik, 96, 103, 132, 164, 166, 183,
193
Ecaterina a II-a, 10
Economu Gh., 123
Eftimiu, col., 233
Elefterescu Mircea, col., șef al Cabinetului
Militar al Conduc ătorului Statului (1940-
1941), prefect al Poli ției Capitalei, 23, 60,
63, 65, 70, 72, 75, 82, 83, 84, 85, 86, 93,
104, 105, 106, 108, 118, 121, 122, 125,
127, 130, 132, 134, 138, 147, 150, 163,
169, 176, 177, 181, 182, 187, 191, 192,
198, 199, 200, 201, 202, 205, 210, 212,
213, 214, 216, 220, 221, 223, 225, 226,
230, 235, 240, 243, 244, 245, 247, 248,
249, 250, 251, 253, 254, 255, 256, 259,
263, 267, 268, 269, 270, 272, 274, 276,
278, 280, 287, 288, 303, 306, 307, 312,
315, 316, 317, 318, 319, 321, 323, 325,
326, 328, 329, 332, 333, 381
Elena, Regina Mam ă, 38, 49, 50, 121, 122,
123, 192, 201, 202, 306, 339
Eliad, gen., 192
Eliade Mircea, 70, 91, 127
Elisabeta, principesa, 83, 334
Elisabeta, regina României, 83
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
426 Ellfeldt, 284
Eminescu M., 70
Ene Filipescu Gh., 104
Ene Niculae, 48, 55, 60, 64, 88, 143, 145,
156, 160, 222, 223, 224, 227, 229, 235,
257
Enescu George, 34, 36, 103, 333
Enescu Maria, 35, 41
Enescu Ramiro, gen., 220, 225, 243, 250,
251, 253, 257, 266, 269, 270, 271, 274,
275, 276, 278
Enescu, d-na, 260
Engelheim Graf, 233
Epp von, 216
Eppinger, dr., prof., 41
Eveno Patrick, 12
F
Fabricius Wilhelm, ministru al Germaniei la
Bucure ști (1936-1941), 37, 54, 57, 63, 67,
72, 73, 76, 81, 85, 89, 91, 92, 93, 94, 95,
100, 101, 102, 106, 108, 111, 114, 115,
116, 120, 121, 124, 125, 126, 129, 130,
131, 132, 133, 135, 136, 137, 138, 140,
142, 144, 339, 385, 386, 389, 419
Fabricius d-na, 134
Fălcoianu, mr., 250, 253, 254, 267
Farinacci Roberto, 351
Ferdinand I, rege al României, 83, 107, 205,
235, 342, 422
Ferro Marc, 8
Fest Joachim C., 47, 48
Filderman W., dr., 34, 35, 74. 84, 119, 180,
182, 265, 421
Filipescu C., 10
Filipescu Nicolae, 123
Filotti Eugen, 68, 130, 135, 168, 313, 319
Fin țescu Ion N., ministru al Economiei
Na ționale, 41, 284
Finte șteanu, 41
Firea cpt., 316
Fischer, 164
Fleischer, amiral, 148, 205, 260, 309
Florescu Banu Radu, 190
Florescu C., 318, 319, 320, 323, 331, 333
Florescu Gh. I., 7, 8, 12
Florescu Th., 78
Florian, 68, 120, 167, 200
Fluera ș I., 158
Foi șoreanu Vintil ă, 23
Fonescu, 84
Formentini A., 134, 237 For țu Gh., 68, 186, 315
Franck Nicolette, 50
Fratosticeanu, ing., 163
Fren țiu Tr. Valeriu, 66
Friedl, 118
Frunz ă Victor, 38
Frunz ănescu, 170
Fudzitsuka, colonel, 77
Funk Walter, 321
G
Gabriel cpt. av., 307
Gafencu, 265, 407
Gafencu Grigore, 70, 408
Gaiser, 290
Galin Radu, 216
Ganea Șt., 107
Gârnea ță Ilie, 115
Garoflid Constantin, 155, 282
Găucan C., 28
Gauss, 395
Găvănescul Ioan, prof., 71, 147, 178, 188
Gavrilescu, ing., 157
Gayda Virginio, 352
Gealep, 144
George II al Greciei, 83
Georgescu Corneliu, subsecretar de stat
Economie și Colonizare, 58, 86, 88, 93,
96, 111, 115, 119
Georgescu D. C., dr., 150
Georgescu, George, compozitor, 160
Georgescum Grigore, gen., ministru, 141,
142, 143, 149, 156, 160, 168, 173, 177, 179,
180, 187, 198, 204, 206, 207, 221, 230
Georgescu, I., cpt., membru al Cabinetului
Militar, 23, 24, 25, 40, 166, 167, 175, 180,
193, 194, 311, 328, 329
Georgescu Marius, 157
Georgescu Paul Alexandru, 53
Georgescu, Petru, gen., 346
Georgescu Serafim, mitropolit, 193
Georgescu Teohari, 264
Georgescu, Traian, gen., 146, 196, 273
Georgescu, Vlad, ing., 69
Georgescu, comandor, 297
Georgescu, lt.col., prefect, 280
Georgescu-Coco ș N., 58
Georgescu-Roegen N., 65
Gerstenberg Alfred, gen., ata șat militar aero
al Germaniei la Bucure ști, șeful Misiunii
Militare Aeriene Germane în România
(1942-1944), 27, 37, 41, 51, 76, 86, 99,
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
427 129, 136, 163, 166, 221, 238, 245, 292,
341
Ghenea Radu, ing., 82, 292, 386
Gheorghe Ion, gen., ministru al României la
Berlin (1943-1944), 31, 70, 237, 317
Gheorghiade, 286, 289
Gheorghie ș, 129
Gheorghiu Radu Gheorghe, gen. intendent,
130, 225, 226, 227, 230, 231, 232, 260,
269, 179, 280
Gheorghiu Al., viceamiral, 223, 237, 277
Gheorghiu Aristotel, 115
Gheorghiu Constantin Virgil, 58
Gheorghiu Leon, cpt. rezerv ă, 268
Gheorghiu Vasile, prof., 190
Gheorghiu, cpt. av., 267
Gheorghiu, primar Jurilovka, 300
Gheorghiu-Dej Gh., 50
Gherghe Radu, gen., 146, 152, 169, 176, 184,
191, 192, 212, 235, 272, 296, 303, 309,
311, 316, 328, 329, 330
Gherontie, episcop, 69, 110
Ghe țu, ing., 279
Ghica Alecu (Alexandru), director al
Siguran ței (1940-1941), 49, 52, 53, 58, 60,
61, 62, 64, 65, 70, 73, 79, 96, 108, 111,
126, 127, 128, 328, 329, 330
Ghigi Pellegrino, 63, 75, 85, 95, 99, 100,
142, 193, 196, 198, 199, 347, 348, 350,
352, 354, 420
Ghineraru Nicolae, gen., 252, 253, 255, 256,
258, 259, 280
Ghi țescu, 32, 39, 85, 331
Ghi țulescu Toma P., 174, 175, 185, 186, 187,
191, 192, 204, 205, 206, 207
Gigurtu Ion, fost prim ministru, 14, 34, 54,
57, 68, 76, 80, 148, 156, 167, 171, 339
Giurescu Constantin C., prof., fost ministru,
36, 42
Giurescu Dinu C., 12
Glastocea, 179
Glod, prefect, 236, 280, 281
Glogojanu Ion, gen., 223, 312
Gociman Aurel, prof., 20
Goering Albert, fratele lui Hermann Goering,
92
Goering Hermann, ministru f ără portofoliu al
celui de-al III-lea Reich și pre ședinte al
Parlamentului ( Reichstag ) (1933-1945),
mare șal al Reichului din 1940, cdt. al
avia ției militare ( Luftwaffe ), 14, 29, 67, 74, 84, 98, 151, 163, 164, 165, 166, 199, 211,
287, 321, 322
Goerlitz Walter, 47
Goga Mircea, 63
Goga Octavian, 51, 63, 67, 79, 171
Goga Veturia, 32, 34, 35, 38, 41, 63, 116,
123, 135, 136, 167, 171, 175, 185, 188,
189, 190, 193, 194, 198, 203, 206, 207,
208, 218, 259, 260, 263, 265, 267, 268,
269, 270, 281, 290, 294, 311, 315, 316,
317
Gologan N., 329
Golopen ția Anton, 119
Goma Paul, 157
Gomoescu Ion, 25
Gorescu Victor, 24
Gorescu, lt. col., 268
Gorski, gen., 219, 220
Gorsky, col., 254
Gould Lee Arthur, 50
Greceanu, col., 281, 286
Grecianu Constantin Paul, ministru al
României la Berlin (1940-1941), 63, 71,
74, 77, 78, 84, 129, 131, 133, 134, 135,
137, 144, 195
Grecianu Olga, 173
Grecu Valeriu, 120
Gregorian Al., 58
Gregorian Alex., 66
Gregory Freih von, 180
Greiffenberg von, 136
Greiner Helmuth, 42
Grigorcea Vasile, 199, 271, 285
Grigorescu Mircea, 58, 112
Grigoriu, col., 158, 166, 167, 170, 174, 179,
189, 194, 198, 202, 206, 261, 282, 286,
290, 311, 316, 328, 329
Grigoriu, col. d-na, 167
Groza Petru, dr., 33, 35, 36, 38, 50, 58
Gugenberg, 77
Gügenberger d-na, 316, 317
Gunther Franklin Mott, ministrul SUA la
Bucure ști, 37, 72, 184, 195, 287, 319
Gusti D., prof., 119, 127
Gyarfas, 80, 178
Gyarpas, 88
Gyr Radu [Demetrescu], 80, 91
H
Habsburg Anton de, 107
Hadoroab ă, 253, 254
Haffner Sebastian, 47
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
428 Hähnn, 51
Halmaghi Ionel, 345
Hanciu, 234
Hane ș, 87
Hansen, Erik, gen. de cavalerie, șeful
Misiunii Militare Germane în România
(1940-1941, 1943-1944), 37, 70, 76, 91,
95, 99, 105, 106, 118, 121, 124, 125, 126,
130, 133, 136, 139, 142, 144, 151m 152,
157, 159, 161, 165, 176, 178, 180, 200,
207, 214, 216, 222, 233, 236, 241
Harting Gh., 23
Hasse, lt. col., 244
Ha țieganu Emil, prof., 314, 318, 319
Ha țieganu Iuliu, prof., 135
Hauffe Arthur, gen., c-dt al Misiunii Militare
Germane în România (1941-1943), 37, 40,
41, 76, 136, 216, 225, 226, 227, 230, 231,
232, 243, 245, 247, 249, 250, 251, 253,
254, 255, 258, 260, 266, 267, 268, 269,
270, 271, 274, 275, 278, 279, 281, 282,
284, 285, 287, 292, 294, 318, 319, 326,
331, 332
Hauner Milan, 48
Heiber Helmut, 30, 47
Heim, 118
Herdan, 186, 187, 327
Herescu N., 341
Hess Rudolf, lider nazist, 74, 96, 98
Hewel von, 132, 395
Heydrich R., lider nazist, 74
Hillgruber Andreas, 9, 27, 47, 97, 133, 244,
369, 370, 394, 408, 417
Hiott Constantin (Dinu), 69, 191, 285
Hitler Adolf, Führerul celui de-al III-lea
Reich, passim
Hoare Reginald, 67, 111
Hodo ș Al., 58
Hoffman Hamilkar, 99
Hoffman, Emil, 189
Hoffman, col., 159
Hoffman, cpt., 331
Hohenzollern, prin țul Nicolae de, 205
Holban, dr., 115
Honciuc Beldiman Dana, 9, 15, 20, 52
Hondor Neagoe, 58
Hortolomei prof., 305, 333
Hossu, episcopul, 64
Hru șciov N. S., 30
Hucke, col., 166
Hudi ță I., prof., 35, 36, 67, 184, 334
Hulubei Horia, prof., 34, 315 I
Iacob Const., 107
Iacobescu prof., 333
Iacobici Iosif, gen., ministru al Ap ărării
Na ționale, apoi c-dt al Armatei 4 Române
și, în 1941-1942, șef al Marelui Stat
Major, 64, 102, 140, 142, 143, 145, 147,
148, 151, 152, 157, 158, 160, 161, 165,
168, 170, 172, 175, 176, 180, 181, 183,
185, 187, 190, 198, 201, 202, 205, 209,
210, 211, 212, 213, 217, 220, 221, 223,
235, 253, 254, 261, 262, 266, 267, 268,
270, 274, 275, 278, 281, 284, 287, 291,
294, 304, 305, 306, 309, 313, 318, 322,
326, 327, 332, 334, 335
Ianculescu cpt., 298
Ia șinschi Vasile, ministru, 53, 58, 72, 89, 94,
95, 104, 115, 124, 126, 129, 131, 138, 386
Ila ș Petru, 100
Ileana, principesa, 36, 37, 107, 191
Ilenu ț, lt., 316
Iliescu Victor, gen., 154, 155, 160, 168, 186,
190, 213, 251, 174, 175, 295, 318, 327,
332
Incule ț Ion, 33, 344
Ioan Ștefan C., 82
Ioani țescu D. R., 176
Ioani țiu Alexandru, gen., șef al Marelui Stat
Major (1940-1941), 55, 56, 59, 61, 62, 85,
91, 96, 100, 101, 105, 106, 113, 126, 127,
130, 137, 151, 152, 158, 161, 162, 168,
170, 175, 178, 181, 186, 192, 195, 198,
199, 205, 208, 209, 210, 211, 212, 213,
214, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222,
223, 225, 226, 227, 230, 231, 232, 236,
240, 242, 243, 244, 247, 248, 249, 250,
251, 253, 255, 256, 257, 258, 259, 260,
266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 415
Iogg Ian V., 47, 74, 132, 133, 136, 166, 183,
193, 243
Iona șcu, sublt., 380
Ionescu, 123, 130, 146, 152, 250, 257, 266
Ionescu Andrei, 119, 147, 188
Ionescu Bujor D., 200
Ionescu D., 23
Ionescu Nae, 52, 70, 91
Ionescu Șerban N., 48, 49, 50, 51, 53, 54, 57,
58, 67, 68, 70, 75, 78, 81, 83, 90, 94, 103,
108, 117, 119, 121, 170, 184, 185, 264
Ionescu Stan, 67
Ionescu Ștefan, 58, 353
Ionescu Take, fost prim ministru, 104, 185
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
429 Ionescu Teodor, gen., 248, 258
Ionescu Traian, 173
Ionescu Virgil, 146, 153
Ionescu, av., 254
Ionescu, gen., 254
Ionescu, gen. av., 251
Ionescu, lt. col., 166
Ionescu, preot, 299
Ionescu, Vladimir, 353
Ionescu-Dolj I., 315
Ionescu-Sise ști Gh., prof., 130, 284, 331
Ioni ță Alexandrina, prof., editor, 42
Ioni ță Nicolae, 23
Ioni ță , cpt., 175, 180
Ioni țoiu Cicerone, 47, 49, 54, 55, 56, 57, 68,
75, 79, 94, 137, 177, 223, 224, 324
Iordache Alcibiade, 197
Iorga N., fost prim ministru, cel mai mare
istoric al românilor, 28, 36, 51, 67, 69, 70,
95, 101, 102, 103, 205, 264, 373, 426
Iotzu Constantin, prof., arhitect, 67, 81, 90,
117, 120, 145, 153, 157, 167, 173, 175,
177, 184, 186, 196, 206, 208, 215, 218,
239, 281, 288, 290, 294, 309, 311, 314,
316, 322, 329, 343, 347
Irving David, 47
Is ărescu Ștefan, 107
Ivan Dorin, 73
J
Jensen Viggo, 320
Jianu Amza, 41
Jienescu Gh., gen., 55, 61, 69, 76, 79, 96,
100, 141, 142, 150, 151, 162, 165, 181,
201, 212, 220, 226, 239, 243, 245, 246,
248, 253, 256, 261, 267, 273, 274, 276,
279, 287, 306, 314, 320, 322
Jiroveanu, cpt., 298
Jodl Alfred, general colonel, șeful Statului
Major al Înaltului Comandament al
Wehrmachtului ( OKW ), 31, 132, 244, 389,
395, 401, 415
Joi ța Vasile, 123
Joldea R ădulescu I., 58, 144, 145, 153, 188,
189
Just, col., 99, 183, 221, 274
Juverca Gheorghe, 197
K
Keegan John, 47, 49, 74, 96, 97, 103, 132,
133, 166, 183, 193, 243 Keitel Wilhelm, feldmare șal, șeful Înaltului
Comandament al Wehrmachtului ( OKW ),
14, 30, 31, 32, 37, 40, 98, 132, 133, 244,
306, 307, 308, 370, 389, 395, 396, 401,
415
Kershaw Ian, 47, 48
Killinger Manfred von, ministru al Germaniei
la Bucure ști (1941-1944), 37, 38, 132, 139,
140, 142, 144, 145, 146, 147, 148, 150,
152, 156, 159, 185, 186, 190, 195, 203,
208, 209, 210, 213, 214, 216, 217, 221,
238, 248, 261, 265, 289, 290, 292, 304,
305, 308, 315, 325, 328, 389, 394, 395,
396
Kirian M. M., 49
Kivikoski Bruno, 199
Klaus Ervin, 50
Klauss, 106
Kleikamp lt. col., 244
Kleinmann, 217
Kleist Ewald von, feldmare șal, 306
Kluge Gunther von, feldmare șal, 243
Klügkist, 265
Klugkist Henrik, 252, 310
Koffman, 150
König, mr., 210
Korne Radu, gen., 128, 131, 135, 146
Korten Günther von, gen., 159, 271
Koslinski Gheorghe Em., contraamiral, 55,
69, 77, 94, 100, 126
Kozlov M., 49
Krupenschi, ing., 163, 166
L
Lache Ștefan, 97, 98, 100, 131, 363, 369,
370, 394, 397, 400, 408
Landerel, Aviers Aloisi de, 99
Langer Walter C., 47
Lasc ăr Mihail, gen., 224, 283, 287, 288
Launay Jacques de, 8
Lavilléon, Boutand de, 150
Lavrentiev A. I., 56, 121
Lăzărescu Atanase, 156
Lăzărescu Emil, 14
Lăzărescu Vasile, 170
Lazarov Sergiu, 51
Lăzeanu, 187
Lecca Radu, 53, 54, 55, 148, 150, 152, 156
Leciejewski Paul, 134, 216
Lefter Mile, 115, 147, 188
Lenardt, 213
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
430 Leon Gh. N., 54, 57, 64, 71, 73, 81, 83, 84,
85, 88
Leonida Dimitrie, 153, 157
Leoveanu Emanoil, gen., 136, 137, 146, 154,
156, 158, 163, 168, 172, 175, 182, 184,
185, 191, 220, 235, 261, 272, 296, 311,
317
Lerescu Aurel, 198
Leu Grigore, 170
Levente, gen., 177, 229
Liebknecht Karl, 132
Lip ăneanu, 296
Lisievici I., gen., 279
List Wilhelm Siegmund, feldmare șal, 136,
159
Livezeanu, 169
Locusteanu, 122
Loghin. dr., 83
Loghin Leonida, 12, 48
Löhr Alexander, general-colonel, 159, 164,
169, 243
Lu Y Wen, 295
Luchting, cpt., 260
Lufting, lt. col., 230, 232, 251, 309
Lukasch, gen., 318
Lungu Corneliu Mihail, 26, 42
Lupaș Ioan, prof., 33, 34, 121, 293, 343
Lupescu Elena, 139, 420
Lupoaia, cpt., 159
Lupu Gh., 315
Lupu Nicolae, dr., 35, 36, 41, 173, 184, 204,
214, 215, 265, 285, 294, 309, 322, 341
Lupu Nicolae Gh., 184
Lutz, gen., 333
Lutze Victor, 216, 321
Luxemburg Rosa, 132
M
Macici N., gen., 223, 238, 306, 308
Madgearu Virgil N., fost ministru, 101, 102,
103, 373
Maftei Vasile, 281
Magherescu Gh., cpt./mr./lt.col., membru al
Cabinetului Militar, remarcabil
memorialist, 22, 23, 25, 167, 247, 381
Mailat Gh., 111, 116
Majeroschi von, gen., 243, 244
Malamuceanu, col., 386
Malaxa Nicolae, 36, 78, 122, 139, 211
Man Gh., 65
Mangeron D., 334 Maniu Iuliu, fost prim ministru, lider istoric
al PN Ț, 11, 32, 33, 34, 35, 36, 38, 42, 65,
66, 68, 73, 103, 117, 118, 119, 120, 304,
333, 418
Manoilescu Mihail, prof., fost ministru, 32,
34. 57, 62, 67, 68, 80, 358
Manoilescu, mr., 174
Mănoiu, 200
Manolache, gen., 285
Manolescu Florin, 48, 52, 70, 107, 117
Manolescu I., gen., 151, 152, 156, 177, 193,
200, 205, 254, 255, 317, 322, 325
Manolescu-Strunga I., 285
Manoliu Gh., gen., 224
Manoliu, mr., 172, 199
Manstein Erich von, feldmare șal, 40, 41, 305,
308
Manuil ă (M ănuil ă) Sabin, prof., 34, 74, 119,
249, 312
Marcu Alexandru, prof., subsecretar de stat la
Propagand ă, 67, 324
Marcu Duiliu, arhitect, 33, 87, 177
Mardari Socrate, gen., sub șef al Marelui Stat
Major Român, 162, 176, 177, 183, 190,
192, 199, 209, 218, 230, 237, 254, 255,
289, 306, 307
Mare ș N., ministru, 34, 36, 49, 56, 62, 67, 72,
77, 79, 82, 86, 90, 93, 95, 101, 111, 114,
115, 116, 118, 126, 130, 134, 136, 155,
203, 214, 253
Maria, Regina, 83, 107, 205
Marin Alexandru, maior, membru al
Cabinetului Militar al Conduc ătorului
Statului, 23, 24, 25, 68, 90, 95, 113, 198,
208, 212, 221, 233, 242, 260, 276, 296,
297, 299, 301, 302, 328, 329, 347
Marinescu Florin, 340
Marinescu, C., prof., 344
Marinescu Ion C., ministru, 163, 181, 194,
200, 206, 207, 208, 209, 215, 218, 221,
225, 226, 239, 245, 246, 248, 256, 273,
274, 276, 278, 284, 285, 286, 287, 291,
292, 305, 309, 312, 313, 314, 315, 320,
322, 323, 325, 326, 331, 344
Marinescu, mr., 250
Martius, 80
Marwitz, von der, 199
Marx Karl, 13
Masman, 221
Masson David, 47, 166
Matchida Jyoji, 95, 99, 112
Mateescu M., 316
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
431 Matei Horia C., 12
Mattenklatt, gen., 233, 241
Matzky, gen., 287
Mavrocordat Nicolae, 329
Mazarini Nicolae, gen., 261, 274, 284, 285,
287, 288, 291, 294
Mazilescu M., 67
Măcellariu Horia, contraamiral, 69, 222, 251
Medeleanu, col., 295, 332
Medrea Victor, 91, 95, 113, 129, 134
Mehedin ți Simion, prof., 322
Melinte, 278, 325
Merghel, ing., 181
Messe, gen., 237
Meyer, 292
Micescu Istrate, fost ministru, 34, 67, 75
Michel Henri, 8
Miclescu Ion, ing., 61, 62, 69, 79, 80, 83,
115, 146
Miclescu Nicolae, 34,129, 149, 204, 205.
293, 318
Miclescu Radu, 62
Miclescu-Pr ăjescu Ion (Ionel), 61
Mihai I de Hohenzollern, rege al României,
15, 27, 30, 38, 49, 50, 68, 70, 88, 105, 106,
109, 110, 122, 142, 200, 202, 339, 420,
426
Mihail Gheorghe, gen., 70
Mih ăilescu C., 23, 146, 153, 179, 197
Mih ăilescu Lorin, 195
Mih ăilescu, mr., 199
Mihalache Ion, lider al PN Ț, 27, 33, 34, 35,
36, 37, 65, 73, 103, 161, 174, 214, 242,
283
Mihu ț Marin, 282
Milza Pierre, 8, 47, 49, 74, 92, 97, 132, 133,
183, 321
Mincu Ion, 90
Minescu Gh., 282, 283, 291, 304, 305, 308,
309, 312, 313, 314, 320, 331
Minescu I., 323, 326
Minulescu I., 158
Mirbach von, 99
Mirea Isachi C., 33, 294, 311, 316, 317
Mironescu G. C., fost prim ministru, 161,
185
Mironovici Radu, 102, 104, 115, 130, 149
Mitilineu Iancu, 82
Mitrea, gen., 380, 381
Miu Lerca Constantin, 197
Mocanu Marin Radu, 68
Mocsony Styrcea Ioan de, 168, 193, 341, 344 Mocsonyi Styrcea Anton, 36, 38, 75, 130
Model Walther, feldmare șal, 243
Modreanu Rodrig, gen., 146, 153, 155, 181,
182, 185, 186, 192, 201, 213, 282, 283,
287, 288, 304, 308, 309, 312, 314, 320,
327
Molotov V. M., pre ședintele Consiliului
Comisarilor Poporului și al Externelor în
URSS, 13, 360, 363, 368, 375, 393, 395, 404,
407
Mussolini, Benito, Ducele Italiei fasciste, 91,
92, 107, 133, 328, 340, 349, 354, 360, 361,
396
N
Negoescu Gheorghe, 324
Negulescu, 54, 70
Negulescu Corneliu, 310
Negulescu P. P., prof., 67
Negulescu, Cornel, 183
Negulescu-Chiriceanu Domnica, 54
Negu ș, 72
Nemoianu Petre, ministru, 35, 94, 204
Nestor, 88, 147
Nette, cpt., 281
Neubacher Hermann, 75, 83, 93, 99, 101,
118, 139, 163, 171, 183, 184, 185, 186,
187, 194, 203, 265, 267, 268, 289, 310,
313, 328, 333, 359, 386
Neubacher, d-na, 203
Neufeld, cpt., 269
Neumann, 170, 211
Nicodim (Munteanu), Patriarh, 33, 35, 36,
37, 94, 135, 142, 168, 188, 200, 201, 289,
422, 340
Nicolae P., 179, 180
Nicolae Ștefan, 279
Nicolaid I., col., șef temporar al SSI (1940),
57, 61, 76, 78, 182, 184, 426
Nicolau Gh., 177
Nicolau, ing., 281, 286, 290
Nicolescu Gh., 9
Nicolescu (Niculescu) Constantin, gen., 47,
69, 74, 146, 147, 148, 151, 152, 154, 155,
157, 173, 175, 178, 182, 183, 192, 200,
201, 202, 203, 214, 220, 235, 261, 272,
273, 281, 294, 295, 296, 303, 305, 316,
322, 382
Niculescu-Cociu Radu, gen., 220
Niculescu Dragomir, 50, 139
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
432 Niculescu Eugen, mr./col., membru al
Cabinetului Militar, 23, 25, 192, 212, 216,
221, 240, 259, 268, 316, 317, 382, 383
Niculescu Mircea, 127
Niculescu Miron, 334
Niculescu, d-na, 281
Niculescu, mr., 383
Niculescu-Cociu, 261, 303
Nifon, mitropolit, 113, 168, 304
Nisipeanu, Ion, 120, 333
Nistor Ion, 333
Nistor Veniamin, 218
Nitra, lt., 316, 317
Ni țulescu V., 67
Nolte Ernst, 7
Noveanu Vasile, 148, 152
O
Olteanu Marcel, 343
Onicescu O., 79, 83, 89, 113
Onicescu Octav, 34, 79, 90, 343
Oprescu C. I., 191
Oprescu, dr., 255
Opri ș Ioan, 49, 58, 70, 80, 103
Or ăscu Victor, 304
Orezeanu T. C., col., Director General al
CFR, 82, 85, 91, 94, 105, 113, 124, 125,
126, 134, 135, 137, 149, 157, 160, 175,
192, 193, 204, 208, 209, 210, 217, 218,
220, 221, 239, 246, 250, 257, 262, 273,
280, 286, 287, 288, 291, 293, 295, 305,
309, 312, 331
Orghidan Constantin, 77, 282
Oșca Alexandru, 28
Osiceanu Constantin, 191, 264
Osipov, Grigore, 163
Otetele șeanu Al., 67, 200, 213, 284, 289,
312, 327
Otetele șeanu Enric, 66, 141, 143, 318
Ottulescu Al., 50, 75, 82, 92, 124, 126, 129,
137, 155, 158, 161, 170, 173, 178, 185,
193, 197, 203, 206, 207, 211, 212, 213,
262, 284, 289, 291, 296, 305, 313, 314,
322, 324, 328, 333
P
Pădure, c-dor, 276
Pădure D., 411
Păiș N., amiral, 163, 182, 184, 201, 212, 220,
239, 242, 260, 261, 271, 287, 288, 304,
309, 340 Pălăngeanu Emil, 59, 102, 128, 174, 186,
200, 210, 211, 213, 251, 258, 259, 271,
272, 274, 275, 276, 278, 279, 280, 281,
287, 295, 304, 305, 321, 327, 335
Palavisini Alfredo, 12
Pan ă Aurelian, ministru, 136, 141, 143, 151,
168, 178, 182, 196, 203, 207, 211, 239,
253, 303, 313, 320, 323, 326, 331
Panaitescu P. P., prof., 14, 34, 67, 95, 103,
187, 214, 312, 334
Pantazi Constantin, gen., ministru al Ap ărării
Na ționale (R ăzboi), 53, 54, 55, 60, 64, 65,
70, 71, 76, 79, 81, 85, 86, 89, 95, 100, 102,
105, 106, 113, 122, 125, 126, 127, 135,
141, 142, 143, 144, 172, 173, 175, 184,
186, 201, 205, 206, 207, 209, 212, 218,
221, 225, 235, 239, 246, 248, 261, 262,
265, 273, 274, 278, 284, 285, 286, 287,
288, 291, 292, 293, 294, 295, 303, 304,
305, 306, 309, 310, 312, 320, 321, 322,
323, 326, 328, 331, 332, 333, 334, 419
Pântea Gherman, 246
Pap D ănil ă, 217
Papacostea Victor, prof., 108
Papanace Constantin, subsecretar de stat la
Finan țe, 53, 84, 90, 95, 107, 111, 113, 114,
115, 118, 347, 348, 353, 354, 386
Papen Franz von, ambasador al Germaniei la
Ankara, 84
Parckmann Willi, 203
Parhon C. I., prof., 67
Parrish Thomas, 47, 49, 74, 84, 92, 97, 103,
132, 133, 136, 166, 183, 243, 261, 306,
321
Pârvan V., prof., 90
Pa șa, lt. col., 230
Pastia Alex., gen., 104, 106, 142, 192, 200
Pătra șcu N., 111, 112, 115, 135
Pătruțoiu Al., col., 146, 158, 409
Pauker Ana, 204
Paulescu N., 51
Păunescu, 217, 280, 324
Pavel Dorin, 113, 345
Payne Robert, 47
Pelin Mihai, 22, 23, 42, 48, 52, 63
Pella Vespasian V., 32, 23, 48, 52, 63, 59,
80, 82, 86, 93, 100, 103, 146
Pellegrino Ghigi, 91
Pellegrins Vincenzo, 99
Penescu Nicu, 176
Penescu-Kertsch Cristian, 327
Pentelescu Aurel, 68
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
433 Perie țeanu Dan, 75, 77, 88, 113, 114, 135
Pétain Philippe, mare șal al Fran ței, 361
Petra N., 119, 121
Petra șincu Sterie, 168
Petrescu Const., 198
Petrescu Corvin, 175
Petrescu Gh. T., 71
Petrescu I. C., 324, 327
Petrescu Nicolae C., 69
Petrescu Petre., 277
Petrescu, col., 59, 153, 198, 324
Petrescu-Comnen Nicolae, 59
Petriceanu, 185, 324
Petrovicescu Constantin, gen., ministru de
Interne (1940-1941), 52, 53, 56, 61, 62,
64, 70, 71, 72, 73, 78, 79, 82, 86, 89, 92,
95, 100, 104, 105, 106, 111, 114, 115, 119,
121, 125, 126, 127, 130, 135, 137, 213,
380
Petrovici I., prof., ministru, 33, 57, 79, 158,
200, 288, 324, 327
Petrovici, d-na, 302
Petru cel Mare, 10
Pflaumer, 171, 218, 226, 271
Phillips C., 47, 92
Picker Henry, 30
Piekenbrock, von, 180
Pika, col., 344
Pippidi Andrei, 141
Pirici Todor, 328
Pista Adam, 197
Piti ș dr., 295
Pius XII, 29, 354
Plagino, 344
Plesnil ă, mr., 158
Poadven, lt. col., 174, 179, 180, 189, 194,
202
Pohvan ță , 281
Policarp, episcop, 277
Polihroniade Mihail, 56
Polihroniade, col., 386
Pompiliu Nicolau, 168
Pop Valer, fost ministru, negociator
diplomatic, 34, 36, 57, 62, 64, 89, 95, 103,
111, 115, 121, 126, 127, 131, 145, 152,
157, 168, 177, 183, 187, 191, 304, 358
Popa Marcel D., 12
Popescu Aurelian, cpt., 259
Popescu C., mr., 23
Popescu Const., gen., 151
Popescu Corbu, 208 Popescu David, gen., min. de Interne în
1940, apoi cdt. divizie, 13, 17, 156, 229,
233, 246, 251
Popescu Dumitru, gen., ini țial prefect al
Poli ției Capitalei, iar din 27 ianuarie 1941
– titular al Internelor, 62, 65, 78, 79, 91,
100, 104, 105, 125, 127, 129, 134, 135,
136, 137, 139, 140, 142, 145, 148, 154,
155, 156, 158, 169, 172, 173, 181, 183,
204, 210, 220, 235, 239, 261, 273, 287,
291, 296, 311, 316, 320, 322, 329, 331,
409
Popescu Florea, 266
Popescu Grigore, 310, 312
Popescu I., gen., 186, 190
Popescu Iosif Toma, 36
Popescu Jack, gen., subsecretar de stat la
Interne, 147, 151, 176, 178, 190, 212, 214,
220, 230, 235, 296, 303, 311, 316, 317, 328
Popescu Marin, gen., 228, 233, 241, 242
Popescu Nic., 24, 296
Popescu Stelian, 32, 34, 58, 103, 217
Popescu Teodor, 67
Popescu Victor, 24, 329
Popescu, col., 149
Popescu, lt., 194, 321
Popescu-Deveselu, 23, 303
Popescu Sanitarul Ioan, gen., 54, 169, 174
Popescu, dirigintele Po ștei, 138
Popi șteanu, 62, 254
Popi șteanu, c-dor, 246, 250, 253, 254
Popovici D., 68
Popovici Nicolae, episcop, 160
Popovici, d-na, 149, 190, 196, 214, 263, 304,
315
Popovici, Dori, 153
Popovici, dr., 342
Popovici, episcop, 68, 183, 221, 285
Popovici, Gheorghe, 331
Popovici, Nicolae, episcop, 87
Popovici, Traian, 296
Popp ing., 292
Porcescu Nicolae, 100
Porsena N., 176
Porter Ivor, 50
Portocal ă Radu, 116
Potârc ă Virgil, fost ministru, 120
Potopeanu Gh., gen., 86, 141, 142, 143, 151,
155, 156, 158, 160, 165, 168, 170, 172,
174, 175, 177, 181, 182, 184, 188, 192,
207, 210, 248, 257
Potra G. G., 48, 51, 98, 172
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
434 Pravil ă, lt. col., 167
Precup col., 206
Preda Laur, 83
Predescu D-tru, 127
Prelipceanu Vasile, 176, 332
Prezan Constantin, mare șal al României, 28
Pricolo Francesco, 354
Pricop V., 224
Prieur Gaston, dr., 40, 116, 212
Proca Al., mr., 25, 216
Procopiescu, gen., 229, 230, 231
Procopiu, d-na, 147
Profiri ing., 279, 291
Protopopescu Ion, 53, 78, 82, 84, 92, 95, 117,
118, 129, 137
Prundeni I. P., 58
Puccio Guido, 353, 422
Puiu Visarion, mitropolit, 36
Pu șcariu Sextil, prof., 33, 34, 57, 83, 209,
345
Q
Quinn, 82, 114, 115, 135
R
Racovi ță Emil, prof., 67, 289
Racovi ță M., gen., 60, 156, 269, 289, 313,
314, 321
Rădescu N., gen., 60, 70, 78
Radoveanu, pretor, 270
Raeder Erich, mare amiral, 37, 261
Rădulescu Dobrogea, 303
Rădulescu Dobrogea, 297
Rădulescu Ernst, 324
Rădulescu Gh., 281
Rădulescu Ilie, 35, 58, 178, 180
Rădulescu Leon, 283
Rădulescu Mehedin ți, 160, 343
Rădulescu N., mr., 34, 67, 83, 102, 114, 160,
193, 206, 214, 218, 230, 255, 261, 264,
269, 273, 286, 290, 293, 305, 316, 317,
328, 329
Rădulescu Octav, 193
Rădulescu-Motru C., prof., 34, 67, 83, 102,
114, 264
Râmniceanu, 49, 62, 70, 76, 80, 85, 102, 105,
106, 115, 128, 130, 145, 162, 252, 324
Răsmeri ță Nicolae, 65, 155, 156, 252, 256 Rebhuhn Fritz, gr ădinar arhitect al ora șului
Bucure ști, 153, 166, 174, 184, 189, 195,
208, 211
Reinhard, von, 251
Rémond Réné, 8
Ribbentrop Joachim von, ministru de Externe
al celui de-al III-lea Reich, 14, 25, 31, 32,
96, 97, 98, 132, 133, 216, 217, 321, 358,
372, 395, 396
Riccardi Rafaelo, 295
Richthofen Wolfram Freiherr von,
feldmare șal, 136
Riettgen, von, 147
Rio șanu Alex., col., guvernator al Bucovinei
(1941), 49, 52, 57, 61, 64, 65, 70, 71, 73,
76, 77, 78, 79, 80, 82, 85, 89, 96, 100, 102,
104, 111, 116, 119, 124, 134, 137, 139,
146, 173, 195, 196, 197, 202, 211, 214,
232, 237, 249, 259, 380
Ritgen Hermann von, 180
Ritter von Schleich, 87, 94
Rittgen, von, 185
Ritzen, 129
Rizeanu Gh., 23
Roatta C. A., 354
Rojas Moreno, Jose, 118
Rolescu Mihail, 288
Romalo Alexandru, 63
Romani Lorenzo, 194, 195
Roma șcanu, 187
Ro șca, 60, 138, 382, 383
Ro șca, amiral, 220
Ro șescu, lt., 159
Rosetti Al., 34
Rosetti Alexandru, prof., 146
Rosetti Radu R., gen., ministru, 35, 140, 141,
142, 146, 148, 149, 152, 154, 156, 159,
161, 166, 168, 172, 173, 186, 190, 198,
200, 209, 211, 213, 256, 263, 283
Ro șu Nicolae, 58
Rotaru George, 21, 26, 94
Roth Hans Otto, 51
Rothkirch von, 335
Rotkirchen, 85
Rott Hans Otto, 169
Rotthig, 222
Rousseau Charles, 12
Rozin Gh., 227
Rundstedt Karl Rudolf Gerd von,
feldmare șal, 243, 244, 305, 308, 415, 417
Russu Ardeleanu, 82, 341
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
435 Rusu Dorina, 49, 58, 59, 68, 69, 78, 79, 80,
83, 87, 95, 101, 119, 120, 121, 130, 135,
141, 264, 289, 315, 318, 324
S
Saidac Al., gen., 288, 291, 305
Saizu I., 12
Salmaggi Cesare, 12
Salmüth, 222
San Vito, ducele de, 99
Sănătescu Constantin, gen., 38, 136, 219,
236, 254, 257, 384
Sandache Cristian, 48, 49, 51, 52, 57, 58, 59,
61, 71, 72, 78, 80, 84, 85, 91, 104, 112,
128, 147, 188
Sandu I., 318, 327
Sandu Valeriu, 138
Săndulescu, ing., 171, 182
Sanielevici, 87
Santalena, 179, 208
Sas Pavel, 88
Sasu Aurel, 48, 79, 80, 101, 324
Săvoiu, Emanoil, 187
Scardaoni Francesco, 349
Scarlat Cristian, 48
Scarlat S., 208, 209
Sc ărl ătescu, 178
Schacht Hjalmar, 321
Schelhaufler, Fritz, 180
Schenk, von, 159
Scherping Ulrich, 203
Schina Nicolae, 103
Schipor Alex, 281
Schirach Baldur von, 103, 164
Schmidt Paul Otto, diplomat, celebru
traduc ător al MAE din Berlin și al lui
Adolf Hitler personal, 31, 32, 97, 98, 132,
164, 244, 252, 358, 364, 370, 389, 395,
401, 408, 415
Schmidt Andreas, 59, 94, 114, 135
Schmidt Guido, 84, 151, 166, 171
Schmidt, gen., 252
Schnell Karl, 56
Schobert Eugen Ritter von, gen., cdt. al
Armatei 11 Germane pe Frontul de Est
(1941), 210, 216, 221, 222, 223, 225, 226,
227, 230, 232, 234, 236, 241, 243, 244,
250, 251, 267, 269, 305, 407, 421
Schramm Percy Ernst, 42, 47
Schuster, 47, 49, 74, 176
Schuttack Franz, 180
Schwab Hugo, gen., 296, 297 Scorpan Costin, 48
Scriban, arhim., 256
Scrieciu Liviu, 48, 55, 60, 64, 88, 143, 145,
156, 160, 222, 223, 224, 227, 229, 235,
257
Scurtu Ioan, 325
Seca șiu Claudiu, 68
Sei șanu Romulus, 58
Sfin țescu Duiliu, 296
Shirer William, 47
Sichitiu Ion, gen., ministru, 141, 142, 153,
157, 160, 172, 187, 191, 203, 207, 213,
214, 239, 274, 286, 287, 288, 293, 295,
313, 314, 320, 323, 326, 331
Silaghi Victor, 75, 91
Sima Horia, comandant al Mi șcării
Legionare, 22, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 56,
58, 59, 60, 61, 62, 63, 70, 72, 76, 77, 78,
84, 85, 88, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 98, 100,
101, 103, 104, 106, 107, 109, 111, 114,
118, 119, 125, 126, 127, 128, 130, 134,
135, 137, 139, 140, 147, 148, 187, 188,
342, 380, 383, 386, 387, 391, 393, 418,
419
Simedrea Tit, mitropolit, 130, 170
Simion Auric ă, 9
Simionescu I., prof., pre ședintele în exerci țiu
al Academiei Române, 41, 67, 197, 311,
315, 324, 333
Simionescu Râmniceanu Marin, 292
Singer, 69
Sion Basarab, 90, 347
Sireteanu Christofor, 283, 304, 309, 312,
320, 323, 331
Sl ăvescu Victor, fost ministru, 34, 35, 36, 77,
161, 297, 299, 334
Slu șanschi Barbu, 95
Smochin ă N. P., prof., 251
Soare Apostol, 189
Soddu, gen., 348
Sodenstern Georg von, gen., 243
Sofian lt. col., 231
Solacolu col., 74, 344
Son Aurelian, gen., 213, 231, 234, 240, 245
Sorrentini Lamberto, 10
Spalcke Karl, col., 118, 131, 142, 181, 198,
202, 284, 292, 334
Speidel Wilhelm, gen., 76, 85, 95, 99, 105,
106, 116, 130, 135, 136, 151, 152, 159,
180, 181, 269, 292
Șperlea Florin, 28
Spinei Victor, 68
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
436 Sponek Graf von, 200, 202
Staedel, episcop, 169
Stalin I. V., secretar general al CC al PCUS,,
liderul autoritar ( vojd ) al URSS, 10, 11,
13, 21, 26, 28, 30, 32, 38, 39, 42, 47, 50,
94, 98, 264, 279, 312, 360, 368, 395, 404,
405, 407
Stavrat Olimpiu, gen., 222, 224, 228, 245,
246, 259
Stavrescu Gh., gen., 222
St ănescu Eugen, 117
St ănescu, col., 226
St ănicel, 382, 383
Steinhoff Ilse, 118, 311
Stej ăroiu Gh., 65
Steltzer Gerhard, 99, 132, 142, 145, 146,
148, 150, 152, 155, 165, 166, 175, 176,
183, 186, 195, 208, 210, 248, 261, 265,
290, 292, 319
Steltzer Gerhard d-na, 166
Stere Constantin, 204
Stetten, von, 169, 171, 200, 210, 258
Stoenescu Alex Mihai, 40, 42
Stoenescu N., gen., ministru de Finan țe, 141,
142, 145, 155, 158, 160, 169, 170, 173,
192, 284, 309, 320, 333, 335
Stoenescu Virgil, 73
Stoenescu, avocat, 89, 90, 141, 143, 148,
169, 172, 177, 178, 179, 180, 184, 187,
189, 191, 204, 207, 209, 211, 213, 218,
221, 239, 256, 285, 288, 292, 293, 295,
296, 313, 314, 322, 326, 328, 422
Stoianovici Constantin, 15
Stoica Hagi, 153
Stoica N., prof., 330
Stoica Nerva, 282
Stoica Vasile, 75, 145, 149
Stoica Victor, 69, 137
Stoic ănescu C., 76, 80, 81, 83, 116
Stoicescu C., ministru, 155, 172, 175, 181,
182, 184, 190, 191, 318, 324, 325, 327
Stoiculescu d-na, 302
Stoika, col., 212, 324
Stoika, prof., 162
Stransky Alexander von, 148, 166, 175, 180,
186, 207, 210
Strihan Petre, 279
Stroescu, dr., 23, 24, 25, 39, 40, 41, 95, 104,
116, 197, 202, 216, 232, 249, 263, 296,
298, 299, 325, 333
Stroici Manole, 74, 88, 129, 144, 147, 177
Sturdza Alice, 171 Sturdza D. A., 51
Sturdza Mihail, 51, 53, 54, 58, 59, 62, 64, 71,
72, 80, 82, 86, 90, 95, 98, 106, 111, 114,
115, 346, 348, 350, 352, 354, 355,
Sturdza, d-na, 171, 239
Suciu Paul Horia, 176
Suman Gh., 224
Ș
Șandru D., 12
Șeicaru Pamfil, 33, 35, 36, 37, 38, 58, 70,
190, 320, 344
Șova N., gen., 229, 234, 258, 330
Ștef ănescu, Alex., 343
Ștef ănescu I. D., prof., 36, 291
Ștef ănescu Luciliu N., 288
Ștef ănescu N., 83
Ștef ănescu, ing., 152, 160, 162, 174, 184, 190,
309, 345
Ștef ănescu-Grivi ța, 283
Șteflea Ilie, gen., șef al Marelui Stat Major
General Român (1942-1944), 31, 32, 55,
60, 61, 62, 63, 65, 67, 71, 72, 75, 76, 77,
79, 80, 81, 82, 85, 86, 93, 94, 95, 101, 108,
113, 114, 116, 123, 126, 127, 128, 130,
131, 134, 139, 143, 144, 150, 151, 158,
165, 176, 177, 179, 192, 212, 220, 241,
242, 246, 381, 410, 419
T
Tarnovsky, 116
Tartler, 329
Ta șcă Gh., prof., 318
Tănase Constantin, 35, 169
Tănăsescu Florian, 68, 120
Tănăsescu Nicolae, 68, 120
Tătăranu Nicolae, gen., 257, 259, 268, 334
Télèmaque, Alexandru, 162
Teodorescu Bazil, dr., 41, 77, 102, 195, 196,
202, 225, 239, 263, 265, 272, 273, 279,
281, 282, 283, 285, 286, 284, 285, 286,
305, 328
Teodorescu, col., 176, 252, 257
Teohari D., col., 264, 282, 283
Te șa Ion, 21
Tessmar Max, 307
Thaon di Revel, Paolo, 351
Thedea H. Enric, 208
Theil Herman, 68
Theil Karl, 421
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
437 Tighileanu Efrem, 256
Tism ăneanu Vladimir, 7
Titulescu Ecaterina, 172
Titulescu Nicolae, 67, 172
Toland John, 47
Tomescu Mircea, 94, 99, 106, 147
Tomescu Petre, dr., ministru, 41, 67, 141,
142, 145, 148, 154, 158, 168, 178, 181,
186 209, 211, 213, 218, 220, 255, 262,
270, 285, 287, 291, 295, 305, 310, 313,
318, 321, 324, 327, 332
Tonitza col., 323
Topor, gen., 266, 341
Topor, lt., 175, 180, 194
Tr ăistaru lt., 316
Trandafilo, 217
Trestioreanu Constantin, gen., 223, 259
Trevor Roper H. R., 30, 47
Trifa Viorel (Valerian), 112
Troncot ă Cristian, 94, 148
Turcu ș Veronica, 324
Tzigara-Samurca ș Al., 200
Ț
Ță ranu Liviu, 68
Țuțea Petre, 91, 127
U
Ucrain Constantin, 48, 55, 60, 64, 88, 143,
145, 156, 160, 222, 223, 224, 227, 229,
235, 257
Udrea Traian, 38
Uhl Matthias, 96, 103, 132, 164, 166, 183,
193
Ullea Sorin, col., 200, 340
Unger, mr., 270
Ungheanu Mihai, 48, 57, 68, 80, 83, 101,
119, 128, 176
Urziceanu Gh., 176
V
Vaida-Voievod Al., fost prim-ministru, 33,
34, 35, 117, 161, 285, 342
Vasile Cristian, 7
Vâlcovici Victor, prof., 69
Văleanu G., 61, 108
Vălena ș Liviu, 49, 180 Vântu I. Gh., prof., 33, 53, 57, 62, 65, 70, 76,
78, 80, 82, 87, 96, 111, 116, 119, 121, 130,
135, 143, 145, 344, 345, 426
Vasile, episcop, 75
Vasilescu Petre, 60
Vasilescu-Karpen N., 67
Vasilie Haralambie, 100
Vasiliu, C. Z. (Piky), gen., ministru, 29, 50,
53, 79, 101, 102, 104, 105, 125, 126, 135,
139, 161, 165, 167, 191, 193, 204, 212,
220, 235, 239, 240, 250, 251, 261, 266,
267, 268, 272, 280, 282, 292, 296, 298,
299, 301, 303, 312, 316, 329
Vasiliu Emil, 289
Vasiliu, col., 161
Vasiliu-Răș canu C., gen., 29
Vechiu Al., 67
Velciu, lt. col., 263, 286, 314
Vergoti, av., 119
Vergotti, lt., 159, 167, 193, 237, 290
Vernescu, ing., 299
Victor Emanuel III, 29
Vigué Desplaces Philippe, 50
Vi șan Aurel, 23
Vi șata Șt., 78
Vi șoianu Constantin, 50, 70, 117
Vitezu, arhitect, 290
Vizirescu Pan N., 58
Viziru M., 61
Vlad, 90, 333
Vl ădescu Ovidiu, prof., secretar general al
Guvernului I. Antonescu, 20, 52, 56, 60,
65, 72, 85, 88, 96, 123, 128, 135, 166, 177,
219, 249, 264, 272, 419, 426
Vl ădescu Toma, 176
Voiculescu Constantin G., gen., guvernator al
Basarabiei, 30, 141, 143, 158, 162, 168,
172, 182, 186, 206, 220, 225, 236, 240,
246, 247, 248, 251, 253, 254, 256, 260,
262, 264, 265, 267, 270, 272, 276, 277,
278, 280, 291, 304, 323, 324, 332
Voinea, 115
Voinescu, lt. col., 291
Vojen Ion Victor, 71, 124, 346, 347, 350
Voss, 148
Vrânceanu Drago ș, 353
Vrânceanu Gheorghe, 318
Vulc ănescu Mircea, subsecretar de stat la
Finan țe, 35, 91, 127, 128, 141, 143, 148,
172, 173, 188, 206, 218, 239, 279, 295,
313, 320, 322, 326
Vulc ănescu Romulus, 119
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
438 W
Wachsen, col., 331
Wagner, 214
Wähler, 210
Walser, 114, 115, 135
Wanes, 186
Webb Benton J., 329
Weber Wolfgang, 87
Welcker, col., 331
Werner Lorenz, 107
Weskamp Heinrich, 82
Wesselowski, mr., 331
Wiebelitz Iulius, 179
Wiehler, 118
Wilisen Freicher von, 203
Wilson Woodrow, fostul pre ședinte al SUA,
75
Windecker, consul, 314
Witzleben Erwin von, feldmare șal, 193
Wöhler, col., 230, 232
Würster, gen., 149 Z
Zaharescu, gen., 224, 226, 237, 270, 285, 313
Zaharescu, lt., 290
Zaharia Dan, amiral, 146
Zainea Ion, 48, 58
Zamfirescu ing., 279
Zander, gen., 245
Zăvoianu Ștefan, col., prefect al Poli ției
Capitalei, 62, 85, 96, 102, 114, 426
Zeitzler Kurt, gen., șef al Statului Major al
Armatei terestre germane (1942-1944), 31
Zingareli Italo, 345
Zlabciu, mr., 179
Zlatian, 223
Zwiedeneck Eugen, gen., 51, 86, 121, 134,
135, 141, 142, 146, 148, 150, 151, 155,
157, 162, 175, 179, 187, 190, 205, 262,
291, 296, 310, 320, 323, 325
Zwöller, mr., 270, 271, 275, 278, 279
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
439
CRONOLOGIE
ȘI
CORESPONDEN ȚĂ
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
440
III – CRONOLOGIE ȘI CORESPONDEN ȚĂ
i 4 septembrie 1940
– Potrivit documentelor reunite într-un dosar special (cf. ANIC, fond PCM – CM, dosar 305/1940,
f. 13-100), din ziua investirii lui I. Antonescu ca Prim Ministru și pân ă la finele anului în curs, deci
între 4 septembrie și 31 decembrie 1940 , au intrat în vigoare decretele-regale, decretele- legii sau
decretele purtând numerele 3 051 – 4 246, dintre ca re re ținem:
– DR 3 051/4.9.1940 – Numirea lui Antonescu ca șef de guvern,
– DR 3 052/5.9.1940 – Suspendarea Constitu ției din 1938
– DR 3 053/5.9.1940 – Depline puteri pentru I. Anto nescu
– DL 3 064/6.9.1940 – Asigurarea succesiunii la tro nul României
– DR 3 067/6.9.1940 – Depline puteri pentru I. Anto nescu
– DR 3 072/7.9.1940 – Reconfirmarea deplinelor pute ri
– DL 3 076/7.9.1940 – Prof. I. Gh. Vântu, numit Pri mar General al Capitalei
– DR 3 077/7.9.1940 – Controlul averilor fo știlor demnitari (vezi și nr. 3 098)
– DL 3 083/8.9.1940 – Înfiin țarea Serviciului Special de Informa ții
– D 3 084/8.9.1940 – Colonelul I. Nicolaid, numit șeful SSI -ului
– DL 3 090/9.9.1940 – Desfiin țarea Partidului Na țiunii fondat sub Carol II
– DL 3 094/9.9.1940 – Scoaterea din cadrele active a unor generali
– DL 3 096/9.9.1940 – Desfiin țarea Consiliului de Coroan ă
– DL 3 097/9.9.1940 – Desfiin țarea Consiliului Legislativ
– DL 3 106 – 3 111/11.9.1940 – Gra țieri
– DL 3 139/14.9.1940 – Controlul fondurilor secrete din ultimii zece ani
– D 3 135/14.9.1940 – Rechemarea șefilor Lega țiilor acredita ți în str ăin ătate
– DL 3 140/14.9.1940 – În ălțarea Regelui Mihai I la gradul de general de divizi e
– DR 3 151/14.9.1940 – România, proclamat ă Stat Na țional-Legionar
– DL 3 152/14.9.1940 – Numirea membrilor Guvernului
– DL 3 153/14.9.1940 – Constituirea Consiliului de Cabinet
– DL 3 160/16.10.1940 – Numirea secretarilor genera li ai Ministerelor
– DL 3 169/17.9.1940 – Generalul C. Dona, numit Pre fect al Poli ției Municipiului Bucure ști
– DL 3 175/18.9.1940 – Al. Gr. Ghica, numit Directo r General al Poli țiilor
– DL 3 180/19.9.1940 – Dr. Ovidiu Vl ădescu, asistent universitar, numit Secretar
General al Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri
– DL 3 201/19.9.1940 – Numirea prefec ților
– DL 3 209/20.9.1940 – Desfiin țarea, transformarea și înfiin țarea unor ministere
– DL 3 229/8.9.1940 – Înfiin țarea SSI -ului, ap ărut în „Monitorul Oficial” din 25.9.1940
(vezi și DL 3 083/1940)
– DL 3 340/4.10.1940 – Numirea col. Ștefan Z ăvoianu la Prefectura Poli ției Capitalei
– DL 3361/4.10.1940 – Înfiin țarea Comisariatelor de Românizare
– DL 3 415/9.10.1940 – Punerea în retragere a unor profesori (N. Iorga ș.a.)
– DL 3 670/31.10.1940 – Adaptarea Înv ăță mântului Superior la structura Statului
Na țional-Legionar
– D 3 709/6.11.1940 – Regulamentul Legii Ordinului „Mihai Viteazul”
– DL 3 714/6.11.1940. Relativ la Academia de Știin țe din România
– D 3 765/11.11.1940 – Transferul și înaintarea lui Eugen Cristescu ca Director
General la Ministerul Ap ărării Na ționale
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
441
– DL 3 813/12.11.1940 – Organizarea SSI -ului (publicat în „Monitorul Oficial” nr. 267
bis/13.11.1940)
– DL 3 886/20.11.1940 – Relativ la Academia de Știin țe Morale și Politice
– D 3 900/20.11.1940 – Relativ la interimatul lui H oria Sima ca pre ședinte al
Consiliului de Mini ștri pe timpul lipsei din țar ă a Generalului I. Antonescu
– DL 3 903/26.11.1940 – Relativ la înfiin țarea și organizarea Academiei Pedagogice
– D 3 945/28.11.1940 – Numirea lui Radu Mironovici ca Prefect al Poli ției Capitalei
– DL 3 984/4.12.1940 – Relativ la statutul militar al evreilor
– D 4 105/18.12.1940 – Generalul Antonescu, interim ar la Ministerul Regal al
Afacerilor Str ăine
– DL 4 141/20.12.1940 – Relativ la ratificarea unor angajamente semnate între
România și Germania la Berlin, în 4 decembrie 1940
(Pentru alte detalii, vezi Dana Honciuc Beldiman, Statul Na țional Legionar . Septembrie
1940 – ianuarie 1940. Cadrul legislativ , Bucure ști, Institutul Na țional pentru Studiul
Totalitarsimului, 2005, passim ).
– În arhiva Cabinetului Militar al Conduc ătorului Statului se p ăstreaz ă un voluminos dosar
cuprinzând felicit ările primite de I. Antonescu din partea ofi țerilor români de îndat ă dup ă
desemnarea sa ca Prim Ministru (ANIC, fond PCM – CM , dosar 204/1940, 454 file), dintre care-i
re ținem pe: lt.-col. D. Ivanovici, veteran al companii lor din 1877-1878, 1913 și 1916-1918, generalii
Arthur V ăitoianu, fostul Prim Ministru, Jacques Popescu, Flo rea Țenescu, Petre Dumitrescu,
V. Economu, Mihai Ionescu, N. Petala, D. Sturdza, A lexe Anastasiu, Trajan Pascal, I. Sichitiu,
C. St. Amza, I. Stoicescu, D. Popi șteanu, D. R ădulescu, N. Samsonovici, I. Popescu, Niculescu,
fostul profesor de geografie militar ă al Conduc ătorului Statului, N. Macici, Marin Manafu,
Păltineanu, Mehedin ți, Gheorghie ș, general medic Marinescu, Georgescu, Gherghiceanu, general
medic Vasile Panaitescu, M. Racovi ță , amiral Dan Zaharia, comandor Gh. Jienescu, col. R adu
Davidescu, col. Cr ăinicianu, lt.-col. Ple șoianu, maior Petru P ăunescu, c ăpitan Popescu Deveselu
ș.a. Potrivit opisului dosarului (f. 2-7), expeditor ii, în num ăr de 362, proveneau mai cu seam ă dintre:
generali și amirali – 136, colonei și locotenen ți-colonei – 145. Numero și dintre semnatari au relevat
calit ățile lui I. Antonescu – omul , cum au procedat generalii Petre Dumitrescu (17), Virgil
Economu (18-19), N. Petala (28-29), Alexe Anastasiu (34-35), C. St. Amza (49-50), I. Schina (64),
D. Popi șteanu (65), M. Racovi ță (433), surprinz ător fiind gestul acestuia din urm ă, c ăci avea
să participe la complotul de la 23 august 1944. Vezi, dintre civili (mini ștri în exerci țiu ori fo ști
demnitari, profesori, scriitori și arti ști etc.), mesaje semnate de I. Agârbiceanu, Ion Per lea, C. Bu șil ă,
D. Cuclin, Gh. Dobrovici, I. G ăvănescul, Anibal Teodorescu, D. Iov, Elvira Popescu ș.a. (ANIC,
fond PCM – CM, dosar 203/1940, passim ); idem, dosar 249/1940 – Sextil Pu șcariu, D. Mociorni ța,
Silvia Mare șal Averescu, Nadia I. G. Duca, arhitect A. Iotzu ș.a.
– Telegrama Generalului medic Vasile Panaitescu des tinat ă lui I. Antonescu :
Domnului
General de Divizie Ion Antonescu
Prim Ministru
Loco
Bucure ști 13299 – 4.9.1940, ora 15,30
Mă bucur din toat ă inima c ă slujitorului fanatic al acestui neam i s-a dat în fine putin ța s ă
opreasc ă pr ăbu șirea ță rii și îi urez, din tot sufletul, izbând ă deplin ă.
Să tr ăie ști.
General medic
Vasile Panaitescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 204, f. 420).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
442
– Telegrama Generalului Georgescu destinat ă lui I. Antonescu :
General Antonescu
Loco
Bucure ști 193 – 4.9.1940, ora 19,00
Felicit ări c ălduroase.
General Georgescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 204, f. 404).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, München, Bernard und Graefe Verlag, 1982, p. 62.
ii 5 septembrie 1940
– Începând cu aceast ă dat ă, Corpul Detectivilor ține sub permanent ă supraveghere Lega ția URSS din
Bucure ști – vezi notele din 5, 8, 10, 12 și 14.9.1940, 14, 18 și 30.11.1940, 5.12.1940 (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 135/1940, passim ).
– Telegrama Comandorului Gh. Jienescu adresat ă Generalului Antonescu :
General Antonescu,
Prim Ministru
Paharnicului 23
Loco
Bucure ști 13350 – 5.9.1940, ora 9,00
Rog pe bunul Dumnezeu s ă încununeze efortul Dv. în ac țiunea de salvare a neamului și na țiunii !
Comandor Jienescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 204/1940, f. 287).
– Fragmente din telegrama Amiralului Dan Zaharia c ătre I. Antonescu :
General Antonescu
Paharnicului 23
Bucure ști
Bucure ști 02757 – 5.9.1940, ora 10
[…] Pe vremuri de restri ște, ți-am fost un devotat prieten. Ai învins atunci, vei învinge
și acum […] Tr ăiasc ă Generalul Ionic ă Antonescu, salvatorul, acum ca și alt ădat ă, al Neamului
Românesc !
Amiral Dan Zaharia
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 204/1940, f. 268).
– Telegrama Generalului Marinescu trimis ă lui I. Antonescu :
Domnului
General Antonescu
Str. Paharnicului 23
Loco
Bucure ști 02777 – 5.9.1940, ora 11,30
Respectuoase felicit ări.
Medic General Marinescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 204/1940, f. 288).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
443
– Telegrama Generalului Arthur V ăitoianu c ătre I. Antonescu :
Domnului
General Antonescu
Prim Ministru
Loco
Bucure ști 13397 – 5.9.1940, ora 17
Din tot sufletul, v ă urez izbând ă deplin ă în greaua și plina de sacrificii sarcin ă luat ă pentru
binele ță rii.
General A. V ăitoianu,
fost Prim Ministru
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 204/1940, f. 233).
– Telegrama colonelului Radu Davidescu, viitorul șef al Cabinetului Militar, destinat ă
Generalului Antonescu :
Excelen ței
General Ion Antonescu
Bucure ști, România
Budapesta 367 – 5.9.1940, ora 18,32
Plin de încredere în reu șita grelei misiuni asumate, v ă rog primi ți respectuoasele mele
ur ări, împreun ă cu asigurarea sentimentelor mele de neclintit devo tament.
Colonel Davidescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 204/1940, f. 261).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 63, 65.
iii 6 septembrie 1940
– Debuteaz ă seria Proclama țiilor lansate de Conduc ătorul Statului: „Români ! În aceste ceasuri de
zdruncinare a României și de sfâ șiere a Neamului, am luat conducerea Statului prin î n țelepciunea
M. S. Regelui. Nu este un guvern nou, ci un regim n ou. Nu vorbe, ci ac țiune. Nu șov ăire, ci fapte.
Un trecut grav și dureros s-a închis. Peste el nu voi trage v ălul uit ării, ci al drept ății. Dar azi
trebuie s ă salv ăm Statul și Na țiunea […] Fa ța lumii se schimb ă. Na țiunea noastr ă s ă-și dovedeasc ă
prezen ța în istorie …” (Mare șal Ion Antonescu, Un ABC al anticomunismului românesc, I, p. 70-71;
ANIC, fond PCM – CM, dosar 321/1940-1941, f. 1-2). Men țion ăm dintre proclama țiile difuzate în
primul an de guvernare, pe acelea din: 2, 3 și 4/6.9.1940; 5, 6, 7 și 8/7.9.1940; 9/9.9.1940; 10 și
11/11.9.1940; 12/12.9.1940; 14 și 15/20.9.1940; 16 și 17/28.9.1940; 18/11.11.1940; 20 și
21/1.1.1941; 29/1.4.1941; 31/16.6.1941; 32/22.6.194 1; 34/14.7.1941; 35/11.8.1941; 36/6.9.1941
(idem, dosar 321/1940-1941, f. 3-111). Un inventar al proclama țiilor din perioada 6.9.1940 –
12.10.1942 – 46 (ANIC, fond PCM – CM, dosar 138/194 0, f. 183-187).
– Proclama ția nr. 2 anun ță c ă Regele Carol II a „l ăsat” tronul lui Mihai I, iar nr. 3 veste ște
abdicarea celui dintâi (ANIC, fond PCM – CM, dosar 321/1940- 1941, f. 3-4). Potrivit nr. 4:
„Ordinea f ăcut ă sus, cere ordine jos… Nici o violen ță . În contra nim ănui” ( ibidem, f. 5).
– Cel dintâi mesaj al lui Ion Antonescu c ătre Adolf Hitler (ANIC, fond PCM – CM, dosar 331/19 40,
f. 9, 16): Excelen ței Sale Adolf Hitler, Führer des Deutsches Reiches – Excelen ță , Cel dintâi gând al
neamului românesc în aceast ă zi istoric ă, în care î și reg ăse ște puterea lui s ănătoas ă, este s ă-și fac ă
datoria de a v ă exprima m ărturia lui credincioas ă în Marele popor german și Marele s ău Führer,
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
444
o dat ă cu expresia încrederii sale în senin ătatea prezentului și n ădejdea viitorului – General Ion
Antonescu, Pre ședintele Consiliului de Mini ștri al României.
– Cel dintâi mesaj adresat de Ion Antonescu Ducelui Benito Mussolini ( ibidem, f. 9-10): Excelen ței
Sale Ducele Benito Mussolini, Capul Guvernului – Ex celen ță , În aceast ă zi, când fruntea latin ă
a neamului românesc se ridic ă din nou mândr ă și liber ă, poporul român v ă trimite m ărturia lui
credincioas ă și de n ădejde în poporul italian și marele s ău Duce – General Ion Antonescu,
Pre ședintele Consiliului de Mini ștri al României.
– La 6-7 septembrie 1940, N. Iorga a publicat – în cotidianele „Neamul Românesc” și, respectiv,
„Universul” din Bucure ști – acest articol de fond:
Un Minister Antonescu
Regele a numit Pre ședinte de Consiliu pe Generalul Antonescu. Acest nu me aminte ște
rezisten ța mândriei române ști din timpul Marelui R ăzboi, sfaturile pe care tân ărul colonel de atunci
le-a dat neînfrico șatului General Prezan, apoi severul director al Școalei de R ăzboi, formând ofi țeri
pentru lupt ă, nu pentru parad ă și onoruri, pe acela care, în clipa când armata noas tr ă pornea pe
calea unei organis ări gre șite, opunea o concep ție diametral deosebit ă într-un memoriu pe care
trebuie cândva s ă îl publice ca s ă se vad ă r ăspunderile, pe omul modest care, neputând atinge ținta
sa, nu s-a gândit decât s ă se întoarc ă la datorie, în sfâr șit pe omul de caracter care n-a cunoscut
mijloacele prin care se ajunge mai u șor.
Acesta este Generalul Antonescu pentru noi, afar ă de speran țele pe care le treze ște marea
sa valoare militar ă.
A încerca s ă se fac ă din el, pentru nedreptatea pe care a suferit-o, șeful unei revolu ții în
favoarea unei singure grup ări politice, în moment când se cere solidaritatea r omâneasc ă, e mai
mult decât o gre șeal ă.
Generalul Antonescu nu poate primi acest rol.
– La nivelul Cabinetului Militar s-a procedat la în tocmirea dosarului privind problema evreiasc ă în
dezbaterilor Consiliului de Mini ștri, acoperind perioada 6 septembrie 1940 – 14 martie 1944
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 166/1940, 102 file).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 67.
iv 7 septembrie 1940
– Generalul I. Antonescu prezideaz ă, în calitatea sa de Pre ședinte al Consiliului de Mini ștri, prima
ședin ță a organismului, cu participarea membrilor demision ari ai fostului Cabinet Ion Gigurtu, în
care a expus problemele României și, mai ales, a explicat sensul și func ționarea deplinelor puteri
ob ținute prin decretele regale nr. 3 053 și 3 072 din 5 septembrie și, respectiv, 7 septembrie 1940,
semnate de Carol II și, apoi, de Mihai I (vezi Marcel Dumitru Ciuc ă și colaboratori, eds.,
Stenogramele ședin țelor Consiliului de Mini ștri. Guvernarea Ion Antonescu, I, Bucure ști, 1997,
p. 1-13) (în continuare, se va cita: Stenogramele ședin țelor, vol. …).
– Telegrama Prof. C. Angelescu, fost Prim Ministru, adresat ă lui I. Antonescu :
Generalului
Ion Antonescu, Prim Ministru
Pre ședin ția Consiliului
Calea Victoriei
Loco
Bucure ști 0122859 – 7.9.1940, ora 17,40
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
445
Membrii Institutului [Academiei] de Știin țe al României roag ă pe nepre țuitul lor coleg
să primeasc ă, o dat ă cu profundul lor omagiu de simpatie și admira ție, asigurarea c ă urm ăresc cu
încredere uria șa sa munc ă pentru salvarea ță rii în aceste momente atât de grele pentru neamul n ostru
și îl încredin țeaz ă de toat ă dragostea și devotamentul lor.
Pre ședinte,
Dr. Constantin Angelescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 249/1940, f. 46).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 68.
v 8 septembrie 1940
– Presa difuzeaz ă r ăspunsul lui Adolf Hitler la mesajul lui Ion Antones cu: Excelen ței Sale/Domnului
Pre ședinte al Consiliului de Mini ștri al României/General Antonescu/ Bucure ști – Mul țumesc sincer
Excelen ței Voastre pentru amabilul mesagiu trimis cu prilej ul lu ării Guvernului român. Sunt
încredin țat c ă, în noua ordine european ă, viitorul poporului român e asigurat în strâns ă leg ătur ă
cu Puterile Axei, Germania și Italia. Opera Dv. constructiv ă în noua Românie va fi întotdeauna
urm ărit ă de mine și de poporul german cu cald interes – Adolf Hitler (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 331/1940, f. 3, 6, 12).
– R ăspunsul lui Mussolini ( ibidem , f. 4).
– Telegrama Prof. Sextil Pu șcariu adresat ă Generalului I. Antonescu :
Generalului Antonescu,
Conduc ătorul României
Bucure ști
Bran – 8.9.1940
Plin de încredere și de credin ță , v ă ur ăm deplin ă biruin ță în marea lupt ă de regenerare
pe care o începe ți ast ăzi și o ve ți des ăvâr și mâine.
Sextil Pu șcariu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 203/1940, f. 40).
– Telegrama lui C. Papanace în numele legionarilor refugia ți în Germania :
Domnului
Prim Ministru
General Antonescu
Bucure ști
Berlin 3083 – 8.9.1940 ora 16,00
Legionarii refugia ți în Germania î și exprim ă toat ă încrederea în înalta misiune pentru
învierea României legionare visat ă și conceput ă de C ăpitanul nostru Corneliu Codreanu și întregul
șir de martiri legionari.
Const. Papanace
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 203/1941, f. 80).
vi 9 septembrie 1940
– Scrisoarea Generalului D. Popi șteanu c ătre I. Antonescu: „Mult iubite și stimate Domnule
Antonescu, Fiind bolnav în pat, de-abia ast ăzi m ă v ăd învrednicit s ă-ți pot scrie. Sunt 20 de ani de
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
446
când ne cunoa ștem, – de la Marele Cartier General, unde eram Medi c șef, – a șa c ă, mai bine ca al ții,
îți cunosc și sufletul mare, și curajul, și patriotismul, și nem ărginita putere de munc ă. Felicitarea
mea? S ă-ți dea Dumnezeu s ănătate și via ță lung ă, pentru ca s ă po ți duce la bun sfâr șit greaua sarcin ă
care apas ă pe umerii D-tale. S ă tr ăie ști pentru binele și fericirea Patriei și a Neamului Românesc.
Cu o cald ă și duioas ă îmbr ățișare, General D. Popi șteanu / 9 septembrie 1940 , Bucure ști” (ANIC,
fond PCM – CM, dosar 204/1940, f. 65).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 69-70.
vii 10 septembrie 1940
– Ordin circular al Conduc ătorului Statului: „ Autoritatea deriv ă numai din exemplu și din
superioritatea în atitudine, în gândire, în cultur ă și în procedare” (Gh. Buzatu, Istorie interzis ă,
Craiova, 1990, p. 123).
– Scrisoarea Generalului M. Racovi ță , viitor participant la lovitura de stat de la 23 a ugust 1944,
care îl felicit ă pe I. Antonescu în noua sa calitate de Conduc ător al Statului și, concomitent,
îl avertizeaz ă:
1940 septembrie 10
Bogza – R. S ărat
Iubite Domnule General Antonescu,
În sfâr șit !… ai suit, acolo unde trebuia s ă fii demult.
Pentru a putea duce pân ă la cap ăt opera început ă și în interesul suprem al ță rii, trebuie
neap ărat:
1. S ă-ți îngrije ști s ănătatea, s ă-ți menajezi sleirea trupului și a intelectului.
2. S ă-ți p ăze ști via ța, c ăci oricând se poate g ăsi un nemernic, dintre cei lovi ți, [care] s ă
caute a te suprima.
Îți dore ște s ănătate și reu șit ă deplin ă –
Acela și de totdeauna –
General Racovi ță
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 204, f. 433).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, 1982, p. 72.
viii 11 septembrie 1940
– Telegrama Generalului Niculescu destinat ă lui I. Antonescu :
Domnului
General Antonescu
Pre ședintele Consiliului de Mini ștri
Bucure ști
Sc ăeni 68 – 11.9.1940, ora 10,40
Felicit ări c ălduroase pentru înalta func țiune ce ocupa ți. Dumnezeu s ă v ă ajute ca s ă reu șiți
a întregi țara a șa cum era și cum e drept s ă fie, fiind toat ă format ă din p ământ românesc și locuit ă în
majoritate de români. De asemenea, s ă înl ătura ți toate nedrept ățile pentru ca întreg poporul
să tr ăiasc ă mul țumit.
General Niculescu,
fostul Dv. profesor de
Geografie Militar ă
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 204/1940, f. 183).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
447
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 73-74.
ix 12 septembrie 1940
– A fost emis Ordinul Generalului Antonescu privind înfiin țarea, pe lâng ă Conduc ătorul Statului, a
unui Cabinet Militar (compus ini țial din 2 birouri – Biroul de Studii și Biroul Central ), care
– dup ă cum am men ționat în studiul introductiv – și-a început neîntârziat activitatea, chiar în sediu l
Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri, ca o prob ă a subordon ării legale dictate, fiind alc ătuit din ofi țeri
deta șați de la Ministerul Ap ărării Na ționale sau de la Marele Stat Major (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 69/1940, f. 10). Totodat ă s-au stabilit Instruc țiunile în temeiul c ărora func ționa Cabinetul
Militar ( ibidem , f. 11) și componen ța ini țial ă ( ibidem, f. 27) a noului organism, care avea s ă aib ă
un rol decisiv în România anilor 1940-1944 (vezi st udiul introductiv al volumului). Cabinetul
Militar a fost condus, pentru început, de colonelul Polifron Dumitrescu, succedat rapid de colonelul
Mircea Elefterescu, pentru ca la conducerea organis mului s ă se impun ă, din octombrie 1941,
colonelul Radu Davidescu, care s-a confundat, pentr u toat ă perioada R ăzboiului din Est, cu
activitatea extrem de laborioas ă și eficient ă, chiar cu faima echipei situate la dispozi ția exclusiv ă
a Mare șalului.
– Este difuzat Apelul c ătre legionari al lui I. Antonescu: „ […] Țara v ă cere s ă începe ți al ături de
mine, f ără șov ăire și f ără precupe țire, în unire și iubire, munca de îndreptare și de reconstruc ție la
care am pornit. Este îndemnul meu de ast ăzi. Asculta ți-mă și urma ți-mă” (Ion Antonescu, Un ABC
al anticomunismului românesc , I, p. 82-83).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 74.
x 13 septembrie 1940
– Scrisoarea lui D. Ivanovici c ătre I. Antonescu: „Mult iubite Domnule General Anto nescu,
Dumnezeul Românilor și al sfintei drept ăți de pe p ământul lui te-a salvat ca prin minune, ca pe
alesul s ău, pentru ca s ă salvezi Țara și Neamul Românesc […] S ă tr ăie ști mul ți ani, s ă ajungi cât mai
curând la izbânda pe care o dore ști s ă o vezi cu ochii. Dumnezeu s ă te aib ă în paza și ocrotirea sa.
Amin. Amin. Lt. Colonel de Cavalerie Doksaki Ivanov ici, Bucovinean. Veteran al companiilor
1877/78, r ănit 1913 și 1916-1918.
Gala ți, Str. Domneasc ă 142
1940 septembrie 13
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 204, f. 8).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 75-76.
xi 14 septembrie 1940
– Horia Sima, Comandantul Mi șcării Legionare, a relatat în Memoriile sale condi țiile ce au precedat
na șterea Statului Na țional-Legionar :
„Ziua de 13 septembrie 1940 n-a fost numai un marto r glorios al rena șterii unei mi șcări din
propria ei cenu șă , ci a adus cu sine și dezlegarea necunoscutei în care oscilau pân ă atunci tratativele
cu Antonescu. În aceast ă zi binecuvântat ă, ca și cum ar fi r ăsunat trompeta în fa ța zidurilor
Ierihonului, s-au topit și ultimele rezisten țe ale Generalului la instituirea Statului na țional-legionar și
la formarea noului guvern.
Nu știu cum vor judeca al ții, dar e plin de mister faptul c ă la o s ăpt ămân ă dup ă
6 septembrie, când s-a pr ăbu șit Regele Carol II, într-o alt ă vineri, 13 septembrie, ziua de na ștere
a C ăpitanului, în care Biserica îl prosl ăve ște pe cel dintâi cre știn convertit dintre neamuri,
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
448
Sf. Corneliu Suta șul, am câ știgat și o mare victorie politic ă contra tuturora acelora, români și str ăini,
care ar fi vrut s ă ne țin ă și acum la poarta cet ății, împiedicându-ne s ă facem dreptate poporului.
În dup ă-amiaza aceleia și zile, sunt chemat de Generalul Antonescu, care, p e un ton
îngrijorat și aproape mânios, îmi spune:
– Domnule Sima, trebuie s ă facem guvernul. Nu mai putem a ștepta. Ce va zice lumea ?
Sunt de o s ăptămân ă la cârma Statului și nu avem înc ă guvern. Duminic ă vine și Regina-Mam ă
Elena. Cum ne vom prezenta s ă o primim ?
– Domnule General, i-am r ăspuns contrariat de ie șirea lui, nu în țeleg de ce sunte ți sup ărat.
Răspunsul e la Dv. Condi țiile noastre pentru colaborare le cunoa ște ți și în mare parte le-a ți aprobat.
Mai trebuie s ă v ă pronun țați asupra formei de Stat. Noi cerem s ă se proclame Statul Român, Stat
Legionar.
– Accept aceast ă schimbare, dar ne-am expune la critici dac ă l-am numi direct Stat
Legionar. Propun s ă folosim expresia Stat Na țional-Legionar .
– Perfect, Domnule General. În definitiv, cele dou ă atribute se completeaz ă, c ăci Legiunea
s-a ridicat din na țional, iar C ăpitanul a numit mi șcarea legionar ă o mi șcare na țional ă. În modul
acesta evit ăm s ă se spun ă c ă am fi rupt continuitatea Statului Român.
Era de fa ță și Mihai Antonescu. Adresându-se amândurora, ne spun e:
– Trece ți într-o alt ă odaie și redacta ți textul constitu țional, în termeni clari și conci și.
Să fie cât mai scurt. Apoi veni ți din nou la mine ca s ă-l examin ăm împreun ă.
Scena s-a petrecut la Palatul Cantacuzino. Am trec ut într-o alt ă înc ăpere și ne-am apucat de
treab ă. Mihai Antonescu scria, iar eu dictam sau completa m ideile lui. Opera ția de redactare a
noului act constitu țional n-a durat mai mult de un sfert de ceas.
Articolul 1 – « Statul Român devine Stat Na țional-Legionar », n-a ridicat nici o problem ă.
Articolul 2 – « Mi șcarea Legionar ă este singura mi șcare recunoscut ă în noul Stat având ca
țel ridicarea moral ă și material ă a poporului român și dezvoltarea puterilor lui creatoare», a fost
conceput aproape în întregime de Mihai Antonescu, e u ad ăugând numai sfâr șitul « și dezvoltarea
puterilor lui creatoare».
Articolul 3 – «Domnul General Ion Antonescu este Conduc ătorul Statului Na țional-
Legionar și Șeful Regimului». Mihai Antonescu se mul țumi s ă-l proclame pe General Conduc ătorul
Statului Na țional-Legionar. Eu am completat « și Șeful Regimului Legionar», pentru a-l lega pe
General mai strâns de Mi șcare. În calitate de « Șef al Regimului Legionar», Generalul Antonescu î și
asuma r ăspunderea fa ță de Mi șcare de a înf ăptui noul Stat în spiritul Legiunii și cu personalul politic
recrutat precump ănitor din sânul ei.
Articolul 4 – «Domnul Horia Sima este Comandantul Mi șcării Legionare», a fost opera
exclusiv ă a lui Mihai Antonescu, f ără nici o interven ție din partea mea. Eu credeam c ă articolul 3
încheie actul constitu țional, când Mihai Antonescu pune pe hârtie și articolul 4, în forma de mai sus.
Bineîn țeles c ă mi-a convenit s ă figurez ca Șef al Legiunii în Noua Constitu ție , deoarece îmi înt ărea
pozi ția mea în Stat și, în acela și timp, limita puterile depline ale Generalului Ant onescu. Fusesem
ridicat, f ără s ă cer, la rangul de factor constitu țional, al ături de Rege și General.
Ne-am dus apoi amândoi cu ciorna Noii Constitu ții la General, care a aprobat-o cu v ădit ă
satisfac ție. Fa ța i se luminase. N-a schimbat nici o virgul ă. A ad ăugat în schimb Articolul 5 – «Cu
începere de la data acestui Înalt Decret, orice lup t ă între fra ți înceteaz ă», pentru a indica, spunea el,
climatul de armonie și fr ățietate care va domina de acum înainte în toate stra turile poporului nostru.
– Drag ă Ic ă și Domnule Sima, e bun. Acuma trebuie b ătut la ma șin ă și m ă duc imediat la
Majestatea Sa Regele s ă-l semneze. Mâine va ap ărea în Monitorul Oficial .
– Domnule General, adaug eu cu oarecare îndoial ă, crede ți c ă Majestatea Sa Regele
va semna actul ? Nu va ridica anumite obiec ții?
– N-ai nici o grij ă, Domnule Sima, îmi spune Generalul pe un ton ironi c și zâmbind.
Va semna.
Mi-a comunicat apoi c ă mâine, 14 septembrie, s ă convoc pe to ți mini ștrii legionari la
Palatul Cantacuzino, pentru a depune jur ământul.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
449
[…] Înaltul Decret, prin care Statul Român devin e Statul Na țional-Legionar, a fost semnat
și a intrat în vigoare în 14 septembrie 1940, data l a care a ap ărut în Monitorul Oficial . Schimbarea
constitu țional ă a fost anun țat ă și printr-un comunicat al Pre ședin ției Consiliului din 16 septembrie
[1940]” (Horia Sima, Era Libert ății – Statul Na țional Legionar, I, Timi șoara, Editura Gordian, 1995,
p. 24-25).
– Este difuzat decretul-regal nr. 3 151, semnat de Regele Mihai I și contrasemnat de Ion Antonescu,
prin care Statul Român devine Stat Na țional-Legionar , Generalul Conduc ător al Statului și Șef
al Regimului Legionar , iar Horia Sima – Comandant al Mi șcării Legionare (Ion Antonescu,
Un ABC al anticomunismului românesc, I, p. 83-84; Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristia n
Sandache, Radiografia dreptei române ști. 1927-1941, Bucure ști, Editura FFPress, 1996, p. 60-61;
Dana Honciuc Beldiman, op. cit., p. 100). Documentul men ționat avea s ă fie abrogat – tot printr-un
DR nr. 314 – la 14 februarie 1941 (apud Dana Honciuc Beldiman, op. cit., p. 120), când, dup ă
lichidarea rebeliunii din 21-24 ianuarie 1941 și constituirea noului Guvern Antonescu, România a
încetat oficial s ă mai fie Stat Na țional-Legionar .
– S-a format Guvernul na țional-legionar:
– Generalul Ion Antonescu – Conduc ătorul Statului Român, Pre ședintele Consiliului de
Mini ștri, ministru al Ap ărării Na ționale, din decembrie 1940 – ad-interim la Externe,
– Horia Sima – ministru secretar de stat, Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri,
– Ovidiu Vl ădescu – secretar general al Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri,
– Alexandru Constant – subsecretar de stat,
– Horia H. Cosmovici – subsecretar de stat,
– Generalul C. Petrovicescu – ministru de Interne,
– Mihail Sturdza – ministru de Externe,
– Gheorghe Cre țeanu – ministru de Finan țe,
– Mihai A. Antonescu – ministru de Justi ție,
– Traian Br ăileanu – ministru al Educa ției Na ționale, Cultelor și Artelor,
– N. Mare ș – ministru al Agriculturii și Domeniilor,
– Gh. N. Leon – ministrul Economiei Na ționale (pân ă la 10 noiembrie 1940),
– Mircea Cancicov – ministrul Economiei Na ționale (din 10 noiembrie 1940),
– Pompiliu Nicolau – ministrul Lucr ărilor Publice și Comunica țiilor,
– Vasile Ia șinschi – ministrul Muncii, S ănătății și Ocrotirilor Sociale,
– lt.-col. N. Dragomir – ministrul Coordon ării și Statului Major Economic,
– Stan Ghi țescu – ministrul al Muncii,
– lt.-col. Al Rio șanu – subsecretar de stat la Ministerul de Interne, pe ntru Poli ție și
Siguran ță ,
– Constantin Papanace – subsecretar de stat la Finan țe,
– Ion Protopopescu – subsecretar de stat la Finan țe, pentru Inventarierea Avu ției Na ționale,
– Generalul Constantin Pantazi – subsecretar de stat la Ap ărare Na țional ă, pentru Armata
de Uscat,
– Generalul Gh. Dobre – subsecretar de stat la Ap ărare Na țional ă, pentru Înzestrare și
Administrare,
– Comandor Gh. Jienescu – subsecretar de stat la Ap ărare Na țional ă, pentru Aer și Marin ă,
– contra-amiral Gh. Em Koslinski – subsecretar de stat la Ap ărare Na țional ă, pentru
Marin ă (din 18 octombrie 1940),
– Petre Nemoianu – subsecretar de stat la Agricultur ă și Domenii, pentru Agricultur ă și
Zootehnie,
– Corneliu Georgescu – subsecretar de stat la Economie Na țional ă, pentru Colonizare și
Popula ția Evacuat ă,
– Victor Dimitriuc – Economie Na țional ă, pentru Petrol și Exploat ări Miniere.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
450
– În conformitate cu DL nr. 3 153 s-a constituit Consiliul de Cabinet , pentru „conducerea și
rezolvarea afacerilor curente ale Statului” (art. 1 ), organismul cuprinzând pe Conduc ătorul Statului
și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri, pe Vicepre ședintele Consiliului de Mini ștri, precum și pe
titularii departamentelor Ap ărării Na ționale, Afacerilor Interne, Afacerilor Str ăine, Justi ției,
Economiei Na ționale și Finan țelor (art. 2) (apud Dana Honciuc Beldiman, op. cit., p. 101).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 78.
xii 15 septembrie 1940
– Din Apelul c ătre Țar ă al lui I. Antonescu: „ […] Români! Dup ă înfrigurate a ștept ări și grele
suferin țe, azi începe în aceast ă Țar ă o Domnie Nou ă și o Guvernare Nou ă. Începe Domnia pe care
ați voit-o, a ți dorit-o și a ți cerut-o. Dup ă o lung ă și dureroas ă pribegie, Augusta Mam ă a tân ărului
nostru Rege s-a întors. Un imperativ de înalt ă moral ă impune aceasta […] Români ! Țara începe
Noua Domnie cu o nou ă echip ă de guvernare. Am ales tot ce am g ăsit mai curat ca trecut și mai
promi ță tor ca viitor ” (Ion Antonescu, Un ABC al anticomunismul românesc, I, p. 84-86).
xiii 16 septembrie 1940
– Însemnare a Generalului Antonescu, descoperit ă în arhiva personal ă, nedatat ă, dar probabil din
aceast ă perioad ă, pe o fil ă cu antetul Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri/ Cabinetul Secretarului
General:
Partidul na țional ță rănesc este o emblem ă, o problem ă și o dilem ă.
Emblema este Mihalache: ță ranul român cu perciuni de jupân.
Problema: Dr. Lupu – nu are talent și vorbe ște; nu are bani și tr ăie ște,
iar natura l-a f ăcut ro șu ca s ă nu ro șeasc ă.
Dilema: Dl. Maniu, când poate veni la putere nu vre a și, când vrea, nu poate
(ANIC, fond Ion Antonescu, dosar 4/1929-1942, f. 14 4).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 79.
xiv 17 septembrie 1940
– Cea dintâi ședin ță a Guvernului Antonescu – Sima, constituit la 14 se ptembrie 1940, sub
pre ședin ția Generalului, cu participarea titularilor departa mentelor: General C. Pantazi, George
Cre țeanu, Gh. N. Leon, comandor Gh. Jienescu, V. Dimitr iuc, Mihail Sturdza, Pompiliu Neculau,
General Gh. Dobre, lt.- col. N. Dragomir, General C . Petrovicescu, Mihai Antonescu, Traian
Br ăileanu, Horia Sima, ing. N. Mare ș, Petre Nemoianu, Corneliu Georgescu, Alex, Constan t,
C. Papanace și V. Ia șinschi (apud Stenogramele ședin țelor, I, p. 13-59). Re ținem preciz ările
introductive ale șefului Guvernului: „ Domnilor, fiind primul nostru Consiliu în noul regi m, cerut și
așteptat de țar ă, v ă cer s ă v ă uni ți cu mine, ca Dumnezeu s ă binecuvânteze lucr ările noastre de
acum înainte. Sper c ă Dv., cu to ții, v-ați p ătruns de necesitatea, care este absolut imperioas ă, ca în
era nou ă s ă începem cu oameni noi, cu mentalitate nou ă, cu munc ă f ără preget și cu con știin ța care
să nu aib ă nimic de repro șat. De acum înainte s ă nu mai a ștepta ți de la mine sfaturi în aceast ă
privin ță . Timpul vorbelor a trecut de mult. Timpul faptelor era a șteptat, iar ăș i, de mult ” (ibidem ,
p. 14). În privin ța orient ării externe a României , General, spre finalul reuniunii, a precizat f ără pic
de ezitare: „ […] Noi ne-am a șezat pe Axa Roma-Berlin. Mergem sut ă la sut ă și cu cea mai mare
cinste în aceast ă direc ție. Am pornit a șa, nu ne mai uit ăm la dreapta sau la stânga […] Deci punctul
nostru de reazem în afar ă este Axa ; iar în ăuntru, regimul na țional-legionar. O a doua chestiune:
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
451
facem Statul cum dorim s ă-l facem. Nu exist ă nici tr ădarea mea fa ță de dl. Sima, nici a d-lui Sima
fa ță de mine. Acestea sunt prostii ale vie ții omene ști. Noi mergem în fr ăția cea mai deplin ă, pentru
că to ți suntem români, vrem binele acestei ță ri, vrem ordine. Și ordinea vrem s-o stabilim prin acest
regim. Acest lucru l-am pus la punct cu dl. Sima. N u este nici o diferen ță între noi în aceast ă
privin ță … (ibidem , p. 56)”.
xv 18 septembrie 1940
– Prin dispozi ții dictate la 18, 15 și 28 septembrie 1940, Generalul Antonescu a regleme ntat pentru
întreaga perioad ă 1940-1944 clasificarea și eviden ța rezolu țiilor sale consemnate pe actele
Cabinetului Militar și ale Cabinetului Civil (ANIC, fond PCM – CM, dosar 151/1940, passim ). A se
vedea, de asemenea, idem, dosar 227/1940, passim ; idem, dosar 509/1941, passim ; idem, dosar
117/1942, passim ; idem, dosar 175/1940; idem, dosar 352/1943, passim ). Cele mai multe dintre
extrem de numeroasele rezolu ții dictate de Generalul/Mare șalul Antonescu, necesitând cel pu țin
10-15 volume în caz de valorificare prin editare, a u r ămas antologice (vezi, în acest sens,
I. C. Dr ăgan, M. Pelin, eds., Antonescu. Mare șalul României și r ăsboaele de reîntregire , III,
Vene ția, 1989, p. 415-479; Mare șal Ion Antonescu, Secretele guvern ării. Rezolu ții ale Conduc ătorului
Statului. Septembrie 1940 – august 1944 , editori V. Arimia și I. Ardeleanu, Bucure ști, 1992;
Gh. Buzatu, Românii în arhivele Kremlinului , Bucure ști, 1996, p. 288-341). În acest sens, istoricul
M. Pelin a observat, cu temei, c ă gra ție rezolu țiilor reu șim s ă p ătrundem în „laboratorul intim al
guvern ării” antonesciene, documentele, ele însele, impresi onând prin „claritatea, precizia și
incisivitatea frazelor… Este vorba de adev ărate lec ții de stil … Cuvântul nu are doar adres ă, ci și
culoare, acoperind idei consistente, limpezi, st ăpânite, energice în toate implica țiile lor”.
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 80-82.
xvi 20 septembrie 1940
– Serviciul de Informa ții, Frontul de Est înainteaz ă Cabinetului Militar – cu adresa nr. 34/21.9.1940 –
o Notă și Mapa cu hart ă cuprinzând situa ția militar ă probabil ă la data de 20 septembrie 1940
– URSS (ANIC, fond PCM – CM, dosar 119/1940). Rezolu ția Generalului Antonescu pe marginea
notei: „ – H ărțile cu situa ția inamicului trebuie puse pe pere ții biroului meu. – Trebuie o hart ă cu
vechile frontiere și cu actualele fruntarii. – O hart ă sau h ărți ale fronturilor de lupt ă – G[eneral]
Antonescu” ( ibidem, f. 1).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 83.
xvii 21 septembrie 1940
– S-au desf ăș urat, sub pre ședin ția Generalului Antonescu, lucr ările Consiliului de Cabinet, cu
urm ătoarea participare: Mihai Antonescu, Alex. Constant , M. Sturdza, Gh. N. Leon, Horia Sima,
N. Dragomir, C. Petrovicescu și George Cre țeanu ( Stenogramele ședin țelor , I, p. 60-75). Extragem
din punctele cardinale ale programului de guvernare al tandemului Antonescu-Sima: „ […] Acum în
privin ța vecinilor no ștri, acela și principiu ! Aceasta nu însemneaz ă c ă Generalul Antonescu
a renun țat la România Mare. Generalul Antonescu lupt ă ca s ă reconstituie România Mare, dar n-o
strig ă la toate r ăspântiile de strad ă, fiindc ă ar fi ca pisica cu clopo ței, care încearc ă s ă prind ă
șoareci … A ș crea Statului riscuri foarte mari, într-un moment când este înc ă dezorganizat și are
înc ă probleme politice și economice de rezolvat. Vas ăzic ă, în aceast ă privin ță trebuie s ă fii prudent.
Îns ă toate problemele în leg ătur ă cu grani țele noastre, cu drepturile noastre, cu aspira țiile
poporului român trebuie tratate de presa noastr ă și nu abandonate […] Fa ță de Ax ă, v-am spus:
noi mergem 100% pân ă la moarte al ături de Ax ă. Ori triumf ăm cu Axa , ori c ădem cu Axa. Dac ă
vom c ădea cu Axa , pe hart ă nu vom dispare, dup ă cum nici Italia, nici Germania nu vor putea
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
452
să dispar ă, o na țiune constituind o realitate peste care nu se poate trece. Îns ă eu vreau s ă r ăstorn
Arbitrajul de la Viena – f ără s ă spun – și preg ătesc campania pentru opinia public ă mondial ă […]
Acum, ce atitudine trebuie s ă avem fa ță de Ax ă, v-am spus: merge 100%, pân ă la moarte cu Axa .
Și nici o atitudine dubioas ă, care poate s ă ne sl ăbeasc ă pozi ția! … ” ( ibidem, p. 70-71).
– În aceast ă zi, dup ă cum se consemna într-o not ă secret ă a Direc ției Generale a Poli ției din
24 septembrie 1940, Lordul Halifax, titularul Foreign Office- ului, ar fi solicitat Lega ției Marii
Britanii la Bucure ști s ă trimit ă la Londra, cu prima valiz ă diplomatic ă, „scurte biografii ale
membrilor noului guvern” (ANIC, fond DGP, dosar 124 /1940, f. 154).
– Cel dintâi mesaj adresat de liderul PNL, Constant in [Dinu] I. C. Br ătianu, Conduc ătorului Statului
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 62/1940, f. 1-3; Antonescu, Mare șalul României, III, p. 115),
cuprinzând acest îndemn: „[…] Nu este bine ca sub conducerea Dv. s ă se continue un regim de
opresiune, care nu mai are nici o ra țiune de a fi într-o țar ă mutilat ă și nenorocit ă, care trebuie
să se reconstituie cu concursul tuturora celor care, prin trecutul lor, sunt ce mai buni cet ățeni ai ei”.
Rezolu ția șefului guvernului consemnat ă pe documentul primit: „ 24.IX.[1940] – Se va r ăspunde
D-lui Br ătianu dup ă indica țiile mele. General Antonescu” .
– La 21 și 24 septembrie 1940 a debutat o intens ă activitate epistolar ă, desf ăș urat ă pe parcursul
tuturor celor patru ani ai Regimului Antonescu, înt re liderii istorici ai P.N.L. și P.N. Ț., Constantin
[Dinu] I. C. Br ătianu și, respectiv, Iuliu Maniu, și Conduc ătorul Statului. Cele mai complete edi ții
reunind paginile remarcabile ale acestei coresponde n țe pot fi consultate în seria Antonescu,
Mare șalul României , II-III, passim ; Mare șal Ion Antonescu, Epistolarul infernului, edi ție Mihai
Pelin, Bucure ști, Editura Viitorul Românesc, 1993; C. I. C. Br ătianu. Carol II, Ion Antonescu,
Amintiri. Documente. Coresponden ță , edi ție Ion Ardeleanu, Bucure ști, Editura Forum – SRL, 1992;
Ion Calafeteanu, ed., Iuliu Maniu – Ion Antonescu. Opinii și confrunt ări politice. 1940-1944 ,
Bucure ști, p. 78-80; Gh. Buzatu, Istorie interzis ă, passim ).
xviii 23 septembrie 1940
– Potrivit dispozi ției lui I. Antonescu, Cabinetul Militar solicit ă (prin adresa nr. 6 207) Ministerului
Ap ărării Na ționale, Subsecretariatului de Stat pentru Armat ă (condus de generalul Constantin
Pantazi), prezentarea a 3 tabele nominale cuprinzân d: lista tuturor mini ștrilor și subsecretarilor de
stat ai Ap ărării din ultimii zece ani; lista militarilor fo ști directori sau pre ședin ți de Consilii de
Administra ție ai regiilor autonome sau serviciilor publice de pe lâng ă Departament; lista fo știlor șefi ai
Marelui Stat Major din deceniul precedent (ANIC, fo nd PCM – CM, dosar 69/1940, f. 129).
xix 24 septembrie 1940
– Cel dintâi mesaj adresat de liderul PN Ț, Iuliu Maniu, generalului I. Antonescu privind ini țiativa
convoc ării unei adun ări de protest pentru 29 septembrie pentru înfierare a atrocit ăților ungure ști din
Transilvania ocupat ă în urma dictatului de la Viena ( Antonescu, Mare șalul României, III, p. 119).
xx 25 septembrie 1940
– Presa difuzeaz ă un r ăspuns al Generalului Antonescu la scrisoarea din aj un a liderului istoric
al PN Ț, Iuliu Maniu, și din care re ținem: „… Eu mi-am luat, în fa ța lui Dumnezeu, a Ță rii și
a tân ărului Rege, în fa ța Istoriei și a con știin ței mele, cea mai grea r ăspundere, dup ă ce, ani de-a
rândul, o ști ți prea bine, am denun țat tuturor și chiar Dv. toat ă primejdia, toate gre șelile și drama
care ne a ștepta și care a venit. În ceasul acesta grav, când trebuie s ă port r ăspunderea faptelor altora,
ca s ă salvez Țara, a ștept de la Dv. și de la to ți cel pu țin atâta: în țelegerea și lini ștea ca s ă pot lucra”
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 12; idem, d osar 325/1940-1943, f. 10-11; Antonescu,
Mare șalul României, III, p. 115-117; Mare șal Ion Antonescu, Un ABC al anticomunismului
românesc, I, p. 165-166).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
453
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 91.
xxi 26 septembrie 1940
– Ședin ța Consiliului de Cabinet, prezidat ă de Antonescu, cu urm ătoarea participare: N. Dragomir,
Gh. N. Leon, N. Mare ș, George Cre țeanu, Corneliu Georgescu, Pompiliu Nicolau, C. Papa nace,
Victor Dimitriuc și M. Antonescu ( Stenogramele ședin țelor, I, p. 76-94).
– S-a prezentat materialul solicitat, cu trei zile mai devreme, prin ordinul nr. 6 207 (vezi supra)
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 69/1940, f. 130-136).
– Din Declara ția lui I. Antonescu f ăcut ă ziarului italian „La Stampa”: „Acest popor a s ăvâr șit mari
gre șeli și a fost pedepsit aspru; totu și, nu-și merit ă soarta de azi. Masele nu sunt vinovate, vinova ți
sunt vechii diriguitori, regimul r ăsturnat” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 13 ).
xxii 28 septembrie 1940
– Generalul Antonescu solicit ă serviciilor secrete de la Bucure ști informa ții „complete” despre
for țele armate ale inamicului – URSS (ANIC, fond PCM – CM, dosar 117/1942, f. 211).
– Prin noul punct de frontier ă România – URSS, sunt primi ți 32 de ofi țeri și subofi țeri români dintre
cei r ăma și în Basarabia la retragerea din iunie-iulie preced ent. Din declara țiile lor date în fa ța
Biroului Statistic Militar din Ia și (condus de lt.- col. Ion Palade) se desprind toat e groz ăviile prin
care au trecut, cu începere din 28 iunie 1940 (ANIC , fond PCM – CM, dosar 121/1940, passim ).
Din declarația maiorului Anibal Foc șan: „… Popula ția civil ă din satele moldovene ști a avut
o comportare foarte bun ă. Am v ăzut oameni plângând la trecerea noastre, afar ă de evrei și
minoritari; chiar minoritarii, o parte, regretau pl ecarea noastr ă. În timpul arest ării, trupele sovietice
au avut o atitudine destul de brutal ă” ( ibidem , f. 39). Locotenent în rezerv ă Luminosu C. Nicolae, la
rândul s ău, a precizat: „… Prin toate comunele popula ția civil ă moldoveneasc ă ie șea cu ap ă la trup ă
și le p ărea r ău de plecarea noastr ă din Basarabia; în schimb, popula ția minoritar ă și, în special,
evreimea din Volentiru manifestau și a șteptau cu bucurie primirea Armatei Ro șii. În Volentiru
flutura drapelul ro șu chiar pe turla bisericii. Tot în acea comun ă toate c ărțile române ști și alte
documente au fost arse în semn de manifesta ție de c ătre popula ția evreiasc ă …” ( ibidem, f. 142).
Vezi detalii despre cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, comportamentul popula ției locale
(români și minoritari) – idem, fond DGP, dosar 199/1940, passim.
xxiii 30 septembrie 1940
– La solicitarea Generalului I. Antonescu, se prezi nt ă materialul intitulat Lipsa de continuitate la
conducerea Armatei în ultima decad ă (ANIC, fond PCM – CM, dosar 69/1940, f. 123-127).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 96-100 (Anex ă la KTB: Misiunea Militar ă în
România. 6-30 septembrie 1940 , expunere pe zile).
xxiv 1 octombrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 104-105.
xxv 3 octombrie 1940
– Prof. N. Vasilescu Karpen se adreseaz ă Generalului Antonescu în problema disputei ce are cu
M. Manoilescu (ANIC, fond PCM – CM, dosar 323/1940, f. 110-113).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
454
xxvi 5 octombrie 1940
– Extras din articolul Conduc ătorul , ap ărut în cotidianul berlinez „Das Reich”: „A șa dup ă cum
destinul Germaniei este încredin țat Führerului, al Italiei Ducelui, al Spaniei unui Caudillo, tot a șa
destinele Ță rii Române ști sunt azi încredin țate Conduc ătorului , termen adoptat de toate limbile.
Cu aceast ă denumire oficial ă pentru îndoita func țiune a Generalului Antonescu, de Conduc ător al
Statului Legionar și al Guvernului, România p ăș ește de drept în rândul statelor autoritare ale
Europei. Cu o asemenea concep ție nou ă ideologic ă și de politic ă intern ă, alegerea liniei politicii
externe nu mai este o problem ă grea pentru România. În mod logic, aceast ă politic ă se plaseaz ă pe
linia Axei …” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 29/1940, f. 17).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 111-112.
xxvii 6 octombrie 1940
– Din Cuvântarea lui Antonescu, la Bucure ști, la „Serbarea Biruin ței Legionare”: „… Țelul nostru
este izbânda. Izbânda prin respectul fa ță de om, de dreptate și de lege; prin cinstirea propriet ății și
a h ărniciei; prin mândria ob ștei române ști; prin în ălțarea Neamul și prin unirea sfânt ă a tuturor fiilor
vrednici” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 1 7).
xxviii 9 octombrie 1940
– Nota 51 142 a SSI -ului ce în știin ța pe Generalul Antonescu despre ini țiativa „independen ților”
răma și la Londra (V. V. Tilea, Richard Franasovici, Radu Irimescu ș.a.) de a constitui un „guvern
român” în exil (ANIC, fond PCM – CM, dosar 5/1940, f. 3).
xxix 12 octombrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 121.
xxx 14 octombrie 1940
– Din cuvântarea lui I. Antonescu la banchetul dat la Cercul Militar din Bucure ști în onoarea
Misiunii Militare Germane: „… Sunte ți aci, la chemarea Guvernului Român, expresie hot ărât ă a unei
colabor ări realiste și vrednice” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 22; idem, dosar
325/1940-1943, f. 21).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 122.
xxxi 16 octombrie 1940
– Într-o scrisoare adresat ă lui I. Antonescu, Horia Sima îi imput ă c ă propunerile sale pe linie
guvernamental ă sunt privite „cu oarecare neîncredere” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 158/1940,
f. 1-2; Antonescu, Mare șalul României, III, p. 121).
xxxii 21 octombrie 1940
– I. Antonescu r ăspunde la mesajul lui Horia Sima din 16 octombrie 1 940: „… V ă rog s ă alege ți:
Sau v ă lua ți singur r ăspunderea în fa ța Ță rii și a Istoriei, și conduce ți Țara dup ă con știin ța și
priceperea Dv.; sau îmi da ți toat ă libertatea și toat ă autoritatea în conducerea Ță rii, alegerea
oamenilor și reprimarea tuturor gre șelilor și tuturor dezordinelor. Eu îmi iau r ăspunderea s ă ridic
un regim dac ă sunt ascultat; nu pot îns ă consim ți s ă fiu prizonierul lui și s ă m ă pr ăbu șesc cu el, dac ă
nu m ă urmeaz ă …” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 158/1940, f. 3-10 ; idem, dosar 65/1941, f. 60-65;
Antonescu, Mare șalul României, III, p. 122-125).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
455
xxxiii 24 octombrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 125.
xxxiv 25 octombrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 127.
xxxv 26 octombrie 1940
– SSI -ul, Frontul de Est, de și în curs de reorganizare, prezint ă Cabinetului Militar al lui Antonescu
materialul intitulat Dispozitivul probabil al For țelor Sovietice la 26 – X – 1940 (ANIC, fond PCM
– CM, dosar 127/1940).
xxxvi 28 octombrie 1940
– Într-un nou mesaj destinat lui I. Antonescu, Hori a Sima insist ă pentru a ob ține „libertate” în
aplicarea „programului legionar” într-ale guvern ării, considerând c ă „orice împiedicare a revolu ției
legionare este fatal ă Ță rii” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 158/1940, f. 14; Antonescu, Mare șalul
României, III, p. 125-127).
xxxvii 29 octombrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 136.
xxxviii 30 octombrie 1940
– SSI -ul alarmeaz ă autorit ățile c ă for țele militare navale sovietice (vedete și monitoare cu trupe)
desf ăș oar ă ac țiuni și capturi la Chilia Nou ă, Periprava, Ismail, Cartal, vizând s ă ocupe unele
ostroave pe Dun ăre (ANIC, fond PCM – CM, dosar 1/1940, passim ).
xxxix 31 octombrie 1940
– I. Antonescu i-a replicat lui Horia Sima la ultim ul mesaj, precizând c ă nu era timp de polemic ă, dat
fiind c ă „dezastrul este inevitabil”, iar situa ția era clar ă – Generalul era șeful Regimului Legionar și
Șeful Guvernului, între Partid și Guvern impunându-se o „separa țiune” categoric ă (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 158/1940, f. 20-24; Antonescu, Mare șalul României, III, p. 127-129).
xl 1 noiembrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 146.
xli 3 noiembrie 1940
– Un nou apel al lui I. Antonescu la „colaborarea” cu legionarii, în cuvântarea la Radio Bucure ști
consacrat ă lui C. Z. Codreanu (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/ 1940, f. 25-27; idem, dosar
325/1940-1943, f. 24-25).
xlii 4 noiembrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 152.
xliii 5 noiembrie 1940
– La nivelul Cabinetului Militar se preg ăte ște, în colaborare cu Ministerul Regal al Afacerilor
Str ăine din Bucure ști, materialul documentar în vederea vizitei Genera lului Antonescu la Roma
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 61/1940, f. 8-18).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
456
xliv 8 noiembrie 1940
– Din Cuvântarea lui I. Antonescu la Ia și, adresându-se Regelui Mihai I: „V-a dat Domnul, S ire, o
Domnie grea. R ăsăritul Domniei a început, Sire, într-un apus întunec at al Ță rii. Cu sprijinul
Domnului, v ă doresc fierbinte ca apusul cârmuirii Voastre s ă fie un r ăsărit de glorie și lumin ă pentru
Neam” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 30; i dem, dosar 325/1940-1943). Nimic nu
s-a împlinit !
xlv 9 noiembrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 165.
xlvi 10 noiembrie 1940
– Din cuvântarea lui I. Antonescu la redeschiderea Universit ății din Cluj la Sibiu: „… În aceast ă
reîntrupare a Ță rii, universit ățile și universitarii au soart ă de ziditori. Universit ățile sunt pentru
na țiunile moderne ceea ce vatra antic ă și focul sacru au însemnat pentru p ăgâna lume din r ăsăritul
civiliza ției. Universit ățile trebuie s ă fie f ăclia care despic ă drumul viitorului na țional, s ă fie amvonul
din care pornesc credin țele mari. Universit ățile trebuie s ă fie pentru noi zidurile nev ăzute ale
ve șniciei române ști; iar, pentru cei din afar ă, cet ățile adev ărului, ale drepturilor și mândriei na ționale.
Toate popoarele, din toate vremurile, s-au în ălțat, au devenit mari când au știut s ă-și întemeieze
școli mari” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 34).
xlvii 11 noiembrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 168.
xlviii 12 noiembrie 1940
– Cuvânt rostit la Gara B ăneasa, la plecarea la Roma pentru convorbiri cu Duc ele Benito Mussolini:
„Generalul Antonescu și de data aceasta, ca și întotdeauna, pân ă la moarte, va lupta pentru
drepturile Neamului Românesc” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 38).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 170.
xlix 19 noiembrie 1940
– În vederea întrevederilor programate Antonescu – Hitler, titularul Externelor de la Bucure ști,
M. Sturdza, înainteaz ă referatul intitulat Ardealul. Situa ția în ajunul plec ării la Berlin – 19 noiembrie
1940 (ANIC, fond PCM – CM, dosar 61/1940, f. 39-44).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 178-181.
l 20 noiembrie 1940
– La nivelul Cabinetului Militar se preg ătesc, în colaborare cu Ministerul Regal al Afaceril or Str ăine
din Bucure ști, materialele documentare în vederea vizitei Gene ralului Antonescu la Berlin, micro-
sintezele: Transilvania (ANIC, fond PCM – CM, dosar 61/1940, f. 21-23), Basarabia ( ibidem ,
f. 24-25) și Bucovina ( ibidem, f. 26-28), toate semnate de Prof. Emil L ăzărescu, ori adunate,
prin grija Prof. P. P. Panaitescu, documentele ilus trative privind evolu ția românilor în decursul
ultimelor veacuri ( ibidem , f. 52-67).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
457
li 21 noiembrie 1940
– Cotidianul oficial „Völkischer Beobachter” salut ă vizita Generalului I. Antonescu la Berlin și
preveste ște c ă România „va merge” cu Axa (ANIC, fond PCM – CM, dosar 29/1940, f. 22).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 184.
lii 25 noiembrie 1940
– Cuvântul rostit de Generalul I. Antonescu în Gara Bucure ști, la revenirea în țar ă dup ă întrevederile
cu A. Hitler: „Când am plecat v-am asigurat c ă m ă voi întoarce cu încrederea poporului german.
Pot s ă v ă asigur ast ăzi c ă m ă întorc cu încrederea Führerului și a poporului german. România
va merge la biruin ță . România va avea drepturile ei. Tr ăiasc ă România!” (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 59/1940, f. 39; idem, dosar 325/1940-1943, f. 38).
– Rezolu ția Generalului Antonescu pe marginea unui raport ce g ăzduia zvonuri c ă ar fi…
francmason: „Prostie. Când cineva ocup ă un înalt loc, trebuie s ă se a ștepte la infamii. Într-o țar ă
unde atâ ția tic ălo și tr ăiesc din tic ălo șie…” (Mare șalul Ion Antonescu, Secretele guvern ării.
Rezolu ții ale Conduc ătorului Statului. Septembrie 1940 – august 1944, editori Vasile Arimia, Ion
Ardeleanu, Bucure ști, Editura Românul”, 1992, p. 27).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 187.
liii 28 noiembrie 1941
– Vezi cuvântarea Generalului Antonescu la întâlnir ea cu comandan ții MU de la Pre ședin ția
Consiliului de Mini ștri (ANIC, fond PCM – CM, dosar 18/1940, f. 27-55). Textul integral în anexa
volumului (nr. 6).
liv 29 noiembrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 193.
lv 30 noiembrie 1940
– Mesaj comun adresat de Iuliu Maniu și C. I. C. Br ătianu Generalului I. Antonescu ( Antonescu,
Mare șalul României, III, p. 130-132).
– Un alt mesaj comun relativ la aderarea României l a Pactul Tripartit ( Antonescu, Mare șalul
României, III, p. 132-133).
– Mesaj din aceast ă lun ă, semnat de Iuliu Maniu, Ion Mihalache și istoricul Gh. Br ătianu, adresat
Generalului I. Antonescu în problema desfiin ță rii Asocia ției „Pro Transilvania” ( Antonescu,
Mare șalul României, III, p. 129-130).
lvi 1 decembrie 1940
– Din cuvântarea rostit ă la Alba Iulia, la aniversarea Unirii Ardealului: „ 1 Decembrie nu este anul
acesta ziua bucuriei na ționale. 1 Decembrie este ziua durerii Neamului [… ] 1 Decembrie este anul
acesta ziua judec ății trecutului, este ziua mustr ării și a poc ăin țelor, dar este, fra ților, și ziua care
ne deschide calea drepturilor viitorului. S ă p ăș im pe aceast ă cale cu încrederea în biruin ță […]
Să nu uit ăm c ă istoria nu va uita pe vinova ți; și vinova ții suntem cu to ții: unii, pentru c ă au t ăcut;
al ții, pentru c ă au gre șit; cu to ții, pentru c ă am suportat. 20 de ani ne-am frânt puterea, ne-am sl ăbit
cugetul și ne-am sleit min țile în lupte fratricide pentru ideologii, în dezbin ări stupide, în bârfeli
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
458
odioase, în vrajbe dureroase și în apuc ături neomenoase. Gre șelile au venit la scaden ță . Teribil ă
scaden ță ! A fost pedepsit ă o na țiune, care va fi etern ă, pentru p ăcatele unei genera ții, care este
trec ătoare. Dar s ă nu ne robim durerii. Durerea și înfrângerea închid în mormântul Istoriei neamuril e
sortite pieirii, dar rede șteapt ă și înal ță adev ăratele popoare. Și Neamul Românesc nu piere ! …”
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 40; idem, d osar 325/1940-1943, f. 39 și urm.).
lvii 2 decembrie 1940
– Generalului Antonescu i se prezint ă o excelent ă sintez ă – rod al investiga țiilor serviciilor secrete
militare și civile ale Bucure știlor – intitulat ă Kominternul. Metoda sa de lucru și colaborarea cu
Armata Ro șie , datat decembrie 1940 și totalizând 31 pag. dactilografiate + o plan șă reflectând
structura odiosului organism manevrat de Kremlin în scopul foment ării revolu ției bol șevice la nivel
mondial (cf. detalii în Gh. Buzatu, România sub Imperiul Haosului , p. 654 și urm.).
lviii 4 decembrie 1940
– Memoriul liderului istoric al PN Ț, Iuliu Maniu, trimis lui I. Antonescu, c ăruia-i solicit ă
„respectarea ordinii legale, a vie ții constitu ționale și a libert ăților cet ățene ști” (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 27/1940, f. 16; Antonescu, Mare șalul României, II, p. 145-147).
lix 5 decembrie 1940
– Mesaj al lui Dinu Br ătianu adresat lui I. Antonescu despre abuzurile leg ionarilor ( Antonescu,
Mare șalul României, III, p. 135-137).
lx 7 decembrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 216.
lxi 10 decembrie 1940
– Din Cuvântarea rostit ă în Bucure ști la Mormântul Eroului Necunoscut: „… Aceasta a fost lupta de
veacuri a Neamului Românesc. Pentru Neam, dar și pentru Lege. Legea într-un în țeles mare,
neîntrecut. Legea – culme suprem ă a drept ății, Legea – c ătre care se înal ță cugetele într-o învolburare
care dep ăș ește chiar fr ământarea instinctului na țional” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 48).
– Manifestul Români ! , lansat de PN Ț, de condamnare a crimelor legionare din noiembrie 1940,
pe care Generalul Antonescu ar fi șov ăit s ă le condamne, iar, ca atare, i se cere, „s ă trag ă consecin țele.
Să plece !” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 27/1940, f. 1 7).
– Generalul I. Antonescu explic ă lui C. I. C. Br ătianu motivele pentru care n-a fost primit în
audien ță ( Antonescu, Mare șalul României, III, p. 138).
lxii 11 decembrie 1940
– Generalul Alexandru Filitti, ca delegat al fo știlor prefec ți militari ai lui Carol II, se adreseaz ă lui
I. Antonescu pentru a reveni asupra ordinului dat c a ofi țerii, fo ști prefec ți, s ă-și dea demisia din
armat ă pe motivul c ă ar fi executat dispozi țiile criminale ale fostului suveran (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 349/1940, f. 16). Rezolu ția Conduc ătorului Statului pe acest document:
„12.XII.[1942] – Nu revin. Am cump ănit înainte de a decide. Un ofi țer nu poate executa un ordin
care dezonoreaz ă epoletul s ău și pe acela al întregii institu ții. Un ofi țer nu se poate face asasin
(subliniat în original) « din ordin». Dac ă are caracter, el refuz ă s ă se mânjeasc ă astfel. Dac ă to ți ar
fi avut aceast ă educa ție și mentalitate, nu am fi ajuns la pr ăbu șirea Ță rii. Din lips ă de caractere am
pr ăbu șit totul în aceast ă Țar ă. Exist ă o lege care face r ăspunz ător pe subaltern – chiar și pe ofi țer –
dac ă nu atrage aten ția superiorului – fie chiar Ministru, – când comite o ilegalitate și ia parte la o
astfel de ac țiune. Și D-ta, Domnule General « à la suite», vii s ă-mi faci teoria execut ării ordinului.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
459
Generalul Antonescu nu ar fi executat un astfel de ordin, fiindc ă împiedica legea, și, dac ă nu l-ar fi
împiedicat legea, îl împiedica con știin ța. Crima nu se poate ascunde sub teoria enun ță rii de slug ă a
ordinului și sub splendoarea epoletului, ea murd ăre ște acest epolet. Cu aceast ă mentalitate a ți dat
to ți, sub o form ă sau alta, concurs tâlharului și tr ădătorului, – și Țara s-a pr ăbu șit – G[eneral]
Antonescu” (ibidem, f. 16 verso; vezi și Mare șalul Ion Antonescu, Secretele guvern ării, p. 32).
Rezolu ția s-a transmis generalului Al. Filitti ( ibidem , f. 17).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 224.
lxiii 12 decembrie 1941
– Rezolu ția Generalului Antonescu pe memoriul unui profesor universitar amenin țat cu epurarea:
„Atrag aten țiunea s ă nu se fac ă gre șeli regretabile. S ă se țin ă seam ă c ă știin ța se deserve ște, iar
nu se serve ște când se pune patim ă. Poporul românesc nu prea are mul ți oameni de știin ță . Și a fost o
crim ă [ca altele] care s-a[u] comis de atâtea ori în tre cut, tratându-se știin ța și figurile ei reprezentative
prin prisma oarb ă și stupid ă a prietenilor politici. Rog ca sub mine s ă nu se cad ă în aceast ă eroare,
fiindc ă voi pl ăti eu, sau acei care nu m ă ascult ă” (Antonescu, Mare șalul României, III, p. 424).
lxiv 13 decembrie 1940
– Memoriu al lui Iuliu Maniu c ătre I. Antonescu, pe marginea c ăruia șeful Statului a consemnat:
„În r ăzboiul trecut a ți mers orbe ște dup ă str ălucirea infirm ă a unui guvern. În r ăzboiul actual
v-ați l ăsat du și orbe ște de energia unui geniu [Iuliu Maniu !] care, om fiind, nu putea s ă vad ă clar
în toate problemele. Nici sub raportul politic, nic i sub cel militar, nu a ți vrut s ă asculta ți pe nimeni,
îmb ăta ți de patimi și marile succese pe care le-a ți avut într-un moment de surprindere general ă,
ați crezut c ă pute ți face și desface totul la gestul unui singur om. A ți dat cu piciorul și a ți d ărâmat
echilibrul politic stabilit într-un stat în 150 de ani de lupte și ast ăzi, încetul cu încetul, v ă pr ăbu șiți
catastrofal sub aceste d ărâm ături” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 49/1940, f. 30-31; idem ,
dosar 50/1940, semn ătur ă olograf ă a liderului PN Ț; Antonescu, Mare șalul României, II, p. 148-152).
lxv 14 decembrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 230.
lxvi 16 decembrie 1940
– Potrivit unor date centralizate de MAI, dup ă 6 septembrie 1940 au fost aresta ți 141 comuni ști,
dintre care: 120 evrei, 16 români și 5 alte origini etnice. Pe un buletin al DGP-ului, Antonescu a pus
aceast ă rezolu ție: „ La infractorii comuni ști de alt ă origine etnic ă sanc țiunea se dubleaz ă”
(Antonescu, Mare șalul României, III, p. 425).
lxvii 17 decembrie 1940
– Referindu-se la ecourile vizitei lui I. Antonescu la Berlin în luna precedent ă, Raoul Bossy
transmite la MAE din Bucure ști opinia lui A. Hitler: „[…] Cancelarul apreciaz ă curajul Generalului
de a-i fi vorbit verde. Are mult ă încredere în cuvântul deschis și sobru al unui soldat” (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 46/1940, f. 5).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 233 (Atacul împotriva URSS, denumirea-cod
Opera țiunea cod „Fritz” , cap ătă o alt ă denumire: Opera țiunea „Barbarossa” ).
lxviii 18 decembrie 1940
– Scrisoarea lui C. I. C. Br ătianu destinat ă lui I. Antonescu: „În situa ția de ast ăzi în țeleg
să se concilieze interesele României cu cele ale Germ aniei, dar nu s ă le sacrific ăm. În acest scop
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
460
nu putem s ă r ămânem la discre ția unui singur om ca s ă le apere pe ale noastre” (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 62/1940, f. 9-10; Antonescu, Mare șalul României, II, p. 152-154).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 235-238.
lxix 21 decembrie 1940
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 243.
lxx 23 decembrie 1940
– Alocu țiune la serbarea Pomului de Cr ăciun de la Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri: „Avem
datoria s ă reconstruim ceea ce am pierdut. Aceasta n-o putem face decât prin jertf ă, prin jertf ă din
partea Dv., prin jertf ă din partea mea, prin jertfa tuturor. Deci, jertf ă v ă cer pentru recl ădirea Ță rii”
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 52; idem, d osar 325/1940-1943, f. 51).
lxxi 24 decembrie 1940
– Fragmente din scrisoarea Generalului Iosif Teodor escu adresat ă Generalului I. Antonescu:
„[…] Faci parte din promo ția [a] 19-a Turda [ Școala Militar ă de Infanterie și Cavalerie Craiova].
Cred c ă ai înc ă viu în spirit jur ământul promo ției noastre, de a r ăzbuna uciderea marelui Domn.
Acest jur ământ este tot atât de valabil ast ăzi, ca în 1902. Dumnezeu s ă-ți ajute s ă conduci armatele
române peste Tisa, pe drumul de glorie str ăbătut acum 21 de ani, tot sub impulsiunea puternic ă
a sufletului t ău. Ardealul și Nistrul te cheam ă !” General Iosif Teodorescu, R. Vâlcea, 24 decembr ie
1940 (ANIC, fond PCM – CM, dosar 208/1940, f. 426-4 27).
lxxii 25-27 decembrie 1940
– Cu prilejul Cr ăciunului 1940, al Anului Nou 1941 și al zilei onomastice din 7 ianuarie 1941,
Generalul Antonescu a primit nenum ărate mesaje (telegrame, scrisori etc.), reunite în mai multe
volume; vezi ANIC, fond PCM – CM, dosar 206/1940 – Regele Mihai I și Regina Mam ă Elena,
Prof. Traian Br ăileanu, Elena C. Zelea Codreanu, Al. Tzigara Samurc a ș, generalii N. Macici,
C. St. Amza, Radu Rosetti, Eugen Zwiedeneck, Gh. Ro zin, I. Topor, Prof. C. R ădulescu-Motru,
Radu Portocal ă, Romulus Sei șanu, Virgil Potârc ă, I. Gigurtu, col. N. Dragomir, Ștefan T ătărescu;
idem, dosar 207/1940 – N. Malaxa, col. Octav Ullea, profesorii C. C. Gi urescu, D. D. Caracostea,
Gh. Alexianu și Octav Onicescu, Traian Herseni, familia arhitect Iotzu, Georgescu-Delafras,
generalii Corneliu Dragalina, N. B ădescu, I. Popovici, Berindei, Eliad, Al. B ădulescu, Alex. Manolescu,
Ion Georgescu, Aurel Nicolescu, Gheorghie ș, C. Iacob, Manolescu, Olteanu, Referendaru,
C. Papanace, N. Petra șcu, preot C. M ătas ă, C. Argetoianu, arhitect Duiliu Marcu, I. Th. Flor escu,
A. Gociman, arhitect H. Clejan, Ionel Perlea, I. Gi gurtu, Al. Ottulescu, ministrul G. Cre țeanu,
G. T. Kirileanu, poetul Ion Minulescu; idem, dosar 208/1940 , printre expeditori aflându-se:
Mohamed Amin Fouad, ministrul Egiptului, Vojtech Tu ka, pre ședintele Consiliului de Mini ștri și
ministrul de Externe al Slovaciei, N. Mare ș, Alex. Ottulescu, V. Ia șinschi, familia Cancicov,
Radu Gyr, Mitropolitul Olteniei Nifon, Franklin Mot t Gunther, ministrul SUA la Bucure ști,
Grigore Gafencu, Dinu Hiott, V. Vojen, Victor C ădere, Raoul Bossy, Eugen Filotti, V. Grigorcea,
Patriarhul Nicodim, Mitropolitul Basarabiei Gurie, Rudolf Hess, Prin țul Konoe, premierul Japoniei,
generalii Petre Dumitrescu, Gh. Rozin, Iosif Iacobi ci, Gh. Avramescu, C. Pantazi, Hugo Schwab,
Ramiro Enescu, Gh. Stavrescu, C. Dragalina, C. Z. V asiliu, M. Racovi ță , Dumitru Popescu,
Al. Ioani țiu, N. Macici, M. Manafu, V. Atanasiu, Gh. B ăgulescu, Olimpiu Stavrat, N. Ciuperc ă,
C. Dona, Gh. Leventi, I. Topor, Ilie Șteflea, David Popescu, I. Teodorescu și P. Vasilescu,
comandorul Gh. Jienescu, col. adjutant Râmniceanu, Mare șalul Cur ții Regale, profesorii
D. Leonida, Enric Ottetele șanu, Eugen Chirnoag ă, Al. Rosetti și dr. P. Tomescu.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
461
lxxiii 28 decembrie 1940
– Scrisoarea lui Iuliu Maniu c ătre I. Antonescu (ANIC, fond PCM – CM, dosar 49/194 0, f. 1-17).
lxxiv 31 decembrie 1940
– Telegrama ministrului român la Moscova, Grigore G afencu, destinat ă Mare șalului Antonescu:
La începutul unui an de munc ă grea, v ă doresc, Domnule General, izbând ă deplin ă în împlinirea
năzuin țelor neamului nostru și v ă asigur de întregul meu devotament. Colaboratorii m ei și delega țiile
române în misiune la Moscova se asociaz ă respectuos și din toat ă inima la aceast ă urare – Gafencu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 208/1940, f. 31).
– Telegrama arhitectului H. Clejan :
Domnului
General I. Antonescu
Predeal
Bucure ști 0130555 35 31/12 11,30
Ani mul ți cu s ănătate, succesul deplin al efortului supraomenesc ce depune ți pentru
realizarea izbândei ce se identific ă cu scopul vie ții Domniei Voastre, V ă ureaz ă din adâncul
sufletului.
Arhitect Clejan
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 207/1940, f. 190).
– Telegrama preotului și arheologului Constantin M ătas ă:
Domnului
General I. Antonescu
Conduc ătorul Statului,
Pre ședintele Consiliului de Mini ștri
Bucure ști (Predeal)
Piatra Neam ț 2133 51 31/12 20, 00
Mi șca ți de adânca în țelepciune a cuvântului Domniei Voastre de Anul Nou, v ă dorim via ță
îndelungat ă s ă sta ți la cârma ță rii.
Ca o chez ăș ie temeinic ă a bunei orânduieli și a înfr ățirii între to ți fiii neamului nostru.
Preot C. M ătas ă,
cu familia
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 207/1940, f. 491).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 244.
lxxv 1 ianuarie 1941
– Din cuvântul Generalului Antonescu la Sinaia, la serbarea Anului Nou: „Un an de grele încerc ări
și de crunte loviri pentru Neamul Românesc, pentru c onduc ătorii lui și pentru Dinastie a trecut.
Istoria va judeca aspru și f ără p ărtinire pe marii și micii vinova ți […] Intr ăm în Noul An cu un
leg ământ și cu o credin ță …” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 53).
– Proclama ția nr. 20 a Generalului Antonescu, incluzând Cuvântul s ău c ătre Țar ă: „… Anul care
sfâr șește a fost an de pr ăbu șire și de isp ăș ire. Anul care începe este un an de r ăscruce și de
reînviere” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 321/1940-194 1, f. 45). Proclama ția nr. 21, din aceea și zi,
era adresat ă legionarilor, chema ți s ă nu „umileasc ă” sacrificiul lui C. Z. Codreanu și al
colaboratorilor s ăi ( ibidem , f. 37-40).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
462
– Liderul PN Ț Iuliu Maniu lanseaz ă manifestul Pentru Anul Nou … , din care re ținem:
„Urez neamului românesc ca zguduitoarea tragedie di n anul care trece s ă cutremure con știin ța
fiec ărui român, pentru a [se] ridica la în ălțimi vrednice de marile tradi ții ale gintei noastre latine.
Urez poporului românesc s ă-i fie sufletul st ăpânit, iar anul care vine [s ă-i fie] de un adev ărat
fanatism, capabil s ă reînf ăptuiasc ă cel mai mare bun p ământesc: Unitatea na țional ă … (subl. în
original)” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 27/1940, f. 23).
– În „Cuvântul”, ziar al Mi șcării Legionare, director – reputatul istoric P. P. P anaitescu (Bucure ști,
an. XVIII, nr. 83), vede lumina tiparului articolul Generalul Ion Antonescu , descris drept „osta șul
neînfricat care în zilele de grea cump ănă a luat conducerea destinelor noastre române ști”.
– Telegram ă primit ă de la Prof. A. C. Cuza din Ia și:
Excelen ței Sale
General I. Antonescu
Conduc ătorul Statului
Predeal
Ia și – 6029 34
Părta ș gândului Excelen ței Voastre de refacere a României prin munc ă și dragoste între
fra ți, v ă urez un An Nou fericit cu deplin ă izbând ă.
A. C. Cuza
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 208/1940, f. 9).
– Telegram ă expediat ă de istoricul C. C. Giurescu :
General
I. Antonescu
Conduc ătorul Statului
Predeal
Bucure ști 200099 24 1/1 13,00
Cele mai bune ur ări de s ănătate. Noul An s ă însemne începutul refacerii hotarelor prin Dv.
Constantin Giurescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 207/1940, f. 181).
– Telegram ă expediat ă de Constantin Argetoianu :
General
I. Antonescu
Conduc ătorul Statului
Predeal
Bucure ști 27645 1/I 14,00
Da ți-mi voie s ă v ă urez și s ă ne ur ăm pentru anul care vine realizarea n ădejdilor pe care
le punem cu to ții în energia, în puterile și în dreptatea Dv. S ă v ă dea Dumnezeu și noroc.
A. Argetoianu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 207/1940, f. 184).
– Telegram ă expediat ă de N. Petra șcu: „La Mul ți Ani! – pentru biruin ța neamului românesc” (ANIC,
fond PCM – CM, dosar 207/1940, f. 457).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
463
lxxvi 3 ianuarie 1941
– Telegram ă trimis ă Generalului Antonescu de Serano Suner, ministrul d e externe al Spaniei:
„În numele lui Caudillo, mul țumiri pentru ur ările transmise și ur ări pentru prosperitatea na țiunii
române și pentru Dv. personal” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 207/1940, f. 580).
lxxvii 4 ianuarie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 246.
lxxviii 5 ianuarie 1941
– Mesaj al lui Ion Antonescu c ătre Adolf Hitler (ANIC, fond PCM – CM, dosar 324/19 41, f. 59).
– Raportul MAI nr. 102/5.I.1941 privind presupuse p reg ătiri ale legionarilor pentru un nou
masacru la închisoarea din Caransebe ș, dup ă „modelul” Jilava. Rezolu ția Generalului Antonescu:
„5.I.1941 – Când s-a întâmplat ceea ce s-a întâmpla t în luna noiembrie [1940] și când în Țar ă
continuau acte odioase de viol ări de domiciliu, de amenin ță ri anonime, de șoapte stupide și când
poli ția nu a prins pân ă acum niciun vinovat și for ța executiv ă nu a dat pe mâna justi ției pe nici un
vinovat, este normal s ă fi urmat psihoza panicii și a fricii. Pân ă ce autoritatea Statului nu
va redeveni autoritate, adic ă pân ă când opinia public ă nu va constata c ă vinova ții de atâtea
nemernicii sunt pedepsi ți conform legilor, pân ă atunci muncesc, și Ministerul de Interne, și eu nu
voi avea lini ște. Deci, s ă se intre în normal. Este datoria for ței executive a Statului s ă reintroduc ă
via ța normal ă prin urm ărirea și pedepsirea vinova ților pe care to ți îi știm, îi c ăut ăm, dar sosim ca
și faimo șii carabinieri prea târziu. Opinia public ă crede, din aceast ă cauz ă, și cu drept cuvânt, c ă
este complicitate. Or, eu m ă fac complice cu toate actele mari, patriotice, din amice ale Legiunii,
dar nu pot patrona tâlh ăriile și nemerniciile unora din acei care poart ă c ăma șa verde numai pentru
a o compromite și pentru a m ă compromite – General Antonescu” (ANIC, fond PCM – CM, dosar
52/1940, f. 40).
– Scrisoarea Prof. C. R ădulescu-Motru, Pre ședintele Academiei Române, destinat ă lui I. Antonescu:
ACADEMIA ROMÂN Ă Bucure ști
Nr. Calea Victoriei, 125
5 ianuarie 1941
Domnule General,
Cu ocazia zilei Dv. onomastice, în numele Academiei Române și al meu, v ă aduc cele mai
călduroase ur ări de s ănătate și voia bun ă la munc ă, pentru a putea învinge nenum ăratele greut ăți,
care v ă stau în cale.
Pacea onorabil ă și edificatoare a viitorului, pe care poporul român o a șteapt ă de la Dv. ca o
încoronare a vie ții de general și conduc ător al Statului, este cea mai împov ărătoare sarcin ă, ce
s-a pus vreodat ă pe umerii unui b ărbat de Stat român, – dar Dumnezeu v-a ales pentru ea !
Dumnezeu va îngriji s ă ie șiți biruitor. S ă tr ăiți !
Prof. C. R ădulescu-Motru
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 206/1940, f. 176).
lxxix 7 ianuarie 1941
– R ăspunsul Generalului la felicit ările lui O. Vl ădescu și Ilie Șteflea: „… Neamul acesta trebuie întâi
ridicat, înt ărit, îndreptat și, dup ă ce va deveni destul de puternic, dup ă aceea el va trebui s ă lupte
pentru ca s ă reîntregeasc ă ceea ce s-a pierdut prin gre șelile unei genera ții […] Eu doresc un
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
464
moment mai devreme s ă realizez ceea ce Dv. dori ți. N-avem nici un minut de pierdut în aceast ă
privin ță și orice ezitare, orice gre șeal ă îndep ărteaz ă clipa de reîntregire a neamului nostru.
Eu n-am zile multe s ă a ștept nici neamul nostru nu poate s ă a ștepte …” (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 59/1940, f. 56-57).
– Din r ăspunsul Generalului la ur ările lui Horia Sima: „… Deci, unire în suflete și în ac țiune. Numai
procedând astfel vom putea s ă salv ăm acest nenorocit și atât de greu încercat neam. Contez pe
aceast ă unire sufleteasc ă pornit ă de la Dv. c ătre mine, dup ă cum v ă rog s ă conta ți și Dv. pe
dragostea mea care porne ște de la inima mea c ătre Dv. Anul în care ne-am angajat este un an de
grele încerc ări pentru neamul românesc. Am pierdut f ără lupt ă grani țele și va trebui prin lupt ă s ă le
refacem. Deci, trebuie s ă ne preg ătim pentru lupt ă. Ca s ă v ă pute ți preg ăti pentru lupt ă, trebuie, de
jos pân ă sus și de sus pân ă jos, toat ă lumea s ă fie con știent ă de aceast ă încercare pe care ne-o
rezerv ă Istoria și Providen ța. Nu vom putea triumfa în lupta pe care o vom înce pe, curând, poate
mai curând decât ne a ștept ăm noi, decât dac ă în aceast ă țar ă va fi o lini ște des ăvâr șit ă și o coeziune
perfect ă a tuturor for țelor neamului. Domnule Horia Sima, î ți mul țumesc din tot sufletul și, ca om
asupra c ăruia apas ă o sarcin ă atât de grea, te asigur c ă nu voi putea duce aceast ă sarcin ă la bun
sfâr șit decât prin d-ta și prin Legiune. Și Legiunea trebuie s ă asculte de aceast ă necesitate. Orice
dezacord între Legiune și General este o nenorocire, este un pr ăpăd pentru însu și neamul nostru.
Acest pr ăpăd trebuie s ă-l evit ăm. Și aceast ă ascultare a Legiunii o cer de la to ți și contez pe sprijinul
d-tale …” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 58-59).
– La Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri din Bucure ști, Conduc ătorul Statului r ăspunde Generalului
Gh. B ăgulescu, care l-a felicitat de ziua onomastic ă în numele Cavalerilor Ordinului „Mihai
Viteazul”: „… Domnilor, sunt aici pentru ca s ă servesc Neamul Românesc, s ă-i ap ăr onoarea și s ă-i
asigur viitorul. S ă fi ți siguri c ă Generalul Antonescu nu cunoa ște nici o piedic ă în aceast ă privin ță .
El nu va da înapoi de la aceast ă lupt ă ca s ă realizeze ceea ce gânde ște el, c ăci ceea ce gânde ște el
este gândul Dv., al fo știlor lupt ători, în primul rând, și al Neamului nostru întreg. A vorbit
dl. B ădulescu de lupt ă, și lupt ă va fi. Pentru aceast ă lupt ă trebuie s ă preg ătim acest neam și lupta
aceasta trebuie s-o duce ți tot Dv., conduc ătorii …” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 54).
– Fragmente din scrisoarea colonelului în rezerv ă Sterea Costescu adresat ă Generalului
I. Antonescu: „[…] Timpurile au trecut, fiecare urmându-ne dest inul h ărăzit de colo de sus de tot.
Dintre to ți ai avut parte de cel mai frumos, dar în acela și timp și de cel mai greu destin, pe care
trebuie s ă-l parcurgi pân ă la cap ăt. C ăci o țar ă întreag ă st ă în a șteptare, ascultând, privind, citind,
interpretând tot ce faci ! Ca și alt ădat ă, îng ăduie-mi, dar, ca de aici de mai departe s ă ridic
paharul, f ăcând și eu urarea mea, care s ă dea Dumnezeu s ă fie vorbire de profet: În anul 1942,
Sfântul Ion Botez ătorul și Înainte Merg ătorul – patronul ce ai – s ă ajute ca s ă împlân ți iar ăș i
tricolorul nostru pe ță rmurile Tisei, de la obâr șie pân ă la v ărsarea în Dun ăre. S ă ne redai
Cadrilaterul, c ăci la mare sunt pl ămânii ță rii și avem nevoie de pl ămâni mari și puternici, ca s ă
putem respira în voie. Cartierul General, de unde s ă porne ști noua ac țiune mult a șteptat ă, s ă-l ai nu
la Alba Iulia ci la Turda, c ăci acolo ungurii au t ăiat capul lui Mihai. De la Turda s ă porneasc ă dar
și ac țiunea de r ăzbunare, pentru decapitarea Ță rii prin smulgerea Ardealului. Leg ământul de la
1902 s ă-l ai mereu pav ăză a inimii, c ăci acolo la Turda, odat ă și odat ă, noi, colegii din „Promo ția
XIX – Turda”, va trebui s ă te s ărb ătorim, cum n-a mai fost înc ă nimeni s ărb ătorit. A șa s ă-ți ajute
Dumnezeu ! A șa s ă te ocroteasc ă Sf. Ion Botez ătorul ! A șa s ă fie !” – Colegul Colonel Sterea
Costescu, Foc șani (ANIC, fond PCM – CM, dosar 563/1942, f. 400-40 1).
– Telegrama poetului Ion Minulescu adresat ă Generalului Antonescu cu prilejul zilei onomastice
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 207/1940, f. 557).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
465
– Potrivit m ărturiilor, începând de la aceast ă dat ă, la Cabinetul Militar al lui Antonescu se adun ă
probele împotriva abuzurilor și crimelor legionare, ulterior selectate și înglobate în cele dou ă
volume ale Cărții Albe editat ă de guvern sub titlul (ales personal de General): 21 – 23 ianuarie
1941. Pe marginea pr ăpastiei (ANIC, fond PCM – CM, dosar 551/1941, passim ). Un rol deosebit
l-a avut maiorul Alexandru Marin, adjutant al Condu c ătorului Statului, care a sugerat titlurile
anterioare ale Cărții Albe , respectiv: 6 septembrie 1940 – 23 ianuarie 1941. Pentru judeca ta opiniei
publice ; 6 septembrie 1940 – 23 ianuarie 1941. O experien ță politic ă; 6 septembrie 1940 – 23 ianuarie
1941. Cum moare un partid politic ? ; 6 septembrie 1940 – 23 ianuarie 1941. România na țional-
legionar ă, pentru ca numai în dreptul ultimei propuneri , 21 – 23 ianuarie 1941. Pe marginea
pr ăpastiei , Antonescu s ă fi notat: „ Da” ( ibidem , f. 107). Despre preg ătirea volumului II, idem,
dosar 65/1941, passim . S-au cules și p ăstrat probe referitor la apari ția și ecourile Cărții Albe
(idem, dosar 246/1941), în rândul întâi în mediile legionare, care au pus volumele ap ărute pe seama
lui Mihai Antonescu ( ibidem, f. 1); în general – se re ținea la 25 decembrie 1941 – „apari ția în comer ț
a volumelor Pe marginea pr ăpastiei a produs în rândul legionarilor, pe de o parte, o mare
nemul țumire, iar, pe de alt ă parte, ei consider ă acest lucru [un] act de provocare deoarece sus țin
că toate învinuirile ce li se aduc din timpul rebeliu nii sunt ni ște închipuiri, aduse în scopul de a
preg ăti opinia public ă în contra legionarilor care în curând vor reveni l a cârma ță rii cu ajutorul
Partidului Na țional Socialist din Germania care are încredere num ai în ei” ( ibidem ).
lxxx 8 ianuarie 1941
– Telegrama lui Ionel Perlea adresat ă Generalului Antonescu :
General Antonescu
Conduc ătorul Statului
Loco
Bucure ști 3217 13 8/1
Rog primi ți respectuoase și bune ur ări.
Ionel Perlea
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 207/1940, f. 201).
– Telegram ă expediat ă de G. T. Kirileanu :
Domnului
General Antonescu
Conduc ătorul Statului
Bucure ști
Piatra Neam ț 682 24 8/1
Cele mai respectuoase ur ări. Dumnezeu s ă v ă ajute în greaua munc ă pentru îndreptarea și
în ălțarea patriei.
Kirileanu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 207/1940, f. 531).
lxxxi 9 ianuarie 1941
– Cotidianul „Curentul”, editat de neîntrecutul gaz etar Pamfil Șeicaru, se deschide cu editorialul
Regele legionar , din care desprindem: „… Regele legionar și Mi șcarea una sunt , adânc legate prin
lupt ă, sufletul și idealul lor” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 150/1941 , f. 15).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 256-258.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
466
lxxxii 10 ianuarie 1941
– Din toastul Generalului Antonescu la dejunul ofer it în cinstea d-nei și d-nului Wilhelm Fabricius,
înaintea plec ării lor din misiunea oficial ă la Lega ției Germaniei în Bucure ști: „… Este o mare
deosebire între România pe care a ți g ăsit-o [în 1937] și aceea pe care o p ărăsi ți. Azi, România este o
țar ă na țional-legionar ă […] Azi, România este legat ă prin Pactul de la Berlin de Germania
și-și întemeiaz ă lini ștea, suveranitatea și independen ța politic ă, în afar ă de propria ei for ță , și pe
aceast ă ordine nou ă …” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 60).
lxxxiii 12 ianuarie 1941
– Mesaj al lui Adolf Hitler c ătre Ion Antonescu (ANIC, fond PCM – CM, dosar 127/1 941, f. 6-8).
Führerul recomand ă Generalului pe noul ministru german la Bucure ști, Manfred von Killinger, în
ace ști termeni: „ … Este unul din cei mai vechi camarazi ai mei car e am luptat pe front […] El are,
înainte de toate, îns ărcinarea de la mine s ă poarte de grij ă ca s ă nu se produc ă în România
dificult ăți din partea Grupului Etnic German. Dac ă Domnia-Ta, Generale Antonescu, e ști
îngrijorat de tensiuni interne ale regimului, atunc i V ă va sta ambasadorul Killinger oricând la
dispozi ție – dac ă dori ți – ca un mijlocitor credincios și loial […] Generale Antonescu, el este omul
cel mai loial pe care sunt în stare s ă-l trimit. Afar ă de asta, dispune de o experien ță extraordinar de
mare în situa țiile în care se g ăse ște un stat nou în devenire. Toate dificult ățile și tensiunile care
se nasc pe deoparte dintr-o tendin ță revolu ționar ă n ăvalnic ă și, pe de alt ă parte, din conservarea
necesar ă a bazelor ordinei Statului, îi sunt cunoscute. El a tr ăit însu și toate acestea. El va aduce
tocmai pe acest t ărâm experien ța care va fi de folos viitorului și m ăririi ță rii Domniei Tale …”
lxxxiv 14 ianuarie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 264.
lxxxv 15 ianuarie 1941
– În cursul zilei, Generalul Antonescu i-a dictat c olonelului Radu Davidescu, viitorul șef al
Cabinetului Militar, textul sintezei privind întrev ederea sa cu Adolf Hitler din ajun (vezi, în anexa
IX , documentul intitulat Vizita Domnului General Antonescu, Conduc ătorul Statului, la
Cancelarul Hitler în ziua de 14 ianuarie 1941 , dup ă textul original p ăstrat la ANIC, fond PCM –
CM, dosar 69, f. 1-5).
– Abia revenit dup ă întrevederea cu A. Hitler de la Berchtesgaden, I. Antonescu a ținut s ă-i releve
lui Horia Sima – într-o scrisoare pe care nu i-a mai trimis-o (ANIC, fond PCM – CM, dosar
158/1940, f. 25-27; Antonescu, Mare șalul României, III, p. 140-142) – con ținutul și sensul celor
dezb ătute în ajun cu Führerul, care i-ar fi declarat în rândul întâi: „Vecinii Dv. v ă pândesc. Orice
dezordine intern ă, de orice natur ă și de oricine ar fi comis ă, nu trebuie s ă fie tolerat ă, fiindc ă ea
ar putea s ă-i îndrept ățeasc ă să aib ă și alte preten ții teritoriale în detrimentul Dv. O astfel de
eventualitate ar putea duce, în circumstan țele actuale, chiar la pr ăbu șirea Dv. total ă și definitiv ă.
Deci, v ă trebuie ordine des ăvâr șit ă și în toate” ( ibidem ). Pe acest temei, Antonescu a recomandat lui
Sima s ă-i anun țe pe legionari c ă, în fond, Hitler lansase un avertisment în sensul c ă în România
lucrurile nu mergeau „normal”, ceea ce l-a determin at pe Conduc ătorul Statului ca, la rândul s ău,
să se pronun țe el însu și ultimativ, mai precis: „Vre ți s ă merge ți astfel înainte, merge ți singuri, dar nu
cu Generalul Antonescu. El nu și-a închiriat onoarea și trecutul lui nep ătat cum un negustor
închiriaz ă sau vinde o firm ă cu vad reputat. El a intrat în arena politic ă pentru a salva Țara, nu
pentru a o duce la un dezastru și mai mare” ( ibidem, f. 27).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 265.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
467
lxxxvi 16 ianuarie 1941
– Memoriu adresat Generalului I. Antonescu, semnat „Ardealul”, în fond Grupul Iuliu Maniu, care
reclam ă: „[…] Domnule General Antonescu, a ștept ăm de la Dv. gestul profund patriotic de a da
libertate de func ționare diverselor organiza țiuni politice” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 27/1940, f. 85).
lxxxvii 17 ianuarie 1941
– Colonelul Ion Gheorghe, ata șatul militar român la Berlin, informeaz ă prin telegrama secret ă
nr. 327/1941 Biroul 2 din Cadrul Marelui Stat Major din Bucure ști s ă comunice lui I. Antonescu c ă,
potrivit surselor disponibile, „înalte personalit ăți conduc ătoare germane […] sunt informate de
agravarea situa ției ce ar exista între Conduc ătorul Statului și Legiune” (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 189/1942, f. 1).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 267.
lxxxviii 20 ianuarie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 271.
lxxxix 21 ianuarie 1941
– Generalul C. Pantazi roste ște în Gara de Nord, în numele Conduc ătorului Statului, o scurt ă
cuvântare la plecarea spre Germania a r ămăș ițelor p ământe ști ale maiorului Doering, ucis cu dou ă
zile mai devreme la Bucure ști în condi ții misterioase: „Moartea pentru Führer este o onoar e.
Moartea pentru Marea Germanie este nemurire …” (A NIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 62;
idem, dosar 325/1940-1943, f. 61). Rapid și eficient, SSI -ul a investigat condi țiile misterioase în
care, în noaptea de 18/19 ianuarie 1941, fusese uci s maiorul Doering, insistând c ă atentatul
a constituit un… rateu, de vreme ce Intelligence Service -ul îl vizase pe generalul Erik Hansen,
șeful Misiunii Militare Germane în România – vezi Nota nr. 56725/27 ianuarie 1941 (idem,
dosar 60/1941, f. 2).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 272.
xc 22 ianuarie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 274, 277.
xci 23 ianuarie 1941
– Din moment ce, a șa dup ă cum se consemneaz ă în acest jurnal, la 23 ianuarie 1941, în țar ă-i „ peste
noapte, lini ște” , iar, la 28 ianuarie 1941, ordinea-i „complet restabilit ă” – deci rebeliunea
legionar ă a fost lichidat ă -, imediat încep investiga țiile pentru descoperirea preg ătirilor și
desf ăș ur ării evenimentelor, pentru implicarea unor persoane și personalit ăți în vederea pedepsirii
lor, în primul rând pe cale judiciar ă etc. Vezi: ANIC, fond PCM – CM, dosar 1/1941; idem , dosar
31/1941, vol. I – Dare de seam ă asupra rebeliunii de la 21-24 ianuarie 1941. Studi u (vezi infra
dosar 246/1941); idem, dosar 51/1940 – schema de or ganizare a Mi șcării Legionare; idem, dosar
81/1941; dosar 239/1941 – diverse opinii despre eve nimente; idem, dosar 246/1941 – starea de spirit
și legionarii sub urm ărire; idem, dosar 361/1941 – studiu asupra rebeliun ii, realizat de SSI
(39 pagini dactilografiate); idem, dosar 364/1941 – lucrare solicitat ă „de Pre ședin ția Consiliului de
Mini ștri cu Nr. 492 din 26.I.1941” (f. 1), intitulat ă Organizarea rebeliunii lui Horia Sima și
partizanii lui (f. 2-38); idem, dosar 460/1941 – scrisori și telegrame primite de I. Antonescu, reunite,
potrivit informa țiilor, în opt volume , care nu s-au p ăstrat în totalitate; idem, dosar 562/1941 –
scrisori și telegrame primite de I. Antonescu din toate medii le, inclusiv legionare, pentru succesul
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
468
reprim ării crimelor și tentativei de lovitur ă de stat. Unele dintre mesajele omagiale aveau s ă fie
incluse, dup ă cum este cunoscut, în volumele 21 – 23 ianuarie 1941. Pe marginea pr ăpastiei .
Semnificative erau rezolu țiile puse de General pe mesajele primite, dup ă cum în cazul memoriului
primit din partea generalului Constantin Dona (idem , dosar 562/1941, f. 750-763): „ 11.II.[1942] –
1. Se va publica pentru ca opinia public ă s ă fie bine informat ă; 2. Se va trimite Tribunalului Militar
în copie …” (ibidem, f. 750).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 278 (Hitler discut ă la telefon cu Antonescu și
recomand ă aplicarea metodei sale de la 30 iunie 1934, atunci în cazul lui Ernst Röhm, acum în cazul
lui Horia Sima !).
xcii 24 ianuarie 1941
– Mesaj de sus ținere primit de Generalul Antonescu din partea Gene ralului M. Racovi ță ,
comandantul Corpului de Cavalerie (ANIC, fond PCM – CM, dosar 562/1941, f. 813).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 279.
xciii 25 ianuarie 1941
– Una dintre nenum ăratele scrisori anonime de amenin țare adresate Generalului I. Antonescu, acuzat
că „tr ădase” Legiunea, pentru a se fi aliat cu masonii și „jidovi ții” (ANIC, fond PCM – CM, dosar
58/1940, f. 28-31).
xciv 26 ianuarie 1941
– Generalul I. Antonescu, prin telegram ă, îl asigur ă pe A. Hitler în privin ța deznod ământului pozitiv
al evenimentelor recente, asigurându-l de colaborar ea strâns ă în cadrul Axei și-i mul țume ște pentru
sprijinul acordat, iar Führerul avea s ă-i r ăspund ă, peste numai trei zile, luând cuno știn ță de asigur ări
și exprimând „ur ările mele cele mai c ălduroase pentru Dv. și pentru o cât mai grabnic ă și definitiv ă
lini știre a situa ției interne în România și o fericit ă dezvoltare a ță rii în viitor” (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 29/1940, f. 293; Antonescu, Mare șalul României, III, p. 142-143).
xcv 27 ianuarie 1941
– Declara ția oficial ă a Generalului Antonescu la constituirea guvernului militar (vezi componen ța
guvernului supra în jurnal): „ … Țara are nevoie de lini ște și de munc ă […] Un guvern de baz ă
militar ă este expresia unit ății și a disciplinei pe care o impun împrejur ările de azi pe întreg
cuprinsul Ță rii. În ceea ce prive ște politica extern ă a actualului cabinet, în care p ăstrez Ministerul
Afacerilor Str ăine, este aproape nefolositor s ă adaug c ă România merge f ără nici o șov ăire al ături
de Ax ă, de Marele Führer și dl. Mussolini. Fidelitatea acestor angajamente nu este o atitudine
politic ă, ci o stare de con știin ță pe care nu o vom p ărăsi niciodat ă. Între România și Puterile Axei
trebuie organizat ă o comunitate spiritual ă cât mai întins ă, a c ărei realizare constituie una din
principalele mele preocup ări actuale” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 63).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 282.
xcvi 28 ianuarie 1941
– Potrivit informa țiilor Poli ției, Manfred von Killinger, noul ministru al German iei la Bucure ști,
ar fi pus în vedere personalului Lega ției ca, pentru a evita s ă fie rechemat la Berlin, „s ă înceteze
imediat orice leg ătur ă cu legionarii rebeli” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 110/1941, f. 13).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
469
Pe de alt ă parte, diplomatul s-a angajat a urm ări pe o perioad ă de trei ani rezolvarea problemei
evreie ști de c ătre Bucure ști ( ibidem, f. 12).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 289.
xcvii 29 ianuarie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 289.
xcviii 30 ianuarie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 289-290.
xcix 31 ianuarie 1941
– Valer Pop prezint ă o Not ă relativ la întâlnirea sa cu Manfred von Killinger, care i-a „tradus” în
felul urm ător politica Reichului fa ță de România în noile condi ții: „ […] Hitler și Germania stau în
spatele Generalului Antonescu și a armatei române, factori c ărora în țelege s ă le dea concursul
pentru men ținerea ordinii, redresarea și îndrumarea ță rii. Germania a avut simpatie pentru
Mi șcarea Legionar ă, pe care a socotit-o înrudit ă cu na țional-socialismul, îns ă Mi șcarea Legionar ă
le-a pricinuit decep ții. Germania totu și nu este pentru înl ăturarea sau exterminarea Mi șcării
Legionare, ci dore ște salvarea și men ținerea ei, îns ă numai prin ceea ce are bun ca fond și ca
oameni. Aceast ă primenire nu poate fi f ăcut ă de azi pe mâine, ci pe îndelete și la timpul oportun.
În numele Germaniei nu poate face politic ă în România fiecare german, oricare ar fi situa ția lui.
Unul singur are aceast ă calitate și îndrituire, el, Ministrul Germaniei. Oricine ar c ălca acest
consemn va avea de-a face cu el, va trage consecin țele atitudinii sale, socotit fiind ca autor
intelectual al eventualelor incidente ce s-ar na ște din aceast ă cauz ă […]” Valer Pop a fost rugat
de von Killinger s ă explice lui Antonescu aceste considerente (ANIC, f ond PCM – CM,
dosar 324/1941, f. 37).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 290-291, 292.
c 1 februarie 1941
– Generalul Antonescu exprim ă șefului Misiunii Militare Germane din România, Gener alul Erik
Hansen, „cele mai alese mul țumiri pentru modul camaraderesc în care trupele ger mane, de sub
comanda Excelen ței Voastre, au în țeles s ă ajute guvernul cu prilejul ultimelor tulbur ări din țar ă
[rebeliunea legionar ă] …” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 18/1940, f. 2).
– Din declara țiile f ăcute presei de Generalul Antonescu: „… Români ! D e fapta, energia, munca și
disciplina voastr ă depinde momentul supremei chem ări [premoni ție pentru 22 iunie 1941 ?!] ce
vă voi face. Fiindc ă, împotriva tuturor piedicile și intrigilor du șmane, a clevetirilor și amenin ță rilor
nemernice, trebuie s ă ducem Țara în matca viitorului, […], ca s ă-i asigur ăm drepturile nepieritoare. Și
i le vom asigura. Cu Dumnezeu înainte !” (ANIC, fon d PCM – CM, dosar 59/1940, f. 71).
ci 2 februarie 1941
– Liderul PNL, C. I. C. Br ătianu, îl anun ță pe Generalul Antonescu c ă renun ța s ă-i mai solicite
audien ță (ANIC, fond PCM – CM, dosar 62/1940, f. 41-42; Antonescu, Mare șalul României, II,
p. 154), dat fiind c ă și-a exprimat opiniile într-un memoriu – cel din 14. 2.1941 (vezi infra și
Antonescu, Mare șalul României, II, p. 154-156). Conduc ătorul Statului a consemnat pe scrisoarea
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
470
primit ă: „ 11.II.1941] – La actele respective, împreun ă cu r ăspunsul ce am dat; – Copie. General
Antonescu” ( ibidem, f. 40).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 296.
cii 3 februarie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 197-300 (Preg ătirile pentru Opera țiunea „Barbarossa”
și România).
ciii 4 februarie 1941
– Potrivit informa țiilor serviciilor secrete, Iuliu Maniu ar fi apreci at pozitiv rolul lui I. Antonescu în
politica ță rii, în sensul c ă: „ Generalul Antonescu a f ăcut dou ă lucruri bune pentru Țar ă: întâi
l-a gonit pe fostul rege Carol II și, al doilea, ne-a sc ăpat de revolu ție. Dac ă nu procedeaz ă ast ăzi
energic, atunci î și va înstr ăina complet simpatiile armatei și ale întregii opinii publice” (ANIC,
fond PCM – CM, dosar 93/1941, f. 131).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 303-304.
civ 5 februarie 1941
– Declara ții f ăcute presei de c ătre premier, cu prilejul intr ării în vigoare a decretului-lege privind
reprimarea faptelor ce puneau în primejdie existen ța și interesele Statului: „Am guvernat cu
bun ătate, cu îng ăduin ță , cu iubire. N-am fost în țeles de to ți. Vremuri aspre, ab ătute asupra Patriei,
cer m ăsuri aspre pentru p ăstrarea Patriei. Cu interesele și dreptul de via ță al Neamului, nimeni n-are
dreptul s ă aib ă îng ăduin ță . Și eu – cel dintâi […] Nu sunt tiran și ur ăsc m ăsurile sângeroase […] Cer,
deci, lini ște, munc ă, unitate și ordine. Aceasta o a șteapt ă și Alia ții no ștri …” (ANIC, fond PCM –
CM, dosar 59/1940, f. 71-73).
cv 6 februarie 1941
– SSI -ul înainteaz ă tabelul celor 37 legionari care au avut un rol pre ponderent în organizarea
rebeliunii din ianuarie 1941, precum: 1. Horia Sima ; 2. N. P ătra șcu; 3. Viorel Trifa; 4. D. Grozea;
5. V. Ia șinschi; 6. Corneliu Georgescu; 7. ing. N. Sm ărăndescu; 8. Traian Puiu; 9. N. Șeitan;
10. C. Stoic ănescu; 11. Traian Borobaru; 12. Traian Boeru; 13. G h. Sârbu; 14. Stelian St ănicel;
15. Virgil Mih ăilescu; 16. Gh. Stoia; 17. Ovidiu G ăin ă; 18. Vasile Com ănescu; 19. Victor
Apostolescu; 20. Eremia Șocariciu; 21. C. Papanace; 22. Șerban Milcoveanu; 23. Ilie Smultea;
24. Horia Stamatu; 25. Stavrea Cu țumina; 26. Tase Mihail; 27. dr. Veselovschi; 28. Ro mulus Boeru
(t ăiat !); 29. Teodor Costea; 30. Teodor Dacu; 31. Pon ta Petre; 32. Gagiu Mihail; 33. Ion Tucan;
34. Ștefan Iacobu ță ; 35. Paul Grinealschi; 36. Topliceanu (t ăiat !); 37. Romulus Opri ș. Pentru
persoanele de la nr. 1-18 DGP a prezentat și fotografii (ANIC, fond PCM – CM, dosar 246/1941,
f. 324-325). Prin adresa nr. 046603/18.3.1941, tabe lul de mai sus a fost expediat de Prefectura
Poli ției Capitalei și Comisariatului 31 Poli ție ( ibidem , f. 326-328).
cvi 10 februarie 1941
– Profesorul universitar Eftimie Antonescu îi scrie Generalului, sugerând „reînvierea” Legiunii, ceea
ce a provocat replica ferm ă a Conduc ătorului Statului: „ Iubite Tilic ă, Mul țumesc pentru str ădaniile
tale. Pentru guvernarea ta î ți comunic: În nici un caz Legiunea nu mai poate fi reînviat ă sub
formele politice vechi. Am f ăcut o gre șeal ă pentru c ă la ea m-a împins curentul de opinie public ă.
Ast ăzi, dup ă dureroasa și tragica suferin ță , acela și curent m ă opre ște s ă revin. Deocamdat ă, lini ște,
ordine, disciplin ă și munc ă. Politica la repaos. For țele politice ale na ției se vor regrupa sub steagul
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
471
na ționalismului și al cre știnismului. Doctrinele la co ș. Cu drag, Ion” (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 562/1941, f. 766). Generalul Antonescu va apr ofunda acela și punct de vedere în scrisoarea
destinat ă Profesorului I. G ăvănescul la 10 aprilie 1941 (vezi infra ).
cvii 11 februarie 1941
– Mesaj al lui I. Antonescu c ătre C. I. C. Br ătianu (ANIC, fond PCM – CM, dosar 62/1940, f. 248).
– Cotidianul „Sud-Ost-Echo” din Viena despre gravel e erori ale Legiunii din ultimele luni, oamenii
lui Horia Sima ignorând c ă România nu se mai afla „în faza revolu ției na ționale”, Conduc ătorul
Statului trebuind ascultat și respectat, nemaifiind permise „experien țe” (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 29/1940, f. 33).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 317-318.
cviii 13 februarie 1941
– Cotidianul „Berliner Boersen Zeitung” apreciaz ă c ă, în derularea ultimelor evenimente din
România, conflictul Horia Sima – Ion Antonescu n-a putut fi evitat din cauza celui dintâi (ANIC,
fond PCM – CM, dosar 29/1940, f. 37).
cix 14 februarie 1941
– Memoriul lui C. I. C. Br ătianu adresat Generalului I. Antonescu (ANIC, fond PCM – CM, dosar
62/1940, f. 11, 4-7, 12).
cx 15 februarie 1941
– La Cabinetul Militar al Conduc ătorului parvine – prin grija Sec ției Speciale „G” a Direc ției
Generale a Poli ției – cotidianul comunist de la Chi șin ău „Sovetskaia Moldavia” (nr. 38/15.2.1941),
din care se desprind: 1) lista comisarilor (mini ștrilor) poporului din Basarabia ocupat ă
(denumirea oficial ă – RSSM), în num ăr de 21 membri, în frunte cu T. A. Constantinov – p re ședinte;
2) T. G. Brovco – pre ședintele „parlamentului”; 3) tribunalul suprem al R SSM (ANIC, fond PCM –
CM, dosar 197/1941).
cxi 18 februarie 1941
– Potrivit unei surse „serioase” a Poli ției, Manfred von Killinger ar fi declarat în cercul unor
prieteni: „ Germania na țional-socialist ă nu va uita niciodat ă c ă Legiunea a fost aceea care, pentru
prima dat ă în România, a luat atitudine al ături de Reich. Numai pe baza ideii și Mi șcării Legionare
pot fi cl ădite rela ții trainice între Germania na țional-socialist ă și România. Deocamdat ă îns ă
aceste considera țiuni trebuie înl ăturate și – pentru c ă a șa dicteaz ă interesele r ăzboiului – trebuie
sus ținut regimul Generalului Antonescu. În acest timp, Legiunea va trebui s ă-și reorganizeze
cadrele și s ă-și formeze o conducere capabil ă, deoarece aceea a lui Horia Sima s-a dovedit, în
adev ăr, falimentar ă. Eu îmi voi da mai departe silin ța s ă realizez o împ ăcare între Generalul
Antonescu și unele personalit ăți legionare” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 110/1941, f. 120).
cxii 19 februarie 1941
– Cotidianul „Berliner Boersen Zeitung” apreciaz ă c ă, în cadrul programului s ău al na ționalismului
integral, n-ar fi „inten ția Generalului Antonescu de a crea un partid politi c, ci un regim la care
să participe toate for țele pozitive ale Na țiunii”, context în care și-a propus și rezolvarea problemei
evreie ști (ANIC, fond PCM – CM, dosar 29/1940, f. 39).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 326-327.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
472
cxiii 21 februarie 1941
– Scrisoarea lui C. I. C. Br ătianu adresat ă lui I. Antonescu (ANIC, fond PCM – CM, dosar 62/19 40,
f. 13-14; Antonescu, Mare șalul României, II, p. 160-161; ibidem , III, p. 145-146), care, în rezolu ția
pus ă pe document, a surprins esen ța solu țiilor recomandate de liderul PNL: „Politica jocului de
bascul ă …” ( ibidem, f. 13). Vezi replica lui I. Antonescu la demersuri le lui C. I. C. Br ătianu din
18 decembrie 1940, 14 și 21 februarie 1041 ( ibidem , f. 16-39).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 332-333.
cxiv 24 februarie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 334.
cxv 26 februarie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 335-336.
cxvi 27 februarie 1941
– Memoriu al lui Iuliu Maniu destinat lui I. Antone scu, avertizat c ă prietenii s ăi politici nu
vor participa la plebiscitul din 2 martie 1941, exp licând între altele: „… Cum am putea noi s ă
aprob ăm o guvernare a c ărei politic ă extern ă a dus la ruperea rela țiilor noastre diplomatice cu fo știi
no ștri Alia ți (subl. în original), ceea ce cu vecinii no ștri, afla ți în aceea și situa ție, nu s-a întâmplat”
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 27/1940, f. 88; idem, d osar 49/1940, f. 33-35; Antonescu, Mare șalul
României, II, p. 161-163).
cxvii 28 februarie 1941
– Pentru perioada imediat urm ătoare (1 martie – 1 august 1941), un voluminos dosar special (ANIC,
fond PCM – CM, dosar 571/1941, 890 file) reune ște coresponden ța primit ă/expediat ă de Generalul
Antonescu, pe diverse teme, de la/c ătre urm ătorii: Papa Pius XII, Regele Mihai I, Regina Mam ă
Elena, Adolf Hitler, Rudolf Hess, Hermann Goering, Joachim von Ribbentrop, Feldmare șalul
Wilhelm Keitel, Manfred von Killinger, Hermann Neub acher, Victor Emanuel, Benito Mussolini,
Galeazo Ciano, Pellegrino Ghigi, Mare șalul Pétain, Franklin Mott Gunther, J. Webb Benton,
Mare șalul C. Prezan, amiralii Dan Zaharia și N. P ăiș, generalii C. Z. Vasiliu, A. Atanasiu,
Ilie Șteflea, Erik Hansen și Ritter von Schobert, Constantin [Dinu] I. C. Br ătianu, I, Mihalache,
col. Sterea Costescu, profesorii Gh. Cuza, D. R. Io ani țescu, I. G ăvănescul, C. C. Giurescu,
Vasilescu-Karpen, Eugen Chirnoag ă, Anibal Teodorescu, M. Manoilescu și N. P. Smochin ă, Victor
Vojen, dr. Vasile Noveanu, preot I. Dumitrescu-Bor șa, Radu Budi șteanu, A. Bideanu, Hora țiu
Comaniciu ș.a.
cxviii 1 martie 1941
– Articol ap ărut în „Cuvântul Generalului c ătre s ăteni” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940,
f. 87-88).
– Anonime parvenite Generalului Antonescu, împotriv a guvern ării sale (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 58/1940, passim ).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 339.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
473
cxix 3 martie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 340-342.
cxx 4 martie 1941
– Drept r ăspuns la un mesaj al consilierului german Hermann N eubacher despre „Europa viitoare”,
Prof. Mihai Antonescu atrage aten ția asupra „menaj ării sensibilit ăților” ce pornesc din patriotism și
din instinctul conserv ării na ționale (ANIC, fond PCM – CM, dosar 143/1941, f. 3).
cxxi 5 martie 1941
– Întâlnire I. Antonescu – Hermann Goering la Viena (vezi stenograma întocmit ă de Paul Otto
Schmidt asupra întrevederii, în DGFP, Series D, vol. XII, doc. nr. 126, p. 221-227).
– Telegrama lui I. Antonescu de la Viena c ătre Mihai Antonescu, dup ă întâlnirea cu Hermann
Goering:
Domnului Mihai Antonescu
Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri
Bucure ști
În țelegere perfect ă pe toat ă linia. Comunic ă la Radio ast ă-sear ă și mâine în pres ă
comunicatul dat la Viena, al c ărui text urmeaz ă. [Nu se public ă].
General Antonescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 571/1941, f. 87).
cxxii 7 martie 1941
– Potrivit cotidianului „Völkischer Beobachter”, da torit ă lui I. Antonescu „revolu ția” de la 6 septembrie
1940 s-a dovedit a fi avut „un final fericit” (ANIC , fond PCM – CM, dosar 29/1940, f. 46).
cxxiii 8 martie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 347-350.
cxxiv 11 martie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 352.
cxxv 13 martie 1941
– Rezolu ția Generalului Antonescu pe o not ă privind activitatea terorist ă a lui Horia Sima:
„La Cartea Alb ă, dup ă ce va fi controlat direct sau indirect prin coinci derea cu alte acte similare
[…] Cazul este patologic și el a atras în jurul lui toate cazurile patologice , fiindc ă numai
descreiera ții pot urma orbe ște un astfel de om care nu are nici un program poli tic, nu a anun țat o
doctrin ă, nu a participat la dezbaterea public ă sau la comitete a nici unei probleme știin țifice,
sociale, politice etc. Totu și au fost și sunt oameni care îl urmeaz ă. Nu pot fi decât de aceea și
structur ă …” (Mare șalul Ion Antonescu, Secretele guvern ării , p. 59).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 255.
cxxvi 17 martie 1941
– C ăpitanul pensionar A. Napoleon, fost adjutant al Mar e șalului Prezan, se adreseaz ă Generalului
Antonescu pentru ajutor (ANIC, fond PCM – CM, dosar 425/1941, f. 340).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
474
cxxvii 18 martie 1941
– Schimb de mesaje Ecaterina Titulescu – General I. Antonescu, prilejuit de moartea str ălucitului
diplomat care a fost Nicolae Titulescu:
Conduc ător Antonesco
Bucarest
Cannes – Nr. 3 – 18.3.1941, ora 09,20
Cu adânc ă durere, v ă anun ț moartea iubitului meu so ț.
Catherine Titulesco
Ion Antonescu
Către
Chaterine Titulescu
Cannes
Adânc mâhnit de pierderea ireparabil ă pe care a ți încercat-o, v ă rog s ă primi ți, Doamn ă,
sincerele mele condolean țe.
General Antonescu
25 aprilie 1941
Domnule Conduc ător
și iubite General,
Am fost adânc mi șcat ă de sentimentele ce mi-a ți exprimat cu ocazia pierderii dureroase a
iubitului meu so ț.
Vă mul țumesc din suflet, asemenea Doamnei Antonescu, și v ă rog s ă crede ți în
sentimentele mele de credincioas ă prietenie.
Caterina Titulescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 366/1943, f. 185-186).
– Rezolu ția Generalului Antonescu, datat ă martie 1941 , pus ă pe un memoriu al lui Stelian Popescu,
directorul marelui cotidian „Universul”, care a int en ționat s ă omagieze personalitatea lui
N. Titulescu: „ Martie 1941 – Am citit articolul. El poate servi meritul sau nu, istoria va judeca
memoria unui om, dar poate deservi grav interesele actuale ale neamului. Pe drept, sau pe nedrept,
Titulescu este socotit de foarte mul ți buni români în mare parte vinovat de catastrofa î n care se
zbate neamul ast ăzi. Pe drept, sau pe nedrept, Puterile Axei au socotit c ă Titulescu era cel mai
mare exponent al intereselor iudeo-masonice interna ționale și anglo-saxone la noi și, ca o
consecin ță , cel mai mare adversar al politicii lor de apropie re de noi. Puterile Axei mai știu c ă
avem aici o pres ă controlat ă și dirijat ă. În astfel de condi ții, apari ția articolului în forma lui
actual ă ar arunca un dubiu asupra sincerit ății mele politice. De aceea, între datoria pe care o am
fa ță de memoria unui prieten a c ărui inteligen ță am admirat-o, dar a c ărui abilitate am comb ătut-o
la timp ca nefast ă, și între interesele pe care le socotesc c ă sunt ale ță rii, eu nu ezit. Am ales
interesele ță rii, pe care, pe drept sau pe nedrept, cu pricepere sau f ără, le reprezint – General
Antonescu” (Antonescu, Mare șalul României, III, p. 442-443).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 361-362.
cxxviii 19 martie 1941
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
475
– Roul Bossy transmite prin telegram ă c ă, prezentându- și în aceast ă zi scrisorile de acreditare
ca ministru al României la Berlin lui Joachim von R ibbentrop, acesta i-a m ărturisit c ă fusese „foarte
impresionat de puternica personalitate” a Generalul ui Antonescu (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 46/1940, f. 6).
cxxix 22 martie 1941
– Printr-un mesaj, localizat și datat Bucure ști, 22 martie 1941 , Horia Sima, prin intermediul Prof.
I. G ăvănescul, a f ăcut o ultim ă tentativ ă de „împ ăcare” cu I. Antonescu, pretinzând c ă evenimentele
din 21-23 ianuarie 1941 fuseser ă „provocate de du șmanii neamului peste voin ța unor oameni
[a se citi: lideri legionari], care au voit s ă fac ă numai binele” (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 158/1940, f. 28; idem, dosar 65/1941, f. 68-6 9; Antonescu, Mare șalul României, III, p. 150).
Cum era de a șteptat, Conduc ătorul Statului avea s ă resping ă, neîntârziat, oferta simist ă.
cxxx 25 martie 1941
– Cuvântare a lui I. Antonescu, prilejuit ă de distribuirea ajutoarelor pentru familiile osta șilor c ăzu ți
la datorie în 21-24 ianuarie 1941: „… Eu m-am înc linat în fa ța unei situa ții. Împreun ă cu poporul,
nu am acceptat-o ca definitiv ă și nu o vom accepta niciodat ă. Nu va fi lini ște în acest col ț al
Europei, – și nu va fi dreptate adev ărate în lume cât timp nu se va face sau nu- și va face dreptate
Poporul Românesc. Și se va face […] Fiindc ă Poporul Românesc este gata de toate jertfele dar
așteapt ă s ă i se în țeleag ă jertfele; și știe s ă respecte onoarea, dar a șteapt ă s ă i se respecte onoarea …”
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 76; idem, d osar 325/1940-1943, f. 77).
– Din opiniile vehiculate în rândul cercurilor PN Ț: Hitler ar fi „pe deplin convins de sinceritatea
politicii D-lui General Antonescu”, iar nem ții întrev ăd o „conlucrare des ăvâr șit ă cu România”
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 552/1941, f. 93-94).
cxxxi 27 martie 1941
– Declara ție prilejuit ă de intrarea în vigoare a decretului-lege privind t recerea propriet ăților urbane
evreie ști în patrimoniul Statului (ANIC, fond PCM – CM, do sar 59/1940, f. 77; idem, dosar
325/1940-1943, f. 78).
cxxxii 30 martie 1941
– Declara ție prilejuit ă cu ocazia public ării decretului-lege privind exproprierea pe seama S tatului
a propriet ăților imobiliare ale Elenei Lupescu, un binevenit „a ct reparator” (ANIC, fond PCM –
CM, dosar 59/1940, f. 78).
cxxxiii 2 aprilie 1942
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 374.
cxxxiv 3 aprilie 1941
– Declara ția Conduc ătorului Statului la agapa celor 23 de colegi din pr omo ția „Turda” a Liceului
Militar din Craiova (1902): „ … Nu cred s ă mor înainte de a înf ăptui idealurile mele, ale noastre și
ale tuturor. S ă nu crede ți c ă Generalul Antonescu, fratele vostru de ieri și robul tuturor de azi,
și-a p ărăsit idealurile acestui neam. Toat ă lupta mea, toat ă str ădania mea și toate eforturile mele
merg în direc ția în care merge ți cu to ții. Doresc s ă ridic acest Neam, și-l voi ridica prin munc ă,
prin ordine și prin cinste pe culmi de mândrie, pe vârfuri de st ânci ve șnice. Dac ă Poporul
Românesc va în țelege, va asculta, va ști s ă sufere și se va înst ări, România va fi salvat ă. Am spus-o
aceasta r ăspicat, și m ă cunoa ște ți c ă din frageda mea copil ărie și pân ă ast ăzi nu am spus decât
ceea ce am gândit. S ă nu cere ți, domnilor, de la mine mai mult decât un om și un suflet de român
pot s ă dea. S ă ave ți încredere, pentru c ă lupt pentru to ți și nu lupt pentru mine. Nu sunt un ambi țios,
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
476
n-am fost niciodat ă. Am trecut prin clipe foarte grele în r ăzboiul trecut [1916-1919] , ști ți foarte
bine care a fost lupta mea de atunci. Dup ă victorie, m-am dat voit la o parte, fericit c ă se înf ăptuise,
cu sacrificiul și cu meritul tuturor, ceea ce s-a înf ăptuit. Am f ăcut o gre șeal ă. Ast ăzi, providen ța
a vrut ca s ă-mi dea în mân ă conducerea total ă a acestei ță ri. Fi ți siguri c ă, cu toate gre șelile care
s-au f ăcut și se fac, voi reu și. Se fac și gre șeli. Nu uita ți c ă am luat conducerea singur, c ă mi-am
luat și iau colaboratorii dintre acei care alearg ă cu sufletul lor românesc s ă m ă ajute. Am plecat la
lupt ă f ără o organiza ție [partid] în spate, f ără nici un ajutor de nic ăieri și având împotriva mea
toate for țele oculte, care au lucrat pentru d ărâmarea acestui Neam și l-au d ărâmat. Sunt con știent
de greut ățile care-mi stau în fa ță . Nu dau îns ă înapoi și voi învinge. Cu aceste cuvinte, domnilor,
vă mul țumesc din tot sufletul pentru aten ția care a ți avut-o, de a face un gest de apropiere c ătre
mine. Am lovit pe unii din Dv.; m-a durut cumplit, am f ăcut-o f ără r ăutate, am f ăcut-o pentru c ă era
o necesitate. Cred c ă m-ați în țeles” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 59/1940, f. 79-80; idem ,
dosar 325/1940-1943).
cxxxv 4 aprilie 1941
– Protest înaintat lui I. Antonescu de Iuliu Maniu în privin ța inten țiilor de-a se preg ăti, de pe
teritoriul României, agresiunea trupelor germane îm potriva Iugoslaviei (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 27/1940, f. 91; idem, dosar 49/1940, f. 41; Antonescu, Mare șalul României, II, p. 180-181).
cxxxvi 5 aprilie 1941
– Schimb de telegrame Lt. Col. Emilian Ionescu – Ge neral I. Antonescu:
Domnului
General Antonescu,
Conduc ătorul Statului
Bucure ști
Târgovi ște Nr. 176 – 5.4.1941, ora 16,30
Cu ocazia depunerii jur ământului de credin ță , ofi țerii, subofi țerii și osta șii primului
regiment de care de lupt ă v ă roag ă respectuos s ă le îng ădui ți s ă v ă asigure din nou de ne ță rmuritul
lor devotament. O țelindu-și sufletele și bra țele, ei a șteapt ă comanda „înainte”, „mereu înainte” spre
vechile hotare.
Comandantul Regimentului 1 Care Lupt ă,
Lt. Col. Emilian Ionescu
Domnului
Lt. Col. Emilian Ionescu,
Comandantul
Regimentului 1 Care Lupt ă
Târgovi ște
Ofi țerilor, subofi țerilor și solda ților din Regimentul 1 Care Lupt ă le mul țumesc c ălduros
pentru devotamentul pe care mi l-au ar ătat cu ocazia depunerii jur ământului.
Tuturor v ă trimit cele mai bune ur ări personale, iar Regimentului Dv. îi doresc s ă-și înscrie
numele cu litere de aur în istoria armatei noastre.
General Antonescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 563/1941, f. 463-365).
cxxxvii 6 aprilie 1941
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
477
– Telegrama lui Ion Vinea c ătre I. Antonescu:
Domnului
General Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului Român
Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri,
Loco
Bucure ști 5267 – 6.4.1941, ora 20, 30
Uniunea Ziari știlor Profesioni ști, întruni ți în adunare general ă, exprim ă Conduc ătorului
Statului și marelui soldat al na țiunii devotamentul și credin ța ei în izbânda luptei pe care o
conduce ți pentru dreptatea cauzei române ști.
Pre ședinte,
Ion Vinea
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 366/1943, f. 299).
cxxxviii 7 aprilie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/1, p. 376.
cxxxix 8 aprilie 1941
– C. I. C. Br ătianu se adreseaz ă lui I. Antonescu (ANIC, fond PCM – CM, dosar 62/19 40, f. 44, 55-56;
Antonescu, Mare șalul României, II, p. 182). Vezi r ăspunsul din 10 mai 1941 al Conduc ătorului
Statului ( ibidem , p. 183-186).
cxl 10 aprilie 1941
– Generalul I. Antonescu adreseaz ă un lung mesaj Prof. I. G ăvănescul, prin intermediul c ăruia,
în fapt, ofer ă un r ăspuns negativ și violent scrisorii lui Horia Sima din 22 martie pr ecedent (ANIC,
fond PCM – CM, dosar 65/1941, f. 70-75; Antonescu, Mare șalul României, III, p. 156-160),
afirmând: „… Nu Horia Sima a fost cel lovit, ci e l a lovit greu și mi șele ște [în noiembrie 1940 și
ianuarie 1941] poporul român […] Horia Sima și conducerea Mi șcării Legionare sunt, f ără cea mai
mic ă umbr ă de îndoial ă, autorii. Iat ă du șmanii neamului …” ( ibidem , f. 71). Axa ar fi fost – pretindea
expeditorul – perfect informat ă asupra proiectelor lui Horia Sima, c ăruia, imediat dup ă revenirea sa
de la întrevederea cu Hitler din 14 ianuarie preced ent, i-ar fi scris, b ănuind și el c ă legionarii – pe
care înc ă-i considera „copiii mei”, protejându-i precum „p ărintele și ocrotitorul” lor – preg ăteau un
„asalt” împotriv ă-i, fiind gata s ă-i pun ă „revolverul în piept” ( ibidem, f. 75). (Generalul ignora c ă, în
fapt, a dat dispozi ție s ă nu i se mai trimit ă lui Sima mesajul !).
cxli 12 aprilie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 379.
cxlii 15 aprilie 1941
– Manfred von Killinger s-ar fi exprimat – potrivit rapoartelor Poli ției – c ă Germania nu intervine în
treburile interne ale României , iar, în conflictul Antonescu – legionari , Berlinul judeca situa ția
exclusiv „la rece” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 110/ 1941, f. 77).
cxliii 18 aprilie 1941
– Generalul Antonescu exprim ă mul țumiri – prin Ministrul Chinei la Bucure ști – pentru cele
210 volume destinate de Guvernul chinez bibliotecii Institutului de Istorie Universal ă din Bucure ști
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 563/1941, f. 490).
cxliv 21 aprilie 1941
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
478
– Un cuvânt de închinare al Prof. Mihai Antonescu Romei eterne (ANIC, fond PCM – CM, dosar
143/1941, f. 5 și urm.).
cxlv 24 aprilie 1941
– Scrisoarea Silviei P. Panaitescu, so ția istoricului P. P. Panaitescu, adresat ă Prof. Mihai Antonescu:
22/IV 1941
Domnule Profesor,
Fac din nou apel la amabilitatea d-voastre, pentru a v ă ruga c ălduros s ă binevoi ți a dispune
fixare de domiciliu for țat acas ă so țului meu, profesor P. P. Panaitescu, spre a- și putea pune la punct
o serie de lucr ări știin țifice de mare valoare pentru istoria ță rii noastre.
Îmi iau curajul s ă v ă rog acest lucru, pe deoparte, pentru c ă mi-ați vorbit în repetate rânduri
de în țelegere și prietenie pentru so țul meu, iar, pe de alt ă parte, pentru c ă am convingerea c ă vina lui
nu este chiar a șa de mare ca s ă întunece în chip necru ță tor un trecut f ără pat ă și o via ță închinat ă în
întregime știin ței și educa ției morale și intelectuale a tineretului nostru.
În speran ța concursului d-voastre binevoitor, v ă rog s ă primi ți, domnule profesor,
expresiunea deosebitei mele considera țiuni.
Silvia P. Panaitescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 239/1941, f. 12-13).
cxlvi 29 aprilie 1941
– Scrisoarea lui Wilhelm Fabricius, fostul ministru al Germaniei în României, c ătre Ion Antonescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 563/1941, f. 212-213.
cxlvii 30 aprilie 1941
– O declara ție a lui Iuliu Maniu la revenirea sa în Bucure ști: „Nu cred în iminen ța unui r ăzboi
ruso-german. Toate preg ătirile despre care se spune c ă le-ar face armata Reichului de-a lungul
frontierei URSS-ului, inclusiv Prutul, sunt vechi s tratageme la care nem ții au mai recurs oridecâteori
punea la cale o nou ă în țelegere cu Sovietele. Nu ne putem a ștepta la un ajutor din partea nem ților
pentru recuperarea Basarabiei și nu ne putem a ștepta, în general, la bunele oficii ale nem ților pentru
refacerea hotarelor române ști” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 552/1941, f. 303).
cxlviii 3 mai 1941
– Prof. I. G ăvănescul îl anun ță pe Generalul Antonescu de îndeplinirea unui „act d e con știin ță al
mărturisirii legionare”, constând dintr-un act semnat de mai mul ți lideri ai Mi șcării care, din „înalte
ra țiuni de stat”, ca „buni români”, sunt gata „a jertf i totul pentru țar ă” slujind politica oficial ă
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 239/1941, f. 17-18).
cxlix 4 mai 1941
– Un cuvânt de închinare rostit de Prof. M. Antones cu, la Florica, în memoria lui C. I. Br ătianu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 143/1941, f. 9 și urm.).
cl 7 mai 1941
– Lec ție a lui Mihai Antonescu la Școala Superioar ă de R ăzboi din Bucure ști, despre problemele
actuale, întrev ăzute prin prisma „ciocnirii dintre rase” (ANIC, fon d PCM – CM, dosar 143/1941,
passim ), conferen țiarul fiind un adept și ilustrând cu for ță un celebru dicton latinesc – Si vis pacem,
para bellum !
– Scrisoarea Floric ăi Demetrescu-Gyr adresat ă Mariei Antonescu:
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
479
7 mai 1941
Mult Stimat ă Doamn ă,
Cu inima îndurerat ă de multe și grele încerc ări, îndr ăznesc s ă m ă adresez Domniei Voastre,
fiin ței bun ă și în țeleg ătoare de tot ce este suferin ța omeneasc ă, având deplina convingerea c ă numai
sufletul duios al unei femei, care și ea la rându-i a trecut odat ă prin grele încerc ări, va fi sigur în
stare s ă în țeleag ă durerea unei alte femei, și ea so ție și mam ă, lovit ă nemilos prin nenorocirea ce
s-a ab ătut asupra so țului ei. Gându-mi este curat și sincer și pornesc cu credin ța c ă cele ce v ă scriu
vor g ăsi în țelegere în inima Dv. Este vorba de so țul meu, poetul Radu Gyr, acuzat de a fi luat parte
la rebeliunea din ianuarie [1941].
Pân ă acuma, am a șteptat cu încredere ca so țul meu, în urma cercet ărilor, s ă fie scos din
cauz ă și pus în libertate. Sunt trei luni de când el este închis, trei luni de când a ștept ăm, cu inima
sfâ șiat ă, ca dreptatea cauzei lui s ă fie scoas ă la lumin ă, trei luni de când mie și copilului meu ni
s-au luat orice sprijin în via ță , c ăci poetul Radu Gyr nu a avut nici un alt bun p ământesc decât
numele lui, dobândit prin munca lui cinstit ă. Și ast ăzi, dup ă atâta timp de deten țiune dureroas ă, so țul
meu, suferind și dezam ăgit, se afl ă înc ă în închisoare, unde l-a aruncat o grea b ănuial ă, iar noi am
rămas în voia soartei, f ără nici un sprijin, f ără nici o n ădejde, a șteptând cu înfrigurare în fiece clip ă,
de la cei ce împart dreptatea, ca el s ă ne fie redat. Stimat ă Doamn ă, poate exista o mai mare durere,
o mai mare suferin ță , o mai mare jignire adus ă demnit ății unui om, care o via ță întreag ă a luptat
pentru afirmarea unei idei de cinste na țional ă și care a tr ăit o via ță de prigoane, ca aceea de
a fi b ănuit de necredin ță și de a fi trecut printre du șmanii neamului și anarhi știi care urm ăreau
răsturnarea ordinii de stat ? Eu, cea mai aproape de el, p ărta șe de orice clip ă a vieții lui, care
i-am cunoscut sufletul, pot sus ține pe con știin ță c ă so țul meu este victima unor învinuiri
du șmănoase; o clip ă el nu s-a manifestat ca rebel. În toate ac țiunile lui el a fost însufle țit de un curat
patriotism, dup ă cum s-a ar ătat și în scrierile lui. Țelurile politice și ambi țiile interesate, materialiste
îi erau cu totul necunoscute. Incapabil de vreun ac t de injusti ție, de orice gând ascuns, d ăun ător
altora, cu atât mai mult el n-ar fi putut s ăvâr și vreo fapt ă netrebnic ă, vreo ticălo șie care s ă-i știrbeasc ă lui
demnitatea sa. Poetul Radu Gyr n-ar fi putut s ăvâr și acte, care s ă-i contrazic ă, într-un moment, toate
idealurile sale și o via ță întreag ă dus ă tocmai pentru în ălțarea pe culmi de azur a n ăzuin țelor
române ști. Sunt neîmp ăcat ă la gândul c ă so țul meu, care este un suflet blând, echilibrat, împ ăciuitor,
ar putea fi acuzat de idei destr ămătoare. S ă fie oare și de data aceasta urm ărit de o soart ă atât de
nemiloas ă și s ă-i fi fost lui dat s ă sufere toate r ăstignirile și umilin țele, el, omul bun și cinstit,
să sufere pentru to ți cei care, dup ă faptele lor, ar fi meritat aceasta ?
Stimat ă Doamn ă, so țul meu î și vedea de slujba ce o ocupa ca Director General al Teatrelor,
fiind preocupat numai de problemele care intrau în cadrul activit ății sale, lucru pentru care î și punea
tot sufletul, c ăci gândea s ă înal țe teatrul românesc pe culmi visate numai de el. În ziua de
22 ianuarie [1941], când mi șcările de strad ă adunaser ă în Pia ța Teatrului o mul țime de tineret,
a încercat s ă vorbeasc ă din balconul Teatrului, cu gândul bun de pacifica, de a lini ști spiritele și de
a împiedica v ărsarea de sânge dintre fra ți. Toat ă str ădania sa a fost îns ă zadarnic ă; a fost dep ăș it de
elemente anarhice, care au invadat Teatrul și care au luat apoi cuvântul, vorbind la rândul lor .
So țului meu i se pune în sarcin ă ceea ce au vorbit al ții, lucruri contrarii cugetului s ău curat, al ții pe
care el nu-i știe și care s-au introdus, poate, cu inten ția de a face r ău. Chiar în seara aceea, când s-a
întors acas ă, îmi amintesc cum so țul meu era foarte am ărât și deprimat, spunându-mi c ă a încercat
împ ăciuirea și lini ștea, dar c ă totul a fost zadarnic. Excesele, cruzimile și agita țile îl dezgustau pân ă
în adâncul sufletului și el a fugit întotdeauna de ele, dezaprobându-le cu indignare. Cum ar fi putut
el s ă îndemne la agita ție, când acest lucru nu intra nici în firea, nici î n preocup ările sale ? De aceea,
în zilele urm ătoare, și-a v ăzut lini știt de func țiunea ce-i fusese încredin țat ă, nesustr ăgându-se o clip ă
de la îndatoririle sale, str ăin cu totul de orice uneltire, ce f ăptuiser ă rebelii și agitatorii, el avea
con știin ța limpede a omului curat la suflet c ă nu f ăcuse nici un act care s ă-l fac ă s ă se team ă, și nu
gre șise cu nimic fa ță de nimeni. În zadar oamenii r ăi au încercat s ă insinueze c ă ar fi fugit sau
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
480
s-ar fi ascuns. În acest timp, so țul meu dezavua rebeliunea, fiind convins c ă ea a fost f ăcut ă de
înstr ăina ții sau du șmanii neamului. Cei care au auzit ceea ce a vorbit so țul meu în acea zi știu c ă el
n-a rostit un singur cuvânt de instigare; îns ă bunele sale gânduri se vede c ă au fost r ăst ălm ăcite de
răuvoitori sau de cei care, vorbind la rândul lor, vo r fi fost de rea credin ță , atribuindu-i-se lui ceea ce
spuseseră al ții, care ast ăzi n-au curajul opiniei lor.
Ar fi însemnat s ă n ăruiasc ă, într-o clip ă, tot ceea ce a cucerit cu migal ă în timpul atâtor grei
ani de încerc ări și de preocup ări curate puse în slujba unei cauze na ționaliste ?
Premiat al Academiei Române și al Societ ății Scriitorilor Români, el este poetul care
a reînviat balada autohton ă, a pus în versurile sale tot ce are mai scump neam ul nostru și tot ceea ce
poate în ălța sufletul omenesc. Critica noastr ă literar ă l-a situat al ături de marii lui înainta și:
Eminescu, Co șbuc, Goga, N. Crainic. Merit ă acest om ca s ă-i fie nimicit ă întreaga lui crea ție
printr-o grea învinuire, scornit ă poate de cei mici la suflet, și care ar putea duce la judecarea sau la
condamnarea lui ? Iar noi, copilul și so ția lui, s ă fim sorti ți pieirii prin nimicirea tat ălui și so țului
des ăvâr șit, care și în via ța de familie era tot atât de bun și de nobil precum era și în societate ?
Condamnarea lui ar însemna pr ăbu șirea unui suflet curat și cinstit și în acela și timp în ăbu șirea unui
întreg izvor de energie creatoare.
Trebuie s ă m ă crede ți, mult stimat ă Doamn ă, c ă el nu a fost în stare de revolt ă și de
neascultare fa ță de D-nul General, conduc ătorul nostru. So țul meu, în ceea ce prive ște sentimentele
sale, a avut întotdeauna o adânc ă admira ție și dragoste pentru D-nul General Antonescu, c ăruia-i
recuno ștea marile însu șiri de om de stat și de lupt ător cinstit și integru. Cred c ă numai din admira ție
pentru D-sa și din convingere începuse s ă lucreze împreun ă cu N. Mânzatu, la un imn ce trebuia s ă
apar ă, închinat conduc ătorului nostru venerat, și care legitima speran țele și idealurile noastre ale
tuturora.
Este știut de to ți c ă so țul meu sta departe de fr ământarea organiza ției; so țul meu nu f ăcea
parte din cercurile lui H[oria] S[ima], pe care-l c uno ștea foarte pu țin, și, dac ă el nu o spune, o face
numai din cavalerism. Era ținut la distan ță și poate cel din urm ă chemat în postul ce i se
încredin țase, el nedorind și necerând nimic nim ănui și ținându-se pe linia adev ărat legionar ă, a șa
cum visase C ăpitanul. De aceea, pentru actele de s ălb ăticie petrecute în noiembrie [1940], so țul meu
a manifestat o total ă dezaprobare și deprimare. Omul de ordine des ăvâr șit ă pentru care respectul
legilor și al îndatoririlor cet ățene ști este o datorie de onoare, nu poate suferi acte d e brutalitate sau
pe acelea care înjosesc fiin ța omeneasc ă.
De aceea, stimat ă Doamn ă, pentru c ă so țul meu este suferind înc ă din lag ărele trecute cl ,
când, dup ă regimul cel neomenos al închisorii, a ie șit sl ăbit și bolnav, vin s ă v ă rog pentru dreptatea
cauzei lui.
Încurajat ă de actele de bun ătate și de clemen ță ce însufle țesc pe D-nul General Antonescu,
vin a-l ruga, la rândul meu, prin Domnia Voastr ă, s ă binevoiasc ă a cerceta și situa ția so țului meu,
care a șteapt ă de la Domnia-Sa dreapta cump ănire a nevinov ăției sale și redarea libert ății la care
poate aspira orice con știin ță și orice suflet omenesc.
Rămân, stimat ă Doamn ă, a Dvs. mult devotat ă și recunosc ătoare,
Fl. Demetrescu-Gyr
7 mai 1941, Bucure ști
(ANIC, fond DGP, dosar 239/1941, f. 14-16).
cli 8 mai 1941
– Potrivit unor surse ale Poli ției din 8 și 17 mai 1941, Manfred von Killinger s-ar interesa
„îndeaproape” de activitatea cercurilor PN Ț, mai ales c ă ele s-ar pronun țat „contra” cooper ării cu
cel de-al III-lea Reich (ANIC, fond PCM – CM, dosar 110/1941, f. 137, 139).
clii 9 mai 1941
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
481
– Schimb de mesaje Adolf Hitler – I. Antonescu, cu prilejul Zilei Na ționale a României (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 205/1941, f. 4-8).
– Articol al lui Mihai Antonescu pentru „Freude und Arbeit”, intitulat Na țional-socialismul. Poarta
de veacuri a lumii noi (ANIC, fond PCM – CM, dosar 297/1941, f. 1-2).
– Conferin ța lui Mihai Antonescu la Școala Superioar ă de R ăzboi din Bucure ști pe tema: Probleme
noi în dreptul interna țional (ANIC, fond PCM – CM, dosar 297/1941, f. 4-15): „.. . Suntem… un
popor care avem toate bog ățiile p ământului și toate durerile firii. Totul depinde îns ă de noi și de
con știin ța noastr ă” ( ibidem, f. 15).
– Mesaj de felicitare din partea Federa ției Uniunilor de comunit ăți evreie ști cu prilejul Zilei
Na ționale a României:
Domniei Sale
Domnului General I. Antonescu
Pre ședintele Consiliului de Mini ștri
și
Conduc ător al Statului
Loco
Bucure ști 012764 65 9 16,45
Mâna ți de cele mai sincere sentimente fa ță de Tron și Țar ă, popula ția evreiasc ă din
România v ă ureaz ă cu prilejul zilei de 10 Mai rodnic ă guvernare întru str ălucita prop ăș ire a ță rii !
Federa ția Uniunilor de comunit ăți evreie ști din țar ă –
Pre ședinte, dr. W. Fildermann
Șef Rabin, dr. Al. Șafran
Secretar General, D. Rosenkranz
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 583/1941, f. 165).
cliii 10 mai 1941
– Generalul I. Antonescu r ăspunde lui C. I. C. Br ătianu la demersul precedent, din 8 aprilie 1941
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 62/1940, f. 45-52, 57-6 4; Antonescu, Mare șalul României, II,
p. 183-186).
– Felicit ări primite de Conduc ătorul Statului cu prilejul Zilei Na ționale, de la Raoul Bossy, Grigore
Gafencu, generalii N. Ciuperc ă, Th. Ionescu, N. Macici, M. Racovi ță , David Popescu, Petre
Dumitrescu, Al. Vaida-Voievod, Nifon, Mitropolitul Olteniei, Irineu, Mitropolitul Moldovei,
W. Fildermann, Șef Rabin Al. Șafran, prefec ții tuturor jude țelor (idem, dosar 583/1941, passim ),
dintre care desprindem telegrama șefului Lega ției României de la Moscova:
Domnului
General Antonescu
Conduc ător al Statului și Pre ședinte al Consiliului de Mini ștri
Bucure ști
Moscova 54 10 12,17
Serbând cu reculegere împreun ă cu to ți membrii Lega țiunii României la Moscova ziua
independen ței și a unit ății na ționale, țin s ă v ă asigur de încrederea noastr ă statornic ă în viitorul ță rii
și de sim ță mintele noastre devotate și recunosc ătoare pentru Generalul Antonescu.
Grigore Gafencu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 583/1941, f. 22).
– R ăspunsul Generalului I. Antonescu la mesajul precede nt ( ibidem , f. 21).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
482
– Telegram ă de felicitare din partea Pre ședintelui Comunit ății evreilor din Bucure ști:
Domnului
General I. Antonescu
Conduc ătorul Statului
și
Pre ședintele Consiliului de Mini ștri
Loco
Bucure ști 0125387 77 10/5 11
Cu prilejul s ărb ătorii na ționale de azi, ne permitem a v ă reînnoi sentimentele noastre de
supunere și devotament, exprimate în numele popula ției evreie ști din Capital ă.
Admira ție pentru munca ce o desf ăș ura ți pentru Țar ă și Dinastie.
Să dea Domnul ca ea s ă fie încoronat ă cu deplin succes spre m ărirea și gloria României.
Să tr ăiți, Domnule General.
Pre ședintele Comunit ății Evreilor din Bucure ști,
S. Goldfarb
Secretar General,
S. Rivenzon
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 583/1941, f. 169).
cliv 12 mai 1941
– Rezolu ția pe un raport despre urm ările cutremurului din 9/10 noiembrie 1940:
„12.V.1941 – Trecutul s-a r ăzbunat și în acest domeniu. Superficialitatea, u șurin ța, educa ția f ăcut ă
de a ne în șela unul pe altul, au transformat cutremurul într-o catastrof ă na țional ă …” ( Mare șalul
Ion Antonescu, Secretele guvern ării, p. 67).
clv 17 mai 1941
– O declara ție a liderului na țional-ță rănist Iuliu Maniu: „ Generalul Antonescu este singurul om care
poate și trebuie s ă prezideze destinele române ști, în împrejur ările actuale, cu atât mai mult cu cât
are de partea sa încrederea nelimitat ă a Armatei” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 552/1941, f. 426).
clvi 19 mai 1941
– Potrivit cotidianului „Brenauer Neueste Nachricht en”, dup ă 25 de ani, prin Generalul I. Antonescu,
România reia orientarea lui Carol I, stabilind bune rela ții cu Germania (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 29/1940, f. 52).
– Rezolu ție a lui I. Antonescu: „… Trebuie s ă încet ăm a mai merge în deriv ă cu problema esen țial ă
a neamului: rasa – salvarea, înt ărirea, dezvoltarea, omogenizarea și gruparea ei” (Gh. Buzatu,
Românii în arhivele Kremlinului , p. 290).
clvii 20 mai 1941
– Un nou memoriu al lui C. I. C. Br ătianu destinat Generalului Antonescu (ANIC, fond PC M – CM,
dosar 62/1940, f. 65-68; Antonescu, Mare șalul României, II, p. 186-189) și din care, pentru
descifrarea sensului evenimentelor în perspectiv ă (R ăzboiul din Est, în rândul întâi), desprindem
finalul: „[…] Concluziunea mea este c ă nu putem conta decât pe noi în șine, s ă nu ne angaj ăm în
ac țiuni al c ăror rezultat nu-l putem cunoa ște. R ăzboiul nu s-a sfâr șit. El devine mondial. Statele
Unite sunt cea mai mare putere din lume. De aceea v -am sf ătuit s ă nu pune ți toate speran țele Dv.
pe o singur ă cart ă …” ( ibidem , f. 67-68).
clviii 27 mai 1941
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
483
– R ăspunsul lui Ion Antonescu la scrisoarea lui Wilhelm Fabricius din 29 aprilie 1941 (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 563/1941, f. 223).
– Potrivit unor surse confiden țiale, Manfred von Killinger s-ar opune cre ării unui Partid
Na țional-Socialist Român, format din elemente ale lui A. C. Cuza și blocului Genera ției de la 1922,
precum și din frac țiuni liberalo-ță răniste (ANIC, fond PCM – CM, dosar 110/1941, f. 112) .
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 411.
clix 28 mai 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 411.
clx 30 mai 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 398.
clxi 31 mai 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 412.
clxii 1 iunie 1941
– Schimb de mesaje Adolf Hitler – I. Antonescu, cu prilejul anivers ării zilei de na ștere a Generalului
la 2/15 iunie 1941:
Excelen ței Sale
Conduc ătorului Statului Român
General Antonescu
Bucure ști
Berlin, 2/168 34 1/5 20,33
Exprim Excelen ței Voastre cele mai cordiale ur ări cu ocazia zilei de na ștere, atât pentru
prosperitatea persoanei Excelen ței Voastre, cât și pentru succesul continuu în conducerea Statului.
Adolf Hitler
Excelen ței Sale
Führerului Reichului al III-lea
Adolf Hitler
Berlin
Bucure ști nr. 8407/2.6.1941
Mul țumesc cu recuno știn ță Excelen ței Voastre, pentru ur ările pe care a ți binevoit s ă mi le
face ți cu ocazia zilei mele de na ștere.
Recuno știn ța mea este cu atât mai cald ă, Excelen ță , cu cât aceste ur ări se r ăsfrâng asupra
Poporului Român, c ăruia eu i-am închinat întreaga mea via ță .
General Antonescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 571/1941, f. 680, 682).
clxiii 2 iunie 1941
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
484
– Directivele lui Mihai Antonescu pentru presa româ n ă (ANIC, fond PCM – CM, dosar 297/1941,
f. 19-28).
– Felicit ări primite de Generalul I. Antonescu la împlinirea vârstei de 59 de ani, de la prof.
Ovidiu Vl ădescu, Secretarul General al Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri:
Domnului
General Antonescu,
Conduc ătorul Statului și Pre ședintele Consiliului de Mini ștri
Bucure ști 26 Nr. 1 Of. 56 C – 2 – 6 – 12,30
În numele func ționarilor Pre ședin ției Consiliului de Mini ștri și al meu, v ă rog, Domnule
General, s ă-mi permite ți s ă v ă prezint ur ările noastre cele mai respectuoase și devotate. S ă v ă ajute
Dumnezeu s ă v ă împlini ți toate idealurile de m ărire și în ălțare a Patriei.
Să tr ăiți, Domnule General !
Ovidiu Vl ădescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 581/1941, f. 29).
– Alte felicit ări primite de la: Regele Mihai I și Regina Mam ă Elena, Hermann Goering, Joachim
von Ribbentrop, Manfred von Killinger, Prof. Gh. N. Leon, Prof. Petre Papacostea, General Ilie
Șteflea, dr. Bazil Theodorescu ș.a. (ANIC, fond PCM – CM, dosar 581/1941, passim ).
clxiv 3 iunie 1941
– Presa berlinez ă („Berliner Boersen Zeitung”, „Berliner Zeitung Am Mitag”, „Lokal Anzeiger”)
găzduie ște comentarii pe marginea mesajului adresat de A. H itler Generalului I. Antonescu cu
prilejul zilei sale de na ștere (ANIC, fond PCM – CM, dosar 29/1940, f. 55-56) .
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 413.
clxv 4 iunie 1941
– Telegrama liderului na țional-liberal Dinu Br ătianu trimis ă lui I. Antonescu la aniversarea zilei de
na ștere:
General I. Antonescu
Bucure ști
Bucure ști 3 03322 P 18 C 4/6 17,00
Vă urez s ănătate și via ță lung ă fericit ă pentru realizarea aspira țiilor Românilor.
C. I. Br ătianu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 571/1941, f. 649).
clxvi 5 iunie 1941
– Prefectura Poli ției Capitalei prezint ă rapoartele zilnice privind desf ăș urarea procesului capilor
rebeliunii legionare din ianuarie 1941 (5-15 iunie 1941) (ANIC, fond PC M – CM, dosar 116/1941,
f. 52-115).
clxvii 6 iunie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 413.
clxviii 7 iunie 1941
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
485
– Potrivit cotidianului „Breslauer Neueste Nachrich ten”, datorit ă lui Antonescu, România
ar fi adoptat „o atitudine clar ă al ături de Germania” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 29/19 40, f. 59).
Pe de alt ă parte, sus ține „Neue Leipziger Tageszeitung”, „Germania vede î n Generalul Antonescu
un prieten sincer” ( ibidem , f. 60).
clxix 9 iunie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 414.
clxx 10 iunie 1941
– Invita ția istoricului Constantin C. Giurescu adresat ă Generalului I. Antonescu:
Intrare:
Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri
Cabinetul Civil
Nr. 7173 cc/10.VI.1941
10.VI.1941
Dl. Gociman este rugat
a face o scrisoare de scuze
că nu va putea lua parte fiind
absent din țar ă/ss/M. Elefterescu
Domnule General,
Un num ăr de prieteni ai Generalului Gr. Costandache au lua t ini țiativa de a-l s ărb ători, în
al 65-lea an al vie ții sale, pentru întreaga activitate de distins osta ș, de apreciat istoric militar și de
priceput organizator al Muzeului Militar Na țional.
Sărb ătorirea va avea loc în ziua de joi 12 iunie a.c. și va consta dintr-o ședin ță festiv ă în sala
Funda ției Dalles, la orele 18,30, și dintr-o mas ă colegial ă la restaurantul Athénée Palace, la orele 21.
În numele comitetului de ini țiativ ă avem onoare a v ă ruga, cu cel mai profund respect,
să binevoi ți a onora cu prezen ța Dv. aceast ă s ărb ătorire a unui dintre cei mai vrednici șefi militari și
mai distin și intelectuali.
Primi ți v ă rug ăm, Domnule General, încredin țarea deosebitului nostru respect.
Const. C. Giurescu
Profesor Universitar
Domniei Sale
Domnului General Ion Antonescu
Conduc ătorul Statului Român
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 571/1941, f. 611).
– Din declara ția lui Iuliu Maniu la procesul lui Horia Sima: „ [. ..] Țin s ă constat și v ă rog
să fie consemnat c ă eu sunt contra oric ărui regim totalitar și oric ărui regim de dictatur ă chiar fiindc ă
din regimurile totalitare și de dictatur ă izvor ăsc astfel de conflicte p ăgubitoare pentru stat și pentru
societate […] Totdeauna am fost, sunt și voi fi contra regimurilor totalitare și pentru manifestarea
liber ă a voin ței na ționale …” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 323/1941, f . 5-6).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 414.
clxxi 11-12 iunie 1941
– Vezi programul (incomplet) al vizitei lui I. Anto nescu la München (ANIC, fond PCM – CM, dosar
374/1941; raport asupra deplas ării – idem, dosar 556/1941, f. 19-22).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
486
– Potrivit relat ărilor cotidianului „Völkischer Beobachter” din 11 i unie, Generalul Antonescu
a beneficiat de o primire „extraordinar de cordial ă” din partea lui Adolf Hitler, ajungându-se la un
acord complet (ANIC, fond PCM – CM, dosar 29/1940, f. 62-63), ia r cotidianul bavarez
„Münchener Neueste Nachrichten”, care a g ăzduit și o biografie a Conduc ătorului Statului, se declar ă
convins c ă „viitorul României este al ături de al Germaniei” ( ibidem , f. 65-68). Dup ă „Berliner
Boersen Zeitung” orientarea României lui Antonescu spre Germania se dovedise „ferm ă”, dup ă cum
și încadrarea ei în „noua Europ ă” ( ibidem , f. 64).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 414.
clxxii 13 iunie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 414.
clxxiii 15 iunie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 425.
clxxiv 16 iunie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 415.
clxxv 17 iunie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 415-416.
clxxvi 18 iunie 1941
– Adolf Hitler adreseaz ă lui Ion Antonescu mesajul cel mai plin de consecin țe – hot ărârea lui
„definitiv ă” privind declan șarea în scurt timp a Războiului din Est și rolul atribuit României în
context (ANIC, fond PCM – CM, dosar 324/1941, f. 39 -44; idem, dosar 127/1941, f. 3-5; Vasile
Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache, Antonescu-Hitler, I, p. 107-109; DGFP, Series D, vol. XII,
doc. 644, p. 1 047 – 1 049): „ Berlin, 18 iunie 1941 – Excelen ță ! În leg ătur ă cu subiectul cu
subiectul ultimei noastre întrevederi [München, 12 iunie 1941], Vă rog a-mi permite a V ă pune la
curent cu hot ărârea mea definitiv ă, pe care am luat-o acum. Atitudinea Rusiei, în spe cial preg ătirile
din zi în zi crescânde ale Rusiei, în vederea unei agresiuni, m ă for țeaz ă a m ă folosi – în scurt timp –
de Armata German ă, pentru a reduce definitiv acest pericol pentru Eu ropa. Dup ă cum am ar ătat
deja cu ocazia ultimei noastre întâlniri de la Münc hen, voi fi preocupat, pe de o parte, a avea grija
ca, conducerea unitar ă a acestei opera țiuni grandioase de atac s ă fie concentrat ă într-o singur ă
mân ă, iar, pe de alt ă parte, a ține socoteala ca independen ța și prestigiul personalit ăților
conduc ătoare ale alia ților no ștri, fa ță de poporul și armata lor, s ă fie respectate în cel mai înalt
grad. În acest scop, V ă rog, General Antonescu, a-mi îng ădui a V ă transmite din când în când
acelea din dorin țele mele care se refer ă la Armata Român ă și a c ăror executare, în interesul
desf ăș ur ării unitare a opera țiunilor în ansamblul lor, trebuiesc considerate ca absolut necesare.
Comandamentul Superior al Armatei 11, ca un fel de Stat Major de lucru al Cartierului Dv.
General, ar transforma aceste dorin ți în ordine militare și, de câte ori va fi vorba de hot ărâri
esen țiale, ele vor fi difuzate sub semn ătura Dv. Leg ătura strâns ă se va men ține prin aceea c ă: –
Șeful Misiunii Germane; – Șeful Marinei Germane și – Ofi țerii de leg ătur ă ai Flotilei 4 Aeriene vor
intra în compunerea Cartierului Dv. General, în tim p ce sub șeful Marelui Stat Major Român
[urmeaz ă] să fie trimis la Comandamentul Superior al Armatei 11 . În afar ă de aceasta, ar fi necesar
a se institui, dup ă nevoie, Comandamente de leg ătur ă reciproce.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
487
Misiunea ini țial ă (pentru prima perioad ă de timp) dup ă începerea opera țiunilor for țelor
aliate din România va fi:
1) A ap ăra teritoriul român în contra invaziei for țelor ruse ști. În aceast ă ordine de idei,
se acord ă o importan ță deosebit ă pazei contra atacurilor aeriene, contra ac țiunilor de sabotaj în
regiunea petrolifer ă, vital ă pentru conducerea comun ă a r ăzboiului, asupra portului Constan ța și
asupra podului peste Dun ăre. Reparti ția for țelor proprii trebuie s ă țin ă socoteal ă de faptul c ă, dup ă
informa țiunile cele mai recente ale Serviciului de cercet ări, se g ăsesc unit ăți puternice mobile și
for țe blindate ale Rusiei Sovietice în regiunea de sud a Basarabiei și în regiunea Cern ăuților.
Pe lâng ă aceast ă misiune principal ă, va trebui s ă se fac ă pe inamic s ă cread ă într-o desf ăș urarea și
mai mare a for țelor germano-române și a exploata ocaziuni favorabile pentru a realiza capete de
pod la est de Prut , care s ă faciliteze ulterior trecerea la atac.
2) Pentru armata aerian ă român ă se pune în primul rând problema asigur ării securit ății
României și, în special, a regiuni petrolifere. În cele din u rm ă, avia ția român ă va trebui s ă sprijine
ac țiunea Marilor Unit ăți române. Pentru aceasta este necesar a se limita p recis misiunile avia ției
române fa ță de acele ale Corpului Aviatic German și fa ță de acelea ale unit ăților de cercetare
aeriene ale Armatei 11 Germane.
3) Prin progresiunea opera ției de atac germane în Gali ția de Nord, inamicul va fi for țat,
peste un timp oarecare, s ă-și retrag ă for țele aflate în fa ța grani țelor române ști. Atunci revine
for țelor aliate din România sarcina de a urm ări pe inamic prin atacuri succesive [subliniat de
Antonescu pe original] și a-l împiedica, cu ajutorul avia ției, s ă execute o retragere ordonat ă peste
Nistru, contribuind la distrugerea lui.
Pentru misiunile speciale, ce vor reveni ulterior A rmatei Române, îmi voi permite a V ă
supune Domniei Voastre, General Antonescu, la timp propunerile mele care vor urma.
Cu credincioas ă camaraderie și cele mai cordiale salut ări, al Domniei Voastre devotat,
Adolf Hitler.
(Pe textul dactilografiat în limba român ă, scris cu creionul: „ Originalul textului german și
traducerea au fost evacuate” , ibidem, f. 3; vezi și Antonescu, Mare șalul României, III, p. 164-165).
– Generalul Antonescu se adreseaz ă Contelui Ciano, ministrul de Externe al Italiei (A NIC, fond
PCM – CM, dosar 65/1941, f. 48-50).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 416.
clxxvii 19 iunie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 416.
clxxviii 20 iunie 1941
– În calitatea-i de Comandant suprem al for țelor româno-germane reunite în Grupul Antonescu ,
dispus în nord-estul României, General semneaz ă ordinul nr. 0120 c ătre Marele Cartier General
Român și Armata 11 German ă: „Rusia amenin ță de mult ă vreme Europa prin preg ătirile de atac pe
care le face împotriva ei. Trebuie ca aceste amenin ță ri de nesuferit s ă ia sfâr șit. Armata German ă
a început contraofensiva. Armata Român ă va intra în lupt ă cot la cot cu alia ții germani pentru
a repara nedreptatea ce ni s-a f ăcut” (apud Jipa Rotaru, Octavian Burcin, Vladimir Zodia n,
Mare șalul Ion Antonescu. Am f ăcut « Războiul Sfânt » împotriva bol șevismului. Campania anului
1941, Oradea, Editura Cogito, 1994, p. 84).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 416.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
488
clxxix 21 iunie 1941
– În ajunul R ăzboiului din R ăsărit, Ministerul Afacerilor Interne, Cabinetul Secre tarului General
transmite confiden țial – prin adresa nr. 4 008/1941 – Direc ției Generale a Poli ției instruc țiuni pentru
organizarea activit ății de propagand ă (ANIC, fond PCM – CM, dosar 176/1940, passim ). Textul
integral este inclus în anexa XII a prezentului vol um.
– Grupul de militari de la Lega ția Fran ței din Bucure ști opineaz ă c ă Germania avea s ă declare un
atac masiv împotriva URSS-ului (ANIC, fond PCM – CM , dosar 552/1941, f. 574).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 417.
clxxx 22 iunie 1941
– La ora 12,00 se difuzeaz ă urm ătoarea telegram ă a Agen ției Rador: „Mobilizarea general ă a
armatei de uscat, aer și marin ă a început la orele 24,00, în noaptea de 21/22 iuni e. Particip ă doar
unit ățile chemate sub ordine individuale. Profesorul Miha i Antonescu, secretar de stat și ministrul
Propagandei Na ționale, este numit Vicepre ședinte al Consiliului de Mini ștri. Pe timpul absen ței
Generalului Antonescu, pe toat ă durata ostilit ăților, guvernul va fi prezidat de Mihai Antonescu”
(apud Zile de foc în Basarabia și Bucovina. 22 iunie – 26 iulie 1941. Din arhivele Agen ției de Pres ă
Rador , Bucure ști, Funda ția Rompres, 1996, p. 17) (în continuare, se va cita : Zile de foc în
Basarabia și Bucovina ).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 408-409, 417, 490-491.
– Cuvântarea la Radio a lui Mihai Antonescu, care a nun ță : „ […] R ăzboiul de azi este un act de
repara ție istoric ă. Drepturile unui Neam nu stau nici în coroane desuete , nici în titluri istorice
găsite în arhive sau biblioteci, nici în tratate câ știgate prin jocuri de echilibru politic, prin târgu ri
sau dona ții interna ționale. Ci este drept al unui Neam tot ce este în s tare puterea și sufletul lui de
dreptate s ă cuprind ă și s ă p ăzeasc ă […] Pe p ământul Basarabilor și pân ă dincolo de Nistru, ca și
pretutindeni unde bate inima româneasc ă, acolo este [sunt] dreptul și via ța noastr ă și nimic pe lume
nu ne va opri s-o culegem acolo unde Dumnezeu și p ământul au d ăruit-o, iar veacurile n-au putut-o
stinge” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 119/1941, f. 18-23; ide m, dosar 321/1940-1943, f. 80 și
urm.; Prof. Mihai Antonescu, Sfintele noastre drepturi , II, Bucure ști, 1941, p. 7-8). Intrarea
României în al doilea r ăzboi mondial, al ături de Germania și alia ții ei, împotriva URSS, a marcat o
dat ă esen țial ă a istoriei na ționale în general, clipa astral ă a trecutului nostru. Peste mai pu țin de doi
ani de la declan șarea Războiului Sfânt , purtat exclusiv în scopul reintegr ării provinciilor istorice din
Nord-Est și al zdrobirii bol șevismului asiatic de tip sovietic, Mare șalul Antonescu – aflat la
Chi șin ău, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara (în 28 martie 1943) –
a descifrat, într-o Cuvântare uitat ă ast ăzi, semnifica ția profund ă a evenimentului: … Neamul
Românesc și-a tr ăit, în popas de 20 de ani, marea unitate pentru car e am luptat atâtea veacuri,
pentru care au c ăzut Voievozii și Mihai Viteazul. Am încercat, în acest popas, s ă fim în țele și, s ă ne
fie respectat ă via ța, s ă ne fie respectate p ământurile, s ă ne fie respectate proprietatea, biserica și
așez ările noastre sociale. N-am lovit pe nimeni niciodat ă, Neamul Românesc n-a râvnit p ământuri
care nu erau ale lui. Și, totu și, în 1940, folosind cel dintâi ceas al încle ștării europene, f ără nici o
justificare, împotriva obliga țiilor formal asumate prin actele din 9 februarie 19 29 și 3 iulie 1933,
Guvernul URSS a ocupat Basarabia, Bucovina și regiunea Her ța a Moldovei noastre. Toate actele
de neutralitate, de neagresiune, de recunoa ștere de drepturi f ăcute României între 1929 și 1940, nu
apar azi decât ca pa și ascun și ai voin ței de expansiune imperialist ă și de uzurpare împotriva
României. Mai grav decât atât: Prin pr ăbu șirea din 1940, Statul rus a pr ăvălit toate grani țele
române ști, urm ărind în acela și timp agresiunea, peste trupul nostru, spre Bosfor , Dardanele și
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
489
Adriatica. Dar acest lucru n-a fost de ajuns. În to amna anului 1940, patru ostroave pe Dun ăre
ne-au fost ocupate cu for ța de ru și […] Astfel se explic ă intrarea noastr ă în încle ștarea de ast ăzi.
Noi nu putem fi acuza ți c ă purt ăm în R ăsărit un r ăzboi de agresiune și de cotropire. Noi ducem un
război sfânt, de ap ărare a unit ății Neamului și îndiguire a primejdiei care amenin ță civiliza ția
Europei. De aceea, atunci când nevoia de ap ărare militar ă ne-a cerut s ă ne ap ărăm p ământurile de
la distan ță de o nou ă n ăvălire de dincolo de Nistru, noi n-am dus acolo nici sabia r ăzbun ării, nici
groz ăvia distrugerii, ci, prin locurile unde am luptat și am poposit, am dus crucea reîncre știn ării și
fapte de sprijinire a unei popula ții zdrobite de nedrept ăți sociale. Ne-am prins în lupt ă pentru
ap ărarea unit ății Neamului Românesc, fiindc ă el este legea noastr ă de veacuri. D ăm lupta pentru a
ne împlini misiunea noastr ă de popor de margine, care ap ără, credincios și modest, cre știn ătatea și
civiliza ția. Avem con știin ța c ă ne facem datoria nu numai fa ță de noi […] Ne împlinim datoria ca și
Voievozii Moldovei de alt ădat ă […] P ământurile unui neam sunt p ărți din sufletul lui și nimeni nu
poate și nu are dreptul s ă le uite sau s ă le tr ădeze, f ără a-și tr ăda propriul lui suflet de Român.
Oriunde ar fi Români, trebuie s ă le asigur ăm libertatea și via ța […] Cu credin ța în Dumnezeul
str ămo șilor no ștri, s ă ne urm ăm cu încredere poruncile istoriei, fiindc ă noi nu suntem aci în slujba unei
misiuni str ăine, dar ne împlinim propriul nostru destin, slujin d în acela și timp rosturile Europei
prin pav ăza de jertf ă pe care am știut-o totdeauna d ărui. Tr ăiasc ă Neamul Românesc unit ! …
(apud Registrul istoric al Conduc ătorului Statului , vol. VI, la ANIC, fond PCM – CM, dosar
465/1943, f. 16-18).
– În arhivele civile și, mai ales, militare interne s-au p ăstrat numeroase documente privind
opera țiunile Armatei Române în cursul Campaniei din Est. Pentru perioada 1941-1944, vezi
îndeosebi sinteza Planurile și inten țiile în conducerea r ăzboiului. Desf ăș urarea For țelor Armate,
în general, și în special a Armatei de Uscat, pe direc țiunile operative la începutul r ăzboiului
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 67/1941, f. 1-16), cupr inzând urm ătoarele compartimente:
A – Planurile și inten țiile în conducerea r ăzboiului/ I – Înainte de începerea ostilit ăților cu URSS
(22 iunie 1941); II – Planul de campanie la început ul r ăzboiului: 22 iunie 1941; B – Schimb ări în
planurile de campanie pe timpul mersului r ăzboiului/I – Pentru opera țiunile din anul 1941;
II – Pentru opera țiunile din 1942; III – Pentru opera țiunile din 1943; IV – Pentru opera țiunile din anul
1944; V – Concluziuni generale; VI – Întrebuin țarea Avia ției și Marinei Regale în cursul r ăzboiului.
Materialului i-au fost anexate 47 de piese ( ibidem , f. 34-108).
– În arhiva Cabinetului Militar al Conduc ătorului Statului se p ăstreaz ă un dosar voluminos cu
men țiunea Scrisori și telegrame primite de Dl. General ION ANTONESCU la începutul
războiului (22 iunie 1941 ) (ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, 650 file), p recedate de un
tabel (f. 1-8) cuprinzând 189 persoane care au transmis felicit ări pentru declan șarea și desf ăș urarea
victorioas ă a R ăzboiului Reîntregirii Na ționale, dintre expeditori re ținându-i pe: IPS Patriarhul
Nicodim (fila 1), Regele Mihai I (13), N. Dianu (4) , M. Djuvara (5), I. G ăvănescul (24), Valer Pop
(26), Gurie, Mitropolitul Basarabiei (28), Brutus C oste (31), Al. Marcu (36), de ținu ții
Penitenciarului Lugoj (43), Ștefan Ciobanu (57), N. P. Smochin ă (70), I. Simionescu (75), Mihail
Manoilescu (80), Eugen Chirnoag ă (109), Aurel Gociman (111), Ilie Șteflea (112), N. Mare ș (113),
Ritter von Schobert (115), I. Petrovici (117), Fran klin Mott Gunther, ministrul SUA la Bucure ști
(119), Radu Rosetti (121), Mihai Antonescu (122), B enito Mussolini (123), I. Lupa ș (129), Wilhelm
Fabricius, fostul ministru al Germaniei la Bucure ști (130), Pellegrino Ghigi, ministrul în exerci țiu al
Italiei la Bucure ști (131), Joachim von Ribbentrop (132), Hermann Goe ring (133), Renato Bova
Scoppa, fostul ministru al Italiei la Bucure ști (134), Iosif Iacobici (136), Gh. Avramescu (137) ,
Gh. Alexianu (138), Ion Mihalache (186).
– I. Antonescu r ăspunde liderului na țional-ță rănist Iuliu Maniu, la memoriile sale precedente, mai
precis la acelea din 4 decembrie 1940, 27 februarie și 4 aprilie 1941 (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 49/1940, f. 42-97; Antonescu, Mare șalul României, II, p. 189-213). În centrul aten ției se afl ă
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
490
problemele interne și externe al anilor 1940-1941, inclusiv orientarea Bucure știlor spre Axa
Berlin-Roma-Tokyo și situa ția Iugoslaviei. Semnatarul consider ă, în context, c ă „lumea nou ă este în
pl ămădire; este prematur a judeca rezultatele și este nedrept a condamna cu anticipa ție ceea ce nu
s-a înf ăptuit înc ă definitiv” ( ibidem, f. 85). F ără a insista asupra evenimentului cardinal la ordinea
zilei (implicarea României în al doilea conflict mo ndial, declan șarea R ăzboiului din Est),
Antonescu, în final, las ă s ă se în țeleag ă c ă, totu și, avea în vedere faptele intervenite, atunci când
releva: „… Politic ă fiind îns ă o art ă a guvern ării, singur ă verificarea practic ă poate da m ăsura
just ă a valorii unei concep ții. Rezultatele regimului democratic aplicat în Rom ânia [interbelic ă]
sunt cunoscute. Ele s-au soldat cu destr ămarea intern ă total ă, cu sfâ șierea hotarelor și cu cele mai
grave amenin ță ri pentru îns ăș i existen ța Statului. Asupra regimului Statului na țional, inaugurat la
6 septembrie [1940], nu se poate face o judecat ă definitiv ă. El s-a verificat îns ă ca un regim de
ordine și de reconstruc ție na țional ă și social ă, el a asigurat, în împrejur ările cele mai grele,
existen ța Statului; el reprezint ă cu autoritate voin ța dârz ă a na țiunii de a se reface moral și
material și de a-și împlini integral drepturile, în ăuntru și în afar ă. Socotesc c ă un regim care
reprezint ă un astfel de poten țial de afirmare social ă și româneasc ă merit ă s ă fie sprijinit de toate
con știin țele române ști. În fa ța realit ăților profund schimbate, ni se impune tuturora o sin gur ă
atitudine: s ă slujim cu toate puterile noastre unite prezentul și viitorul Patriei, trecând cu vederea
tot ce a putut s ă ne despart ă în trecut” (ibidem , f. 96-97).
– Declan șarea r ăzboiului a provocat satisfac ție în rândul „tuturor” taberelor politice de la Buc ure ști,
ceea ce Iuliu Maniu ar fi declarat unui ofi țer de la Serviciul de Propagand ă al MStM (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 552/1941, f. 582). De asemenea, în noaptea precedent ă, la Lega ția SUA din
Bucure ști s-ar fi servit șampanie, iar F. M. Gunther, titularul misiunii dipl omatice, a opinat
că începea „faza final ă” a conflagra ției mondiale și c ă, finalmente, na țional-socialismul și
comunismul „se vor distruge reciproc”, spre folosul SUA, care vor interveni pentru salvarea Marii
Britanii ( ibidem , f. 583).
– Schimb de mesaje Patriarhul Nicodim – Antonescu, prilejuit de declan șarea Războiului
Sfânt:
Domnului
General Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului Român
Loco
[Să se mul țumeasc ă.
Să se publice ]
Bucure ști Nr. 015983 – 22.6.1941, ora 12,00
Dumnezeu v-a ales s ă fi ți Conduc ătorul Neamului Românesc în aceste vremuri de adânc ă
prefacere social ă în lume.
Pe El îl rug ăm și Îl implor ăm s ă duc ă Armata noastr ă și a puternicului aliat și sprijinitor
Adolf Hitler la izbând ă deplin ă h ărăzind sufletului Dv. marea mul țumire c ă v-ați împlinit cu
prisosin ță datoria c ătre Rege, Neam și Lege.
Chem binecuvântarea lui Dumnezeu asupra Dv. și armatelor aliate spre a v ă duce la
victoria des ăvâr șit ă
Patriarh Nicodim
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
491
Înalt Prea Sfin ției Patriarhului
Nicodim al României
Bucure ști
Din mijlocul trupelor care poart ă în lupta lor biruitoare drapelul dezrobirii na ționale pentru
mult încercatul p ământ str ăbun al Basarabiei și Bucovinei, mul țumesc Înalt Prea Sfin ției Voastre
pentru binecuvântarea Bisericii, cerut ă Atotputernicului asupra armatelor aliate și asupra str ădaniilor
mele de refacere a Patriei și a onoarei române ști.
Biruin ța osta șului român înfr ățit în aceea și cald ă camaraderie de arme și de sim ță minte cu
soldatul glorios pe toate fronturile al Marelui Rei ch German este biruin ța crucii.
Altarele d ărâmate și pâng ărite de potrivnicii luminii vor fi ref ăcute în toat ă str ălucirea,
pentru m ărturisirea smeritei închin ări de mul țumire a Neamului și pentru mai marea m ărire a
Dumnezeului p ărin ților no ștri.
General Antonescu
7 iulie 1941
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 24-25).
– Telegrama Mitropolitului Gurie destinat ă lui I. Antonescu :
Domnule General,
Bucure ști 26311 – 22.6.1941, ora 12,25
Ca moldovean și slujitor al lui Hristos, precum și ca mitropolit al Basarabiei, binecuvântez
lupta sfânt ă ce duce ți pentru dezrobirea fra ților no ștri basarabeni și bucovineni și zdrobirea fiarei
ro șii de la R ăsărit care un p ătrat de veac a chinuit o parte din sufletul Europei .
Dumnezeu s ă v ă ajute a întinde hotarele scumpei noastre Patrii pâ n ă acolo unde
ei [bol șevicii] au deportat și au risipit pe robi ții na ției, moldoveni – basarabeni.
Rug ăciunile noastre ca și ale întregii Biserici v-au înso țit și v ă înso țesc pentru opera de
întregire a Neamului și mul țumirea personal ă.
Tr ăiasc ă Generalul !
– În r ăspunsul s ău, Generalul Antonescu i-a mul țumit Mitropolitului Gurie pentru binecuvântarea
transmis ă la începutul „R ăzboiului Sfânt al reîntregirii Patriei ciuntite și al recl ădirii altarelor
dărâmate. P ărăsind toiagul pribegiei și v ălul cernut al durerii, Mitropolia acestui p ământ,
dintotdeauna și pentru totdeauna românesc, e chemat ă s ă trag ă brazd ă adânc ă, atât cu plugul
credin ței dumnezeie ști, cât și cu cel al poruncilor na ționale, în sufletul fra ților no ștri basarabeni
reg ăsi ți și al mult încerca ților fra ți de dincolo de Nistru, care î și a șteapt ă de veacuri mântuirea”
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 27-28).
– Schimb de telegrame Valer Pop – General I. Antonesc u :
General
Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului
Bucure ști
Bucure ști 16628 – 22.6.1941, ora 13,55
În clipa când se s ăvâr șește întâiul și cel mai însemnat act pentru reîntregirea hotarelo r
române ști, V ă urez, adânc emo ționat, s ă conduce ți Țara și Armata la cele mai înalte culmi ale gloriei
prin r ăpunerea bol șevismului, a celui mai crunt du șman al nostru și al omenirii.
Tr ăiasc ă România Mare !
Valer Pop
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
492
Domnului Valer Pop
La Ministerul Afacerilor Str ăine,
Bucure ști
Vă mul țumesc pentru sim ță mintele și bunele ur ări ce-mi adresa ți la s ăvâr șirea întâiului pas
pentru refacerea Patriei mutilate și r ăstignite timp de un an pe crucea tuturor suferin țelor.
General Antonescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 96, 99).
– Schimb de telegrame Facultatea de Litere din Bucure ști – General I. Antonescu :
Domnului
General Ion Antonescu,
Comandantul de C ăpetenie al Armatei
Loco
Bucure ști 16426 – 22.6.1941, ora 16
În momentul în care bravura, demnitatea și destinul neamului românesc î și spun iar ăș i
cuvântul prin bravura, demnitatea și destinul Generalului s ău de ast ăzi, Corpul Didactic și studen ții
Facult ății de Litere din Bucure ști, printre care se g ăsesc profesorii și studen ții Facult ății din
Cern ăuți, se închin ă în con știin țele lor de buni români pentru prima noua izbând ă la care
v-au chemat Dumnezeu și trecutul de glorie al acestui Neam. Pe drumul vic toriei v ă ocrotesc to ți
voievozii și v ă urmeaz ă țara pe care o face ți s ă-și rosteasc ă iar cuvântul în istoria sa și a lumii.
Tr ăiasc ă Patria, Regele și Conduc ătorul României !
Decanul Facult ății de Litere,
(ss) Alexandru Marcu
Profesor I. Andrie șescu, Gh. Antonescu, N. B ănescu, Gh. Br ătianu, P. Cancel, T. Capidan,
D. Caracostea, N. Cartojan, Șt. Ciobanu, N. Florian, C. Giurescu, V. Grecu, D. G usti, N. Herescu,
S. Lambrino, D. Marmeliuc, L. Moraru, V. Moraru, B. Munteanu, C. Narly, I. Nistor, Gh. Oprescu,
I. Petrovici, Sever Pop, D. Protopopescu, M. Ralea, Al. Rosetti, Sauciuc S ăveanu, Radu Sbierea,
I. D. Ștef ănescu.
Domnului
Alexandru Marcu,
Decanul Facult ății de Litere
Loco
Mul țumesc profesorilor și studen ților Facult ății de Litere din Bucure ști pentru m ărturia
profundei lor sim țiri patriotice și pentru caldele ur ări f ăcute Patriei.
General Antonescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 119, 121-1 22).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
493
– Schimb de telegrame Regele Mihai I – General I. Ant onescu :
Domnului
General Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului
Castelul Pele ș, Sinaia Nr. 41114 – 22.6.1941, ora 18,10
Rezolu ția Conduc ătorului Statului:
[S ă se publice – A/ ntonescu ]
În clipele când trupele noastre trec Prutul și Codrii Bucovinei, pentru a reîntregi Sfânta
Țar ă a Moldovei lui Ștefan cel Mare, gândul Meu se îndreapt ă c ătre Domnia Voastr ă, Domnule
General, și c ătre O știrea Ță rii.
Vă sunt recunosc ător, Domnule General, pentru c ă numai prin munca, t ăria și str ăduin ța
Domniei Voastre, Neamul întreg și cu mine tr ăim bucuria zilelor de glorie str ăbun ă.
Iar osta șilor no ștri dragi, le urez s ănătate și putere ca s ă statorniceasc ă, pentru vecie,
dreptele grani țe ale Neamului.
Tr ăiasc ă în veci România !
Tr ăiasc ă viteaza noastr ă Armat ă !
MIHAI R.
Bucure ști, Pre ședin ția Consiliului de Mini ștri
Nr. 114 – 23.6.1941, ora 10
Majest ății Sale Regelui,
Mul țumesc respectuos Majest ății Voastre pentru cuvintele de îmb ărb ătare și de apreciere
cu care a ți cinstit Armata și pe mine.
Fi ți sigur, Majestate, de devotamentul nostru.
Pentru Țar ă și pentru Majestatea Voastr ă ne batem.
Pentru Țar ă și pentru Majestatea Voastr ă trebuie s ă învingem.
GENERAL ANTONESCU
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 3-4, 13, 1 9, 21).
– Schimb de telegrame Prof. Ștefan Ciobanu – General I. Antonescu :
Domnului
General Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului Român
Loco
Bucure ști 018774 – 22.6.1941, ora 20
În clipele în care numele Dv. se graveaz ă în Istoria Neamului Românesc, îmi iau
permisiunea, cu tot respectul cuvenit, s ă aduc prinosul de recuno știn ță dezrobitorului provinciei
unde am v ăzut lumina zilei.
Profesor Ștefan Ciobanu
Domnului
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
494
Profesor Ștefan Ciobanu
Bucure ști
Mul țumesc pentru bunele sentimente m ărturisite în ceasurile jertfelor pentru dezrobirea
pământului scump al Basarabiei.
General Antonescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 168, 170).
– Schimb de mesaje între Prof. I. Simionescu, Pre ședintele Academiei Române, și Generalul
I. Antonescu :
ACADEMIA ROMÂN Ă
Bucure ști
No. 2342 22 iunie 1941
Domnule General,
În momentele prin care trecem, în ălță toare și pline de speran țe, întreaga suflare româneasc ă
are datoria sfânt ă de a face zid de sus ținere celor meni ți s ă învie vitejia str ăbun ă.
Academia Român ă, în trecutul c ăreia s-a înf ăptuit unirea sufleteasc ă a reprezentan ților
românimii de pretutindeni, î și îndreapt ă ur ările sale de biruin ță c ătre brava o știre român ă și c ătre
vrednicul ei Conduc ător.
Tr ăiasc ă Patria în grani țele ei fire ști, trase pân ă unde se aude graiul românesc.
Tr ăiasc ă Majestatea Sa Regele Mihai I, a c ărui domnie s ă însemne unire ve șnic ă, deplin ă,
a poporului român.
Să tr ăiți, Domnule General; fie ca faptele Dv. s ă se înscrie în Istoria neamului, al ăturea de
ale tuturora din trecut, care au condus la glorioas e biruin țe.
PRE ȘEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE,
I. Simionescu
Domniei-Sale
Domnului
General Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului și
Pre ședintele Consiliului de Mini ștri
Loco
Domnului
Prof. I. Simionescu,
Pre ședintele Academiei Române
Loco
Temeiul ac țiunilor noastre na ționale a fost totdeauna adev ărul. Slujitoare a adev ărului,
Academia Român ă a luminat drumurile și țintele str ădaniilor române ști de unitate și de st ăpânire
a drepturilor fire ști din cuprinsul spa țiului nostru etnic și istoric. Ur ările adresate o știrii de c ătre cel
mai înalt a șez ământ al spiritualit ății române ști, în ceasul în care armele na ționale cuceresc o nou ă
împlinire a destinului, sunt deosebit de pre țioase pentru con știin ța neamului întreg. Ele au un în țeles
cu atât mai în ălță tor, cu cât steagurile noastre dezrobitoare, al ături de steagurile aliate ale Marelui
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
495
Reich German, alungând întunericul și crima, reîntroneaz ă în R ăsăritul Europei puterile libert ății,
credin ței și culturii.
Vă rog s ă primi ți personal și s ă transmite ți membrilor Academiei Române m ărturia cald ă a
pre țuirii și mul țumirilor mele.
General Antonescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 217, 210).
– Schimb de telegrame Dr. Daniel Ciugureanu – Gener al I. Antonescu
Domnului
General Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului
– Pe zon ă –
În clipa când armata român ă, sub str ălucita comand ă a Domniei-Voastre, a c ălcat pe
pământul Basarabiei, gândul tuturor românilor dintre Prut și Bug se îndreapt ă c ătre Conduc ătorul
Statului cu sentimentul de adânc ă recuno știn ță și cu speran ța de a reintra în curând în c ăminurile
noastre, de unde s ă contribuim cu toate puterile la prop ăș irea neamului.
Tr ăiasc ă România Mare !
Pre ședintele Cercului Basarabenilor,
Dr. Daniel Ciugureanu,
fost Ministru
Bucure ști, 2 iulie 1941
Domnule Pre ședinte,
Vă mul țumesc pentru bunele sentimente exprimate în numele „Cercului Basarabenilor”.
Speran țele D-Voastre sunt chez ăș uite de vitejii și jertfa soldatului român, c ăruia to ți trebuie
să-i aducem prinosul recuno știn ței noastre.
Primi ți, v ă rog, asigurarea înaltei mele considera țiuni.
General Antonescu
Domniei-Sale
Domnului Doctor Daniel Ciugureanu,
Pre ședintele „Cercului Basarabenilor”
Bucure ști,
Șoseaua Iancului, nr. 104
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 163-164).
– Schimb de telegrame Prof. N. Smochin ă – General I. Antonescu :
Domnului
General Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului Român
Bucure ști
Asocia ția Românilor Transnistrieni, adânc mi șcat ă de apelul Domniei-Voastre adresat
osta șilor și poporului român de a sf ărâma lan țurile robiei și de a readuce pe to ți fra ții la sânul patriei
libere, v ă ureaz ă deplin ă izbând ă în realizarea acestui ideal na țional. P ătrun și de m ăre ția
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
496
momentului, suntem gata de a servi ca osta și credincio și pentru m ărirea ță rii care va îngloba în
viitoarele grani țe și pe românii de peste Nistru ca zac în închisori și duc o via ță umilit ă sub jugul de
oțel al fiarelor ro șii.
Tr ăiasc ă România de la Tisa pân ă la Bug !
Tr ăiasc ă Conduc ătorul Statului Român și al glorioasei noastre armate !
Pre ședinte, N. Smochin ă
Secretar General, A. Niculescu
Bucure ști, 1 iulie 1941
Domnule Pre ședinte,
Glasul fra ților no ștri din str ăvechile a șez ări române ști dintre Nistru și Bug a g ăsit r ăsunet
viu și adânc în inima mea. Armele o știrii române înfr ățite cu armata Marelui Reich German, ducând
cu ele biruin ța ocrotitoare a drept ății, vor asigura mult încercatului românism transnis trian
deplin ătatea mântuitoare a unei vie ți na ționale statornic și îndelung a șteptate.
Mul țumesc c ălduros Asocia ției Românilor Transnistrieni pentru sim ță mintele patriotice și
pentru bunele ur ări f ăcute în ceasul pornirii r ăzboiului sfânt al dezrobirii fra ților și al reîntregii
hotarelor.
General Antonescu
Domniei-Sale
Domnului N. P. Smochin ă
Pre ședintele Asocia ției Românilor Transnistrieni
Bucure ști
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 204-205).
– Telegrama ministrului României la Tokyo, General Gh. B ăgulescu, adresat ă Generalului I.
Antonescu :
General Antonescu,
Conduc ător
Bucure ști
Tokyo Nr. 58 – 22.6.1941, ora 23,20
Tr ăiasc ă România ! S ă tr ăiți, Domnule General, Conduc ător de na ție și de oaste, s ă șterge ți
umilin ța în care am fost scufunda ți anul trecut din iunie pân ă în septembrie f ără drept și f ără vrere.
General B ăgulescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 147).
clxxxi 23 iunie 1941
– Mesaj al lui I. Antonescu c ătre A. Hitler (Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache, Antonescu-
Hitler, I, doc. nr. 17).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 418, 491-491.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
497
– Rapoartele secrete ale serviciilor române de reso rt admit c ă, între grup ările politice de la Bucure ști,
ar fi intervenit un „armisti țiu” pe tema R ăzboiului din Est, iar Ion Mihalache și Gh. Br ătianu
au solicitat s ă fie trimi și pe front (ANIC, fond PCM – CM, dosar 552/1941, f. 585). Chestionat pe
tema unui guvern na țional , Iuliu Maniu ar fi replicat: „ Nu mai poate s ă fie vorba de o asemenea
problem ă. Generalul Antonescu și-a asumat în fa ța istoriei sarcina de a realiza una din cele mai
importante realiz ări (sic !) na ționale. R ăspunderea îi revine în întregime, împreun ă cu gloria de
care se va încununa dup ă buna reu șit ă, pe care, to ți bunii români, i-o doresc …” (ibidem ).
– [ 23 iunie 1941] – Schimb de telegrame Mitropolitul A rdealului Nicolae B ălan – General
I. Antonescu :
Domnului
General Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului
Bucure ști
Sibiu 2412 – 23.6.1941, ora 17,20
Întreg clerul și poporul drept-credincios al Ardealului e str ăbătut și înfiorat pân ă în adâncul
fiin ței sale de m ăre ția epocal ă a zilelor ce i le-a ți h ărăzit – cu tot sufletul și cu toat ă puterea lui de
sacrificiu – face zid în jurul Conduc ătorului care a pornit s ă spele ru șinea anului trecut, s ă scape pe
fra ții no ștri de sub jugul barbariei și s ă împr ăș tie adunarea vr ăjma șilor lui Dumnezeu de pe fa ța
pământului. Dumnezeu este cu noi și cu viteazul nostru Conduc ător. În numele Crucii, p ăș iți înainte
spre fericirea ță rii și spre salvarea omenirii.
Nicolae,
Mitropolitul Ardealului
Înalt Prea Sfin ției Sale
Mitropolitului Nicolae al Ardealului
Sibiu
Mul țumesc clerului și Românilor ardeleni pentru calda m ărturie a sim ță mintelor patriotice,
exprimate prin telegram Înalt Prea Sfin ției Voastre, fa ță de r ăzboiul sfânt în care fiii tuturor
ținuturilor române ști lupt ă biruitor pentru reîntregirea Patriei și pentru dezrobirea fra ților r ăpi ți.
General Antonescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, 175-177).
– Dr. W. Filderman și D. Rosenkrantz c ătre Ion Antonescu:
Acum, când glorioasa armat ă a ță rii este mobilizat ă pentru a recuceri provinciile pierdute,
într-un gând și o sim țire, popula ția evreiasc ă V ă roag ă s ă binevoi ți a-i reda onoarea de a- și ap ăra țara.
Urma șii veteranilor din r ăzboiul pentru independen ță , veteranii, fra ții și copiii veteranilor
din r ăzboiul independen ței, balcanic și întregire, ca și to ți ceilal ți evrei însufle țiți de cel mai curat
patriotism, a șteapt ă s ă-și jertfeasc ă pe altarul patriei via ța lor.
Nădăjduind c ă ve ți binevoi a da curs dorin țelor unanime ale popula țiunii evreie ști,
vă rug ăm, Domnule General, s ă primi ți asigurarea deosebitei noastre considera țiuni.
Pre ședinte,
Dr. W. Filderman
Secretar General,
D. Rosenkrantz
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
498
Domniei Sale
General Ion Antonescu,
Conduc ătorul Statului și Pre ședinte
al Consiliului de Mini ștri
(ANIC, fond PCM – SSI, dosar 109/1945, f. 32).
– O telegram ă a Prof. I. G ăvănescul îl asigur ă pe Generalul Antonescu c ă, „în aceast ă clip ă, când
spada glorioas ă a Domniei Voastre repar ă nedrept ățile trecutului, legionarii de pretutindeni stau zid
în jurul Conduc ătorului, îl asigur ă de devotamentul lor și, urmând o linie de lupt ă pentru care unii
dintre ei s-au jertfit, cer cinstea de a lupta sub ordinul Dv.” (ANIC, fond PCM – CM, dosar
125/1941, f. 7). În r ăspunsul s ău, din 29 iunie 1941, Antonescu îl asigur ă pe Prof. G ăvănescul
că „legionarii vor lupta în rândurile și în acelea și condi țiuni în care sunt chema ți s ă lupte to ți
cet ățenii români, cont ăm pe bravura lor ca și pe a tuturora” ( ibidem ).
clxxxii 24 iunie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 409, 418-419, 493-494.
– [24 iunie 1941] – Schimb de telegrame Prof. M. Ma noilescu – General I. Antonescu:
Domnului
General Antonescu,
Conduc ătorul Statului
– I. C. Br ătianu Nr. 9 – 24.6.1941, ora 8
Rezultatele diplomatice și politice repezi și str ălucite ob ținute de Domnia-Voastr ă personal
trezesc admira ția bucuroas ă a oric ărui român și mai ales a acelora care au fost cei dintâi s ă cunoasc ă
și s ă sufere gre șelile unui trecut atât de împov ărător. Dumnezeu va fi al ături de Dv. și pe câmpul
de b ătălie, unde ve ți des ăvâr și opera Domniei-Voastre de reparator al istoriei și de izb ăvitor al
umilin țelor neamului.
Profesor Mihail Manoilescu
Domnului
Profesor M. Manoilescu
Str. Viilor, nr. 44
Bucure ști
Vă mul țumesc c ălduros pentru bunele sentimente.
General Antonescu
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 231-233).
clxxxiii 25 iunie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 419-420, 494-496.
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
499
clxxxiv 26 iunie 1941
– Dr. C. Angelescu, fostul premier, a declarat în c ercurile liberale: „ Suntem angaja ți într-un joc de
loterie și consecin țele pot s ă fie rele sau bune, dup ă cum va dicta hazardul” (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 552/1941, f. 607).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 420, 495-496.
clxxxv 27 iunie 1941
– Cuvântare la Radio a lui Mihai Antonescu consacra t ă celor dintâi eroi c ăzu ți în R ăzboiul
Reîntregirii Na ționale (ANIC, fond PCM – CM, dosar 119/1941, f. 9-1 1).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 421, 497-498.
clxxxvi 28 iunie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 422, 498-499.
– Telegrama unui grup de bucovineni adresat ă Generalului I. Antonescu:
Generalul
Ion Antonescu,
Conduc ător al Statului Român și al
Oștirilor Aliate
Bucure ști
Sibiu 3524 – 28.6.1941, ora 19,30
Ast ăzi se împline ște un an de când urgia ro șie și neomenia comunist ă au cotropit Basarabia
și Bucovina. Fiii Bucovinei, aduna ți la Catedrala din Sibiu, înfr ățiți cu pribegii Basarabiei și
Ardealului, înal ță fierbin ți rug ăciuni de mul țumire și de biruin ță pentru Neam și Țar ă. V ă fericesc
că a ți tras sabia sfânt ă a Ță rii și c ă o purta ți cu vitejie. Suntem cu toate vrerile al ături de Armata
noastr ă, n ădejdea și paza fiin ței și credin ței și în ălță rilor române ști.
Rug ăm s ă ne ști ți gata de jertfa suprem ă ascultând poruncile Dv.
(ss) Profesor universitar Al. Procopovici, Al. Hurm uzachi, Eugen Grigorcea, Prof. Teodor
Bălan, Prof. Silvia B ălan, Elena Flondor, Prof. N. Tcaciuk-Albu, Prof. I. Tarnavschi ș.a.
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 558/1941, f. 271-274).
– Cuvântare la Radio a lui Mihai Antonescu la împli nirea unui an de la ocuparea Basarabiei,
Bucovinei de Nord și Ținutului Her ța, în urma notelor ultimative V. M. Molotov, din zi ua în care
„imperiul urii și al anarhiei s-a n ăpustit asupra noastr ă, fl ămând și pr ădalnic, ca s ă ne cotropeasc ă
via ța și drepturile, glia și mormintele” , iar, din partea Bucure știlor, „cârmuitori la și i-au poruncit
[armatei noastre] înfrângerea, înainte de a fi încercat lupta” (ANIC, fond PCM – CM, dosar
119/1941, f. 12). Într-un asemenea context, ziua de 22 iunie 1941 reprezenta un „r ăsărit de via ță
nou ă și de iertare bun ă peste anul încerc ării și întunec ării române ști”, astfel încât „cotropitorul de
ieri, du șmanul de veacuri al p ământului și al dreptului, du șmanul bisericii și al lui Dumnezeu,
Imperiul urii și al anarhiei, cuibul viperelor și al tr ădării se va pr ăbu și; este de pe acum
virtualmente pr ăbu șit …” ( ibidem, f. 13-14).
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
500
clxxxvii 29 iunie 1941
– Din Cartierul General german, mesajul lui A. Hitl er c ătre I. Antonescu – considera ții pe marginea
celei dintâi s ăpt ămâni de opera ții în Est, cu expunerea sarcinilor viitoare ale „Gr upului de Armate
General Antonescu” (Armatele 3 și 4 Române, Armata 11 German ă) în cadrul Grupului de Armate
„Sud” (Feldmare șal Gerd von Rundstedt) și aprecieri în privin ța rostului împlinit de trupele române,
pentru care Conduc ătorul Statului primea „cele mai sincere mul țumiri pentru viteaza atitudine și
activitate desf ăș urat ă, atât pe Prut, cât și în Bucovina de Nord. În aceast ă prim ă faz ă a r ăzboiului,
ea a contribuit cu succes la fixarea for țelor inamice aflate în fa ța sa” (ANIC, fond PCM – CM, dosar
24/1941, f. 3-6, textul original al documentului, c u semn ătura olograf ă a Führerului; Vasile Arimia,
Ion Ardeleanu, Ștefan Lache, Antonescu-Hitler , I, doc. nr. 18, p. 110-112; Antonescu, Mare șalul
României, III, p. 166-167). Führerul mul țume ște, finalmente, pentru orice expedieri suplimentare de
produse petroliere „atât de vitale pentru conducere a general ă a r ăzboiului” ( ibidem , p. 112).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 422-423, 499-501.
– S-a publicat scrisoarea din anul precedent, datat ă iulie 1940 , adresat ă de I. Antonescu Regelui
Carol II, dup ă ce Consiliul de Coroan ă a decis abandonarea Basarabiei f ără lupt ă (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 59/1940, f. 97-99; Antonescu, Mare șalul României , III, p. 112-113).
clxxxviii 30 iunie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 423-424, 501-502.
clxxxix 1 iulie 1941
– Mesaj al lui I. Antonescu c ătre A. Hitler ( DGFP , Series D, vol. XIII, doc. 57, p. 66-68; Vasile
Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache, Antonescu-Hitler, I, doc. nr. 19).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 424-425, 503-504.
– Prin telegrama nr. 8 505/1941, Generalul Antonesc u solicit ă s ă i se trimit ă pe front, Trenul „Patria”,
dac ă era posibil chiar a doua zi, 35 kg icre negre ș.a. (ANIC, fond PCM – CM, dosar 171/1941, f. 4).
– Organismele militare au centralizat și raportat lista celor 24 generali români cu care Generalul
Antonescu a început R ăzboiul Reîntregirii:
– General de Corp de Armat ă N. Ciupercă, cd-tul Armatei IV,
– General de Corp de Armat ă Adjutant Iosif Iacobici, cd-tul Armatei IV,
– General Marin Manafu, cdt. Brigada 1 Cavalerie,
– General P. Vl ădescu, cdt. Divizia 5 Infanterie,
– General de Divizie V. Atanasiu, cdt. Corpul de A rmat ă 3,
– General Ilie Șteflea, cdt. Divizia 3 Infanterie,
– General de Divizie C. Constantinescu, cdt. CA 11 , ulterior Armata IV,
– General Gh. Rozin, cdt. Divizia 13 Infanterie,
– General de Corp de Armat ă Petre Dumitrescu, cd-tul Armatei III,
– General Marin C. Popescu, cdt. Divizia 15 Infant erie,
– General de Divizie N. D ăsc ălescu, cdt. Divizia 21 Infanterie,
– General de Divizie Th. Ionescu, cdt. CA 1,
– General de Divizie C. S ănătescu, cdt. CA 4,
– General de Divizie A. Son, cdt. CA 5,
– General de Divizie M. Racovi ță , cdt. Corpul de Cavalerie,
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
501
– General I. Dumitrache, cdt. Brigada 2 Mixt ă Munte,
– General Olimpiu Stavrat, cdt. Divizie 7 Infanteri e,
– General de Divizie Gh. Avramescu, cdt. Corpul de Munte,
– General Mihail Lasc ăr, cdt. Brigada 1 Mixt ă Munte,
– General Al. Ioani țiu, șeful MStM-ului,
– General Gh. Manoliu, cdt. Brigada 4 Moto-Mecaniza t ă,
– General R. Ioanovici, cdt. Divizia 6 Infanterie,
– General N. Ghineraru, cdt. Divizie,
– General I. Arbore, cdt. Brigada 3 Fortifica ții.
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 91/1941, f. 3-365).
cxc 2 iulie 1941
– Scrisoare a lui I. Antonescu c ătre A. Hitler (Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ștefan Lache,
Antonescu-Hitler, I, doc. nr. 20).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 425-426, 504-505.
– În leg ătur ă cu evenimentele de la Ia și din 28-30 iunie 1941, Generalul Antonescu a pus u rm ătorul
ordin în rezolu ție pe un raport al SSI -ului asupra celor petrecute: „ 2 iulie 1941 – Desordinile
întâmplate acum câteva zile la Ia și au pus armata și autorit ățile într-o lumin ă cu totul nefavorabil ă.
Cu ocazia evacu ării Basarabiei, a fost pentru armat ă o adev ărat ă ru șine c ă s-a l ăsat insultat ă și
atacat ă de evrei și comuni ști, f ără a reac ționa. Ru șinea îns ă este și mai mare când solda ți izola ți,
din proprie ini țiativ ă și de multe ori numai în scopul de a jefui și maltrata, atac ă popula ția
evreiasc ă și omoar ă la întâmplare, astfel cum a fost cazul la Ia și. Neamul evreiesc a supt, a s ărăcit,
a speculat și a oprit dezvoltarea neamului românesc, timp de câ teva secole. Nevoia de a ne sc ăpa
de aceast ă plag ă a românismului este de nediscutat, dar numai guver nul are dreptul de a lua
măsurile necesare. Aceste m ăsuri se afl ă în curs de aplicare și ele vor fi continuate, dup ă normele
ce voi hot ărî. Nu este îns ă admisibil ca fiecare cet ățean sau fiecare soldat s ă-și asume rolul de
a solu ționa problema evreiasc ă, prin jafuri și masacre. Prin asemenea procedee ar ătăm lumii c ă
suntem un popor nedisciplinat și punem autoritatea și prestigiul statului român într-o lumin ă cu
totul nepl ăcut ă. Opresc dar, cu des ăvâr șire, orice ac țiune pornit ă din ini țiativ ă individual ă și fac
răspunz ătoare autorit ățile militare și cele civile de executarea întocmai a acestui ordi n. Crime de
asemenea natur ă constituie o pat ă ru șinoas ă pentru neamul întreg și ele sunt pl ătite mai târziu de
către alte genera ții decât aceea care le-a comis. Cei ce se vor abate ori s-au ab ătut de la ordinul de
mai sus vor fi da ți în judecat ă și li se vor aplica sanc țiunile cele mai severe prev ăzute de lege
– General I. Antonescu” ( Antonescu, Mare șalul României, III, p. 451-452).
– Cuvântare a lui Mihai Antonescu, în memoria lui Ștefan cel Mare, care „a țesut… rostul nostru în
lume” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 119/1941, f. 26).
– Oficiosul „Völkischer Beobachter” consider ă c ă România se încadrase excelent în Ax ă, adic ă „f ără
condi ții”, un argument în plus pentru a afirma c ă legionarii, care prin rebeliunea din ianuarie
precedent planificaser ă r ăsturnarea lui I. Antonescu, s-au dovedit ni ște „descreiera ți” (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 29/1940, f. 78).
– Generalul Ritter von Schobert, comandantul Armate i 11 Germane din cadrul „Grupului
Antonescu”, anun ță pe Șeful Statului Român despre începerea ofensivei pest e Prut (Ipoteza
„München”), în care MU subordonate îi revenea misiu nea esen țial ă în centrul opera țiunilor, iar
Armatelor 3 și 4 Române flancurile Nord și, respectiv, Sud (cf. Alesandru Du țu, Între Wehrmacht și
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
502
Armata Ro șie. Rela ții de comandament româno-germane și româno-sovietice. 1941-1945,
Bucure ști, Editura Enciclopedic ă, p. 57 și urm.).
– Generalul Gh. B ăgulescu, ministrul român la Tokyo, informeaz ă prin telegram ă c ă ambasadorul
german din Japonia i-a vorbit despre pre țuirea acordat ă de A. Hitler Generalului I. Antonescu:
„Îmi place mult […] fiindc ă este un fanatic pentru țara lui și oamenii fanatici izbutesc întotdeauna”
(ANIC, fond PCM – CM, dosar 44/1940, f. 6).
cxci 3 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 426, 506-507.
cxcii 4 iulie 1941
– Potrivit prestigiosului „Frankfurter Zeitung”, co laborarea militar ă româno-german ă func ționa
„excelent” (ANIC, fond PCM – CM, dosar 29/1940, f. 79).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 426-427, 506-507.
cxciii 5 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 427, 509-510.
cxciv 6 iulie 1941
– Un nou memoriu adresat de Iuliu Maniu, prin Mihai Antonescu (idem, dosar 49/1940; Antonescu,
Mare șalul României, II, p. 214; ibidem, III, p. 167-187), Generalului I. Antonescu, acuzând
primirea mesajului Conduc ătorului Statului din 22 iunie precedent și în care aflase r ăspuns la
precedentele sale demersuri (4 decembrie 1940, 27 f ebruarie 1941 și 4 aprilie 1941); liderul PN Ț
aprecia c ă trebuia s ă se „restabileasc ă adev ărul” în privin ța politicii interbelice a României (ANIC,
fond PCM – CM, dosar 27/1940, f. 109-128; idem, dos ar 49/1940, f. 99-100), apreciind pe moment
faptul c ă Generalul se str ăduise s ă r ăspund ă „tocmai în ziua când România a intrat în r ăzboi”
(ibidem , f. 99). De aceea, considera expeditorul, „ ast ăzi, când armata român ă î și vars ă cu atâta
abunden ță sângele ei românesc, pentru întregirea Patriei și gloria Na țiunii Române, nu pot intra în
polemic ă cu acela care este chemat s ă duc ă o știrea noastr ă la izbând ă. Voi r ăspunde,
Domnule General, la timp. Orice p ăreri am, ele sunt puse în slujba celui mai des ăvâr șit patriotism.
Să ne refacem hotarele ță rii compromise de o dictatur ă octroiat ă; aceasta este deviza zilei de azi.
Acolo unde fâlfâie steagul ță rii, acolo bate și acolo trebuie s ă bat ă inima fiec ărui român. Acesta
poate fi ast ăzi singurul meu r ăspuns” (ibidem, f. 99-100).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 428, 511-512.
cxcv 7 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 428-429, 512-514.
– Cuvântarea Prof. Mihai Antonescu despre Cruciada Europei contra bol șevismului (ANIC, fond
PCM – CM, dosar 119/1941, f. 28-29).
Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941)
503
cxcvi 8 iulie 1941
– În ședin ța Consiliului de Mini ștri, reunit la Bucure ști, sub pre ședin ția Prof. Mihai Antonescu,
acesta, adresându-se membrilor Cabinetului, a expri mat o serie de considera ții brutale și
reprobabile, discutabile și surprinz ătoare de genul: „ […] Cu riscul de a nu fi în țeles de unii
tradi ționali ști care mai pot fi între Dv., eu sunt pentru migra țiunea for țat ă a întregului element
evreiesc din Basarabia și Bucovina, care trebuie zvârlit peste grani ță . De asemenea, sunt pentru
migra țiunea for țat ă a elementului ucrainean, care nu are ce c ăuta aici în momentul acesta. Sunt pentru
revizuirea total ă în ce prive ște proprietatea, precum și în ce prive ște organizarea produc țiunii și
disciplina muncii. Numai pe acesta baze putem sc ăpa na țiunea noastr ă de fenomene de infiltra ție
str ăin ă și de descompunerea care ne-a dus o dat ă la pr ăbu șirea grani țelor. Esen țialul este s ă
câ știg ăm pacea și pacea n-o putem câ știga decât procedând astfel. Îmi este indiferent da c ă în
istorie vom intra ca barbari. Imperiul Roman a f ăcut o serie de acte de barbarie fa ță de orizontul
contemporan și a fost totu și cel mai vast și mai m ăre ț a șez ământ politic. Nu știu peste câte veacuri
Neamul Românesc se va mai întâlni cu libertatea de ac țiune total ă, cu posibilitatea de purificare
etnic ă și revizuirea na țional ă, pe care atâtea veacuri au pr ăbu șit-o printre serie de infiltra țiuni …”
(Stenogramele… , IV, p. 57). F ără a se observa c ă, la data respectiv ă, Ion Antonescu nu putea fi
nicicum la Bucure ști, el aflându-se – dup ă cum desprindem și din acest document fundamental –
nemijlocit în zona opera țiunilor militare din Est , totu și sumedenie de istorici și activi ști, dornici
să-l plaseze pe General drept antisemitul nr. 1 al istoriei na ționale , l-au deposedat din drepturi pe
Mihai Antonescu și au atribuit declara ția de mai sus Conduc ătorului Statului r ămân din 1940-1944.
Între aceia care au f ăcut caz pân ă la exces de acest citat, frizând ira ționalul, s-a num ărat fostul Rabin
Șef Moses Rosen , care, f ără a fi reu șit s ă demonstreze ceva, și-a erodat în fond elementarul capital
de credibilitate.
– La orele 22,30, Agen ția Rador transmite comunicatul Marelui Cartier Gene ral al frontului româno-
german din care desprindem: „ […] Primele noastre unit ăți au intrat în Cern ăuți în seara zilei de
5 iulie. În Basarabia trupele germano-române contin u ă s ă înainteze …” (apud Zile de foc în
Basarabia și Bucovina , p. 45).
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 429, 514-515.
cxcvii 9 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 430, 515-517.
cxcviii 10 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 430-431, 517-518.
cxcix 11 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 431-432, 518-519.
cc 12 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 432, 520-521.
cci 13 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 432-433, 521-522.
1940-1944. Pace și r ăzboi în R ăsărit. Cronologie și jurnal.
504
ccii 14 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 433-434, 522-523.
cciii 15 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 434-435, 523-525.
cciv 16 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 435-436, 525-527.
ccv 17 iulie 1941
– Percy Ernst Schramm, Hans-Adolf Jacobsen (Hrsg.), Kriegstagebuch des Oberkommandos der
Wehrmacht (Wehrmachtführungsstab) , I/2, p. 436, 527-528.
– Conferin ță a lui Mihai Antonescu cu reprezentan ții presei (ANIC, fond PCM – CM,
dosar 306/1941, f. 2-29), cu asigur ări în aceast ă privin ță : „ … Pe p ământul românesc, niciodat ă
comandamentele germane n-au f ăcut cel mai vag act de imixtiune sau atingere a res pectului care
se cuvine suveranit ății române ști prin expresiunea lui de lupt ă, adic ă Comandamentului Militar
Român” (f. 9).
– La orele 22,50, Agen ția Rador transmite: „Comunicatul num ărul 5 al Marelui Cartier General al
frontului germano-român aflat în România anun ță : punctele strategice-cheie ale Basarabiei sunt în
mâinile noastre. Lupta de cucerire și cur ățare a masivului Corne ști s-a încheiat. Hotin, Soroca,
Orhei și Chi șin ău au fost ocupate” (apud Zile de foc în Basarabia și Bucovina , p. 60).
ccvi 18 iulie 1941
– Fragmente din memoriul adresat de Iuliu Maniu Gen eralului lui Ion Antonescu: „ […] Profit de
aceast ă împrejurare, pentru a v ă împ ărt ăș i preocup ările mele asupra obiectivelor ce trebuie
să urm ărim în acest r ăzboi și asupra unor întâmpl ări, care, dac ă sunt adev ărate, nu pot s ă r ămân ă
nedezaprobate. Prin hot ărârea de a intra în ac țiune împotriva cotropitorilor, tindem la eliberarea
Basarabiei și Bucovinei și a unui col ț din Moldova de nord; în aceast ă clip ă, pentru toate
con știin țele române ști problema st ăpânitoare este afirmarea drepturilor noastre etnice și istorice,
prea bine cunoscute, asupra întregului nostru patri moniu na țional. Basarabia și Bucovina fac parte
integrant ă din aceste drepturi, care au fost recunoscute ulti ma oar ă și prin Conferin ța de la Londra
din [octombrie] 1920. Pierderea acestor provincii n u s-a datorat vreunei hot ărâri a unei instan țe
interna ționale, nici hot ărârii na țiunii îns ăș i, prin reprezentan ții ei legal împuternici ți. Lupta
armatelor române pentru recucerirea lor nu este, pr in urmare, agresiune cu inten țiuni de
cucerire, inten țiuni care trebuie s ă ne fie str ăine, ci urmarea unei invaziuni, care trebuia respin s ă
din primul moment . În aceast ă lupt ă, întreaga na țiune și to ți fiii ei trebuie s ă se în șire sub drapel
sau, acolo unde cred c ă pot fi utili, în serviciul voin ței na ționale unanime, de a ne p ăstra hotarele și
a recâ știga Basarabia, Bucovina și toate provinciile pierdute prin sl ăbiciunea unei cârmuiri
vinovate, impus ă ță rii prin lovituri de stat. Întreaga na țiune a fost cuprins ă de nespus ă bucurie,
când a aflat c ă Cern ăuții, Chi șin ăul și alte ora șe au fost eliberate de cotropitori. Vom încerca cu
to ții cea mai mare satisfac ție când vom afla în comunicate c ă reocuparea întregii Basarabii și
Bucovine s-a terminat. Bucuria și satisfac ția noastr ă, a tuturor românilor, va fi f ără margini nu
numai pentru c ă am recâ știgat dou ă provincii frumoase și c ă am readus milioane de suflete
române ști la vatra str ămo șeasc ă, ci și pentru c ă jertfa sângelui scump al armatei noastre glorioase
a reparat ru șinea pe care cârmuitorii incon știen ți de pe vremuri au adus-o ță rii noastre.
Recuno știn ța ță rii pentru generalii, ofi țerii și solda ții români și pentru Dv., Domnule Generale,
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Vol. I: Preludii. Explozia. Revan șa. (4.IX.1940 – 31.XII.1941) [630180] (ID: 630180)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.