Vlogging Ul, Noua Provocare A Mediului Online

=== v (1) ===

VLOGGING-UL, NOUA PROVOCARE A MEDIULUI ONLINE?

CAPITOLUL 1. VLOGGING-UL, DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Chiar dacă poate părea destul de dificil de crezut, într-o societate în care puțini mai sunt cei care își preferă să-și ducă existența în absența mediului online, ca și cei care nu dețin un cont pe celebra rețea de socializare Facebook (pe care obișnuiesc să o acceseze ori de câte ori au câteva minute libere) ori un smartphone de ultimă generație, a reușit să se detașeze un ultimii ani un nou curent ce a reușit să surclaseze într-un timp record audiențele marilor televiziuni ale lumii, pe segmentul de vârstă dedicat persoanelor tinere.

Vlogging-ul este cel care nu doar că a determinat o modificare radicală a ierarhiilor ce se credeau a fi puternic ancorate, ci și o schimbare apreciabilă în cadrul diverselor strategii de comunicare, ce a atras după sine repoziționări pe piața media, ca și în tot mai puternica industrie publicitară.

Vlogging-ul (așa cum acesta este denumit uzual), respectiv videoblogul distribuit în mediul multimediei contemporane, se constituie într-o inspirată formă a televiziunii web, diversele înregistrări regăsite în mediul online reușind să combine video-ul cu textele de susținere, cu imagini, link-uri ori diverse metadate.

Cu o evoluție spectaculoasă, vloggingul își leagă existența de alte două mari revoluții specifice modernului mediu digital, respectiv bine-cunoscuta rețea de socializare Facebook și deja indispensabilul smartphone. Și dacă prin intermediul Facebook-ului s-a reușit determinarea unei viralizări a conținutului fără precedent, vlogging-ul nu ar fi fost atât de cunoscut în anul de grație 2018 în absența telefonului mobil de ultimă generație, prin intermediul căruia se realizează consumul diverselor conținuturi distribuite în online (cu precădere pe YouTube).

În ciuda faptului că YouTube-ul se constituia, încă de acum câțiva ani, în mijlocul principal de consumare a diverselor conținuturi video, explozia fără precedent pe care au înregistrat-o în ultima perioadă cele mai importanțe rețele de socializare l-a propulsat cu adevărat în topul sferelor de interes la nivel mondial, în paralel cu consacrarea legăturii dintre milioanele de utilizatori de online și tot mai diversificatele formate de conținut.

În cazul vlogging-ului, fenomenul ce a uimit o lume întreagă în ultimii ani, cunoscuta rețea de socializare, Facebook, se constituie în cel mai inspirat instrument dedicat popularizării acestuia, prin intermediul său adepții vlogging-ului reușind nu doar să se cunoască mai bine, ci și să-și contureze o comunitate demnă de invidiat, în paralel cu o creștere exponențială a audiențelor diverselor conținuturi. Ulterior acestui moment, se remarcă faptul că vloggerii au reușit să interacționeze în mod direct, renunțând deseori la legătura/intermedierea conferită de zona rețelelor sociale, contactele realizându-se în acest moment prin intermediul canalului video consacrat.

O contribuție esențială a avut-o, fără îndoială, telefonul de ultimă generație (cu precădere smartphone-ul), în absența căruia cu siguranță că mediul online ar fi arătat cu totul altfel acum, cu toate implicațiile, directe ori indirecte ce decurg din aceasta.

Istoria vlogging-ului

Primul vlogging, respectiv video-blog a fost difuzat pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, în cursul anului 2000, acesta fiind o alternativă preferată a blogului, imaginea luându-i locul textului.

Deși la început părea destul de dificil de crezut, în doar câțiva ani vlogging-ul a reușit să se transforme într-o adevărată industrie, demnă de invidiat, în categoria publicului preferat remarcându-se persoane de vârstă tânără, respectiv adolescenți, tineri (și uneori și copii).

Și dacă peste hotare vloggerii care au reușit să le capteze atenția fanilor au ajuns să dețină adevărate echipe de susținere/colaborare (acestea contribuind în mod esențial nu doar la promovarea conținutului video, ci și la conturarea și consolidarea imaginii vloggerului, implicit la creșterea notorietății acestuia), în țara noastră lucrurile nu stau deloc așa, fenomenul vlogging-ului remarcându-se abia după anul 2010.

CAPITOLUL 2. VLOGGING-UL ÎN ROMÂNIA

În țara noastră, s-a remarcat faptul că evoluția deosebită a tehnologiei a atras după sine și o diversificare permanentă a diverselor mijloace de comunicare în masă, în paralel sesizându-se și o creștere exponențială a puterii pe care acestea o au asupra marii mase a populației, devenită parcă peste noapte tot mai interesată nu doar de evenimentele de actualitate, de informații de ultimă oră, de știri, ci și de opiniile și părerile unor formatori de opinie ori pretinși lideri.

Percepute ca fiind mijloace ale comunicării în masă, indiferent de specificul acesteia, diversele forme de manifestare ale mediei contemporane dețin capacitatea generării nu doar a iluziei participării publicului, cât și iluzia implicării active a acestuia în mijlocul diverselor evenimente.

În acest moment, se poate aprecia că marea majoritate a formelor de reprezentare ale mediei contemporane dețin capacitatea impunerii și determinării unui complex sistem al valorilor materiale și spirituale, în paralel cu impunerea unui complex ansamblu al atitudinilor și reacțiilor publicului larg, nu doar prin intermediul diverselor informații transmise, ci mai ales prin conținutul regăsit în acestea.

Astfel, se remarcă faptul că prin intermediul tot mai numeroaselor informații regăsite în vastul mediu online, publicului larg îi este conferită posibilitatea satisfacerii necesității de implicare, ca și a necesității de cancan, de scandal ori de nou.

În ultimii ani, se remarcă faptul că vloggingul a început tot mai mult să se transforme într-un factor predominant al cotidianului, respectiv într-o parte integrantă din existența unei anumite categorii a populației. Astfel, acesta are în acest moment capacitatea de a relaționa cu toate domeniile de la nivelul societății contemporane, domenii pe care le poate și aservi, cu mențiunea că vloggingul reușește în ultimele luni să își satisfacă și interesele proprii, uzând de facilitățile ce îi sunt conferite de tot mai complexele mijloace de comunicare în masă.

În contextul în care, la nivelul ultimilor ani, diversele forme de reprezentare ale mediei au reușit să se transforme într-o adevărată super – putere, ele având un rol primordial la nivelul marii majorități a domeniilor societății contemporane, se remarcă tot mai frecvent faptul că acestea dispun nu doar de abilitatea, ci și de capacitatea de a influența, la nivelul spațiului public, marea majoritate a stărilor, a deciziilor, a emoțiilor, ca și a trăirilor, deseori fiind utilizate o serie de tehnici de manipulare, tot mai dificil de identificat de către neavizați.

În ciuda faptului că în România cei mai mulți dintre vloggeri au vârste foarte tinere, realitatea ultimilor ani a venit să demonstreze faptul că acolo unde este pasiune și dăruire, vârsta nu contează, succesul fiind la un click distanță de cei mai inspirați și cu priză la public.

În țara noastră, vlogging-ul și-a făcut debutul prin prisma unor imitații ale vloggurilor de succes de peste hotare, el începând să capete contur și să se dezvolte pe măsură ce vârsta celor care au accesat mediul online s-a diminuat considerabil (existând și cazuri în care aceasta a fost de doar opt ani).

În prima fază, la începutul vlogging-ului în țara noastră, domeniile predilecte au vizat latura gaming-ului, a beauty-ului și implicit a entertainment-ului, acestea fiind întreținute de persoane foarte tinere, deseori lipsite de experiență, ce preferau să distribuie în mediul online o multitudine de formate de mici dimensiuni și lipsite de pretenții.

În timp, s-a remarcat o creștere exponențială a fenomenului, pe baza ajutorului conferit de tot mai numeroasele comunități specifice și profitând de absența unei concurențe reale, pe același segment de nișă.

În primele faze, o bună perioadă de timp, fiecare apariție a unui vlogger cu priză la public reușea să determine peste noapte adevărate răsturnări de situație, orice protagonist reușind să devină cu destul de mare facilitate un adevărat mic erou în cadrul comunității, el constituindu-se într-un model pentru o comunitate impresionantă de copii, adolescenți și liceeni, atrași de energia discursurilor, de interesul participanților, dar și de susținerea fanilor.

Chiar dacă poate părea dificil de crezut, primii vloggeri de succes ai României nici măcar nu au bănuit succesul pe care urmau să-l înregistreze în mediul online, ei fiind determinați în acțiunile lor de interese deloc condamnabile.

Vorbind liber în fața unei camere web, deținând noțiuni rudimentare în domeniul montajului video și inspirându-se din realitatea imediată, aceștia erau direct conectați la mediul online, în cadrul căruia reușeau să-și atragă admirația și interesul fanilor datorită interesului și entuziasmului manifestate.

În primele faze ale vlogging-ului puțini a fost cei cărora le-a trecut prin cap ideea monetizării acestuia ori cea a transformării sale într-un business. Totul se dorea și miza pe cât mai multă distracție, un nivel deosebit de mare al transparenței, în absența oricăror cuantificări ori pronosticări.

Și asta în contextul în care unele exemple din categoria PewDiePie reușeau să alimenteze și altceva în afara simplei plăceri dedicate explorării unui domeniu aproape virgin.

În domeniul dedicat comunicării, ce reușește să își găsească reprezentarea în mod aproape ideal în vlogging, se remarcă abordarea lui Harold D. Lasswell, în cadrul studiului denumit The Communication of Ideas, acesta reușind să definească într-un mod ideal acțiunea de comunicare, mai precis: „Se poate descrie convenabil o acțiune de comunicare răspunzând la următoarele întrebări: Cine spune ? Ce spune, prin ce canal, cui spune ? Cu ce efect ?”.

Astfel, se remarcă faptul că studierea procesului complex al comunicării implică focalizarea asupra uneia dintre întrebările identificate de către autor, „specialistul lui cine? (comunicatorul) se aplică studiului factorilor care dau naștere comunicării și o dirijează. Această subdiviziune se numește analiza de reglare („control analysis”).

Acesta este motivul pentru care se apreciază că diverșii specialiști ce sunt implicați în studierea diverselor canale de comunicare realizează de fapt o analiză a principalelor mijloace publice de informare, așa numita „media analysis”.

Harold D. Lasswell a reușit să definească cel mai bine și noțiunea analizei audienței, respectiv „audience analysis”, ce se realizează în momentul în care centrul de interes se constituie din diversele persoane ce sunt influențare de diversele mijloace de informare.

Această definiție este ulterior contestată de cercetătorul Elihu Katz, opinia sa fiind împărtășită și de un lider important al Școlii Frankfurt, Theodor W. Adorno. În opinia lui Elihu Katz schema lui Harold D. Lasswell este una destul de periculoasă pentru percepția pe care o induce asupra mediei, el apreciind că aceasta are tendința de a focaliza atenția doar asupra influenței mediei asupra persoanei și nu și în sens invers, respectiv a influenței pe care o au persoanele în cadrul mediei.

În ciuda acestor contestări, teoria lui Harold D. Lasswell privind domeniul comunicării emergente a stat și continuă să stea la baza tuturor programelor de studiu, derulate de-a lungul timpului. Alături de Paul Lazarsfeld și de Carl Hovland, Harold D. Lasswell reușește să pună bazele abordării de tip empiric-funcțional a diverselor mijloace de comunicare în masă, vloggingul fiind doar unul dintre acestea.

2.1 Fenomenul vloggingului contemporan

În societatea informațională se poate sesiza faptul că tot mai performantele tehnologii aflate la dispoziția tinerilor, cărora li se adaugă accesul nelimitat la mediul online, le oferă acestora, indiferent de locația în care se află, o varietate de mijloace moderne de inter-relaționare, ca și un acces fără restricții la o multitudine de conținuturi ce pot fi încadrate în categoria stimulentelor vizuale, riscurile, ca și efectele determinate de acestea fiind unele deosebite.

În contextul actualei societăți, când lipsa de timp a adulților a devenit o problemă de notorietate (acesteia adăugându-i-se și stresul cotidian), orice tânăr are capacitatea de a accesa aproape fără restricții diverse conținuturi media.

În cadrul acestora, indiferent dacă ele au sau nu legătură cu elemente de violență, este acceptată ideea conform căreia orice informație, ce este obținută din cadrul realităților specifice mediei, poate să influențeze, în diverse moduri, comportamentele umane la nivelul lumii reale.

Cu toate acestea, se remarcă tendința neacceptării unanime a ideii potrivit căreia în cadrul mediei contemporane reprezentarea violenței, deseori regăsită în vlogging, indiferent de forma acesteia, poate să influențeze diversele obiceiuri sesizate în activitatea cotidiane, cu atât mai mult în cazul unei predispoziții spre comportamente de tip agresiv.

De asemenea, se cunoaște faptul că din totalitatea factorilor ce sunt încadrați în categoria „de risc” nici unul nu are capacitatea determinării unui comportament de tip agresiv, dacă este singular.

Lucrurile se schimbă însă în situația acumulării factorilor de risc, când fiecare dintre aceștia are capacitatea de a determina o creștere a probabilității privind apariția comportamentelor de tip agresiv, acutizarea sesizându-se pe fondul diverselor provocări, când comportamentele agresive pot să fie percepute de către terți drept răspunsuri la factorii de risc (modelul de risc și reziliență).

Se impune a se menționa în conținutul acestui capitol al prezentei lucrări de diplomă și faptul că diversele efecte remarcate la nivel comportamental pot diferi în mod radical de la un individ la altul, nu de puține ori forma acestora fiind una deosebit de subtilă, aceasta fiind sesizată doar în cazul unor situații stresante ori cu ocazia unor provocări,.

Studiile au reușit să demonstreze că efectele determinate de conținuturile media urmărite periodic se pot manifesta destul de persistent, oricare ar fi vârsta individului, mediul de proveniență sau sexul, aspecte care au generat ideea unanim acceptată conform căreia între media cu conținut violent și comportamentele agresive există o legătură de cauzalitate (cu mențiunea că respectiva concluzie nu vizează comportamentele violent penale, ci doar comportamentele agresive).

Se remarcă faptul că actualele tehnologii au reușit să modifice la un nivel dramatic nu doar modalitatea de capturare a sunetului, ci și pe cea a imaginii, ceea ce a determinat o dezvoltare exponențială a conținutului video, distribuit în mediul online.

Și nu în ultimul rând se remarcă faptul că oricine se poate filma în public ori poate vorbi singur/singură în fața unei camere, aflându-se la o petrecere, pentru a face un live pe cunoscuta rețea de socializare Facebook, ori pentru un story pe Instagram ori Snap.

Astfel s-a ajuns la o proliferare a vloggerilorîn România, aceștia făcându-și un obicei zilnic din a documenta diverse întâmplări, pe care ulterior le prezintă într-un format comprimat unei audiențe din ce în ce mai numeroase, atrasă de accentele personale reprezentative – așa numiții „daily vloggers”.

În perioada următoare, se apreciază că domeniul vloggingului nu doar că se va diversifica, dar se va sesiza și o dezvoltare a nișelor de conținut, mai ales în contextul unei nevoi crescânde privind acoperirea unor specializări cât mai multe, la nivelul cărora să se reușească multiplicarea potențialilor urmăritori, ca și a avantajelor financiare.

Specialiștii sunt de părere că se prefigurează în perioada următoare, în cadrul vloggingului, și nișa dedicată educației, prin intermediul acesteia reușindu-se transmiterea diverselor valori ce până nu demult cădeau, în principal, în sarcina familiei și a școlii. Începând cu reguli banale ale societății, continuând cu life hacks, se va ajunge la maximizarea mediului online, în zona autorității informale dedicată vloggerilor urmând a se realiza procesul confirmării pe online.

Cu siguranță anul 2016 va rămâne în istoria recentă a mediului online ca fiind momentul în care nou-propulsatul vlogging reușește să treacă peste masa critică specifică, acesta fiind „adoptat” drept canal generalist dedicat comunicării digitale.

După o perioadă în care specialiștii ezitau să se pronunțe cu privire la viitorul vlogging-ului, în urmă cu doi an s-a produs „declicul” ce a determinat ulterior consacrarea vlogging-ului, incredibilul canalul digital de comunicare.

Adorat de copii, dar și de tinerii liceeni, vlogging-ul a reușit să ajungă în atenția unei importante mase de consumatori de online, o parte dintre aceștia începând, din ce în ce mai mult, să se arate interesați de investirea în vlogging (fie a timpului, fie a economiilor), atenția fiind captată și de renumitele agenții de publicitate și implicit de marile branduri.

În acest moment, conform statisticilor, vlogging-ul în țara noastră a reușit să depășească audiența unor televiziuni de renume (cu precizarea că avansul s-a remarcat pe anumite categorii de vârstă), în paralel remarcându-se o modificare radicală de atitudine în online.

Astfel, urmăritorii s-au transformat peste noapte din privitori ai unor mesaje video în fani înrăiți ce urmăreau cu sufletul la gură ultimele noutăți ale vloggeri-lor preferați, coalizându-se în diverse comunități de interes, emițând diverse pretenții și manifestându-se în mod deosebit, ori de câte ori aveau ocazia.

Noii fani ai vlogging-ului și-au făcut un obicei din a reacționa extrem de rapid la noutățile descoperite/postate în mediul online, ei reușind să dezvolte popularitatea clipurilor video despre care aveau anumite păreri favorabile.

Nici vloggerii nu s-au lăsat mai prejos și presimțind oportunitatea au început să se transforme în adevărați creatori de conținut în online, ei producând periodic și în limitele unor standarde auto-impuse o serie întreagă de videoclipuri menite să le țină trează atenția și interesul fanilor.

În topul caracteristicilor vlogging-ului se poziționează capacitatea acestuia de a genera o multitudine de reacții din partea fanilor, parte dintre aceștia renunțând la cealaltă pasiune a lor, televizorul.

Și, în comparație cu bloggerii, noile staruri ale vlogging-ului se pot mândri cu un statut total diferit de al acestora, ei fiind vedetele ce pot să converseze cu orice consumator de online, stabilind relații și legături virtuale deosebite.

STUDIU DE CAZ

În cadrul prezentei lucrări de diplomă s-a impus în mod firesc și necesitatea realizării unei cercetări, în cadrul căreia s-a avut în vedere identificarea principalelor influențe pe care vloggingul le are asupra adolescenților și tinerilor ce au fost incluși în lotul de studiu, ca și percepției acestora cu privire la potențialele efecte resimțite la nivel comportamental, ca urmare a vizionării diverselor conținuturi specifice vloggingului.

În ceea ce privește obiectivul general al acestei cercetări, acesta se constituie în evidențierea percepției pe care o au adolescenții și tinerii, supuși prezentei cercetări, cu privire la principalele influențe pe care elementele/conținuturile regăsite/împrumutate din vlogging le au asupra comportamentelor/evoluțiilor acestora, incluzând și percepția lotului de studiu cu privire la calitatea diverselor informații ce sunt regăsite în diversele elemente ale conținuturilor de vlogging accesate/urmărite.

Ulterior definirii obiectivelor și a metodologiei cercetării, se are în vedere prezentarea detaliată a cercetării efective, cu analizarea rezultatelor obținute și implicit o interpretare sumară a acestora. La final, se regăsesc și câteva concluzii ce s-au desprins în urma realizării cercetării, ce a fost realizată prin metoda chestionarului.

Obiectivele și metodologia cercetării

În ceea ce privește scopul prezentei cercetări acesta constă în identificarea influențelor pe care diversele conținuturi regăsite în vlogging le pot avea asupra comportamentelor/evoluțiilor tinerilor incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, ca și a modului în care sunt percepute (prin prisma calității) diversele informații ce sunt regăsite de subiecți în diversele nișe specifice vloggingului.

În vederea atingerii acestor obiective s-a avut în vedere realizarea unei anchete pe bază de chestionar, tehnica apreciată ca fiind cea mai uzitată în domeniul socio-uman. În acest scop, a fost elaborat un chestionar (ce se regăsește inclus în cadrul ANEXELOR), unul dintre obiectivele acestuia fiind cel al poziționării subiecților incluși în eșantionul de studiu, în cadrul reperelor sociale specifice.

În acest fel s-a reușit determinarea atitudinii subiecților în raport cu influența determinată de diversele informații regăsite în nișele vloggingului accesate în/cu diverse împrejurări/ocazii, ca și a gradului de percepție privind nivelul calitativ al acestor informații.

Chestionarul, ce a fost aplicat tuturor subiecților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, au inclus mai multe întrebări atent structurate în vederea identificării, în principal, a:

Influenței pe care o pot avea asupra comportamentului diversele informații regăsite în vlogging

Modul în care sunt percepute (prin prisma calității) diversele informații ce se regăsesc în domeniul vloggingului

Identificării eventualelor disfuncționalități ce sunt sesizate de către subiecți, ca urmare a influențelor induse de conținuturile regăsite în vlogging

Identificării importanței deținute de informațiile regăsite în vlogging asupra dezvoltării ulterioare a tinerilor

Rezultatele anchetei derulate în cadrul cercetării au fost ulterior cuantificate și interpretate prin prisma cantitativă, acestea regăsindu-se în cadrul contextului datelor prelucrate prin intermediul metodei statistice.

De asemenea, acestei analize cantitative îi este asociată și o analiză de tip calitativ a datelor ce au fost obținute pe perioada derulării cercetării, ea vizând nu doar o determinare sumară a principalelor sensuri și idei desprinse pe perioada anchetei, ci și în comentarea succintă a acestora.

Prin prisma operațională, metodologia cercetării a avut în vedere îmbinarea tehnicilor ce sunt specifice psihologiei și sociologiei cu domeniul statisticii, ancheta urmărind obținerea diverselor informații dedicate identificării influenței pe care o au conținuturile regăsite în vlogging asupra tinerilor, ca și a modului în care această influență este percepută de către subiecți.

Subiecții prezentei cercetări au fost aleși în mod aleatoriu, din mai multe categorii de vârstă aflate în atenție, în vederea validării eșantionului de cercetare avându-se în vedere:

Alegerea subiecților din diverse medii

Alegerea subiecților din ambele categorii de sexe

În categoria ipotezelor de lucru se regăsesc:

Influența pe care o au informațiile conținuturilor regăsite în vlogging asupra comportamentului acestora

Corelația existentă între calitatea informațiilor regăsite de tineri în diversele nișe ale vloggingului și dezvoltarea ulterioară a acestora

Corelația existentă intre eventualele disfuncționalități sesizate la nivelul informațiilor regăsite în conținuturile vloggingului și ulterioarele comportamente ale tinerilor

Ulterior aplicării instrumentelor alese pe subiecții incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, s-a trecut la culegerea datelor și ulterior la interpretarea acestora, atât statistic cât și psihologic.

O atenție deosebită a fost acordată activității de culegerea datelor prezentei cercetări, știut fiind faptul că acestea au capacitatea de a imprima un anumit nivel al calității cercetării.

Prezenta cercetare s-a realizat în baza unui chestionar, special conceput în acest sens (el regăsindu-se în cadrul ANEXELOR), aceasta derulându-se în perioada 7 – 23 mai 2018. În privința subiecților incluși în eșantionul de studiu al acestei cercetări, aceștia au fost aleși în mod aleatoriu.

În cazul subiecților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, ce a vizat determinarea influențelor pe care conținuturile regăsite în vlogging le are asupra dezvoltării personale, dar și a comportamentelor ulterioare, urmare a aplicării chestionarului (regăsit în categoria dedicată ANEXELOR), ce a inclus în număr de zece întrebări, atent elaborate, în vederea atingerii tuturor obiectivelor urmărite, s-au înregistrat rezultatele următoare:

1. În viziunea tinerilor ce au fost supuși prezentei cercetări, televiziunea reprezintă:

Se poate sesiza că cei mai mulți dintre tinerii incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări consideră vloggingul ca fiind o modalitate de a-și umple timpul liber (respectiv 50% dintre aceștia), varianta care ocupă poziția a doua în răspunsurile tinerilor și adolescenților fiind cea în care vloggingul este perceput drept „un mod de viață” (20% din totalul răspunsurilor).

Doar 10% din totalul tinerilor incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări apreciază că vloggingul reprezintă într-un mod prin care este influențată gândirea oamenilor, ultima poziție fiind ocupată de varianta de răspuns „o sursă de informare suplimentară”.

2. Se remarcă faptul că atât adolescenții, cât și tinerii ce au fost incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări își petrec o bună parte din timpul liber urmărind diversele conținuturi vlogging, după cum o reliefează și graficul următor, realizat pe baza întrebărilor obținute în urma aplicării chestionarului, anterior menționat:

Peste 50% este procentul adolescenților și tinerilor incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări care au declarat că petrec mai mult de trei ore urmărind diversele conținuturi regăsite în vlogging, 28% din numărul total al repondenților declarând că obișnuiesc să dedice vizionării acestor conținuturi între două și trei ore.

În vreme ce alte 13 procente din repondenți susțin că își petrec între o oră și două ore urmărind conținuturi vlogging, doar 8% din totalul tinerilor intervievați recunosc că dedică zilnic vloggingului mai puțin de 60 de minute.

3 De asemenea, adolescenții și tinerii incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări sunt preocupați de distribuirea, respectiv de comentarea cu prietenii pe diversele rețele de socializate ale diverselor conținuturi pe care le urmăresc ori identifică în vlogging, după cum o demonstrează graficul următor, realizat ulterior centralizării rezultatelor celei de-a treia întrebări incluse în chestionarul nr. 1, regăsit în conținutul ANEXELOR prezentei lucrări de diplomă:

Se remarcă faptul că 60% din totalul tinerilor și adolescenților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări au declarat că stau mai mult de 3 ore să distribuie sau să comenteze diversele conținuturi regăsite în vlogging, peste 20% recunoscând că fac acest lucru zilnic, între două și trei ore.

Doar 3% din numărul total al subiecților din lot de studiu au precizat că stau mai puțin de 60 de minute să comenteze cu prietenii ori să distribuie diversele conținuturi vlogging, alte 13% dintre subiecți declarând că dedică acestor activități între o oră și două ore, în fiecare zi.

În ceea ce privesc preferințele tinerilor privind petrecerea timpului liber, după vlogging, se remarcă următoarea repartizare:

Așa cum se poate sesiza din reprezentarea grafică de mai sus, cei mai mulți dintre tinerii și adolescenții incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări preferă să-și petreacă timpul liber navigând pe internet (respectiv 40%), locul al doilea în opțiunile acestora fiind ocupat de varianta vizionării unor emisiuni de televiziune (30%),

Se remarcă faptul că zece procente din totalul tinerilor și adolescenților intervievați preferă să se joace în parc cu prietenii în timpul liber, același procent bifând opțiunea „altele”, în categoria aceasta fiind menționate vizitele la cunoscuți, dar și participarea la diverse cursuri/meditații.

În afara urmăririi și/sau comentării diverselor comentarii regăsite în vlogging, tinerii și adolescenții supuși prezentei cercetări au diverse alte preferințe, reprezentarea acestora regăsindu-se în graficul de mai jos:

Se remarcă faptul că în topul preferințelor tinerilor și adolescenților incluși în eșantionul de studiu, după vlogging, se poziționează filmele, ca și serialele tv, poziția a doua fiind ocupată de emisiunile de divertisment, în vreme ce pe locul al treilea în repondenților se poziționează, la egalitate, emisiunile muzicale, dar și desenele animate (o preferință cel puțin ciudată, având în vedere vârstele acestora).

În ceea ce privesc preferințele tinerilor din lotul de studiu privind domeniile de care aceștia sunt în mod special interesați în vlogging, se remarcă următoarea repartiție:

Se poate sesiza faptul că în topul domeniilor preferate de tineri în vlogging se poziționează cele de muzică, pe locul al doilea aflându-se domeniul dedicat celebrităților.

Domeniul divertismentului se poziționează pe poziția a treia în preferințele tinerilor și adolescenților din lotul de studiu, ultima poziție fiind ocupată de domeniul cancanului.

Pe lângă vlogging, tinerii se mai arată interesați și de alte forme de reprezentare ale mediei, preferințele acestora fiind conform graficului următor:

Așa cum se poate sesiza, în topul preferințelor repondenților se poziționează revistele cu jocuri (50%), poziția secundă fiind ocupată de revistele ce conțin integrame (33%). Pe ultima poziție în preferințele tinerilor și adolescenților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări se află revistele și ziarele ce includ benzi desenate.

Repondenții din lotul de studiu al cercetării, au declarat că, în afara vloggingului, obișnuiesc să folosească telefonul mobil în următoarele scopuri:

Se remarcă procentul deosebit al celor care declară că folosesc telefonul mobil pentru a discuta cu colegii ori cu prietenii (respectiv 50% dintre aceștia), alte 33 de procente dintre aceștia menționând că utilizează telefonul pentru a se juca. Doar 10% din numărul total al adolescenților și tinerilor intervievați vorbesc la telefon cu familia, numărul celor care au bifat opțiunea obținerii informațiilor diverse fiind destul de redus.

După ce își satisfac nevoia ori interesul pentru vlogging, zilnic, tinerii sau adolescenții incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări au mai multe preferințe, după cum acestea se regăsesc în reprezentarea grafică următoare:

Se poate sesiza că cei mai mulți dintre tinerii repondenți preferă să stea pe calculator pentru a comunica cu prietenii, colegii ori diverse alte persoane fie pe cea mai cunoscută rețea de socializare, fie pe alte rețele sociale (jumătate din numărul total al tinerilor și adolescenților chestionați).

Pe poziția a doua, respectiv bifată de un procent de 20% din totalul repondenților prezentei cercetări, se situează varianta dedicată jocurilor pe calculator, a treia opțiune fiind cea a răspunsurilor la mesaje ori la mail-uri.

Demn de semnalat în finalul acestei cercetări este percepția pe care tinerii și adolescenții o au despre influențele pe care le-ar putea avea asupra comportamentelor lor ulterioare, ca și asupra dezvoltării lor diversele conținuturi pe care aceștia le urmăresc în vlogging:

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

M. Dinu, Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Orizonturi, București, 2007

M. Coman, Manual de jurnalism, vol. I, II, Editura Polirom, Iași, 2009

Autori străini:

Kip Gleeson, How to Vlog: An Essential Guide to Vlogging (Video Blogging) Kindle Edition 2015

We The Unicorns: Vlogging 101: The Ultimate Guide To Becoming A YouTuber Paperback, 2017

MJP, The Vlogging Guide, Making a Successful Business by Vlogging on YouTube, 2016

Andrea Valeria, So You Want to Vlog? How to start from scratch, find your voice & share your stories, 2018

Frankie Jones, The Beauty Vlogger's Handbook, 2016

Amy Schmittauer, Vlog Like a Boss: How to Kill It Online with Video Blogging Kindle Edition, 2017

Christopher Sharpe, YouTube Black Book: How To Create a Channel, Build an Audience and Make Money on YouTube, Kindle Edition

Melvin L. De Fleur, Sandra Ball Rokeach, Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași, 1999

L. Berkowitz, Aggression: Its causes, consequences, and control. Philadelphia, PA: Temple University Press, 2013

L. D. Eron, L.R. Huesmann, M.M, Lefkowitz, & L.O. Walder, How learning conditions in early childhood -including mass media- relate to aggression in late adolescence. American Journal of Orthopsychiatry

S.J. Kirsh, Children, adolescents, and media violence: A critical look at the research , 2012, Thousand Oaks, CA: Sage

C.A. Anderson, L. Berkowitz, E. Donnerstein, L.R. Huesmann, J. Johnson, D. Linz, N. Malamuth & E. Wartella, The influence of media violence on youth. Psychological Science in the Public Interest, 2013

S.M. Coyne, S.A. Nelson, F. Lawton et all, The effects of viewing physical and relational aggression in the media: Evidence for a cross-over effect, 2014, Journal of Experimental Social Psychology

ANEXA 1

CHESTIONAR

Q1.Vloggingul este pentru tine:

 Un mod de viață

 Un mod de a influența gândirea oamenilor

 O modalitate de a-ți umple timpul liber

 O sursă de informare suplimentară

Q2. Câte ore petreci zilnic urmărind diverse conținuturi din vlogging?

 Mai puțin de o oră

 Ȋntre 1-2 ore

 Ȋntre 2-3 ore

 Peste 3 ore

Q3. Câte ore dedici distribuirii/comentării cu prietenii pe diversele rețele de socializare unele conținuturi urmărite/regăsite în vlogging?

 Mai putin de o oră

 Ȋntre 1-2 ore

 Ȋntre 2-3 ore

 Peste 3 ore

Q4. În afara urmăririi vloggingului ce activități preferi să faci în timpul liber?

 Să navighez pe internet

 Să vizionez emisiuni TV

 Să lecturez reviste/ cărți

 Jocuri cu prietenii în aer liber

 Plimbări cu prietenii în parc/ oraș

 Altele

Q5. În afara urmăririi conținuturilor din vlogging, ce alte preferințe ai, în ordinea acestora?

 Cărți

 Filme/seriale ( TV/ Internet)

 Emisiuni muzicale

 Emisiuni de divertisment

 Documentare și emisiuni culturale/ sportive

 Știri

 Desene animate

Q6. Delimitează domeniul de care ai fi cel mai interesat în vlogging:

 De muzică

 De divertisment

 Cancan

 Celebrități

Q7. Delimitează alte preferințe ce preced pasiunii pentru vlogging:

 Benzile desenate

 Reviste integrame

 Reviste cu jocuri

Q8. Ȋn afara urmăririi conținuturilor din vloggind, în ce scop mai utilizezi telefonul mobil?

 Pentru a vorbi cu prietenii/colegii

 Pentru a vorbi cu familia

 Pentru diferite jocuri

 Pentru a obține informații diverse

Q9. Ce preferi cel mai mult să faci, după ce ți-ai satisfăcut interesul/nevoia pentru vlogging?

 Să comunic pe Facebook/alte rețele cu colegii/ prietenii/ persoane noi

 Să caut informații utile

 Să mă joc diverse jocuri

 Să scriu mesaje

 Să răspund la mesaje/pe mail

 Altele

Q10. Consideri că diversele conținuturi urmărite/distribuite în vlogging îți pot afecta comportamentul/dezvoltarea?

 În nici un caz

 Nu mi-am pus problema

 Ȋntr-o oarecare măsură

 Cu siguranță