Vklicenta Refacuta Zaharia Alexandru 23.01.2019 V0.3 [604069]

Licență

Vklicenta Refacuta Zaharia Alexandru 23.01.2019 V0.3 [604069]

Byadmin ianuarie 1, 2024

MINISTERULEDUCAȚIEINAȚIONALE
ACADEMIADEMUZICĂ„GHEORGHEDIMA”CLUJ
LUCRAREDELICENȚĂ
PiotrIliciCeaikovskișisimfoniiledestinului:
aIV-a,înfaminor,aV-aînînmiminorșiaVI-aînsiminor,„Pathétique”
Coordonator:Prof.Univ.Dr.ECATERINABANCIU
Absolvent: [anonimizat]
2019

3CUPRINS
ARGUMENT………………………………………………………………………………………………………………………………………..4
CAPITOLULI……………………………………………………………………………………………………………………………………..6
I.1.OPERSPECTIVĂCULTURAL–ISTORICĂASUPRAEPOCIICEAIKOVSKIENE……………..6
I.2.PARCURSULGENERALALCREAȚIEISIMFONICECEAIKOVSKIENE…………………………..7
I.3.PERSONALITATEACOMPOZITORULUI………………………………………………………………………….8
I.4.SEMNIFICAȚIACREAȚIEILUICEAIKOVSKIÎNISTORIASIMFONIEI……………………………9
CAPITOLULALII-LEA…………………………………………………………………………………………………………………….12
II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36…………………………………………………………………………12
II.1.1.PARTEAI–Andantesostenuto–Moderatoconanima…………………………………………………12
II.1.2.PARTEAaII-a–Andantinoinmododicanzona…………………………………………………………..20
II.1.3.PARTEAaIII-a–Scherzzo:Pizzicatoostinato–Allegro………………………………………………24
II.1.4.PARTEAaIV-a–Allegroconfuoco…………………………………………………………………………….30
II.2.ASPECTESEMANTICE………………………………………………………………………………………………….35
CAPITOLULALIII-LEA…………………………………………………………………………………………………………………..37
III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64…………………………………………………………………………37
III.1.1.PARTEAI–Andante–Allegroconanima………………………………………………………………….37
III.1.2.PARTEAaII-a–Andantecantabileconalcunalicenza………………………………………………..44
III.1.3.PARTEAaIII-a–Allegromoderato…………………………………………………………………………..50
III.1.4.PARTEAaIV-a–Andantemaestoso–Allegrovivace………………………………………………….55
III.2.ASPECTESEMANTICE………………………………………………………………………………………………..62
CAPITOLULALIV-LEA…………………………………………………………………………………………………………………..65
IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74…………………………………………………………………………65
IV.1.1.PARTEAI–Adagio–Allegronontroppo…………………………………………………………………..65
IV.1.2.PARTEAaII-a–Allegrocongrazia…………………………………………………………………………..73
IV.1.3.PARTEAaIII-a–Allegromoltovivace………………………………………………………………………77
IV.1.4.PARTEAaIV-a–Adagiolamentoso…………………………………………………………………………..82
IV.2.ASPECTESEMANTICE………………………………………………………………………………………………..86
CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………………………………………….90
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………………………………94
CĂRȚI.PUBLICAȚII…………………………………………………………………………………………………………….94
PARTITURI…………………………………………………………………………………………………………………………..97
DISCOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………………………………..98
WEBOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………………………………..99

ARGUMENT
__________________________________________________________________________________________________________
4ARGUMENT
Primulmeucontactcumareaculturăclasicărusăs-arealizatprinintermediul
capodoperelorliterarealeunorscriitoriprecumGogol,Dostoievski,Tolstoi,Cehov–
maeștridenecontestataianalizeiadâncimilornebănuitealesufletuluiomenesc.Apoi,
amluatcunoștințăcucreațiamuzicalăclasicărusească,inspiratăînbunămăsurădin
inepuizabilulfolclorrusesc,aunuiMusorgskisauRimski-Korsakov.Întâlnireacu
Ceaikovskiaconstituitorevelație.Marelecompozitorîmbinăotehnicădecompoziție
defacturăclasică,cuoscriiturăfluidășicuunimaginativmelodic,timbralșidinamic
inepuizabil.Muzicasaoglindeșteîntr-omanierădramaticăluptaprometeicădintreființa
umanășidestinulimplacabil.Astfelamfostmotivat,prinlucrareadefață,săacord
timpulnecesarstudieriiaprofundateapartiturilorsimfoniceceaikovskiene,atâtdin
perspectivastilistică,obiectivă,câtșidinceasemantică,subiectivă.
Cugreus-arputeaspunecevanoudespresimfoniileluiPiotrIliciCeaikovski:ne
cucereștelafiecareaudițiefrumusețeatemelororiginalesaurusești,înveșmântateîntr-o
orchestrațieromanticăamplificatășiînvioratederitmulvalsuluiepociinelipsitdin
lucrărilesale.Dramatic-pateticșiliric-elegiac,muzicasaoglindeșteistoriafrământatăa
celeideadouajumătățiasecoluluialXIX-leașiînacelașitimpexistențatragicăa
individului,înconflictcuosocietatefrânatădeprejudecăți.Caracteruluniversalal
muziciisalei-auasiguratrecunoaștereapubliculuidinîntreagalume;admiratoral
muziciiluiMozart,i-aurmatexemplulșiacreatcapodopereîntoategenurileabordate.
AșacumMozartl-agăsitpelibretistulLorenzodaPontepentruoperelesaledereferință,
poetulPușkinafostpentruCeaikovskiosursăpermanentădeinspirație.Legăturacu
„Grupulcelorcinci”,preocupațicuvalorificareacânteculuipopularrus,seregăseșteîn
muzica,chiarșiînceasimfonicăacompozitorului.Iaroperelesaledegajăsimpatiași
compasiuneapentruomulsimplu,țăranulrus,dintretoatemarileimperiialeEuropei
printreultimiieliberațidinșerbie.„DacăRusianuarfiatâtdeîntinsă,dacămodulde
organizareaputerii–importatdinafară–nuarfiatâtdeconfuzșiaplicatatâtdehaotic,
s-arputeaspunefărăexagerarecăviațaînRusiaarfiimposibilăpentruoriceom
conștientcâtdecâtdedemnitatealui.”1Ceaikovskis-aformatșiatrăitînvâltoareaunei
societățiînplinătransformare,curăscoaleșirepresalii:„Înscrierilemelesuntașa…
1A.I.Herzen,filozofrus,apudArnoldAlexandroviciAlșvang,P.I.Ceaikovski,EdituraMuzicală,1961,
p.4.

ARGUMENT
__________________________________________________________________________________________________________
5cumm-auformateducația,împrejurările,particularitățileveaculuișialețăriiîncare
trăiescșiactivez”,scriaCeaikovski.2
2DinscrisoareluiCeaikovskiadresatăluiS.I.Taneev,din14aprilie1891,apudArnoldAlexandrovici
Alșvang,Op.cit,p.3.

I.1.OPERSPECTIVĂCULTURAL–ISTORICĂASUPRAEPOCIICEAIKOVSKIENE
__________________________________________________________________________________________________________
6CapitolulI
I.1.OPERSPECTIVĂCULTURAL–ISTORICĂASUPRAEPOCII
CEAIKOVSKIENE
VeaculalXIX-leaesteoperioadădemarifrământărișitransformărirevoluționare
înîntreagaEuropă.Oputereuriașădaranacronică,Rusia,încearcăsăsemodernizeze,
pefonduluneipoliticiexterneagresiveșiauneipoliticiinternecompletdepășite.
CurentelefilosoficemarcantealeOccidentului(filosofiaidealistăgermană,socialismul
francez,empirismulenglezesc)sunttranspuseînviațadezicuziaacesteițări
zbuciumate,cupasiuneșiviolență,decătreanarhiștiadolescenți.
Acestaestefundalulfurtunospecaresedezvoltămuzica,literaturașiarteleîn
general.Așanumita„epocădeaur”3aliteraturiiruse,delaprimelepoemealeluiPușkin,
panălaultimacapodoperădostoievskiană,reprezintășitranzițiadelaromantismla
realism.Celedouăfenomeneseîmpletesc,sesuprapunînfoartemultesituațiidar
prezintășitrăsăturidistincteevidente.
Romantismulliterarcareatingepunctulculminantînprimajumătateasecoluluial
XIX-leaabordeazăolargăpaletădestărisufletești,adeseaantagonice:încrederedesine
saudisperare,neîncredereînviitorșioameni;optimismsauizolareînuniversul
trecutuluișiadoptareauneiatitudinidereverie.Individualismulșisubiectivismul,
hiperbolizareasentimentelorșipasiuneafărălimiteconstituiearsenalulromanticilor.
RomantismulesteprezentînliteraturarusăprinscriitorideexcepțieprecumPușkin,
LermontovsauGogol,iarmaitârziu,parțial,Turgheniev,Cehov,TolstoișiDostoievski.
Romantismulrăstoarnăierarhiileșiînarteleplastice.GrupulLumeaartei
revoluționeazăartelegrafice„minore”:decorulteatral,ilustrațiadecarte.
Romantismulsefacesimțitdinplinînmuzicarusească,cuoîntârzierenotabilă
fațădefenomenulsimilarvest-european.Eldebuteazămodest,curomanțe,cumici
pieseinstrumentaleșiiaamploareodatăcucreațialuiGlinkasauaGrupuluicelor5,
formatdinM.Balakirev,A.Borodin,M.Musorgski,C.KuișiN.Rimski-Korsakov.
Sedetașeazădouăpersonalitățiremarcabile:Rahmaninov(carevacontinua
traseulinițiatdelucrărilesimfoniceprogramaticealeluiCeaikovski)șiSkriabin,
3NicholasRiasanovski,OistorieaRusiei,traduceredeAretaVoronciuc,EdituraInstitutuluiEuropean,
Iași,2000,pag.374.

I.2.PARCURSULGENERALALCREAȚIEISIMFONICECEAIKOVSKIENE
__________________________________________________________________________________________________________
7compozitorparțialromantic,greudeîncadratunuisingurcurent.Muzicapopularărusă,
istoria,naturasuntsursedebogatăinspirațiepentrumaitoțicompozitoriiruși.
I.2.PARCURSULGENERALALCREAȚIEISIMFONICE
CEAIKOVSKIENE
Începuturilemuzicalealecompozitoruluiaufostneobișnuitdetârzii.Ceaikovskia
fostadmisînanul1862laConservatoruldinPetersburg,proaspătînființat4.În
apropiereaabsolviriiiseoferăpostuldeprofesorlaConservatoruldinMoscova,
înființatdepuțintimp.
Primasalucraresimfonică,înaintedeanul1866,esteSimfoniaIînsolminor,
Visurideiarnă,op.13.Fărăoinspirațieliterarăclară,lucrareaaretotușiunprogram,
evidentdintitlurileprimelorpărți:VisuripedrumdeiarnășiPlaiuriposomorâte,
plaiuricețoase,darșidincaracterulfinalului.LucrareaoglindeșteimagineaRusiei,prin
recursullafolclor,darșiprinreferințelelafrumusețeanaturii,decarecompozitorula
fostîntotdeaunaatras.La3februarie1868esteinterpretatăversiuneafinală,încadrul
Societățiimuzicaleruse,subconducerealuiNicolaiRubinstein,iarevenimentulil
propulseazapetânărulcreatorînprim-planulsceneimuzicalerusești.
UrmeazăpoemulsimfonicFatum(1868),careestetotolucrareprogramatică,
centratăpeideeadestinuluiomenesc.Poemuldebuteazășisesfârșeștecutemasoartei
necruțătoare,deșimuzica,peransamblu,esteplinădeenergieoptimistă.Armaifide
menționatînacelașifilon,fanteziasimfonicăFurtuna,op.18.Lucrareaexpune,deo
manierăoriginală,temadragostei,prinîmbinareasimfonismuluilirico-dramatic,cucel
fantastic.
Ocreațiedeproporții,totprogramatică,estefanteziasimfonicăFrancescada
Rimini:oorchestrămărită,contrasteinteresanteșirafinate,consistență,darșimult
lirismșidramatism.UrmeazăSimfoniaaII-a,îndominor,op.17–labazacăreiastă
cânteculpopularucrainean–interpretatăînprimăaudițiela26ianuarie1873și
SimfoniaaIII-a,înReMajor,op.29,alcătuitădincincipărțișiprezentatălaMoscova,
subconducerealuiN.G.Rubinstein,la7noiembrie1875.
SimfoniaaIV-a,înfaminor,op.36,datată1878,reiatemadestinului,într-o
abordaremultmaiprofundășicutotulremarcabilădinpunctdevederemuzical.
4EcaterinaBanciu,Istoriamuzicii.ModuldestudiupentruStudiiUniversitareprinÎnvățământla
Distanță,EdituraMediaMusica,Cluj-Napoca,2009,pag.161.

I.3.PERSONALITATEACOMPOZITORULUI
__________________________________________________________________________________________________________
8Ceaikovskiintrăapoi(1885)înultimaparteaprodigioaseisalecariere.Înacestan
compuneSimfoniaManfred(singuracarearămasnenumerotată).Esteolucrare
simfonicăprogramatică,complexășicuoduratăneobișnuită,cuaprecieri
contradictoriidinparteacriticiișialeautoruluiînsuși.
SimfoniaaV-a,înmiminor,op.64,sedetașeazăprinbogățiatemelormuzicaleși
printehnicileremarcabilededezvoltare.
SimfoniaaVI-a,însiminor,op.74,afostdefinitădecompozitorulînsușicao
lucrareprogramaticădarprogramularămassecret.Sepoatebănuicaracterul
autobiografic(dacănuchiartestamentar)alcompoziției.Ceaikovskioconsideracea
maireușitășimaivibrantăsufleteștedintretoatesimfoniilesale.Esteolucraretristă,
deomarecomplexitatearmonică.
PrimăaudițieaSimfonieiaVI-a,subbaghetacompozitorului,arelocla
Petersburg,pe16octombrie1893,darînmodtragiccompozitorulaîncetatdinviațăla
25octombrie,dincauzeneelucidateclarnicipânăînziuadeazi.
I.3.PERSONALITATEACOMPOZITORULUI
Ceaikovskiaiubitliteraturaîntreagaviață.Totușipentruel(cumaflămdin
mărturisirileluiscrise),muzicaesteunicaartăcarepoateexprimaadâncimileinefabile
alesufletuluiuman,carepoatevorbisaupictaacoloundecuvintelesaudesenulrămân
doarmodesteîncercări.Dartotelafirmăcămuzica,doarfolosităcaștiințăacombinării
sunetelor,fărăunprogram,esteirelevantă.
Multedincompozițiilesalereflectășipreferințelesaleliterare:Pușkin,Gogol,
LevTolstoi,apoiAlexeiTolstoi,Apuhtin,darșiShakespeare,Dante,Goethe,Schiller,
Byron,CharlesPerrault.DeexempluCeaikovskiafostunadmiratoralanalizelor
remarcabilealesufletuluiumanîntreprinsedeTolstoiprinromanelesale.
PentruCeaikovski,asemeneaunuiautenticromantic,individulreprezentamult
maimultdecâtmasaamorfăasocietății.Compozitoruleradesigurafectatdetulburările
princareRusiaatecutîntotcursulviețiisaledarnus-aimplicatniciodatăactivînviața
social-politică.
Elneaparepermanentpreocupatmaialesdepropriaviață.Forțacreațieisalevine
delasentimentulpecareîlareascultătorul,că,înmuzicapecareoaude,aufost
transpuse,cuosinceritatelalimitaabsolutului,chiartrăirilerealealeautorului,

I.4.SEMNIFICAȚIACREAȚIEILUICEAIKOVSKIÎNISTORIASIMFONIEI
__________________________________________________________________________________________________________
9experiențeleluiproprii,multeleezităridarșiunelesperanțesaumomentedeexaltare,
adeseaeșuate.
Ceaikovskirămâneînaintedetoateopersonalitatecuoindividualitateieșitădin
comun,cumultecaracteristicioriginaleșicontradictoriicareseregăsesc,înbună
măsură,șiîncreațiilesale.Unexemplutipicesteacelacănusuportasingurătateadar,
simultan,eraobsedatdeoriceminutpierdutcualtcevadecâtmuzica.“Obsesia”luidea
terminaolucrareodatăînceputăesteoglindităîntr-oscrisoare,trimisăluiBalakirev,pe
13septembrie1885,princareîlanunțădeîncheiereamunciilaSimfoniaManfred:”…
M-amocupatdeManfred,fărăamăridicadepescaun,casăspunașa,timpdeaproape
patruluni(delaînceputulluimaipânăazi)”.5
I.4.SEMNIFICAȚIACREAȚIEILUICEAIKOVSKIÎNISTORIA
SIMFONIEI
Creațiasimfonicăatraversatde-alungulceleide-adouajumătățiasecoluluial
XVIII-leașialprimelordeceniialesecoluluialXIX-lea,drumuldelaarhitectura
canonicășielegantăaclasicismuluilaunromantismmatur,locdeexprimaresubiectivă
șiputernicemotivă,aunorstărisufleteștiextreme.Ceaikovskicompuneîntr-operioadă
amarilorîntrebăripentruistoriasimfoniei,operioadăacăutăriiunornoisoluții
arhitectonicecaresăpăstrezeviabilitateaacestuigenmuzicaldemareforțășitradiție.
Suntposibilemulterăspunsuri:deexempluarhitecturaclasicăasimfonieieste
abandonatădeuniicompozitorisauestemodificatăpânălapierdereaspecificului
simfonic.Aparînprimplanșiformeînrudite,cumarfipoemulsimfonic,princreația
unuiFranzLiszt.Chiaratuncicândeșafodajulclasicsepăstrează,aparelemente
constructivenoi:anumitepărțiselungescconsiderabil;orchestrațiaiaamploareșise
îmbogățeștecuinstrumentenoi,cuodinamicăsuperioară;melodiilesuntmemorabile.
Și,deneconfundat,simfoniaspuneopovesteproprie,cuconexiuniliteraresauvizuale,
adeseadeosubiectivitateextremă:easeconstituieîntr-odeclarațiereprezentativă
pentruindividualitateaautorului.Rândperând,plecânddelaBeethoven,simfonia
evolueazăprinSchubert,Schumann,Berlioz,Mendelssohn,și,maideparteBrahms,
CeaikovskisauDvořák,șiajungelaMahler,Saint-SaënssauFranck,într-oformăîn
5Scrisoarea2765,TchaikovskyResearchProject,en.tchaikovsky-research.net/pages/Letter_2765.

I.4.SEMNIFICAȚIACREAȚIEILUICEAIKOVSKIÎNISTORIASIMFONIEI
__________________________________________________________________________________________________________
10careelementeleclasicesereducpânăladisparițiedarsuntsubstituitedeunveacde
inovațiistrălucite.
Școalamuzicalărusă,pornităcomparativtârziupedrumulconsacrării,
compenseazălipsauneitradițiicuadevăratclasice,prinrecursullafolclorulrus,la
originalitateșilamelodie,carenetezescînscriereaîntr-unromantismtârziudardeo
forțăremarcabilă.
Ceaikovskiestecompozitorulcuceamaitemeinicăpregătireacademicădin
pleiadanoilorcompozitoriruși,unsubtilcunoscătoralsimfoniilorluiBeethoven(acela
carerămâneprinmarilesalecreațiiprecursorulșiinspiratorulromantismuluisimfonic).
Creațiileopereiitaliene,unBerlioz,suntelementecareîlmarcheazăprofundpe
compozitorulrus.
Ceaikovskirealizeazăofuziuneremarcabilăîntreprincipiilearhitecturaleclasice,
elementeleoriginalealecânteculuipopularrusescșicaracteristicilesalepersonale
marcante,deunromantismnativ:expresivitateaemoționalătulburătoare,înregistre
extreme;nevoiadearedamuzicaltrăiriautobiografice;ușurințadeaconstruiîntermeni
melodici;putereadearedaprinmuzicăsenzorialulșivizualul.
Astfelcompozitorulpăstreazăformadesonatăcauncadruformalșiaccentuează
contrasteletonaleșidinamice.Elpunealături,înmodoriginal,„module”muzicale,
închegate,independentedaraflateîntr-oopozițieascendentă6.Ceaikovskinuanțează
permanentstructurilemuzicaledebazăcuajutorulparametrilorritmico-armonici.
Unprocedeufrecventfolositestecelaldecalăriimodulației,prinrecurgereala
contrastemelodiceșiarmoniceasincrone,cuscopultensionăriipercepțieidecătre
auditoriu.
Ceaikovskireușeșteoomogenizareremarcabilăatimbruluiorchestral,pedeo
parte,cumelodiașiritmul,pedealta.Aceastăsintezăîntr-untotsemnificativaunor
elementenaturaleterogene,corespundeintimcupropriamanierădeacompune(atestată
documentarchiardecătrecompozitor).Ieseînevidențășipreponderențaritmului
asupramelodiei,înmomenteleeistatice.
Interesulauditoriuluiestemenținutviuprintr-oseriedeprocedeetipice
romantismuluiceaikovskian:modificareacolorituluitimbralalaceluiașiinstrument;
accentuareafrecventăapartituriisuflătorilor;introducereapasajelordevirtuozitateale
diferitelorinstrumentesaupartideinstrumentale;folosireaintensivăaintervaluluide
6DavidBrown,TheFinalYears,1885-1893,EdituraNorton,New-York,1991,pag.426-427.

I.4.SEMNIFICAȚIACREAȚIEILUICEAIKOVSKIÎNISTORIASIMFONIEI
__________________________________________________________________________________________________________
11cvartăpentruasporiîncărcăturaemoțională;aducereasurpinzătoareînprimplanaunui
fundalliniștit,aproapeobscurșitraversareacuajutorulluicătreonouătemă.
Ceaikovskifoloseștearmoniicomplicate,plinededisonanțesaupasajecromatice,
alăturate,cadinîntâmplare,cucelediatonice.Ritmulsimfoniilorsalesebazeazăpe
diviziunileexcepționale(triolet)–bazaunorpedaleextinse,peformulecontratimpate,
pefolosirea,deoexpresivitateinsolită,apauzelor.
Marcadeneconfundatasimfoniilorceaikovskieneoconstituieînsăîncărcătura
emoțională,înregistreextremeși,adesea,diametralopuse.Compozitorulparecăîși
analizeazăîncontinuupropriilestărisufletești,accentuateladimensiunihiperbolice,de
celemaimulteoritragicesau,lapolulopus,deexaltare.Auditoriulnupoatedecâtsăîl
însoțeascăpeastfeldeculmialetrăirii,curisculdeseînălța,purificat,larândulsău,
saudeacădeaînprăpastiadeznădejdii,alăturidecompozitor.
PiotrIliciCeaikovskirămâneunreprezentantcutotulapartealromantismului
simfonic.Deșinufigureazăprintremariiinovatoriaigenuluisimfonic,elarealizat
performanța,aparentimposibilă,deaexprimadeomanierăprofundă,peofundație
arhitecturalăclasică,emotivitateatragicăsaudeunoptimismînflăcărat,aunuiromantic
autentic,valorificândînmodstrălucitșimoștenireafolcloricăautohtonă.
Ceaikovskiestecelcaredeschide,prinstaturasaexcepțională,drumulcătre
exterioralmuziciiclasiceruseștișiconstruieștebazapecarevaevoluacreația
simfonicărusă,spredeplinarecunoaștereinternațională,însecolulalXX-lea,printr-un
Rahmaninov,ScriabinsauProkofiev.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
12CapitolulalII-lea
II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
II.1.1.PARTEAI–Andantesostenuto–Moderatoconanima
Ceaikovski,într-oscrisoareadresatădoamneivonMeckîșideclarădetailat
programulsimfoniei:introducereaconținenucleullucrării,aiciseconturează„destinul,
aceaputerehotărâtoarecarestăîncaleafericirii”.
Primaparte,Andantesostenuto-Moderatoconanima,propunedinpunctde
vederestructuraloformăclasicădesonată,divizatălanivelmacrodimensionalîncinci
secțiuni:Introducere(26măsuri),Expoziție(166măsuri),Dezvoltare(91măsuri),
Repriză(71măsuri)șiCodă(68măsuri)7.
Introducereaestecompusădindouăperioadede15,respectiv11măsuri.Pe
spațiulceleidintâirăsunăotemăimpetuoasă,cevadominaîntreagalucrare.Această
ideemelodicăreprezintătema„Fatum-ului”8(adestinului)șideschideprimaparteprin
timbrulpercutantalcornilor,însoțițidefagoturi.
Măsurile1-6:
Înceeacepriveștedesenulmelodic,temadestinuluiatrageatențiaprinutilizarea
maimultortipuridecontururi9,caresesuccedlapidar.Astfel,motivuluiliniar–generat
derepetareapespațiuladouămăsuriaunuisingursunet,îiurmeazăînmăsurile3și4
microstructuraalcătuitădinalăturareascurtelortraseeînmerstreptat,cusalturilemici
(deterțășicvartă)șimedii(decvintă),ascendenteșidescendente.Ideeamelodicăse
încheieprintr-unlungtraseucoborâtor,adusprinmerstreptat.
7ConformtipuluideanalizăpropusdeCristianBence-MukînlucrareaDelaaleflatav:Golem,
https://www.academia.edu,pag.34.
8AdaBrumaru,Romantismulînmuzicăvol.II,EdituraMuzicalăaUniuniiCompozitorilordinR.P.R.,
București,1962,pag.36.
9ValentinaSandu-Dediu,Studiidestilisticășiretoricămuzicală,cursuniversitar,Universitateade
MuzicădinBucurești,1999,pag.35.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
13Dinpunctdevedereritmic,distingemîncădinprimelemăsuridouăceluledistincte,
careîșivorlăsaamprentaasupraîntregiimișcări.
Celula1:
Celula2:
Astfel,dacăcelularitmică1însoțeștemereutemadestinului–ceacare
marcheazădefapttragismulvieții,celula2vaapăreasubdiverseînfățișăriatâtîntema
principală,câtșiînpunte,înDezvoltaresauînCodă.Maimult,ritmulpunctatva
dominachiarșiprimaideeamelodicăsecundară,delicatășisuavă(măsurile116cu
anacruză-133).
Perioadaadoua(măsurile16-26)contrabalanseazăpeplanmelodic,dinamicși
ritmicforțaimplacabilăadestinului,resimțităpespațiulprimelor15măsuri.În
consecință,conturulmelodic–dedataaceastastagnant10,estesusținutdeoscădere
treptatăaintensității(forte–mezzoforte–piano–pianissimo).Peplanritmicneatrage
întâiatențiaaugmentareavalorilorconstituentecelulei2(măsurile21-22):
Materialulsonordevineșimaidramaticodatăcuintonareadepatruoriaaceleiași
celulemelodice,pebazaatreiformuleritmicedivergente(măsurile23-26):troheu
(doime–pătrime),troheupunctat(pătrimecupunct–optime)șipiric(grupdedouă
optimi)11.
10ValentinaSandu-Dediu,Op.cit.pag.35.
11VictorGiuleanu,Tratatdeteoriamuzicii,EdituraMuzicală,București,1986,pag.594-596.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
14Masasonorăsepierdetreptatîntr-otăcereapăsătoare.Înaceastăatmosferăde
incertitudineporneștelamăsura27înritmdevals,temaprincipală,plămăditădinînsăși
temadestinului.Intonatăinițialîntimbrulviolinelorprimeșialvioloncelelor,ideea
melodicălungășicursivăinsereazăoatmosferătristă,aflatăaiciîntr-ostrânsălegătură
cusentimentuldeznădejdii.
Măsurile27-31:
Traseulmelodicsinuosdescendent,abundențaintervalelordesecundămică
intercalatedesalturiexpresiveșipedalaritmicăscotparcălaivealăzbuciumulinterior
alceluicareconștientizeazăforțaimplacabilăadestinului.
Odatăcumăsura36cuanacruză,temaestereluatăînforte,întimbrulflautelor,
clarinetelorșifagoturilor.Dacăpespațiulprimeifrazetemaesteenunțatăînformasade
bază–cuprecizareacăflauteleîilărgescambitusulprinexpunerealaoctavasuperioară,
frazaadoua(măsurile40cuanacruză-43)prezintăvariațiilanivelmelodic,dar
urmăreștelarândulsăuoamplăacumularedinamicășitensională.Înacessens,lanivel
macrodimensionaltemaîntâiseremarcăprinbogățiaplanurilordinamiceatinse.
Melodiaporneșteînpiano,ajungeprintr-oacumularegradualăînforte(măsura36cu
anacruză),apoilafortissimo(măsura46)șisereîntoarcetreptatlapiano.
Înacelașiplandinamicreținut(piano)debuteazălamăsura53cuanacruzăși
puntea–alcătuitădintreisubsecțiuni.Primazonăapunții(măsurile53cuanacruză-69)
porneștecusunetelegravealevioloncelelorșicontrabasurilor.
Măsurile53cuanacruză-55:

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
15Fragmentulsecaracterizeazăprinexistențaunuimotivmuzicalsupusmaimultor
variațiimelodicecestaulabazaimitațiilordintrecoardelegraveșiinstrumentelede
suflatdinlemn.
Înceade-adouazonăapunții(măsurile70cuanacruză-103)temaîntâiaparesub
noiipostazemelodice,ritmiceșitimbrale.Primadatăideeamelodicăesteîncredințată
viorilorșivioloncelelor,caredupădouămăsuriinsereazăunamplupasajcromatic
descendent,urmatdealtuldiatonicascendent:
Măsurile70cuanacruză–73:
Atreiazonăapunțiiesteîncadratăîntremăsurile104cuanacruză-115șiaduceun
scurtdialogîntredouăinstrumentedesuflatdinlemn.Fagotul1imităastfellanivelde
măsură,cuooctavămaijos,melodiaintonatădeclarinetul1:
Măsurile104cuanacruză–114:

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
16Atmosferadulceșigrațioasăaacesteisubsecțiuniasigurădefapttranzițiaspre
spațiullipsitdetensiunealceleidintâitemeconstitutivegrupuluitematicsecund12.
Lanivelmacrodimensional,grupultematicsecund(măsurile116cuanacruză-192)
aducepatrutemepecarelevomnotacuTII1,TII2,TII3șiTII4.Ceadintâi–TII1
(măsurile116cuanacruză-133)evocădedouăorilaclarinetulprimomelodiedelicată
șisuavă,careseîncheieprinscurtelepasajecromaticecoborâtoare,redatesuccesivde
flautul2,flautul1,clarinet2șifagot1:
Măsurile116cuanacruză–118:
Odatăcumăsura122cuanacruză,temaestepreluatășiredatătotdedouăori,de
flautul1șioboiul1.Simultan,violonceleleprezintăundesenmelodicvisătorși
cantabil,alcătuitdinvaloriritmicemari,aflateînopozițiecuritmulpunctatutilizat
pânăînacestmoment.
Celedouăliniimelodiceaparconcomitentșimaideparte,întremăsurile127-133,
însăînnoiculoritimbrale.DeaceastădatăfagoturileintoneazăTII1,iarflautelorși
oboiului1leesteîncredințatămelodiacantabilă.
TII2aparelamăsura134cuanacruzășiarelabazădouămotivedivergente,acâte
douămăsurifiecare,preluatedinstructurileanterioare.Celdintâi(măsurile134cu
anacruză-135)aparelaviolineprimeșisecundeșiarecapunctdeplecaremelodia
cantabilăexpusăpentruprimadatădevioloncele,încadrulsubsecțiuniiTII1.În
contrast,motivulsecundaducelainstrumenteledesuflatdinlemn–cumelodia
conducătoareplasatălaflautul1,unconturmelodic,dedataaceastagrațios,darcare
aminteștededebutultemeiprincipale.
12DumitruBughici,Dicționardeformeșigenurimuzicale,Edițierevăzutășiadăugită,EdituraMuzicală,
București,1978,pag.138.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
17Măsurile134–137:
TII3(măsurile161-176)reprezintăzonaîncareplanulmelodicșidinamicating
puncteleculminantealegrupuluitematicsecund.Într-unfortissimopossibile(fff),
flauteleșiinstrumentelecucoarde(fărăcontrabasuri)–susținutearmonicderestul
orchestrei,enunțăunmotivluminoscareaducedinpunctdevederearmonic,prin
arpegiu,acordultrepteiîntâiatonalitățiiSiMajor.Prinsecvențareamotivuluila
secundamaresuitoare,șianume,peacordulminoralcontradominantei(treaptaaII-a:
dodiez–mi–soldiez),discursulmelodicarpegiatcapătăaccentedramaticeșieste
plasatpeunplantensionalsuperior:
Măsurile161–168:
Punctelorculminantemelodiceșidinamiceatinseconcomitentpesunetuldodiez
4dindebutulmăsurii165,leurmeazătraseulinvers,decoborâreprinpasajecromatice
șitotodatăderetrageresubtilăaintensității,astfelîncât,reluareatemeilamăsura169să
serealizezeîntr-uncadrudinamicpuținmaislab.
Neatrageatențiafragmentulcuprinsîntremăsurile173-176.Autorulsuprapune
patrucontururimelodicedivergenteînscopuldeaconducematerialulsonorspreonouă
zonăculminantă,regăsităpespațiulsubsecțiuniiTII4(măsurile177-192).Înpunctul
culminant,întregulaparatorchestralintoneazăpeacelașiritmpunctatobsesiv,unpasaj
dramatic,acăruitensiuneesteextinsășiînsecțiuneaurmătoare–ceaaDezvoltării.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
18Zonamediană(măsurile193-283)estestructuratăînpatrusubsecțiuni,pecarele
vomnotacuD1(măsurile193-200),D2(măsurile201-236),D3(măsurile237-252)și
D4(măsurile253-283).
Lamăsura193,temadestinuluiîșifaceaparițiasubit,peneașteptate.Dedata
aceasta,melodiarecerăsunăîntr-unfortissimocontuttaforza,latrompete,susținutede
tremollo-ulputernicaltimpanului.Dupădoarpatrumăsuri,ideeamelodicăestereluată
printr-oscriiturăarmonicălaclarinete,fagoturișicorni,într-unplandinamicmaireținut.
Ex.muz.nr.9,măs.197–200:
SecțiuneaDezvoltăriireprezintăzonaceamaitensionatășimaineliniștitădin
întreagaparte.Temeleșimicrostructurileanterioaresuntreluateșiexpuseînipostaze
surprinzătoareșioriginale;acumulăriledinamicecapătăacumînfățișăriviolenteșise
succed,dinlocînloc,cudinamicileînbloc13expresive–caremarcheazătrecerile
bruștedelaunplanalintensitățiireținut,launulextremdeputernic;liniilemelodice
treccurepeziciunedelaovocelaaltașidelaunregistrusonorlaaltulsau,maimult,
aparchiarsuprapuse;formuleleritmicesuntlarândullorprelucrateintens,astfelîncât
materialulsonortrecedelascriituraisoritmică(măsurile193-200),laceapoliritmică,la
pauzecuunputernicefectexprersivsaulașiruriampledecontratimpisincopați.
Dinacestcumulaltrăirilorsufleteștiintensesedesprindeodatăcumăsura284cu
anacruză,următoareasecțiune–Repriza.Aceastadebuteazăcutemaîntâi,redusăacum
launsprezecemăsuri.Diminuareaformulelorritmiceînpartiturainstrumentelorcu
coardeșiarcuș,participareaîntreguluiaparatorchestralșiplasareastructuriisonorepe
unplandinamicextremdeputernic(fortissimopossibile)poartăauditoriulspreapogeul
disperării.
Finalultemeiîntâirelaxeazăgradualstareadetensiuneacumulatășifacetrecerea
directspresecțiuneagrupuluitematicsecund(măsurile295cuanacruză-354),divizatde
13ValentinaSandu-Dediu,Op.cit.pag.28-29.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
19aceastădatăîntreisubsecțiuni,întrucâtTII3dinExpozițielipsește:TII1(măsurile295
cuanacruză-312),TII2(măsurile313cuanacruză-339),TII4(măsurile340-354).
Lamăsura355,aparițiaînfortissimopossibileatemeidestinuluinecruțător
marcheazădebutulCodei,acăreifuncțiieste„deasubliniatonalitatealucrăriișidea
impuneatmosferacaracteristicăîncheieriiuneipiese”14.Pespațiulacesteiultime
secțiuniapareîntremăsurile402cuanacruză-411,climaxulpărțiiîntâi.Într-un
fortissimopossibile,înregistrulsupraacutalinstrumentelorcucoarde,printr-o
diminuareaformulelorritmice,temaprincipalăîncheietragicaceastăluptănedreaptăcu
undestinviolentșideneînvins.
14DumitruBughici,Op.cit.pag.74

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
20II.1.2.PARTEAaII-a–Andantinoinmododicanzona
Parteaadoua,Andantinoinmododicanzona,esteorganizatăîntr-unlied
tripartitcompus–ABA’15.Prinformăcompusăseînțelegefaptulcăfiecaresecțiune
amplăareîncomponențasasubsecțiunicaresuntstructurateînaltestructuribipartite
sautripartite.
Înconsecință,primasecțiuneA(măsurile1-125)estealcătuitădinpatru
subsecțiuni:Aa1(măsurile1-40),Aa2(măsurile41-76),Aa1diminuat(măsurile77-96)
șiAa2diminuat(măsurile97-125).ZonamedianăB(măsurile126-198)estestructurată
însubsecțiunileBb1(măsurile126-149),Bb2(măsurile150-165)șiBb1’(măsurile
166-198).UltimasecțiuneA’(măsurile199-233)cuprindesubarticulațiileAa1’
(măsurile199-218)șiAa2’(măsurile219-233).Mișcareasecundăseîncheiecuzona
Codei(măsurile234-304)înalcătuireacăreiadistingemsubsecțiunileCc1(măsurile
234-273)șiCc2(măsurile274-304).
Mișcareasecundădebuteazăîntimbruloboiuluiprimcuomelodie„simplă,dar
grațioasă”16,caredispunedeacompaniamentularmonic,înpizzicato,alinstrumentelor
cucoardeșiarcuș.
Măsurile1–9:
Desfășuratăpeambitusulrestrânsaluneioctave,melodiaesteintonatăîn
tonalitateasibemolminorșioscileazăîntrevariantaminoruluimelodic,cuceaa
minoruluinatural(măsurile16-18)sauaminoruluiarmonic(măsurile19-20).
15AndréHodeir,FormeleMuzicii[2004],trad.deDariaLauraBârsanșiCorinaNeacșu,CasadeEditură
Grafoart,București,2007,pag.62.
16A.Alșvang,Op.cit.,pag.225.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
21Întremăsurile21-40ideeamelodicăestereluatăînsonoritățilecaldeșicantabile
alevioloncelelor.Concomitent,clarinetelecontinuatedeflauteintoneazăînplansecund,
cuexpresivitate,onouămelodie.
Înceeacepriveșteparametrularmonic,temaprincipalăseremarcăprin
simplitateaînlănțuirilorarmonice.Întreagastructurăprindeconturprinutilizarea
acordurilortonicii(treaptaI),adominantei(treaptaaV-a),acontradominantei(treaptaa
II-a)sauamedianteiinferioare(treaptaaVI-a),aduseînrăsturnăridiferiteșidefoarte
multeoricuanumitesunetedinacordurialteratesuitor.
Odatăcumăsura41,subsecțiuneaAa2propuneonouăideemuzicalăcantabilă,
expusădeviolineprime,violinesecundeșivioloncele,înacelașisibemolminor.
Măsurile41–49:
Debutulacesteitemesecundeaduceșiprimadinamicăînbloc(redusăînceeace
priveștecontrastul),printrecereasubitădelanuanțadepianodinfinalulprimeiteme
(măsura40),lamezzofortelenoiiideimelodice(măsura41).Aceastătemăpropuneo
acumularedinamicăgradualășiatingepunctulculminantînmăsura62,momentîncare
structuramelodicărăsunăînfortissimoprinparticipareaîntregiiorchestre.
Dinpunctdevederealtraseuluitonal,melodiasecundăporneșteînvarianta
naturalăatonalitățiisibemolminor.Odatăcumăsura55părăseștecentrultonalși
propuneoînlănțuiredetetracordurifinalizateperândprininserareasubităaacordului
toniciitonalitățilorReMajor(măsura56),fadiezminor(măsura58),FaMajor(măsura
60)sauLabemolMajor(măsura62),pecareînsă,nuleafirmă.
Odatăcumăsura66melodiaprezintăoinflexiunespreLabemolMajor,cadupă
optmăsurisăsereîntoarcăîntonalitateasibemolminor.
Înceleceurmează,secțiuneamediană(măsurile126-198)seremarcăprinaerul
popular,fărăcaideeamelodicăsăfiepreluatădinfolclor17.Temaprindeconturprin
17A.Alșvang,Op.cit.pag.227.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
22redarea(strictăsauprinvariațiasunetuluifinal)aprimuluimotivdedouămăsuri–de
optoridepesunetulfașiapoi,prinsecvențare,depatruoridepesunetullabemol.
Măsurile126–133:
Mișcareaatingepunctulculminantodatăcumăsura166.Înacestmomenttema
secțiuniiBrăsunăînfortissimo,fărătensiune,prinparticipareaîntreguluiaparat
orchestral.Darconturulmelodicdescendentceurmează,susținutdeopierderegraduală
adinamiciifacerapidtrecereaspretemaîntâi,ceasimplășigrațioasă,careodatăcu
măsura199estecântatădeviolineleprime.Temaprincipalădispunedeacelași
acompaniamentarmonicînpizzicatoalinstrumentelorcucoarde,fiindînsoțităde
aceastădată,deintervențiilelapidarealeinstrumentelordesuflatdinlemn.
Înceeacepriveșteparametrularmonic,secțiuneamedianăsecaracterizeazăprin
culorileobținuteînurmamodulațiilor.Distingemastfelatâtmodulațiidescendente,
întunecate,dinDoMajorspreLabemolMajor(modulațielapatrucvintecoborâtoare)
saudinDoMajorspreRebemolMajor(lacincicvintecoborâtoare),câtșiascendente,
senine,dinsibemolminor,spredominor(ladouăcvinteascendente).
Coda(măsurile234-304)arelabazătemaprincipală,pecareoprezintăîndiverse
ipostazemelodiceșitimbrale.Peplanarmonic,finalulabundăînfalserelațiișisunete
cromatice.DistingemmaiapoioseriedeinflexiunispreDobemolMajor(măsurile
252-253),labemolminor(măsurile254-258),apoilaLaMajor–aflatălazececvinte
ascendente(măsurile259-265)șisereîntoarcelasibemolminor–tonalitateadebazăa
mișcării.
Înparteaadouaatențiacompozitoruluiesteîndreptatăasupramelodicitățiișia
culorilorarmoniceșitimbrale.Tocmaideaceeaparametrulritmicpropuneformule
simple,bazatepeînlănțuirideoptimi,pătrimisaușaisprezecimi.Totodată,tempo-ul
esteuniformșiserezumă–conformnotațiilordinpartitură,laAndantinoinmododi
canzona(măsurile1–125),Piùmosso–șianumemaimișcat(măsurile126-198)șidin
nouAndantinoinmododicanzona–notatînpartiturăprinTempoI(măsurile199-304).

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
23Deasemenea,indicațiiagogiceaparnotateînpartiturăîndouămomente:la
măsura197–ritenutoșiînfinal,lamăsura302–morendo–carepresupunepierderea
treptatăadinamicii,concomitentcuolărgiretreptatăaspațiuluitemporal18.
Măsurile300–304:
Lanivelmacrodimensional,parteaadouaredătreitemelipsitedetensiuni,trei
temeliniștiteșicare,fărăsăaducăvreuncântecdinfolclorulrus,emanăculejeritateun
aerpopular.
18IosifSavașiLuminițaVartolomei,DicționardeMuzică,EdituraȘtiințificășiEnciclopedică,București,
1979,pag.137.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
24II.1.3.PARTEAaIII-a–Scherzzo:Pizzicatoostinato–Allegro
Parteaatreia,Scherzo:Pizzicatoostinato–Allegro,esteunscherzodinamic,
alcătuitdintreisecțiuni19.Ceadintâi–A(măsurile1-132)sedivideîntreisubarticulații:
Aa1(măsurile1-16),Aa2(măsurile17-76)șiAa1variat(măsurile77-132).
Adouasecțiune–B(măsurile133-217)estestructuratăînsubsecțiunileBb1
(măsurile133-169)șiBb2(măsurile170-217).Reprizaseinstaleazăodatăcuapariția
secțiuniiA’(măsurile218-348)–carerepetă,prinintermediulsubsecțiunilorAa1’
(măsurile218-233),Aa2’(măsurile234-293)șiAa1’variat(măsurile294-348),
materialulexpusînprimasecțiuneamișcării.
Coda(măsurile349-414),divizatăîntreisubsecțiuni–Cc1(măsurile349-364),
Cc2(măsurile365-386)șiCc3(măsurile387-414),readuceîndiversecombinații
timbrale,temeleenunțateanterior.
Lanivelmacrostructural,parteaatreiaseremarcăprinrigurozitateaconstrucției,
înalcătuireacăreiasedistingdecelemaimulteorifrazesimetriceșipătrate.Pebaza
acesteistrictețiarhitecturale,mișcareascoatelaluminăopaginăsimfonicăoriginalăși
expresivă,încareatențiacompozitoruluiesteîndreptatăasuprajoculuidintretimbrurile
instrumentale,evocatoare.
Înceeacepriveșteparametrulritmic,printr-oraportarelascherzo-ulclasic–
expusînmăsurăternară,parteaatreiareprezintăomișcareaparte,desfășuratăînmăsura
simplădedouăpătrimi.Lanivelmacrodimensional,simplitateaconstrucțiilorritmice
reprezintăcaracteristicaîntregiipărți.Dacăprimatemă–ceaacoardelorînpizzicato,se
fundamenteazăpeunmersuniformînvalorideșaisprezecimi,îmbinatecupauzecare
creeazășiruridecontratimpi,zonamedianăB(măsurile133-217)propuneodinamizare
adiscursului,prinformularitmicădominantăatemeițăranilorbeți20:
19AndréHodeir,FormeleMuzicii,trad.deDariaLauraBârsanșiCorinaNeacșu,CasadeEditură
Grafoart,București,2007.
20A.Alșvang,Op.cit.,pag.228.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
25Oaltăcaracteristicăatemeițăranilorbețioreprezintăînceputulanacruzical
fiecăreicelule.Acestprocedeu,surprinzător,esteabandonatodatăcumăsura365din
Codă.
Ceade-atreiatemă–ceaafanfareimilitare21înlocuieștesimetriclanțuldeoptimi
caracteristictemeicoardelor,cuunulînșaisprezecimi,dublândînsăspațiuldeexpunere
motivică.
Scherzo:Pizzicatoostinato–Allegroarelabazădouăideimelodicedistincte.Dar
dinacestedouăideicompozitorulcreeazătreitemediferitetimbralșidinpunctde
vederealcaracterului.Acesteavorfiredateinițialperând,deceletreigrupuride
instrumentealeorchestreișiastfel,primatemă–enigmatică–apareprinpizzicato-ul
instrumentelorcucoardeșiarcuș,adouatemă–ațăranilorbeți–apareprintimbrul
instrumentelordesuflatdinlemn,iarceade-atreia–afanfareimilitare–prin
sonoritateapătrunzătoareaalamei,darcarearecapunctdeplecaremelodiatemei
principale.NeatragapoiatențiaadouajumătateasecțiuniiBșitotodatăCoda,
momenteîncareideilemelodiceconsacrate,supuseacumvariațiilor,aparprindialoguri
inediteîntregrupuriledeinstrumente.
Primasecțiune–A(măsurile1-132)seremarcăprinpizzicato-ulcontinuual
coardelorșidebutează,într-oatmosferăenigmatică,cuprimatemă.Expusăpemai
multevociprintr-oscriiturăomofonă22,structuramuzicalăîncredințeazăviorilorprime
melodiaconducătoare.
Măsurile1–8:
21Parteaatreianuexprimăunsentimentprecis.Eaconstădinarabescuricapricioase,imagini
insesizabilecare-țitrecpringândcândaibăutpuținvinșitreciprinprimafazădeîmbătare.Dispoziția
sufleteascănueveselădarnicitristă.Nutegândeștilanimic;daifrâuliberfanteziei,cares-apornitsă
facădesenestranii…Printreeleți-aiadusdeodatăamintedeuntabloudețăranibețișideuncântecde
stradă…Dupăaceea,undevadeparte,atrecutoprocesiunemilitară.[…].Alșvang,pag.221
22JeanLupu,DanielaCarmen-Fotea,NicolaeRacu,Gabriel-ConstantinOprea,Eugen-PetreSandu,
DicționarUniversaldeMuzică,LiteraInternațional,Chișinău,2008,pag.229.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
26Conturulmelodicactiv,planuldinamicreținut(piano),uniformitatearitmică–
generatădeutilizareaexclusivăavalorilordeoptimișimodalitateaunanimăderedare–
înpizzicato,reprezintătrăsăturiledefinitoriialeacesteiprimeideimelodice.
Odatăcuinserareasubsecțiuniisecunde–Aa2lamăsura17,structuramuzicală
aduceelementenoi.Mersulînoctaveparalelealvioloncelelorșicontrabasurilorse
desfășoarăprintr-unritmcontratimpat;violeleanticipădiscursulmelodicpecare
celelaltecoardegraveîlvorexpune,totînoctaveparalele,începândcumăsura25;
violinelesecundeurmăresclacvartaperfectădescendentăconturulmelodicalviolinelor
prime,ceeaceducelacreareaunuișirdecvarteperfecteparalele;melodiaconducătoare
aviolinelorprimecapătăacumunconturliniar,rezultatdinintonareadepatruoria
aceluiașisunetîncadrulfiecăreiceluledeomăsură(cuexcepțiamăsurilor19și23).
Măsurile17–20:
Ceade-atreiasubarticulație–Aa1variat,readuceodatăcumăsura77tema
principală,succedatăpânălafinalulsecțiuniideunintensjocalpauzelor,plasate
asimetriclafiecaredintrecelecincipartidedeinstrumenteparticipante.
Dinpunctdevederearmonicșitonal,mișcareaatrageatențiaprinjuxtapunerea
continuăadouătrăsăturiantiteticeprecumsimplitate–complexitate,stabilitate–
instabilitate,tensiune–relaxare,disonanță–consonanță.Înaceastăordinedeidei,dacă
temaenigmaticăredatăînFaMajorsecaracterizeazăprinstabilitatetonală,prin
înlănțuiriarmonicetransparente,preponderentconsonante,debutulsubsecțiuniisecunde
(delamăsura17)renunțălauncentrutonalșipenduleazăcontinuuîntreacordurilede
tonicăaleunortonalitățiaflateînrelațiedeomonimie:măsura17oscileazăîntrela
minorșiLaMajor;măsura18întresibemolminorșiSibemolMajor;măsura19,mai

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
27activă,întredominor,laminor,sibemolminorșiSibemolMajor;măsura20,dinnou
întrelaminorșiLaMajor.
Întremăsurile25-40sefacesimțitădinnouozonătonalădestuldeclară,care
plaseazădiscursulmuzicalîntr-unFaMajor(măsurile25-32)șiapoiîntr-unlaminor
(măsurile33-40).Oaltăzonăactivăapareînfinalulsubsecțiuniisecunde,întremăsurile
57-76.Materialulsonorestesupusuneiseriideinflexiunimodulatoriișitreceprindo
minor–RebemolMajor–DoMajor–SiMajor–LaMajor–SolMajor–FaMajor–
laminor–DoMajor(gânditcadominantăpentruFaMajor-ulcarevadominatema
enigmaticăacoardelor,reluatăpespațiulceleide-atreiasubarticulații).
Secțiuneamediană–Baparelamăsura133șipregăteștepespațiulatreimăsuriși
jumătate,aparițianoiiteme.Trecereadelagrupulcoardelorlacelalinstrumentelorde
suflatdinlemn,deladinamicareținutădepianissimo,laceadeforte,delaAllegrola
Menomosso(maipuținmișcat),anunțăaparițiaideiimelodiceațăranilorbeți,expusă
într-oatmosferădeveselieșivoiebună.
Măsurile137cuanacruză–140:
Aceastătemăsecundăapareîndiferiteipostaze,detreioriîncadrulprimei
subsecțiuni–Bb1(măsurile133-217)azoneimediane.Pentruprimadatărăsunăîn
tonalitateaLaMajor,întimbruloboiuluiprim,susținutdeoboiulsecundșifagoturi.
Delamăsura145cuanacruză,ideeamelodicăesterealizatăpebazaincipitului
tematic.Celuladedebutatemeiapareîntonalitateafadiezminorșiestesupusă
imitațiilorîntreflauteșiclarinete(măsurile145cuanacruză-148),iarapoisecvențărilor
laniveldemăsurășirepetărilorlaniveldefrazășiapoidemotiv,încadrulpartidei
flautelor(măsurile149cuanacruză-160).
Atreiaexpuneretematicăaparelamăsura163cuanacruzășireprezintăpunctul
culminantalsubsecțiunii.Îndinamicaputernicădefortissimo,melodiasereîntoarceîn
tonalitateaLaMajorșirăsunăînregistrulsupraacutprintimbrulpercutantalflautului
piccolo,susținuttotodatădeflautele1și2.
Unmomentinteresantprindeconturodatăcuaparițiasubsecțiuniisecunde–Bb2
(măsurile170-217).Melodiainstrumentelordesuflatdinlemnestebruscînlocuităde
ceaafanfareimilitare.Nouastructurămuzicalăapareprintr-unsubitopianissimoși

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
28propuneunlanțdeacorduriînvaloriscurtedetimpi,carefactrimiterelatema
principalăamișcării.Primulmotivdedouămăsuridinmelodiaînpizzicatoacoardelor
seregăseșteacumînpartituratrompetei1șiatrombonului1,într-unspațiudublude
expunere,șianume,depatrumăsuri.
Măsurile170–173:
Înurmaprezentăriitemelorperând,laceletreigrupuriinstrumentale,odatăcu
măsura186cuanacruză,temafanfareimilitareșiceaațăranilorbețirăsunăsimultan.
Pesteacordurilesacadatealealamei,temaadouaaparelaclarinetul1(măsurile186cu
anacruză-193),iarapoi,într-oformăvariată,laflautulpiccolo(195cuanacruză-196și
201cuanacruză-203).Zonamedianăseîncheieprintr-undialoglaniveldecelulăintens,
realizatîntretoateceletreigrupurideinstrumenteorchestrale.
Dinpunctdevederetonal,raportându-nelastructuramuzicalăanterioară
(încheiatăînLaMajor),temafanfareimilitarepropuneocoborâreîntunecată,lao
tonalitateaflatăcuoptcvinteperfectemaijos.Înconsecință,temaaducebruscunRe
bemolMajor,sereîntoarcesurprinzător,înmăsura185,latonalitateaLaMajor;expune
dinnouînRebemolMajorșiîșiîncheieevoluțiaînFamajor–tonalitatecareva
stăpâniceade-atreiasecțiune,cutemacoardelorînpizzicato.
Dupăceade-atreiasecțiune–A’(măsurile218-348)carereaducecufidelitate
materialulexpusîndebutulpărții,urmeazăCoda.Înprimasubsecțiune–Cc1(măsurile
349-364),structuramuzicalăfoloseștemotivuldebazăaltemeiprincipaleenigmatice,
pecareîlexpunelagrupulinstrumentelordesuflatdinlemnșicelalcoardelorprin
procedeeledeimitație,repetareșisecvențare.
Distingemtotaiciinstabilitateatonală,generatădeinflexiunilemodulatoriicare
oscileazăîntâiîntreFaMajorșiRebemolMajor,iarapoiîntreLaMajorșiFaMajor.
Dupăcumputemobserva,distanțadepatrucvinteperfectedintretonalitățilesupuse
acestuijoctonal,sepăstreazăînambelecazuri,ceeaceoferăosimetrieșiunechilibru
discursuluimuzical.
Ceade-adouasubarticulație–Cc2(măsurile365-386)debuteazădirectcu
melodiațăranilorveseliprintr-unprocedeunumitmelodiatimbrurilor

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
29(klangfarbenmelodie)23.Prinaceastătehnicăideeamuzicală,împărțităîntremaimulte
instrumente(încazuldefață,lagrupulcoardelorșicelalsuflătorilordinlemn),capătă
maimultăculoaretimbrală.
Măsurile365–372:
Delamăsura373discursulmuzicalseavântăîntr-oascensiunemelodicăși
dinamicăcevaculminacumăsurile387-394dindebutulultimeisubsecțiuniamișcării
(Cc3).Climaxulsurprinde,îndinamicadefortissimo,structuraarmonică
acompaniatoareaoboaielor,cornilorșicoardelor.Concomitent,celuladebazăatemei
țăranilorbețirăsunăprintr-orepetareaproapeobsesivălapiccolo,flaute,clarineteși
fagoturi.
Odatăcumăsura395șipânălafinalulpărții,surprindemelementealetemei
enigmaticeșialefanfareimilitareprindialoguldintreceletreigrupurideinstrumente.
Porninddindinamicadefortissimo,structuramuzicalăpierdedinintensitate,
concomitentcufiecareintervențieaunuigruporchestral.Autorulcoreleazăfinalulcu
debutulmișcăriișiastfel,parteaatreiaseîncheieîntr-unplandinamicreținut,prin
pizzicato-uriledescendentealecoardelor,într-unFaMajorluminos.
23IosifSavașiLuminițaVartolomei,Op.cit.,pag.113.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
30II.1.4.PARTEAaIV-a–Allegroconfuoco
Parteaapatra,Allegroconfuoco,propunedinpunctdevederestructural,o
formăatipicăderondomic24divizatîn:
Refren1(măsurile1-8)–cusubsecțiuneaa1(măsurile1-8),
Cuplet1(măsurile9-29)–cusubsecțiuneab1(măsurile9-29),
Refren2(măsurile30-59)–cusubsecțiunilea1(măsurile30-37)șia2(măsurile38-59),
Cuplet2(măsurile60-118)–cusubsecțiunileb1(măsurile60-91)șib2(măsurile92-
118),
Refren3(măsurile119-148)–cusubsecțiunilea1(măsurile119-126)șia2(măsurile
127-148),
Cuplet3(măsurile149-198)–cusubsecțiuneab1(măsurile149-198),
Temadestinului(măsurile199-224),
Refren4(măsurile225-268)–cusubsecțiunilea2(măsurile225-248),a1(măsurile
249-256),a2(măsurile257-268),
Coda(măsurile269cuanacruză-293)–cusubsecțiuneab2(măsurile269cuanacruză-
293).
Mișcareafinalăpropunepatruliniimelodice:douăsuntregăsitepespațiul
refrenelor,încadrulsubsecțiunilora1șia2;otemăaparținesubsecțiuniib1acupletului,
daresteprelucratășipespațiulsubarticulațiilorb2;ceade-apatraideemelodicăeste
însășitemadestinului,reluatăpeneașteptatesprefinalulpărții.
Dinpunctdevederearmonicșitonal,parteaapatrasecaracterizeazăprin
permanentapendulareîntrezonelestabileșiceleinstabile,întreconsonanțășidisonanță,
întretonalitățimajore–luminoaseșiminore–întunecate,întrezonetonaleșimodale.
TemaprincipalăarefrenuluisedesfășoarăîntonalitateaFaMajor,daranticipă
prininserareasunetelorsinaturalșisoldiez,tonalitateatristă–laminor–aprimului
cuplet.Refrenulaldoileaseremarcăprinopozițiadintrestabilitateașiclaritatea
armonico-tonalăasubsecțiuniia1(măsurile30-37)șiinstabilitateasubarticulației
secunde(măsurile38-59).Înconsecință,a2porneștelamăsura38întonalitateaprimei
subsecțiuni–FaMajor,fiindînsădominatădesunetelecromaticealecoardelorgrave,
24LiviaTeodorescu-Ciocănea,Tratatdeformeșianalizemuzicale,EdituraMuzicală,București,2005,
pag.159.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
31carevorgeneraacorduriexpresive.Finalulrefrenuluialdoileaaduceoseriede
tonalități,pecareînsănuleafirmă.
Larândulsău,cupletulsecund(măsurile60-118)arelabazăantitezadintre
subsecțiunileb1șib2.Dacăînb1materialulsonoresteexpusîntr-unsibemolminor,în
b2seobservămultiplelepermutărialecentruluitonal,dinSolbemolMajor,spre
tonalitățineafirmatetonal.Pasajulabundăîncromatisme,falserelații25șiînacorduri
disonantecuseptimăsaunonă.
Instabilitateatonalăsefacesimțitășidelamăsura177șisepăstreazăpânăla
aparițiatemeidestinului,lamăsura199.Odatăcumăsura257,structuramuzicalătrece
curepeziciuneprinDoMajor,FaMajor,miminor,dominor,reminor,solminor,Re
bemolMajor,dominor,faminor,SiMajor,miminor,SolMajorșiDomajor.Seria
inflexiunilorsecontinuăapoidelamăsura266.Daratmosferaseînsenineazăodatăcu
reaparițiatonurilorluminoasealeFaMajor-uluicarevaîncheiaîntr-uncaracter
grandiosîntreagasimfonie,șiimplicit,luptaomuluicuforțadestinului.
Allegroconfuocodebuteazăcuideeamelodicăaprimuluirefren(a1),întimbrul
instrumentelordesuflatdinlemnșialcoardelor.Pornireatemeiprincipaledepevârf
melodic,expunereasaîntr-unplandinamicputernic(fortissimo),tonalitatealuminoasă
(FaMajor)șidiminuarearitmică–generatădetrecerearapidădelavalorilelungide
timpi,lalanțuriledeșaisprezecimiredateîntr-untempoalert,suntelementelestilistice
careduclaconturareauneitemenăvalniceșitotodată,grandioase.
Măsurile1–4:
Dupădoaroptmăsuri,temavulcanicăesteînlocuitădemelodiatristăși
nostalgicăacupletuluib1(măsurile9-29),redatăîntimbrulflautului1,clarinetului1și
fagotului1.Caracterulnoiitemeesteconsecințaconlucrăriiparametrilorstilistici.Tema
porneștecuunmotivdedouămăsuri,caracterizatdeundesenritmico-melodicstagnant,
cerezultădinrepetareaacelorașisuneteșiformuleritmice.Microstructuraestesupusă
procedeuluiderepetiție(măsurile12-13),devariație(măsurile14-15)șiapoide
25IosifSavașiLuminițaVartolomei,Op.cit.pag.77-78.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
32repetițieaformeivariate(măsurile16-17).Înraportcutemarefrenului,simplitatea
melodicășiritmică,repetareamotivicăasemeneaunorrugămințistăruitoare,coborârea
într-unplandinamicmaireținut(mezzoforte),diminuareanumăruluideinstrumente
careenunțămelodiaconducătoare,reprezintătrăsăturilestilisticealetemeisecunde.
Măsurile10–17:
Odatăcuaparițiarefrenuluisecund,temasubsecțiuniia1esteurmatădeonouă
ideemelodică–ceaasubarticulațieia2(măsurile38-59).Înlocuireatraseuluiînoctave
paralelecaracteristicprimeitemearefrenuluicuostructurăomofonă,expunerea
materialuluisonorîntr-untuttiorchestralșidinamizareadiscursuluiprininserarea
formulelorritmicepunctateoferănoiitemeunaermonumental,grandios.
Măsurile38–41:
Odatăcumăsura60porneștecelde-aldoileacuplet.Înacestmoment,
subsecțiuneab1cutemasaproprieesteurmatădeoadouasubarticulație–b2(măsurile
92-118),alcăreimaterialsonorrezultădinvariațiaideiimelodiceacupletului.
Caracterulenigmaticalnoiistructurirezultăatâtdinjoculdenuanțe(realizatîncadrul
unuiplandinamicscăzut)dintreexpunerilelemnelorînpiano,urmatedereplicile
coardelorînpianissimo,câtșidinsonoritateasacadată,generatădetipuldescritură.
Înprimeledouăcupletetemasubsecțiuniib1provinedintr-unpentacorddiatonic
destareminoră26,șianume,dinalăturareaacincisunetedescendenteprincareseobține
26VictorGiuleanu,Op.cit.pag.271.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
33următoareaordineatonurilorșisemitonurilor:ton–ton–semiton–ton(cuplet1:mi–
re–do–sinatural–la;cuplet2:fa–mibemol–rebemol–do–sibemol).
Încontrast,cupletul3(măsurile149-198)debuteazăcuunpentacorddiatonic
descendentdestaremajoră27(semiton–ton–ton–ton)darprinsecvențarealaterța
micădescendentă,setransformăodatăcumăsura151,într-unulmicșorat(ton–ton–
semiton–semiton)–datorităînscrieriișiruluidesunetecomponente,într-unintervalde
cvintămicșorată28.
Totodată,omogenitateatematicăacelortreicupleteestecontrabalansatăde
varietateașibogățiastructuriloracompaniatoare.Șiastfel,pespațiulprimuluicuplet
(măsurile9-29),temaexpusălainstrumenteledesuflatdinlemnestesusținutăde
salturileintervalicemediișimari,aduseînambelesensuridecătreviolonceleși
contrabasuri.Înprimasubsecțiune(măsurile60-91)acupletuluisecund,setrecedela
acompaniamentularmonicalcoardelor(măsurile60-67),latraseelelapidareascendente
aleacelorașiinstrumentecucoarde(măsurile68-75).Înceleceurmează(măsurile76-
83)acompaniamentulpropunepatruplanurisimultane:structuraarmonicăstagnantăa
instrumentelordesuflatdinlemn,traseulascendentalviolinelorprimeșiviolelor,cel
descendentaltromboanelor,precumșipedalatubeișivioloncelelor.
Celde-altreileacupletseremarcă,odatăcumăsura158,prinșirurilede
șaisprezecimiascendente,aleflautuluiprim.Totodată,pespațiulceluide-altreilea
cupletmaterialulsonorestesupusuneiprelucrăriintense,concomitentcuoacumulare
dinamico-tensionalăamplă.Imitațiileînstretto29pornitelamăsura187între
instrumenteledesuflatdinalamă,supunereamaterialuluisonorunorsecvențăriînsens
ascendentșiamplificareagradualăaplanuluiintensitățiiconducsprezonademaximă
tensiunedramaticăaîntregiimișcări.Climaxulcoincideastfelcuaparițiainopinatăa
temeidestinului(măsurile199-224),carerăsunăcufurielaflaute,oboaie,clarineteși
fagoturi.
Dartemadestinuluiîșipierdetreptatdinforță,sunetelesaleauzindu-separcătot
maidedeparte.Totdedeparteseaudeapoitimpanul,alcăruitremolloanunțăapariția
ultimuluirefren(măsurile225-293).Acestadebuteazăacumcusubsecțiuneaa2într-o
atmosferărezervatășierupeînfortissimo,odatăcuaparițiatemeiprincipale,
27VictorGiuleanu,Op.cit.pag.271.
28Ibidem.
29IosifSavașiLuminițaVartolomei,Op.cit.pag.194.

II.1.SIMFONIANR.4ÎNFAMINOR,OP.36
__________________________________________________________________________________________________________
34caracteristicăsubsecțiuniia1.Delamăsura249șipânălaacordurilefinalealemișcării,
muzicarămânegrandioasășimăreață.

II.2.ASPECTESEMANTICE
__________________________________________________________________________________________________________
35II.2.ASPECTESEMANTICE
Înțelesulmuzicalarelabazădouăstraturi:unulobiectiv30șiunulsubiectiv31.
Dacăceldintâianalizeazăpartituramuzicalădinpunctdevederemelodic,armonic,
ritmic,dinamicșistructural,stratulsubiectivfacetrimiterelaemoțiișisentimente,la
trăirilepecaremuzicaletransmiteauditoriului.
SimfoniaaIV-aseremarcăastfelprinnumărulvastalideilormelodice
constituenteșiprindiversitateaacestora,faptpentrucarepaletaculorilorsemanticeeste,
larândulsău,bogată.
Primaparteporneșteînforțăcutemanemiloasăadestinului,urmatăapoide
ideeamelodicăprincipală,melancolicășitristă,expusăînritmdevals.Puntea
enigmaticăpregăteșteaparițiatemeisecundarecantabileșivisătoare.Bensostenutoil
tempoprecedenteaduceoideemelodicăgalantășidistinsă,cerezultădintr-osimplitate
melodicăvoită.Grupultematicsecundîșiîncheieevoluțiaprintr-oatreiatemă,acărei
grandoareseîmpleteștecusentimentulsperanțeișiseavântăîntr-unoptimismnestăvilit.
DaraparițiainopinatăatemeidestinuluiîndebutulDezvoltăriilasăînurmăorice
licărireabiruințeiomuluiînfațaunorforțeimplacabile.Pefondulacestortrăiriafective,
mișcareaseîncheieîntonuritragice.
Parteaadouadebuteazăcuoliniemelodicăsimplășigrațioasă,careîndeamnă
parcăauditoriullavisare.Odatăcumăsura41îșifaceaparițiaonouătemăcantabilăîn
caracterpopular,stăpânitădeculoritriste.Temasecțiuniimediane(măsurile126-198)
apareprinmodulațialuminoasădelasibemol-ulminoralmelodiiloranterioare,laun
FaMajorplindesperanță.Aceastătemăpopularădansantăoferăunmomentce
întrepătrundenostalgiatrecutului,cudorulșiliniștea.
Parteaatreiaatrageatențiaprinbogățiacolorituluișitotodatăprincaracterul
antipoeticalcelortreiteme,caractergeneratînprimulrânddeuniformitateașiprecizia
ritmică.
30NicolaiHartman,Estetica[1966],trad.deConstantinFloru,EdituraUnivers,București,1977,pag.
219-225.
31NicolaiHartman,Op.Cit.pag.219-225.

II.2.ASPECTESEMANTICE
__________________________________________________________________________________________________________
36Mișcareadebuteazăcutemaînpizzicatoacoardelor.Omogenitateatimbrală,
claritatearitmicășimelodică,tipuldeexecuție–pizzicatoșiplanuldinamicreținut
creeazăotemăenigmatică,îngemănatăcusentimentuldifuzalneliniștii.
OdatăcuMenomossoapareotemăcaredegajăenergieșivoiebună.Dupăcum
însușiautorulconfirmă,temaareunconținutprogramaticcefacereferirelațăraniibeți
șilauncântecdestradă.
Urmeazăapoi,delamăsura170,ceade-atreiatemă–afanfareimilitare,care
înfățișeazăîntr-oatmosferăsolemnășiimpunătoare,imagineadefilării.Melodia
alunecăapoiînfantasmagoric,odatăcuintervențiileșerpuitoarealeflautuluipiccolo
(delamăsura195cuanacruză).
Mișcareaseîncheieînculorineutre–nicivesele,nicitriste,într-oatmosferă
degajată,lipsitădetensiunișidramatism.
Înparteaapatraatențiaautoruluiseîndreaptăasupraamplificăriigradualea
expresivitățiișitensiunii.Refreneletransmitgrandoareșistrălucire,energieșitotodată
putere.
Printr-uncontrastdecaracterapartemelecupletelor.Deznădejdeașitristețeasunt
amplificatetreptatșiatingoprimăculminațiedramaticăîntremăsurile149-198.Dar
climaxultensionalcoincidecuaparițiasonoritățiirecișităioaseatemeidestinului,și
anume,atemeisumbrecaredeschideparteaîntâișiînchideparteaapatra.
Simfoniasesfârșeșteîntonuriluminoase,într-oatmosferădebucuriesimplă,dar
puternică32.
32Nutotulpelumeetrist.Existăbucuriisimple,darputernice.Bucură-tedebucuriaaltora.Totuși,se
poatetrăi.Alșvang,Op.cit.,pag.222.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
37CapitolulalIII-lea
III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
III.1.1.PARTEAI–Andante–Allegroconanima
SimfoniaaV-aurmeazădupăManfred(1886),singurasimfonieprogramatică,
inspiratădepoemulluiByron.Înanul1887Ceaikovskiaîntreprinsunturneulungși
obositorînmarileorașeeuropenedirijândpentruprimadatătoatelucrărileprezentate.
Succesulafostrăsunător,darcompozitorulrevineînțarăextenuat.Înacestecondiții
compuneSimfoniaaV-a(1888)pecareovadirijachiarellaSanktPetersburg.
Simfoniaesteconsideratătot„osimfonieadestinului”,caaV-adeBeethovenșieste
construităpeunmotivgeneratorsupustransformării.Începutulpercutantalsimfoniei
reflectăundestinimplacabil„Oaplecarenecondiționatăînfațasorții,înfața
hotărâriiimpenetrabileadestinului”.33
Primaparte,Andante,prezintăoformădesonatăcuIntroducereșiCodă.
Introducerea(măsurile1-37)aduce,asemeneaSimfonieiaIV-a,temadebazăalucrării,
șianume,temadestinului.
Expoziția(măsurile38-213)debuteazăcutemaprincipală(măsurile38-115),
structuratăîntreifragmente:T1a1(măsurile38-65),T1a2(măsurile66cuanacruză-99)
șiT1a1variat(măsurile100-115).Dupăzonapunții(măsurile116-151)–structuratăîn
douăsubarticulații:puntea1(măsurile116-131)șipuntea2(măsurile132-151),
urmeazăgrupulsematicsecund(măsurile152-213)care,pespațiulatreisubsecțiuni,
prezintădouătemedistincte:TII1(măsurile152-169),TII2(măsurile170-197)șiTII1
(măsurile198-213).
Odatăcumăsura214apareDezvoltarea.Împărțităîntreisubsecțiuni–D1
(măsurile214-254),D2(măsurile255-284)șiD3(măsurile285-320),zonamediană
prezintăînipostazevariate,temeleșiliniilemelodiceexpuseînfragmenteleanterioare.
Repriza(măsurile321cuanacruză-470)debuteazăcutemaîntâi,divizatășide
aceastădatăîntreisubarticulații:T1a1(măsurile321cuanacruză-344),T1a2(măsurile
345cuanacruză-364)șiT1a1variat(măsurile365-372).Puntea(măsurile373-408)reia
prinintermediulcelordouăsubsecțiuniconstituente:puntea1(măsurile373-388),
respectivpuntea2(măsurile389-408),materialulsonorprezentatînExpoziție.Urmează
33PándiMarianne,Op.cit.p.231.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
38grupultematicsecund(măsurile409-470)carepropuneșideaceastădatădouăteme,
desfășuratepespațiulatreifragmente:TII1(măsurile409-426),TII2(măsurile427-454)
șiTII1variat(măsurile455-470).
Coda(măsurile471-542)încheieprimamișcareasimfonieiprinintermediulatrei
subarticulații:Cc1(măsurile471-486),Cc2(măsurile487-506)șiCc3(măsurile507-
542).
Parteaîntâidebuteazădirectcutemadestinului.Ideeamelodicăesteîncredințată
clarinetelor,careevolueazăpestesuportularmonicapăsatalinstrumentelorcucoardeși
arcuș.
Măsurile1-8:
Dinpunctdevederemelodic,observămînalcătuireatemeidouămotive
contrastante.Primamicrostructură–a(măsurile1-2),supusăprocedeuluidesecvențare
înmăsurile3-4,propuneunconturstagnant,generatdeintonareadecincioriaaceluiași
sunet.Înopoziție,motivulb(măsurile5cuanacruză-6),repetatstrictînmăsurile7cu
anacruză-8,abordeazăuntraseutreptatcoborâtor.
Desenulmelodicaltemeidestinuluiestesusținutdeparametrulintensității,care
apareaicisubformădearc.Prinsecvențareamotivuluialaterțamareascendentă,
melodiadispunedeoacumularedinamicăgraduală.Punctulculminantalintensității
coincidecucelmelodic,ambelefiindplasatepedebutulmicrostructuriib.Înîncheiere,
traseuluimelodicdescendentîicorespundeopierderetreptatăaintensității.
Odatăcumăsura11,clarineteleintoneazădinnoutemadestinului,momentîn
caremotivulacapătăunconturliniar.
Măsurile11-12:

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
39
Expozițiaporneștelamăsura38cuacordurileînpianissimopossibileale
instrumentelorcucoardeșiarcuș.Dupăpatrumăsuriclarinetul1șifagotul1aducîn
pianissimotemaîntâi.
Măsurile42cuanacruză-45:
Labazatemeiseaflădouămotive:a1(măsurile42cuanacruză-43)șib1
(măsurile44cuanacruză-45)provenitedinmotiveleconstituentetemeidestinului.
Facemastfeloparalelăîntresunetelepilonalemicrostructurilorconstituentetemei
destinului,respectivtemeiîntâi:
Sunetelemotivuluiadintemadestinului–Sollasolfa#solmi
Sunetelemotivuluia1dintemaîntâimifa#Sollasolfa#-mi
SunetelemotivuluibdintemadestinuluimiredosilaSol–
Sunetelemotivuluib1dintemaîntâi–
continuătraseultreptatdescendent,expusîn
miminor.––Solfa#mi
Temaîntâiestereluatăînpianodeviolineprime,violinesecundeșiviole,la
măsura62cuanacruză.Înacestmomentporneșteoputernicăacumularedinamicăși
tensionalăcevaculminadelamăsura100,pânălaaparițiapunții,lamăsura116.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
40Înscrisăîntremăsurile116-119,scurtamelodieapunții,intonatăinițialdegrupul
coardelorșirepetatădecelalinstrumentelordesuflatdinlemn,facetrecereasprezona
grupuluitematicsecund.
Primatemăsecundarăaparelamăsura154–Unpochettinopiùanimatoșiarela
bazădouămotivetotalopuse.Celdintâi(măsurile154-155)propunestructuraarmonică
aoboaielor,clarinetelor,fagoturilorșicornilor1și2,dininteriorulcăreiasedistinge
evoluțiaclarinetului1,careintoneazădepatruoriintervalulmelodicdescendentde
cvintăperfectă.Înopoziție,motivulsecund(măsurile156-157)aduceînprimulrând
modificăritimbrale.Încredințatăinstrumentelorcucoardeșiarcușprintr-oscriitură
polifonică,microstructuraaducemelodiaconducătoareprinmersultreptatascendental
violinelorprime.
Măsurile154-157:
Adouatemăsecundară–Moltopiùtranquilloporneștelamăsura170,în
sonoritateacantabilăaviolinelorprimeșisecunde,cuotemăexpresivășivisătoare.La
nivelmicrostructural,fiecarecelulăsecaracterizeazăprintr-undesenmelodic
descendent.Însă,prinsecvențărileascendente,conturulmelodicdegajăoatmosferă
optimistă.
Măsurile170-173:

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
41Odatăcumăsura182,temaestereluatăîntimbrulacelorașiviolineprimeși
secunde,susținutedeaceastădatădeviole,și,printr-undesencromaticascendent,
conducsprepunctulculminantalsecțiunii,inseratîntremăsurile194-197.
Grupultematicsecundîșiîncheieevoluțiaprinreluareaprimeisaleteme.Dela
măsura198,aceastarăsunăînfortissimopossibile,prinparticipareaîntreguluiaparat
orchestral.
Dezvoltareadebuteazălamăsura214cuconturulmelodicalprimeiteme
secundare.Șiruriledeintervalearmonicecaregenereazălavoceasuperioarăsalturide
cvintăperfectăintercalatecuceledesextămicășioctavăperfectă,sesuprapundela
măsura226cutemaîntâi,expusăîntr-oformăvariată.
Delamăsura251porneșteoputernicăamplificaregradualăaintensitățiiși
totodatăatensiunii,cevaaduceunprimpunctculminantînfortissimopossibile,pe
debutulsubsecțiuniisecundeaDezvoltării,întremăsurile255-266.Dardupădoartrei
măsurimaterialulsonorporneșteonouăacumulare,prinprezentareaideilormelodice
alepunții,temeiîntâișiTII2.Climaxulesteatinsînmăsura297,prinparticiparea
întreguluiaparatorchestral.
SecțiuneaDezvoltăriiseîncheieprintr-odescreșteregradualăaintensității,
pregătindastfelaparițiatemeiîntâiaReprizeiîntr-oatmosferăcopleșitoare,stăpânităde
sentimentulresemnării.
Ideeamelodicăprincipală,variatăsubtil,porneștelamăsura321cuanacruză,în
timbrulfagotului1,trecelaclarinetul1șiapoilaflautul1.Odatăcumăsura337cu
anacruză,temaestereluatădeviolineșiviole,momentîncarestructura
acompaniatioareesteîmbogățităcuvocinoi.Urmeazăoascensiunemelodică,susținută
deoamplăacumularedinamicășitensională,careconducespreclimaxulîntregii
mișcări,atinsînfortissimopossibile(fff),întremăsurile451-454.
Codaseinstaleazălamăsura471cușiporneștecuprimatemăagrupuluitematic
secund,variatădinpunctdevederemelodicșidinamic.Odatăcumăsura487,structura
muzicalăesteconstruităpebazaelementelortemeiîntâi,expuseîntonuridramatice,
pânălafinalulmișcării.
Înceeacepriveșteparametrularmonic,celepatrupărțialeSimfonieiaV-asunt
dominatedebogățiacromatizărilor,afalselorrelații,acadențelorplagale(IV-I),de
multitudineainflexiunilor,amodulațiilorșiaacordurilordisonante,nerezolvate.Mai
mult,tonalitățiledebazăalecelorpatrumișcăriaparînordinereală,adicădincvintă
perfectă,încvintăperfectă.Astfel,dacăprimaparteesteexpusăînmiminor(tonalitate

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
42carearematerialsonorcomuncurelativasa–SolMajor),părțiiadouaîicorescpunde
tonalitateaReMajor.TonalitateadebazăapărțiiatreiaesteLaMajor,iarafinalului,
MiMajor.
Observămtotodatărelațiadintreînceputșisfârșit,șianume,dintreprimașiultima
parteamișcării,expuseîntonalitățiomonime(miminor–MiMajor).Finalulluminos
esteanticipattonalîncădinmomentulexpuneriitemelorsecundarealeReprizeișia
materialuluidinCodapărțiiîntâi.
Primamișcaredebuteazăcutemadestinului,expusăîntonalitateamiminor.În
aceeașitonalitateminorăporneșteșiExpoziția,cutemasaprincipală.Tonalitatea
minorăesteînlocuităderelativasaluminoasă(SolMajor)întremăsurile50-55și
propuneurmătoareleînlănțuirideacorduri:
SolMajor:CD34–D–T–MI–CD–D–T–CD–D–T
Începândcumăsura66,neatragatențiainflexiunilemodulatorii,generatede
numeroaselepasajecromatice.Astfel,materialulsonortreceprinSolMajor,DoMajor,
miminor(măsurile66-69,iarapoi74-77);SolMajor,miminor,siminor(măsurile70-
73,respectiv78-89).
Întremăsurile108-115estereluatătemaprincipală,care,prinvariațiiledinfinal
facetranzițiaspresiminor-ulpunții.Aceastadinurmăestecaracterizatădepreferința
pentrusemicadențeII-VșiIV-V,regăsiteînmăsurile118-119,122-123,126-127și
totodată,prinîncercareadeaanticipa(întremăsurile128-131)tonalitateadedesfășurare
agrupuluitematicsecund–ReMajor.
Grupultematicsecundaparelamăsura152.Tonalitatealuminoasădominăatât
primatemă,câtșidebutulceleisecunde,caremaiapoi,întremăsurile185-197prezintă
ozonăambiguătonal,datorităcromatizărilorexcesive.Odatăcumăsura198,prima
temăsecundară(TII1)readucetonalitateaReMajor.
Larândulsău,Dezvoltareadebuteazălamăsura214înReMajor,dardupăpatru
măsuriaducebrusctonalitateaomonimei–reminorșiseavântăapoiîntr-untraseu
dominatdenumeroaseinflexiunimodulatorii(măsurile222-245).Înceleceurmează,a
douasubsecțiune(măsurile255-284)aDezvoltăriipropuneonouăseriedeinflexiuni,
porninddinmibemolminor(măsurile266-276)șiîncheindcureminor–tonalitatece
vastăpânișiceade-atreiasubsecțiuneaDezvoltării.
34CD=Contradominanta(treaptaaII-a),D=Dominanta(treaptaaV-a),T=Tonica(treaptaI),MI=
Mediantainferioară(treaptaaVI-a).

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
43Repriza(măsurile321cuanacruză-470)reinstaleazăbrusctonalitateadebază–
miminor.Dardelamăsura357,unnoușirdeinflexiunișimodulațiistrăbatstructura
muzicală,caretreceastfelprinsiminor(măsurile359-362),fadiezminor(delamăsura
365)șiseinstaleazăsprefinalulexpuneriitemeiprincipale,îndodiezminor–tonalitate
încaresevadesfășurașipuntea.
Atâtgrupultematicsecund(măsurile409-470),câtșidebutulCodei(măsurile
471-542)suntdominatedetonurileluminoasealetonalitățiiMiMajor.Însă,dupădoar
patrumăsuri,Codatrecesubitîntonalitateaomonimei–miminor.Dupăunnoușirde
inflexiuniadusepespațiulsubsecțiuniisecundeCc2(măsurile487-506):DoMajor,la
minor,miminor,laminor(măsurile487-494),materialulsonorrevinelamiminor-ulde
bază,tonalitatepecareopăstreazăpânălaîncheiereamișcării.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
44III.1.2.PARTEAaII-a–Andantecantabileconalcunalicenza
Parteaadoua,Andantecantabileconalcunalicenza,propuneoformădelied
tripartitcomplex,structuratînsecțiunileA(măsurile1-65),B(măsurile66-107),A’
(măsurile108-157)șiCoda(măsurile158-184).
Primaarticulație–A(măsurile1-65)estezonaceamaiamplăapărțiișipropune
douăteme.Acesteasuntredatepespațiulapatrusubarticulații:Aa1(măsurile1-23)–
aducetemacantabilăacornului;Aa2(măsurile24-32)–enunțăceade-adouatemă,în
timbruloboiuluișicornului;Aa1variat(măsurile33cuanacruză-43)–readucetema
principală,dedataaceastaînsonoritateavioloncelelor;Aa2variat(măsurile44-65)–
reiaceade-adouatemă,încredințatăacumviolinelorprimeșiviolelor.
Zonamediană–B(măsurile66-107)estestructuratăîndouăsubsecțiuni:Bb1
(măsurile66-82)–cumelodiaclarinetului1,intonatăapoidefagotul1șiBb1variat
(măsurile83-107)–cudialogulpropusdeinstrumenteledesuflatdinlemn,succedate
apoidetemadestinului(măsurile99-102)–intonatădeflaute,oboaie,clarineteși
trompete.
Atreiaarticulațieamișcării–A’(măsurile108-157)arelabazătreisubsecțiuni:
Aa1’(măsurile108-127)–aducetemaîntâiîntimbrulviolinelorprime;Aa1’variat
(măsurile128cuanacruză-141)–reiatemaprincipalăînsonoritatealemnelor;Aa2’
(măsurile142-157)–expunetemasecundarăpringrupulflautelor,alviolinelorprimeși
secunde,alviolelorșivioloncelelor.
Coda(măsurile158-184)enunțăprimadatătemadestinuluiprinsonoritatea
pătrunzătoareatromboanelorșiapoi,temasecundă,caracteristicăsubsecțiuniiAa2–
redatădeflauteșiinstrumentelecucoarde(fărăcontrabasuri).
Andantecantabileconalcunalicenzasurprindeprinbogățiamelodică,
generozitateaspațiuluidedesfășurareatemelor,prinmodalitateadesuprapuneresau
juxtapunereacontururilormelodiceșibogățiaculorilorexpresive,zugrăvitecu
naturalețe.
Peplanritmic,înîntregulsău,mișcareacontrabalanseazăcomplexitateaprimei
mișcări.Șitotușidistingemnumeroaseconstrucțiidemnedeatenție:delaimitații
interesanteșiisoritmii,lapoliritmiisauritmuricomplementare.Darpoatecelmai
importantaspectîlconstituieexpunereaconsecutivășiapoiconcomitentăîndouă

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
45măsuricorespondente.Dacăprimasecțiuneapareînmăsuradedoisprezecetimpi,iara
douaînceadepatrutimpi,înRepriză,celedouămăsuricompuseomogensunt
suprapuse,contribuindastfellaamplificareadramatismuluitensional.
Mișcareasedeschideprincoralulgravalinstrumentelorcucoarde,caracterizat
prinnuanțescăzuteșivalorilargidetimpi:
Măsurile1-8:
Odatăcumăsura9cuanacruză,pestestructuraarmonicăacompaniatoarea
instrumentelorcucoarde,aparemelodiavisătoareacornului.
Măsurile9cuanacruză-12:
Temaprincipalăondulată35prindeconturprinjuxtapunereaadouăfraze(măsurile
9cuanacruză-12și13cuanacruză-16).Caoconsecințăaînlocuiriisunetuluisol
naturaldinprimaexpunere,cusoldiez(măsura15),ceade-adouafrazăesteplasatăpe
unplandinamicșitensionalsuperior.
Onouătemăîșifaceaparițialamăsura24.Înnuanțareținutădepiano,cuemoție,
oboiulredăomelodiesenină.Conturulsubformădevalzimțat,generatdesalturile
intervaliceaduseînambelesensuri,estesuccedatdeuntraseuascendent,finalizatcu
atingereapunctuluiculminantalideiimelodiceînforte,pesunetulsi2,dinmăsura27.
35ValentinaSandu-Dediu,Op.cit.pag.35.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
46Măsurile24-27:
Temaoboiuluiesteînsoțitădeimitațiilecornuluișiastfel,senașteundialog
însuflețitîntreceledouăvoci,susținutdesuportularmonicalcoardelor.Delamăsura
28,motivulprincipalaltemeiestepreluatdeclarinetul1șiapoidefagotul1,într-un
traseumelodico-dinamicdescendent.
Temaprincipalăestereluatălamăsura33cuanacruzăprinsonoritateacaldăa
violoncelelor.Simultansedistingdouăstructurimelodiceacompaniatoare.Dacăcea
dintâiaduceundesenmelodicliniar,realizatprinintrărilesuccesivealecornului3,
clarinetelorșifagoturilor,adouastructurăseremarcăprintr-unconturmelodicactiv,
redatprinintervențiileoboiuluiprimșialeflautelor.
Printr-oacumularedinamicăputernicășiprinsuprapunereamicrostructurii
violoncelelorșiclarinetelorprocedeelordesecvențareșirepetare,Pocopiùanimato
agităpentrufoartepuțintimpdiscursulmuzical.Stareadetensiuneacumulatăsepierde
într-opauzăgenerală,dincare,lamăsura45porneșteseninăceade-adouatemă.
Încredințatădeaceastădatăviolinelorprimeșiviolelor,ideeamuzicalăsecundă
suferăvariațiimelodiceconsistente.Dispunânddeoaugmentareaspațiuluideredare,
temaaduceprintraseulcromaticascendentocreștereaintensității,cuprinsăîntrepiano
șifortissimopossibile,darșiunatensională.
Punctulculminantesteatinslamăsura56șicorespundecureluareaideiimelodice,
înfortissimopossibile.Temasecundăschimbăacumdirecțiadeexpunereșiprintr-unșir
desecvențedescendente,susținutedeopierderegradualăaintensității,relaxează
atmosfera.
Zonamediană,Moderatoconanima,porneștecutemaînsuflețităaclarinetului
prim,reluatădupăcâtevamăsuriîntimbrulfagotului1.Melodiaesteconstruităînjurul
unuisunetpilon–dodiez,cufuncțiedeDominantăpentrutonalitateadeexpunere–fa
diezminor.Ideeamelodicăporneștedepedodiez,urcăînsalturișicoboarăînmers

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
47treptat,dinnoupedodiez.Temaîșiîncheieevoluțiaprinintonareașirepetarealiberăa
uneicelulemuzicale,încheiatădefiecaredatăpeacelașisunetpilon.
Măsurile67-70:
Odatăcureluareaideiimelodicedecătrefagotul1(măsura71)primacelulăa
temeiestesupusăunuișirdeimitații.Microstructuradebazăstrăbatelapidardiverse
timbruriinstrumentale,pefonduluneiacumulăridinamiceșitensionaleputernice.
Punctulculminantvafiatinslamăsura99prinaparițiainopinată,într-untuttiorchestral,
atemeidestinului.Ideeamelodică-nucleuaîntregiisimfoniirăsunăînfortissimo
possibilepesteacorduriletăioasealeinstrumentelordesuflatdinalamășipedala
coardelorgrave.
Temadestinuluiîșiîncheieevoluțiabruscșiastfel,prininserareauneipauze
scurteșiprintrecereasubitădelafortissimopossibilelamezzoforte,temaprincipalăa
Reprizei(A’)aparelamăsura108,întimbrulviolinelorprime.Dinacestmoment,
temeleprincipale–aduseîndiverseipostazemelodiceșidinamicesuntînsoțiteîntâide
celulemelodiceșiapoichiardemelodiiîntinse,nemaiauzitepânăacum.
Reluatălamăsura142,temasecundarăporneșteoamplășidramaticăacumulare
tensională.Variațiiledetempo,începereaascensiuniidinamicedejadintr-onuanță
consistentă–fortissimopossibileșievoluțiamelodicăgreoaie,prevestescapariția
năucitoareaclimaxuluimișcării.Astfel,înfortississimopossibile(ffff),printr-untutti
orchestral,momentuldemaximădurereșidisperaredebuteazălamăsura153,pebaza
aceleiașitemesecunde.
Acestetrăirisuntînlocuitecurepeziciunedesentimentulresemnăriimaterializat
printr-unșirdesecvențedescendente.Traseuluicoborâtorîicorespundeopierdere
gradualăaintensității(fortississimopossibile–piano).Dartemadestinuluireaparepe
neașteptatelamăsura158.Într-unfortissimopossibileearăsunălatromboaneșitubă,
încheindu-șiprezentareaînsonoritateaamplăaîntregiiorchestre.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
48Opauzădedoitimpiestenecesarăcafagoturileșiclarinetelesăinstalezeostare
deliniște(măsura166cuanacruză).Mișcareaseîncheieîntonuriluminoase.Linia
melodicăseîndepărteazășialunecăsprefinalînsunetelecaldealeclarinetului.
Înceeacepriveșteparametrularmonic,coralulcoardelordindebutulmișcăriine
poartăincertspreunsiminorneafirmatprintr-oprogresieautentică,dominatînsăde
cadențeplagale:T–SD36–T–CD–T–SD–T–SD–T.
Deabiaînmăsura8,tonalitateadebazăamișcării–ReMajoresteafirmată
printr-ocadențăautentică(D–T).Astfel,odatăcumăsura9,melodiaexpresivășidulce
acornuluisedesfășoarăîntonalitatealuminoasă,pestestructuraarmonicăa
instrumentelorcucoarde–dominatădecadențeautenticecaracterizateprinîntârzieri
multiple.
Ceade-adouaexpuneretematicăaduceîncepândcumăsura15,douăinflexiuni
modulatorii.Structurasonorătreceîntâiînfadiezminor,apoiînmiminor,iardupătrei
măsurisereîntoarcelatonalitateadebază–ReMajor.
Ceade-adouatemăaparelamăsura24înFadiezMajor.Înlănțuirilearmonice
clareșistabilitateatonalăsuntelementelecaredefinescideeamelodicăsenină,simplăși
expresivă.
Dupăreluareatemelor–ambeleexpuseacumînReMajor,urmeazăunmoment
tensionatdinpunctdevederearmonic.Astfel,întremăsurile52-56,abundența
disonanțelor,aacordurilorcuseptimănerezolvatășisuprapunereatraseelorcromatice,
îndepărteazăstructuramuzicalădeuncentrutonal.Darodatăcumăsura56seîncearcă
readucereatonalitățiiReMajor,dominatăînsă,întremăsurile62-63desonoritateatristă
aacorduluitrepteiaVI-a.AcestuiaîiialoculacordultrepteiaV-aatonalitățiifadiez
minor,înalecăreinuanțemelancolicevafiintonatăîntimbrulclarinetului,tema
însuflețităasecțiuniimediane.
Prinvariațiilearmonico-melodicelacareestesupusă,temapropunemodulațiila
tonalitățiîndepărtate37.Porninddinfadiezminorcoboarăînmibemolminor(măsura82)
șiurcă,odatăcumăsura90,îndodiezminor.
Întremăsurile99-107răsunătemadestinului.Înîntregulsău,fragmentul
pregăteșteaparițiaReprizeiînReMajor,imprimândauditivacorduldedominantăa
tonalitățiiluminoase,cuseptimaîncredințatăcoardelorgraveșitimpanului.
36SD=Subdominanta(treaptaaIV-a)
37Rimski-Korsakov,Manualpracticdearmonie[1955],trad.deV.Iusceanu,EdituraMuzicalăGrafoart,
București,2013,pag.88.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
49DupăreluareacelordouătemeconstituenteprimeisecțiuniîntonalitateaReMajor,
temadestinuluireaparelamăsura158,îndebutulCodei.Fragmentulestedominat
inițialdeacordulmicșoratcuseptimămicșorată(soldiez–si–re–fa),înlocuitla
măsura164deunaltacorddisonant,micșoratcuseptimămică(mi–sol–sibemol–re).
FinalulreîntoarcediscursulmuzicallaculorileluminoasealetonalitățiiReMajor.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
50III.1.3.PARTEAaIII-a–Allegromoderato
Parteaatreia,Allegromoderato,aduceunvalsgrațios,prinintermediulunei
formedescherzo,alcătuitădinsecțiunileA(Scherzo)–B(Trio)–A’(Scherzo)–Coda.
PrimulfragmentA(măsurile1-72)estestructuratîntreisubsecțiunicare
genereazăoformădebar(barform)38:Strofa1(măsurile1-35),Strofa2(măsurile36-56)
șiEpoda(măsurile57cuanacruză-72).
Larândulsău,zonamedianăB(măsurile73cuanacruză-144)areîncomponența
satreisubsecțiuni:Bb1(măsurile73cuanacruză-104),Bb2(măsurile105cuanacruză-
126)șiBb1’(măsurile127cuanacruză-144).
Ceade-atreiasecțiune–A’(măsurile145-213)readucematerialulsonoralprimei
articulațiitotprinintermediuluneiformedebar:Strofa1(măsurile145-176),Strofa2
(măsurile177-197)șiEpoda(măsurile198cuanacruză-213).Înfinalulmișcării,Coda
(măsurile214-266)prezintăsubsecțiunileCc1(măsurile214-240)șiCc2(măsurile241-
266).
Lanivelmacrodimensional,Allegromoderatosecaracterizeazăprinlinii
melodicesimpleșioscriiturăaerisită,prinexpuneriîntr-unplanuniformalintensității
șitemelipsitedetrăiriprofunde.Înaceeașiordinedeidei,valsulelegantesteadusîn
măsurasimplădemetruternar(treitimpi)șisecaracterizeazăprintr-osimplitatea
formulelorritmice–osimplitateintenționatășicăutatădecompozitor,careîșidorește
săaccentuezeatmosferacreatădestructurasonorăgrațioasălaînceput,apoiveselă,iar
înfinalmelancolică.
Pestesuportularmonicîncontratimpi,temaprincipalădeschidemișcareacu
grație,întimbrulviolinelorprime.
Măsurile1-8:
38DumitruBughici,Op.cit.pag.34-35.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
51Lamăsura12,aceeașipartidăaviolinelorprime,însoțităacumșideceaaviorilor
secunde,reiauideeamelodicăînoctaveparalele.Prinredareavociisuperioareîntr-un
registrumaiînalt,structuramuzicalăapareîntr-unplandinamicridicat.
Dacăprimatemăesteperceputăasemeneauneiîntrebări,oboiul1șifagotul1
aducîntremăsurile19-27răspunsul,printr-onouăliniemelodică,expusăînoctave
paralele.
Măsurile20-27:
Delamăsura28,ceade-adouatemă–perceputăcarăspuns,aparelaclarinete.
Strofasecundăaprimeisecțiuni–Apropuneonouădublăexpunereatemei
principale.Ideeamelodicăapareîntâilaclarineteșifagotul1(măsurile36-44),iarapoi
laîntregulgrupalinstrumentelordesuflatdinlemn,îndinamicadeforte(măsurile45
cuanacruză-56).Peplansecundseaudlaviolineprimearpegiileascendenteîn
contratimpi,aduseprintr-odiminuaregradualăaintensității.
Concomitentcuadouaexpunereatemei,viorilesuntînsoțitedevioleșiapoide
violoncele.Scurtelecontururimelodicesuitoareîmbinăacumsunetelediatonice,cucele
cromatice.
Înfinalulprimeisecțiuni,structuraacompaniatoarereiaacordurileinstrumentelor
cucoarde(măsurile57cuanacruză-72).Simultan,fagotulprim,iarapoigrupul
instrumentelordesuflatdinlemnalcătuitdinflaute,clarineteșifagoturiexpuno
melodiealcătuitădindouădesenemelodicecontrastante.Dupătriplaredareaaceleiași
celulemuzicalecare,prinrepetareoferăuntraseuliniar,urmeazăunconturdescendent,
bazatpesalturimediișimariaduseînambelesensuri.
Înplandinamic,traseulliniarpropuneoamplificaregraduală,condusădinpiano
pânăînforteledinmăsura60.Aici,sunetulla1reprezintă,laniveldeperioadă,punct
culminantmelodicșidinamic.Urmeazăapoi,odatăcutraseulmelodicdescendent,o
coborâreaplanuluiintensității,printr-odecreșteregraduală.
Datorităcreșteriinumăruluideinstrumenteparticipanteșitotodatăaplasării
melodieiîntr-unregistrumaiînalt,ceade-adouaexpuneremelodicăporneșteîntr-un

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
52plandinamicmaiconsistent,urmărindaceeașiformădearc:creștere–punct
culminant–descreștere.
Trio-ulsecțiuniidemijlocporneștelamăsura73cuanacruzăcumelodiavioaiea
violinelorprime.
Măsurile73cuanacruză-76:
Delamăsura88,celuladebazăatemei–desfășuratăpespațiuladoitimpi,este
supusăunuidialogputerniclacareparticipăsimultansausuccesivdiferiteinstrumente
dingrupulcoardelorsauasuflătorilordinlemn.
Întremăsurile73cuanacruză-96,întreagastructurămuzicalăesteconstruităpe
bazadubleiexpunerilaniveldefrază,înscopulîntăririifiecăruidesenmelodic.În
consecință,înmomentulrepetării,materialulsonorvafiplasatpeunplandinamicmai
consistent.
AldoileaScherzo–A’aparelamăsura145.Dinpunctdevederemelodic,cu
excepțiaceleidintâiprezentăriatemeiprincipale,secțiuneareprezintăoreluarestrictăa
materialuluisonorexpusînprimasecțiuneamișcării.Diferențeleaparpeplantimbralși
încadrulacompaniamentului.Concomitentcumelodiaconducătoareaoboaielor,între
măsurile145-152,violonceleleșiviolineleprimeîmbogățescplanulsonorcușiruride
șaisprezecimi.Autoruloferăinterpretuluioanumitălibertateînfrazareșiastfel,
contururilemelodicepreponderentascendentesepotdesfășurapefonduluneipierderi
gradualeaintensității(nescriseînpartitură).
OdatăcudebutulCodeilamăsura214,atmosferagrațioasăîncaresedesfășoară
muzicadevalscapătăaccentedemelancolie.Totodată,liniamelodicăponderatăa
viorilor,susținutăpeplansecunddecoardelegrave,conducestructuramuzicalăspre
climaxuldinamicalmișcării.Momentuldemaximătensiuneaducelamăsura241tema
destinului,întimbrulclarinetelorșifagoturilor.
Măsurile241-247:

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
53Dubleiexpuneriamotivuluidebazăînnuanțadepianissimo,îiurmeazăintonarea
totdedouăori,alceluide-aldoileamotiv.
Măsurile248-255:
Expusăîndinamicademezzoforte,microstructurapropuneuntraseucoborâtor,
care,printr-opierderegradualăaintensitățiialunecăspreconturulmelodicstagnantal
violinelorprime.Finaluladuceînlocuireabruscăatâtastructuriiomofoneacoardelor,
cuceaarmonicăaîntregiiorchestre,câtșiaintensitățiireținutedepianissimo,cuceade
fortissimo.
Peplanarmonic,ocaracteristicăavalsuluigrațiosoreprezintălipsacadențelor
plagaleîncadrulideilormelodiceconducătoare.Primatemăseremarcăprintr-o
incertitudinetonală,generatădepermanentapendulareîntretonalitateadebazăa
mișcării(LaMajor)șiMiMajor–care,încazuldefațăesteperceputcaDominantăa
tonalitățiiprincipale.
Secțiuneamedianăseinstaleazălamăsura73cuanacruză.Nouaideemelodică
apareîntonalitatearelativei–fadiezminor.Dartrecereamelodieiîntimbrulviolelorla
măsura81cuanacruzămutămaterialulsonor,printr-omodulațiebruscă,întonalitatea
MiMajor.
Secvențelelibereurmătoareconducstructuramuzicalăsprediversecentretonale:
dodiezminor,SiMajor,soldiezminorsauLaMajor(măsurile97cuanacruză-122).
Odatăcumăsura123cuanacruză,estereadusătonalitateacaracteristicăzonei
mediane–fadiezminor,darcareesteînlocuitădupădoisprezecemăsuricuMiMajor–
tonalitateîncaresevaîncheiasecțiuneasecundă,șicarecapătăfuncțiedeDominantă
pentrutonalitatealuminoasă(LaMajor)aideiimelodiceprincipale,reluatălamăsura
145.
Codaporneștelamăsura214printr-ostructurăincertătonal,încareacordulmajor
mi–soldiez–si(acorddeDominantăatonalitățiiLaMajor)esterezolvatpeacordul
trepteiîntâiaaceleiașitonalități,cuseptimășicufundamentalaurcată:ladiez–do
diez–mi–sol.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
54Dupăcincimăsuri,materialulsonoroscileazăîntreFaMajorșiLaMajorprin
utilizareatreptelorprincipale.ParteaatreiaîșiîncheieexpunereaîntonalitateaLa
Major.Succedarea,pespațiulcelordoisprezecemăsurifinale,aacorduluitoniciicucel
alcontradominantei(acordmicșoratcucvintacoborâtășiseptimămică)estompează
culorilestrălucitoarealevalsuluigrațios.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
55III.1.4.PARTEAaIV-a–Andantemaestoso–Allegrovivace
Parteaapatra,Andantemaestoso–Allegrovivace,propunedinpunctdevedere
arhitecturaloformădesonată.Introducerea(măsurile1-57)aducetemadestinului,
prinintermediuladouăsubsecțiuni(măsurile1-23,respectiv24-57).
Expoziția(măsurile58-171)porneștecutemaprincipală(măsurile58-81)redată
inițialîntimbrulinstrumentelorcucoarde.Puntea(măsurile82-127)estestructuratăîn
douăsubarticulații:puntea1(măsurile82-97)șipuntea2(măsurile98-127).Grupul
tematicsecund(măsurile128-171)propunedouăteme:TII1(măsurile128-147)–cu
melodiainstrumentelordesuflatdinlemn(fărăfagoturi)șiTII2(măsurile148-171)–
cuideeamelodicăacoardelor,supusăimitațiilorînstrettodecătreinstrumentelede
suflatdinlemn.
Întremăsurile172-295apareoamplăDezvoltare,divizatăîndouăsubsecțiuni–
D1șiD2,carepropuncâteoformădebar.Înconsecință,pespațiulprimeisubarticulații
D1(măsurile172-233)celedouăStrofeaducîntimbrulinstrumentelordesuflatdin
alamămotiveleconstituentetemeidestinului.Înîncheiere,pespațiulEpodei(măsurile
202-233),motiveletemeiprincipalerăsunăîntr-untuttiorchestral.
Ceade-adouasubsecțiune–D2(măsurile234-295)variazăîncadrulcelordouă
Strofe(măsurile234-249,respectiv250-265)materialulsonoralprimeitemesecundare
(TII1)șisecontinuăcuEpoda(măsurile266-295),structuratăîntreiperioade.
Reprizaporneștelamăsura296cutemaprincipalăaclarinetelor,fagoturilorși
coardelorgrave.Simultan,onouăliniemelodicărăsunălaflaute,oboaie,violineprime
șiviolinesecunde,iardelamăsura304,latromboaneșitubă.
Puntea(măsurile324-377)estestructuratășideaceastădatăîndouăsubarticulații:
puntea1(măsurile324-339)șipuntea2(măsurile340-377).Înurmagrupuluitematic
secund(măsurile378-425)care,asemeneamomentuluisăudinExpoziție,propunedouă
teme:TII1(măsurile378-397)șiTII2(măsurile398-425),urmeazăCoda(măsurile426-
565).Secțiuneadeîncheieresedivideîntreisubarticulații:Cc1(măsurile426-471)–cu
motiveletemeidestinuluiaduselacornișitrompete;Cc2(măsurile472-503)–cu
aceeașitemăadestinuluiîncredințatăcoardelor,apoigrupuluialcătuitdinflaute,fagot
1,violine,violeșiînfinal,oboaielorșitrompetelor;Cc3(măsurile504-565)–expune
elementeconstituentepunții,însonoritateaflautelor,clarinetelorșiviolinelor.Mai

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
56târziu,oboaiele,trompeteleșicorniirememoreazăelementealetemeiprincipale,din
primapartealucrării.
Înceeacepriveșteparametrulritmic,parteaapatradebuteazăînmăsuracompusă
omogen,demetrubinar(patrutimpi),cutemadestinului.Observămlegăturacreată
întreprimașiultimaparteasimfoniei,prinexpunereatemeidestinuluiînacelașimetru,
înacelașitempoșiprinabordareaacelorașiformuleritmice.Cutoateacestea,prin
exploatareaaltorparametristilistici,temadestinuluicapătăînmișcareafinalăun
caracteroptimistșiîncrezător.
Totodată,finalulestedominatdeschimbărilebruștealevitezeideexecuție,
apărutecelmaimultînCodă39.Complexitatearitmică,expunereapreponderentăîntr-un
plandinamicridicatșiatmosferagrandioasăpecaremuzicaotransmite,necesită
abordareaunuitempouniform.
Existăfoartepuținelocuriîncaredispunemdeindicațiiagogice40.Acesteasunt
cerutedecătreautorînmomentemenitesătensionezematerialulsonorînainteaunui
punctculminantsauauneinoistructurimuzicale,caresăsurprindă.
Peplanarmonicremarcămfaptulcăfiecareparteasimfonieianticipătonalitatea
debazăaurmătoareimișcări.Prinurmare,tonalitateaReMajorcarestălabazapărțiia
doua,esteanticipatădegrupultematicsecundalExpozițieiprimeipărți.
ReMajor-ulmișcăriisecundedețineroldesubdominantăpentruvalsulgrațiosal
părțiiatreia.Larândulsău,prinoscilațiatonalăatemeiprincipale(LaMajor–Mi
Major),parteaatreiaanticipătonalitateadebază–MiMajor,amișcăriifinale.
Maimult,parteaapatraîncheietraseultransformărilortemeidestinului,care
trecegradualdelasentimentultristețiiredatprinmiminor-ulprimeipărți,la
sentimentulbiruinței,plasticizatprinMiMajor-ulfinalului.
Andantemaestoso–Allegrovivace,debuteazăînculorileluminoasealetonalității
MiMajor,cutemadestinului.Ideeamelodică-nucleuaîntregiilucrăriapareîntâiprin
timbrulinstrumentelorcucoarde(măsurile1-23),iarapoiprincelalsuflătorilordin
lemn(măsurile24-57).
39Pocomenomosso(măsura426),Moltovivace(măsura436),Moderatoassaiemoltomaestoso(măsura
472),Presto(măsura504),Moltomenomosso(măsura96).
40DumitruBughici,Op.cit.pag.14-15.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
57Măsurile1-8:
Temadestinului,intonatăinițialdeviolineprime,violinesecundeșivioloncele,
dispuneîncădelaînceputdeunacompaniamentarmonicbogat,șicare,odatăcu
măsura5sedivideîndouăplanuri:celînmerstreptatdescendentrealizatdegrupul
formatdinclarinete,fagoturi,corni,violeșicelînmerstreptatascendent,redatdetubă
șicontrabasuri.
Peplandinamic,primaexpuneretematicăpropuneoevoluțieponderată,ce
porneșteînmezzoforteșiajungelapiùforte,trecândprinpiùmezzoforteșiforte.Dela
măsura9,planuldinamicestelărgitdelapianopânălapiùfortissimo,trecândprin
nuanțeleintermediaredemezzoforteșifortissimo.Înlocuireasubităadinamiciipiù
fortissimocuceadepiano,anunțălamăsura16reluareamotivuluiprincipalaltemei
destinuluiîntimbrulcornilor1,2șiatrompetelor1,2.
Adouaexpunereatemeidestinului(măsurile24-57)aparelaflaute,oboaieși
clarinete.Structuraacompaniatoaresuferăacummodificări.Distingemastfeltraseele
melodicealecoardelor–alecărorsunetepilonsuntîmbogățitecubroderiisuperioare,
darșiconturulșerpuitoralfagoturilorșiprimilordoicorni.
Peplandinamic,ceade-adouaexpunereatemeidestinuluipropuneîntre
măsurile24-42untraseuactivșiinstabil:piano–fortissimo–piano–fortissimo–
forte–fortissimopossibile.
Începândcumăsura43,structuraarmonicărealizatăprinparticipareaîntregii
orchestresuportăodescreșteregradualăaintensității,careanunțăîncheierea
Introducerii.Cutoateacestea,pespațiulultimeimăsuriasecțiuniidedebut,tremolo-ul
intensșivigurosaltimpanuluipregăteșteaparițiaunuimaterialsonornou.Șiastfel,la
măsura58,Expozițiaporneștecutemaprincipală,intonatădetreiori,încombinații
timbralediferite.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
58Redatăîntâideviolineprimeșisecunde–divisi411,liniamelodicăeteconstruită
pebazaadouămotive,ambelesupuseprocedeuluiderepetarestrictă.
Măsurile58-66:
Melodiaconducătoareesteexpusăadouaoarăîntremăsurile66-73.Viorilorlise
alăturăîndebutflautele1,2șiviolele,pentrucamaiapoi,motivulsecundsărăsuneîn
fortissimo,prinparticipareatuturorinstrumentelordesuflatdinlemn.Concomitent,
structuraacompaniatoaresedivideîntreiplanuri.Distingemastfelsalturileintervalice
alecornilor,pedalaînsincopeacoardelorgraveșimelodiaornamentatăaviorilorprime
șisecunde–procedeuadoptatdinIntroducere.Atreiaexpuneretematică(măsurile74-
81)esteîncredințatădinnouviorilor1,2–divisi1șiflautelor.
Odatăcumăsura88aparepuntea,pespațiulcăreiasețeseoliniemelodică
degajată,lipsitădetensiune.Ideeamuzicalătrececursivprindiversetimbrurișiregistre:
porneștelaoboiul1,alunecăînsonoritateagrupuluiformatdinflaut1,clarinet1,fagot
1(măsurile86-87);treceîntimbrulcornului1,succedatdupăomăsurădecelal
clarinetului1șifagotului1.
Măsurile82-90:
Melodiacaracteristicăpunțiiestereluatăîntr-oformăvariată,începândcumăsura
90.Prinreluare,structurasonorăesteplasatăacumpeunplandinamicsuperior.Din
punctdevederearmonic,punteainsereazăbrusctonalitateaReMajor(măsurile82-86),
41DumitruBughici,Op.cit.pag.97.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
59treceapoiprinsiminor(măsurile86-87)șimiminor(măsurile88-90).Prinrepetarea
melodică,materialulestereadusînReMajor(măsurile90-94),trecedinnouprinsi
minor(măsurile94-97)șiapoiprinMiMajor(măsurile97-98).
Subarticulațiasecundăapunții(măsurile98-127)încredințeazămelodia
conducătoareviolinelorprimeșiviolinelorsecundeprinintermediuluneifarzemodel,
supuseprocedeuluiderepetarestrictă,iarapoi,delamăsura106,secvențăriilacvarta
perfectăsuperioară.
Delamăsura114,materialulsonorurmăreșteoascensiunedinamico-tensionalăce
vaculminapetimpultreialmăsurii118.Urmeazăapoitraseulinvers,descădere
gradualăaintensitățiișiderelaxareadiscursuluimuzical,princaresepregătește
aparițiagrupuluitematicsecund,lamăsura128.
Ceadintâitemăsecundă(măsurile128-147),caracterizatădeunconturmelodic
activ,esteîncredințatăflautului1,oboiului1șiclarinetului1.
Măsurile128-135:
Delamăsura140cuanacruză,adouajumătateatemeipropuneunconturnou,
bazatpeoascensiuneînmerstreptat,urmatăpefinaldefrazădeocoborâremelodică
lapidară.
Măsurile140cuanacruză-147:
Totacumprindconturoseriedeinflexiunimodulatoriisprefadiezminor
(măsurile140cuanacruză-141),SolMajor(măsurile142-143),LaMajor(măsura144),
siminor(măsura145)șidinnouLaMajor(măsurile146-147).
Odatăcumăsura148îșifaceaparițiaadouatemăconstituentăgrupuluitematic
secund,într-unDoMajorneașteptat.Aceastadebuteazăcumelodiaviolinelorprime,
violinelorsecundeșiviolelorșiestesupusăimitațiilorînstrettodecătreoboaieși
fagoturi,respectivflauteșiclarinete.

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
60Măsurile148-150:
Încontinuareaideiimelodiceaparelamăsura156ofrazămodel,supusă
procedeuluiderepetiție,carepropuneunconturmelodicdescendent,realizatprinmers
treptat.
Măsurile156-159:
Ascensiuneadinamicăpornitălamăsura164șisecvențărileînsenssuitor(din
douăîndouămăsuri,iarapoilanivelulfiecăreimăsuri)conducstructuramuzicalăspre
zonamedianăamișcării,îndebutulcăreiatemadestinuluirăsunăcumăreție,în
tonalitatemajoră.Primadatătema-nucleuaîntregiilucrăriesteintonatădelamăsura
172decătretrompeta1,însoțităisoritmicdetrompeta2șiceletreitromboane.
Epoda(măsurile202-233)primeisubsecțiuniaDezvoltăriienunțăînmiminor,de
douăoritemaprincipală.Aceastaaparevariatășirăsunăprinparticipareaîntregii
orchestre.
Larândulsău,adouasubarticulație–D2(măsurile234-295)sefoloseștede
procedeulvariaționalșiprezintăsubnoiînfățișăritimbrale,primatemăsecundară.
Melodiaesteintonatădegrupulformatdinfagoturi,violonceleșicontrabasuri(măsurile
234-241);trecelacelalcătuitdintreiflaute,oboi1,clarinet1șifagoturi(măsurile242-
249);revinelagrupulfagoturilorșicoardelorgrave(măsurile250-257)șiîșiîncheie
expunereaîntimbruloboaielorșiclarinetelor(măsurile258-265).Expusăprimadată
într-unSiMajorstrăbătutdefalserelațiișicromatisme(măsurile234-247),treceapoila
unmibemolminorîntunecat.
Cuexcepțiamăsurilorfinale,lanivelmacrodimensional,Dezvoltareadispunede
unplandinamicputernic,generatdetimbruldominantalinstrumentelordesuflatdin
alamă.Finalulsecțiuniimediane(măsurile266-295)propuneocoborâregradualăa

III.1.SIMFONIANR.5ÎNMIMINOR,OP.64
__________________________________________________________________________________________________________
61intensitățiiceporneștedinfortissimoșisefinalizeazăînpiùpianissimo.Astfel,debutul
Reprizeilamăsura296înnuanțaputernicădefortissimo,valuapeneașteptate
auditoriulatâtpeplandinamic–printrecereabruscădelapiùpianissimo,lafortissimo,
câtșipeplanmelodic.Înacestmoment,temaprincipalăaclarinetelor,fagoturilorși
coardelorgrave(măsurile296-303),respectivaflautelor,clarinetelor,fagoturilorși
coardelor–fărăcontrabasuri(măsurile304-311)trecepeunplansecundar,făcândloc
deexpunereuneinoitemeviguroase,cerăsunăîntimbrulflautelor,oboaielorși
violinelor,iarapoiîncelaltromboanelor,tubeișicontrabasurilor.
Măsurile296-303:
Dupăzonapunțiiurmeazăceaagrupuluitematicsecund,care,lamăsura414
porneșteoamplăacumularedinamicășitensională,cesecontinuășiîndebutulCodei.
Aici,motivuldebazăaltemeidestinuluiducemaideparteamplaascensiune,careva
atingepunctulculminantlamăsura452,menținutpânălamăsura471.Reluatăla
măsura474,temadestinuluirăsunăfărătensiune,într-oatmosferăluminoasăși
victorioasă,înMiMajor.
Prinfinalulpărțiiapatra,autorulîșisurprindeauditoriul.Înfortississimopossibile
(ffff),concomitentcuacordurileputernicealeîntregiiorchestre,trompeteleșiceipatru
cornineaducamintedemelodiaconducătoareaprimeimișcări,pecareoexpunacum,
princuloriluminoase,într-uncaractertriumfător.

III.2.ASPECTESEMANTICE
__________________________________________________________________________________________________________
62III.2.ASPECTESEMANTICE
SimfoniaaV-apuneladispozițiaauditoriuluiopaletăvastădestărisufletești,
determinateînprimulrânddemultipleleînfățișăripecaretemadestinuluileoferă.
Primaparteporneștecusentimentultristeții,evocatexpresivprinsonoritățile
caldeșimelancolicealeclarinetului,susținutedeacompaniamentullugubrual
instrumentelorcucoarde.Maimult,construireafragmentuluipebazarepetițiilorșia
secvențărilor,oglindescdramaticconflictullăuntricalomului,înluptasacudestinul.
Dramaticesuntatâtsentimentuldeznădejdiialtemeiprincipale–cuconturulsău
melodicpreponderentcoborâtor,câtșiatmosferamelancolică–reieșitădinamestecul
timbral.
Acumulareadinamicășiceatensionalădintremăsurile68cuanacruză-115,scotla
ivealăoatmosferătumultuoasă.Sonoritateaîncărcatăafragmentuluiîmbinătotodată
sentimentulemoțieiputernice,cucaracterulserios,ceeaceconduclaîndepărtarea
conștiințeiumanedeunechilibrulăuntric.
Prinaparițiagrupuluitematicsecundlamăsura152,setrecedelaideeamelodică
însuflețită–Unpochettinopiùanimato,lamelodialiniștitășiduioasă–Moltopiù
tranquillo.Daracumulareatensionalăpornitădupădoardoisprezecemăsuri,înlocuiește
caracterulsentimental,cucelalmărețieișialpatosului.Prinreaparițiaprimeitemea
grupuluitematicsecund(delamăsura198),caracterulvioiacapareazădinnoudiscursul
muzical.
Dezvoltareaporneștelamăsura214cuaceeașiprimătemăagrupuluitematic
secund,darcare,prinexpunereaîntimbrulcornilor,capătăoînfățișaresumbră,
întunecată.Începândcumăsura226,prinfluctuațiiledinamicedeseșiprindinamizarea
parametruluiritmic,structuramuzicalăcapătăaccenteviolente.
Înansamblu,secțiuneaDezvoltăriiexprimăcuenergieșiîncăpățânare,lupta
nedreaptășiinegalădintreomșidestin.Conflictulinteriorseestompeazăodatăcu
măsura309,făcândlocdeexpuneretemeiîntâiaReprizei,întonuritristeșimelancolice.
Codaaparelamăsura471șienunțădelamăsura487temaprincipală,
concomitentcuacompaniamentulcoardelorgraveșialalamei,redatînculoritragice.
Totîncategoriatragiculuiseînscriuatâtîncercareadeascensiune(măsurile495-502),
câtșiclimaxulplindedurereșideznădejde(măsurile503-507).

III.2.ASPECTESEMANTICE
__________________________________________________________________________________________________________
63Mișcareaseîncheieprinsentimentulresemnării,prinacceptareacuseninătatea
forțeiinvincibileadestinului.
Parteaadoua,Andantecantabileconalcunalicenza,sedistingeprinbogăția
culorilorexpresiveșiastărilorsufleteștiputernicepecareletransmite.Mișcarea
provoacăîncădelaînceputsentimentesublime.Astfel,princoralulgraval
instrumentelorcucoardedindebut,auditoriulestepurtatîntr-osferăireală,plasatăla
granițadintrevisareșiolumeenigmatică.
Structuramuzicalătreceapoiîncategoriaesteticăafrumosului42,plasticizatăprin
melodiadiscretășiexpresivăacornului.Dupădoar16măsuri,otemănouăsețeseprin
timbruloboiului,apoialclarinetului,alfagotuluișiînceledinurmă,alinstrumentelor
cucoarde.Prinacestejuxtapuneritimbraleseobțineomelodiegrațioasă,expusăîntr-o
atmosferăluminoasă.
Temaprincipalăreaparelamăsura33cuanacruză.Înacestmoment,structura
muzicalăestesusținutădevocisecundarenoi,dintrecareneatrageatențiasuspinele
cornului3,preluateîntimbrulclarinetului1șiapoialfagoturilor.
PrinPocopiùanimatostructuramuzicalăcapătăaccentedeneliniște,înlăturate
dupădoarcincimăsuri,prinaparițiacunoblețeatemeisecunde(măsurile44-65).
Finalultemeineînvăluieîntr-oatmosferăliniștitășimelancolică.
OtemănouăapareodatăcuModeratoconanima.Ideeamelodicăcurolde
tranzițiespreclimaxulîntregiimișcăriporneștecumelodiavioaieaclarinetului1și
fagotului1,șitreceapoi,laostaredeneliniștecareprindeproporțiiodatăcu
stringendo.Lamăsura99,ideeamelodicăesteînlocuitădetemadestinului,carese
dezlănțuiecufurie.Astfel,întreagazonăculminantăreflectăpermanentaluptăinterioară
aomului,supusînfrângeriiînfațadestinului.
AceeașitemăadestinuluisedezlănțuiecufurieșiînCodă,pentrucamaiapoi,
secțiuneafinalăsăîncheiemișcareasecundăîntr-oatmosferăliniștitășiluminoasă,
caldă,dartotușinostalgică.
Parteaatreiaaduceunvalsdistins,alecăruisecțiunicomponentepropun
surprinzătoarecontrastedecaracter.Mișcareaporneștecumelodiaseninășielegantăa
violinelorprime;delamăsura57cuanacruzătrecelatemacucaractersfiosafagotului
42CristianBrâncuși,EsteticaMuzicalăînviziunealuiDimitrieCuclin,EdituraU.N.M.B.București,2006,
pag.31.

III.2.ASPECTESEMANTICE
__________________________________________________________________________________________________________
64șisereîntoarcelatemaprincipalăelegantă,cântatăcucăldurădegrupulinstrumentelor
desuflatdinlemn(fărăoboaie).
Odatăcumăsura73cuanacruzăseinstaleazăzonamediană,careporneștecu
temavioaieaviorilorprime.Folosireaabundentăaintervalelordesecundămică,a
contururilormelodicecoborâtoare,precumșiainflexiunilormodulatoriispretonalități
minore,imprimăcusubtilitatesentimentultristeții,sentimentestompatînsă,printr-o
dinamizareaparametruluiritmic.
Caracterulstrălucitordevalsreaparelamăsura145.Darfinalululuiește
auditoriulprinaparițiainopinatăatemeidestinului,careumbreșteimagineavalsului
grațios.
Parteaapatraîșiconcentreazăatențiaasuprapoporului43,căcireunireamaselor
arecaefectînvingereauneiforțecepăreaafiimplacabilă.Mișcareafinalăsurprinde
încădelaprimelesunete.Într-uncaractersolemn,întimbrulinstrumentelorcucoarde,
răsunăîntonalitatemajoră,temadestinului.Lipsatensiunilorșiaconflictelor
interioareinsereazădiscursulmelodicînsferaesteticăafrumosului.
FinalulIntroduceriiaducenoiimaginiestetice.Înconsecință,supunerea
materialuluisonorrepetițiilor,utilizareatraseelormelodicedescendenteșiascăderii
gradualeaintensității,utilizareabroderiilorlapartidacoardelorșiatremollo-ului
timpanului,înscriumelodiaîncategoriaesteticăamisteriosului.
Lamăsura58aparetemaprincipalăaExpoziției.Sonoritateaputernică,
participareaîntregiiorchestreșiredareaînportato,scotlaivealătemaunuidans
colectiv.Încadrulpunții(măsurile82-127),tabloulpetreceriiapareînnuanțeestompate.
Larândulsău,grupultematicsecund(măsurile128-147)mențineideeade
mișcareșiforfotăprintr-omelodieluminoasă,simplă,lipsitădetensiune,căreiaîiia
locul,odatăcudebutulDezvoltării(măsurile172-233)temadestinului.Pentruîntâia
oară,temacândvadetemut,răsunăacumcumăreție.Maimult,temadestinuluiîși
continuăprocesuldetransformare,șiastfel,însecțiuneaCodei,aceastaatingeclimaxul
săuexpresiv.SimfoniaaV-aseîncheiecuenergie,într-oatmosferătriumfătoare.
43A.Alșvang,Op.cit.,pag.595.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
65CapitolulalIV-lea
IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
IV.1.1.PARTEAI–Adagio–Allegronontroppo
SimfoniaaVI-a,Pateticaprinmonumentalitateaeiesteoîncununareacreației
simfoniceceaikovskiene.Muzicologiioconsideră„cânteculdelebădă”sau„recviemul”
simfonicalcompozitorului.Acesteaprecierisedatoreazăunuifaptconcret,Ceaikovski
amuritladoarcâtevasăptămânidelaprimaaudițieasimfonieiaVI-a,la53deani.
Moartealui,neașteptată,așocatolumeîntreagă;Ceaikovski,deșiepuizatdeturneeera
plindeîncredere,dupăcumreiesedinscrisoareaadresatădespreacestproiectnepotului
său,VladimirDavidovscrisălaînceputulanului1893:„Onouăsimfoniemăpreocupă,
deastă-datăcuprogram,darpentrutoatălumeavafioenigmăpentrucăseclădeșteîn
întregimepesentimentesubiective.Peparcursulcălătorieimele,întimpcecompuneam
îngând,nuodatăamizbucnitînlacrimi.Acumlucrezcuunelan,cădoarînpatruzile
amterminatprimaparte,iarcelelaltepărțialesimfonieiîmisuntdejaclare.Înce
priveșteforma,vorfimultenoutățiînlucrare.Deexemplu,parteadeîncheierenuvafi
unAllegrodemariproporții,ciunampluAdagio.Nicinupoțiimaginacâtmăbucură
crezulcătimpulmeunus-ascursîncășimaipotrealizamulte…”44
Primaparte,Adagio–Allegronontroppo,propunedinpunctdevedere
arhitecturaloformădesonată,cuIntroducereșiCodă.Astfel,Introducerea(măsurile1-
18)aduceprinintermediulatreifraze,ideeamelodicătristășiîntunecatăafagotului1,
continuatăsprefinalînsonoritateaviolelor.
Expozițiaamplă(măsurile19-160)porneștecutemaprincipală,creatădinînsăși
ideeamelodicăaIntroducerii.Melodiaporneșteîntimbrulviolelorșivioloncelelor,șise
continuă,dupăcincimăsuri,încelalflautelorșiclarinetelor.Puntea(măsurile30-88)
estestructuratăîntreisubsecțiuni,pespațiulcăroratemaîntâiesteprelucratăintens:
puntea1(măsurile30-42),puntea2(măsurile43cuanacruză-66)șipuntea3(măsurile
67cuanacruză-88).Grupultematicsecundaduceîntremăsurile89-160douăteme,
desfășuratepesuprafațaatreisubarticulații:TII1(măsurile89-100)–cutemaexpusăla
violineprimeșivioloncele,TII2(măsurile101-129)–cudialoguldintrelemneșidin
44PándiMarianne,Op.cit.,p.232.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
66nouTII1(măsurile130-160)–cuprimatemăsecundară,redatăacumdeviolineprime
șiviole.
Înscrisăîntremăsurile161-244,zonamediană–Dezvoltarea,estestructuratăîn
patrusubsecțiuni:D1(măsurile161-170),D2(măsurile171cuanacruză-200),D3
(măsurile201-222)șiD4(măsurile223-244).
Reprizadebuteazăcutemaprincipală,odatăcumăsura245cuanacruză.Ideea
melodică,diminuatăacumladoarpatrumăsuri,răsunăîntimbruloboiului1,fagotului1,
trompetei1șitrombonului1.Puntea(măsurile249cuanacruză-304),divizatășide
aceastădatăîntreisubsecțiuni:puntea1(măsurile249cuanacruză-262),puntea2
(măsurile263cuanacruză-276)șipuntea3(măsurile277-304)esteurmatădegrupul
tematicsecund(măsurile305-334),careîșienunțăacumdoarprimasatemă:TII1,
intonatădeflauteșivioline.Coda(măsurile335-354)încheieprimaparteprintimbrul
sobrualalamei.
Peplanarmonic,mișcareasecaracterizeazăprinabundențainflexiunilor
modulatoriișiamodulațiilordramatice,aacordurilordisonante,expresiveșiatrecerilor
subitespretonalitățiaflateladistanțămare.Introducereaporneșteînmiminor,dar
anticipăînmăsura11tonalitateasiminor–tonalitateîncaretemaprincipalăvaevolua.
Punteaexpunetemaprincipalăprintr-unlanțdetonalitățiminoreșipregăteșteinstalarea
tonalitățiidominanteagrupuluitematicsecund–ReMajor.Zonamediană–
Dezvoltareasedefineșteprintr-oactivitatearmonicăintensășipregăteșteînfinal,prin
modulațiasprefadiezminor,reluareatemeiprincipaleînsiminor(pentrucarefadiez
minordevinedominantă).Grupultematicsecundpropuneomodulațiespretonalitatea
omonimei–SiMajor,tonalitatemenținutăpânălafineleîntregiipărți.
Înceeacepriveșteparametrulritmic,lanivelmacrodimensionalprimamișcare
estedominatăatâtdelanțuriledesincopesimetriceșiasimetrice,câtșideînceputurile
anacruzicesaudediverselepoliritmii.Totodată,dinamizareaformulelorritmiceși
suprapunerealorîntr-ovitezădeexecuțiealertăcontribuielacreareauneipagini
artisticecomplexeșitotodatăexpresive.
Primaparte,Andante–Allegronontroppo,debuteazăcumelodiatristăși
întunecatăaIntroducerii(măsurile1-18).Expusăîntimbruldramaticalfagotului,ideea
muzicalăseîncheiemereuînsonoritateagravăaviolelor.Prindublasecvențarea
primeicelule,defiecaredatălasecundaascendentă,melodiafagotuluicapătăuncontur
ondulatsuitor,desfășuratpeambitusulrestrânsdecvintăperfectă.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
67Măsurile1-6:
Evoluțiamelodicăestesusținutăprintr-unplanalintensitățiicarecreșteși
descreșteînfuncțiedesensulacesteia.Înîntregulsău,frazamuzicalădispunedeo
ascensiuneîntrepte,generatădecreștereasubtilăadinamicii,concomitentcu
secvențărileaduselaniveldecelulă.Melodiafagotuluistrăbateastfelnuanțecuprinse
întrepianissimoșisforzato-ul(sf)înmezzoforte,atinspeînceputulmăsurii5.
Înceeacepriveșteacompaniamentul,melodiafagotuluisedesfășoarăpestefigura
retorică–passusduriusculus45acontrabasurilor.Coardelegravepropunastfeluntraseu
cromaticdescendent,realizatpespațiuluneicvarteperfecte.Înfrazaurmătoare
(măsurile7-11)pasajulcromaticesteextinspeambitusuluneicvintemicșorate.Șiastfel,
creareaplanuluiînsoțitordinintervaledisonante–secundemici,cvartăperfectăși
cvintămicșorată,întunecășimaimultatmosfera.
Suișurileșicoborâșurilemelodieifagotuluișiinsistentelerepetărimelodiceevocă
luptaneîncetatădeevadaredinsferadeznădejdii.Însăoriceîncercaredeizbândăse
spulberăodatăcususpinulputernicalviolelordinmăsura5cuanacruză.Astfel,
melodiafagotuluiporneșteonouăascensiune,încheiatășideaceastădatăprinsuspinul
acelorașiviole.
Dupăsemnalelesuccesivealecornilor,violeleînchidsecțiuneaIntroduceriiprintr-
unconturmelodicdescendentcaresecufundăapoiîntr-olinișteapăsătoare.
Măsurile16cuanacruză-18:
Odatăcumăsura19,Expozițiadebuteazăcutemasaprincipală,plăsmuitădin
celuladebazăamelodieifagotului.Expusălapatruvoci,liniamelodicăeste
45DietrichBartel,MusicaPoetica–Musical-RhetoricalFiguresInGermanBaroqueMusic,University
ofNebraskaPress,LincolnandLondon,1997,pag.357.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
68încredințatăviolelorprime,însoțitedeviolelesecundeșideceledouăgrupuriale
partideidevioloncel(divisi).
Măsurile19-23:
PespațiulExpoziției,temaprincipalăseremarcăprinculorilesaletimbrale.
Intonatăîntâidevioleșivioloncele,treceînsonoritateainstrumentelordesuflatdin
lemn(douăflauteșidouăclarinete),pentrucamaiapoisăcombinetraseelemelodice
alecelordouăgrupuriinstrumentale.
Lamăsura30apareprimasubsecțiuneapunții,acăreistructurăesteconstruităpe
bazamotivuluiprincipalaltemeiîntâi,careapareacumtransformatăprinintermediul
tuturorparametrilor.Diminuarearitmică,numărulmarealsecvențărilorînsenssuitorși
dinamizareavocilorînsoțitoareurmărescaugmentareasentimentuluideneliniște.Spre
finalulsubarticulației,înmăsurile39și40,corniiaducocelulăritmicăasemeneaunui
semnal,cesevaregăsișiînzoneleurmătoare,îndiverseipostaze.
Subsecțiuneamedianăapunții(măsurile43cuanacruză-66)aducedialoguldintre
grupulcoardelor–carepreiacelularitmicăsemnalșiotransformăîntr-oliniemelodică
sinuoasășiinstrumenteledesuflatdinlemn–cutraseulmelodictreptatcoborâtor.
Odatăcumăsura67cuanacruză,pespațiulpunții3,alamasealăturădialoguluișiastfel,
prinparticipareasuccesivăacelortreigrupuriinstrumentalestructuramuzicală
răbufneșteîntr-unfortetumultuos,condusspremomentuldemaximătensiuneîn
fortissimo,plasatîntremăsurile70-72.Delamăsura76melodiaurmăreșteuntraseu
coborâtor,susținutdeopierderegradualăaintensitățiișitotodatăanumăruluide
instrumenteparticipante.
Dintr-olinișteabsolutăporneștelamăsura89,primatemăsecundară.Cantabilăși
visătoare,melodiaesteredatăcusurdinădeviolineprimeșivioloncele.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
69Măsurile89-93:
Expresivășisentimentală,melodiaseavântăcupasiuneînambelesensuri,oferind
unconturcursiv.Atmosferacalmăesteîntăritășidestructuraacompaniatoarestatică,
lipsitădetensiune.
Adouatemăsecundarăapareîntremăsurile101-129.Ideeamelodicăesteplasată
lagrupulinstrumentelordesuflatdinlemncareosupunmultiplelorsecvențăriși
imitațiiîntimbruri,registreșinuanțediferite.Motivultematicsecaracterizeazăprin
vocalitateaexpresivă,bazatăpejuxtapunereadesenuluitreptatascendent,cucelînsens
coborâtor.
Măsurile101-102:
Primatemăsecundarăestereluatăîntremăsurile130-160șidispunedeo
îmbogățireaplanuluiacompaniator.Cântatăcuooctavămaisus,melodiaevoluează
pestestructuraarmonicăacoardelorgrave,cornilorșilemnelor.Peplanritmic,
distingemacumredareasimultanăîndouămăsuricorespondente,șianume,ceaaideii
melodiceexpusăînpatrutimpi(4/4)șiceaaacompaniamentului,îndoisprezecetimpi
(12/8).
Moderatoassaireprezintăspațiulderevărsareasentimentelorfrumoase.Conturul
melodicșerpuitor,dincareiesînreliefsunetelecromaticeexpresive,estesupusunei
descreșterigradualeaintensității,pânăcândmelodiasepierdeînnuanțadeppppppa
fagotului.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
70PrimulacordalDezvoltării(măsura161)risipeșteînmodagresivimaginea
liniștitășivisătoaredepânăacum.Abundențaaccentelordinamiceextremdeputernice,
pedalaenergicăacoardelorgrave,planuldinamicridicat,transmitsentimentulde
spaimăviolentă.
Măsurile161-164:
Daracestetrăirisuntînlăturatecurepeziciune,șiastfel,lamăsura171cuanacruză,
elementeletemeiprincipaledezvoltăunfugatohotărâtșiviguros.Expusădepatruori,
mereulacvintaperfectăsuperioară(cuporniredepesunetulre,apoila,mișisi),
structuramuzicalăurmăreșteatingerea,întremăsurile190cuanacruză-197,aunuinou
punctculminantînfortissimopossibile,succedatdeocădereamelodieișiintensității,
carepregăteșteaparițiatemeifunebre.
Melodiatragicădebuteazălamăsura201șiestetransmisăprinînlănțuirile
armonicegravealeinstrumentelordesuflatdinalamă,prinpedalainsistentă,obsesivă
șichinuitoareavioloncelelorșicontrabasurilorsauchiarprinsuspineledureroaseale
violinelorșiviolelor.
Măsurile201-204:

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
71SubsecțiuneafinalăaDezvoltării(măsurile223-244)pregăteșteprintr-oputernică
ascensiunedinamicăpornităînpianissimoșifinalizatăînfortissimopossibile,
reapariția–(dedataaceastaexplozivă)atemeiprincipale,odatăcuinserareaReprizei
(măsurile245cuanacruză-334).Dedataaceastaideeaprincipalărăsunăcugrandoare,
prinintermediulunuinoudialogîntrecoardeșiinstrumenteledesuflatdinlemn.După
doarpatrumăsuri,temaîntâiesteînlocuitădestructuramelodicăapunții,pespațiul
căreia,începândcumăsura259cuanacruzăseprofileazăoexpaniunedinamicăși
tensională,dramatică.Secvențărileascendente,conturulmelodiccromaticascendental
violoncelelorșicontrabasurilorșitraseulsincopatalcornilorconducspreclimaxul
mișcării,apărutlamăsura285cuanacruză,prinparticipareaîntregiiorchestre,în
fortissimopossibile.Momentuldemaximătensiuneșitragismseîncheieprintr-o
traversarelapidarăaplanurilordinamiceînsensinvers,pânălapianissimo,urmatedeo
pauzăexpresivă.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
72Caîntr-osferăireală,devis,primatemăsecundădulceșiluminoasăapareodatăcu
măsura305șialunecălamăsura355spreCodaliniștită.Mișcareaseîncheieprin
expunerilelapatruvoci–întâialecornilor,apoialetromboanelorșitubei,care,prin
indicațiaagogicămorendo,lasăstructuramuzicalăsăsestingă,printr-opierdere
treptatăaintensității,concomitentcuolărgirefinăaspațiuluitemporal.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
73IV.1.2.PARTEAaII-a–Allegrocongrazia
Parteaadoua,Allegrocongrazia,îmbrățișeazăoformădeliedtripartitcomplex,
detipulA–B–A’–Codașiatrageatențiaprinechilibrulstructural.Înconsecință,
dacălanivelmacrodimensionalsecțiunileAșiA’sedesfășoarăpesuprafețeegaleca
numărdemăsuri,lanivelmicro,toatefrazele,cuexcepțiacelorcuprinseîntremăsurile
93-95,respectiv172-178,suntsimple,simetriceșipătrate,înalcătuireacărorasedisting
câtedouămotivededouămăsurifiecare46.
Primulfragment–A(măsurile1-56)estecompusdinsubsecțiunileAa1(măsurile
1-16)cutemavioloncelelor,preluatămaiapoideflaute,oboaieșiclarinete;Aa2
(măsurile17-32)undetema,expusăsuboaltăînfățișaremelodicăesteintonatăde
grupulcoardelorșiimitatăliber,odatăcumăsura25,deinstrumenteledesuflatdin
lemn;Aa1variat(măsurile33-56)cumelodiaplasatăîntimbrulinstrumentelordesuflat
dinlemnșipreluatăapoideviolineșiviole.
SecțiuniiB(măsurile57-95)îicorespunddouăsubarticulații:Bb1(măsurile57-80)
aduceonouătemăprinsuspineleflautului1,violinelorprimeșivioloncelelor;Bb2
(măsurile81-95)continuătemasecundarăprindialoguldintregrupulcoardelorșicelal
suflătorilordinlemn.
Atreiasecțiune–A’(măsurile96-151)reiamaterialulsonorșistructuracelei
dintâiarticulațiiprinintermediulsubsecțiunilorAa1’(măsurile96-111),Aa2’(măsurile
112-127)șiAa1’variat(măsurile128-151).
MișcareaseîncheieprinsecțiuneascurtăaCodei(măsurile152cuanacruză-178),
alcătuităpebazamotivuluidebazăaltemeisecundare,intercalatdelamăsura172,cu
celaltemeiprincipale.
Dinpunctdevederearmonic,înraportmișcareaanterioară,parteaadouase
remarcăprintr-omaimareclaritateaplanuluitonalșiaînlănțuirilorarmonice.
CaracterulelegantșidansantalprimeitemeestesusținutdetonalitateaReMajor,care
esteintercalatăpespațiirestrânsedescurteinflexiunimodulatorii.Înconsecință,la
măsura13materialulsonorsemutăpentrudouămăsuriîntonalitatatearelativei–si
minor,dupăcaresereîntoarceîntonalitateadebază.Peacelașitipar,lamăsura23
prezintă–prinaparițiasunetelormidiezșisoldiez,oinflexiunesprefadiezminor.Dar
46LiviaTeodorescu-Ciocănea,Op.cit.,pag.43.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
74șideaceastădată,dupădoardouămăsurisereîntoarcelasuneteleluminoasealeluiRe
Major.
Odatăcumăsura33,materialulsonorseremarcăprinabundențasunetelor
cromatice,căroraleurmeazăaparițiaanoicentretonale:DoMajor(măsurile45-48),Si
bemolMajor(măsurile49-50)sauLaMajor(măsurile51-52),încheiateprin
semicadențedetipulI–(VI)–V,șicare,nuoferăsentimentuldeafirmaretonală.
Temaprincipalăreaduceîntremăsurile54-56,tonalitateaReMajor.
Înopoziție,secțiuneaadoua–Bîșiexpunetristapovesteîntonalitatearelativei–
siminor.Înîntregulsău,articulațiaestedominatădeabundențaînlănțuirilorarmonice
disonante,dispusepestepedalapesunetulre,cufuncțiedemediantăsuperioară
(treaptaaIII-a).Temamelancolicăsețeseastfelpesteacordurilemicșoratecuseptimă
mică,pesteacordurilemicșoratecuseptimămicșoratăsauchiaralecelorcunonă,
elipticedeseptimă.Dupăceade-atreiasecțiune–A’carereinstaleazătonalitateaRe
Majorșiprezintăuntraseumodulatoriucomuncucelalprimeisecțiuni,apareCoda.
Secțiuneafinalăîncheiemișcareasecundăînculorileliniștiteșiluminoasealetonalității
debază,ReMajor.
Înceeacepriveștetempo-ul,valsulredatînmăsuracompusăeterogendecinci
timpi47aparesubindicațiaAllegrocongrazia(
=144),indicațiecarefacereferire
atâtlavitezadeexecuție–rapidă,câtșilacaracterulmuzicii–cugrație.Condițiade
bazăavalsuluiocontituiemenținereauneivitezeconstanteșiuniforme,susținută
totodatăpeplandinamicdeaccentuareatimpilorprincipali,înacestcaz,1și3.Dar
valsuluielegantîiurmeazăsuspineletemeisecunde.Pentruaputeareliefaacestestări
sufletești,timpanulșicoardelegravevorlărgifiecarepulsațieamăsurii56,astfelîncât
secțiuneaBsăporneascăîntr-untemporăritcusubtilitate.Larândulsău,Codapoatefi
desfășuratăîntr-ovitezămaiașezată.Astfel,asociereaspațiuluitemporallărgit,cu
traseulmelodicdescendentșidinamicatotmaiscăzutăanunțăîncheiereavalsului
pătrunsdeomelancolie,totușiluminoasă.
Parteaadouadebuteazăcuotemăgrațioasășiplinădefarmec,expusăinițialîn
timbruldulcealvioloncelelor.Ideeamelodicăapareprinintonareașisecvențareaadouă
motivecucontururidiferite:celdintâi–a(măsurile1-2)însensascendent,iaral
doilea–b(măsurile5-6),înmerspreponderentdescendent.
47VictorGiuleanu,Op.cit.,pag.716.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
75Măsurile1-8:
Caracteruldansantprovineșidinevoluțiapedouăplanuriavocilor
acompaniatoare.Întimpceviolinele,violeleșicontrabasurilepuncteazăarmonictimpii
principali,suflătoriipropunundialogpetimpislabi.Astfel,intervențiilorcornilor–cu
debutpetimpii2,leurmeazăreplicileclarinetelorșifagoturilor–cupornirepetimpii4.
Dupăreluareatemiprincipalelamăsura9decătreflaute,oboaieșiclarinete–a
cărorexpunereprezintăvariațiimelodicelanivelulmotivuluib,unconturmelodicnou
apareodatăcuinserareasubsecțiuniisecunde–Aa2,lamăsura17.Instrumentelecu
coardepropunacumostructurăomofonă,încadrulcăreiamelodiaconducătoareeste
plasatălapartidaviolinelorprime.Simultan,grupulsuflătoriloralterneazăscurtele
traseearpegiatealeclarinetelorșifagoturilor,cupedalaîncontratimpiacornilor,
oferindastfelunritmcomplementarfațădeevoluțiaînsincopeacontrabasurilor.
Odatăcureaparițiatemeiprincipale,lamăsura33,întimbrulinstrumentelorde
suflatdinlemn,structuraacompaniatoareesteîmbogățităprintr-unconturmelodicnou.
Pesteacordurilerezervatealecornilor,trompetelorșicoardelorgrave,peunambitus
larg,violineleșivioleleprezintăuntraseuînvalorideoptimi,care,prinneîncetatele
coborârișiurcărimelodiceîmbinămersulcromatic,cuceldiatonic.
Oascensiunemelodicășidinamicăporneștelamăsura41.Traseulascendental
temeiprincipale,rezultatînurmaintonăriișisecvențăriimotivuluiadecătregrupul
violinelorșiviolelor(măsurile41-44),esteurmatdeunconturmelodicsimilar,adusde
suflătoriidinlemn(măsurile45-48).Renunțarea,pespațiulceleide-adouafrazea
temei,ladesenulmelodicpropusdedublaexpunereamotivuluib,conducematerialul
sonorspreculminațiadinmăsura49.Dupăatingereapunctuluiculminanturmează
traseulinvers,decoborâreaplanurilormelodiceșidinamice.Timpul3almăsurii56
coincidecufinalulprimeisecțiunișitotodatăcudebutulzoneimediane–B.
Pespațiulîntregiisecțiunisecunde,pedalatimpanuluișicontrabasurilorreprezintă
elementulcomunambelorsubarticulațiiconstituenteșianunță,încădinmăsura56,
aparițianoiiteme.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
76Măsurile57-60:
Labazaîntregiitemeseaflăocelulăritmico-melodicăsupusăprocedeuluide
secvențareșirepetareliberă.Intonareasuccesivăaaceluiașisunet,urmatădealunecarea
melodicălasecundadescendentă,uniformitatearitmicășiplasareavaloriilungide
doimemereupetimpaccentuatinsereazătemaîntr-oatmosferătânguitoare,dominată
desuspine.
Oconstrucțiemelodicăinteresantăaparepespațiulsubarticulațieisecunde
(măsurile81-95)asecțiuniiB.Ideeamelodicăprindeconturprinjuxtapunerea
suspinelorreprezentativepentrutemasecundă,cuprimacelulăatemeiprincipale
elegante.Sentimentuldureriiesteredatprintimbrulcaldalviolinelorșiviolelor,în
timpceascensiunegrațioasă,prinsonoritateainstrumentelordesuflatdinlemn.
Înmăsurilefinale(89-95)alesecțiuniimediane,structuramuzicalăesteconstruită
înîntregimedinceluladebază–aspecificătemeiprincipale,care,prindialoguldintre
instrumentelecucoardeșiceledesuflatdinlemn,anticipăaparițiatemeiprincipalea
Reprizei–A’,odatăcumăsura96.
MișcareaseîncheiecusecțiuneaCodei(măsurile152cuanacruză-178),pespațiul
căreiasuntreluateelementealeambelorteme.Allegrocongraziaîșiîncheie
prezentareaînculoricaldeșiluminoase,dartotușitriste

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
77IV.1.3.PARTEAaIII-a–Allegromoltovivace
Parteaatreia,Allegromoltovivace,propunedinpunctdevederearhitecturalo
formăcomplexă,princarescherzo-ulșirondo-ulseîmbinăîntr-omanierăoriginală.Se
remarcăastfelcaracterulstrălucitortipicscherzo-urilordinsimfoniileluiCeaikovskiși
alternanțasecțiunilorcaracteristicărondo-ului;abundențamicro-formelor–generatede
numărulimpresionantdesubarticulațiicarestaulabazauneisecțiunișiîndreptarea
atențieicompozitoruluispredouăgenuri:tarantela48șimarșul49,desfășuratesuccesiv
sausimultan.
Coloritultimbral,dialoguriledintregrupurileinstrumentale,bogățiaplanului
dinamicșicontrasteleneașteptatereprezintăopartedintreelementeledefinitoriiale
partiturii.
Mișcareaestealcătuitădinșaptesecțiuni:tarantelă1(măsurile1-52),punte1
(măsurile53-70),marș1(măsurile71-138),tarantelă2(măsurile139-195),punte2
(măsurile196-228),marș2(măsurile229-315)șiCoda(măsurile316-347).
Dinpunctdevederearmonic,Allegromoltovivaceestedominatădetonalități
majore.Astfel,dacătarantelavioaieapareînambelemomenteînSolMajor,marșul
impunătoresteredatprimadatăînMiMajor,înlocuitînceade-adouaexpunereasa,de
tonalitateadebazăatarantelei–SolMajor.
Peplanritmic,mișcareaatreiaarelabazădouămăsuricorespondente:peceade
metruternar,dedoisprezecetimpi(12/8)șipeceademetrubinar,depatrutimpi(4/4),
utilizatesimultansausuccesiv.Pentruopercepțiemaiclară,ceadintâipoatefigândită
caoalăturaredepatrumăsurisimpleternare,carestauîncădelaînceputlabaza
48Tarantella(cuv.it.),danspopularcuuncaractervioi,specificItalieidesud(…)Tempoulesteîn
generallentlaînceputșifoarterapidînfinal,metrulternar(3/8sau6/8),iarritmulseconstituiedin
succesiunideoptimi.T.pătrundeînmuzicacultăînsec.19și,înnumeroasecazuri,estetratatăcapiesă
devirtuozitate(…).
ZenoVancea,Dicționardetermenimuzicali,București:EdituraȘtiințificășiEnciclopedică,1984,pag.
474.
49Marș(fr.marche)1.Piesăcoralăsauorchestralăînmișcarepregnantă(înmăsurile4/4,2/4sau3/8,
mairarîn3/4)sugerândpasulcadențatdedefilaremilitară.(…)
ZenoVancea,pag.280.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
78taranteleivioaie.Celde-aldoileatipdemăsurădispunededouăaccenteplasatepe
timpii1și3,șicareconduclainserarearitmuluidemarș,simțitpespațiulîntregii
lucrări.
Tarantelaporneșteparteaatreiaprintr-ointroduceredeoptmăsuri.Subsecțiunea
aduceînambelefrazecomponenteoînlănțuirededouămotivediferite,darcare,prin
alăturare,oferăcursivitatemelodiei.
Primulmotiv–a(măsurile1-2)încredințeazăvoceaconducătoareviolinelor
prime,care,prinsuprapunereaculiniamelodicăacompaniatoareaviolinelorsecunde
oferăunpasajconsonant,bazatpesuccedareaintervalelorarmonicedesexteșiterțe,
transformatînmăsura2într-unuldoardesexteparalele.Concomitent,structura
muzicalăaprimuluimotivesteîmbogățităprinsalturilemicișimari,aduseînambele
sensuridecătrepartidaviolelorîndivisi.
Măsurile1-2:
Motivulsecund–b(măsurile3-4)propuneînprimulrânduncontrastdeordin
timbralșideregistru.Înprimamăsurăcomponentă,structuramuzicalăesteîncredințată
instrumentelordesuflatdinlemn,careoferăîncadrulfiecăreipartidecâteuncontur
melodicstagnant.Diferențamarederegistreestedatădeflautulprim.Printr-oraportare
laevoluțiamelodicăaviolinelordindebut,acestaîșiîncepeexpunereacuoundecimă
perfectămaisus.Motivuluisecundîiurmeazăapoicoborârealapidarăaviolinelorși
violoncelelorîndivisi,imitatădupășasetimpideclarineteșifagot1.
Lanivelmacrodimensionalsepoateafirmacătarantelaoferădinpunctdevedere
alevoluțieivocilorconducătoare,oformădearc:ascensiuneaviolinelorprime,urmată
destructurastagnantăaflautului1înregistrulînaltșitraseulinvers,decoborâre,prin
grupulviolinelor,succedatedeclarinetul1.
Unmomentinteresantapareodatăcumăsura9.Trecutăacumpeunplansecund,
melodiaIntroduceriiacompaniazăînsurdinămotivuldemarș–c,intonatdeoboiul1.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
79Nouamicrostructurăsecaracterizeazăprinalternareaintervalelordecvartăperfectă,
aduseînambelesensuri.Princelepatruprezentăriîntimbrurișiregistrediferite,
motivuldemarșoferălarândulsăuoformădearc,dedataaceasta,peplandinamic:
structuramuzicalădebuteazăînpiano,printr-oacumularegradualătreceprin
mezzopianoșiajungeînmezzoforte.Urmeazăapoireîntoarcereatreptatăsprepianoși
coborâreapânălapianissimo.
Odatăcumăsura19,motivuldemarșestesupusvariațiilorritmiceșimelodice.
Concomitent,unnoumotiv–d,apareîntimbrulviolinelorprimeîndivisișiestepreluat
dupădouămăsuri,deprimiidoicorni.Melodiageneratădeexpunerilemultipleale
motivuluidsedesfășoarăpesteostructurăacompaniatoarebogată,desfășuratăpetrei
planuri.Distingemastfeldesenulsinuosalmotivuluiapropriutarantelei,motivulde
marșșipedalaobținutăprinintrărilesuccesivealevioloncelelorșicontrabasurilor.
Onouămicrostructură–e,aparelamăsura37.Flautulpiccolo,violineleprimeși
violonceleleenunțăunmotivobținutdinsuccesiunidecvarteperfecte.Înacelașitimp,
violinelesecundeșivioleleintoneazăprimulmotiv–aaltarantelei,succedatdupădouă
măsuridemicrostructurasecundă–b,încredințatăinstrumentelordesuflatdinlemn.
Odatăcumăsura45,aparemotivulf,caracterizatprintraseulmelodictreptat
descendent,realizatpespațiuluneisextemici.Microstructurarăsunăînfortelaflauteși
violineprime,iardupăomăsură,laclarineteșiviolinesecunde.Concomitent,unmotiv
semnalaparelacornișioscileazăapoiîntretimbrulacestorașicelaltrompetelor.
Puntea1spremarșseinstaleazălamăsura53.Înacelașitimpcudesenulmelodic
specificIntroducerii,porneșteacumoascensiuneputernică(măsurile53-56).Astfel,
acumulareadinamicăsusțineintervențiilesuccesivealealameișilemnelor,bazatepe
preluăriledelaopartidălaalta,însensascendent,auneicelulestaticedinpunctde
vederealconturuluimelodic.Pasajulestereluatînurmauneidinamiciînblocputernice,
realizatăprintrecereabruscă,îndebutulmăsurii57,deladinamicadefortissimo,lacea
depianissimo.
Melodiaseînalțăpentruadouaoară,darcadeiar,lamăsura61.Dinacest
moment,prinsuprapunereamicrostructuriibaIntroducerii,cumotivuldemarș,se
porneșteunnoutraseuevolutivcare,îndebutulmăsurii69seîncheieprintr-oputernică
șiexpresivăloviturădatădeîntreagaorchestră.Structuramuzicalăîșischimbăacum
subitsensuldeexpunereșiastfel,dupăocoborâremelodică,susținutădeodescreștere
dinamică,temademarșporneștelamăsura71,însonoritateareținutăaclarinetelor.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
80Măsurile71-76:
Odatăcumăsura81,temademarștrecelaviori.Porninddinnuanțadepianissimo,
ideeamelodicăurmăreșteoamplăacumularedinamicășitensională,cevaculminaîn
fortissimo,prinmotivelesemnal,dispuseprintr-undialogenergicîntregrupulformat
dininstrumenteledesuflatșicelalinstrumentelorcucoarde.
Întremăsurile97cuanacruză-112,onouătemăstrăbatedepatruorimaterialul
sonor.Alcătuitădindouămotivedivergente,debuteazăcustructuraarmonică
grandioasăacoardelorșisecontinuăcufigurațiiledinamizateritmic,alesuflătorilor
dinlemn.Melodiaconducătoareevolueazăpestepedalacontrabasurilorșitraseul
grupuluiformatdinvioleșivioloncele,carealterneazămersulcromaticascendent,cu
celdiatonic,adusînsenscoborâtor.
Măsurile97cuanacruză-100:
Încontinuare,întremăsurile113-138,temademarșaclarinetuluireaduceîn
cadrulacompaniamentuluimotiveletaranteleicaredisparlamăsura129,darreviniar,
încadrulsecțiuniitarantelei(măsurile139-195).

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
81Dupăsecțiuneapunții2,temamarșuluireaparevictorioasălamăsura229,într-un
tuttiorchestral,îndinamicadefortissimopossibile.Totodată,semnaleletrompetelor
(măsurile312-315)încheiesecțiuneaașaseaprintr-unmomentdeclimaxtensional,
expusînfortssissimopossibile(ffff).
Codaaparelamăsura316printr-odinamicăînbloc,generatădetrecereasubităla
nuanțadepiano.Darascensiuniledinamiceșimelodicepregătescfinalulmișcării,pe
spațiulcăruiamotivuldemarșrăsunăînvingător.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
82IV.1.4.PARTEAaIV-a–Adagiolamentoso
Parteaapatra,Adagiolamentoso,prezintădinpunctdevederestructural,oformă
deliedtripartitcomplex50,alcătuitdinsecțiunileA(măsurile1-36),B(măsurile37-88),
A’(măsurile89-146)șiCoda(măsurile147-171).Dacăprimeiarticulațiiîicorespunde
osingurăsubsecțiunepespațiulcăreiaideeamelodicăprindeconturlaviolineprimeși
secunde,zonamediană–Bestestructuratăîntreifragmente:Bb1(măsurile37-54)–
model,Bb1’(măsurile55cuanacruză-70)–repetarelaoctavaascendentășiBb2
(măsurile71-88).Pespațiulsubsecțiuniiatreia(măsurile89-146),materialulsonoral
primeiarticulațiiestesupusacumprocedeelorvariaționale,fiindtotodatăamplificat.
NouasecțiuneA’esteorganizatăînsubarticulațiileAa1’(măsurile89-126)și
Aa2’(măsurile127cuanacruză-146),pesuprafațacăroratemaprincipalăesteadusăla
osingurăpartidă,ceaaviolinelorprime.Coda(măsurile147-171)încheiemișcareaprin
intermediulatreiperioadesimple.
Dinpunctdevederearmonic,Adagiolamentosopropuneuntraseutonal
transparent.Structuramuzicalăaprimeisecțiunisederuleazăînsferatonalitățiisiminor.
Zonamediană–B(măsurile37-88)prelucreazătemasecundarăîntonalitatearelativei–
ReMajor.Odatăcumăsura89,debutulReprizeireîntoarcestructuraîntonalitateade
bazăamișcării–siminor,menținutăpânălafinalulmișcării.
Primasecțiunepropuneoabordareinteresantă,princaredramatismulmuzicaleste
cusiguranțăaugmentat.Pânăînmăsurile26-27,momentîncaretonalitateasiminor
esteafirmatăprinînlănțuireaarmonicăatreptelorII–V–I,acordultoniciiesteînlocuit
decelalmedianteiinferioare(treaptaaVI-a).
Înprimafrazăatemeiprincipale(măsurile1-4)structuramuzicală,desfășuratăîn
tonalitateasiminorvariantamelodică,estedominatădeacordurilecuseptimă,aduseîn
răsturnareaadoua.Încadrulfrazeisecunde(măsurile5-11),atmosferadramaticăeste
augmentatăprindinamizareaplanuluitonal.Înacestsens,structuraporneșteînRe
Major(măsurile5-6)șitrecelapidarprinfadiezminor(măsurile7-8),LaMajor
(măsura9)saudodiezminor(măsura10).Prinreluareaideiimelodiceprincipalela
măsura19,tonalitateasiminorestereadusășiafirmatădinpunctdevederearmonicîn
măsurile26-27.
50LiviaTeodorescu-Ciocănea,Op.cit.,pag.136.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
83Pedalapesunetullaacornilordindebutulzoneimediane–B(măsurile37-88)
deținefuncțiadeDominantăpentrutonalitateaReMajor,afirmatăînfinalulmăsurii
următoare,prinacordultonicii.Primaînfățișareatemeisecundepropuneuntraseu
armonicclar,căruiaîiurmeazăîntremăsurile51cuanacruză-54,unfragmentcomplex,
dominatdeacorduridisonanteșiinflexiunimodulatorii:miminor–variantanaturală
(măsurile50timpul3-51timpii1și2),fadiezminor–variantanaturală(măsurile51
timpul3-52timpii1și2),SolMajor(măsurile52timpul3-53)șiReMajor(măsura54).
Fragmentulcuprinsîntremăsurile71-88anticipătonalitateaReprizei.Materialul
sonordebuteazăînsiminor(măsurile71-72),treceînDoMajor(măsurile73-81)și
prezintăapoioseriedeinflexiunimodulatoriispresiminor(măsurile82-84),fadiez
minor(măsurile85-86),miminor(măsura87cuanacruză)șisereîntoarceînsiminor
(măsura88cuanacruză).
Secțiuneaatreia–A’(măsurile89-146)secaracterizeazăprintr-oactivitatetonală
intensă.Pasajelecromaticeseîntrepătrundcucelediatoniceînspecialpeanacruzele
ideiimelodiceprincipale(măsurile103,126,128,130și132).Larândulsău,Coralul51
(măsurile137-146)propuneinflexiunimodulatoriispresiminor,laminor,SolMajorși
dinnousiminor–pespațiulcăroraseobservăpreferințapentruacordulcufuncțiede
Contradominantă.
PespațiulCodei(măsurile147-171)tensiuneaarmonicăserisipeștetreptat.La
nivelmacrodimensional,dacăneraportămlapedalelecoardelorgrave,ReprizașiCoda
potfiperceputecaoamplăcadență:întremăsurile115-125aparepedalapemi(curol
deSubdominantă);structuracuprinsăîntremăsurile126-136propunepedalapefadiez
(curoldeDominantă);Coda(măsurile147-171)îșideruleazămaterialulsonor
concomitentcupedalapesi,șianume,peTonicatonalitățiisiminor.
Adagiolamentoso,renunțălaprincipiileclasicedeexpunereapărțilorfinale,
menitesăimpresionezeprinpasajedevirtuozitateșidinamism,șipuneaccentpelatura
emoțională,aducândomelodietristă,străbătutădeunputernicsentimentaldeznădejdii.
Mișcareaporneșteastfelcutemaprincipală,expusăîntr-oatmosferătristă.
Măsurile1-4:
51DumitruBughici,pag.87;A.Alșvang,pag.623.

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
84Temaconținemotivul-nucleualîntregiimișcări,intonatdedouăori,prin
distribuireasunetelorcarealcătuiescmersultreptatdescendent,ladouăpartidecu
timbruriidentice–violineprimeșisecunde.Oacumularemelodicășidinamică
porneștelamăsura5,prinsupunereaunuimotivcuconturstatic,secvențărilor
superioare.Înconsecință,evoluțiaascendentăaviolinelorprime,desfășuratăpespațiul
uneiduodecimeperfecteșiamplificareatreptatăaintensității,cuplecaredinpiano,
atingpunctulculminantînnuanțadefortissimoamăsurii12.Prinintervențiaimediatăa
suflătorilordinlemnurmeazătraseulinvers,decoborâremelodicăpeambitusuladouă
octave,concomitentcuopierderegradualăaintensitații,urmărităpânălapianissimo.
Temaprincipalăestereluatălamăsura20cuanacruzășischimbăacumconturul
melodicalfrazeisecundeprinșiruldesecvențedescendente,aduselapartidaviolinelor.
Structuramuzicalăîșicontinuăacelașitraseudescensivșipespațiulexpunerii
melancoliceafagotului,care,lamăsura36încheieprimasecțiune.
Zonamediană(măsurile37-81)porneștecupedalacornilor,pestecaresevațese
dupădouămăsuri,temasecundarăliricășidiscretăaviolinelorprimeșiaviolelor.
Asemeneatemeiprincipale,ideeamelodicăsecundăesteconstruităprinintonareași
repetareaunuimotivdedouămăsuri,care,șideaceastădatăpropuneuntraseu
descendent,înmerstreptat.Frazamuzicalăsecontinuăcuunconturșerpuitor(măsurile
43cuanacruză-46)redatprintr-uncrescendoconduspânălanuanțademezzoforte.
Măsurile39cuanacruză-46:
Reluatălamăsura47cuanacruză,temaaducemodificărilanivelulfrazeisecunde,
care,deaceastădatăpropuneuntraseucromaticsuitor(măsurile51cuanacruză-54).
Ascensiuneamelodicăpregăteșteoatreiaaparițieatemeisecundare,laoctava

IV.1.SIMFONIANR.6ÎNSIMINOR,OP.74
__________________________________________________________________________________________________________
85superioară,pespațiulcăreiamaterialulsonorestesupusuneiacumulăridinamiceși
tensionale,cevaculminalamăsura71,înfortissimopossibile.
Dupăunpasajfreneticfinalizatprinacordulînfortissimopossibileaîntregului
aparatorchestral(măsura81),structuramuzicalăselinișteșteșifacelocReprizei,care,
lamăsura89porneștecutemaprincipală.Prinascensiuneamelodică(pornitălamăsura
108),susținutătotodatădeoputernicăacumularedinamicășitensională,sentimentul
disperăriiatingecoteindescriptibile.Furia,deznădejdeașinelinișteaviolentăsunt
afectecarestăpânescfragmentulmuzicalpânălasuspineleplinededurerealeorchetrei,
carepregătescaparițiacoraluluifunebrualtromboanelorșitubei(măsurile137-147).
Coralulcoincidecuzonademaximătensiunedramatică,emisăprintr-unplandinamic
sfâșietor(p–ppppp).
OdatăcuaparițiaCodeilamăsura147,trăiriledramaticeputerniceserisipesc.Pe
fundalulmorții,resemnareașisentimentuluneiliniștitristepunstăpânirepeceledouă
expunerialetemeisecundare.Muzicaserisipeștetreptat,prinsunetelecoardelorgrave,
auzitetotmaidedeparte.

IV.2.ASPECTESEMANTICE
__________________________________________________________________________________________________________
86IV.2.ASPECTESEMANTICE
Lucrareprogramaticăprintitluloferitdecompozitor,darfărăadispunedeun
programdinparteaacestuia52,SimfoniaaVI-a,Patetica,estestăpânitădeunputernic
subiectivism–dupăcumafirmăînsușiCeaikovski.Înîntregulsău,lucrareadezvăluie
trăiriantiteticeextraordinardeputernice.Porninddelaimagineatristeții,trecelaceaa
lupteicontinuedintreomșipropriuldestin,apoilaceaaiubiriișiînceledinurmă,la
tabloulmorțiitragiceiminente.
ParteaîntâidebuteazăînatmosferatristășitensionatăaIntroducerii.Timbrul
întunecatalfagotului,expunerileîntr-unplandinamicreținut,secvențărilemotivice
insistente,caracterulîncordatalacompaniamentului,ascensiuneamelodicăa
intrumentuluisolistcareparcăîncearcăsăevadezedinacesttabloudeprimantșisumbru,
îndrumădiscursulmuzicalspreuntraseudramaticșinecunoscut.
CategoriaesteticăadramaticuluidominășiExpoziția,cutemasaprincipală
(măsurile19-29)sauzonapunții(măsurile30-88).Dialoguriletensionatedintre
grupuriledeinstrumente,dinamizareaplanuluiritmicșiamestecultimbraldegajă
zbuciumulsufletescneîntrerupt.
Darurmeazăprimatemăsecundară(măsurile89-100)caldășiduioasă,
sentimentalășiluminoasă,ceneîndreaptăspreuncaracterliric.Expunereamelodiei
conducătoareînsonoritățilesuavealeviorilorșivioloncelelorimprimămuziciio
atmosferăvisătoare,carealunecă,petraseulceleide-adouatemesecundare(măsurile
101-129),într-unaagreabilă,destinsășielegantă.
Darodatăcumăsura130,primatemăsecundarăreapare.Ascensiuneamelodică,
acumulareadinamică,augmentareaorchestreișidinamizareastratuluiacompaniator
conduclaînlocuireaatmosfereivisătoareaprimeiexpuneritematice,cuuntabloual
pasiunii.Cutoateacestea,finalulalunecădinnouînsentimentulvisăriișialliniștii.
Sonoritateacaldăaclarinetuluiprimevocăparcăimagineauneiamintiridragi,cese
pierdetreptatînrostirileșoptitealefagotului.
DebutulDezvoltării–Allegrovivoneaducecubrutalitatelalumeareală.
Înlocuireabruscăadinamiciideppppppcuceadefortissimo,inserareapauzelor
52A.Alșvang,Op.cit.pag.598.

IV.2.ASPECTESEMANTICE
__________________________________________________________________________________________________________
87expresiveșidinamizareaparametruluiritmic,zguduiesimțurileșitransportăprimul
fragment–D1(măsurile161-170)încategoriaesteticăaviolentului.
Urmeazăapoicaracterulenergicșiimpetuosalfugato-uluiînceputlamăsura171
cuanacruză,sautragiculmarșfunebrualalamei(măsurile201-209).Încategoria
tragiculuiseînscriuastfelimagineamorții,darșisentimentulsperanțeiefemeresau
luptazadarnicăcuforțeledestinuluideneînvins.Tragiculpunestăpânireșipedebutul
Reprizeisaupeclimaxulmișcării(măsurile277-304).
Lamăsura305,temasecundarăsentimentalășiluminoasăaparecaoamintire
plăcută,cealunecăspreCodafinală,melancolicășiemoționantă.Primaparteîșiîncheie
expunereaînnuanțecalde,dartriste.
Parteaadouadebuteazăcutemaelegantășilungă,delicatășidiscretăa
violoncelelor,temăpreluatăapoidegrupulinstrumentelordesuflatdinlemn.
Vocalitateaideiimelodice,lipsatensiunii,omogenitateaplanuluidinamicșistabilitatea
ritmicăleagătemaprincipalădecategoriaesteticăafrumosului,caracterizatăprin
echilibrușiarmonie.
Otemănouăaparelamăsura57.Suspinelemelodiceșisentimentultristețiievocat
printoatemijloacelestilistice,înscriustructuramuzicalăîncategoriaelegiacului.Dar
tensionareadiscursuluimuzicalodatăcumăsura65–prinaparițiauneinoilinii
melodiceșimaiapoi,prindialogulintensdintrecoardeșilemne,insereazăsentimentul
suferințeiprovenitădincategoriaesteticăadramaticului.
Codaaparelamăsura152cuanacruzășicopleșeștecusentimenteantitetice,care
oferăuntablousonorautentic.Atmosferaliniștitășiseninăseîntrepătrundeîntr-o
manierăexpresivășineartificialăcusentimentultristețiișialdurerii.
Parteaatreiaarelabazădouămelodii–otarantelășiunmarșprinintermediul
căroraestetransmisăpermanentaluptăinegalădintreconștiințaerouluișiforțele
supraomeneștialedestinuluiinvincibil.
Mișcareasedeschidecumelodiatarantelei,expusăprintr-uncaracterenergic.Mai
mult,conturulmelodicoscilant,ritmulînoptimișiplanuldinamicretrasincludprima
temăîncategoriaesteticăamisteriosului,care,odatăcuaparițiamotivuluidemarș
alunecăspreuncaractersatiric,chiargrotesc.Acestetrăsăturiînscriseîncategoria
esteticăarizibiluluirezultădinsalturileintervalicedecvartăaduseînambeledirecții,

IV.2.ASPECTESEMANTICE
__________________________________________________________________________________________________________
88dinsimultaneitateaexpuneriiformulelorritmicedivergentesaudinmodalitateade
execuție–înstaccato.
Marșulaparelamăsura71.Alcătuireamelodicădinsuccesiunidecvarte,
abordareaunuiritmuniformșisubliniereadinamicăatimpilorprincipalicreionează
caracterulrece,hotărâtșimilitărescaltemei.Darodatăcuaparițiamotivelordestinului
(măsurile93-96),structuramuzicalăesteîmbogățităcutrăsăturinoi.Caracterulrigid–
rezultatatâtdinuniformitateavitezeideexecuție,câtșidinclaritateașiconstanța
ritmico-melodică,fuzioneazăaicicuimagineamăreției,asolemnității.
Odatăcumăsura97,subarticulațiasecundăamarșuluipropuneonouăidee
melodică,bazatăpealăturareacaracterelorantitetice.Prinurmare,expunerile
amenințătoarealecoardelorsuntcontrabalansatedeintonațiilevaporoaseși
transparentealesuflătorilordinlemn.
Materialulsonorcunoaștecurândnoișidiverseînfățișări.Odatăcupunctul
culminantalparametruluiritmic(măsurile221-228)caracterulviolentpunestăpânirepe
discursulmuzical,pecareîlplaseazăînsferairealului.Forțelesupranaturalenumaipot
fiopriteșiîncheiemișcareaîntr-untabloualuneiizbânziînfricoșătoare.
Parteaapatraesteplasatăfărădreptdeapelînsferapaginilorartisticeautentice,
careimpresioneazăprinintensitateatrăirilorinterioareșiaconflictelor.Maimult,dacă
părțileanterioareaduceauînprimplansentimentullupteisaupecelaliubirii,
sentimentuldeznădejdiisaupecelalîncrederii,mișcareafinalăînchideciclultragical
vieții,printabloulinevitabilalmorții.
Mișcareaporneștecuintonareatemeisaleprincipaleîntr-oatmosferăapăsătoare.
Ideeamelodicăestestăpânitădesentimentuldeznădejdii–încadratînsferaesteticăa
dramaticuluiceareîncentrulatențieiomul,care,aruncatînvâltoareaviețiișia
situațiilorconflictuale,sperăcăpoateînvingeforțanecruțătoareadestinului.
Odatăcumăsura37apareideeamelodicăsecundarăliniștitășisenină,inclusăîn
sferaesteticăaînălțătorului.Aceastatraverseazăsprecategoriasublimului,care
coincidecupunctulculminantînscrisîntremăsurile55cuanacruză-62.Darodatăcu
măsura71,prinintonareamelodieidecătreîntragaorchestră,prinplanuldinamicridicat
(fortissimopossibile)șisuccedareadiviziunilorritmicenormalecuceleexcepționale,
discursulmuzicalcapătăaccenteviolente.
Reaparițiatemeiprincipalecoincidecereinstalareasentimentelordedeznădejdeși
disperare,amplificatepeplanmelodicprindebutulanacruzicalmotivelor.Structura

IV.2.ASPECTESEMANTICE
__________________________________________________________________________________________________________
89muzicalăalunecărapidsprecoralulfunebruexpusdeinstrumenteledesuflatdinalamă
(măsurile137-146).Înnuanțetragice,apareideeamorțiiiminente.
Parteaapatraseîncheiecuglasulplângătoralcoardelor,înlocuitdesuspinele
contrabasurilor,careinsereazădifuzsimțământulresemnării.

CONCLUZII
__________________________________________________________________________________________________________
90CONCLUZII
AmanalizatînlucrareadefațăsimfoniilecapodoperealeluiCeaikovski–IV,V
șiVI,dinpunctdevederemelodic,armonic,ritmic,dinamicșistructural,adicăceeace
amnumitstratulobiectiv.Alăturidecaracteristicilesalearhitecturaleremarcabile,
muzicasimfonicăaluiCeaikovskiseimpuneprinputereastratuluisubiectiv,celcare
facetrimiterelaemoțiișisentimente,latrăirilepecaremuzicaletransmiteauditoriului.
Marilesimfoniiceaikovskiene„creazaocomunitate”53desimțireșideemoțiișio
bogățieuluitoarede„imagisticăconcretă,derivatăexplicitdinexperiențeleumane
împărtășite”54(atâtdedeosebitădeevadareatradiționalromanticăînexoticșiireal).
SimfoniaaIV-aseremarcăastfelprinnumărulvastalideilormelodice
constituenteșiprindiversitateaacestora,faptpentrucarepaletaculorilorsemanticeeste,
larândulsău,bogată.Primaparteporneșteînforțăcutemanemiloasăadestinului,
urmatăapoideaparițiatemeisecundarecantabileșivisătoareșideoatreiatemă,a
căreigrandoareseavântăîntr-unoptimismnestăvilit.Aparițiainopinatăatemei
destinuluiîndebutulDezvoltăriilasăînurmăoricelicărireabiruințeiomuluiînfața
unorforțeimplacabile.Parteaadouadebuteazăcuoliniemelodicăsimplășigrațioasă,
careîndeamnăparcăauditoriullavisare.Urmeazăotemăpopularădansantăcareoferă
unmomentceîntrepătrundenostalgiatrecutului,cudorulșiliniștea.Parteaatreia
atrageatențiaprinbogățiacolorituluișitotodatăprincaracterulantipoeticalcelortrei
teme,caractergeneratînprimulrânddeuniformitateașipreciziaritmică.Easeîncheie
înculorineutre–nicivesele,nicitriste,într-oatmosferădegajată,lipsitădetensiuniși
dramatism.Înparteaapatraatențiaautoruluiseîndreaptăasupraamplificăriigradualea
expresivitățiișitensiunii.Simfoniasesfârșeșteîntonuriluminoase,într-oatmosferăde
bucuriesimplă,darputernică.
SimfoniaaV-apuneladispozițiaauditoriuluiopaletăvastădestărisufletești,
determinateînprimulrânddemultipleleînfățișăripecareleoferătemadestinului.
Primaparteporneștecusentimentultristeții,evocatexpresivprinsonoritățile
caldeșimelancolicealeclarinetului,susținutedeacompaniamentullugubrual
53RichardTaruskin,DefiningRussiamusically.EdituraPrincetonUniversityPress,Princeton,1997,pag.
299.
54RichardTaruskin,Op.cit.pag.298

CONCLUZII
__________________________________________________________________________________________________________
91instrumentelorcucoarde.Maimult,construireafragmentuluipebazarepetițiilorșia
secvențărilor,oglindescdramaticconflictullăuntricalomului,înluptasacudestinul.
Dramaticesuntatâtsentimentuldeznădejdiialtemeiprincipale–cuconturulsău
melodicpreponderentcoborâtor,câtșiatmosferamelancolică–reieșitădinamestecul
timbral.Înansamblu,secțiuneaDezvoltăriiexprimăcuenergieșiîncăpățânare,lupta
nedreaptășiinegalădintreomșidestin.Mișcareaseîncheieprinsentimentul
resemnării,prinacceptareacuseninătateaforțeiinvincibileadestinului.Parteaa
doua,Andantecantabileconalcunalicenza,sedistingeprinbogățiaculorilorexpresive
șiastărilorsufleteștiputernicepecareletransmite.Mișcareaprovoacăîncădela
începutsentimentesublime.AceeașitemăadestinuluisedezlănțuiecufurieșiînCodă,
pentrucamaiapoi,secțiuneafinalăsăîncheiemișcareasecundăîntr-oatmosferă
liniștitășiluminoasă,caldă,dartotușinostalgică.Parteaatreiaaduceunvalsdistins,
alecăruisecțiunicomponentepropunsurprinzătoarecontrastedecaracter.Darfinalul
acesteipărțiuluieșteauditoriulprinaparițiainopinatăatemeidestinului,careumbrește
imagineavalsuluigrațios.Mișcareafinalăsurprindeîncădelaprimelesunete.Tema
destinuluiîșicontinuăprocesuldetransformarede-alungulîntregiipărți,șiastfel,în
secțiuneaCodei,aceastaatingeclimaxulsăuexpresiv.SimfoniaaV-aseîncheiecu
energie,într-oatmosferătriumfătoare.
SimfoniaaVI-a,Patetica,estestăpânitădeunputernicsubiectivism–dupăcum
afirmăînsușiCeaikovski.Înîntregulsău,lucrareadezvăluietrăiriantiteticeextraordinar
deputernice.Porninddelaimagineatristeții,trecelaceaalupteicontinuedintreomși
propriuldestin,apoilaceaaiubiriișiînceledinurmă,latabloulmorțiitragice
iminente.ParteaîntâidebuteazăînatmosferatristășitensionatăaIntroducerii.
Dialoguriletensionatedintregrupuriledeinstrumente,dinamizareaplanuluiritmicși
amestecultimbraldegajăzbuciumulsufletescneîntrerupt.Parteaadouadebuteazăcu
temaelegantășilungă,delicatășidiscretăavioloncelelor,temăpreluatăapoidegrupul
instrumentelordesuflatdinlemn.Vocalitateaideiimelodice,lipsatensiunii,
omogenitateaplanuluidinamicșistabilitatearitmicăleagătemaprincipalădecategoria
esteticăafrumosului,caracterizatăprinechilibrușiarmonie.Atmosferaliniștităși
seninăseîntrepătrundeîntr-omanierăexpresivășineartificialăcusentimentultristețiiși
aldurerii.Parteaatreiaarelabazădouămelodii–otarantelășiunmarșprin
intermediulcăroraestetransmisăpermanentaluptăinegalădintreconștiințaerouluiși
forțelesupraomeneștialedestinuluiinvincibil.Materialulsonorcunoaștecurândnoiși

CONCLUZII
__________________________________________________________________________________________________________
92diverseînfățișări.Odatăcupunctulculminantalparametruluiritmic,caracterulviolent
punestăpânirepediscursulmuzical,pecareîlplaseazăînsferairealului.Forțele
supranaturalenumaipotfiopriteșiîncheiemișcareaîntr-untabloualuneiizbânzi
înfricoșătoare.Parteaapatraesteplasatăfărădreptdeapelînsferapaginilorartistice
autentice,careimpresioneazăprinintensitateatrăirilorinterioareșiaconflictelor.Mai
mult,dacăpărțileanterioareaduceauînprimplansentimentullupteisaupecelaliubirii,
sentimentuldeznădejdiisaupecelalîncrederii,mișcareafinalăînchideciclultragical
vieții,printabloulinevitabilalmorții.Parteaapatraseîncheiecuglasulplângătoral
coardelor,înlocuitdesuspinelecontrabasurilor,careinsereazădifuzsimțământul
resemnăriiînfațadestinului.
Unaspectesențialalactuluimuzicalîlconstituieinterpretareasimfoniilor
ceaikovskiane,căcimuzicasadegajăoîncărcăturăemoționalăextremășionarațiune
patetică,deneegalat.De-alungulceloraproape150deanicareautrecut(delaprima
reprezentațieaSimfonieiaIV-a,în1878),simfoniileceaikovskieneaucunoscut
interpretăriremarcabile,atâtdinpunctdevederedirjoralcâtșialvaloriiansamblurilor
orchestrale.Oclasificareesteșidificilășiinevitabilsubiectivă,daramdorisă
evidențiemmăiestriacucarespecificulceaikovskianesteredatîncâtevarealizăride
excepție.
Interpretările„rusești”,beneficiazădeapropiereasufleteascănaturalădintre
compozitorșiansamblulinterpretativșidesigurbeneficiazădematuritateași
sensibilitatearemarcabileișcoalidirijoralerusești.Subliniemcâtevadintreele,indicând
dirijorul,ansamblulorchestralșianulinterpretării:
EvgheniMravinski,OrchestraFilarmonicădinLeningrad,1960
KirilPetrenko,RoyalLiverpoolPhilharmonicOrchestra,2016
ValeriGherghiev,OrchestraTeatruluiMariinskidinSankt-Petersburg,2002
MihailPletnev,OrchestraNaționalăRusă,2010.
Secuvinedesigursămenționămșicâtevaintepretăriceaikovskiene„clasice”,
intrateînfonotecadeaur,aleunoradintreceimaimaridirijoricontemporani:
WilhelmFurtwängler,OrchestraFilarmonicădinBerlin,1938
HerbertvonKarajan,OrchestraFilarmonicădinBerlin,1970
BernardHaitink,ConcertgebouwOrchestra,1994.

CONCLUZII
__________________________________________________________________________________________________________
93SimfoniileluiCeaikovskiaugenerat,de-alungulanilor,dezbaterifurtunoasecu
privirela„ortodoxismul”arhitecturiilorcomponistice,maimultsaumaipuținclasice,
lamoduloptimcumtrebuieinterpretateșiascultate,lamesajulnarativ,lapovesteape
careospunșilacaracterulautobiograficfrământatalcompozițiilorsale.
Maipresusdecuvinterămâneînsămuzicaînsine,precumșiprobatimpului,
nemiloasăpentruatâteaoperemuzicale.SimfoniileluiCeaikovskisecântăpetoate
scenelelumii,aparandeanînrepertoriulmaituturormarilordirijorișialansamblurilor
contemporanederenume.Iartrăireapecareacesteinterpretăriotransmitesteautentică
șiinepuizabilamelodicăceaikovskianăîșidescoperășiazinoișinoifațeteșicontinuă
săgenerezeascultătoruluisentimentetulburătoare,deunumanismvibrant.
„Filosofiasaartisticăadatprioritatelaceeaces-arputeanumiemoțieprogresivă,
adicăstabilireaunuiraportimediatcuaudiențaprinanticipareașiatingerea,înfinal,a
‘catharsis’-ului”55.Subiectivitateasaintensă,susținutădeotehnicădemaestrușideo
inspirațieinepuizabilă,aveasărevitalizezegenulsimfoniclasfârșitulsecoluluialXIX-
leașisăexerciteoinfluențănotabilăasupraunormarisimfoniștiprecumGustavMahler,
SergheiRahmaninovsauDmitriȘostakovici.
55AlexanderPoznansky,EnciclopediaBritanică,ArticoluldespreCeaikovski.

BIBLIOGRAFIE
__________________________________________________________________________________________________________
94BIBLIOGRAFIE
CĂRȚI.PUBLICAȚII.
1.ALȘVANG,A.P.I.Ceaikovski.TraduceredeEugeniaBorcea.Editura
MuzicalăaUCMR.București.1961.
2.ARSENESCU,DORINA.Cursdeesteticămuzicală–anulIII,
UniversitateaSpiruHaret,București.
3.BANCIU,ECATERINA.Arhetipuriesteticealerelațieiethos-affectusîn
Istoriamuzicii.EdituraMediaMusica,Cluj-Napoca,2006.
4.BANCIU,ECATERINA.Istoriamuzicii,ModuldestudiupentruStudii
UniversitareprinÎnvățământlaDistanță.EdituraMediaMusica,Cluj-Napoca,2009.
5.BANCIU,ECATERINA.ÎnumbraluiManfred.DelaByronlaCeaikovski.
Simpozionul„MuzicășiFilozofie.Sintezamuziciiromantice”,AcademiadeMuzică
„Gh.Dima”Cluj-Napoca,7-8mai2010.
6.BENCE-MUK,Cristian.Delaaleflatav:Golem,
https://www.academia.edu.
7.BERGER,Christian.Caracteristiciletehniceșideexpresieale
instrumentelormuzicaleaflateînuzînorchestrasimfonicămodernă.EdituraMuzicală
aUCMR.București,2000.
8.BRÂNCUȘI,Cristian.EsteticaMuzicalăînviziunealuiDimitrieCuclin,
EdituraU.N.M.B.București,2006.
9.BROWN,David.Tchaikowsky:TheFinalYears,1885-1893.Editura
W.W.Norton&Company,NewYork,1991.
10.BRUMARU,Ada.Romantismulînmuzică.EdituraMuzicalăaUCMR.
București,1962,volumulII.
11.BUGHICI,Dumitru.Dicționardeformeșigenurimuzicale,Ediție
revăzutășiadăugită,EdituraMuzicală,București,1978.
12.CEAIKOVSKI,P.I.Despremuzicaprogramatică.Despreelementul
popularșinaționalînmuzică.Fragmentealesedinscrisorișiarticole.Alcătuit,
redactatșicomentatdeI.F.Kunin,EdituraCarteaRusă,1957.
13.FLOREA,Vasile.Oistorieaarteiruse.EdituraMeridiane.București,
1979.

BIBLIOGRAFIE
__________________________________________________________________________________________________________
9514.FRANҪOIS–SAPPEY,Brigitte.IstoriamuziciiînEuropa.Traducerede
IleanaLittera.EdituraGrafoart.București,2007.
15.GIULEANU,Victor,Tratatdeteoriamuzicii.EdituraMuzicală.București,
1986.
16.HARTMAN,Nicolai,Estetica[1966],trad.deConstantinFloru,Editura
Univers,București,1977.
17.HODEIR,André.FormeleMuzicii[2004],trad.deDariaLauraBârsanși
CorinaNeacșu,CasadeEditurăGrafoart,București,2007.
18.IARUSTOVSKI,B.I.SimfoniileaIV-a,aV-așiaVI-adeCeaikovski.
EdituraCarteaRusă,1957.
19.MANN,Klaus,SimfoniaPatetică.ViațaluiCeaikovski.Traducerede
CorneliuPapadopol.EdituraVivaldi.București,2005.
20.PÁNDI,Marianne.Hangversenzkalauz.Zenekariművek,vol.I,SAXUM,
2005
21.PASCU-RĂDULESCU,Dorel.Sunetulmuzicalșiansamblurilemuzicale.
EdituraMuzicalăaUCMR.București.
22.PETZOLDT,Richard.PiotrIliciCeaikovski.Viațaînimagini.Traducerea
deCrinaBuiu.București,1962.
23.RĂDULESCU,Antigona.Semioticămuzicală.Notedecurs.Editura
UniversitățiiNaționaledeMuzică.București.2006.
24.RIASANOVSKY,Nicholas.OistorieaRusiei.TraduceredeAreta
Voroniuc.EdituraInstitutulEuropean.Iași,2000.
25.RIMSKI-KORSAKOV,Nikolai.Manualpracticdearmonie[1955],trad.
deV.Iusceanu,EdituraMuzicalăGrafoart,București,2013.
26.ROGOVSCHI,AdrianaLiliana.PiotrIliciCeaikovski.EdituraDidactică
șiPedagogică.București,2009.
27.SANDU–DEDIU,Valentina.Studiidestilisticășiretoricămuzicală.
EdituraUniversitățiiNaționaledeMuzică.București,1999.
28.SAVA,Iosif;VARTOLOMEI,Luminița.Dicționardemuzică.Editura
științificășienciclopedică.București,1979.
29.SCHONBERG,HaroldC.Viețilemarilorcompozitori.TraduceredeAnca
IrinaIonescu.EdituraLider.București,2008.

BIBLIOGRAFIE
__________________________________________________________________________________________________________
9630.TARUSKIN,Richard.DefiningRussiamusicallytoday.Historicaland
HermeneuticalEssays.EdituraPrincetonUniversityPress.Princeton,NewJersey,1997.
31.TEODORESCU–CIOCĂNEA,Livia.Tratatdeformeșianalize
muzicale.EdituraMuzicală.București,2005.
32.***DicționardemarimuzicienidinLaroussedelamusique.
CoordonatoriAntoineGoléașiMarcVignal.EdituraUniversulEnciclopedic.București,
2000.
33.***Dicționardetermenimuzicali.CoordonatorZenoVancea.Editura
ȘtiințificășiEnciclopedică.București,1984.
34.***Dicționardetermenimuzicali.GheorgheFirca.EdituraEnciclopedică.
București,2008.
35.***Dicționaruniversaldemuzică.JeanLupu,DanielaCarmen-Fotea,
NicolaeRacu,Gabriel-ConstantinOprea,Eugen-PetreSandu,LiteraInternațional,
Chișinău,2008.
36.***TheNewGroveDictionaryofMusicandMusicians.Editedby
StanleySadie.London.MacmillanPublishersLimited,2002.

BIBLIOGRAFIE
__________________________________________________________________________________________________________
97PARTITURI
1.CEAIKOVSKI,P.I.SimfoniaaIV–a,înfaminor,op.36.EdituraBreitkopf
&Härtel,1880.Disponibilăîndomeniulpublicla:
imslp.org/wiki/Symphony_No.4_Op.36_(Tchaikovsky_Pyotr).
2.CEAIKOVSKI,P.I.SimfoniaaIV–a,înfaminor,op.36,SimfoniaaV–a,
înmiminor,op.64.SimfoniaaVI–a,însiminor,op.74..EdituraDover
Publication,1979.(Edițielaprețaccesibil,pentrustudiu).
3.CEAIKOVSKI,P.I.SimfoniaaIV–a,înfaminor,op.36.EdituraBreitkopf
&Härtel.PartiturBibliothek,No.4984.
4.CEAIKOVSKI,P.I.SimfoniaaV–a,înmiminor,op.64.EdituraP.
Jurgenson,1888.Disponibilăîndomeniulpublicla:
imslp.org/wiki/Symphony_No.5_Op.64_(Tchaikovsky_Pyotr).
5.CEAIKOVSKI,P.I.SimfoniaaV–a,înmiminor,op.64.EdituraBreitkopf
&Härtel.PartiturBibliothek,No.3627.(Partiturădestudiu).
6.CEAIKOVSKI,P.I.SimfoniaaVI–a,însiminor,op.74.Editura
P.Jurgenson,1901.Disponibilăîndomeniulpublicla:
imslp.org/wiki/Symphony_No.6_Op.74_(Tchaikovsky_Pyotr).
7.CEAIKOVSKI,P.I.SimfoniaaVI–a,însiminor,op.74.Editura
Breitkopf&Härtel.PartiturBibliothek,No.3628.(Partiturădestudiu).

DISCOGRAFIE
__________________________________________________________________________________________________________
98DISCOGRAFIE
1.P.I.Ceaikovski,SimfoniaaIV-a.OrchestraBerlinerPhilharmoniker,dirijor
HerbertvonKarajan.CasadediscuriDeutscheGrammophon–419872-2GGA(CD).
2.P.I.Ceaikovski,SimfoniaaIV-a.OrchestraWienerPhilharmoniker,dirijorValeri
Gherghiev,2002.CasadediscuriPhilips–475619-6(CD)—Liverecording.
3.P.I.Ceaikovski,SimfoniaaV-a.OrchestraBerlinerPhilharmoniker,dirijor
HerbertvonKarajan,1975.Casadediscuri–DeutscheGrammophon419066-2GGA(CD).
4.P.I.Ceaikovski,SimfoniaaV-a.OrchestraMünchenPhilharmoniker,dirijorSergiu
Celibidache,1991.CasadediscuriEMI–CDC556522-2(CD)—Liverecording.
5.P.I.Ceaikovski,SimfoniaaVI-a.BostonSymphonyOrchestra,dirijorSeijiOzawa,
1986.Casadediscuri–EratoECD88242(CD).
6.P.I.Ceaikovski,SimfoniaaVI-a.OrchestraWienerPhilharmoniker,dirijorValeri
Gherghiev,2004.Casadediscuri–Philips475631-0PX3(CD)—Liverecording.

WEBOGRAFIE
__________________________________________________________________________________________________________
99WEBOGRAFIE
1.SitdesprecreațiașiviațaluiPiotrIliciCeaikovski.Comentariipemarginea
compozițiilorsaleșiascrisorilorpersonaleplusobibiografieexhaustivă.
http://www.tchaikovsky-research.net/
2.EnciclopediaBritanică–articoluldespreCeaikovskiscrisdecătreAlexander
Poznansky.
http://www.britannica.com/EBchecked/topic/585008/Pyotr-Ilyich-Tchaikovsky/215814/
Assessment
3.SimfoniileluiPiotrIliciCeaikiovski.PaginiWikipediadespresimfoniileluii
Ceaikovski,cutrimiteribibiliografice.
http://en.wikipedia.org/wiki/Symphonies_by_Pyotr_Ilyich_Tchaikovsky
4.BBCMariCompozitori-Ceaikovski.Documentardespreviațacompozitorului,cu
imaginidinultimalocuințăacompozitorului.
http://www.youtube.com/results?search_query=tchaikovsky+documentary
http://www.youtube.com/watch?v=eXfPpRb5oDY
http://www.youtube.com/results?search_query=tchaikovsky+simphony+5+gergyev
http://www.youtube.com/watch?v=kdZLzRxachU

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Vklicenta Refacuta Zaharia Alexandru 23.01.2019 V0.3 [604069] (ID: 604069)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Vklicenta Refacuta Zaharia Alexandru 23.01.2019 V0.3 [604069]

Copyright Notice

MARII INITIATI AI INDIEI SI CUVIOSUL PAISIE 1 246 DYONYSIOS FARASIOTIS MARII INITIATI AI INDIEI SI [631486]

Asist. univ. dr. Camelia LAZĂR [305249]

Proiectare, implementare s ,i exploatare Teodora Sanislav, Liviu Miclea, Honoriu V ˘alean Universitatea Tehnic ˘a din Cluj-Napoca EDITURA U.T.PRESS… [600347]

LaTex Template for an EUCOMES 2010 Paper [301425]

1. Șantiere navale din România și str ăin ătate 5 CAPITOLUL 1. ȘANTIERE NAVALE DIN ROMÂNIA ȘI STR ĂIN ĂTATE 1.1. ȘANTIERUL NAVAL DAEWOO MANGALIA… [619924]

Cum mă comport într -o bancă într -un magazin într -o agenție de [614107]

Copyright Notice

Similar Posts