Vizualizarea entoptica [616780]

Vizualizarea entoptica
a mediilor opace

Retina poate fi descrisa ca o:
1.Arie de fotoreceptori care realizeaza perceptia
noastra inversata a spatiului vizual;
2.Arie de fotoreceptori care proiecteaza obiectele , in
spatele aceleiasi regiuni din cimpul vizual (retina din
zona nazala spre zona nazala etc.)
3.Arie de fotoreceptori care este efectiv o harta
inversata a spatiului vizual.

Mediile oculare celulare (exceptie facind umoarea apoasa )
Opacitati si imperfectiuni pot fi vazute ca fenomene
entoptice in anumite conditii . Fenomenul entoptic – Medii opace

Cel mai adesea sunt vazute ca fenomene entoptice
Se datoreaza aparitiei unor mici suprafete de
degenerare a colagenului in vitrosul posterior
In mod obisnuit sunt translucide
Adesea vitrosul este lichefiat in imediata vecinatate a
opacitatilor plutitoare si acestea se misca si se
raporteaza la miscarea ochiului in orbita Muscae Volitantes
(Plutitori vitrosi – muste zburatoare)

Subiectii/pacientii sunt adesea ingrijorati de aceste
opacitati plutitoare deoarece ele sunt foarte vizibile de
catre acestia ;
Cataracta este extrem de comuna pacientilor de virsta a
treia;
Dar pacientii nu pot niciodata sa deosebeasca
problemele pure, precum cataracta, de fenomenele
entoptice de baza;
Ruperea filmului lacrimal se manifesta mai adesea la
ochiul uscat si la pacienti cu lentila de contact si care
nu se poate observa in momentul manifestarii
fenomenelor entoptice . De ce nu se vad aceste opacitati in zona centrala sau
anterioara ?

De ce multi pacienti acuza aparitia plutitorilor
vitrosi dar ei nu pot “observa” perceptia
entoptica a cataractelor ?
1.Plutitorii vitrosi sunt mai densi decit cataractele;
2.Cataractele au o intindere mai mare si realizeaza o
umbra intinsa si intunecata pe retina, in timp ce plutitorii
vitrosi sunt mici, realizeaza umbre concentrate si dense;
3.Ochii nostrii sunt mai putin sensibili la umbrele intinse
precum umbrele cataractelor decit la umbrele mai
intunecate ale plutitorii vitrosi
4.Umbrele date de cataracte ce sunt traversate de radiatia
luminii albe compuse sunt difuzate.

Muscae volitantes – plutitorii vitrosi sunt usor de vazut
daca sunt in proximitatea retinei;
Opacitatile din apropierea retinei realizeaza o umbra
distincta si neta;
Cele mai multe opacitati anterioare nu realizeaza o
umbra vizibila in conditii normale de vedere ;
Pentru aceasta este nevoie de conditii de vedere
optimizate, specifice, in scopul punerii in “valoare”a
mediilor opace;
De ce nu se pot vedea opacitatile centrale si anterioare ?

Conditii normale de iluminare  lumina difuza

Vizualizarea opacitatilor posterioare : lumina difuza
Umbra distincta pe retina Opacitate in vitrosul posterior
Proiectie
entoptica

Daca opacitatile se misca in jos atunci
umbra se muta in jos, iar proiectia
entoptica se muta in sus !! Vizualizarea opacitatilor posterioare : lumina difuza

Vizualizarea opacitatilor posterioare : lumina difuza
Daca opacitatile se misca in jos atunci
umbra se muta tot in jos. iar proiectia
entoptica se muta in sus !!

Lumina difuza  umbra
cataractei se imprastie usor in
mediu vitros Opacitatea
cristalinului
(cataracta) Vizualizarea opacitatilor posterioare : lumina difuza

Lumina difuza (normal) ce intra in ochi determina ca
umbrele de la opacitatile anterioare sa nu intilneasca
niciodata retina
Pentru a vedea mai mult si mai bine opacitatile
anterioare (ex. cataracta, opacitati corneene) este
nevoie de lumina directionala care sa traverseze ochiul. Lumina difuza vs. Lumina directionala

Sursa
punctiforma
Fe
 = fe Conditii optime pentru a vedea mediile opace
Plasind o sursa punctiforma in focarul obiect al
ochiului  ochiul devine un colimator

Sursa
punctiforma
Fe
 = fe Colimatorul creeaza un fascicul de raze paralele
refractate  lumina directionala (paralela)
traverseaza ochiul Conditii optime pentru a vedea mediile opace

Colimator (in aer; n = 1)
Sursa
punctiforma
Fe
 = fe




eefF L L1 1

ef
  01 1
e e f fL

Sursa
punctiforma
Fe
 = fe
Camp entoptic Conditii optime pentru a vedea mediile opace

Lumina paralela prin ochi 
opacitatile din toate pozitiile de
profunzime realizeaza umbre
distincte pe retina Profunzimea mediului opacitatilor

Marginile
campului
entoptic Opacitatea
cristalinului Umbra pe
retina
Sursa
punctiforma
Fe
Pupila
de iesire  = fe Care este profunzimea mediilor opace ?
Atentie : nu se poate analiza profunzimea opacitatii in conditii statice !

Mutind sursa punctiforma in fata unui ochi in pozitie
stationara (conditii optime)  se poate determina
profunzimea (antero -posterioara) a mediilor opace Profunzimea mediilor opace relativ la paralaxa entoptica

(a)
Fe
S Pex CAMP
ENTOPTIC
O
Opacitatea
corneana Opacitate in
zona medie a
vitrosului Paralaxa relativa entoptica
Doua opacitati la aceasi inaltime (adincime)  o singura
umbra retinala

(b)
S Pex
Opacitate corneeana O Fe
Opacitate in vitros
Sursa mutata in jos Mutand sursa in exteriorul axei (extraaxial)  umbrele
retinale sunt acum separate Paralaxa relativa entoptica

(c)
Fe Pex CAMP
ENTOPTIC
co
vo
vo
co S co vo
• Fasciculul circular de lumina este centrat pe retina, in zona superioara ;
•Campul entoptic (proiectia cercului de lumina )  este perceput ca
fiind mutat in jos;
• Umbrele opacitatilor se muta corespunzator cu centrul acestei
zone ; Paralaxa relativa entoptica – camp entoptic

Opacitatile anterioare se muta odata “cu”
mutarea sursei (in acelasi sens) !!!! Opacitatile posterioare se muta in “contra”
miscarii sursei !!!! Paralaxa relativa entoptica – camp entoptic

Paralaxa relativa entoptica – camp entoptic

Opacitatile posterioare se muta in
sus relativ la centru sursei 
CONTRA
Opacitatile anterioare se muta in
jos relativ la centrul sursei 
CU (pentru) Paralaxa relativa entoptica – camp entoptic

Un element plutitor in vitrosul posterior graviteaza in jos in vitros.
Se va muta umbra in aceeasi directie, in cimpul vizual, in ambele conditii
de iluminare – iluminare difuza si iluminare optima (lumina paralela)?
1.Da, se vor muta in sus in cimpul vizual in ambele cazuri .
2.Nu, se va muta in sus in cimpul vizual pentru iluminarea
difuza si in jos pentru iluminarea paralela ce traverseaza prin
ochi
3.Nu, se va muta in jos in cimpul vizual pentru iluminare
difuza si in sus pentru iluminarea paralela traversind prin
ochi.
4.Umbra se va vedea doar pentru lumina paralela care
traverseaza ochiul.

Halo -urile entoptice

Halouri cristaliniene
Halouri corneene Halourile entoptice

Ce se intimpla cind radiatia de la o sursa luminoasa
punctiforma trece printr -o serie de fante dreptunghiulare
egale ?
1.Cea mai mare parte a radiatiei formeaza o imagine punctiforma,
dar o parte este deviata la stinga si la dreapta datorita fenomenului
de difractie.
2.Cea mai mare parte a radiatiei formeaza o imagine punctiforma,
dar o parte este deviata la stinga si la dreapta datorita in primul
rind fenomenului de interferenta, dar si de asemenea fenomenului
de difractie.
3.Radiatia luminoasa se recombina pentru a forma un singur punct
imagine.

Retea de difractie orizontala
Lumina incidenta alba Maximul de
prim ordin
Imaginea
centrala
(a) (b)
m = +1 m = 1

 Difractia tip Fraunhofer (camp indepartat, focal)
dm sin
Difractia
perpendiculara pe
directia de orientare
a elementelor retelei

Spectrul de difractie (interferenta)  vs (m) 

Halouri cristaliniene Halouri entoptice

Fibrele cristaliniene creaza o
retea de difractie radiala
(interferenta)
Este de fapt ca o retea liniara
cu care s -a format o retea
circulara
Cristalin Halouri cristaliniene

Difractia si interferenta se manifesta
intotdeauna perpendicular pe directia
retelei  ceea ce inseamna ca poate
sa se manifeste in toate directiile
posibile;
Cristalinul focalizeaza lumina 
halouri in jurul imaginii punctiforme a
sursei;
Fibre orizontale 
difractie verticala Fibre verticale 
difractie orizontala Halouri cristaliniene

Fibrele periferice ale cristalinului nu sunt expuse in cazul
diametrelor mici ale pupilei  nu apar si nu se vad halouri
cristaliniene. Halouri cristaliniene

Pupila dilatata expune fibrele cristaliniene periferice  se vad halourile cristaliniene.
Conditiile de mediu intunecate permit dilatarea pupilei si imbunatatesc contrastul Halouri cristaliniene

De la fibrele
cristaliniene
orizontale
De la fibrele
cristaliniene
verticale De la fibrele
cristaliniene
oblice Halouri cristaliniene


sindRadiatie de culoare rosie
( = 700 nm)   = 4O
m dnmdO

104sin700
sin

10 m  spatiul dintre fibrele cristaliniene
dm)(sinHalouri cristaliniene

Fenomene normale fiziologice
Nu au semnificatie clinica Halouri cristaliniene

Fosfenele

Fosfenele: Dovada hartii inversate a retinei
N
Se apasa pe suprafata globului ocular Stimularea receptorilor din
straturile retiniene Lumina este “proiectata” intr -o parte opusa a campului vizual

N
Fosfenele: Dovada hartii inversate a retinei

N Fosfenele produc aceasi harta retinala inversata asa cum
lumina intra in ochi si se formeaza imaginea pe retina.
Obtinind -se aceasi proiectie fara lumina se dovedeste ca
retina este o harta inversata a cimpului vizual din fata
globului ocular.
Fosfenele: Dovada hartii inversate a retinei

Fosfenele – Flash -uri ale luminii
Semnificatie clinica  pot indica detasari ale
vitrosului sau detasari ale retinei.

Stratul
interior al
membranei
RPE
Membrana
Bruch
VITREOUS
SCLERA COROIDA RETINA Anatomia segmentului posterior
Stratul de
fotoreceptori
OLM Membrana vitrosului

Dezlipirea posterioara a
vitrosului

Dezlipirea posterioara a vitrosului
Vitrosul este atasat de retina prin membrana
vitrosului (mai puternic la ora serrata si discul optic).
Cu virsta, gelul vitrosului se modifica si devine tot
mai fluid (pierde sustinerea data de acidul hialuronic
pentru colagen)
Modificarea de densitate si viscozitate determina
forte de tractiune diferite care pot conduce la
dezlipirea vitrosului de retina
Fenomenul apare mai rar la pacienti sub virsta de 50
ani.

Vitrosul “impinge” inspre fata, de la retina , polul posterior. Dezlipirea posterioara a vitrosului

Simptome ale fenomenului de dezlipire
posterioara a vitrosului
Pacientul vede, orientate deobicei vertical, o serie de
fire luminoase in cimpul vizual temporal exterior
(nazal pe retina)  Fire luminoase tip Moore
In acelasi timp se manifesta o acumulare de plutitori
vitrosi la polul posterior (dar care tind sa se rezolve
in timp)

Firele luminoase datorate probabil ruperii legaturilor
dintre vitros si retina “ excita luminos” retina mai ales
in timpul miscarilor oculare (“barbotarea” vitrosului !)
Plutitorii determina degenerescenta vitrosului si
hemoragii minore, posibile in masa vitrosului. In mod
uzual acestea se rezolva odata cu trecerea timpului si cu
extinderea dezlipirii vitrosului spre periferie.
Riscul aparitiei “lacrimilor retinale” este foarte redus si
se datoreaza procesului de tractiune care se realizeaza in
momentul dezlipirii vitrosului de retina. Simptome ale fenomenului de dezlipire
posterioara a vitrosului

Lacrimi retinale in momentul dezlipirii
vitrosului de retina
Dezlipirea
vitrosului creeaza
lacrima retinala Vitrosul lichefiat
intra in spatiul
retinal  largirea
dezlipirii

Dezlipirea de retina

Dezlipirea de retina
Dezlipirea de retina este un caz clinic de maxima
urgenta !
Simptomele (la mai toate formele dar cel mai
important la cea aproape de macula) :
Fotopsia (flash -uri de lumina)  camp entoptic
Scotoame (defecte ale campului vizual)
Plutitori vitrosi (posibil sa fie chiar mai mari) 
camp entoptic
Metamorfopsia (distorsiunea vederii centrale)

Tipuri de dezlipiri de retina
Dezlipire de retina Regmatogenosa – datorata ruperii
retinale (vitrosul lichefiat intra in spatiul dintre
retina posterioara si senzorii retinali  dezlipire ! )
Dezlipirea retinala de tractiune – datorata tractiunii
vitrosului de pe suprafata retinala;
Dezlipirea retinala Serous (Exudativa) – datorata
acumularii de fluid la suprafata retinala si care
patrunde in stratul de senzori fara insa a intrerupe
functionarea retinei.

RPE
Membrana
Bruch
VITROS
SCLERA COROIDA Tipuri de dezlipire de retina
Membrana
interioara Membrana vitrosului Tractiune
Rupere –
intrerupere

Arcele albastre ale retinei
NU au semnificatie clinica !!!

Arcele albastre ale retinei
Datorate unei activitati secundare electrice la
nivelul retinei
Un neuron care este activ stimuleaza neuronii
adiacenti si toti acestia transmit semnalele spre
fibrele nervoase adunate in nervul optic (NO).
Vederea este cea mai buna cind tinta de fixatie
este perpendiculara pe axa de fixatie si aceasta
este paralela cu fibrele nervoase in zona de retina
stimulata.

Arcele albastre
Fovea
Discul
optic Muchia dreptughiului
este zona de fixatie.
(portocaliu)

N Observarea
muchiei
temporale a
dreptughiului, cu
ochiul stang
Disc Discul
proiectat in
cimpul
vizual
temporal Arcele albastre

Conexiunea albastra – Tinta orizontala
Fovea
Discul
optic Fixarea muchiei nazale
a dreptunghiului
orizontal (portocaliu)

CONCLUZII
Din punct de vedere clinic cele mai importante
fenomene entoptice sunt :
fosfenele (care pot indica posibile dezlipiri de retina),
halourile entoptice (care pot indica posibile edeme
corneene)
fenomenele maculare entoptice ( “peria” Haidinger;
integritatea maculara, invatarea fixatiei centrale
pentru compensarea fixatiei excentrice).