Viziunea lui Ernst Haas despre procesul de integrare europeană [627780]

UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS ’’DIN CONSTANȚA
Facultate de Istorie și Științe Politice
Specializarea: Științe Politice, an II

REFERAT
Viziunea lui Ernst Haas despre procesul de integrare europeană

Student: [anonimizat]
2018

2
Cuprins

Bibliografie …………………………………………………………………………… pag 3
Conceptul de neofuncționalism ………………………….. …………………….. pag 4 -5
Unificarea Europei și Fundația Studiilor UE: revizuirea neofuncționalismul lui Ernst B.
Haas…………………………………………………………………… pag 5 -6
Concluzie ……………………………………………………………… pag 6
Bibliografie ……………………………………………………………. pag 7

3

Biografie
HAAS, ERNST B sa născut la Frankfurt, Germania, în 1924, iar el și familia sa au emigrat în
Statele Unite în 1938. Acesta a frecventat Universitatea d in Chicago înainte de a lucra în
Serviciul Militar de Informații al Armatei SUA din 1943 – 1946. A obținut doctoratul în drept
public în 1952 la Universitatea Columbia, unde și -a primit și diploma de licență și masterat . A
început cariera academică în 1951 la UC Berkeley, unde a rămas până la moartea sa. În plus, a
fost director al Institutului UC Berkeley pentru Studii Internațio nale din 1969 -1973.
Haas a fost preocupat de conceptele și procesul de integrare internațională. A publicat 20 de cărți
și monografii, precum și 56 de articole și capitole de cărți. Lucrările sale inițiale, inovatoare,
"Unirea Europei" (1958, reeditat 2003) și "Dincolo de statul națiunii" (1964), sunt încă pe larg
citate și citite.
Haas a fost membru al Academiei Americane de Arte și Științe și a fost consultant pentru multe
organisme din mediul academic, publicații, guvernamentale și organizații internațion ale, inclusiv
Departamentul de Stat al SUA, Organizația Națiunilor Unite și Comisia pentru guvernanță
globală.
Cele mai importante onoruri ale sale au fost aderarea la Comisia pentru Studiul Organizării Păcii
(1960 – 1977), coleg de la Academia Am ericană de Arte și Științe, membru în Comitetul pentru
Organizarea Internațională a Societății Consiliul de Cercetare Științifică (1963 -68. A fost un
consultant pentru Departamentul de Stat al SUA (1961 -1970) și pentru Organizația Națiunilor
Unite (1981 -84). El a fost membru al Consiliului Asociației Americane de Științe Politice din
1962 și al Comisiei pentru etică profesională (1968 -71).

Conceptul de neofuncționalism

4
Unificarea Europei a fost prima lucrare de integrare regională care a subordonat un profil
descriptiv al teoriei explicite. Haas a analizat politica Comunitații Oțelului în ceea ce privește un
nou tip de cooperare interstatală axată pe integrare procese lor între grupurile de interese,
birocrațiilor și partidelor politice. In viziunea acestuia ’’ integrarea economica trebuia sa fie
insotita de intergarea politica pentru a avea succes.,, 1. El a formulat conceptul de spillover, care
susține că un angajament inițial de a integra un sector vital al unei economii naționale cu cele ale
altor state va duce inevitabil la decizii de integrare a sectoarelor suplimentare dacă va deveni
evident că astfel de măsuri vor spori beneficiile și dacă costurile de a reveni la negocier ile inițiale
depășesc beneficiile reluării suveranității naționale. In analiza sa asupra integrarii, Haas porneste
de la un fapt istoric simplu, anume ca ,,in timp ce in Africa si Asia, grupurile politice aspira la
statalitate, in Europa si in zona Atlanticu lui exista o tendinta oarecum opusa, inspre limitarea
. Dincolo de statul național: funcționalism și organizație internațională, el a suveranitatii .,,2
formulat o teorie a integrării globale pe care a numit -o neofuncționalistă, spre deosebi re de teoria
funcționalistă prezentată de David Mitrany. În timp ce Mitrany propunea un proces de integrare
bazat pe tehnocrație, Haas a permis politicii să împingă procesul înainte și înapoi, în timp ce
actorii și -au redefinit interesele în domenii speci fice, dar interdependente. Teoria a fost
dezvoltată pe baza experienței empirice pe baza unei analize a Organizației Internaționale a
Muncii, în speranța că aceasta ar putea fi generalizabilă pentru alte organizații mondiale de
membru. Aspectele acestei te orii au fost transpuse în instituționismul neoliberal contemporan și
în studii de integrare internațională în sociologie și psihologie. Pentru a putea analiza teoria
neofuncționalistă, este necesar să specificăm scopul anumitor termeni folosiți de Haas;
„comunitate politica”, „loialitate” si „integrare politica”. Comunitatea politica reprezintă acelasi
lucru cu statul -natiune care beneficiaza de loialitate din partea cetatenilor, fără a fi însa unitati
monolitice, sistemul politic vest -european fiind cara cterizat de pluralism .3 Putem vorbi despre o
populoație care este loială unui set de simboluri și instituții, dar care în mod obișnuit se supune
autorității ei. ,,Comunitatea politica, într-o definitie mai elaborata este o conditie in c are anumite
grupuri si indivizi arata o loialitate mai mare fata de institutiile lor centrale decat fata decat
oricare alta autoritate politica, intr -o perioada de timp specifica si intr -un spatiu geografic

1 Ernst Haas , The Uniting of Europe , Stanford University Press, Stanford, 1958, p.13 .
2 Haas, op.cit., p.3
3 Haas, op.cit., p.5

5
determinat. ,,4 ,,Integrarea politica este proce sul prin care actorii politici aflati in natiuni diferite
sunt convinsi sa -si schimbe loialitatile, asteptarile si activitatile politice inspre un nou centru, a
carui institutii poseda sau cer jurisdictie asupra unor state nationale preexistente. ,,5 Aceasta este
si definitia neofunctionalismului. Sau, cum Haas spune in alt loc, neofunctionalismul încearca sa
explice „cum si de ce statele -natiune înceteaza sa mai fie suverane in totalitate, cum si de ce
acestea se amesteca si se unesc cu vecinii lor in asa fel încat sa piarda atributele factuale ale
suveranitatii, dobandind intre timp noi tehnici pentru rezo lvarea conflictelor intre ele .,,6
Haas a adus con tribuții majore suplimentare studiului organizațiilor internaționale și regimurilor
internaționale în anii 1980 și 1990. Împreună cu John Gerard Ruggie au contribuit la formularea
și aplicarea conceptului de regimuri internaționale în ,, International Res ponses to Technology,, .
Cartea sa, ,,When Knowledge Is Power: Three Models of Change in International
Organizations,, a demonstrat când și cum factorii de decizie din cadrul organizațiilor
internaționale folosesc cunoștințele tehnice pentru a adapta pro gramele și pentru a le schimba
dramatic în conformitate cu noile înțelegeri ale mecanismelor cauzale.

Unificarea Europei și Fundația Studiilor UE: revizuirea neofuncționalismul
lui Ernst B. Haas

Este rar să găsești un manual cu privire la acest subiect. Te oria neofuncționalistă este
proeminenentă în lucrările lui Haas. Aceasta ar trebui să fie revizuită în mod curent de studenți și
cercetători ai UE , nu în ultimul rând pentru că a fost citit greșit în măsura în care întîmplările
care vorbesc despre neofunc ționalism au tendința de a atrage limite exagerate între precedentele
și prezentele studii ale UE pe de o parte, și relațiile internaționale și științele politice, pe de altă

4 Ibidem
5 Ibidem, pag 16
6 Ernst Haas, The Study of Regional Integratio n, International Organization, 1970, p.610.

6
parte. În acest fel, se face inadmisibilă citirea unei literaturi reamarcabile, pe măsură ce
neofuncționalismul este atribuit unui loc foarte parțial, prin urmare, oarecum marginal în istoria
desfășurată a domeniului.
O cale de a respinge continuitatea proeminenței neofuncționalismului în studiile contemporane
ale UE este aceea de a susține că este o teorie care derivă din disciplina relațiilor internaționale.
Mai mult, neofuncționalismul este o teorie a integrării și cu trecerea timpului, părțile interesate
din cadrul politicii UE nu sunt motivate să acorde un interes primar politi cii integrării, studiile
UE trebuie să fie direcționate departe de problemele generate de teoretizarea neofuncționalistă.
Neofuncționalismul manifestă un interes clar faț ă de ideea ca societățile industrializate moderne
să fie caracterizate de o tendință spre pluralismul social. În acest sens, începutul
neofuncționalismului lui Haas a coincis cu înalta strălucire a noii științe politice pluraliste, care a
luat în considera re știința politică a SUA în anii 1950.
Concluzie
În final putem să ne reducem la ideea ca nici o teorie nu poate explica procesul de integrare in
Uniunea Europeana. HAAS, ERNST B a fost cel care a redat prin lucrările sale întregul proces,
începînd cu pri mii ani de constituire a ceia ce numim astăzi Uniune Europeană. Barierele
naționale au fost un impediment în crearea identității europene, care nu a putut fi ignorat,
totodată acest lucru a confirmat că se pot lega relații economice, politice și sociale între state și
fără a renunța la identitatea națională.

În uitimii ani, naționalismul a fost în mare măsură caracterizat de rivalități etnice, agresiuni, și
chiar genocid. În ,, Nationalism, Liberalism and Progress,, , Ernst Haas are o viziune diferită.
Haas apără naționalismul, în special liberal naționalismu l, ca o caracteristică principală a
modernității, un semn de progres a condiției umane. Cartea susține valorile liberale și laudă
realizările istorice ale națion alismului împotriva conservatorismului. Aceasta, de asemenea, se
referă și la studiul social , definit ca interogarea și revizuirea mijloacelor și scopurilor ,, on the
basis of consensual knowledge that has become available ,, . 7

7 Earns Haas, Nationalism, Liberalism and Progress , Cornell University Press, 1997, p.17 .

7
Bibliografie
1. Haas Ernst , Nationalism, Liberalism and Progress , Cornell University Press, 1997 .
2. Haas Ernst, The Uniting of Europe, Stanford University Press, Stanford, 1958.
3. Haas Ernst, „The Study of Regional Integration:Reflections on the Joy and Anguish of
Pretheorizing”, International Organization, 1970