Viziunea de Dezvoltare a Judetului Valcea

CAPITOLUL IX. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂȚI, MĂSURI

Scurtă trecere în revistă a principalelor vulnerabilități

[NUME_REDACTAT] ocupă 2,4% din suprafața teritoriului național și 19,73% din regiunea Sud- [NUME_REDACTAT] și este marcat de bariera naturală a lanțurilor muntoase care îl separă față de Transilvania. Teritoriul este caracterizat de munți (33%), dealuri și depresiuni subcarpatice (20%), dealuri piemontane și lunci (47%) și determină potențialul său agricol și turistic.

Județul este legat cu diferite zone din țară prin:

Drumul european E81 care leagă Ucraina de România trecând prin Rm. Vâlcea (Halmeu – [NUME_REDACTAT] – Zalău – Cluj – Turda – [NUME_REDACTAT] – Sebeș – Sibiu – Rm. Vâlcea – Pitești – București – Fetești – Cernavodă – Constanța);

Drumul național DN64 care leagă orașele Rm. Vâlcea de Caracal având traseul de-a lungul râului Olt. DN 64 se intersectează la Găneasa (jud. Olt) cu drumul European E574 Pitești – Slatina – Craiova);

Drumul național DN7 care leagă București de Nădlac (granița cu Ungaria), trecând prin orașele Pitești, Rm. Vâlcea, Sibiu, Sebeș, Deva, Arad;

Drumul național DN67 care leagă Rm. Vâlcea de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT];

Calea ferată [NUME_REDACTAT] – Drăgășani – Rm. Vâlcea – Sibiu.

Aceste drumuri, dar și calea ferată [NUME_REDACTAT] – Sibiu sunt căile rutiere prin care județul Vâlcea se conectează direct sau indirect cu toate zonele țării cu care poate dezvolta relații economice, culturale sau sportive. Mobilitatea persoanelor și mărfurilor, fiind unul dintre cei mai importanți factorii ai dezvoltării economice și sociale, determină modernizarea tuturor căilor de transport rutiere și feroviare, dar și a celor de rang inferior cu care acestea se intersectează.

Din anul 1992 județul Vâlcea a suferit o descreștere însemnată a populației, peste media scăderii la nivel național, ajungând în 2011 la 371.714 locuitori (-15,20% față de 1992), iar tendința de scădere se manifestă și în anii următori. Cea mai mare parte a populației locuiește în mediul rural (55,70%).

Pe de altă parte, municipiul Rm. Vâlcea, cu 98.776 locuitori (reprezentând 26,57% din populația județului, în 2011) este singurul centru urban de dezvoltare de importanță majoră. Structura administrativă a județului este următoarea: 2 municipii, 9 orașe, 78 comune și 560 de sate.

Comportamentul demografic, în perioada 1992 – 2014, este caracterizat prin scăderea populației în condițiile creșterii speranței de viață, creșterii migrației, scăderea nupțialității, scăderea ratei natalității (-27,3% în 2013 față de 2000), scăderea ponderii populației cu vârsta între 15 și 34 ani și creșterea ponderii persoanelor cu vârsta peste 65 ani. Depopularea este un fenomen mai accentuat în zonele rurale, dar este prezent și în mediul urban.

Declinul populației ar putea fi văzut ca simptom al unui standard scăzut de viață în special în anumite zone ale județului, care poate să justifice o abordare teritorială a strategiei de dezvoltare. Deși tendințele demografice sunt cu greu oprite prin intervenții de dezvoltare, îmbunătățirea calității vieții populației prin intervenții strategice de dezvoltare a infrastructurilor, precum și a mediului economic și social, ar putea contribui la încetinirea procesului de depopulare a județului.

PIB-ul județului are o pondere mică în PIB-ul național, iar creșterea PIB/capita este mai degrabă o consecință a scăderii populației active. De altfel, valoarea adăgată brută aflată în scădere întărește această afirmație. Dintre activitățile economice în scădere, construcțiile, comerțul, activitățile financiare și cele de asigurări sunt cele care afectează negativ valoarea adăugată brută.

Analiza PIB-ului în comparație cu populația ocupată arată că sectorul agricol, cu un număr relevant de persoane ocupate și o contribuție limitată la valoarea adăugată, are o productivitate foarte scăzută. Mai în detaliu, productivitatea scăzută a sectorului agricol depinde de incidența populației ocupate în agricultură și ponderea agriculturii de subzistență în zonele rurale, unde diversificarea activităților economice este necesară și prioritară. Pe de altă parte, în zonele urbane activitățile industriale trebuie să fie dezvoltate prin promovarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, activități de cercetare, dezvoltare și inovare.

Mediul de afaceri trebuie să fie dezvoltat prin sprijinirea înființării de noi întreprinderi. Aceasta deoarece numărul IMM-urilor a scăzut semnificativ, iar densitatea întreprinderilor/1000 locuitori este scăzută și concentrată în special în municipiul Rm. Vâlcea, în timp ce zonele rurale rămân în urmă. Cele mai importante scăderi al numărului de întreprinderi s-au identificat în construcții, industria prelucrătoare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor.

Un rol important în dezvoltarea mediului de afaceri trebuie să fie și îmbunătățirea infrastructurii de afaceri, dezvoltarea parteneriatelor și inițiativelor comune între operatorii economici și unități de cercetare-dezvoltare. Din acest punct de vedere, având în vedere expertiza industrială anterioară, județul poate să se bazeze pe activități productive în domeniile ingineriei energetice, electrice, mecanice, a lemnului, materialelor de construcții, chimiei, alimentare, exploatării și valorificării superioare a resurselor naturale și agricultură.

În situația în care capitalul indigen este limitat la o valoare care nu permite investiții ce pot aduce creșterea ocupării și veniturilor populației, sunt necesare acțiuni susținute pentru atragerea de capital străin. De altfel, până în prezent investițiile străine au fost reduse.

Turismul beneficiază de un mediu natural favorabil, de o infrastructură potrivită, de o forță de muncă calificată și de o tradiție binecunoscută, în special în domeniul turismului balnear și religios. Totuși, pentru valorificarea la adevărata valoare a potențialului existent sunt necesare măsuri agresive de promovare, modernizare și creare de noi facilități.

În acest context dezvoltarea adecvată a resurselor umane este o precondiție de bază pentru promovarea creșterii economice și trebuie să includă adaptarea competențelor persoanelor subocupate în agricultura de subzistență și îmbunătățirea competențelor persoanelor angajate în sectoarele industriale cheie. Dezvoltarea resurselor umane trebuie să fie orientată și către creșterea și îmbunătățirea competențelor antreprenorilor odată cu participarea la învățământul liceal, postliceal și superior și la pregătirea prin școli profesionale în meserii cerute pe piața locală a muncii.

Deși, în prezent, șomajul nu este o problemă alarmantă, pentru viitor este esențială creșterea adaptabilității și profilului profesional al forței de muncă. Trebuie avut în vedere faptul că stabilitatea pieței muncii ar putea fi pusă în pericol pe viitor sub incidența procesului de îmbătrânire și migrație a populației, reorganizării unor întreprinderi cu pondere mare, competitivității și globalizării.

Pe lângă un nivel corespunzător al competențelor resurselor umane și o structură economică echilibrată, trebuie avute în vedere și alte condiții preliminare pentru o dezvoltare durabilă, precum și pentru creșterea atractivității teritoriului și îmbunătățirea calității vieții populației, după cum urmează:

accesibilitatea în și dinspre teritoriul județului, legată direct de existența și calitatea infrastructurilor de transport care implică circulația liberă a persoanelor și bunurilor;

calitatea mediului, care include un sistem de management corespunzător al resurselor existente, inclusiv prin construcția și/sau modernizarea infrastructurii (pentru managementul apei, monitorizarea calității aerului, managementul deșeurilor), prevenirea poluării și a riscurilor de mediu (inundații, alunecări de teren, riscuri tehnologice rezultate din activitățile industriale și transportul substanțelor periculoase), recuperarea siturilor poluate și intervenții în situații de urgență.

9.1. Viziunea de dezvoltare a județului [NUME_REDACTAT] principalele vulnerabilități rezultate din analiza celor cinci domenii strategice de dezvoltare, rezultă că pentru atenuarea sau chiar eliminarea unora dintre acestea este necesară valorificarea durabilă a potențialului natural și economic în scopul:

asigurării echilibrului între sistemele socio-economice și potențialul natural;

existenței unei forțe de muncă calificate, pentru care există un număr suficient de locuri de muncă bine plătite;

creșterii competitivității județului prin dezvoltare economică, în vederea eliminării disparităților economice intra și interregionale;

diversificării economiei județului, prin valorificarea durabilă a patrimoniului natural, cultural-istoric și uman;

îmbunătățirii continue a nivelului de trai al cetățenilor județului, asigurându-le acces egal la utilități și servicii publice calitativ superioare;

promovării unui învățământ competitiv, de calitate care să asigure pregătirea viitoarei forței de muncă;

promovării unei asistențe medicale și sociale care să asigure cetățenilor cele mai bune condiții de tratament și de trai;

implicării active a instituțiilor pentru dezvoltarea economică și socială echilibrată a județului, consultând democratic comunitatea, partenerii sociali și mediul de afaceri în procesul decizional;

implicării active a instituțiilor pentru asigurarea unui cadru stimulativ pentru activități cultural-sportive;

abordării unor acțiuni pentru a fi parte activă în globalizarea economică și socială.

Pe baza premiselor menționate anterior, [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] a județului Vâlcea 2015-2022 propune următoarea viziune de dezvoltare:

[NUME_REDACTAT] – județ dinamic, competitiv și prosper

În acest sens, viziunea de dezvoltare are în centrul său resursa umană urmărind oferirea locuitorilor săi un standard de viață înalt, în armonie cu mediul înconjurător și încurajând spiritul civic și satisfacerea nevoilor tuturor cetățenilor, în toate domeniile sociale și economice:

Educația trebuie să aibă în vedere, în primul rând, înțelegerea mai bună a nevoilor reale și a direcțiilor de dezvoltare a resurselor umane prin studiul temeinic și înțelegerea evoluției pieței muncii, asigurarea unui cadru adecvat pentru educație de calitate pentru toți cetățenii, formarea profesională de calitate, sprijinirea învățării, creșterea calității serviciilor de informare, consiliere și orientare, dezvoltarea de măsuri integrate pentru crearea de locuri de muncă;

Sănătatea va trebui să urmeze tendințele actuale de dezvoltare și creșterea calității serviciilor medicale; accentul va trebui pus pe starea de sănătate a mamei și copilului și reducerea morbidității și mortalității prin boli transmisibile și netransmisibile;

Serviciile sociale vor avea în vedere satisfacerea nevoilor tuturor cetățenilor, promovarea oportunităților egale și adecvarea sistemului de protecție socială, cu accent pe sprijinirea și integrarea categoriilor de persoane vulnerabile;

Creșterea competitivității economice ca motor al creșterii nivelului de trai și civilizației se va obține prin creșterea atractivității antreprenoriatului, susținerea înființări de noi structuri de afaceri (parcuri industirale, centre de afaceri etc), a utilizării resurselor locale, a atragerii de noi investitori, a activităților de cercetare-dezvoltare-inovare, a învățământului profesional și universitar de specialitate;

Turismul, deși nu are o pondere economică însemnată este un integrator al dezvoltării infrastructurii specifice, dar și de transport contribuind hotărâtor la dezvoltarea durabilă a județului bazată pe valorificarea superioară a potențialui natural și antropic;

Infrastructura de transport – este necesară susținerea investițiilor prevăzute în [NUME_REDACTAT] General de Transport al României, a celor ce vizează legătura cu viitoarea autostradă Pitești – Sibiu, dar și a celor de modernizare a drumurilor existente, fie de importanță națională, județeană sau locală;

Dezvoltarea urbană va trebui să urmeze o abordare holistică, integratoare care să ia în considerare dimensiunile fizice, economice și sociale ale spațiilor urbane. Acestea, deoarece orașele județului asigură cea mai mare parte a PIB-ului și reprezintă motoarele economiei, asigurând locuri de muncă și servicii și deținând rolul de catalizator al creativității și inovării;

Agricultura are un bun potențial de creștere, care, pentru a fi valorificat are nevoie de acțiuni susținute pentru îmbunătățirea condițiilor pentru fermele mici și diversificarea economiei rurale, promovarea asocierii micilor producători în ferme mari. Condiții favorabile de dezvoltare o au creșterea animalelor, producția de fructe și agricultura ecologică. Creșterea competitivității necesită însă investiții în irigații, susținerea dezvoltării de activități economice și stimularea creării de centre de colectare și valorificare a produselor agricole;

Silvicultura poate asigura materie primă pentru industrii de prelucrare superioară a lemnului și pentru producția de fructe de pădure;

Dezvoltarea rurală trebuie să pornească de la premiza că potențialul de dezvoltare a unei zone este cu atât mai mare cu cât infrastructura și serviciile de bază sunt mai dezvoltate. De fapt, crearea de infrastructură reprezintă primul pas în cadrul procesului de dezvoltare locală, în ideea că accesul la utilități, bunuri și/sau servicii crește atractivitatea zonei și implicit dezvoltarea economică și socială. Procesul de decizie pentru o dezvoltare echilibrată în profil teritorial trebuie să ia în considerare factorii endogeni (populația, suprafața agricolă și cea forestieră, patrimoniul cultural), caracteristicile fizico-geografice (factorii naturali care favorizează dezvoltarea sau o restricționează), caracteristicile demografice ale capitalul uman ca cea mai importantă resursă a societății, echiparea tehnico-edilitară și activitățile economice existente;

În domeniul protecției mediului, în primul rând trebuie asigurată corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiționale în profil inter-sectorial și regional, cu potențialul și capacitatea de susținere a capitalului natural;

Administrația publică trebuie să se implice în consolidarea prin modernizare a capacități sale pentru asigurarea unor servicii publice de calitate și în medierea dialogului social între toți actorii sociali (instituțiile guvernamentale, autoritățile publice centrale și locale, patronate, sindicate sau alte tipuri de organizații ale angajaților, organizații neguvernamentale etc). Eforturile de creștere a calității furnizării serviciilor publice ar trebui să se concentreze în mod deosebit pe dezvoltarea capacității administrației publice din zonele rurale.

9.2. Obiectivul general, obiective strategice, priorități și măsuri

9.2.1. Obiectivul general al strategiei

Îmbunătățirea calității vieții populației și promovarea dezvoltării durabile prin valorificarea potențialului existent, diversificarea și extinderea activităților economico-sociale, în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor județului Vâlcea.

9.2.2. Obiective strategice

1. Valorificarea poziției strategice prin eliminarea disparităților economice și sociale intra- și interregionale (naționale si europene), precum și a disparităților dintre mediul urban și cel rural în cadrul județului

2. Valorificarea durabilă a patrimoniului natural și antropic al județului

3. Creșterea competitivității economice prin dezvoltarea economică și promovarea turismului cu reflectare directă în creșterea nivelului de trai al populației

4. Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman, adaptarea calificărilor profesionale la cerințele pieței și creșterea incluziunii sociale.

9.2.3. [NUME_REDACTAT] strategică 1: INFRASTRUCTURĂ, UTILITĂȚI ȘI DOTĂRI

Prioritatea strategică 2: RESURSE UMANE

Prioritatea strategică 3: PROMOVARE, INFORMARE ȘI CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

9.2.4. Direcții de acțiune și măsuri

În urma analizei diagnostic a județului Vâlcea au fost elaborate direcțiile strategice de dezvoltare aferente celor 5 domenii strategice de dezvoltare:

Domeniu strategic de dezvoltare 1: Competitivitate economică, cercetare-dezvoltare-inovare

Direcții strategice de dezvoltare:

Creșterea atractivității condițiilor pentru dezvoltarea competitivă a afacerilor

Creșterea contribuției la progresul cunoașterii de frontieră

Transformarea sectorului CDI într-un factor al creșterii economice

Domeniu strategic de dezvoltare 2: Resurse umane, educație, sănătate, servicii sociale și administrație

Direcții strategice de dezvoltare:

[NUME_REDACTAT]

2.1. Creșterea gradului de ocupare pe piața forței de muncă prin măsuri active de ocupare

2.2. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare

Educație

2.3. Creșterea calității și eficienței sistemelor de educație și instruire

2.4. Facilitarea accesului la educație și instruire pentru toți cetățenii

2.5. Sprijin pentru infrastructura educațională și dezvoltarea resurselor în școlile primare și gimnaziale, licee tehnologice, infrastructura TVET, îndeosebi cele din zonele dezavantajate

Sănătate

2.6. Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel județean și local în vederea reducerii inechității accesului la servicii de sănătate

2.7. Îmbunătățirea stării de sănătate a populației

Servicii sociale

2.8. Creșterea calității serviciilor sociale

2.9. Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale

Administrație

2.10. Implementarea unui management performant în administrația publică

2.11. Reducerea birocrației și simplificarea procedurilor

2.12. Consolidarea capacității administrației publice pentru asigurarea unor servicii publice de calitate

Domeniu strategic de dezvoltare 3: Infrastructură, dezvoltare urbană și mediu

Direcții strategice de acțiune (priorități):

Infrastructură

3.1. Dezvoltarea și promovarea unui sistem de transport durabil și inteligent la nivel județean

3.2.Creșterea calității vieții prin modernizarea și extinderea infrastructurii edilitare de bază și a mediului construit

Dezvoltare urbană

3.3. Dezvoltarea urbană durabilă prin reabilitarea zonelor urbane

3.4. Dezvoltarea unui sistem urban echilibrat și policentric și a unei noi relații oraș-sat

Mediu

3.5. Îmbunătățirea managementului sistemului de gestionare a deșeurilor

3.6. Prevenire și reducerea efectelor negative asupra mediului ale activităților industriale, agricole, edilitare, activităților de transport ș.a.

3.7. Protejarea mediului prin creșterea producției de energie din surse regenerabile

3.8. Menținerea speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate într-un stadiu favorabil de conservare

Domeniu strategic de dezvoltare 4: Turism, cultură și sport

Direcții strategice de acțiune (priorități):

Turism

4.1. Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea durabilă a [NUME_REDACTAT], prin măsuri de promovare integrată, prin asigurarea unei oferte adaptate, bazată pe valorificarea superioară a potențialui natural și antropic

4.2. Crearea unei oferte turistice diversificate, integrate și competitive prin susținerea dezvoltării investițiilor locale, care să conducă la creșterea volumului activității și a circulației turistice; crearea de noi locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață, prin diversificarea serviciilor turistice, ameliorarea calității mediului, înfrumusețarea localităților, oferirea unor noi posibilități de agrement și refacere pentru locuitorii județului Vâlcea și pentru turiști.

Cultură

4.3. Creșterea participării cetățenilor la o viață culturală atractivă, dinamică și conectată la valorile culturale naționale și internaționale

4.4. Sprijinirea dezvoltării tuturor actorilor culturali, care să asigure o ofertă culturală diversificată și de calitate

4.5. Păstrarea și valorificarea bogăției patrimoniului cultural local

Sport

4.6. Participarea activă a populației de toate vârstele la activități sportive în scopul ameliorării indicatorilor de sănătate a populației

4.7.Creșterea numărului practicanților, cu precădere în rândul copiilor și tinerilor, în scopul integrării, participării și coeziunii sociale, a formării și dezvoltării ca cetățeni activi, educați și responsabili

4.8. Susținerea sportului de performanță în vederea creșterii calitative și cantitative, a performanțelor interne și internaționale

Domeniu strategic de dezvoltare 5: Agricultura și dezvoltarea rurală

Direcții strategice de acțiune (priorități):

5.1. Creșterea competitivității sectorului agricol din județ prin modernizarea și integrarea pieței

5.2. Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale

5.3. Îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural