Vizita Neasteptata a Unui Presedinte de Stat In Scoala

Vizita neasteptata a unui presedinte de stat in scoala

CONFLICT,NEGOCIERE ȘI TEHNICI DECIZIONALE

Introducere

Tema cercetări pe care am realizat-o reprezintă stările emoționale prin care trec un grup de elevi atunci când întâlnesc pentru prima dată un președinte .

Adolescența este perioada în care individul se formează , își crează personalitatea , copiază anumite lucruri pe care le vede în jurul sau .

Un adolescent poate trece foarte repede de la o stare emoțională la alta . În acest moment îl interesează ce se întâmplă și ce se discuta în jurul lui , peste 5 minute este plictisit , iar peste alte 10 minute devine emotiv.

 Emotiile se definesc ca stari afective, de scurta durata, care traduc un specific al relatiilor mele cu un obiect sau o situatie, deci au un caracter situational (Andrei Cosmovici). Emotiile pot fi declansate de o imprejurare reala sau de una imaginara

Emotiile se asociaza in cupluri contradictorii (bucurie-tristete, manie-relaxare, admiratie-dispret, simpatie-antipatie ), imprimand polaritatea caracteristica vietii afective. De aici si dihotomia clasica : emotii stenice care sporesc activitatea, maresc forta si energia persoanei, si emotii astenice , care diminuiaza energia si activismul persoanei. Aceasta polaritate rezulta din corespondenta, respectiv discordanta dintre nevoile, convingerile ,obisnuintele individului si situatiile sau evenimentele vietii. 

Manifestările lumii interioare a omului sunt extrem de variate. Emoțiile se deosebesc după calitate, intensitate, durată, profunzime, conștientizare, necesități, complexitate, condițiile de apariție, funcțiile îndeplinite, influența asupra organismului, după obiectul conținutului și orientare (către sine, către alții), influența asupra trecutului și viitorului, după specificul exprimării lor ș.a.m.d. (Viliunas). Oricare din aceste măsuri poate deveni fundamentală pentru clasificare. Noi putem aprecia sentimentele, emoțiile simțite ca fiind profunde, serioase ori superficiale, ușuratice, ca puternice sau slabe, simple sau compuse, latente sau bine controlate. Cel mai frecvent este întrebuințată divizarea în emoții pozitive și negative.

In plan exterior atît emoțiile pozitive cît și cele negative pot duce la urmări și pozitive și negative. Astfel, cu toate că emoțiile mîniei sau fricii au adesea urmări negative pentru organism și chiar pentru societate, în anumite cazuri ele pot avea și funcție pozitivă de apărare, supraviețuire.

Astfel de manifestări emoționale pozitive cum sînt bucuria și optimismul pot, în unele cazuri, să se transforme în “entusiasm războinic”, care poate duce și la urmări negative. În acest mod, în dependență de situația concretă, una și aceeași emoție poate sluji la adaptare și la dezadaptare, poate duce la distrucții sau înlesni comportamentul constructiv.

Altă caracteristică a emoțiilor se referă la condiționarea lor: interioară sau exterioară. Să știe, că emoțiile de obicei apar în cazurile cînd se întîmplă ceva important pentru om. Ele pot fi legate atît de reflectarea influenței exterioare, situative (este așa-numita condiționare exterioară), cât și de actualizarea necesităților – în același timp emoțiile îi semnalează subiectului despre schimbarea factorilor interiori (condiționarea interioară).

Emoțiile, sentimentele pot fi îndreptate către propria persoană (căința, mulțumirea de sine) și către altul (mulțumirea, invidia). Tinerii au o manieră aparte de a manifesta emoțiile, vârsta având un aport deosebit în toata conduita lor. Fiind în formare și sub influența energiei caracteristice vârstei, ei sunt stăpâniți în personalitate, stări de moment și manifestări de emoții deosebit de puternice. Manifestări energice, virulente și acțiuni și conduite impulsive le sunt caracteristice tinerilor, de aceea este lesne de înțeles că intensitatea emoțiilor va avea un impact major, un impact mult mai mare decât la alte categorii de vârstă. Totodată, ei vor fi dominați în general de emoții predominant pozitive, tinerii fiind caracterizați de optimism, dacă nu chiar naivitate.

Scopul acestei cercetări este acela de a arată stările emoționale prin care trece un adolescent atunci când este pus în situații diferite, și cât de repede poate trece de la o stare la alta .

Obiectivele cercetării sunt următoarele :

Punctul de plecare al acestei cercetări este interesul elevilor pentru un om de stat și cunoașterea lui dincolo de mass- media, publicitate, efortul lor de a crește prestigiul liceului lor . Dorim sa afla daca emotiile prin care trec elevii difera in functie de sex , varsta . Modelele de decizie aplicată au fost decizia în condiții de incertitudine persistă astfel că procesul de decizie luat este acompaniat de ordin psihosogial, astfel că nu putem avea nicio garantie ca decizia luată este cea mai corectă.

Enunțarea ipotezei

Următorul pas în explicarea temei alese este enunțarea ipotezei de cercetare.

Dacă elevi prezintă diferențe de adaptare socială în momentul în care intră în contact cu persoane importante, atunci tind să-și manifeste stări emoționale diferite.

Stabilirea instrumentului de cercetare :

Intrumentul pe care l-am folosit a fost experimentul . Studiul a fost realizat în data de 8.01.2015. Pentru a putea investiga aspectele vizate , am mers la o clasa de liceu, respectiv clasa a X a, unde am dat vestea că în 10 minute va fi o vizită surpriză a președintelui .Eșantionul prezentării a fost alcătuit dintr-un număr de 28 de elevi : 14 baieti si 14 fete cu varste cuprinse intre 16-17 ani . După lansarea zvonului sosirii președintelui sa iscat un mic conflict între două grupuri unde membrii primului grup erau foarte entuziasmați și emoționați de sosirea președintelui, iar celălalt grup erau foarte dezinteresați. Elevii care au fost indiferenți la aflarea anunțului nu au fost de acord cu starea de agitație și bucurie a colegilor lor.

Studiul a fost realizat pe 2 grupe experimentale, a câte 14 de elevi pe fiecare grupa , grupa baietilor si grupa fetelor . Am testat decizia la nivel de grup dar si cea la nivel individual astfel că la nivel de grup i-am rugat să ne spună ce asteptari au dacă peste 10 minute ar intra pe ușa clasei lor presedintele, iar la nivel individual am aplicat un scurt chestionar.

Astfel ca la nivel de grup rezultatele au fost urmatoarele:

Grupa 1( fetele ) : Au spus că și-ar dori să ca liceul lor sa fie promovat si mai mult si mai bine vazut dupa aceasta vizita.

Grupa 2( baietii ) : Elevii au afirmat că ar fi total indiferenți , nepăsându-le de acesta vizită oficială.

Chestionar

Instrumentul de culegere a informațiilor este chestionarul. Pentru culegerea datelor se va utiliza, ca metodă de culegere a informațiilor, cercetarea directă. În acest caz informațiile vor fi culese direct de la purtătorii lor. Colectivitatea, la care se referă informațiile, va fi formată din totalitatea participanților definit în grupul țintă

Ce asteptari aveti de la Presedintele Obama?

1.Să aveti o conversatie deschisa cu acesta

2.Să ii puteti pune intrebari despre viata personala a acestuia

3.Această vizită va fi un haos nefiind programată din timp

4.Ați fi dezinteresati

Ce stare emotionala aveti cand intalniti un presedinte ?

Emotiv

Bucuros

Incantat

Furie

Regret

Plictiseala

Suparare

Considerati importanta vizita presedintelui intr-o scoala ?

Da

Nu

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

14-17 ani

18-20 ani

21-25 ani

25-30 ani

Peste 30 ani

Sex

Masculin

Feminin

Variabile

Variabila independenta: Sexul subiecților (feminin, masculin)

Variabila dependenta: emoția

VD1= stare de moment pozitivă

VD2= stare a personalității pozitivă

VD3= stare de moment negativă

VD4= stare a personalității negativă

Am folosit testul t pentru eșantioane independente deoarece în raportul de cercetare am urmărit punerea în evidență a diferențelor care există între cele două variabile . Mai întâi comparăm (mediile variabilelor dependente : VD1, VD2, VD3 și VD4 pe cele două eșantioane de subiecți ce diferă sub aspectul unei alte variabile- variabila independentă cu două valori: fete și băieți.

Rezultatele obtinute in urma prelucrarii statistice a datelor ne arata ca exista o diferenta semnificativa din punct de vedere statistic la aplicarea testului t pentru esantioane independente .

Studiul de față a fost realizat din dorința de a verifica dacă emotivitatea băieților , are diferențe semnificative față de fete. De la acestă idee am pornit și am făcut cercetări pentru ca mai apoi să descoperim că fetele au o emotivitate mai crescută față decat cea a băieților și atunci când vorbim despre starea de moment cât și despre trăsătura de personalitate.

În urmă rezultatelor concluzia experimentului este că la nivel individual elevii tind să ia decizii mai raționale decât la nivel de grup. Astfel ca la nivel individual sunt mai entuziasmati sa afle mai multe lucruri despre viata personala a presedintelui, iar la nivel de grup nu am putea spune tot acest lucru.

Bibliografie :

Bernard Rimé, 2008, Comunicarea socială a emoțiilor, Editura Trei. Charles C. Manz, 2005,

Disciplina emoțională, Editura Curtea Veche,București. J.P. Sartre, 1997,

Psihologia emoției, Editura IRI, București. Dylan Evans, 2005, Emoția, Editura All,2005,București.

http://www.experimentala.ro/0doc/EXPERIMENTALA/PREZENTARI%20MECANISME%20REGLATORII/NITA%20SI%20POPA%20raport%20de%20cercetare.pdf