Visul meu European – [630215]

Visul meu European –
Tinerii si viitorul lor în E uropa
Mi-am îndreptat atenția asupra acestei teme pentru că fac parte din categoria
acelor tineri , și pentru că am fost interesată de felul în care sunt catalogați tinerii din
spațiul european rom ânesc și de felul în care Uniunea European ă sprijină diverse programe
destinate tinerilor , programe care ajută la dezvoltarea mediului educativ și l a transformarea
tuturor studenților în studenți europeni.
În primul rând, l a baza întregii construcții europen e stă voința de a lucra împreună, pe
baza unor interese comune. Acestea au condus la convingerea ca în unele domenii se pot obține
rezultate mult mai bune la nivel european decât la nivel național. Misiunea Uniunii Europene
este de a organiza relațiile din tre statele membre și între popoarele acestora, într -o manieră
coerentă, având drept suport solidaritatea. Respectiv aderarea la UE aduce mai multe posibilități
de educație, prin programele de formare europene, dreptul de a călători liber în Uniune prin
programele europene pentru tineret, dreptul de a practica profesiunea aleasă și de a te stabili în
Statele Membre. Toate acestea dovedesc că în UE tinerii contează.
Tinerii acordă importanță prieteniei, respectului, toleranței și solidarității iar această
generație este probabil cea care deține cel mai ridicat nivel de pregătire, este cea mai avansată
din punct de vedere tehnologic și cea mai mobilă din toate timpurile. Cu toate acestea, precum
restul societății, tinerii se confruntă cu un individu alism și presiuni concurențiale în creștere, și
nu beneficiază în mod neapărat de aceleași oportunități.
Tinerii și-au spus părerea în mod limpede: ei doresc să fie ascultați și considerați ca
interlo cutori deplini în ceea ce priveș te fenomenu l de integrare european ă, vor să contribuie la
construirea Europei și să influențeze d ezbaterea asupra viitorului ei. A venit timpul ca tineretul să
fie considerat o forță pozitivă, cu alte cuvinte trebuie să li se acorde acestora mijloacele necesare
de a-și exprima ideile și de a le confrunta cu ideile similare ale celorlalți participanți la societatea
civilă , deci cu alți cetățeni ai Uniunii E uropene.

În al doilea rând, c onsultările organizate în scopul pregătirii evoluției Uniunii Europene ,
reflecțiile angajate asupra formelor „de guvernare”, trebuie în mod egal să -i includă pe cei ce vor
prelua mâine ștafeta. Proiectul european este într -o continuă transformare și într -o permanantă
dezbatere: pentru a progresa are nevoie de ambiție, de un ver itabil entuziasm, dar și de adeziunea
tineretului la valorile pe care le sprijină.
În al treilea rând, tinerii europeni au un cuvânt important de spus întrucât ei sunt primii
afectați de evoluțiile economice, de dezechilibrele demografice, de globalizare sau de
diversitatea culturală . Tocmai lor li se cere să creeze alte forme de relații sociale, alte modalități
de exprimare a solidarității, de confruntare cu diferențe și de împlinire în același timp cu apariția
noilor incertitudini. Uniunea European ă este o entitate politică, socială și economică , dezvoltată
în Europa , ce este compusă din 27 de țări. Este considerată a fi o construcție solidă situându -se
între federație și confederație. Scopul Uniunii Europene este cel al asigurării păci, stabilității și
prosperității cetățenilor acestora, în cadr ul unui proces continuu de integrare bazat pe scopuri
economice, politice și sociale comune.
Scopurile principale ale Uniunii au fost consacrate în Actul Unic European (1987),
Tratatul Uniunii Europe ne (Tratatul de la Maastricht 1992), Tratatul de la Amsterdam (1997),
Tratatul de la Nisa (2001) și Tratatul de la Lisabona (2007).
Principalele scopuri declarate ale UE sunt: promovarea progresului economic și social;
confirmarea identității U E la nivel internațional; introducerea cetățeniei Uniunii; menținerea și
dezvoltarea Uniunii ca o regiune a libertății, securității și justiției, în care se asigură circulația
liberă a persoanelor; menținerea acquis -ului comunitar în întregime și consolida rea acestuia.
Globalizarea și demografia sunt cele două forțe principale care modelează dezvoltarea
societăților europene . Ambele oferă oportunități, dar pun și probleme. Tendințele demografice
indică o viață mai îndelungată și mai sănătoasă și pun în disc uție subiecte precum noile costuri
ale unei societăți ce îmbătrânește, echitatea între generații, importanța mai mare acordată
creșterii copiilor și echilibrului muncă/viață personală în cultivarea vieții de familie, relația dintre
generații și noua amenin țare a sărăciei.
În al patrulea rând, globalizarea, alături de noile tehnologii, oferă un potențial enorm de
creștere. Însă oamenii trebuie să poată, grație studiilor și formării profesionale, să profite de
aceste oportunități și să se adapt eze la dispariția unor meserii industriale tradiționale. Aceste
transformări sunt veritabile provocări pentru Uniunea European ă. O Europ ă deschisă, bazată pe

libera circulație și liberul schimb a dus la crearea locurilor de muncă și a prosperității de care
depind, în cele din urmă, bunăstarea și o mai bună calitate a vieții. Cu toate acestea, în ultimii ani
a devenit evident că mulți dintre europeni se întreabă dacă impactul real al globalizării,
liberalizarea și urmărirea unei mai mari competitivități aduc ceva nou la propria lor bunăstare.
Pentru a înțelege mai bine situația și a examina dinamica schimbărilor sociale actuale, este
necesară efectuarea unei analize a realităților sociale cu scopul de a lansa o agendă privind
aspectele legate de acces și egal itatea de șanse, o dimensiune socială strâns legată de analiza
pieței unice.
Această încredere î n forțele proprii se naște din reușita celui mai de succes model de
integrare din î ntreaga lume. Integrarea Europeană a adus pace, stabilitate ș i prosperitate pentru
milioane de cetățeni. Pentru tine retul de astăzi, care reprezintă generația cea mai europeană,
cooperarea este un mod natural de rezolvare a problemelor.
Europa este mai mult decâ t un concept tehnocratic sau economic, ea trebuie dez voltată ca
o comunitate politică bazată pe un sistem de v alori bine definit și care oferă viziunea unui
continent unit și fără conflicte. Multe generații trecut e au visat la o astfel de Europă iar noi,
astăzi, suntem a proape de a realiza acest vis. În aces t proces, din ce î n ce m ai mulți tineri se
străduiesc să elimine nemulțumirile și contradicțiile din Uniune, prin simplificarea tratatelor.
Tineri activi pe plan local, regional, național dar ș i euro pean, pot juca un rol deosebit î n
stimularea u nei adevăr ate dezbateri, promovân d cetățenia europeană activă și identitatea
europeană . Mulți dintre ei reușesc sa facă acest lucru prin intermediul organizațiilor de tineret
sau a organizații lor neguvernamentale, reușind să reprezinte până și grupurile cele mai
marginalizate sau cele excluse. Deși tinerii reprezintă aproximativ o treime din populația
europeană cu drept de vot, ei nu sunt reprezen tați corespunzator î n mecanismul de adoptare a
deciziilor. Convenția europeană a tinerilor ne permite sa ne prezentă m viziunea: dorim o Uniune
Europeană care oferă imaginea unui viitor în unitate și democrație, care oferă un guvern accesibil
pentru toți ce tațenii să i și care dispune de instrumentele și legitimitatea necesară pentru a se
ridica la înălțimea așteptărilor acesto r cetățeni. Reforma Uniunii trebuie să aibă în vedere
"echip area" acesteia pentru a putea răspunde la provocările de azi, dar ș i la o portunitățile de
mâine.
O Europă unită î n dive rsitatea ei poate fi realizabilă . Misiuni ș i viziuni asupra Uniunii
Europene Noi, tinerii din Euro pa, avem o oportunitate istorică de a ne face cunoscute opiniile cu

privire la viitorul acestui continent. Noi s untem prima generație care tră iește într -o Europa
nedesparțită de Cortina de Fier. Dorim o Europă a toleranței ș i a inc luziunii sociale. Dorim o
Europă construită pe valori fundamentale: pace, libertate, d ialog, egalitate, solidaritate ș i
respectarea drepturilor omului ; dorim o Europa care se bazeazș pe principiul egalității statelor
membre. Î n centrul acestei viziuni se află o Europa responsabilă pentru și în fața cetațenilor să i.
A venit timpul să creăm o adevărată cetă țenie europeană . Europa cetațenilor l uptă pentru
realizarea coeziunii sociale atât pe plan intern cât ș i pe pla n extern. Este o Europa capabilă să
raspundă provocărilor și să respecte identitatea națională și regională și moștenirea culturală a
cetățenilor săi. Cetă țeanul european nu trebuie privit separat, ci în contextul social, cultural și
ecologic influențat de indentitatea sa națională. Identitatea comun ă europeană nu poate î nlocui , ci
adauga sau extinde esența națională . Trebuie să dezvoltă m o Europa care este mai democratică ,
care are instit uții transparente ș i proces eficient de adoptare a deciziilor; o Europă mai aproape
de no i, cetă țenii.
În ceea c e privește imagine a României în E uropa, aș putea spune ca în mom entul actual
nu este foarte bine văzută , iar acest lucru se întâmplă din cauza populației care se face cunoscută
în lume prin hoț i de buzunare, câini maidanezi, cărute la drumul mare și crater e în asfalt.
Avem o țară frumoasă, plină de resurse, cu munți, ape, mare, minerale, păduri, agricultură,
monumente, dar nu știm să valorificăm patrimonial național. Orice popor care își uită trecutul, își
pierde identitatea națională, lucru care se întâmp lă la noi în ultimii 21 de ani. Am încercat să
importăm obiceiuri de peste ocean, dar le -am uitat pe ale noastre.
Ca România să fie bine privită în afara graniț elor ei , e necesar ca populația ei să se
schimbe, să se educe singură , să muncească cu drag și cu vointă pentru a îmbunătăț i
lucrurile …dar pentru o schimbare mar e chiar este nevoie de o revoluție? Am putea să facem
multe alte lucruri pentru a nu ajunge acolo, în primul rând să mergem la vot. Societatea actual ă
apare dominat ă de cei bogați și prosper i care au bani și influența, și votează. Însă cei să raci,
lipsiți de voce politică , sunt î ntr-un număr mare, dar mulți dintre ei, din păcate nu votează . Există
o democraț ie, dar este o democr ație a celor bogați. Printre cei săraci, ne numărăm ș i noi tineri i,
care preferăm să nu merg em la vot pe principiul “ să se aleagă ră ul cel mai mic”. Mulț i dintre noi,
alegem să trăim î ntr-o oricare altă țară , pent ru că acolo ni se oferă un loc de muncă mult mai bine
plătit decât î n Româ nia.

Criza economică la nivel eur opean are efect e negativ e asupra tinerilor din Româ nia.
Aceasta îi împiedică să își găsească un loc de muncă, mai ales ca în această perioadă , încă se fac
restructură ri.
Ce ar trebui să facă guvernul? Să vină cu mă suri extreme de dure,cu m ăsuri anti -criza .
Mă îndoiesc că doar un prog ram de creare de locuri de muncă este suficient. Cred că este nevoie
de o definire, o reorientare a cheltuielilor bugetare și investiț ii inteligente. Este clar că trebuie
reduse cheltuielile care se răsfrâng î n consum, iar acest ea sunt cheltuielile pe mă riri de salarii.
Aș vrea să subliniez un lucru deosebit de important pentru dezvoltarea economică din
România, ș i anume educaț ia. Este un factor pentru dezvoltarea umană deoarece ne va permite să
ne autoguvernăm î n mod inteligent și ne va da posibilitatea să atingem deplină satisfacție de a
trăi. Acesta va fi un prim pas în schimbarea imaginii Româ niei, pentru a fi mai bine văzuți în
afară .