Visit Brasov

Economie

Visit Brasov

Byadmin ianuarie 1, 2024

Introducere

Județul Brașov este în mare parte cea mai importantă destinație turistică din centrul țării și are potențialul să devină cel mai mare punct de reper turistic precum și economic din regiune. Brașovul ca destinație turistică este județul cel mai vizitat ca din regiunea Transilvaniei de turiști români. Vizibilitatea destinației turistice este imperativă în procesul ei de dezvoltare și are nevoie de o verificare periodică. Amploarea activității turistice din această destinație necesită o metodă de analiză și cuantificare a datelor cu privire la vizibilitatea ei, precum și propuneri pentru a o îmbunătății. Această lucrare reflectă o modalitate de a determina gradul de vizibilitate a județului Brașov în mediul online, siteurile de profil, Facebook, bloguri de călătorii precum și pe baza indicatorilor statistici cu privire la turism. Analizele din cadrul lucrării au fost făcute pe baza, părerilor turiștilor de pe siteurile booking.com tripadvisor.com, Facebook, bloguri de călătorii, dar și pe baza datelor statistice de la Direcția Județeană de Statistică Brașov. Rezultatele obținute sune pozitive, numărul turiștilor aflându-se în creștere începând cu anul 2009 deși cu o scădere a ritmului în anul 2012, evoluția a continuat în 2013. Părerile și opiniile vizitatorilor români sunt în mare pozitive, pe toate mediile analizate inclusiv blogurile de călătorii. Din păcate ponderea turiștilor străini nu este la potențialul cuvenit, ei aflându-se într-o proporție mică per total pe baza datelor statistice. Brașovul nu este vizibil în piața externă în proporția necesară, fapt care face ca turiștii străini să fie mai puțini și sa aibă nemulțumiri cu privire la lipsa detaliilor de comunicare din instituțiile de cultură, ca efect al procesului de management administrativ care necesită îmbunătățirii continue. Chiar dacă vizibilitatea destinației nu este acum la nivelul potențialul ei turistic, în timp pe baza analizelor făcute și întocmirea unui plan de marketing care să fie special conceput pentru piața externă precum și investițiile necesare în dotări și infrastructură vor face din județul Brașov perla turismului românesc.

Cap 1

Aspecte conceptuale și metodologice privind imaginea și vizibilitatea unei destinații turistice

Definirea conceptului de destinație turistică

Definiția unei destinații turistice este o zonă, oraș sau stat, care depinde de veniturile obținute din turism într-o proporție mare și unde un turist se oprește fie pentru o noapte fie pentru o perioadă lungă de timp. Aceste zone pot conține una sau mai multe destinații turistice care să atragă călătorii.

O destinație turistică unește, menține și catalizează toate sectoarele industriei turistice ca transportul, cazarea, alimentația și agrementul, lucru care o face să fie un element complex specific turismului.

În sine, fraza destinație turistica, este un concept sintetizat în ultimii ani și care a intrat în vocabularul larg ca termen general clasic pentru turismul de masă.

Câteva tipuri de destinații turistice în funcție de piață sau unitățile administrative care își asumă responsabilitatea pentru ele sunt :

Stațiuni de sine stătătoare, complexe de hoteluri, sate de vacanță

Zone cu teme specifice, parcuri naturale

Orașe cu o ofertă bogată, culturală, arhitecturală, sate care oferă turismul rural, agroturism.

Regiuni definite de limitele administrative sau numele zonei

Țări

Grupuri de țări și continente

Unii specialiști considera ca exista trei categorii de elemente ale unei destinații :

Elemente de baza ale destinației care sunt localizarea geografica, climatul, condițiile naturale ale locului, siturile istorice.

Elemente periferice naturale, împrejurimile locației, populația locala, ambianța.

Elemente periferice antropice create, serviciile comerciale, infrastructura, facilitățile de divertisment și cazare.

În momentul de față există o mare concurență pe piață între destinațiile turistice, pentru a atrage cat mai mulți turiști, acest lucru a făcut să se crească investițiile în marketing și promovare pentru a crea o imagine cât mai bună care să ajute la creșterea veniturilor.

1.2. Imaginea destinației turistice

O definiție a destinației turistice a unui cunoscut autor de profil este ca imaginea destinației este „multidimensională, cu sfere cognitive și afective un amalgam de cunoștințe, sentimente, credințe, opinii, idei, așteptări și impresii pe care oamenii le au de la o anumită destinație.” Totodata ultimele indicații pentru piața turistică admit că imaginea unei destinații turistice se bazează pe raționamentul și emoția turistului fiind un rezultat al celor două.

Imaginea turistică este dată de compendiul percepțiilor și opiniilor pe care le au persoanele în legătură cu destinația turistică, care nu au mai vizitat anterior destinația unde se întâmplă activitatea turistică, de obicei ea nu are la baza o vizită anterioară la aceea destinație. Turistul caută ceea ce a descoperit și promovat un antreprenor prin publicitate. Majoritatea destinațiilor turistice au o anumită imagine, iar interesul marketingului este de a dezvolta aceea imagine în scopul influențării numărului turiștilor precum și a comportamentului comercial a acestora. Imaginea destinației turistice este influențată de :

Climă

Costul cazării și călătoriei

Facilitățile oferite

Relief

Distracția

Sporturile

Mediul înconjurător, climatul politic

Unii dintre cele mai importanți factori pentru a alege o destinație, sunt relieful și clima.

Figura 1. Câteva abordări de a defini imaginea turistică.

Adaptare dupa Hankinson. G. – Elements of Destination Branding, 2004, pag 90

Imaginea primară a destinației din punct de vedere al turistului este formată din experiențele sale personale și vizita în sine, cea din urmă fiind cea mai realistă și complexă. Imaginea pe care o au turiști cu privire la destinație variază de-a lungul timpului și se află într-o continuă schimbare, trecând de la imagine primară la cea secundară. Turiști “consumă” destinațiile turistice ca un tot unitar și nu realizează că imaginea produsului e compusă din diferite entități singulare. Diferitele tipuri de abordări fac ca promovarea imaginii destinației turistice sa fie variată în funcție de publicul țintă și rezultatele dorit. Poziționarea imaginii destinației poate fi făcută în două feluri : Abordarea tradițională care spune ca imaginea sa fie inventată folosind atributele celor mai atractive servicii sau produse, ce sunt capabile să se diferențieze de competitori și să fie factor decisiv pentru vizitatori. Abordarea modernă care dorește să se pună accentul în primul rând, imaginea care există deja cu privire la destinație și sa fie întărite aspectele care prezintă interes turiștilor. Cercetările cu privire la comportamentul turistului trebuie să înceapă cu cercetarea informației . Evaluarea imaginii turistice și a impactului ei asupra turiștilor se face după ce sa stabilit un loc distinct a acesteia în mintea posibililor consumatori. În mod normal trebuie definit prima dată segmentul de public care ne interesează pentru a evalua imaginea, fiind vorba de o destinație turistică, segmentul este reprezentat de vizitatori actuali precum și de cei potențiali. Unitatea de cercetare va distinge cu ajutorul unui focus grup sau chestionar fizic, care sunt elementele variabile ce definesc imaginea unui loc, apoi ele vor fi evaluate în funcție de dimensiune pentru subiectul în studiu, cel mai adesea cu ajutorul unei cercetări pe eșantion. O metodă de evaluare se poate face cu ajutorul unei scale cu diferențiale semantice ca în figurile de mai jos.

Tabelul 1. Scară cu diferență semantica pentru evaluarea grupului țintă, turiști

Pe baza notelor date de către turiști, se va elabora un profil al destinației turistice, cu ajutorul căruia se vor descoperi punctele tari și punctele slabe. După evaluarea imaginii din prezent a destinației va urma o etapă de construire a unei imagini care sa pună în prim plan punctele forte și să atenueze impactul aspectelor negative cât mai mult. Pentru o eficiență sporită o imagine trebuie sa îndeplinească niște condiții: Să fie reală, imaginea ei să fie apropiată de realitatea de la fața locului, să nu promită lucruri care nu există. Să fie simplă și elocventă, o imagine prea încărcată poate aduce mai multă confuzie decât claritate.

Să fie credibilă, nu este neapărat necesară o imagine reală, fără metode de augmentare vizuală, dar să para credibilă din punct de vedere vizual, să nu fie superficială. Să fie distinctă, să nu se piardă în amalgamul de imagini turistice, are nevoie de un element care o face diferită și ii conferă originalitate. Să fie atrăgătoare, să poată demonstra clienților că merită să fie vizitată aceea destinație Pasul ce urmează, este crearea și identificarea mijloacelor de comunicare, difuzare a imaginii. Câteva instrumente principale care ne pot ajuta sunt sloganurile, care pot sintetiza într-o frază, viziunea destinației, câteva exemple ale unor țări care au folosit aceste mijloace:

Albania – O noua dragoste mediteraneană (A New Mediterranean Love)

Andorra – Tara Pirineilor (Andorra. The Pyrenean Country

Austria – Asta trebuie sa fie Austria (This has got to be Austria)

Evenimentele artistice, culturale sau sportive sunt metode bune de a influența opinia publicului cu privire la o destinație precum și de a transmite informații. Simbolurile vizuale, sunt folosite pentru a promova o imagine, sunt de multe ori elemente distincte, originale, un bun exemplu este Turnul Eiffel din Paris, într-un poster de promovare. Imaginea destinației turistice e imperativă pentru un proces de marketing eficient, o imagine proastă poate face ca efortul de marketing și aferent bugetul sa aibă de suferit. Importanța pe care imaginea, respectiv brandul destinației a dobândit-o în timp a fost prevestita de către teoreticieni care au spus ca bătaia pentru clienți din turismul de mâine, se va da pe mințile si inimile lor, nu pe preț. O problemă sensibilă a acestui lucru reprezintă faptul ca identitatea brandului trebuie să rămână constantă, chiar daca imaginea se schimbă în timp. Pentru a avea o imagine mai clară asupra destinației turistice, este necesară sa se continue studierea imaginii pe care o au turiști noi, vizitatori necunoscuți de către procesele de marketing. Pe baza acestor percepții se formează imaginea destinației, importanța analizezi corecte a imaginii stă la baza, auditului de marketing al destinației, precum și al proceselor de segmentare, analiza SWOT. Poziționarea obiectivelor de brand și marketing de către departamentul de marketing, având în vedere și produsele competitorilor din piața de turism.

Vizibilitatea unei destinații turistice

Un obiectiv major al oricărei destinații turistice ar trebui să fie, o strategie de poziționare care să întărească aspectele pozitive ale imaginii ei și să le corecteze pe cele negative.Vizibilitatea unei destinații turistice este dată în mare parte de numărul turiștilor, apariția în canalele de propagare a mesajelor, ziare, reviste, internet, precum și cât este ea de cunoscută în rândul persoanelor care încă nu au vizitat-o, de exemplu Turnul Eiffel, unde nu multe persoane au ajuns dar este cunoscut în întreaga lume ca un punct de reper turistic în orașul Paris. Pentru a își arata viabilitatea, competitivitatea și mai ales vizibilitatea ca o destinație turistica, o regiune sau locație, trebuie sa își definească elementele, recreaționale, curative și culturale în care este specializată. Turismul poate fi un factor important în dezvoltarea multor zone precum și în creșterea numărului locurilor de muncă. Ca urmare a migrației imense de conținut, informație de toate felurile posibile imaginabile pe internet, vizitatorii și cei care vând servicii de turiscare sunt elementele variabile ce definesc imaginea unui loc, apoi ele vor fi evaluate în funcție de dimensiune pentru subiectul în studiu, cel mai adesea cu ajutorul unei cercetări pe eșantion. O metodă de evaluare se poate face cu ajutorul unei scale cu diferențiale semantice ca în figurile de mai jos.

Tabelul 1. Scară cu diferență semantica pentru evaluarea grupului țintă, turiști

Pe baza notelor date de către turiști, se va elabora un profil al destinației turistice, cu ajutorul căruia se vor descoperi punctele tari și punctele slabe. După evaluarea imaginii din prezent a destinației va urma o etapă de construire a unei imagini care sa pună în prim plan punctele forte și să atenueze impactul aspectelor negative cât mai mult. Pentru o eficiență sporită o imagine trebuie sa îndeplinească niște condiții: Să fie reală, imaginea ei să fie apropiată de realitatea de la fața locului, să nu promită lucruri care nu există. Să fie simplă și elocventă, o imagine prea încărcată poate aduce mai multă confuzie decât claritate.

Să fie credibilă, nu este neapărat necesară o imagine reală, fără metode de augmentare vizuală, dar să para credibilă din punct de vedere vizual, să nu fie superficială. Să fie distinctă, să nu se piardă în amalgamul de imagini turistice, are nevoie de un element care o face diferită și ii conferă originalitate. Să fie atrăgătoare, să poată demonstra clienților că merită să fie vizitată aceea destinație Pasul ce urmează, este crearea și identificarea mijloacelor de comunicare, difuzare a imaginii. Câteva instrumente principale care ne pot ajuta sunt sloganurile, care pot sintetiza într-o frază, viziunea destinației, câteva exemple ale unor țări care au folosit aceste mijloace:

Albania – O noua dragoste mediteraneană (A New Mediterranean Love)

Andorra – Tara Pirineilor (Andorra. The Pyrenean Country

Austria – Asta trebuie sa fie Austria (This has got to be Austria)

Evenimentele artistice, culturale sau sportive sunt metode bune de a influența opinia publicului cu privire la o destinație precum și de a transmite informații. Simbolurile vizuale, sunt folosite pentru a promova o imagine, sunt de multe ori elemente distincte, originale, un bun exemplu este Turnul Eiffel din Paris, într-un poster de promovare. Imaginea destinației turistice e imperativă pentru un proces de marketing eficient, o imagine proastă poate face ca efortul de marketing și aferent bugetul sa aibă de suferit. Importanța pe care imaginea, respectiv brandul destinației a dobândit-o în timp a fost prevestita de către teoreticieni care au spus ca bătaia pentru clienți din turismul de mâine, se va da pe mințile si inimile lor, nu pe preț. O problemă sensibilă a acestui lucru reprezintă faptul ca identitatea brandului trebuie să rămână constantă, chiar daca imaginea se schimbă în timp. Pentru a avea o imagine mai clară asupra destinației turistice, este necesară sa se continue studierea imaginii pe care o au turiști noi, vizitatori necunoscuți de către procesele de marketing. Pe baza acestor percepții se formează imaginea destinației, importanța analizezi corecte a imaginii stă la baza, auditului de marketing al destinației, precum și al proceselor de segmentare, analiza SWOT. Poziționarea obiectivelor de brand și marketing de către departamentul de marketing, având în vedere și produsele competitorilor din piața de turism.

Vizibilitatea unei destinații turistice

Un obiectiv major al oricărei destinații turistice ar trebui să fie, o strategie de poziționare care să întărească aspectele pozitive ale imaginii ei și să le corecteze pe cele negative.Vizibilitatea unei destinații turistice este dată în mare parte de numărul turiștilor, apariția în canalele de propagare a mesajelor, ziare, reviste, internet, precum și cât este ea de cunoscută în rândul persoanelor care încă nu au vizitat-o, de exemplu Turnul Eiffel, unde nu multe persoane au ajuns dar este cunoscut în întreaga lume ca un punct de reper turistic în orașul Paris. Pentru a își arata viabilitatea, competitivitatea și mai ales vizibilitatea ca o destinație turistica, o regiune sau locație, trebuie sa își definească elementele, recreaționale, curative și culturale în care este specializată. Turismul poate fi un factor important în dezvoltarea multor zone precum și în creșterea numărului locurilor de muncă. Ca urmare a migrației imense de conținut, informație de toate felurile posibile imaginabile pe internet, vizitatorii și cei care vând servicii de turism, au o abundența de surse de cercetare, pentru a organiza și planifica activități pentru a își petrece vacanța. Turiști bine informați merg deseori în mediul online pentru a își planifica aventurile, deși mai sunt susceptibili și respondenți la sursele printate, ca ziare, reviste și diferite publicații de profil, bătălia pentru a atrage atenția turistului va fi dată în mediul online. Totodată în piața competitiva din ziua de astăzi care este condusa de tehnologie doar simple prezență pe internet, nu mai aduce vizibilitate și acces la destinația turistică, este necesară o abordare de marketing în mediul online eficientă precum și crearea unui brand al locației. Experiența precum și vizibilitatea destinației turistice este afectată de asemenea și de serviciile conexe, arătate în figura de mai jos.

Figura 1.1 Elementele care afectează vizibilitatea și fac parte din brandul locației

Adaptare după Relational network brands: Hankinson , 2004, pag 100

Cunoașterea, imaginii, brandului destinației turistice depinde de nivelul de înțelegere pe care clienții îl acordă ei, adică daca sunt capabili să indentifice produsele și serviciile ei. Imperativ este faptul că toate eforturile de promovare a unei destinații turistice și creșterea gradului de vizibilitate al ei, ar fi de prisos fără o segmentare a pieței țintă și măsurare a gradului de vizibilitate al ei. Pentru a înțelege felul în care sunt vizibile piețele țintă din punctul de vedere al destinațiilor turistice, ele trebuie întâi definite. Tipurile de destinații și caracteristici sunt importante pentru procesul de marketing, fiecare destinație se potrivește unui anumit tip de turist, de aceea marketingul trebuie sa definească motivația călătorului, turistului, pentru a face propunerile adecvate pentru tipul potrivit de piață. Așadar destinațiile nu ar trebui să aibă în calcul doar nevoile piețelor actuale dar și potențialul piețelor pe care le pot atrage, este necesar atunci un portofoliu al produselor de turism, care va ajuta la optimizarea beneficiilor și va adapta mixtul de marketing la piețele țintă. Studiile care sau făcut pe comportamentul consumatorilor, arată o gamă largă de criterii după care sunt alese produsele turistice, aceste criterii alternează după scopul și caracteristicile călătoriei și elementele mediului exterior, caracteristicile călătorului, atributele și particularitățile destinației. Clasificare comportamentului unei călătorii și segmentarea a devenit tot mai dificilă din cauza din cauza călătorului care combină plăcerea cu afacerile, pentru a avea un avantaj din punct de vedere a timpului și a banilor. Așadar exista multe variații între principalele tipuri de destinații, de afaceri și plăcere, turiști care extind conferințele și întâlnirile de afaceri din timpul plecărilor din interes de serviciu, face ca linia demarcată dintre aceste două categorii să fie tot mai neclară. Așadar marketingul de turism nu ar trebui luat ca o simplă unealtă pentru a atrage mai mulți vizitatori către un anumit tip de piață, el ar trebui luat ca un mecanism pentru dezvoltarea obiectivelor regionale și să fie folosit la atingerea strategiilor destinației în cauză. Cele doua categorii care sunt relativ ușor de identificat ca concepte sunt cele de afaceri, oamenii care vizitează o anumită locație în interes de serviciu și cele de agrement, oameni care vor să se distreze și relaxeze.

Piața destinațiilor de afaceri b#%l!^+a?

Conform unei estimări piața turismului de afaceri va depăși un trilion de dolari în anul 2013, acest tip de turism fiind un subset limitat și focalizat al turismului normal. Călătoriile de afaceri, sunt determinate de obicei de oportunitățile de afaceri și implică călătorul cu organizația de care aparține la destinație. Există o posibilă oarecare flexibilitate a călătorului care poate alege o anumită întâlnire, expoziție, care nu e neapărat necesară călătoriei pentru a avea mai mult timp a vizita locația în care este cazat, orașul și atracțiile lui.Chiar daca turismul de afaceri e mult mai restricționat când vine vorba de alegeri, destinațiile asigura un anumit grad de eficiență și siguranță, precum și eleganță și oportunității de agrement care sunt de preferat când vine vorba de alegerea locației unei conferințe. Piața turistică de afaceri este sezonală, deoarece oamenii în modul general călătoresc mai rar în timpul sărbătorilor de sezon ca vara și sărbătorile publice. Această piață de turism aduce un număr mai mare de venituri pentru entități, deoarece consumatorii sunt mult mai doritori să plătească mai mult pentru programele lor inflexibile și de asemenea destinațiile își măresc profitul cu ajutorul unor servicii din spectrul turismului de agrement care sunt folosite într-un număr mai mare în acest tip de turism. Metodele convenabile de transport ca avionul, asigură conexiunile între marile orașe din lume, așadar aranjamentele bine plănuite la destinație și proviziile necesare pentru conferințe sunt importante. Destinațiile urbane în țările dezvoltate puternic economic și cu o piață mare, tind sa primească majoritatea traficului de afaceri. Locația partenerilor de afaceri, a organizației gazda precum și politicile interne ale companiilor determina selecția destinațiilor pentru turismul de afaceri. În adiție bugetele companiilor, programele de loialitate a hotelurilor, liniilor de transport și disponibilitatea furnizorilor de servicii sunt alte criterii care sunt folosite pentru a identifica piața țintă, pentru acest tip de turism. Piața de afaceri, este și va fi în continuă creștere iar apetitul consumatorilor va fi tot mai diferit și complex față de acum, fapt care prezintă o mare oportunitate pentru orașele cu o puternică istorie și poziționare să își îndeplinească obiectivele regionale precum și locale.

Piața turismului de agrement

Criteriile pentru acest segment piață sunt mult mai complexe când vine vorba în alegerea unei destinații. Turiștii au o mai mare elasticitate când vine vorba de prețuri așadar prețul e un element cheie în procesul decizional. Un factor important care influențează alegerile, este faptul că călătorii sunt sensibili la perioadele în care pot călătorii din cauza că mulți au familii cu copii, care nu pot pleca din timpul școlii, acest lucru creează o problemă sezonieră pentru industrie. Totodată segmentele de vizatori diferite au un model sezonier disimilar. Pensionarii și persoanele în vârstă tind să călătorească în sezoanele mai slabe pentru a profita de reducerile de preț pe care le au. Școlarii și studenții universitari pleacă în excursii de cercetare sau cu clasa, în extra sezoane. Destinațiile turistice trebuie să identifice modelele sezoniere ale diferitelor piețe și să atragă segmentele compatibile, acest lucru va face să fie maximizat gradul de ocupație precum și nivelul mediu de venit. Este de asemenea important sa fie înțeleși și restul factorilor care influențează decizia consumatorului, statusul social și presiunea grupului deseori influențează ceea ce este acceptabil și dorit ca destinație. Cu o piața de totală de 2 trilioane de dolari, e și normal ca agențiile de turism intermediare să joace de asemenea un rol important în determinarea deciziilor consumatorilor folosind o gamă variată de tehnici promoționale și deseori îndrumă călătorii către destinațiile care oferă un mai mare procentaj de profit pentru ei. Acest lucru va ajuta destinațiile să își administreze resursele și să atragă piețele țintă pentru a își optimiza impactul. Un factor decisiv când vine vorba de alegerea destinațiilor de afaceri și agrement este imaginea. Imaginea este un set de așteptări și percepții a posibilului călător care le are cu privire la destinație, experiențele trecute cu privire la locație sau companiile implicate ca tur operatorii, lanțurile hoteliere, liniile aeriene, descrierile prietenilor sau rudelor, informațiile generale și campaniile de marketing provoacă niște așteptări care sunt sau nu adevărate. Interesant sustenabilitatea resurselor locale devine un element important în imaginea destinației, deoarece o parte crescândă din piață nu e pregătită sa tolereze zone turistice supradezvoltate și își îndreaptă atenția spre zonele mai avansate din punct de vedere al protecției mediului. Gradul de satisfacere al clientului va depinde de evaluările generale ale experienței turiștilor versus celei anticipate și percepțiile. Dezvoltarea unei imagini potrivite pentru o destinație va avea abilitatea să își satisfacă vizitatorii care vor avea o atitudine și părere potrivită cu realitatea.

Măsurarea gradului de vizibilitate

Una dintre marile nevoi ale unei destinații turistice este să își măsoare gradul de vizibilitate în diferitele medii în care operează procesul de marketing, medii ca internetul căutările pe diferitele motoare de căutare, ziare, reviste, afișe precum și de numărul turiștilor care au ajuns sau care au auzit de aceea destinație. Acest lucru este necesar deoarece este necesară o adaptare a strategiei de promovare a destinației, în funcție de rezultatele aferente. Volumul turiștilor este factorul cel mai important când vine vorba de industria turistică, un număr clar al lor stă la baza programelor de sustenabilitate, el se determină prin:

Numărul turiștilor care stau în zonele cu servicii de acomodare, ca hoteluri, pensiuni, case de oaspeți, moteluri.

Numărul turiștilor care stau în zonele fără servicii de acomodare, campingurile, casele și apartamentele private, tabere.

Numărul turiștilor care stau la prieteni sau rude

Vizitatorii de o zi din afara locației, care vin în vacanțe scurte de obicei pentru un week-end.

Ideal acești indicatori ar trebui sa fie adunați cel puțin anual, dar preferabil este lunar sau sezonier, după acești indicatori se va face o analiză de unde va reiese cât de cunoscută este destinația în piețele țintă. Un studiu de referință indică ca imaginea se creează intern prin diferite experiențe și vizite, sau extern prin expunerea la diferite surse de informații.Apariția în canalele de publicitate, tv, radio, presă precum și afișe este necesară pentru a segmenta piața, deși pot fi foarte scumpe acest gen de metode promoționale pot ajuta o destinație mult și influența un număr mare de turiști. O metodă de evaluare este dată de către cifrele aferente fiecărei metode de promovare, la reviste și ziare ar fi tirajul, la reclamele tv numărul persoanelor care erau în fața televizorului în acel moment pe acel canal media, la afișe ar fi totalitatea persoanelor care trec prin aceea zonă în diferitele momente ale zilei precum și locația lui. Pentru a măsura impactul asupra vizibilității destinației, dat de către aceste metode de promovare, o metodă complementară ar fi realizarea unui scurt formular cu întrebarea pusă către turistul aflat în locația promovată de unde a o fost informat cu privire la această destinație și răspunsurile aferente: afișe, reclame tv, târguri de profil, ziare, reviste. Una dintre cele mai eficiente metode de promovare este internetul, cu ajutorul unui site web bine făcut, a unui plan de marketing și al unor conturi de social media bine puse la punct precum și a unei optimizări a conținutului oferit, se poate aduce un număr mare de turiști cu investiții minime. Imaginea fiecărei persoane cu privire la o anumită destinație turistică, e unică și e compusă din propriile amintiri, asocierile și imaginația pe care o atribuie unui anumit loc Social media și siteurile cu profile de călătorii aduc un raport semnificativ la vizibilitatea unei destinații turistice, printre ele se află Facebook, TripAdvisor, FourSquare. Un mod de a afla cât de cunoscută este o locație este consultarea acestor siteuri, ca TripAdvisor care oferă calificative pentru fiecare destinație și serviciile adiacente, hoteluri, restaurante, activități diferite. Un număr mare de calificative pozitive aduce la o vizibilitate mai mare în rândul persoanelor care nu sau decis ce destinația să aleagă, măsurarea vizibilității se face după notele primite de către locație cât și câte persoane au acordat acele note, pe baza acestor medii se poate crea o imagine de ansamblu a pieței țintă cât și a posibilităților de promovare. Motoarele de căutare joacă un rol tot mai mare în a aduce călătorul mai aproape de destinație. Metoda aferentă de cuantificare a vizibilității create, este ratingul pe care aceea căutare cu privire la destinație sau cu privire la site, o oare pe diferitele motoare de căutare, de exemplu cuvântul Brașov a fost căutat la începutul lunii mai de 84 de ori pe google de către persoane din România. Un număr cât mai mare de căutări cu privire la destinația turistică aduce o mai mare vizibilitate a pachetelor oferite. Măsurarea vizibilității se face după numărul de căutări care trebuie sa fie cât mai mare, în corelare cu strategia de marketing aplicată, rezultatul final fiind transformarea persoanelor care au căutat destinația prin internet în turiști. Toate aceste metode asigură o cale de a măsura vizibilitatea destinațiilor turistice cu costuri minimale pe social media și crescute în varianta fizică, afișe, reclame, reviste, e necesară o combinație între ambele pentru o imagine de ansamblu optimizată.

Scopul, obiectivele și metodologia de cercetare b#%l!^+a?

Succesul economic al unei destinații turistice depinde cam în întreaga măsură de numărul de turiști atrași și de sumele cheltuite de ei la locație. De aceea o destinație turistică trebuie să fie cât mai vizibilă pentru piețele țintă și să fie în continuă căutare de optimizare a strategiei ei de dezvoltare. Scopul lucrării este determinarea gradului de vizibilitate a destinației turistice Brașov în diferitele medii turistice de propagare a informației și propunerea unor metode de creștere a ei pe plan național. Obiectivele lucrării sunt prezentarea generală a destinației turistice Brașov și modalitățile de valorificare a turismului în această locație, identificarea vizibilității destinației turistice, în diferitele medii ca social media, apariții pe internet, mai exact site-uri specializate de turism Booking.com, Tripadvisor.com, FourSquare.com rețelele de socializare Facebook, , FourSquare, bloguri și după numărul de turiști care au trecut prin ea precum și propunerea unor metode de creștere a vizibilității. Metodologia de cercetare constă în cuantificarea datelor statistice cu privire la numărul de turiști care au vizitat Brașovul în perioada 2009 – 2013, precum și de pe diferitele medii mai sus menționate cu focusul pe pagina de facebook a destinației turistice Brașov, numită Visit Brașov, și analizarea lor pe baza numărului de likeuri, publicului țintă, notelor acordate. Pe baza rezultatelor obținute se vor trage concluzii cu privire la rolul si locul județului Brașov în sistemul turistic național se vor face propuneri pentru îmbunătățirea vizibilității locației și a problemelor ce pot apărea.

Bibliografie:

14th SGEM GeoConference on Ecology, Economics, Education And Legislation, SGEM2014 Conference Proceedings, ISBN 978-619-7105-17-9 / ISSN 1314-2704, June 19-25, 2014, Vol. 1, pag 153-160; 37-54;

Baloglu, S., Brinberg, D.- Affective images of tourism destinations, Journal of Travel Research, Vol.35(4), 1997, pag.11-15;Research, Vol.35(4), 1997, pag.11-15;

Beirman, D. – Restoring Tourism Destinations in Crisis: A Strategic Marketing Approach, 2003, pag 84;

Bonham, C., Mak, J., – Private versus public financing of state destination promotion, Journal of Travel Research, Vol.35(2), 1996 pag.3-10;

Buhalis, D. – Marketing the competitive destination of the future, Ed. Tourism Management, 2000, pag 97-116;

Davidson, R. – Business Travel, Pitman, London, 1994, pag 40;

François, V. – The International Marketing of Travel and Tourism, A Strategic Aprouch, 1999, pag. 183;

Gallarza, M.G. – Destination Image. Towards a conceptual framework, Annals of Tourism Research, 2002, pag 56-78;

Gilbert, D. – An examination of the consumer decision process relate to tourism, in Cooper, C.,(Eds), Progress in Tourism, Recreation and Hospitality Management, Vol.3, Belhaven, London, 1991, pag 200;

Gunn, C. – Vacationscapes. Bureau of Business Research, Austin, TX: University of Texas, 1972, pag 50

Henderson, J. – Strategic Marketing in Tourism Services , 2007, pag 262;

Morgan N., and Pritchard, A.-Tourism Promotion and Power: Creating Images, creating Identities, Wiley, Chichester, 1998, pag 134;

Ion, I.- Turismul – fenomen social-economic si cultural, Ed. Oscar Print, 2000, pag 46;

Jenkins, O. – Marketing Protected Areas, Australian Parks and Recreation, 1996, pag 10-15;

Journal of Travel & Tourism Marketing, Vol.4(2) 1995, pag.23-40;

Keller, K.. – Managing brands for long time Brand reinforcement and revitalization strategies. Ed. California Management Review, 1999, pag 102-124;

Mazurek, M. -Tourist destination Branding: A Competitive Marketing Strategy – Does it really matter?, 2008, pag 31-41;

McKercher, B. – The destination-market matrix: a tourism market portfolio analysis model,

Morgan N., and Pritchard, A.-Tourism Promotion and Power: Creating Images, creating

Morgan, N.- Advertising in Tourism in Leisure, Editura Butterworth – Heinemann, 2001,Oxford, pag .214;

Moutinho, L. – Consumer Behavior in Marketing. Eur. Ed. J. Mark. 21, 1987 pag, 5-44;

Moutinho, L. – Consumer behaviour in tourism, European Journal of Marketing,, 1987, pag 5-44;

O’Brien, K. – The European Business Travel Market, Travel and Tourism Analyst, no.4, 1998 pag.

O’Brien, K.- The West European Leisure Travel Market: Forecasts for opportunities into the next century, Financial Times Newsletters and Management Reports, London, 1996, pag 154;

Phelps, A. – Holiday destination image, The probleme of assesment,Ed Tourism management, 1986, pag 168-190;

Pike, S. – Destination positioning analysis through a comparison of cognitive, affective, and conative perceptions, Journal of Travel Research, 2004, pag 333-342;

Stancioiu , A. – Strategii de marketing în turism, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 67;

Tribe, J. – Corporate strategy for tourism., Ed. International Thomson Business Press, London, 1997, pag 50;

Youcheng , W. – Tourism Destination Marketing and Management, 2011, pag 18;

http://en.wikipedia.org/wiki/Business_tourism (consultat la data de 15.06.2015)

www.forbes.com/sites/kenrapoza/2013/08/06/business-travel-market-to-surpass-1-trillion-this-year/ (consultat la data de 21.05.2015)

www.ibisworld.com/industry/global/global-tourism.html (consultat la data de 21.05.2015)

www.imperatortravel.ro/2012/10/logo-urile-birourilor-de-turism-nationale-din-europa-care-va-place.html (consultat la data de 05.05.2015)

Capitolul 2

Prezentarea generala a destinației turistice Brașov

2.1. Principalele caracteristici și resurse turistice ale orașului Brașov

2.1.1. Localizarea si caracterizarea zonei

Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Crontadt,Brastov sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, România. Potrivit recensământului din 2011, are o populație de 253.200 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară. Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Înconjurat din trei parți de munți, acest oraș a constituit un loc de bun augur pentru ridicarea unei cetăți medievale așadar vechiul oraș la care consolidare au ajutat si Cavalerii Teutoni in 1211 este unul dintre putinele așezări din Evul Mediu care s-a conservat atât de bine de-a lungul timpului.

Chiar daca cu ceva timp în urma potențialul turistic al zonei Brașovului nu era folosit la cote optimale aceste lucruri s-au schimbat în ultimii ani, datorita investițiilor în infrastructura, programelor turistice cu domenii variate. O alta contribuție la creșterea și promovarea Brașovului ca obiectiv turistic a avut și agroturismul care sa afirmat mai ales în zonele rurale.

Teritoriul administrative al orașului se afla in sudica a depresiunii Brașovului, in contact cu zona muntoasa cu fluxul intern al Carpaților Orientali.

Municipiul se afla la 25o30' longitudine estică și 45o45' latitudine nordică cu o altitudine medie de 600 metri fața de nivelul Marii Negre și cu o suprafață de 267 kilometri pătrați.

Accesul in municipiu se poate face cu automobilul, autocarul sau trenul.

Accesul rutier se poate realiza din :

Sibiu pe E68 ( 143km);

Bucuresti pe E60 ( 168km);

Pitesti pe DN73, E574 ( 136km);

Târgu Mureș pe E60 ( 171km);

Bacău pe E574 ( 179km);

Buzău pe DN10 ( 157km);

În Brașov se află și un nod feroviar, fiind situat într-o zonă turistică, importantă din țară si regiunea Transilvaniei puternic dezvoltată comercial, așadar poate fi accesat din orice punct al țării pe calea ferată. Lungimea căilor feroviare este de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai importante.

Din acesta pornesc șase ramificații :

Tronsonul Brașov – Rupea – Sighișoara – Teiuș

Tronsonul Brașov – Făgăraș – Sibiu – Vințu de jos

Tronsonul Brașov – Hărman – Întorsura Buzăului

Tronsonul Brașov – Zărnești

Tronsonul Brașov – Predeal – București

Tronsonul Brașov – Sfântu Gheorghe – Gheorgheni

2.1.2. Resurse turistice naturale

Resursele naturale ale Brașovului care au apărut de-a lungul proceselor geologice și varietatea lor precum și frumusețea lor, atrag un număr mare de turiști care desfășoară activități specifice. Spectrul activităților include, turism montan, agroturism, expediții pe munte precum și multe altele.

Clima b#%l!^+a?

Orașul Brașov aflându-se în mijlocul țării are un climat temperat continental, schimbările de temperatura nu sunt în număr mare, temperaturile minime din timpul anotimpului rece nu se înscriu în valorile extreme iar cantitatea de precipitații este puțin mai ridicată. Temperatura medie din mai mulți ani fiind de aproape 8 o C, iar temperatura maximă care a fost atinsa in luna august este de 37o C, numărul mediu al zilelor de vara și iarna este aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului medie anuala este de 75%. Cantitatea de precipitații atmosferice se cuprinde intre valorile de 600-700 mm/an, iar vântul are direcții predominante din vest si nord-veste și viteze medii între 1,5 si 3,2 m/s. Din punct de vedere climatic teritorial, zona Brașovului se supune unor legi generale precum și locale care generează o suită de caracteristici.

prezența lanțurilor muntoase care închid formele depresionare,

aspectul distinct al treptelor morfologice ce se desfășoară de la 450-500 m altitudine până la vârfurile alpine peste 2.500 m, toate exercita o mica influență asupra climei.

poziția geografică

Lunile cele mai reci din an sunt Februarie, pe culmile alpine unde temperatura medie scade la -11.1°C precum si ianuarie în munții mijlocii si în depresiuni, când temperatura este de -4.5°C și respectiv -5.3°C. Vara, luna cea mai calda este Iulie, iar încălzirea aerului este mai accentuată cu temperaturii ce depășesc 18°C. Primăvara și toamna, temperatura variază între 10-12°C, iar cele mai mari creșteri termice dintre luni au loc primăvara, lunile Aprilie si Mai depășesc 5°C, iar cele mai mari scăderi se întâmpla toamna între octombrie și noiembrie peste 6°C. Aceste lucruri favorizează turismul montan și de agrement în stațiunile din municipiu.

Relieful

Orașul Brașov se afla la poalele Muntelui Tâmpa denumirea populara fiind si orașul de la poalele Tâmpei, aflându-se la distanțe apropiate de trei trepte de relief diferite.

Lanțul depresiunilor și dealurilor, situat între 450 și 700 m.

Lanțul munților scunzi, între 800 și 1750 m: cuprins de munții Întorsura Buzăului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Brașovului, Codlei și Perșani.

Lanțul munților înalți peste 1750 m altitudine, și anume: M. Făgăraș, M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postăvaru, M. Piatra Mare si M. Ciucaș.

Rețeaua hidrografică

Teritoriul județului se afla in bazinul hidrografic de ordine superior al Oltului care străbate județul pe o distantă de 210 km de la confluența cu Râul Negru, până la confluența cu râul Ucea. Cei mai importanți afluenți ai Oltului sunt Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodu Mare și Șercaia. Prin municipiu mai trec pârâul Graft, pârâul Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Popilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Valea Gorganu, Râul Timișul Sec și Canalul Timiș.

Flora

Diferențele de flora dintre municipiu și județ nu există, în schimb pe muntele Tâmpa se găsesc câteva specii de plante unice in lume. Jumătate dintre speciile care cresc în Romania se găsesc în această zonă, precum si o coabitare intre speciile eurasiatice si cele circumpolare, central-europene și în unele insule cu cele mediteraneene, sub-mediteraneene, pontice. Depresiunile intramontane ascund grație unor topo-climatice specifice numeroase specii cu vechime, Jimla din Țara Bârsei, Daria, Ochii broaștei, Roua cerului, precum si multe altele. Vegetația din momentul de față este un compendium dintre ecosistemele fragmentare instalate în urma intervenției omului în timp precum și a naturii netănguite.

Fauna

Varietatea faunei este un rezultat al biotopurilor întâlnite din Valea Oltului până pe crestele muntoase. Mlaștinile eutrofe ale Țarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii, printre care și relicte glaciare, iar în ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății sunt populate de numeroase specii de ichneumonide. Apele de munte și șes sunt populate de specii diferite de pești (păstrăvi, lipan, mreană, etc.) iar în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barză albă, barză neagră, vânturei, hereti, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundarisul de piatră) și mamifere capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul .

Arii protejate

Județul Brașov deține 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naționale/naturale (Piatra Craiului și Bucegi). Suprafața ariilor protejate din județ este 27.313 hectare, reprezentând cca 7% din suprafața județului Brașov. În cursul anului 2005, la nivelul județului Brașov au fost inventariate 27 tipuri de habitate, 213 specii de păsări, dintre care 196 protejate conform legislației în vigoare, și 62 specii de faună, dintre care 39 protejate.

2.1.3 Resurse turistice antropice

Resursele antropice sunt o creație umană, o combinație de eforturi culturale, economice si materiale de-a lungul timpului. Resursele municipiului Brașov sunt date de câteva categorii : muzee, case memoriale, monumente de cult, bastioane, porți, turnuri și piețe.

O parte dintre resursele turistice antropice ale Brașovului sunt următoarele:

Biserica Neagra

Cea mai mare construcție în stil gotic din România, numele a fost primit de către biserica parohiala evanghelica luterana din Brașov după marele incendiu din 1689, în care fumul si flăcările au înnegrit zidurile însa nu au distrus edificiul. Lungimea ei este de 89 metri, construită in stil gotic, între anii 1383 pana in 1477. După marele incendiu renovarea a durat aproape 100 de ani și ca urmare a renovării in secolul XVIII si-a pierdut o parte din aspectul gotic. Orga care se afla in interiorul ei este una dintre cele mai mari din sud-estul Europei cu 4000 tuburi si 36 registe, construita între anii 1836-1839.

Biserica Sf. Bartolomeu

Cel mai vechi monument istoric al Brașovului datând din anul 1223 construit în stil arhitectonic roman.

Biserica Sf. Nicolae

Situată în partea cea mai veche a orașului Scheii Brașovului datează din secolele XVI – XVIII, la școala de acolo s-a predat pentru prima dată în limba romană în anul 1559.

Actuala clădire a fost construită pe locul unei bisericuțe de lemn menționate documentar la sfârșitul secolului XIV. Cu ajutorul domnilor din Țara Românească și Moldova biserica a fost refăcută și mărită. În ea se află un valoros ansamblu de pictură murală din sec XVIII și remarcabile piese de artă veche românească. Aici se află mormântul lui Nicolae Titulescu de asemenea în curtea bisericii se află Muzeul Primei Școli Românești, clădirea muzeului datează din secolul al XV-lea. Muzeul include: "Sala de clasă Anton Pann", "Tiparnița diaconului Coresi", sala "Cartea – factor de unitate națională", "Cartea și cărturarii brașoveni", "Liceul Andrei Șaguna". Complexul muzeal mai cuprinde următoarele muzee:

Muzeul "Ex Libris",

Muzeul Junilor Brașoveni care deține obiecte de etnografie, costume, tablouri

Muzeul de muzică Tudor Ciortea care deține clavire, gramofoane, manuscrise muzicale, tablouri, cărți donate de compozitor,

Muzeul Ștefan Mironescu cu imagini ale Scheiului în acuarelă și ulei donate de b#%l!^+a?pictor,

Arhiva și Biblioteca istorică cărți vechi, protocoale-catastife, cărți din fondul documentar, documente de patrimoniu.

Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor)

Construcție în stilul Renașterii, construită între anii 1541-1547 de către Appolonia Hirscher, văduva cunoscutului jude al Brașovului. Aceasta ocupă primul loc între construcțiile civile ale Brașovului din secolul al XVI-lea, fiind alcătuită din două pavilioane separate de o curte interioara. A fost afectată de 2 incendii în anii 1689 și 1699..

Vechea Cetate a Brașovului

Construcție fortificată construită în lemn și piatră, în prezent transformată în restaurant.

Bastionul Țesătorilor

Situat în partea sud-vestică a cetății Brașov, fiind cel mai bine păstrat din cele șapte bastioane, câte a avut cetatea înainte.

Turnul Alb

Situat pe Dealul Straja la 59m depărtare de zidurile cetății Brașov. A fost construit în anul 1494 în formă semicirculară închisă, prevăzută cu metereze, orificii si jgheaburi precum și creneluri, iar în interior cu galerii. Acest turn făcea parte din sistemul de apărare din afara zidurilor medievale ale cetății.

Turnul Negru

Turnul Negru așezat pe o stâncă și a fost construit ca și Turnul Alb în 1494 pe Dealul Straja, în dreptul Bastionului Fierarilor. Dispune de trei galerii etajate cu trei rânduri de guri pentru atac și un sistem de legătură cu cetatea Brașovului. Casa Mureșenilor

Înființată în anul 1968, ca urmare a donației făcute de urmașii familiei Mureșianu. Muzeul este dedicat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu deosebite merite in viața culturală precum și politică a vremii lor.

Poarta Schei

Construită la începutul secolului XIX, în stil clasic.

Poarta Ecaterinei

Construită în 1559 fiind singura poartă medievală păstrată a fost apărată de breasla croitorilor. Se mai păstrează turnul cu cele patru turnulețe și stema orașului coroana cu rădăcini în stilul Renașterii secolul XVI. A fost una din principalele căi de acces în Cetate.

Casa Sfatului

Prima mențiune documentară a clădirii apare în anul 1420. Din punct de vedere arhitectural, clădirea se caracterizează prin îmbinarea mai multor stiluri, gotic cu renascentist și baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ și judecătoresc al orașului iar acum adăpostește Muzeul de Istorie al Județului Brașov.

Muzeul Județean de Istorie

Înființat în clădirea vechiului Sfat, datând din secolul al XV-lea, pe baza colecțiilor Muzeului Săsesc al Țării Bârsei și a colecțiilor Muzeului ASTRA, muzeul conservă bogate colecții de arheologie din paleolitic mijlociu, ceramică și unelte Hallstatt și La Tčne, descoperiri din castrele de la Râșnov precum și din valea Oltului : unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor meșteșugărești, documente, numismatică, biblioteca care deține 15.000 volume.

Muzeul de Artă

Înființat inițial în Casa Sfatului, este reorganizat, în 1970, într-o clădire de la începutul secolului al XX-lea și valorifică expozițional artă românească: pictură pe lemn și sticlă, portrete de epocă, opere din secolul al XIX-lea ale unor renumiți romani precum Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Sava Henția, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu, 36 de lucrări de Ioan Andreescu, sculpturi ale artiștilor Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea și artă decorativă universală.

Muzeul Bastionul Graft

Construit în mijlocul incintei fortificate dinspre Dealul Straja (Warthe), bastionul prezintă particularitatea construirii în arcadă, cu o latură sprijinită pe zidul de apărare și cu cealaltă situată pe un pinten stâncos, are in compoziție două nivele, este prevăzut cu guri de tragere și guri de aruncare a materialelor fierbinți. Prin ieșirea din aliniamentul zidului de incintă, controla și apăra întreaga porțiune plasată între Bastionul Fierarilor și Bastionul Curelarilor.

Muzeul de Etnografie

Construită în 1902 și restaurată în 1979 având următoarele destinații: sală de dans, b#%l!^+a?casă de cultură a studenților, tipografie și ulterior muzeu, în care se afla expoziții din domeniile: etnografie și artă populară: ceramică, sticlărie din secolele XVIII – XIX, port popular și textile, ouă încondeiate, icoane pe sticlă, metal, piele, os, fond documentar. Patrimoniul cuprinde peste 13.000 de obiecte din secolele XVII – XX, reprezentând următoarele zone etnografice: Țara Bârsei, Bran, Rupea, Țara Făgărașului, Valea Hârtibaciului. Cu o structură administrativă Muzeul de Etnografie funcționează în trei localități: Brașov, Săcele și Rupea. În pavilionul central din Brașov se afla o expoziție permanentă care cuprinde o descriere scurta a tuturor zonelor etnografice, meșteșugul țesutului și aplicarea lui funcțională în organizarea interiorului și a costumului popular. Prezentarea are un caracter documentar, cu accent pe reconstituirea autenticității rurale: unelte, tehnologii, produse finite specifice. La Săcele și Rupea se află cele două filiale ale muzeului brașovean, muzee cu caracter local, concepute monografic, care ilustrează viața pastorală specifică săcelenilor cât și meșteșuguri ca olăritul, pictarea mobilierului țărănesc renumite în zona Rupea. Municipiul Brașov are ca tradiție, obiceiuri, precum Obiceiul junilor din Șcheii Brașovului și Zilele Brașovului, care sunt păstrate și sărbătorite anual Obiceiul junilor din Șcheii Brașovului este practicat de românii din Șcheii Brașovului fiind legat de sărbătorile Paștelui precum și de Săptămâna Luminată, de la Duminica Paștilor la Duminica Tomii. Obiceiul junilor unul din riturile de inițiere în rândul feciorilor, el fiind inclus în ciclul ,,cetelor”. Semnificația termenului de ,,june” în Transilvania este cel de ,,tânăr fecior neînsurat”, acest termen reglementând trei forme ale vieții sociale a tinerilor – participarea la horă cu fetele, raportul de cult și purtarea de arme. Statutul junilor apărut in secolul XIX, prevede intrarea in organizația junilor doar a tinerilor între 16 și 18 ani, iar la data căsătoriei ei trebuiau să părăsească adunarea. În ziua de azi, întreg ceremonialul își schimbă semnificația și puțini sunt cei care își mai amintesc de starea lui inițială. La începutul lui fiind un ritul de primire în rândul feciorilor, aruncarea junilor în cergă astăzi este un joc distractiv, semnificația lui sa pierdut de-a lungul timpului. Junii apar ca și în alte cete de feciori, conservatori ai obiceiurilor în legătură cu cultul naturii, serbările pentru împodobirea cailor și a brazilor, prevesteau venirea primăverii.

2.1.4 Alte obiective turistice din județul Brașov

Cetatea Râșnov

Construită pe un deal stâncos aflându-se pe drumul cu vechime Brașov-Rucăr- Câmpulung Muscel, ce lega Transilvania de Țara Românească. Este amintită pentru prima dată în documentele anului 1355 în secolele ce au urmat este refăcută și consolidată de mai multe ori. În cetatea de la Râșnov se afla o valoroasă unitate muzeală care ofera vizitatorului o cronică a așezărilor dacice, romane și românești din zonă și a Râșnovului medieval și modern.

Castelul Bran

Vechea cetate de scaun a Țării Românești este situat pe drumul ce leagă municipiul Brașov de Câmpulung. Poartă numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial ce lega odinioară Valahia de Transilvania, drum situat în interiorul unei trecători flancate de o parte și de alte de munții Bucegi și Piatra Craiului. Construit în 1382 de către locuitorii Brașovului, fiind amplasat pe o stâncă înaltă și străjuit de dealuri. Castelul Bran a fost întotdeauna inclus în ghidurile turistice ale regiunii, deoarece conform legendei, Dracula un personaj din binecunoscuta carte scrisa de Bram Stoker cu același nume obișnuia adesea să vină aici în anul 1957 castelul Bran a devenit muzeu.

Cetatea Făgărașului

Datând din secolul al XIV-lea, considerată de Mihai Viteazu „cetatea domniei noastre”; aici aflându-se Muzeul Țării Făgărașului, care deține bogate colecții de arheologie, istorie, etnografie, artă populară și de artă plastică contemporană.

Cetatea Prejmer

Construită în secolul al XV-lea , prin detaliile sale arhitectonice impunându-se ca una din cele mai originale construcții.

2.1.5 Mituri și curiozități din județul Brașov

Strada Sforii

Strada Sforii este cea mai îngustă stradă din Brașov, este considerată de mulți ca cea mai îngustă strada din Europa, dar adevărul este că fost creată în secolul al XIX-lea ca un gang de acces pentru pompieri.

Statuia lui Arpad

A fost ridicată în anul 1896, pe Dealul Tâmpa, era formată dintr-un capitel având un personaj arcaș din timpul dinastiei arpadiene. Multă lume din Brașov consideră că această statuie este a lui Arpad, un duce care a condus triburile maghiare din Pannonia. El a primit unit cele șapte triburi maghiare și a pus bazele viitorului regat maghiar. Statuia face parte dintr-un ansamblu statuar care se află pe teritoriile mai multor țări, România, Ungaria, Italia, Slovacia, Ucraina. Adevărul este că statuia îl reprezintă pe Tuhutum, unul dintre voievozii lui Arpad. În anul 1916, statuia a fost aruncată în aer de persoane necunoscute.

Pietrele lui Solomon

Acest nume este purtat de cheile din Șcheii Brașovului, iar râul poartă numele aceluiași personaj. Solomon după legendă este un rege maghiar care a sărit cu calul său peste prăpastie, în timp ce următori săi turci sau tătari au căzut în ea.

Casa negustorilor

A fost ridicată de soția lui Valentin Hirscher, Apollonia, în Piața Casei Sfatului fiind o clădire dedicată comerțului care mai este numită și Podul Batușilor. Batușii erau micii negustori care se ocupau cu comerțul de-a amănuntul, parterul casei era ocupat de mici ateliere și dughene în care meșterii precum și comercianții își prezentau produsele.

Statueta Zidarului

Pe latura de nord a Bisericii Negre, se află o statuie care înfățișează un tânăr zidar care se apleacă spre baza contrafortului unde este așezat. Această statuie este un omagiu adus de colegii pietrari, persoanei care a murit în timpul construcției bisericii.

Lacul Vrăjitoarelor

Se află la ieșirea din cetatea Brașovului, pe poarta din capătul străzii Porții, un lac în care vrăjitoarele sau femeile care erau considerate că sunt, erau supuse la judecată. Ele erau aruncate în apă cu greutăți legate de picioare iar mulțimea aștepta să vadă dacă se îneacă sau nu, se credea că dacă erau vrăjitoare nu se putea îneca. Așadar cele care supraviețuiau erau vrăjitoare , dacă se mențineau deasupra apei erau luate din apă și arse pe rug, lacul a fost asanat în secolul XIX-lea.

Lacul de sub Tâmpa

Bătrâni spun ca sub Dealul Tâmpa se află o mare peșteră în care s-ar afla un lac, părerile despre lac sunt împărțite, unii spun ca e un lac de apă sărată în timp ce alt alții spun că este de apă dulce, aducând argumentul că pe Tâmpa se aflau izvoare de apă dulci care au secat.

Priculicii

Miturile spun că ei sunt fii din flori ai unor fii din flori care după ce mor devin priculici, un fel de strigoi, la francezi priculiciul este un om care se schimbă în lup și își însușesc firea acestora încât omoară oamenii și animalele.

Fecioara de Fier

Cetatea Făgărașului a fost reședință a principiilor Transilvaniei în secolul XVII-lea, apoi transformată în închisoare, unii susțin că avea un instrument de tortură numit Fecioara de Fier, condamnatul era așezat în aceea cutie care apoi se închidea și îl străpungea cu piroanele care se aflau pe o parte, în dreptul gurii exista o icoana cu Fecioara Maria, pe care condamnații când mureau o sărutau

2.1.6. Meștesuguri tradiționale și evenimente din județul Brașov

Zilele Brașovului

Primăria Municipiului Brașov în anul 2002, a avut ideea de a organiza un proiect care are ca scop promovarea Brașovului si a obiceiurilor sale, turiștilor precum si locuitorilor săi, numit Zilele Brașovului. Evenimentul se desfășoară în preajma sărbătorilor de Paște, dorindu-se legarea acestuia de sărbătoarea tradițională a Junilor, pe durata evenimentului are loc si Târgul Meșterilor Populari din România, precum și diferite manifestări artistice și culturale, târguri și spectacole.

Târgul Meșterilor Populari

Timp de trei zile, meșteri populari din întreaga țară care își prezintă și vând operele aducând în cadrul Zilelor Brașovului, specificul zonelor din care sunt. Târgul are ca scop de a revitaliza și a face cunoscută arta meșteșugului popular tradițional, lumii moderne. Organizarea evenimentului are ca motiv crearea unui mediu special, în care meșteșugari își pot etala și promova măiestria pentru public pentru a nu intra în uitare.

Alte evenimente din Municipiul Brașov mai sunt :

Festivalul concurs Flori în Țara Bârsei

Festivalul concurs pentru tineri interpreți de muzică populară, desfășurat în 18-19 martie, a devenit deja un festival cu tradiție din cauza interpreților cu vârste între 17 și 24 de ani, care interpretează piese specifice zonei folclorice din care provin.

1 Decembrie Ziua Naționala a României

O mare sărbătoare organizata în 1 Decembrie ziua naționala a României, de către Consiliul Județean Brașov și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov.

Festivalul Național al Obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou „Deschide Ușa Creștine!”

Festival care se desfășoară in decursul a doua zile cu scopul promovării obiceiurilor tradiționale specifice sărbătorilor de iarna, publicului interesat, cel mai important eveniment cultural de la sfârșit de an din Brașov. În decursul serilor, distracția este asigurata de mai multe ansambluri folclorice si renumiți interpreți de muzică populară.

Meșteșuguri Tradiționale

Arta Crestăturilor în lemn

Unul dintre cei mai populari meșteri consacrați în arta crestăturilor în lemn se numește Purcărea Nicolae, care sa născut în 1923 în Șcheii Brașovului, acesta sa impus ca un reprezentant important al creației țărănești din ziua de azi. Operele sale vorbesc despre minunatele tradiții, străvechi cu un iz de modernism în același timp. Simțul lui estetic este de neegalat, iar arta sa a crestăturilor în lemn respectă canoanele populare legate de simetrie, ritm și alternanță, el reușind sa realizeze obiecte impresionante prin frumusețea lor deloc ostentativă. Gama obiectelor este extrem de diversă, de la cele funcționale de odinioară și care sunt decorative astăzi, furci de tors, cuiere, căuce, linguri, blide, până la obiecte de cult. Folosind motive simple și ajungând la combinații complexe, de natură geometrică, care urmează legile nescrise ale artei populare, artistul reușește să imprime o frumusețe aparte obiectelor pe care le face. Pomul vieții, rozeta, pătratele care astăzi numai au aceiași semnificație arhaică, descriu un decor armonios aflat în registre pe orizontală și verticală. Puțini tineri din Brașov mai vor să învețe tainele prelucrării lemnului, iar aceștia sunt ucenicii lui Nicolae Purcărea, care cu talent și dragoste pentru arta populara reușește să îmbine delicatețea cu rigoarea. Aceștia descifrează valențele plastice ale lemnului și reușesc să imprime fiecărui obiect ceva din ființa lor, detașându-se de ceilalți creatori, gama variată de obiecte ca ornament și formă, respecta tehnica tradiționala și îi ajută să se încadreze între marii creatori populari. Aceste obiecte frumoase sunt de admirat, pentru relevanța care o aduc în cultura contemporană și sperăm că de-a lungul timpului lucrurile nu se vor schimba.

Cojocărit

Cojocăritul este un străvechi meșteșug artistic, care prin măiestria execuției vorbește despre tradiții străvechi. Dintre mulți careu au adus mai departe acest obicei, se remarcă Dumitru Sofonea, născut în satul Drăguș, care provine dintr-o familie cu tradiție în cojocărit, tatăl sau fiind ucenicul lui Petru Lazăr, meșter din Galați – Făgăraș. Iscusit și cu un spirit voios, creațiile sale se caracterizează prin originalitatea ornamentelor și frumusețea cusăturii. Utilizând instrumente simple, Dumitru, lucrează, cojoace fără guler, cojoace ciobănești și piese noi ca crepate, bondițe, cu un simț estetic desăvârșit. Folosind motivele tradiționale, florale, geometrice, cercul, spirala, punctul, meșteșugarul obține piese ornamentale noi, diferite de la o lucrare la alta, fără să uite caracteristicile generale ale portului. Suprafețele decorate sunt alternate ritmic cu cele albe scoțând în evidență estetica ornamentelor în ansamblul lor. Creațiile cojocarului, prin echilibrul și originalitatea lor, precum și armonia culorilor și motivelor, au adus o mare valoare patrimoniului artei populare.

Încondeierea ouălor

Tradițiile și credințele legate de ouăle, roșite sau încondeiate sunt nelimitate ca variație și semnificație. În timpurile arhaice, ouăle de Paște sau cojile lor, puteau aduce frumusețe și sănătate, roade bogate, să îmbine oamenii sau să-i îndepărteze, precum și să ajute la căsătorirea fetelor. Arheologia și izvoarele istorice ne spun că cu multe secole înainte de Hristos exista obiceiul de a face cadou, ouă colorate, la sărbătorile de sezon sau de Anul Nou. Apariția de multe ori a ouălor, în mod special a celor colorate în ceremoniile antice de renovare a timpului, se bazează pe concepția cosmologică de a compara universul cu oul care dă viață. Prezent la toate popoarele din antichitate, imaginea arhaica a oului a fost preluată de creștinism, oul roșu fiind un simbol al Mântuitorului care pleacă din mormânt și se întoarce la viață. După câteva milenii de evoluție a religiilor, românii înroșesc și încondeiază oul la sărbătorile festive. Cea mai cunoscută dezvoltare a încondeierii și a împrisprării ouălor sa, un termen folosit în zona etnografică Bran, sa întâmplat în secolul XIX-lea și mai este realizată de către Adriana Grecu și Nina Ghinea, care au învățat acest lucru de la bunicii lor. Un motiv care apare des pe ouă, este soarele, sub forma unui disc cu sau fără raze, fiind în strânsă legătura cu străvechile sărbători ale echinocțiului care sunt specifice comunităților agrare. Alte motive mai sunt, pomul vieții, bradul sau ramura de brad, motivul antropomorf apare fie central, fie în compoziția altor motive cum sunt b#%l!^+a?ciobanul cu oile.

Pictura pe dosul de sticlă

Materii prime folosite sticla și vopseaua tempera, iar pensula este din păr de iepure, conturul se trasează cu ajutorul pensulei sau al condeiului, apoi se aștern culorile în suprafețele delimitate și se trec inscripții cu litere latine, grecești sau chirilice. Scenele principale pictate, sunt cele religioase, Maica Domnului, îngropăciunea lui Isus sau scene laice, șezătoarea, obiceiuri de peste an, iar planul secundar este umplut cu trandafiri, struguri, cerul cu stele, luna, soarele, elementele cromatice, sunt cele de bază, roșu, albastru, ocru. Olărit

Decorarea vaselor se face printr-o tehnică numită jirăvare, care presupune aplicarea și întinderea culorilor cu o pensulă specială. Ornamentarea se face și cu ajutorul cornului, forma finală este dată prin procedeul de smălțuire, deși prezența smalțului nu este obligatorie. Ulcioarele sunt decorate prin aplicarea culorilor pe umerii vasului sau sub forma unui brâu. Motivele decorative sunt tradiționale geometrice, spirala, cercul, liniile dreptate, zig-zagul, precum și frunze, boboci, spice de grâu, peștii, cocoșul și alte păsări.

Icoane pe lemn

Materiale folosite, culorile tempera, ceara de albine, rășinile, lacurile aplicate pe lemn de diferite culori și esențe, băiturile. Pictura aparține modelului neo-bizantin, iar izvoarele de inspirație sunt cele grecești și ruse, motivele precum și elementele cromatice, respectă canoanele tradiționale. Pe lângă cetatea Brașovului, existau așezări, târguri și sate, care aveau locuitori meșteșugari pe lângă ocupațiile clasice de păstorit și agricultură. Aceste sate au păstrat de-a lungul timpului, o cultură rurală, fapt care reiese din volumul costumelor populare ale românilor și sașilor.

Portul tradițional

În arta populară portul are un loc aparte, prin structura sa, ornamentație precum și culoare. De-a lungul timpului, a reieșit la cale un anumit tip de port cu influențe urbane în țara Bârsei, iar in în țara Făgărașului sa păstrat și extins portul arhaic pe fondul străvechi. Semnele distinctive ale portului șcheienilor și săcelenilor arată o apropiere de mediul urban al Brașovului, o trăsătură aparte a lor constă în strălucirea și bogăția podoabelor. În Gazeta Transilvaniei din anul 1929, portul șcheiencelor era prezentat ca o minune din cauza rochiilor largi, vestelor gătite cu bumbi prețioși, salbelor legate la gât, brânelor minunat încheiate. Costumul bărbaților din aceleași locuri diferit de cel femeiesc, prin elementul tradiționale căciula mare și zeghea albă. Costumele din Bran, își manifestă autenticitatea în 3 tipuri de costum femeiesc, care păstrează elementele cele mai vechi, fota roșie și ie cu mânecă răsucită specifice zonelor pastorale precum și forme noi ca cămașa cu pumni, fota cu pulpene, iar cel din urma este costumul de influentă musceleană.

Portul Săsesc

Țesăturile săsești sunt făcute în casă și de o mare frumusețe și număr, perne, prosoape și alte lucruri de uz casnic. Unele dintre ele sunt făcute în vrasta, iar unele sunt decorate cu broderii sau alesături, motivele sunt florale, geometrice sau desenate. Vestimentația sașilor din țara Bârsei are caracteristice piese, ca cilindrul din catifea neagra purtat de fete pe cap și scufița neagră din catifea cu dantele care stă pe capul femeii măritate. Fustele sunt largi și de diferite culori și stofe, peste care se poartă șorțul cu ornamente valoroase făcute prin tehnica brodatului, femeile și fetele poartă vara, o mantă neagră din postav. Bărbații din Prejmer și Hălchiu, poartă o mantauă albastră din postav, iar cei din Ghimbav, Râșnov, Sâmpetru o pieptare din blană de miel cu deschidere laterală, brodată cu motive florale.

2.2. Modalitǎți de valorificarea a potențialului turistic în județul Brașov

Practicarea turismului se poate face doar in zonele în care există resursele necesare și condițiile pentru cazarea, odihna și asigurarea sustenabilității turiștilor. Cazarea este un element care nu poate lipsi în asigurarea condițiilor pentru o vacanță plăcută pentru categoriile participante.

În mod normal cazarea are in structura sa :

• Componenta comerciala precum hotel si restaurant

• Sector non-comercial care include, reședințe secundare și spatiile de cazare oferite de Ministerul Educației precum și grupări religioase

Brașovul este renumit pe plan intern și internațional prin oferta sa de a practica diferite sporturi atât pe timp de iarnă cât și de vară. Deține o rețea hoteliera mare de vile, cabane, discoteci, pensiuni care fac ca stațiunile sa fie căutate de-a lungul anului. O analiză a structurilor de primire turistică pe perioada 2010-2014 arată așa:

Tabelul 2. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe, județul Brașov

Sursa: INSSE – Statistici naționale, 2015

După cum se vede din analiză există o creștere a capacității de cazare în Brașov datorită nevoii de diversificare a ofertelor și metodelor de agrement practicate în județ. Valorificarea turismului în județul Brașov se face sub diferite forme ca :

Turismul montan care valorifică factorii naturali din zonă sub forma sporturilor ca alpinismul, drumeția montana, schiul. Un exemplu de stațiune care e emblema turismului montan este Poiana Brașov. Stațiune de odihna și tratament cu sezon de-a lungul anului, este situată la 12 kilometri de Brașov și la poalele versantului de nord al munților Postăvarul. Este una dintre cele mai moderne stațiuni turistice montane din țară, dotată cu hoteluri de 2 și 4 stele cu piscină, săli de conferințe și spectacole, centre de echitație, baze sportive. De asemenea două linii de telecabină și una de telegondolă asigură accesul turiștilor precum și schiorilor spre culmile Postăvarului unde există și câteva linii de teleschi. Clima pe munte are o temperatură anuală medie de 5°C , în iulie temperatura medie este de 14°C, iar in ianuarie de – 5°C, cu precipitații destul de marii peste 900mm anual și cu un strat de zăpadă ce durează în jur de 120 de zile pe an. Turismul de recreere și odihnă, este numit și turismul de weekend, desfășurându-se la sfârșitul săptămânii, cu durata de până la 2 zile, în județul Brașov o destinație pentru acest lucru este Bran Moeciu. Comuna Moeciu este cunoscută pentru bioclimatul tonice, aerul curat fără praf și alergeni, amplasarea ei fiind între cele doua parcuri naționale Bucegi și Piatra Craiului. Turismul de tranzit, datorită poziției geografice în centrul țării, de asemenea Brașov fiind un important nod feroviar. Turismul de agrement, o stațiune renumită pentru acest lucru este Predeal, datorită pârtiilor de schi, săli de jocuri, transportului pe cablu, saune, piscine, terenuri de sport. Platforma Predealului se afla la ce mai mare altitudine din țară, 1038 metri, aflându-se în munții Bucegi și Postăvarul. Temperatura medie este de 14ºC în timpul verii și -5ºC pe timpul iernii și cu straturi de zăpadă care pot atinge și câțiva metri și o durată de peste 100 de zile, fiind ideal pentru sporturile de iarnă. Stațiune Predeal deține opt pârtii de schi cu grade de dificultate diferite care pot fi folosite chiar și când nu exista destulă zăpadă iarna, câteva dintre aceste pârtii sunt:

Pârtia Clăbucet: grad de dificultate: mediu, lungime: 2100m, diferența de nivel: 390m, inclinare: 20°, este dotata cu transport cablu. b#%l!^+a?

Pârtia Cocosul: grad de dificultate: mediu, lungimea: 2250m, diferența de nivel: 394m, inclinare: 18°.

Pârtia Subteleferic: grad de dificultate: dificil, lungimea: 1200m, diferența de nivel: 350m, inclinare 31°, este dotata cu transport cablu.

Pârtia Clăbucet sosire: grad de dificultate: ușor, lungimea: 800m, diferența de nivel: 160m, inclinare 20°, este dotata cu transport cablu, instalație cu zăpada artificiala si iluminat nocturn.

Turismul științific care se practică pe diferite secțiuni cu biodiversitate diferită, geologie, speologie, paleontologie în munții Piatra Craiului. Piatra Craiului fiind o arie protejată de interes național situată pe teritoriile județelor Argeș și Brașov. Turismul cultural istoric, care se bazează pe o rețea de case memoriale, muzee, biserici și urme de cetăți dacice, care pun la dispoziția turistului un adevărat tezaur variat, un bun exemplu pentru acest lucru este castelul Bran. Situat la 30 de kilometri de Brașov, este un important monument național datorită frumuseții lui, a legendei contelui Dracula precum și a peisajului. Atestat pentru primă dată în secolul XIV, a intrat in proprietatea statului roman în 1948, el adăpostește muzeul Bran, care se întinde pe 4 etaje, care cuprinde colecții de ceramica, mobilier, arme și armuri. Turismul religios, practicat de obicei la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, care este un așezământ monahal de călugări, construită în 1657 din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate in 1766 de către zugravii Pană și Ionașcu, în timpul sărbătorilor creștine atrage un număr mare de credincioși, de asemenea în județ mai se află șapte complexe monahale și un număr mare de biserici fiecare având o valoare istorica deosebită. Turismul rural sau agroturismul este practicat în zona satelor din Brașov ca Bran, Moeciu, Săcele-Tărlungeni și Poiana Mărului, zone cu mult potențial istoric, natural și turistic în care grupurile sau persoanele vin și se cazează pentru a sta în liniște și aproape de natură. Turismul balnear, Brașovul deține 3 stațiuni cu resurse balneare minerale recomandate pentru afecțiuni reumatice. Băile Persani este o stațiune balneoclimaterica de vara, dotată cu un camping cu căsuțe, ștrand cu ape minerale clorurate, nămol sapropelic exploatat în timpul verii, izvoare cu ape clorurate recomandate pentru tratamentul bolilor reumatice. Băile Homorod oferă condiții naturale pentru tratamentul afecțiunilor ginecologice, aparatului locomotor și sistemului nervos, în momentul de față nefuncționale. Băile Rodbav cu izvoare minerale cloruro-sodice, oferă tratamente pentru afecțiuni reumatice, ginecologice și cardiovasculare, nu funcționează în prezent. Turismul ecologic, sau ecoturism care în definiție este o călătorie responsabilă în natură și îmbunătățește traiul localnicilor, este practicat mai ales în zona satului Vama Buzăului unde se află masivul Ciucaș pe a cărui teritoriu se află rezervația naturală Tigăile din Ciucaș și formațiunea megalitică Sfinxul Bratocei, de asemenea în zona Munților Ciucaș a fost semnalată prezența acvilei de munte una dintre cele mai cunoscute și răspândite pasăre de pradă. Județul Brașov este un centru important al activității turistice cu o amplă diversitate de prospecte, un peisaj montan de excepție, stațiuni renumite în țară și dotări pentru cele mai înalte exigențe.

Bibliografie:

Firoiu D., Pețan I., Gheorghe C.- Turismul în perspectiva globalizării, Ed. Pro Universitaria, București, 2007, pag 50;

Firoiu, D. – Economia turismului și amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Sylvi, București, 2003, pag. 93;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov (consultat la data de 05.05.2015)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Etnografia_%C8%9A%C4%83rii_B%C3%A2rsei (consultat la data de 05.05.2015)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov (consultat la data de 05.05.2015)

http://site.judbrasov.ro/page_Jude-ul-Bra-ov_54.html (consultat la data de 05.05.2015)

www.besttourism.ro/ghid–Romania.html (consultat la data de 05.05.2015)

www.brasov.insse.ro/main.php?id=406 (consultat la data de 05.05.2015)

www.brasov.ro/istorie-cultura/portul-popular/portul-popular-sasesc-114.html (consultat la data de 05.05.2015)

Capitolul 3

Evaluarea gradului de vizibilitate a județului Brașov

3.1. Analiza indicatorilor circulației turistice/ numărului turiștilor

Circulația turiștilor într-o anumită zonă este elementul care reflectă fidel nivelul de vizibilitate și valorificare a potențialului. Creșterea circulației turistice de la an la an, a determinat specialiști să găsească metode de înregistrare și utilizare a acestora pentru găsirea informațiilor cantitative și calitative. Vizibilitatea județului Brașov pe plan național în rândul turiștilor se poate afla și cu ajutorul informațiilor statistice conform Direcției Județene de Statistică și a unor instrumente de măsurare precum și indicatori:

Numărul turiștilor (NT);

Numărul înnoptărilor/zile-turist (NZT);

Durata medie a sejurului (S);

Numărul mediu de turiști (Nt);

Densitatea circulației turistice.

3.1.1 Numărul de turiști

Este un indicator fizic și cantitativ care măsoară persoanele care călătoresc în afara orașelor de domiciliu și stau o noapte într-o unitate de cazare turistică fără ca motivele lor de călătorie principale să fie activitățile remunerate.

Tabelul 3. Numărul turiștilor cazați în județul Brașov în perioada 2009-2013

Sursa: INSSE – Statistici naționale, 2015

Figura 3.1 Evoluția numărului de turiști cazati și ritmul mediu de creștere în județul Brașov în anii 2010-2013