Violenta Si Agresivitatea In Mediul Scolar

Capitolul I Definitie si concept

Violenta si agresivitatea in mediul scolar

Tipologii alea violentei scolare

Teorii alea invatarii

Coduite agresive in scoala

Factori care determina comportamentul violent

Capitolul 2

2.1

http://www.lucrarelacomanda.ro/testimoniale

BIBLIOGRAFIE

Păunescu, C. (2001). Agresivitatea și condiția umană; Editura T

ehnică, București.

Șoitu, L., Havarneanu C. (2001). Agresivitatea în școală; Editura Institutului European,

Iași

Verza, E., Verza, F. (2004). Psihologia vârstelor; Editura Pro Humanitate, București.

Capitolul I Definitie si concept

Există numeroase definiții ale violenței. Eric Debarbieux, specialist în problematica violenței în mediul școlar, oferă o definiție prin care surprinde ansamblul fenomenului violenței:Violența este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social și care se traduce printr-o pierdere a integrității, ce poate fi fizică, materială sau psihică. Aceasta dezorganizare poate să opereze prin agresiune, prin utilizarea forței, conștient sau inconștient,însă poate există și violența doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenția de a face rău.

« AGRESIVITATE, comportament destructiv și violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine. Implică negare actiră si produce daune sau doar transformări. Există și o aresivitate calmă, nonviolentă dar întotdeauna agresivitatea semnifică atac, ofensivă, ostilitate,punere în primejdie sau chiar distrugere a obiectului ei.

E. Fromra susține că. la om, există o agresivitate specifică, exprimată prin tendințe destruclive. X. Miilor (1941) dovedește că nu întotdeauna frustrația produce agresivitate, ci numai în anumite cazuri. După T. Dembo și K. Lewin copiii răspund mai frecvent la frustrație cu un comportament regresiv. R. Sears a descoperit o relație directă între stilul autoritar și primitiv de educație și dezvoltarea comportamentului agresiv la copii.

Băieții sînt mai înclinați spre agresivitate pentru că sunt și se instruiesc în acest fel, angajînd și tehnici, instrumente etc. R. White (1939)arată că grupurile conduse autoritar, cînd sunt lăsate libere, devin agresive și uneori tind să-și descarce agresivitatea unii față de alții sau față de lucruri. Se poate vorbi, după opinia noastră, despre o agresivitate secundară,de sorginte socială și care constă într-un comportament destructiv (formă de autorealizare) cauzat de insatisfacții personale, carențe afective, devalorizare personală, blazare, modele din subculture delictuale, educație negativă, în ansamblu fenomene de inadaptare socială sau adaptare negativă manifestată prin reacții agresive sau autoagresive.

Dacă la anumite persoane grav frustrate și anxioase, agresivitatea ia proporții și se instalează în forme nocive este necesar să se recurgă la psihoterapie în variantele ei de joc, de descărcare a resentimentelor în ședințe speciale de grup,de terapie ocupațională sau recreațională. » ‚‚Dictionar de psihologie’’ – Paul Popescu-Neveanu, Editura Albatros, Bucuresti,1978

Pe plajn psihologic putem retine urmatoarele trasaturi de care este marcata adolescenta:cautarea indentitatii de sine,

Violenta si formele de violenta in mediul scolar

“ Violența este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal , colectiv sau social și care se traduce printr-o pierdere a integritătii , ce poate fi fizică, materială sau psihică. Aceasta dezorganizare poate să opereze prin agresiune , prin utilizarea forței ,conștient sau inconștient , însă poate există și violența doar din punctul de vedere al victimei , fără ca agresorul să aiba intenția de a face rău.” Eric Debarbieux

Violenta scolara necesita din ce in ce mai multa atentie in societatea contemporana,desi nu este un fenomen nou,lumea scolii a capatat permeabilitate crescuta ca si inteligibilitaete institutioanala,asimiland tensiuni si impedimente scocietatii contemporare.

Prezint mai jos studii si cercetari,relevante in acest sens:

Din statistica din SUA reiese ca 14% din profesori au raportat ca au fost amenintati cu arma de catre elevi in 1997(Youth Risk Behavior Survey 1997. Ancheta a urmărit evaluarea amplorii comportamentelor violente ale elevilor și a victimizării lor în sistemul educațional american la nivel național. )Intre 1992-1996,4 profesori la o mie de locuitori au fost victim ale crimelor cu violenta.Iar,intre 1996-1997,10% din totalul scolilor publice au raportat cel putin o crima violenta in incinta lor.( Indicators of School Crime and Safety, Bureau of Justice Statistics and the National Center for Education Statistics, 2002.)

In ceea ce priveste violenta scoalara in Franta,o ancheta desfasurata intre 1994-2004,asupra unui ensantion de 35000 elevi,arata ca,in opinia lor,violenta scoalara a crescut,mai ales in zonele de mare excludere sociala.( Débarbieux, Eric, La violence à l`école en Europe: Débats, savoirs etincertitudes.În: Violence à l`école – Un défi pour la communauté locale, Ed. Conseil de l`Europe, Strasbourg, 2003, p. 47-68. )

In Anglia in 2003,au fost raportate 7000 de fapte de violenta scolara,din care 6899 in timpul orelor de curs.( Ibidem).

In Romania in perioada decembrie 2005 si ianuarie 2006 cei de la Centrul Municipal de asistenta psihopedagogica ,reteaua cabinetelor de asistenta psihopedagogica si insepectoratul scolar al municipiului Bucurestu au realizat un studiu privindn scopul de a investiga fenomenul psihosocial al violentei menifestat in mediul scolar bucurestean,cat si in mediul extrascolar.Investigatia a fost un chestionar pentru exprimarea opinile si atitudinile elevilor(zi,seral,fara frecventa),parintilor si cadrelor didacticie.Au participat 800 de elevi,800 de parinti si 200 de profesori diriginti.

(VOI SCRIE MAI JOS CATEVA DIN INTREBARILE PUSE ELEVIOLOR REFERIOARE LA VIOLENTA IN MEDIUL SCOALR SI CEL MAI MARE SCOR OBTINUT)

Din cele 800 de chetsionare administrate elevilor,au fost prelucrate si interpretate un numar de 720 de chestionare, adica 90% din ensantionul initial.

La intrebarea “In scoala mea ,violenta se manifesta,mai ales..” cei mai multi au ales intre elevi-47%.”In scoala mea, risc mai degraba sa..”cel mai mare procentaj 39% au raspuns ca risca sa fie jicnit.83% au raspuns ca la cel mai frecvent tip de violent ape care l-a intalnit in scoala a fost violenta de limbaj(injurii,expresii verbale neplacute).”Esti prost,nu esti bun de nimic,esti coregent” sunt cele mai neplacute expresii folosite de profesori la clasa(40%).43% au spus ca cazurile de violenta scoalara sunt putin frecente.La cauzele violentei scoalare 23% au spus ca nerespectarea regulamentului scolar de catre unii elevi este una din cauzlele ce provoaca violenta.52% se implica in rezolarea conflictelor intre colegi.

In perioada 21-26 septembrie 2011 a fost facut un ” STUDIU PRIVIND PERCEPȚIA ELEVILOR DIN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN JUDEȚUL DOLJ ASUPRA FENOMENULUI DE VIOLENȚĂ ÎN MEDIUL ȘCOLAR.

Similar Posts

  • Consilierea Si Orientarea Elevilor CU Cerinte Educative Speciale In Conditiile Socio Economice Actuale

    === cuprins 21819 === CUPRINS Argument……………………………………………………………………………………………………………………………..4 I.Consilierea si orientarea elevilor cu CES in scoala de masa…………………………………….……6 1.Functia integratoare a scolii……………………………………………………………….……6 1.1. Scoala integrativa……………………………………………………………………6 1.2.Educatia si integrarea elevilor cu CES…………………………………………….10 2. Terminologie utilizata in domeniul educatiei speciale………………………………………14 2.1. Conceptele de deficienta, incapacitate, handicap…………………………………14 2.2.Conceptele de recuperare, reabilitare, abilitare………………………………….…16 2.3.Cerinte educative speciale…………………………………………………….……..17 2.4.Educatia segregata, educatia integrata si…

  • Efecte Psihologice Si Morale ale Abandonului

    CUPRINS CUVÂNT INTRODUCTIV…………………………………………… pag. 2 CAPITOLUL I. Familia și funcțiile sale I.1 Cadrul necesar organizării permanenței biologice și culturale a societății………………………………… pag. 3 CAPITOLUL II Destructurarea familiei II.1 Cauze, etape, forme, consecințe…………………………….. pag. 19 CAPITOLUL III Abandonul copiilor: considerații juridice III.1. Recunoașterea drepturilor copiilor în reglementările juridice internaționale………………………………………… pag. 45 III.2. Ocrotirea părintească a minorilor…………………………………

  • Sistemul de Protectie Sociala din Romania

    INTRODUCERE În orice tip de societate, importanța sistemului de protecție socială poate fi observat sub forma efectelor sale benefice, dar, totodată, în cazul în care există o lipsă a raționalizării alocării resurselor în funcție de nevoile și resursele reale din societate, putem afirma faptul că acest sistem nu își atinge nivelul maxim de eficiență materializat…

  • Implicatii Psihologice ale Integrarii Varstnicilor In Caminele de Batrani

    {\rtf1\ansi\deff1\adeflang1025 {\fonttbl{\f0\froman\fprq2\fcharset0 Times New Roman;}{\f1\fswiss\fprq2\fcharset0 Lucida Sans Unicode;}{\f2\fswiss\fprq2\fcharset0 Arial;}{\f3\fswiss\fprq2\fcharset0 Lucida Sans Unicode;}{\f4\fnil\fprq2\fcharset2 Wingdings;}{\f5\fmodern\fprq1\fcharset0 Courier New;}{\f6\froman\fprq2\fcharset2 Symbol;}{\f7\froman\fprq2\fcharset0 Times New Roman;}{\f8\froman\fprq2\fcharset238 Times New Roman CE;}{\f9\fnil\fprq2\fcharset0 Lucida Sans Unicode;}{\f10\fnil\fprq2\fcharset0 Tahoma;}{\f11\fnil\fprq0\fcharset0 Tahoma;}} {\colortbl;\red0\green0\blue0;\red0\green0\blue255;\red128\green0\blue128;\red255\green0\blue0;\red255\green255\blue255;\red128\green128\blue128;} {\stylesheet{\s1\cf0{\*\hyphen2\hyphlead2\hyphtrail2\hyphmax0}\rtlch\afs24\lang1033\ltrch\dbch\langfe1033\hich\fs24\lang1033\loch\fs24\lang1033\snext1 Normal;} {\s2\sb240\sa120\keepn\cf0{\*\hyphen2\hyphlead2\hyphtrail2\hyphmax0}\rtlch\af10\afs28\lang1033\ltrch\dbch\af9\langfe1033\hich\f2\fs28\lang1033\loch\f2\fs28\lang1033\sbasedon1\snext3 Heading;} {\s3\cf0\sl360\slmult1\qj{\*\hyphen2\hyphlead2\hyphtrail2\hyphmax0}\rtlch\af2\afs28\lang1033\ltrch\dbch\af2\langfe1033\hich\f2\fs28\lang1048\loch\f2\fs28\lang1048\sbasedon1\snext3 Body Text;} {\s4\cf0\sl360\slmult1\qj{\*\hyphen2\hyphlead2\hyphtrail2\hyphmax0}\rtlch\af11\afs28\lang1033\ltrch\dbch\af2\langfe1033\hich\f2\fs28\lang1048\loch\f2\fs28\lang1048\sbasedon3\snext4 List;} {\s5\sb120\sa120\cf0{\*\hyphen2\hyphlead2\hyphtrail2\hyphmax0}\rtlch\af11\afs24\lang1033\ai\ltrch\dbch\langfe1033\hich\fs24\lang1033\i\loch\fs24\lang1033\i\sbasedon1\snext5 caption;} {\s6\cf0{\*\hyphen2\hyphlead2\hyphtrail2\hyphmax0}\rtlch\af11\afs24\lang1033\ltrch\dbch\langfe1033\hich\fs24\lang1033\loch\fs24\lang1033\sbasedon1\snext6 Index;} {\s7\keepn\cf0\qj{\*\hyphen2\hyphlead2\hyphtrail2\hyphmax0}\rtlch\af2\afs32\lang1033\ab\ltrch\dbch\af2\langfe1033\hich\f2\fs32\lang1048\b\loch\f2\fs32\lang1048\b\sbasedon1\snext1 heading 1;} {\s8\keepn\cf0\qc{\*\hyphen2\hyphlead2\hyphtrail2\hyphmax0}\rtlch\af2\afs32\lang1033\ab\ltrch\dbch\af2\langfe1033\hich\f2\fs32\lang1048\b\loch\f2\fs32\lang1048\b\sbasedon1\snext1 heading 2;} {\s9\keepn\cf0\sl360\slmult1\qc{\*\hyphen2\hyphlead2\hyphtrail2\hyphmax0}\rtlch\af2\afs36\lang1033\ab\ltrch\dbch\af2\langfe1033\hich\f2\fs36\lang1048\b\loch\f2\fs36\lang1048\b\sbasedon1\snext1 heading 3;} {\s10\keepn\cf0\sl360\slmult1\qj{\*\hyphen2\hyphlead2\hyphtrail2\hyphmax0}\rtlch\af2\afs32\lang1033\ltrch\dbch\af2\langfe1033\hich\f2\fs32\lang1048\loch\f2\fs32\lang1048\sbasedon1\snext1 heading 4;} {\s11\keepn\cf0\qr{\*\hyphen2\hyphlead2\hyphtrail2\hyphmax0}\rtlch\af2\afs28\lang1033\ab\ltrch\dbch\af2\langfe1033\hich\f2\fs28\lang1048\b\loch\f2\fs28\lang1048\b\sbasedon1\snext1…

  • Modalitati de Stimulare a Motivatiei In Activitatea de Instruire a Scolarului Mic

    CUPRINS Cap.I : Introducere Cap. II : Personalitatea. Dezvoltarea și dinamica personalității la școlarul mic 2.1. Teorii ale personalității 2.2. Stadii de dezvoltare ale personalității 2.3. Teoriile umaniste despre personalitate și motivație Cap. III : Motivația 3.1. Conceptul de motivație – abordari teoretice 3.2. Problematica motivației școlare 3.3. Tipuri de motivație școlară 3.4. Particularități ale…

  • Nuvela Psihologica In Curriculum Ul Scolar

    NUVELA PSIHOLOGICĂ ÎN CURRICULUM-UL ȘCOLAR. CUPRINS Argument Cap 1. Preliminarii conceptuale Nuvela – specie a genului epic, definiție, clasificare Reprezentanți ai nuvelei psihologice din secolul al XIX-lea Particularitățile nuvelei psihologice Cap 2. Nuvela psihologică a marilor clasici: Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale 2.1 Tematica nuvelelor 2.2. Tehnica narativă 2.3. Tipologia personajelor Cap 3. Locul nuvelei…