Violenta In Sectorul Sanatatii Si Organizatiile Socialedocx

=== Violenta in sectorul sanatatii si organizatiile sociale ===

VIOLENȚA ÎN SECTORUL SĂNĂTĂȚII ȘI ORGANIZAȚIILE SOCIALE

Moldoveanu Cristina Nicoleta

Administratie si Management Public

Academia de Studii Economice

E-mail: [anonimizat]

Rezumat

In momentul in care a aparut psihologia sociala , i-a fost acordata o speranta de viata redusa sau dimpotriva, aceasta stiinta ofera un exemplu important de dezoltare puternica si eficienta . In domeniul constiintei colective, psihologia sociala joaca un rol asemanator cu cel al extinderii rapide a comunicatiilor, al opiniei publice si al globalizarii afacerilor mondiale. Majoritatea textelor anticipa o psihologie sociala in dezvoltare.

Dobandirile acestei stiinte, ceea ce enerveaza la cel mai ridicat grad si ceea ce ramane cel mai puternic tiparit in mintea noastra este diferenta intre numarul mare al eforturilor de a pastra psihologia sociala in crestere. Principalele surse de interes si cunoastere fiind: masele,miscarile politice si nationale , transformarile culturale, sunt lasate deoparte si nu starnesc noi curiozitati.

Indiferent in ce mod ar sta lucrurile, efortul este condus catre dezvoltarea unor teorii susceptibile de a descrie si de a explica domenii intregi ale realitatii si problemele care privesc in mod esential oamenii . Daca cercetatorii sunt cei care fac stiinta, lucrul este valabil pentru stiintele naturii dar si pentru stiintele omului. Specialistii din psigologia sociala nu trebuie sa se arate a fi mai copilarosi decat cei mici sau mai regalisti decat regii. Ne dam seama din aceasta ca si in alte stiinte se dezbat acelasi gen de probleme sociale.

Cuvinte cheie: Stres, Presiune ,Violenta ,Societate ,Criza personala, Constiinta

Introducere

De foarte mult timp se vorbeste de cat de presati suntem si pe buna dreptate. Toti resimtim, mai mult sau mai putin aceasta stare care poate fi buna sau rea. Primul care a definit exact stresul a fost  Hans Selye ( endocrinolog si fiziolog canadian), care-l considera :“ o reactie (raspuns) nespecifica a organismului la orice noua solicitare (stimul) externa”. Ca urmare a acestei teorii, tot ce apare nou in viata noastra, poate fi un motiv de a ne stresa. Exista insa si o deosebire. Hans Selye a identificat doua tipuri de stress:

     distress-ul, adica stresul  negativ, daunator, neplacut. Din nefericire este si forma pe care o simtim cel mai des si care ne afecteaza pe toti intr-o masura mai mare sau mai mica in functie de rezistenta fiecaruia. Poate fi evidentiat in prezenta a diferite fenomene , cum ar fi interactiunea sociala inadecvata ( exemplu: agresivitatea, pasivitatea sau retragerea )

      eustress-ul, stresul placut, creativ . Face referire la un raspuns afirmativ , care poate depinde de sentimente ( exemplu: cand urmarim un meci important “cu sufletul la gura” ; actiunea unui film care reusesc sa ne tina incordati) . Tot eustres poate fi numita si munca placuta, cand nu simti nevoia de odihna, cand munca iti da impresia de relaxare.

          Bineinteles ca stresul negativ este cel care ne face  probleme si tot el este cel pe care dam vina atunci cand spunem ca suntem stresati. Problema apare atunci cand stresul negativ are tendinta de statornicire. In acest caz ,daca situatia nu da roade , se trece rapid in distress si de cele mai multe ori suferintele fizice (fiziologice) se alatura celor sufletesti, organismul rezista cu greu si de multe ori cedeaza. De fapt ,orice munca pe care nu o practicam cu placere este un important factor de stress negativ si ca urmare nu ne simtim bine nici fizic nici psihic, randamentul nu este cel dorit ,iar castigurile se incadreaza tot aici. Stresul a castigat!

        Haideti sa observam ce se intampla atunci cand practicam ceea ce ne place. Munca nu mai reprezinta un chin, timpul se scurge mult mai repede si parca nu e de ajuns pentru ceea ce ti.ai dori sa faci , obosesti mult mai greu, nu esti nerabdator sa se termine programul, nu simti nevoia de concediu. Prin urmare faptul cat tu muncesti reprezinta pentru tine o recreere si banii nu mai au aceeasi importanta. Cel mai important este faptul ca tu faci ceea ce iti place si te face fericit. Dar atunci cand se intampla acest lucru, banii nu mai reprezinta o prioritate pentru tine si se adune deoarece nu ei sunt tinta ta, ci ceea ce faci si modul in care ii castigi. Este aceasta o forma de stres ? Bineinteles, dar este stresul placut (eustress).

Materiale si metode

Daca am putea spune fara nici o retinere: exista individul deci exista societatea, lucrurile ar fi mai simple. Spunand nu o data, ci de mai multe ori, sigur ve-ti intelege, chiar veti vedea ce anume indica aceste cuvinte.

Cu totii suntem de acord, ca fiind de la sine inteles, ca termenii sa fie separati si ca fiecare dintre ei sa fie autonom si sa detina o realitate proprie. Este incontestabila forta acestei viziuni ,care il intretine : individul readus la organismul sau societatea pietrificata in institutiile si mecanismele sale. Aceasta viziune are un efect cu care ne-am obisnuit de multa vreme : pactul de separare care atribuie individul psihologiei si societatea economiei sau sociologiei. Rezultatul se exprima adesea sub o forma mai exacta.

A recunoaste insa ca individul nu exista decat in cadrul retelei si relatiei sociale sau ca societatea nu exista decat ca un furnicar de indivizi diferiti, precum cea mai mica bucatica de materie este interesata de atom, este tot ce poate fi mai banal. In plus, suntem autorizati sa observam cum o intreaga societate se adaposteste in fiecare individ: aceea a personajelor sale reale sau imaginare, a erorilor pe care ii admira, a prietenilor si a dusmanilor, a fratilor si a parintilor cu care intretinem permanent o relatie de care el sa nu aiba cunostinta.

O prima formula a pishologia sociala este stiinta conflictului intre individ si societate, iar o a doua formula este stiinta fenomenelor ideologiei si a fenomenelor de comunicare.

Biblioteca școlară are scopul de a învăța elevii cum să descopere și să utilizeze informația, cum să descopere frumusețea creației literare, dar și a creației în general, cum să devină ei creatori de frumos. Tot biblioteca, prin bibliotecar, îi învață pe elevi cum să învețe, cum să-și formeze o bază sigura de cunoștințe generale, punându-le la dispoziție lucrări de referință, pedagogie, psihologie și specialitate, de dezvoltare personală, de combatere a violenței și a comportamentelor nesănătoase, inițiindu-i în cercetarea documentară.

Orice individ trebuie sa aiba o sursă minimă de venit sau de întreținere. O astfel de orientare este, desigur, de laudat, dar, din păcate, ea rămâne la stadiul de intenție.

Unele categorii umane din țara noastră (ne referim la persoanele care nu au un domiciliu stabil):

– nu sunt cuprinse în rețeaua de instituții și servicii asistențiale, nu știu că ar putea beneficia de ajutor social, nu au documente de identitate etc.

– nu dețin nici cele mai elementare condiții de subzistență; alte categorii de indivizi (șomerii, persoanele active cu salarii foarte mici, familiile cu mulți copii, bătrânii fără pensii sau cu pensii mici etc.)

-nu au cum să-și asigure necesarul existențial, iar măsurile de protecție socială nu compensează mărimea deficitului.

Toate acestea duc individul la un anumit stres pe care il accepta si il fac sa mearga mai departe (distres) ,dar care il si trag inapoi (eustres). Cand eustress-ul depaseste distress-ul, stresul acumulat duce la o criza personala.

Criza personala reprezinta „o perioada in evolutia unei persoane caracterizata prin acumularea accentuata a dificultatilor, izbucnirea conflictuala a tensiunilor, fapt care face dificila adaptarea persoanei la situatie si care exercita puternice presiuni spre schimbare. Criza poate sa imbrace un aspect temporar sau cronic”.

In cadrul familiei, aceste crize personale reprezinta neintelegeri in comunicarea dintre parteneri ,care se pot datora fie unui spirit posesiv din partea persoanei, fie geloziei sau fie unei atutudini necorespunzatoare fata de nevoile si scopurile celorlalti membrii ai familiei.

Problematica judiciara ne intereseaza, de asemenea, de diferite efecte psihologice legate de delicventa juvenila, cu intentia, pe de o parte, de a ajuta la evidentierea factorilor etimologici ai comportamentului decivbential si, pe de alta parte, de a formula recomandari pentru directia preventiva si pentru cea recuperatorie.

Desigur auzim adesea critici la adresa volatilitatii opiniilor, a tiraniei majoritatii, a manevrelor mass-media care pregatesc consensul. Din toate directiile se protesteaza impotriva lipsei de informatii, a saraciei dezbaterilor si a apariei publicului fata de aceasta. Se ajunge sa se creada ca, pana la un anumit punct mijloacele de comunicare in masa fabrica consensul prin artificii retorice care dau multa greutate argumentelor unor anumite grupuri si falsifica optiunile.

Cu toate acestea, oricat ar fi de justificate criticile, societatile moderne cauta din ce in ce mai mult consenul. Consenul , care exploreaza diferitele puncte de vedere si posibilitati aflate in litigiu, le reuneste si le directioneaza catre o intelegere unanim recunoscuta. Sau, traditia si-a pierdut ascendentul secular asupra oamenilor, a credintelor si a modurilor de viata. In ceea ce priveste stiinta ea isi vede de ceva timp de autoritatea subminata; principiile absolute de progres sau de adevar nu mai impun respectul, nu mai traseaza calea ce trebuie urmata.

Intelegem ca pe masura ce societatea se schimba, consensul este cu atat mai necesar. Punand probleme noi, oferind exemplul unor comportari inedite creand diferente neasteptate, ea provoaca dimensiuni noi si rupturi ale legaturilor existente. Viata sociala nu are nimic mai fiziologic decat aceasta izbucnire intermitenta de contraste intre termeni care trebuie facuti compatibili pentru a se evita rupturile , a se alege un curs de actiune si a se indeplini corect o insarcinare. Fiecare are momentele sale de incertitudine.

Rezultatele

1.Care este numele dumneavoastra ?

Radu

Mitica

Manta

Mos

Neacsu

Nastase

Munteanu

2. Care este prenumele dumneavoastra ?

George

Cristian

Ioana

Georgiana

Violeta

Iulia

Cosmina

3)Care este mediul de provenienta ?

4) Ce varsta aveti ?

5) Care este nivelul educational ?

6) Care este profilul liceului absolvit ?

Mate-Info

Tehnologic

Vocational

Tehnic

Mate-Info BILINGV

Stiinte sociale-Uman

Stiinte ale naturii

7) Ati fost vreodata agresat/a intr-o institutiei de invatamant ? Fizic , verbal, emotional.

8) Credeti ca este cineva interest sa ascunda cazurile de violenta?

9)Ce masuri de prevenire a violentei ar trebui luate in institutiile de invatamant ?

10)Introducerea mai multor gardieni in institutiile publice este o masura eficienta pentru eliminarea violentei din scoli ?

11) Ce metode de prevenire sunt mai eficiente ?

12) La locul tau de munca au fost sau exista acte de violenta ?

13) Ai fost vreodata lovit/a de superiori/colegi ?

Discutii

In general majoritaea adultilor ajung cu traume psihice datorita educatie si copilarie , dupa cum arata rezultatul sondajului majoritatea populatie este agresata in scoala generala si in liceu, in majoritaea cazurilor fiind mai mult o violenta psihologica si cea fizica aflata mereu sub scuza ”mustrat va intelege mai bine”.

Spre binele lor majoritatea oamenilor considera ca o comunicare adecvata cu cei din jurul lor si din grupurile frecventate sunt in masura sa diminueze si sa evite violenta asupra individului. In majoritatea perceptiei populatiei considera ca violenta este cea mai usoara cale de a te impune in fata unu alt individ sau unui grup de indivizi demonstrand “forta” sa individului/indivizilor si subordonadu-i astfel.

Astfel majoritatea persoanleor considera ca au o viata la nivel mediu datorita mediului in care traiesc dar toti doresc sa schimbe si sa diminueze violenta.

Concluzii

Principalul scop al articolului este acela de a atrage atentia asupra violentei sistemului asupra constiintei unane, si modul in care acesta isi desfasoara activitatea. Avand posibilitatea de a alege individul este usor influentabil in special de mass media si simte presiunea sistemului ca o ultima aruncare la cos in ultima secund. Presiunea asupra individului nu este lasata doar asupra lui ci si asupra membrilor familiei in special a celor mici, care in nestire culeg comportamentul individului presat de situatii si recurg la posibilitatile de evadere a lor o alergare in nestire catre un obiectiv nedefinit.