Violența În Școala 1 [624512]

http://referate.wyz.ro/
1

VIOLENȚA ÎN ȘCOALĂ
forme de manifestare, cauze, măsuri de prevenție

Analizând fenomenul din perspectiva ultimilor 15 -20 de ani, observăm că
violența manifestată în rândul populației școlare a cunoscut o diversifica re
majoră a formelor de manifestare și a cauzelor, care au luat prin surprindere
managementul învățământului românesc. Putem vorbi despre o criză reală a
sistemului, confruntat cu grave probleme disfuncționale privind anihilarea și
contracararea fenomenulu i. Violența fizică și cea verbală se întâlnesc la orice
categorie de vârstă, având totuși o amploare considerabilă în rândul
adolescenților.
Încercând o minimă clasificare a formelor de violență, considerăm că este
de datoria dascălilor să ia în serios și aspectele de indisciplină cu un potențial
minim de agresivitate, precum absenteismul, lipsa de interes și pasivitatea la
lecții, ținuta necorespunzătoare etc., care pot escalada în anumite circumstanțe
relațiile conflictuale dintre profesori și elevi. La nivelul interrelaționării elev –
elev, cele mai obișnuite forme de violență sunt de natură emoțională: izolarea
sau chiar hărțuirea colegilor mai vulnerabili, prin remarci negative, porecle,
jigniri, ce provoacă un impact psihologic semnificativ asupra perso anei în cauză.
În ordinea intensității fenomenului urmează furturile de bunuri materiale,
loviturile, amenințarea cu arme albe, violurile, pornografia…
Cauzele sunt multiple în societatea noastră, iar amplificarea fenomenului
ține de natura schimbărilor s ocial -politice și economice survenite în ultimii ani.
Migrația economică a populației adulte în afara granițelor țării, în căutarea unui
loc de muncă, a condus la dezmembrarea familiilor ori la abandonarea copiilor
în grija bunicilor, rudelor sau a cunoști nțelor. Aceștia din urmă s -au dovedit, de
cele mai multe ori, incapabili de a face educație, fiind lipsiți de autoritate și nu
de puține ori și de un minimum bagaj informativ privind creșterea și educarea
copiilor. A doua situație se referă la mediul famil ial, care contribuie la formarea
și dezvoltarea copilului. Exemplul negativ al părinților, ei înșiși violenți sau
alcoolici, conduce către un comportament antisocial. Insuficiența fondurilor
alocate învățământului este o cauză importantă a manifestărilor d e indisciplină și

http://referate.wyz.ro/
2

de violență, căci acest lucru înseamnă reducerea numerică a personalului
didactic, având drept consecință supraaglomerarea colectivelor de elevi.
Excedentul de sarcini se reflectă negativ în procesul de îndrumare și control pe
care-l exer cită dirigintele asupra unui colectiv numeros, de aproximativ 30 de
elevi cu individualități total diferite, ținând cont că fiecare copil afiliat
procesului educativ instituționalizat poartă și amprenta unor factori externi,
precum mediul de viață, potenți alul educativ al familiei, apartenența la un
anumit grup de prieteni etc. Lipsa de autoritate a cadrelor didactice, care
demonstrează slabe aptitudini psihopedagogice, precum și indisponibilitatea
acestora de a interveni în reglarea și normaliza rea relațiilor, în detensionarea
situațiilor conflictuale, poate genera conflicte majore. De asemenea, s -a
constatat faptul că apar probleme de marginalizare și de victimizare a elevilor
supuși unor practici educative care se axează pe comparații, etichetă ri ce pot
dezavantaja și discredita anumite categorii de copii, deveniți, de cele mai multe
ori, ținta ironiilor sau chiar a agresivității celor plasați în fruntea clasamentului.
Privind formele de prevenție și de combatere a fenomenului, desigur,
acestea diferă de la caz la caz, dar toate converg în direcția construirii unui
mediu școlar sigur, care facilitează învățarea și care ajută elevii să facă față,
în general, evenimentelor din viața lor .
Mai exact, pentru a eradica violența din școli, trebuie să abordăm
următoarele metode și strategii disciplinare:
Prima cale de eficientizare a managementului educativ se referă la
revizuirea conținutului manualelor (acolo unde natura obiectului de studiu
permite), prin intr oducerea unor texte care au ca scop cultivarea sentimentelor și
atitudinilor etice superioare: conștiința de sine, asertivitatea, empatia etc. Pentru
a atinge acest deziderat, metodele de predare trebuie să se axeze pe crearea unui
climat activ -participati v care mobilizează gândirea și energia tuturor elevilor.
A doua direcție are ca scop o mai bună gestionare a disciplinei școlare:
formularea unor reguli clare, prin care se definește comportamentul pozitiv;
stabilirea unei viziuni manageriale unitare, baz ate pe corectitudine, consecvență
și coordonare în cadrul colectivului educativ; monitorizarea și supravegherea
permanentă spațiilor din interiorul și din exteriorul școlii.

http://referate.wyz.ro/
3

Următoarea abordare a situației urmărește formarea de abilități sociale
prin orga nizarea de activități extrașcolare cu caracter aplicativ, în care li se
atribuie elevilor responsabilități, li se cere să ia atitudine, decizii.
Un rol important îl au și consiliile de părinți, care pot contribui la
implementarea proiectului educațional. De aceea, diriginții trebuie să includă în
programul lor de activitate întâlniri periodice cu părinții, pentru dezbateri,
informații, stabilirea unui plan comun de măsuri și pentru rezolvarea unor cazuri
de indisciplină.
Desigur, acesta este un punct de v edere asupra fenomenului, care nu are
pretenția unei abordări exhaustive, dar consider că este absolut necesar să ne
spunem punctul de vedere pentru realizarea unui schimb eficient de opinii care
să ne ajute în rezolvarea problemelor din ce în ce mai compl icate ale violenței
școlare.