Violenta In Mediul Profesional

REZUMAT:

Obiectivul acestei cercetări este de a identifica situațiile de violență întâlnite în spațiul școlar în unitățile de învățământ.Principalele obiective sunt: identificarea contextelor în care apare violența în școli, identificarea principalilor actori implicate în situațiile de violență(inclusive cei din afara școlii), identificarea reprezentărilor elevilor privind securitatea în școală și aflarea opiniilor elevilor privind combaterea acestui fenomen.Pentru acest lucru, voi folosi metoda calitativă pe baza de chestionar, cât și metoda calitativă pe baza de interviu de cercetare.Pentru crearea unui climat și buna înțelegere în școală este necesară cunoașterea în profunzime a dificultăților curente sau potențiale cu care se confruntă elevii, profesorii în ceea ce privește fenomenul de violență, iar această este o condiție esențială pentru dezvoltarea unui plan operațional și intervenție adecvat.

Cuvinte cheie: elevi, școală, liceu, violență, Galați

JEL: I20

INTRODUCERE:

„Rădăcina latină a cuvântului violență este vis, care înseamnă „forță” și trimite la ideea de putere, de dominație, de utilizare a superiorității violenței împotriva celuilalt. Violența este o realitate schimbătoare, adesea insesizabilă. O problemă viu discutată este dacă agresivitatea constituie o trăsătură înnăscută sau una dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau devine astfel prin forța împrejurărilor. Pentru Sigmund Freud, agresivitatea e o forță endogenă, pulsională, înnăscută. Agresivitatea este deci un instinct. Făcând o distincție între două categorii de instincte, instinctul vieții (Eros) și instinctul morții (Thanatos), Freud include agresivitatea în instinctul morții, care este responsabil de conduitele distructive ale individului, ale elevului. În mod tradițional, școala este locul de producere și transmitere a cunoașterii, de formare a competențelor cognitive, de înțelegere a sensului vieții și a lumii care ne înconjoară, de înțelegere a raporturilor cu ceilalți și cu noi înșine. În acest context, a vorbi despre violență acolo unde ne așteptăm să găsim cele mai bune condiții pentru formarea și dezvoltarea armonioasă a personalității poate părea un fapt cel puțin neverosimil. În ultimii ani, violența în rândul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. Violența în rândul minorilor este în continuă creștere. Câteva întrebări se impun pe marginea acestui subiect: Putem vorbi de o creștere a violenței în rândul elevilor? Care sunt faptele ce pot fi încadrate în violența școlară? Există zone și școli/licee care sunt mai predispuse la violență? Ce poate face școala pentru prevenirea violenței juvenile?

Cauzele creșterii violenței în rândul minorilor în unitățiile școlare sunt:

influența mass-mediei;

influența mediului în afara școlii;

influența negativă datorată divorțului părinților.

STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU :

Ce numim violență?

În primul rând, atunci când vorbim despre violență în școli sau licee nu putem să ne limităm la actele de violență care cad sub incidența legii. Violența școlară este un fenomen mult mai larg, ce trebuie evaluat și cu ajutorul altor indicatori. Jacques Pain reperează două tipuri de violență în mediul școlar: violențele obiective, care sunt de ordinul penalului (crime, delicte) și asupra cărora se poate interveni frontal; Poliția și Justiția sunt obligate să colaboreze direct cu instituțiile școlare; violențele subiective, care sunt mai subtile, țin de atitudine și afectează climatul școlar; sunt incluse aici atitudinile ostile, disprețul, umilirea, jignirea, sfidarea, lipsa de politețe, absențele de la ore, refuzul de a răspunde la ore și de a participa la activități sau ceea ce unii autori numesc atitudini antișcolare. O formă de violență extrem de răspândită în mediile școlare este violența verbală. Violența școlară trebuie deci determinată.

Așadar, fenomenul violenței școlare se întinde pe o scară largă, la ale cărei capete se află violența fizică (extrem de mediatizată de altfel, dar fără analize temeinice ale cauzelor ce o provoacă), respectiv incivilitățile (care sunt foarte numeroase și pot afecta grav ambianța școlară). Profesorii dintr-o școală pot propune grile de lectură a violenței în funcție de referințele lor culturale, dar și de normele interne de funcționare a instituției școlare. Violența perturbă grav mediul școlar.”

Cauzele violenței în mediul școlar

„Violența școlară este asociată, în general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde sărăcia este la ea acasă. De aceea, atunci când se vorbește despre violență în școală se consideră drept surse defavorizante anumiți factori exteriori ai școlii: mediul familial, mediul social, ca și unii factori ce țin de individ, de personalitatea lui.

Mediul familial reprezintă, credem, cea mai importantă sursă a agresivității elevilor. Mulți dintre copiii care prezintă un profil agresiv provin din familii dezorganizate; ei au experiența divorțului părinților și trăiesc în familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat și de criza locurilor de muncă, de șomajul ce-i atinge pe foarte mulți părinți. Părinții sunt confruntați cu numeroase dificultăți materiale, dar și psihologice, pentru că au sentimentul devalorizării, al eșecului. În aceste condiții, ei nu mai sunt sau sunt puțin disponibili pentru copiii lor. Pe acest fundal apar probleme familiale foarte grave, care-i afectează profund pe copii: violența intrafamilială, consumul de alcool, abuzarea copiilor, neglijența, la care se adaugă și importante carențe educaționale – lipsa de dialog, de afecțiune, inconstanța în cerințele formulate față de copil, utilizarea mijloacelor violente de sancționare a copilului. Mediul social conține, la rândul său, numeroase surse de influență de natură să inducă, să stimuleze și să întrețină violența școlară: situația economică, slăbiciunea mecanismelor de control social, inegalitățile sociale, criza valorilor morale, mass-media, unele disfuncționalități la nivelul factorilor responsabili cu educația tinerilor, lipsa de cooperare a instituțiilor implicate în educație. Conjunctura economică și socială provoacă anumite confuzii în rândul tinerilor, care încep să se îndoiască de eficacitatea școlii, de utilitatea științei. Și aceasta cu atât mai mult cu cât ei constată că școala nu le asigură inserția profesională. Un mediu social în criză (criza locurilor de muncă, criza familiei, criza valorilor) afectează profund dezvoltarea personalității copilului. Trăsăturile de personalitate ale elevului sunt și ele într-o strânsă corelație cu comportamentele violente.

Adolescența este o perioadă de transformări profunde pe plan fizic, psihic și social. Schimbările fizice care încep la pubertate sunt adesea foarte brutale și adolescenții le trăiesc ca pe o veritabilă metamorfoză. O caracteristică importantă este relația pe care adolescentul o stabilește cu propriul corp, corpul fiind suportul privilegiat al exprimării personalității și, în aceste condiții, asistăm la excese în privința vestimentației, coafurii, machiajului. Lookul este când o modalitate de afirmare, de impunere a personalității, când o carapace sub care se ascund multe neliniști și temeri. Adeseori, el oscilează între sentimentul de putere (de forță) și sentimentul de îndoială, de scădere a stimei de sine. Pentru a se apăra de aceste emoții, adolescenții dezvoltă reacții de provocare, de agresivitate, de opoziție față de părinți și profesori.

În această perioadă atât de dificilă, dialogul părinți-copii și profesori-elevi este absolut necesar. Adolescentul dorește să fie înțeles, are nevoie de dragoste, de securitate afectivă, dar el nu recunoaște și nu exprimă acest lucru. Se poate spune că violența în școală pleacă în primul rând de la un deficit de comunicare.

Școala ca sursă a violenței

Fenomenul violenței școlare este extrem de complex, iar la originea lui se află o multitudine de factori. Școala însăși poate reprezenta o sursă a unor forme de violență și acest lucru trebuie luat în considerație în conceperea diferitelor programe de prevenire și stăpânire a violenței. Școala este un loc unde elevii se instruiesc, învață, dar este și un loc unde se stabilesc relații, se promovează modele, valori, se creează condiții pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă și morală a copilului. Comportamentele violente ale elevului, își pot avea originea și într-o organizare defectuosă a clasei școlare, mai exact într-o lipsă de adaptare a practicilor educaționale la o populație școlară considerabil schimbată. Relația de autoritate influențează și tipul de comunicare, aceasta devenind unilaterală, adică profesorul e cel care emite și monopolizează comunicarea, iar elevul rămâne doar un receptor pasiv.

Și alte componente ale atitudinii profesorului față de elevi pot creea situații conflictuale sau comportamente violente ale elevilor: atitudinea profesorului de ignorare, disprețuitoare a elevilor, corelată cu tendința de evaluare a lor în termeni constant negativi și depreciativi, atitudini care pot antrena un ansamblu de consecințe în plan comportamental: lipsa de comunicare, pasivitatea la lecție, indiferența sau, dimpotrivă, perturbarea lecțiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile, provocatoare.”

„Fenomenul violenței școlare, trebuie analizat în contextul apariției lui. A gândi strategii, proiecte de prevenire a violenței școlare înseamnă a lua în considerație toți factorii (sociali, familiali, școlari, de personalitate) ce pot determina comportamentul violent al elevilor. Școala poate juca un rol important în preîntampinarea violenței în unitațiile din învătamânt. Exista 3 tipuri de prevenție pe care școala le poate asigura și care se completează reciproc: o prevenție primară – care se poate realiza foarte ușor de către fiecare profesor și se referă la dezvoltarea unei atitudini pozitive față de fiecare elev, exprimarea încrederii în capacitatea lui de a reuși; o prevenție secundară – ce pleacă de la faptul că școala reprezintă un post de observație privilegiat al dezvoltării intelectuale a elevului, iar profesorul poate repera efectele unor violențe la care elevul a fost supus în afara mediului școlar; o prevenție terțiară – ce are în vedere sprijinul direct adus elevilor care manifestă comportamente violente; acesta urmărește prevenirea recidivei și presupune adoptarea unor măsuri după producerea comportamentului violent. Fiecare situație cu care se confruntă dascălii este unică din punctul de vedere al cauzelor și al formelor de manifestare.”

METODOLOGIA CERCETĂRII :

În cercetarea privind fenomenul de violență școlară voi folosi metodă cantitativ în care voi descoperi ipotezele elevilor ,aceștia fiind din ce în ce mai agresivi . În realizarea studiului de față, voi folosi metodă anchetei de opinie, pe baza de chestionar, dar și metode calitative privind cercetarea mai multor documente, pe baza de interviu de cercetare.

Chestionarul aplicat elevilor este alcătuit din 16 întrebări de diferite tipuri : întrebări factual, de opinie și de motivație. În funcție de formă întrebărilor au fost propuse întrebările închise care au variante cu mai multe răspunsuri, dar și deschise care oferă respondenților să menționeze singuri acele răspunsuri .

REZULTATE OBȚINUTE ÎN URMA CERCETĂRII :

Din rezultatele de mai sus putem observa ca marea majoritate a elevilor nu tolereaza violenta (63,3%)

DISCUȚII ȘI CONCLUZII :

Violența în instituțiile de învățământ devine un fenomen îngrijorător, doarece poate afecta chiar fundația unei societăți, prin prejudiciul adus în mod direct preocesului de educație.

Violența fizică, dar și cea psihologică creează un mediu dăunător scopurilor urmărite de școală, creându-se un climat de insecuritate și total ineficient.

Elevii devin din ce în ce mai influențați de violență și manifestările vulgare din mass-media și din rețelele sociale, acestea prezentând de cele mai multe ori violență dintr-un punct atractiv, că o oportunitate de divertisment, insuflând astfel în mintea adolescenților că aceste acte deviante sunt un lucru pozitiv, necesar pentru generația tânăra. Injuriile, insultele și țipetele au devenit un lucru uzual în rândul tinerilor, atât în mediul școlar cât și în afară acestuia.

Ideea conform căreia violență s-a intensificat în școli, devine din ce în ce mai conturată, însă această idee nu poate fie dovedită total din cauza retincentei factorilor implicate să răspundă onest la chestionarele din diverse cercetări realizate pe această tema.

Din analiza datelor s-a constatat că ipoteza elaborate inițial se confirmă și astfel pe măsură ce elevii evoluează pe parcursul școlii comportamentul verbal-agresiv manifestat de amplifică atât ca frecvență, cât și ca formă de exprimare.

Anexe

IMPACTUL PSIHOLOGIC ȘI EDUCAȚIONAL AL VIOLENȚEI IN MEDIUL SOCIAL

Obiectivul sondajului este obținerea de informații relevante privind experiența personalului din diferite sectoare profesionale din România care să permită cunoașterea dificultăților cu care acesta se poate confrunta. Chestionarul este destinat cercetării academice și asigură anonimatul și confidențialitatea răspunsurilor, iar rezultatele cercetării vor face obiectul unui articol.

Top of Form

În ce categorie de vârstă va încadrați? *

 10 – 14 ani

 15 – 19 ani

Mediul de proveniență : *

 Urban

 Rural

Sex : *

 Feminin

 Masculin

Nivel educațional : *

 școală

 liceu

Cum calificați dumneavoastrăƒ atmosferă de la școală/liceu? *

 Foarte bună

 Destul de bună

 Mai degraba rea

 Foarte rea

Cum ați descrie organizarea in timpul orelor? *

 Foarte bună

 Destul de bună

 Mai degraba rea

 Foarte rea

Școală/liceul în care învățați poate gestiona tensiunile și conflictele interne? *

 Deseori

 Uneori

 Rareori

 Nu știu/ Nu este cazul

Simțiți că există violență în cadrul școlii/liceului unde învățați? *

 Mereu

 Deseori

 Uneori

 Rareori

 Deloc

Vă simțiți în siguranță la școală/liceu? *

 Mereu

 Deseori

 Uneori

 Rareori

 Deloc

Consideri că violentă e un mod prin care un om își impune autoritatea? *

 Da

 Nu

De ce crezi că oamenii recurg la violență? *

 Este cea mai simplă metodă prin care se pot impune

 Pentru că își pierd răbdarea

 Datorită anturajului

Pe parcursul anului trecut, la școală/liceu v-ați întâlnit personal cu situații violențe ? *

 Mai mult de 4 ori

 De 2 sau 3 ori

 O dată

 Niciodată

Care consideri că sunt motivele pentru care victimele nu apelează la ajutor? *

 Teamă

 Jenă/rușine

 Critică celorlalți/bârfă

 Lipsă de suport/soluții reale din partea autorităților

Care considerați că este forma de violență manifestată în instituția dumneavoastră de instruire? *

 Violență între elevi

 Violența elevilor față de profesori

 Violența profesorilor față de elevilor

 Niciun fel de violență

În familia dumneavoastră se apelează la violentă în rezolvarea problemelor? *

 De multe ori

 Uneori

 Rareori

 Niciodată

Cum ați reacționa dumneavoastră dacă ați fi agresat la școală/liceu? *

 Păstrez tăcerea

 Abandonez școala/liceul

 Iau masuri

Cât sunteți dispus să tolerați violentă în domeniul profesional? *

Cum credeți că ați putea contribui la reducerea cazurilor de violentă manifestate în domneiul profesional?