Violența în familie [621198]

1

Violența în familie
Modificările aduse art. 199 Cod penal

Alexandra -Maria Bistriceanu
Anul IV, grupa 402
2020 -2021

2
Cuprins

I. Conceptul de violență în familie . Conceptul de violență domestică – pag. 3

II. Ancheta realizată la nivelul Uniunii Europene privind violența împotriva
femeilor – pag. 4

III. Tratarea violenței în familie într-o hotărâre a unei instanțe naționale – pag.
4

IV. Proiectul de modificare a textului de la art. 199 C. penal . Analiza viziunii
lui Valerian Cioclei – pag. 5

V. Vi ziunea mea asupra proiectului de modificare a art. 199 Cod penal – pag. 8

VI. Concluzie – pag. 9

VII. Bibliografie, webgrafie- pag. 10

3
I. Conceptul de violență în familie . Conceptul de violență domestică
1. Violența în familie a început, în ultimul timp, să fie adusă în atenția
oamenilor , cu toate că aceasta nu reprezintă o noutate, din contră, persistă de mult timp în
numeroase familii. Se poate afirma că pentru legiuitorul român, violența în familie reprezintă o
problemă de actualitate, luând în considerare recentele modificări legislative.
2. Codul penal român definește această infracțiune la art. 199, care,
conceptual, reprezintă o formă agravată a infracțiunilor la car e face trimitere: omor, omor
calificat, lovirea sau alte violențe, vătămare corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de
moarte și vătămare corporală din culpă, deci nu reprezintă o infracțiune autonomă.1 Totodată,
spre deosebire de Codul penal anterio r, actualul cod extinde sfera protecției victimelor violenței
în familie, pe de -o parte ca urmare a definiției date de articolul 177 a noțiunii de membru de
familie și pe de altă parte prin numărul infracțiunilor ce intră în sfera violenței în familie.2 În
plus, pe lângă existența subiectul activ special, încadrarea unei fapte la art. 199 este determinată
și de calitatea specială a subiectului pasiv – membru de familie – de o importanță deosebită fiind
faptul că această calitate trebuie să existe la momen tul comiterii faptei de autor.3 Obiectul juridic
special principal îl constituie viața persoanei și relațiile sociale în legătură cu dreptul la viață al
membrului de familie și integritatea fizică și sănătatea membrului de familiei și relațiile sociale
în legătură cu acestea. Obiectul juridic secundar este constituit de relațiile sociale privind buna
conviețuire în cadrul familiei .4
3. Violența domestică este definită în art. 3 din Legea 217/2003 pentru
prevenirea și combaterea violenței domestice drept : orice inacțiune sau acțiune intenționată de
violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se
produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau
foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima. Se poate
observa că în Legea 217/ 2003, conceptul de violență domestică este unul mai larg ce include, pe

1 Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, George Zlati, Noul Cod penal. Partea specială. Analize,
explicații, comentarii. Perspectiva clujeană , București , Editura Universul Juridic , 2014, p. 65
2 Mihail Udroiu, Drept penal. Partea specială. Noul Cod penal , ediția a II -a, București,
Editura C.H. Beck, 2015, p. 75.
3Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban , Drept penal. Partea Specială. Infracțiuni contra
persoanei și contra înfăptuirii justiției , București, Editura Universul Ju ridic, 2014, p. 126.
4 Mihail Udroiu, op. cit ., p. 75.

4
lângă faptele de natură fizică ce intră în sfera infracțiunii de violență familie, și violența sexuală,
psihologică, cibernetică, etc.. De menționat este că și aceste fapte pot constit ui infracțiuni (ex.:
viol, hărțuire), iar calitatea de membru de familie poate determina reținerea unei forme agravate
(ex.: violul săvârșit atunci când victima este rudă în linie directă, frate sau soră). Prin această
lege, chiar și conceptul de membru de familie este extins, deoarece foștii soți ar putea i ntra sub
incidența art. 199 C . pen. numai dacă ar fi stabilit (după divorț , de exemplu) relații asemănătoare
acelora dintre soți sau dintre părinți și copii , în cazul în care conviețuiesc, c onform art. 177 al.
(1) lit. c) C. pen. .
II. Ancheta realizată la nivelul Uniunii Europene privind violența
împotriva femeilor
4. La nivelul Uniunii Europene, în cadrul unei anchete realizate, s -a constatat
că circa 8% dintre femei au fost victimele violenței fizice și/sau domestice în ultimele 12 luni
premergătoare interviului și s-a arătat că femeile tinere sunt cele mai vulnerabile, datorita
inferiorității fizice sau dependenței economice față de partener. 5 Totodată, victimele violenței
domestice raportează rar serviciilor specializate că sunt victimele unor abuzuri și în funcție d e
propriile experiențe, multe femei fie cunosc cazuri de violență domestică, fie nu au auzit de
asemenea cazuri. Depinde de modul în care acestea conș tientizează existența acestor abuzuri, de
(in)existența unor campanii de conștientizare, fiind recomandat ca la nivel ul statelor membre să
fie realizate astfel de campanii cu rol preventiv.6 Rezultatele acestei anchete sunt îngrijorătoare:
legat de violența fizică, se estimează ca 15 milioane de femei din UE au fost supuse violenței
fizice în decursul celor 12 luni premergătoare interviurilor din cadrul anchetei, acest număr
corespunzând unui procent de 7% dintre femeile cu vârstă între 18 -74 de ani din UE.7
III. Tratarea violenței în familie într-o hotărâre a unei instanțe naționale
5. Pentru înțelegerea conceptului de violență în familie, este utilă analiza unei
hotărâri judecătorești din România . Hotărârea nr. 43/2018 a fost pronunțată în ședință publică din
data de 24 mai 2018 de Tribunalul M ilitar Cluj. Inculpatul , plutonier adjunct, a săvârșit

5 Violența împotriva femeilor: o ancheta la niv elul UE, Rezultate pe scurt , pag. 9, accesibil la:
https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra -2014 -vaw-survey -at-a-glance -oct14_ro.pdf , accesat la data de 17.11.2020
6 Idem , pag. 15
7 Idem , pag. 17

5
infracțiunea de la articolul 199 Cod penal, violență în familie , raportat la infracțiunea de loviri și
alte violențe în formă agravată , prevăzută în articolul 193 alin. (2) Cod penal . A fost stabilită
pedeapsa amenzii în cuantum de 3600 lei (reprezentând echivalentul a 180 zile – amen dă cu
valoarea stabilită la 20 de lei/ zi). În baza articolului 83 al in. (1) Cod penal, s -a dispus amânarea
aplicării pedepsei , pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a
hotărârii stabilit conform art. 82 Cod penal, inculpatul fiind obligat să respecte măsurile de
supraveghere de la art. 85 alin. (1) pe durata termenului de supraveghere. Perso ana vătămată,
soția acestuia, a fost bruscată, împinsă, lovită , fiica celor doi fiind de față. Concluziile
certificatului medico -legal au fost în sensul că leziunile traumatice s -au produs prin lovire cu
corp dur, compresiune și zgâriere, necesitând 1 -2 zile de îngrijiri medicale . Instanța a considerat
că pedeapsa amenzii este mai potrivită, deoarece v ictima a avut nevoie de puține zile de îngrijiri
medicale, fiind îndeplinite condițiile cu privire la amânarea aplicării pedepsei. Partea civilă
(soția) a primit daune morale în cuantum de 3000 de lei, acțiunea civilă fiind admisă doar în
parte. Totul a pornit de la faptul că soția i -a spus soțului ca va divorța de el, lucru ce s -a și
întâmplat ulterior. Ei participaseră la o nuntă, inculpatul fiind sub influența b ăuturilor alcoolice.
În raportul primit de la locul de muncă, acesta a primit o descriere pozitivă. Putem observa că în
această situație, instanța a luat în considerare comportamentul adecvat al incul patului în viața de
zi cu zi, relațiile tensionate dintre cei doi soți, faptul că acesta se afla sub influența băuturilor
alcoolice, fiind tulburat, neputând să se țină pe picioare, gravitatea redusă a faptei. Cu toate
acestea, fapta rămâne u na gravă, mai ales că f iica lor a f ost martora abuzului suferit de mama ei.
IV. Proiectul de modificare a textului de la art. 199 C. penal . Analiza
viziunii lui Valerian Cioclei
6. Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților are în vedere modificarea
art. 19 9 al. (2) C. pen., care a re următorul conținut: În cazul infracțiunilor prevăzute
în art.193 și art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în
mișcare și din oficiu. Împăcarea înlătură răspunderea penală . Astfel, se urmărește înlăturarea
posibilității ca împăcarea să înlăture răspunderea penală în ceea ce privește violența în familie
prin raportare la lovirea sau alte violențe și vătămarea corporala din culpă. Pentru cele d ouă
infracțiuni autonome, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate, iar săvârșirea acestor fapte de către un membru de familie determină încadrarea

6
acestora la art. 199 (violența în familie), așadar există posibilitat ea ca acțiunea penală să fie pusă
în mișcare și din oficiu.
7. După cum și Valerian Cioclei constată în critica adusă modificării textului
de la art. 199 C. pen., în Expunerea de m otive a Proiectului de Lege se evidențiază faptul că
femeile sunt de cele mai multe ori victimele violenței în familie, dorind să se aducă o schimbare
de mentalitate, să dispară concepția potrivit căreia persoanele de sex feminin sunt inferioare celor
de sex masculin și că violențele fizice pot fi justificate. Se prevede faptul că posibilitatea
împăcării între victimă și făptuitor ar putea avea efecte devastatoare asupra victimei, deoarece
există riscul însemnat ca aceasta să fie supusă în continuare ab uzurilor. Într -adevăr, în mod
alarmant, în statisticile realizate la nivel național publicate la data de 12 septembrie 2020, se
poate observa că victimele de sex feminin ocupă primul loc, autorii faptelor fiind cei de sex
masculin în proporție de 96%. În primele 7 luni ale anului au fost emise 4.856 ord ine de protecție
provizorii, iar dintre acestea 2.293 au fost confirmate de către procurori. În plus, s -a constatat
faptul că numărul abuzurilor a crescut în perioada stării de urgență instituită în România. 8
Așadar, se poate afirma că susținerile din Expunerea de motive sunt confirmate de statisticile
realizate la nivel național, chiar și european.
8. Valerian Cioclei consider ă că proiectul de lege supus discuției este un
exemplu de politică penală populis tă, aducând mai multe argumente în acest sens. În primul
rând, acesta consideră că cei care au propus această m odificare fac o confuzie între instituț ia
plângerii prealabile (art. 157 C. pen.) și cea a împăcării (art. 159 C. pen.). Instituția împăcăr ii
intervine atunci când este ex pres prevăzută de lege și când acțiunea penală este pusă în mișcare
din oficiu. Asupra victimei se pot face presiuni pentru a nu depune plângerea prealabilă, ori
pentru a o retrage, așadar înlăturarea împăcării nu acoperă toate situațiile în care victima ar fi
supusă acestor riscuri. Într-o lucrare de -a sa din 2018, Valerian Cioclei arată importanța
deosebită a punerii in miscare a acțiunii penale din oficiu: este asigurată o protecție suplimentară
victimelor, având în vedere poziția lor de vulnerabilitate și uneori chiar de dependență față de
agresor, poziție care le -ar putea împiedica uneori să depună plângere, însă chiar și în aceste

8 Accesibil la: https://romania.europalibera.org/a/violen%C8%9Ba -domestic%C4%83 -4-856-
de-ordine -de-protec%C5%A3ie -provizorii -%C3%AEn -7-luni-96-dintre -autori -sunt-
b%C4%83rba%C8%9Bi/30834738.html , accesat la data de 17.11.2020

7
situații împăcarea înlătură răspunderea penală9. Cu toate acestea, dacă acțiunea penală va fi pusă
în mișcare prin plângere prealabilă, modificarea nu va produce nici un efect.
9. În al doilea r ând, acesta evidențiază faptul că în Expunerea de motive se
conturează săvârșirea unor fapte cu intenție, prin termenii folosiți (ex.: agresor , bătaie ). Totuși,
modificarea are în vedere pe lângă fapta de violență în fami lie prin raportare la lovirea și alte
violențe și vătămarea corporală din culpă. Astfel, abordarea propunătorilor este una îndepărtată
de esența juridică pe care ar trebui să o aibă.
10. În continuare, sunt avute în vedere consecințele nefaste ale modificării art.
199 în acest mod. Autorul consideră că se realizează o dublă discriminare. Prima, cu caracter
general, privește dreptul de dispoziție al victimei cu privire la acțiunea pe nală, care diferă în
funcție de existența calității de membru de familie. Astfel, pe de -o parte, dacă victima nu este
membru de familie, aceasta poate să depună sau nu plângere prealabilă sau poate să o retrag ă în
situația în ca re a depu s-o. Pe de altă parte, dacă aceasta are calitatea de membru de familie, dacă
nu depune plângere prealabilă, există posibilitatea ca acțiunea penală să fie pusă din oficiu și
dreptul său de dispoziție este anulat, întruc ât nu mai există posibilitatea împăcării. Autorul
argumentează că este încălcat principiul egalității în fața legii, reglementat la art. 16 al. (1) din
Constituția României, întrucât o persoană ar putea să -și exercite dreptul la dispoziție cu privire la
un străin, în timp ce alteia, față de un membru de familie, i -ar putea fi anulat acest drept. Cea de
a doua discriminare are caracter special și pune în evidență lipsa logicii modificării aduse art.
199 C. pen. cu privire la violența în familie raportată la vătămarea corporală din culp ă. Autorul
subliniază că , din nou, viziunea propunătorilor este una superficială, în plus, victima unei
asemenea infracțiuni poate fi chiar si o persoană de sex masculin, făptuitorul putând fi de sex
feminin. În acest sens, oferă exemplul unui accident de mașină săvârșit din culpă de către soție,
în urma căruia ambii soți sunt vătămați corporal, fiind îndeplinite condițiile de tipicitate de la art.
196. În mod evident, soțul, persoană vătămată, nu ar dori să fie trasă la răspundere soția sa. Cu
toate acestea, lipsa de logică a modificării dă naștere unei situații absurde î n care soțul ar trebui
să depună plângere prealabilă împotriva soției, ulterior să o retragă, pentru a evita punerea în
mișcare a acțiunii penale din oficiu și anularea dreptului de dispoziție asupra acțiunii penale. În

9 Valerian Cioclei, Drept penal. Partea specială I. Infracțiuni contra persoanei și infracțiuni
contra patrimoniului , Ediția 3, București , Editura C.H. Beck , 2018, p. 97

8
această situație, s -ar ajunge ca oferirea protecției victimei să se facă chiar într-un mod
nejustificat. În încheiere, Valerian Cioclei arată că această modificare va avea efecte nocive,
fiind un exemplu de politică penală populistă.
V. Vi ziunea mea asupra proiectului de modificare a art. 199 Cod penal
11. Consider că orice persoană cu cunoștințe minime de drept penal ( material
și procesual) poate constata cu ușurință că proiectul de lege adus în discuți e conține mai multe
erori juridice și logice , după cum au fost evidențiate și de Valerian Cioclei. Într -adevăr, violența
domestică reprez intă o problemă de actualitate, care, în multe cazuri , a fost tratată cu
superficialitate de autoritățile din România. În multe familii există concepția că violențele pot fi
justificate, „bătaia e ruptă din rai ” fiind, fără a exagera, un „principiu ” după care se orientează
mulți părinți în creș terea și educarea copiilor lor. Acest lucru are un impact foarte mare asupra
lor, întrucât e posibil ca ei, la rândul lor, să ajungă violenți când cresc , să-și abuzeze soția sau
copii i. Din nefericire, putem constata că de nenumărate ori femeile sunt privite drept ființe
inferioare, din cauza forței fizice inferioare , a dependenței economice față de o persoan ă de sex
masculin, a vulnerabilității, fiind considerate mai sensibile și emotive decât bărbații. Mai grav
este c ă după ce este supusă ab uzului, sunt șanse mari ca persoana respectivă să fie afectată pe
termen lung: să -și piardă încrederea în sine și în alte persoane, să relaționeze cu dificultate cu
alte persoane . Din aceste motive s e dorește modificarea textului de la art. 199 , modificare a, așa
cum a fost propusă, fiind lăudată de cei fără cunoștințe juridice și extrem de mediatizată.
12. În primul rând, consider că raportat strict la modificările aduse de
Proiectul de lege, pentru violența în familie raportată la vătămare corporală din culpă ar trebu i
permisă împăcarea. Dacă ar fi să exced sfera proiectului de modificare, consider chiar că
vătămarea corporală din culpă nici mă car nu ar trebui să fie inclusă în sfera violenței în familie,
deoarece tratam entul di ferențiat între victimele membrii de familie și cele care nu sunt membrii
de familie cu făptuitorul este nejustificat . Fapta este co misă din culpă, formă de vinovăție de o
gravitate redusă , așadar tratamentul ar trebui să fie similar , acțiunea penală să se pună în mișcare
doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cum se prevede la art. 196 al. (6) Cod penal.
13. În al doilea rând, o soluție eficientă pentru îndeplinirea scopului din
expunerea de motive ar fi ca p entru violența în familie raportată la lovirea sau alte violențe

9
punerea în mișcare a acțiunii penale să se realizeze DOAR din oficiu, așadar să fie îndepărtată
posibilitatea depuner ii unei pl ângeri prealabile. Practic, comiterea faptei față de un membru de
familie ar fi “agravată ” de două ori: o dată prin majorarea maximului special cu o pătrime și a
doua oară, într -un mod abstract (fără a fi o circumstanță de agravare), prin înlăturarea posibilității
ca victima să aibă posibilitatea de a NU depune plângere prealabilă sau de a o retrage. Evident,
modificarea textului în acest sens implică și lipsa prev ederii conform căreia Împăcarea înlătură
răspunderea penală . Consider că în acest mod, scopul legiuitorului , de a evita propagarea asupr a
victimei a unor pres iuni din partea făptuitorului pentru renunțarea la acțiunea penală ( prin
nedepunerea plângerii, prin retragerea acesteia sau prin împăcare atunci când acțiunea penală
este pusă în mișcare din oficiu) , ar fi î ndeplinit.
VI. Concluzie
14. Consider că argumentele aduse de domnul Cioclei sunt pertinente,
proiectul privind modificarea art. 199 C. pen. fiind, din multe puncte de vedere, lipsit de esență
juridică . Este adevărat că este necesară o protecție suplimentară a victimelor violențe i în familie ,
argumentele expuse mai sus su sținând această afirmație, însă aceste modificări trebuie realizate
cu multă grijă, cercetare în spate și cunoștințe juridice desăvârșite. Din nefericire, în ochii celor
care nu au studi at acest proiect de lege, această modificare ar părea una oportună,
nemaipomenită, când, de fapt, realitatea este cruntă, fiind o modificare susceptibilă de a atrage
decizii de neconstitu ționalitate, conținând erori juridice evidente.

10
VII. Bibliografie

I. Tratate, monografii, cursuri universitare si alte lucrari
de specialitate
Bogdan , Sergiu; Șerban , Doris Alina , Drept penal. Partea Specială.
Infracțiuni contra persoanei și contra înfăptuirii justiției , București, Editura Universul Juridic,
2014
Bogdan , Sergiu; Șerban , Doris Alina; Zlati , George , Noul Cod penal. Partea
specială. Analize, explicații, comentarii. Perspectiva clujeană , București, Editura Universul
Juridic, 2014
Cioclei , Valerian , Drept penal. Partea specială I. Infracțiuni contra persoanei
și infracțiuni contra patrimoniului , Ediția 3, București, Editura C.H. Beck , 2018
Udroiu , Mihail , Drept penal. Partea specială. Noul Cod penal , ediția a II -a,
București, Editura C.H. Beck , 2015
II. Jurisprudență
Tribunalul Militar Cluj, Hotărârea nr. 43/2018
III. Acte normative
Codul penal , publicat în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009
Legea 217/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 948 din 15 octombrie
2020
Webgrafie
https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra -2014 -vaw-survey -at-a-glance –
oct14_ro.pdf

11
https://romania.europalibera.org/a/violen%C8%9Ba -domestic%C4%83 -4-
856-de-ordine -de-protec%C5%A3ie -provizorii -%C3%AEn -7-luni-96-dintre -autori -sunt-
b%C4%83 rba%C8%9Bi/30834738.html