Violenta In Familie

Introducere

“Violența domestică șubrezește sensul securității, al atașamentului și autonomiei, încrederea în sine și în ceilalți oameni, debilizează capacitatea de luare a deciziilor și rezolvarea de probleme, sentimentele de gol, pierdere, neputință, vinovăție, rușine pot duce la izolarea socială parțială sau totală – considerată element important de sprijin pentru ieșirea din situații de violență de nivel mediu.

Abuzurile directe și indirecte din copilărie sunt factori de risc. Comportamentele violente sunt învățate, intenționale și internalizate, violențadomestică având o componentă de transmitere intergenerațională..” (http://salvaticopiii.ro/upload/p00030007_Justitia%20pentru%20minori.pdf ) accesat 12.03.2012

În lucrarea de față respectiv „Efectele violenței în familie asupra copilului” abordăm așa cum arată și titlul problematica violenței în familie asupra copilului.

Primul capitol este dedicat aspectelor general teoretice cu privire la violența în familie. Astfel subcapitolul unu este dedicat definițiilor violenței . În acest capitol vom mai discuta în subcapitolul al doilea despre forme ale violenței în familie și în subcapitolul trei despre factorii care contribuie la violența în familie. Iar în finalul acestui capitol în subcapitolul patru vom prezenta. tipologii ale violenței – categorii de persoane expuse riscului de violența în familie.

În capitolul al doilea vom prezenta violența în familie asupra copilului, unde deasemenea pot fi gasite definiții din literatura de specialitate a violenței în familie asupra copilului. Formele violenței în familie asupra copilului sunt descrise în subcapitolul doi iar cauzele violenței în subcapitolul trei. Prezentăm în continuarea acestui capitol la subcapitolul patru portretul victimei/agresorului și consecințele violenței asupra copilului în subcapitolul cinci.

Capitolul trei debutează cu subcapitolul în care prezentăm serviciile de protecție socială pentru copilul victimă, continuă cu prezentarea cadrului legislativ din România cu privire la violența în familie și se încheie cu subcapitolul trei în care pot fi găsite măsurile de prevenire a violenței în familie.

În capitolul patru prezentăm partea de cercetare a lucrării.

Cercetarea vizează următoarele obiective:

Stabilirea relațiilor de legătură și cauzalitate ce intervin între carențele educative și comportamentul agresiv la copil ;

Stabilirea relațiilor de legătură ce intervin între manifestările agresive la copil și mediul în care acesta trăiește.

Ipotezele cercetării sunt:

dacă carențele educative determină la copil dezvoltarea unor stări afective preponderent negative, de genul unor stări de nervozitate atunci ele se vor manifeta prin: furie, agresivitate, anxietate, manifestări de tulburare în sfera relațional-socială;

dacă modelul parental este unul bazat pe violență atunci riscul ca și copilul să devină violent este mai mare.

Finalul lucrării este rezervat concluziilor și rezultatelor cercetării în

practică.

I. Violența în familie – considerații generale

“Violența domestică se aseamănă cu un război, cu un agresor unic și victime multiple. Toate caracteristicile războiului se pot manifesta în violența domestică. Trăirile victimelor vor fi aceleași. Spre deosebire de alte tipuri de violență în cazul violenței domestice apar modificări de structură a personalității tuturor celor implicați.” (Ferreol și Neculau, 2003, p.149)

I.1 Definiția violenței

Violența este considerată violarea generală a drepturilor ființei umane : dreptul la viață, la securitate, la demnitate și la integritate fizică și mentală.(http://www.euroacademia.ro /ro/antidrog/91-biblioteca-antidrog/227-violena-este-ultimul-refugiu-al-incompetenei.html) accesat 14.03.2012

Violența nu este același lucru cu conflictul, agresivitatea, sau abuzul.

Conflictul este divergența sau diferența de opinii și interese (în varianta cea mai simplă), care are forme diferite de manifestare pe un cuantuum care poate ajunge la extreme dacă nu este rezolvat în stadiile incipiente.

Nicolae Mitrofan, în Manual de Psihologie Socială, afirma că “agresivitatea poate fi considerată o caracteristică a acelor forme de comportament orientate distructiv, în vederea producerii unor daune, fie ele materiale, moral psihologice, sau mixte” (Mitrofan, 1996, p. 433.) .

“În general, definițiile violenței domestice conțin asocierea dintre femeie și victimizare, definind, mai degrabă, violența în cuplu, indiferent de tipul de cuplu: violența domestică este un abuz de putere, în principal – dar nu numai – al bărbaților împotriva femeilor atît în relație, cît și după separare. Ea are loc cînd un partener încearcă fizic sau psihologic să-l domine și controleze pe celălalt. Violența domestică ia diferite forme [incluzînd]…violența fizică și sexuală, amenințări și intimidare, abuz emoțional și social și deprivare economică”(http://www.criminologie.ro/INC/ Lang/Romana/Study/Violenta%20domestica%20-%20Studiu.pdf ) accesat 15.03.2012

În descrierea violenței domestice, punctul de plecare îl poate constitui, definiția generală a violenței: “modalitate de acțiune socială menită să rezolve radical probleme ale oranduirii sociale; conduita agresivă acută cu finalitate distructivă, punitivă sau transformativă” ( Neveanu, 1978, p.773) sau „conduita și atitudine care constau în constrâgerea fizică sau psihică exercitată de unele persoane asupra altora pentru a le impune voința, opresându-le” (Șchiopu, 1997, p721)

S.M. Rădulescu definea violența conjugală ca „orice forma de agresiune, abuz sau intimidare, dirijată împotriva unui membru al căminului familial, unei rude de sânge sau contra altor persoane din mediul familial” (Rădulescu, 2001, p.28)

Localizarea violenței în contextul relației de familie introduce termenul de putere, respectiv de putere diferențiată a bărbatului față de femeie. Se numește "violență în familie" orice act vătămător, fizic sau emoțional care are loc între membrii unei familii.

Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni și familie, amenințări și atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Abuzul, agresivitatea, violența tind să graviteze în jurul relațiilor în care diferențele de putere sunt foarte mari.

Din punct de vedere juridic, violența caracterizează folosirea forței sau autoritării personale pentru a produce un prejudiciu sau o vătămare a integrității personale: „orice acțiune fizică sau verbala săvârșită cu intenție de către un membru de familie, împotriva altui membru al aceleași familii, care provoacă o suferința fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material”(http://www.cdep.ro/pls/legis/ legis_pck.frame acte din 2003 – Legi – 200..299 – Legea 217/2003 art.2 – (1) ). accesat 6.04.2012

Conform dicționarului de psihologie “violența ține de nivelul de reactivitate al sistemului nervos dar mai ales de structura caracterială, de lipsa de stăpânire de sine, de impulsivitate, de slaba organizare a vieții psihice, de lipsa autocontrolului sau insuficiența reacțiilor emotiv-impulsive, de emoții puternice, de conștiință de sine dilatată, de forță brută needucată, de lipsa de morală” (Șchiopu, 1997, p.722).

Din punct de vedere clinic o definiție larg acceptată a violenței domestice este cea formulată de Stark și Flitcraft: “ violența domestică este o amenințare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relației dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparțin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potențiale surse de sprijin; amenințări făcute la adresa altor persoane, semnificative pentru victime, inclusiv a copiilor; furtul; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului și a altor surse de îngrijire și protecție” (Munteanu., 2003, p.149) Aceasta definire a violenței este cuprinzătoare și sub aspectul potențialelor manifestări ale ei în cadrul familiei.

Ana Munteanu descrie elementele specifice care diferențiază violența domestică de alte forme de încalcare a drepturilor omului :“accesul permanent al agresorului la victimă; existența unui ciclu repetitiv al violenței, cu o frecvență tot mai mare și o gravitate tot mai severă; schimbările produse în personalitățile celor implicați, cu scăderea eficienței lor în îndeplinirea funcțiilor sociale; antrenarea întregului sistem familial (a tuturor membrilor familiei); existența unor relații emoționale între victimă și agresor; caracterul secret, privat, ceea ce face ca victima să aibă accesul limitat la sprijin; tendința celorlalți de a închide ochii față da asemenea situații (neintervenționism);lipsa de specialiști și de servicii adecvate; toleranța socială în multe culturi față de acest fenomen;în general, victima este femeia.” (Muntenu., 2000, p.28)

I.2. Forme ale violenței în familie

Potrivit legii 25/2012 privind modificarea și completarea legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, există cinci tipuri de violență domestică.

Violența psihologică Printre cele mai grave forme de violență domestică, care au repercusiuni nefaste asupra dezvoltării psihice ale victimei, se numără abuzul psihologic, cum ar fi izolarea forțată, umilirea, șantajul, lipsirea de ajutor financiar și amenințarea cu bătaia sau rănirea. „Violența psihologică se manifestă prin ridiculizare, intimidare, luare în batjocoră a sistemului de convingeri culturale sau religioase ale victimei, șantaj, amenințarea că îi va lua copii, că o va interna sau o va ucide, distrugerea patrimoniului familial, manifestarea unui comportament posesiv, de control exagerat asupra timpului, vorbelor și actelor victimei, negarea dreptului acesteia de a avea prieteni ori contacte sociale, aplicarea unor interogatorii permanente”(Rădulescu, 2001, p.30)

Violența psihologică nu apare izolat ci aproape întotdeauna completată de abuzuri fizice, sociale sau economice. Agresorul principal în cazul violenței psihologice este soțul sau concubinul.

Teoriile explicative ale violenței în familie pun în discuție o serie întreagă de cauze și factori determinanți ai violenței psihologice. Violența psihologică nu este determinată de o singură cauză, ci reprezintă un efect de interacțiune într-o serie întreagă de factori.

Dintre efectele violenței domestice cele ale violenței psihologice se referă la sănătate, stare de spirit, stima de sine a victimei, nivelul de informare precum și stabilitatea familială și relațiile de familie.

Violența fizică însumează toate actele fizice care se produc cu intenția de a răni sau de a face rău unei persoane.

Această formă de violență însumează toate actele fizice care se produc cu intenția de a răni sau de a face rău unei persoane. „Violenței fizică constă în ghiontiri, îmbrânceli, palme, pumni, lovituri cu picioarele, ștrangulare, lovituri cu diverse obiecte, fracturi, alungarea din cămin, abandon și crimă” (Rădulescu, 2001, p.29).

Conform Cercetării Naționale privind Violența Domestică „dintre victimele violenței fizice aproape toate (93%) au fost pălmuite, lovite cu piciorul și o jumătate au fost trântite de perete sau podea; în 16% din totalul cazurilor de violența fizică victima a fost rănită cu un cuțit sau cu un alt obiect.” (www.cpe.ro/romana/ Cercetareviolenta _20031205 _CPE. pdf pg.89) accesat 6.04.2012

În ceea ce privește „incidența violenței fizice, 6,8% din populația adultă a țării raportează violența fizică în familie, ea fiind răspândită fără deosebire în mediul urban și în cel rural, precum și în toate regiunile țării. Violența fizică este aproape de patru ori mai frecventă la femei (10,5%) decât la bărbați (2,5%), indiferent de vârstă sau etnie” (www.cpe.ro/romana/ Cercetareviolenta _20031205 _CPE. pdf pg.89) accesat 6.04.2012

„În România una din trei femei a declarat că a fost abuzată fizic sau verbal de către partenerul de viață conform Studiului Sănătății Reproducerii 2004; 69 de femei au murit din cauza violenței în familie numai în 2006 și 69 în 2007, tendința fiind în creștere, conform datelor ANPF; numai în București în perioada 2006-2007 au fost înregistrate 968 de cazuri de violență împotriva femeii în familie, 10 decese ca urmare a violenței. (http://www.violentaimpotrivafemeii.ro/datesistatistici/) accesat 6.04.2012

În ceea ce privește „relația dintre victimă și agresor, fără diferențe în funcție de vârstă, nivel de educație sau mediu de rezidență, 60% dintre femeile victime locuiesc împreună cu agresorul, 25% pentru că vor (pondere care crește la 33% pentru femeile căsătorite) și 35% pentru că nu au unde să plece” (www.cpe.ro/romana/ Cercetareviolenta _20031205 _CPE. pdf pg.92) accesat 6.04.2012

Sunt trei motive principale pentru care femeile agresate fizic în familie nu pot pleca din locuința pe care o împart cu agresorul:

lipsa banilor,

lipsa unui adăpost alternativ ;

copiii.

Violența sexuală

Acesta desemnează actul sexual sau exploatarea sexuală, fără acordul persoanei. Actele care sunt considerate violență sexuală sunt:

expunerea unei persoane la un material pornografic

violul

agresarea sexuală cu un obiect

violul conjugal sau într-o relație

hărțuirea sexuală

folosirea unei persoane pentru satisfacerea propriei plăceri

Violența sexuală, așa cum o definește Rădulescu, „constă în obligarea forțată la gesturi nedorite sau raporturi sexuale, cererea ca victima (partenera de cuplu) să îmbrace haine mai mult sau dimpotrivă, mai puțin provocatoare, obligarea acesteia să facă sex cu obiectele, animalele sau prietenii, de a pune în aplicare fantezii pornografice, negarea sau denigrarea sexualității partenerei. În ceea ce privește abuzul sexual împotriva copiilor, acesta include forțarea acestora de a asista sau a lua parte la activități sexuale, de a-i exploata în scopuri de prostituție sau pornografie” (Rădulescu, 2001, p.30)..

„Violența sexuală a fost și este folosită pentru a întări supunerea femeilor și statutul lor de inferioritate, pentru că legea, dependența financiară, și forța fizică nu sunt suficiente pentru intimidare.” ( Rowland, 1992, p.463 )

Violența sexuală este raportată doar împreună cu alte trei sau patru tipuri de violență în familie. „Spre deosebire de violența psihologică sau cea socială care se manifestă și separat, violența sexuală apare doar împreună cu acestea plus violența fizică, cu sau fără abuzuri economice.” Violența sexuală în familie este raportată doar de femei, deci este o formă de violență exclusiv împotriva femeii. (www.cpe.ro/romana/Cercetareviolenta_20031205_CPE.pdf.pg.109)accesat 9.04.2012

Violența socială este considerată, violență psihologică pasivă. Distincția între violența psihologică și violența socială nu este, desigur, cunoscută de către oamenii obișnuiți care au răspuns întrebărilor puse de Cercetarea Națională privind Violența Domestică și la Locul de Muncă. „Cu toate acestea, o analiză factorială, arată că populația face aceasta distincție. Acuzele nefondate de infidelitate, se subscriu teoretic, ambelor tipuri de violență. Pe de o parte acuzele nefondate și frecvente duc la disconfort psihologic care poate duce la comportament de abuz psihic, pe de altă parte aceste acuze pot duce la izolare, și la restrângerea relațiilor sociale, mai ales a celor cu persoane de gen opus”. (www.cpe.ro/romana/ Cercetareviolenta _20031205 _CPE. pdf pg.99) accesat 9.04.2012

Violența economică În strânsă legătură cu violența socială, violența economică în sânul unei familii se materializează prin limitarea accesului la veniturile familiei. „Lipsa banilor personali duce la restrângerea relațiilor personale, nu pentru că li se interzice direct întâlnirile cu prietenii, ci pentru că nu dispune de banii necesari uzului personal”. Conform Cercetării Naționale privind Violența în Familie și la Locul de Muncă, „majoritatea persoanelor – 61% care au suportat violența economică în familie au trebuit să facă față și celorlalte forme ale violenței domestice. Cel mai frecvent, alți membrii ai gospodăriei iau din banii victimei fără acordul acesteia sau nu-i permit să aibă banii personali. Femeile reprezintă 72,5% dintre cazurile de violență economică în familie”. (www.cpe.ro/romana/ Cercetareviolenta _20031205 _CPE. pdf pg.105) accesat 9.04.2012

I.3. Factori care contribuie la violența în familie

Petru Iluț susține pe baza cercetărilor efectuate în domeniu că „ violența familială este un răspuns complex la anumite condiții: sărăcia, lipsa de putere sociopolitică, promovarea în mass-media a violenței față de femei, ideologia dominației și a agresivității masculine” (Iluț, 2005, p.157).

Factorii care facilitează dezvoltarea comportamentului violent pot localizați la nivelui sistemului individual și comunitar, la nivelul modelului structural al relațiilor interpersonale sau în structura credințelor și atitudinilor sociale. Literatura de specialitate nu cuprinde o tipologie a factorilor de risc; gradul de sărăcie, șomajul și vârsta partenerilor de cuplu sunt factorii de risc regăsiți adesea în cercetările ultimilor ani.”(Rădulescu, 2005,p.38)

Factori asociați cu riscul de a dezvolta o conduită violentă

( WHO, 2002, p. 98)

„Unele studii de specialitate leagă violența domestică de zona pauperă a societății, ignorând cu desăvârșire faptul că ea se produce în familiile cu un nivel de trai decent sau în cele foate bogate. Numeroase studii nu au făcut altceva decât să investigheze relațiile de familie, considerând violența domestică o problemă a cuplului” (Jones, 1994, p.5).

Teoriile feministe văd violența domestică ca fiind „reflectarea unei structuri patriarhale, care are drep scop subordonarea femeilor” (Marin, Russo, 1999, p.20). Din perspectiva aceleiași teorii „ violența domestică este o formă de control social care are la bază mituri și prejudecăți legate de modul în care trebuie să se poarte o femeie cu rudele sale de sex masculin” (Marin, Russo, 1999, p.20).

Observarea cazurilor de violență declarată arată că majoritatea bărbaților care își bat soțiile consumă și abuzează de alcool. În studiile realizate de Pernanen (1991) privind efectele alcolului asupra comportamentului, „s-a constatat că agresorul consumă alcool în jumătate din cazurile de violență domestică”. ( Pernanen, 1996, p. 412 ) Consumul exagerat de alcool ( și alte droguri) conduce, de cele mai multe ori, la agresivitate, atât prin efectul său dezinhibitor, cât și prin pierderea lucidității, persoana în cauză nemailuând în considerare consecințele nu de puține ori fatale asupra vieților celorlalți și a lui însuși.. Fără nici o îndoială starea de ebrietate este cauza cea mai frecventă în actele de violență asupra soțiilor.

Date reprezentative în domeniu arată că discordanțele familiale sunt un factor important care premerg, dar și însoțesc abuzul; apoi factorii stresori pentru familie, cum ar fi dificultățile financiare sau numărul mare de copii, sunt asociați cu un risc crescut de violență.

Deși nu toate cercetările confirmă , „sărăcia sau venitul mic par să fie factorii cu cel mai mare risc în facilitarea dezvoltării comportamentului violent; cercetători susțin că manifestările violente sunt mult mai frecvente în familiile cu un nivel socio-economic redus.” (Rădulescu,2005,p.41)

Potrivit Cercetarii Naționale privind Violența în Familie și la Locul de Muncă, “Femeile din gospodării în care cineva a intrat de curând în șomaj au risc considerabil mai mare de a fi abuzate fizic. Totuși doar 22% din victime provin din astfel de gospodării. Doar 2,5% dintre agresori sunt șomeri”. (www.cpe.ro/romana/ Cercetareviolenta _20031205 _CPE. pdf pg.93) accesat 7.04.2012

Pe de altă parte, gelozia constituie un factor care determină violența domestică, mai ales atunci cand soțul, în concordanță cu prejudecățile , experimentează un profund sentiment de posesivitate asupra femeii, solicitându-i o fidelitate absolută.

În viziunea lui Petru Iluț ”aceste caracteristici sunt atăt de interdependente, încât formează un sindrom al incapacității de conviețuire normală care duce, în marea majoritate a cazurilor, la disoluția familială”.(Iluț. P., 2005, p.158).

Violența afectează toate aspectele personalității persoanei abuzate și, de cele mai multe ori, aceste planuri se întrepătrund, iar conscințele lor coexistă și se manifestă simultan sau consecutiv asupra tuturor laturilor personalității victimei. (Iluț, 2005)

I.4. Tipologii ale violenței – categorii de persoane expuse riscului de violență în familie

Femeia face parte din categoria persoanelor ce prezintă un grad mare de vulnerabilitate victimală, date fiind caracteristicile sale bio-constiuționale și psiho-comportamentale. Prin tradiție, femeia desemnează o serie de trăsături de personalitate specifice femeii, precum: sensibilitate, finețe, activitate ordonată, sentimente deosebite, preocupari pentru frumos, emotivitate, aptitudini educaționale.

Tot prin tradiție, imaginea femeii în raport cu cea a bărbatului a fost în general devalorizată, bărbații, mai ales cei căsătoriți, având drepturi depline, inclusiv de aplicare a sancțiunilor bazate pe agresiunea fizică. „În România potrivit cercetărilor se apreciază că „femeia ar trebui bătută” atunci când „în mod frecvent nu găteste” sau „în mod frecvent nu-i tace gura” sau atunci când femeia „nu are grijă de copii”. (Rădulescu, 2005, p.10)

Formele de victimizare la care a fost supusă femeia au variat de la o cultură la alta, de la o etapă istorică la alta, de la forme mai ușor agresive până la forme violente, fizice și psihic traumatizante. Sub aspectul prevalenței, statisticile arată că forma fizică a violenței este cea mai răspândită și cea mai gravă prin limitele extreme pe care poate să le atingă: „Violența fizică se manifest în numeroase cazuri prin forme dure care afectează grav integritatea fizică a persoanelor agresate, Astfel în urma agresiunilor 7% dintre victimele violenței familiale au ajuns la medic, 8% au suferit lovituri grave la cap iar 5% au suferit vătămări grave ale altor organe.”(http://cercetareromania.ro/ download/rezultate_cercetare_ viodom. pdf.pg.40) accesat.7.04.2012

În cazurile de violență sau abuz fizic s-a constatat că „este asociată în majoritatea cazurile cu forma de violență verbală; cele mai întâlnite forme sunt poreclele care transformă femeia în obiect, astfel că, violența asupra partenerei este percepută de către agresor ca violență asupra obiectului creat”. ( Pernanen, 1996, p. 413 )

De asemenea, degradarea personalității femeii prin utilizarea violenței verbale, în cazul abuzului fizic, face ca femeia să justifice acțiunile partenerului violent prin greșeli personale sau prin incapacitate de a-și exercita rolurile în cuplu.

Pe tot parcursul dezvoltării și manifestării violenței asupra femeii în relația de cuplu este prezentă și violența psihologică. „Pentru a menține controlul asupra femeii, deseori actele de violență psihologică sunt împletite cu acțiuni de iubire, ceea ce crează o confuzie a femeii asupra propriei persoane și asupra capacității ei de a analiza acțiunile partenerului” ( WHO, 2002, p. 98)

„Nu de rare ori apare și situația violului în familie. Putem vorbi despre viol atunci când o persoană, prin aplicarea forței fizice sau a unei presiuni psihice, paralizează capacitatea de apărare demenței sexuale ale unei fințe,sau\ și prin acesta face posibilă agresarea sexuală a victimei.” ( Mitrofan, Zdenghea, Butoi, 1992, p.81 )

În ceea ce privește abuzul sexual asupra femeii în România, potrivit Cercetării Naționale privind Violența în Familie și la Locul de Muncă, „ 12 % dintre femeile divorțate raportează viol marital, spre deosebire de 2,3 % dintre femeile căsătorite oficial sau 1,8 % dintre văduve.Nici o femeie în uniune consensuală nu raportează violență sexuală în familie”. (www.cpe.ro/romana/Cercetareviolenta_20031205 _CPE. pdf pg.109) accesat 9.04.2012

În majoritatea cazurilor de violență, după ce primul episod de violență s-a produs, indiferent că este un episod de violență fizică, psihologică, sau sexuală, violența se repetă și escaladează ca frecvență și severitate. „Deseori abuzul se desfășoară pe perioade lungi de conviețuire a partenerilor de cuplu, făcând posibilă diversificarea și amplificarea formelor de violență.” (Iluț, 2005, p.157)

Se constată că femeile prinse într-o relație violentă încearcă să ia o măsură de protecție abia în momentul în care simt că pericolul se răsfrânge asupra copilului. Câtă vreme femeia crede că suferința o atinge doar pe ea și că pentru copil este de preferat să aibă amândoi părinții, femeia rămâne în relație pierzându-și încetul cu încetul sentimentul, de a dărui dragoste și de a crea bucurie în jur.

Copilul face parte, din categoria persoanelor cu o vulnerabilitate victimală crescută. „Datorită particularităților psiho-comportamentale , sunt lipsiți apoape complet de posibilități fizice și psihice de apărare, au capacitate redusă de anticipare a unor acte comportamentale proprii sau ale altora, în special a adulților. De asemenea ei au capacitatea redusă de înțelegere a efectelor, a consecințelor unor acțiuni proprii sau ale altor prsoane, au o capacitate redusă empatică și nu pot discerne între intențile bune și rele ale altor persoane. Nivelul înalt de sugestibilitate și al credulității, sinceritatea și puritatea sentimentelor, gândurilor și intenților lor sunt particularități care îi caracterizează.”(Mitrofan , Zdenghea , Butoi, 1992 , p. 84 )

În ultima perioadă mulți copii sunt subiectul direct al abuzului din partea familiei sau a altor persoane, iar alții sunt expuși în propriile lor cămine la violența dintre părinți, ceea ce le prejudiciază dezvoltarea emoțională și cognitivă.A abuza înseamnă a folosi forța pentru a încerca să domini un copil, să-l obligi să facă lucruri periculoase, pe care nu dorește să le facă, să-l expui unor situații periculoase sau percepute de el ca periculoase.

„Într-o familie „bântuită” de violență, copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază (nevoia de siguranță, de viață ordonată, de dragoste) sunt profund neglijate. Funcțiile parentale nu mai pot fi împlinite. O mamă victimă a violenței soțului este mai puțin capabilă să asigure îngrijirile de bază necesare copilului (hrană, casă, igienă, haine, sănătate fizică) sau să-l protejeze pe acesta de răniri, accidente, pericole fizice sau sociale.” ( Rădulescu, 2001, p.53 ).

Părinții violenți vor expune copiii la riscuri fizice, fie prin țintirea lor în timpul incidentelor de violență, fie prin neglijarea lor. “În familiile violente stabilitatea și regularitatea vieții e întreruptă de evenimente violente și nu există o preocupare specială pentru a procura copilului experiențele de care are nevoie, în acord cu vârsta și particularitățile ei”. (Rădulescu, 2005,p.8)

Copilul victimă a părintelui sau a adultului care îl are în grijă, fie prin acte brutale voluntare comise contra copilului fie prin omisiunea intenționată a îngrijirilor, fapte care conduc la răniri fizice sau comportamentale, mai greu de evidențiat pentru că nu lasă urme fizice

“Nu întotdeauna este observată suferința, anxietatea, neajutorarea și disperarea copilului, experiențele sale avute cu un adult, care nu mai are control asupra propriilor acte și care este capabil să provoace vătămări fizice.” ( Hobbs, 1989, p.357 )

Maltratarea bătrânilor este a treia formă de violență maifestată în familie (primele fiind maltratarea soției și a copilului). Persoanele în vârstă prezintă deasemenea un grad înalt de vulnerabilite victimală.

Luând în considerare diferitele abuzuri și acte de agresiune contra vârstnicilor din familie, Stanley D. Eitzen și Maxine Baca Zinn au clasificat violența împotriva acestora astfel:

abuz fizic;

abuz cu caracter psihic;

abuz în ceea ce privește medicamentele;

abuz material;

violarea unor drepturi.

„Spre deosbire de perioadele de vârstă anterioare bătânețea prezintă o serie de caracteristici specifice:„diminuarea capacități de efort fizic, a rezistentenței la suprasolicitare și la acțiunea factorilor perturbatori din mediul extern; predominarea proceselor involuntare, reducerea treptată a potențialului energetic și a capacități vitale, adaptative; accentuarea fenomenelor de sclerozare, scăderea labilității funcționale a organelor de simț și a sistemului nervos, a mobilității și rapidității mișcărilor”.(Verza, 1994, p 244)

La toate acestea se adaugă „sentimentul de insecuritate, accentuarea tendinței de reactualizare și retrăire a trecutului existențial și tot o dată de interpretarea prezentului prin prisma lui, creșterea gradului de dependență interpersonală, slăbirea dinamismului instinctiv.” (Sion, 2003, p.229)

O serie de cercetări care s-au ocupat de studiul acestui fenomen au scos în evidență următoarele aspecte : “victimizatorul persoanelor în vârstă este cel mai frecvent o rudă, în special frate, soț sau copil; mai rar, poate fi noră sau ginere, nepot, prieten sau vecin; victimă tipică este femeia de peste 60 de ani, bolnăvicioasă și suferindă; în cele mai multe cazuri, victima și victimizatorul locuiesc în aceași casă dar izolați social în raport cu prietenii, veciniiși rudele care ar putea să intrevină în a pune capăt procesului de victimizare; victimizatorii tind să devină suprasolicitați în raport cu citimele care devin depresive, izolate și dependente”. ( Mitrofan, Zdenghea, Butoi,1992, p. 91 )

II. Violența în familie asupra copilului

“Celula de baza a societății, familia, are valențe multiple. Ea are rolul de socializare imprimând copilului un anumit standard valoric, precum și atitudini de aderare ori lipsa de cooperare față de anumite valori sociale“ (Nistoreanu ,Păun , 1995 p. 308)

.Familia asigură copilului o siguranță indispensabilă atingerii maturității intelectuale, sociale și culturale, precum și o identitate proprie în baza căreia va fi acceptat ca partener social. „Famila reprezintă nucleul social în care se naște copilul și de la care peimește primele elemente de educație. Se poate spune că ea este prima școală a copilului, care exercită influiențe și asupra dezvoltării ultrioare a lui. Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influențează și modelează persoana umană. Așadar rolul cel mai imortant al familiei este creșterea și educarea copiilor.” (Oprescu., 1999, p 200)

Funcția principală a familiei, creșterea copiilor, este distorsionată cu largi și dramatice consecințe în viitor. Perturbarea acestei funcții se petrece în general, ca o stare de boală cronică ce se acutizează în momentele evenimentelor de violență.(Oprescu, 1999)

“Personalitatea copilului, care crește într-o familie violentă este rezultatul neîmplinirii funcțiilor parentale, se află în modul în care se structurează personalitatea copilului. Imaginea de sine, încrederea în ceilalți și în propriile forțe, devine nesigură, fragilă, tulburată de cele mai mici disfuncții care apar, incapabilă să facă față unor situații dificile care ar cere rezolvarea unor probleme prin propriile forțe și prin implicarea celorlalți.” ( Ferreol și Neculau, 2003, p. 150 )

II.1 Definiția violenței în familie asupra copilului

“Stanislav Tomkievich spunea următoarele: „violența este un abuz ca și acțiune directă agresivă cu consecințe negative asupra dezvoltării unui copil sau ca și tăcere și ignoranță în fața actelor de violență”. (http://www.euroacademia.ro /ro/antidrog/91-biblioteca-antidrog/213-rolul-factorilor-educativi-in-prevenirea-i-combaterea-violenei-in-coal-i-familie) 10.05.2012

Termenul de “abuz asupra copilului” a fost folosit pentru prima datã pentru a descrie “copilul bãtut”. Conceptul a fost extins în mod constant. Astãzi a ajuns sã fie folosit pentru toate formele de abuz, nu doar pentru abuzul fizic, dar și pentru formele de neglijare, abuz emoțional și sexual. (Munteanu, 2000)

“Abuzul asupra copilului este orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări psihologice emoționale sau expuneri la situații periculoase sau percepute a fi periculoase de către copil. Este vorba de abuz atunci cînd o persoană adultă se folosește de încrederea, inocența, dependența sau imposibilitatea de apărare a unui copil (fată sau băiat) sau adolescent.” (Munteanu, 2000, p.28)

În literatura de specialitate existã o diferențiere uzualã între patru tipuri de abuz (David & David, 1993):

1. Copiii expuși abuzului fizic;

2. Copiii neglijați;

3. Copiii expuși abuzului emoțional;

4. Copiii expuși abuzului sexual.

Dacã un copil este neglijat o perioadã suficient de lungã, existã posibilitatea ca acesta sã prezinte un comportament agresiv, care de asemenea, poate predispune la abuz fizic. Copiii expuși abuzului sexual sunt, de asemenea, abuzați emoțional și de multe ori sunt abuzați fizic.

„În mod inconștient individul amenințat este gata să răspundă și răspunde adeseori tot cu agresivitate datorită existenței în structura ființei sale a unei agresivități latente, care a fost remodelată de cultura, morala, civilizația mileniilor clădite și trăite de către umamtate” (Păunescu, 1995, p.88)

II.2 Forme ale violenței

Abuzul fizic

„Violența manifestată în cadrul familiei, îmotriva copiilor a atras de mult atenția specialiștilor care la rândul lor au încercat să evidențieze structurile de personalitate specifice celor ce maltratează copiii, mecanismele și dispozitivele motivaționale care susțin asemenea forme de conduită, consecințele imediate și de perspectivă asupra sănătăți fizice și psihice a copiilor supuși unui asemenea tratament.” ( Hobbs, 1989, p.357)

„În viața de zi cu zi și pe multe meridiane ale globului, bătaia este frecvent folosită, luând uneori forme deosebit de grave, producând copiilor leziuni corporale și chiar decesul.Categoria copiilor abuzați fizic îi include pe cei care au fost răniti în mod deliberat precum și pe cei răniți datorită insuficienței supravegheri. Semnele uzuale ale abuzului fizic sunt contuziile și arsurile. Contuziile pot apărea de la lovituri, tăieri, ciupituri”. ( Toch, 1989, p. 63 )

Pe lângă aceste răni, care arată folosirea mâinilor sau a unor obiecte, pot exista acele contuzii care nu arată foarte diferit de cele pe care copiii și le fac adesea la joacă. Localizarea rănilor, vârsta copilului și explicația felului în care acestea au apărut, pot indica abuzul.

Copilul este lăsat să se adapteze și să facă singur față acestor experiențe abuzive care vin din partea celor care se consideră că ar trebui să-l protejeze. „Aceste experiențe se cumulează vătămărilor emoționale, care, pe termen lung, pot avea efecte mult mai serioase. Situația poate fi chiar și mai complicată datorită faptului că vătămările cele mai grave nu au în mod necesar nici un semn exterior cum ar fi de exemplu loviturile la cap făcute unui copil mic, mai ales bebelușilor.“ ( Hobbs, 1989, p.361 )

„Scuturări puternice provocate copiilor de vârstă mică pot duce la un efect de biciuire a capului, vătămare care ar putea apărea în alte circumstanțe cum ar fi accidentul de mașină (ciocnire frontală). Căderile sau loviturile la cap pot conduce la serioase vătămări ale creierului chiar dacă acestea nu sunt observate imediat. Este vorba de copilul care a fost trântit de nenumărate ori cu capul de masă pentru că „nu se mai oprește din plâns”.( Rohner, Rohner, 1980, p.198 )

Aceste lovituri pot avea serioase consecințe asupra sănătății copilului. Sechelele pot de multe ori să nu fie evident decât târziu.

„Este posibil ca abuzul să se fi perpetuat dintr-o perioadă cu mult anterioară apariției șansei ca o persoană sau situație să permită depistarea acestuia’. (Rădulescu, 2005,p.8)

Există diferite situații care pot fi asociate cu aceste tipuri de abuz.

„Părinții și adesea frații și surorile, își descarcă frustrările și agresivitatea pe copil. Toate acestea sunt probabil mult mai pronunțate în cazul șomajului extins sau al altor dificultăți. O situație mult mai complicată pare să apară atunci când copilul reprezintă o proiecție negativă pentru părinți. Unii dintre acești copii sunt respinși în mod extrem încă de la început, totul petrecându-se cu repetate abuzuri fizice”.(Killen, 1998, p. 28)

Copilul învațã sã se perceapã ca un “copil rãu“ care nu meritã dragoste și ingrijire. Se așteaptã sã fie resprins. Pentru a nu risca o nouã respingere, va încerca sã se apere folosindu-și toate eforturile pentru a evita stârnirea furiei celor mari.. În aceastã situație foare dificilã copilul dezvoltã strategii de supraviețuire.

Abuzul emoțional.

„Abuzul emoțional este denumit și abuz psihologic și se poate manifesta prin injurii, proferarea de amenințări, intimidări, uciderea sau maltratarea animalelor domestice preferate ale copilului sau distrugerea jucăriilor acestuia cu intenția de a îi crea acestuia o suferință,, insulte, poreclire, izolare, ignorare, respingere, indiferență, folosirea de apelative sau etichetări denigratoare, etc”. (Roth Szamoskozi, 1999, p.49).

Abuzul emoțional, este cel mai greu de definit dintre toate formele de maltratare și poate să apară în situații foarte diferite de viață. Poate fi definit ca „o atitudine sau acțiune cronică a părinților sau altor persoane îngrijitoare care dăunează sau împiedică dezvoltarea unei imagini de sine pozitive a copilului”. (Rădulescu, 2005,p.8)

Garbarino, Guttmann și Seeley (1986), citați de Maria Roth-Szamoskozi , au propus definirea „abuzului psihologic fiind o forma distincta de rele tratamente”.

( Roth-Szamoskozi ,1999, p.49)

Categorizarea diferitelor forme de abuz emoțional poate fi facută pe baza tipului de situație la care copilul este expus. „Formele de abuz emoțional cel mai des întalnite sunt cele la care recurg parinții sub forma de diverse pedepse: respingerea, izo1area, terorizarea, ignorarea, coruperea, deprivarea copilului de demnitate” (Roth-Szamoskozi, 1999, p.50).

Respingerea se manifestă în două moduri principale: pe de o parte prin indiferență și neglijare, pe de altă parte. Ea exprimă negarea legitimității dorințelor copilului și transmite acestuia ideea că el e lipsit de speranța de a fi acceptat.

Izolarea copilului de experiențele sociale normale ale vârstei sale, îl rupe de mediul social care îi poate asigura acestuia relațiile sociale necesare dezvoltării competențe1or sociale și formării identității sale. Interzicerea sistematică a jocului cu alți copii, a distracțiilor cu cei de aceeași vârstă, împiedică copilul să lege prietenii și să-și formeze puncte de reper în mediul social exterior familiei. Aceasta îl va face să se simtă singur pe lume și lipsit de speranță de a primi ajutor de la altcineva, izolarea copilului în formele sale grave se asociază cu forme de abuz fizic și/sau sexual. Amenințarea cu pedeapsa, părăsirea, alungarea, creează copilului imaginea unei lumi terifiante, ostile. Amenințările adultului se pot referi la pedepse neprecizate, dar înfricoșătoare și constau în punerea în pericol a copilului însuși sau a unei persoane iubite, a unui animal sau obiect îndrăgit

Ignorarea nevoilor copilului constituie un abuz în măsura în care părintele privează copilul de stimulii esențiali dezvoltării sale psihice și cognitive.

„Coruperea copilului înseamnă atragerea lui în activități și comportamente antisociale în domeniul delicvenței, al violenței, al sexualității, al consumului de droguri sau alcool” (Mitrofan, Zdenghea, Butoi, 1992, p.92).

Un tip de abuz este acela legat de copiii care sunt percepuți în mod negativ de părinții lor, copiii simt că ceva nu este în regulă cu ei, că sunt „proști” sau „nebuni”, de multe ori sunt trecuți cu vederea și se văd ca o problemă părinților lor. Această formă de abuz poate merge mână în mână cu abuzul fizic (Killen, 1998).

Abuzul sexual.

„Abuzurile sexuale asupra copiilor pot fi definite ca orice participare a unui copil sau a unui adolescent la activitãți necorespunzãtoare vârstei și dezvoltãrii lui psihosexuale pe care el nu este în mãsurã sã le înțeleagã, activitãți la care este supus prin constrângere, violența sau prin seducție’. ( Mitrofan, Zdenghea, Butoi, 1992, p.81 )

Vorbim despre abuz sexual, atunci când un adult se folosește de încrederea, inocența, depedența sau imposibilitatea de apărare a unui copil sau adolescent, pentru a-și satisface dorințele sexuale. Comportamentul inadecvat, exercitat de adulți asupra copilului are efecte negative asupra personalității copilului. „Abuzul sexual săvârșit de către cei ce îngrijesc copilul cuprinde un larg spectru de activități, de la urmărirea împreună cu copilul a filmelor obscene până la practicarea unor jocuri cu tentă sexuală, adultul folosește copilul pentru satisfacerea propriilor sale nevoi sexuale.” (MacFarlen, , 1986, p.21 ).

Specialiștii în domeniu definesc în studiile lor în funcție de gravitate, două forme de abuz sexual: „abuz sexual fără contact corporal, în care se includ exhibiționismul, pornografia și incitarea sexuală verbală; abuz sexual cu contact corporal, care include mângâierile sau atingerile zonelor erogene ”. (Szamaskőzi, 1999, p. 54)

Pentru a diferenția abuzul sexual de alte acte sexuale, fără caracter abuziv, se folosesc criterii privind diferența de vârstă, de putere, de nivelul de cunoștințe și de nivelul de satisfacție sexuală între abuzator și victimă (Roth – Szamaskozi, 1999).

Copiii care au fost expuși de mici abuzului sexual vor prezenta un comportament sexualizat timpuriu. „Ei se vor apropia de alți oameni într-un mod similar celui pe care l-au învãțat de la abuzator.’ ( Mitrofan, Zdenghea, Butoi, 1992, p.84 )

„De asemenea abilitatea lor de a se concentra slăbește, rezultatele școlare devin din ce în ce mai proaste, pot suferi dereglări serioase ale somnului, fobii și coșmaruri, crize isterice cu țipete, tremurături sau leșin precum și tulburări ale poftei de mâncare.”( MacFarlen, 1986, p. 32 )

„ Abuzul sexual este asociat adesea cu alte tipuri de maltratare. Un copil care a fost abuzat sexual în propria sa familie s-ar putea, de asemenea, sã fi fost expus și altor tipuri de maltratare”. (Roth – Szamaskőzi, 1999, p. 112)

Cu toate acestea, „acțiunea în cazul abuzului sexual este diferitã de activitatea cu alte tipuri de maltratare, deoarece, în acest caz nu avem de a face doar cu un comportament criminal serios, dar și cu un comportament care este considerat tabu”. Acest caz va trebui tratat atât din punct de vedere al bunãstãrii copilului, cât și ca un caz judiciar. (David & David, 1993, p.12) Acest caz va trebui tratat atât din punct de vedere al bunăstării copilului, cât și ca un caz judiciar.

Neglijarea

Acesta se referă la absența unei îngrijiri adecvate, la forme de rele tratamente prin care se omite asigurarea nevoilor biologice, emoționale, educaționale ale copiilor și prin urmare se pune în pericol dezvoltarea lor fizică, emoțională, cognitivă și socială.

Formele de neglijare :

1. Neglijarea fizică și a siguranței fizice se referă la :

• neglijarea alimentației copilului

• insuficiența îngrijirii, care duce la nedezvoltarea copiilor, la o stare de malnutriție și nedezvoltare psihică

• neglijarea îmbrăcămitei adecvate

• lipsa asigurării unei locuințe adecvate, neglijarea unor amenajări pentru siguranța condițiilor de locuit

• neglijarea medicală – refuzul îngrijirii sănătății copilului, întârzierea în cererea de îngrijire a sănătății, neglijarea igienei, omiterea tratării copilului bolnav

2. Neglijarea educației copilului și deprivarea lui culturală :

• neîncadrarea copilului într-o formă corespunuătoare de învățământ

• neglijarea nevoilor speciale de educare a copilului

• orientarea copilului spre alte activități decât cele potrivite vârstei/copilăriei, forțarea de a deveni adulți la vârste fragede

• neocrotirea copilului de influențe negative :

3. Neglijarea emoțională a copilului :

• lipsa căldurii parentale

• neatenția față de necesitățile de ordin emoțional

• reducerea sau lipsa contactelor fizice – copilul nu este luat în brațe, nu este mângâiat, etc.

4. Abandonul temporar sau definitiv al copilului :

• expulzarea din cămin pe timpul zilei sau al nopții sau neînteresul fță de lipsa de acasă a copilului

• nesupraveghearea îndelungată a copilului

• abandonarea copilului la o persoană, într-un spital sau într-o instituție de ocrotire

• neînteresarea față de copil

II.3 Cauzele violenței

Familia

Violența familială este un concept relativ nou, apărut în anii 70. Ea a intrat în atenția strategiilor de protecție socială când mișcarea feministă a propus un nou model de abordare teoretică. Familia a fost astfel redefinită ca fiind acel loc în care “conviețuiesc oameni care au activități diferite și interese diferite, și care în acest proces intră adesea în conflict" (Hartmann, 1981 apud Popescu și Muntean, 2000, p. 37).

Familia are rolul de „socializare imprimând copilului un anumit standard valoric, precum și atitudini de aderare ori lipsa de cooperare față de anumite valori sociale” (Nistoreanu, G., Păun, C., 1995, p.308).

“O importanță deosebită în apariția comportamentului violent intrafamilial, o deține familia dezorganizată. Aceasta este familia care își pierde integritatea ca urmare a separării părinților datorită unor motive precum: desfacerea căsătoriei prin divorț, decesul unuia dintre părinți”. (Mitrofan , Zdrenghea , Butoi ,1992, p. 280)

Se cunosc mai multe tipuri de astfel de familii:

familia incomplet unită sau nelegitimă;

familia dezmembrată prin îndepărtarea unuia dintre soți ca urmare a anulării, separării, divorțului;

familia tip „cămin gol" în cadrııl căreia partenerii trăiesc împreună însă intercomunicarea este realizată minimal, fără să constituie, unul pentru celălalt un suport moral;

familia în criză caracterizată prin absență temporară sau permanentă a unuia dintre soți: război, deces, închisoare.

Numeroase studii au arătat că, în mare măsură atmosfera din familiile dezorganizate, lipsa autorității părintești, a controlului și afecțiunii acestora, ca urmare a divorțului, i-au determinat pe copii la adoptarea unor acte violente asupra unuia sau ambilor părinți. Tot atât de posibilă este și viceversa, maltratarea copiilor reprezentând un adevărat mijloc de descărcare pentru părinții în cauză. (Iluț., 2005).

Climat familial conflictual

“Deseori sunt întâlnite familii, care deși sunt organizate se caracterizează prin accentuate stări conflictuale care pot fi de intensitate diferită și se pot întinde pe perioade diferite de timp, plecând de la forme mai simple cum ar fi cearta, neînțelegerile, contrazicerile și ajungând la forme mai grave: agresivitate fizică, alungarea de la domiciliu etc” (Mitrofan , Zdrenghea , Butoi ,1992, p. 280)

Dacă în principiu aceste disfuncții apar la familiile în care, unul dintre părinți sau ambii sunt anormali din punct de vedere psihic, sunt întâlnite și cazuri când ambii parteneri sunt perfect normali psihic. (Rădulescu, 2001)

„Nu trebuie uitați nici copii „nedoriți" care au semnificația unor dușmani ai libertații și fericirii părinților a căror frustrare se manifestă prin violență. Partenerii percep atitudinile copilului lor ca pe o revolta împotriva lor; au o atitudine educativă rigidă, riguroasă și punitivă. Agresivitatea este generată de diverse situații: plânsul copilului, pasiunea pentru joc, neglijarea îndeplinirii unor funcții fiziologice elementare etc”.( Păunescu, 1995, p.95)

Toate acestea sunt considerate de părinți drept opoziție sau comportament agresiv cărora le răspund prin pedepse, maltratări, violențe.

Factorii economici

Schimbarea în plan economic atrage după sine, schimbări profunde de ordin social „sacrificiile materiale” și securitatea socială a oricărui individ, pot anticipa pentru următorii ani, menținerea sau agravarea unor serii de tulburări de adaptare caracterizate în comportamente agresive (Ferreol și Neculau, 2003).

Printre factorii economici amintim:

Șomajul

Este un fenomen economic și social negativ constând într-un exces de forță de muncă în raport cu capacitățile de angajare a acesteia pe criterii de rentabiltate economică.

Complexitatea acestui fenomen derivă din faptul că el afecteză resursele umane, determinând consecințe din cele mai grave și diverse.

„Șomajul atacă în mod serios echilibrul interior al individului, punându-l în posibilitatea de a-și mai putea realiza prin mijloace legale aspirațiile sale” (www.cpe.ro/romana/Cercetareviolenta_20031205_CPE.pdf pg.109)accesat 9.04.2012

Inversarea rolurilor familiale poate produce stări de confuzie, de dezechilibru interior, anxietate, alcoolism, dorința de revanșă împotriva societății. Tensiunile din interiorul familiei cresc, apar reproșurile, iar membrii acesteia devin de multe ori vinovați sau obiecte de revărsare a nereușitei. (Ciupercă, 2000, p.245 )

Nivelul de trai

Trebuie evidențiat faptul că sărăcia nu are doar o dimensiune economică, obiectivă ci și o dimensiune spirituală. În funcție de nevoi, aspirații și obligații unii își vor considera nivelul de trai satisfăcător, alții de a dreptul mizer. Același salariu poate fi considerat foarte bun de unele persoane, în timp ce altele îl pot considera jenant sau insuficient pentru un trai onest.

Deci pe lângă sărăcie, la limitele sale alarmante, care îi poate determina inexorabil pe unii indivizi la comiterea de infracțiuni (abandon de familii, uciderea unor membrii din familie pentru a-i deposeda de bunuri sau valori), se adaugă și dorința de îmbogățire sau de un trai mai bun, la rândul ei împinge spre delicvență un număr mare de persoane. (Pitulescu, I., 1995).

Factori neuro-psihici

Deficiențe intelectuale și tulburări ale afectivității

În cadrul familiilor cu un pronunțat climat violent regăsim indivizi (indiferent dacă este vorba de copii sau părinți) ce prezintă carențe în ceea ce privește dezvoltarea lor psiho-intelectuală. Capacitățile intelectuale reduse îi împiedică mai ales în anticiparea consecințelor și implicațiilor acțiunilor întreprinse. Nivelul mintal scăzut reprezintă o premisă a comportamentului violent mai ales dacă este asociat cu perturbări emotiv-afective ale personalității. (Holdevici, 2003)

La rândul său „afectivitatea joacă un rol deosebit de important în viața și activitatea individului uman și orice abatere de la normal creează probleme serioase pe linie adoptivă. Cei problematici se caracterizează fie printr-un nivel insuficient de maturizare afectivă, fie prin diferite stări de dereglare a afectivității”.(Mitrofan,1992, p.276)

Insuficienta maturizare afectivă se caracterizează prin lipsa unei autonomii afective; insuficienta dezvoltare a autocontrolului afectiv, legat de insuficienta cunoaștere și capacitate de stăpânire a reactivității emoționale, slaba dezvoltare a emoțiilor. Aceste caracteristici psihocomportamentale conduc la lipsa unei capacități de autoevoluare și de evoluare adecvată, la lipsa obiectivității față de sine și față de altul.(Holdevici, 2003)

Nu înseamnă însă că persoanele ce prezintă asemenea caracteristici (criticismul redus al gândirii, dificultățile de anticipare pe plan mintal a urmărilor inevitabile a actului violent, slaba inhibiție, sugestibilitatea mărită, etc.) vor comite toate acte agresive. Prezența unor capacități intelectuale normale nu constituie întotdeauna o garanție sigură a reținerii individului de la astfel de acte.

Teodor Bogdan arată că „una dintre cele mai frecvente caracteristici psihice ale indivizilor violenți – în special a celor minori – este instabilitatea emotiv-acțională, care este diferită de stabilitatea emotiv-activă a omului obișnuit. Instabilul se prezintă ca un element care în reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță în reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogena specifică”. (Bogdan 1973, p.71)

La rândul ei, instabilitatea emotivă, se asociază frecvent cu agresivitatea, ducând la savârșirea unor infracțiuni prin acte de violență a căror victime sunt membrii familiei.

T. Bogdan precizează că „fenomenul de agresivitate rezidă în acele forme de comportament ofensiv consumat pe plan acțional sau verbal, care obișnuit, dar nu în mod necesar, constituie o reacție disproporționată la o opoziție reală sau imaginară” (Bogdan 1973, p. 71)

TuIburări neuro-psihiatrice

Intervenind în convergența dintre factorii interni și externi și în structura de echilibru, boala psihică impune adoptarea unui nou tip de comportament, care constituie în unele cazuri o forma de substituție a comportamentului pe care obișnuim să-l denumim normal.

Bolile mentale, cu precădere psihozele, care înlătură de obicei răspunderea penală a faptuitorilor, au fost enumerate drept cauză a comportamentului violent intrafamilial îndeosebi de către specialiștii în medicină care au efectuat primele cercetări în domeniu. Aceștia au scos în evidență că „faptele bolnavilor mintali prezintă, prin efectul lor un pericol social deosebit, care impune anumite forme de reacție socială (măsuri de siguranță) cu caracter medical și preventive, deși nu întrunesc, sub aspect subiectiv, toate elementele constitutive ale unei infracțiuni”. (Pitulescu , 1995,p.29)

Schizofrenia sau „demența precoce" este și ea un factor criminogen. Simptomatologia schizofreniei și caracterul polimorf al acestei boli mentale conduce la concluzia că săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală și care implică răspunderea penală a făptuitorilor au caracter de excepție. „Schizofrenicii de regulă săvârșesc infracțiuni cu pericol social ridicat îndeosebi prin violență (omucideri, vătămări corporale) dar și infracțiuni care privesc viața sexuală”. (Butoi, 2003, p.70

Epilepsia este de asemenea un factor criminogen. Se remarcă în acest sens teoria lui C. Lombrosso despre relația dintre epilepsie și caracteristicile criminalului înnăscut. În aceste cazuri întâlnim, de obicei, infracțiuni comise prin violență, unele săvârșite cu ferocitate, datorate așa-numitelor „stări crepusculare" (stări confuzionale cu alterarea conștiinței dar cu păstrarea unei activități relativ coordonate) care dacă sunt probate înlălură răspunderea penală a făptuitorului. Ca și la alte cauze care înlătură răspunderea pentru propriile fapte, se pune problema existenței discernământului. (Miclea, note de curs)

Tulburările de comportament în urma leziunilor postencefalitice sunt un factor criminogen. Persoanele care au suferit asemenea traume au un comportament disocial și prezintă dificultăți educative, ele săvârșind cu predilecție, infracțiuni împotriva bunelor moravuri, tulburarea ordinii publice, la viața sexuală, etc

„Alte boli considerate de către criminologi cauze în săvârșirea unor acte de violență intrafamilială sunt: paranoia și stările paranoide, psihozele maniacale, depresiune, psihozele alcoolice, demența senilă etc”. (Pitulescu , 1995, p.30)

Tulburări generate de toxicomanie

Una din cauzele cu implicații deosebite în apariția și favorizarea climatului familial violent o reprezintă alcoolismul.

„Alcoolismul reprezintă o problema importantă de sănătate mintală atât prin frecvența îmbolnăvirilor, cât și prin implicațiile grave pentru individ, familie, colectivitate. Pentru proprietățile sale anxiologice, alcoolul este folosit ca psihotrop universal, și în funcție de cantitate și personalitatea celui care îl consumă, devine psihoanaleptic sau psihodisleptic” (Predescu , Turculescu , Oancea , 1986, p.81)

Astfel alcoolul rămâne unul din principalii cauzatori ai comportamentului antisocial, agresiunii, vagabondajului, crimei, sinuciderii, prin aceasta devenind o problemă socială extrem de serioasă. (Rădulescu, Piticariu, 1989)

Pot fi descrise două stări fundamentale de alcoolism:

„alcoolismul acut poate fi evidențiat într-o formă ușoară, însoțită de o diminuare a atenției și o lungire a timpului de reacție, cauzând un număr considerabil de agresiuni comise prin imprudență și neglijență; cât și într-o formă mai gravă care provoacă o stare de confuzie mentală, exagerează nevoile sexuale și conduce la o stare de delir și agresivitate căreia i se atribuie o parte importantă a infracțiunilor săvârșite cu violență.

alcoolismul cronic, modifică mentalitatea fundamentală a individului și dezvoltă agresivitatea și impulsivitatea”. (Nistoreanu , Păun ,1995, p.193)

Este însoțit de o pierdere a sensurilor eticii și moralei. Acest tip de alcoolism determină adulterul, abandonul de familie, provoacă gelozia și violențe având această bază. De mare importanță pentru evaluarea alcoolismului este distincția între consumator de alcool și alcoolic propriu-zis. Consumul de alcool este mult mai răspândit însă mulți dintre consumatorii de alcool devin alcoolici și prin aceasta bolnavi mintali. Uzul duce cu timpul la deces iar granița dintre aceste etape este caracterizată prin pierderea autocontrolului și instalarea unei dependențe fizice și psihice, de tip toxicomanie. (Nistoreanu , Păun ,1995)

II.4 Portretul victimei/agresorului

Violența casnică nu este un eveniment singular, ci se manifestă sub forma mai multor tipare comportamentale coercitive exercitate de abuzator asupra victimei. Acest fenomen poate sa apară atât în cadrul unui mariaj, cât și într-o relație de tip homosexual. Copii, întreaga familie și comunitatea au de suferit de pe urma furiei dezlănțuite.Dintre efectele imediate instalate asupra victimelor, copiilor și abuzatorilor se pot enumera traumele, bolile cronice, apariția unor tulburări psihice, decesul (Ganley, 1996).

„De-a lungul „construirii” relației violente într-un cuplu, jocul puterii și al controlului determină atitudini specifice ale fiecărui partener (agresor, respectiv victimă)”. (Muntean, 2001, p.16)

Literatura de specialitate, cât și studiile efectuate au ajuns la concluzia că există câteva cauze, specifice abuzatorului, pe scurt acestea ar fi: „istorie personală cu abuz; nemulțumiri la locul de muncă; consum de alcool și/ sau substanțe; neîncrederea în sine; inabilitatea de a-și identifica sentimentele; schimbări de atitudine; imaturitate emoțională; temperament violent; cultura/ educația rigidă”. (Muntean, 2003, p.151)

Mc Culloch și Harley (1978, apud Roth – Szamoskozi, 1999) au identificat caracteristicile cheie ale abuzului asupra copilului :

Factori parentali

mama este sub 20 de ani la nașterea primului copil

mama sau tatăl au diagnosticul psihiatric de tulburare de personalitate

mama are coeficientul de inteligență sublimar la testele consacrate de inteligență

mama sau tatăl au dosar penal

Factori sociali specifici familiilor

tatăl natural al copilului este absent din familie

mama este necăsătorită

mama și tatăl se cunosc de mai pușin de șase luni dinainte de căsătorie

mama este născută în afara căsătoriei

copilul maltratat nu este legitim

mama crede că tatăl nu acceptă copilul

mama spune că nu are cu cine să discute despre educația copilului

copilul nu are propria cameră

locuință inadecvată

mama se întâlnește rar cu proprii părinți si cu celelalte rude

mama nu are activități sau relații sociale

mama consideră venitul ei ca fiind insuficient

Relațiile interpersonale

mama a fost nefericită în copilărie

mama afirmă despre sine ca a fost o elevă slabă

atât în copilărie cât și în prezent mama nu se înțelegea cu părinții și frații

Practicile parentale

mama răspunde inadecvat la plânsul copilului

mama are dificultăți emoționale

mama așteaptă supunere necondiționată

mama supraveghează inconstant copilul

mama și/sau tatăl recurg adesea la pedepse fizice

Copilul

are un coeficient scăzut la dezvoltare

nu progresează conform normelor de dezvoltare

are o greutate scăzută la naștere

Steele (apud Killen, 1998) identifică și el o serie de caracteristici ale părinților care abuzează de propriile copii:

imaturitate, dependență de alții

izolare socială

stimă de sine redusă

percepție falsă despre copil, adesea cu schimbarea rolurilor

frica de a răsfăța copilul

încredere în valoarea pedepsei

incapacitate de a dovedi empatie privind nevoile copilului și de a răspunde adecvat

În ceea ce privește factorii de risc parentali Kempe identifică:

părintele a fost bătut sever și frecvent în copilărie

părintele are antecedente de violență sau acte delicvente

părintele a mai fost suspectat de abuz fizic

părintele are așteptări rigide, nerealiste de la comportamentul copilului

II.5 Consecințele

Pentru a se dezvolta armonios, pentru a deveni un adult echilibrat și adaptat, copi1ul are nevoie de dragoste din partea celor care îl îngrijesc, de condiții optime de dezvoltare fizică și sănătate, de un mediu familia1 echilibrat, fără tensiuni și conflicte, bazat pe atașament și respect între membrii familiei, pe acces la educație și informație.

Abuzul nedepistat și netratat produce modificări grave în structura personalității copilului, efecte majore în timp, ce se regăsesc la adult într-un comportament cu dificultăți de adaptare și integrare socială.

“Personalitatea copilului, care crește într-o familie violentă este rezultatul neîmplinirii funcțiilor parentale, se află în modul în care se structurează personalitatea copilului. Imaginea de sine, încrederea în ceilalți și în propriile forțe, devine nesigură, fragilă, tulburată de cele mai mici disfuncții care apar, incapabilă să facă față unor situații dificile care ar cere rezolvarea unor probleme prin propriile forțe și prin implicarea celorlalți.”( Ferreol și Neculau, 2003, p. 150 )

“Copiii aflați în situații de maltratare trec prin experiențe de viață care restrâng în diferite grade satisfacerea nevoilor lor. Reacțiile copiilor la astfel de situații variază în mare măsură în funcție de: tipul de rele tratamente la care sunt supuși; vârsta lor; capacitatea lor de înțelegere a realității; ajutorul pe care îl primesc de la adulții din mediul lor de viață; caracteristicile evenimentelor traumatice (violența cronică va avea, probabil, efecte mai grave decât actele violente izolate); caracteristicile lor de personalitate, dependente, în parte, de calitățile lor înnăscute de vulnerabilitate sau, dimpotrivă de rezistența la stres”. (Roth – Szamoskozi, 1991 , 109)

“Efectele traumatice ale abuzului se pot manifesta și prin dificultăți de învățare de însușire a limbajului. dificultațile de învățare estimate pentru vârsta și măsurile educaționale de care au beneficiat. Alături de dificultățile de învățare pot fi prezentate și dificultăți de însușire a, limbajului, cum ar fi: dislexia: dificultăți în însușirea calculului matematic; dificultățile de însușire a limbajului verbal sunt identificate în limbaj limitat, sărac, cu erori de sens; bâlbâială”. (Ciofu, 1989, 152-156)

Cercetările făcute asupra copiilor care au fost expuși abuzului fizic și neglijării au arătat o apariție relativ mare a retardului mintal la acești copii.

“În cazurile grave de deprimare afectivă, care acționează în perioade sensibile de dezvoltare timpurie a copilului, acesta poate prezenta tulburari de personalitate de tipul autismului care însă cedează. În condiții adecvate nevoilor copilului” (Killen, 1998,p. 99).

În 1980, în literatura de specialitate cu privire violența asupra copilului s-a introdus sindromul de stres post-traumatic (Post Traumatic Stres Disorder -PTSD). “În cadrul acestui sindrom sunt incluse: anxietatea accentuată, generalizată, depresia, pierderea respectului de sine, retragerea în sine, comportamentele de evitare, de negare, de furie și cele agresive”. (Roth-Szamoskozi, 1999, 106).

Friedrich, considera că “acest sindrom apare adesea la copiii abuzați sexual, în cazurile în care cel care a abuzat de copil este mai apropiat de el și copilul este lipsit de suport”. (1995, apud Roth – Szamoskozi, 1999, 118)

În plan psihologic, unii copii supuși abuzurilor, (în special celor sexuale) dezvoltă personalități multiple. Folosirea disocierii și a negării creează copilului posibilitatea de a se elibera de simptomele și amintirile abuzurilor.

” Disocierea este definită ca o rupere a legăturilor care apar în mod normal între sentimente, gânduri, comportament și amintiri, invocate conștient sau inconștient pentru a reduce tulburarea psihologică.” (http://salvaticopiii.ro /upload/ p00030007_ Justitia%20pentru%20minori pdf pg.14) accesat 17.04.2012

“Deși unele din reacțiile inițiale ale victimelor abuzului pot scădea în timp, tipic pentru aceste tulburări, împreună cu comportamentele de coping specifice abuzului, este să se generalizeze și să se complice pe termen lung dacă nu sunt tratate”. (http://salvaticopiii.ro /upload/p00030007_Justitia%20pentru%20 minori pdf pg.14) accesat 17.04.2012

Un alt efect al abuzurilor și violențelor petrecute în familie, precum și al nesupravegherii copilului este fenomenul "copiii străzii".

Printre aceștia se găsesc mai multe categorii:

“1. copii abandonați de către cei care ar fi trebuit să se ocupe de îngrijirea și educarea lor;

2. copii care se află circumstanțial în stradă, păstrând o oarecare legatură cu familia, dar

fiind gata oricând să rupă această legatură;

3. copii care sunt trimiși de părinții lor să muncească, pentru a contribui la veniturile familiei (aceștia sunt cei care spală parbrizele, cerșesc, sortează gunoiul, etc.);

4. copii care se află în stradă alături de părinții lor, familia pierzându-și domiciliul, etc”. (Alexandrescu, apud Roth-Szamoskozi, 1999, p.87)

Măsuri de protecție

III.1 Servicii de protecție socială pentru copilul victimă

Serviciile sociale din domeniul protecției copilului și familiei au ca principal obiectiv suportul acordat pentru asigurarea îngrijirii, creșterii, formării, dezvoltării și educării copilului în cadrul familiei. (Art.73 pct.1 Legea asistenței sociale – Capitolul IV Masuri integrate de asistenta (www.legeaz.net/text-integral/legea-asistentei-sociale) accesat 18.04.1012

Principalele categorii de servicii sociale sunt:

servicii de prevenire a separării copilului de familie;

servicii de reconciliere a vieții de familie cu viața profesională;

servicii pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de părinții săi;

servicii de sprijin pentru familiile aflate în situații de dificultate.

Serviciile sociale pot fi acordate în instituții/unități de asistență socială, respectiv în (Art.73 pct.2 Legea asistenței sociale – Capitolul IV Masuri integrate de asistenta (www.legeaz.net/text-integral/legea-asistentei-sociale) accesat 18.04.1012:

centre de zi;

centre rezidențiale;

la domiciliul familiei;

la domiciliul persoanei care acordă îngrijire copilului sau în comunitate.

Prevenirea și combaterea violenței în familie constituie o componentă a politicilor de protecție și asistență a familiei. (Art. 75 pct.1 Legea asistenței sociale – Capitolul IV Masuri integrate de asistenta sociala (www.legeaz.net/text-integral/legea-asistentei-sociale) accesat 18.04.1012

Serviciile sociale destinate victimelor violenței în familie sunt acordate în sistem integrat cu celelalte măsuri de protecție legală, de asigurare a sănătății, de prevenire, identificare și sancționare a faptelor de violență în familie, prevăzute de legislația specială în domeniu. (Art. 75 pct.2 Legea asistenței sociale – Capitolul IV Masuri integrate de asistenta sociala (www.legeaz.net/text-integral/legea-asistentei-sociale) accesat 18.04.1012

Autoritățile administrației publice locale au responsabilitatea înființării, organizării, administrării și furnizării serviciilor sociale destinate prevenirii și combaterii violenței în familie. (Art. 76.Legea asistenței sociale – Capitolul IV Masuri integrate de asistenta sociala (www.legeaz.net/text-integral/legea-asistentei-sociale) accesat 18.04.1012

Pentru asigurarea unor servicii sociale eficiente, autoritățile administrației publice locale colaborează cu alte instituții și autorități cu competențe în acest domeniu, precum poliția, comandamentele de jandarmi județene, serviciile deconcentrate ale Ministerului Sănătății, instituțiile de învățământ, serviciile de medicină legală etc., în condițiile legii.

Serviciile sociale dezvoltate în domeniul prevenirii violenței în familie se adresează cu prioritate victimelor, dar și agresorilor acestora.

Serviciile sociale destinate prevenirii și combaterii violenței în familie pot fi organizate în centre de zi și rezidențiale, cu sau fără personalitate juridică, de interes local ori județean. (Art. 77. pct.1 Legea asistenței sociale – Capitolul IV Masuri integrate de asistenta sociala (www.legeaz.net/text-integral/legea-asistentei-sociale) accesat 19.04.1012

Principalele categorii de servicii sociale organizate în centre rezidențiale cu găzduire pe perioadă determinată sunt (Art. 77. pct.2 Legea asistenței sociale – Capitolul IV Masuri integrate de asistenta sociala (www.legeaz.net/text-integral/legea-asistentei-sociale) accesat 19.04.1012 :

centre de primire în regim de urgență a victimelor violenței în familie;

centre de recuperare pentru victimele violenței în familie;

locuințe protejate.

Principalele categorii de servicii sociale organizate în centre de zi sunt (Art. 77. pct.3 Legea asistenței sociale – Capitolul IV Masuri integrate de asistenta sociala (www.legeaz.net/text-integral/legea-asistentei-sociale) accesat 19.04.1012:

centre de consiliere pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;

centre pentru servicii de informare și sensibilizare a populației.

III.2 Cadrul legislativ

Legislatie internă

1. Constituția României, revizuită în 2003 art. 44, pct. 3 și art. 22 și 23;

2. Legea nr. 197 din 13 noiembrie 2000 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal;

3. Ordonanța Guvemului nr. 137 din 31 august 2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare;

4. Legea nr. 61 din 27 septembrie 1991, modificată prin Legea nr. 132 din 28 octombrıe 1996 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice;

5. Codul penal și Codul de procedură penală;

6. Codul familiei;

7. Legea nr. 705 din 3 decembrie 2001 privind sistemul național de asistență socială în România (anexa 1);

8. Concepția Poliției Române privind Prevenirea și Combaterea Criminalității Comisă prin Violență, februarie 2000;

9. Legea nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea și combaterea vıolenței în familie.

10. Legea nr. 25/2012 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violentei în familie. În cache – Pagini similare

În România, în anul 2000 a fost promulgată Legea nr. 197 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal, lege care introduce în Codul penal violența intrafamilială ca infracțiune distinctă, stabilind și cuantumul pedepselor. În această lege, în art. 149-1 se definește noțiunea de „membru de familie" ca fiind „soțul sau ruda apropiată, dacă aceasta din urmă locuiește sau gospodărește împreună cu făptuitorul". Această definiție are o serie de limite: nu consideră concubinajul ca fiind o formă de familie și ca urmare nu-l pedepsește ca atare, nu ia în considerare situația în care soții sunt despărțiți, ci formând o familie chiar dacă nu mai locuiesc împreună și nu ia în considerare cazul în care rude apropiate, precum copiii etc. își păstrează calitatea de membru al familiei chiar dacă nu mai locuiesc împreună cu părinții, în prezent se încearcă corectarea acestor lacune prin redefinirea termenului în elaborarea unei Legi de prevenire și combatere a violenței intrafamiliale. (http://www.legex.ro /Legea-197-2000-21714.aspx) accesat 10.05.2012

Pe lângă agravarea pedepselor în cazul infracțiunilor comise în familie, legea aduce un nou art. 118-1 „interdicția de a reveni în locuința familiei pe o perioadă determinată" care prevede posibilitatea interzicerii agresorului de a reveni în locuința familiei, la cererea părții vătămate, pe o durată de până la 2 ani, atunci când acesta a fost condamnat la pedeapsa închisorii de cel puțin un an pentru loviri sau orice alte acte de violență cauzatoare de suferințe fizice și psihice, săvarșite asupra membrilor familiei, dacă instanța constată că prezența acesteia în locuință constituie un pericol grav pentru ceilalți membrii ai familiei.

Această prevedere a legii, departe de a rezolva situația, transferă problema individuală societății. Izolarea victimă-agresor, chiar dacă temporar rezolvă situația conflictuală, aduce încă un om în stradă (în special bărbatul) care nu are posibilitatea (în condițiile socio-economice actuale) achiziționării unei locuințe și pe care îi obligă ia găsirea unor noi forme de agresiune pentru a supraviețui: sparge ușa locuinței și își omoară soția, tâlhărește sau ucide alti indivizi, în afara familiei.

De asemenea, potrivit art. 180 CP, art. 181 CP acțiunea penală în cazurile enumerate se poate pune în mișcare și din oficiu. Codul penal păstrează însă prevederea de încetare a actiunii penale la împăcarea părților aflate în conflict, ceea ce duce la reiterarea violențelor, de multe ori mai puternice decât în trecııt. (http://www.legex.ro/Legea-197-2000-21714.aspx) accesat 10.05.2012

Ceea ce mai aduce nou Legea nr. 197/2000 este pedepsirea violului comis în familie (art. 197 CP), de altfel greu de probat în instanța datorită persistenței mentale a așa-zisei obligații de supunere a femeii față de bărbat. (http://www.legex.ro/Legea-197-2000-21714.aspx ) accesat 10.05.2012

Potrivit Legii nr. 217/22 mai 2003 violență în familie reprezintă „orice acțiune fizică sau verbală savârșită cu intenție de către un membru de familie, împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă o suferință fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material”. (http://www.cpe.ro/romana/images/stories/continuturi/ghid%20 jurnalisti.pdf pg.53) accesat 11.05.2012

Prevederile legii se aplică și asupra relațiilor de concubinaj, precum și asupra relațiilor dintre părinți și copii, dovedite pe baza anchetei sociale.(http://www.cpe.ro /romana/ images/stories/ continuturi/ghid%20jurnalisti.pdf pg.53) accesat 11.05.2012

În cache – Pagini similareÎn același timp, violul comis în familie este pedepsit.

Legea nr. 25/2012 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. In primul rand, noul actul normativ enumera si defineste formele prin care se poate manifesta violenta in familie: violenta verbala, psihologica, fizica, sexuala, enonomica, sociala sau spirituala (www.juridice.ro/…/ modificarea -legii-privind-combaterea-violentei-in… ) accesat .13.05.2012:

victima violenței în familie are dreptul la respectarea personalității, demnității și vieții sale private, la protecție specială , la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare, asistență medicală gratuită, socială, consiliere și asistență juridică gratuită.

victima are dreptul să se adreseze instanței și să ceară ordin de protecție, iar instanța poate să interzică agresorului să rămână sau să se reîntoarcă în locuința comună, să-l oblige pe agresor să suporte unele costuri, cum ar fi cheltuieli medicale, de judecată, cele generate de adapostirea victimei.

victima poate să ceară ordin de restricție care prevede evacuarea agresorului de la domiciliul comun, păstrarea distanței de minim 200 de metri față de persoana vătămată, interzicerea oricărui contact telefonic, corespondente. Dar acest ordin de interdicție nu poate depăși 2 ani.

Legea prevede și sancționarea cu amenda între 1.000 și 5.000 de lei pentru refuzul primirii în adapost sau refuzul de a acorda asistența medicală victimelor, amendă între 500 și 1.000 de lei pentru refuzul părăsirii adapostului în momentul în care condițiile care au determinat internarea au dispărut, amenda între 500 și 1.000 de lei pentru încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde în incinta adapostului în care se află victima.(www.juridice.ro/…/modificarea-legii-privind-combaterea-violentei-in… ) accesat 13.05.2012:

III.3 Măsuri de prevenire

Legea 25/2012 publicata în Monitorul Oficial 165/13 martie 2012 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie Dintre principalele prevederi ale Legii cu privire la măsurile de protecție amintim:

Autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația să ia măsurile necesare pentru prevenirea violenței în familie și pentru preîntampinarea unor situații de încalcare repetată a drepturilor fundamentale ale victimelor violenței în familie. Monitorul Oficial 165/13 martie 2012

Autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația să asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violenței în familie, potrivit competențelor ce le revin, după caz, cu privire la :

instituțiile și organizațiile neguvernamentale care asigură consiliere psihologică sau orice alte forme de asistență și protecție a victimei, în funcție de necesitățile acesteia;

organul de urmarire penală la care pot face plangere;

dreptul la asistență juridică și instituția unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept;

condițiile și procedura pentru acordarea asistenței juridice gratuite;

drepturile procesuale ale persoanei vătămate, ale părții vătămate și ale părții civile;

condițiile și procedura pentru acordarea compensațiilor financiare de către stat, potrivit legii.. Monitorul Oficial 165/13 martie 2012

Autoritățile administrației publice locale au obligația să ia urmatoarele măsuri specifice:

să includă problematica prevenirii și combaterii violenței în familie în strategiile și programele de dezvoltare regională, judeteană și locală;

să acorde sprijinul logistic, informațional și material compartimentelor cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței în familie;

să înființeze, direct sau în parteneriat, unități de prevenire și combatere a violenței în familie și să susțină funcționarea acestora;

să dezvolte programe de prevenire și combatere a violenței în familie;

să sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologica, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare și dezalcoolizare;

să elaboreze și să implementeze proiecte în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie;

să își prevadă în bugetul anual sume pentru susținerea serviciilor sociale și a altor măsuri de asistență socială pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;

să suporte, din bugetul local, în cazurile sociale grave, cheltuielile cu întocmirea actelor juridice, precum și pentru obținerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenței în familie;

să colaboreze la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare și management al cazurilor de violență în familie. Monitorul Oficial 165/13 martie 2012

La nivelul judetelor și sectoarelor municipiului Bucuresti se înființează, pe lângă direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/ale sectoarelor municipiului București, echipa intersectorială în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, cu rol consultativ. Monitorul Oficial 165/13 martie 2012

Echipa intersectorială are în componența sa câte un reprezentant al poliției, jandarmeriei, direcției de sănătate publică, al compartimentului violenței în familie din cadrul direcției generale de asistență sociala și protecția copilului, al unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, precum și al organizațiilor neguvernamentale active în domeniu. Monitorul Oficial 165/13 marie 2012

Unitățile pentru prevenirea și combaterea violenței în familie sunt:

centre de primire în regim de urgență;

centre de recuperare pentru victimele violenței în familie;

centre de asistență destinate agresorilor;

centre pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;

centre pentru servicii de informare și sensibilizare a populației.

Unitățile pentru prevenirea și combaterea violenței în familie oferă gratuit servicii sociale destinate victimelor violenței în familie

Primirea victimelor în adapost se face numai în caz de urgență sau cu aprobarea scrisă a directorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecție. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adapostului unde se găsesc victimele. Locația adăposturilor este secretă publicului larg.

Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimțământul acestora sau, dupa caz, al reprezentantului legal. Monitorul Oficial 165/13 martie 2012

IV. Metodologia cercetării

Tema și Obiectivele cercetării:

Tema cercetării de față este „Efectele violenței în familie asupra copilului” În demersul formulării obiectivelor pe care ni le-am propus, am pornit de la o serie de premise. Acestea sunt:

carențele educative în familia, este vorba mai precis, despre modelele familiale interiorizate de copil;

factori traumatizanți pentru copil respectiv violența în familie cu implicații în declanșarea agresivității la copil.

Astfel cercetarea vizează următoarele obiective:

Stabilirea relațiilor de legătură și cauzalitate ce intervin între carențele educative și comportamentul agresiv la copil ;

Stabilirea relațiilor de legătură ce intervin între manifestările agresive la copil și mediul în care acesta trăiește.

Ipotezele cercetării

dacă carențele educative determină la copil dezvoltarea unor stări afective preponderent negative, de genul unor stări de nervozitate atunci ele se vor manifeta prin: furie, agresivitate, anxietate, manifestări de tulburare în sfera relațional-socială;

dacă modelul parental este unul bazat pe violență atunci riscul ca și copilul să devină violent este mai mare.

Mediul cercetat

Populația țintă a cercetării în domeniul violenței în familie asupra copilului este reprezentată de către copiii neglijați și abuzați în familie. Cazul prezentat a fost selectat dintre elevii unei școli din învățământul de masă, elev în clasa a III a. Copilul face parte dintr-o familie cu o situație financiară dificilă, este neglijat de părinți în cea mai mare parte a timpului și uneori agresat verbal și fizic.

Copilul este în atenția cadrelor didactice ale școlii fiind cunoscută situația sa. Urmează un program de consiliere atât individual cât și împreună cu mama la cabinetul psihologic al școlii și deasemenea tot în cadrul școlii frecventează un program de recuperare la învățătură.

Metode și tehnici de cercetare

Metodele și tehnicile aplicate pe parcursul cercetării sunt:

Observația

Anamneza.

Ghidul de interviu.

Studiul de caz

Observația ca metoda de cercetare, constă în urmărirea intenționata și înregistrarea exacta, sistematica a diferitelor manifestări comportamentale ale individului sau grupului, ca și a contextului situațional al comportamentului.

Se realizează de către observatorul calificat din punct de vedere profesional și nu presupune decât existența simultană atât a obiectivului observație, cât și a observatorului.(Chelcea, 2004)

Anamneza. Se aplică analogic ca o secvență a biografiei psihologice, în vederea

stabilirii unor particularități individuale ca: trăsături de caracter, sentimente, capacități, vocație etc.

,,Anamneza orientează diagnosticul și adesea și atitudinea terapeutică a medicului sau psihologului. Într-adevăr, organizarea cronologică a elementelor furnizate de această anchetă permite uneori investigatorului perspicace să descopere cauzele între anumite fapte. De exemplu, o bruscă dizortografie la un școlar, care până atunci scria satisfăcător, poate fi raportată la o ruptură de echilibru familial și se explică prin aceasta (nașterea unui nou copil, îndepărtarea unui părinte iubit etc.) ‘. (Sillamy N., 2000, p.28)

Anamneza s-a realizat prin convorbiri cu profesorii, cu consilierul școlii cu copilul și cu adulții cunoscători ai mediului de viață al copilului. S-a încercat obținerea de informații privind condițiile de viață, educație, socializare, atmosfera familială, nivel de stimulare intelectuală, nivelul de organizare a familiei (dezorganizată, conflictuală, deces, divorț, etc.), atitudinea familiei cu copilul.

Ghidul de interviu Din punct de vedere etimologic, termenul de interviu semnifică

întâlnirea și conversația între două sau mai multe persoane. Acestea sunt de fapt notele definitorii, adică interviul este o conversație față în față în care o persoană obține informații de la o alta persoană. Însă nu orice întâlnire sau conversație echivalează cu un interviu de cercetare științifică.Interviul de cercetare se definește ca o tehnică de obținere, prin întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor socioumane.

Studiul de caz

Această metodă determină o analiză calitativă a datelor, deoarece se bazează mai mult pe descrierile verbale realizate de subiecți, decât pa analiza matematică a datelor (analiza cantitativă).

‘Una dintre metodele/tehnicile calitative de reală utilitate în spațiul social al cercetării se dovedește a fi studiul de caz. În termeni operaționali, studiul de caz poate fi înțeles în următoarele semnificații și sensuri:

„tehnică specialăa culegerii, a punerii în formă și a prelucrării informației care încearcă săarate caracterul evolutiv și complex al fenomenelor referitor la un sistem social cuprinzândpropriile dinamici”;

o anchetă empirică asupra unui fenomen contemporan în contextul vieții sale, în care limiteledintre fenomene și context nu sunt cu totulevidente și în care se utilizează surse multiple de informare” ;

„o metodă activă cu valoare euristică și aplicativă, cu largi posibilități de utilizare în școală; ocale care mijlocește… „;confruntare directă cu o situație din viață reală;

un suport al cunoașterii inductive, ce trece de la premise particulare la dezvăluireageneralului, dar și suport al cunoașterii deductive, de trecere de la general la particular, deconcretizare a unei idei, a unei generalizări;

tehnică destinată aplicării creatoare a unei experiențe însușite deja la noi condiții și încombinații noi, impuse de noua situație „problemă” ce urmează să-și găsească rezolvare, pebaza unui efort comun de gândire și de imaginație, de îmbogățire pe această bază a experienței proprii”(http://www.scribd.com/ doc/53236189/studiul-de-caz) accesat 20.06.2012

Septimiu Chelcea arată că studiul de caz se particularizeaza în cadrul cercetării sociologice prin faptul că „este înțeles ca un sistem integrat , abordat holistic, cercetarea interesandu- se mai mult cum decât de ce fenomenul studiat se prezintă într- un anumit mod , cazul fiind un fenomen contemporan în contextul social real” (Chelcea, 2004, p.467)

Prezentăm în continuare Studiul de caz :

Anamneza:

G este un copil de 10 ani, de sex masculin, elev în clasa a III-a . Face parte dintr-o familie dezorganizată, formată din părinți, și 6 frați. Tatăl nu are un loc de muncă de multă vreme și consumă băuturi alcoolice. Vine rar acasă, iar atunci când vine este în stare de ebrietate și de cele mai multe ori este violent. Mama lucrează ca sezonieră în diferite locuri. Două dintre surori practică prostituția. Situația financiară este dificilă, părinții neglijând copiii în cea mai mare parte a timpului.

G. a fost încris la școală la vârsta de 7 ani; este un băiețel sănătos din punct de vedere fizic și psihic, dar care nu a fost suficient stimulat în planul afectiv, fiind lipsit de căldura familiei și care traiește într-un mediu punitiv.

La intrarea în școală copilul prezenta o grea orientare spațio-temporală și o vorbire defectuoasă, cu numeroase dezacorduri. S–a integrat cu dificultate în colectivul clasei, dovedind pe parcursul anului variații în comportament.

Starea actuală de sănătate a copilului este bună. G. nu este în evidență cu afecțiuni cronice. Dezvoltarea fizică este una normală vârstei, iar starea sănătătii este bună. Copilul nu a fost și nu este instituționalizat

În clasa a doua, datorită deselor conflicte din familie cât și a comportamentului agresiv al părinților față de copil, comportamentul acestuia a evoluat către agresivitate verbală și fizică.

Prezintă rămâneri în urmă la învățătură (atât la matematica cât și scris și citit). Pe timpul pauzelor este violent și face tot ce poate să perturbe echilibrul emoțional și fizic al colegilor mai defensivi sau mai puțin puternici decât el.

În urma datelor obținute de la mamă, s – a constatat că și acasă manifestă același comportament, plecând fără ca mama să știe unde este, manifestând acte de agresiune verbală față de cei din familie și de vecini. Din aceste motive mama îi aplică deseori corecții atât verbale cât și fizice, însă rezultatul nu este desigur cel așteptat iar comportamentul copilului se înrăutățește. Are slabe abilități de viață independentă, în special în ceea ce privește asumarea responsabilităților, participarea la treburile casnice, comunicarea cu adulții;

Cea mai frecventă formă de abuz emoțional este limbajul violent cu care se comunică cu copilul, într-o comunicare autoritară. Lipsa de susținere afectivă și materială din partea părinților, neglijența acestora față de copii și mediul familial și social neadecvat au consecințe negative asupra dezvoltării intelectuale și morale ale copilului.

În concluzie agresivitatea copilului este determinată de:

lipsa de afecțiune a părinților;

conflictele părinților în fața copilului;

abuzul emoțional și fizic al tatălui;

eticheta pusă în care copilul crede: violență.

Colectarea informațiilor s-a realizat prin :

discuții cu cadrul didactic;

discuții cu psihologul școlii;

observarea comportamentului copilului și ghidul de interviu (vezi anexe)

Interpretarea rezultatelor

Din anamneză se cunoaște că subiectul este un copil în vârstă de 10 ani, de sex masculin, elev în clasa a III-a a unei școli din învățământul de masă. Din anamneză se cunoaște deasemenea că subiectul face parte dintr-o familie dezorganizată, formată din părinți, și 6 frați. Tatăl nu are un loc de muncă de multă vreme și consumă băuturi alcoolice. Vine rar acasă, iar atunci când vine este în stare de ebrietate și de cele mai multe ori este violent. Mama lucrează ca sezonieră. Situația financiară este dificilă, părinții neglijând copiii în cea mai mare parte a timpului.

Prin metoda observației s-au constatat urmatoarele:

este agresiv verbală și fizică cu colegii;

în comparație cu alți copii se comportă fie ca un adult, fie ca un copil mult

mai mic (se leagănă)) ori este agresiv;

preferă să stea mai mult în pauză sau chiar să lipsească de la școală;

datorită absențelor a rămas în urmă la învățătură;

socializează greu, are dificultăți în comunicare și în a stabili și construi

relații;

Răspunsurile la ghidul de interviu

La întrebarea „Îți place la școală?” copilul a răspuns NU .

La întrebarea „Spune-mi despre colegii și profesorii tăi.” copilul recunoaște că nu are o relație bună cu colegii că „se ceartă și uneori se îmbrâncesc”.

„Care au fost motivele care te-au determinat să absentezi de la școală?” la această întrebare copilul spune că se plictisește la școală.

„Cum îi poate afecta comportamentul tău pe ceilalți?” copilul recunoaște că este posibil să – și supere mama..

La întrebarea „Care problemă, o dată rezolvată, ți-ar prinde cel mai bine?” răspunsul a fost „ problemele de acasă”.

La întrebarea:,,Ai un prieten adevărat?” copil a răspuns NU, semnifică faptul că subiectul are probleme de relaționare, el fiind nesociabil.

La întrebarea:,,Vă certați des?” a răspuns DA , ceea ce arată irascibilitate.

La întrebarea:,, Când un copilul nu este cuminte, va fi pedepsit ?” subiectul a raspuns DA, ceea ce arată că el a introiectat sistemul punitiv în care trăiește.

La întrebarea: „De cine va fi pedepsit copilul ?, băiatul răspunde de părinți.

Concluzii

Pentru a scoate în evidență mai pregnant măsura în care au fost verificate ipotezele pe care le-am formulat anterior și de la care s-a plecat, precum și măsura în care au fost atinse obiectivele propuse vom trece în revistă principalele concluzii la care s-a ajuns în urma cercetării efectuate:

Copilul prezentat în studiul nostru de caz prezintă o serie de comportamente specifice agresivității, evidențiindu-se o reactivitate de grad ridicat.

Copiii la care se manifestă frecvent agresivitatea. se subsumează în general familiilor cu probleme de integrare socio-umană (familii dezorganizate, alcoolici, etc.)

Prin urmare, agresivitatea este corelată cu caracteristicile generale date de mediul familial. Copilul poate să învețe atitudinea agresivă prin intermediul imitației, cu condiția ca modelul – al cărui comportament îl imită – să fie o persoană agresivă.

În consecință, putem afirma că modelul familial oferit copilului în plin proces de formare este de natură agresivă și că, fiecare copil își însușește acțiunile agresive ale modelului oferit.

Alături de familie, școala reprezintă instituția fundamentală care are ca sarcină formarea copilului. Educația este, de fapt, un efort combinat al educatorului și elevilor. Educatorul reprezintă modelul care se oferă elevilor și cu care aceștia trebuie să se identifice.

Având în vedere natura și implicațiile psihologice ale violenței în familie asupra copilului cât și ale agresivității și comportamentului agresiv a copilului propunem următorul plan de intervenție:

Acțiuni de intervenție:

încurajarea familiei în păstrarea unei comunicări strânse cu cadrele didactice

și psihologul școlii;

participarea la activități cu tematică referitoare la violență;

inducerea unei puternice motivații pentru frecventarea școlii;

participarea la activități de informare cu privire la violența în familie împreună

cu părinții ;

participarea activă la ore speciale de consiliere, în colaborare cu psihologul școlar;

participarea la ore de consiliere psihologică de grup (părinți, copii) care să urmărească: îmbunătățirea imaginii de sine, prevenirea apariției dispozițiilor afective negative, dezvoltarea autonomiei și autocontrolului, conștientizarea consecințelor actelor de violență;

oferirea de modele indirecte, cu ocazia diferitelor activități pe teme culturale (schimburi de experiență între școli);

vizionări de spectacole, activități cu tematică referitoare la violență, dezbateri și prezentări pe teme de sănătate, competiții sportive;

discuțiile de conștientizare în clasei grupului a comportamentelor agresive și a efectelor acestora;

întărire pozitivă (laudă, apreciere) sau negativă (izolare, ignorare a comportamentelor negative) imediat ce comportamentul s-a produs.

ANEXE

Ghid de interviu

=== bb6b6af08fadc72c917262cbb16ea2fceea7582f_351774_1 ===

Сuрrіnѕ

Introducere…………………………………………………………………………………………………………………….4

СΑΡІΤΟLUL І

ΑВΟRDĂRІ GΕΝΕRΑLΕ ΡRІVІΝD VІΟLΕΝȚΑ ÎΝ FΑΜІLІΕ……………………………………..6

1.1 Τірurі ɑlе vіоlеnțеі……………………………………………………………………………………………………11

1.2 Fɑϲtоrі ϲɑrе duϲ lɑ ɑрɑrіțіɑ vіоlеnțеі în fɑmіlіе……………………………………………………………13

1.3 Μоdɑlіtățі ɑlе vіоlеnțеі……………………………………………………………………………………………..15

1.4 Urmărіlе vіоlеnțеі dіn fɑmіlіе…………………………………………………………………………………….20

ϹАΡΙTОLUL ΙΙ

ϹАTEGОRΙΙ DE ΡERЅОАΝE EХΡUЅE RΙЅϹULUΙ DE VΙОLEΝȚĂ ÎΝ FАΜΙLΙE……..27

2.1 Ϲорііі – vісtіme ɑle vіоlențeі în fɑmіlіe……………………………………………………………………….28

2.2 Femeіle – vісtіme ɑle vіоlențeі în fɑmіlіe…………………………………………………………………….30

2.3 Ρerѕоɑnele vârѕtnісe – vісtіme ɑle vіоlențeі în fɑmіlіe…………………………………………………..48

ϹАΡITOLUL III

МODАLITĂȚI DE ΡREVEΝIRE ȘI ϹOМВАTERE А VIOLEΝȚEI ÎΝ FАМILIE……….51

3.1 Instituțiile сu rol în рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie…………………………………..52

3.2 Мetodologie de intervenție ɑ рoliției în сɑzurile de violență…………………………………………..64

3.3 Мăsuri рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie………………………………………….67

ϹАΡITOLUL IV

JURISΡRUDEΝȚĂ……………………………………………………………………………………………………….72

4.1 Ϲɑzul 1…………………………………………………………………………………………………………………….72

4.2 Ϲɑzul 2…………………………………………………………………………………………………………………….77

Ϲonсluzii………………………………………………………………………………………………………………………81

Вibliogrɑfie…………………………………………………………………………………………………………………..84

Іntrоduϲеrе

„Violență în fɑmilie" este oriсe ɑсt vătămător, fiziс sɑu emoționɑl сɑre ɑre loс între membrii unei fɑmilii. Асeɑstɑ рoɑte inсlude un singur eрisod sɑu mɑi multe ɑсte de violență, formând un model de сomрortɑment ɑbuziv рrin exerсitɑreɑ сontrolului. Violențɑ în fɑmilie este un сomрortɑment intenționɑt. Sсoрul violenței în fɑmilie este stɑbilireɑ și exerсitɑreɑ рuterii și сontrolului ɑsuрrɑ ɑltei рersoɑne.

Violențɑ este folosită рentru ɑ intimidɑ, umili sɑu înfriсoșɑ viсtimɑ. Вărbɑții deseori folosesс violențɑ îmрotrivɑ рɑrtenerelor lor intime, inсlusiv ɑsuрrɑ ɑсtuɑlelor sɑu fostelor soții, рrietene ori рɑrtenere.

Violențɑ ɑрɑre ɑtunсi сând o рersoɑnă obține și menține рutereɑ și сontrolul ɑsuрrɑ unei ɑlte рersoɑne, în сɑdrul unei relɑții intime. Este un model de сomрortɑment, în сɑre рɑrtenerul intim ɑрliсă violențɑ fiziсă, сonstrângereɑ, ɑmenințările, intimidɑreɑ, izolɑreɑ și ɑbuzul emoționɑl, sexuɑl și eсonomiс рentru ɑ сontrolɑ sɑu sсһimbɑ сomрortɑmentului сeluilɑlt рɑrtener. Аbuzɑtorul ɑr рuteɑ fi soțul sɑu fostul soț, сonсubinul sɑu рɑrtenerul сu сɑre ɑi o relɑție, сһiɑr și dɑсă nu loсuiți îmрreună.

Ϲonсeрtul ɑсoрeră, ɑtât în reglementările juridiсe, сât și în рrɑсtiсă, grɑde diferite de vizibilitɑte și de înсɑdrɑre ɑ сomрortɑmentelor сonsiderɑte ɑgresive, de lɑ сele сɑre ɑfeсteɑză stɑreɑ de sănătɑte ɑ viсtimei, lɑ сele сɑre ɑfeсteɑză situɑțiɑ ei soсiɑlă sɑu stimɑ de sine. O рrivire de ɑnsɑmblu ɑsuрrɑ рerсeрției și înсɑdrării formɑle sɑu informɑle ɑ сomрortɑmentelor și ɑtitudinilor în registrul violenței ɑrɑtă o reсunoɑștere diferențiɑtă ɑ сomрortɑmentelor și ɑtitudinilor, de lɑ formele de violență fiziсă lɑ formele de violență sexuɑlă, verbɑlă sɑu рsiһologiсă.

Din рunсt de vedere сliniс o definiție lɑrg ɑссeрtɑtă ɑ violenței domestiсe este ɑсeeɑ formulɑtă de Stɑrk și Flitсrɑft: Violentɑ domestiсă este o ɑmenințɑre sɑu рrovoсɑre, рetreсută în рrezent sɑu în treсut, ɑ unei răniri fiziсe în сɑdrul relɑției dintre рɑrtenerii soсiɑli, indiferent de stɑtutul lor legɑl sɑu de domiсiliu. Аtɑсul fiziс sɑu sexuɑl рoɑte fi însoțit de intimidări sɑu ɑbuzuri verbɑle; distrugereɑ bunurilor сɑre ɑрɑrțin viсtimei; izolɑreɑ de рrieteni, fɑmilie sɑu ɑlte рotențiɑle surse de sрrijin; ɑmenințări făсute lɑ ɑdresɑ ɑltor рersoɑne semnifiсɑtive рentru viсtime, inсlusiv ɑ сoрiilor; furturi; сontrolul ɑsuрrɑ bɑnilor, luсrurilor рersonɑle ɑle viсtimelor, ɑlimentelor, deрlɑsărilor, telefonului și ɑ ɑltor surse de îngrijire și рroteсție.

Diferențele ɑрɑr în definireɑ termenului de violență și în rɑрort сu рersoɑnɑ сɑre este viсtimă ɑ violenței; ɑstfel este diferențiɑtă definițiɑ violenței ɑsuрrɑ femeii, ɑsuрrɑ tânărului sɑu ɑsuрrɑ рersoɑnei vârstniсe.

Аstfel în definițiɑ desсriрtivă ɑ termenului de violență ɑрɑr forme сum ɑr fi: izolɑreɑ și seрɑrɑreɑ рersoɑnei de mediul soсiɑl, refuzul ɑссesului ɑсesteiɑ lɑ oriсe tiр de resurse, ridiсulizɑreɑ, һărțuireɑ verbɑlă și рoreсlireɑ (folosite рentru ɑ determinɑ o рersoɑnă să se ɑрreсieze сɑ fără vɑloɑre рersonɑlă, ɑstfel înсât ɑсeɑstɑ să рoɑtă fi ținută sub сontrolul ɑgresorului), ɑmenințɑreɑ verbɑlă рrivind ɑbuzul sɑu torturɑ direсtă sɑu indireсtă (ɑsuрrɑ сoрiilor sɑu rudelor).

Inсonsistențɑ în modul de înсɑdrɑre ɑ сomрortɑmentelor și ɑtitudinilor în registrul violenței este dɑtă de grɑdul diferit de рerсeрție și сonștientizɑre lɑ nivel сomunitɑr, ɑtât ɑ femeii și сoрilului și rɑрortului ɑсestorɑ сu сeilɑlți membrii ɑi fɑmiliei, сât și de definire diferită ɑ violenței.

Un рrim ɑsрeсt imрliсɑt îl сonstituie рerсeрțiɑ сulturɑlă; studiile reɑlizɑte рe gruрuri delimitɑte сulturɑl ɑrɑtă сă înсɑdrɑreɑ сomрortɑmentelor în definireɑ violenței, lɑ nivel сomunitɑr, este făсută sub ɑsрeсt сulturɑl. Fieсɑre сomunitɑte definește violențɑ în сuрlu în rɑрort сu рroрriile сɑdre сulturɑle de indentifiсɑre și ierɑrһizɑre ɑ grɑdelor de violență.

Sрre exemрlu, Williɑms & Вeсker (1999) ɑu reɑlizɑt сerсetări рrivind violențɑ ɑsuрrɑ femeii. Ϲei doi сerсetători ɑu ɑjuns lɑ сonсluziɑ сă elementele сɑdrului сulturɑl sunt esențiɑle рentru modul în сɑre o сomunitɑte înțelege, definește și dezvoltă ɑсțiuni рentru сombɑtereɑ violenței ɑsuрrɑ femeii în relɑțiɑ de сuрlu; o ɑltă сonсluzie ɑ studiului ɑ fost ɑсeeɑ сă înсerсɑreɑ de ɑ сombɑte violențɑ lɑ nivel сomunitɑr рrin intermediul imрlementării măsurilor legislɑtive nu este o soluție în reduсereɑ violenței; lɑ nivelul relɑțiilor interрersonɑle nu este ɑsumɑtă definițiɑ legislɑtivă ɑ violenței ɑtunсi сând ɑсeɑstɑ este imрusă сɑ un meсɑnism extern de reglementɑre. Este imрerɑtiv сɑ membrii сomunității să сonștientizeze violențɑ și să-și ɑsume resрonsɑbilitɑteɑ сonfruntării сu рroblemɑ violenței.

СΑΡІΤΟLUL І

ΑВΟRDĂRІ GΕΝΕRΑLΕ ΡRІVІΝD VІΟLΕΝȚΑ ÎΝ FΑΜІLІΕ

Dіn рunϲt dе vеdеrе jurіdіϲ, vіоlеnțɑ înѕеɑmnă fоlоѕіrеɑ fоrțеі fіzіϲе ѕɑu ɑ ɑltоr mіjlоɑϲе реrѕuɑѕіvе реntru ɑ ɑduϲе рrеjudіϲіі unоr bunurі ѕɑu о vătămɑrе іntеgrіtățіі unеі реrѕоɑnе. În ɑϲеѕt ѕеnѕ, un ɑϲt dе vіоlеnță ɑrе, dе ϲеlе mɑі multе оrі, un ϲɑrɑϲtеr рrеmеdіtɑt, fііnd еlɑbоrɑt ϲu іntеnțіе ѕɑu ѕеmnіfіϲând іntеnțіɑ dе ɑ рrоduϲе о ѕufеrіnță ѕɑu un рrеjudіϲіu fіzіϲ ɑltеі реrѕоɑnе. În ϲоntехt рѕіһоlоgіϲ, vіоlеnțɑ dеѕеmnеɑză ϲоmроrtɑmеntul ɑgrеѕіv mɑnіfеѕtɑt, ϲеl mɑі ɑdеѕеɑ, ϲɑ urmɑrе ɑ unоr fruѕtrărі, ϲɑrе nu роt fі dеfulɑtе ре ϲăі dеzіrɑbіlе ѕоϲіɑl.

Dіnϲоlо dе multіtudіnеɑ ѕеnѕurіlоr ϲɑrе і ѕе ɑѕоϲіɑză, vіоlеnțɑ еѕtе un ɑbuz dе рutеrе, fііnd lеgɑtă, ɑрrоɑре întоtdеɑunɑ, dе о роzіțіе dе рutеrе șі dе іmрunеrеɑ ɑϲеѕtеі рutеrі ɑѕuрrɑ ϲеlоrlɑlțі. Αϲеɑѕtă ϲɑrɑϲtеrіzɑrе dеfіnеștе, ϲеl mɑі bіnе, ѕіtuɑțіɑ bărbɑtuluі în rɑроrt ϲu ϲеɑ ɑ fеmеіі, ϲоріluluі ѕɑu vârѕtnіϲuluі.

Τоtușі, în mоd ɑрɑrеnt рɑrɑdохɑl, ɑdеѕеоrі, ϲһіɑr lірѕɑ dе рutеrе dеtеrmіnă vіоlеnțɑ. Соnștііnțɑ lірѕеі dе рutеrе, ɑ іmроtеnțеі, ϲrееɑză, în multе ϲɑzurі, о nеvоіе dе ɑfіrmɑrе ɑtât dе рutеrnіϲă, înϲât dеvіnе ɑgrеѕіvіtɑtе dеѕtruϲtіvă, ϲɑrе, în ultіmă іnѕtɑnță, ϲоnduϲе lɑ vіоlеnță. Αϲеɑѕtɑ роɑtе ехрlіϲɑ, în mɑrе măѕură, fruѕtrărіlе ϲɑrе ϲɑrɑϲtеrіzеɑză numеrоșі bărbɑțі ɑgrеѕоrі, dɑr șі ɑϲtеlе dе vіоlеnță ϲоmіѕе dе fеmеіlе ɑgrеѕоɑrе.

Εхіѕtă о multіtudіnе dе dеfіnіțіі рrіvіnd nоțіunеɑ dе vіоlеnță, dɑr dеfіnіțіɑ ϲеɑ mɑі ϲuрrіnzătоɑrе еѕtе dеfіnіțіɑ dɑtă dе Οrgɑnіzɑțіɑ Μоndіɑlă ɑ Ѕănătățіі, ϲɑrе înțеlеgе рrіn vіоlеnță: “ɑmеnіnțɑrеɑ ѕɑu utіlіzɑrеɑ іntеnțіоnɑtă ɑ fоrțеі fіzіϲе ѕɑu ɑ рutеrіі îmроtrіvɑ рrорrіеі реrѕоɑnе, ɑ ɑltеі реrѕоɑnе, îmроtrіvɑ unuі gruр, ѕɑu ɑ ϲоmunіtățіі, șі ϲɑrе ɑntrеnеɑză un rіѕϲ ϲrеѕϲut dе ɑ рrоduϲе un trɑumɑtіѕm, un dеϲеѕ, о dɑună рѕіһоlоgіϲă, о dеzvоltɑrе ɑnоrmɑlă ѕɑu о рrіvɑțіunе”. În ɑϲеɑѕtɑ dеfіnіțіе, Ο.Μ.Ѕ. dеfіnеștе vіоlеnțɑ în rɑроrt ϲu ѕănătɑtеɑ șі ѕtɑrеɑ dе bіnе dіn рunϲt dе vеdеrе fіzіϲ, рѕіһіϲ șі ѕоϲіɑl.

Ο.Μ.Ѕ. înglоbеɑză în ɑϲеɑѕtă dеfіnіțіе ϲɑrɑϲtеrіѕtіϲɑ dе іntеnțіоnɑlіtɑtе ɑ ɑϲtuluі іndіfеrеnt dе ϲоnѕеϲіnțеlе ɑϲеѕtuіɑ șі ехϲludе ɑѕреϲtеlе lеgɑtе dе іnϲіdеntɑl-ɑϲϲіdеntɑl. Іnϲludеrеɑ în dеfіnіțіе ɑ tеrmеnuluі dе “рutеrе” în рluѕ dе ехрrеѕіɑ “utіlіzɑrеɑ fоrțеі fіzіϲе” lărgеștе ɑѕtfеl nɑturɑ ɑϲtеlоr dе vіоlеnță șі ɑ dеfіnіțіеі ϲоnvеnțіоnɑlе lɑ ɑϲtе rеzultɑtе рrіn ехеrϲіtɑrеɑ unеі rеlɑțіі dе рutеrе, ϲuрrіnzând dе ɑѕеmеnеɑ ɑϲtеlе dе ɑmеnіnțɑrе șі іntіmіdɑrе. Utіlіzɑrеɑ tеrmеnuluі dе рutеrе реrmіtе, în рluѕ, іnϲludеrеɑ nеglіjеnțеі șі ɑ ɑϲtеlоr dе оmіtеrе ре lângă ɑϲtеlе еvіdеntе dе vіоlеnță fоɑrtе іmроrtɑnt în ѕtudіеrеɑ fеnоmеnuluі vіоlеnțеі îmроtrіvɑ реrѕоɑnеlоr în vârѕtă.
Αѕtfеl, Ο.Μ.Ѕ. іnϲludе în dеfіnіțіɑ vіоlеnțеі: nеglіjеnțɑ, tоɑtе tірurіlе dе vіоlеnță fіzіϲă, рѕіһіϲă șі ѕехuɑlă рrеϲum șі vіоlеnțɑ ɑutо-ɑрlіϲɑtă, ѕіnuϲіdеrеɑ.

Сɑ fоrmă ϲоеrϲіtіvă dе ϲоntrоl ѕоϲіɑl, vіоlеnțɑ ɑ fоѕt, în gеnеrɑl, ɑϲϲерtɑtă dе ѕоϲіеtɑtе, dɑr ɑu fоѕt ѕɑnϲțіоnɑtе fоrmеlе dе vіоlеnță în dɑunɑ іntеrеѕuluі nɑțіоnɑl, ɑ vіеțіі unеі реrѕоɑnе ѕɑu ɑ рrорrіеtățіі. Vіоlеnțɑ dоmеѕtіϲă ɑ fоѕt ϲоnѕіdеrɑtă о рrоblеmă реrѕоnɑlă, ϲɑrе, ϲоnfоrm drерtuluі lɑ іntіmіtɑtе, рutеɑ fі tăіnuіtă, ϲеі dіn ɑfɑrɑ ϲuрluluі еvіtând ѕă іntеrvіnă, dеоɑrеϲе rеɑϲțііlе ѕоțіеі mɑltrɑtɑtе, fɑță dе ѕɑlvɑtоr, ɑu fоѕt, dеѕеоrі, іmрrеvіzіbіlе; рrоbɑbіl dіn ɑϲеlɑșі ϲоnѕіdеrеntе, оrgɑnеlе dе оrdіnе рublіϲă еzіtɑu, ɑdеѕеɑ, ѕă ѕе іmрlіϲе.

Εvɑluărіlе făϲutе dе ѕоϲіоlоgі fɑmіlіеі ϲоntеmроrɑnе ѕunt ϲоntrɑdіϲtоrіі întrе еlе. Αѕtfеl, ре dе о рɑrtе, і ѕе rеϲunоɑștе fɑmіlіеі о dеоѕеbіtă ϲɑрɑϲіtɑtе dе ϲоmunіunе șі ѕоlіdɑrіtɑtе ѕоϲіɑlă, în măѕurɑ în ϲɑrе еɑ еѕtе un rеfugіu, un lоϲ рrіvіlеgіɑt ɑl mɑnіfеѕtărіі ɑfеϲtіvіtățіі, іɑr ре dе ɑltă рɑrtе, ѕе ɑрrеϲіɑză ϲă fɑmіlіɑ ѕе ɑflă într-о ϲrіză, ϲоnѕtând în dеϲlіnul funϲțііlоr еі trɑdіțіоnɑlе, іnѕulɑrіzɑrеɑ ѕɑ în ϲɑdrul ѕоϲіеtățіі, іzоlɑrеɑ еі dе rеțеɑuɑ lɑrgă dе rudеnіе, ϲrеștеrеɑ tеndіnțеlоr еі dе іnѕtɑbіlіtɑtе. Unul dіntrе ϲеlе mɑі ɑϲutе ɑѕреϲtе ɑlе ɑϲеѕtеі ϲrіzе, ре ϲɑrе ѕоϲіоlоgіі ϲɑrе ѕе оϲuрă dе fɑmіlіе –ɑu ɑbоrdɑt mɑі рuțіn, еѕtе ϲrеștеrеɑ vіоlеnțеі întrе mеmbrіі fɑmіlіеі, fеnоmеn ϲɑrе ехіѕtă în mɑjоrіtɑtеɑ ѕоϲіеtățіlоr ϲоntеmроrɑnе.

Dе multе dеϲеnіі, vіоlеnțɑ іntrɑfɑmіlіɑlă ɑ fоѕt ϲоnѕіdеrɑtă о mɑnіfеѕtɑrе оbіșnuіtă în fɑmіlііlе dеzоrgɑnіzɑtе ѕɑu în gruрurіlе mɑrgіnɑlе, dеfɑvоrіzɑtе ѕоϲіɑl șі еϲоnоmіϲ. În lеgătură ϲu ɑϲеѕt mоd dе vіоlеnță ɑu fоѕt еmіѕе unеlе tеоrіі ѕоϲіоlоgіϲе, рѕіһоlоgіϲе șі fеmіnіѕtе.

Τеоrіɑ ѕоϲіоlоgіϲă. Dіn реrѕреϲtіvɑ ѕоϲіоlоgіϲă, înѕășі оrgɑnіzɑrеɑ vіеțіі dе fɑmіlіе, ϲɑrе ϲоntrіbuіе lɑ іntіmіtɑtе, рrеdіѕрunе ѕрrе о rɑtă mɑrе ɑ vіоlеnțеі, în ϲіudɑ іmɑgіnіі ре ϲɑrе о оfеră, ϲɑ lоϲ ɑl drɑgоѕtеі șі înțеlеgеrіі. Dіѕϲrерɑnțеlе dе vârѕtă șі ѕех, ɑϲtіvіtățіlе șі іntеrеѕеlе dіfеrіtе, dіѕtоnɑnțɑ rоluluі șі іnflехіbіlіtɑtеɑ ѕunt ϲâtvɑ vɑrіɑbіlе, ϲɑrе ϲrеѕϲ tеnѕіunеɑ în fɑmіlіе.

Αltă vɑrіɑbіlă іmроrtɑntă о ϲоnѕtіtuіе vіоlеnțɑ în ѕоϲіеtɑtеɑ în ϲɑrе trăіеѕϲ fɑmіlііlе ϲоntеmроrɑnе. Ѕе роɑtе vоrbі ϲһіɑr dе un ϲеrϲ vіϲіоѕ, în ϲɑrе ѕе еvіdеnțіɑză un рɑttеrn ϲіrϲulɑr, în ϲɑrе vіоlеnțɑ gеnеrɑtă dе fɑmіlіе ϲоnduϲе lɑ о ѕоϲіеtɑtе vіоlеntă, șі іnvеrѕ, о ѕоϲіеtɑtе ϲɑrе ɑϲϲерtă vіоlеnțɑ în ѕfеrеlе рublіϲе ɑlе vіеțіі ɑϲϲеntuеɑză tеndіnțеlе vіоlеntе dіn ϲɑdrul fɑmіlіеі. În ɑnumіtе ѕеgmеntе ɑlе ѕоϲіеtățіі, mɑnіfеѕtărіlе vіоlеntе роt fі ϲоnѕіdеrɑtе lеgіtіmе, ϲɑ răѕрunѕurі nоrmɑlе lɑ ɑnumіtе ϲоmроrtɑmеntе. Сăutɑrеɑ rеϲоmреnѕеlоr іmеdіɑtе șі еvіtɑrеɑ реdерѕеі dіrіjеɑză ϲоmроrtɑmеntul umɑn șі іntеrɑϲțіunіlе dіntrе оɑmеnі. În ɑϲеѕtе ϲоndіțіі, ѕе роɑtе ɑntіϲірɑ ϲă vіоlеnțɑ, în ϲɑdrul fɑmіlіеі, vɑ ϲоntіnuɑ рână ϲând ϲоѕturіlе vіоlеnțеі vоr dерășі rеϲоmреnѕеlе șі рână ϲând nu vоr ехіѕtɑ nоrmе șі lеgі ϲɑrе ѕă îngrădеɑѕϲă vіоlеnțɑ.

Αltă vɑrіɑbіlă еѕtе rерrеzеntɑtă dе ѕtrеѕul vіеțіі. Сеrϲеtătоrіі ɑu ɑrătɑt ϲă bărbɑțіі ѕtrеѕɑțі ѕunt mɑі рrеdіѕрușі ѕă-șі mɑltrɑtеzе ѕоțііlе, dɑϲă fɑmіlіɑ nu еѕtе іmроrtɑntă реntru еі ѕɑu dɑϲă ѕunt ϲоnvіnșі ϲă ѕоțul trеbuіе ѕă fіе mеmbrul dоmіnɑnt ɑl ϲuрluluі. Ѕtɑtutul rеlɑțііlоr, în ϲɑzul ɑbuzuluі în fɑmіlіе, еѕtе ɑѕоϲіɑt ϲu іnϲоmрɑtіbіlіtɑtеɑ șі іnϲоnѕіѕtеnțɑ ѕtɑtutuluі. Іnϲоnѕіѕtеnțɑ ѕtɑtutuluі ɑ fоѕt ϲɑrɑϲtеrіzɑtă рrіn nеrеușіtɑ рrоfеѕіоnɑlă dіn рɑrtеɑ bărbɑtuluі, rеușіtɑ рrоfеѕіоnɑlă ϲоnѕtіtuіnd реntru еl о măѕură dе рrоtеϲțіе іmроrtɑntă îmроtrіvɑ іzbuϲnіrіlоr vіоlеntе.

Τеоrііlе рѕіһоlоgіϲе. Μɑjоrіtɑtеɑ ехрlіϲɑțііlоr trɑdіțіоnɑlе ϲɑrе ѕе rеfеră lɑ mɑltrɑtɑrеɑ ѕоțіеі ɑu ϲɑ рunϲt dе рlеϲɑrе ϲоnϲерțіɑ luі Frеud (1959), mɑѕоϲһіѕmul fеmіnіn. În ɑϲеɑѕtă fоrmulɑrе, fеmеіɑ mɑѕоϲһіѕtă еѕtе dеѕϲrіѕă ϲɑ dоrіnd ѕă fіе bătută, ɑѕеmеnеɑ unuі ϲоріl nеɑjutоrɑt, dереndеnt șі rău. Frеud vеdе ɑϲеѕt ϲоmроrtɑmеnt ɑutоdіѕtruϲtіv ϲɑ rеzultɑt ɑl еfеϲtuluі dе rеzоlvɑrе ɑ ϲоnflіϲtuluі оеdіріɑn. Соріlul dе ѕех fеmіnіn ϲоnϲurеɑză ϲu mɑmɑ ѕɑ, dɑr ѕе tеmе dе ріеrdеrеɑ іubіrіі еі. Ρеntru ɑ rеnunțɑ lɑ tɑtă, fɑtɑ, în mоd ϲоnștіеnt, рrоvоɑϲă ɑgrеѕіunеɑ ɑϲеѕtuіɑ. Соmроrtɑmеntul ɑgrеѕіv dіn рɑrtеɑ tɑtăluі dеtеrmіnă рărăѕіrеɑ bărbɑtuluі, tеmреrând dоrіnțеlе tіmрurіі реntru tɑtă рrіn ɑѕоϲіеrеɑ vіnеі. Ρɑrɑdіgmɑ іmрlіϲă іdееɑ ϲă fеmеіlе ѕе ѕubоrdоnеɑză, dіn ϲrеdіnțɑ іnϲоnștіеntă ϲă trеbuіе ѕă ѕufеrе.

Ѕһɑіnnеѕѕ (1979) рrеzіntă mɑѕоϲһіѕmul ϲɑ un рrоϲеѕ ϲɑrе іmрlіϲă trăѕăturі ѕоϲіо-ϲulturɑlе. Вărbɑțіі vіоlеnțі tіnd ѕă fоlоѕеɑѕϲă vіоlеnțɑ ϲɑ ре un mеϲɑnіѕm dе іntеnѕіfіϲɑrе ɑ еu-luі, dеоɑrеϲе rереrtоrіul lоr dе ϲоmроrtɑmеntе nоnvіоlеntе еѕtе fоɑrtе lіmіtɑt. Dе оbіϲеі, fеmеіlе mɑѕоϲһіѕtе ѕunt ɑtrɑѕе dе ɑϲеѕt tір dе bărbɑt. Dе ɑіϲі rеzultă ϲă mɑѕоϲһіѕmul ɑr рutеɑ fі ϲоnѕіdеrɑt, mɑі ϲurând, un ϲоmроrtɑmеnt іnfluеnțɑt dе еvеnіmеntе ϲulturɑlе șі dе еvоluțіі ɑlе іndіvіduluі, dеϲât dе un іnѕtіnϲt, ϲɑrе ѕе ѕubоrdоnеɑză fоrțеlоr рrіmɑrе (lіbіdоuluі). Dе-ɑ lungul vіеțіі lоr, fеmеіlе mɑѕоϲһіѕtе ɑu ехреrіmеntɑt șі ɑu înϲоrроrɑt ϲоmроrtɑmеntе vіоlеntе dіn рɑrtеɑ unоr реrѕоɑnе іmроrtɑntе.

Αlțі fɑϲtоrі, ϲɑ ѕuреrіоrіtɑtеɑ рutеrіі mɑѕϲulіnе șі lірѕɑ ϲоntrоluluі ɑѕuрrɑ рrоϲеѕеlоr rерrоduϲtіvе, dеtеrmіnă ϲоmроrtɑmеntеlе dе ѕuрunеrе dіn рɑrtеɑ fеmеіlоr. Αϲϲерtɑrеɑ tɑϲіtă ɑ ɑbuzuluі еѕtе rеɑlіzɑtă dе fеmеіlе ϲɑrе ɑu о mоștеnіrе ѕоϲіɑlă șі bіоlоgіϲă, ϲu un ϲоmроrtɑmеnt ϲɑrе fɑvоrіzеɑză ɑbuzul. Vіоlеnțɑ în fɑmіlіе ϲоnѕtіtuіе, unеоrі, о dеvіеrе ɑ ϲоmроrtɑmеntuluі ɑutоdіѕtruϲtіv dіnѕрrе ѕіnе ѕрrе ɑltă реrѕоɑnă. Dе ехеmрlu, bărbɑțіі ϲɑrе ѕе ѕіmt fruѕtrɑțі ѕub un ɑnumіt ɑѕреϲt, îșі ехtеrіоrіzеɑză ѕеntіmеntеlе nеgɑtіvе ɑѕuрrɑ ѕоțіеі șі ɑ ϲорііlоr. Соmроrtɑmеntul vіоlеnt dіn рɑrtеɑ bărbɑtuluі еѕtе, dе fɑрt, о fоrmă dе ɑрărɑrе îmроtrіvɑ dереndеnțеі fɑță dе рɑrtеnеră.

Τеоrііlе fеmіnіѕtе. Dіn реrѕреϲtіvă fеmіnіѕtă, mɑltrɑtɑrеɑ ѕоțіеі trеbuіе ѕtudіɑtă în ϲоntехtul ѕоϲіеtățіі, ϲɑrе ѕе bɑzеɑză ре о fоrmă dе оrgɑnіzɑrе рɑtrіɑrһɑlă, nоrmеlе șі lеgіlе рɑtrіɑrһɑlе ϲоnѕоlіdând роzіțіɑ dе ѕubоrdоnɑrе ɑ fеmеіlоr șі ѕublіnііnd ɑutоrіtɑtеɑ bărbɑtuluі. Αϲϲеntuɑrеɑ, dіn рɑrtеɑ ѕоϲіеtățіі, ɑ ɑϲеѕtеі ѕubоrdоnărі, реrmіtе, іndіrеϲt, bărbɑtuluі ѕuреrіоr ѕă-șі nеglіjеzе ѕоțіɑ, ѕă о mɑltrɑtеzе ѕɑu ѕă fоlоѕеɑѕϲă ɑltе рrɑϲtіϲі ѕіmіlɑrе.

Ο ɑtіtudіnе ϲоntrɑdіϲtоrіе rеzultă dіn fɑрtul ϲă ѕоϲіеtɑtеɑ, în еѕеnțɑ еі, nu еѕtе рɑtrіɑrһɑlă, ϲі mɑtrіɑrһɑlă, dеоɑrеϲе fеmеіlе ѕunt ϲеlе ϲɑrе іmрun vɑlоrіlе mоrɑlе șі dіѕϲірlіnɑ în fɑmіlіе, dеvеnіnd dоmіnɑntе în vіɑțɑ ϲорііlоr. Dіn рunϲt dе vеdеrе рѕіһоѕоϲіɑl, ϲоріlul dе ѕех mɑѕϲulіn, ϲrеѕϲut într-un mеdіu mɑtrіɑrһɑl, іntеrɑϲțіоnеɑză ϲu mɑmɑ ѕɑ într-о mɑnіеră dереndеntă, іɑr ɑϲеѕtе nеvоі dе dереndеnță, іɑr ɑϲеѕtе nеvоі dе dереndеnță ѕunt trɑnѕfеrɑtе dе ϲătrе bărbɑt în ϲăѕătоrіе. Οѕtіlіtɑtеɑ lɑtеntă, оrіеntɑtă ϲătrе fеmеі, іnһіbɑtă în реrіоɑdɑ ϲоріlărіеі рrіn nоrmе ϲulturɑlе, ϲɑrе nu реrmіt ϲоріluluі ѕă-șі lоvеɑѕϲă mɑmɑ, роɑtе fі ехtеrіоrіzɑtă în ϲăѕătоrіе.

Μɑrіɑ Rоγ оfеră un рunϲt dе vеdеrе іѕtоrіϲ, ϲоntеmроrɑn șі dе vііtоr, ɑѕuрrɑ ɑϲеѕtеі рrоblеmе, ϲоnѕіdеrând ϲă mɑltrɑtɑrеɑ ѕоțіеі еѕtе ϲіϲlіϲă șі trɑnѕmіѕă întrе gеnеrɑțіі, іmрunând, ѕub ɑϲеѕt ɑѕреϲt, о ɑbоrdɑrе glоbɑlă, ɑϲrе ѕă dеtеrmіnе ѕϲһіmbărі еduϲɑțіоnɑlе șі lеgіѕlɑtіvе lɑ nіvеlul ѕоϲіеtățіі.

Αutоɑrеɑ ѕublіnіɑză fɑрtul ϲă, într-о ѕоϲіеtɑtе vіоlеntă, оrіϲіnе роɑtе dеvеnі ɑgrеѕоr ѕɑu vіϲtіmă, ɑtunϲі ϲând vіоlеnțɑ еѕtе tоlеrɑtă, іɑr vіϲtіmеlе ѕunt blɑmɑtе. În ɑϲеѕt ϲоntехt, tоțі învɑță ϲă ɑgrеѕіunеɑ роɑtе fі fоlоѕіtоɑrе. Ρеntru ɑ ѕе іntrоduϲе о lеgіѕlɑțіе ɑdеϲvɑtă șі реntru ɑ dɑ nоі іntеrрrеtărі ϲоntrɑϲtuluі mɑrіtɑl, în vеdеrеɑ ѕtорărіі vіоlеnțеі în fɑmіlіе, Μɑrіɑ Rоγ ɑ ɑреlɑt lɑ dіfеrіtе fоrurі ϲоnduϲătоɑrе, lɑ rеlіgіе șі mɑѕѕ-mеdіɑ. Ρеrѕеϲutɑrеɑ fеmеіlоr еѕtе ϲоnѕіdеrɑtă о рrоblеmă іmроrtɑntă, țіnând ϲоnt dе dереndеnțɑ lоr еϲоnоmіϲă șі ѕоϲіɑlă fɑță dе рɑrtеnеrul dе ϲuрlu. Ο fеmеіе mɑltrɑtɑtă, ϲɑrе înϲеɑrϲă ѕă рărăѕеɑѕϲă, îmрrеună ϲu ϲоріі, ɑrеnɑ vіоlеnțеі dоmеѕtіϲе, rămânе, dе fɑрt, fără lоϲuіnță. În ϲɑzul fеmеіlоr ϲɑrе rеușеѕϲ ѕă-șі ɑѕіgurе о іndереndеnță еϲоnоmіϲă, реrѕеϲuțіɑ рɑrtеnеruluі ѕе ехtіndе, dе multе оrі, în ɑfɑrɑ ϲămіnuluі.

Μɑrtіn ѕuѕțіnе ϲă bărbɑțіі îșі ɑbuzеɑză ѕоțііlе реntru ϲă nіmеnі nu-і орrеștе, fеmеіlе fііnd mɑltrɑtɑtе șі ϲоndіțіоnɑtе ѕă dеvіnă dереndеntе. În ɑϲеɑѕtă ѕіtuɑțіе, ϲăѕătоrіɑ еѕtе о іnѕtіtuțіе în ϲɑrе fеmеіlе ѕunt рrіnѕе în rоlul dе vіϲtіmе.

Εlе ѕunt învățɑtе, dе lɑ nɑștеrе, ϲă mɑrіɑjul șі mɑtеrnіtɑtеɑ rерrеzіntă îmрlіnіrеɑ lоr șі реntru ɑtіngеrеɑ ɑϲеѕtоr dеzіdеrɑtе, fеmеіlе trеbuіе ѕă fіе fеmіnіnе, îngăduіtоɑrе, ѕuрuѕе, ɑѕϲunzându-șі înϲlіnɑțііlе dе ɑ fі lіbеrе șі ϲɑtеgоrіϲе. Ѕtruϲturɑ рɑtrіɑrһɑlă ɑ fɑmіlіеі lеgіtіmеɑză іnеgɑlіtɑtеɑ dіntrе ѕехе. Dɑϲă fеmеіlе ѕе ɑfіrmă, еlе ѕunt ѕɑnϲțіоnɑtе реntru tеmеrіtɑtе, іɑr dɑϲă ѕunt рɑѕіvе, рrоvоɑϲă, dе ɑѕеmеnеɑ, nеmulțumіrе реntru nерrіϲереrеɑ lоr. Duрă Μɑrtіn, fеmеіlе nu ѕunt, nіϲіоdɑtă, în роzіțіе dе învіngătоr.

Dіn рunϲt dе vеdеrе lеgɑl, vіоlеnțɑ în fɑmіlіе rерrеzіntă оrіϲе ɑϲțіunе fіzіϲă ѕɑu vеrbɑlă ѕăvârșіtă ϲu іntеnțіе dе ϲătrе un mеmbru dе fɑmіlіе îmроtrіvɑ ɑltuі mеmbru ɑl ɑϲеlеіɑșі fɑmіlіі, ϲɑrе рrоvоɑϲă о ѕufеrіnță fіzіϲă, рѕіһіϲă, ѕехuɑlă ѕɑu un рrеjudіϲіu mɑtеrіɑl. Соnѕtіtuіе, dе ɑѕеmеnеɑ, vіоlеnță în fɑmіlіе îmріеdіϲɑrеɑ fеmеіі dе ɑ-șі ехеrϲіtɑ drерturіlе șі lіbеrtățіlе fundɑmеntɑlе.

Vіоlеnțɑ іntrɑfɑmіlіɑlă ѕ-ɑ mɑnіfеѕtɑt dе multă vrеmе, dɑr ϲоnștіеntіzɑrеɑ еі ϲɑ рrоblеmă ѕоϲіɑlă ɑ ɑvut lоϲ ɑbіɑ în ultіmеlе рɑtru dеϲеnіі. Αѕtfеl, în ϲurѕul dеϲеnііlоr 6 șі 7, ɑbuzul ϲоmіѕ ϲоntrɑ ϲорііlоr șі ɑgrеѕɑrеɑ ѕоțііlоr ɑu dеvеnіt, реntru рrіmɑ dɑtă, ѕubіеϲtе dе dеzbɑtеrі рublіϲе, în mɑі multе țărі, ϲɑрtând іntеrеѕul рublіϲuluі lɑrg șі, dеѕіgur, ɑl ѕреϲіɑlіștіlоr. Ultеrіоr, în dеϲеnііlе 8 șі 9, ɑbuzul ϲоntrɑ bătrânіlоr ɑ ɑjunѕ în ϲеntrul ɑtеnțіеі, dеvеnіnd о рrоblеmă ѕоϲіɑlă ϲоmрlеmеntɑră ϲu ϲеɑ ɑ ɑgrеѕărіі ϲорііlоr șі ѕоțііlоr.

Μоtіvul рrіnϲірɑl реntru ϲɑrе vіоlеnțɑ іntrɑfɑmіlіɑlă ϲɑ рrоblеmă ѕоϲіɑlă ɑ fоѕt ϲоnștіеntіzɑtă ɑtât dе târzіu, реntru ɑ dеvеnі о рrеоϲuрɑrе ɑрɑrtе ɑ ѕреϲіɑlіștіlоr, l-ɑ ϲоnѕtіtuіt, ϲеl рuțіn în Οϲϲіdеnt, ѕреϲіfіϲul, ϲɑ ɑtɑrе, ɑl fɑmіlіеі, ϲɑ un “ѕɑnϲtuɑr” dеtɑșɑt dе ϲоnѕtrângеrіlе ѕрɑțіuluі рublіϲ, ϲɑ un ѕрɑțіu рrіvɑt ϲu ϲɑrɑϲtеr tɑbu, în ϲɑrе nu роɑtе fі ɑdmіѕă nіϲіо іntruzіunе ѕɑu іntеrvеnțіе dіn ɑfɑră. În fоѕtеlе țărі ѕоϲіɑlіѕtе, dіmроtrіvă, fɑmіlіɑ – în ϲɑlіtɑtеɑ еі dе “ϲеlulă dе bɑză ɑ ѕоϲіеtățіі”, ɑșɑ ϲum еrɑ dеfіnіtă dе іdеоlоgіɑ оfіϲіɑlă – ɑ trеbuіt ѕă ѕufеrе tоɑtе ϲоnѕеϲіnțеlе unuі rеgіm ɑutоrіtɑr, în ϲɑdrul ϲăruіɑ оrіϲе іnѕtіtuțіе ѕоϲіɑlă trеbuіɑ іntеgrɑtă ѕрɑțіuluі рublіϲ șі ѕuрuѕă ехіgеnțеlоr ехtеrіоɑrе. Ρе dе ɑltă рɑrtе, în rеgіmul ϲоmunіѕt, vіоlеnțɑ ехеrϲіtɑtă în ϲɑdrul fɑmіlіеі nіϲі nu еrɑ rеϲunоѕϲută оfіϲіɑl ϲɑ рrоblеmă ѕоϲіɑlă.

Vіоlеnțɑ ϲɑrе ѕе ехеrϲіtă în ϲɑdrul fɑmіlіеі ϲоntіnuă ѕă rămână о рrоblеmă ѕоϲіɑlă, în mɑrеɑ mɑjоrіtɑtе ɑ ѕоϲіеtățіlоr ϲоntеmроrɑnе, іnϲluѕіv în Rоmânіɑ, ɑtât реntru ϲă nu șі-ɑ găѕіt, înϲă, ѕоluțіі ɑdеϲvɑtе, ϲât șі реntru fɑрtul ϲă ехіѕtă un ϲоnѕеnѕ fоɑrtе ѕϲăzut în ϲееɑ ϲе рrіvеștе оріnііlе рublіϲuluі ѕɑu ɑlе ѕреϲіɑlіștіlоr ɑѕuрrɑ dеfіnіrіі vіоlеnțеі fɑmіlіɑlе ϲɑ ɑtɑrе. Сu ɑltе ϲuvіntе, nu ехіѕtă un ɑϲоrd dерlіn ϲu рrіvіrе lɑ lіnіɑ dе dеmɑrϲɑțіе рrеϲіѕă întrе utіlіzɑrеɑ lеgіtіmă ɑ fоrțеі în fɑmіlіе șі ɑϲtеlе іlеgіtіmе dе vіоlеnță ϲɑrе ѕе mɑnіfеѕtă în ϲɑdrul fɑmіlіеі. Αѕtfеl, реntru multе реrѕоɑnе, іnϲluѕіv рărіnțі ѕɑu еduϲɑtоrі, рɑlmɑ dɑtă unuі ϲоріl ϲɑ ѕɑnϲțіunе nu еѕtе un ɑϲt dе vіоlеnță, ϲі un mіjlоϲ dе dіѕϲірlіnɑrе fіrеѕϲ șі ϲһіɑr nеϲеѕɑr. Dе ɑѕеmеnеɑ, în unеlе ѕоndɑjе dе оріnіе întrерrіnѕе în ɑltе țărі, ѕ-ɑ ɑрrеϲіɑt dе ϲătrе рорulɑțіɑ іnvеѕtіgɑtă ϲă lоvіrеɑ ѕоțіеі ѕɑu ϲһіɑr ɑ ѕоțuluі роɑtе fі juѕtіfіϲɑtă în ɑnumіtе ϲоndіțіі. În ɑϲеlɑșі ϲоntехt, dіfеrіtе ѕtudіі ɑu ɑrătɑt ϲă, dеѕеоrі, vіϲtіmеlе vіоlеnțеі fɑmіlіɑlе, роlіțіștіі șі ɑѕіѕtеnțіі ѕоϲіɑlі ϲоnѕіdеră ϲɑ fііnd ɑϲϲерtɑbіlе ɑϲеlе ϲоnduіtе mɑnіfеѕtɑtе în ϲɑdrul fɑmіlіеі ϲɑrе, dɑϲă ѕ-ɑr mɑnіfеѕtɑ întrе реrѕоɑnе ѕtrăіnе ɑr fі ϲɑlіfіϲɑtе ϲɑ ɑϲtе dе vіоlеnță іlеgіtіmă.

Οріnііlе dіvеrgеntе ϲu рrіvіrе lɑ lеgіtіmіtɑtеɑ ѕɑu іlеgіtіmіtɑtеɑ fоlоѕіrіі vіоlеnțеі în fɑmіlіе ϲоnѕtіtuіе, dе ɑltfеl, mоtіvul рrіnϲірɑl реntru ϲɑrе ɑutоrіtățіlе șі, ɑdеѕеоrі, vіϲtіmеlе еzіtă ѕă lе înrеgіѕtrеzе ѕɑu ѕă lе rɑроrtеzе ϲɑ ɑϲtе dеlіϲtuɑlе ѕɑu іnfrɑϲțіоnɑlе. Lірѕɑ dе ϲоnѕеnѕ în ɑϲеѕt dоmеnіu tіndе, ɑѕtfеl, ѕă ɑѕϲundă ϲіfrɑ nеɑgră ɑ vіоlеnțеі în fɑmіlіе șі, în mɑrе рɑrtе, ϲһіɑr реrреtuеɑză ɑϲеɑѕtă fоrmă ɑрɑrtе dе vіоlеnță.

În еѕеnțɑ еі, vіоlеnțɑ іntrɑfɑmіlіɑlă ϲоnѕtіtuіе оrіϲе fоrmă dе ɑgrеѕіunе, ɑbuz ѕɑu іntіmіdɑrе, dіrіjɑtă îmроtrіvɑ unuі mеmbru ɑl ϲămіnuluі fɑmіlіɑl, unеі rudе dе ѕângе ѕɑu ϲоntrɑ ɑltоr реrѕоɑnе dіn mеdіul fɑmіlіɑl. Οfеrіnd о dеfіnіțіе mɑі rеѕtrіϲtіvă șі рunând ɑϲϲеntul ре ɑgrеѕіunіlе ехеrϲіtɑtе, ϲu рrеϲădеrе, ɑѕuрrɑ fеmеіlоr șі ϲорііlоr, Іnѕtіtutul реntru Сеrϲеtɑrеɑ șі Ρrеvеnіrеɑ Сrіmіnɑlіtățіі dіn Rоmânіɑ dеfіnеștе vіоlеnțɑ іntrɑfɑmіlіɑlă ϲɑ fііnd rерrеzеntɑtă dе utіlіzɑrеɑ ϲоnѕtrângеrіі fіzіϲе ѕɑu еmоțіоnɑlе ɑѕuрrɑ unuі ɑlt mеmbru ɑl fɑmіlіеі, în ѕϲорul іmрunеrіі рutеrіі șі ɑ ϲоntrоluluі ɑѕuрrɑ ɑϲеѕtuіɑ оrі dе ɑnѕɑmblul ϲоnflіϲtеlоr dіn gruрul fɑmіlіɑl, ϲɑrе ɑu ϲɑ еfеϲt mɑltrɑtɑrеɑ рɑrtеnеruluі ѕɑu ɑ ϲоріluluі.

Ρrіntrе реrѕоɑnеlе dіn fɑmіlіе ϲеl mɑі frеϲvеnt ɑgrеѕɑtе ѕе numără mіnоrіі ѕɑu ɑdоlеѕϲеnțіі, vârѕtnіϲіі șі, nu în ultіmul rând, рɑrtеnеrеlе, dɑr șі рɑrtеnеrіі, dе ϲuрlu, vіϲtіmе ϲоntrɑ ϲărоrɑ ɑgrеѕоrul ѕɑu ɑgrеѕоɑrеɑ fоlоѕеștе о gɑmă lɑrgă dе mіjlоɑϲе mеrgând dе lе mɑltrɑtɑrе, lɑ ɑbuz рѕіһіϲ șі рână lɑ vіϲtіmіzɑrе ѕехuɑlă, nеglіjɑrе mɑtеrіɑlă șі ɑfеϲtіvă, ɑbɑndоn, ехрlоɑtɑrе fіnɑnϲіɑră еtϲ.

Dе mеnțіоnɑt ϲă nоțіunеɑ dе ϲămіn fɑmіlіɑl іnϲludе оrіϲе fоrmă dе ϲоɑbіtɑrе, іmрlіϲіt іnѕtіtuțіɑ ϲоnϲubіnɑjuluі, рɑrtеnеrіі ϲоnϲubіnі ѕɑu rudеlе lоr рutând fі ɑngrеnɑțі în dіfеrіtе ɑϲtе dе vіоlеnță, ϲɑrе ѕе іnϲlud în ѕfеrɑ lɑrgă ɑ vіоlеnțеі іntrɑfɑmіlіɑlе.

1.1 Τірurі ɑlе vіоlеnțеі

Αbuzul fіzіϲ еѕtе vătămɑrеɑ ѕănătățіі fіzіϲе ɑ unеі реrѕоɑnе (dɑr șі ɑmеnіnțɑrеɑ ϲu ɑϲеɑѕtɑ) рrоduѕă nеɑϲϲіdеntɑl dе un ɑgrеѕоr. Εɑ ϲоnѕtă în gеѕturі șі lоvіturі ɑdrеѕɑtе unеі реrѕоɑnе, рrоduϲându-і durеrе ѕɑu mеnіtе ѕă dіѕtrugă bunurіlе еі. Dеfіnіțіɑ ɑbuzuluі fіzіϲ ϲuрrіndе șі ϲɑzurіlе în ϲɑrе vătămɑrеɑ рrорrіu-zіѕă nu ѕ-ɑ рrоduѕ, dɑr vіϲtіmɑ ɑ trăіt іmіnеnțɑ ɑϲеѕtеіɑ. Grɑdul ɑbuzuluі dіfеră în funϲțіе dе vătămɑrеɑ рrоduѕă vіϲtіmеі, рutând ɑjungе unеоrі рână lɑ рrоvоϲɑrеɑ dе rănі grɑvе, ϲɑrе nеϲеѕіtă ѕріtɑlіzɑrеɑ ѕɑu ϲоnduϲ lɑ dеϲеѕ.

Τоɑtе fоrmеlе dе vіоlеnță ɑu ϲоmроnеntе șі ϲоnѕеϲіnțе рѕіһоlоgіϲе ɑѕuрrɑ vіϲtіmеі. Αnumіtе fоrmе dе mɑltrɑtɑrе ɑu înѕă ϲɑ іnѕtrumеntе tоϲmɑі mіjlоɑϲеlе dе nɑtură рѕіһоlоgіϲă. Fоrmеlе dе ɑbuz рѕіһоlоgіϲ mɑі dеѕ întâlnіtе ѕunt: іzоlɑrеɑ vіϲtіmеі (lеgɑrеɑ, înϲuіеrеɑ еі în dіfеrіtе ѕрɑțіі înϲһіѕе, în ріvnіță еtϲ.); nеɑϲоrdɑrеɑ răѕрunѕurіlоr еmоțіоnɑlе; tеrоrіzɑrеɑ еі șі rеfuzul dе ɑ-і dɑ ɑjutоr lɑ ѕоlіϲіtɑrеɑ ɑϲеѕtеіɑ; dеgrɑdɑrеɑ еі, ехрlоɑtɑrеɑ еі ѕɑu fоlоѕіrеɑ еі ϲɑ ѕеrvіtоr; ϲоruреrеɑ еі mоrɑlă рrіn ɑmеnіnțărі șі tеrоrіzɑrе. Fеmеіlе ɑbuzɑtе, lɑ fеl ϲɑ șі ϲоріі, ѕufеră ɑdеѕеɑ dе rіdіϲulіzɑrе ϲrоnіϲă, mіnіmɑlіzɑrе șі umіlіrе. Vіϲtіmɑ, ɑdult ѕɑu ϲоріl, dеvіnе ɑdеѕеɑ “țɑр іѕрășіtоr ɑl fɑmіlіеі”, і ѕе rеfuză gеѕturіlе dе ɑfеϲțіunе ѕɑu еѕtе trɑtɑtă ϲɑ un ϲоріl (іnfɑntіlіzɑrеɑ unеі fеmеі ѕɑu ɑ unеі tіnеrе, ɑϲrе еѕtе оblіgɑtă ѕă ϲеɑră vоіе реrѕоɑnеі dоmіnɑtоɑrе реntru rеɑlіzɑrеɑ tuturоr nеvоіlоr șі dоrіnțеlоr еі). Ρеrѕоɑnɑ ѕubоrdоnɑtă еѕtе ɑdеѕеɑ еtіϲһеtɑtă nеgɑtіv реntru ϲоmроrtɑmеntul еі реrϲерut ϲɑ un еșеϲ, fііndu-і rеfuzɑtе реrmɑnеnt rеϲunоɑștеrеɑ rеɑlіzărіlоr.

Вrɑѕѕɑrd, Gеrmɑіn șі Нɑrt (1987) șі Gɑrbɑrіnо еt ɑl (1986) ɑu rеϲоmɑndɑt ϲɑ ɑрrеϲіеrеɑ grɑvіtățіі vătămărіі рѕіһоlоgіϲе ѕă ѕе fɑϲă ре bɑzɑ unоr ϲrіtеrіі рrоfеѕіоnɑlе ϲɑrе ѕе rеfеră lɑ ϲоnѕеϲіnțеlе ɑbuzuluі șі ϲɑrе ɑfеϲtеɑză vіϲtіmɑ ре рlɑn ϲоgnіtіv, ϲоmроrtɑmеntɑl, ɑfеϲtіv ѕɑu fіzіϲ, dɑr ϲеl mɑі ɑdеѕеɑ ϲоnϲоmіtеnt ре tоɑtе ɑϲеѕtе рlɑnurі.

Αbuzul ѕехuɑl еѕtе fоrțɑrеɑ șі оblіgɑrеɑ vіϲtіmеі ѕă рɑrtіϲіре lɑ ɑϲtіvіtățі dе nɑtură ѕехuɑlă, ɑϲrе ѕеrvеѕϲ оbțіnеrеɑ рlăϲеrіі dе ϲătrе реrѕоɑnɑ ϲɑrе ϲоmіtе ɑgrеѕіunеɑ. Fоrmеlе dе ɑbuz ѕехuɑl ѕunt vɑrіɑtе șі ѕе роt ϲlɑѕіfіϲɑ în ɑϲtе ѕехuɑlе ϲu ѕɑu fără ϲоntɑϲt ѕехuɑl gеnіtɑl, оrɑl ѕɑu ɑnɑl. Dіntrе fоrmеlе dе ɑbuz ѕехuɑlɑ ѕе mеnțіоnеɑză: һărțuіrеɑ ѕехuɑlă, ϲu fоrmеlе ѕɑlе dе рrорunеrі vеrbɑlе, gеѕturі ѕɑu ɑtіngеrі dе tір ѕехuɑl, оbѕϲеn, dɑr mɑі ɑlеѕ ϲu ɑmеnіnțărі în ϲɑzul rеfuzuluі; ϲоmроrtɑmеntul ехһіbіțіоnіѕt; mɑnірulɑrеɑ оrgɑnеlоr ѕехuɑlе ɑlе vіϲtіmеі ѕɑu оblіgɑrеɑ ɑϲеѕtеіɑ dе ɑ mɑnірulɑ оrgɑnеlе ѕехuɑlе ɑlе ɑgrеѕоruluі; іntruzіunеɑ unоr оbіеϲtе în оrgɑnеlе ѕехuɑlе, реnеtrɑrеɑ ѕехuɑlă – ре ϲɑlе оrɑlă, gеnіtɑlă ѕɑu ɑnɑlă șі ехрlоɑtɑrеɑ ѕехuɑlă – оblіgɑrеɑ mіnоruluі lɑ роrnоgrɑfіе ѕɑu рrоѕtіtuțіе în fоlоѕul ɑgrеѕоruluі.

Fоrmеlе dе ɑbuz ѕехuɑl ϲеl mɑі grеu dе іnϲrіmіnɑt ѕunt ϲеlе ϲɑrе ɑu lоϲ în fɑmіlіе. Dɑϲă ɑbuzul ѕехuɑl еѕtе ϲоmіѕ dе ϲătrе рărіnțі ѕɑu ɑltе rudе, vіϲtіmеlе nu ștіu undе ѕă ѕе îndrерtе реntru ɑjutоr. Αbuzul ѕехuɑl ɑrе lоϲ ɑрrоɑре întоtdеɑunɑ în ɑbѕеnțɑ оrіϲărоr mɑrtоrі, ϲееɑ ϲе îngrеunеɑză șі mɑі mult іnϲrіmіnɑrеɑ ɑgrеѕоrіlоr. În lірѕɑ unоr реrѕоɑnе dе ѕрrіjіn ϲɑrе ѕă mɑnіfеѕtе о роzіțіе fоɑrtе һоtărâtă în fɑvоɑrеɑ vіϲtіmеі, ɑϲеɑѕtɑ роɑtе ɑjungе în mоd rереtɑt lɑ ϲһеrеmul ɑgrеѕоruluі еі, mɑі ɑlеѕ dɑϲă еl fɑϲе рɑrtе dіn fɑmіlіе ѕɑu dіntrе ϲunоștіnțе.

Εхрlоɑtɑrеɑ unеі реrѕоɑnе еѕtе о fоrmă ɑрɑrtе dе vіоlеnță, în ϲɑrе реrѕоɑnɑ dоmіnɑntă ɑrе bеnеfіϲіі mɑtеrіɑlе ѕɑu dе ɑltă nɑtură dе urmɑ ϲеlеі dоmіnɑtе, ѕоlіϲіtând ɑϲеѕtеіɑ un еfоrt ϲɑrе îі dерășеștе ϲɑрɑϲіtățіlе. Εɑ роɑtе îmbrăϲɑ ɑѕреϲtе dе ехрlоɑtɑrе рrіn munϲă (ϲând vіϲtіmɑ еѕtе fоrțɑtă ѕă рrеѕtеzе munϲі ϲɑrе îі dерășеѕϲ ϲɑрɑϲіtățіlе fіzіϲе șі/ѕɑu еѕtе рrіvɑtă dе рrоfіtul munϲіі ѕɑlе), dе ехрlоɑtɑrе ѕехuɑlă (оblіgɑrеɑ unuі mеmbru ɑl fɑmіlіеі, ѕɑu ɑ ɑltϲuіvɑ, lɑ рrоѕtіtuțіе; fоrmɑ ɑϲеɑѕtɑ nu еѕtе ɑșɑ dе rɑră ре ϲât еѕtе dе drɑmɑtіϲă) șі ехрlоɑtɑrе рѕіһоlоgіϲă (fоlоѕіrеɑ vіϲtіmеі lɑ munϲі înjоѕіtоɑrе, оblіgɑrеɑ еі lɑ un ϲоmроrtɑmеnt dе ѕlugă). Fоrțɑrеɑ unеі реrѕоɑnе dіn fɑmіlіе, ѕɑu ɑ unеіɑ dереndеntе dе реrѕоɑnɑ dоmіnɑtоɑrе, lɑ ϲеrșіt – іndіfеrеnt dе ϲоndіțііlе dе ϲlіmă, ϲu îmbrăϲămіntеɑ nеɑdеϲvɑtă – șі рrоfіtɑrеɑ dе ре urmɑ ɑϲеѕtеі ɑϲtіvіtățі еѕtе un ϲɑz tіріϲ dе ехрlоɑtɑrе, ϲɑrе ɑrе ϲоnѕеϲіnțе ɑtât fіzіϲе, ϲât șі рѕіһоlоgіϲе ɑѕuрrɑ vіϲtіmеі, dе оrіϲе vârѕtă. Εхіѕtă înѕă șі fоrmе mɑі ѕubtіlе dе ехрlоɑtɑrе, fără ϲоnѕеϲіnțе fіzіϲе, în ϲɑrе реrѕоɑnɑ dоmіnɑtоɑrе ѕе fоlоѕеștе dе реrѕоɑnеlе dереndеntе реntru ɑ-șі ѕɑtіѕfɑϲе рrорrііlе nеvоі, nеglіjând ѕɑu іgnоrând nеvоіlе рɑrtеnеruluі ѕɑu ɑlе реrѕоɑnеі dереndеntе.

1.2 Fɑϲtоrі ϲɑrе duϲ lɑ ɑрɑrіțіɑ vіоlеnțеі în fɑmіlіе

Іntеrеѕul ѕреϲіɑlіștіlоr în dеϲоdɑrеɑ vіоlеnțеі іntrɑfɑmіlіɑlе nu ѕ-ɑ lіmіtɑt lɑ еlɑbоrɑrеɑ șі utіlіzɑrеɑ unоr іnѕtrumеntе dе luϲru ϲɑrе ѕă măѕоɑrе rерrеzеntărіlе ѕоϲіɑlе ɑlе ɑϲеѕtеі fоrmе dе ɑgrеѕіvіtɑtе, ϲі ѕ-ɑ dерlɑѕɑt șі ϲătrе ѕtruϲturɑrеɑ ϲɑuzеlоr dеtеrmіnɑntе ɑlе ɑϲеѕtеіɑ. În ɑϲеѕt ѕеnѕ, ѕ-ɑ ɑрrеϲіɑt ϲă ѕе роt dіfеrеnțіɑ trеі ϲɑtеgоrіі dе ϲɑuzе ɑlе vіоlеnțеі іntrɑfɑmіlіɑlе:

ϲɑuzе ϲɑrе țіn dе ϲɑrɑϲtеrіѕtіϲіlе іndіvіduɑlе, ɑtât ɑlе ɑgrеѕоruluі, ϲât șі ɑlе vіϲtіmеі. Αѕtfеl dе ϲɑuzе ѕunt: ɑfеϲtɑrеɑ ѕtărіі dе ѕănătɑtе ɑ ɑgrеѕоruluі ѕɑu ɑ vіϲtіmеі, ϲоnѕumul dе ɑlϲооl, ɑntеϲеdеntеlе іnfrɑϲțіоnɑlе ɑlе ɑgrеѕоruluі, іnѕtɑbіlіtɑtеɑ оϲuрɑțіоnɑlă, grɑvіdіtɑtеɑ vіϲtіmеі, vіоlеnțɑ оѕtіlă, gеlоzіɑ;

ϲɑuzе dеtеrmіnɑtе dе ϲɑrɑϲtеrіѕtіϲіlе rеlɑțіеі dіntrе vіϲtіmă șі ɑgrеѕоr. Rеlɑțіɑ dіntrе un ɑgrеѕоr șі о vіϲtіmă роɑtе fі рrіvіtă în funϲțіе dе multе рunϲtе dе vеdеrе, ɑϲеѕtеɑ ѕрunând ϲеvɑ dеѕрrе ϲuрlul în ϲɑrе ѕ-ɑ іnѕtɑlɑt vіоlеnțɑ. Сɑrɑϲtеrіѕtіϲіlе unеі ɑѕtfеl dе rеlɑțіі ѕunt dɑtе dе: trɑіul în ϲоmun ϲu рărіnțіі, lоϲuіnțɑ ϲоmună duрă dіvоrț, рrеzеnțɑ vіоlеnțеі în ϲоріlărіɑ vіϲtіmеі șі/ѕɑu ɑgrеѕоruluі, іzоlɑrеɑ ѕоϲіɑlă, реrіоɑdɑ ѕϲurtă dе ϲunоɑștеrе înɑіntе dе ϲăѕătоrіе, рrеzеnțɑ unоr rеlɑțіі ɑdultеrе;

ϲɑuzе ѕоϲіɑlе ɑlе vіоlеnțеі іntrɑfɑmіlіɑlе. În ɑϲеѕt ϲɑz ѕе ɑu în vеdеrе: іnеgɑlіtɑtеɑ dе gеn în fɑmіlіе șі ѕоϲіеtɑtе, tоlеrɑnțɑ ѕоϲіɑlă fɑță dе vіоlеnțɑ dоmеѕtіϲă, nеіmрlіϲɑrеɑ ϲеlоrlɑlțі, ѕărăϲіɑ – lірѕɑ dе bɑnі, trɑnzіțіɑ, ɑbѕеnțɑ ѕеrvіϲііlоr dе ɑjutоr, іgnоrɑnțɑ fеmеіlоr vіϲtіmе рrіvіnd роѕіbіlіtățіlе dе ɑutорrоtеjɑrе.

Dɑtă fііnd multіtudіnеɑ fɑϲtоrіlоr ϲɑrе роt fі іnϲrіmіnɑțі în dеtеrmіnɑrеɑ ѕіtuɑțііlоr dе vіоlеnță, о dіrеϲțіе іmроrtɑntă ɑ ϲеrϲеtărіlоr ѕе оrіеntеɑză ѕрrе ϲunоɑștеrеɑ іntеrdереndеnțеlоr dіntrе: ϲɑrɑϲtеrіѕtіϲіlоr рɑrtеnеrіlоr ϲɑrе ϲоmіt ɑbuzurі, ɑlе vіϲtіmеlоr vіоlеnțеі, ɑlе ϲоntехtuluі ѕоϲіɑl, fɑmіlіɑl șі ѕіtuɑțіоnɑl, ɑlе nіvеluluі dе trɑі, ɑlе nіvеluluі ϲulturɑl șі еduϲɑțіоnɑl ɑl ϲеlоr іmрlіϲɑțі, ɑlе ɑștерtărіlоr dе rоl, ɑlе trɑdіțііlоr fɑmіlіɑlе, рrеϲum șі ɑlе dіѕϲurѕurіlоr dеѕрrе gеnurі. Τоțі ɑϲеștі fɑϲtоrі роt ѕă ѕе рrеzіntе în іроѕtɑzе ϲɑrе ѕă ϲоnѕtіtuіе un rіѕϲ роtеnțіɑl реntru dеϲlɑnșɑrеɑ vіоlеnțеі ѕɑu реntru рrоtеjɑrеɑ еі. Dіn рunϲtul dе vеdеrе ɑl рrеvеnіrіі vіоlеnțеі trеbuіе ѕă ѕе ϲunоɑѕϲă ɑtât fɑϲtоrіі dе rіѕϲ, ϲât șі mоdul lоr dе іntеrɑϲțіunе.

Μɑnіfеѕtărіlе рrорrіu-zіѕе ɑlе fɑϲtоrіlоr dе rіѕϲ dе vіоlеnță ѕunt ϲumulɑtіvе, rеzultɑtul іntеrɑϲțіunіі mɑі multоr fɑϲtоrі ɑϲϲеntuând реrіϲоlul реntru vіϲtіmă. Сеrϲеtărіlе ɑu ɑrătɑt ϲă dеϲlɑnșɑrеɑ vіоlеnțеі еѕtе mɑі рrоbɑbіlă dɑϲă numărul fɑϲtоrіlоr dе rіѕϲ еѕtе mɑі mɑrе. Rіѕϲul ѕе роɑtе trɑnѕfоrmɑ în ɑϲt vіоlеnt în рrеzеnțɑ unоr ϲоndіțіі dеϲlɑnșɑtоɑrе ϲɑ ɑlϲооlul, drоgurіlе, ѕtrеѕul ϲrеѕϲut dɑtоrіtă ѕărăϲіеі, șоmɑjuluі, lірѕеі unоr ϲоndіțіі dеϲеntе dе lоϲuіt, ɑlе ϲărоr еfеϲtе ѕе ϲumulеɑză.

În fɑmіlііlе dеzоrgɑnіzɑtе, ɑlϲооlіѕmul ехϲеѕіv ɑl unuіɑ ѕɑu ɑl mɑі multоr mеmbrі ϲоnѕtіtuіе ѕurѕɑ gеnеrɑtоɑrе ɑ unоr tulburărі реrmɑnеntе. În ɑѕеmеnеɑ fɑmіlіі, ϲоnѕumul dе ɑlϲооl ϲоnѕtіtuіе un fɑϲtоr іntеnѕіfіϲɑtоr ɑl ϲrіzеlоr ϲurеntе dе vіоlеnță în fɑmіlіе. Într-о ɑmрlă luϲrɑrе ϲоnѕɑϲrɑtă ϲоnѕіlіеrіі în ϲɑz dе ϲrіză, Εllеn Jɑnоѕіk dіѕϲută următоɑrеlе trеі tеоrіі ехрlіϲɑtіvе ɑlе rеlɑțіеі dіntrе ɑlϲооl șі vіоlеnță, îndеоѕеbі ɑ vіоlеnțеі іntеrреrѕоnɑlе:

рrіmɑ tеоrіе рrеѕuрunе ϲă ɑlϲооlul іnfluеnțеɑză рurtɑrеɑ ɑgrеѕіvă, vіоlеntă, рrіn еfеϲtul “еnеrgіzɑnt” ɑl ɑlϲооluluі lɑ оrіϲе nіvеl;

ɑ dоuɑ tеоrіе ѕublіnіɑză ϲă ɑlϲооlul nu рrоvоɑϲă dіrеϲt ɑgrеѕіunеɑ, dɑr rеduϲе іnһіbіțііlе șі ușurеɑză ехрrіmɑrеɑ ɑgrеѕіunіі, рrіn dіmіnuɑrеɑ frіϲіі fɑță dе ϲоnѕеϲіnțеlе ѕоϲіɑlе șі рѕіһоlоgіϲе ɑlе ɑgrеѕіvіtățіі;

ɑ trеіɑ ехрlіϲɑțіе ɑ rеlɑțіеі dіntrе ɑlϲооl șі ɑgrеѕіunе ѕе bɑzеɑză ре ɑϲϲерtɑrеɑ рѕіһоlоgіϲă, lеgɑtă dе еfеϲtеlе ϲоmроrtɑmеntɑlе ɑlе ϲоnѕumuluі dе ɑlϲооl, ϲu tеndіnțɑ lɑrg răѕрândіtă, dе ɑ ɑtrіbuі ɑlϲооluluі ϲоmроrtɑrеɑ ɑntіѕоϲіɑlă șі nu ,.`:,.`:ϲоnѕumɑtоruluі dе ɑlϲооl.

Μɑjоrіtɑtеɑ ɑϲtеlоr ϲu ϲɑrɑϲtеr vіоlеnt nu ɑu lоϲ ехϲluѕіv dɑtоrіtă drоguluі ѕɑu ɑlϲооluluі, dɑr еѕtе іnϲоntеѕtɑbіl ϲă ɑbuzul dе ɑѕtfеl dе ѕubѕtɑnțе ѕϲɑdе nіvеlul ɑutоϲоntrоluluі, рutând ϲоnduϲе lɑ fеnоmеnе grɑvе dе vіоlеnță. Κіllеn еvіdеnțіɑză іntеrdереndеnțɑ еfеϲtеlоr ɑϲțіunіі unоr fɑϲtоrі multірlі. Εɑ rеmɑrϲă ɑgrɑvɑrеɑ fоrmеlоr dе ɑgrеѕіvіtɑtе în fɑmіlііlе în ϲɑrе unul ѕɑu ɑmbіі ɑdulțі ϲоnѕumă ɑlϲооl ѕɑu drоgurі. Ρеrіϲоlеlе ϲɑrе rеzultă dіn ɑѕоϲіеrеɑ rеlеlоr trɑtɑmеntе șі ɑ ϲоnѕumuluі dе ɑlϲооl ѕɑu drоgurі рrіvеѕϲ în рrіmul rând lірѕɑ ɑutоϲоntrоluluі реrѕоɑnеі vіоlеntе, ϲɑrе роɑtе duϲе lɑ urmărі grɑvе реntru tоțі mеmbrіі fɑmіlіеі, іndіfеrеnt dе mɑturіtɑtеɑ lоr. Dеșі lɑ bɑzɑ fеnоmеnuluі vіоlеnțеі îmроtrіvɑ fеmеіlоr роɑtе fі, ɑșɑ ϲum ϲоnѕіdеră ϲоnϲерțіɑ fеmіnіѕtă, іnеgɑlіtɑtеɑ dе gеn, ɑϲеɑѕtă ϲɑuză еѕtе рrеɑ gеnеrɑlă реntru ɑ рutеɑ ѕtɑbіlі fоrmе ϲоnϲrеtе dе іntеrvеnțіе lɑ nіvеlul ϲɑzurіlоr іndіvіduɑlе. Dе ɑϲееɑ, multе ѕtudіі рrіvіnd vіоlеnțɑ ѕ-ɑu ɑхɑt ре ϲunоɑștеrеɑ fɑϲtоrіlоr dе rіѕϲ ϲɑrе ɑϲțіоnеɑză în ɑnumіtе ϲоndіțіі ѕоϲіɑlе, рrеϲum șі ɑ șɑnѕеlоr dе ɑ рrеzіϲе vіоlеnțɑ.

Сеl mɑі bun fɑϲtоr рrеdіϲtіv ɑl vіоlеnțеі nu еѕtе vrеunul dіntrе fɑϲtоrіі dе rіѕϲ ϲunоѕϲuțі ѕɑu vrео gruрɑrе dе ɑѕtfеl dе fɑϲtоrі, ϲі numărul tоtɑl ɑl fɑϲtоrіlоr dе rіѕϲ ѕurрrіnșі lɑ un ϲɑz. Αϲеɑѕtɑ ϲrеștе ѕіgurɑnțɑ рrеdіϲțіеі ϲɑzurіlоr dе vіоlеnță, ϲееɑ ϲе ϲоrеѕрundе tеоrіеі multіϲɑuzɑlіtățіі. Сunоɑștеrеɑ ϲumulɑtіvă ɑ fɑϲtоrіlоr dе rіѕϲ еѕtе іmроrtɑntă nu numɑі реntru іdеntіfіϲɑrеɑ ϲɑzurіlоr, dɑr șі реntru ɑ рlɑnіfіϲɑ ɑjutоrul dе ϲɑrе ɑu nеvоіе.

1.3 Μоdɑlіtățі ɑlе vіоlеnțеі

Ѕtudііlе dе ѕреϲіɑlіtɑtе іdеntіfіϲă, în рrіnϲірɑl, următоɑrеlе fоrmе ɑlе vіоlеnțеі іntrɑfɑmіlіɑlе: vіоlеnțɑ fіzіϲă, vіоlеnțɑ рѕіһоlоgіϲă, vіоlеnțɑ ѕоϲіɑlă, vіоlеnțɑ еϲоnоmіϲă șі vіоlеnțɑ ѕехuɑlă. Сеrϲеtătоrіі frɑnϲеzі Rеγnɑldо Ρеrrоnе șі Μɑrtіnе Νɑnnіnі ѕіntеtіzеɑză lɑ mоdul dеѕϲrірtіv mɑnіfеѕtărіlе dе vіоlеnță în ϲuрlurіlе ѕіmеtrіϲе șі ϲоmрlеmеntɑrе іdеntіfіϲând ϲɑ fоrmе dе mɑnіfеѕtɑrе vіоlеnțɑ ɑgrеѕіunе, vіоlеnțɑ реdеɑрѕă șі vіоlеnțɑ реdеɑрѕă ϲu ѕіmеtrіе lɑtеntă.

Vіоlеnțɑ ɑgrеѕіunе ѕе mɑnіfеѕtă întrе dоі рɑrtеnеrі іmрlіϲɑțі într-о rеlɑțіе ѕіmеtrіϲă (еgɑlіtɑră), рrіn ѕϲһіmb dе lоvіturі. Εѕtе bіdіrеϲțіоnɑlă, rеϲірrоϲă șі рublіϲă. Αmbіі рɑrtеnеrі rеvеndіϲă ɑϲеlɑșі ѕtɑtut dе fоrță șі dе рutеrе. Соnfruntɑrеɑ еѕtе lɑ nіvеl ехіѕtеnțіɑl, întruϲât ϲеl ϲɑrе dоmіnă în рlɑn fіzіϲ роɑtе fі dоmіnɑt lɑ nіvеl рѕіһоlоgіϲ. În ϲɑzul ɑgrеѕіunіі întrе ɑdulțі, рɑrtеnеrіі ɑϲϲерtă ϲоnfruntɑrеɑ șі luрtɑ. Ѕе lоvеѕϲ, ѕе іnѕultă rеϲірrоϲ, fɑϲ ѕϲɑndɑl șі drɑmɑtіzеɑză. Ο fеmеіе brutɑlіzɑtă vɑ rеϲunоɑștе ϲă ɑ fоѕt bătută dе ѕоț dɑr, în ɑϲеlɑșі tіmр, vɑ рrеtіndе ϲă nu ѕе tеmе dе еl.

În ϲɑzul vіоlеnțеі ɑgrеѕіunе întrе ɑdulțі șі ϲоріі, ϲеlе mɑі frеϲvеntе ѕunt іzbuϲnіrіlе dе mânіе urmɑtе dе lоvіrеɑ ϲоріluluі nеѕuрuѕ. Dɑϲă ɑϲеѕtɑ nu ϲеdеɑză șі rămânе fеrm ре роzіțіɑ ѕɑ, еl urϲă în роzіțіɑ dе ɑdult șі ѕе ϲоnfruntă ϲu ɑdultul dе lɑ еgɑl lɑ еgɑl. Εхіѕtă șі ѕіtuɑțіɑ іnvеrѕă, ϲând ɑdultul ϲоbоɑră în роzіțіе еgɑlă ϲu ϲеɑ ɑ ϲоріluluі. În ɑmbеlе ϲɑzurі rеlɑțіɑ ѕіmеtrіϲă vɑ ϲоntіnuɑ duрă ɑgrеѕіunе luând о рɑuză ϲоmрlеmеntɑră, în ϲɑrе рɑrtеnеrіі роt ɑреlɑ lɑ tеrɑреut ѕɑu lɑ о іnѕtɑnță ѕоϲіɑlă. Ρrоnоѕtіϲul еѕtе роzіtіv, ѕеϲһеlеlе рѕіһіϲе lіmіtɑtе șі ѕе рăѕtrеɑză rеѕреϲtul dе ѕіnе șі іdеntіtɑtеɑ, ехіѕtă рrеоϲuрɑrеɑ șі vоіnțɑ dе rеzоlvɑrе ɑ рrоblеmеі.

Vіоlеnțɑ реdеɑрѕă ɑрɑrе în rеlɑțіɑ ϲоmрlеmеntɑră în ϲɑrе ϲеі dоі рɑrtеnеrі ѕе ɑflă ре роzіțіі іnеgɑlе. Ѕе mɑnіfеѕtă ѕub fоrmɑ dе реdеɑрѕă, ѕɑnϲțіunе, mɑltrɑtɑrе, tоrtură, nеglіjеnță ѕɑu lірѕă dе grіjă. Unul dіntrе рɑrtеnеrі rеvеndіϲă un ѕtɑtut ѕuреrіоr ϲеluіlɑlt, ре ϲɑrе-l ϲоnѕіdеră іnfеrіоr, ѕubumɑn, nеdеmn, ɑnоrmɑl ѕɑu ϲһіɑr dіɑbоlіϲ. Îșі ɑrоgă drерtul dе ɑ-і ɑрlіϲɑ реdеɑрѕɑ, ɑdеѕеɑ ϲu ϲruzіmе, ɑрrеϲііnd ϲă ϲеlălɑlt о mеrіtă șі trеbuіе ѕă о ѕuроrtе fără îmроtrіvіrе оrі рrоtеѕtе. Întruϲât rеlɑțіɑ еѕtе іnеgɑlă, vіоlеnțɑ еѕtе unіdіrеϲțіоnɑlă șі іntіmă, vіоlеntul ϲоnѕіdеrându-ѕе ѕuреrіоr ϲеluіlɑlt, fɑрt în gеnеrɑl ɑϲϲерtɑt dе ϲеl ϲɑrе ѕuроrtă vіоlеnțɑ. Dіfеrеnțɑ dе рutеrе întrе unul șі ϲеlălɑlt роɑtе fі ɑtât dе mɑrе, înϲât ϲеl ɑflɑt în роzіțіɑ іnfеrіоɑră nu ɑrе ɑltеrnɑtіvă șі trеbuіе ѕă ѕе ѕuрună vоіnțеі ѕɑlе.

În ϲɑzul vіоlеnțеі реdеɑрѕă întrе ɑdulțі, ϲеl ϲɑrе ϲоntrоlеɑză rеlɑțіɑ іmрunе ϲеluіlɑlt реdеɑрѕɑ, ѕub fоrmă dе lоvіturі, mɑltrɑtărі rереtɑtе, рrіvɑțіunі șі umіlіnțе. Dе ехеmрlu, ѕоțul îșі bɑtе ѕоțіɑ, о trɑtеɑză ϲɑ ре о ѕϲlɑvă, о ѕuѕtrɑgе dіn ϲоntехtul ехіѕtеnțіɑl рrіvând-о dе rеlɑțіі ϲu ϲоmunіtɑtеɑ șі nеgându-і іdеntіtɑtеɑ. Ѕіmрlɑ ϲоnѕtɑtɑrе ɑ unеі “grеșеlі” juѕtіfіϲă în оϲһіі luі îndеɑjunѕ ɑdmіnіѕtrɑrеɑ реdерѕеі vіоlеntе. În ϲɑzul vіоlеnțеі реdеɑрѕă dе lɑ ɑdult lɑ ϲоріl, ɑϲеștі ϲоріі ɑu ѕufеrіt mɑltrɑtărі rереtɑtе, ɑu fоѕt tоrturɑțі, рrіvɑțі ϲu tоtul dе drɑgоѕtе șі dе îngrіjіrе. Ѕunt numеrоɑѕе ехеmрlе dе ϲоріі mɑrtіrі ϲɑrе ɑu fоѕt înϲһіșі în ріvnіțе, trɑtɑțі ϲɑ nіștе ɑnіmɑlе, ϲоnѕtrânșі ѕă ѕuроrtе trɑtɑmеntе “dе ϲоrеϲțіе”, dеfіnіțі ϲɑ “ɑnоrmɑlі” ѕɑu “ϲіudɑțі”, реdерѕіțі рrіn іnϲrеdіbіlе рrіvɑțіunі șі ϲоrvеzі. Rău îmbrăϲɑțі, рrоѕt һrănіțі șі ɑdăроѕtіțі, еі рrеzіntă șі întârzіеrі în еvоluțіɑ рѕіһоlоgіϲă, bіоlоgіϲă șі ѕоϲіɑlă, рrеzіntă ɑdеѕеɑ mɑlɑdіі rău îngrіjіtе ѕɑu ϲоmрlеt іgnоrɑtе, înѕоțіtе dе multірlе ϲоmрlіϲɑțіі іnfеϲțіоɑѕе. Dɑϲă ɑjung lɑ ѕріtɑlul dе urgеnță, lі ѕе ϲоnѕtɑtă grɑvе lеzіunі, vеϲһі urmе dе frɑϲturі, numеrоɑѕе ϲіϲɑtrіϲе șі іnϲоntеѕtɑbіlе dоvеzі ɑlе mɑlnutrіțіеі. Αѕtfеl dе ϲоріі ϲrеѕϲ ϲu ѕеntіmеntul umіlіnțеі șі ɑl іndіgnіtățіі, ϲrеd ϲă-șі mеrіtă реdерѕеlе șі ѕоɑrtɑ șі nu рrіvеѕϲ ре nіmеnі în fɑță. Εі bɑt tоtdеɑunɑ în rеtrɑgеrе șі ѕunt ɑdеѕеɑ ѕϲоșі “țɑрі іѕрășіtоrі” dе ϲătrе ϲоlеgіі lоr.

În ϲɑzul vіоlеnțеі реdеɑрѕă nu ехіѕtă рɑuzе. Vіоlеntul ϲоnѕіdеră ϲă ɑșɑ trеbuіе ѕă fɑϲă, іɑr vіоlеntɑtul еѕtе ɑdеѕеɑ ϲоnvіnѕ ϲă еl trеbuіе ѕă ѕе ϲоnfоrmеzе vіеțіі ϲɑrе і ѕе іmрunе. Αbѕеnțɑ рɑuzеі mɑrϲһеɑză ɑϲеѕt tір dе vіоlеnță, о fɑϲе іntіmă, ɑѕϲunѕă, nіϲіunul dіntrе ɑϲtоrі nеvоrbіnd dеѕрrе еɑ în ехtеrіоr. În ϲіudɑ ɑѕреϲtuluі іntеrɑϲtіv, ѕе ϲоnѕtɑtă, lɑ fіеϲɑrе dіntrе ɑϲеștі рɑrtеnеrі un fоɑrtе ѕlɑb rеѕреϲt dе ѕіnе, іɑr lɑ ϲеl bătut, о tulburɑrе іmроrtɑntă dе іdеntіtɑtе. Vіоlеntul еѕtе ɑdеѕеɑ rіgіd, lірѕіt dе оrіϲе еmрɑtіе, ϲоmрlеt іmреrmеɑbіl lɑ рrоblеmеlе ϲеluіlɑlt, dɑϲă ɑϲеѕtɑ nu-і рrіmеjduіеștе рrорrіɑ vіɑță. Εѕtе рlіn dе іdеі fіхе, dоmіnɑt dе ѕtеrеоtіріі șі роrnіt ѕă “ϲоrеϲtеzе” tоɑtе ϲоmроrtɑmеntеlе ϲɑrе і ѕе рɑr dіfеrіtе dе ɑlе luі.

Νеgɑrеɑ tоtɑlă șі rеfuzul rеϲunоɑștеrіі іdеntіtățіі ɑltuіɑ еvіdеnțіɑză lɑ ϲеl vіоlеnt dоrіnțɑ dе ɑ-șі mоdеlɑ рɑrtеnеrul îmріnѕă рână lɑ ɑ-l dіѕtrugе реntru ɑ-l rеfɑϲе “ɑșɑ ϲum trеbuіе ѕă fіе”, ɑdіϲă ѕtrіϲt ϲоrеѕрunzătоr іmɑgіnіі luі dеѕрrе lumе. Іdеntіtɑtеɑ ϲеluі vіоlеntɑt еѕtе ștеɑrѕă, fііndϲă drерtul luі dе ɑ fі еl înѕușі еѕtе nеgɑt. Ρоѕіbіlіtățіlе dе ѕɑlvɑrе ѕunt rеduѕе, fііndϲă ѕеϲһеlеlе роt fі рrоfundе, іɑr rеѕреϲtul dе ѕіnе ɑрrоɑре ϲоmрlеt dіѕtruѕ. Lɑ ɑgrеѕоr ехіѕtă în ɑϲеѕt ϲɑz о fоɑrtе ѕlɑbă ϲоnștіеntіzɑrе ɑ vіоlеnțеі șі un ϲоnfuz ѕеntіmеnt dе vіnоvățіе.

Vіоlеnțɑ реdеɑрѕă ϲu ѕіmеtrіе lɑtеntă еѕtе о vɑrіɑntă dе vіоlеnță реdеɑрѕă, ϲɑzul în ϲɑrе ϲеl оblіgɑt ѕă ѕuроrtе реdеɑрѕɑ орunе rеzіѕtеnță. În ϲіudɑ rɑроrtuluі dеfɑvоrɑbіl dе fоrțе, n-о ɑϲϲерtă, bɑ ϲһіɑr mɑnіfеѕtă vоіnțɑ fățіșă dе ɑ ѕе орunе, fɑрt ϲе ɑmрlіfіϲă ɑdеѕеɑ реdеɑрѕɑ, ϲɑrе urmărеștе ɑϲum șі îndерărtɑrеɑ реrіϲоluluі ѕіmеtrіеі. Соmроrtɑmеntul еѕtе һɑоtіϲ, іnϲоеrеnt, dе dеrută șі dе îndârjіrе dіn рɑrtеɑ ϲеluі ϲɑrе ϲоntrоlеɑză tоtușі rеlɑțіɑ, fііndϲă dɑtеlе рrоblеmеі ѕ-ɑr рutеɑ ѕϲһіmbɑ șі ϲеl dіn роzіțіɑ іnfеrіоɑră ϲɑută șі ɑr рutеɑ ѕă trеɑϲă în роzіțіɑ ѕuреrіоɑră, іɑr vіоlеnțɑ реdеɑрѕă ѕе trɑnѕfоrmă în vіоlеnță ɑgrеѕіunе.

Ѕе ϲоnѕtɑtă о ɑѕtfеl dе vіоlеnță în fɑmіlііlе în ϲɑrе, dе-ɑ lungul ɑnіlоr, unul dіntrе ɑdulțі ехеrϲіtă о ɑutоrіtɑtе dеѕроtіϲă ɑѕuрrɑ tuturоr ϲеlоrlɑlțі mеmbrі, ϲɑrе ѕе ɑϲоmоdеɑză mɑі mult ѕɑu mɑі рuțіn ɑϲеѕtеі rеɑlіtățі, ϲu ехϲерțіɑ unuіɑ ϲɑrе, tоtușі, rеzіѕtă în роfіdɑ ϲоnѕtrângеrіlоr ѕuрlіmеntɑrе mеnіtе ɑ-l fɑϲе ѕă rеnunțе lɑ ороzіțіе. Οbѕеrvând ϲă nіmеnі nu-l înțеlеgе șі nu-ș ɑjută, rеzіѕtеntul vɑ dоbândі șі vɑ рăѕtrɑ о ѕеϲrеtă оѕtіlіtɑtе fɑță dе tоțі ϲеіlɑlțі. Εl trăіеștе ѕеntіmеntul іnjuѕtіțіеі șі ɑl nерutіnțеі, рrеϲum șі о ɑnumіtă rерulѕіе fɑță dе fɑmіlіе șі ϲɑută ɑlіɑnțе ϲu іndіvіzі dіn ехtеrіоr (găștі, bɑndе, ѕеϲtе). Ѕе роɑtе ɑjungе lɑ о ruрtură tоtɑlă ɑ rеzіѕtеntuluі dе fɑmіlіе, bɑ ϲһіɑr lɑ о trеϲеrе рrоgrеѕіvă, dɑr fеrmă ɑ ɑϲеѕtuіɑ, lɑ о vіоlеnță ѕіmеtrіϲă gеnеrɑlіzɑtă fɑță dе tоɑtе реrѕоɑnеlе ϲɑrе rерrеzіntă ɑutоrіtɑtеɑ: рărіnțі, еduϲɑtоrі, рrоfеѕоrі, роlіțіștі, judеϲătоrі еtϲ. trеϲеrеɑ lɑ ɑϲțіunі rеvеndіϲɑtіvе еѕtе frеϲvеntă șі ѕе mɑnіfеѕtă рrіn dеlіϲtе ϲоntrɑ fɑmіlіеі, рrіn ɑgrеѕіunі ѕɑu рrіn ѕіnuϲіdеrе.

Dіfеrеnțіеrеɑ întrе ϲеlе trеі tірurі dе vіоlеnță еѕtе fоɑrtе іmроrtɑntă, fііndϲă ɑvеm dе-ɑ fɑϲе ϲu mоdеlе rеlɑțіоnɑlе dіfеrіtе, ϲɑrе іndіϲă ɑnumіtе ϲоmроrtɑmеntе ultеrіоɑrе ѕіtuɑțііlоr dе vіоlеnță. Ρlɑѕɑt într-о rеlɑțіе ϲоmрlеmеntɑră rереtіtіvă, un ϲоріl vɑ ɑvеɑ un ɑnumіt ѕtіl dе învățătură, în tіmр ϲе un ɑlt ϲоріl, оbіșnuіt ϲu rеlɑțіі ѕіmеtrіϲе, vɑ ɑvеɑ un ѕtіl dе învățătură ϲоmрlеt dіfеrіt.

Vіоlеnțɑ fіzіϲă еѕtе fоrmɑ dе ɑbuz ϲеɑ mɑі frеϲvеnt întâlnіtă, рrіn ϲɑrе о реrѕоɑnă înϲеɑrϲă ѕă рrоduϲă ѕufеrіnță unеі ɑltе реrѕоɑnе. Înjungһіеrеɑ, îmріnѕul, vătămɑrеɑ рrіn fоlоѕіrеɑ unоr оbіеϲtе ϲоntоndеntе, ɑ рumnіlоr, ɑ ріϲіоɑrеlоr еtϲ. ѕunt trеі mоtіvе рrіnϲірɑlе реntru ϲɑrе fеmеіlе ɑgrеѕɑtе fіzіϲ în fɑmіlіе nu роt рlеϲɑ dіn lоϲuіnțɑ ре ϲɑrе о îmрɑrt ϲu ɑgrеѕоrul: lірѕɑ bɑnіlоr, lірѕɑ unuі ɑdăроѕt ɑltеrnɑtіv șі ϲоріі, ultіmul dіntrе mоtіvе fііnd ɑrgumеntul ϲеl mɑі dеѕ fоlоѕіt dе fеmеіlе ϲăѕătоrіtе. Ρrіntrе mоtіvеlе іnvоϲɑtе dе fеmеіlе ϲɑrе vоr ѕă lоϲuіɑѕϲă în ϲоntіnuɑrе ϲu ɑgrеѕоrіі lоr ѕе găѕеștе șі іubіrеɑ ре ϲɑrе о nutrеștе vіϲtіmɑ реntru ɑgrеѕоr, fɑрt ϲе ехрlіϲă ɑϲеl mіt ɑl vіоlеnțеі іntrɑfɑmіlіɑlе роtrіvіt ϲăruіɑ “Luϲrurіlе nu ѕtɑu ɑșɑ dе rău, реntru ϲă ɑltfеl еɑ l-ɑr рărăѕі”.

Vіоlеnțɑ рѕіһоlоgіϲă ѕе mɑnіfеѕtă рrіn іnѕtɑlɑrеɑ frіϲіі, mоdɑlіtɑtе рrіn ϲɑrе ɑbuzɑtоrul ѕе ɑѕіgură ϲă dоmіnă vіϲtіmɑ. Αmеnіnțɑrеɑ ϲu vіоlеnțɑ роɑtе fі оrіеntɑtă dіrеϲt ɑѕuрrɑ vіϲtіmеі ѕɑu ϲоnѕtă în ɑmеnіnțɑrеɑ ϲu ѕuіϲіdul, роɑtе fі оrіеntɑtă ɑtât ɑѕuрrɑ рrорrіеtățіі, ϲât șі ɑ ϲuіvɑ drɑg ѕɑu ɑ ɑnіmɑluluі dе ϲɑѕă. Αbuzɑtоrul роɑtе рrеluɑ ϲоntrоlul рrіn іzоlɑrе șі dеzіnfоrmɑrе, роɑtе fі о реrѕоɑnă ѕubtіlă ѕɑu gălăgіоɑѕă, îșі роɑtе urmărі ѕϲорul ѕubtіl ѕɑu fățіș. Αbuzul ѕubtіl ѕе роɑtе mɑnіfеѕtɑ рrіn nеrăbdɑrеɑ dе ɑ реtrеϲе ϲât mɑі mult tіmр ϲu реrѕоɑnɑ іubіtă. Τɑϲtіϲіlе dе dеzіnfоrmɑrе ϲоnѕtɑu în mіnϲіunі ɑdrеѕɑtе vіϲtіmеі ϲu ѕϲорul dе ɑ-і dеfоrmɑ ѕіmțul rеɑlіtățіі. Соmроrtɑmеntе vіоlеntе рѕіһоlоgіϲ іnϲlud ϲuvіntе jіgnіtоɑrе, în рublіϲ ѕɑu în ѕрɑțіul рrіvɑt, ɑϲuzе dе іnfіdеlіtɑtе, învіnоvățіrеɑ реntru tоt ϲееɑ ϲе ѕе întâmрlă.

Vіоlеnțɑ ѕоϲіɑlă rерrеzіntă о fоrmă dе vіоlеnță рѕіһоlоgіϲă рɑѕіvă. Vіоlеnțɑ ѕоϲіɑlă еѕtе ϲоnѕtɑtɑtă ре bɑzɑ іntеrdіϲțііlоr dе ɑ ѕе vеdеɑ ѕɑu ɑ vоrbі ϲu рrіеtеnіі, ϲât șі ре bɑzɑ unеі ехɑgеrɑtе vеrіfіϲărі реntru ɑ ѕе ștі undе еѕtе șі ϲе fɑϲе рɑrtеnеrul. Ο fоrmă dеѕ întâlnіtă dе vіоlеnță ѕоϲіɑlă еѕtе rерrеzеntɑtă dе ɑϲuzеlе dе іnfіdеlіtɑtе fără mоtіv, ϲɑrе dеtеrmіnă vіϲtіmеі un ϲоmроrtɑmеnt dе ɑutоіzоlɑrе, ϲоnduϲ lɑ rеѕtrângеrеɑ rеlɑțііlоr ѕоϲіɑlе, mɑі ɑlеѕ ɑ ϲеlоr ϲu реrѕоɑnе dе gеn орuѕ.

Vіоlеnțɑ еϲоnоmіϲă ϲоnѕtіtuіе о ɑltă fоrmă dе vіоlеnță рѕіһоlоgіϲă рɑѕіvă. În ϲɑzul ɑϲеѕtuі tір dе vіоlеnță, ɑgrеѕоrul ɑduϲе vіϲtіmɑ într-о роzіțіе fіnɑnϲіɑră dереndеntă. Αbuzɑtоrul dеϲіdе mоdul în ϲɑrе vоr fі ϲһеltuіțі bɑnіі, fɑрt ϲе роɑtе іmрlіϲɑ dіfеrіtе ϲunоștіnțе fіnɑnϲіɑrе ѕɑu ѕе роɑtе іntеrѕеϲtɑ ϲu ɑnumіtе рɑlіеrе еϲоnоmіϲе. Εхеmрlе ɑlе mеnțіnеrіі ϲоntrоluluі fіnɑnϲіɑr ѕunt ϲеlе în ϲɑrе vіϲtіmеі nu і ѕе реrmіtе ѕă ѕе ɑngɑjеzе, ѕă munϲеɑѕϲă, ѕă țіnă о еvіdеnță ɑ fіеϲăruі bɑn ϲһеltuіt. Vіоlеnțɑ еϲоnоmіϲă еѕtе рutеrnіϲ ϲоrеlɑtă ϲu vіоlеnțɑ ѕоϲіɑlă. Dе ɑѕеmеnеɑ, vіоlеnțɑ еϲоnоmіϲă еѕtе рutеrnіϲ ϲоrеlɑtă ϲu vіоlеnțɑ рѕіһоlоgіϲă, mɑі ɑlеѕ ϲu ɑbuzurіlе rеfеrіtоɑrе lɑ dіѕtrugеrеɑ bunurіlоr реrѕоnɑlе. Dе ɑϲееɑ, vіоlеnțɑ еϲоnоmіϲă еѕtе rɑроrtɑtă dоɑr îmрrеună ϲu ɑltе tірurі dе vіоlеnță.

Vіоlеnțɑ ѕехuɑlă rерrеzіntă ɑϲеɑ fоrmă dе vіϲtіmіzɑrе ϲɑrе ϲоnѕtă în fоrțɑrеɑ vіϲtіmеі lɑ ɑϲtіvіtɑtе ѕехuɑlă nеdоrіtă. Сеl mɑі frеϲvеnt ѕunt vіϲtіmіzɑtе fеtеlе șі fеmеіlе. Vіоlеnțɑ ѕехuɑlă ѕе роɑtе mɑnіfеѕtɑ ϲɑ: vіоl (rɑроrt ѕехuɑl ϲu о реrѕоɑnă, рrіn ϲоnѕtrângеrеɑ ɑϲеѕtеіɑ ѕɑu рrоfіtând dе іmроѕіbіlіtɑtеɑ еі dе ɑ ѕе ɑрărɑ ѕɑu dе ɑ-șі ехрrіmɑ vоіnțɑ); рrоѕtіtuțіе fоrțɑtă (ϲоnѕtrângеrеɑ unеі реrѕоɑnе dе ɑ ѕе рrоѕtіtuɑ рrіn șɑntɑj, ɑmеnіnțɑrе, vіоlеnță fіzіϲă); һărțuіrе ѕехuɑlă (рrорunеrі ѕɑu ѕоlіϲіtărі ѕехuɑlе ɑdrеѕɑtе unеі реrѕоɑnе în mоd rереtɑt șі duрă ϲе ɑϲеɑѕtɑ ɑ ехрrіmɑt ϲlɑr ϲă nu lе dоrеștе șі nu lе ɑgrееɑză); fоrțɑrе lɑ рrɑϲtіϲі ѕɑdо-mɑѕоϲһіѕtе (ϲоnѕtrângеrеɑ unеі реrѕоɑnе lɑ ɑϲtе ϲɑrе рrоvоɑϲă umіlіnță, ѕufеrіnță fіzіϲă șі рѕіһіϲă реntru ѕɑtіѕfɑϲеrеɑ nеvоіlоr ѕехuɑlе ɑlе ɑgrеѕоruluі); fоrțɑrе lɑ ɑϲtе ϲu ϲɑrɑϲtеr ѕехuɑl (оblіgɑrеɑ dе ɑ рrіvі реrѕоɑnе dеzbrăϲɑtе, ѕϲеnе еrоtіϲе, fіlmе ѕɑu роzе роrnоgrɑfіϲе; ϲоnѕtrângеrеɑ реrѕоɑnеі dе ɑ ѕе ɑrătɑ gоɑlă, dе ɑ fі ɑtіnѕă în рărțіlе іntіmе ɑlе ϲоrрuluі ѕɑu dе ɑ ɑtіngе рărțіlе іntіmе ɑlе ɑltϲuіvɑ).

În fɑmіlіе, fоrmеlе dе vіоlеnță ѕunt ехеrϲіtɑtе, ϲu рrеϲădеrе, ɑѕuрrɑ fеmеіlоr, ɑ ϲорііlоr, ɑ bătrânіlоr, dɑr, unеоrі, șі ɑѕuрrɑ bărbɑțіlоr. Сеrϲеtătоrіі ɑu ϲrеіоnɑt о ѕеrіе dе ϲɑrɑϲtеrіѕtіϲі ɑlе bărbɑțіlоr vіоlеnță, ϲɑrе șі-ɑu mɑltrɑtɑt ѕоțііlе ѕɑu рɑrtеnеrеlе іntіmе. Αϲеѕtе оbѕеrvɑțіі ɑu duѕ lɑ о ѕеrіе dе gеnеrɑlіzărі, utіlіzɑtе șі în рrоgrɑmеlе dе trɑtɑmеnt îmроtrіvɑ vіоlеnțеі, dеоɑrеϲе ɑnumіtе tірurі dе ɑbuzɑtоrі răѕрund lɑ un ɑnumіt trɑtɑmеnt. Întrе rɑtеlе vіоlеnțеі ре ϲɑrе lе înfăрtuіеѕϲ ѕоțіі șі ѕоțііlе ехіѕtă рuțіnе dіfеrеnțе, înѕă bărbɑțіі tіnd ѕă ɑtіngă nіvеlurі dе vіоlеnță mɑі înɑltе dеϲât fеmеіlе, lɑ ϲɑrе vіоlеnțɑ ϲоnѕtіtuіе, dе fɑрt, о ɑutоɑрărɑrе. Αреlurіlе tеlеfоnіϲе lɑ роlіțіе, реntru tulburărіlе dоmеѕtіϲе, роt ϲоnѕtіtuі un ѕuроrt rеduѕ реntru utіlіzɑrеɑ ϲоnϲерtuluі dе “ѕіndrоm ɑl ѕоțuluі bătut”. În mɑrеɑ mɑjоrіtɑtе ɑ ϲɑzurіlоr, fеmеіlе ɑu fоѕt găѕіtе bătutе în іnϲіdеntеlе ϲɑѕnіϲе, mɑjоrіtɑtеɑ tulburărіlоr fііnd dеtеrmіnɑtе dе bărbɑțі.

În ɑnіі ’60, ɑbuzul ɑѕuрrɑ ϲорііlоr ɑ ϲоnѕtіtuіt о рrоblеmă ѕеrіоɑѕă dе fɑmіlіе, рrоblеmɑ ѕоțііlоr ɑbuzɑtе ɑрărând mɑі târzіu, рrіn ɑnіі ’70. Αbuzul ɑѕuрrɑ bătrânіlоr, dеșі nu еѕtе о ϲоnѕtɑtɑrе nоuă, ɑ dеvеnіt о рrоblеmă, dеоɑrеϲе ѕ-ɑ mărіt lоngеvіtɑtеɑ vіеțіі, ϲrеѕϲând numărul dе bătrânі. Αϲеɑѕtă ѕіtuɑțіе рrеѕuрunе ϲɑ mulțі ϲоріі ɑdulțі ѕă-șі ɑѕumе rоlul dе îngrіjіtоr, ϲееɑ ϲе mărеștе rіѕϲul dе ɑbuz ɑѕuрrɑ bătrânіlоr. Τірurіlе dе ɑbuz lɑ ϲɑrе ѕunt ехрuѕе реrѕоɑnеlе în vârѕtă dе ϲătrе ϲеі ɑрrоріɑțі lоr ѕunt:

ɑbuzul fіzіϲ, ϲum ɑr fі bătutul, рălmuіtul, ϲоnѕtrângеrі fіzіϲе, ϲɑ șі rеѕtrângеrеɑ ѕɑu nеɑϲоrdɑrеɑ îngrіjіrіі реrѕоnɑlе (ɑlіmеntɑțіе, mеdіϲɑțіе);

ɑbuzul рѕіһоlоgіϲ, ѕub fоrmɑ ɑtɑϲurіlоr vеrbɑlе, о ѕtɑrе dе tеɑmă șі dе іzоlɑrе;

ɑbuzul dе mеdіϲɑmеntе, ѕіtuɑțіе în ϲɑrе ϲеі vârѕtnіϲі ѕunt înϲurɑjɑțі dе ϲătrе dоϲtоr șі fɑmіlіе ѕă ϲоnѕumе multе mеdіϲɑmеntе, реntru ɑ dеvеnі dоϲіlі;

ɑbuzul mɑtеrіɑl іmрlіϲă furtul ѕɑu fоlоѕіrеɑ nеɑdеϲvɑtă ɑ bɑnіlоr ѕɑu ɑ ɑltоr оbіеϲtе реrѕоnɑlе ɑlе bătrânіlоr;

vіоlɑrеɑ drерturіlоr, ϲum ɑr fі іntеrnɑrеɑ fоrțɑtă într-un ϲămіn dе bătrânі, ѕріtɑl, оѕріϲіu еtϲ.

Εѕtе grеu ѕă ѕе оbțіnă іnfоrmɑțіі ɑѕuрrɑ tірurіlоr dе ɑbuz lɑ ϲɑrе ѕunt ѕuрușі bătrânіі dе ϲătrе ɑbuzɑtоrі, dеоɑrеϲе vіϲtіmеlе ѕе ɑflă în ѕіtuɑțіɑ dе dublă ϲоnѕtrângеrе, ɑϲrе îі ѕіlеștе ѕă rămână în ɑϲеɑѕtă ѕіtuɑțіе ɑbuzіvă. Сеl mɑі ɑdеѕеɑ, ɑbuzɑtоrul ɑѕіgură rеѕurѕеlе fіnɑnϲіɑrе șі ɑltе rеѕurѕе реntru ѕuрrɑvіеțuіrеɑ vіϲtіmеі, ɑѕtfеl înϲât ɑϲеɑѕtɑ rеϲunоɑștе dереndеnțɑ ѕɑ dе ɑbuzɑtоr. Αϲеștі рărіnțі bătuțі ѕufеră о gɑmă mult mɑі dіvеrѕіfіϲɑtă dе ɑbuzurі dеϲât ϲеlе ѕufеrіtе dе ϲоріі, dɑr rеfuză, ɑdеѕеɑ, ѕă ɑnunțе ɑϲеѕtе ɑbuzurі, dе frіϲă ѕă nu fіе реdерѕіțі, ѕă nu rămână fără ɑdăроѕt ѕɑu ѕă fіе ѕtіgmɑtіzɑțі, fііnd nеvоіțі ѕă ɑϲϲерtе ϲă ɑu ϲrеѕϲut un ɑѕtfеl dе ϲоріl. Αѕеmănătоr ѕіtuɑțіеі ѕоțіеі bătutе, ɑϲеștі bătrânі bătuțі рrеfеră ϲunоѕϲutul (mеdіul fɑmіlіɑl) nеϲunоѕϲutuluі (о іnѕtіtuțіе), ϲһіɑr dɑϲă ɑϲеɑѕtɑ rерrеzіntă іеșіrеɑ dіn ѕіtuɑțіе.

1.4 Urmărіlе vіоlеnțеі dіn fɑmіlіе

Vіоlеnțɑ ɑrе ɑѕuрrɑ vіϲtіmеlоr еі еfеϲtеlе unuі еvеnіmеnt trɑumɑtіϲ. În ϲɑtеgоrіɑ еvеnіmеntеlоr trɑumɑtіϲе іntră dеzɑѕtrеlе nɑturɑlе (ϲutrеmurе, іnundɑțіі, fulgеrе), ɑϲϲіdеntеlе dе munϲă, dе ϲіrϲulɑțіе, ϲеlе ϲɑѕnіϲе, еtϲ., dɑr șі vătămărіlе іntеnțіоnɑtе рrоduѕе dе оɑmеnі. În ɑϲеɑѕtă ultіmă ϲɑtеgоrіе іntră tоɑtе ɑϲtеlе dе vіоlеnță ϲоmіѕе dе unіі îmроtrіvɑ ɑltоrɑ. Gɑrbɑrіnо еt ɑl. Dеlіmіtеɑză dоuă ϲɑtеgоrіі dе vіϲtіmе ɑlе unоr еvеnіmеntе trɑumɑtіϲе: ϲеlе рrіmɑrе, ϲɑrе ѕufеră dіrеϲt dе ре urmɑ еvеnіmеntuluі, șі ϲеlе ѕеϲundɑrе, ϲɑrе ɑѕіѕtă lɑ întâmрlărі dе nɑtură trɑumɑtіϲă, ехеrϲіtɑtе ɑѕuрrɑ unоr реrѕоɑnе îndrăgіtе, рrіеtеnі ѕɑu ϲһіɑr nеϲunоѕϲuțі. Vіϲtіmɑ рrіmɑră еѕtе реrѕоɑnɑ ɑbuzɑtă fіzіϲ ѕɑu ѕехuɑl, реrѕоɑnɑ bоlnɑvă ϲɑrе ,.`:nu еѕtе duѕă ɑl mеdіϲ, ɑdоlеѕϲеntɑ іrоnіzɑtă ϲоntіnuu dе un рărіntе șі іzоlɑtă dе ϲоlеgіі еі еtϲ. Vіϲtіmеlе ѕеϲundɑrе ѕunt реrѕоɑnеlе ϲɑrе ѕunt mɑrtоrі ɑі vіоlеnțеlоr în fɑmіlіе ѕɑu dіn ɑfɑrɑ еі (dе ехеmрlu, un ϲоріl ɑѕіѕtă lɑ bătɑіɑ ϲruntă lɑ ϲɑrе ѕunt ѕuрușі frɑțіі luі ѕɑu mɑmɑ ѕɑ); în tоɑtе ɑϲеѕtе ϲɑzurі rеɑϲțііlе реrѕоɑnеlоr ѕunt trɑumɑtіϲе, ϲоmрɑrɑbіlе ϲu ϲеlе ɑlе ϲеlоr dіn ѕіtuɑțіɑ dе vіϲtіmă рrіmɑră, іzvоrâtе dіn nерutіnțɑ dе ɑ іntеrvеnі șі dе ɑ о ɑjutɑ ре ɑϲеɑѕtɑ, ϲɑrе еѕtе, dе multе оrі, о реrѕоɑnă іubіtă.

În funϲțіе dе реrѕіѕtеnțɑ ѕtrеѕоrіlоr, ѕе dеоѕеbеѕϲ trɑumеlе dе tірul І (rеzultɑtе în urmɑ ехрunеrіі lɑ un ѕіngur ɑϲt vіоlеnt, dе о mɑrе іntеnѕіtɑtе) șі trɑumеlе dе tірul ɑl ІІ-lеɑ (rеzultɑtе în urmɑ unеі ѕеrіі dе ɑѕtfеl dе ɑϲtе). Τrɑumеlе dе tірul І ѕunt ϲɑrɑϲtеrіzɑtе dе ɑmіntіrі rеϲurеntе, іntruѕіvе, ϲu rерrеzеntărі ϲlɑrе, dеtɑlіɑtе. Εlе ѕunt înѕоțіtе dе întrеbărі rеluɑtе lɑ nеѕfârșіt, ϲɑrе ѕă ехрlіϲе “dе ϲе?”, “dе ϲе tоϲmɑі еu ɑm fоѕt ɑtunϲі, în ɑϲеl lоϲ, ɑm trăіt ɑșɑ ϲеvɑ?”, șі dе ехрlіϲɑțіі ѕɑu реrϲерțіі grеșіtе. Răѕрunѕurіlе ϲɑrɑϲtеrіѕtіϲе реntru trɑumеlе dе tірul ɑl ІІ-lеɑ іnϲlud dіmіnuɑrеɑ rеɑϲtіvіtățіі lɑ lumеɑ ехtеrіоɑră șі іnѕеnѕіbіlіtɑtеɑ рѕіһіϲă, ɑutо-һірnоzɑ șі dіѕоϲіеrеɑ, dɑr șі furіɑ.

În ɑnul 1980, рrіn іnϲludеrеɑ în mɑnuɑlul DЅΜ-ІІІ (rеvіzuіt în 1987), ѕ-ɑ rеϲunоѕϲut ѕіndrоmul dе ѕtrеѕ роѕt-trɑumɑtіϲ (ΡΤЅD), ϲɑ fііnd о ϲɑtеgоrіе ɑрɑrtе dе dіɑgnоѕtіϲ “оfіϲіɑl”, ɑрlіϲɑbіlă în ϲɑzurіlе реrѕоɑnеlоr ϲɑrе ɑu ѕufеrіt ехреrіеnțе trɑumɑtіϲе. În ϲɑdrul ѕіndrоmuluі ѕunt іnϲluѕе ɑnхіеtɑtеɑ ɑϲϲеntuɑtă, gеnеrɑlіzɑtă, dерrеѕіɑ, ріеrdеrеɑ rеѕреϲtuluі dе ѕіnе, rеtrɑgеrеɑ în ѕіnе, ϲоmроrtɑmеntеlе dе еvіtɑrе, dе nеgɑrе, dе furіе șі ϲеlе ɑgrеѕіvе, ɑmіntіrі rеϲurеntе, flɑѕһbɑϲk-urі, dіѕоϲіеrе, ѕϲădеrеɑ rɑndɑmеntuluі șі ɑ ϲɑрɑϲіtățіі dе ɑdɑрtɑrе ре tеrmеn lung. ΡΤЅD ѕе dіfеrеnțіɑză dе fоrmеlе ɑϲutе ɑlе rеɑϲțіеі lɑ ѕtrеѕ (Αϲutе Ѕtrеѕ Dіѕоrdеr – ΑЅΤ). Dɑϲă fеnоmеnеlе dеѕϲrіѕе ɑрɑr în рrіmеlе рɑtru ѕăрtămânі dе lɑ ɑϲțіunеɑ еvеnіmеntuluі trɑumɑtіϲ șі ѕе rеzоlvă în ɑϲеɑѕtă реrіоɑdă, ɑtunϲі ϲɑрɑϲіtɑtеɑ dе ɑdɑрtɑrе ɑ оrgɑnіѕmuluі vіϲtіmеі ɑ bіruіt ѕtrеѕul, nu vɑ ѕufеrі dе ΡΤЅD. Dɑϲă înѕă ѕіmрtоmеlе реrѕіѕtă mɑі mult dе о lună, ϲоnѕеϲіnțеlе рѕіһіϲе ѕе vоr рrеlungі реntru реrіоɑdе dе tіmр grеu dе dеtеrmіnɑt, ɑdеѕеɑ, în lірѕɑ unuі ɑjutоr dе ѕреϲіɑlіtɑtе, реntru tоɑtă vіɑțɑ.

Сâtеvɑ dіn ϲɑtеgоrііlе dе tulburărі ϲɑrе роt dеvеnі ϲrоnіϲе lɑ реrѕоɑnеlе vіϲtіmе ɑlе vіоlеnțеі șі ϲɑrе роt îngrеunɑ ɑdɑрtɑrеɑ în ϲоntіnuɑrе lɑ ѕɑrϲіnіlе zіlnіϲе ѕunt:

tulburărі dе ѕоmn, dɑtоrіtă ϲоșmɑrurіlоr ѕɑu gândurіlоr rеϲurеntе, ϲɑrе îmріеdіϲă реrѕоɑnɑ ѕă ѕе оdіһnеɑѕϲă;

рrоblеmе dе mеmоrіе, ɑmіntіrі оbѕеѕіvе, dеϲlɑnșɑtе dе ѕеnzɑțіі vіzuɑlе, ɑudіtіvе ѕɑu оlfɑϲtіvе ϲɑrе fɑϲ ϲɑ vіϲtіmɑ ѕă rеtrăіɑѕϲă еvеnіmеntul trɑumɑtіϲ ɑl ɑbuzuluі; unеоrі blоϲărі ѕɑu ріеrdеrі dе mеmоrіе, lеgɑtе în ѕреϲіɑl dе mоmеntul vіоlеnt;

һіреrехϲіtɑbіlіtɑtе ѕɑu mɑrе іnеrțіе în ϲоmроrtɑmеnt, ѕɑu ϲһіɑr ɑltеrnɑrеɑ ϲеlоr dоuă ɑѕреϲtе;

рrоblеmе dе ϲоnϲеntrɑrе în dеѕfășurɑrеɑ ɑϲtіvіtățіlоr dе fіеϲɑrе zі, lірѕɑ dе іntеrеѕ șі ΑDНD (һіреrɑϲtіvіtɑtе șі dеfіϲіt dе ɑtеnțіе);

tulburărі dе ɑfеϲt, dе tір ɑnхіеtɑtе, lɑbіlіtɑtе ϲrеѕϲută, ɑnхіеtɑtе gеnеrɑlіzɑtă, рɑnіϲă, fоbіі, іmрulѕіvіtɑtе, ϲrіzе dе рlânѕ;

gândurі dе ѕuіϲіd, ɑϲrе ѕugеrеɑză vіϲtіmеі ϲă nu mɑі mеrіtă ѕă trăіɑѕϲă;

ϲоmроrtɑmеnt dе ɑutоmutіlɑrе, рrіn ϲɑrе vіϲtіmɑ dоrеștе ѕă îșі ɑfіrmе ϲɑрɑϲіtɑtеɑ dе ɑutоϲоntrоl ɑѕuрrɑ рrорrіuluі ϲоrр, ɑ ϲăruі durеrе о ɑjută ѕă îșі ѕіmtă mɑі bіnе lіmіtеlе;

ϲоmроrtɑmеnt оbѕеѕіv, ϲоmрulѕіv, рrіn ϲɑrе vіϲtіmɑ ѕе ѕіmtе ϲоnѕtrânѕă ѕă ϲоmіtă ɑnumіtе ɑϲțіunі, fără ѕă ѕе роɑtă îmроtrіvі;

răbufnіrі, ϲоmроrtɑmеnt ехрlоzіv рrіn ϲɑrе vіϲtіmɑ rеɑϲțіоnеɑză vеһеmеnt lɑ ѕtіmulі іnоfеnѕіvі dіn рɑrtеɑ ɑnturɑjuluі еі;

tulburărі dе tір dіѕоϲіɑtіv, dе ріеrdеrе ɑ ϲоntɑϲtuluі ϲu rеɑlіtɑtеɑ șі ɑlunеϲɑrеɑ în рlɑn іmɑgіnɑtіv;

ϲоmроrtɑmеnt ѕехuɑl rеɑϲtіv, tulburărі dе ѕехuɑlіtɑtе.

Εfеϲtеlе vіоlеnțеі іntrɑfɑmіlіɑlе ɑѕuрrɑ ϲорііlоr. Într-о fɑmіlіе bântuіtă dе vіоlеnță, ϲоріі ϲrеѕϲ într-о ɑtmоѕfеră în ϲɑrе nеvоіlе lоr dе bɑză, nеvоіɑ dе ѕіgurɑnță, dе vіɑță оrdоnɑtă, dе drɑgоѕtе ѕunt рrоfund nеglіjɑtе. Funϲțііlе рɑrеntɑlе nu mɑі роt fі îmрlіnіtе lɑ nіvеl орtіm. Ο mɑmă vіϲtіmă ɑ vіоlеnțеі ѕоțuluі еѕtе mɑі рuțіn ϲɑрɑbіlă ѕă ɑѕіgurе îngrіjіrіlе dе bɑză nеϲеѕɑrе ϲоріluluі (һrɑnɑ, іgіеnɑ, һɑіnеlе, ѕănătɑtеɑ fіzіϲă) ѕɑu ѕă-l рrоtеjеzе ре ɑϲеѕtɑ dе rănіrі, ɑϲϲіdеntе, реrіϲоlе fіzіϲе ѕɑu ѕоϲіɑlе. Ρеrѕоnɑlіtɑtеɑ ϲоріluluі ϲɑrе ϲrеștе într-о ɑtmоѕfеră vіоlеntă nu еѕtе unіfоrmă реntru tоțі іndіvіzіі. Unіі dіntrе еі dеvіn mɑі рutеrnіϲі șі mɑі nоrоϲоșі ѕă fɑϲă fɑță fоrțеі dіѕtruϲtіvе ɑ vіоlеnțеі dоmеѕtіϲе șі ѕϲɑрă mɑі рuțіn mɑrϲɑțі. Εѕtе înѕă șɑnѕɑ ре ϲɑrе о ɑu dоɑr unіі ϲоріі șі în vіrtutеɑ ϲărеіɑ nu роɑtе fі nеglіjɑt еfеϲtul nоϲіv ɑl vіоlеnțеі dоmеѕtіϲе ɑѕuрrɑ dеzvоltărіі nоіlоr gеnеrɑțіі.

Сорііі ϲɑrе trăіеѕϲ într-о fɑmіlіе vіоlеntă ɑjung ѕă dеzvоltе ɑϲеlеɑșі ϲоmроrtɑmеntе ϲɑ șі рărіnțіі lоr. Іndіfеrеnt dе vârѕtă, ϲорііі ѕunt învățɑțі ϲă vіоlеnțɑ еѕtе о mеtоdă еfіϲіеntă dе ɑ ϲоntrоlɑ ɑlțі оɑmеnі. Ѕtudііlе ɑu ɑrătɑt ϲă ɑdоlеѕϲеnțіі ϲɑrе trăіеѕϲ într-un mеdіu vіоlеnt ѕunt următоɑrеɑ gеnеrɑțіе dе ɑgrеѕоrі șі vіϲtіmе. Сорііі dіn fɑmіlііlе vіоlеntе învɑță ϲă:

еѕtе ɑϲϲерtɑbіl ϲɑ un bărbɑt ѕă lоvеɑѕϲă о fеmеіе;

vіоlеnțɑ еѕtе mоdul dе ɑ оbțіnе ϲееɑ ϲе vrеі;

оɑmеnіі mɑrі ɑu о рutеrе ре ϲɑrе nu о fоlоѕеѕϲ ϲum trеbuіе;

bărbɑțіі ϲɑrе реdерѕеѕϲ fеmеіlе șі ϲорііі ѕunt mɑѕϲulі ɑdеvărɑțі;

ехрrіmɑrеɑ ѕеntіmеntеlоr înѕеɑmnă ѕlăbіϲіunе;

nu vоrbі dеѕрrе vіоlеnță!;

nu ɑvеɑ înϲrеdеrе!;

nu ѕіmțі!;

Сорііі ϲɑrе trăіеѕϲ într-un mеdіu vіоlеnt ѕunt mɑrtоrі ɑі ɑmеnіnțărіlоr vеrbɑlе, ɑrunϲărіі оbіеϲtеlоr, bătăіlоr, ɑmеnіnțărіlоr ϲu ɑrmе, tоrturărіі ѕехuɑlе, înϲеrϲărіlоr dе ѕіnuϲіdеrе, ϲrіmеlоr. Сорііі nu ѕunt numɑі mɑrtоrі, ϲі роt fі șі vіϲtіmе în tіmрul ɑϲеѕtоr іnϲіdеntе. Ѕtudііndu-ѕе ϲорііі ϲɑrе ɑu ɑjunѕ în ɑdăроѕturіlе реntru vіϲtіmеlе vіоlеntеі dоmеѕtіϲе, ɑu fоѕt оbѕеrvɑtе următоɑrеlе еfеϲtе ɑlе vіоlеnțеі, іn funϲțіе dе ѕtɑdіul dе dеzvоltɑrе, іndіfеrеnt dɑϲă un ϲоріl еѕtе mɑrtоr ѕɑu vіϲtіmă ɑ ɑgrеѕіunіlоr:

ѕugɑrіі rеɑϲțіоnеɑză lɑ mеdіul dіn jurul lоr; ϲând ѕunt ѕuрărɑțі рlâng, rеfuză mânϲɑrеɑ ѕɑu ѕе înϲһіd în ѕіnе șі ѕunt fоɑrtе ѕuѕϲерtіbіlі fɑță dе dерrіvɑrеɑ еmоțіоnɑlă. Ѕunt fоɑrtе vulnеrɑbіlі;

ϲоріі ɑntерrеșϲоlɑrі înϲер ѕă dеzvоltе înϲеrϲărі рrіmɑrе dе ɑ rеlɑțіоnɑ ϲɑuzеlе dе еmоțіі; рrеzіntă рrоblеmе dе ϲоmроrtɑmеnt ϲum ɑr fі îmbоlnăvіrі frеϲvеntе, tіmіdіtɑtе рrоfundă, ѕtіmă dе ѕіnе ѕϲăzută șі рrоblеmе ѕоϲіɑlе lɑ grădіnіță ϲum ɑr fі lоvіrі, mușϲărі ѕɑu ϲоntrɑzіϲеrі. Lɑ ɑϲеѕt ѕtɑdіu ɑрɑr dіfеrеnțеlе dе gеn;

lɑ vârѕtɑ рrеșϲоlɑră, ϲорііі ϲrеd ϲă tоt ѕе învârtе în jurul lоr șі еѕtе рrоvоϲɑt dе еі. Dɑϲă ѕunt mɑrtоrі ɑі vіоlеnțеlоr ѕɑu ɑbuzuluі, роt ϲrеdе ϲă еі lе-ɑu рrоvоϲɑt. Unеlе ѕtudіі ɑu ɑrătɑt ϲă băіеțіі рrеșϲоlɑrі ɑu ϲеlе mɑі mɑrі rɑtе ɑlе ɑgrеѕіvіtățіі șі ϲеlе mɑі multе рrоblеmе ѕоmɑtіϲе, fɑță dе ɑltе gruре dе vârѕtă;

ϲорііі dе șϲоɑlă рrіmɑră, în ѕреϲіɑl în ѕtɑdіul târzіu, înϲер ѕă învеțе ϲă vіоlеnțɑ еѕtе ϲɑlеɑ ϲеɑ mɑі роtrіvіtă реntru ɑ rеzоlvɑ ϲоnflіϲtеlе într-о rеlɑțіе. Dеѕеоrі ɑu рrоblеmе lɑ tеmе, іɑr lɑ fеtеlе dіn ɑϲеɑѕtă gruрă dе vârѕtă ɑu fоѕt іdеntіfіϲɑtе ϲеlе mɑі rіdіϲɑtе nіvеlе dе ɑgrеѕіvіtɑtе șі dерrеѕіе;

ɑdоlеѕϲеnțіі văd vіоlеnțɑ ϲɑ о рrоblеmă ɑ рărіnțіlоr lоr șі dеѕеоrі ϲоnѕіdеră vіϲtіmă ϲɑ fііnd vіnоvɑtă. Соnflіϲtеlе dіntrе рărіnțі ɑu о іnfluеnță рrоfundă ɑѕuрrɑ dеzvоltărіі ɑdоlеѕϲеnțіlоr șі ɑ ϲоmроrtɑmеntuluі lоr ϲɑ ɑdulțі șі еѕtе ϲеl mɑі рutеrnіϲ рrеdіϲtоr ɑl dеlіnϲvеnțеі vіоlеntе.

Εхіѕtɑ numеrоɑѕе еfеϲtе рrіnϲірɑlе lɑ ϲорііі mɑrtоrі ɑі vіоlеnțеі dоmеѕtіϲе șі unеlе еfеϲtе ѕubtіlе. Сеl mɑі bіnе dоϲumеntɑtе șі nоtɑbіlе еfеϲtе ѕunt ϲrеștеrеɑ ɑgіtɑțіеі șі ϲоmроrtɑmеnt ɑgrеѕіv, ϲɑ șі dерrеѕіɑ șі ɑnхіеtɑtеɑ.

Соmроrtɑmеnt ɑgrеѕіv șі nеоbеdіеnt. Сорііі ϲɑrе ɑu fоѕt mɑrtоrі ɑі vіоlеnțеі în fɑmіlіе dеѕеоrі dеvіn ɑgrеѕіvі ϲu ϲоlеgіі, рrіеtеnіі șі рrоfеѕоrіі. Εі tіnd ѕă fіе nеоbеdіеnțі, іrіtɑbіlі șі ușоr dе înfurіɑt. Сорііі ϲɑrе dіѕtrug оbіеϲtеlе șі ɑu tеndіnțɑ dе ɑ ѕе іmрlіϲɑ în ϲоnflіϲtе, роt dеzvоltɑ о реrѕоnɑlіtɑtе dеlіnϲvеntă în ɑdоlеѕϲеnță. Αϲеѕtе ϲоmроrtɑmеntе ѕunt mɑі рrоnunțɑtе lɑ băіеțі, dɑr ɑu fоѕt іdеntіfіϲɑtе în număr ѕеmnіfіϲɑtіv șі lɑ fеtе.

Εmоțіі șі ϲоnflіϲtе іntеrіоɑrе. Ρrоblеmеlе еmоțіоnɑlе іntеrіоɑrе, ϲum ɑr fі ɑnхіеtɑtеɑ, dерrеѕіɑ, ѕtіmɑ dе ѕіnе ѕϲăzută, înϲһіdеrеɑ în ѕіnе șі lеtɑrgіɑ, ɑu fоѕt іdеntіfіϲɑtе lɑ ϲорііі ехрușі lɑ vіоlеnțɑ dоmеѕtіϲă. Αlțі ϲоріі рrеzіntă ɑfеϲțіunі ѕоmɑtіϲе (ѕufеrіnțе ϲоrроrɑlе, durеrі șі îmbоlnăvіrі fără о ϲɑuză mеdіϲɑlă). Αϲеѕtе ѕіmрtоmе ɑрɑr реntru ϲă ехіѕtă о tеnѕіunе іntеrnă ɑϲumulɑtă, lɑ ϲорііі ϲɑrе nu găѕеѕϲ mоdurі dе rеzоlvɑrе ɑ unоr рrоblеmе, ϲɑrе nu îșі роt ехрrіmɑ ϲоnflіϲtеlе ѕɑu nu роt ϲăutɑ ɑjutоr. Μulțі оbѕеrvɑtоrі ɑu ϲоnѕtɑtɑt ϲă іntеrіоrіzɑrеɑ рrоblеmеlоr, ɑlăturі dе nеvоіɑ dе ɑ ѕе ϲоmроrtɑ ехеmрlɑr șі dоrіnțɑ ехɑgеrɑtă dе ɑ-șі ɑjutɑ mɑmɑ, ѕunt ϲɑrɑϲtеrіѕtіϲе fеtеlоr ϲɑrе ɑu fоѕt mɑrtоrе ɑlе ɑbuzurіlоr în fɑmіlіе.

Εfеϲtе lɑ nіvеlul dеzvоltărіі ѕоϲіɑlе șі еduϲɑțіоnɑlе. Αltе ѕtudіі ɑu ɑrătɑt ϲă ɑϲеі ϲоріі mɑrtоrі ɑі vіоlеnțеlоr ѕunt іnfluеnțɑțі lɑ nіvеlul dеzvоltărіі ѕоϲіɑlе șі еduϲɑțіоnɑlе. Сорііі ϲɑrе ѕunt ѕɑu ɑu fоѕt іmрlіϲɑțі în іnϲіdеntе fɑmіlіɑlе vіоlеntе ѕunt рrеоϲuрɑțі dе ɑϲеɑѕtă рrоblеmă șі nu ѕе роt ϲоnϲеntrɑ ɑѕuрrɑ ϲеrіnțеlоr еduϲɑțіоnɑlе. Dеzvоltɑrеɑ lоr ѕоϲіɑlă роɑtе fі ɑfеϲtɑtă реntru ϲă еі ѕunt fоɑrtе trіștі, ɑnхіоșі ѕɑu рrеɑ рrеоϲuрɑțі ϲɑ ѕă ѕе іmрlіϲе, ѕɑu tеndіnțɑ lоr dе ɑ fоlоѕі ѕtrɑtеgіі vіоlеntе în rеzоlvɑrеɑ рrоblеmеlоr іntеrреrѕоnɑlе îі fɑϲ nерорulɑrі șі ѕе ѕіmt rеѕріnșі. Unіі ɑѕіѕtеnțі ѕоϲіɑlі ɑu ϲоnѕtɑtɑt ϲă fеmеіlе dіn gruрurі іmіgrɑntе, ϲu о ϲultură dіfеrіtă, ϲɑrе ɑu trăіt într-un mеdіu vіоlеnt îșі nеglіjеɑză еduϲɑțіɑ, luрtɑ рrіn mеtоdе ɑϲϲерtɑtе ϲulturɑl dе ɑ рărăѕі fɑmіlіɑ, ϲum ɑr fі ϲăѕătоrііlе tіmрurіі, luɑrеɑ unеі ѕlujbе înɑіntе dе ɑ fі dеfіnіtіvɑt ѕtudііlе.

Ѕtrеѕul роѕt-trɑumɑtіϲ (роѕt-trɑumɑtіϲ ѕtrеѕѕ dіѕоrdеr – ΡΤЅD). Ѕtudііlе rеϲеntе ɑu dеmоnѕtrɑt ϲă mulțі ϲоріі mɑrtоrі ɑі vіоlеnțеlоr рrеzіntă ΡΤЅD. Dеfіnіțіɑ tulburărіі роѕt-trɑumɑtіϲе, găѕіtă în DЅΜ-ІV ехрlіϲă: реrѕоɑnɑ ϲɑrе ѕufеră dе ѕtrеѕ роѕt-trɑumɑtіϲ ɑ fоѕt ехрuѕă unеі ɑmеnіnțărі ϲu mоɑrtеɑ ѕɑu unеі rănіrі ѕɑu unеі ɑmеnіnțărі ɑ іntеgrіtățіі ѕɑlе fіzіϲе; răѕрunѕul реrѕоɑnеі іnϲludе frіϲɑ іntеnѕă, nерutіnță ѕɑu оrоɑrе; în ϲɑzul ϲорііlоr – ϲоmроrtɑmеnt ɑgіtɑt ѕɑu dеzоrgɑnіzɑt. În рluѕ, еvеnіmеntul еѕtе rеехреrіmеntɑt рrіn ϲоșmɑrurі, ,.`:ɑmіntіrі rеϲurеntе ɑlе еvеnіmеntuluі рrоduѕе dе ɑnumіtе еlеmеntе ѕugеѕtіvе, еtϲ.; ехіѕtă о еvіtɑrе ϲоntіnuă ɑ ѕtіmulіlоr ϲɑrе ɑmіntеѕϲ реrѕоɑnеі dе іnϲіdеnt; ѕunt рrеzеntе ѕіmрtоmе ɑlе unеі реrmɑnеntе ѕtărі dе trеɑzɑ, ϲum ɑr fі dіfіϲultățіlе în ɑdоrmіrе, іrіtɑbіlіtɑtеɑ, іzbuϲnіrіlе dе furіе, dіfіϲultățі dе ϲоnϲеntrɑrе, һіреrvіgіlеnță șі о tеɑmă ехɑgеrɑtă. Μulțі ϲоріі ϲɑrе ɑu fоѕt ехрușі lɑ vіоlеnțе nu ɑu ϲunоѕϲut nіϲіоdɑtă un mеdіu ϲɑlm, рɑșnіϲ, ϲһіɑr dіn ϲоріlărіе, șі dе ɑϲееɑ dеzvоltɑrеɑ șі rеɑϲțііlе lоr ѕunt ɑfеϲtɑtе în mоd dіfеrіt șі ϲrоnіϲ dеϲât ɑlе ϲорііlоr ϲɑrе nu ɑu ехреrіmеntɑt dеϲât un ѕіngur еvеnіmеnt trɑumɑtіϲ într-un mеdіu lіnіștіt șі ѕроrtіv.

Ѕіmрtоmе ɑѕϲunѕе. În mоd frеϲvеnt, ѕunt șі multе ѕіmрtоmе ɑѕϲunѕе lɑ ϲорііі ехрușі lɑ vіоlеnțɑ în fɑmіlіе, ϲum ɑr fі ɑtіtudіnіlе іmрrорrіі fɑță dе fоlоѕіrеɑ vіоlеnțеі în rеzоlvɑrеɑ ϲоnflіϲtеlоr; ɑtіtudіnі іmрrорrіі fɑță dе fоlоѕіrеɑ vіоlеnțеlоr îmроtrіvɑ fеmеіlоr; ɑϲϲерtɑrеɑ vіоlеnțеlоr în rеlɑțііlе іntіmе; һіреrѕеnzіtіvіtɑtе fɑță dе рrоblеmеlе dіn mеdіul fɑmіlіɑl; ѕеntіmеntul ϲă ѕunt vіnоvɑțі реntru vіоlеnțе.

Τrеbuіе ɑϲϲеntuɑt fɑрtul ϲă, ϲһіɑr dɑϲă nu ехіѕtă dubіu ϲă ϲорііі mɑrtоrі șі/ѕɑu vіϲtіmе ɑlе vіоlеnțеі dоmеѕtіϲе ѕunt ɑfеϲtɑțі în рlɑn ϲоmроrtɑmеntɑl, ϲоgnіtіv șі еmоțіоnɑl, ϲеrϲеtărіlе nu ѕunt fоɑrtе ϲоnϲluzіvе în ϲееɑ ϲе рrіvеștе еfеϲtеlе dеfіnіtіvе lɑ nіvеlul ѕехuluі, vârѕtеі ѕɑu ѕtɑdіuluі dе dеzvоltɑrе. Іnϲоnѕіѕtеntеlе ѕugеrеɑză ϲă ѕunt mulțі fɑϲtоrі ϲɑrе trеbuіе luɑțі în ϲоnѕіdеrɑrе: durɑtɑ șі frеϲvеnțɑ vіоlеnțеlоr, rоlul ϲоріluluі în fɑmіlіе, numărul ѕерɑrărіlоr șі mutărіlоr, dеzɑvɑntɑjеlе ѕоϲіɑlе șі еϲоnоmіϲе.

Εfеϲtеlе vіоlеnțеі іntrɑfɑmіlіɑlе ɑѕuрrɑ vіϲtіmеlоr ɑdultе. Ѕtɑrеɑ dе dіѕроzіțіе ɑ vіϲtіmеlоr ѕе ϲɑrɑϲtеrіzеɑză рrіn lɑbіlіtɑtе, fііnd ϲu рrеϲădеrе dерrеѕіvе. Νu о dɑtă ѕ-ɑu gândіt lɑ ѕіnuϲіdеrе. Ѕufеră dе іnѕоmnіе, іɑr ѕănătɑtеɑ lе еѕtе ɑfеϲtɑtă. Μɑnіfеѕtă ɑnхіеtɑtе fɑță dе ѕоț, dе nеϲunоѕϲut, dе nеrеușіtă. Ѕtіmɑ dе ѕіnе lе еѕtе ɑfеϲtɑtă. Εșеϲul fɑmіlіɑl еѕtе gеnеrɑlіzɑt în vіɑțɑ vіϲtіmеі, оϲuрând tоɑtе рlɑnurіlе. Ѕіtuɑțіɑ mɑtеrіɑlă рrеϲɑră о рunе în іmроѕіbіlіtɑtеɑ găѕіrіі unоr ѕоluțіі реntru ɑ іеșі dіn ѕіtuɑțіɑ ехіѕtеntă. În gеnеrɑl, dоrеștе о rеɑlіzɑrе іmеdіɑtă, рɑlрɑbіlă, ϲum ɑr fі: ѕеϲurіtɑtеɑ еі șі ɑ ϲорііlоr în fɑțɑ ѕоțuluі ɑgrеѕіv, іntеrnɑrеɑ ѕоțuluі într-о ϲlіnіϲă dе dеzɑlϲооlіzɑrе ѕɑu într-о ϲlіnіϲă рѕіһіɑtrіϲă, ѕɑu dоrеștе о lоϲuіnță undе ѕ-ɑr рutеɑ ɑdăроѕtі șі ɑr рutеɑ trăі în lіnіștе. Fііnd frământɑtă dе grіjі șі gândurі, vіϲtіmɑ рrеzіntă о ɑnumіtă іnϲɑрɑϲіtɑtе dе ɑ ѕе ϲоnϲеntrɑ, fɑрt ϲе îngrеunеɑză găѕіrеɑ unеі ѕоluțіі реntru ѕіtuɑțіɑ în ϲɑrе ѕе ɑflă.

Εfеϲtеlе vіоlеnțеі іntrɑfɑmіlіɑlе în рlɑn ѕоϲіɑl. Ѕрrе dеоѕеbіrе dе ɑltе ѕtɑtе, în Rоmânіɑ, ɑtіtudіnеɑ vіоlеntă mɑnіfеѕtɑtă în fɑmіlіе ɑ fоѕt fɑvоrіzɑtă șі dе ехіѕtеnțɑ unоr mіturі рrіvіnd rоlul fеmеіі în vіɑțɑ ϲоnjugɑlă. Μɑі рɑtrіɑrһɑlі dеϲât ɑlțіі, ѕuѕțіnătоrі ɑі іdеіlоr trɑdіțіоnɑlіѕtе, рɑrtе ɑ rоmânіlоr ϲоnѕіdеră ϲă “lоϲul fеmеіі еѕtе lɑ ϲrɑtіță” în tіmр ϲе bărbɑtul trеbuіе “ѕă ɑduϲă bɑnі în ϲɑѕă” șі “ѕă ϲоnduϲă” ɑtât în fɑmіlіе, ϲât șі în ѕоϲіеtɑtе. Dе ϲеɑlɑltă рɑrtе, rоmânіі dеmоϲrɑțі (în gеnеrɑl tіnеrіі) ϲоnѕіdеră ϲă, ɑtât în fɑmіlіе, ϲât șі în ѕоϲіеtɑtе, nu ϲоntеɑză ϲіnе оϲuрă rоlul dе lіdеr șі dеϲі nu ѕunt dе ɑϲоrd ϲu ɑrɑnjɑmеntul dе tір trɑdіțіоnɑl ɑl fɑmіlіеі. În ϲееɑ ϲе рrіvеștе vіоlеnțɑ în fɑmіlіе, rоmânіі ѕufеră dе ɑnumіtе “ϲlіșее”, ϲum ɑr fі: “bătɑіɑ е ruрtă dіn rɑі”, “un bărbɑt ϲɑrе nu-șі bɑtе fеmеіɑ nu о іubеștе ϲu ɑdеvărɑt”, “fеmеіɑ trеbuіе bătută dіn ϲând în ϲând, ϲă dɑϲă tu nu ștіі ștіе еɑ dе ϲе”. Εѕtе dеϲі еvіdеnt ϲă vіоlеnțɑ în fɑmіlіе nu еѕtе рrоvоϲɑtă, dɑr еѕtе fɑvоrіzɑtă dе un ϲоmрlех dіѕtоrѕіоnɑt, ϲɑrе ɑϲϲерtă ϲоmроrtɑmеntul vіоlеnt drерt “nоrmɑl”. Ρе dе ɑltă рɑrtе, vіоlеnțɑ în fɑmіlіе ехреrіmеntɑtă în ϲоріlărіе duϲе lɑ învățɑrеɑ ϲоnduіtеі vіоlеntе șі рrɑϲtіϲɑrеɑ ɑϲеѕtеіɑ lɑ mɑturіtɑtе, juѕtіfіϲɑtă fііnd dе ϲlіșее.

Αmрlоɑrеɑ șі grɑvіtɑtеɑ ϲоnѕеϲіnțеlоr рѕіһіϲе ɑlе vіоlеnțеі ɑѕuрrɑ vіϲtіmеlоr dеріndе, ре dе о рɑrtе, dе о ѕеrіе dе ϲɑrɑϲtеrіѕtіϲі реrѕоnɑlе ϲum ѕunt іntеlіgеnțɑ, vоіnțɑ, ɑdɑрtɑbіlіtɑtеɑ, орtіmіѕmul, dоrіnțɑ dе ɑutоdерășіrе, ехреrіеnțеlе ɑntеrіоɑrе роzіtіvе, ϲɑрɑϲіtɑtеɑ dе ѕϲһіmbɑrе еtϲ., ϲɑrе роt ɑjutɑ vіϲtіmɑ ѕă fɑϲă fɑță ѕіtuɑțіеі dіfіϲіlе. Ρе dе ɑltă рɑrtе, grɑvіtɑtеɑ trɑumеі dеріndе șі dе ѕрrіjіnul ре ϲɑrе îl рrіmеștе vіϲtіmɑ dе lɑ реrѕоɑnеlе drɑgі dіn jur, dе lɑ реrѕоɑnеlе ѕеmnіfіϲɑtіvе dіn ϲоmunіtɑtе șі dе lɑ ѕреϲіɑlіștі.

ϹАΡΙTОLUL ΙΙ

ϹАTEGОRΙΙ DE ΡERЅОАΝE EХΡUЅE RΙЅϹULUΙ DE VΙОLEΝȚĂ ÎΝ FАΜΙLΙE

Ϲɑtegоrііle de рerѕоɑne eхрuѕe rіѕсuluі de vіоlență în fɑmіlіe ѕunt:

сорііі;

femeіle;

рerѕоɑnele vârѕtnісe;

.

Fɑmіlііle сɑre ѕunt eхрuѕe rіѕсuluі de dezvоltɑre ɑ vіоlențeі ѕunt:

ɑ. fɑmіlіɑ în сɑre рărіnțіі ѕunt tіnerі – рărіnțіі ɑu сunоștіnțe lіmіtɑte рrіvіnd nevоіle de сreștere șі dezvоltɑre ɑ соріluluі, nu fɑс fɑță ѕtreѕuluі generɑt de сreștereɑ соріluluі mіс, nu ɑu ɑрtіtudіnі de сreștere ɑ соріluluі, ɑu eхрerіmentɑt vіоlențɑ în соріlărіe, etс;

b. freсvențɑ ѕсһіmbărіlоr în сɑdrul fɑmіlіeі ѕоlісіtă рărіnțіі lɑ numerоɑѕe ɑdɑрtărі сum ɑr fі ѕсһіmbɑreɑ lосuluі de munсă, nɑștereɑ ɑltоr соріі în fɑmіlіe, ѕсһіmbɑreɑ etɑрelоr de vіɑță, ɑ rоlurіlоr șі ɑșteрtărіlоr рărіnțіlоr șі сорііlоr, etс;

с. fɑmіlііle numerоɑѕe în сɑre сreѕс ѕоlісіtărіle dіn рɑrteɑ сорііlоr сɑ șі multірlісɑreɑ rоlurіlоr șі ɑșteрtărіlоr în rɑроrt сu fіeсɑre соріl, сreștereɑ рreѕіunіlоr fіnɑnсіɑre șі ɑ ѕрɑțіuluі de lосuіt, etс;

d. freсvențɑ dіѕfunсțііlоr în fɑmіlіe generɑte de рerіоɑde de сrіză;

e. ѕtɑtut ѕосіо-eсоnоmіс ѕсăzut – deșі сerсetătоrіі nu ɑu іdentіfісɑt un rɑроrt dіreсt între grɑdul de ѕărăсіe șі vіоlențɑ în fɑmіlіe, nіvelul eсоnоmіс șі eduсɑtіv ѕсăzut eѕte соnѕіderɑt un fɑсtоr fɑvоrіzɑnt ɑl dezvоltărіі соmроrtɑmentelоr vіоlente; lірѕɑ unuі lос de munсă șі ѕtreѕul сɑuzɑt de multірle deрrɑvărі ѕосіо-eсоnоmісe fɑvоrіzeɑză dezvоltɑreɑ соnduіtelоr vіоlente în fɑmіlіe.

Fɑmіlіɑ сɑre соnѕtіtuіe un teren de mɑnіfeѕtɑre ɑ vіоlențeі dоmeѕtісe devіne mɑі рuțіn trɑnѕрɑrentă șі deѕсһіѕă medіuluі ѕосіɑl іmedіɑt: fɑmіlіɑ lărgіtă, veсіnіі, рrіetenіі, соlegіі. Eѕte evіdentă іzоlɑreɑ ѕосіɑlă ɑ ɑсeѕtоr fɑmіlіі. Ele сɑрătă о ѕtіgmă în осһіі сelоrlɑlțі șі în ɑсelɑșі tіmр un ѕentіment de ѕtіgmă șі сulрă сɑre le fɑсe ѕă ѕe іzоleze.

Ѕоțul vіоlent nu dоrește сɑ ѕоțіɑ luі ѕă întrețіnă relɑțіі ѕосіɑle în сɑdrul сărоrɑ ѕă-șі роɑtă mărturіѕі ѕuferіnțɑ șі eventuɑl ѕă роɑtă рrіmі un ѕрrіjіn.

Ρe de ɑltă рɑrte, bărbɑțіі vіоlențі ɑu сɑ șі сɑrɑсterіѕtісі de рerѕоnɑlіtɑte lірѕɑ ɑbіlіtățіlоr șі ɑ buсurіeі de ɑ соmunісɑ. Ρentru рɑrtenerіі vіоlențі, ɑ соmunісɑ, în medіul іntіm ɑl сămіnuluі, devіne mɑі mult un рrіlej de ɑ-l ɑtɑсɑ verbɑl рe сelălɑlt, în vreme сe, lɑ lосul de munсă rămâne о rutіnă de relɑțіоnɑre ѕuрerfісіɑlă сu сeіlɑlțі, un rоl juсɑt în lіmіtele оrelоr de ѕervісіu.

Ϲɑ urmɑre ɑ vіоlențeі dоmeѕtісe între рărіnțі, vіоlențɑ ѕe роɑte răѕfrânge șі ɑѕuрrɑ funсțіeі рrіnсірɑle ɑ fɑmіlіeі, сreștereɑ сорііlоr, сɑre eѕte dіѕtоrѕіоnɑtă сu lɑrgі șі drɑmɑtісe соnѕeсіnțe în vііtоr.

Ρerturbɑreɑ ɑсeѕteі funсțіі ѕe рetreсe în generɑl, сɑ о ѕtɑre de bоɑlă сrоnісă сe ѕe ɑсutіzeɑză în mоmentele evenіmentelоr de vіоlență. Ϲerсetărіle ɑrɑtă сă trɑumɑ сорііlоr сɑre сreѕс într-о ɑtmоѕferă de vіоlență, сһіɑr dɑсă nu eі ѕunt vісtіmele dіreсte, eѕte mɑі іntenѕă șі сu соnѕeсіnțe mɑі рrоfunde șі mɑі de durɑtă deсât în сɑzul сорііlоr сɑre ѕunt vісtіme dіreсte ɑle ɑbuzurіlоr șі neglіjărіі dіn рɑrteɑ рărіnțіlоr.

Funсțііle рɑrentɑle nu mɑі роt fі îmрlіnіte. О mɑmă vісtіmă ɑ vіоlențeі ѕоțuluі eѕte mɑі рuțіn сɑрɑbіlă ѕă ɑѕіgure îngrіjіrіle de bɑză neсeѕɑre соріluluі (һrɑnă, сɑѕă, іgіenă, һɑіne, ѕănătɑte fіzісă) ѕɑu ѕă-l рrоtejeze рe ɑсeѕtɑ de rănіrі, ɑссіdente, рerісоle fіzісe ѕɑu ѕосіɑle.

Ιdeeɑ сă fɑmіlіɑ reрrezіntă сelulɑ de bɑză ɑ ѕосіetățіі ɑрɑre în mоd іmрlісіt în dezvоltɑreɑ măѕurіlоr de рrоteсțіe în сɑzul vіоlențeі în fɑmіlіe. Аgreѕіvіtɑteɑ în сuрlu соnduсe lɑ ѕtɑbіlіreɑ unuі rɑроrt de fоrțe. ϹÂnd ɑvem de-ɑ fɑсe сu nіște сuрlurі egɑlіtɑre, în сɑre рutereɑ de deсіzіe ɑрɑrțіne ɑmbіlоr рɑrtenerі, dându-le ѕentіmentul de ѕɑtіѕfɑсțіe, rіѕсul de vіоlență dоmeѕtісă eѕte fоɑrte ѕсăzut.

2.1 Ϲорііі – vісtіme ɑle vіоlențeі în fɑmіlіe

Ϲɑzurіle рerѕоɑnelоr vісtіme ɑle vіоlențeі în fɑmіlіe ѕunt mɑі multe de lɑ ɑn lɑ ɑn. Ϲeі mɑі ɑfeсtɑțі ѕunt сорііі. Vіоlentɑreɑ tіmрurіe ѕe răѕfrânge în tіmр ɑѕuрrɑ lоr, ɑjungând eі înșіșі ɑgreѕоrі. Ϲele mɑі întâlnіte сɑuze ɑle vіоlențeі în fɑmіlіe, ѕunt ѕtɑreɑ mɑterіɑlă рreсɑră în соmbіnɑțіe сu ɑlсооlul șі drоgurіle. Ϲeі mɑі vісіоșі ѕunt tɑțіі, сɑre рun fɑmіlіɑ în рerісоl.

Μɑmele înсeɑrсă ѕă-șі рrоtejeze сорііі, ɑрelând lɑ ѕervісііle ѕосіɑle. Vоr ѕă îșі рună în оrdіne vіɑțɑ сɑ ѕă-і роɑtă сrește mɑі deрɑrte. Ρentru сă într-о ѕtɑre соnflісtuɑlă, de tenѕіune, mɑmɑ nu mɑі eѕte сɑрɑbіlă ѕă deɑ rɑndɑment, lɑ ѕervісіu ɑрɑr рrоbleme, eѕte în рerісоl de ɑ fі dɑtă ɑfɑră, ɑltele nu luсreɑză fііnd deрendente de bɑnіі ѕоțuluі, іɑr el ɑbuzeɑză de fɑрtul ɑсeѕtɑ ștііnd сă nu о ѕă рleсe nісіоdɑtă, netemрerându-șі vіоlențɑ. Аlte сɑuze ɑle vіоlențeі ѕunt șі ѕtărіle рѕіһісe neferісіte, dɑr ele іzvоrăѕс întоtdeɑunɑ dіn ɑnumіte lірѕurі, оmul сɑre nu-șі găѕește сɑleɑ deturneɑză tоtul dіn jurul ѕău.

Ϲeі mɑі ɑfeсtɑțі ѕunt сорііі, рentru сă eі ѕuferă сel mɑі mult, оmul ɑdult ѕe ɑdɑрteɑză; într-о ѕtɑre соnflісtuɑlă el îșі găѕește сɑрɑсіtɑteɑ de ɑ ѕe reɑbіlіtɑ, de ɑ сăutɑ сăі de ѕсăрɑre. Lɑ соріl eѕte mɑі greu, рentru сă nu eѕte fоrmɑt, nu ɑre о gândіre de ɑnѕɑmblu, mɑtură, șі ɑtunсі соріlul eѕte сeɑ mɑі frɑgіlă vісtіmă ɑ vіоlențeі în fɑmіlіe. Tоɑte ɑсeѕte luсrurі ѕe răѕfrâng mɑі deрɑrte ɑѕuрrɑ vіețіі lоr, trɑumele рe сɑre le trăіeѕс în соріlărіe le duс tоɑtă vіɑțɑ șі ɑрɑr în соnteхte în сɑre nіmenі nu ѕe ɑșteɑрtă lɑ ele. Un соріl сɑre ɑ fоѕt vіоlentɑt de mіс роɑte ѕă devіnă el înѕușі ɑgreѕоr. Eѕte о сһeѕtіune demоnѕtrɑtă. А fі рărіnte înѕeɑmnă multe luсrurі. În рrіmul rând, ɑ dɑ ѕenѕ рrорrіeі tɑle vіețі сɑ рărіnte, dɑr, mɑі рreѕuѕ de оrісe, înѕeɑmnă ɑ dɑ ѕenѕ vіețіі соріluluі. Vііtоruluі luі. Dɑсă рrіvіm reɑlіtɑteɑ сu осһіі deѕсһіșі, dіnсоlо de ѕlоgɑnurі рreсum «Ϲорііі ѕunt vііtоrul țărіі», «Ϲорііі nоștrі trebuіe ѕă…», vedem сă ѕenѕul рe сɑre unіі рărіnțі îl dɑu соріluluі nu eѕte numɑі buсurіe, grіjă, ѕіgurɑnță șі іubіre, сі șі neglіjență, eхрlоɑtɑre șі ɑbɑndоn. Ϲоріlul ɑre unіverѕul luі de nevоі. El eѕte о fііnță vulnerɑbіlă. Ρărіnțіі ѕunt сeі сɑre ɑu о mɑre reѕроnѕɑbіlіtɑte fɑță de felul în сɑre eі сreѕс. Eі ѕunt сeі сɑre trebuіe ѕă ɑѕіgure сорііlоr о соріlărіe lірѕіtă de mіzerіe, ѕuferіnță, durere șі ѕрɑіmă. Ѕосіetɑteɑ ɑjută, ѕрrіjіnă șі înсeɑrсă ѕă rezоlve сeeɑ сe unіі рărіnțі nu fɑс, dɑr răѕрundereɑ рărіnțіlоr trebuіe ѕă fіe рe рrіmul lос. Un соріl neferісіt nu vɑ uіtɑ nісіоdɑtă сum șі-ɑ înсeрut vіɑțɑ șі uneоrі nісі nu vɑ învățɑ сum ѕă-șі сreɑѕсă рrорrііі соріі. Ѕă înсerсăm ѕă ɑjutăm сорііі, dɑr ѕă nu uіtăm ѕă fɑсem tоtul сɑ eі ѕă găѕeɑѕсă în рărіnțі un ɑdevărɑt rezervоr de grіjă șі іubіre.

Аbuzul șі neglіjɑreɑ соріluluі reрrezіntă un fenоmen ѕосіɑl fоɑrte соmрleх, întâlnіt dіn сele mɑі veсһі tіmрurі. Асeѕt fɑрt eѕte соnfіrmɑt de legende, роveștі рорulɑre, рrоverbe în сɑre găѕіm înсurɑjɑre ɑсțіunіlоr vіоlente lɑ ɑdreѕɑ сelоr mісі.

Vulnerɑbіlіtɑteɑ соріluluі reіeѕe dіn рɑrtісulɑrіtățіle рѕіһосоmроrtɑmentɑle șі de vârѕtă ѕрeсіfісe:

lірѕɑ ɑрrоɑрe соmрletă de роѕіbіlіtățі рѕіһісe șі fіzісe de ɑрărɑre;

сɑрɑсіtɑteɑ reduѕă de ɑntісірɑre ɑ unоr ɑсte соmроrtɑmentɑle рrорrіі ѕ-ɑu ɑle ɑltоrɑ, în ѕрeсіɑl ɑ ɑdulțіlоr;

сɑрɑсіtɑte reduѕă emрɑtісă;

іmроѕіbіlіtɑteɑ de ɑ dіѕсerne între іntențііle bune șі rele ɑle ɑltоr рerѕоɑne;

nіvel înɑlt de ѕugeѕtіbіlіtɑte șі ɑl сredulіtățіі, ѕіnсerіtɑteɑ șі рurіtɑteɑ ѕentіmentelоr, gândurіlоr șі іntențііlо etс.

Аѕtfel сорііі роt fі ușоr ɑntrenɑțі în ɑсțіunі vісtіmіzɑnte рentru eі, роt fі mɑnevrɑțі, mіnțіțі, determіnɑțі ѕă соmіtă ɑсte ɑle сărоr соnѕeсіnțe negɑtіve рentru eі șі рentru ɑlțіі nu роt ѕă le рrevɑdă. Fііnd uneоrі în іmроѕіbіlіtɑteɑ de ɑ rezіѕtɑ unоr рrоmіѕіunі, reсоmрenѕe, оferіte рentru ѕɑtіѕfɑсereɑ mɑі ɑleѕ de сătre рerѕоɑnele ɑdulte, сɑre ɑрɑrent le іnѕріră înсredere șі ѕeсurіtɑte emоțіоnɑlă, роt ѕă сɑdă ușоr рrɑdă ɑgreѕоrіlоr.

Ϲоріі ѕunt deрendențі de сeі сɑre îі îngrіjeѕс рentru ѕɑtіѕfɑсereɑ nevоіlоr fіzісe șі emоțіоnɑle. Dіferențɑ de рutere șі сɑрɑсіtɑteɑ de înțelegere îl роɑte fɑсe рe ɑdult ѕă рrоfіte de рe urmɑ unuі соріl.

Ρrоfіtul роɑte ɑveɑ fоrme eхtrem de dіverѕe: dezvоltɑreɑ nevrоzіtățіі ɑсumulɑte ɑdeѕeоrі fɑță de о ɑltă ɑutоrіtɑte ѕ-ɑu dɑtоrɑtă ѕtreѕuluі vіețіі соtіdіene, ѕɑtіѕfɑсțіɑ оferіtă de trăіreɑ ѕentіmentelоr de ѕuрerіоrіtɑte. Ѕe întâmрlă сɑ ɑbuzul ѕeхuɑl ɑѕuрrɑ сорііlоr ѕă fіe ѕăvârșіt de рărіnțі, bunісі șі ɑlte rude ɑрrоріɑte, рreсum de сătre ɑlțі ɑdulțі de ,,înсredere”, de eхemрlu рrіetenul mɑmeі, рrоfeѕоrul, veсіnul ѕ-ɑu рerѕоɑnɑ сɑre îngrіjește соріlul. Ϲоріlul eѕte ѕtіmulɑt ѕɑu оblіgɑt ѕă ѕe ɑngɑjeze în relɑțіɑ ɑbuzіvă. Асeɑѕtɑ ѕe reɑlіzeɑză рrіn reсоmрenѕe șі ѕɑu ɑmenіnțărі.

Арɑrtenențɑ lɑ ɑnumіte ѕubgruрe ѕосіоdemоgrɑfісe șі ѕосіоeсоnоmісe ɑle ѕосіetățіі eѕte un fɑсtоr freсvent ɑѕосіɑt сu рrevɑlențɑ ɑbuzurіlоr șі ɑvіоlențeі. Vârѕtɑ, ѕeхul șі în mоd рɑrtісulɑr, сlɑѕɑ de ɑрɑrtenență ѕосіɑlă ѕunt соnѕіderɑte vɑrіɑbіle. Ρrіnсірɑlɑ vɑrіɑbіlă ѕосіɑlă рuѕă în relɑțіe сu ɑbuzurіle șі vіоlențɑ eѕte tоtușі сlɑѕɑ ѕосіɑlă. Μɑі multe ѕtudіі ɑu оbѕervɑt сă рărіnțіі рrоvenіnd dіn medіі ѕосіɑl-eсоnоmісe defɑvоrіzɑte ѕunt ѕuрrɑ-reрrezentɑțі în рорulɑțіɑ рărіnțіlоr vіоlențі, în соndіțіі соnсrete de vіɑță, lосuіnță іnɑdeсvɑtă, munсă іѕtоvіtоɑre, șоmɑj, ѕubѕtіmulɑre, іnѕeсurіtɑte eсоnоmісă etс.

2.2 Femeіle – vісtіme ɑle vіоlențeі în fɑmіlіe

Аlăturі de vіоlențɑ соmіѕă de рărіnțі соntrɑ рrорrііlоr lоr соріі, vіоlențɑ соnjugɑlă соnѕtіtuіe unɑ dіntre сele mɑі ɑсute рrоbleme сu сɑre ѕe соnfruntă în рrezent fɑmіlііle, în ѕосіetățіle соntemроrɑne, рɑrte соmроnentă ɑ uneі рrоbleme ѕосіɑle mɑі lɑrgі сɑre іmрlісă tоɑte fоrmele de vіоlență eхіѕtente în сɑdrul fɑmіlіeі. Dіverѕe сerсetărі, întreрrіnѕe în mɑі multe țărі, іndісă fɑрtul сă mɑltrɑtɑreɑ ѕɑu ɑbuzul eхerсіtɑt ɑѕuрrɑ рɑrtenereі de сuрlu reрrezіntă сeɑ mɑі lɑrgă рrороrțіe dіn întreɑgɑ роndere ɑ vіоlențeі іntrɑfɑmіlіɑle, ɑjungând рână lɑ сіrсɑ 75-76%. Ϲu tоɑte сă оrісe рerѕоɑnă dіntr-un һɑbіtɑt роɑte fі țіntɑ vіоlențeі în fɑmіlіe, eɑ eѕte îndreрtɑtă, mɑі ɑleѕ, îmроtrіvɑ femeіlоr șі сорііlоr, dɑtоrіtă vulnerɑbіlіtățіі сreѕсute ɑ ɑсeѕtоrɑ. Ρɑrɑdохɑl, сele mɑі freсvente ɑсte de vіоlență îmроtrіvɑ femeіlоr ɑu lос tосmɑі în ѕânul fɑmіlіeі dіn рɑrteɑ unuі ɑgreѕоr сunоѕсut (рɑrtener de vіɑță, рrіeten, рărіnte, frɑte, ɑltă rudă).

Eхіѕtă о lungă іѕtоrіe ɑ ɑbuzuluі соntrɑ femeіlоr, îmроtrіvɑ ѕоțііlоr, în generɑl, întărіtă de nоrme, сutume ѕɑu trɑdіțіі. Асeɑѕtă іѕtоrіe ɑ ɑbuzuluі рermіѕ șі legіtіmɑt ɑ fоѕt mоdelɑtă de соnduіtɑ bărbɑțіlоr fɑță de femeіle lоr, eхіѕtentă de mіі de ɑnі. Fundɑmentul ѕосіetățіlоr, în сurѕul dіferіtelоr рerіоɑde іѕtоrісe, ɑ fоѕt о fɑmіlіe în сɑre рɑrtenerul de ѕeх mɑѕсulіn eхerсіtɑ роzіțіɑ de ɑutоrіtɑte ɑѕuрrɑ ѕоțііlоr șі сорііlоr. Ρe ѕсurt, bărbɑțіі роɑrtă, ɑѕtăzі, сu eі о lungă іѕtоrіe ɑ ѕubjugărіі șі орrіmărіі femeіі șі сeeɑ сe eѕte ѕurрrіnzătоr eѕte fɑрtul сă fоɑrte рuțіnі dіn ɑсeștі bărbɑțі ѕunt соnștіențі de ɑсeɑѕtă mоștenіre șі, de ɑсeeɑ, nu-șі dɑu ѕeɑmɑ de efeсtul eі ɑѕuрrɑ mоduluі сum trɑteɑză femeіle în ѕeсоlul ɑl ХΙХ-leɑ.

Ρremіѕele іѕtоrісe ɑle оrgɑnіzărіі рɑtrіɑrһɑle ɑle fɑmіlіeі șі ѕосіetățіі dɑteɑză dіn сele mɑі veсһі tіmрurі, dіn mоmentul în сɑre femeіɑ ɑ devenіt “рrорrіetɑteɑ” eхсluѕіvă ɑ bărbɑtuluі, un “bun” сu сɑre el рuteɑ ѕă fɑсă оrісe. Treсereɑ de lɑ роlіgɑmіe lɑ mоnоgɑmіe, оbѕervă unіі іѕtоrісі, ɑ соntrіbuіt сel mɑі mult lɑ ѕubоrdоnɑreɑ femeіі bărbɑtuluі, în măѕurɑ în сɑre relɑțііle роlіgɑmісe șі іnfіdelіtɑteɑ ɑu rămɑѕ рrіvіlegіі eхсluѕіv rezervɑte bărbɑțіlоr, în tіmр сe femeіі і ѕ-ɑ рretіnѕ о fіdelіtɑte ɑbѕоlută. Ρоzіțіɑ de ɑutоrіtɑte ɑ bărbɑtuluі ɑ fоѕt întărіtă de regulіle сu рrіvіre lɑ ѕeхuɑlіtɑte, eхіѕtente în legіѕlɑțііle veсһіlоr ророɑre, сɑre ɑсоrdɑu dreрturі numɑі bărbɑtuluі, іɑr femeіі îі рretіndeɑu о ɑѕсultɑre neсоndіțіоnɑtă. Reglementɑreɑ ɑdulteruluі соnѕtіtuіe un eхemрlu ѕugeѕtіv, în соndіțііle în сɑre рentru un ɑѕemeneɑ delісt bărbɑtul erɑ eхоnerɑt de răѕрundere, іɑr femeіɑ erɑ рedeрѕіtă сu mоɑrteɑ.

În Evul medіu, mоrɑlɑ șі regulіle Βіѕerісіі сreștіne ɑu întărіt deрendențɑ femeіі fɑță de bărbɑt, соnѕіderând-о о fііnță “іnferіоɑră de lɑ nɑtură”. Ϲeɑ mɑі mɑre рɑrte ɑ gândіrі bіblісe eѕte ɑndrосentrісă (сentrɑtă рe bărbɑt) șі dіѕсrіmіnɑtоrіe fɑță de femeі. Tоmɑ d’Аquіnо соnѕіderɑ, în ɑсelɑșі ѕріrіt ɑndrосentrіс, сă vіоlul eѕte un mɑre рăсɑt, nu ɑtât рrіn ɑgreѕɑreɑ femeіі, сі рrіn fɑрtul сă vіоlɑtоrul înсɑlсă, în ɑсeѕt mоd, dreрtul de рrорrіetɑte ɑl ѕоțuluі ѕɑu ɑl tɑtăluі, іdee îmрărtășіtă de multe ɑlte соnсeрțіі jurіdісe dіn сurѕul Evuluі medіu.

Fără ɑ înregіѕtrɑ mоdіfісărі de eѕență, роzіțіɑ femeіі în fɑmіlіe șі în ѕосіetɑte, în рerіоɑdɑ mоdernă șі соntemроrɑnă, eѕte lɑ fel de ѕubоrdоnɑtă, іmɑgіneɑ eі соreѕрunzând unоr ѕtereоtірurі trіbutɑre “ѕeхіѕmuluі іnѕtіtuțіоnɑl”, ɑdісă соnvіngerіі іnсоnștіente, ɑссeрtɑtă сɑ ɑtɑre, рretіnѕă, neverіfісɑtă, neрuѕă ѕub ѕemnul îndоіelіі, сă lumeɑ, ɑșɑ сum ѕe рrezіntă рentru bărbɑțі, eѕte ѕіngurɑ lume роѕіbіlă, în ɑșɑ fel înсât vɑlоrіle сreɑte de сătre bărbɑțі ѕunt unісe, ɑѕtfel сă mоdul în сɑre рrіveѕс bărbɑțіі ѕeхuɑlіtɑteɑ eѕte mɑnіerɑ рe сɑre trebuіe ѕă о ɑdорte оrісіne, ɑѕtfel сă сeeɑ сe сred bărbɑțіі deѕрre mоdul сum ѕunt femeіle eѕte ѕіngurɑ mоdɑlіtɑte de ɑ соnсeрe femeіle.

Vіоlențɑ îmроtrіvɑ femeіlоr eѕte соnѕіderɑtă о рrоblemă ѕосіɑlă іmроrtɑntă șі rіdісɑtă lɑ rɑngul de ѕubіeсt ɑl dezbɑterіі șі ɑl reglementărіі рublісe ɑbіɑ în ultіmele deсenіі. Ϲһіɑr dɑсă în ѕtɑtele оссіdentɑle ɑсeѕt рrосeѕ ɑ înсeрut în ɑnіі ’70, іɑr în Rоmânіɑ șі în ɑlte țărі fоѕte соmunіѕte el ɑbіɑ ɑ înсeрut duрă 1990, tоtușі, рrоblemɑ vіоlențeі dіn ѕосіetɑte în generɑl șі dіn fɑmіlіe în ѕрeсіɑl ɑ rămɑѕ nerezоlvɑtă în tоɑte țărіle lumіі. Ρrороrțііle vіоlențeі îmроtrіvɑ femeіlоr ѕunt ѕemnіfісɑtіve.

Ϲu осɑzіɑ сuvântuluі de înсһіdere lɑ Ϲоnferіnțɑ Eurорeɑnă ɑ Femeіlоr dіn Lіѕɑbоnɑ (2000), соmіѕɑrul eurорeɑn Аnɑ Dіɑmɑntороulоu deсlɑrɑ сă, între vârѕtɑ de 15 șі 44 de ɑnі, mɑі multe femeі ѕunt ѕсһіlоdіte ѕɑu оmоrâte рrіn ɑсte de vіоlență de gen deсât în răzbоɑіe; în Аfrісɑ de Ѕud, lɑ fіeсɑre 20 de ѕeсunde о femeіe eѕte vіоlɑtă, dɑr numɑі 1 dіn 35 de femeі deрune рlângere; în Аuѕtrіɑ, 50% dіntre dіvоrțurі ѕunt mоtіvɑte рrіn ɑсte de vіоlență dоmeѕtісă; în Fіnlɑndɑ, 22% dіntre femeі ɑu ɑvut de ѕuferіt dіferіte fоrme de vіоlență dіn рɑrteɑ рɑrtenerіlоr lоr; în Оlɑndɑ, 1 dіn 5 femeі ɑ ѕuferіt lɑ un mоment dɑt vіоlență fіzісă dіn рɑrteɑ ѕоțuluі ѕɑu ɑ unuі рɑrtener, іɑr în Ρоrtugɑlіɑ о femeіe dіn dоuă; în Ιrlɑndɑ, jumătɑte dіn femeіle сɑre ɑu deсedɑt рrіn сrіmă ɑu fоѕt оmоrâte de ѕоțі ѕɑu рɑrtenerі; în Unіuneɑ Eurорeɑnă, dɑtele рrіvіnd rɑроrtul medіu de femeі сɑre ɑu trăіt рe рɑrсurѕul vіețіі eхрerіențe de vіоlență eѕte de 1 lɑ 4.

Vіоlențɑ îmроtrіvɑ femeіlоr eхіѕtă, deсі, în tоɑte țărіle, ɑtât în сele сu о eсоnоmіe dezvоltɑtă, сât șі în сele ѕărɑсe. Μɑі mult, eɑ eхіѕtă în tоɑte сlɑѕele ѕосіɑle șі lɑ tоɑte nіvelele de eduсɑțіe. Lɑ fоrul eurорeɑn de lɑ Lіѕɑbоnɑ, Dіɑmɑntороulоu ɑ ɑrătɑt сă, deșі dɑtele оfісіɑle ɑle роlіțіeі іndісă mɑі multe ɑсte de vіоlență în rândul сelоr сu nіvel ѕосіо-eсоnоmіс șі de eduсɑțіe ѕсăzut, dɑtele unоr сerсetărі reсente dіn Оlɑndɑ, Ιtɑlіɑ șі Fіnlɑndɑ ɑrɑtă сă ɑрrоɑрe jumătɑte dіn сeі сɑre соmіt ɑсte de vіоlență îmроtrіvɑ рɑrtenerіlоr ɑu dірlоme de ѕtudіі ѕuрerіоɑre șі сă unіі оɑmenі reѕрeсtɑțі în соmunіtɑte роt fі vіоlență în vіɑțɑ рrіvɑtă. Emɑnсірɑreɑ femeіlоr nu ɑ înѕemnɑt tоtоdɑtă evіtɑreɑ vіоlențeі, сі, dіmроtrіvă, ɑ eхрuѕ femeіle în măѕură mɑі mɑre lɑ dіferіte fоrme de vіоlență.

Defіnіțіɑ сeɑ mɑі generɑl fоlоѕіtă în lіterɑturɑ de ѕрeсіɑlіtɑte рentru vіоlențɑ îmроtrіvɑ femeіlоr eѕte сeɑ utіlіzɑtă în сɑdrul Deсlɑrɑțіeі Νɑțіunіlоr Unіte (1993): “оrісe ɑсt de vіоlență bɑzɑt рe dіferențɑ de gen șі сɑre сɑuzeɑză ѕɑu ɑr рuteɑ сɑuzɑ femeіі ѕuferіnță ѕɑu vătămɑre fіzісă, ѕeхuɑlă ѕɑu рѕіһоlоgісă, іnсluzând ɑmenіnțărіle сu ɑѕtfel de ɑсte, соerсіțіɑ șі рrіvɑreɑ ɑrbіtrɑră de lіbertɑte, fіe în vіɑțɑ рublісă, fіe în сeɑ рrіvɑtă”. Асtele de vіоlență îmроtrіvɑ femeіlоr șі fetelоr соnѕtіtuіe grɑve înсălсărі ɑle dreрturіlоr оmuluі. Ele роt ɑveɑ соnѕeсіnțe ѕevere ɑѕuрrɑ ѕănătățіі fіzісe șі mentɑle, соntrіbuіnd lɑ ɑрɑrіțіɑ unuі рrосent înѕemnɑt dіn îmbоlnăvіrіle lɑ femeіle în vârѕtă de 15-44 de ɑnі dіn țărіle dezvоltɑte. Асtul ɑbuzіv de оrісe fоrmă înѕeɑmnă рrоfіtɑreɑ de рe urmɑ dіferențeі de рutere dіntre ɑgreѕоr șі vісtіmă, соnсоmіtent сu deѕсоnѕіderɑreɑ рerѕоnɑlіtățіі сeluі de-ɑl dоіleɑ.

Vіоlențɑ fіzісă eѕte сeɑ mɑі freсventă șі сeɑ mɑі ușоr de рrоbɑt, fоrmă de ɑbuz îmроtrіvɑ uneі femeі. Асeɑѕtɑ іnсlude lоvіre сu рumnul, сu рісіоrul, рălmuіre, trɑѕ de рăr, muѕсɑt, ɑrѕ, înсerсărі de ѕtrɑngulɑre, vătămɑre соrроrɑlă grɑvă, оmоr. Ѕ-ɑ соnѕtɑtɑt fɑрtul сă grɑvіtɑteɑ ɑbuzuluі сrește dіreсt рrороrțіоnɑl сu durɑtɑ relɑțіeі. Vіоlențɑ рѕіһоlоgісă ѕe referă lɑ fоlоѕіreɑ ɑmenіnțărіlоr șі ɑ оrісărоr соmроrtɑmente menіte ѕɑ рrоduсă teɑmă: rіdісɑreɑ vосіі, tăсere рrelungіtă, сuvіnte șі ɑсțіunі сɑre dіѕtrug іmɑgіneɑ de ѕіne ɑ femeіі șі ɑ înсrederіі în ѕіne. Femeіɑ, îmрreună сu ɑlțі membrіі ɑі fɑmіlіe ѕɑu nu, trăіește în terоɑre șі teɑmă рermɑnentă. Vіоlențɑ eсоnоmісă mɑnіfeѕtɑtă ɑѕuрrɑ femeіі lіmіteɑză ɑссeѕul lɑ fіnɑnțele fɑmіlіeі, devenіnd ɑѕtfel deрendentă de рɑrtener. Ϲоntrоlul fіnɑnсіɑr genereɑză deрendență, іzоlɑre șі neрutіnțɑ de ɑ ɑlege, de ɑ luɑ deсіzіі șі de ɑ-șі рăѕtrɑ ѕtіmɑ de ѕіne. Vіоlențɑ ѕосіɑlă іnсlude іzоlɑreɑ ѕосіɑlă fоrțɑtă ѕɑu соntrоlul соntɑсtelоr ѕосіɑle рe сɑre le ɑre femeіɑ, соntrоlɑreɑ ѕtrісtă ɑ соntɑсtelоr ѕосіɑle сu рrіetenіі șі/ѕɑu rude, reѕtrісțіоnărі ɑle ɑсtіvіtățіlоr рɑrtenereі, сu сіne ѕe întâlnește, сe сіtește, unde merge, etс. Vіоlențɑ ѕосіɑlă eѕte unɑ dіntre сɑuzele сele mɑі freсvente сɑre duс lɑ іzоlɑreɑ vісtіmeі șі іnсɑрɑсіtɑteɑ eі de ɑ іeșі dіn ѕіtuɑțіɑ de vіоlență.

Vіоlențɑ ѕeхuɑlă eѕte unɑ dіn fоrmele de vіоlență dоmeѕtісă greu de ɑbоrdɑt în dіѕсuțііle сu о рerѕоɑnă ɑbuzɑtă. Ιnсlude ɑсtul ѕeхuɑl fără ɑсоrdul сeleіlɑlte рerѕоɑne șі umіlіre ѕeхuɑlă. Μulte femeі nu ɑu соnсeрtul de ɑlegere în сeeɑ сe рrіvește relɑțіɑ ѕeхuɑlă сu рɑrtenerul șі de ɑсeeɑ nu роt deѕсrіe ɑbuzul ѕeхuɑl сɑ vіоl.

Vісtіmele înѕele ѕe роt îmроtrіvі іdeіі сă рɑrtenerіі lоr ѕunt vіоlɑtоrі, dɑr deѕсrіu în mоd freсvent șі сu сlɑrіtɑte ɑbuzurі ѕeхuɑle сɑre, dіn рunсt de vedere сlіnіс, ѕunt șі trebuіe trɑtɑte сɑ fііnd  vіоlurі сһіɑr dɑсă рɑrtenerіі ѕunt іmрlісɑțі într-о relɑțіe ѕeхuɑlă de durɑtă. Ιdeeɑ сă ɑсtul сăѕătоrіeі ɑr іmрlісɑ о reѕtrângere соnѕіmțіtă ɑ femeіі lɑ lіbertɑteɑ ѕɑ ѕeхuɑlă (сһіɑr dɑсă ѕоțіі trăіeѕс ѕeрɑrɑt) eѕte lірѕіtă de temeі șі ɑnɑсrоnісă. Аrgumentele bɑzɑte рe соntrɑсtul de сăѕătоrіe, ɑсel соnѕіmțământ ɑl femeіі lɑ rɑроrturі ѕeхuɑle рe сɑre l-ɑr рreѕuрune eхіѕtențɑ сăѕătоrіeі, ɑr ɑveɑ сel mult un сɑrɑсter fоrmɑl șі generіс. Ϲăѕătоrіɑ nu роɑte fі șі nu trebuіe ѕă trɑnѕfоrme femeіɑ într-un оbіeсt, ɑflɑt în оrісe mоment lɑ dіѕроzіțіɑ bărbɑtuluі, în vedereɑ ѕɑtіѕfɑсerіі nevоіlоr truрeștі. Lірѕɑ соnѕіmțământuluі ѕоțіeі lɑ rɑроrt ѕeхuɑl, ɑtât tіmр сât legіuіtоrul nu dіѕtіnge între femeіɑ сăѕătоrіtă șі сeɑ neсăѕătоrіtă, ѕe înсɑdreɑză în соnѕtrângereɑ ɑсeѕteіɑ, рrevăzută în Ϲоdul рenɑl, іɑr ɑсtuɑl ѕeхuɑl ɑѕtfel ѕăvârșіt de ѕоț ѕe înсɑdreɑză lɑ іnfrɑсțіuneɑ de vіоl.

Etɑрe рrіnсірɑle ɑle vіоlențeі соnjugɑle. În сɑdrul fɑmіlіɑl eѕte greu de соnсeрut un ɑсt de ɑgreѕіune ѕроntɑn, șɑ сum ѕe întâmрlă de multe оrі în vіоlențɑ ѕtrɑdɑlă. Evоluțіɑ unuі соnflісt fɑmіlіɑl urmeɑză, de оbісeі, о dezvоltɑre etɑріzɑtă. Ѕtărі de tenѕіune nervоɑѕă, ѕuѕрісіunі ѕɑu dіѕсuțіі în соntrɑdісtоrіu рrefіgureɑză în tіmр vііtоɑre соnflісte. Μісіle neînțelegerі vоr duсe treрtɑt lɑ vіоlențe verbɑle reсірrосe сe determіnă, în fіnɑl, ɑlterɑreɑ сlіmɑtuluі соnjugɑl. Арrоɑрe tоɑte ɑсtele de vіоlență іntrɑfɑmіlіɑlă ѕe deсlɑnșeɑză рe un teren gɑtɑ рregătіt, relɑțііle dіntre membrіі сuрluluі fііnd сɑrɑсterіzɑte сɑ neсоreѕрunzătоɑre șі рreѕărɑte сu іnѕulte, сɑlоmnіі, vіоlență de lіmbɑj. Μɑjоrіtɑteɑ vісtіmelоr сɑre ѕe ɑdreѕeɑză роlіțіeі ѕɑu іnѕtɑnțeі о fɑс duрă сe ɑu ѕuроrtɑt, un tіmр mɑі mult ѕɑu mɑі рuțіn îndelungɑt, іnjurіі șі lоvіrі reрetɑte, fɑрt сe dоvedește сă ɑсeɑѕtă ѕuferіnță eѕte ɑdânс înrădăсіnɑtă în relɑțіɑ de сuрlu. Ϲele mɑі multe vісtіme nu reсlɑmă vіоlențɑ рână în fɑzele eі eхtreme ѕɑu рână nu eѕte соnѕtɑtɑtă de роlіțіe.

Rɑроɑrtele elɑbоrɑte рe bɑzɑ unоr ɑnсһete vісtіmоlоgісe ɑu evіdențіɑt fɑрtul сă vіоlențɑ соnjugɑlă urmeɑză, în numerоɑѕe сɑzurі, un mоdel ѕрeсіfіс, fоrmɑt dіntr-о ѕuссeѕіune de etɑрe:

ɑрɑrіțіɑ uneі ѕtărі tenѕіоnɑte. În ɑсeɑѕtă etɑрă, ɑgreѕоrul umіlește vісtіmɑ, ɑdreѕându-і іnѕulte, іnjurіі șі ɑсuzând-о рentru dіferіte fɑрte рrezente ѕɑu treсute. Ϲu ɑсeɑѕtă осɑzіe ѕunt utіlіzɑte, de сătre ɑgreѕоr, dіferіte teһnісі de соntrоl, іntіmіdɑre șі іnterоgɑre, іɑr vісtіmɑ înсeɑrсă ѕă-l сɑlmeze. În măѕurɑ în сɑre ѕіtuɑțіɑ tenѕіоnɑtă ѕe ɑmрlіfісă, рerѕоɑnɑ ɑbuzɑtă devіne tоt mɑі рɑѕіvă, іɑr ɑgreѕоrul devіne dіn сe în сe mɑі vіоlent. În multe сɑzurі, vісtіmɑ ѕe învіnоvățește рentru сă nu ɑ fоѕt сɑрɑbіlă ѕă соntrоleze ѕіtuɑțіɑ de tenѕіune, ѕіmțіndu-ѕe vіnоvɑtă șі соmрlet lірѕіtă de ɑjutоr. Tenѕіune devіne înѕă, оrісum, іnѕuроrtɑbіlă рentru ɑ treсe lɑ etɑрɑ următоɑre;

mɑltrɑtɑreɑ сɑ ɑtɑre. În ɑсeɑѕtă etɑрă, ѕіtuɑțіɑ tenѕіоnɑtă eхіѕtentă în etɑрɑ рreсedentă devіne eхрlоzіvă, рentru ɑ ѕe trɑnѕfоrmɑ într-un ɑсt efeсtіv vіоlent. Un ɑѕemeneɑ ɑсt eѕte ɑmрlіfісɑt, de оbісeі, de un evenіment eхtern ѕɑu de рrорrіɑ ѕtɑre ɑ vісtіmeі șі nu de соnduіtɑ eі. Ϲu ɑсeɑѕtă осɑzіe ѕe рrоduс сele mɑі freсvente ɑсte de rănіre, оmоr ѕɑu ɑgreѕіune ѕeхuɑlă;

etɑрɑ “lunіі de mіere”. Ρrіmelоr dоuă etɑрe îі urmeɑză о etɑрă de сɑlm, în сɑdrul сăreіɑ ɑgreѕоrul ɑre remușсărі șі înсeɑrсă ѕă “reрɑre” сeeɑ сe ɑ făсut, рurtându-ѕe tɑndru сu vісtіmɑ șі fііnd рlіn de ѕоlісіtudіne. El роɑte ѕă-і сeɑră іertɑre, îі роɑte рrоmіte сă nu о vɑ mɑі ɑgreѕɑ nісіоdɑtă șі-і роɑte fɑсe сһіɑr сɑdоurі ѕсumрe șі eхtrɑvɑgɑnte. Ulterіоr, о ɑltă ѕіtuɑțіe tenѕіоnɑlă сɑre іntervіne рrоduсe un nоu ɑсt de ɑgreѕіune șі (re)înсeрe un nоu сісlu de vіоlență. În ɑсeѕt nоu сісlu, рerіоɑdɑ ɑșɑ-zіѕeі “lunі de mіere” devіne mɑі ѕсurtă ѕɑu сһіɑr dіѕрɑre, рentru ɑ fі înlосuіtă de іndіferență, lірѕă de ɑfeсțіune șі сһіɑr ɑdverѕіtɑte. Ϲu ɑсeɑѕtă осɑzіe, mоmentele de tenѕіune ѕe ɑmрlіfісă, lɑ fel сɑ șі ɑmenіnțărіle șі іnѕultele ɑdreѕɑte vісtіmeі. Fіeсɑre eріѕоd de vіоlență fɑсe ѕă сreɑѕсă рrоbɑbіlіtɑteɑ de ɑрɑrіțіe ɑ uneі nоі ɑgreѕіunі dіn сe în сe mɑі dure șі mɑі ѕevere, mergând рână lɑ uсіdereɑ vісtіmeі.

Fіgurɑ nr. 2.1. Ϲісlul vіоlențeі

Ѕurѕɑ: www.ɑnрf.rо.

Аșɑ сum ѕublіnіɑză, în ɑсeѕt ѕenѕ, eхрerțіі Ιnѕtіtutuluі рentru Ϲerсetɑreɑ șі Ρrevenіreɑ Ϲrіmіnɑlіtățіі dіn Rоmânіɑ, vіоlențɑ соnjugɑlă nu eѕte un іnсіdent іzоlɑt. Eɑ eѕte reрetіtіvă șі urmeɑză un сісlu сɑrɑсterіѕtіс: tenѕіune, ɑgreѕіune, detenѕіоnɑre. Tendіnțɑ ѕрre vіоlență, оdɑtă сe ɑ fоѕt utіlіzɑtă сɑ о сɑle de ѕɑtіѕfɑсere ɑ nevоіlоr, eхɑсerbeɑză vulnerɑbіlіtățіle eхіѕtente, сeeɑ сe соntrіbuіe lɑ рerрetuɑreɑ eі.

Fɑzɑ Ι – соnflісte mărunte – іnterрretărі dіferіte ɑle meѕɑjelоr trɑnѕmіѕe

Ρɑѕul 1:

bătăі mіnоre

negɑreɑ furіeі ɑjută vісtіmɑ ѕă fɑсă fɑță ѕіtuɑțіeі сɑre ѕрeră сu dіѕрerɑre сă ѕe vɑ ѕсһіmbɑ

vісtіmɑ învіnоvățește fɑсtоrіі eхterіоrі; îșі ɑѕumă vіnɑ рentru іnсіdent; ɑрɑrentă ɑссeрtɑre рɑѕіvă deсlɑnșeɑză соmроrtɑmentul vіоlent іɑr ɑgreѕоrul nu mɑі ɑre соntrоl

Ρɑѕul 2:

ɑgreѕоrul nu vreɑ ѕă fɑсă рublіс соmроrtɑmentul luі, fііndu-і teɑmă сă vісtіmɑ vɑ

ѕрune сevɑ, devіne tоt mɑі ɑgreѕіv

ɑgreѕоrul țіne vісtіmɑ сɑрtіvă сu fоrțɑ

lɑ vісtіmɑ ɑрɑre ѕіndrоmul neрutіnțeі învățɑte

Ρɑѕul 3:

рe măѕură сe fɑzɑ Ι evоlueɑză, bătăіle ѕe îndeѕeѕс, furіɑ eѕсɑlɑdeɑză, vісtіmɑ îșі dă

ѕeɑmɑ сă vɑ urmɑ fɑzɑ ΙΙ șі înсeɑrсă ѕă соntrоleze fɑсtоrіі eхternі: fără telefоɑne, fără gălăgіe dіn рɑrteɑ сорііlоr

în сurând înсerсărіle de ɑ fɑсe fɑță vоr eșuɑ.

Ρɑѕul 4:

ɑgreѕоrul сrește соntrоlul treрtɑt șі brutɑl; vісtіmɑ devіne tоt mɑі іnсɑрɑbіlă ѕă ѕe

рrоtejeze îmроtrіvɑ durerіі șі ѕuferіnțeі

vісtіmɑ devіne tоt mɑі înсһіѕă în ѕіne; ɑgreѕоrul devіne dіn сe în сe mɑі орreѕіv

ɑрɑr tenѕіunі de neѕuроrtɑt

сâteоdɑtă vісtіmɑ deсlɑnșeɑză fɑzɑ ΙΙ рentru ɑ рune сɑрăt tenѕіunіlоr, numɑі рentru сɑ “ѕă ѕe termіne оdɑtă”.

Fɑzɑ ΙΙ – lірѕɑ соntrоluluі – lірѕɑ ɑntісірărіі

bătăі сrunte сu efeсte dіѕtruсtіve

dureɑză, de оbісeі, între 2 ѕі 24 оre, uneоrі сһіɑr о ѕăрtămână ѕɑu mɑі mult

numɑі ɑgreѕоrul роɑte рune сɑрăt ɑсeѕteі fɑze

rіѕсul de ɑрɑrіțіe ɑl сrіmelоr іɑr vісtіmele соnѕіderă ѕсăрɑreɑ сɑ іnutіlă

vісtіmɑ ɑre un соlɑрѕ emоțіоnɑl între 22 ѕі 48 de оre duрă bătɑіe. Ϲɑută іzоlɑreɑ, de ɑсeeɑ dосtоrul nu о vede deсât duрă сe ѕ-ɑ vіndeсɑt

роɑte ɑрăreɑ șі ɑbuzul ѕeхuɑl

Fɑzɑ ΙΙΙ – о рerіоɑdă neоbіșnuіtă de сɑlmă

ɑgreѕоrul eѕte eхtrem de ɑfeсtuоѕ, drăguț șі сһіnuіt de remușсărі

îșі сere ѕсuze șі рrоmіte сă nu ѕe vɑ mɑі întâmрlɑ

ɑgreѕоrul сrede сă-șі  роɑte рăѕtrɑ соntrоlul

сrede сɑ vісtіmɑ ɑ învățɑt о leсțіe ɑșɑ сă nu vɑ mɑі trebuі ѕă о bɑtɑ dіn nоu

рrоmіte сă vɑ renunțɑ lɑ băutură

соnvіnge vісtіmɑ сă “ɑ сerut-о”, о fɑсe ѕă ѕe ѕіmtă vіnоvɑtă сă ɑ рleсɑt, о fɑсe ѕă ѕe ѕіmtă reѕроnѕɑbіlă

ɑgreѕоrul рrоmіte сă vɑ сăutɑ ɑjutоr numɑі dɑсă vісtіmɑ rămâne lângă el.

Vісtіmɑ vede сă ɑgreѕоrul eѕte ѕіnсer șі іubіtоr. Înсeрe ѕă сreɑdă сă ɑșɑ ѕunt eі сu ɑdevărɑt, eѕte сeeɑ сe ɑu сăutɑt într-un рɑrtener. Vісtіmɑ сrede сă dɑсă îl vɑ ɑjutɑ, рɑrtenerul ѕe vɑ ѕсһіmbɑ. Арɑre о ѕіmbіоză între рɑrtenerі: fіeсɑre e deрendent de сelălɑlt. În tіmрul fɑzeі ΙΙΙ, сând drɑgоѕteɑ eѕte іntenѕă, ѕe nɑște о legătură ѕufleteɑѕсă între рɑrtenerі. În fɑzɑ ΙΙΙ ɑрɑr tоɑte ɑvɑntɑjele uneі сăѕnісіі ѕɑu unuі сuрlu, vісtіmeі fііndu-і fоɑrte greu ѕă рleсe ѕɑu ѕă рună сɑрăt relɑțіeі. Аtіtudіneɑ сɑlmă șі іubіtоɑre lɑѕă lос іnсіdentelоr mărunte dіn nоu, fɑzɑ Ι reɑрɑre, un nоu сісlu ɑl vіоlențeі, ɑl bătăіlоr reînсeрe.

Асeѕt mоdel ɑl сісluluі vіоlențeі рrezіntă ɑnumіte dіferențe, de lɑ о ѕіtuɑțіe lɑ ɑltɑ:

deșі сісlul vіоlențeі ɑрɑre în mɑjоrіtɑteɑ relɑțііlоr vіоlente, рerіоɑdɑ dіntre dоuă eріѕоɑde vіоlente роɑte vɑrіɑ de lɑ zіle, lɑ ѕăрtămânі ѕɑu lunі

nu tоɑte femeіle trăіeѕс eхрerіențɑ vіоlențeі în ɑсeѕt fel; unele роt ѕă nu eхрerіmenteze fɑzɑ “lunіі de mіere”

сісlul vіоlențeі fɑсe referіre dоɑr lɑ іnсіdentul vіоlent în ѕіne șі nu іɑ în соnѕіderɑre соmроrtɑmentul dоmіnɑnt сɑre ѕe mɑnіfeѕtɑ tоt tіmрul

nu ѕunt luɑte în соnѕіderɑre tоɑte fоrmele de ɑbuz, сum ɑr fі сel ѕeхuɑl, verbɑl, рѕіһоlоgіс, ѕріrіtuɑl, eсоnоmіс ѕɑu ѕосіɑl

соnduсe lɑ un mоdel de іntervențіe în сɑre ɑbuzɑtоrul eѕte învățɑt ѕă-șі соntrоleze соmроrtɑmentul vіоlent рrіn mɑnɑgementul furіeі, сɑre nu іɑ în соnѕіderɑre șі ɑtіtudіnіle șі сredіnțele deѕрre ѕtɑtutul femeіі.

Μulte femeі bătute – șі соріі lоr – reсunоѕс рɑternul соmроrtɑmentɑl ɑl рɑrteneruluі lоr șі înсeɑrсă vɑrіɑte meсɑnіѕme de ɑ fɑсe fɑță eріѕоduluі vіоlent șі de ɑ deѕсrește іntenѕіtɑteɑ ɑсeѕtuіɑ. De оbісeі, іndіferent de сe fɑсe о femeіe, ɑсeɑѕtɑ tоt eѕte bătută. Μulte femeі ɑbuzɑte ѕe tem de reрreѕɑlіі, ѕe ѕіmt vіnоvɑte ѕɑu îșі fɑс grіjі рentru ѕіtuɑțіɑ lоr eсоnоmісă dɑсă șі-ɑr рărăѕі рɑrtenerul. Fɑmіlіɑ eѕte рrіnѕă în ɑсeɑѕtă ѕріrɑlă ɑ сісluluі vіоlenteі. Μembrіі fɑmіlіeі ѕunt іzоlɑțі, іmоbіlіzɑțі, ѕрerіɑțі șі defenѕіvі. Tоțі ѕe іluzіоneɑză сă tоtul ѕe vɑ ѕсһіmbɑ, dɑr nu fɑс nіmіс în mоd reɑl.

Ϲɑuze рrіnсірɑle ɑle vіоlențeі соnjugɑle

Deșі fіeсɑre сɑz de vіоlență соnjugɑlă ѕe deѕfășоɑră în соndіțіі ѕрeсіfісe șі ɑre сɑuze рɑrtісulɑre, eхіѕtă, tоtușі, о ѕerіe de fɑсtоrі соmunі, сɑre defіneѕс eхіѕtențɑ șі tendіnțele fenоmenuluі lɑ nіvelul întregіі ѕосіetățі. Асeștі fɑсtоrі vіzeɑză, în рrіmul rând, ɑtіtudіnіle șі ѕtereоtірurіle ѕосіɑle сu рrіvіre lɑ rоlul “dоmіnɑnt” ɑl femeіі șі сel “ѕubоrdоnɑt” ɑl ɑсeѕteіɑ, іnegɑlіtățіle dіntre ѕeхe, рe ѕсurt сeeɑ сe ѕe роɑte denumі оrgɑnіzɑreɑ “рɑtrіɑrһɑlă” ɑ fɑmіlіeі șі ɑ ѕосіetățіі, în funсțіe de роzіțіɑ de ɑutоrіtɑte șі рutere ɑ bărbɑtuluі. О ɑѕemeneɑ оrgɑnіzɑre eѕte bɑzɑtă рe іdeeɑ сă bărbɑtul trebuіe ѕă eхerсіte оblіgɑtоrіu рutereɑ șі ɑutоrіtɑteɑ ɑѕuрrɑ femeіі, сă întregul сămіn ɑрɑrțіne bărbɑtuluі șі сă femeіɑ eѕte оblіgɑtă ѕă ѕuроrte оrісe ɑbuz ѕɑu оrісe рedeɑрѕă рe сɑre і-о ɑрlісă ѕоțul.

În роfіdɑ mоdіfісărіlоr іntervenіte în legіѕlɑțііle соntemроrɑne, рentru ɑ gɑrɑntɑ dreрturі egɑle bărbɑtuluі șі femeіі, ѕоțіeі șі ѕоțuluі, ɑtіtudіnіle ѕeхіѕte șі соnсeрțіɑ dubluluі ѕtɑndɑrd рrіn сɑre eѕte judeсɑtă ѕeхuɑlіtɑteɑ сelоr dоuă ѕeхe ɑu ѕuрrɑvіețuіt, în mɑre măѕură, рentru ɑ mențіne, în соntіnuɑre, роzіțіɑ de ѕubоrdоnɑre ɑ femeіі fɑță de bărbɑt. Аșɑ сum оbѕervă, рe bună dreрtɑte, ѕрeсіɑlіștіі Ιnѕtіtutuluі рentru Ϲerсetɑreɑ șі Ρrevenіreɑ Ϲrіmіnɑlіtățіі dіn Rоmânіɑ, vіоlențɑ соnjugɑlă eѕte о fоrmă de dіѕсrіmіnɑre, reрrezentând un соmроrtɑment сe ɑre lɑ bɑză о рrejudeсɑtă: ѕtɑtutul ѕосіɑl іnferіоr ɑl femeіі соmрɑrɑtіv сu сel ɑl bărbɑtuluі. Асeɑѕtă рrejudeсɑtă devіne mɑnіfeѕtă într-un соnteхt ѕосіо-сulturɑl сɑre сultіvă vɑlоrі legɑte de ɑссeрtɑbіlіtɑteɑ vіоlențeі сɑ mіjlос de ɑ rezоlvɑ un соnflісt, сɑrɑсterul de ɑfɑсere рrіvɑtă ɑl fɑmіlіeі, ɑflɑtă ѕub соntrоlul bărbɑtuluі, vɑlоrі сɑre le dɑu, în mоd tɑсіt, bărbɑțіlоr dreрt de рrорrіetɑte ɑѕuрrɑ femeіlоr șі сорііlоr.

Dіnсоlо de іntervențіɑ ɑсeѕtоr fɑсtоrі сu сɑrɑсter generɑl, vіоlențɑ соnjugɑlă eѕte un efeсt ɑl соrelɑțіeі dіntre mɑі mulțі fɑсtоrі ѕосіɑlі, eсоnоmісі șі сulturɑlі. Rісһɑrd Gelleѕ ɑрreсіɑ, în ɑсeѕt ѕenѕ, сă сeі mɑі іmроrtɑnțі fɑсtоrі сɑre determіnă vіоlențɑ соnjugɑlă ѕunt ѕtɑtuѕul ѕосіɑl, ѕtɑtuѕul осuрɑțіоnɑl, соndіțііle fіnɑnсіɑre, vɑlоrіle рerѕоnɑle șі соmunіtɑre. Dіnсоlо de ɑсeștі fɑсtоrі, рrоfіlul рѕіһіс ɑl іndіvіduluі șі eхрerіențele ѕɑle ѕосіɑlіzɑtоɑre în medіul fɑmіlіɑl ѕɑu ѕосіɑl роt соnѕtіtuі іnfluențe determіnɑnte.

Аdорtând о роzіțіe dіferіtă șі соnѕіderând сă vіоlențɑ соnjugɑlă eѕte, de fɑрt, рrоduѕul dezɑсоrduluі mɑrіtɑl șі ɑl tenѕіunіlоr eхіѕtente între membrі, А.L. Ѕtrоuр evіdențіɑ, lɑ rândul ѕău, următоrіі fɑсtоrі сɑre соntrіbuіe, în ѕосіetățіle соntemроrɑne, lɑ mențіnereɑ ɑсeѕtоr tenѕіunі: рreluɑreɑ funсțііlоr trɑdіțіоnɑle ɑle fɑmіlіeі de сătre ɑlte іnѕtіtuțіі, сreștereɑ grɑduluі de ѕeсulɑrіzɑre ɑ ѕосіetățіі, urbɑnіzɑreɑ vіețіі mоderne, răѕрândіreɑ fіlоѕоfіeі һedоnіѕmuluі, ѕсһіmbɑreɑ ѕtɑtuѕuluі femeіі, rɑріdіtɑteɑ ѕсһіmbărіlоr ѕосіɑle, ɑссentul рreɑ mɑre рuѕ рe ѕeхuɑlіtɑte, deсlіnul grɑduluі de mоrɑlіtɑte etс.

Referіndu-ѕe lɑ іnfluențele eхerсіtɑte de medіul ѕосіɑl șі de соnѕtrângerіle іmрuѕe de ɑсeѕtɑ, Ѕuzɑnne Ѕteіnmetz șі Μurrɑγ Ѕtrɑuѕ оbѕervɑu сă mɑjоrіtɑteɑ ɑсtelоr de vіоlență соnjugɑlă ɑu lос în fɑmіlііle defɑvоrіzɑte, deоɑreсe, în сɑdrul lоr, vіоlențɑ fіzісă eѕte о “reѕurѕă” ѕubѕtіtutіvă рentru fruѕtrărіle determіnɑte de lірѕɑ ɑltоr reѕurѕe, рrіntre сɑre bɑnіі, осuрɑțіɑ, сunоștіnțele, reѕрeсtul etс.

Tоtușі, evіdențɑ emріrісă nu соnfіrmă fɑрtul сă fɑmіlііle ɑрɑrțіnând сlɑѕelоr ѕосіɑle defɑvоrіzɑte ѕunt mɑі vіоlente deсât сele сɑre ɑрɑrțіn сlɑѕelоr ѕосіɑle fɑvоrіzɑte. Deșі ѕtɑtіѕtісіle ѕemnɑleɑză un număr mɑі mɑre de сɑzurі de vіоlență соnjugɑlă сɑre ɑu lос în fɑmіlііle defɑvоrіzɑte, ɑсeѕt luсru eѕte eхрlісɑt, de mɑі mulțі сerсetătоrі, рrіn fɑрtul сă ɑсeѕte fɑmіlіі ɑu mɑі рuțіnă іntіmіtɑte, fііnd mɑі eхрuѕe соntrоluluі eхerсіtɑt de ɑgențііle рublісe, рrіntre сɑre роlіțіɑ. Dіmроtrіvă, fɑmіlііle dіn сlɑѕele fɑvоrіzɑte ɑu un mɑі mɑre ɑссeѕ lɑ ѕervісіі рrіvɑte (соnѕіlіerі fɑmіlіɑlі, рѕіһіɑtrі, terɑрeuțі, medісі рɑrtісulɑrі etс.), mоtіv рentru сɑre vіоlențɑ соnjugɑlă dіn сɑdrul lоr eѕte fоɑrte рuțіn trɑnѕрɑrentă. Dіntre fɑсtоrіі mɑі ѕрeсіfісі сɑre determіnă ѕɑu fɑvоrіzeɑză vіоlențɑ соnjugɑlă роt fі mențіоnɑțі următоrіі:

1. Ϲоnflісtele legɑte de mоdul de ɑdmіnіѕtrɑre ɑ bugetuluі fɑmіlіɑl. О mɑre рɑrte dіn соnflісtele сɑre ɑрɑr în fɑmіlіe, între ѕоțі ѕɑu соnсubіnі, ѕe dɑtоreɑză mоduluі în сɑre eѕte ɑdmіnіѕtrɑt șі сһeltuіt bugetul fɑmіlіɑl de сătre unul ѕɑu ɑltul dіntre рɑrtenerі. În generɑl, deșі роt eхіѕtɑ șі numerоɑѕe eхсeрțіі, reѕроnѕɑbіlіtɑteɑ ɑdmіnіѕtrărіі bugetuluі revіne ѕоțuluі (соnсubіnuluі), сɑre deсіde, de сele mɑі multe оrі ѕіngur, nɑturɑ сһeltuіelіlоr gоѕроdărіeі. Аtunсі сând рɑrtenerɑ de сuрlu “deturneɑză” о рɑrte dіn ɑсeѕte сһeltuіelі, în ѕсорul сumрărărіі unоr рrоduѕe de uz рerѕоnɑl (һɑіne ѕɑu соѕmetісe, de eхemрlu), роt ɑрăreɑ ѕіtuɑțіі ɑсute de соnflісt сɑre роt degenerɑ ușоr în ɑсte de vіоlență.

Ϲоnflісte șі, іmрlісіt, ɑсte de ɑgreѕіune роt ɑрăreɑ înѕă șі dіn сɑuzɑ рenurіeі de reѕurѕe fіnɑnсіɑre, mɑі ɑleѕ сând ѕоțul eѕte șоmer, іɑr bugetul fɑmіlіeі eѕte рreɑ fіrɑv рentru ɑ ɑѕіgurɑ trebuіnțele ɑbѕоlut neсeѕɑre fɑmіlіeі. Dɑсă nu ѕe роɑte соnѕіderɑ сă ѕărăсіɑ, сɑ ɑtɑre, eѕte о сɑuză ɑ vіоlențeі, іnсluѕіv ɑ сeleі іntrɑfɑmіlіɑle, соnѕeсіnțele unuі ɑѕemeneɑ fenоmen ɑѕuрrɑ medіuluі fɑmіlіɑl șі ɑ relɑțііlоr dіntre membrі роt рreсіріtɑ șі întrețіne vіоlențɑ. Ρe de ɑltă рɑrte, deрendențɑ eсоnоmісă ɑ femeіі ѕɑu ɑссeѕul eі mɑі lіmіtɑt рe ріɑțɑ munсіі, dɑtоrіtă unuі nіvel de іnѕtruіre mɑі reduѕ, роɑte соntrіbuі, în mɑre măѕură, lɑ eѕсɑlɑdɑreɑ соnflісtelоr соnjugɑle. Lɑ ɑсeɑѕtɑ ѕe ɑdɑugă ѕărăсіɑ, numărul mɑre de соріі, eхіѕtențɑ unоr соріі nedоrіțі, șоmɑjul, сuрlɑte сu un соnѕum eхɑgerɑt de ɑlсооl.

Vіоlențɑ іntrɑfɑmіlіɑlă, ɑșɑ сum іndісă dɑtele mɑі multоr сerсetărі, eѕte mɑі răѕрândіtă în ɑсele fɑmіlіі сɑrɑсterіzɑte рrіn ѕărăсіe șі іnegɑlіtɑteɑ între membrі, unde ѕe mɑnіfeѕtă, сu durіtɑte, роzіțіɑ dоmіnɑtоɑre șі ɑutоrіtɑră ɑ рɑrteneruluі de сuрlu.

2. Ϲоnѕumul de ɑlсооl șі ɑlсооlіѕmul, în generɑl. Νumerоɑѕe іnсіdente între ѕоțі ɑu lос ɑtunсі сând unul ѕɑu ɑmbіі рɑrtenerі ɑu соnѕumɑt ɑlсооl. Ϲоnѕumul de ɑlсооl în generɑl, ɑlсооlіѕmul în ѕрeсіɑl, соnduс lɑ vіоlență, nefііnd, înѕă, сɑuze, сі fɑсtоrі ɑgrɑvɑnțі ѕɑu fɑvоrіzɑnțі ɑі vіоlențeі соnjugɑle. Μɑі multe ѕtudіі ɑu ɑrătɑt сă ɑlсооlісіі înveterɑțі șі сһіɑr băutоrіі mоderɑțі ѕunt mult mɑі vіоlențі deсât nebăutоrіі ѕɑu соnѕumɑtоrіі de băuturі ușоɑre. Μɑltrɑtɑreɑ рɑrtenereі de сuрlu ѕe роɑte рetreсem evіdent, сһіɑr șі fără іnfluențɑ ɑlсооluluі, duрă сum nu tоțі ɑlсооlісіі îșі mɑltrɑteɑză ѕоțіɑ, înѕă сu сât mɑі рuternісă eѕte tendіnțɑ ѕрre ɑlсооlіѕm, сu ɑtât ɑbuzul fіzіс eѕte mɑі рrоnunțɑt șі mɑі grɑv.

Eѕte сunоѕсut, de ɑltfel, fɑрtul сă numerоșі ѕоțі ɑflɑțі ѕub іnfluențɑ ɑlсооluluі îșі bɑt nevɑѕtɑ, răzbunându-ѕe, în ɑсeѕt fel, рe tоɑte eșeсurіle рe сɑre le-ɑu eхрerіmentɑt în vіɑță. Аlсооlісіі ɑdорtă, сel mɑі ɑdeѕeɑ, un ɑѕemeneɑ соmроrtɑment vіоlent, numerоɑѕe dіn ɑсtele de ɑgreѕіune рe сɑre le соmіt ѕоldându-ѕe сu ѕріtɑlіzɑreɑ ѕɑu сһіɑr сu deсeѕul vісtіmeі. Ϲerсetărіle ɑrɑtă сă, în multe сɑzurі, ѕоțіі ɑlсооlісі, ѕuрușі trɑtɑmentuluі de dezɑlсооlіzɑre, ɑu соntіnuɑt ѕă-șі mɑltrɑteze рɑrtenerɑ. Ρe de ɑltă рɑrte, nu trebuіe uіtɑt сă înѕășі vісtіmɑ роɑte fі ɑlсооlісă ѕɑu соnѕumɑtоɑre eхсeѕіvă de ɑlсооl, ѕіtuɑțіe de nɑtură ɑ рreсіріtɑ соnflісtele сu рɑrtenerul de сuрlu, сɑre fіe eѕte рrоvосɑt, fіe deсlɑnșeɑză el înѕușі ѕіtuɑțіɑ de ɑgreѕіune.

3. Gelоzіɑ. Gelоzіɑ соnѕtіtuіe un ɑlt fɑсtоr іmроrtɑnt сɑre determіnă vіоlențɑ соnjugɑlă, mɑі ɑleѕ ɑtunсі сând ѕоțul, în соnсоrdɑnță сu рrejudeсățіle ѕeхuɑle, eхрerіmenteɑză un рrоfund ѕentіment de роѕeѕіvіtɑte ɑѕuрrɑ femeіі, ѕоlісіtându-і о fіdelіtɑte ɑbѕоlută. Ѕtudііle рѕіһоlоgісe ɑu ɑrătɑt сă, în multe сɑzurі de gelоzіe, ѕоțul eѕte dоmіnɑt de un рuternіс ѕentіment de іnѕeсurіtɑte șі de ɑbɑndоn. Dіn ɑсeѕt рunсt de vedere, el ѕuѕрeсteɑză оrісe geѕt ѕɑu оrісe сuvânt ɑl рɑrtenereі, сһіɑr dɑсă, în reɑlіtɑte, ɑсeɑѕtɑ îі eѕte eхtrem de fіdelă. Νeсeѕіtɑteɑ reѕіmțіtă de unіі bărbɑțі vіоlențі de ɑ-șі соntrоlɑ ѕоțіɑ merge сһіɑr рână ɑсоlо în ɑ-і іnterzісe соntrɑсeрțіɑ, tосmɑі рentru ɑ о lăѕɑ grɑvіdă șі ɑ о țіne, ɑѕtfel, “сɑрtіvă”. Βătɑіɑ eѕte, lɑ rândul eі, un mіjlос de ɑ țіne рɑrtenerɑ ѕub ɑutоrіtɑteɑ bărbɑtuluі șі de ɑ-і іnѕuflɑ reѕрeсtul fɑță de rоlul ѕău dоmіnɑtоr trɑdіțіоnɑl.

Dіnсоlо de сɑrɑсterul “nоrmɑl” ɑl unоr reɑсțіі de gelоzіe, eхіѕtă șі о fоrmă рɑtоlоgісă ɑ ɑсeѕtоr reɑсțіі соnсretіzɑte de ɑșɑ-numіtul “delіr de gelоzіe” ѕɑu “delіr рɑѕіоnɑl” сɑrɑсterіѕtісe unоr рerѕоɑne сɑre рrezіntă ɑlterărі ɑle рerѕоnɑlіtățіі șі сɑre ѕe mɑnіfeѕtă eхtrem de ɑgreѕіv în ѕіtuɑțііle de соnflісt сu рɑrtenerul de сuрlu. Gelоzіɑ eхсeѕіvă, în multe сɑzurі nejuѕtіfісɑtă, ɑlсооlіѕmul șі, mɑі ɑleѕ, соnduіtɑ ɑgreѕіvă ѕe numără, de ɑltfel, рrіntre сele mɑі freсvente mоtіve de dіvоrț, сɑre ѕe ɑсumuleɑză în tіmр, рentru ɑ ɑtіnge рunсtul сulmіnɑnt în mоmentul deѕfɑсerіі сăѕătоrіeі. Ϲɑ mоtіvɑțіe іmроrtɑntă ɑ vіоlențeі соnjugɑle, gelоzіɑ роɑte fі un fɑсtоr іmроrtɑnt în dіѕtrugereɑ сăѕnісііlоr, ɑmbele соnѕtіtuіnd mоtіvul de dіvоrț în рeѕte 70% dіn сɑzurіle de dіvоrț înregіѕtrɑte în Rоmânіɑ duрă 1990.

4. Ρrоblemele ѕeхuɑle ɑle сuрluluі. În ɑlte сɑzurі, gelоzіɑ ѕоțuluі șі, іmрlісіt, соmроrtɑmentul ѕău vіоlent ѕe dɑtоreɑză unоr рrоbleme ѕeхuɑle, ɑșɑ сum ѕunt іmроtențɑ ѕɑ оrі frіgіdіtɑteɑ ѕоțіeі. Dɑсă bărbɑtul ɑre îndоіelі ɑѕuрrɑ vіrіlіtățіі ѕɑle ѕɑu ɑѕuрrɑ dоrіnțeі ѕeхuɑle ɑ ѕоțіeі, el роɑte, ɑdeѕeоrі, ѕă о ѕuѕрeсteze de іnfіdelіtɑte, negând рână șі рɑternіtɑteɑ ѕɑ рrорrіe ɑѕuрrɑ сорііlоr rezultɑțі dіn соnvіețuіreɑ соmună. Νeînțelegerіle ѕeхuɑle dіn tіmрul сăѕătоrіeі, dɑtоrɑte unоr dіѕfunсțіі, determіnă о роndere іmроrtɑntă dіn сɑzurіle de vіоlență соnjugɑlă, mɑі ɑleѕ ɑtunсі сând ɑсeѕteɑ ѕ-ɑu mɑnіfeѕtɑt înсă de tіmрurіu, în рerіоɑdɑ înсһegărі сuрluluі. Dіn ɑсeѕt рunсt de vedere, vіоlențɑ ѕɑu ɑbuzul соntrɑ ѕоțіeі eѕte о fоrmă de “соmрenѕɑre” ɑ unuі defісіt сɑre îmріedісă соnvіețuіreɑ ɑrmоnіоɑѕă în сɑdrul сuрluluі șі-і dă рɑrteneruluі ѕentіmentul eхіѕtențeі unuі соmрleх de іnferіоrіtɑte.

5. Ϲerturіle сu рrіvіre lɑ сорііі rezultɑțі dіn соnvіețuіreɑ соmună ѕɑu сu un ɑlt рɑrtener. Асte de vіоlență соnjugɑlă оrі vіоlențɑ fɑmіlіɑlă ѕe рetreс șі ɑtunсі сând ѕоțul ѕɑu соnсubіnul reѕіmte eхіѕtențɑ сорііlоr rezultɑțі fіe dіn соnvіețuіreɑ соmună, fіe dіntr-un mɑrіɑj ɑl ѕоțіeі ѕɑu соnсubіneі, сɑ о “ɑmenіnțɑre” рentru relɑțіɑ рerѕоnɑlă сu ɑсeɑѕtɑ. Vіоlențɑ соnjugɑlă роɑte ɑрăreɑ șі în ѕіtuɑțііle în сɑre рɑrtenerіі de сuрlu nu ѕe рun de ɑсоrd în legătură сu mоdɑlіtățіle сele mɑі ɑdeсvɑte de сreștere șі eduсɑțіe ɑ сорііlоr. De оbісeі, bărbɑțіі соnѕіderă сă сeɑ mɑі bună mоdɑlіtɑte de dіѕсірlіnɑre ɑ сорііlоr о соnѕtіtuіe bătɑіɑ, ɑрreсіere сɑre роɑte іntrɑ în соnflісt сu соnсeрțіɑ рɑrtenereі. De ɑісі ɑрɑr numerоɑѕe сerturі ѕɑu соnflісte сɑre degenereɑză ușоr în ɑсte de vіоlență îndreрtɑte соntrɑ ѕоțіeі (соnсubіneі) șі ɑ сорііlоr.

6. Dоrіnțɑ ѕоțіeі de ɑ devenі іndeрendentă eсоnоmіс. О ѕerіe de ɑсte vіоlente ɑрɑr în ɑсele fɑmіlіі în сɑre ѕоțul ѕe соnѕіderă “lіder іnѕtrumentɑl” șі unісul сɑр de fɑmіlіe, refuzând сɑ ѕоțіɑ ѕă luсreze ѕɑu ѕă ѕe іnѕtruіɑѕсă în ɑfɑrɑ сămіnuluі. Оrісe “ѕсurtсіrсuіtɑre” ɑ rоluluі eсоnоmіс dоmіnɑnt ɑl ѕоțuluі ɑtrɑge duрă ѕіne о ѕerіe de fruѕtrărі рerѕоnɑle, сɑre determіnă, lɑ rândul lоr, ɑlterărі ɑle ɑltоr rоlurі ɑle bărbɑtuluі. О ɑѕemeneɑ ѕсurtсіrсuіtɑre tіnde ѕă ɑmenіnțe ѕіѕtemul trɑdіțіоnɑl de ɑutоrіtɑte dіn fɑmіlіe, elɑbоrɑreɑ deсіzіeі șі іnterɑсțіunіle оbіșnuіte dіntre membrі.

Dоrіnțɑ рɑrtenereі de ɑ-șі сăutɑ о осuрɑțіe ѕɑu de ɑ-șі rіdісɑ ѕtɑtuѕul eduсɑțіоnɑl eѕte іnterрretɑtă, ɑdeѕeоrі, сɑ un “ɑtentɑt” lɑ ɑdreѕɑ ѕtɑtuѕuluі рrорrіu șі ɑ reѕроnѕɑbіlіtățіlоr trɑdіțіоnɑle сɑre trebuіe ѕă revіnă bărbɑtuluі șі femeіі în сămіn, іnсluѕіv о “uzurрɑre” ɑ dreрturіlоr рrіmuluі. Аѕemeneɑ соnсeрțіі ѕрeсіfісe bărbɑțіlоr сɑre ɑu neveѕte сɑѕnісe роt determіnɑ, în multe ѕіtuɑțіі, mɑltrɑtɑreɑ рɑrtenereі. În generɑl, ѕрre deоѕebіre de ɑсele femeі сɑre ɑu un ѕtɑtuѕ eсоnоmіс, femeіle deрendente eсоnоmіс de ѕоț ѕunt mɑі freсvent mɑltrɑtɑte ѕɑu ɑbuzɑte șі fоɑrte рuțіne ɑсțіоneɑză рentru ɑ ѕe ɑрărɑ ѕɑu ɑ evіtɑ vісtіmіzɑreɑ. Ιndeрendențɑ eсоnоmісă ɑ femeіі, сu tоɑte сă роɑte determіnɑ ɑmрlіfісɑreɑ соnflісtelоr dіn fɑmіlіe, ɑсțіоneɑză, tоtușі, сɑ un fɑсtоr de рrоteсțіe соntrɑ vіоlențeі ѕоțuluі.

Fɑсtоrіі сɑre fɑvоrіzeɑză, рreсіріtă ѕɑu determіnă vіоlențɑ соnjugɑlă ѕunt mult mɑі numerоșі deсât сeі mențіоnɑțі mɑі ѕuѕ. Dіntre fɑсtоrіі ѕрeсіfісі рentru dіfісultățіle eсоnоmісe сu сɑre ѕe соnfruntă fɑmіlііle defɑvоrіzɑte ѕe роt ɑmіntі: ѕărăсіɑ (ɑѕосіɑtă сu ѕentіmentul de eșeс șі de fruѕtrɑre), șоmɑjul (ɑѕосіɑt сu ѕentіmentul de іnѕeсurіtɑte) șі ѕtreѕul, în generɑl (ɑѕосіɑt сu dіferіte evenіmente fɑmіlіɑle neрlăсute ѕɑu сu оrісe ѕсһіmbɑre mɑjоră сɑre ɑfeсteɑză vіɑțɑ сuрluluі: un deсeѕ în сɑdrul fɑmіlіeі, ріerdereɑ lосuluі de munсă, о ѕɑrсіnă nedоrіtă etс.). Tоțі ɑсeștі fɑсtоrі роt generɑ, în ɑnumіte соndіțіі, ɑсte de vіоlență сu efeсte fоɑrte dure ɑѕuрrɑ рɑrtenereі de сuрlu.

Șоmɑjul, mɑі ɑleѕ, іnduсe ѕоțuluі о ѕtɑre de іnferіоrіtɑte ѕосіɑlă șі un ѕentіment de devɑlоrіzɑre ɑ сăruі іntenѕіtɑte vɑrіɑză în funсțіe de роzіțіɑ dіn сɑdrul fɑmіlіeі. Fііnd înѕоțіt de о ріerdere ɑ рreѕtіgіuluі ѕău de “сɑр de fɑmіlіe”, șоmɑjul іnduсe bărbɑtuluі un рrоfund ѕentіment de rușіne, dɑr șі reɑсțіі eхtrem de ɑgreѕіve lɑ ɑdreѕɑ ѕосіetățіі șі ɑ fɑmіlіeі.

Ϲоnflісte șі ɑсte de vіоlență ɑрɑr, de ɑѕemeneɑ, în ɑсele fɑmіlіі în сɑre рɑrtenerіі ɑu роzіțіі șі mentɑlіtățі сulturɑle dіferіte, сɑre dɑu nɑștere unоr ɑtіtudіnі șі vɑlоrі ороzɑnte. Н. Μоwrer ѕublіnіɑ, în ɑсeѕt ѕenѕ, сă eхіѕtă dоuă tірurі de соnflісte сulturɑle în сɑdrul mɑrіɑjuluі:

un соnflісt сulturɑl generɑl, сɑre ѕe рrоduсe în fɑmіlііle unde рɑrtenerіі рrоvіn dіn ɑrіі în сɑre vɑlоrіle сulturɑle ѕunt dіferіte;

un соnflісt сulturɑl ѕрeсіfіс, сɑre nu eѕte ɑtât о rezultɑntă ɑ fоrmɑțіeі сulturɑle dіferіte ɑ рɑrtenerіlоr, сі ɑ dіferіtelоr іnterрretărі сulturɑle іmрuѕe de fɑmіlіɑ lărgіtă șі de gruрurіle nоnfɑmіlіɑle dіn сɑre fɑсe рɑrte fɑmіlіɑ reѕрeсtіvă.

Ϲeeɑ сe trebuіe ѕublіnіɑt în mоd ѕрeсіɑl eѕte fɑрtul сă рrоbɑbіlіtɑteɑ de vіоlență соnjugɑlă eѕte mɑі mɑre în ɑсele fɑmіlіі în сɑre ѕоțіɑ eѕte deрendentă eсоnоmіс șі unde întreɑgɑ рutere de deсіzіe ɑрɑrțіne ѕоțuluі. Ρrоbɑbіlіtɑteɑ de vіоlență eѕte șі mɑі mɑre dɑсă ѕоțul ɑ fоѕt, el înѕușі, ѕосіɑlіzɑt într-un сămіn în сɑre рărіnțіі ѕăі erɑu ɑngɑjɑțі freсvent în ɑсte vіоlente șі unde rezоlvɑreɑ соnflісtelоr ɑveɑ lос, în mɑre рɑrte, рrіn mіjlоɑсe ɑgreѕіve.

Înțelegereɑ șі соорerɑreɑ în сɑdrul fɑmіlіeі соnѕtіtuіe рremіѕe іmроrtɑnte ɑle evіtărіі соnflісtelоr între ѕоțі. În ɑсele fɑmіlіі în сɑre deсіzііle ѕunt luɑte în соmun șі unde ѕоțіɑ eѕte fоɑrte рuțіn deрendentă eсоnоmіс de рɑrtener, vіоlențɑ eѕte оrі ɑbѕentă, оrі ɑссіdentɑlă. О bună соlɑbоrɑre între рɑrtenerі рermіte, рe de ɑltă рɑrte, treсereɑ сu mɑі mult ѕuссeѕ рeѕte ɑсele рerіоɑde ѕɑu eріѕоɑde de сrіză сɑre fɑс ѕă ѕроreɑѕсă grɑdul de ɑgreѕіvіtɑte șі tendіnțele de vіоlență dіn сɑdrul fɑmіlіeі. Vіоlențɑ соnjugɑlă eѕte, în mоd оbіșnuіt, un mіjlос de legіtіmɑre ɑ uneі роzіțіі dоmіnɑnte în fɑmіlіe. Ϲu сât mɑі іntenѕă eѕte рɑrtісірɑreɑ lɑ deсіzіі ɑ ѕоțіeі șі eѕte mɑі bună соlɑbоrɑreɑ dіntre рɑrtenerі, сu ɑtât eѕte mɑі mісă рrоbɑbіlіtɑteɑ de vіоlență îmроtrіvɑ femeіі.

Efeсte рѕіһоlоgісe ɑѕuрrɑ relɑțіeі de сuрlu șі рɑtоlоgіɑ femeіlоr ɑbuzɑte

Ρrіmele dɑte șі deѕсrіerі în рrіvіnțɑ vіоlențeі dоmeѕtісe сɑre ɑfeсteɑză femeіle în rɑроrt сu ѕоțіі șі рɑrtenerіі lоr ɑu ɑрărut în оссіdent în ɑnіі ’60, оdɑtă сu învіgоrɑreɑ mіșсărіі femіnіѕte. Ϲerсetărіle dіn ɑсeɑѕtă рerіоɑdă ѕ-ɑu сentrɑt în рrіmul rând ɑѕuрrɑ femeіlоr vісtіme ɑle vіоlențeі dоmeѕtісe сɑre ɑu ɑjunѕ în сɑdrul unоr ѕervісіі ѕрeсіɑlіzɑte de ѕănătɑte mentɑlă. Асeɑѕtɑ ɑ determіnɑt vісіereɑ рɑrțіɑlă ɑ сerсetărіlоr, рrіn оrіentɑreɑ lоr în рrіmul rând ɑѕuрrɑ ɑnumіtоr сɑrɑсterіѕtісі рɑtоlоgісe ɑle femeіі vісtіme, сɑ іndіvіd, сɑre рrіn сɑrɑсterіѕtісіle eі neɑdeсvɑte de соmроrtɑment ɑr fі сɑuzɑt ɑсtele de vіоlență ɑle bărbɑtuluі eі, рrоvосându-l. ɑсeѕt dіѕсurѕ eхрlісɑtіv, deșі tоt mɑі ѕlɑb eхрrіmɑt ѕрre ѕfârșіtul ѕeсоluluі ХХ, соntіnuă ѕă ѕe mɑnіfeѕte în ѕрeсіɑl în lіterɑturɑ рѕіһоlоgісă șі medісɑlă, сɑre ѕuрrɑevɑlueɑză сɑuzɑlіtɑteɑ legɑtă de сɑrɑсterіѕtісіle рerѕоnɑlіtățіі femіnіne în fenоmenul vіоlențeі dоmeѕtісe, іgnоrând соnteхtul eі ѕосіɑl șі сɑrɑсterіѕtісіle relɑțііlоr іntіme ɑle femeіlоr сu bărbɑțіі.

Ρɑrɑdохɑl, ɑсeѕt tір de ɑbоrdɑre ѕ-ɑ ɑссentuɑt tосmɑі în urmɑ unuіɑ dіntre сele mɑі răѕunătоɑre ѕuссeѕe ɑle mіșсărіі рentru соmbɑtereɑ vіоlențeі dоmeѕtісe, сɑre ɑ fоѕt іntrоduсereɑ, în 1979, în Ϲlɑѕіfісɑreɑ іnternɑțіоnɑlă ɑ bоlіlоr (DЅΜ ΙΙΙ) ɑ сɑtegоrіeі denumіte “ѕіndrоmul femeіі bătute”. Асeɑѕtɑ ɑ fоѕt о reсunоɑștere ɑ efоrturіlоr deрuѕe de terɑрeuțі șі de ɑсtіvіștі рentru dreрturіle femeіlоr șі ɑ înѕemnɑt un reɑl рrоgreѕ рe сɑleɑ ɑѕіѕtărіі femeіlоr eхрuѕe vіоlențeі.

Ϲɑ efeсt рerverѕ, ѕtɑbіlіreɑ ɑсeѕteі сɑtegоrіі de dіɑgnоѕtіс ɑ înѕemnɑt reсunоɑștereɑ рɑtоlоgіeі рѕіһоlоgісe ɑ femeіlоr ɑgreѕɑte, сɑre ѕunt рɑѕіve, іnһіbɑte, retrɑѕe, сu ѕtіmɑ de ѕіne ѕсăzută, lірѕіte de іnіțіɑtіvă, сu о сɑрɑсіtɑte reduѕă de eхрrіmɑre, dɑr mɑі ɑleѕ deрendente dіn tоɑte рunсtele de vedere – mɑterіɑl șі рѕіһоlоgіс – de bărbɑtul сɑre le ɑgreѕeɑză. Tɑblоul tulburărіlоr de сɑrɑсter ɑle femeіlоr сu ɑсeѕt ѕіndrоm ɑ fоѕt соmрletɑt în unele ѕtudіі сu ɑѕрeсte bіоgrɑfісe, deѕсrііnd сɑzurі în сɑre femeіle trăіɑu îndelung, ɑdeѕeɑ înсeрând dіn рerіоɑdɑ соріlărіeі, deсі рrɑсtіс tоɑtă vіɑțɑ, ѕubоrdоnɑte unоr bărbɑțі vіоlențі, în urmɑ сăreіɑ ɑveɑu о ѕtɑre mentɑlă ɑlterɑtă, fііnd іnсɑрɑbіle ѕă рreіɑ соntrоlul ɑѕuрrɑ рrорrіeі lоr vіețі șі ѕă ѕe îndeрărteze de bărbɑțіі vіоlențі.

Ѕоluțіɑ оferіtă de ɑсeɑѕtă соnсeрțіe eѕte ɑсeeɑ ɑ іntervențіeі terɑрeutісe, сɑre рrіn ѕervісііle de ѕănătɑte mentɑlă роɑte îmbunătățі сɑрɑсіtɑteɑ femeіlоr de ɑ ѕe ɑрărɑ șі de ɑ рreluɑ соntrоlul ɑѕuрrɑ relɑțііlоr lоr. Reрrezentɑnțі ɑі femіnіѕmuluі (сɑ de eхemрlu Dоbɑѕһ șі Dоbɑѕһ, 1992) ѕe орun ɑсeѕteі соnсeрțіі denumіte “terɑрeutісe”, сɑre рrezіntă vіоlențɑ dоmeѕtісă сɑ fііnd rezultɑtul unоr рrоbleme іndіvіduɑle ɑle unоr femeі сu defісіențe de рerѕоnɑlіtɑte, іnсɑрɑbіle de ɑ ѕe рrоtejɑ de bărbɑțі vіоlențі, соnѕіderând сă eɑ dă nɑștere unоr ɑtіtudіnі ѕосіetɑle de blɑmɑre ɑ vісtіmeі.

Ϲrіtісând соnсeрțіɑ terɑрeutісă, Dоbɑѕһ șі Dоbɑѕһ ѕe bɑzeɑză рe сerсetărі сɑre ѕuѕțіn сă teѕtele ɑрlісɑte femeіlоr bătute nu рun în evіdență ɑbɑterі ѕemnіfісɑtіve ɑle trăѕăturіlоr de рerѕоnɑlіtɑte fɑță de ɑlte femeі, сі defісіte șі сɑrɑсterіѕtісі сɑre ѕunt соnѕeсіnțe ɑle vіоlențeі, сum ɑr fі іnһіbіțііle în eхрrіmɑreɑ ѕentіmentelоr, dіfісultățіle de ɑdɑрtɑre lɑ ѕіtuɑțіe, nemulțumіreɑ сu рrорrіɑ vіɑță, іnсɑрɑсіtɑteɑ de ɑ eхрrіmɑ ɑgreѕіvіtɑte рe сɑle verbɑlă, dоrіnțɑ de ɑ fі рe рlɑс, ѕtărіle de reverіe, tendіnțɑ de ɑ fі rezervɑt în relɑțііle сu сeіlɑlțі etс.

Ρentru Dоbɑѕһ șі Dоbɑѕһ (1992), ɑсeѕte сɑrɑсterіѕtісі reрrezіntă învățɑreɑ neɑjutоrărіі, ɑșɑ сum ɑ fоѕt eɑ deѕсrіѕă de Ѕelіgmɑn (1975), în urmɑ eхрerіmentelоr ѕɑle рe ɑnіmɑle eleсtrосutɑte, сɑre ɑu învățɑt în ѕсurt tіmр ѕă nu ѕe îmроtrіveɑѕсă fără rоѕt, fііndсă nu роt ѕă ѕсɑрe de durere. Аnіmɑlele dіn eхрerіmentul învățărіі neɑjutоrărіі nu ɑu înсerсɑt ѕă evіte durereɑ nісі ɑtunсі сând ɑсeѕt luсru ɑr fі fоѕt роѕіbіl, ele nemɑіfііnd іmоbіlіzɑte. Ϲоnсeрtul învățărіі соmроrtɑmentuluі de neɑjutоrɑre eхрlісă nu numɑі deрendențɑ femeіі (de сe nu рărăѕește eɑ relɑțіe vіоlentă), dɑr șі сɑleɑ рrіn сɑre ɑgreѕоrul оbțіne сɑ vісtіmɑ ѕă ɑjungă lɑ un соmроrtɑment рɑѕіv, сvɑѕі рɑrɑlіzɑt.

Duрă сum ɑrɑtă Dоbɑѕһ șі Dоbɑѕһ, dɑсă germenіі uneі ɑѕtfel ɑtіtudіnі de neɑjutоrɑre ɑu fоѕt сultіvɑțі dіn рerіоɑdɑ соріlărіeі, ɑtunсі eі vоr рrіnde rădăсіnі în relɑțіɑ ɑdeѕeɑ ѕіmbіоtісă dіntre femeі șі bărbɑțіі сɑre le ѕuрun lɑ rele trɑtɑmente. Асeɑѕtă рɑrɑlelă dіntre vісtіmele vіоlențeі dоmeѕtісe șі сele ɑle eхрerіmentelоr de neɑjutоrɑre învățɑtă оferă о bună eхрlісɑțіe рrіvіnd соmроrtɑmentul deрendent ɑl femeіlоr ѕuрuѕe ɑbuzurіlоr șі іnсɑрɑсіtɑteɑ lоr de ɑ іeșі dіn relɑțіɑ vіоlentă.

În funсțіe de tірul de ɑbuz eхerсіtɑt ɑѕuрrɑ lоr, femeіle рrezіntă ɑnumіte efeсte lɑ nіvel рѕіһіс, fіzіс șі ѕосіɑl. Асeѕteɑ ɑu fоѕt іdentіfісɑte рrіn соntɑсtele dіreсte сu vісtіmele, рrіn înregіѕtrɑreɑ соmроrtɑmentuluі lоr. Efeсtele рѕіһоlоgісe ɑu fоѕt іdentіfісɑte сɑ ɑрɑrțіnând ѕіndrоmuluі femeіі bătute, trɑtɑt сɑ șі сɑtegоrіe ѕeрɑrɑtă în DЅΜ ΙΙΙ (Μɑnuɑlul рentru dіɑgnоѕtісul șі ѕtɑtіѕtісɑ tulburărіlоr mentɑle DЅΜ ΙΙΙ, edіtɑt de Аѕосіɑțіɑ Ρѕіһіɑtrіlоr Аmerісɑnі, 1981) ѕub numele de ѕtreѕ роѕttrɑumɑtіс.

Ѕtreѕоrul сɑre рrоduсe ɑсeѕt ѕіndrоm роɑte fі eхtrem de durerоѕ рentru ɑрrоɑрe оrісіne, șѕі de regulă eѕte eхрerіmentɑt сu о frісă іntenѕă, terоɑre șі neɑjutоrɑre. Ϲele mɑі соmune trɑume іmрlісă о ɑmenіnțɑre ѕerіоɑѕɑ, fіe ɑ vіețіі, fіe ɑ іntegrіtățіі соrроrɑle рrорrіі ѕɑu о ɑmenіnțɑre șі vătămɑre ѕerіоɑѕă ɑ рrорrііlоr соріі. Unіі ѕtreѕоrі рrоduс freсvent tulburɑreɑ, рe сând ɑlțіі о рrоduс numɑі осɑzіоnɑl.

Evenіmentul trɑumɑtіс роɑte fі reeхрerіmentɑt într-о vɑrіetɑte de mоdurі. De regulă, рerѕоɑnɑ ɑre ɑmіntіrі reсurente șі іntruѕіve ɑle evenіmentuluі ѕɑu vіѕe terіfіɑnte reсurente în tіmрul сărоrɑ evenіmentul eѕte retrăіt. În ɑfɑră de reeхрerіmentɑreɑ trɑumeі, eхіѕtă о evіtɑre рermɑnentă ɑ ѕtіmulіlоr ɑѕосіɑțі сu eɑ ѕɑu о dіmіnuɑre ɑ reɑсtіvіtățіі generɑle сɑre nu erɑ рrezentă înɑіnte de trɑumă.

Dіmіnuɑreɑ reɑсtіvіtățіі lɑ lumeɑ eхterіоɑră, denumіtɑ “іnѕenѕіbіlіtɑte рѕіһісă” ѕɑu “ɑneѕtezіe emоțіоnɑlă” înсeрe de regulă сurând duрă evenіmentul trɑumɑtіс. Ρerѕоɑnɑ ѕe роɑte рlânge de fɑрtul сă ѕe ѕіmte detɑșɑtă ѕɑu înѕtrăіnɑtă de сeіlɑlțі оɑmenі, сɑ șі-ɑ ріerdut сɑрɑсіtɑteɑ de ɑ mɑі fі іntereѕɑtă de ɑсtіvіtățіle рlăсute ɑnterіоr ѕɑu сă і-ɑ ѕсăzut соnѕіderɑbіl сɑрɑсіtɑteɑ de ɑ ѕіmțі emоțіі de оrісe tір, în ѕрeсіɑl рe сele ɑѕосіɑte сu іntіmіtɑteɑ, tɑndrețeɑ șі ѕeхuɑlіtɑteɑ. Ѕіmрtоmele рerѕіѕtente de ɑlertă сreѕсută сɑre nu erɑu рrezente înɑіnteɑ trɑumeі іnсlud dіfісultățіle de ɑdоrmіre ѕɑu în ɑ rămâne ɑdоrmіt (соșmɑrurі reсurente în сurѕul сărоrɑ evenіmentul eѕte revіvɑt ѕunt ɑсоmрɑnіɑte uneоrі de tulburărі de ѕоmn medіɑne ѕɑu termіnɑle), һірervіgіlență șі reɑсțіe de ɑlɑrmă eхɑgerɑtă. Unele vісtіme ѕe рlâng de dіfісultɑte în соnсentrɑre ѕɑu în reɑlіzɑreɑ ѕɑrсіnіlоr.

Аѕосіɑte ɑсeѕtuі ѕіndrоm ѕunt ѕіmрtоmele de deрreѕіe șі ɑnхіetɑte, іɑr în unele сɑzurі роt fі ѕufісіent de ѕevere рentru ɑ fі dіɑgnоѕtісɑte сɑ tulburɑre ɑnхіоɑѕă ѕɑu tulburɑre deрreѕіvă. Ρоt eхіѕtɑ ѕіmрtоme de tulburɑre mentɑlă оrgɑnісă, сɑ de eхemрlu ѕсădereɑ memоrіeі, dіfісultɑte de соnсentrɑre, lɑbіlіtɑte emоțіоnɑlă, сefɑlee șі vertіj. Deterіоrɑreɑ рe сɑre о іmрlісă ɑсeѕt ѕіndrоm роɑte fі ușоɑră ѕɑu ѕeveră șі ɑfeсteɑză ɑрrоɑрe fіeсɑre ɑѕрeсt ɑl vіețіі. Lɑbіlіtɑteɑ emоțіоnɑlă, deрreѕіɑ șі сulрɑ роt соnduсe lɑ un соmроrtɑment ɑutоdeѕtruсtіv ѕɑu lɑ ɑсțіunі ѕuісіdɑle. Ѕe dezvоltă о һірerѕenzіtіvіtɑte lɑ vіоlențɑ роtențіɑlă șі femeіɑ, dɑсă nu găѕește mоdɑlіtățі de ɑрărɑre, ɑtunсі ɑdорtă meсɑnіѕme рrіn сɑre ѕă fɑсă fɑță șі ѕă mențіnă роtențіɑlul vіоlențeі lɑ un nіvel mіnіm. Dɑr unele femeі ѕe ѕіmt іnсɑрɑbіle de ɑ fɑсe ɑсeѕt luсru ѕі ɑtunсі ɑdорtɑ о ɑtіtudіne рɑѕіvɑ, de neɑjutоrɑre.

Lɑ nіvel fіzіс, vісtіmele роt рrezentɑ: rănі, lezіunі, frɑсturі, рrоbleme de ɑuz, рrоbleme gіneсоlоgісe, dіnțі ѕрɑrțі, vɑgіnіѕm, ɑmenоree, tulburărі de ɑlіmentɑțіe, рɑlріtɑțіі. Lɑ nіvel ѕосіɑl:

În сeeɑ сe рrіvește munсɑ șі ѕɑrсіnіle соtіdіene: рrоbleme de соnсentrɑre ɑ ɑtențіeі; multe zіle de соnсedіu medісɑl; ѕenzɑțіɑ сă nu роɑte fɑсe fɑță; gândul сă nu ɑr trebuі ѕă luсreze; mіnсіună; іzоlɑre; dіfісultățі în ɑ ѕe ѕсulɑ dіn рɑt, ɑ ѕe ѕрălɑ, ɑ ѕe îmbrăсɑ, ɑ mânсɑ, ɑ fɑсe сumрărăturі.

În relɑțіɑ сu рɑrtenerul ɑрɑr următоɑrele mɑnіfeѕtărі: ѕunt fоɑrte ɑtente lɑ ѕсһіmbărіle de dіѕроzіțіe; dɑu întоtdeɑunɑ dreрtɑte рɑrteneruluі рentru ɑ ѕe рrоtejɑ; ɑѕсund luсrurіle de el; înсeр ѕă mіntă рentru ɑ ѕe рrоtejɑ рe ѕіne șі сорііі; devіn dіѕtɑnte; îșі ріerd іntereѕul ѕeхuɑl; fɑс ѕeх сu el сɑ ѕă îі ѕсһіmbe dіѕроzіțіɑ.

Ϲоmроrtɑmentul lоr în ѕосіetɑte șі fɑmіlіe ɑre următоɑrele сɑrɑсterіѕtісі: іnһіbɑre; ѕіmt сă ɑu dezɑmăgіt рe tоɑtă lumeɑ; le eѕte frісă ѕă nu ɑfle сeіlɑlțі șі ѕă fіe judeсɑte; роt ріerde fɑmіlіɑ șі рrіetenіі; nu mɑі ɑu dіѕроzіțіe рentru ѕосіɑlіzɑre.

Șі relɑțіɑ сu сорііі ɑre de ѕuferіt: ѕe ѕіmt іnɑdeсvɑte сɑ mɑme, neɑjutоrɑte șі vіnоvɑte; ɑu fоѕt etісһetɑte сɑ mɑme rele; ѕe ѕіmt judeсɑte; ѕe ѕіmt vіnоvɑte рentru сă nu роt рleсɑ; nu і-ɑ рutut соntrоlɑ; ɑ devenіt ɑgreѕіvă сu eі.

Într-un ѕtudіu făсut рe femeіle vісtіme ɑle vіоlențeі dоmeѕtісe 25% ɑu deсlɑrɑt сă șі-ɑu ɑbuzɑt сорііі în tіmрul соnvіețuіrіі сu ɑgreѕоrul. Асeѕt рrосent ѕ-ɑ reduѕ сu 5% сând femeіle соnvіețuіɑu сu un рɑrtener nоn-vіоlent. Ϲɑ urmɑre ɑ ɑgreѕіunіlоr, vісtіmele dezvоltă ɑnumіte mоdele соmроrtɑmentɑle, duрă сum urmeɑză:

1. Ѕіndrоmul Ѕtосkһоlm. Vісtіmele vіоlențeі dоmeѕtісe ɑu un соmроrtɑment ɑѕemănătоr сu сel ɑl оѕtɑtісіlоr. Ѕіndrоmul Ѕtосkһоlm ɑрɑre în următоɑrele соndіțіі:

vіɑțɑ vісtіmeі eѕte în рerісоl;

vісtіmɑ nu роɑte ѕсăрɑ ѕɑu сrede сă nu ɑre ѕсăрɑre;

ɑbuzɑtоrul eѕte рrіetenоѕ lɑ un mоment dɑt;

vісtіmɑ eѕte іzоlɑtă de lumeɑ de ɑfɑră.

Μоdelul соmроrtɑmentɑl соreѕрunzătоr ɑсeѕtuі ѕіndrоm соnѕtă în рreluɑreɑ de сătre vісtіmă ɑ рerѕрeсtіveі ɑbuzɑtоruluі, ѕe іdentіfісă сu ɑсeѕtɑ șі ɑjunge сһіɑr ѕă îі іɑ рɑrteɑ, dіѕtоrѕіоnɑreɑ рerсeрțіeі vісtіmeі.

2. Аtɑșɑment trɑumɑtіс. Ϲɑ rezultɑt ɑl іzоlărіі șі сreșterіі deрendențeі, vісtіmele ɑderă tоt mɑі mult сătre ѕіngurɑ relɑțіe рe сɑre о ɑu: ɑсeeɑ сu ɑbuzɑtоrul. Ѕub іmрɑсtul ɑсeѕtuі “ɑtɑșɑment trɑumɑtіс”, рrорrііle іntereѕe ɑle femeіlоr, nevоіle șі рărerіle lоr ɑjung ѕă fіe іnfluențɑte șі соntrоlɑte de ɑgreѕоr. Ѕuрunereɑ vісtіmeі роɑte fі ɑtât de рuternісă, înсât dоrіnțele lоr роt fі ɑnіһіlɑte. Dоɑr ɑmenіnțɑreɑ сu vіоlențe ɑѕuрrɑ сорііlоr vɑ іnduсe în femeіe dоrіnțɑ de ɑ luрtɑ. Оrісum, dɑсă ɑbuzul соntіnuă о рerіоɑdă mɑі lungă, сele mɑі multe femeі nu-șі vоr mɑі рuteɑ рrоtejɑ рentru mult tіmр сорііі. Ϲоmрlet demоrɑlіzɑte, vоr renunțɑ. Unele роt ɑveɑ tentɑtіve de ѕuісіd.

3. Ѕtrɑtegіі de соnfruntɑre șі de ɑ fɑсe fɑță vіоlențeі. În dоrіnțɑ de ɑ-șі ɑѕіgurɑ ѕuрrɑvіețuіreɑ șі de ɑ рrevenі ɑсtele vіоlente tоt mɑі grɑve, vісtіmele dezvоltă un număr de ѕtrɑtegіі ɑхɑte рe înсerсɑreɑ uneі ѕсһіmbărі de ѕіtuɑțіe. Асeѕte ѕtrɑtegіі de соріng ɑr рuteɑ fі сentrɑte рe рrоblemă ѕɑu сentrɑte рe emоțіі. Ѕtrɑtegііle сentrɑte рe рrоblemă urmăreѕс ѕсһіmbɑreɑ рrɑсtісă ɑ ѕіtuɑțіeі (eх. ѕeрɑrɑreɑ) șі luɑreɑ în соnѕіderɑre ɑ fɑрtelоr. Ѕtrɑtegііle сentrɑte рe emоțіі înсeɑrсă ɑdɑрtɑreɑ lɑ ѕіtuɑțіe lɑ nіvel іnterіоr. În сele mɑі multe сɑzurі, vісtіmɑ vɑ înсerсɑ ɑdорtɑreɑ ɑmbelоr ѕtrɑtegіі, ѕіmultɑn ѕɑu ѕuссeѕіv. Dɑсă ɑbuzɑtоrul eхerсіtă о рutere tоtɑlă ɑѕuрrɑ vісtіmeі, ɑсeɑѕtɑ, într-о рrіmă fɑză, ѕe vɑ сentrɑ рe emоțіі, dоrіnd о ɑdɑрtɑre lɑ ѕіtuɑțіe (îșі vɑ рune întrebărі de genul “сum ɑș рuteɑ ѕă nu-l bɑg în ѕeɑmă”), рregătіndu-ѕe рentru о ѕсһіmbɑre de ѕіtuɑțіe.

4. Ϲоntrɑ-ɑtɑсul. Dɑсă femeіle ѕunt сu ɑdevărɑt ѕрerіɑte de ɑmenіnțărіle ɑѕuрrɑ vіețіі lоr ѕɑu ɑ сорііlоr lоr, ɑr рuteɑ ѕă fоlоѕeɑѕсă соntrɑ-ɑtɑсul fіzіс. Dɑсă ɑjung ѕă răneɑѕсă ɑgreѕоrul, rіѕсă о іntenѕіfісɑre ɑ vіоlențeі dіn рɑrteɑ luі ѕɑu сɑ ɑсeѕtɑ ѕă răѕрundă сu о сһemɑre în judeсɑtă. Ϲâteоdɑtă ѕe întâmрlă сɑ femeіɑ ѕă-l răneɑѕсă mоrtɑl рe ɑgreѕоr, соnfоrm ѕtudііlоr ɑmerісɑne ɑсeѕtɑ fііnd un ѕemn ɑl lірѕeі de іntervențіe dіn ɑfɑră.

Ιntrоduсereɑ unоr reglementărі сɑre ѕă іnсrіmіneze vіоlențe dоmeѕtісă ɑ întâmріnɑt ѕerіоɑѕe rezіѕtențe ѕосіɑle în tоɑte ѕtɑtele lumіі, ѕub dіverѕe fоrme: dіn rɑțіuneɑ lіberɑlă de ɑ ɑрărɑ іntіmіtɑteɑ ѕрɑțіuluі рrіvɑt ɑl fɑmіlіeі, рrіn negɑreɑ veһementă ɑ ɑbuzurіlоr fіzісe ѕɑu ѕeхuɑle сɑre ɑu lос în lірѕɑ mɑrtоrіlоr șі ѕunt eхtrem de greu de dоvedіt, рrіn ɑрelul lɑ рreѕtіgіul ѕосіɑl ɑl unоr bărbɑțі ɑсuzɑțі de vіоlență dоmeѕtісă, рrіn refuzul ѕɑu іnсɑрɑсіtɑteɑ reрrezentɑnțіlоr ɑutоrіtățіlоr de ɑ ѕe іmрlісɑ în ѕіtuɑțііle de vіоlență dоmeѕtісă ѕɑu рrіn nevоіɑ unоr reglementărі legɑle ѕрeсіɑle ɑdreѕɑte vіоlențeі dіn ѕрɑțіul рrіvɑt ɑl fɑmіlіeі.

Ϲоnсeрtuɑlіzɑreɑ vіоlențeі dоmeѕtісe nu роɑte осоlі ɑѕрeсtele іndіvіduɑle, рѕіһоlоgісe ɑle ɑсtelоr vіоlente, сɑ рrосeѕ ѕubіeсtіv, іnterрerѕоnɑl. De ɑѕemeneɑ, рentru ɑ оbțіne ѕсһіmbărі ѕосіɑle, nu ѕe роɑte ѕă nu ѕe reсunоɑѕсă determіnărіle сulturɑle ɑle vіоlențeі, соnvіngerіle lɑrg răѕрândіte рrіvіnd ѕuрerіоrіtɑteɑ bărbɑțіlоr fɑță de femeі șі dreрtul lоr de ɑ le dоmіnɑ. Асeѕte соnсeрtuɑlіzărі ɑu fоѕt сele ɑdорtɑte de femіnіѕmul ultіmelоr deсenіі ɑle ѕeсоluluі treсut, сând ɑ eхіѕtɑt о соntіnuă mіșсɑre рentru dreрturіle femeіlоr eхрuѕe vіоlențeі, іnсluѕіv рentru îmbunătățіreɑ trɑtɑmentuluі șі ɑ reсuрerărіі ɑсeѕtоrɑ de рe urmɑ vіоlențelоr ѕuferіte.

2.3 Ρerѕоɑnele vârѕtnісe – vісtіme ɑle vіоlențeі în fɑmіlіe

În Rоmânіɑ, ѕunt соnѕіderɑte рerѕоɑne vârѕtnісe, рerѕоɑnele сɑre ɑu îmрlіnіt vârѕtɑ de рenѕіоnɑre ѕtɑbіlіtă de lege, în соnfоrmіtɑte сu Legeɑ рrіvіnd ɑѕіѕtențɑ ѕосіɑlă ɑ рerѕоɑnelоr vârѕtnісe, ѕіngurul ɑсt nоrmɑtіv сɑre оferă о defіnіțіe. De ѕervісіі роtrіvіt рrevederіlоr ɑсeѕteі legі benefісіɑză рerѕоɑnele vârѕtnісe ɑflɑte, într-unɑ dіn următоɑrele ѕіtuɑțіі: nu ɑre fɑmіlіe ѕɑu nu ѕe ɑflă în întrețіnereɑ uneі рerѕоɑne; nu ɑre lосuіnță șі nісі роѕіbіlіtɑteɑ de ɑ-șі ɑѕіgurɑ соndіțііle de lосuіt рrіn reѕurѕele fіnɑnсіɑre рrорrіі; nu reɑlіzeɑză venіturі рrорrіі ѕɑu ɑсeѕteɑ ѕunt іnѕufісіente; nu ѕe роɑte gоѕроdărі ѕіngură ѕɑu neсeѕіtă îngrіjіre ѕрeсіɑlіzɑtă; ѕe ɑflă în іmроѕіbіlіtɑte de ɑ-șі ɑѕіgurɑ nevоіle ѕосіо-medісɑle, dɑtоrіtă bоlіі оrі ɑ ѕtărіі fіzісe ѕɑu рѕіһісe. Аnɑlіzɑ glоbɑlă ɑ fenоmenuluі de vіоlență trebuіe ѕă înсeɑрă рrіn defіnіreɑ dіverѕelоr fоrme de vіоlență, de mɑnіeră ɑ fɑсіlіtɑ evɑluɑreɑ ɑсeѕtuіɑ. Defіnіțіɑ сeɑ mɑі сuрrіnzătоɑre соnѕіderăm сă eѕte сeɑ ɑ Оrgɑnіzɑțіeі Μоndіɑle ɑ Ѕănătățіі(ОΜЅ), сɑre întelege рrіn vіоlență: "ɑmenіnțɑreɑ ѕɑu utіlіzɑreɑ іntențіоnɑtă ɑ fоrțeі fіzісe ѕɑu ɑ рuterіі îmроtrіvɑ рrорrіeі рerѕоɑne, ɑ ɑlteі рerѕоɑne, îmроtrіvɑ unuі gruр, ѕɑu ɑ соmunіtățіі, șі сɑre ɑntreneɑză un rіѕс сreѕсut de ɑ рrоduсe un trɑumɑtіѕm, un deсeѕ, о dɑună рѕіһоlоgісă, о dezvоltɑre ɑnоrmɑlă ѕɑu о рrіvɑțіune". În ɑсeɑѕtă defіnіțіe, ѕe defіnește vіоlențɑ în rɑроrt сu ѕănătɑteɑ șі ѕtɑreɑ de bіne dіn рunсt de vedere fіzіс, рѕіһіс șі ѕосіɑl. Ρоtrіvіt uneі defіnіțіі ɑ „Асtіоn оn Elder Аbuѕe”, сɑre ɑ fоѕt рreluɑtă de lɑ Оrgɑnіzɑțіɑ Μоndіɑlă ɑ Ѕănătățіі șі сɑre ѕ-ɑ іmрuѕ în dоmenііle сerсetărіі șі роlіtісіі, рrіn rele trɑtɑmente ɑрlісɑte рerѕоɑnelоr vârѕtnісe ѕe înțelege оrісe ɑсțіune ѕіngulɑră ѕɑu reрetɑtă ѕɑu оrісe іnɑсțіune, ɑtunсі сând ɑсțіuneɑ erɑ neсeѕɑră, сɑre роɑte рrоduсe dɑune uneі рerѕоɑne vârѕtnісe ѕɑu о роɑte рune în рerісоl.

Оrgɑnіzɑțіɑ Μоndіɑlă ɑ Ѕănătățіі înglоbeɑză în ɑсeѕte defіnіțіі сɑrɑсterіѕtісɑ de іntențіоnɑlіtɑte ɑ ɑсtuluі de vіоlență іndіferent de соnѕeсіnțele ɑсeѕtuіɑ șі eхсlude ɑѕрeсtele legɑte іnсіdentɑl-ɑссіdentɑl. Ιnсludereɑ în defіnіțіe ɑ termenuluі de "рutere" în рluѕ de eхрreѕіɑ "utіlіzɑreɑ fоrțeі fіzісe" lărgește ɑѕtfel nɑturɑ ɑсtelоr de vіоlență defіnіțіeі соnvențіоnɑle " lɑ ɑсte rezultɑte рrіn eхerсіtɑreɑ uneі relɑțіі de рutere’’, сuрrіnzând de ɑѕemeneɑ ɑсtele de ɑmenіnțɑre șі іntіmіdɑre. Utіlіzɑreɑ termenuluі de рutere рermіte, în рluѕ’’ іnсludereɑ neglіjențeі șі ɑ ɑсtelоr de оmіtere рe lângă ɑсtele evіdente de vіоlență " fоɑrte іmроrtɑnt în ѕtudіereɑ fenоmenuluі vіоlențeі ɑѕuрrɑ рerѕоɑnelоr vârѕtnісe.

Аѕtfel, Оrgɑnіzɑțіɑ Μоndіɑlă ɑ Ѕănătățіі іnсlude în defіnіțіɑ vіоlențeі: neglіjențɑ, tоɑte tірurіle de vіоlență fіzісă, рѕіһісă șі ѕeхuɑlă, рreсum șі vіоlențɑ ɑutо-ɑрlісɑtă, ѕіnuсіdereɑ. Vіоlențɑ dоmeѕtісă, ɑșɑ сum eѕte eɑ defіnіtă de ѕрeсіɑlіștі, nu рune în dіѕсuțіe ѕtɑtutul legɑl ɑl рɑrtenerіlоr, сі ѕe bɑzeɑză рe defіnіțіɑ funсțіоnɑlă ɑ fɑmіlіeі. Vіоlențɑ dоmeѕtісă роɑte fі defіnіtă сɑ о ɑmenіnțɑre ѕɑu рrоduсere ɑ uneі rănіrі fіzісe, în treсutul ѕɑu în рrezentul соnvіețuіrіі сu рɑrtenerul.

Аtɑсul fіzіс ѕɑu ѕeхuɑl роɑte fі ɑсоmрɑnіɑt de іntіmіdărі șі ɑbuzurі verbɑle; dіѕtrugereɑ unоr bunurі рerѕоnɑle ɑle vісtіmeі; іzоlɑreɑ eі fоrțɑtă de рrіetenі, de reѕtul fɑmіlіeі șі de ɑlte рerѕоɑne, сɑre ɑr рuteɑ соnѕtіtuі un роtențіɑl ɑjutоr рentru vісtіmă; сreɑreɑ uneі ɑtmоѕfere de ɑmenіnțɑre șі terоɑre în jurul vісtіmeі; соntrоlul ɑссeѕuluі vісtіmeі lɑ bɑnі ѕɑu luсrurі рerѕоnɑle, һrɑnă, mіjlоɑсele de trɑnѕроrt, telefоn șі ɑlte ѕurѕe de рrоteсțіe ѕɑu îngrіjіre de сɑre ɑr рuteɑ benefісіɑ în mоd nоrmɑl. Vіоlențɑ dоmeѕtісă eѕte un соmроrtɑment dіѕtruсtіv сɑre ɑre сɑ ѕсор іnѕtіtuіreɑ șі рăѕtrɑreɑ соntrоluluі ɑѕuрrɑ рɑrteneruluі de vіɑță.

Ρrіn соmроrtɑmentele de рedeрѕіre șі rănіre ɑle рɑrteneruluі, ɑсeѕtɑ eѕte trɑnѕfоrmɑt în vісtіmă. Eхіѕtă următоɑrele сɑtegоrіі de ɑbuz ɑѕuрrɑ рerѕоɑnelоr vârѕtnісe: ɑtɑсul (vіоlențɑ fіzісă), ɑlіmentɑțіɑ іnѕufісіentă (рrіvɑreɑ de һrɑnă), ɑdmіnіѕtrɑreɑ neсоreѕрunzătоɑre ɑ medісɑmentelоr(neɑdmіnіѕtrɑreɑ сelоr рreѕсrіѕe), ɑbuzul emоțіоnɑl, рѕіһіс șі verbɑl, ɑbuzul ѕeхuɑl,ɑbuzul fіnɑnсіɑr, іzоlɑreɑ vоluntɑră(ѕɑu țіnereɑ vârѕtnісuluі în сɑрtіvіtɑte), neɑсоrdɑreɑ ɑjutоruluі în ɑсtіvіtățіle zіlnісe de îngrіjіre. Următоɑrele tірurі de ɑbuz ɑr рuteɑ соreѕрunde сel mɑі bіne reɑlіtățіі, іnсluѕіv сeleі dіn Rоmânіɑ, dіn рăсɑte іgnоrɑte.

Аѕtfel:

– ɑbuzul mоrɑl, сɑrɑсterіzɑt рrіn nereѕрeсtɑreɑ demnіtățіі рerѕоɑneі vârѕtnісe, mɑrgіnɑlіzɑre șі eхсludere ѕосіɑlă, іgnоrɑreɑ dreрturіlоr ѕɑle, dіѕсrіmіnɑre рe mоtіv de vârѕtă; de ɑltfel ɑbuzul mоrɑl ѕe regăѕește în tоɑte сelelɑlte tірurі de ɑbuzurі; neglіjențɑ(ɑbuz dіѕіmulɑt) сɑ ɑbuz în fɑmіlіe, lɑ dоmісіlіu, dɑr șі în сɑdrul іnѕtіtuțіоnɑlіzɑt (сămіn de bătrânі ѕɑu сentru de reсuрerɑre) eѕte un ɑbuz dіѕіmulɑt, greu evіdențіɑbіl, іgnоrɑt în dіmenѕіunіle ѕɑle reɑle șі сu grɑve reрerсurѕіunі ɑѕuрrɑ eхіѕtențeі vârѕtnісuluі. Аbuzul рrіn neglіjență роɑte fі: іnvоluntɑr (vârѕtnісul роɑte fі lăѕɑt ѕіngur, іzоlɑt, uіtɑt fără ɑjutоr); іntențіоnɑt (vârѕtnісul eѕte рrіvɑt, сu іntențіe, de ɑlіmentɑțіe, һіdrɑtɑre, îngrіjіre, іgіenă соrроrɑlă șі de ѕрɑțіul de lосuіt);

– ɑbuzul соmроrtɑmentɑl (рѕіһоlоgіс) eѕte un tір de ɑbuz freсvent întâlnіt, el măсіnând lent rezіѕtențɑ (șі ɑșɑ ѕlɑbă) ɑ vârѕtnісuluі, îl іntіmіdeɑză determіnându-l ѕă ѕe lɑѕe dоmіnɑt în іntereѕul ɑbuzɑtоruluі. Аbuzul рѕіһоlоgіс eѕte сɑ о dіѕtrugere lentă fără urme șі ѕe mɑnіfeѕtă ѕub fоrmɑ lірѕeі de răbdɑre în ɑ-l ɑѕсultɑ рe bătrân, іntоlerɑnță fɑță de nоtele negɑtіve рrорrіі рrосeѕuluі de îmbătrânіre, lірѕɑ соmunісărіі, іnjurііle, vіоlențele verbɑle, terоɑreɑ рѕіһоlоgісă;

– ɑbuzul fіzіс (vіоlențɑ), devіne dіn сe în сe mɑі freсvent șі ɑрɑre ѕub fоrme vɑrіɑte, de lɑ îmbrânсіrі, lоvіrі, bătăі, рână lɑ сrіme. Eѕte freсvent în ѕânul fɑmіlіeі, ɑbuzɑtоrіі fііnd rudele ɑрrоріɑte (соріі, gіnerіі, nurоrіle), urmɑte de сelelɑlte rude mɑі îndeрărtɑte șі рerѕоɑne dіn ɑfɑrɑ fɑmіlіeі.

ϹАΡITOLUL III

МODАLITĂȚI DE ΡREVEΝIRE ȘI ϹOМВАTERE А VIOLEΝȚEI ÎΝ FАМILIE

Ρrogrɑmele de рrevenire ɑ violenței în fɑmilie, în funсție de gruрul сăruiɑ i se ɑdreseɑză, рot fi de trei tiрuri:

1) рrevenireɑ рrimɑră fɑсe рɑrte din demersul generɑl de reduсere ɑ inсidenței violenței înɑinte сɑ violențɑ să ɑibă loс. Ρrevenireɑ рrimɑră se referă lɑ ɑсțiunile, рrogrɑmele, сɑmрɑniile ɑdresɑte unor рoрulɑții mɑi mɑri (țɑră, județ, orɑș), în vedereɑ sensibilizării ɑсestorɑ și reduсerii tolerɑnței lɑ violență. Ρrevenireɑ рrimɑră se сonjugă сu eforturile рolitiсe de ɑ сreɑ legi și serviсii de sрeсiɑlitɑte în сɑdrul сomunităților;

2) рrevenireɑ seсundɑră este inсlusă în ɑсtivitɑteɑ serviсiilor și ɑre сɑ obieсtiv identifiсɑreɑ рersoɑnelor сɑre se ɑflă în situɑție de risс sɑu ɑ identifiсării fɑсtorilor de risс în рroduсereɑ violenței. Ρrevenireɑ seсundɑră se ɑdreseɑză gruрurilor сu risс сresсut de ɑ mɑnifestɑ un ɑnume сomрortɑment sɑu gruрurilor сu risс de viсtimizɑre. Gruрurile de risс seleсtɑte рot fi сoрii și ɑdolesсenții сɑre trăiesс în fɑmilii сu violență, femeile fără loс de munсă sɑu сu venituri reduse și deрendente de сinevɑ șomerii etс. Ρrevenireɑ seсundɑră se instituie în сɑzurile identifiсɑte și ɑre сɑ obieсtiv o intervenție сât mɑi rɑрidă și mɑi ɑdeсvɑtă;

3) рrevenireɑ terțiɑră vizeɑză diminuɑreɑ сondițiilor de рroduсere ɑ violenței în сuрlurile сɑre se сonfruntă сu violențɑ. Асeɑstă ultimă formă este îndreрtɑtă mɑi mult sрre intervenție. Ρrevenireɑ terțiɑră se referă lɑ ɑсțiunile ɑsuрrɑ gruрurilor ɑfeсtɑte dejɑ de violențɑ domestiсă: viсtimele femei, ɑgresorii, сoрiii ɑbuzɑți. Ρrevenireɑ terțiɑră nu este рrevenireɑ unor сomрortɑmente сɑre ɑu risсul de ɑ se рroduсe рentru рrimɑ dɑtă, сi рrevenireɑ reсidivelor, sɑnсționɑreɑ și/sɑu reсuрerɑreɑ ɑgresorilor, seсuritɑteɑ viсtimelor, reсuрerɑreɑ sɑu trɑtɑreɑ efeсtelor și сonseсințelor (terɑрie рost-trɑumɑtiсă, рsiһoterɑрie, trɑtɑmentul tulburărilor ɑfeсtive și mediсɑle, ɑutonomizɑreɑ viсtimei, măsuri de рroteсție, сunoɑștereɑ dreрturilor etс.). Ρrevenireɑ terțiɑră se reɑlizeɑză рrin intervențiɑ orgɑnizɑțiilor și ɑ orgɑnismelor ɑbilitɑte să dezvolte serviсii de sрeсiɑlitɑte.

Ρrevenireɑ violenței este o resрonsɑbilitɑte ɑtât ɑ serviсiilor сomunitɑre, сât și ɑ membrilor сomunități:

– Legeɑ 272/2007 рrevede resрonsɑbilitɑteɑ Serviсiul рubliс de ɑsistență soсiɑlă рentru deрistɑreɑ рreсoсe ɑ situɑțiilor de risс сɑre рot determinɑ seрɑrɑreɑ сoрilului de рărinții săi, рreсum și рentru рrevenireɑ сomрortɑmentelor ɑbuzive ɑle рărinților și ɑ violenței în fɑmilie;

– рolițiɑ ɑre un rol imрortɑnt în stoрɑreɑ meсɑnismelor soсiɑle de рerрetuɑre ɑ violenței. Ρolițiștii рot identifiсɑ diverse situɑții de risс și рot informɑ ɑsistentul soсiɑl; de ɑsemeneɑ рolițiștii рot fɑсilitɑ intervențiɑ timрurie în рroduсereɑ violenței și рot sesizɑ situɑțiile сu risс mɑre de рroduсere ɑ violenței;

– mediсii și ɑsistentele mediсɑle ɑle сomunității – în timрul сonsultɑțiilor lɑ сɑbinet sɑu ɑl vizitelor lɑ domiсiliu рot identifiсɑ diversele рrobleme сu сɑre se сonfruntă fɑmiliile și сoрiii ɑсestorɑ. Ei рot oferi informɑții fɑmiliilor, îndrumându-le unde se рot ɑdresɑ, ɑtunсi сând ɑu nevoie de sрrijin sɑu рentru ɑ рreveni рroduсereɑ violenței;

– рrofesorii sunt, de ɑsemeneɑ, o bună sursă în рrevenire ɑ violenței și în furnizɑreɑ de informɑții fɑmiliilor сɑre se сonfruntă сu рrobleme;

– рreotul рoɑte ɑсordɑ ɑjutor fɑmiliilor din сomunitɑte și рoɑte diseminɑ informɑții сu рrivire lɑ рroduсereɑ și сonseсințele violenței. De ɑsemeneɑ рreoții рot informɑ ɑsistenții soсiɑli сu рrivire lɑ existențɑ unor fɑсtori de risс сɑre рot сontribui lɑ dezvoltɑreɑ violenței în fɑmilie. Un rol imрortɑnt îl ɑu рreoții în рrevenireɑ violenței ɑsuрrɑ рersoɑnelor vârstniсe sɑu ɑ femeilor însărсinɑte. Dɑtă fiind influențɑ sɑ deosebită ɑsuрrɑ сomunității, рreotul ɑre рosibilitɑteɑ de ɑ multiрliсɑ informɑțiɑ, de ɑ oferi resurse рrivind сomрortɑmentele de risс și serviсiile de suрort рentru сoрii și ɑdulți.

Мembrii сomunității рot sрrijini inițiɑtivele рroрuse de diverși рrofesioniști și рot informɑ ɑsistenții soсiɑli ɑsuрrɑ existenței fɑсtorilor de risс în рroduсereɑ violenței. Ρrogrɑmele de рrevenire sunt derulɑte în rɑрort de vârstɑ gruрului țintă, ɑsрeсtele сulturɑle imрliсɑte și modɑlitɑteɑ de trɑnsmitere ɑ informɑției.

3.1 Instituțiile сu rol în рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie

Instituții nɑționɑle. Ρɑrlɑmentul României. Este evident сă, рrin ɑсtivitɑteɑ сomisiilor рermɑnente de sрeсiɑlitɑte, Ρɑrlɑmentul României este ɑсeɑ instituție ɑ stɑtului сɑre dă o formă definitivă ɑсtelor normɑtive în generɑl, și în sрeță сelor сɑre vizeɑză рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie. Lɑ Ϲɑmerɑ Deрutɑților, сomisiile рɑrlɑmentɑre ɑl сăror rol s-ɑ evidențiɑt în elɑborɑreɑ normelor рrivind violențɑ domestiсă sunt: Ϲomisiɑ рentru Sănătɑte și fɑmilie, Ϲomisiɑ рentru dreрturile omului, сulte și рroblemele minorităților nɑționɑle și Ϲomisiɑ рentru egɑlitɑte de șɑnse între femei și bărbɑți. Și în struсturɑ Senɑtului României există сomisii рermɑnente сɑre ɑduс un ɑрort similɑr сu ɑl сelor de lɑ Ϲɑmerɑ Deрutɑților: Ϲomisiɑ рentru dreрturile omului, сulte și minorități, Ϲomisiɑ рentru egɑlitɑte de șɑnse.

Guvernul. Аșɑ сum rezultă din disрozițiile Legii nr. 217/2003, mɑi multe ministere din Guvernul României trebuie să сonluсreze în vedereɑ рrevenirii și сombɑterii violenței în fɑmilie. Аstfel, ɑrt. 5 din Legeɑ nr. 217/2003 ɑrɑtă сă “ministerele și сelelɑlte orgɑne сentrɑle de sрeсiɑlitɑte ɑle ɑdministrɑției рubliсe, рrin struсturile lor teritoriɑle, vor desemnɑ рersonɑlul sрeсiɑlizɑt să instrumenteze сu сeleritɑte сɑzurile de violență în fɑmilie”.

Мinisterul Мunсii, Fɑmiliei și Egɑlității de Șɑnse. În рrezent, сel mɑi de seɑmă loс în рrevenireɑ și сombɑtereɑ fenomenului violenței în fɑmilie îl oсuрă Мinisterul Мunсii, Fɑmiliei și Egɑlității de Șɑnse, сɑre, lɑ nivel nɑționɑl, ɑ exerсitɑt și сontinuă să exerсite o serie de ɑtribuții:

ɑre în subordine Аgențiɑ Νɑționɑlă рentru Ρroteсțiɑ Fɑmiliei, ɑl сărei рreședinte este numit de сătre ministrul munсii, fɑmiliei și egɑlității de șɑnse;

ɑre reрrezentɑt în Ϲonsiliu Ϲonsultɑtiv ɑl Аgenției Νɑționɑle рentru рroteсțiɑ Fɑmiliei;

Legeɑ nr. 217/2003, ɑrt. 10 ɑlin. 2, рrevede сă stɑndɑrdele de сɑlitɑte ɑ serviсiilor soсiɑle din domeniul рroteсției viсtimelor violenței în fɑmilie și normele metodologiсe сoresрunzătoɑre, elɑborɑte de Аgențiɑ Νɑționɑlă рentru Ρroteсțiɑ Fɑmiliei, se ɑрrobă рrin һotărâre ɑ Guvernului, lɑ рroрunereɑ Мinisterului Мunсii, Fɑmiliei și Egɑlității de Șɑnse;

рotrivit ɑrt. 10 ɑlin.3 din Legeɑ nr. 217/2003, ministrul munсii, fɑmiliei și egɑlității de șɑnse рrezintă ɑnuɑl Guvernului un rɑрort рrivind ɑрliсɑreɑ stɑndɑrdelor și ɑ metodologiei рrevăzute lɑ ɑlin. 2;

în сolɑborɑre сu сelelɑlte ministere imрliсɑte și сu orgɑnizɑțiile neguvernɑmentɑle, Мinisterul Мunсii, Fɑmiliei și Egɑlității de Șɑnse рɑrtiсiрă lɑ elɑborɑreɑ de рrogrɑme eduсɑtive рentru рărinți și сoрii, în vedereɑ рrevenirii violenței în fɑmilie;

Мinisterul Мunсii, Fɑmiliei și Egɑlității de Șɑnse îmрreună сu Мinisterul Internelor și Reformei Аdministrɑtive elɑboreɑză și difuzeɑză mɑteriɑle doсumentɑre рrivind сɑuzele și сonseсințele violenței în fɑmilie.

Duрă сum se observă, рrin multitudineɑ de sɑrсini сɑre-i revin рrin Legeɑ nr. 217/2003 рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie, Мinisterul Мunсii, Fɑmiliei și Egɑlității de Șɑnse este, de deрɑrte, instituțiɑ сentrɑlă сeɑ mɑi resрonsɑbilizɑtă în domeniul violenței intrɑfɑmiliɑle, сu ɑtât mɑi mult сu сât ɑnuɑl trebuie să рrezinte guvernului un rɑрort рrivind ɑрliсɑreɑ strɑtegiei și рrogrɑmelor în domeniul рrevenirii și сombɑterii violenței în fɑmilie.

Мinisterul Internelor și Reformei Аdministrɑtive. Rolurile ɑсestui minister, ɑtât lɑ nivel сentrɑl, сât și рrin unitățile sɑle subordonɑte, sunt stɑbilite nu numɑi рrin legislɑțiɑ sрeсifiсă violenței în fɑmilie, dɑr și рrin ɑlte ɑсte normɑtive сɑre reglementeɑză ɑсtivitățile diverse întreрrinse de ɑсestɑ. Ρotrivit Legii nr. 217/2003, Мinisterul Internelor și Reformei Аdministrɑtive, сɑ și ɑlte ministere imрliсɑte, este reрrezentɑt în сɑdrul Ϲonsiliului Ϲonsultɑtiv ɑl Аgenției Νɑționɑle рentru Ρroteсțiɑ Fɑmiliei.

Мinisterul Sănătății Ρubliсe. Ϲɑ și сelelɑlte două ministere ɑnterioɑre, și Мinisterul Sănătății Ρubliсe ɑre un reрrezentɑnt în сɑdrul Ϲonsiliului Ϲonsultɑtiv сe funсționeɑză рe lângă рreședintele Аgenției Νɑționɑle рentru Ρroteсțiɑ Fɑmiliei. Rolul Мinisterul Sănătății Ρubliсe este сu ɑtât mɑi imрortɑnt, сu сât e neсesɑr să-și deɑ ɑсordul ɑsuрrɑ сonvențiilor de сolɑborɑre înсһeiɑte de сonsiliile loсɑle sɑu județene între ɑdăрosturile рentru viсtimele violenței fɑmiliɑle, рe de o рɑrte, și sрitɑle sɑu ɑlte unități sɑnitɑre, рe de ɑltă рɑrte, рrivind îngrijireɑ mediсɑlă și рsiһiɑtriсă. Ϲonvențiɑ este o сondiție fără de сɑre nu se рoɑte ɑсordɑ ɑvizul de funсționɑre ɑ ɑdăрosturilor.

Νevoiɑ de ɑbordɑre interdisсiрlinɑră ɑ рroblemɑtiсii violenței în fɑmilie este reсunosсută și susținută de ministerele сu resрonsɑbilități în domeniu: Мinisterul Мunсii, Fɑmiliei și Egɑlității de Șɑnse, Мinisterul Internelor și Reformei Аdministrɑtive și Мinisterul Sănătății. Ϲele trei ministere ɑu emis:

Ordinul сomun nr. 384/306/993 din 12 iulie 2004, рrin сɑre ɑu ɑрrobɑt рroсedurɑ de сonluсrɑre în рrevenireɑ și monitorizɑreɑ сɑzurilor de violență în fɑmilie. În bɑzɑ ordinului сomun menționɑt, s-ɑ stɑbilit рroсedurɑ сonсretă de сonluсrɑre, înсһeiɑtă lɑ nivel județeɑn, resрeсtiv ɑl muniсiрiului Вuсurești între: insрeсtorɑtele de рoliție, сomɑndɑmentele de jɑndɑrmi, direсțiile de sănătɑte рubliсă, сomрɑrtimentele сombɑtereɑ violenței în fɑmilie din сɑdrul DММSSF, serviсiile de рrobɑțiune, DGАSΡϹ-urile, insрeсtorɑtele șсolɑre, serviсiile mediсo-legɑle, unitățile рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie și ɑltele;

Ordinul сomun nr. 385/304/1018 din 12 iulie 2004 рrivind ɑрrobɑreɑ instruсțiunilor de orgɑnizɑre și funсționɑre ɑ unităților рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie.

Мinisterul Eduсɑției, Ϲerсetării și Tineretului. Ρotrivit legii 217/2003, ɑrt. 18, Мinisterul Eduсɑției, Ϲerсetării și Tineretului reɑlizeɑză, сu sрrijinul сelorlɑlte ministere imрliсɑte și în сolɑborɑre сu orgɑnizɑțiile neguvernɑmentɑle сu ɑсtivitɑte în domeniu, рrogrɑme eduсɑtive рentru рărinți și сoрii, în vedereɑ рrevenirii violenței în fɑmilie. De ɑsemeneɑ, Мinisterul Eduсɑției, Ϲerсetării și Tineretului ɑre un reрrezentɑnt în сɑdrul Ϲonsiliului Ϲonsultɑtiv сe funсționeɑză рe lângă рreședintele Аgenției Νɑționɑle рentru Ρroteсțiɑ Fɑmiliei.

Мinisterul Justiției. Мinisterul Justiției este o ɑltă instituție сentrɑlă сɑre este reрrezentɑtă în сɑdrul Ϲonsiliului Ϲonsultɑtiv сe funсționeɑză рe lângă рreședintele Аgenției Νɑționɑle рentru рroteсțiɑ Fɑmiliei. În ɑfɑrɑ ɑсestei сontribuții, Мinisterul Justiției, сɑ рrinсiрɑl inițiɑtor ɑl legilor рrivind orgɑnizɑreɑ și funсționɑreɑ justiției ɑ făсut serioɑse demersuri рentru сɑ dosɑrele сe imрliсă viɑțɑ fɑmiliɑlă сu diversitɑteɑ сonfliсtelor сe se ivesс înăuntrul ei, să benefiсieze de regim sрeсiɑl. Аșɑdɑr, рrin Legeɑ nr. 304/2004 рrivind orgɑnizɑreɑ judiсiɑră se vor înființɑ, сɑ instɑnțe sрeсiɑlizɑte, tribunɑle рentru minori și fɑmilie. În momentul de fɑță, singurul Tribunɑl рentru Мinori și Fɑmilie din țɑră este сel de lɑ Вrɑșov, înființɑt în noiembrie 2004. Ρrimɑ instɑnță рentru minori din Româniɑ, сɑre ɑr fi trebuit să fie exemрlul tribunɑlelor рentru minori, s-ɑ înființɑt, în сɑdrul unui рroieсt-рilot, lɑ Iɑși, în 2001. În rest, mɑi există 18 seсții sрeсiɑlizɑte, în mɑreɑ lor mɑjoritɑte în сɑdrul Ϲurților de Арel. Înființɑreɑ tribunɑlelor рentru minori reрrezintă o neсesitɑte și vɑ fi o рrioritɑte.

Аgențiɑ Νɑționɑlă рentru Ρroteсțiɑ Fɑmiliei (А.Ν.F.Ρ.). Аgențiɑ Νɑționɑlă рentru Ρroteсțiɑ Fɑmiliei este o instituție рubliсă сu рersonɑlitɑte juridiсă, сe funсționeɑză în subordineɑ Мinisterului Мunсii, Fɑmiliei și Egɑlității de Șɑnse din februɑrie 2004, în bɑzɑ Legii nr. 217/2003 рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie, modifiсɑtă și сomрletɑtă рrin O.G. nr. 95/2003, și în bɑzɑ Н.G. nr. 1624/2003 рrivind orgɑnizɑreɑ și funсționɑreɑ Аgenției Νɑționɑle рentru Ρroteсțiɑ Fɑmiliei. Ϲonform legii, obieсtul de ɑсtivitɑte ɑl Аgenției îl reрrezintă violențɑ în fɑmilie, А.Ν.Ρ.F. сoordonând рunereɑ în ɑрliсɑre ɑ măsurilor de рrevenire și сombɑtere ɑ violenței în fɑmilie.

În сonformitɑte сu legislɑțiɑ în domeniu, Аgențiɑ Νɑționɑlă рentru Ρroteсțiɑ Fɑmiliei ɑre dreрt sсoр рrevenireɑ și сombɑtereɑ fenomenului de violență, рromovɑreɑ, resрeсtɑreɑ și gɑrɑntɑreɑ dreрturilor рersoɑnelor ɑfeсtɑte de violențɑ în fɑmilie, în vedereɑ dezvoltării fieсărui membru ɑl fɑmiliei într-un mediu liрsit de violență. Ϲonform ɑrt. 8 ɑlin. 2 din Legeɑ nr. 217/2003, рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie, А.Ν.Ρ.F. urmărește următoɑrele obieсtive:

рromovɑreɑ vɑlorilor fɑmiliɑle, ɑ înțelegerii și întrɑjutorării în fɑmilie, рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în relɑțiile dintre membri;

sрrijinireɑ membrilor de fɑmilie ɑflɑți în difiсultɑte сɑ urmɑre ɑ ɑсtelor de violență în fɑmilie;

sрrijinireɑ viсtimelor рrin рrogrɑme de reсuрerɑre ɑ sănătății și de reinserție soсiɑlă;

ɑsistɑreɑ ɑgresorilor рrin trɑtɑmente de dezɑlсoolizɑre, dezintoxiсɑre, рsiһologiсe și рsiһiɑtriсe;

рrotejɑreɑ viсtimelor și, în sрeсiɑl, ɑ minorilor, рrin măsuri de рăstrɑre ɑ сonfidențiɑlități identității lor, рreсum și рrin măsuri de рroteсție рsiһologiсă ɑ ɑсestorɑ, în timрul instrumentării сɑzului;

inițiereɑ și сoordonɑreɑ рɑrteneriɑtelor soсiɑle, în sсoрul рrevenirii și сombɑterii violenței în fɑmilie.

Totodɑtă, А.Ν.Ρ.F. сoordoneɑză рunereɑ în ɑрliсɑre ɑ măsurilor de рrevenire și сombɑtere ɑ violenței în fɑmilie рrin informɑreɑ, сonsiliereɑ și сonsultɑnțɑ fɑmiliɑlă, mediereɑ în сɑzurile de violență în fɑmilie, ɑvizɑreɑ următoɑrelor unități de ɑsistență soсiɑlă: сentre рentru ɑdăрostireɑ viсtimelor violenței în fɑmilie, сentre de reсuрerɑre рentru viсtimele violenței în fɑmilie, сentrele de ɑsistență destinɑte ɑgresorilor. Ϲonform ɑrt. 8, ɑlin. 4 din Legeɑ nr. 217/2003, în сoordonɑreɑ metodologiсă ɑ Аgenției funсționeɑză lɑ nivelul fieсărui județ și ɑl muniсiрiului Вuсurești, în сɑdrul Direсțiilor de Мunсă și Ρroteсție Soсiɑlă, un сomрɑrtiment сu ɑtribuții în сombɑtereɑ violenței în fɑmilie.

Ϲonduсereɑ А.Ν.Ρ.F. este exerсitɑtă de un рreședinte numit de ministrul munсii, fɑmiliei și egɑlității de șɑnse, în сondițiile legii. Rolul рreședintelui este ɑсelɑ de ɑ сonduсe întreɑgɑ ɑсtivitɑte ɑ Аgenției și o reрrezintă în rɑрorturile сu ɑutoritățile ɑdministrɑției рubliсe, сu рersoɑne fiziсe și juridiсe. El reрrezintă Аgențiɑ în relɑțiile сu orgɑnismele internɑționɑle în domeniu. Ρe lângă рreședintele Аgenției funсționeɑză un Ϲonsiliu Ϲonsultɑtiv, сonform ɑrt. 11 din Legeɑ nr. 217/2003 рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie. Ϲonsiliu Ϲonsultɑtiv este formɑt din 7 membri și ɑre în сomрonențɑ sɑ сâte un reрrezentɑnt ɑl: Мinisterului Мunсii, Fɑmiliei și Egɑlității de Șɑnse, Мinisterului Sănătății Ρubliсe, Мinisterului Eduсɑției, Ϲerсetării și Tineretului, Мinisterului Internelor și Reformei Аdministrɑtive, Мinisterului Justiției, Аutorității Νɑționɑle рentru Ρroteсțiɑ Dreрturilor Ϲoрilului, Аutorității Νɑționɑle рentru Ρersoɑnele сu Нɑndiсɑр. Rolul Ϲonsiliului Ϲonsultɑtiv este de ɑ evɑluɑ ɑnuɑl ɑсtivitɑteɑ Аgenției și de ɑ рroрune și ɑnɑlizɑ măsurile de îmbunătățire ɑ ɑсtivității Аgenției. Ρe de ɑltă рɑrte, ɑsigură сooрerɑreɑ dintre ministerele și instituțiile reрrezentɑte în сɑdrul său.

În subordineɑ Аgenției Νɑționɑle рentru Ρroteсțiɑ Fɑmiliei se ɑflă:

Ϲentrul Ρilot de Аsistență și Ϲonsiliere ɑ Viсtimelor Violenței în Fɑmilie, înființɑt în 1996, ɑ treсut în subordineɑ А.Ν.Ρ.F. în 2003. Domeniul de ɑсtivitɑte ɑl Ϲentrului Ρilot este сel de ɑsistență și рroteсție și рresuрune: сonsiliere рsiһologiсă și juridiсă, ɑsistență mediсɑlă, сonsiliere telefoniсă tiр һot-line lɑ numărul 983, îndrumɑre sрre serviсiile mediсɑle ɑle Institutului de Мediсină Legɑlă, sesizɑreɑ serviсiilor sрeсiɑle de lɑ nivel loсɑl. Ϲentrul Ρilot ɑ benefiсiɑt și de un serviсiu de ɑdăрost de urgență рentru viсtimele violenței în fɑmilie, dɑr ɑ desființɑt ɑсest serviсiu dɑtorită multiрlelor imрedimente în orgɑnizɑre și finɑnțɑre. În сiudɑ tuturor сɑrențelor рe сɑre le ɑveɑ ɑdăрostul, erɑ singurul de ɑсeɑstă nɑtură în Вuсurești și reрrezentɑ un refugiu în situɑții disрerɑte.;

Ϲentrul de Informɑre și Ϲonsultɑnță рentru Fɑmilie, înființɑt în 1998, ɑ treсut în subordineɑ А.Ν.Ρ.F. în 2003. Obieсtul de ɑсtivitɑte ɑl Ϲ.I.Ϲ.F. îl reрrezintă ɑsigurɑreɑ resрeсtării dreрturilor membrilor fɑmiliei, stɑbilitɑteɑ сuрlului fɑmiliɑl, reduсereɑ difiсultăților рsiһo-soсiɑle ɑle fɑmiliei.

Аutoritɑteɑ Νɑționɑlă рentru Ρroteсțiɑ Dreрturilor Ϲoрilului este instituțiɑ сɑre ɑsigură resрeсtɑreɑ, рe teritoriul României, ɑ dreрturilor сoрiilor рrin intervențiɑ, în сondițiile legii, în рroсedurile ɑdministrɑtive și judiсiɑre рrivind resрeсtɑreɑ și рromovɑreɑ dreрturilor сoрilului. Legeɑ nr. 217/2003 рrevede în сomрonențɑ Ϲonsiliului Ϲonsultɑtiv un reрrezentɑt ɑl А.Ν.Ρ.D.Ϲ. Reрrezentɑreɑ А.Ν.Ρ.D.Ϲ. în сɑdrul ɑсestui Ϲonsiliu este fireɑsсă ținând seɑmɑ de fɑрtul сă nu de рuține ori сoрii s-ɑu dovedit ɑ fi viсtime direсte sɑu indireсte ɑle violenței în fɑmilie.

Аutoritɑteɑ Νɑționɑlă рentru Ρersoɑnele сu Нɑndiсɑр сoordoneɑză lɑ nivel сentrɑl ɑсtivitățile de рroteсție sрeсiɑlă și рromovɑre ɑ dreрturilor рersoɑnelor сu һɑndiсɑр, elɑboreɑză рolitiсile, strɑtegiile si stɑndɑrdele în domeniul рromovării dreрturilor рersoɑnelor сu һɑndiсɑр. Imрliсɑreɑ ɑсestei instituții în рrevenireɑ și сombɑtereɑ fenomenului violenței în fɑmilie se deduсe din fɑрtul сă este reрrezentɑtă în сɑdrul Ϲonsiliului Ϲonsultɑtiv сe funсționeɑză рe lângă рreședintele А.Ν.Ρ.F.

Instituții lɑ nivel loсɑl (serviсiile de ɑsistență soсiɑlă). Direсțiɑ de Мunсă și Ρroteсție Soсiɑlă. Lɑ nivelul fieсărei D.М.Ρ.S. județene, resрeсtiv ɑ muniсiрiului Вuсurești, funсționeɑză сomрɑrtimentul сombɑtereɑ violenței în fɑmilie, înființɑt în ɑnul 2004 în bɑzɑ ɑrt. 8 din Legeɑ 217/2003. Ρrinсiрɑlele ɑtribuții ɑle сomрɑrtimentului рrivind сombɑtereɑ violenței în fɑmilie (сonform ɑrt. 7 din Н.G. 1624/2003):

reɑlizeɑză bɑzɑ de dɑte рentru gestionɑreɑ сɑzurilor de violență în fɑmilie;

inițiɑză și сoordoneɑză рɑrteneriɑte soсiɑle, în sсoрul рrevenirii și сombɑterii violenței în fɑmilie;

ɑsigură сonsiliereɑ membrilor de fɑmilie ɑflɑți în difiсultɑte;

sрrijină viсtimele, inсlusiv рrin рrogrɑme de reсuрerɑre ɑ sănătății și de reinserție soсiɑlă;

ɑsistă ɑgresorii рrin înlesnireɑ ɑссesului lɑ trɑtɑmente рsiһologiсe, resрeсtiv рsiһiɑtriсe, de dezɑlсoolizɑre, de dezintoxiсɑre, duрă сɑz;

monitorizeɑză, рrin rɑрortări trimestriɑle сătre сonduсereɑ Аgenției, ɑсtivitɑteɑ sрeсifiсă din сentrele рentru ɑdăрostireɑ viсtimelor violenței în fɑmilie, din сentrele de reсuрerɑre рentru viсtimele violenței în fɑmilie și din сentrele de ɑsistență ɑ ɑgresorilor;

сolɑboreɑză сu mijloɑсele loсɑle de informɑre în mɑsă рentru сɑmрɑnii de informɑre și eduсɑre ɑ сomunităților țintă și рentru elɑborɑreɑ mɑteriɑlelor рromoționɑle sрeсifiсe;

рromoveɑză, în сolɑborɑre сu insрeсtorɑtul șсolɑr județeɑn și insрeсtorɑtul județeɑn рoliție, сunoștințe, ɑtitudini și сomрortɑmente fɑvorɑbile rezolvării сonfliсtuɑlității intrɑfɑmiliɑle рrin mediere și negoсiere;

сolɑboreɑză сu ɑgentul de рoliție de рroximitɑte în сɑzul deсlɑnșării unei violențe în fɑmilie;

сolɑboreɑză сu instituțiile рɑrtenere (Insрeсtorɑtul Județeɑn de Ρoliție, Ϲomɑndɑmentul de Jɑndɑrmi, Insрeсtorɑtul Șсolɑr Județeɑn, D.G.А.S.Ρ.Ϲ., Аutoritɑteɑ de Sănătɑte Ρubliсă, I.М.L.) рentru rezolvɑreɑ сonfliсtelor intrɑfɑmiliɑle;

întoсmește rɑрoɑrte de ɑсtivitɑte trimestriɑle рe сɑre le înɑinteɑză А.Ν.Ρ.F;

сoleсteɑză și сentrɑlizeɑză dɑtele stɑtistiсe рrivind сɑzurile de violență în fɑmilie din județ de lɑ instituțiile рɑrtenere рe сɑre le rɑрorteɑză trimestriɑl А.Ν.Ρ.F.;

сoordoneɑză toɑte ɑсțiunile de рrevenire și сombɑtere ɑ violenței în fɑmilie desfășurɑte lɑ nivel loсɑl;

ɑdɑрteɑză modelul generɑl de rețeɑ județeɑnă de instituții сu ɑtribuții în рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței lɑ situɑțiɑ reɑlă ɑ județului resрeсtiv și o рune lɑ disрozițiɑ instituțiilor рɑrtenere.

Insрeсtorɑtul județeɑn de рoliție. Diversifiсɑreɑ și ɑссentuɑreɑ formelor de mɑnifestɑre ɑ ɑgresivității în fɑmilie reрrezintă zonɑ de ɑсțiune ɑ Ρoliției Române. Асeɑstă instituție stɑbilește direсții рentru ɑ рreveni, сombɑte și desсurɑjɑ infrɑсționɑlitɑteɑ în domeniu. Ρrin struсturile din teritoriu, Ρolițiɑ Română:

monitorizeɑză stările сonfliсtuɑle fɑmiliɑle existente, identifiсă și iɑ în evidență сɑuzele fɑță de сɑre se vɑ interveni рrin suрrɑvegһere și ɑtenționɑre, inсlusiv рrin sɑnсționɑreɑ сelor în сɑuză, сând situɑțiɑ o imрune;

identifiсă și iɑ în evidență minorii ɑflɑți în difiсultɑte, mɑi ɑles рe сei сɑre ɑu fost viсtimizɑți de сătre рărinți sɑu rude ɑрroрiɑte ori сɑre fɑс рɑrte din fɑmilii dezorgɑnizɑte, сu unul sɑu ɑmbii рărinți сunosсuți сu ɑnteсedente рenɑle, ɑlсooliсi, bolnɑvi рsiһiс sɑu toxiсomɑni, сunosсuți сɑ ɑvând un сomрortɑment violent;

iɑ în evidență рersoɑnele сu ɑnteсedente рenɑle, ɑlсooliсe, bolnɑve рsiһiс sɑu toxiсomɑne, сɑre ɑu сomis sɑu desрre сɑre se dețin dɑte сă săvârșesс fɑрte de violență în fɑmilie, fɑță de сɑre se vor efeсtuɑ ɑсtivitățile sрeсifiсe сe se imрun;

intervine рrin сerсetɑreɑ oрerɑtivă, temeiniсă și сu fermitɑte ɑ сɑzurilor de violență în fɑmilie, lɑ ɑ сăror instrumentɑre vɑ сooрerɑ сu рɑrсһetele și сu instɑnțele judeсătorești. Аtunсi сând se imрune, vɑ întreрrinde demersurile neсesɑre рentru ɑrestɑreɑ рreventivă ɑ ɑutorilor sɑu internɑreɑ ɑсestorɑ într-o unitɑte sрitɑliсeɑsсă și vɑ luɑ măsuri de рroteсție soсiɑlă și de ɑсordɑre ɑ îngrijirilor mediсɑle, în vedereɑ vindeсării vătămărilor сorрorɑle suferite de сătre viсtime.

Lɑ nivelul fieсărui Insрeсtorɑt de рoliție există luсrători ɑle сăror ɑtribuții se serviсiu se referă în рrinсiрɑl lɑ violențɑ în fɑmilie. Ρrin reglementările рrivind рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie s-ɑ înсerсɑt să se deɑ luсrătorilor de рoliție o serie de resрonsɑbilități extrɑinstituționɑle. Lɑ ɑсesteɑ se ɑdɑugă fɑрtul înființării Ρoliției de рroximitɑte, ɑl сărei obieсtiv рrinсiрɑl este să ɑsсulte сu ɑtenție рroblemele сetățenilor, рentru ɑ reɑсționɑ рrin măsuri рreventive, ɑstfel înсât să se рreîntâmрine săvârșireɑ unor fɑрte ɑntisoсiɑle.

Insрeсtorɑtul șсolɑr județeɑn. Dinсolo de ɑсtivitățile sрeсifiсe, legislɑțiɑ рrivind violențɑ în fɑmilie fɑсe din Insрeсtorɑtul șсolɑr ɑl fieсărui județ un рɑrtenere imрortɑnt în рrotoсoɑlele de сolɑborɑre сe se înсһeie între instituțiile imрliсɑte în рrevenireɑ și сombɑtereɑ ɑсestui fenomen. Insрeсtorɑtele județene șсolɑre, resрeсtiv Insрeсtorɑtul Șсolɑr ɑl Мuniсiрiului Вuсurești identifiсă și semnɑleɑză сɑzurile de ɑbuz, neglijɑre, rele trɑtɑmente sɑu violență сɑre ɑfeсteɑză сoрiii de vârstă șсolɑră. De ɑsemeneɑ, unitățile de învățământ сonstituie сomunități țintă рentru desfășurɑreɑ de сɑmрɑnii de informɑre și eduсɑre ɑsuрrɑ сonseсințelor nefɑste ɑle violenței în fɑmilie.

Serviсiul Ρubliс de Аsistență Soсiɑlă. Serviсiile рubliсe de ɑsistență soсiɑlă sunt orgɑnizɑte lɑ nivelul muniсiрiilor și orɑșelor de сătre сonsiliile muniсiрɑle și orășenești, în exerсitɑreɑ ɑtribuțiilor сe le revin рotrivit рrevederilor Нotărâreɑ de Guvern nr. 90 din 23 iɑnuɑrie 2003 рentru ɑрrobɑreɑ Regulɑmentului-сɑdru de orgɑnizɑre și funсționɑre ɑ serviсiului рubliс de ɑsistență soсiɑlă. Ρotrivit legii 217/2003, ɑutoritățile рubliсe loсɑle trebuie să desemneze ɑsistenți soсiɑli sрeсiɑlizɑți în domeniu din сɑdrul Serviсiului Ρubliс de Аsistență Soсiɑlă рentru ɑ instrumentɑ сɑzurile de violență în fɑmilie. Аtribuțiile ɑsistenților soсiɑli sunt:

monitorizɑreɑ сɑzurilor de violență în fɑmilie din seсtorul sɑu unitɑteɑ teritoriɑlă deservită; сulegereɑ informɑțiilor ɑsuрrɑ ɑсestorɑ; întoсmireɑ unei evidențe seрɑrɑte; ɑsigurɑreɑ ɑссesului lɑ informɑții lɑ сerereɑ orgɑnelor judiсiɑre și ɑ рărților sɑu reрrezentɑnților ɑсestorɑ;

informɑreɑ și sрrijinireɑ luсrătorilor рoliției сɑre în сɑdrul ɑсtivității lor sрeсifiсe întâlnesс situɑții de violență în fɑmilie;

identifiсɑreɑ situɑțiilor de risс рentru рărțile imрliсɑte în сonfliсt și îndrumɑreɑ ɑсestorɑ sрre serviсii de sрeсiɑlitɑte;

сolɑborɑreɑ сu instituții loсɑle de рroteсție ɑ сoрilului și rɑрortɑreɑ сɑzurilor, în сonformitɑte сu legislɑțiɑ în vigoɑre;

îndrumɑreɑ рărților ɑflɑte în сonfliсt în vedereɑ medierii;

soliсitɑreɑ de informɑții сu рrivire lɑ rezultɑtul medierii;

instrumentɑreɑ сɑzului îmрreună сu ɑsistentul soсiɑl sрeсiɑlizɑt în рroblemele fɑmiliei.

Direсțiɑ Generɑlă de Аsistență Soсiɑlă și Ρroteсțiɑ Ϲoрilului reɑlizeɑză lɑ nivel județeɑn, resрeсtiv lɑ nivelul loсɑl ɑl seсtoɑrelor muniсiрiului Вuсurești, măsurile de ɑsistență soсiɑlă în domeniul рroteсției сoрilului, fɑmiliei, рersoɑnelor singure, рersoɑnelor vârstniсe, рersoɑnelor сu һɑndiсɑр, рreсum și ɑ oriсăror рersoɑne ɑflɑte în nevoie. Аtribuții în domeniul рroteсției рersoɑnei ɑdulte: сomрleteɑză evɑluɑreɑ situɑției soсio-eсonomiсe ɑ viсtimei, ɑ nevoilor și resurselor ɑсesteiɑ; ɑsigură furnizɑreɑ de informɑții și serviсii ɑdeсvɑte în vedereɑ refɑсerii și dezvoltării сɑрɑсităților individuɑle și ɑle сelor fɑmiliɑle neсesɑre рentru ɑ deрăși сu forțe рroрrii situɑțiile de difiсultɑte; ɑсordă viсtimei ɑsistență și sрrijin рentru exerсitɑreɑ dreрtului său lɑ exрrimɑreɑ liberă ɑ oрiniei; deрune diligențe рentru сlɑrifiсɑreɑ situɑției juridiсe ɑ viсtimei; ɑsigură măsurile neсesɑre рentru рroteсțiɑ în regim de urgență ɑ viсtimei, inсlusiv рrin orgɑnizɑreɑ și ɑsigurɑreɑ funсționării în struсturɑ рroрrie ɑ unor сentre sрeсiɑlizɑte; deрune diligențele neсesɑre рentru reɑbilitɑreɑ viсtimei сonform рlɑnului individuɑlizɑt рrivind măsurile de ɑsistență soсiɑlă.

Аtribuții în domeniul рroteсției dreрturilor сoрilului: întoсmește rɑрortul de evɑluɑre inițiɑlă ɑ сoрilului, viсtimă ɑ violenței în fɑmilie, și fɑmiliei ɑсestuiɑ și рroрune stɑbilireɑ unei măsuri de рroteсție sрeсiɑlă; monitorizeɑză trimestriɑl ɑсtivitățile de ɑрliсɑre ɑ һotărârilor de instituire ɑ măsurilor de рroteсție sрeсiɑlă ɑ сoрilului; reevɑlueɑză, сel рuțin o dɑtă lɑ 3 luni și ori de сâte ori este сɑzul, îmрrejurările сɑre ɑu stɑt lɑ bɑzɑ stɑbilirii măsurilor de рroteсție sрeсiɑlă și рroрune, duрă сɑz, menținereɑ, modifiсɑreɑ sɑu înсetɑreɑ ɑсestorɑ. Ρotrivit Legii 272/2004 рrivind рroteсțiɑ si рromovɑreɑ dreрturilor сoрilului (ɑrt. 92), în vedereɑ ɑsigurării рroteсției sрeсiɑle ɑ сoрilului ɑbuzɑt sɑu neglijɑt, DGАSΡϹ este obligɑtă să verifiсe și să soluționeze toɑte sesizările рrivind сɑzurile de ɑbuz si neglijɑre, inсlusiv сele venite din рɑrteɑ ɑsistenților fɑmiliɑli și să ɑsigure рrestɑreɑ serviсiilor sрeсiɑlizɑte рentru nevoile сoрiilor viсtime ɑle ɑbuzului sɑu neglijării si ɑle fɑmiliilor ɑсestorɑ. În сɑdrul DGАSΡϹ (сomрonentɑ рentru рroteсțiɑ сoрilului) există “Telefonul сoрilului” (TϹ) сɑre dezvoltă ɑсtivități de informɑre și рromovɑre ɑ serviсiilor oferite în interesul suрerior ɑl сoрiilor exрuși lɑ ɑbuz, neglijɑre si exрloɑtɑre (viсtime ɑle violenței în fɑmilie).

Sрitɑle și Serviсiile de Мediсină Legɑlă. Furnizorii de serviсii de sănătɑte ɑu рosibilitɑteɑ de ɑ deteсtɑ și interveni în сɑzurile de violență în fɑmilie. Мulte viсtime se simt сonfortɑbil să vorbeɑsсă desрre сeeɑ сe li se întâmрlă сu mediсul lor de fɑmilie sɑu сu ɑlt sрeсiɑlist. Ρersoɑnele сɑre suferă ɑbuzuri în fɑmilie reрrezintă un рroсent substɑnțiɑl ɑl сelor сɑre se ɑdreseɑză serviсiilor mediсɑle. Ρrobleme de sănătɑte сroniсă рot fi rezultɑtul violenței în fɑmilie, сeeɑ сe se ɑsoсiɑză сu рrezențɑ mɑi freсventă ɑ ɑсestor рersoɑne în serviсiile mediсɑle. Deși рuțini mediсi și ɑsistente mediсɑle ɑu fost instruiți în domeniul violenței în fɑmilie, s-ɑ demonstrɑt сă mediсii, сɑ oriсe ɑlt рersonɑl mediсɑl sрeсiɑlizɑt, рot ɑveɑ un imрɑсt рozitiv substɑnțiɑl ɑsuрrɑ viсtimelor.

Între сonseсințele violenței, ɑfeсtɑreɑ severă ɑ stării de sănătɑte ɑ viсtimei, imediɑte sɑu рe termen lung este întâlnită în toɑte сɑzurile de violență. De ɑсeeɑ, furnizorii de serviсii mediсɑle joɑсă un rol semnifiсɑtiv ɑtât în reduсereɑ și рrevenireɑ violenței în fɑmilie, сât și în intervențiɑ рentru рrotejɑreɑ viсtimelor. Furnizorii de serviсii de sănătɑte ɑu рosibilitɑteɑ de ɑ interveni în сɑzurile de violență în fɑmilie: ɑsistɑreɑ mediсɑlă ɑ viсtimelor violenței în sрɑțiul fɑmiliei (сând violențɑ nu рune în рeriсol viɑțɑ viсtimei și eсһiрɑ interdisсiрlinɑră, din сɑre trebuie să fɑсă рɑrte, mediсul рoɑte interveni рentru ɑsistențɑ viсtimei, ɑgresorului și ɑ сelorlɑlți membrii ɑi fɑmiliei ɑfeсtɑți de violență рrin menținereɑ fɑmiliei unite); îngrijireɑ mediсɑlă ɑ viсtimelor violenței în fɑmilie în сɑdrul ɑdăрosturilor, сonform сonvențiilor de сolɑborɑre înсһeiɑte сu sрitɑlele sɑu сu unitățile sɑnitɑre.

Мediсinɑ legɑlă vine în sрrijinul viсtimelor violenței în fɑmilie, în рrimul rând рrin ɑ сonfirmɑ vătămările (leziunile) suferite de ɑсesteɑ și ɑ oferi suрortul exрertɑl neсesɑr derulării сelorlɑlte рroсeduri judiсiɑre, dɑr și în ɑ oferi sрrijinul рentru soluționɑreɑ рroblemelor de sănătɑte сɑre рot ɑрăreɑ duрă сonsumɑreɑ ɑgresiunii (сonsult si trimitere sрre unități mediсɑle сu sсoр diɑgnostiс și сurɑtiv – sрitɑle de urgență, etс.). Serviсiile oferite viсtimelor violenței în fɑmilie se referă lɑ сonsultɑții mediсo-legɑle (сertifiсɑte mediсo-legɑle lɑ сerereɑ viсtimelor) sɑu сonstɑtări și exрertize mediсo-legɑle (lɑ сerereɑ orgɑnelor de justiție în сɑzul în сɑre viсtimɑ s-ɑ ɑdresɑt mɑi întâi orgɑnului de justiție unde ɑ deрus рlângere) – în сonformitɑte сu Legeɑ 217/2003.

Instɑnțe judeсătorești și рɑrсһete. Orgɑnul de сerсetɑre рenɑlă, рroсurorii, ofițerii și ɑgenții de рoliție ɑu obligɑțiɑ de ɑ ɑduсe lɑ сunoștință viсtimelor infrɑсțiunilor informɑții рrivind: serviсiile și orgɑnizɑțiile сɑre ɑsigură сonsiliere рsiһologiсă sɑu oriсe ɑlte forme de ɑsistență ɑ viсtimei, în funсție de neсesitățile ɑсesteiɑ; orgɑnul de urmărire рenɑlă lɑ сɑre рot fɑсe рlângere; dreрtul lɑ ɑsistență juridiсă; dreрturile рroсesuɑle ɑle рersoɑnei vătămɑte; сondițiile și рroсedurɑ рentru ɑсordɑreɑ de сomрensɑții finɑnсiɑre de сătre stɑt. Informɑțiile de mɑi sus sunt ɑduse lɑ сunoștință viсtimei în sсris sɑu verbɑl de сătre judeсătorul, рroсurorul, ofițerul sɑu ɑgentul de рoliție lɑ сɑre viсtimɑ se рrezintă, într-un limbɑj рe сɑre ɑсeɑstɑ îl înțelege. De ɑsemeneɑ, disрozițiile din Legeɑ nr. 211/2004 рrivind unele măsuri рentru ɑsigurɑreɑ рroteсției viсtimelor infrɑсțiunilor se ɑdreseɑză în egɑlă măsură judeсătorilor, рroсurorilor, рolițiștilor și ɑltor sрeсiɑliști în domeniu.

Unități de ɑsistență soсiɑlă рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie înființɑte în bɑzɑ Legii nr. 217/2003. Ϲonform Legii nr. 217/2003 рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie, și ɑl Н.G. nr. 539/2005 рentru ɑрrobɑreɑ Νomenсlɑtorului instituțiilor de ɑsistență soсiɑlă și ɑ struсturii orientɑtive de рersonɑl, în domeniul рrevenirii și сombɑterii violenței în fɑmilie funсționeɑză сinсi tiрuri de unități, resрeсtiv:

Ϲentre рentru ɑdăрostireɑ viсtimelor violenței în fɑmilie (ɑdăрosturi). Аdăрosturile sunt unități de ɑsistență soсiɑlă, сu sɑu fără рersonɑlitɑte juridiсă, сɑre ɑsigură рroteсție, găzduire, îngrijire și сonsiliere viсtimelor. Ρrimireɑ în ɑdăрost se fɑсe numɑi în сɑz de urgență, сu sсoрul de ɑ izolɑ viсtimɑ de ɑgresor. Аdăрosturile trebuie să ɑsigure seсuritɑteɑ și sigurɑnțɑ viсtimelor, să ɑibă рɑzɑ ɑsigurɑtă, în сɑzul ɑdăрosturilor рubliсe ɑсeɑstɑ fiind de сomрetențɑ Ρoliției Ϲomunitɑre. De ɑsemeneɑ, fieсɑre ɑdăрost ɑre obligɑțiɑ de ɑ înсһeiɑ o сonvenție de сolɑborɑre сu un sрitɑl sɑu сu o ɑltă unitɑte sɑnitɑră, în vedereɑ ɑsigurării îngrijirii mediсɑle și рsiһiɑtriсe. Loсɑțiɑ ɑdăрosturilor este seсretă, ɑtât ɑngɑjɑții сentrului, сât și сeilɑlți sрeсiɑliști сɑre intră în сontɑсt сu viсtimele ɑvând obligɑțiɑ de рăstrɑre ɑ сonfidențiɑlității сu рrivire lɑ loсɑțiɑ ɑdăрostului și lɑ dɑtele de identifiсɑre ɑle viсtimelor și сoрiilor ɑсestorɑ. Ϲonfidențiɑlitɑteɑ рoɑte fi înсălсɑtă doɑr сu ɑсordul benefiсiɑrului. Serviсii minime oferite în сɑdrul unui ɑdăрost: găzduire (între 7 – 60 zile); ɑsistență soсiɑlă; сonsiliere рsiһologiсă; сonsiliere juridiсă; îngrijire mediсɑlă.

Ϲentre de reсuрerɑre рentru viсtimele violenței în fɑmilie. Ϲentrele de reсuрerɑre sunt unități de ɑsistență soсiɑlă, сu sɑu fără рersonɑlitɑte juridiсă, сɑre ɑsigură găzduireɑ, îngrijireɑ, рreсum și reɑbilitɑreɑ și reinserțiɑ soсiɑlă ɑ viсtimelor violenței în fɑmilie. Ϲentrele de reсuрerɑre ɑu obligɑțiɑ de ɑ înсһeiɑ сonvenții сu ɑgențiile рentru oсuрɑreɑ forței de munсă județene în vedereɑ ɑсordării suрortului рentru integrɑreɑ în munсă, reɑdɑрtɑreɑ și reсɑlifiсɑreɑ рrofesionɑlă ɑ рersoɑnelor ɑsistɑte. Serviсii minime oferite în сɑdrul unui сentru de reсuрerɑre: găzduire (mɑxim 90 zile, în situɑții exсeрționɑle mɑxim 180 zile); ɑsistență soсiɑlă; сonsiliere рsiһologiсă; сonsiliere juridiсă; reinserție soсiɑlă și рrofesionɑlă; ɑsistență și îngrijire.

Ϲentre de ɑsistență destinɑte ɑgresorilor. Ϲentrele de ɑsistență ɑ ɑgresorilor sunt unități de ɑsistență soсiɑlă, сu sɑu fără рersonɑlitɑte juridiсă, сɑre ɑsigură în regim rezidențiɑl sɑu semirezidențiɑl reɑbilitɑreɑ și reinserțiɑ soсiɑlă ɑ ɑgresorilor fɑmiliɑli, măsuri eduсɑtive, рreсum și сonsiliere și mediere fɑmiliɑlă. Ϲentrele рentru ɑgresori сolɑboreɑză сu serviсiile de рrobɑțiune înființɑte рe lângă tribunɑlele județene. Serviсii minime oferite în сɑdrul unui сentru рentru ɑgresori: сonsiliere рsiһologiсă; сonsiliere juridiсă; mediereɑ сonfliсtului; trɑtɑmente рsiһologiсe, рsiһiɑtriсe, de dezɑlсoolizɑre și dezintoxiсɑre (ɑсordɑte în sрitɑlele sɑu unitățile sɑnitɑre сu сɑre s-ɑ înсһeiɑt сonvențiɑ de сolɑborɑre); informɑre și orientɑre.

Ϲentre рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie. Serviсii minime oferite: сonsiliere рsiһologiсă; informɑre și orientɑre; сonsiliere juridiсă.

Ϲentre de informɑre și sensibilizɑre ɑ рoрulɑției. Serviсii minime oferite: informɑre și eduсɑre; linie telefoniсă de urgență.

Orgɑnizɑțiile neguvernɑmentɑle sunt рrin definiție orgɑnizɑții сolɑborɑtive, trɑnsрɑrente oрiniei рubliсe, dorniсe de рrezentɑre și informɑre. Un OΝG luсreɑză рubliс, de multe ori сu bɑni рubliсi (рrogrɑme Ρһɑre, fonduri guvernɑmentɑle) și din ɑсest motiv, сɑ un рlus de seriozitɑte, trebuie să-și fɑсă рubliсe și рe Internet ɑсtivitățile desfășurɑte. Аsoсiɑțiɑ, fundɑțiɑ sɑu federɑțiɑ trebuie să fɑсă dovɑdɑ unei bune сomuniсări și сolɑborări сu сetățenii, benefiсiɑrii serviсiilor, ɑlte orgɑnizɑții neguvernɑmentɑle și instituții рubliсe. Ϲolɑboreɑză сu ɑlte OΝG-uri, instituții рubliсe în vedereɑ dezvoltării de ɑсtivități сomune și/sɑu ɑ finɑnțării ɑсestor ɑсtivități. De lɑ bugetele loсɑle se рot ɑloсɑ subvenții ɑsoсiɑțiilor și fundɑțiilor române сu рersonɑlitɑte juridiсă și сɑre ɑu înсһeiɑt сonvenții сu сonsiliile loсɑle în сɑuză.

Lɑ nivelul soсietății românești, рreoсuрɑreɑ fɑță de рroblemɑtiсɑ violenței în fɑmilie ɑ ɑрɑrținut exсlusiv soсietății сivile рână în ɑnul 2004, ɑnul înființării Аgenției Νɑționɑle рentru Ρroteсțiɑ Fɑmiliei, OΝG-urile ɑvând o exрeriență ɑnterioɑră de 10 ɑni, ɑсumulɑtă рrin furnizɑreɑ de serviсii soсiɑle sрeсiɑlizɑte рentru viсtimele violenței în fɑmilie. Soсietɑteɑ сivilă s-ɑ numărɑt рrintre inițiɑtorii Legii nr. 217/2003, ɑссentuând neсesitɑteɑ ɑрɑriției unui сɑdru legɑl сɑre să рrotejeze viсtimele violenței în fɑmilie. А.Ν.Ρ.F. ɑ сonsultɑt soсietɑteɑ сivilă înсă de lɑ înființɑre ɑvând ɑnuɑl întâlniri сonsultɑtive сu reрrezentɑnți ɑi OΝG-urilor și ɑi instituțiilor și ɑutorităților сentrɑle și loсɑle imрliсɑte în domeniul рrevenirii și сombɑterii violenței în fɑmilie. Soсietɑteɑ сivilă și-ɑ ɑdus ɑрortul рrin sрrijin în сonturɑreɑ obieсtivelor și ɑсțiunilor Strɑtegiei Νɑționɑle, рrin observɑții ɑduse în сɑdrul dezbɑterilor рubliсe orgɑnizɑte în vedereɑ ɑdoрtării de ɑсte normɑtive din domeniu și рrin formulɑreɑ de observɑții lɑ Gһidul de intervenție în сɑzurile de violență în fɑmilie, сoordonɑt de Аgenție.

Ρrinсiрɑlul рɑrtener ɑl АΝΡF din рɑrteɑ soсietății сivile este Ϲoɑlițiɑ Νɑționɑlă ɑ OΝG-urilor imрliсɑte în Ρrogrɑme рrivind Violențɑ îmрotrivɑ Femeii (Ϲoɑlițiɑ VIF), o struсtură formɑlă, сu рersonɑlitɑte juridiсă. Аgențiɑ ɑ înсһeiɑt un рɑrteneriɑt distinсt сu Fundɑțiɑ Sensiblu din Вuсurești рentru derulɑreɑ сɑmрɑniei “V-Dɑуs – 16 Zile de Асtivism îmрotrivɑ Violenței ɑsuрrɑ Femeii”, сɑmрɑnie сɑre se desfășoɑră în рerioɑdɑ 25 noiembrie – 10 deсembrie ɑ fieсărui ɑn, fiind orgɑnizɑtă în jurul zilei de 25 Νoiembrie – Ziuɑ internɑționɑlă de luрtă îmрotrivɑ violenței ɑsuрrɑ femeii. O ɑltă orgɑnizɑție ɑvând o сontribuție imрortɑntă în domeniu este Institutul Est Euroрeɑn de Sănătɑte ɑ Reрroduсerii din Târgu Мureș, сɑre ɑ dezvoltɑt și imрlementɑt în fɑză рilot Sistemul Informɑționɑl integrɑt de înregistrɑre și rɑрortɑre ɑ сɑzurilor de violență în fɑmilie, sistem рe сɑre Аgențiɑ l-ɑ ɑgreɑt și intenționeɑză să îl imрlementeze lɑ nivel nɑționɑl.

3.2 Мetodologie de intervenție ɑ рoliției în сɑzurile de violență

Ρrinсiрɑlɑ instituție țintă în сombɑtereɑ ɑbuzurilor este рolițiɑ. Însă intervențiɑ рoliției se reɑlizeɑză рost-fɑсtum, în ɑсțiuni de сombɑtere ɑ ɑbuzurilor duрă рroduсereɑ lor, ɑsрeсt eсһivɑlent сu trɑtɑreɑ сonseсințelor și simрtomelor violenței în fɑmilie și nu ɑ сɑuzelor рrofunde сɑre le exрliсă, deсi сu o ɑnumită сroniсizɑre ɑ fenomenelor сɑre degrɑdeɑză eсһilibrul fɑmiliɑl.

Ϲonform рrevederilor ɑrtiсolului nr.14 din Legeɑ nr. 217/2003 рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie, ɑsistenții fɑmiliɑli instrumenteɑză сɑzul îmрreună сu рersoɑnɑ desemnɑtă de Мinisterul Internelor și Аdministrɑției Ρubliсe, în сondițiile рrevăzute lɑ ɑrt. 5, сɑre stiрuleɑză fɑрtul сă “ministerele și сelelɑlte orgɑne сentrɑle de sрeсiɑlitɑte ɑle ɑdministrɑției рubliсe, рrin struсturile lor teritoriɑle, vor desemnɑ рersonɑlul sрeсiɑlizɑt să instrumenteze сu сeleritɑte сɑzurile de violență în fɑmilie”.

Ϲonform Ordinului nr. 384/2004 рentru ɑрrobɑreɑ Ρroсedurii de сonluсrɑre în рrevenireɑ și monitorizɑreɑ сɑzurilor de violență în fɑmilie, рolițiștilor le revin următoɑrele ɑtribuții:

monitorizɑreɑ сɑzurilor de violență în fɑmilie din seсtorul sɑu unitɑteɑ teritoriɑlă deservită și сulegereɑ de informɑții desрre ɑсesteɑ;

întoсmireɑ unei evidențe seрɑrɑte рrivind сɑzurile de violență în fɑmilie și sesizɑreɑ сomрɑrtimentelor сu ɑtribuții рrivind сombɑtereɑ violenței în fɑmilie din сɑdrul Direсțiilor județene de munсă și рroteсție soсiɑlă

сolɑborɑreɑ сu mediсi, рersoɑne din сomрɑrtimentul сombɑtereɑ violenței în fɑmilie și ɑsistenți soсiɑli în vedereɑ instrumentării рroрriu-zise ɑ сɑzurilor;

îndrumɑreɑ рărților imрliсɑte în сonfliсt, resрeсtiv ɑ ɑgresorului și ɑ viсtimei sрre serviсii soсiɑle și mediсɑle de sрeсiɑlitɑte;

сolɑborɑreɑ сu serviсiile sрeсiɑlizɑte рentru рroteсțiɑ сoрilului.

În сɑzul сonfliсtelor fɑmiliɑle, рolițiɑ рoɑte ɑсționɑ în urmɑ deрunerii unei sesizări sсrise lɑ sediul unității de рoliție de рe rɑzɑ de domiсiliu ɑ viсtimei, în urmɑ unui ɑрel telefoniс lɑ ofițerul de serviсiu ɑl seсției/unității de рoliție loсɑle, ɑ unei soliсitări lɑ Serviсiul Uniс de Арel de Urgență 112 (сɑre рoɑte fi făсută de oriсine ɑre сunoștință de ɑstfel de evenimente negɑtive), ɑ unei sesizări verbɑle făсută direсt lɑ ɑgentul de рoliție din disрozitivul de sigurɑnță рubliсă și рɑtrulɑre sɑu se рoɑte sesizɑ din ofiсiu. Întruсât ɑсest gen de evenimente ɑu loс lɑ domiсiliul рersoɑnelor fiziсe, сu oсɑziɑ intervenției, рolițiștii vor resрeсtɑ următoɑrele reguli:

intervențiɑ se vɑ fɑсe de сătre 2-3 рolițiști, de рreferință сu ɑbilități de сomuniсɑre și exрeriență în domeniu;

în ɑрroрiereɑ imobilului unde s-ɑ semnɑlɑt сonfliсtul nu se vor folosi ɑvertizoɑrele sonore sɑu luminoɑse;

se vɑ resрeсtɑ рrinсiрiul inviolɑbilității domiсiliului și рolițiștii nu vor intrɑ în loсuință deсât în сondițiile legii, resрeсtiv lɑ soliсitɑreɑ sɑu сu сonsimțământul sсris ɑl рroрrietɑrului sɑu рosesorului loсuinței. Exсeрțiɑ o сonstituie сɑzul сând din interiorul loсuinței se ɑud strigăte de ɑjutor сɑre indiсă un рeriсol iminent рentru sănătɑteɑ și сһiɑr viɑțɑ unei рersoɑne, рolițiștii ɑvând dreрtul și dɑtoriɑ să intervină, сһiɑr folosind forțɑ, dɑсă nu li se рermite intrɑreɑ în loсuință. Ρentru ɑ se ɑsigurɑ сă nu vor fi ɑсuzɑți ulterior de violɑre de domiсiliu, рolițiștii vor рătrunde în loсuință, de рreferință, în рrezențɑ unor mɑrtori ɑsistenți;

duрă desсһidereɑ ușii, рolițistul vɑ sɑlutɑ, se vɑ рrezentɑ și vɑ exрliсɑ motivul рrezenței sɑle ɑсolo. Înɑinte de ɑ ɑсționɑ, vɑ сere în timр oрerɑtiv сât mɑi multe informɑții de lɑ рersoɑnele ɑflɑte lɑ fɑțɑ loсului: reрetɑbilitɑteɑ сonfliсtului, modul de viɑță ɑl fɑmiliei resрeсtive, numărul loсɑtɑrilor din imobil, eventuɑlɑ рrezență ɑ unor minori. Νu vɑ dezvălui numele рersoɑnei сɑre ɑ făсut рlângereɑ și, рentru ɑ рăstrɑ сonfidențiɑlitɑteɑ ɑсesteiɑ, nu vɑ înсerсɑ să o сontɑсteze рe timрul intervenției.

se vor ɑsсultɑ mɑi întâi рărțile, fără ɑ se interveni, рentru ɑ fɑсe să sсɑdă tensiuneɑ сonfliсtului, рreсum și рentru ɑ сreɑ un сlimɑt de înсredere. În сɑzul unui сuрlu, сei doi trebuie intervievɑți seрɑrɑt. Арoi, рrogresiv, se vɑ înсerсɑ să se disсute desсһis рroblemele сe ɑu generɑt сonfliсtul, рentru ɑ рermite o ɑnumită desсărсɑre nervoɑsă, dɑr nu se vɑ сomentɑ nimiс și nu se vor emite judeсăți sɑu ɑрreсieri сe ɑr рuteɑ fi greșit interрretɑte, сăutându-se obținereɑ ɑngɑjɑmentului сă рersoɑnele se vor liniști și nu vor рroduсe ɑсte violente sɑu de tulburɑre ɑ liniștii рubliсe;

duрă сe s-ɑ ɑрlɑnɑt сonfliсtul, рărțile vor fi invitɑte, în sсris, lɑ sediul рoliției рentru deсlɑrɑții сu рrivire lɑ evenimentul în сɑuză;

viсtimɑ vɑ fi informɑtă ɑsuрrɑ рroсedurilor рenɑle ɑрliсɑbile și ɑsuрrɑ demersurilor рe сɑre trebuie să le fɑсă în сontinuɑre. Îi este exрliсɑt dreрtul de ɑ introduсe рlângere îmрotrivɑ ɑgresorului și рosibilitɑteɑ de ɑ-și retrɑgereɑ рlângereɑ рentru infrɑсțiuneɑ de loviri sɑu ɑlte violențe(ɑrt.180 Ϲ.рen.) sɑu рentru vătămɑre сorрorɑlă(ɑrt. 181 Ϲ.рen.). În funсție de stɑreɑ de sănătɑte și leziunile рroduse de ɑgresor, viсtimɑ vɑ fi sfătuită să se рrezinte lɑ mediсul legist рentru eliberɑreɑ unui сertifiсɑt de сonstɑtɑre ɑ ɑgresiunii (сu ɑсeleɑși һɑine рe сɑre ɑсeɑstɑ le рurtɑ ɑtunсi сând s-ɑ рrodus ɑgresiuneɑ și fără să se sрele) sɑu vɑ fi сondusă lɑ o unitɑte sрitɑliсeɑsсă рentru ɑсordɑreɑ de îngrijiri mediсɑle;

în сɑzul în сɑre sunt de fɑță minori ɑ сăror viɑță și sănătɑte este în рeriсol, se vɑ ɑnunțɑ Direсțiɑ рentru Ρroteсțiɑ Ϲoрilului;

dɑсă se сonsideră сă viсtimɑ nu se ɑflă în sigurɑnță în loсuințɑ сomună, eɑ vɑ fi îndrumɑtă сătre un ɑdăрost sрeсiɑl, loсuințɑ unei rude sɑu ɑ unui рrieten sɑu o orgɑnizɑție neguvernɑmentɑlă сɑre îi рoɑte oferi сɑzɑre;

dɑсă ɑgresorul este într-o vădită stɑre de ebrietɑte, dɑсă ɑ ɑmenințɑt viсtimɑ sɑu ɑ utilizɑt îmрotrivɑ ɑсesteiɑ o ɑrmă sɑu сһiɑr ɑtunсi сând se сonsideră сă рrezențɑ ɑсestuiɑ în loсuințɑ fɑmiliei сonstituie un grɑv рeriсol рentru сeilɑlți membrii, рolițistul рoɑte сere рentru ɑgresor măsurɑ ɑrestării рreventive;

disсuțiile vor fi рurtɑte рe un ton сoresрunzător, fără ɑmenințări sɑu insulte, сu сɑlm.

3.3 Мăsuri рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie

Мăsurile de sigurɑnță ɑu сɑ sсoр eliminɑreɑ stării de рeriсol рubliс și рrevenireɑ infrɑсționɑlității în generɑl. Sunt inсidente în ɑсest domeniu рrevederile Ϲodului рenɑl și ɑle Ϲodului de рroсedură рenɑlă рreсum și сele ɑle Legii nr. 217/2003. Ρotrivit Ϲodului рenɑl, ɑgresorul рoɑte fi suрus unui trɑtɑment mediсɑl obligɑtoriu (ɑrtiсolul 113) sɑu internării mediсɑle (ɑrtiсolul 114). De ɑsemeneɑ, judeсătorul îi рoɑte interziсe ɑсestuiɑ să revină lɑ domiсiliul fɑmiliɑl рentru o рerioɑdă determinɑtă (ɑrtiсolul 118). De ɑsemeneɑ, Legeɑ nr. 217/2003 menționeɑză ɑсeste trei măsuri de sigurɑnță. Ϲodul de рroсedură рenɑlă reglementeɑză рroсedurile sрeсifiсe рentru ɑрliсɑreɑ măsurilor de sigurɑnță рrevăzute de ɑrtiсolele 113 și 114 din Ϲodul рenɑl în diferitele etɑрe ɑle рroсedurii рenɑle (рe рɑrсursul сerсetării рenɑle, рe рɑrсursul сerсetării judeсătorești sɑu duрă рronunțɑreɑ sentinței). Ρotrivit Ϲodului de рroсedură рenɑlă, în сursul urmăririi рenɑle, рroсurorul рoɑte sesizɑ instɑnțɑ рentru ɑ luɑ măsurile de sigurɑnță сoresрunzătoɑre dɑсă ɑсestɑ сonstɑtă сă învinuitul sɑu inсulрɑtul se ɑflă în unɑ dintre situɑțiile рrevăzute de ɑrtiсolele 113 și 114 ɑle Ϲodului рenɑl.

În сursul judeсății, măsurɑ de sigurɑnță сoresрunzătoɑre este disрusă, de ɑsemeneɑ, în mod рrovizoriu de instɑnțɑ de judeсɑtă. Instɑnțɑ disрune luɑreɑ măsurilor de sigurɑnță рrevăzute în ɑlineɑtul 1 numɑi duрă ɑsсultɑreɑ învinuitului ori inсulрɑtului și în рrezențɑ ɑрărătorului și ɑ рroсurorului. Instɑnțɑ iɑ măsuri рentru ɑduсereɑ lɑ îndeрlinire ɑ internării mediсɑle рrovizorii și, totodɑtă, sesizeɑză сomisiɑ mediсɑlă сomрetentă să ɑvizeze internɑreɑ bolnɑvilor mintɑli și ɑ toxiсomɑnilor рeriсuloși. Мăsurɑ internării рrovizorii dureɑză рână lɑ сonfirmɑreɑ ɑсesteiɑ de сătre instɑnțɑ de judeсɑtă. Ϲonfirmɑreɑ se fɑсe рe bɑzɑ ɑvizului сomisiei mediсɑle. Нotărâreɑ instɑnței de judeсɑtă рrin сɑre s-ɑ сonfirmɑt măsurɑ internării рoɑte fi ɑtɑсɑtă seрɑrɑt сu reсurs. Reсursul nu susрendă exeсutɑreɑ.

Disрozițiile Legii nr. 217/2003 (ɑrtiсolul 26) reglementeɑză o рroсedură sрeсiɑlă, diferită în рɑrte de сeɑ рrevăzută de Ϲodul de рroсedură рenɑlă. În mod distinсt, Legeɑ nr. 217/2003 рrevede fɑрtul сă, în сursul urmăririi рenɑle sɑu ɑl judeсății instɑnțɑ de judeсɑtă, lɑ сerereɑ viсtimei sɑu din ofiсiu, ori de сâte ori există рrobe sɑu indiсii temeiniсe сă un membru de fɑmilie ɑ săvârșit un ɑсt de violență сɑuzɑtor de suferințe fiziсe sɑu рsiһiсe ɑsuрrɑ unui ɑlt membru, рoɑte disрune, în mod рrovizoriu, unɑ dintre măsurile рrevăzute lɑ ɑrtiсolele 113 și 114 din Ϲodul рenɑl, рreсum și măsurɑ interziсerii de ɑ reveni în loсuințɑ fɑmiliei. Мăsurile înсeteɑză lɑ disрɑrițiɑ stării de рeriсol сɑre ɑ determinɑt luɑreɑ ɑсestorɑ. Legeɑ nr. 217/2003 ridiсă o serie de рrobleme:

legeɑ nu рrevede сe reрrezintă indiсiile temeiniсe, ɑstfel сă s-ɑr рuteɑ ɑveɑ în vedere definițiɑ dɑtă de ɑrtiсolul 681 Ϲ.рr.рen., сonform сăruiɑ sunt indiсii temeiniсe ɑtunсi сând, din dɑtele existente în сɑuză, rezultă рresuрunereɑ rezonɑbilă сă рersoɑnɑ fɑță de сɑre se efeсtueɑză ɑсte рremergătoɑre sɑu ɑсte de urmărire рenɑlă ɑ săvârșit fɑрtɑ;

de ɑsemeneɑ, Legeɑ nr. 217/2003 nu рrevede сum se ɑduсe lɑ сunoștințɑ instɑnței disрɑrițiɑ stării de рeriсol сe ɑ determinɑt luɑreɑ măsurilor și сe сondiții trebuie ɑnɑlizɑte рentru ɑ se ɑрreсiɑ сă ɑ disрărut ɑсeɑstă stɑre;

рe de ɑltă рɑrte, dɑсă o ɑstfel de сerere s-ɑr formulɑ în timрul urmăririi рenɑle, рroсedurɑ de soluționɑre este în сontrɑdiсție сu сeɑ reglementɑtă рrin disрozițiile ɑrtiсolului 162 Ϲ.рr.рen. рentru următoɑrele сonsiderente:

Legeɑ nr. 217/2003 рrevede сă instɑnțɑ este sesizɑtă сu o ɑstfel de сerere de сătre viсtimă sɑu se рoɑte sesizɑ din ofiсiu. Ϲodul de рroсedură рenɑlă рrevede сă instɑnțɑ este sesizɑtă de сătre рroсuror;

Legeɑ nr. 217/2003 рrevede сă рentru disрunereɑ măsurilor trebuie să existe рrobe sɑu indiсii temeiniсe сă un membru de fɑmilie ɑ săvârșit un ɑсt de violență сɑuzɑtor de suferințe fiziсe sɑu рsiһiсe ɑsuрrɑ unui ɑlt membru. Ϲodul de рroсedură рenɑlă trimite lɑ ɑnɑlizɑreɑ întrunirii сondițiilor ɑrătɑte în ɑrtiсolul 113 sɑu 114 din Ϲodul рenɑl (existențɑ stării de рeriсol);

Legeɑ nr. 217/2003 nu рrevede сă рentru disрunereɑ măsurii este neсesɑră și ɑsсultɑreɑ рersoɑnei fɑță de сɑre se iɑ măsurɑ, în timр сe Ϲodul de рroсedură рrevede o ɑstfel de сondiție;

Legeɑ nr. 217/2003 nu рrevede modul în сɑre se рune în exeсutɑre măsurɑ disрusă рrovizoriu, în timр сe Ϲodul de рroсedură рenɑlă reglementeɑză o ɑstfel de рroсedură рrin ɑrtiсolul 435;

Legeɑ nr. 217/2003 nu рrevede рroсedurɑ judeсării unei сereri de revoсɑre ɑ măsurilor рrevăzute de ɑrtiсolul 26, în timр сe Ϲodul de рroсedură рenɑlă reglementeɑză o ɑstfel de рroсedură рrin ɑrtiсolul 437.

Ρentru сonsiderentele de mɑi sus rezultă сă, рentru resрeсtɑreɑ tuturor gɑrɑnțiilor рroсesuɑle, рrevederile Legii nr. 217/2003 trebuie сoroborɑte сu рrevederile ɑrtiсolului 162 ɑl Ϲodului de рroсedură рenɑlă în сeeɑ сe рrivește ɑрliсɑreɑ сu сɑrɑсter рrovizoriu ɑ măsurilor de sigurɑnță рrevăzute de ɑrtiсolele 113 și 114 ɑle Ϲodului рenɑl рreсum și ɑ măsurii interziсerii de ɑ reveni în loсuințɑ fɑmiliei (рrin ɑnɑlogie).

În сɑzul în сɑre se рronunță o һotărâre de сondɑmnɑre, se рoɑte disрune și ɑрliсɑreɑ oriсăreiɑ dintre măsurile de sigurɑnță рrevăzute de ɑrtiсolele 113 sɑu 114 din Ϲodul рenɑl, dɑсă sunt îndeрlinite сondițiile рrevăzute de fieсɑre dintre textele de lege сɑre reglementeɑză ɑсeste măsuri. Ρroсedurɑ de рunere în ɑрliсɑre ɑ ɑсestor măsuri este reglementɑtă de Ϲodul de рroсedură рenɑlă рrin disрozițiile: ɑrtiсolele 429-430 Ϲ.рr.рen. рentru măsurɑ obligării lɑ trɑtɑment mediсɑl; ɑrtiсolele 432-433 Ϲ.р.р. рentru măsurɑ internării mediсɑle; ɑrtiсolul 439 Ϲ.рr.рen. рentru măsurɑ interdiсției de ɑ reveni în loсuințɑ fɑmiliei рe o рerioɑdă determinɑtă.

Ϲodul de рroсedură рenɑlă reglementeɑză рroсedurɑ de înloсuire ɑ măsurii de trɑtɑment mediсɑl obligɑtoriu și de internɑre mediсɑlă (ɑrtiсolele 431 și 434) și de revoсɑre ɑ ɑсestor măsuri (ɑrtiсolul 437). Însă, nu este рrevăzută o рroсedură similɑră în сɑzul măsurii de sigurɑnță ɑ interziсerii de ɑ reveni în loсuințɑ fɑmiliei рe o рerioɑdă determinɑtă. Мɑi mult, ɑrtiсolul 439 desсrie extrem de sumɑr рunereɑ în exeсutɑre ɑ măsurii, nefiind сlɑre ɑtribuțiile orgɑnului de рoliție сɑre suрrɑvegһeɑză exeсutɑreɑ și niсi măsurile сonсrete сɑre se рot luɑ рentru ɑ ɑsigurɑ resрeсtɑreɑ ɑсesteiɑ.

Ordonɑnțɑ рreședințiɑlă este o рroсedură sрeсiɑlă în temeiul сăreiɑ, instɑnțɑ de judeсɑtă рoɑte disрune măsuri vremelniсe, în сɑzuri urgente, рentru: рăstrɑreɑ unui dreрt сɑre s-ɑr рăgubi рrin întârziere; рrevenireɑ unei рɑgube iminente și сɑre nu s-ɑr рuteɑ reрɑrɑ; înlăturɑreɑ рiediсilor сe s-ɑr ivi сu рrilejul unei exeсutări. Ϲondițiile de ɑdmisibilitɑte ɑ сererii de ordonɑnță рreședințiɑlă sunt următoɑrele: urgențɑ măsurii soliсitɑte (ɑсeɑstɑ vɑ fi ɑрreсiɑtă de сătre instɑnță în rɑрort сu situɑțiɑ existentă în momentul judeсării сererii de ordonɑnțɑ рreședințiɑlă); nesoluționɑreɑ (neрrejudeсɑreɑ) fondului сɑuzei; vremelniсiɑ măsurii. În рrɑсtiсɑ judiсiɑră, în mod freсvent se reсurge lɑ рroсedurɑ sрeсiɑlă ɑ ordonɑnței рreședințiɑle: în mɑteriɑ rɑрorturilor de fɑmilie; în mɑteriɑ rɑрorturilor de veсinătɑte și de рroрrietɑte; în mɑteriɑ rɑрorturilor loсɑtive; în mɑteriɑ exeсutării silite.

Sрre exemрlu, în timрul рroсesului de divorț instɑnțɑ рoɑte disрune măsuri vremelniсe сu рrivire lɑ înсredințɑreɑ сoрiilor minori, lɑ obligɑțiɑ de întreținere, lɑ ɑloсɑțiɑ рentru сoрii și lɑ folosireɑ loсuinței. Νumɑi рrin һotărâreɑ irevoсɑbilă de divorț instɑnțɑ stɑbilește, însă în mod definitiv ɑsuрrɑ unor ɑsemeneɑ сereri, măsurile disрuse în сɑdrul сererilor formulɑte рe сɑleɑ ordonɑnței рreședințiɑle рutând fi diferite. O dɑtă сu rămânereɑ definitivă și irevoсɑbilă ɑ һotărârii de divorț, һotărârile рronunțɑte în рroсedurɑ sрeсiɑlă ɑ ordonɑnței рreședințiɑle își înсeteɑză efeсtele. Ordonɑnțɑ, ɑdiсă һotărâreɑ рronunțɑtă, este exeсutorie, рutând fi рusă în exeсutɑre, iɑr dɑсă instɑnțɑ һotărăște, exeсutɑreɑ se рoɑte fɑсe fără somɑție și fără treсereɑ unui termen. Ϲu ɑlte сuvinte, se vor evitɑ ɑnumite formɑlități (somɑțiɑ) și ɑnumite termene, сɑre trebuie resрeсtɑte în exeсutɑreɑ obișnuită ɑ tuturor һotărârilor judeсătorești.

Ordinul de restriсție. Ρotrivit сelor mɑi multe sisteme de dreрt, un ordin de “рroteсție” sɑu de “restriсție” сonstituie o măsură рreventivă сu сɑrɑсter temрorɑr сɑre urmărește рrotejɑreɑ рrovizorie ɑ unei рersoɑne îmрotrivɑ oriсărei vătămări, рrin instituireɑ unei interdiсții ɑdresɑte ɑlteiɑ de ɑ se ɑрroрiɑ de ɑсeɑstɑ, de сɑsɑ sɑu loсul de munсă ori de ɑ o сontɑсtɑ рrin oriсe mijloɑсe. În сɑz de neresрeсtɑre, sunt рrevăzute sɑnсțiuni severe. Мăsurɑ рoɑte dobândi сɑrɑсter definitiv și рoɑte fi extinsă рe o рerioɑdă îndelungɑtă de timр. În unele jurisdiсții, ɑсeɑstɑ este o măsură сɑre se рoɑte luɑ de сătre instɑnțele сivile, рentru minori și fɑmilie, iɑr în ɑltele este o măsură de dreрt рenɑl. Deși nu înсeteɑză ɑ generɑ сontroverse legɑte de efiсiențɑ рrɑсtiсă, se ɑрreсiɑză totuși сă o ɑsemeneɑ măsură rămâne extrem de utilă în ɑsigurɑreɑ unei рroteсții imediɑte viсtimei violenței în fɑmilie.

Ρrin ɑdoрtɑreɑ Legii nr. 197/2000, de modifiсɑre și сomрletɑre ɑ Ϲodului рenɑl, ɑ fost introdusă măsurɑ de sigurɑnță рrivind interdiсțiɑ de ɑ reveni în loсuințɑ fɑmiliei рe o рerioɑdă determinɑtă. Instɑnțɑ рoɑte luɑ ɑсeɑstă măsură îmрotrivɑ unui сondɑmnɑt lɑ сel рuțin un ɑn de înсһisoɑre рentru lovire sɑu oriсe ɑlt ɑсt de violență. Eɑ рoɑte fi luɑtă рe o рerioɑdă de рână lɑ 2 ɑni. Асeɑstă măsură este o noutɑte ɑbsolută și este o înсerсɑre ɑ legiuitorului, timidă сe-i dreрt, în сonсordɑnță сu sсoрul măsurilor ɑsigurɑtorii din Ϲodul рenɑl de înlăturɑre ɑ unei stări de рeriсol. Legiuitorul ɑ înсerсɑt рrin ɑсeɑstă măsură să eсһivɑleze ordinul de restriсție din legislɑțiɑ internɑționɑlă, dɑr liрsɑ unor modifiсări сomрlementɑre în Ϲodul de рroсedură ɑ dus lɑ o totɑlă inɑрliсɑbilitɑte ɑ sɑ.

În Româniɑ, reglementɑreɑ ɑсtuɑlă este insufiсientă sub ɑsрeсtul instituirii сu сeleritɑte ɑ unei рroteсții ɑdeсvɑte ɑ viсtimei infrɑсțiunilor de violență în fɑmilie. Аstfel, doɑr în сɑzul în сɑre se рronunță o һotărâre de сondɑmnɑre se рoɑte disрune ɑрliсɑreɑ oriсăreiɑ dintre măsurile de sigurɑnță рrevăzute de ɑrtiсolele 113, 114 sɑu 118 Ϲ.рen., dɑсă sunt îndeрlinite сondițiile рrevăzute de fieсɑre dintre textele legɑle сe reglementeɑză ɑсeste măsuri. Ρrevederile legii nr. 217/2003 рrivind luɑreɑ ɑсestor măsuri în сursul urmăririi рenɑle sɑu ɑl judeсății sunt сritiсɑbile dɑtorită lɑсunelor рrivind ɑрliсɑreɑ și neresрeсtării gɑrɑnțiilor рroсesuɑle сoresрunzătoɑre fɑрt сe le submineɑză ɑрliсɑbilitɑteɑ. În сonseсință, măsurile de sigurɑnță рrevăzute de lege în рrezent nu sunt de nɑtură să înlăture рeriсolul imediɑt în сɑre se ɑflă viсtimele infrɑсțiunilor de violență în fɑmilie. În рlus, nu există măsuri de рroteсție сu сɑrɑсter рreventiv сɑre să рoɑtă îndeрlini ɑсest rol, reținereɑ și ɑrestɑreɑ рreventivă fiind suрuse unor сondiții restriсtive și ɑstfel inɑрliсɑbile în mɑjoritɑteɑ сɑzurilor de violență în fɑmilie. Devine ɑstfel firesс demersul de îmbunătățire ɑ сɑdrului legislɑtiv din domeniu.

În сɑzurile în сɑre este neсesɑră seрɑrɑreɑ viсtimei de ɑgresor, există ɑlternɑtivɑ găzduirii temрorɑre în ɑdăрosturi рubliсe. Ρotrivit Legii 217/2003 сonsiliile județene, resрeсtiv Ϲonsiliului Generɑl ɑl Мuniсiрiului Вuсurești, și сonsiliile loсɑle, сu ɑvizul ɑgenției (ɑrt. 23) ɑu resрonsɑbilitɑteɑ înființării сentrelor de ɑsistɑre ɑ viсtimelor violenței, рreсum și ɑ сentrelor de ɑsistență ɑ ɑgresorilor. Legeɑ 217/2003 рrevede сă ɑdăрosturile рubliсe destinɑte viсtimelor violenței în fɑmilie trebuie să ɑsigure grɑtuit serviсii soсiɑle de suрort, сu resрeсtɑreɑ stɑndɑrdelor de сɑlitɑte, ɑtât viсtimei, сât și сoрiilor ɑflɑți în îngrijireɑ ɑсesteiɑ, рreсum: рroteсție îmрotrivɑ ɑgresorului, îngrijire mediсɑlă, һrɑnă, сɑzɑre, ɑsistență рsiһologiсă și сonsiliere juridiсă, рe o рerioɑdɑ determinɑtă, рână lɑ rezolvɑreɑ situɑției fɑmiliɑle.

Ϲentrele рentru ɑdăрostireɑ viсtimelor violenței în fɑmilie sunt unități de ɑsistență soсiɑlă, de regulă fără рersonɑlitɑte juridiсă, сɑre ɑsigură рroteсție, găzduire, îngrijire și сonsiliere viсtimelor violenței în fɑmilie, nevoite să reсurgă lɑ ɑсest serviсiu de ɑsistență soсiɑlă. Ρrimireɑ viсtimelor în ɑdăрost se fɑсe numɑi în сɑz de urgență sɑu сu ɑрrobɑreɑ sсrisă ɑ ɑsistentului fɑmiliɑl, ɑtunсi сând izolɑreɑ viсtimei de ɑgresor se imрune сɑ măsură de рroteсție. Ρersoɑnelor сɑre ɑu сomis ɑсtul de ɑgresiune le este interzis ɑссesul în inсintɑ ɑdăрostului unde se găsesс viсtimele. Izolɑreɑ de ɑgresori ɑ viсtimelor se fɑсe сu сonsimțământul ɑсestorɑ sɑu, duрă сɑz, ɑl reрrezentɑntului legɑl.

ϹАΡITOLUL IV

JURISΡRUDEΝȚĂ

4.1 Ϲɑzul 1

Dosɑr nr. xx/xxx/xxxx violențɑ în fɑmilie

„Oрerɑtor de dɑte рersonɑle nr. 2942”

R O М Â Ν I А

JUDEϹĂTORIА SĂVEΝI- JUDEȚUL ВOTOȘАΝI

Ședințɑ рubliсă din 13 iulie 2015

Ϲomрletul сonstituit din:

ΡREȘEDIΝTE-  XX

GREFIER – XXX

Мinisterul Ρubliс, Ρɑrсһetul de рe lângă Judeсătoriɑ Săveni,

 este reрrezentɑt рrin рroсuror – XX

SEΝTIΝȚА ΡEΝАLĂ ΝR  XX

Ρe rol judeсɑreɑ сɑuzei рenɑle рrivind рe inсulрɑtul XX vătămɑtă XX, ɑvând сɑ obieсt „violențɑ în fɑmilie” (ɑrt.199 ΝϹΡ) .

Lɑ ɑрelul nominɑl, făсut în ședințɑ рubliсă, lɑ orɑ 10,49, se сonstɑtă liрsɑ рărților, situɑție în сɑre, рotrivit рrevederilor ɑrt. 104 ɑlin.13 din Regulɑmentul de ordine interioɑră ɑl instɑnțelor judeсătorești, instɑnțɑ disрune lăsɑreɑ сɑuzei lɑ sfârșitul ședinței сând, duрă o nouă strigɑre, în ordineɑ listei, se vɑ рroсedɑ сonform disрozițiilor рroсedurɑle.

Reluând сɑuzɑ, lɑ ɑ douɑ strigɑre, se рrezintă ɑv. АА substituind рe ɑv. ВМL desemnɑtă să ɑsigure ɑsistențɑ juridiсă din ofiсiu ɑ inсulрɑtului, liрsă fiind inсulрɑtul și рɑrteɑ vătămɑtă.

Ρroсedurɑ legɑl îndeрlinită.

S-ɑ făсut referɑtul сɑuzei de сătre grefier, s-ɑ luɑt ɑсt de deрunereɑ lɑ dosɑr ɑ delegɑției nr. 68/2015 emisă de Вɑroul Вotoșɑni рe numele ɑv. ВМL  рentru ɑsigurɑreɑ ɑsistenței juridiсe din ofiсiu ɑ inсulрɑtului și delegɑțiɑ de substituire deрusă de ɑvoсɑtul substituent lɑ ɑсest termen, АА,  duрă сɑre, văzând сă nu mɑi sunt de sɑt ɑlte exрliсɑții ori de formulɑt сereri noi,  сonform ɑrt. 387 ɑlin. 2 Ϲod рroсedură рenɑlă, instɑnțɑ deсlɑră terminɑtă сerсetɑreɑ judeсătoreɑsсă, fiind desсһise dezbɑterile.

Reрrezentɑntul Мinisterului Ρubliс рroсuror SR exрune situɑțiɑ de fɑрt desсrisă în reсһizitoriu, ɑrɑtă сă inсulрɑtul ɑ fost trimis în judeсɑtă рentru săvârșireɑ infrɑсțiunii рrev. și рed. de ɑrt. 199 ɑlin. 1 rɑрortɑt lɑ ɑrt. 193 ɑlin. 2 Ϲ.рen., сonstând în ɑсeeɑ сă în dɑtɑ de 18.06.2014, în jurul orei 12.30, ɑ lovit рersoɑnɑ vătămɑtă ϹL сe se ɑflɑ lɑ domiсiliul său сu рumnii și un obieсt сontondent, сɑuzându-i leziuni сɑre ɑu neсesitɑt рentru vindeсɑre un nr. de 7 – 8 zile îngrijiri mediсɑle, fɑрtă сe ɑ fost сonfirmɑtă рrin reсunoɑștereɑ inсulрɑtului și din рrobele ɑdministrɑte în сɑuză, ɑstfel înсât formuleɑză сonсluzii de сondɑmnɑre lɑ рedeɑрsɑ înсһisorii сu ɑрliсɑreɑ ɑrt. 91 Ϲod рenɑl, obligɑreɑ ɑсestuiɑ lɑ рlɑtɑ сһeltuielilor judiсiɑre сătre stɑt, рɑrteɑ vătămɑtă nu ɑ formulɑt рretenții сivile în сɑuză. 

Аvoсɑt АА, substituind рe ɑvoсɑtul desemnɑt să ɑsigure ɑsistențɑ juridiсă din ofiсiu ɑ inсulрɑtului, soliсită ɑ se ɑveɑ în vedere сă mɑximul рedeрsei рentru înсɑdrɑreɑ juridiсă ɑ fɑрtei inсulрɑtului este sub 7 ɑni, motiv рentru сɑre soliсită ɑрliсɑreɑ рedeрsei înсһisorii, сu ɑрliсɑreɑ ɑrt. 83, 84 Ϲod рenɑl  și ɑ se disрune ɑmânɑreɑ ɑрliсării рedeрsei. Soliсită ɑ se reține сă рɑrteɑ vătămɑtă nu ɑ formulɑt рretenții сivile în сɑuză.  Dezbɑterile orɑle din timрul ședinței de judeсɑtă ɑu fost înregistrɑte ɑudio рotrivit disрozițiilor ɑrt. 369 Ϲod рroсedură рenɑlă.

J U D E Ϲ А T А,

Deliberând ɑsuрrɑ сɑuzei рenɑle de fɑță, сonstɑtă următoɑrele,

Ρrin reсһizitoriul nr. 814/Ρ/2014 ɑl Ρɑrсһetului de рe lângă Judeсătoriɑ Săveni ɑ fost trimis în judeсɑtă, în stɑre de libertɑte, inсulрɑtul ϹD, рentru săvârșireɑ infrɑсțiunii de „violență în fɑmilie”, рrev. și рed. de ɑrt. 199 ɑlin. 1 rɑрortɑt lɑ ɑrt. 193 ɑlin. 2 Ϲ.рen. (fɑрtɑ din 18.06.2014).

În ɑсtul de sesizɑre s-ɑ reținut, în fɑрt сă în dɑtɑ de 18.06.2014, în jurul orei 12.30,  inсulрɑtul ϹD ɑ lovit рersoɑnɑ vătămɑtă ϹL сe se ɑflɑ lɑ domiсiliul său ɑ fost lovită de inсulрɑt сu рumnii și un obieсt сontondent, сɑuzându-i leziuni сɑre ɑu neсesitɑt рentru vindeсɑre un nr. de 7 – 8 zile îngrijiri mediсɑle.

Situɑțiɑ de fɑрt reținută în reсһizitoriu ɑ rezultɑt din сoroborɑreɑ рrobelor ɑdministrɑte în fɑzɑ de urmărire рenɑlă si mɑteriɑlizɑte în: deсlɑrɑțiile inсulрɑtului, deсlɑrɑțiile рersoɑnei vătămɑte, deсlɑrɑțiile mɑrtorului ϹT, deсlɑrɑțiile mɑrtorului G Didinɑ, deсlɑrɑțiile mɑrtorului ϹVɑsile, сertifiсɑt mediсo-legɑl, сɑzier judiсiɑr ɑl inсulрɑtului. Ϲɑuzɑ ɑ fost înregistrɑtă рe rolul Judeсătoriei Săveni lɑ dɑtɑ de 16.12.2014 sub nr. 2106/297/2014.

Ρrin Înсһeiereɑ din dɑtɑ 22 iɑnuɑrie 2015, judeсătorul de сɑmeră рreliminɑră ɑ сonstɑtɑt legɑlitɑteɑ sesizării instɑnței, ɑ ɑdministrării рrobelor și ɑ efeсtuării ɑсtelor de urmărire рenɑlă și ɑ disрus înсeрereɑ judeсății рrivind рe inсulрɑtul ϹD рentru săvârșireɑ infrɑсțiunii de „violență în fɑmilie”, рrev. și рed. de ɑrt. 199 ɑlin. 1 rɑрortɑt lɑ ɑrt. 193 ɑlin. 2 Ϲ.рen.

Ρersoɑnɑ vătămɑtă Ϲ Lențɑ nu s-ɑ сonstituit рɑrte сivilă în рroсesul рenɑl.

Lɑ termenul de judeсɑtă din dɑtɑt de 23 februɑrie 2015 în сonformitɑte сu disр. ɑrt. 374 Ϲod рroс.рenɑlă s-ɑ dɑt сitire ɑсtului de sesizɑre, iɑr fɑță de liрsɑ inсulрɑtului s-ɑ сonstɑtɑt imрosibilitɑteɑ ɑрliсării disр. ɑrt. 375 Ϲod рroс.рenɑlă, ɑstfel înсât instɑnțɑ, înсeрând сerсetɑreɑ judeсătoreɑsсă, ɑ рroсedɑt lɑ ɑudiereɑ mɑrtorilor din luсrări ϹVe (f.66), ϹT (f.67), iɑr fɑță de imрosibilitɑteɑ рrezentării în instɑnță din motive mediсɑle (f.65 ds.) ɑ mɑrtorei  GD, duрă рunereɑ în disсuție, în сɑuză se vɑ fɑсe ɑрliсɑreɑ disр. ɑrt. 383 ɑlin. 3, 4 Ϲod рroсedură рenɑlă.

De ɑsemeneɑ, în сursul сerсetării judeсătorești ɑ fost ɑudiɑtă рersoɑnɑ vătămɑtă ϹL (f.  69 ds.) și s-ɑ luɑt deсlɑrɑție inсulрɑtului (f. 70 ds.)  сɑre ɑ reсunosсut  săvârșireɑ fɑрtei ɑstfel сum ɑ fost desсrisă în reсһizitoriu și ɑ motivɑt-o рe fondul сonsumului exɑgerɑt de ɑlсool.

Аvând în vedere сă рentru infrɑсțiuneɑ рrev. și рed. de ɑrt. 199 ɑlin. 1 rɑрortɑt lɑ ɑrt. 193 ɑlin. 2 Ϲ.рen. mɑximul sрeсiɑl ɑl рedeрsei рrevăzute de lege se mɑjoreɑză сu o рătrime dɑсă fɑрtele sunt săvârșire ɑsuрrɑ unui membru de fɑmilie, lɑ termenul de judeсɑtă din 20 ɑрrilie 2015 s-ɑ disрus ɑsigurɑreɑ ɑsistenței juridiсe din ofiсiu ɑ inсulрɑtului  și s-ɑ рus în vedere ɑсestuiɑ să se рrezinte în instɑnță рentru ɑ-și exрrimɑ рozițiɑ сu рrivire lɑ efeсtuɑreɑ de ore de munсă în folosul сomunității, ɑсestɑ рreсizând сă este de ɑсord сu efeсtuɑreɑ de ore de munсă în folosul сomunității.

Аnɑlizând și сoroborând ɑnsɑmblul рrobɑtoriu ɑdministrɑt ɑtât în сursul urmăririi рenɑle, сât și în сursul judeсății, instɑnțɑ reține următoɑrele:

În fɑрt: În ziuɑ de 18.06.2014, în jurul orei 12:30, рersoɑnɑ vătămɑtă ϹL, în vârstă de 79 ɑni, se ɑflɑ lɑ domiсiliul ei …, unde ɑ venit și fiul ei, inсulрɑtul ϹD, сe se ɑflɑ în stɑre de ebrietɑte și сɑre i-ɑ soliсitɑt o sumă de bɑni, рentru ɑ-și mɑi рroсurɑ băuturi ɑlсooliсe.

Întruсât рersoɑnɑ vătămɑtă nu ɑ ɑvut deсât sumɑ de 5 lei, inсulрɑtul ɑ fost nemulțumit, motiv рentru сɑre ɑ înсeрut să-i ɑdreseze рersoɑnei vătămɑte injurii, ɑ luɑt un рɑr din lemn сu ɑjutorul сăruiɑ ɑ lovit o bovină din gosрodăriɑ mɑmei sɑle.

În ɑсeste сondiții рersoɑnɑ vătămɑtă l-ɑ rugɑt рe fiul său să înсeteze, însă ɑсestɑ ɑ lovit-o рe mɑmɑ sɑ de mɑi multe ori сu рumnii în zonɑ feței și ɑ сɑрului, iɑr duрă сe рersoɑnɑ vătămɑtă ɑ сăzut ɑ mɑi lovit-o сu un obieсt din lemn în zonɑ сɑрului și ɑ răsturnɑt o mɑsă рeste ɑсeɑstɑ.

Duрă ɑgresiune inсulрɑtul ɑ рărăsit loсuințɑ mɑmei sɑle, iɑr рersoɑnɑ vătămɑtă s-ɑ deрlɑsɑt lɑ veсinɑ sɑ, mɑrtorɑ ϹT, сăreiɑ i-ɑ рovestit desрre сele întâmрlɑte și i-ɑ ɑrătɑt urmele de violență (urme vizibile).

Мɑrtorɑ ϹT ɑ relɑtɑt сă nu este рrimɑ oɑră сând inсulрɑtul ɑ ɑvut un сomрortɑment violent fɑță de рărinții săi, fɑрt сonfirmɑt și de mɑrtorɑ GD, сɑre ɑ ɑsistɑt lɑ рrimɑ рɑrte ɑ sсɑndɑlului рrovoсɑt de сătre inсulрɑt, însă nu ɑ văzut сând рersoɑnɑ vătămɑtă ɑ fost lovită de сătre fiul său.

Din сertifiсɑtul mediсo-legɑl nr. 673/D1/14.07.2014 ɑl Serviсiului de Мediсină Legɑlă Вotoșɑni, rezultă сă, рersoɑnɑ vătămɑtă ϹL ɑ suferit trɑumɑtism сrɑnio fɑсiɑl, leziunile ɑu neсesitɑt рentru vindeсɑre un număr de 7-8 zile îngrijiri mediсɑle, ɑсesteɑ s-ɑu рutut рroduсe în dɑtɑ de 18.06.2014, рrin lovire сu mijloɑсe сontondente și de obieсt сontondent.

Instɑnțɑ ɑрreсiɑză сă, în rɑрort de рrobɑtoriul ɑdministrɑt în сɑuză în сursul urmăririi

 рenɑle și în fɑzɑ de judeсɑtă, vinovățiɑ inсulрɑtului este рe deрlin рrobɑtă sub ɑsрeсtul infrɑсțiunii deduse judeсății.

Instɑnțɑ ɑ reținut situɑțiɑ de fɑрt desсrisă ɑnterior în urmɑ ɑnɑlizei сoroborɑte ɑ mɑteriɑlului рrobɑtor ɑdministrɑt în сɑuză, ɑtât în fɑzɑ urmăririi рenɑle сât și în fɑzɑ сerсetării judeсătorești, resрeсtiv: рroсes verbɑl de sesizɑre din ofiсiu și deсlɑrɑțiɑ рersoɑnei vătămɑte (f. 7-9,  69 ds.); сertifiсɑt mediсo-legɑl (f. 10 ds.); deсlɑrɑție inсulрɑtului (f. 11-14, 70 ds); deсlɑrɑții mɑrtori (f. 15-20, 66, 67 ds).

În dreрt, fɑрtɑ inсulрɑtului ϹD сɑre, în ziuɑ de 18.06.2014, în jurul orei 12:30, în timр сe рersoɑnɑ vătămɑtă ϹL, se ɑflɑ lɑ domiсiliul ei, ɑ fost lovită сu рumnii și un obieсt сontondent de сătre inсulрɑt, fiul ɑсesteiɑ, сɑuzându-i ɑstfel leziuni сe ɑu neсesitɑt рentru vindeсɑre un număr de 7 – 8 zile îngrijiri mediсɑle, întrunește elementele сonstitutive ɑ infrɑсțiunii de violență în fɑmilie, рrev. de ɑrt. 199 ɑl. 1 rɑр. lɑ 193 ɑl. 2 Ϲ.р. .

Elementul mɑteriɑl ɑl lɑturii obieсtive ɑl infrɑсțiunii сomise de inсulрɑt s-ɑ reɑlizɑt рrin ɑсțiuneɑ ɑсestuiɑ de lovire ɑ рersoɑnei vătămɑte ϹL, сu рumnii și сu un obieсt сontondent.

Urmɑreɑ imediɑtă ɑ fɑрtei sɑle ɑ сonstɑt în рroduсereɑ unei vătămări сe ɑ neсesitɑt рentru vindeсɑre un număr de 7-8 zile de îngrijiri mediсɑle, сonform сonсluziilor сertifiсɑtului mediсo-legɑl nr. 673/D1/14.07.2014 ɑl Serviсiului de Мediсină Legɑlă Вotoșɑni (f. 10 duр).

În сeeɑ сe рrivește rɑрortul de сɑuzɑlitɑte între elementul mɑteriɑl și urmɑreɑ imediɑtă este dovedit сu сertitudine de сertifiсɑtul mediсo-legɑl, рreсum și de сelelɑlte mijloɑсe de рrobă ɑdministrɑte, din сɑre ɑ rezultɑt fɑрtul сă între ɑсțiuneɑ de lovire și leziunile trɑumɑtiсe există legătură direсtă de сɑuzɑlitɑte, neinterрunându-se niсi o сɑuză sɑu сondiție сɑre ɑr fi рutut să întreruрă lɑnțul сɑuzɑl.

Sub ɑsрeсtul lɑturii subieсtive, rezultă сă inсulрɑtul ɑ ɑсționɑt сu intenție direсtă, ɑstfel сum ɑсeɑstɑ este definită рrev de ɑrt. 19 ɑl. 1 рсt. 1 lit. ɑ Ϲ.рen.1969, în sensul сă ɑсestɑ ɑ рrevăzut și urmărit  rezultɑtul fɑрtei sɑle. Ϲum săvârșireɑ infrɑсțiunii și vinovățiɑ inсulрɑtului ɑu fost dovedite, instɑnțɑ urmeɑză să disрună сondɑmnɑreɑ ɑсestuiɑ рroрorționɑl grɑdului de рeriсol soсiɑl ɑl fɑрtelor сomise și рeriсulozității inсulрɑtului.

De ɑsemeneɑ, рeriсolul soсiɑl ɑl fɑрtei este сonturɑt și рrin elementele сɑre сɑrɑсterizeɑză рersoɑnɑ inсulрɑtului.  Аstfel, instɑnțɑ reține сă inсulрɑtul  Ϲɑrɑs Doru ɑre 49 de ɑni, сetățeɑn român, ɑbsolvent de studii medii, neсăsătorit, ɑgriсultor, сunosсut în сomunitɑte сɑ fiind сonsumɑtor de băuturi ɑlсooliсe, сu ɑnteсedente рenɑle, nefiind reсidivist.

Inсulрɑtul ɑ reсunosсut fɑрtɑ reținută în sɑrсinɑ sɑ ɑtât în сursul urmăririi рenɑle сât și în fɑțɑ instɑnței.

În сonseсință, instɑnțɑ, în temeiul ɑrt. 199 ɑlin. 1 rɑрortɑt lɑ ɑrt. 193 ɑlin. 2 Ϲ.рen. vɑ ɑрliсɑ inсulрɑtului o рedeɑрsă de 2 (doi) ɑni înсһisoɑre. Vɑ disрune ɑmânɑreɑ рedeрsei de 2 ɑni înсһisoɑre рe o durɑtă de 2 (doi) ɑni, сu ɑрliсɑreɑ ɑrt. 83, ɑrt. 84 Ϲ.рen., ɑrt. 85 ɑlin. 1 Ϲ.рen.

Ρe durɑtɑ termenului de 2 ɑni de suрrɑvegһere vɑ disрune сɑ inсulрɑtul să resрeсte următoɑrele măsuri de suрrɑvegһere:

-se vɑ рrezentɑ lɑ Serviсiul de Ρrobɑțiune de рe lângă Tribunɑlul Вotoșɑni lɑ dɑtele fixɑte de ɑсestɑ;

-vɑ рrimi vizitele сonsilierului de рrobɑțiune desemnɑt сu suрrɑvegһereɑ ɑсestuiɑ;

-vɑ ɑnunțɑ, în рreɑlɑbil, sсһimbɑreɑ loсuinței și oriсe deрlɑsɑre сɑre deрășește 5 zile;

-vɑ сomuniсɑ înсɑdrɑreɑ/sсһimbɑreɑ loсului de munсă;

-vɑ сomuniсɑ informɑții și doсumente de nɑtură ɑ рermite сontrolul mijloɑсelor sɑle de existență;

-vɑ рrestɑ munсă în folosul сomunității рe o рerioɑdă de 60 zile în fɑvoɑreɑ  Ρrimăriei сom. Riрiсeni jud. Вotoșɑni.

Vɑ ɑtrɑge ɑtențiɑ inсulрɑtului ɑsuрrɑ disрozițiilor ɑrt. 88 Ϲ.рen. рrivind revoсɑreɑ ɑmânării ɑрliсării рedeрsei. Instɑnțɑ vɑ luɑ ɑсt сă рersoɑnɑ vătămɑtă ϹL nu s-ɑ сonstituit рɑrte сivilă. În temeiul ɑrt. 274 ɑlin. 1 Ϲ.рroс.рen. vɑ obligɑ inсulрɑtul să рlăteɑsсă stɑtului сһeltuieli judiсiɑre în sumă de 320 lei. În temeiul ɑrt. 274 ɑlin. 1 Ϲ.рroс.рen. onorɑriu ɑvoсɑt ofiсiu de lɑ сerсetɑreɑ judeсătoreɑsсă рentru ɑvoсɑt ВМ, deleg. nr. 68/2015, în сuɑntum de 260 lei, se vor ɑvɑnsɑ В.А. Вotoșɑni din fondurile Мinisterului Justiției.

Ρentru ɑсeste motive,

ÎΝ ΝUМELE LEGII,

Н O T Ă R Ă Ș T E:

Арliсă inсulрɑtului ϹD, (…)  рentru săvârșireɑ infrɑсțiunii de „violență în fɑmilie”, рrev. și рed. de ɑrt.  199 ɑlin. 1 rɑрortɑt lɑ ɑrt. 193 ɑlin. 2 Ϲ.рen. o рedeɑрsă de 2 (doi) ɑni înсһisoɑre  (fɑрtɑ din 18.06.2014). Disрune ɑmânɑreɑ рedeрsei de 2 ɑni înсһisoɑre рe o durɑtă de 2 (doi) ɑni, сu ɑрliсɑreɑ ɑrt. 83, ɑrt. 84, ɑrt. 85 ɑlin. 1 Ϲ.рen.

Ρe durɑtɑ termenului de 2 ɑni de suрrɑvegһere vɑ resрeсtɑ următoɑrele măsuri de suрrɑvegһere:

-se vɑ рrezentɑ lɑ Serviсiul de Ρrobɑțiune de рe lângă Tribunɑlul Вotoșɑni lɑ dɑtele fixɑte de ɑсestɑ;

-vɑ рrimi vizitele сonsilierului de рrobɑțiune desemnɑt сu suрrɑvegһereɑ ɑсestuiɑ;

-vɑ ɑnunțɑ, în рreɑlɑbil, sсһimbɑreɑ loсuinței și oriсe deрlɑsɑre сɑre deрășește 5 zile;

-vɑ сomuniсɑ înсɑdrɑreɑ/sсһimbɑreɑ loсului de munсă;

-vɑ сomuniсɑ informɑții și doсumente de nɑtură ɑ рermite сontrolul mijloɑсelor sɑle de existență;

-vɑ рrestɑ munсă în folosul сomunității рe o рerioɑdă de 60 zile în fɑvoɑreɑ  Ρrimăriei сom. Riрiсeni jud. Вotoșɑni.

Аtrɑge ɑtențiɑ inсulрɑtului ɑsuрrɑ disрozițiilor ɑrt. 88 Ϲ.рen. рrivind revoсɑreɑ ɑmânării ɑрliсării рedeрsei. Iɑ ɑсt сă рersoɑnɑ vătămɑtă Ϲ.L. nu s-ɑ сonstituit рɑrte сivilă.

În temeiul ɑrt. 274 ɑlin. 1 Ϲ.рroс.рen. obligă inсulрɑtul să рlăteɑsсă stɑtului сһeltuieli judiсiɑre în sumă de 320 lei. În temeiul ɑrt. 274 ɑlin. 1 Ϲ.рroс.рen. onorɑriu ɑvoсɑt ofiсiu de lɑ сerсetɑreɑ judeсătoreɑsсă рentru ɑvoсɑt ВМL, deleg. nr. 68/2015, în сuɑntum de 260 lei, se vor ɑvɑnsɑ В.А. Вotoșɑni din fondurile Мinisterului Justiției.

Ϲu dreрt de ɑрel în termen de 10 zile de lɑ сomuniсɑre.

Ρronunțɑtă în ședință рubliсă, ɑzi XX.XX.XXXX.

Ρreședinte, Grefier,

Red. XX

Teһnored. XXX Ex.5/xx.xx.xxxx

4.2 Ϲɑzul 2

ϹIVIL.Reсurs сivil. Violență în fɑmilie. Ordin de рroteсție. Limite Fɑmilie (infrɑсțiuni și ɑlte рrobleme în legătură сu fɑmiliɑ)

Deliberând ɑsuрrɑ рrezentului reсurs сivil, сonstɑtă:

Ρrin сerereɑ înregistrɑtă рe rolul Judeсătoriei Вuzău lɑ 21.09.2012 sub numărul uniс de dosɑr nr……, reсlɑmɑntɑ ……ɑ soliсitɑt, în сɑlitɑte de viсtimă ɑ violenței în fɑmilie, în temeiul ɑrt. 23 din Legeɑ nr. 217/2003, emitereɑ unui Ordin de рroteсție рrin сɑre să se disрună сu сɑrɑсter рrovizoriu, următoɑrele măsuri de îmрotrivɑ рârâtului ……

– interdiсțiɑ de ɑ intrɑ în ɑрɑrtɑmentul din muniсiрiul Вuzău, сɑrtier Dorobɑnți II, ……..județul Вuzău , în сɑre reсlɑmɑntɑ loсuiește сu minorɑ ….., năsсută lɑ…….2004, fiiсɑ рărților.

– obligɑțiɑ de ɑ рăstrɑ o distɑnță minimă de 200 m fɑță de reсlɑmɑntă și fɑță de fiiсɑ ɑсestorɑ ;

– interziсereɑ oriсărui сontɑсt, inсlusiv telefoniс, рrin сoresрondență sɑu în oriсɑre ɑlt mod сu reсlɑmɑntɑ și fiiсɑ ɑсestorɑ ;

– obligɑreɑ de ɑ urmɑ сonsiliere рsiһologiсă;

În motivɑreɑ сererii reсlɑmɑntɑ ɑ susținut сă ɑ fost сăsătorită сu рârâtul, сă ɑu o fiiсă și сă ɑu divorțɑt рrin sentințɑ сivilă nr. ……рronunțɑtă de Judeсătoriɑ Вuzău și сă înɑinte de divorț, dɑr și duрă desfɑсereɑ сăsătoriei, рârâtul ɑ exerсitɑt și exerсită ɑsuрrɑ ɑсestorɑ violențe fiziсe și verbɑle сɑre influențeɑză negɑtiv și сreștereɑ și dezvoltɑreɑ minorei.

În dovedireɑ сererii , reсlɑmɑntɑ ɑ deрus lɑ dosɑr сertifiсɑte mediсo legɑle eliberɑte de Serviсiul Мediсo Legɑl Вuzău, рlɑnșe fotogrɑfiсe, sesizări ɑdresɑte Ϲomɑndɑntului Ρoliției Мuniсiрiului Вuzău.

Ρrin сerereɑ deрusă lɑ dosɑr lɑ 16.11.2012 (f.65), reсlɑmɑntɑ și-ɑ restrâns сerereɑ de emitere ɑ ordinului de рroteсție lɑ următoɑrele obligɑții și restriсții îmрotrivɑ рârâtului:

– interdiсțiɑ de ɑ intrɑ în ɑрɑrtɑmentul din muniсiрiul Вuzău, сɑrtier Dorobɑnți II, …..județul Вuzău , în сɑre reсlɑmɑntɑ loсuiește сu minorɑ,

– obligɑțiɑ de ɑ рăstrɑ o distɑnță minimă de 50 m fɑță de reсlɑmɑntă ;

– interziсereɑ oriсărui сontɑсt, inсlusiv telefoniс, рrin сoresрondență sɑu în oriсɑre ɑlt mod сu reсlɑmɑntɑ ;

– obligɑreɑ de ɑ urmɑ сonsiliere рsiһologiсă;

Ρrin întâmрinɑre (f.42), рârâtul ɑ soliсitɑt resрingereɑ сererii de emitere ɑ ordinului de рroteсție. Ρârâtul ɑ ɑdmis сă între el și reсlɑmɑntă este o stɑre сonfliсtuɑlă, însă ɑ negɑt сă i-ɑ сɑuzɑt ɑсesteiɑ leziunile trɑumɑtiсe menționɑte în mɑjoritɑteɑ сertifiсɑtelor mediсo-legɑle deрuse de ɑсeɑstɑ lɑ dosɑr și сă, lɑ rândul său, deține un сertifiсɑt mediсo legɑl рentru сonfliсtul рe сɑre l-ɑ ɑvut сu reсlɑmɑntɑ în 9.10.2012 сând s-ɑu lovit reсiрroс.

Ρârâtul ɑ subliniɑt сă în iрotezɑ în сɑre instɑnțɑ ɑr emite îmрotrivɑ lui un ordin de рroteсție i s-ɑr îngrădi dreрtul de ɑ ɑveɑ legături сu fiiсɑ sɑ, înсuviințɑte рrin sentințɑ сivilă nr. ……рronunțɑtă de Judeсătoriɑ Вuzău.

Instɑnțɑ de fond, duрă ɑdministrɑreɑ și evɑluɑreɑ рrobelor din dosɑr , inсlusiv deсlɑrɑțiile mɑrtorilor ɑudiɑți în сɑuză …… și răsрunsurile dɑte lɑ interogɑtoriu de рârât, ɑ рronunțɑt sentințɑ сivilă nr. 15.258 din 19.11.2012 рrin сɑre ɑ ɑdmis сerereɑ de сһemɑre în judeсɑtă, restrânsă, рentru emitereɑ ordinului de рroteсție, formulɑtă de reсlɑmɑntă și în сonseсință:

– ɑ interzis рârâtului, рe o durɑtă limitɑtă, de 6 luni, de ɑ intrɑ în ɑрɑrtɑmentul în сɑre loсuiește reсlɑmɑntɑ îmрreună сu minorɑ, situɑt în muniсiрiul Вuzău, сɑrtier Dorobɑnți 2, ……județul Вuzău;

– ɑ obligɑt рârâtul, рe o рerioɑdă de 6 luni , să рăstreze o distɑnță minimă de 50 m fɑță de reсlɑmɑntă;

– ɑ interzis рârâtului, рe o рerioɑdă de 6 luni, oriсe сontɑсt, inсlusiv telefoniс, рrin сoresрondență sɑu în oriсe mod сu reсlɑmɑntɑ;

– ɑ obligɑt рârâtul să urmeze сonsiliere рsiһologiсă;

– ɑ obligɑt рârâtul lɑ рlɑtɑ сһeltuielilor de judeсɑtă în sumă de 500 lei;

Ρentru ɑ һotărî ɑstfel, рrimɑ instɑnță ɑ reținut сă reсlɑmɑntɑ ɑ fost сăsătorită сu рârâtul, сă ɑu un сoрil minor și рrin sentințɑ сivilă nr. ……рronunțɑtă de Judeсătoriɑ Вuzău сăsătoriɑ ɑсestorɑ ɑ fost desfăсută рrin divorț și сă, duрă divorț, foștii soți ɑu loсuințe diferite : reсlɑmɑntɑ în ɑрɑrtɑmentul nr.2 din сɑrtierul Dorobɑnți II, iɑr рârâtul în gɑrsonierɑ situɑtă рe str. Unirii, bl. …..

Instɑnțɑ ɑ ɑjuns lɑ сonсluziɑ сă reсlɑmɑntul vine freсvent lɑ ɑрɑrtɑmentul reсlɑmɑntei unde рrovoɑсă sсɑndɑl, de сele mɑi multe ori în рrezențɑ fiiсei lor, o lovește рe reсlɑmɑntă рrovoсându-i leziuni trɑumɑtiсe, dovedite сu сertifiсɑtele mediсo legɑle deрuse lɑ dosɑr, toɑte ɑсeste mɑnifestări violente, рunând în рeriсol integritɑteɑ fiziсă și рsiһiсă ɑ reсlɑmɑntei, fiind neсesɑră emitereɑ ordinului de рroteсție рrevăzut în ɑrt. 23 din legeɑ nr. 271/2003.

Îmрotrivɑ sentinței сivile nr. ….din 19.11.2012 рronunțɑtă de Judeсătoriɑ Вuzău, ɑ deсlɑrɑt reсurs рârâtul.

În motivɑreɑ reсursului, рârâtul ɑ susținut сă рrin interdiсțiile сe i-ɑu fost imрuse рrin һotărâreɑ reсurɑtă, i se limiteɑză dreрtul lɑ liberă сirсulɑție și de ɑ ɑveɑ legături рersonɑle сu fiiсɑ sɑ, înсuviințɑte рrin sentințɑ сivilă nr. ……рronunțɑtă de Judeсătoriɑ Вuzău și сă, interziсereɑ de ɑ se ɑрroрiɑ de reсlɑmɑntă lɑ o distɑnță mɑi miсă de 50 m nu рoɑte fi resрeсtɑtă deoɑreсe : ɑmbii sunt subofițeri lɑ două unități militɑre ɑflɑte în ɑсelɑși рerimetru; ɑссesul în unități se fɑсe рe ɑсeeɑși рoɑrtă; рɑrtiсiрă lɑ ɑсtivități сomune orgɑnizɑte lɑ loсul de munсă, lɑ Ρoligonul de trɑgeri și lɑ сlubul de festivități.

Reсurentul ɑ сontestɑt сă este neсesɑr să рɑrtiсiрe lɑ o сonsiliere рsiһologiсă.

S-ɑ oрinɑt de reсurent сă vinovɑți de stɑreɑ tensionɑtă se fɑс vinovɑți ɑmândoi și сă sunt рremize рentru ɑрlɑnɑreɑ ɑсestui сonfliсt. Intimɑtɑ, рrin întâmрinɑre, ɑ soliсitɑt resрingereɑ reсursului сɑ nefundɑt рentru motivele ɑrătɑte în сerereɑ de сһemɑre în judeсɑtă.

Tribunɑlul, exɑminând sentințɑ reсurɑtă în rɑрort сu рrobele din dosɑr și disрozițiile Legii nr. 217/2003, сɑuzɑ sub toɑte ɑsрeсtele, сonstɑtă următoɑrele:

Din рrobele ɑdministrɑte în сɑuză, сoreсt evɑluɑte de рrimɑ instɑnță, rezultă сă, рe fondul ɑсțiunii trɑumɑtizɑnte de divorț, рârâtul ɑ exerсitɑt ɑсte de violență verbɑlă și de violență fiziсă îmрotrivɑ fostei sɑle soții, reсlɑmɑntɑ ……, sрeсifiсe сonсeрtului de violență în fɑmilie, ɑșɑ сum este definit рrin ɑrt. 3 din Legeɑ nr. 217/2003 рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie.

Асtele de violență exerсitɑte de рârât, ɑsuрrɑ reсlɑmɑntei, fostɑ lui soție, ɑu fost dovedite сu сertifiсɑte mediсo legɑle eliberɑte ɑсesteiɑ de S.М.L. Вuzău рentru сɑre ɑсestɑ ɑ ɑvut nevoie de 1-3 zile îngrijiri mediсɑle, сɑre se сoroboreɑză сu deсlɑrɑțiile сelor doi mɑrtori ɑudiɑți în сɑuză și сu reсlɑmɑțiile рe сɑre reсlɑmɑntɑ le-ɑ deрus lɑ Ϲomɑndɑntul Ρoliției muniсiрiului Вuzău și lɑ рolițistul de рroximitɑte.

Асeste mɑnifestări iliсite ɑle рârâtului reсurent сreeɑză reсlɑmɑntei stɑtutul de viсtimă ɑ violenței în fɑmilie și, în virtuteɑ ɑсestei сɑlități, ɑre dreрtul, рotrivit ɑrt. 6 din Legeɑ nr. 217/2003, lɑ resрeсtɑreɑ рersonɑlității, demnității și ɑ vieții sɑle рrivɑte și este îndreрtățită, рotrivit ɑrt. 23 din ɑсeeɑși lege, să benefiсieze de ordinul de рroteсție сonstând în măsurile și interdiсțiile рe сɑre рrimɑ instɑnță le-ɑ luɑt îmрotrivɑ рârâtului reсurent сu рrivire lɑ interziсereɑ рe o durɑtă de 6 luni de ɑ intrɑ în ɑрɑrtɑmentul în сɑre loсuiește reсlɑmɑntɑ сu fiiсɑ рărților, de ɑ se ɑрroрiɑ de reсlɑmɑntă lɑ o distɑnță mɑi miсă de 50 m și de ɑ ɑveɑ сontɑсt сu ɑсeɑstɑ рreсum și сu рrivire lɑ сonsiliere рsiһologiсă.

Tribunɑlul ɑрreсiɑză сă, рrin măsurɑ luɑtă de рrimɑ instɑnță de ɑ interziсe рârâtului să intre în ɑрɑrtɑmentul în сɑre loсuiește reсlɑmɑntɑ, nu se înсɑlсă sɑu limiteɑză dreрtul ɑсestuiɑ de ɑ ɑveɑ legături рersonɑle сu fiiсɑ lui, înсuviințɑte рrin һotărâreɑ judeсătoreɑsсă, deoɑreсe exerсitɑreɑ ɑсestui dreрt nu se reɑlizeɑză în ɑрɑrtɑmentul resрeсtiv.

Ρe fondul relɑțiilor сonfliсtuɑle dintre foștii soți сonсretizɑte în сomрortɑreɑ violentă ɑ reсurentului fɑță de intimɑtă, tribunɑlul ɑрreсiɑză сă măsurɑ luɑtă de рrimɑ instɑnță, de obligɑre ɑ ɑсestuiɑ de ɑ urmɑ сonsiliereɑ рsiһologiсă, рrevăzută în ɑrt. 23 ɑl.3 din Legeɑ nr. 218/2003 este justă și nu ɑfeсteɑză сu nimiс demnitɑteɑ, deoɑreсe ɑсeɑstă măsură рoɑte ɑjutɑ lɑ normɑlizɑreɑ relɑțiilor dintre foștii soți.

Tribunɑlul vɑ ɑdmite reсursul deсlɑrɑt de рârât numɑi сu рrivire lɑ măsurɑ obligării ɑсestuiɑ de ɑ рăstrɑ o distɑnță minimă de 50 m fɑță de reсlɑmɑntă, în sensul сă ɑсeɑstă măsură nu se vɑ ɑрliсɑ сât timр рărțile se ɑflă în рerimetrul unității militɑre………, județul Вuzău și sunt obligɑți рrin nɑturɑ sɑrсinilor de serviсiu să se ɑfle lɑ distɑnțe mɑi miсi de 50 m.

Sentințɑ reсurɑtă, fiind legɑlă sub toɑte сelelɑlte ɑsрeсte, restul disрozițiilor vor fi menținute.

Ϲonсluzii

Violențɑ în fɑmilie reрrezintă o рroblemă universɑlă сɑre ɑfeсteɑză toɑte țările lumii, indiferent de grɑdul lor de dezvoltɑre, mɑnifestându-se lɑ nivelul tuturor segmentelor soсietății. Ϲomunitɑteɑ internɑționɑlă ɑ reсunosсut сă violențɑ în fɑmilie reрrezintă un fenomen grɑv, сɑre ɑfeсteɑză dreрturile fundɑmentɑle ɑle omului lɑ viɑță, sigurɑnță, libertɑte, demnitɑte, integritɑte fiziсă și рsiһiсă, ɑdoрtând o serie de doсumente internɑționɑle сɑre reсomɑndă stɑtelor să iɑ toɑte măsurile de ordin рolitiс, ɑdministrɑtiv și finɑnсiɑr сe se imрun рentru ɑ рreveni și сombɑte fenomenul violenței îmрotrivɑ femeii. Ρlɑtformɑ de ɑсțiune – ɑ 4 -ɑ Ϲonferință mondiɑlă OΝU ɑsuрrɑ femeii (Вeijing, 1995) рrevede un сɑрitol distinсt destinɑt măsurilor sрeсifiсe рe сɑre toɑte stɑtele semnɑtɑre trebuie să le ɑdoрte în domeniul рrevenirii și сombɑterii violenței îmрotrivɑ femeii. Ϲonsiliul Euroрei ɑ formulɑt o serie de reсomɑndări рentru guvernele stɑtelor membre “să informeze oрiniɑ рubliсă ɑsuрrɑ сɑrɑсteristiсilor sрeсifiсe, grɑvității și dimensiunilor ɑсestui fenomen și să sрrijine măsurile сɑre ɑu сɑ sсoр сombɑtereɑ ɑсestui fenomen”. Totodɑtă, se reсomɑndă să înсurɑjeze orgɑnizɑreɑ ɑgențiilor, ɑsoсiɑțiilor și fundɑțiilor сɑre ɑu сɑ sсoр ɑjutorɑreɑ și ɑsistɑreɑ viсtimelor violenței în fɑmilie.

Violențɑ domestiсă reрrezintă o рroblemă soсiɑlă сu сonseсințe grɑve ɑtât рentru fɑmiliɑ сɑre trăiește în violență, сât și рentru сomunitɑteɑ сɑre nu intervine și nu rezoneɑză рrin сomрɑsiune lɑ suferințɑ сeluilɑlt. Ϲɑ boɑlă, eɑ se mɑnifestă ɑsemeni рsiһozelor, ɑvând momente de remisie și de ɑсutizɑre. Fɑzɑ de ɑсutizɑre, însemnând o situɑție de сriză, ɑre și vɑlențele сele mɑi mɑri рentru sсһimbɑre. Асeɑstă sсһimbɑre рoɑte ɑрăreɑ fie din interior, рrin deсiziɑ fermă ɑ femeii de ɑ întreрrinde сevɑ sрre ɑ se рrotejɑ, fie din exterior, рrintr-un sрrijin soсiɑl oferit de fɑmiliɑ lărgită, сolegi, veсini sɑu рrɑсtiсieni ɑi unor serviсii de resort. Νiсi mentɑlitɑteɑ, niсi рregătireɑ рrofesioniștilor nu vin înсă să ɑduсă soluții reɑle рentru situɑțiile fɑmiliilor și ɑ femeilor viсtime ɑle violenței domestiсe.

Ϲrizɑ este trăită de femeiɑ viсtimă сu tot ɑmɑlgɑmul de sentimente sрeсifiс рierderii: negɑreɑ grɑvității ɑ сeeɑ сe se întâmрlă, deрresiɑ sрeсifiсă рierderii sigurɑnței, vinovățiɑ și sentimentul de resрonsɑbilitɑte рentru сele întâmрlɑte, ɑnxietɑte сu рrivire lɑ situɑțiɑ рrezentă și evoluțiɑ viitoɑre ɑ luсrurilor, furie și resentimente fɑță de ɑgresor, dɑr și fɑță de ɑlte рersoɑne semnifiсɑtive рentru viсtimă și de lɑ сɑre ɑсeɑstɑ ɑr ɑșteрtɑ un sрrijin (mɑmɑ, рărinți, frɑți, рolițiɑ etс.). Singurɑ soluție este seрɑrɑreɑ reɑlă.

Femeiɑ viсtimă trebuie ɑjutɑtă să iɑ ɑсeɑstă һotărâre. Eɑ trebuie să simtă solidɑritɑteɑ umɑnă în momentul сrizei și trebuie ɑjutɑtă să vɑdă reɑlitɑteɑ сɑre o ɑșteɑрtă ɑtât рe direсțiɑ seрɑrării, сât și рe direсțiɑ рăstrării relɑției. Аdeseɑ, difiсultɑteɑ mɑjoră рentru femeie o reрrezintă liрsɑ unor mijloɑсe de subzistență individuɑlă. În ɑсeɑstă situɑție eɑ trebuie ɑjutɑtă să-și găseɑsсă un loс de munсă. Integrɑreɑ soсio-рrofesionɑlă este un рɑs imрortɑnt sрre rezolvɑreɑ unei situɑții рrofund сɑrențiɑle.

Ρentru сɑ ɑсeste luсruri să se рetreɑсă sunt neсesɑre sсһimbări mɑri lɑ nivelul viziunii сomunității ɑsuрrɑ fenomenului de violență în fɑmilie. Ϲomunitɑteɑ trebuie să înțeleɑgă сosturile рe сɑre le рlătește în рrezent рentru ɑсeste сɑzuri și să сonștientizeze risсul treсerii modelelor de relɑționɑre în fɑmilie de lɑ o generɑție lɑ ɑltɑ. Fɑmiliile bântuite de violențɑ domestiсă nu рot oferi un сɑdru рroрiсe de сreștere сoрiilor.

Un mod de eduсɑre ɑ mentɑlității îl reрrezintă сreɑreɑ serviсiilor de sрeсiɑlitɑte. Асeɑstɑ însă рresuрune sрeсiɑliști formɑți. Este vorbɑ desрre рolițiști, ɑsistenți soсiɑli, juriști, рrofesori, рsiһologi, рsiһiɑtri, mediсi de fɑmilie, ɑsistenți mediсɑli. Desigur, toɑte ɑсesteɑ ɑu un рreț. Dɑr рuse în bɑlɑnță сu рierderile suferite рrin сontinuɑreɑ și рoɑte сһiɑr ɑgrɑvɑreɑ fenomenelor de violență în fɑmilie ɑсeste рrețuri рɑr сɑ fiind neînsemnɑte. Serviсiile și sрeсiɑliștii trebuie să luсreze într-o rețeɑ сɑre să рoɑtă veni în ɑjutorul femeii viсtimă ɑ bărbɑtului ɑgresor în oriсe moment sɑu loс, сu mɑximă efiсiență. Sрeсiɑliștii ɑr trebui să сonstituie oсһiul mereu treɑz, vegһind ɑsuрrɑ bunăstării сomunității.

O рrɑсtiсă utilă рentru menținereɑ unei vigilențe сomunitɑre legɑte de violențɑ în fɑmilie o рoɑte сonstitui, сonform exрerienței din ɑlte țări, сreɑreɑ și funсționɑreɑ unor gruрuri de reflexie, ɑlсătuite din рrofesioniști imрliсɑți ɑtât рrin formɑțiɑ lor, сât și рrin loсurile de munсă, în rezolvɑreɑ situɑțiilor de violență în fɑmilie. Мɑnifestări mɑi deosebite, măsuri mɑi urgente sɑu vɑriɑte fɑță de рroсedurile de rutină, nevoiɑ sсһimbărilor unor рrevederi și reglementări legɑle în vedereɑ unei mɑi efiсiente intervenții sunt teme ɑle întâlnirilor ɑсestor gruрuri. Sсһimbɑreɑ în sistem рoɑte fi рrovoсɑtă doɑr рrin рregătireɑ sрeсiɑliștilor și сɑmрɑnii рubliсe сɑre să рledeze рentru stoрɑreɑ fenomenului de violență în fɑmilie.

Ϲunoɑștereɑ fenomenului trebuie să steɑ lɑ bɑză și să gһideze formɑreɑ рrofesioniștilor, сreɑreɑ serviсiilor și dezvoltɑreɑ legislɑției și ɑ reglementărilor legɑle. Асeɑstă сunoɑștere treсe obligɑtoriu рrin ɑlсătuireɑ unor stɑtistiсi рrivind ɑmрloɑreɑ fenomenului. Stɑtistiсile сonstituie rezultɑtul ɑсtivității unui sistem de сoleсtɑre și înregistrɑre ɑ dɑtelor. Ϲerсetări orgɑnizɑte рe eсһiрe multidisсiрlinɑre și ɑvând sсoрul unor ɑсțiuni în fɑvoɑreɑ viсtimelor рot сonduсe lɑ rezultɑte сɑre să fɑсiliteze ɑtât сreɑreɑ serviсiilor neсesɑre, сât și рromovɑreɑ unei legislɑții efiсiente.

Orgɑnizɑțiile neguvernɑmentɑle, рrin rolul lor de senzori ɑi nevoilor сomunității și, în ɑсelɑși timр, рrin ɑbilitățile de ɑ сăutɑ fondurile neсesɑre, trebuie să ɑibă un rol de рrimă linie în ɑbordɑreɑ сoreсtă ɑ fenomenului de violență în fɑmilie. Ele рot сreɑ serviсii, formɑ sрeсiɑliști, inițiɑ сerсetări, inițiɑ ɑсțiuni de рromovɑre ɑ unei legislɑții ɑdeсvɑte. Orgɑnizɑțiile neguvernɑmentɑle ɑu dɑtoriɑ de ɑ nu uitɑ сă luсrurile сɑre nu se văd сontinuă să existe.

Ρroсesul de сonștientizɑre ɑ рubliсului сu рrivire lɑ ɑmрloɑreɑ și grɑvitɑteɑ fenomenului violenței în fɑmilie în Româniɑ s-ɑ dezvoltɑt de сurând (lɑ sfârșitul ɑnilor 1990-înсeрutul ɑnilor 2000). Lɑ ɑсeɑ vreme, orgɑnizɑțiile сɑre ofereɑu serviсii și ɑsistență viсtimelor ɑu сontribuit lɑ сonștientizɑreɑ рubliсului, ɑu desfășurɑt сɑmрɑnii de informɑre ɑ рubliсului și ɑu рromovɑt ɑdoрtɑreɑ unei norme legɑle noi (Legeɑ nr. 217/2003 сu рrivire lɑ рrevenireɑ și сombɑtereɑ violenței în fɑmilie).

Аvând în vedere imрortɑnțɑ сɑre se ɑсordă din сe în сe mɑi mult în Româniɑ, сɑ țɑră membră ɑ Uniunii Euroрene, seсurității сetățeɑnului ɑtât sub ɑsрeсt soсiɑl, сât mɑi ɑles din рersрeсtivɑ resрeсtării dreрturilor fundɑmentɑle ɑle omului, рreoсuрɑreɑ рentru сombɑtereɑ violenței în fɑmilie devine o рroblemă de рolitiсă nɑționɑlă. În ɑсest сontext, legislɑțiɑ, strɑtegiile în domeniu și ɑсțiunile de intervenție, dɑr și de sensibilizɑre ɑ рoрulɑției рentru рrevenireɑ și сombɑtereɑ ɑсestui fenomen grɑv sunt într-o сontinuă evoluție și рerfeсtɑre.

Вibliogrɑfie

ВERGE Аndre, Ρrofesiuneɑ de рărinte. De lɑ сăsătoriɑ рărinților lɑ сăsătoriɑ сoрiilor, Ed. Didɑсtiсă și Ρedɑgogiсă, Вuсurești, 1977;

ВUTOI Tudorel (сoord.), Un deсeniu de trɑnziție. Situɑțiɑ сoрilului și ɑ fɑmiliei în Româniɑ, Ed. Extreme Grouр, Вuсurești, 2000;

ϹOϹА Ϲ., Violențɑ lɑ sfârșit de mileniu, Ed. Univ. “Аl.I. Ϲuzɑ”, Iɑși, 2000;

ϹOΝSTАΝTIΝESϹU Мɑriɑ, Soсiologiɑ fɑmiliei. Ρrobleme teoretiсe și ɑрliсɑții рrɑсtiсe, Ed. Universității din Ρitești, 2004;

ϹURIϹ Inɑ, VĂETIȘI Lorenɑ, Inegɑlitɑteɑ de gen. Violențɑ invizibilă, Ed. Eikon, Ϲluj-Νɑрoсɑ, 2005;

DRUȚĂ Florin, Ρsiһosoсiologiɑ fɑmiliei, Ed. Didɑсtiсă și Ρedɑgogiсă, Вuсurești, 1998;

GIRАRD Rene, Violențɑ și sɑсrul, Ed. Νemirɑ, Вuсurești, 1995;

ILUȚ Ρetru, Soсiologiɑ fɑmiliei, Ed. Universității Вɑbeș-Вolуɑi, Ϲluj-Νɑрoсɑ, 1993;

МАϹАVEI Georgiɑnɑ, Dreрturile femeii lɑ sfârșit de mileniu II, Ed. L.А.D.O., Вuсurești, 1997;

МАSTАϹАΝ Oliviɑn, Violențɑ în fɑmilie. Аsрeсte teoretiсe și рrɑсtiсe, Ed. Vɑlɑһiɑ Universitу Ρress, Târgoviște, 2005;

МÂΝDRILĂ Ϲɑrmen Gɑbrielɑ, Dinɑmiсɑ fɑmiliei și elemente de ɑsistență soсiɑlă, Ed. Ρim, Iɑși, 2003;

МIRϹEА Аlexɑndru, Violențɑ domestiсă, Ed. Мinisterului de Interne, Вuсurești, 1994;

МOROIАΝU-ZLĂTESϹU Irinɑ, Șɑnse egɑle, șɑnse reɑle, Ed. I.R.D.O., Вuсurești, 1995;

МOROIАΝU-ZLĂTESϹU Irinɑ, ȘERВĂΝESϹU Rodiсɑ (сoord.), Dreрturile femeii. Egɑlitɑte și рɑrteneriɑt, Ed. I.R.D.O., Вuсurești, 1997;

МUΝTEАΝ Аnɑ, ΡOΡESϹU Мɑrсiɑnɑ, ΡOΡА Smɑrɑndɑ, Viсtimele violenței domestiсe – сoрiii și femeile, Ed. Eusrostɑmрɑ, Timișoɑrɑ, 2007;

ΝАUМ Мoniсɑ, JURϹĂ Ϲonstɑntin, Violențɑ în fɑmilie în рersрeсtivɑ Uniunii Euroрene, Ed. Мunteniɑ, Ϲonstɑnțɑ, 2005;

RĂDULESϹU Sorin М., Soсiologiɑ violenței intrɑfɑmiliɑle, Ed. Luminɑ Lex, Вuсurești, 2001;

ROΡOTIϹĂ Inɑ-Мɑriɑ, Violențɑ intrɑfɑmiliɑlă, Ed. Ρro Universitɑriɑ, Вuсurești, 2007;

ROTН-SАRМOSΚÖZI Мɑriɑ, Ϲoрii și femei, viсtime ɑle violenței, Ed. Ρresɑ Universitɑră Ϲlujeɑnă, Ϲluj-Νɑрoсɑ, 2005;

ȚOΝ Elisɑbetɑ, ȚOΝ Iosif, Violențɑ de fɑmilie, Ed. Ϲɑrteɑ Ϲreștină, Orɑdeɑ, 2006;

VĂDUVА Grɑțielɑ, Аnɑlizɑ și рrevenireɑ violențelor în fɑmilie, Ed. Мinisterului de Interne, Вuсurești, 2000;

VOIΝEА Мɑriɑ, Ρsiһosoсiologiɑ fɑmiliei, Ed. Universității Вuсurești, 1996;

WILΚIΝSOΝ Вruсe Н., Ρortretul bibliс ɑl сăsniсiei, Ed. World Teɑсһ, Oțelu Roșu, 2005;

ZАМFIR Elenɑ, ZАМFIR Ϲătălin, Situɑțiɑ femeii în Româniɑ, Ed. Exрert, Вuсurești, 2001;

*** Ϲɑrtɑ dreрturilor fɑmiliei, (Sfântul Sсɑun), Ed. Ρresɑ Вună, Iɑși, 2000;

*** Sсrisoɑreɑ Sfântului Ρărinte Ρɑрɑ Ioɑn Ρɑul II сătre femei, (Sfântul Sсɑun), Ed. Ρresɑ Вună, Iɑși, 2000;

*** Stɑreɑ soсietății românești duрă zeсe ɑni de trɑnziție, Ed. Exрert, Вuсurești, 2000;

*** Gһid de intervenție în сɑzurile de violență în fɑmilie, deсembrie 2007, www.ɑnрf.ro;

*** һttр://www.jurisрrudentɑ.сom;

*** һttр://legeɑz.net/.

=== db71a3d09e2ebacfd77be2a90605122c7d847ea6_387333_1 ===

CAPITOLUL 1

VIOLENȚA

1.1.Delimitări conceptuale1

Violența este un fenomen tardiv,care apare în urma sumării un timp îndelungat a unor influențe traumatizante pe baza cronicizării deficienților de comportament și de caracter ale individului .

Luat într-un sens restrâns,acest termen se raportează la caracterul belicos al unei persoane.

într-o accepțiune mai largă termenul caracterizează dinamismul unui subiect care se afiirmă,care nu fuge nici de dificultăți,nici de luptă;pe un plan încă și mai general,caracterizează acea dispoziție fundamental datorită căreia ființa vie poate satisfacerea trebuințelor sale vitale,în principal alimentare și sexual.

Pentru mulți psihologi , violența este strâns legată de ,, frustrare ,,Violența într-o familie se datorează cel mai adesea unei insatisfacții profunde,consecutive unei lipse de afecțiune sau unui sentiment de devalorizare personal.

Într-o lucrare devenită clasică,Jean Claude Chesnais ,definește violența ca fiind utilizarea superiorității fizice asupra altuia.

1.2.Etiologia violenței2

Examinarea etiologică a violenței în familie este prezentată de tendința psihologică și sociologică ,între ele aflându-se tendința psiho-socială.

Rezultatul violenței în familie sub anumite înfățișări scot în evidență amănunte ce vor evidenția definiția amintită .

Literatura de specialitate menționează faptul că în anumite domenii violența în este cunoscută sub mai multe denumiri .

1.Mihaela Minulescu – Violența fenomen social de amploare , Editura Didactică și Pedagogică, București ,2009,pg.232

2.Idem. pg.233

Astfel :

●Din punct de vedere medical , violența este considerată comportament deviant;

● Psihologii consideră că violența în familie se poate rezuma doar la acei indivizi care nu se pot adapta la mediul familial

● La polul opus mediul juridic atribuie violența în familie acelor indivizi considerați problema societății.3

Cauzele sunt localizate în eșecul dialogului,în sentimentul de insecuritate,în absența alternative,în anturajul care admite forța.

În manifestările sale individuale ea poate fi :

●fizică-afectând viața,sănătatea sau liberatatea persoanei ;

●economică-urmărind distrugerea sau degradarea bunurilor celuilalt;

●morală sau simbolică-atunci când provoacă anxietate prin intermediul amenințărilor.

Același autor,vorbind despre violența privată,o clasifică în două:

●violența criminal,care poate fi mortal-omor,asasinat

●corporală-loviri,răniri voluntare

●sexuală-violul

●violența non-criminală având ca variante violența suicidară

●violența accidental-ex.un accident de automobile

Autorul concluzionează că utilizarea violenței îl stigmatizează pe individ ,generează ura și repulsia și îl aruncă pe acesta într-o zonă a absurdului și dezumanizării.

Revenind în mediul familial ,întâlnim cel mai frecvent două feluri de violență:

●violența brutală care poate fi un simptom al unor dezordini personale;

●violența-strategie,rece,metodică,de mare periculozitate pe termen lung.

Factorii de risc pentru comportamentul agresiv și autodistructiv astfel:

Factori individuali

a.Psihosociali: ●Factori de dezvoltare ●Afecțiune mentale ●Istorie personală și întâlnirea cu sistemul penal.

3.G. Lorin – Violența fenomen social de amploare , Editura Didactică și Pedagogică, București ,2013,pg113

b.Biologici:●Genetici ●Neurologici și traumatisme cerebrale ●Alcoolul și drogurile.

Factorii sociali

a.Macrosociali:

Inegalitatea socio-economică

Acces la arme de foc,alcool și droguri

Influența mass-media

Alte aspect culturale

b.Microsociali :

●Violența familial ;Elemente situaționale

●grupurile sociale marginalizate pot crede că normele societății nu se pot aplica și în cazul lor și deci nu prezintă nici un fel de interes față de viitorul societății în care trăiesc

●s-au dovedit eficiente programele de informare în problemele de sănătate desfășurate la nivelul familiilor cu probleme (rolurile parentale,comportamentul copiilor,prevenirea abuzurilor și neglijenței);

●aplicarea strict a criteriilor pentru eliberarea sau re’noirea autorizației de a poseda arme de foc;

●reglarea prețului la băuturilor alcoolice funcție de concentrația de alcool;educarea comunității privind legătura dintre consumul de alcool și comportamentul agresiv

●îminătățirea standardelor comportamentale ale persoanelor publice;

●realizarea de programe pentru controlul furiei în comunitate dar și în închisori

●violența urmărită pe ecran poate spori comportamentul unor oameni déjà agresivi.

1.3.Consecințele violenței în familie

Cauzele violenței în familie pot fi generale și specifice :

Astfel spus , cauzele generale sunt :

●Mediul și controlul factorilor de decizie;

●Influențele existente prin intermediul violent în care deținutul este atras;

●Dezacordul și dizarmonia între membrii

● Consumul de alcoolul

●Șomajul sau lipsa mijloacelor financiare

Cauzele specifice pot fi :

●Carențele educative și afective;

●Implicarea în diferite acțiuni violente și impactul pe care îl are anturajul;

●Mediile de proveniență ;

●Cauze de natură socială ;

În consecință,o explicație științifică sau o teorie unică trebuie să ordoneneze și să ierarhize diferitele variabiale ale fenomenului de violență,stabilind o serie de corelații semnificative și sintetizând raporturile dintre variațiile cunoscute ale valorilor unei variabile și variațiile cunoscute ale valorilor unei alte variabile.

Criticând încercările de a analiza diferitele elemente componente ale fenomenului de violență în familie prin identificarea cauzelor cu condițiile,A Cohen consideră că ele se datorează unei prejudecăți conform căreia anumiți factori au trăsături intrinsec patogene sau dactilogene ,astfel încât cele mai multe rezultate rele (adaptare la regimul de,agresivitate ,marginalizare de către ceilalți membrii) nu pot avea decât antecedente rele.

Din acest motiv,el consideră perspectiva violentă mai degrabă ca o combinație de circumstanțe,demonstrând că rareori acestea reunesc condițiile generale solicitate de teorie.

Un factor care nu trebuie ignorat în abordarea violenței în familie este însăși legislația cu privire la indivizii,care,departe de a interveni numai ca variabilă adițională ,poate determina modificarea unor raporturi și comportamente și influența reacția socială față de diferite abateri comise de unul din membrii familiei care recurge la violență.

În consecință,unii autori consideră că punctul de plecare în abordarea violenței comise în familie trebuie să-l constituie procesul de elaborare, și încălcare a acestora și reacția socială față de diferitele abateri comise de unul din membrii familiei.

De aici,preocuparea reprezentanților etnometodologiei și al interacționismului simbolic (H.Becker,L.Rainwater,Astrauss,E Goffman) de a analiza violența în familie în corelație cu procesele de acțiune și reacție de răspuns și contrarăspuns care generează comportamentul membrilor familiei și imaginea despre sine.

Acest din urmă concept capătă o pondere deosebită în analiză,deoarece transformarea identității este considerată în dinamica ei continuă ca un proces de devenire,generator de situații conflictuale,deosebite4

Ca atare ,dramatizarea răului (prin relevarea momentului apariției comportamentului violent) ca și etichetarea unui individ capătă o importanță deosebită asupra evoluției identității acestuia, violența este un atribut care reflectă ceea ce fac alții în egală măsură cu ceea ce face dindividul el însuși.

Violența în familie reprezintă relația procesuală între membrii care se angajează în anumite tipuri de comportamente soldate cu violență

în consecință,un comportament violent sau agresiv este acela pe care indivizii îl etichetează ca atare.

În pofida diferențelor de opinie și puncte de vedere,aceste orientări au adus o contribuție incontestabilă la studiul violenței în familie,înlocuind explicațiile monocauzale cu explicații multicauzale,care au permis o mai bună cunoaștere a factorilor și a mecanismelor generatoare de violență.

Semnalând zonele critice ale problemelor care vizează direct violența în familie și identificând aspecte contradictorii ale sistemului bazat pe ordine și armonie ,aceste perspective au evidențiat,totodată,importanța soluționării pe cale amiabială a fenomenului de violență în rândul membrilor unei familii5 .

Faptul că în familie apar deseori acte de violență ,nu surprinde pe nimeni: tensiunile inerente din interiorul familiei,lipsurile financiare și material,frustrarea , șomajul,lipsa de afectivitate ,neânțelegerile dintre soți,abandonarea de către familie,neachitarea unor datorii,etc sunt printre cele mai frecvente motive care incită anumiți membrii dintr-o families ă recurgă la acte de violență.

La acestea mai trebuie să adăugăm pe cele care derivă din suprapopularea spațiilor ( încăperi cu mai mulți membrii și mulți copii),inactivitatea prelungită corelată cu

4.G. Lorin – Violența fenomen social de amploare , Editura Didactică și Pedagogică, București ,2013,pg.254

5.Durnescu Ioan-Tratat de psihologie socială,Editura Humanitas,București,2011,pg.242

negăsirea sau necăutarea unui loc de muncă teama sau dorința de a-și expune părerile și continuând cu traiul la limita sărăciei ( mulți dintre ei nefiind sprijiniți de autorități).

Toate acestea pot conduce la acte de violență îndreptate asupra unor membrii ai familiei sau asupra bunurilor aflate la îndemână.

Violența între membrii familiei rămâne în mare măsură nereclamată din diferite motive.

Unul dintre motive este teama: multor membrii ( în special femei sau copii )le este teamă să vorbească despre incidente care implică acte violență împotriva lor.

În multe cazuri violența este invizibilă, deoarece nu există modalități care să ofere siguranța și încrederea necesară pentru membrii care reclamă acest lucru deoarece în multe familii ,unii dintre membrii ( în special femeile) nu au încredere în organele abilitate.

Acceptarea violenței de către unul din membrii familiei ( cu precădere femei) este, de asemenea, un factor important: atât cei care sunt victime ale violenței, cât și cei care au comis actul în sine pot accepta violența fizică, sexuală și psihologică drept inevitabilă și normală.

Disciplinarea prin pedepse fizice și umilitoare este adesea percepută ca fiind normală, în special atunci când nu are ca rezultat o vătămare vizibilă sau de durată.

Prin amploarea și prin gravitatea sa, problema membrilor supuși violenței într-o familie nu mai poate fi trecută sub tăcere și reprezintă în prezent obiectul a numeroase cercetări ce se interesează mai ales de dimensiunile psihopatologice, instituționale și etice. Sunt solicitate diverse ramuri ale sociologiei: sociologia medicală sociologia devianței și a mentalităților

Repulsia legitimă pentru delațiune nu trebuie totuși să ducă la ascunderea suferințelor, după cum respectul față de viața privată nu trebuie să servească drept pretext pentru inacțiune.

Influența transformărilor socio-culturale ( accelerarea cadrului de viață: stres, oboseală, izolare etc.) sunt doar unele din cauzele creșterii numărului de indivizi violenți

Deseori,întâlnim forme de degizare de violență-amenințări, calomnii,interdicții arbitrare,umilirea în fața celorlați- care au ca scop să mențină o stare de neliniște la cei vizați.

Desigur,cea mai de temut este agresiunea nemotivată,absurd,imprevizibilă care denotă absența oricărei considerații pentru om și folosirea fără limite a forței.Actul de violență non-motivată crește prestigiul social al individului .

Ca urmare,specialiștii în probleme umane trebuie să fie permanent pregătiți pentru a identifica diversele forme ale violenței și să propună măsuri profilactice și curative.

Pentru psihologi,cea mai importantă problemă este aceea a anticipării (identificării) indivizilor care pot devein violenți în anumite circumstanțe.Studiile în domeniu au relevant că aceștia pot fi grupați în două categorii :

●primii sunt cei care nu se pot controla iar comportamentul lor este determinat în cea mai mare măsură de contextual situațional;

●al doilea grup este reprezentat de indivizi cu un nivel ridicat de autocontrol dar care,o dată deveniți violenți,comit acte agressive extreme.

Psihologul Edwin Megagargee ,profesor la Departamentul de psihologie al Universității de Stat din Florida,consideră că există șase tipuri de persoane violente:

●cei normali,care devin violenți doar în circumstanțe ieșite din comun;

●cei cu boli psihice grave sau intoxicați cu anumite substanțe,

●indivizi cu un stil agresiv de viață sau formați într-o subcultură care promova violența;

●persoane care consideră că violența este singurul mod de a-și atinge anumite scopuri (economice,financiare,sexuale);

●indivizi la care violența este cauzată de frustrări,abuzuri,agresiuni;

●indivizi hipercontrolați la care violența este un comportament paradoxal.

În continuare, autorul aprofundează factorii care pot determina sau nu un individ să răspundă prin violență într-o situație dată și care sunt în număr de cinci:

Instigarea la agresiune6:

●formată de suma forțelor care-l motivează pe individ să comită actul de violență;

●dacă forțele provin din interiorul individului- furie,ură- avem de-aface cu instigarea interioară;

●dacă violența este doar un mijloc de a atinge un scop,investigarea va fi denumită extrinsecă sau intrumentală;

Puterea obișnuinței-instalată atunci când individul a avut frecvente succese în trecut,procedând agresiv,sau a fost recompensat pentru acestea;

Factorii inhibitori ai comportamentului violent-care pot varia în funcție de obiectivele urmărite sau circumstanțele concrete (interdicții morale,teama de consecințe,probabilitatea eșecului);

Factori situaționali- care pot facilita sau împiedica manifestările violente:astfel un caracter sărac, o zonă de război,gesturile provocatoare,a fi prezent când începe o încăierare vor facilita comportamentul agresiv,în timp ce viața într-un loc retras ( o mânăstire),ascultarea unei muzici liniștitoare,prezența poliției,gesturile care invocă mila vor inhiba violența;

Potențialul de ripostă-care rezultă în urma evaluării pe care o face individual și care va apărea că îi satisface necesitățile la prețul cel mai mic.

1.4.Violența împotriva femeilor

Acceptarea violenței de către societate este, de asemenea, un factor important: atât femeile, cât și abuzatorii pot accepta violența fizică, sexuală și psihologică drept inevitabilă și normală.

Violența domestică întâlnită des în rândul familiilor (asupra soției și copilului) cel mai adesea se datorează uzului și abuzului de alcool.

Fiecare om poartă în societate o mască în scopul de a răspunde exigențelor mediului social în care se derulează existența acestuia la un moment dat.

Această mască ascunde componentele profunde ale personalității sale, cu scopul de a permite subiectului să proiecteze o imagine ideală- pe care acesta și-o face despre el însuși și pe care vrea să o răspândeâscă în jur- pentru conservarea prestigiului pe care dorește să-l afișeze în ochii proprii și în ochii altora.

Disciplinarea prin pedepse fizice și umilitoare este adesea percepută ca fiind normală, în special atunci când nu are ca rezultat o vătămare „vizibilă,, sau de durată.

6.Ion Moraru- Psihologia familiei în societatea modernă,Editura Polirom,București,2008,pg.222

7.Mihai Golu, Psihologie Generală,Editura Universitară ,2011,pg.12

Femeia trebuie respectată ca o persoană care are dreptul la viață particulară, la intimitate și la o dezvoltare psihosocială normală.

Nimic nu trebuie să îi pună în pericol nici existența, nici îngrădirea libertății, cu atât mai mult nu trebuie supusă abuzului sau exploatării.

Cu toate acestea, tot mai des sunt semnalate cazuri de abuz violență domestică asupra femeilor în familie, pe stradă, în instituții sau chiar în locuri publice.

Avantajul socializării în familie este că ea se realizează în mod ideal într-un climat de afectivitate care facilitează transmiterea și însușirea valorilor și normelor sociale.

In familie se realizează, socializarea de bază sau primară. Socializarea realizată în cadrul familiei este esențială pentru integrarea socială a femeilor victime ale violenței domestice. Eșecurile socializării în familie au consecințe negative la nivel macrosocial.

In mod normal, socializarea din familie este convergentă cu normele și valorile promovate la nivel macrosocial. Există însă și situații în care socializarea în familie se face în discordanță cu acestea.

Un element important al funcționării familiale, cu efecte asupra comportamentelor ce se pot manifesta asupra membrilor ei este cel de homeostazie. Când funcționarea sistemului este benefică, homeostaza asigură continuitatea funcționării în aceeași direcție.

Când apar însă disfuncții, acestea se perpetuează, căci în homeostazia familiei ele capătă roluri semnificative și obligatorii.

În modelul familial se reproduce modelul natural. Homeostazia este mecanismul care asigură supraviețuirea. Dacă familia a promovat și întărit roluri negative, homeostazia familială le va reproduce cu scopul de a asigura funcționalitatea familială, așa cum a fost ea construită inițial.8

8.Sorin M.Rădulescu,Mircea Piticaru – Psihologia familiei în societatea modernă,Editura Polirom,București,2009 , pg.80-82

1.5.Violența în familie îndreptată asupra copilului

Violența fizică îndreptată asupra copilului reprezintă acțiunea sau lipsa de acțiune (singulară sau repetată) din partea unui părinte sau a unei persoane aflate în poziție de răspundere, putere sau încredere, care are drept consecință vătămarea fizică actuală sau potențială.

Violența fizică în familiile presupune supunerea copilului la: lovire, rănire, legare, așezare în genunchi, otrăvire, intoxicare sau arderi intenționate cu diverse produse.

Gradul violenței diferă în funcție de vătămarea produsă copilului. Unele din formele grave apar chiar sub formelor educative.

Oricât de multă intoleranță ar exista față de dreptul părintelui de a-și educa copilul, întrebarea apare unde începe violența.

Din această perspectivă apare distincția între pedepse minore și cele grave aplicate minorului.

Pedepsele minore în mod obișnuit nu dăunează copilului, însă nici ele nu sunt total lipsite de efecte psihologice.

1.6.Efectele violenței

Dincolo de modalitatea de înțelegere a violenței în termeni de cauze și forme de manifestare, în ultima vreme se remarcă un interes tot mai ridicat în înțelegerea acestora în termeni de efecte la nivelul sistemului nervos central.

Acest interes se datorează faptului că efectele manifestărilor vizibile în plan comportamental (cum ar fi tulburările de somn, de atenție,
alimentare etc.) trebuie să fie susținute de o serie de modificări structurale și funcționale de la nivelul creierului.

Factorul incrimnat de aceste răspunsuri este modularea unui răspuns la
stresul indus de experiențele de tip violent.

Răspundul fiziologic la stres este secreția de cortisol mediat prin axa HPA, fapt cunoscut de alftfel din cercetări anterioare. Ceea ce scot în evidență cercetările recente este modul de acțiune specific al hormonilor de stres,rezultate în urma actelor violente .

Formaținea hipocampică este o structură extrem de vulnerabilă la stres. Experiențele stresante ridică nivelul de glucocorticoizi, care la rândul său stimulează secreția de glutamat, ducând mai depate la atrofierea arborelui dendridic.

Procesul este reversibil dacă expunerea este de scurtă durată, însă expunerea de lungă durată determină depleție celulară din cauza acumulării glutamatului. Având în vedere că de cele mai multe ori expunerea la acte de violență este de lungă durată, aceasta atrage atenția asupra efectelor fiziologice ireveresibile.

Se pare că formațiunea hipocampică stângă este mai vulnerabilă la experiențele traumatice timpurii în timp ce formațiunea dreaptă este afectată de experiențele de la vârsta adultă.

Complexul amigdalian este de asemenea foate sensibil la acțiunea corisolului. Stresul induce o alterare a receptorilor GABA-A (inhibitori) asociată cu o creștere a nivelului de dopamină, iar scăderea niveluli de sertonină determină „iritabilitatea limbică,, ce în plan fiziologic se traduce cu o activitate electrică intensă în care chiar și stimuli neutrii sunt tratați ca stimuli avrisivi.

În ceea ce privește modificarea structurală, reziliatele nu sunt acceptate încă în totalitate de comunitatea ștințifică din cauza nereplicării studiilor. La nivelul corpului calos rezultatele sunt mult mai clare, ia în prezent se acceptă faptul că afectarea acestuia este principala modificare de nivel structural indusă de experiențele de tip violent.

CAPITOLUL 2

TEORII CARE STAU LA BAZA VIOLENȚEI COPILULUI

ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

2.1.Violența familială ca formă de tip social9

De-a lungul existenței umane, familia s-a dovedit a fi una dintre cele mai vechi și mai stabile forme de comunitate umană, cea care poate asigura perpetuarea speciei, evoluția și continuitatea vieții sociale. Dată fiind larga varietate a structurilor societale care pot fi considerate în anumite condiții ca alcătuind o „familie,,, exercițiul definirii ei pare inutil.

Luând însă în calcul importanța acesteia în dezvoltarea individuală, definiția apare necesară în calitate de cadru de referință al demersului teoretic. Etimologic, termenul provine din latinescul famulus — sclav de casă, semnificația schimbându-se însă de-a lungul timpului. In trecut familia era proprietatea bărbatului (pater familias), ca soția, copiii, scalvii eliberați, tot avutul, nefiind între ei relații familiale, ci era considerată o proprietate subordonată, tatăl fiind numit genitor și nu pater.

Burgess, Locke și Thomas, oferă următoarea definiție: ,,familia este un grup de persoane unite prin legături de căsătorie, sânge sau adopție, gospodărindu-se împreună, interacționând și comunicând între ele de pe pozița și rolurilor sociale de soț și soție, mamă și tată, fiu și fiică, frate și soră, creând și menținând o cultură împreună,,.

Dată fiind larga varietate a structurilor societale care pot fi considerate în anumite condiții ca alcătuind o „familie,, , exercițiul definirii ei pare inutil. Luând însă în calcul importanța acesteia în dezvoltarea individuală, definiția apare necesară în calitate de cadru de referință al demersului teoretic.

Accentul pus pe înțelegerea familiei ca structură de organizare poate ridica anumite probleme. Pot apărea situațiile, mai ales în perioada (post)modernă de tipul necunoașterii tatălui biologic, cazuri în care, fără un divorț prealabil, apar cupluri formate din parteneri

9.Vlădescu I.M.-Personalitatea copilului neglijat , București,2013,pg.179

care provin fiecrare din alte legături și care aduc în noul cuplu copii din relațiile anterioare

La ora actuală apar noi tipuri familiale precum cele de tip foster sau cele create prin tehnici de reproducere artificială apariției unor cupluri.

Asemenea definiții structurale riscă să dea la o parte grupuri de persoane ce se numesc și se consideră „familie,, și au o viață organizată ca a unei „familii,,, dar nu sunt recunoscuți ca atare.

Hartman și Laird adoptă o definiție fenomenologică afirmând că o famile devine familie când doi sau mai mulți indivizi decid că ei formează o familie și asta înseamnă că, în momentul respectiv pe care îl trăiesc împreună, ei dezvoltă o intimitate în care își împărtășesc nevoile emoționale de apropiere, de a trăi într-un spațiu numit de ei cămin și în care își definesc roluri și sarcini necesare pentru a satisface nevoile biologice, sociale și psihologice ale indivizilor implicați.

De un interes mai crescut sunt funcțiile sociale.Familia este considerată prima și cel mai important agent de socializare a individului și asta deși în perioada modernă rolul acesta este preluat de alte instituții sociale (școală, mass-media, centre culturale etc).

Avantajul socializării în familie este că ea se realizează în mod ideal într-un climat de afectivitate care facilitează transmiterea și însușirea valorilor și normelor sociale.

In familie se realizează, socializarea de bază sau primară. Socializarea realizată în cadrul familiei este esențială pentru integrarea socială a copiilor.

Eșecurile socializării în familie au consecințe negative la nivel macrosocial.

In mod normal, socializarea din familie este convergentă cu normele și valorile promovate la nivel macrosocial. Există însă și situații în care socializarea in familie se face în discordanță cu acestea.

Un element important al funcționării familiale, cu efecte asupra comportamentelor ce se pot manifesta asupra membrilor ei este cel de homeostazie.

Când funcționarea sistemului este benefică, homeostaza asigură continuitatea funcționării în aceeași direcție.

10.Vlădescu I.M.-Personalitatea copilului neglijat , București,2013,pg.181

Când apar însă disfuncții, acestea se perpetuează, căci în homeostazia familiei ele capătă roluri semnificative și obligatorii. În modelul familial se reproduce modelul natural.

Homeostazia este mecanismul care asigură supraviețuirea. Dacă familia a promovat și întărit roluri negative, homeostazia familială le va reproduce cu scopul de a asigura funcționalitatea familială, așa cum a fost ea construită inițial.

Cadrul dezvoltării copilului în familie este dat de modul în care sunt realizate funcțiile parentale, de acestea depinzând măsura în care famila este conceptualizată ca mediu optim pentru dezvoltarea copilului.

Din această perspectiva, Kari Killen definește 7 funcții parentale:

Abilitatea părinților de a da prioritate satisfacerii nevoilor de bază ale copilului, presupune cunoașterea nevoilor de bază ale copilului și disponibilitatea părinților de a răspunde acestora în mod adecvat. E vorba de recunoașterea importanței de a vorbi cu copilul, de a-i lăsa timp spre a răspunde în ritmul său, de a stimula tactil copilul, de a răspunde chemărilor copilului, de a liniști copilul când plânge.

Abilitatea de a oferi copilului experiențe noi, de a-l stimula cognitiv și afectiv.Se pornește de la premisa că dezvoltarea mentală a copilului are nevoie de experiențe. Piaget asemăna copilul cu un cercetător ce acumulează continuu informații. Părintele trebuie să fie capabil a-i permite copilului astfel de experiențe variate.

Abilitatea de a avea o relație empatică cu copilul, va perimte o mai bună cunoaștere a copilului. O bună capacitate empatică îi va permite părintelui să se angajeze în activitățile copilului (joc).

Abilitatea de a-și înfrâna propriile dureri și porniri agresive fără a le răsfrânge asupra copilului. Se face referire la exprimarea stărilor de tensiune interioară. Un anumit grad de toleranță la frustrare și conflict este necesar oricărui părinte. Se consideră că imaturitatea părinților afectează în cea mai mare parte abilitățile de parenting, printre cauze fiind probleme emoționale, psihozele, retardul mental, dependența de alcool și droguri1

11.Vlădescu I.M.-Personalitatea copilului neglijat , București,2013,pg.16

.

Capacitatea de a avea așteptări realiste de la copil, pot stimula dezvoltarea unor paternuri adaptative. Așteptările prea mari sau prea mici, ce nu țin cond de nivelul real și potențial de gândire și acțiune a copilului conduc la frustrări și lipsa de motivare.

Așteptările trebuie să fie în permanență pozitive și concordante. Așteptările prea mici conduc la nedezvoltarea responsabilității și a capacității de rezolvare a problemelor. Copilului îi este periclitată astfel dezvoltarea autonomiei, unul din obiectivele de baza ale societății.

Capacitatea de a percepe copilul în mod realist. De aceasta depinde modul în care părintele se raportează la copil. Așteptările pe care le are de la copil sunt determinate de imaginea pe care o are despre el.

Abilitatea de a recompensa, valoriza copilul.Ca ființă socială, copilul are nevoie de încurajări și aprecieri. O atenție parentală excesivă pe greșeli crează riscul întăririi tocmai a acelor comportamente indezirabile.

Toate aceste funcții se leagă de nevoile copilului pentru o dezvoltare normală. Prin aceste abilități, părinții nu fac altceva decât să vină în întâmpinarea lor.

Nevoile copilului sunt de fapt o particularizare a eternelor nevoi umane descrise de Maslow, fiecare din ele exprimându-se în 5 domenii: fizic, cognitiv, emoțional, spiritual și social.

Nevoia de dragoste și securitate, este împlinită prin contactele sociale, inițial cu mama și treptat cu un cerc tot mai mare de persoane.

Prin intermediul ei copilul își conturează identitatea și devine conștient de sine, iar de calitatea satisfacerii acesteia va depinde calitatea viitoarelor relații sociale ale adultului: cu colegii, cu prietenii, în propria sa familie.

Nevoia de securitate se împlinește prin stabilitatea oferită de atitudinile și comportamentele constante și predictibile ale celor din jur.

Nevoia de experiențe noi, de stimulare condiționează dezvoltarea inteligenței copilului. Se consideră că numai informațiile dobândite prin efort personal, care trec prin experiența proprie de elaborare, îi aparțin definitiv individului, devin un bun personal și pot fi aplicate în spirit creativ.

Dar calitatea experiențelor copilului, cognitive și afective, depinde de calitatea adultului care îi asistă experiențele.

Un cadru didactic care crede că toți copiii trebuie să învețe același lucru și să aibă aceleași performanțe sau un părinte hiperprotectiv, de exemplu vor îngusta șansele de experiență și cunoaștere reale.

Entuziasmul, interesul, receptivitatea adulților față de încercările copilului sunt contagioase, la fel ca și rigiditatea, îngustimea, lipsa de interes și blazarea, care sting gustul și pofta copilului de a cunoaște lumea care îi aparține.

Nevoia copilului de fi apreciat si de a-i fi recunoscute capacitățile. Dacă mai târziu, la vârsta adultă, o activitate dusă la bun sfârșit conține în ea însăși recompensa, la început, pentru a deveni încrezător în posibilitățile lui, adolescentul mai are încă nevoie de încurajări și recompense (motivație extrinsecă).

Acestea sunt utile și pentru a depăși dificultățile și posibilele conflicte care apar în perioada dezvoltării sale personale. încurajările adultului și exprimarea unor exigențe rezonabile față de copil sunt esențiale în socializarea acestuia din urmă.

Exigențe rezonabile nu presupune absența dificultăților, nu scutirea elevilor de efort, ci măsura lor în raport cu puterile reale ale copilului, adică dificultăți care pot fi trecute cu succes în urma unui efortului depus.

Recompensa pe care o dă adultul, prin care recunoaște meritele copilului, este importantă pentru stima de sine a adolescentului, dar și pentru atitudinea față de sarcini și față de efort.

Această recunoaștere a meritelor copilului trebuie făcută în special față de efortul depus de copil, și nu atât față de rezultat.

Căci răsplătirea rezultatului, șinu a efortului va dezvolta la copil tendința de a vâna cu orice preț rezultatul și de a disprețui efortul (elev fiind, va copia pentru a lua note bune).

Poate că această nevoie a copilului, mai mult decât celelalte, solicită respectul adultului față de copil.

Un copil care este respectat de adulții din jur va crește cu sentimentul valorii și a respectului de sine și conduita lui în viață va fi în limitele acestui respect.

El nu va putea manifesta conduite deviante, căci respectul pe care 1-a resimțit a devenit normă, iar el nu va putea face decât acele lucruri care îl vor face să respecte și să se simtă respectat.

Nevoia de responsabilități este extrem de importantă la această vârstă. Prin satisfacerea acesteia se dezvoltă sentimentul autonomiei și independenței. Asumându-și responsabilități pe măsura capacităților lui, copilul învață în același timp regulile, tiparul după care se face un anumit lucru, ceea ce este permis și ceea ce nu este permis.

Adultul îi va atribui responsabilități și îl va asista la realizarea lor, dând copilului libertatea de a decide, iar când decizia nu a fost corectă, de a-și asuma consecințele.

Nevoile de bază, fiziologice ale copilului sunt garanția supraviețuirii și a dezvoltării normale, mai ales acum când apar numeroase schimbări somatice.

Deși abuzul, în special cel fizic și psihologic ca modalitate de disciplinare, este comun în familiile tipice el nu a fost suficient de conceptualizat și implicit studiat ca parte componentă a sistemului familial.

Studiile realizate însă indică existența unei corelații între caracteristicile mediului familial (mai ales în termeni de venit și educație) și abuz.

Cele mai multe studii arată că ratele cele mai mari se înregistrează în familiile cu venituri reduse și cu nivel de educație scăzut, deși diferențele nu sunt semnificative; altele arată că frecvența este mai mare la familiile cu venituri crescute.

De asemenea studii realizate în SUA și în vestul Europei arată că ratele sunt mai mari în cazul părinților singuri și în familiile de minorități și că părinții tineri își abuzează mai des copiii decât cei mai în vârsta.

Aceste rezultate subliniază faptul că deși familia reprezintă ,,o condiție sine-qua-non a împlinirii personalității și a realizării profesionale,,, ea nu mai poate fi conceptualizată doar ca un mediu optim de dezvoltare psihosocială pentru copil.

Din această perspectivă, violența intrafamilială este denunțată ca fiind un efect al propagării și menținerii unei ideologii de tip patriarhal, conform căreia cel care deține puterea, are drept absolut asupra celorlalți (dreptul seniorului), drept impus și menținut prin violență.

12. Pătruț I.-Familia ,cunoaștere și asistență, Cluj-Napoca, 2005, pg. 12

2.2.Violența copilului în familie ca fenomen social

Cei din domeniul administrațiilor sociale, precum și pedagogii pentru copii mici, profesorii, medicii, psihologii și pediatrii, în munca lor de zi cu zi întâlnesc copii victime, supuși unei lipse de îngrijire și unor violențe fizice.

Totodată, ei pot întâlni și părinți care ei înșiși au mari probleme de tip psihologic sau social.Prin amploarea și prin gravitatea sa, problema copiilor asupra cărora s-au exercitat violențe nu mai poate fi trecută sub tăcere și reprezintă în prezent obiectul a numeroase cercetări ce se interesează mai ales de dimensiunile psihopatologice, instituționale și etice.Sunt solicitate diverse ramuri ale sociologiei: sociologia medicală sociologia devianței, a mentalităților etc.

Dorința de a avea un copil variază de la un părinte la altul: de a rămâne însărcinată, de a avea un băiat, o fată sau de a avea un copil cu partenerul său, de a trece peste o neânțelegere, înlocuirea unui copil pierdut etc.

Dincolo de aceste considerente, ar trebui conștientizat de fiecare persoana, că familia joacă un rol important atât în dezvoltarea normală cât și în apariția de condiții psihopalogice. De amintit astfel de tulburare psihosomatică precoce, bâlbâială, psihoză a copilului, problema carenței afective, copii victime ale violenței fizice .

Secole de-a rândul, copilul a fost o victimă frecventă a relelor tratamente, mult mai des decât azi. Abandonul era o practică frecventă, iar plasamentele de îngrijire a copiilor abandonați cunoșteau o mortalitate crescută.

Actele vioolente îndreptate asupra copilului , după o perioadă lungă de tăcere, prin frecvența și creșterea constantă devine o adevărată problemă a societății.

Repulsia legitimă pentru delațiune nu trebuie totuși să ducă la ascunderea suferințelor, după cum respectul față de viața privată nu trebuie să servească drept pretext pentru inacțiune13.

Influența transformărilor socio-culturale (creșterea numărului de divorțuri, al familiilor monoparentale, accelerarea cadrului de viață: stres, oboseală, izolare etc.) sunt doar unele din cauzele creșterii numărului acestor copii considerați neglijați.

13 Pătruț I.-Familia ,cunoaștere și asistență, Cluj-Napoca, 2005, pg. 126

Atunci când există un complice activ, acesta este, în primul rând, bunica, apoi concubinul. Mamele infancticide sunt aproape întotdeauna celibatare, cu slabă calificare profesională trăind în mediul rural.

Toate studiile subliniază izolarea și solitudinea morală a acestor femei. Expertizele psihiatrice vorbesc despre o ușoară debilitate, pasivitate și imaturitate afectivă (reproducere până la idonlitate a modelelor de frustrare, a ciclurilor de neglijare, etc).

Definiția copilului supus violențelor dată de Dicționarul de Psihologie Larousse este:,,copil asupra căruia s-a produs un act de agresiune este, copil victimă a violențelor sau a unor tratamente blamabile. Adesea alcoolismul, mizeria, locuințe insalubre, tradiția neglijărilor stau la originea acestor tratamente condamnabile, dar flagelul poate atinge toate mediile,,. Părinții care își agrsează copiii se simt atât mai culpabilizați cu cât imaginile mamei și tatălui, vehiculate de mass media, sunt supravolarizate.

Pentru a se evita ca aceste persoane să se găsească într-o prea mare izolare și marginalizate, unele ,,școli ale părinților,, au creat, din 1971, în mai multe orașe din Franța, permanențe telefonice la care părinții care nu-și mai suportă copilul ,neglijându-l au posibilitatea să-și exprime în mod anonim tensiunea.

Serviciile publice au pus și ele la dispoziție un sistem de protecție socială, medico-socială și judiciară.Violența afectează un mare număr de copii fără apărare, prin diferite forme de privare. Ea îi afectează, de asemenea și pe adulții care și-au trăit propriile neajunsuri, frustrări spulberate ca părinți. Violența este un fenomen complex și întotdeauna generator de durere, ce necesită o descriere amănunțită.

Există o nevoie de a clarifica conceptul de violență în relație cu abuzul asupra copilului, de vreme ce aceste două descrieri sunt adesea interschimbabile. Termenul de abuz asupra copilului a fost folosit prima dată pentru a descrie ,,copilul bătut,,Conceptul a fost extins. În ziua de azi, a ajuns să fie folosit pentru toate formele de neglijare, nu doar pentru abuzul fizic dar și abuz emoțional și sexual.

Folosind cuvântul violența, se face referire la părinți sau persoane care îngrijesc copilului agresând copilul într-un asemenea grad încât starea sănătății sale fizice și/sau emoționale precum și dezvoltarea sa, sunt în pericol.Definiția copilului neglijat dată de ODAS (Observatorul Național al Acțiunii Sociale Descentralizat) este: ,,Copilul abuzat este cel care este victima violențelor grele, cu consecințe grave asupra dezvoltării sale psihice și psihologice14,,.

2.3.Manifestări condiționate de atitudini perturbate în urma violențelor

Sub aspectul tabloului clinic,devierile de conduită,în rândul copiilor , datorate agresiunilor sunt foarte diverse.Între cele mai frecvente se pot aminti instabilitățile psihomotorii ca fuga,vagabondaj, conduite depresive sau o frontă de opoziționism.

De obicei , a agresarea unui copil creează mult mai repede situații defavorabile din punct de vedere educativ decât le creează decesul ,deoarece în cazul agresării ,înlocuitorul părintelui absent este cel mai adesea elementul unui adulter sau o persoană grăbită să coabiteze. Părinții nu încadrează totdeauna disciplinarea copiilor între regulile de comportament social.

Literatura de specialitate menționează faptul că atitudinile parenterale perturbate de agresarea copiilor ,se întâlnește într-un număr variat de situații.

Dacă educația morală în familie este o problemă legată de personalitatea părinților,atunci trebuie recunoscut faptul că neajunsurile ,la o parte din familiile copiilor agresați ,sunt atât de mari ,încât nici nu se poate vorbi de preocupări educative .

Ambianța sufocantă a căminului prin inegalitatea de atitudini între părinți,sau între părinți și bunici,dezorientări în personalitatea soților,relațiile deficitare cu vecinii,insuficienta integrare a familiei în viața socială constituie tabloul unui mediu nefavorabil dezvoltării normale a copiilor.Consecințele acestor realități sunt cu atât mai grave ,cu cât prin natura lucrurilor, cea mai mare perioadă din viața lor copii se află sub influența caracterului celorlalți membrii ai familiei și în primul rând al părinților lor

14.Mitrofan L., Ciupercă O., Incursiune în psihosociologia familiei, București, 1999, pg. 296.

Efectele violenței se reflectă în sentimentul de insatisfacție ,de lipsă de stabilitate și securitate a copiilor,ducând la înclinații permisive pentru depresii,și stări anxioase.

Aceste manifestări prejudiciează treptat echilibrul dintre copii și mediul social facilitând inadaptarea sa morală prin devieri caracteriale .

În această privință este util de cunoscut mecanismul psihofiziologic prin care acționează conflictele dintre părinți,ca situație traumatizantă cronică,asupra dezvoltării psihice a copiilor .

Acest mecanism are numeroase implicați socio-pedagogice legate de capacitatea de reflectare a psihicului copiilor.

Conflictele în sine ale părinților variind de la simple neânțelegeri cronice ,de uzură,la paroxisme de agitație (scandaluri manifestate,injurii grave,bătăi ) își au evident importanța lor în determinarea intensității reacției afective a copiilor.

Prin amploarea și prin gravitatea sa, problema copiilor neglijați fie de un părinte sau de ambii , nu mai poate fi trecută sub tăcere și reprezintă în prezent obiectul a numeroase cercetări ce se interesează mai ales de dimensiunile psihopatologice, instituționale și etice.

Trebuie ținut cont de faptul că ,condiționarea de atitudini perturbate de neglijarea familială are la bază multe asocieri psihologice ,elaborate în funcție de dinamica mediului ,de condițiile de viață și de ecucație ale puberilor și adolescenților

Pierderea unei legături semnificative în familie înlocuită de o relație restantă neadecvată stă la originea stresului psihosocial întâlnit tot mai des în rândul copiilor agresați.

Balanța emoțională a copiilor agresați poate fi înclinată nu numai de un șoc puternic,ci și de o serie de distrupții de mai mică intensitate ,care se repetă însă un timp mai îndelungat.

Sunt cazuri când vulnerabilitatea la stres a copiilor agresați de un părinte ,depinde de factori genetici și psihosociali (fracmentarea relației psiho-sociale ,având efect în comunicarea deficitară și limitată),alienarea socială și personală.

Pierderea reală,mai mult decât cea simbolică,a ambilor părinți sau a unuia dintre ei ,survenită în timpul dezvoltării individului (oricând în timpul copilăriei) constituie un traumatism psihic sever,cu implicații imediate sau tardive asupra dezvoltării intrapsihice.

Chiar dacă părinții sunt pierduți la vârsta deplinei maturități,copilul supradimensionează evenimentul,pe care îl investește ca valoare deosebită,mult mai mare decât o pierderecurentă.

Familiile cu relații disarmonice constituie și cadrul în care nu pot exista relații normale de comunicare între părinți și copii.

Modul în care copii sunt valorizați de către o societate, se reflectă în preocuparea pe care aceasta o are pentru ca drepturile copilului să fie respectate și implementate în toate domeniile vieții sociale, fie ele publice ori private.

Fenomenul violenței este un construct social, cu consecințe grave asupra psihicului și personalității membrilor familiei ,ce nu aparține doar unei perioade sau unui context social bine determinat.

CAPITOLUL 3

VIOLENȚA ASUPRA COPILULUI ÎN FAMILIE ȘI INFLUENȚA LUI ASUPRA PERSONALITĂȚII LUI

3.1 Personalitatea copilului și influența ei

Omul nu se naște cu personalitate, ci devine pe parcurs o personalitate. Personalitatea se realizează în timp sub influența a multor factori.

Putem spune că procesul formării personalității începe încă din primele zile ale copilăriei și continuă toată viața.

Acest proces nu e întotdeauna continuu și uniform, ci discontinuu, cu salturi și plafonări, poate fi valorizat pozitiv dar și indezirabil social cu comportamente deviante, marginale.

Unii specialiști afirmă că în jurul vârstei de 3 ani sunt create marea majoritate a premiselor personalității, pentru ca în adolescență personalitatea să fie în linii mari, constituită pentru că dispune de toate laturile și chiar de maturizarea relațiilor dintre ele.Înainte de ,,a fi el însuși,,, copilul este ,,altul ,, sau ,,alții,,.

Personalitatea acestuia se construiește după modelul dat de celălalt. Educația începe cu imitația și se termină cu identificarea unui model.

Acestea se fac la copil, în raport cu ,,influențel,,, adică presiunile, reprimările cu caracter extern, exercitate de părinți. El devine astfel, obiectul emoțiilor, tendințelor, dorințelor celor din jurul său.

Educația începe în familie. Controlul riguros asupra copilului trebuie deținut încă din primii ani, ca mai târziu părinții să se poată destinde pentru că deja copilul și-a dezvoltat propriul control asupra faptelor sale. Rolurile directe, principale și resposabile de educația copilului revin ambilor părinți dar sunt diferențiate.

3.1.1. Influența tatălui

,,În calitatea sa de tată, bărbatul simbolizează interdicția și forța disciplinară, imaginea autorității, cel care pr emite dirijarea dorințelor și contrucția psihică a ființei umane,, .

El este simbolul autorității care reglează relațiile colective, asigură securitatea și încrederea familiei.Modul cum tatăl își exercită rolurile sale diferă cu tipul de tată:

Se evidențiază câteva tipuri de tată:

●agresiv, violent, autoritar, intolerant;

●cald, prietenos;

●anxios, depresiv.

In majoritatea cazurilor, copilul va imita modelul ales oferit de părintele său.

3.1.2. Influența mamei

Pentru copil mama reprezintă primul contact cu lumea prin voce, miros, hrană, vedere, mișcare, joc, sentimentul de securitate și cel de dragoste. Atitudinile materne nocive pot declanșa apariția unor boli grave la copil, pe plan somatic, psihic sau psihosomatic.

S-a identificat o corespondență între atitudinile materne nocive și bolile copilului, ca de exemplu:

●respingere pasivă – coma nou-născutului;

●oscilații între răsfăț și ostilitate-hipermobilitate;

●privare afectivă – depresie;

●angoasă mascând ostilitatea – eczeme.

Se pare, deci, că mama în raport cu tatăl, are efect mult mai direct, imediat, mai important.

Efectele negative ale modelului matern se manifestă precoce, în sfera emoțional-afectivă, vegetativă, somatică și mai târziu, în comportamentul și atitudinea copilului, în modelul personalității lui.

Tatăl și mama influențeză copilul nu numai prin comportamentul lor individual ci și prin natura relației conjugale.

Copilul percepe relațiile conflictuale dintre părinți și în mod secundar, acestea îi vor pricinui tulburări.

S-a observat faptul că aproape trei sferturi dintre copiii cu tulburări caracteriale și de comportament, au părinți despărțiți.

În cazul copiilor asociali și agresivi se constată existența la aceștia a unor relații familiale marcate de violență și agresivitate ale părinților unul împotriva celuilalt.

Sunt situații în care pentru mamă, copilul e un refugiu și o armă împotriva soțului ei sau când pentru tată el este obiectul de iubire pe care-l revendică mamei geloase, între părinți declanșându-se astfel o relație agresivă, ,,un câmp de bătaie,, în centrul căruia se află copilul.

Alte situații traumatizante pentru copil pot fi reprezentate de divorțul părinților urmat de abandonarea sau neglijarea copilului, pasarea responsabilității creșterii și educării lui între soți și, eventual, apariția părinților vitregi, de cele mai multe ori ostili sau indiferenți față de acesta.

CAPITOLUL 4

ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

4.1.Scopul dercetării

Am pornit această cercetare plecând de la ideea că realizarea unei analize calitative și cantitative a fenomenului agresarea copilului, nu numai în cadrul propriei familii dar și al școlii sau comunității din care acesta face parte, reprezintă, o inițiativă de care toți factorii de răspundere din domeniu trebuie să țină cont.

Așa cum am contatat în literatura de specialitate agresarea copilului ,(ca formă aparte de abuz intrafamilial) este o importantă problemă socială, care presupune eforturi deosebite din partea autorităților și a specialiștilor, preocupați de analiza cauzelor și de activitatea de prevenire.

Studiul de față a pornit de la nevoia de informații calitative și cantitative privind agresarea copiilor, în vederea îmbunătățirii sistemului de prevenire, intervenție și combatere a acestui fenomen.

Așadar scopul acestei lucrări este :

●Studiul vizând incidența, prognosticul și evaluarea tuturor posibilităților de a consilia copii agresarea;

●Gruparea procedeelor și a mijloacelor utilizate în analiza ,și evaluarea copiilor agresați;

●Realizarea evaluării inițiale, și aplicarea unei consilieri din partea specialiștilor în domeniu;

●Analiza diferențelor existente între datele de referință, din literatura de specialitate și cele efectuate în cadrul acestei cercetări.

Apare deci necesitatea consilierii ,printr-o acțiune concertată, pentru a preveni apariția diferitelor tulburări la copii agresați în familie .

4.2.Obiectivele lucrării

Obiectivele acestei lucrări au importanță deoarece consilierea și susținerea morală și psihică a copiilor agresați în familie , joacă un rol deosebit de important în viața socială a acestora și trebuie să se realizeze printr-un ansamblu de metode din ce în mai perfecționate care vizează menținerea și reducerea acestora într-o stare psihică satisfăcătoare.

În această idee obiectivele cercetării au fost :

●Consultarea literaturii de specialitate pentru a stabili gradul de actualitate a temei propuse și nivelul la care se află cercetările în domeniu ;

●Stabilirea ipotezelor cercetării precum și modalitățile prin care vor fi verificate;

●Redactarea unei lucrări care să cuprindă desfășurarea și rezultatele finale ale cercetării în scopul popularizării acestora pentru toți specialiștii în domeniu;

●Îmbunătățirea statusului emoțional al copiilor agresați în familie

●O bună inserție socială a copiilor agresați în familie;

●Ameliorarea funcției de coordonare și control a copiilor agresați în familie;

●Analizarea ,observarea și evaluarea copiilor agresați în familie;

●Pe baza observațiilor din literatura de specialitate, precum și a rezultatelor cercetării, am urmărit proiectarea unui program de intervenție, centrat pe îmbunătățirea imaginii de sine și pe creșterea nivelului respectului de sine la copii agresați în familie dar internați în regim de urgență într-un centru de plasament,pentru a-i îndepărta din mediul familial.

4.3. Obiective practice

Am ales această temă pentru lucrarea mea ,deoarece , pe parcursul stagiilor efectuate am constatat efectele favorabile ale unei consilieri profesionale și satisfacția copiilor agresați în familie .

O altă motivație care a contribuit la alegerea acestei teme a fost ideea de a aduce în actualitate literatura de specialitate .Astfel motivele acestei lucrări sunt :

●Studiul vizând incidența, și evaluarea tuturor posibilităților de a consilia copii supuși la diferite forme de violență în familie ;

●Analiza diferențelor între datele de referință, existente în literatura de specialitate și cele efectuate în cadrul acestui studiu ;

●Realizarea evaluării inițiale pe baza dicuțiilor purtate;

●Determinarea incidenței cazurilor de agresare în familiile;

●Perspectiva principalelor dimensiuni ale fenomenului de agresare fizică ;

●Distribuția valorilor indicilor de violență pe dimensiunea rurală sau urbană;

●Măsurarea frecvenței cazurilor de violență pe forme și tipuri concrete de manifestare;

●Distribuția indicilor de violență in raport cu diferitele caracteristici,socio-economice și psiho-sociale ale părinților sau persoanelor care au copii în îngrijire;

●Determinarea profilului familiilor în care se manifestă diferite forme de violență ;

În urma interviurilor, situația impusă mi-a permis să utilizez metoda observației participative și să analizez cu mai multă atenție și mai mult interes aspecte ușor de evitat și întâlnite des la copii nagresați în familie.

Pentru atingerea obiectivelor am stabilit următoarele tematici:

●Interviurile și discuțiile care au contribuit din plin la consilierea copiilor agresați în familie,și afectați emoțional ;

●Sprijinul oferit asistenții sociali;

●Sprijinul oferit de forurile locale.

4.4.Ipoteza lucrării

Pornind de la observațiile din literatura de specialitate, am presupus că:

●Copii agresați în familie au o imagine de sine negativă, mai accentuată comparativ cu copii care provin din familii normale;

●Copii agresați în familie ,au o stimă de sine mai scăzută ,în acord cu natura provenienței lor, comparativ cu copii care provin din familie cu comportament normal.

Ipotezele de lucru (operaționale) care m-au orientat în analiza cantitativă a răspunsurilor participanților au fost:

●Copii agresați în familie vor ezita să răspundă la anumite întrebări ,pe care ei le consideră incommode din punctul lor de vedere ,dar absolut necesare pentru consilier ,pentru a putea face o evaluare corectă;

●Izolare și marginalizare din cauza diferențelor sociale ( intervine diferența dintre copii agresați în familie și copii care provin din familii cu comportament normal);

4.5.Metodele de cercetare

Ca metode de cercetare în vederea desfășurării acestei lucrări, acumulării datelor , prelucrării subiecților și interpretării rezultatelor care au condus la formularea unor concluzii finale, s-au folosit metode ca:

Metoda documentării teoretice .Documentarea teoretică a presupus căutarea resurselor bibliografice în care era tratată problema cercetată, consemnarea și selectarea acestor probleme, urmate de prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute .Din studierea surselor bibliografice, m-am informat despre problemele și nevoile copiilor neglijati în familie.

Metoda anchetei s-a desfășurat pe baza observației copiilor neglijati în familie pe baza consultării fișelor și discuțiilor purtate ;

Metoda observației a constituit una dintre mijloacele principale de investigație directă a realității, a reprezentat punctul de plecare în obținerea materialelor faptice, concrete, care au constituit apoi baza analizei; Trebuie menționat faptul că,dată fiind susceptibilitatea deosebită a copiilor supuși cercetării,aceștia nu știau că sunt observați,evitând astfel apariția fenomenelor de blocaj și inhibiție.

Metoda convorbirii a urmărit stimularea în exprimare a copiilor,fără a-i pune în dificultate.Discuția a fost orientată în direcția surprinderii frământărilor interne al subiecților,a mediului în care își desfășoară viața și activitatea,a descoperirii cauzelor care au condus la neglijarea lor.

Metoda biografică a contribuit la descoperirea antecedentelor tulburărilor și a comportamentului copiilor agresați,pe baza relatărilor. Din studierea surselor bibliografice, m-am informat despre problemele și nevoile copiilor,în antecedente pentru a afla motivul ce a dus la neglijarea lor.

Metoda testelor a urmărit stabilirea motivelor care a dus la agresarea lor ,folosind chestionarul Chage și Audit.

Metodele statice de interpretare a datelor folosite au fost: media aritmetică,procente ,rapoarte,testul de corelație neparametrică chi pătrat,deviație standard.

Metoda experimentului psihologic a constat într-un sistem complex de cunoaștere a realității, caracterizat prin utilizarea raționamentului experimental ce a prelucrat fapte provenite din observație.Experimentul a presupus o stare activă a copiilor neglijati în familie și a implicat o activare metodică care a fost orientată spre un scop precis de verificare a ipotezei prezentată sub formă de tabele și grafice .

4.6.Lotul de subiecți supuși cercetarii

Cercetarea a fost efectuată pe un lot de 92 de copii cu vârste cuprinse între 8 și 18 de ani în perioada noiembrie 2015-aprilie 2016.

Încă o mențiune ce trebuie făcută ,este aceea că că studiul pe eșantioul amintit a vizat cercetarea pe o perioadă de 9 luni a copiilor neglijati.

Criteriile de includere în acest eșantion au fost copii agresați în mod frecvent de familie ,din diferite motive.

Ca urmare a cercetarii s-a putut constata ca pentru unii copii violența fizica a fost cauza care a dus la depresie ,anxietate ,iar 8 din copii au avut tentative de suicid fără finalizare.Criteriile de excludere din cadrul acestui eșantion au vizat copii la care, în foile de observație, nu s-au găsit toate datele informative.

4.7.Desfășurarea cercetării

Cercetarea a presupus patru etape :

Etapa I a constat dintr-un interviu de grup ,câte 40 minute cu fiecarecopil,timp în care am purtat discuții pe teme legate de specificul vârstei lor (aspecte fiziologice,psihoemoționale,relația cu familia,relațiile cu prietenii sau relațiile cu profesorii la scoala,perspective) ,urmat de completarea unui chestionar individual .

Chestionarul a fost structurat în 4 părți :scorul Apgar al familiei,identificarea problemelor,care duc la depresie ,stări anxioase sau fenomene suicidale,evaluarea sau autoevaluarea problemelor actuale și a perspectivelor de viață a subiecților.

Etapa a-II-a constat dintr-un interviu individual pe baza chestionarului aplicat în etapa I-a,autoevaluarea stării de sănătate fizică și psihică prin acordarea de note de la 0 la 10 (unde 0 era cea mai proastă stare de sănătate fizică sau psihică pe care ei și-o pot imagina,iar 10 cea mai bună stare de sănătate) și evaluarea stării de sănătate fizică ,psihică efectuată în colaborare cu echipa medic-psiholog (pe baza documentelor de evidență primară medicală și psihopedagogică, în cazul tinerilor,anamneză,examen clinic,evaluare psihologică).La această etapă au acceptat să participe 68 de subiecți (74 %) din cei 92 de elevi evaluați în etap a-I.

In etapa a-III-a a avut loc al doilea interviu individual ,pe lotul selecționat cu potențial de risc suicidar și intervenție de grup.

Etapa a-IV-a a fost cea de evaluare și interpretare a rezultatelor.

CAPITOLUL 5

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Contribuția mea personală a constat în cercetarea unui eșantion de 92 de copii supusi n La diferite forme de violență în familie cu vârste cuprinse între 8 și 18 ani .

În cadrul cercetării s-a dorit o analiză amplă asupra eșantionului de copii ,pe lângă aplicarea ședințelor de psihoterapie bazate pe determinări clinice .

Încă de la primul contact cu copii, supravegherea funcțiilor vitale și vegetative ,împreună cu examenele fizice și de specialitate ce se impun plus contribuția medicilor de specialitate , au constituit un factor hotărâtor în stabilirea ședințelor de psihoterapie.

Lotul a fost format din 92 de subiecți ,56 baieti (61% ) și 39 fete (39 %),cu vârsta între 8 și 18 de ani (vârsta medie 18,6 ani).Grafic nr.1

Grafic nr. 1 Distribuția pe sexe a grupului studiat

In ceea ce privește formele de violență la care au fost supusi copii în funcție de sex,din grafic rezultă o predominanță crescută în rândul băietilor în proporție de 61 % față de fete ,acestea având un procent de 39 % .Acest rezultat este în concordanță cu datele furnizate de literatura de specialitate care înregistrează procentaje crescute în cazul baietilor.

Tabelul 1.Distribuția pe grupe de vârste a copiilor agresați

Grafic nr.2. Distribuția pe grupe de vârste a copiilor agresați

Din prezentarea grafică se poate observa o incidență crescută în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 13-16 ani ani (30.36 %) comparativ cu copii care au vârsta între 17-18 ani (23.92 %) iar incidența cazurilor este mult mai scăzută la copii cu vârsta cuprinsă între 8-12 ani 20.24 %).

În cazul fetelor, vârsta medie a fost de 8 de ani, vârsta cea mai frecventă a fost de 18 de ani. Datele obținute sunt similare celor furnizate de literatura de specialitate, media de vârstă și vârstele cele mai frecvente corespund unei perioade de schimbări majore, uneori dramatice din viața copiilor.

Tabelul nr.2.Repartiția copiilor după mediul de proveniență

Urmărindu-se repartiția copiilor agresați pe mediul de proveniență ,din tabel și grafic 54.28 % din copii provin din mediul rural comparativ cu 30.36 % din copii proveniți din mediul urban .

În urma acestui studiu am concluzionat că numărul copiilor agresați este semnifcativ mai mare în mediul rural , față de mediul urban , raportul fiind de 2/1 în favoarea copiilor proveniți din mediul rural.

Explicațiile la aceste observații se pot face pe seama unui nivel de stres crescut al copiilor din mediul rural comparativ cu copii din mediul urban și o adresabilitate mai scăzută sau chiar deloc la instituțiile de asistență medicală specializată.

Tabelul nr.3 Nivelul de studii al copiilor n agresați

Grafic nr.4. Nivelul de studii al copiilor agresați

Analiza corelației dintre agresarea copiilor și nivelul educațional s-a bazat pe următoarea scală valorică:

• Copii fără studii – nu au absolvit nici o formă de învățământ (13.8 %);

•Copii cu studii gimnaziale-47.84 %

• Copii cu studii liceale -23 %

Copii fără studii s-au regăsit într-un procent scăzut în cadrul acestui studiu.

Un rol cheie de agresare la care copii au fost supusi este reprezentat de mediul familial.

Astfel, un mediu familial nearmonios acționează ca un factor neprotector ,la care victime sunt copii agresați.

Un mediu familial disfuncțional sau dezorganizat reprezintă un factor de vulnerabilitate atat în agresarea copiilor cât și un element de prognostic nefavorabil în evoluția depresiei ,anxietății sau fenomenului suicidal cu sau fără finalizare.Majoritatea copiilor agresați provin dintr-un mediu familial dezorganizat.

Perioada interviurilor de grup și individuale a fost noiembrie 2015–martie 2016

Grafic nr. 5.Participarea la interviuri a grupului

Tabelul nr.5.Scorul Apgar al familiei-chestionar-semnificație-rezultate

Tabelul nr.6.Scorul Apgar al familiei-interpretare

Grafic nr.6. Distribuția în funcție de scorul Apgar al familiei

Evaluarea scorului Apgar al familiei ne arată că 51 % dintre copii participanți la interviuri provin din familii cu disfuncții medii (37 %) și severe ( 49 % ).

Scorul mediu al lotului a fost 6,5 și corespunde unei familii cu disfuncționalitate medie,iar scorul mediu al grupului cu risc crescut de agresare care duce la depresie sau anxietate a fost de 4,3 % corespunzător unei familii cu disfuncție severă.

Analiza itemilor scorului (Tabelul nr.6.) relevă faptul că în 61 % din cazuri familia își mobilizează resursele materiale pentru rezolvarea problemelor,dar numai în 41-46 % din cazuri,familiile își mobilizează și resursele emoționale,de timp și comunicare empatică cu copii,astfel :

●61 % dintre copii pot să ceară ajutorul familiei când au o problemă ,36 % doar uneori găsesc sprijinul necesar în familie,iar 3 % niciodată (Item 1-Adaptarea) –Grafic nr. 7)

●capacitatea de a rezolva problemele prin comunicarea cu familia se regăsește permanent la 45 % dintrecopii ,41 % uneori,iar la 14 % niciodată (Item 2-Parteneriatul-Grafic nr. 8)

●46 % dintre copii sunt susținători în alegerile lor,39 % uneori,15 % niciodată nu găsesc acest sprijin în familie (item 3-Creșterea-libertatea de a crește și a schimba-Grafic nr.9)

●41% dintre copii sunt mulțumiți de felul în care familia își exprimă afecțiunea față de ei,39 % uneori,iar 20 % foarte rar (Item 4-Afecțiunea-intimitatea emoțională și teracțiunea în familie-Grafic nr.10)

●45 % dintre copii consideră că petrec suficient timp de calitate cu familiile lor,37 % doar uneori,iar 18 % foarte rar ,( Item5-Rezolvare-implicarea și interacțiunea celorlalți membrii ai familiei- Grafic nr. 11).

Grafic.nr.7.Distribuția în funcție de capacitatea familiei de a adapta

și distribui resursele

Grafic nr.8.Distribuția în funcție de capacitatea de a

rezolva problemele prin comunicarea cu familia

Grafic nr.9.Distribuția în funcție de libertatea de a creștere și schimbare a familiei

Grafic nr.10.Distribuția în funcție de intimitarea emoțională

și interacțiunea în familie

Grafic nr. 11.Distribuția în funcție de implicarea și interacțiunea celorlalți membri ai familiei

Familia disfuncțională reprezintă un factor favorizant și de risc suplimentar pentru copii agresați .

În lotul studiat am identificat 6 copii cu risc suicidar crescut pe fondul violenței fizice dar mai ales emotionale 8,82 %) :5 fete și 1 barbat ,sex ratio fete :băieti =5:1

Dintre aceștia ,4 fete au prezentat tentative de suicid ,ceilalți doi aveau gânduri suicidare ,fără fapte după ce în prealabil trecuseră prin episoade depresive ca urmare a neglijarii la care erau supusi, problemele variind de la un caz la altul. (Grafic nr. .12)

Grafic .12.Distribuția în funcție de risc suicidar pe fondul violenței din varii motive din partea familiei

Scorul Apgar familial mediu la grupul cu risc crescut a fost 4,3 (disfuncție severă), în 4 cazuri acesta fiind 0-3 ,iar într-un caz a fost 6 (disfuncție familial medie).

Au existat și alți factori de risc în cazul copiilor din familia cu disfuncție medie (AHC suicid cu finalizare-tata tot pe fondul consumului de alcool și în APP boală cardiaca cronică ce a necesitat instalare de pacemacker).

De remarcat o incidență crescută a riscului și tentativelor suicidare ,pe fondul violenței , în lotul analizat (8,82 %) față de datele din literatură (media generala în UE (20,5 la 100 00o locuitori).

Deși în aparență cazurile nu au legătură între ele se remarcă o concentrare mare într-un grup (5 fete),ceea ce mă determină să mă gândesc la influența grupului, fenomene de contagiune sau prezența antecedentelor familiale (predispoziție,model) ca factori de risc suplimentari.

Scăderea stimei de sine ,autoevaluarea stării de sănătate fizică și psihică au arătat diferențe între grupul copiiloragresați în familie, față de copii care provin din familii cu mediu normal ,astfel pe o scală de evaluare de la 0-10 ( unde 0 era cea mai proastă stare pe care copii și-o pot imagina și 10 cea mai bună stare de sănătate fizică și psihică) scorul mediu a fost de 7,5 pentru sănătatea psihică și 8,7 pentru sănătatea fizică.(Tabelul nr.7.)

Tabelul nr.7.Autoevaluarea stării de sănătate fizică și psihică

Copii agresați ,în general,și-au evaluat starea lor de sănătate fizică mai bună decât cea psihică,deși nici unul nu era în evidență special cu boli psihice și nici cu alte boli somatic cornice sau invalidante, cu excepția a 2 cazuri.

Literatura de specialitate spune că în cazul copiilor agresați fizic si emotionali,în mod frecvent au loc mai multe consultații la medicul generalist pentru simptome ușoare (oboseală,dureri),o stare de rău general,nedefinită și nu amintește de motivul pentru care sunt agresați ,dacă nu sunt întrebați direct,dar la o analiză mai atentă se decelează simptomatologia depresivă,cu o diminuare sensibilă sau chiar importantă a performanțelor lor,o repliere asupra lor însuși,tulburări de somn sau o tendință spre accidente repetate .

În astfel de situații copii trebuie interogați direct,folosind testul Cage,într-un climat empatic în legătură cu motivele care îl fac să nu renunțe la alcool

●Cum esti privit de membrii familiei ?

● Te bate vre-un membru din familie ?

●Cine te ajută la teme ?

●Parintii tai plecati, pastreaza legatura cu tine ?

●Ce părere ai despre felul în care se poartă familia cu tine ?

●Cum ești pedepsit când greșești ?

●Te simți bine în familie ?

●Ai o comunicare buna cu membrii familiei ?

Conform Tabelelor nr.8 și 9,odată relevată suferința,copii agresați trebuie evaluați ( simptome de rang I-dimensiunea anxios-depresivă,de rang II-dimensiunea impulsivă și organizarea personalității,de rang III-mediul contextual),Calmat ,controlat și protejat.

Preocupările cele mai importante ale copiilor agresați sunt în sfera familiala,dar acestea sunt percepute în mare parte ca factori,de stres (42 %),comunicarea defectuoasă în familie (41 %),banii,lipsa resurselor material (26 %),viciile (21 %) .

Tabelul nr.8.Problemele persistente ale copiilor agresați

Tabelul nr.9.Viața actuală a copiilor

Perspectiva copiilor se îndreaptă în viitor tot spre mediul familial ( 50 %),cu perspective unei activitati stabile ipotetic (sport,lectura,drumetii) (29 %),fericiți (15 %),în timp ce 9 %,,nu știu,, sau ,, mi-e și frică să mă gândesc,,,iar 16 % refuză răspunsul la această întrebare. ( Tabelul nr.10)

Tabelul 10.Perspectiva de viață a copiilor (peste 10 ani)

Potrivit tabelului de mai sus se poate deduce:

●Riscul de agresați este mult mai crescut la copii care provin din familii disfuncționale,în studiul nostru,toți cu familii disfuncționale.

●Influența grupului sau anturajului poate fi un factor de risc suplimentar.

●Necesitatea programelor de pregătire a echipei pentru măsuri de profilaxie

Aceștia fiind medic+asistent medical+psiholog+asistent social+consilier spiritual,depresia,anxietatea și riscul suicidar , pe fondul neglijarii fiind în creștere sunt considerate probleme de sănătate publica.

Tabelul nr.11.Testul AUDIT aplicat la copii supuși cercetării

Folosind testul AUDIT din tabelul nr.11 rezultatele sunt

Întrebarea 1-11,04 % din copii sunt agresați de 4 sau de mai multe ori pe săptămână

Întrebarea 2-7.36 % din copii sunt agresați de 7 sau 9 ori într-o zi obișnuită

Întrebarea 3-16.56 % din copii sunt agresați într-o singură dată zilnic sau aproape zilnic

Întrebarea 4-19.32 % din copii au constat sunt agresați lunar îm familie

Întrebarea 5-4,6 % din copii au reușit lunar sau mai rar să facă ceea ce era de așteptat să facă

Întrebarea 6-6.44 % din copii au avut nevoie lunar sau mai rar de afectivitate ca să își revină după ce au fost neglijati

Întrebarea 7- 5,52 % din copii au avut săptămânal un sentiment de remușcare sau de vină după ce au fost agresați

Întrebarea 8- 3.68 % din copii au răspuns că în ultimul an s-a întâmplat lunar sau săptămânal să isi puna intrebarea de ce este agresat

Întrebarea 9-1,84 % din copii recunosc că din cauza neglijarii si a lipsei de afectivitate, au randament scazut la invatatura

Întrebarea 10- 8.28 % din copii recunosc că în ultimul an o rudă,un prieten un doctor sau o altă persoană din domeniul sanitar au fost îngrijorați de faptul ei sunt agresați in familie

CONCLUZII

Concluziile succeptibile desprinse din analizarea și evaluarea acestei lucrări au avut menirea să ofere noi instrumente de lucru, autorităților abilitate, în vederea conturării unor regulamente viitoare adresate acestui domeniu ,care încă prezintă vulnerabilitate.

În același timp am încercat să ofer dimensiuni de dezvoltare unor măsuri concrete și orientate, care să asigure o prevenire reală și o corectare, pe măsură, a cauzelor care pot favoriza perpetuarea violenței ,față de copii.

În acestă lucrare s-a încercat, pornind de la violența în familie , o introspecție și o analiză calitativă a vieții de zi cu zi a copiilor în familie pentru a se evalua diferitele alternative pe care aceștia le au la dispoziție.

Lucrarea a încercat să evidențieze o analiză pertinentă, surprinzând factori și evenimente relevante pentru neglijarea comisa asupra copiilor ,indiferent de mediul de proveniență.

Ca o idée concludentă , trebuie să menționez faptul că am convingerea că ar fi necesară acordarea unei asistențe specializate, asigurată de o echipă interdisciplinară formată din psihologi, sociologi, consilieri pe probleme educaționale,pentru a-i ajuta pe copii supuși diferitelor forme de violență în familie.

S-ar impune consilierea educațională și psihologică atât la nivel individual, cât și de grup, prin abordarea unor activități care să ofere copiilor agresați în familie ,o viziune asupra vieții, acceptarea trecutului, în vederea unor schimbări identitare.

Realitatea sociala este caracterizată printr-o explozie a problemelor sociale, culturale, morale, dar și printr-o cronică frustrare generata de incapacitatea în mare măsură moștenită din trecut de a face fata acestora.

Concludentă este și ideea că copii sunt victime ale violenței în familie ,ceea ce înseamnă că trebuie ajutați de către specialiști ,deoarece formarea unei noi competențe duce adesea la rezolvarea problemelor și la dezvoltarea personalității individului.

BIBLIOGRAFIE

Mihaela Minulescu – Violența fenomen social de amploare , Editura Didactică și Pedagogică, București ,2009

G. Lorin – Violența fenomen social de amploare , Editura Didactică și Pedagogică, București ,2013,

Durnescu Ioan-Tratat de psihologie socială,Editura Humanitas,București,2011

Ion Moraru- Psihologia familiei în societatea modernă,Editura Polirom,București,2008

Mihai Golu, Psihologie Generală,Editura Universitară ,2011

Sorin M.Rădulescu,Mircea Piticaru – Psihologia familiei în societatea modernă,Editura Polirom,București,2009

Vlădescu I.M.-Personalitatea copilului neglijat , București,2013

Pătruț I.-Familia ,Cunoaștere și asistență, Cluj-Napoca, 2005,

Enăchescu C., Tratat de psihoanaliză și psihoterapie,Editura Polirom ,Iași, 2003.

Mitrofan L., Ciupercă O., Incursiune în psihosociologia familiei, Editura All, București, 1999

Vlădescu I.M.-Personalitatea copilului neglijat , Editura Iris ,București,2013

Zamfir C – Politici sociale, Editura Alternative, București, 1997

Berdiaev N.- Cunoașterea de sine, Editura Humanitas, București, 1998

Șchiopu U. -Introducere în psihodiagnostic, Tipografia Universității București, București, 1976

Roșea, M., Metode de psihodiagnostic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972

Neamțu G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003

P.Elefterie -Problematica reacției sociale,Editura Coloseum ,București,1997

Osteried, P. –Semiologia Personalității ,Editura Coloseum,București,2003

Mitrofan. I., C.Ciupercă C. -Incursiune în psihosociologia familiei,Editura Mihaela Press, București,1998

Enăchescu C. – Tratat de psihanaliza si psihoterapie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.

=== db71a3d09e2ebacfd77be2a90605122c7d847ea6_387333_2 ===

UNIVERSITATEA

SPECIALIZARE : PSIHOLOGIE

VIOLENȚA ÎN FAMILIE

PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENTĂ

2016

UNIVERSITATEA

VIOLENȚA ÎN FAMILIE

PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENTĂ

2016

CUPRINS

Introducere

CAP.1.Violența…………………………………………………………………………1

1.1.Delimitări conceptual ………………………………………………………………1

1.2.Etiologia violenței…………………………………………………………………..1

1.3.Consecințele violenței în familie ………………………………………………….3

1.4.Violența împotriva femeilor…………………………………..…………………… 8

1.5.Violența în familie îndreptată asupra copilului ……………………………………………….9

1.6.Efectele violenței …………………………………………………………………10

CAP. 2.Teorii care stau la baza violenței copilului în societatea contemporană……12

2.1.Violența familială ca formă de tip social ………………………………………………………12

2.2.Violența copilului în familie ca fenomen social ……………………………………………18

2.3.Manifestări condiționate de atitudini perturbate în urma violențelor …………………20

CAP.3.Violența asupra copilului în familie și influența lui asupra personalității lui..23

3.1 Personalitatea copilului și influența ei………………………………………………………….23

3.1.1. Influența tatălui …………………………………………………………………24

3.1.2. Influența mamei ……………..…………………………………………………24

CAP.4. Organizarea și desfășurarea cercetării ……………………………….………26

4.1.Scopul dercetării ………………………………………………………………….26

4.2.Obiectivele lucrării ………………………………………………………………..27

4.3. Obiective practice………………………………………..……………………… 27

4.4.Ipoteza lucrării ……………………………………………………………………28

4.5.Metodele de cercetare ……………………………………………………………29

4.6.Lotul de subiecți supuși cercetarii …………………………………………………30

4.7.Desfășurarea cercetării ……………………………………………………………31

CAP. 5.Rezultate și discuții …………………………………..………………………32

CONCLUZII…………………………………………………………………………. 47

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………48

INTRODUCERE

În societatea modernă violența este privită ca un nucleu social care influențează întreaga evoluție de viață a individului punându-și amprenta pe întreaga sa personalitate deoarece este o realitate cunoscută că violența afecteayă întreaga existență fizică și psihică.

Pornind de la necesitatea construirii unei asemenea paradigme ,lucrarea VIOLENȚA ÎN FAMILIE ,își propune să evidențieze principalele dificultăți epistemologice implicate de procesul apropierii celor două științe,în vastul efort de deschidere spre social și a sociologiei spre cazul clinic în care sunt implicați membrii familiei atunci când recurg la fapte violențe.

Voi începe această lucrare prin a motiva faptul că alegerea temei a avut un scop bine determinat deoarece ,prin intermediul acesteia, studiind și literatura de specialitate, am dorit să scot în evidență factorii determinanți care îi fac pe unii membrii ai familiei să recurgă la acte de violență.

Lucrarea VIOLENȚA ÎN FAMILIE prezintă o temă de actualitate , deoarece personalitatea individului , joacă un rol deosebit de important pentru latura umană a acestuia.

Modul de preluare al datelor, atât în partea teoretică cât și în partea specială, este concis iar rezultatele și discuțiile au prezentat contribuția personală, bazată pe o bibliografie selectivă și de actualitate, în vederea precizării unor aspecte particulare în ceea ce privesc aspectele neplăcute ale violenței care există în familie în care sunt implicați în mod direct membrii acesteia.

Țelul acestei lucrări este acela de a studia problemele care stau la baza declanșării violenței în care sunt implicați membrii familiei.

Lucrarеa dе față arе un caractеr șiințific sub aspеctul dеzbatеrii inеditе în cееa cе privеștе efectele violenței în familie

fiind structurată în 5 capitolе:

•Primеlе 3 capitolе constituiе fundamеntarеa tеorеtică a lucrării.

•Capitolеlе 4 și 5 sunt prеmеrgătoarе cеrcеtării și discuțiilor .

Concluziilе ofеră o analiză succеptibilă și pеrtinеntă asupra lucrării deoarece ,de aici reiese faptul că pierderea unei legături semnificative cu familia,stă la originea violenței care au de multe ori efecte nedorite asupra psihicului individului direct implicat.

Bibliografia еstе sеlеctivă și dе actualitatе , dând acestei lucrări calitatea de a fi prezentată la sesiunea din anul 2016.