Violenta Fonica din Municipiul Bucuresti

Rezumat: Aceasta lucrare de cercetare descrie violenta fonica la nivelul municipiului Bucuresti. Bucurestiul este cel mai afectat oras din Romania, unde zgomotul creeaza probleme zilnic pentru mii de persoane. Problema violentei fonice devine din ce in ce mai intensificata de la an la an. Astfel exista probleme referioate la violenta fonica, dar in acelasi timp exista si variante de solutionare care sa diminueze numarul decibelilor. Prin aplicarea chestionarului de opinie pentru violenta fonica am ajuns la concluzia ca oameni sunt din ce in ce mai afectati de aceasta problema.

Cuvinte cheie: violenta fonica, poluare fonica, zgomot, problema, decibeli, Municipiul Bucuresti, varianta de solutionare, trafic.

Clasificare JEL: Cercetarea mea se incadreaza in codul JEL, in categoria P4 (Other Economic Systems) pe numarul 7 (P47 – Performance and Prospects).

Introducere: Violenta fonica (acustică sau sonoră) reprezintă o problemă din ce în ce mai mare cu care se confruntă țările dezvoltate, dar și cele în curs de dezvoltare, precum și orașele ca parte integrantă a acestora.

Capitala României, București, este unul din cele mai agitate orașe, unde zgomotul reprezintă sursa principală a poluării fonice, poluarea ce afectează atât omul cât și mediul înconjurător. Trăind zi de zi in prezenta violentei fonice, persoanele ajung să nu mai percepa zgomotul, însă acesta afecteaza în continuare simțurile. Zgomotul accentuează problemele cardiace, creează stări de neliniște și agresivitate, insomnii. Așa ajungem ca, aflați undeva la munte, să ni se pară că liniștea de acolo este ireală, însă aceea este normalitatea.

Stadiul cunoasterii: In urma discutiei cu domnul Codreanu Constantin de la Directia de mediu a Primariei Municipiului Bucuresti, am adunat urmatoarele informatii: În România, aproximativ 2.900.000 de persoane sunt afectate de violenta fonica, valoarea ce depășește 50 de decibeli. În București, 85% din populație este afectată violenta zgomotului. Principala sursă de poluare fonică este traficul rutier, urmat de traficul feroviar (aici sunt incluse și tramvaiele) și zgomotul produs de unitățile industriale. 

Traficul urban este principala componentă a zgomotului din orașe. Pe parcursul unei zile se înregistrează trei maxime ale nivelului de zgomot, la orele 6-7, 12 și 18-19. Mașinile de puteri mari, motocicletele, motoretele și scuterele produc cele mai mari zgomote. O mașină Dacia 1300 produce 72 dB în regim, iar la frânare și demarare rapidă 92 – 97 dB. Frânarea și demararea sunt momentele cele mai zgomotoase la toate tipurile de autoturisme. Motoarele Diesel sunt mai poluante fonic decât cele cu piston.

Cele mai afectate zone din București sunt: cele mai zgomotoase zone sunt Bulevardul Magheru (zona Nottara), Zona Olteniței, Bulevardul Ferdinand (zona Iulia Hasdeu), Bulevardul Ghencea, Pantelimon (zona Morarilor), unde zgomotul străzii poate atinge și 80 de decibeli.

La polul opus se află cartierul Drumul Taberei, unde multe blocuri sunt situate ceva mai departe de arterele principale, iar nivelul zgomotului este, în medie, de 30 de decibeli. La fel se întâmplă în Prelungirea Ghencea sau în Berceni. Cele mai expuse la zgomot sunt clădirile cu ieșire la marile bulevarde și apartamentele de la etajele inferioare.

În funcție de natură activitatilor,în România au fost stabilite norme privitoare la nivelul admis al zgomotelor, ca de exemplu:

90 dB pentru hale industriale;

80 dB pentru locuri de muncă cu solicitare medie a atenției(laboratoare uzinale,cabine de control);

70 dB pentru locuri de muncă cu solicitare mare a atenției(central telefonice,centre de calcul);

60 dB pentru locuri de muncă cu solicitare deosebită a atenției(laboratoare de cercetare-proiectare);

50 dB zona de locuit urbana;

45 dB- zone de recreere și zone special protejate(parcuri,spitale etc.);

Conform normelor legale nivelul de zgomot admis este ziua de 50 dB, iar noaptea de 40 dB.

Problema violente fonice, a început să prindă contur încă de la începutul anilor 80`, când volumul traficul a fost ascendent de la an la an iar cetățenii municipiului București au început să se sesizeze nivelul mult prea mare al zgomotului din zonele cu intensă circulație. Astfel, problema violentei fonice persistă și în prezent din cauza lipsei de interes a autorităților față de mediul înconjurător.

Metodologia Cercetării (cercetare aplicativa): Plecand de la ipoteza ca la nivelul Municipiului Bucuresti exista probleme referioate la violenta fonica. Voi face o lucrare de cercetare a variantelor de solutionae a acestei probleme, care se pot aplica si in Municipiul Bucuresti.

Prima varianta de solutionare consta in oferirea de premii celor care susțin proiecte pentru diminuarea violentei acustice cât și pentru cei care aplică principiul „poluatorul plătește ”. Aceasta idee a fost preluata din Londra, unde campania care a atras cele mai multe persoane a castigat o tabara de 5 zile la munte, intr-o zona indepartata de violenta fonica a spatiului urban.

Alte variante de solutionare sunt: izolarea fonică a clădirilor situate în zone cu intensă circulație; Refacerea infrastructurii de rulare a tramvaielor; Dezvoltarea de perdele verzi de separare a strazii de trotuar; Montarea de panouri fonoabsorbante si Reducerea limitelor de viteza admise. Aceste idei au fost preluate din tarile puternic dezvoltate economic (Spania, Japonia, Singapore, New York etc. )

Astfel prin aplicarea a cel mult jumatatea din aceste variante de solutionare, se va reduce numarul decibelilor din mediul urban, iar catatenii nu vor mai fi la fel de mult afectati de violenta fonica.

Rezultate: In urma aplicarii unui chestionar de opinie pe un esantion de 50 de persoane din Municipiul Bucuresti, am ajuns la urmatoarele concluzii:

95.8% dintre respondenti stiu ca Municipiul Bucuresti este unul dintre cele mai zgomotoase orase din Romania.

Un procent de 47,9% dintre respondenți, este deranjat de zgomot intr-o masura aceptabila, urmand un procent de 25%, intr-o mare masura, iar 6,3% intr-o mica masura.

41,7% dintre cei care au raspuns considera ca dimineata sunt resimtite efectele violentei acustice, urmand un procentaj de 33,3% dupa-amiaza; 14,6% seara si 10,4% in timpul pranzului.

La intrebarea: „Știți care este limita maximă de decibeli pe care o poate suporta urechea umană?”, un procentaj de 62.5% au raspuns negativ, iar 37.5%, avirmativ.

Un procent de 33,3% dintre respondenti afirma ca existenta violentei fonice din Bucuresti, ii afecteaza starea de sanatate intr-o mica masura, iar 29,2% intr-o masuura acceptabila, urmand un procent de 25% intr-o mare masura.

Izolarea fonica a cladirilor este apreciata intr-un procent de 39,6% dintre respondenti, refacerea refrastructurii de rulare a tranvaielor – 27,1%; Dezvoltarea de perdele verzi de separare a strazii de trotuar – 25%; Montarea de panouri fonoabsorbante – 18,8% si Reducerea limitelor de viteza admise – 16,7%.

Un procent de 20,8% dintre respondenti locuiesc la casa in timp ce 79,2%, la bloc.

Concluzii: In lucrarea violenta fonica am avut in vedere poluarea la nivelul Municipiului Bucuresti, ce afectează atât omul cât și mediul înconjurător. Astfel de-a lungul cercetarii, am analizat efectele si variantele de solutionare a acestei probleme si am ajuns la concluzia ca cetatenii Municipiului Bucuresti sunt din ce in ce mai afectat de aceasta problema,iar in urma aplicarii chestionarului, un numar foarte mare de persoane cunosc violenta fonica si sunt afectati de aceasta.

Bibliografie:

Directia de mediu a Municipiului Bucuresti: www.pmb.ro accesat la data de 25.14.2015

Poluare fonica: www.ipedia.ro accesat la data de 25.14.2015

Nivel zgomot maxim admisibil: www.nuzgomot.ro accesat la data de 25.14.2015

Violenta fonica in Bucuresti: www.stirileprotv.ro accesat la data de 25.14.2015