Violenta Adolescentilor. Analiza Psihosociala Si Juridicadoc
=== Violenta adolescentilor. Analiza psihosociala si juridica ===
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
LUCRARE DE LICENTA
VIOLENTA ADOLESCENTILOR. ANALIZA PSIHOSOCIALA SI JURIDICA
Coordonator stiintific
Lect.Univ.Dr VALERIU FIRTALA
Absolvent
POPICA SANZIANA LIANA
IUNIE 2014
Cuprins
Introducere……………………………………………………………………….3
Rezumat……………………………………………………………………………4
Perioada adolescentei………………………………………………………………4
Delincventa juvenila………………………………………………………………6
Cauze ale delincventei juvenile……………………………………………….7
Profilul minorului si al adolescentului delincvent…………………………..9
Privarea de libertate a minorului si masuri neprivative de libertate…………9
Factori psihosociali ai violentei adolescentilor……………………………………………..12
Teorii ale violentei……………………………………………………………………………………….14
Definitia violentei………………………………………………………………….15
Tipuri de violenta………………………………………………………………16
Violenta fizica…………………………………………………………………..16
Violenta emotional (psihica)……………………………………………………16
Violenta verbala………………………………………………………………..18
Violenta adolescentilor in scoli…………………………………………………20
Cauzele violentei adolescentilor in scoli………………………………………21
Prevenirea violentei in mediul scolar………………………………………….23
Metodologia cercetarii………………………………………………………………25
Obiective…………………………………………………………………………25
Ipoteze…………………………………………………………………………..25
Lot………………………………………………………………………………25
Materiale folosite………………………………………………………………25
Operationalizarea conceptelor…………………………………………………26
Interpretarea rezultatelor……………………………………………………..27
Concluziile cercetarii………………………………………………………….32
Concluzii……………………………………………………………………………33
Bibliografie…………………………………………………………………………34
Anexe……………………………………………………………………………36
Introducere
Violenta poate fi definita ca un comportament impulsiv, agresiv, caracterizat prin constrangere de ordin fizic sau moral. Actele de violenta sunt prezente in fiecare societate, sub diverse forme (violenta fizica, psihica, verbala), iar orice individ apeleaza la una din acestea la un moment dat, intr-o situatie data. Eu am ales tema violentei adolescentilor deoarece este un fenomen care a luat din ce in ce mai multa amploare. Mai mult decat violenta in general, violenta in randul tinerilor are un impact mare, intrucat perioada adolescentei isi pune amprenta pe trasaturile de personalitate si comportament ale oricarei persoane aflate in procesul de a deveni adult. Acest subiect este unul controversat si din ce in ce mai mediatizat, violenta in randul tinerilor manifestandu-se si in cazul elevilor de gimanziu, cat si in cazul celor de liceu. Am pus accent pe analiza violentei adolescentilor in mediul scolar, deoarece acolo isi petrec majoritatea timpului, se formeaza ca personalitati distincte, creeaza legaturi si isi dezvolta aptitudinile.
In viata unui adolescent, roluri importante sunt jucate de familie, profesori si prieteni/colegi. Astfel, foarte importanta este comunicarea pe care tanarul o dezvolta cu acestia, cat si capacitatea acestuia de a distinge intre acte dezirabile si acte indezirabile. Acestea joaca un rol fundamental in alegerile pe care un adolescent le face pentru comportamentul sau, unul violent sau nu. Cei care aleg violenta o pot face obiectiv sau subiectiv. Violenta obiectiva este sanctionata prin lege, iar fenomenul este cunoscut sub numele de delincventa juvenila.Violenta subiectiva, pe de alta parte, este sanctionata prin norme sociale. Insa ambele forme de manifestare isi pun amprenta asupra personalitatii si a comportamentului adolescentului, influenteaza modul in care este tratat la randul sau de catre persoanele din viata sa.
Interesante sunt cauzele care stau la baza actelor violente ale adolescentului, care de multe ori include frustrari, lipsa de atentie, lipsa de comunicare, dorinta de afirmare, lipsa de afectiune, dorinta de integrare intr-un grup.
Obiectivele cercetarii prezentei lucrari sunt determinarea nivelului de violenta in randul adolescentilor si cauzele care ii determina pe acestia sa apeleze la acte de genul acesta. In vederea atingerii lor, am folosit ca metode interviul si observatia, literatura de specialitate si un lot format din adolescenti.
Rezumat
In prezenta lucrare am tratat fenomenul violentei in randul adolescentilor. Am analizat perioada adolescentei, traversata de fiecare individ, am explicat cauzele acesteia. De asemenea, am prezentat succinct delincventa juvenila, cum este sanctionata in Romania si profilul minorului delincvent. Am expus tipurile de violenta, in concordanta cu analiza psihosociala a adolescentului. Am pus accent pe violenta adolescentilor in mediul scolar, deoarece acolo isi petrec destul de mult timp, acolo creeaza prietenii si isi dezvolta caracterul si personalitatea. Cercetarea am desfasurat-o in randul elevilor Liceului Teoretic “Nicolae Iorga” din Bucuresti, iar rezultatele au confirmat teoria invatarii sociale, mai exact faptul ca adolescentii adopta un comportament violent pentru ca asa vad la ceilalti, ajungand sa li se para normal sa reactioneze asa. Am folosit pentru asta interviul si observatia. Astfel, am concluzionat prin faptul ca adolescentii sunt violenti si apeleaza la toate formele de violenta pentru a face parte din grupurile la care ravnesc si pentru a-si impune punctele de vedere, fiind foarte usor de influentat in comportamentul pe care aleg s ail adopte in anumite situatii.
Perioada adolescentei
“Adolescenta reprezinta cea mai complexa etapa de dezvoltare a tanarului in drumul sau spre maturitate” (Banciu, Radulescu, 2002, p.11)
Adolescenta este una din perioadele traversate de invidid, fiind caracterizata de transformari de natura bio-psihosociala care marcheaza stabilizarea personalitatii acestuia. In aceasta perioada foarte importanta este relatia cu parintii si educatia pe care acestia o dau copiilor lor. De exemplu, o atitudine prea toleranta si permisiva a parintilor fata de actiunile deviante ale copiilor, sau o lipsa de interes in ceea ce ii priveste pe acestia pot avea efectul unei socializari defectuoase. La polul opus se afla o altfel de atitudine a parintilor, caracterizata prin supraprotejarea copilului, oferirea unui climat mult prea asigurat, nelasand copilul sa se confrunte cu propriile probleme. Un stil educativ prea autoritar poate avea de asemenea efecte violente pe termen lung, copilul simtind nevoia sa recurga la acte de violenta pe termen lung datorita privarii de afectiune si de securitate paterna pe timpul copilariei. In momentul in care o familie urmareste un model de conduita aflat in disconcordanta cu cele dezirabile social, copilul sufera de asemenea o socializare defectuoasa.
“Cruciala in formarea copilului ca fiinta sociala este interactiunea cu anumite grupuri si apartenenta la acestea. Procesul prin care un copil devine fiinta sociala nu este posibil in afara interactiunii, iar aceasta ajuta la formarea unei imagini despre sine a copilului. Iar imaginea despre sine influenteaza atitudinea si felul in care se comporta un individ”. (Mihailescu, 2004, pag 15).
Conform studiilor, incidenta penala incepe cu varsta de 14 ani, evolutia fizica si psihica a copilului de aceasta varsta aflandu-se inca in dezvoltare. Astfel, la aceasta varsta principalul aspect ce trebuie controlat este asimilarea informatiilor, pentru ca ei au capacitatea da a se adapta usor oricarei situatii, de a memora usor si de a culege informatii, comunicarea devenind una dintre necesitatile de baza.
Odata cu atingerea varstei de 14-15 ani personalitatea copilului trece printr-o noua etapa de conturare, atitudinea adolescentului devine mai pozitiva, leaga noi prietenii, devine mai sigur pe el si, in acelasi timp, se instaleaza o atitudine autocritica ce oscileaza. In aceasta perioada, persoana care il orienteaza catre educatie si il inoculeaza in cadrul relatiilor sociale trebuie sa fie foarte vigilenta deoarece adolescentul este foarte usor de manipulat, putand sa ii fie usor schimbata perceptia asupra vietii.
Intre 15-16 ani adolescentii trec pragul maturizarii din punct de vedere sexual si al gandirii. Chiar daca au o capacitate de concentrare redusa, doresc autonomie, iar deciziile pe care le iau sunt communicate ulterior adultilor care nu au drept de apel. Cer sa li se acorde incredere pentru tot ceea ce fac, sa fie intelesi de cei din jur. Aceasta perioada este caracterizata si de faptul ca au o imaginatie bogata, in ceea ce priveste prezentul si viitorul, cautand sa “depaseasca limitele spatio-temporare” impuse de societate. In aceste momente prezenta unui adult in viata copilului este foarte importanta, pentru ca el poate trasa o linie imaginara in constiinta adolescentului, intre ceea ce este real si palpabil si ceea ce este doar fictiune. (Badea, 1993). Adolescentul isi schimba atitudinea, manifestandu-se printr-un plus de curiozitate si dorinta de explorare, pretinde un grad mai mare de independenta decat este necesar, independendenta prin care isi manifesta calitatile fizice si psihice, isi asuma responsabilitati, dar increderea in sine dobandita pe parcurs il face sa respinga sfaturile date de ceilalti. In acest sens, la aceasta varsta copiii sunt sensibili din punct de vedere afectiv, care se retrag in sine si intra deseori in stari de apatie, care se manifesta prin iritabilitate, iar resentimentele si violenta se contureaza. Cand e vorba de acordarea increderii neconditionate, lucrurile difera de la barbati la femei. In general fetele au una sau doua prietene intime, stau de vorba cu mama sau cu sora, in schimb baietii evita sa se destainuie, preferand mai mult grupurile mai mari. Toate aceste actiuni au ca si consecinta afirmarea adolescentului care este in formare.
La varsta de 17-18 ani adolescentul este foarte interesat de imaginea de sine, investeste foarte mult in aceasta si poate accepta provocari pentru a o scoate in evidenta, fiind considerate de el etalon al masurarii propriilor forte. Aceasta perioada este dominata de dorinta si nevoia adolescentului de a se afirma social. Aceasta perioada marcheaza maturizarea sexuala la baieti, iar fetele trec prin stari sensibile si confuze, dezordine emotionala, instabilitate si stari depresive. Intelectualizarea este foarte intensa, motricitatea este bine conturata, determinata de autonomie si autocontrol, iar grupul de prieteni incepe sa fie un pic selectiv, insa nu stabil. Gandirea este in curs de dezvoltare, fiind mai logica, mai abstracta, iar elementele de independenta ii ofera un plus de creativitate si adaptabilitate. Odata cu inceperea acestui proces, de maturizare, incep sa capete o viziune mai larga si mai profunda asupra viitorului, isi construiesc „planul vietii”. (Badea, 1993)
Sorin M. Radulescu ne ofera raspunsuri de doua orientari cu privire la revoltele tinerilor asupra celor mai in varsta. Prima este cea demografica, sustinand ideea ca imbatranirea populatiei sau cresterea tineretului in structura populatiei mondiale a dus la inversarea piramidei varstei. A doua, cea psihologica, sustine o criza de identitate a adolescentilor care se manifesta prin frustrari si stari de agresivitate, mergand pana la violenta.
„Negarea de catre adulti a identitatii de copil a tinerilor si nerecunoasterea capacitatii lor de a indeplini roluri de adult determina aparitia crizei adolescentei. Perturbarile ce apar in aceasta perioada ridica dificultati in procesul educativ al tanarului. Aceasta consta in conflicte interne si externe, conduite deviante sau acte impulsive care atrag dupa sine o atitudine respingatoare fata de interdictii, reguli, norme morale propuse de adulti, modele culturale etc. Conflictul dintre generatii este generat de faptul ca proiectele promovate de cele doua categorii de varsta sunt foarte diferite”. (Radulescu, 2002, pag 11)
Socializarea este foarte importanta in perioada adolescentei pentru dezvoltarea tinerilor deoarece ei pun in practica tot ce au dobandit prin acest proces. Ei ar trebui sa dobandeasca cunostinte referitoare la norme si valori sociale care regleaza conduita, capacitatea de a le pune in practica si de a le intelege, iar faptele si actiunile lor sa ajunga sa fie in raport cu normele si valorile invatate.
Delincventa juvenila
Violenta exista atunci cand, intr-o interactiune, cel putin un actor actioneaza, direct sau indirect, in vederea aducerii prejudiciilor altora în grade variabile, fie în integritatea lor fizica, fie în integritatea lor morala, fie în posesiunile lor, fie în participarile lor simbolice si culturale. (Enachescu, 1998) Sunt identificate trei elemente care surprind întelesul acestui concept:
Violenta este o situatie de interactiune (implicând unul sau mai multi actori),
Violenta este o actiune prin care sunt aduse altora prejudicii (de ordin moral sau corporal),
Modalitatile prin care se manifesta prejudiciile sunt directe sau indirecte
Violenta, din punct de vedere cultural si istoric, este relativa, depinde de coduri sociale, juridice si politice ale fiecarei societati unde se manifesta. Actele violente depind de cultura, educatie si de context, iar ele sunt catalogate drept agresive in functie de normele sociale existente la momentul respectiv intr-o societate.
Prin termenul „delincventa juvenila” se face referire la conduitele inadecvate ale minorilor, facand referire si la cei care nu respecta legea, dar si la cei care manifesta un comportament de evaziune si se integreaza in anturaje delincvente. Delincventa juvenila reprezinta o problema care este rezultatul unui mediu deficitar si a incapacitatii individului de a raspunde cerintelor societatii si de a se plia modelului impus de aceasta. Potentialul delincvent se regaseste de cele mai multe ori in randul copiiilor cu o dezvoltare fizica sau mentala primejduita de neglijenta parintilor si la cei lipsiti de ocrotirea parinteasca. Acestia sunt calificati drept „minori in pericol”, fiindu-le pusa in pericol integritatea fizica si morala.
Delincventa juvenila este o forma a comportamentului deviant, mai exact „orice act care incalca exigentele de conformism impuse de catre adulti minorilor si tinerilor”. (Radulescu, 1999, p. 202).
Cauze ale delincventei juvenile
„Comportamenultu deviant al minorului este influentat de diferiti factori. Unul dintre acestia il reprezinta mediul din care provine. Tinerii care proveneau din familii organizate, cu rezultate bune la scoala erau considerati socializati, iar cei care proveneau din medii dezorganizate, cu rezultate scolare slabe, nesocializati.” (Zidarescu, 2009, p.63) In ciuda acestei idei, delincventa juvenila in randul tinerilor ce provin din familii organizate, cu un statut cultural si profesional ridicat a crescut.
„Activitatea de socializare a copilului incepe in familie, dezvoltandu-se apoi in functie de relatiile pe care le avea cu mama, tata, fratii sau surorile” (Stanisor, 2003, p.49)
Carentele de ordin educativ apar atat in familiile dezorganizate, cat si in cele organizate, astfel ca mai importante decat structura familiei sunt greselile educative in determinarea tulburarilor de comportament. Mediul familial influenteaza negativ prin carentele sale de ordin structural, economic si educativ, deoarece „copiii sunt ca niste seismografe care inregistreaza si traiesc intens chiar si cele mai mici neintelegeri, tensiuni si conflicte intervenite intre parinti fara a se mai vorbi despre certurile si violentele ce se pot manifesta in unele familii.” (Preda, 1981, p.308). Aceste fenomene de ordin structural (parasirea domiciliului, divortul, infidelitatea, concubinajul etc) au ca urmare o dezorganizare morala si lipsa de afectiune fata de copii, de unde si violenta incoerenta fata de ei. Atitudinea parintilor poate duce la un comportament delincvent al copilului prin doua cai : severitate exagerata sau permisivitate excesiva (lipsa totala de supraveghere). Conditiile economice sau materiale precare, mass-media (promovarea materialelor crimogene), disocialitatea conduc la conduita delincventa a copilului. De regula delincventa juvenila este intalnita in randul copiilor care fac parte din familii cu o slaba coeziune morala, unde veniturile sunt utilizate pentru consum de alcool sau jocuri de noroc, incurajand tendinta copiilor spre infractionalitate. Saracia ca atare nu este neaparat o cauza a acestui comportament, dar il poate determina : neavand o situatie materiala prin care copilul sa-si satisfaca nevoile apare riscul recurgerii acestuia la mijloace ilegitime de a si le satisface. In familiile cu doi sau mai multi copii, capacitatea de a asigura copiilor un minim de mijloace de satisfacere a nevoilor scade (stare economica precara, somajul unuia sau ambilor parinti etc). Asta duce la neglijarea si nesupravegherea copiilor, acestia detinand libertati depline, sau duc la maltratarea acestora, iar educatia primita de copii fiind una precara, ii indreapta spre a avea comportamente deviante.
Cele mai mari greutati carora familia trebuie sa le faca fata sunt cele determinate de nivelul scazut al veniturilor. Familiile aflate in aceasta situatie au deficiente morale, o caracteristica fiind lipsa functionalitatii, iar acestea favorizeaza conflictele si duc la disolutia familiei.
„Scoala romaneasca nu ofera o instructie si o educatie noua, europeana, cadrele didactice sunt nepregatite, au programe scolare invechite si nu ii intereseaza soarta elevilor”. (Radulescu, Grecu, 2003, p.373-374). Datorita faptului ca profesorii nu reusesc sa le trezeasca elevilor interes pentru invatatura, acestia absenteaza, nu se adapteaza sau abandoneaza scoala. Abandonul scolar, intensificat de lipsa resurselor materiale, reprezinta un factor care favorizeaza comportamentul delincvent. Acesta este amplificat si de lispa colaborarii intre familie si scoala si apartenenta adolescentului la mai multe grupuri sociale, deoarece acesta este dezorientat prin contradictia influentelor la care este supus.
„Un alt factor al delincventei juvenile este reprezentat de imaturitatea tanarului, manifestata prin autocontrol insuficient, impulsivitate, agresivitate, exacerbarea unor motive personale si egoiste, dorinta realizarii unei vieti usoare fara munca, apatie si respingere a normelor social-juridice si morale, subestimarea greselilor si actelor sociale comise”. (Turianu, 1995, p.28). Datorita factorilor perturbatori individuali si familiali, simptomele caracteriale apar inca din copilarie si se intensifica in adolescenta.
Trasatura psihologica cea mai des intalnita cand se vorbeste despre delincventi este agresivitatea. Cele mai multe comportamente antisociale au ca element central agresivitatea, definita drept comportament verbal sau actional ofensiv, intentionat care are ca si scop umilirea, vatamarea sau chiar suprimarea propriei persoane sau a altora, sau distrugerea unor obiecte. Intentionalitatea este principala caracteristica a unui act agresiv. Exista mai multe tipuri de comportament agresiv : dupa directie, agresivitatea poate fi orientata spre sine, spre alte persoane sau spre obiecte; dupa existenta sau nu a caracterului adaptativ, agresivitatea poate fi benigna sau maligna; dupa mijloacele folosite poate fi fizica sau verbala; dupa obiectivele urmarite, agresivitate instrumentala sau reactiva; dupa gradul de normalitate psihica a faptuitorului, agresivitatea poate fi normala sau nonpatologica.
„Un rol in adoptarea uni comportament deviant il au si habitatul si vecinatatea. O mare parte din delincventi provin din zone rau famate, locuiesc in imobile saracacioase si au un nivel de viata scazut. R. Gossin identifica unele particularitati ale acestor medii : ocazia latenta manifestata fata de sistemul social, adaptarea dificila la adevaratele valori ale unei vieti sociale normale, aceste medii favorizeaza aparitia bandelor adolescentine”. (Stanisor, 2003, p.51)
Un alt factor al delincventei juvenile il reprezinta mediul ocazional, mai exact anturajul. Influenta negativa pe care o exercita asupra minorilor ii conduce pe acestia sa adopte un stil de viata asocial si ajung astfel sa comita fapte delincvente.
Profilul minorului si adolescentului delincvent
Persoanele care au conduite delincvente sufera de anumite tulburari psihice, de afectivitate sau deficiente mentale. Cele mai frecvente caracteristici ale delincventilor sunt : temperament agresiv si extravertit, atitudini de ostilitate, neincredere si antisociabilitate.
„Profilul psihologic al tanarului delincvent are urmatoarele caracteristici : inclinatie catre un comportament agresiv, ostilitate fata de normele socialmente acceptate; instabilitate emotionala; inadaptare sociala care provine din exacerbarea sentimentului de insecuritate; dezechilibru exprimat prin patimi, vicii, perversiuni” etc. (Botescu, 2004, p.42)
Caracteristicile minorului delincvent au o mare importanta in procesul de reabilitare a sa, restructurand si rearmonizand profilul acestuia. „Influentele educative, reeducative si recuperative trebuie sa patrunda adanc in substructurile de personalitate ale minorului delincvent depasindu-se aspectul pur formal prin utilizarea activa si adecvata a unor metode si procedee eficiente terapeutic suportive si constructiv compensatorii.”(Botescu, 2004, p.45)
Privarea de libertate a minorului si masuri neprivative de libertate
Actele delincvente sunt definite ca infractiuni reprezentand un pericol social, fiind savarsite cu vinovatie si incriminate de legea penala. In majoritatea cazurilor infractiunile sunt savarsite in grupuri, deseori fiind organizate de infractori recidivisti.
In ceea ce priveste delincventa juvenila, se intalnesc, pe de o parte, lipsa capacitatii de intelegere a semnificatiei sociale a pedepselor si lipsa de experienta, care il impinge adesea pe adolescentul iesit din copilarie la fapte necugetate, iar pe de alta parte nocivitatea evidenta a conduitei antisociale a adultilor si gravitatea uneori deosebita a faptelor savarsite de acestia.
Legislatia in vigoare in cazul copilului care savarsteste fapte delincvente : prin dispozitia art.99 din Codul Penal s-a stabilit ca minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal. Minorul care are varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani raspunde penal doar in cazul in care se demonstreaza ca a savarsit fapta cu discernamant. Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal.
Legea 272.2004 privind protectia si promovarea dreptului copiilor, modificata si completata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.557 din 23 iunie 2004, Partea I, spune in cadrul art. 3 ca cei care beneficiaza de dispozitiile prezentei legi sunt : „copiii cetateni romani aflati pe teritoriul Romaniei; copiii cetateni romani aflati in strainatate; copiii fara cetatenie aflati pe teritoriul Romaniei; copiii care solicita sau beneficiaza de o forma de protectie in conditiile reglementarilor legale privind statutul si regimul refugiatilor din Romania; copiii cetateni straini aflati pe teritoriul Romaniei, in situatii de urgenta constatate, in conditiile prezentei legi, de catre autoritatile publice romane competente.”
Legea in vigoare face referire la copilul „care nu a implinit varsta de 18 ani si nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu”. Copiii au dreptul la protectie si asistenta pentru exercitarea deplina a drepturilor lor, in conditiile prezentei legi, interventia statului fiind complementara : „asigura protectia copilului si garanteaza respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifica realizata de institutiile statului si de autoritatile publice cu atributii in acest domeniu”. Legea 272/2004 privind protectia si promovarea dreptului copiilor are in vedere urmatoarele principii : „respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; egalitatea sanselor si nediscriminarea; responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si si indeplinirea obligatiilor parintesti; primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la garantarea si respectarea drepturilor copiilor; descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si parteneriatul dintre institutiile publice si organismele private autorizate; asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil; respectarea demnitatii copilului; ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate; asigurarea continuitatii si stabilitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului, tinand cont de originea etnica, religia, cultura si limba, in cazul luarii unei masuri de protectie; celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil; asigurarea protectiei impotriva abuzului si exploatarii copilului; interpretarea fiecarei norme juridice cu privire la drepturile copilului in corelatie cu ansamblul reglementarilor.”
„Drepturile prevazute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fara nicio discriminare, indiferent de rasa, sex, culoare, limba, religie, opinie publica sau politica, de situatia materiala, de gradul si tipul unei deficiente, de statutul la nastere sau de statutul dobandit, de dificultatile de formare si dezvoltare de orice gen ale copilului, ale parintilor sau a oricaror reprezentanti legali sau de orice alta distinctie. „ (Legea 272/2004)
„Pedepsele in cazul minorului delincvent se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului”. (Cod Penal, art.99, alin.final). Pentru minori aceste pedepse (amanda, inchisoare etc) sunt reduse la jumatate fata de sanctionarea adultului, minimul acesteia neputand depasi 5 ani. De exemplu pentru detentia pe viata pedeapsa la minori este redusa, acesta primind intre 5 si 20 de ani.
Pentru reabilitarea minorului, masurile educative sunt considerate mai potrivite, ele avand prioritate in fata pedepselor. Masurile educative pentru indreptarea minorului sunt :
Mustrarea. Este reprezentata de dojenire, minorului i se arata pericolul social determinat de savarsirea faptei, i se atrage atentia asupra repercursiunilor savarsirii unei alte fapte infractionale. Aceasta masura educativa nu este limitata de lege. Insa ea este aplicata in cazul savarsirii unor infractiuni primare sau usoare. Mustrarea se executa in prezenta minorului, chiar in sedinta unde a avut loc pronuntarea. In cazul in care minorul nu este prezent se stabileste o alta data pentru executarea mustrarii.
Libertatea supravegheata. Aceasta masura consta in „lasarea in libertate a minorului, timp de un an fiind supravegheat de persoanele si institutiile prevazute de legea penala”. (Turianu, 1995, p.107)
Internarea intr-un centru de reeducare. Consta in incercarea de a-l reeduca moral pe minor, asezandu-l in centru pe o perioada nedeterminata.
Internarea intr-un institut medical-educativ. Presupune internarea pe o perioada nedeterminata a minorului cu scopul aplicarii unui regim de educatie si a unui tratament medical.
Daca tinerii ar fi implicati in activitatile scolare, ar fi legati de parinti, ar avea aspiratii inalte, ar crede in respectarea legii ar fi mai putin predispusi la comiterea actelor infractionale. Chiar daca exista diferente puternice intre generatia tanara si cea adulta, ele trebuie sa fie aduse la un numitor comun intr-o viitoare legislatie juvenila care sa prevada varsta sociala de la care incep sa fie operabile drepturile si obligatiile tinerilor in materie civila, penala, matrimoniala, de munca etc. Astfel, acordand drepturi sporite tinerilor in functie de aptitudinile si competentele fiecaruia, in mod corelativ vor fi incluse si obligatiile, in primul rand aceea de a respecta legea si normele de convietuire sociala dezirabile.
Deoarece familia reprezinta factorul primar al socializarii minorului si al integrarii sale in societate se impune adoptarea unei masuri de stimulare economica a familiilor cu dificultati financiare care au in crestere sau intretinere copii minori. La nivelul scolii se poate organiza o profilaxie a manifestarilor predelincvente.
Sanctionarea minorului (fie prin aplicarea unei masuri educative fie prin aplicarea unei pedepse) nu conduce in mod necesar la indreptarea acestuia in absenta unor servicii specializate care sa se ocupe de indrumarea,consilierea copilului si a familiei acestuia.
Factori psihosociali ai violentei adolescentilor
Pentru a preveni comportamentul violent la adolescenti, trebuie indepartati anumiti factori care ii determina pe acestia sa considere violenta un comportament normal. Printre acesti factori se enumera televiziunea, muzica, jocurile video, violenta domestica, informatiile de pe internet etc. Studiile au aratat faptul ca pornirile si ideile violente pot fi reduse semnificativ si chiar prevenite daca urmatorii factori de risc sunt indepartati: expunerea la violenta domestica, expunerea la abuz fizic sau sexual, programele TV care incurajeaza acest tip de comportament, consumul de alcool si de droguri, prezenta in gospodarie a armelor, divort, saracie, prezenta unui singur parinte etc.
In perioada adolescentei, prietenii au o influenta foarte mare in viata fiecarui copil. Urmele de violenta (in gesturi sau limbaj), crizele de isterie si imposibilitatea de control, experiente in care a fost agresat sau umilit, intimidarea colegilor printr-un comportament agresiv, tentativele de suicid, izolarea, comportamentul agresiv fata de animale, probleme de disciplina la scoala, stari de depresie, consumul de alcool sau droguri pot indica inceputul unui comportament violent la adolescenti.
In majoritatea cazurilor, un copil expus violentei domestice ajunge sa isi insuseasca un astfel de comportament in adolescenta, crezand ca asa este normal. Violenta domestica se refera si la imaginile pe care un copil le observa, intre parinti sau intre fratii sai, nu neaparat asupra sa.
Este foarte important pentru un adolescent sa i se explice pozitia parintilor fata de violenta inca de la inceput, iar asta l-ar determina sa fie influentat intr-o mica masura de prietenii sau colegii sai care apeleaza la acest comportament. De asemenea, parintele trebuie sa tina legatura constant cu scoala, sa ii cunoasca si sa ii accepte prietenii, pentru a putea vedea si controla mai usor ce se intampla in viata copilului. Pentru un adolescent cea mai buna abordare este castigarea increderii prin vorbit deschis, prietenos, nu prin interzicere si ostilitate. In acest caz va avea tendinta sa faca exact invers.
Explicatii pentru comportamentul agresiv ar fi jocurile pe calculator, lipsa de ocupatie in timpul liber, televiziunea cu abundenta de filme in care sunt cultivate exprimarile agresivitatii sub diferite forme. Foarte important pentru un adolescent este sa stea de vorba despre ceea ce simte, despre ce i s-a intamplat, ce si-ar dori, despre persoana de care s-a indragostit, despre materiile sau profesorii de la scoala, despre colegii pentru care dezvolta sentimente de simpatie sau antipatie, cat si sfaturile primite in acest sens. In momentul in care adolescentul nu comunica, nu impartaseste experientele, trairile sale cu prietenii, apar tensiuni accumulate, frustrari, suparari si, neavand ocazia sa le spuna prin viu grai, apar alte moduri de manifestare, caracterizate prin violenta (fizica, verbala sau psihica). In momentul in care copilul simte lipsa prietenilor de incredere, lipsa sprijinului afectiv din partea parintilor, incapacitatea de a vorbi deschis despre nemultumirile si supararile sale, este predispus la refugierea in calculator sau televizor sau in anumite anturaje unde se simte el inteles. La varsta adolescentei, copiii simt nevoia sa fie cei mai tari, sa iasa in evidenta prin diferite modalitati, sa le arate celorlalti ca ei sunt cei mai tari, sa ii faca sa simta frica. Astfel, ei simt ca dobandesc incredere in propriile forte, pot dobandi un loc intr-un grup. Agresiunile la adresa profesorilor sau adultilor arata lipsa de comunicare intre acestia si copii. Daca nu exista o supapa, furia, tensiunea, enervarea, dorinta de agresiune pot atinge cote maxme. Pe post de supapa poate fi o activitate relaxanta, sport, comunicare cu familia si prieteni, activitati satisfacatoare pentru copil, care tin seama de nevoile si dorintele lui. Adolescentul poate fi speriat de propriile sale impulsuri. Si, atunci cand nu stie cum sa le gestioneze, nu stie care este limita, violenta ii ramane singura cale de a obtine satisfactie si de a se linisti.
Perioada adolescentei in care copilul apeleaza la violenta poarta denumirea de “criza adolescentei” sau “agresivitate pubertara”. Sunt cazuri in care el provoaca victime prin agresivitatea sa (“violente personale”) sau cazuri in care se raneste pe el insusi (automutilari, sinucideri). Printre fenomenele ingrijoratoare, se enumera : scăderea vârstei celor care comit violențe (după estimările Direcției Centrale de Securitate Publică numărul minorilor anchetați cu vârstă mai mică de 13 ani crește), se constata o anumita feminizare (apariția bandelor de adolescente), radicalizarea violenței peste tot ( se poate recurge astăzi la violenta pentru aproape orice: o țigară refuzată, o privire urâtă etc). Multi adolescenti nu au capacitatea sa distinga ce le este permis de ceea ce nu le este permis, nu apreciaza clar gravitatea unora din faptele lor. (Clarget, 2008)
Teorii ale violentei
In secolul XIX criminologii sustineau ca unii criminali sunt innascuti, in aceasta categorie intrand si adolescentii. De asemenea, mai sustineau faptul ca violenta si criminalitatea erau alegeri personale, fiind practicate asa cum se practica religia. Acest principiu este acceptat si astazi : e vorba de liberul arbitru, suntem responsabili de actele noastre, nu de determinism.
Teoria invatarii sociale subliniaza faptul ca agresivitatea este un comportament social învățat prin mai multe modalități, direct prin recompensarea sau pedepsirea unor comportamente, prin învățarea unor modele de conduit ale altora, mai ales ale adulților.
Teoria invatarii sociale sustine faptul ca tinerii care sunt expuși la violență socială sunt deprimați, anxioși și violenți cu alții. Aceștia sunt predispusi sa devina bețivi, drogați, copii ai străzii care fug de acasă, sinucigași, criminali. Furia lor este invatata inca de cand sunt mici, in familie sau de la prieteni. Adolescenții au tendința să devină mai agresivi dacă sunt martori la acte de violență. Un tânăr care își vede mama abuzată este mai înclinat să vadă violența ca un mod de rezolvare a problemelor și să-i trateze la fel pe alții. Teoria învățării sociale evidentiaza faptul că agresivitatea este similară cu orice altă reacție învățată. Agresivitatea poate fi învățată prin observare și imitație și cu cât este vazuta mai des, cu atât probabilitatea ei de apariție este mai mare. Agresiunea în adolescență îmbracă mai multe forme, cum ar fi verbală, fizică, emoțională. Aceasta se poate manifesta de la o persoană la alta, de la un grup la o persoană sau de la un grup la alt grup. Tinerii agresivi sunt considerati populari, chiar daca ceilalti se tem de ei. Iar aceasta popularitate va avea consecinte mai tarziu, unde vor suferi in relatiile intime, fiind lipsiti de competenta sociala. Tinerii mai apeleaza si la ridiculizarea colegilor, porecle, glume dure, sarcasm, cinism, răspândirea de zvonuri umilitoare, hărțuire sexuală, amenințări verbale pentru a-si manifesta comportamentul violent. Astfel, nu exista violenta lipsita de intentie. Prin faptele agresive, tinerii vor sa arate conditia lor, sa iasa in evidenta etc. (http://www.mirelazivari.ro)
Tinerii folosesc si santajul emotional pentru a obtine ceva, iar acesta creeaza stari de tensiune intre ei si celelalte persoane. Santajul emotional este o forma de violenta, folosita intens de tinerii adolescenti pentru a-si atinge scopurile, fata de parinti sau prieteni. Chiar daca nu se folosesc un ton ridicat si jigniri, are drept rezultat dorinta de manipulare si de a impune ideile proprii.
Definitia violentei
Pornind de la etimolgia cuvântului, verbul "violare " înseamna "a profana" , "a transgresa" adica a depasi limitele impuse de lege. Violenta inseamna abuzarea de forta pentru a constrange pe cineva la ceva. (DEX online) Violenta este intalnita peste tot: pe strada, în scoala, în mass-media, iar la varsta lor adolescentii sunt foarte influentabili, iar un comportament violent este unul atractiv pentru ei.
Tipuri de violenta
Copii expusi violentei, formeaza un grup foarte eterogen. În literatura de specialitate exista o diferentiere uzuala între trei tipuri de violenta:
a. Violenta fizica (Chesnas, J. C., 1981)
b. Violenta psihica
c. Violenta verbala
a. Categoria copiilor abuzati fizic se refera la cei asupra carora s-a folosit violenta fizica in mod deliberat sau datorita lipsei de supraveghere. Semnele acestui tip de violenta sunt leziunile fizice (ciupituri, lovituri, arsuri, palme, vanatai etc). Un tanar supus la vatamare fizica este lasat sa se adapteze singur in relatiile sale sociale, iar el considera ca asa este normal. Adolescentul acumuleaza frustrari pentru ca a fost supus la violenta fizica, frustrari pe care si le revarsa pe cei pe care ii simte inferiori fata de el (cei mai slabi), urmand exemplul pe care l-a trait pe propria piele. (http://www.scritub.com) Dupa o agresiune fizica, frica trece, vânataile la fel, dar tanarul traieste în incertitudine si anxietate, traieste intr-o stare confuza. Este foarte important modul in care un copil este tratat in perioada adolescentei pentru ca atunci el se formeaza ca om, iar mai tarziu greu se mai schimba. Are o capacitate imensa de a acumula tipuri de comportamente, dar o capacitate redusa de a discerne daca un comportament este potrivit sau nu. Odata ce este abuzat fizic, el invata sa se perceapa pe sine ca pe un copil rau, care nu merita dragoste si afectiune, este respins. Ca urmare, el va incerca sa se apere si sa se integreze in grupuri unde nu este respins, ci este apreciat. Insa modul in care va face asta va fi unul brutal. (Neculau, 2008)
b. Violenta emotionala este definita ca o atitudine sau actiune cronica a parintilor sau altor persoane îngrijitoare, care dauneaza sau împiedica dezvoltarea unei imagini de sine pozitive a copilului. Acest lucru determina aparitia frustrarilor in subconstientul tanarului : va continua sa ameninte si el, sa ii faca pe cei din jurul sau sa se simta inutili si rai. Modul in care adolescentul raspunde violentei emotionale reprezinta incercarile acestuia de a face fata anxietatii in care se afla. Violenta emotionala este diferita de cea fizica deoarece tanarul abuzat nu constientizeaza abuzul. El simte ostilitatea in care traieste si, dorind sa scape de ea, se poarta la fel si cu cei de seama sa, incearca sa nu se mai simta dat la o parte. O alta situatie in care copilul este supus violentei emotionale este in cazul divortului parintilor, cand tanarul trebuie sa ia partea unuia din parinti. In perioada adolescentei este foarte important pentru copil sa aiba sprijinul ambilor parinti, iar domiciliul sa fie unul stabil. Acest lucru ii ofera adolescentului un echilibru. Odata ce acesta este destramat, el devine confuz si refuleaza prin intermediul actiunilor tipice varstei, pentru a atrage atentia si pentru a se simti apreciat. (http://www.scritub.com/sociologie/asistenta-sociala/Abuzul-emotional)
Daca violenta fizica a inceput sa fie privita cu dezaprobare, iar efectele sale se pot observa imediat, violenta psihica este insinuanta, iar efectele sale se vad in timp; nu are efecte evidente. Aceasta se caracterizeaza prin folosirea unor metode ce au ca scop disciplinarea copilului, dar nu si la formarea sa. Violenta psihica se rezuma de fapt la “metode educative”, impunerea anumitor conduite asupra copilului, intimidarea si adresarea reprosurilor. Acestea nu fac altceva decat sa sporeasca neincrederea adolescentului in sine. In continuare, voi prezenta cateva exemple ilustrative pentru acest tip de violenta. (http://www.suntparinte.ro)
Amenintarea copilului cu bataia.
Aceasta amenintare, chiar daca nu este pusa in practica, se dezvolta in imaginatia copilului si ii dezvolta neincrederea fata de adult si comportamentul agresiv fata de altii.
Amenintarea copilului ca va fi parasit.
Tinerii se tem cel mai mult de necunoscut, chiar daca ei vor sa para maturi si siguri pe ei. Le este frica sa ramana fara persoanele care le acorda ingrijire, fara caminul lor.
Etichetarea negativa
Aceasta metoda are ca efect scaderea increderii in sine a tanarului, dezvoltarea sentimentelor de incapabilitate. Mai mult, el va incepe sa se comporte conform modului im care este etichetat negativ. La varsta adolescentei, tinerii sunt foarte influentabili. Daca o persoana ii face sa se simta rau, ei vor adopta aceste trasaturi, care nu sunt intotdeauna reale sau in conformitate cu caracterul adolescentului.
Compararea tanarului cu altii “mai cuminti”
Fiecare tanar este unic. Are capacitatile, calitatile si defectele sale. Prin comparatia cu altii “mai buni”, in el nu se starneste sentimentul competitivitatii, ci sentimentul frustrarii, pentru ca el ca entitate nu este indeajuns de bun si nu ii sunt recunoscute calitatile si capacitatile.
Remarcarea cu precadere a greselilor pe care le face tanarul
Daca unui adolescent nu ii sunt remarcate si calitatile sau lucrurile pe care le face bine, ci doar greselile, aceasta se va izola, se va inchide in sine, va evita sa comunice, va avea stari de anxietate, va fi lipsit de curaj si va incepe sa intreprinda anumite activitati care sa ii redea increderea in sine, pentru a fi in centrul atentiei. Iar aceste activitati pot fi alegerea unui grup unde greselile sale sunt privite drept calitati, fie adoptarea unui comportament violent si agresiv, de auto-aparare.
Inducerea sentimentului de rusine
Adesea se apeleaza la sentimentul de rusine pentru a determina tanarul sa renunte la un comportament nedorit. Acest lucru determina lipsa de incredere in sine, reprimarea emotiilor sau a sexualitatii, mancat excesiv etc.
Inducerea sentimentului de neputinta
O data ce un tanar are sentimental de neputinta in legatura cu o activitate pe care vrea sa o intreprinda, el ori renunta la a incerca si isi creeaza impresia ca este neputincios, ori continua pentru a demonstra contrariul, apeland la agresivitate si violenta pentru ca sentimentele si increderea sa au fost puse la indoiala. Aceste exemple sunt daunatoare pentru comportamentul adolescentului si pot provoca reactii agressive, pe moment sau in timp.
"Motivul pentru care unii tineri isi bat si terorizeaza colegii este dorinta de a simti ca au putere asupra celor slabi. Aceasta putere le aduce popularitate si un statut social superior", noteaza Marlene Snyder, Director de Dezvoltare al Programului Olweus pentru Prevenirea Intimidarii (SUA).
c. Violenta verbala este o forma de comportament abuziv, caracterizat prin folosirea limbajului. Astfel, aceasta poate fi definita ca orice cuvant spus intentionat sau neintentionat, care are drept rezultat afectarea emotiilor pozitive ale celui care il aude sau poate fi privita ca o forma de manifestare emotionala prin care cel ce abuzeaza doreste sa controleze o persoana. Manifestarile violentei verbale sunt din ce in ce mai dese, usor usor devenind ceva cotidian in viata tinerilor. Violenta verbala este cauzata de trairea unor sentimente negative, a unor frustrari si resentimente, care asteapta sa fie rezolvate. Majoritatea frustrarilor si resentimentelor se manifesta in episoade care, de cele mai multe ori, nu au nici o legatura cu acestea. Printre cauzele principale ale violentei verbale se numara:
O lipsa acuta de comunicare sau o comunicare deficienta cu membrii familiei.
Stresul cotidian, cu care se confrunta fiecare dintre noi.
Lipsa unei delimitari clare a planului profesional de cel familiar, a problemelor personale de cele care tin de toti membrii familei.
Neintelegerile intre membrii familiei.
O personalitate egocentrista, egoista sau perfectionista.
Depresia sau o alta tulburare a celui care abuzeaza de ceilalti membri.
Violenta verbala se manifesta diferit, de la stari de iritabilitate pana la jigniri. Printre cele mai dese forme de violenta verbala sunt :
Amenintarile.
Acestea induc o stare de agitatie si stres in mintea celui amenintat.
Intimidarile.
Adolescentii dominatori apeleaza la fraze care au ca scop intimidarea pentru a-si impune punctul de vedere intr-un mod brutal. Ca efect, ele provoaca nesiguranta,confuzie si teama.
Invinuiri si reprosuri repetate. (Scad stima de sine a celui caruia i se reproseaza.)
Alte efcte ale violentei verbale : inadaptare, izolare, anxietate, comportamente auto-distructive, greutati in a relationa, boli fizice, tendinta de agresivitate fizica sau verbala, tendinta spre delincventa juvenila.
Violenta verbala in randul adolescentilor se datoreaza si exploziei informationale la care ei sunt esupusi. De multe ori, violenta verbala folosita de tineri se refera la rasa, etnia sau orientarea sexuala diferita a colegilor. De asemenea, diferentele de religie pot constitui motive de agresiune verbala intre adolescenti, mai ales cand un tanar poarta simboluri vizibile ale credintei sale, cum ar fi baticul (hijab) specific fetelor musulmane sau kipa cu care isi acopera capul baietii evrei.
Atunci cand aceste manifestari devin persistente exista riscul ca violenta verbala sa se transforme in hartuire si sa imbrace aspecte penale. (Neculau, 2008)
Violenta verbala in mediul virtual
Violenta verbala exista si in mediul virtual. Cyberbullying (Ortega, R. & colab., 2007) include sms-uri, apeluri, mailuri, postari, conversatii pe chat sau forumuri care jignesc sau umilesc pe cineva in mod repetat, sau care aduc acuzatii, zvonuri nefondate la adresa cuiva. Acest tip de violenta este una virtuala, tot mai des intalnita in randul adolescentilor. Ei sunt foarte influentabili, iar daca vad ca majoritatea tinerilor de varsta lor apeleaza la acest tip de violenta, care este mult mai comoda decat celelalte, incep sa apeleze si ei. Iar, in zilele noastre, internetul este foarte mult folosit, de multe ori preferat in locul contactelor directe intre persoane. Un lucru care il atrage pe tanar la acest tip de violenta este posibilitatea ramanerii in anonimat. Gesturile sale sunt distribuite in mediul online mult mai repede decat in mediul real, iar el se poate sustrage oricand de la aceste activitati. El este influentat in mediul online si de faptul ca are acces la orice, iar violenta este foarte raspandita pe internet sub diferite forme. Mediul online ii poate accentua comportamentul agresiv si violent si, totodata, il determina sa se izoleze intr-o lume virtuala care, de-a lungul timpului, ii va crea frustrari.
Iluț P. (Iluț P., 1997) include în lista efectelor negative ale mass-mediei asupra violenței următoarele: „dezinhibiția, desensibilizarea față de victimă, afectarea operaționalității sistemului cognitiv, învățarea de tehnici de agresiune.”
Violenta adolescentilor in mediul scolar
Eric Debarbieux (1996) ofera o definiție a violenței: “ violența este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social, și care se traduce printr-o pierdere a integrității ce poate fi fizică, psihică sau materială.Aceasta dezorganizare poate să se opereze prin agresiune, prin folosirea forței, conștientsau inconștient ,însă poate exista și violența doar din punct de vedere al victimei, fară caagresorul sa aibă intenția de a face rău.”
J. C. Chesnais (1981) subliniaza faptul ca violenta este schimbatoare, adesea insesizabila. Astfel, un tanar poate trece usor de la un tip de violenta la altul.
Scoala ne transmite cunoastere, ne formeaza competentele, ne face sa intelegem raporturile dintre noi si ceilalti, este un mediu favorabil crearii relatiilor inter-umane. Astfel, in perioada adolescentei, tanarul se formeaza in timpul scolii si academic, dar si ca o personalitate distincta. Este foarte important de analizat violenta tinerilor in scoala pentru ca, in perioada adolescentei, acolo isi petrec foarte mult timp si este ocupatia lor principala.
Jacques Pain (2000) identifica doua tipuri de violenta in mediul scolar : violentele obiective, de ordin penal (crime si delicte) si violentele subiective, care tin de atitudine si nu intra sub incidenta legii (ostlitate, dispret, umilire,amenintari, jignire, sfidare, lipsa de politete, absente de la ore, refuzul participarii la activitati scolare etc).
Violenta scolara este determinata de normele interne de functionare a insitutiei scolare. Violenta are efecte negative asupra mediului scolar, afecteaza raporturile intre elevi si profesori. Violenta in mediul scolar are mai multe forme de manifestare, cum ar fi injurii, jigniri, amenintari, lovituri, degradari de bunuri, furturi, absenteism, consum de alcool sau droguri, refuzul de a participa la ore, violente sexuale etc.. Din acest motiv, unii tineri se simt amenintati si le este teama sa mearga la scoala.
Violenta este influentata, sustine Eric Debarbieux (1999), de ambianta existenta in scoala, de cartierul in care aceasta este plasata, de sentimentele pe care elevii le au fata de scoala lor, iar prezenta violentei in scoala arata o ruptura a relatiilor intre elevi si profesori.
Cauzele violentei în mediul scolar
Violenta scolara este asociata imediat cu zone periferice sau rau famate si cu mediul familial din care adolescentii care manifesta un astfel de comportament provin. Acesta poate cunoaste mai multe forme, printre care dezorganizare familiala, divort, familie monoparentala, sau o familie unde violenta domestica face parte din rutina. In situatia in care parintii se confrunta cu probleme de ordin material, iar copiii nu reprezinta o prioritate, are loc o ruptura in comunicarea dintre ei. Iar lipsa de dialog il impinge pe tanar sa ia deciziile singur, dupa cum considera el ca este mai bine. Daca adolescentului nu i se da libertate, este pedepsit si ii sunt impuse reguli mereu si nu este ascultat, in momentul in care ajunge sa faca parte dintr-un mediu scolar simte nevoia sa refuleze. Fiind satul de interdictii, vrea sa schimbe ceva, sa fie ascultat si devine razvratit. Iar, cum la scoala sunt reguli stricte, pe care elevii trebuie sa le respecte, acesta reactioneaza violent pentru a-si impune punctul de vedere, intrucat acasa acest lucru ii este interzis. Alti parinti adopta o alta abordare, aceea de a oferi copiilor lor libertate totala, fara constrangeri, reguli sau interdictii. Si in aceasta situatie, in momentul in care tanarul ajunge la scoala si intampina reguli stricte de comportament si conduita, va refuza sa le respecte, pentru ca acasa nu a fost invatat asa, si isi va smti libertatea incalcata. Pe langa influenta mediului familial, mai exista si alte surse de natura sa stimuleze violenta in mediul scolar, cum ar fi situatia economica, mass-media, inegalitatile sociale, lipsa controlului social etc. (Salavastru Dorina, 2008).
Comportamentul violent al tanarului este influentat de personalitatea acestuia, educatie si de razvratirea specifica acestei etape, unde au loc cele mai multe schimbari de ordin fizic si emotional. Pubertatea este una din cele mai importante transformari, care trezeste in adolescent sentimente de retragere, timiditate, jena. Este perioada de trecere de la la copil la adult.Acum apare „look-ul”, prin intermediul caruia tanarul se afirma si invata sa isi accepte propriul corp. (Clerget, 2008) Pe plan emotional, oscileaza intre sentimentul de forta si cel de descurajare. Il incearca emotii diferite si noi, iar pentru a se apara de acestea apeleaza la comportamente violente, la agresivitate fata de parinti, profesori, prieteni sau colegi. In perioada adolescentei foarte importanta este comunicarea pe care tanarul o are cu parintii si profesorii sai. El are nevoie de intelegere, sustinere, stabilitate emotionala, confirmarea faptului ca ideile sale sunt bune, intrucat este predispus la dezechilibre morale intense. In aceasta perioada adolescentul se formeaza ca om adult, iar pentru reducerea violentei in scoala trebuie pus accent pe comunicarea intre toate persoanele ce sunt implicate in sistemul educational, elevi, profesori si parinti. (Moisin, 2001)
Un rol important in dezvoltarea adolescentului il joaca managementul predare-invatare al clasei. W.Weber priveste managementul clasei drept un set de activitati intreprinse de profesor, menite sa evidentieze comportamentul adecvat al elevilor si il condamne pe cel inadecvat, sa dezvolte bune relatii, o atmosfera placuta si o organizare eficienta si productiva in clasa. (http://elearning.masterprof.ro/mc/teorie.html). Astfel, una din cauzele violentei poate fi inadaptarea tehnicilor de predare la asteptarile elevilor.
Profesorul influenteaza negativ relatia pe care o are cu elevul in momentul in care el isi exercita puterea si il determina pe tanar sa se simta subordonat si dependent. Prin acest lucru profesorul ingradeste personalitatea elevului, care este in formare. Alta abordare gresita a profesorului in relatia cu elevul este tratarea sa cu dispret si superioritate, fapt care duce la nasterea sentimentelor de frustrare si incapabilitate in elev. Judecatile negative ale profesorului determina scaderea increderii in fortele proprii a adolescentului, care incepe sa se indoiasca de propriile sale capacitati. Mai mult, va arata dispret materiei si profesorului, refuzand sa comunice, sa participe la ora, perturband lectia si, nu in ultimul rand, adoptarea unor atitudini ostile si violente. (Moisin, 2001)
Pentru adolescent, esecul scolar ii creeaza sechele psihologice profunde, pe care si le manifesta prin comportamente violente. In situatia in care este pus in fata unor sarcini de invatare carora nu la face fata, tanarul traieste o mare frustrare, sufera si este deceptionat pentru ca si-a dezamagit profesorii si parintii, pentru ca este marginalizat, iar adoptarea unui comportament violent este singura sansa prin care isi poate ascunde trairile si prin care poate iesi in evidenta. (Enachescu, 1998)
Prevenirea violentei în mediul scolar
La scoala, adolescentul isi petrece foarte mult timp din viata, leaga prietenii si se dezvolta ca om. Mediul scolar joaca un rol foarte important in diminuarea comportamentelor si a pornirilor violente pe care le au elevii. Poate oferi sanse egale tuturor elevilor, in ceea ce priveste rezultatele, poate informa profesionistii (psohologul scolar si asistentul social) in cazul in care se observa urme de violenta la elevi, dezvoltarea sentimentului de apartenenta la un grup, incurajarea elevilor ce manifesta comportamente violente prin asteptari pozitive de la ei, integrarea lor in diferite activitati. Scoala poate modela comportamentul violent al tanarului, manifestat si in exteriorul si in interiorul institutiei, oferindu-i sustinere morala, incredere, iar adolescentul care traverseaza o perioada de tranzitie a vietii sale, este receptiv in majoritatea cazurilor.
In cazul in care adolescentul provine dintr-un meidu familial tensionat, dezorganizat, scoala reprezinta pentru el o a doua casa, unde trebuie sa i se arate intelegere, unde trebuie sa vina cu placere, sa i se explice ce este gresit, pentru a-l determina sa nu urmeze comportamentul pe care il vede acasa. In acest caz elevul trebuie ajutat sa-si descopere aptitudinile si abilitatile, sa i se acorde incredere si sansa de a arata cine este. Adesea, tanarul trece prin unele dificultati pe care le arata reactionand violent. Profesorii trebuie sa auba rabdare si sa descopere ce se afla in spatele agresivitatii, care sunt motivele reale. Elevul trebuie ajutat sa depaseasca sentimentele de inferioritate sau neputinta, sa capete incredere in fortele proprii si sa-si contureze o imagine pozitiva despre sine. Un rol important il joaca si clasa, unde au loc schimburi, se creeaza relatii bazate pe solidaritate. Aceasta este un grup, iar pentru asta profesorul trebuie sa puna accent pe comunicarea dintre elevi, sa organizeze activitati unde tot colectivul sa participe, pentru a se cunoaste mai bine. De preferat este sa stabileasca reguli de la inceput pentru ca grupul sa functioneze bine si, in momentul in care observa ca un tanar le incalca, sa intervina intr-un mod care sa il faca sa inteleaga ca este ceva gresit. Pentru a evita violenta si agresivitatea din partea adolescentilor, cadrul didactic trebuie sa creeze regulile impreuna cu elevii, iar ei astfel le vor accepta mai usor si nu le vor incalca. (Baban, 1980)
Psihologul american G. H. Porter a identificat mai multe atitudini posibile intre un elev si un profesor, printre care :
Evaluarea (judecarea comportamentului adolescentului rprin raportare la unele norme si valori)
Interpretarea (explicatia data de profesor la ce spune elevul)
Decizia (profesorul propune solutii in locul elevului)
Ancheta (profesorul pune numeroase intrebari elevului pentru a afla ce s-a intamplat intr-o anumita situatie)
Suportul/Sustinerea (profesorul incurajeaza elevul sa depaseasca situatia cu care se confrunta)
Comprehensiunea (profesorul asculta si intelege problema elevului fara a-l judeca)
In momentul in care in clasa apar situatii de conflict, profesorul poate sa evite conflictul (se preface ca nu s-a intamplat nimic, sa apeleze la coercitie, compromis si negociere). Acestea au ca scop diminuarea conflictelor si evitarea violentei.
Metodologia cercetarii
Obiectivele cercetarii
Pornind de la teoria invatarii sociale, obiectivul cercetarii este acela de a determina nivelul de violenta in randul adolescentilor din ziua de astazi. De asemenea, vreau sa observ factorii care ii determina pe acestia sa recurga la violenta si cum reactioneaza in diferite cazuri.
Ipotezele cercetarii
Daca in grupul sau de prieteni sunt prezente acte de violenta, atunci adolescentul va recurge si el la aceasta.
Cu cat adolescentul are o varsta mai mica, cu atat este atras mai mult de recurgerea la acte violente.
Lotul cercetarii
In vederea indeplinirii obiectivului cercetarii, am ales ca esantion un numar de 6 subiecti, alesi aleator, din fiecare clasa. Acestia sunt formati din adolescenti, care reprezinta grupul tinta al cercetarii. Am ales doua clase, o clasa de a opta (gimnaziu) si una de a 10-a (liceu), trei copiii din fiecare clasa. Ambele clase fac parte din Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, Bucuresti. Clasa a opta este formata din 25 de elevi, iar cea de a zecea, din 27 de elevi. Cei sase subiecti provin din mediul urban, si fac parte din categoriile de varsta 14-16 (gimnaziu) si 16-18 (liceu). Nu am pus accent pe sexul respondentilor.
Pentru observatia participativa, am ales ca esantion elevii Liceului Teoretic „Nicolae Iorga”, Bucuresti, aleator, atat fete cat si baieti, atat de gimnaziu cat si de liceu.
Materiale folosite
Pentru cercetare am folosit instrumentul calitativ, mai precis interviul semistructurat. Acesta este format din 30 de intrebari, primele 3 fiind intrebari introductive care stabilesc varsta, mediul si tipul de invatamant pe care adolescentul il urmeaza. Restul intrebarilor pun accent pe atitudinea tanarului, daca si in ce momente acesta se manifesta violent. Am fost nevoita sa mai pun intrebari pe langa ghidul de interviu pe care il aveam, deoarece raspunsurile copiilor cereau lucrul acesta. Culegerea datelor a avut loc in trei zile diferite. Am vorbit cu dirigintii celor doua clase, cu care am stabilit cate o zi pentru fiecare, cand pot merge sa intervievez copiii. In ambele clase acest lucru a avut loc in orele de dirigentie. Le-am spus de la inceput ca interviurile sunt anonime, fapt care i-a stimulat sa imi raspunda sincer. Intervievarea propriu-zisa a avut loc in cabinetul dirigintilor, si fiecare au durat in jur de 20 de minute. Am preferat interviul individual, pentru a evita eventuale influente in raspunsuri de catre colegi, prieteni sau profesori.
Un alt instrument folosit a fost observatia participativa, non structurata. Am ales acest tip de instrument pentru a observa comportamentul adolescentilor in mediul lor, pentru a vedea in ce situatii recurg la violenta, care sunt tipurile de violenta folosite de ei si ce ii determina sa faca acest lucru. Am aplicat observatia in timpul pauzelor, pe culoarele scolii si in curte. Prin intermediul acestui tip de cercetare am putut surprinde relatiile intre adolescenti, dar si intre acestia si profesori. Am ascultat ce vorbeau unii cu altii in pauze, ce isi povesteau, am fost foarte atenta pe modul in care se manifestau daca auzeau anumite lucruri, am vazut cine sunt cei mai violenti si cum sunt tratati.
Operationalizarea conceptelor
Adolescenta- “Perioadă a vieții omului cuprinsă între vârsta pubertății și cea adultă, în care are loc maturizarea treptată a funcțiunilor fizice și psihice ale organismului” (DEX online)
Adolescent – “Persoană ajunsă la vârsta dintre copilărie și tinerețe.” (DEX online)
Violenta- “Agresivitate, brutalitate, duritate, impulsivitate, nestăpânire, impetuozitate, înfocare, vehemență; A comite un act de violență; a constrânge, a sili, a forța” (DEX online)
Agresivitate –“Comportament ostil, destructiv al unui individ” (DEX online)
Delincventa – “Fenomen social care constă în săvârșirea de delicate” (DEX online)
Grup – “Ansamblu de persoane reunite (în mod stabil sau temporar) pe baza unei comunități de interese, de concepții etc” (DEX online)
Prieten – “Persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune; amic.” (DEX online)
Influenta – “Acțiune pe care o persoană o exercită asupra alteia (deliberat, pentru a-i schimba caracterul, evoluția, sau involuntar, prin prestigiul, autoritatea, puterea de care se bucură)” (DEX online)
Personalitate – “Ansamblu de însușiri stabile ce caracterizează mental și comportamental o persoană” (DEX online)
Socializare – “Proces de integrare socială a unui individ într-o colectivitate” (DEX online)
Interpretarea rezultatelor
Interpretarea rezultatelor interviurilor
Intrebarile adresate au fost menite sa determine tipurile de violenta cunoscute de copii si situatiile in care acestia apeleaza la ea. De asemenea, i-am intrebat si ce tip de activitati intreprind in timpul liber, pentru a vedea daca acestea le influenteaza sau nu comportamentul violent.
Astfel, a reiesit faptul ca pe ei ii influenteaza foarte mult grupul de prieteni si anturajul din care fac parte.
Patru din sase subiecti mi-au spus ca nu au vazut acte de violenta in familia lor, cinci din sase apeleaza la acte violente, si toti cei sase au vazut cel putin un act de violenta in grupul lor de prieteni. Cei cinci care apeleaza la acte de violenta o fac pentru a se impune si pentru ca “asa se face la noi in clasa”. Dintre acestia cinci, trei dintre ei apeleaza si la violenta fizica. In schimb toti cinci utilizeaza violenta verbala si violenta psihica.
Singura adolescenta care mi-a spus ca nu apeleaza la acte de violenta a sustinut ca “prefer sa ignor si sa nu intervin. Imi vad de treaba mea si ii las in pace.” (clasa a zecea).
Toti sase cunosc tipurile de violenta, de care au auzit de la scoala si de la alti prieteni. De exemplu, asa mi-a descris unul din ei violenta psihica : “D. e saraca, noi avem bani sa iesim la mall si sa ne cumparam tot ce vrem, nu o bagam in seama si radem de ea cateodata la cum se imbraca”. (clasa a opta) Un altul mi-a vorbit putin despre violenta fizica : “Pai ce, daca comenteaza vreunu, ii trag una, macar sa stie data viitoare sa nu mai comenteze. Dupa scoala ma duc dupa el ca sa stie cu cine are de-a face”. (clasa a opta)
Toti mi-au spus ca au un grup de prieteni constant cu care se inteleg foarte bine. Printre activitatile de baza, mi-au enumerat : mers la mall, la film, la cafenele, in parc, mers in excursii, vorbit la telefon, baschet, shopping. Aceste activitati le intreprind impreuna cu prietenii lor. Dar cei mai respectati de adolescent sunt “bikerii”, iar toti vor sa fie ca ei sau sa faca parte din grupul lor de prieteni. Acest grup de adolescenti sunt unul aparte, iar fiecare tanar ravneste sa faca parte din grupul lor sau sa aiba de-a face cu ei. Ei sunt mereu la moda, au cele mai multe “like-uri” pe facebook si sunt cei mai respectati. O metoda la indemana lor prin care isi manifesta violenta psihica si verbala este “ask fm” : “Pe ask poti sa afli orice despre oricine…iti bati joc de cine vrei pentru ca poti sa ii scrii cu anonim”. (clasa a opta) Deci, in randul adolescentilor, violenta in mediul virtual este foarte raspandita, pentru ca le este mult mai comod asa. Isi construiesc relatiile prin intermediul acestui mediu, iar la fel de bine si le destrama. Pun pret pe mediul virtual, facebook, ask fm, instagram etc.
Unul din tineri mi-a descris cea mai iesita din comun activitate intreprinsa de el si gasca lui : “Eram in tabara la munte, si G. a cumparat alcool de la magazin. Am baut toti pana ne-am facut varza, si cand am iesit afara erau unii de acolo din satu’ ala. Ne-au enervate, ca ce vin ei la noi in tabara, si ne-am luat la bataie”. (clasa a zecea).
La intrebarea “Cum reactionezi daca o persoana noua intra in grupul tau de prieteni ? , toti mi-au zis ca sunt sceptici, mai putin adolescenta care nu apeleaza la violenta. Simt ca le este luat locul, le este invadat teritoriul. Tolereaza persoana respective pana cand aceasta “calca stramb”, moment in care vorbesc urat cu ea, o agreseaza fizic si psihic. “Ma enerva M, isi dadea atatea aere…dar am lasat-o in pace, pana in ziua in care am auzit ca ma vorbeste pe la spate cu prietenii mei. Atunci intrecuse limita, si i-am pus trei oua in geanta, cat era in pauza la baie. Apoi am pus baietii sa se joace cu ghiozdanul ei…cand l-a desfacut a avut o surpriza, s-a inrosit toata la fata fraiera”. (clasa a opta) Ei nu se imprietenesc cu cineva decat daca au ceva de castigat de pe urma asta. Astfel, mi-au enumerate de ce se imprietenesc cu o persoana. De exemplu : “ M-am imprieteni cu T. pentru ca era colegul de banca al fetei pe care o placeam. Voiam sa aflu cat mai multe despre ea, asa ca m-am imprietenit cu el.” (clasa a opta) Alte motive pentru care se imprietenesc cu cineva ar fi popularitatea sau“am ce vorbi cu el”.
Nu se dau in laturi de la nimic si au impresia ca li se cuvine totul, si daca cineva face ceva ce nu le convine, reactioneaza violent. “In cazul in care vreunu sau vreuna nu e cum vreau eu sa fie, o injur sau imi bat joc de ea, si asa o tin pana se da la o parte.” (clasa a opta). Violenta verbal este cea mai putin grava din punctul lor de vedere, si apeleaza la ea oricand, fara a avea mustrari de constiinta.
La intrebarea “Ai vazut vreodata in clasa sau in gasca ta de prieteni acte de violenta ? Cat de frecvent ?”, toti mi-au raspuns afirmativ. Ca si frecventa, cel putin o data pe zi. “La noi in clasa zici ca suntem la zoo…daca nu se bat doi, se injura, daca nu se injura fac misto de altu’..in fiecare zi e cate un episod de genul asta, colegii intre ei sau cu alti elevi de la alta clasa.” (clasa a zecea) In ceea ce priveste manifestarile, ele difera. Violenta verbala se materializeaza in injuraturi, cea psihica in batjocoriri si amenintari, iar cea fizica in “palme sau pumni”. De obicei, actele violente sunt initiate de “smecherii clasei”, care in general sunt cei care au si cele mai mici note la invatatura. Cei asupra carora acestia apeleaza la violenta nu se dau in laturi de a le raspunde tot violent, ori cu acelasi tip de violenta ori cu un altul. “O data un coleg tot facea misto de R., ca e mic, ca e prost, ca nu stie nimic, ca nu are gagica…si a tinut-o asa vreo trei pauze, pana cand R. s-a enervat si a sarit in spatele lui si a inceput sa ii care pumni. A fost amuzant” (clasa a opta). Pentru ei actele violente nu prezinta o gravitate, ci mai mult un amuzament. Ei se distreaza atunci cand vad ca altii se bat sau se batjocoresc. In schimb, daca cineva recurge la acte violente asupra grupului sau de prieteni, adolescentul intervine, de multe ori mai violent decat se asteapta ceilalti. In acest mod arata ca este solidar cu prietenii lui, care se pot baza mereu pe el. In schimb, daca vad un act violent asupra unei persoane oarecare, cu care nu au nicio treaba (poate doar se cunosc) acestia se uita, rad si merg mai departe. Intervin doar daca “gasca este amenintata”. Cei cinci care mi-au spus ca apeleaza la acte de violenta o fac in cazurile in care un alt adolescent ii incurca, deranjeaza sau supara cu ceva. Nu apeleaza la vorba si explicatii, ci direct la acte violente. “Pai daca ma injura unu’, il injur inapoi. Altfel, sa par fraier in fata lui ? Nu, sa vada ca m-a enervat si pot si eu sa ii raspund la fel.” (clasa a zecea); “O data am vrut sa chiulim toata clasa de la mate. Am zis sa mergem in parc. Cand sa plecam, doi ramasesera in clasa. M-am enervate asa tare, adica ei se pun contra majoritatii. I-am injurat si i-am amenintat ca daca nu vin o sa si-o ia…si normal ca au venit, doar le era frica.” (clasa a zecea) Motivatia pentru care adolescentii recurg la actele de violenta este ca “asa nu dai gres.” (clasa a opta). Li se pare mult mai comod si mai sigur, si nu se dau in laturi de la acestea. Tipul de violenta intalnit cel mai des de ei este violenta verbala, pe care aproape toti o folosesc si le-a intrat deja in reflex.
Un adolescent apeleaza la violenta daca si gasca sa de prieteni o face. Daca nu apeleaza, este marginalizat si nu este respectat. Este foarte influentabil de anturaj, unde isi formeaza comportamentul, ideile si parerile despre cum trebuie sa se poarte. Pentru adolescent, parerea prietenilor este foarte importanta, ca si existenta acestora. “Pentru mine tovarasii mei sunt cei mai important, facem totul impreuna, avem legile cunoascute doar de noi si daca cineva vrea sa intre in grupul nostrum, trebuie sa le respecte” (clasa a zecea).
Cei cinci mi-au spus ca se enerveaza foarte repede, iar atunci cand o fac apeleaza la violenta. Nu ii intereseaza ce zic profesorii prea mult, conteaza sa isi mentina “prestigiul” in clasa.
Un copil de clasa a opta mi-a raspuns afirmativ cand l-am intrebat daca ii este frica de cineva constant. Mi-a spus ca este “Un vecin mai mare. Daca ma vede ma injura, imi ia mingea si rade mereu de mine cand trec pe langa el si gasca lui. Cateodata imi pune si piedici…Evit cat pot sa ma intalnesc cu el, si nu le spun parintilor ca m-a amenintat ca daca le spun mi-o iau, ca ce am nevoie de mami si tati sa-mi ia apararea, eu nu pot singur?”. Ceilalti au spus ca nu le este frica de cineva constant.
Adolescentii din ziua de azi recurg la acte violente pentru a fi acceptati in grupuri, nu prea ii intereseaza consecintele. Doresc sa se faca remarcati, iar violenta este un mod la indemana fiecaruia pentru acest lucru. Pentru ei, cei “violenti” sunt cei mai respectati, cei mai ravniti, iar orice adolescent isi doreste sa fie popular. Nu vor sa para vulnerabili unii in ochii altora, si apeleaza la acte violente pentru a-si ascunde aceasta trasatura. “Nu vreau sa par slab in fata colegilor mei, pentru ca isi bat joc de mine si cred ca sunt un papa-lapte.” (clasa a opta)
Interpretarea rezultatelor observatiei
Am stat si am observat comportamentul elevilor Liceului Teoretic “Nicolae Iorga” din Bucuresti intr-o zi, mai multe pauze la rand. Astfel, acest lucru m-a determinat sa ii vad cum se comporta intr-o zi obisnuita.
Am inceput prin a observa faptul ca exista categoria “smecherilor”, care sunt cei mai populari, pe care toti elevii ii cunosc. Acestia erau imbracati la moda, atat fetele cat si baietii, stateau mereu cu telefonul in mana si aveau locul lor unde se intalneau in fiecare pauza, mai exact in fata magazinului. Acolo, puteau fi observati de toti ceilalti, si ei, la randul lor, puteau vedea tot ce misca. Majoritatea face parte din categoria “bikeri-lor”, care vin la scoala cu “bike-ul” si cu castile in urechi. Acestia fac parte si din categoria elevilor de gimnaziu, cat si de liceu. Am surprins o faza, in care un tanar a trecut pe langa ei, iar acestia au inceput sa rada. Tanarul s-a inrosit, a plecat capul si a plecat in clasa. De asemenea, am observat ca in timpul pauzei, injuraturile si batjocoririle sunt ceva normal. Daca un elev il injura pe un altul, acesta ii raspundea la fel. In afara de “grupul popularilor”, pentru care oricare alt adolescent este motiv de ras, am observant ca fiecare clasa este un grup in sine. Cei de la alte clase nu sunt bine primiti, sunt considerati intrusi. Nu leaga prietenii intre clase, nici macar cand vine vorba de un profesor sau un test. Am observant ca daca o clasa a avut un test, iar elevii altei clase vin sa intrebe cum a fost sau ce le-a dat, refuza sa le spuna, sunt ostili si injura. De asemenea, am observat ca cele mai dese acte de violenta sunt cele verbale si psihice. Am observat un singur act de violenta fizica, mai exact in randul elevilor de clasa a opta, cand unul de la o clasa a inceput sa arunce cu diverse obiecte dupa un altul de la o alta clasa, care s-a intors la el si i-a dat doua palme peste ceafa, dupa care a fugit. O alta intamplare a fost un act de violenta psihica : o eleva mai plinuta si mai modesta, timp de mai multe pauze la rand, a fost motivul principal de amuzament pentru elevii clasei, care strigau dupa ea “mamutule”,”mai lasa mancarea”,”ai haine de la second-hand ? iti aduc si eu de la mine daca vrei, sunt gratis”, “ba, e cutremur, s-a ridicat asta din banca”.
Am observat ca daca intr-un grup de minim doi adolescenti, unul apeleaza la acte violente, si ceilalti ii urmeaza exemplul, iar principala lor activitate este barfa. Am observat cum recurg la violenta psihica si asupra gardianului, care este insarcinat cu ordinea in scoala : i-au pus piedica, au sunat de iesire mai devreme, tipau dupa el “Vasilica, ce faci ma tu azi ? Hai, ca nu ne prinzi fraiere !”. De asemenea, am observat ca ei au acces non stop la internet, pentru ca fiecare clasa are propriul calculator conectat la internet. Am observat ca ei nu tin cont de parerea altora, care nu fac parte din grupul lor. In manifestarile lor violente, nu tin cont de varsta, mai exact elevii de gimnaziu au aceleasi manifestari ca cei de liceu. Leaga prietenii intre clase diferite cu un scop. Nu mai comunica foarte mult intre ei, prefera sa urmareasca ce se intampla pe site-urile de socializare. O alta ocupatie a adolescentilor este aceea de a-si face poze, pe care apoi sa le posteze imediat pe site-urile de socializare, unde sa primeasca anumite complimente.
Concluziile cercetarii
Conform cercetarii, reise faptul ca violenta in randul adolescentilor este un fapt social, care are o manifestare din ce in ce mai intensa. Tinerii recurg la toate cele trei tipuri de violenta, fizica, pshica si verbala, comportamentul lor fiind influentat de ceea ce vad si traiesc. In perioada adolescentei, personalitatea lor trece prin tranzitii, prin schimbari radicale, ei aflandu-se in perioada de trecere de la copil la adult. Recurg la acte violente pentru ca asa li se pare normal, asa isi castiga respectul si isi formeaza prietenii. Prima ipoteza s-a confirmat, intrucat in urma cercetarii a iesit in evident faptul ca adolescentii adopta acte violente in cele mai multe cazuri fiind influentati de grupul de prieteni, din dorinta de integrare. Astfel, confirmarea ipotezei este in conformitate cu teoria invatarii sociale, care sustine ca unele comportamente sunt invatate. In cazul acesta, adolescentii intervievati si observati adopta comportamente violente pentru ca asa vad in jurul lor. Cea de-a doua ipoteza s-a infirmat, intrucat si elevii de liceu au aceleasi manifestari ca si elevii de gimnaziu.
In urma cercetarii, obiectivele au fost atinse. Mai exact, a iesit in evident gradul mare de violenta in randul adolescentilor, la care aplezeaza in majoritatea cazurilor in care nu se intampla ceea ce vor ei, sau cand cineva nu este de acord cu ce fac ei. Adolescentii sunt impinsi sa recurga la acte violente deoarece asta vad in grupul lor de prieteni sau colegi (teoria invatarii sociale) si nu doresc sa fie marginalizati. In acceptiunea lor, violenta inseamna putere si popularitate, iar majoritatea tinerilor ravnesc la aceste lucruri.
Concluzii
Violenta adolescentilor este un fapt real al zilelor noastre, care ia amploare pe zi ce trece. Adolescenta este o perioada dificila, traversata de fiecare individ, unde se produc schimbari de ordin fizic si moral, care pun amprenta pe personalitatea tanarului in formarea sa ca persoana adulta. Adolescentii adopta atat violenta obiectiva, sanctionata de lege, dar si pe cea subiectiva, sanctionata social. Delincventa juvenila este tipul de violenta obiectiva cu care se confrunta societatea, care are la baza comportamentele violente ale adolescentilor care au degenerat in acte sanctionate penal.
Actiunile de acest tip ale adolescentilor au la baza diferite cauze, cum ar fi frustrari, medii familiale dezorganizate, violenta domestica vazuta in familie, parinti mult prea ocupati pentru a se ocupa de ei, mediu scolar nefavorabil, care nu ia masuri pentru a diminua acest fenomen, mass-media si evolutia tehnologiei.
Copiii adopta toate tipurile de violenta, pe care le cunosc, le stiu manifestarile si consecintele. Cele mai abordate forme de violenta sunt cea verbala si cea psihica. Un nou tip de violenta verbala este cea de pe internet, care ia o amploare din ce in ce mai mare.
Scoala joaca un rol decisiv, primordial in modelarea comportamentului adolescentilor, foarte importanta fiind comunicarea dintre elevi, profesori si parinti. In momentul in care aceasta lipseste, sau este deficitara, adolescentul simte nevoia sa se revolte, sa iasa in evidenta, si recurge la acte violente. In perioada aceasta, cel mai important pentru tineri este sa fie ascultati, sa li se ofere stabilitate si intelegere, sa li se explice ce este bine si ce este rau. In caz contrar, acestia incearca sa aiba atitudini si comportamente diferite, nefiind capabili sa distinga ce este gresit de ceea ce nu este.
De perioada adolescentei depinde evolutia lor ca persoane adulte, si trebuie eliminati factorii care ii determina sa aiba comportamente deviante, pentru ca, in urma cercetarii, lor li se pare normal sa se comporte violent din diverse motive (integrare, revolta, iesit in evident etc). Teoria invatarii sociale se aplica si in cazul acestora, care aplica in comportamentul lor ceea ce vad ca se intampla in jur. Violenta tinerilor este un fapt social cu care societate, scoala, familiile se confrunta.
XI. Bibliografie
Baban, A., (2001), Consiliere educationala-Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere, Cluj, Imprimeria “Ardealul”.
Badea, E. (1993), Caracterizarea dinamica a copilului si a adolescentului (3-17/18 ani) cu aplicatie la fisa scolara, Bucuresti, Editura Tehnica
Banciu, D., Radulescu,S. (2002), Evolutii ale delincventei juvenile in Romania. Cercetare si prevenire sociala, Bucuresti, Editura Lumina
Botescu, G.M, (2004), Prevenirea delincventei juvenile, Bucuresti, Editura Cartea Universitara,
Chelcea,S. (2007), Metodologia cercetarii sociologice, Bucuresti, Editura Economica
Clerget, S.(2008), Criza adolescentei. Cai de a o depasi cu succes, Bucuresti, Editura Trei
Chesnais, J.C (1981), Histoire de la violence, Paris, Laffont
Débarbieux, E., (1999), “,La violence en milieu scolaire”, Paris, ESF
DEX online [Accesat la data de 2.06.2014]
Enachescu,C.(1998), Tratat de psihanaliza si psihoterapie, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica
Grecu,F., Radulescu,S.(2003), Delincventa Juvenila in societatea contemporana, Bucuresti, Editura Lumina Lex,
Ilut, P.(2004), Valori, Atitudini si comportamente sociale-Teme actuale de psihosociologie, Iasi, Editura Polirom
Legea nr. 272/2004 [Online] Disponibil pe http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_protectiei_copilului.php [Accesat la data de 21.01.2014]
Mihailescu,I. (2004), Rolul familiei in dezvoltarea copilului, Bucuresti, Editura Cartea Universitara,
Moisin, A.(2001), Arta educarii copiilor si adolescentilor in familie si scoala, Bucuresti, EDP
Neculau, A. (2008), Violenta. Aspecte psihosociale, Iasi, Editura Polirom
Ortega, Rosario & Colab, (2007), Luptand impotriva agresiunii si violentei in scoala, Landau
Pain, J. (2000), Violences et prevention de la violence a l’ecole, Doudin
Preda,V., (1981), Profilaxia delincventei si reintegrarea sociala, Bucuresti, Editura stiintifica si enciclopedica,
Radulescu,S., (1999), Devianta, criminalitate si patologie sociala, Bucuresti, Editura Lumina Lex,
Radulescu,S. (2002), Sociologia problemelor sociale ale varstelor, Bucuresti, Editura Lumina Lex
Salavastru, D., Violenta in mediul scolar
Stanisor,E. (2003), Delincventa Juvenila, Bucuresti, Editura Oscar Print
Turianu,C. (1995), Raspunderea juridica pentru faptele penale savarsite de minori, Bucuresti, Editura Continent XXI
Zidarescu, M. (2009), Rolul familiei, comunitatii si a a mediatorului scolar in combaterea absenteismului scolar, a abandonului scolar si a delincventei juvenile la copiii de etnie roma, Iasi, Editura Lumen
http://www.suntparinte.ro [Accesat la data de 2.06.2014]
http://www.scritub.com/sociologie/asistenta-sociala/Abuzul-emotional
http://www.scritub.com [Accesat la data de 19.02.2014]
http://elearning.masterprof.ro/mc/teorie.html [Accesat la data de 27.05.2014]
XII. Anexe
Anexa 1.
GHID DE INTERVIU
Ce varsta ai ?
Din ce mediu provii ?
Ce clasa esti ?
Cum te intelegi cu familia ta ?
De ce ? Detaliaza.
La tine in familie sunt prezente acte de violenta ?
Daca da, cat de frecvent ? Detaliaza-mi un act de violenta prezent in familia ta.
Ce tipuri de violenta cunosti ? Da-mi cateva exemple.
De unde ai auzit de aceste tipuri de violenta ?
Ai un grup de prieteni constant ?
Cum te intelegi cu ei ?
Cate persoane sunt in grupul tau de prieteni ?
Enumera-mi cateva activitati constant intreprinse de grupul tau de prieteni.
Care au fost cele mai iesite din tipar activitati intreprinse de tine si prietenii tai ? Detaliaza.
Cum reactionezi daca o persoana noua intra in grupul tau de prieteni ?
De ce tii cont cand te imprietenesti cu cineva ? De ce ?
Daca o persoana nu corespunde tiparului tau, cum reactionezi ?
Ai vazut vreodata in clasa sau in gasca ta de prieteni acte de violenta ? Cat de frecvent ?
Cum se manifesta aceste acte de violenta ?
Ce tip de violenta ai intalnit cel mai des ? La cine ?
Apelezi la vreun tip de violenta ?
La care tip de violenta apelezi tu ? In ce situatii ? Detaliaza.
Ce te motiveaza sa le adopti ?
Cand vezi unul din cele trei tipuri de acte de violenta cum reactionezi ?
Cand vezi unul din cele trei tipuri de acte de violenta asupra unui apropiat, cum reactionezi ?
Cum esti privit de catre colegii, prietenii si profesorii tai ? Detaliaza.
Cat de des te enervezi ?
Ce te enerveaza cel mai tare ? Cum reactionezi in aceste momente ?
Dupa ce cineva a folosit unul din cele trei tipuri de violenta asupra ta, cum reactionezi ?
Ti-e frica de cineva constant ?
Daca da, ce faci in sensul asta ?
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Violenta Adolescentilor. Analiza Psihosociala Si Juridicadoc (ID: 120656)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.