VIOLEN ȚA PSIHOLOGICĂ VIOLENȚA ÎN DOMENIUL SOCIO -MEDICAL [618219]

1
VIOLEN ȚA PSIHOLOGICĂ” VIOLENȚA ÎN DOMENIUL SOCIO -MEDICAL”

Nume autor
Academia de Studii Economice București

Rezumatul
Prezenta lucrare evidențiază ceea ce societatea umană, mai prec is persoanele din Spitalul Judetean
de Urgenta Slobozia întâmpina în momentul în care sunt internați într -un acest spital de stat, și
anume tipul de violență la care sunt expuși din partea cadrelor medi cale. Acest articol are ca si scop
găsirea și stabilirea unor răspunsuri și soluții cu privirea la ceea ce s ocietatea experimentează în
cadrul serviciilor medicale și problemelor de sănătate pentru care sunt internați. Ca obiectiv
principal, acest studiu cuprinde explorarea formelor de manifestare în relația medic -pacient a
violenței psihologice. Se știe din st udii sau din experimente sociale că în domeniul socio -medical
sunt foarte frecvente momentele din care rezultă agresiunea față de un pacient, fie de către medic, fie
de către asistentele medicale. Pentru a afla care este starea actuală a situației în Spi talul Județean de
Urgență Slobozia, interviul este realizat pe un eșantion de 5 persoane, folosind metoda calitativă
pentru a prelucra răspunsurile celor intervievați. Fiecare persoana din cele intervievate au
intampinat problem e cu cadrele medicale, pro bleme de natura psihologica in general.

Cuvinte cheie: violenta psihologică, agresiune, spital, relația medic -pacient: [anonimizat], în mod intenționat, amenință, spune sau face lucruri
care rănesc într -o oarecare măsură fizic sau emoțional, sperie sau provoacă suferință și durere altor
perso ane, tocmai de aceea este foarte important să știm să ne ferim cât de mult putem de persoanele
care ne agresează, indiferent în ce mod.
În domeniul socio -medical poate e xista atât violență fizică cât și violenta psihologică, violență pe care
ne vom axa în această cercetare. Violenta psihologică sau putem spune și violenta emoțională constă în
intimidări, agresiune verbală, amenințări precum și umilire la adresa unui indiv id. Violența împotriva
pacienților constituie manifestarea unei relații bazate pe superioritatea cadrelor medicale asupra
pacienților și are drept consecință, discriminarea acestora.

2
Obiectivul general al cercetării cuprinde explorarea formelor de manifes tare în relația medic -pacient a
violenței psihologice.

Întrebări de cercetare:
1. Care au fost intervențiile instituționale în cazul apariției de violență psihologică?
2. Ce particularități ale mediului social și instituțional caracterizează contextual producerii?
3. Care sunt termenii în care este descrisă interacțiunea cu cadrele medicale?

Cadrul teoretic
Potrivit Valentinei Rujoiu, în cartea sa intitulată “Violenta și societate”, aceasta afirma că violența
care este manifestată în România la nivel atât personal, colectiv dar și interpersonal are un caracter
manifest dar și latent care înregistrează o dominare crescută. Conform acesteia, datele statistice au un
rol destul de important în evaluarea problemelor sociale, dar nu sunt semnificative nive lului
interpersonal. Violența care este manifestată la nivel interpersonal cunoaște mai multe etape care
trebuie străbătute logic. Diferitele forme de reacție (în ceea ce privește abuzul fizic, sexual, cel ce ține
de mediul economico -social dar și psih oemoțional) trebuie să fie identificate și asumate ca fiind un
fapt social care s -a dezvoltat și s -a adaptat în problema socială și astfel devenind în cele din urmă o
manifestare socială.
Conform lui Tiberiu B, Ioan S și Rodica D, o teorie psihologică se bazează întotdeauna pe o
manifestare de frustrare. Analizând atât actele agresive cât și cele violente, observăm faptul că acestea Violenta
psihologica Tipuri de
interventii
Interactiunea
cu cadrele
medicale Cauza ale
producerii

3
apar în momentul în care un individ trebuie să se confrunte cu un impediment sau cu o barieră socială
(un individ pe c are acesta îl considera rival, un animal, o instituție sau de ce nu o idee), care îl oprește
din a -și satisface interesele sau scopurile pe care acesta le are în scop personal.
Atunci când își face apariția un obstacol adevărat sau unul imaginar este pert urbat fluxul obișnuit al
acțiunii, iar individul ( animal dar mai ales uman) este adus într -o situație de criză.
Conform lui V. Pavelescu (1969), o astfel de criză mai poate fi numită și “frustrație”. Aceasta poate
aduce individual într -o stare în care îi sunt declanșate mecanismele violente. În starea de frustrație,
oamenii nu gândesc rațional, adesea sunt dezorganizați iar în interiorul acestora apare o tensiune.
Într-o astfel de situație de tensiune interioară, pulsul se accelerează, tensiunea arteria lă crește și ea, la
fel și nivelul de adrenalină, în schimb capacitatea de percepere senzitivă se afla în scădere.
J. Dollard împreună cu colegii săi, au realizat două teze pe baza cercetărilor care au fost făcute asupra
rolului pe care frustrarea îl ar e în dezlănțuirea deprinderii violente, care au fost enunțate ca două
întrebări:
1. Orice comportament agresiv este rezultatul frustrării?
2. Orice frustrare duce la comportament agresiv?
B.Raven împreună cu J.Rubin (1976), conform lui Tiberiu B, în cartea sa in titulată “Comportamentul
uman în procesul juridiciar”, constată în urma recapitulării cercetărilor care au fost realizate în această
arie, următoarele lucruri:
 de cele mai multe ori, frustrarea duce la violență;
 sunt acțiuni de violență care se comit și în absența frustrării;
 există adesea și stări de frustrare care nu duc la acțiune violente.
Aceștia spun că frustrarea duce adesea la violență în cazurile în care:
 acțiunea frustrantă se poate acorda doar unei persoane frustrate;
 situația are o putere de instigare ieșită din comun;
 acțiunea frustrantă rezultă din trăsătura unei persone frustrate pentru el deja este privit cu
dușmănie.
Totodată afirma că violența fără frustare apare doar atunci când:

4
 este instrumental (ex:atunci când un infractor vrea să îi fure banii unei persoane de pe
stradă, aceasta se împotrivește și este lovit, deși scopul infractorului era doar a de a fura
banii);
 este consecința unei reproduceri constrângătoare;
 este rezultatul unei comenzi supreme;
 este rezultatul unei sarcini so ciale;
 este consecința unei acțiuni de grup.

Cadrul metodologic
Tipul de cercetare folosită în această situație este una calitativă dar totodată transversal a și
exploratorie. Metoda de cercetare este interviul, acesta realizându -se individual și fiind s emi-structurat
pentru că aceasta presupune un ghid de interviu cu întrebări predefinite.
În prima parte am adresat o întrebare și anume “Proveniți din spațiul rural sau urban?” pentru a -mi
face o primă impresie despre ceea ce urmează să aflu. Am aplic at acest interviu pe un număr
reprezentativ de persoane care au luat contact cel puțin o dată cu Spitalul Județean de Urgență
Slobozia. Dezavantajul acestui interviu poate fi faptul că cei intervievați mă pot minții, pot masca
lucrul acesta destul de bine indiferent de faptul că eu le adresez o între bare de două ori dar formulata
într-un alt sens.
Dorind să aflu mai în detaliu situația prezentă și să descop ar problemele cu care s -au întâmpinat cele 5
femei pe care le -am intervievat, am aplicat un intervi u, după cum am spus și mai sus. Trei femei din
cele cinci aveau varsta cuprinsa intre 18 -35 ani, una dintre ele era minora, iar ultima avea varsta
cuprinsa intre 36 -60 ani. Toate cele 5 femei provin din mediul rural.

Rezultate
Respondenții aleg să fie sinceri cu mine, să nu îmi ascundă adevărul și să îmi detalieze exact tipul de
problemă pe care au întâmpinat -o cu cadrele medicale. Aceștia și -au descris și mediul de proveniență,
și anume majoritatea provenind de mediul rural. Activitățile și traiul lo r de viață, se pare că pe
majoritatea medicilor nu îi interesează din spusele lor.

5
Caseta nr.1

Persoana 1 În urmă cu 2 luni, am fost internată de urgență cu fiul meu de numai 5 anișori pe
secția chirurgie, unde am dat de un doctor care nici nu s -a uitat la copilul meu
timp de 2 zile, asta până când a venit în vizită la o altă mămica cu un alt copil din
aceeași cameră ca a noastră, care desigur provenea din mediul rural și avea o
funcție importantă în oraș și mi -am spus nemulțumirea la adresa dumnea lui, ca să
primesc un răspuns de genul " Tu când ai mai fost internată și ce cauți în această
cameră?"

Persoana 2 Acum 1 an când am avut probleme cu acneea, am decis să mă duc să îmi fac un
control la un doctor din spital, pe secția Dermato -venerice. Îmi regret alegerea
făcută pentru că în ziua respectivă am fost jignită cum nu am mai fost până atunci.
Doctorul mi -a spus că așa sunt eu "cu probleme" și că nu are ce să -mi facă ca să
devin "mai frumoasă".

Persoana 3 Totul a început când am avut primele simptome ale apendicitei și am fost
internată de urgență. Când am ajuns în spital doctorul mi -a spus clar că nu are timp
de mine și ca să mai aștept pentru că trebuie să îngrijească o persoană mai
importantă decât mine și de pe urma căreia are un beneficiu.

Persoana 4 În urmă a ceea ce am pățit ultima dată în acest spital, mi -am promis că indiferent de
problema pe care o voi avea nu voi mai apela la serviciile acestuia. Mama mea a
suferit un infarct cerebral, iar când am dorit informații despre starea ei de sănătate,
doctorul mi -a spus: " La ce vă așteptați? Este bătrână, cât doriți să mai trăiască?"

Persoana 5 Am auzit atât impresii bune cât și foarte rele despre acest spital. În general pe cele
rele nu doream să le bag în seamă și să nu le cred, asta până când mi s -a intamplat
chiar mie să fiu tratată urât. Am fost internată pe sectia – maternitate la o doamnă
doctor despre care auzisem doar lucruri bune și frumoase. Când am ajuns acolo și
m-au internat, doamna doctora a țipat la mine și mi -a spus să mai aștept că nu mor,
cum am așteptat până acum mai pot aștepta pentru că dânsa trebuie să ducă la o
altă mămica mai importantă și chiar prietenă cu dânsa.

6

* Care au fost intervențiile instituționale în cazul apariției de violență psihologică?
Caseta nr.2
Persoana 1 Nu a interesat pe nimeni problema cu care eu m -am întâmpinat, nicidecum nu a
ajuns la “urechea” conducerii instututiei sau a securității
Persoana 2 Instituția nu a intervenit în cazul problemei cu care m -am întâmpinat.
Persoana 3 Nimeni nu a acordat importantă cuvintelor spuse de către medic la adresa mea,
deorece în acest spital se practic a astfel de lucruri.
Persoana 4 Cuvintele urâte la adresa mamei mele, vă dați seama că nu a interesat pe nimeni și
nu s-a ajuns la nicio intervenție din partea nimănui.
Persoana 5 Niciunei probleme de genul violenței psihologice nu îi este acordată atenție din
partea nimănui în acest spital.

* Ce particularități ale mediului social și instituțional caracterizează contextul
producerii?
Caseta nr.3
Persoana 1 Persoanele care provin din mediul rural sunt mai puțin băgate în seamă de către
medicii spitalului, pentru aceștia uneori este importantă funcția pe care o deții în
societate.
Persoana 2 Faptul că provenim din mediul rural atât eu cât și multe alte persone, pe mulți
medici îi duce cu gândul la faptul că noi suntem niște țărani și nu avem capacitatea
de a comunica și de a ne exprima precum un “oraș an”.
Persoana 3 Majoritatea medicilor con funda mediul rural cu țărănimea aceea aflată la cote
maxime, dar nu este așa.
Persoana 4 Persoanele bătrâne provenite din mediul rural, în general sunt mai marginalizate din
punctul meu de vedere față de cele care provin din mediul urban, la fel cum a fos t și

7
mama mea. Nu cred că dacă era o altă femeie ce provenea din mediul urban și era
foarte bine îmbrăcată și aranjată adresa aceleași cuvinte la adresa respectivei.
Persoana 5 La fel ca și în alte cazuri, pe diferite secții ale spitalului, există favori ți. Mă
gândeam că dacă vorbim de secția de maternitate acest lucru este exclus, dar m -am
înșelat amarnic.Și aici medicii pun baza de locul de proveniență, dacă ești din
mediul urban ești văzut cu alți ochi.

Care sunt termenii în care este descrisă inter acțiunea cu cadrele medicale?
Caseta nr.4
Persoana 1 Indiferent de problemele de sănătate cu care mă voi confrunta, nu voi mai venii în
acest spital. Prefer să dau mai mulți bani și sa fiu tratată ca oricare altă persoană,
fără a se pune accent pe mediul meu de proveniență.
Persoana 2 Prefer să mă duc la un spital aflat mai departe de locuința mea, și sa știu că voi fi
tratată corespunzător decât să mai vin în acest spital în care să mi se vorbească așa
urât.
Persoana 3 Atunci când simt sau observ că am anumite simptome din care să rezulte că am
nevoie de intervenția medicilor, prefer să mă deplasez de urgență către un spital din
București, unde știu că medicii sunt mult mai responsabili decât cei de aici.
Persoana 4 Orice tip de problema am, prefer să fac un drum mai lung și să mi le rezolv într -un
mediu ambiant și undeva unde să nu mi se vorbească urât.
Persoana 5 La viitoarea mea sarcină, voi pleca dinainte către un spital din București, pentru a
evita din nou un astfel de tratament.

Concluzii
Pe baza celor menționate mai sus, pot spune că datorită cercetării afectuate, am observat faptul că în
Spitalul Județean de Urgență Slobozia, persoanele care doresc îngriji medicale sunt adesea tratate urât.
Acest fapt se datorează în primul rând statutul ui social pe care aceștia îl dețin în societate, și anume,
persoanele care au anumite studii sunt tratate frumos, în schimb oamenii care nu au aceste studii sunt
adesea supuse acestui tratament. Un alt aspect de care cadrele medicale se pare că țin cont e ste și

8
apartenența la o categorie socială vulnerabilă, aici incluzându -se mediul de proveniență ( rural/urban)
și etnia individului internat. Chiar dacă în cercetare nu am specificat și faptul că medicii țin cont de
etnia individului acest lucru nu înseamn ă că nu se întâmplă, ba din contră. Persoanele din mediul urban
sunt adesea ferite dacă pot spune așa de violență psihologică spre deosebire de cei din mediul rural,
care sunt cei care primesc cel mai adesea astfel de tratament.
De multe ori, problemele/i ncidentele/altercațiile apărute în relația medic -pacient nu au fost rezolvate,
de aici rezultă indiferenta atât a cadrelor medicale, cât și poate a pacienților. Spre surprinderea mea,
acest fapt nu a fost dezbătut într -o măsură foarte mare, lucru care pot recomanda acest subiect, al “
Indiferentei -factor de risc al violenței”, o posibilă temă de cercetare.
În final, lăsând urme de nelămuriri, nelămuriri ce probabil vor face obiect de cercetare pe viitor, pot
spune că în urma cercetării, am descoperit faptul că mediul de proveniență reprezintă adesea pricipalul
factor de violență, generator.

9

Bibliography
1. Valentina, R. (2013) Violență în societate : Tematizari contemporane , București : Editura ASE
2. Tiberiu, B., Ioan, S., Rodica, D. (1983) Comportamentul uman în procesul juridiciar , Serviciul
Editorial cinematografic, București, pag 35
3. Tiberiu, B., Ioan, S., Rodica, D. (1983) Comportamentul uman în procesul juridiciar , Serviciul
Editorial cinematografic, București, pag 36
4. Nicolae, M., Voic u, Z., Tudorel, B.(1988) Psihologie juridiciara , Casa de editura și de presă “
Șansă”, București, pag 344
5. Tiberiu, B., Ioan, S., Rodica, D. (1983) Comportamentul uman în procesul juridiciar , Serviciul
Editorial cinematografic, București, pag 36

10
ANEXA NR.1

GHIDUL DE INTERVIU

1. Proveniți din spațiul rural sau urban?
2. Ce loc de muncă dețineți?
3. Când a fost ultima dvs intervenție medicală într -un spital?
4. Cum a decurs situația?
5. Ați întâmpinat probleme de orice gen?
6. Ne puteți de talia pe scurt problem a/incidentu l/altercația cu care v -ați întâmpinat? (În cazul în
care intervievatul răspunde cu DA)
7. Cine a pornit aceast ă problemă/altercație respectiv acest incident?
8. A fost nevoie de intervenția securității?
9. Cum anume a intervenit aceasta? (În cazu l în care intervievatul răspunde cu DA)
10. Cum a luat sfârșit aceast ă problemă/altercație respectiv acest incident?
11. La final, s -a ajuns la rezolvarea acesteia/acestuia?
12. Cu ce impresie/imagine ați rămas în urma interacțiunii cu cadrele medicale?
13. V-ați întoarc e în acest spital în cazul în care întâmpinați problem e de sănătate?
14. De ce DA / De ce NU?
15. Ce vârstă aveți?