Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului sa lmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș, [629962]

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului sa lmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: SILVICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]ás -Henrik VINCZE

Conducător științific:
Conf. Dr. Horia Dan VLASIN

Cluj-Napoca
2020

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
2

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
SILVICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI
SALMONICOL AL RÂULUI TUR , AMONTE DE
NEGREȘTI -OAȘ, JUDEȚUL SATU MARE

Absolvent: [anonimizat]ás – Henrik VINCZE

Conducător științific:
Conf. Dr. Horia Dan VLASIN

Cluj-Napoca
2020

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului sa lmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare

1
Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR ÎN DOMENIUL STRICT AL
TEMEI ABORDATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.1 ELEMENTE DE IDENTIFICARE A ZONEI STUDIATE ………………………….. ………………… 6
1.2 ELEMENTE PRIVIND CADRUL NATURAL ………………………….. ………………………….. …… 7
1.3 CARACTERISTICI FIZICO -CHIMICE ALE CURSULUI DE APĂ ………………………….. … 14
1.4 FLORA ȘI FAUNA ÎN ZONA STUDIATĂ ………………………….. ………………………….. …….. 15
1.5 DESCRIEREA SPECIILOR DIN FAMILIA SALMONIDAE CARE AU FOST
IDENTIFICATE, POPULATE SAU REPOPULATE ÎN RÂUL TUR ………………………….. ……. 19
1.6 LUCRĂRI DE AMENAJARE A BAZINETULUI ÎN VEDEREA CREȘTERII
PRODUCTIVITĂȚII SALM ONICOLE ………………………….. ………………………….. ……………….. 23
PARTEA II. MATERIALUL ȘI METODA ………………………….. ………………………….. …………… 26
2.1 DETERMINAREA BIOTOPULUI ȘI BIOCENOZEI RÂULUI TUR ………………………….. .. 26
PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. …….. 34
3.1 REZULTATELE OBȚINUTE ÎN URMA CERCETĂRILOR PE RÂUL TUR AMONTE DE
NEGREȘTI -OAȘ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 34
3.2 MĂSURI DE REFACERE A PRODUCȚIEI SALMONICOLE ………………………….. ……….. 41
3.2.1 Măsuri de refacere pe cale naturală ………………………….. ………………………….. ……………. 41
3.2.2 Măsuri de refacere pe cale artificială ………………………….. ………………………….. ………….. 42
3.3 REAMENAJAREA PĂSTRĂVĂRIEI TUR S4 ÎN SCOPUL CRE ȘTERII SALMONIDELOR
PENTRU CONSUM ȘI REPOPULĂRI ………………………….. ………………………….. ………………… 46
3.4 REPOPULAREA ZONEI STUDIATE ………………………….. ………………………….. …………….. 47
3.5 STUDIUL ECONOMIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 48

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
2
3.5.1 Invest iții necesare pentru anul în curs ………………………….. ………………………….. …………. 48
3.5.2 Calculul necesarului de materiale și manoperă ………………………….. …………………………. 49
3.5.3 Venituri pentru anul viitor ………………………….. ………………………….. ………………………… 51
3.5.4 Eficiența economică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 51
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 52
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 54
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 55

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
3

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI SALMONICOL AL RÂULUI TUR ,
AMONTE DE NEGREȘTI -OAȘ, JUDEȚUL SATU MARE

Autor: Tamás – Henrik VINCZE , Conf. Dr. Horia Dan VLASIN

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ,
Str. Mănăștur nr. 3 -5, 400372, Cluj -Napoca, România
e-mail: tamasvincze23@gmail.com

REZUMAT
Lucrarea care va fi prezentă în continuare are titlul “Valorificarea potențialului salmonicol al
râului Tur, amonte de Negrești -Oaș, județul Satu Mare ” din cadrul Ocolului Silvic Negrești -Oaș.
Turul luat în studiu face parte din unitatea de producție III Negrești.
Scopul acestei lucrări este prezentarea oportunităților oferite de râul Tur în scopul
repopulării acest uia cu specii de pești care aparțin f amiliei Salmonidae. Această idee a luat naștere
datorită faptului că, multe ape montane, care sunt optime pentru creșterea salmonidelor, duc lipsă
din aceștia , sau sunt prezente în număr mic. În total s -a luat în studiu o lungime de 7 km curs de apă,
pornind de la ultima casă a localității, ajungând până la borna 33. În prima parte au fost prezentate
caracteristicile unității de producție precum și descrierea fl orei și faunei. Pentru obținerea scopului
propus, s -a recurs, ca material și metodă, la determinarea biotopului și la determinarea capacității
biogenice.
Rezultatele au arătat că producția piscicolă este de 12 kg pește pe 1 km curs de apă, ceea ce
este eg ală cu valoarea medie a României. Cu metoda numărului optim de pești a fost determinată
numărul puieților de păstrăv de 5 -6 luni care trebuie populate pe 1 km râu.
Cele două metode au dat rezultate similare, ceea ce dovedește efectivitatea cercetărilor .

CUVINTE CHEIE :
Capacitate biogenică, repopulare, salmonide, reamenajarea bazinului.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
4

VALORIZATION OF THE SALMONIC POTENTIAL OF THE TUR RIVER ,
ON AMONTE FROM NEGREȘTI -OAȘI, SATU MARE COUNTY

Author : Tamás – Henrik VINCZE , Conf. Dr. Horia Dan VLASIN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine,
3-5 Manas tur St. , 400372 , Cluj -Napoca, Roma nia;
e-mail: tamasvincze23@gmail.com

ABSTRACT

The paper that will be presented below is entitled "Valorization of the salmon ic potential of
the Tur river on amonte from Negrești -Oaș, Satu Mare County" within the Negrești -Oaș Forest
District. The tour under study is part of the III Negrești production unit.
The purpose of this paper is to present the o pportunities offered by the river Tur in order to
repopulate it with fish species belonging to the family Salmnidae . This idea was born due to the fact
that many mountain waters, which are optimal for the grow th of salmonids, do not have this species
or ar e present in small numbers. In total, a length of 7 km of water was studied, starting from the last
house of the locality, reaching terminal 33. In the first part were presented the characteristics of the
production unit as well as the description of the f lora and fauna. T o achieve the proposed purpose,
the biotope and the biogenic capacity were used as the material and method of this study .
The results showed , that fish production is 12 kg of fish per 1 km of water, which is equal to
the average value of R omania. With the method of the optimal number of fish, the number of trout
seedlings of 5 -6 months to be populated on 1 km of river was determined.
The two methods gave similar results, which proves the effectiveness of the research .

KEY WORDS:
Biogenic capacity, repopulation, salmonids, basin redevelopement.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
5
INTRODUCERE

Problemele cum sunt braconajul piscicol , poluar ea apei cu plastic e, caciucuri sau metale,
trasul lemnului prin aceste cursuri de apă, precum și lipsa mediului de trai optim pentru salmonide,
duc la scăderea constantă a populației salmonicole .
Oportunitatea și justificarea temei alese
În acest sens, s -a cercetat o porțiune de 7 km a râului Tur, amonte de localitatea Negrești –
Oaș, în scopul valorificării potențialului salmonicol.
În R omânia , speciile din familia Salmonidae ocupă aproximativ 12000 km din totalul de
17500 km ape de munte și apar în peste 75 de lacuri alpine și baraje.
Salmonidele care fac obiectul creșterii la o fermă piscicolă în România, sunt păstrăvul
indigen ( Salmo trutta fario ), păstrăv ul fântânel ( Salvelinus fontinalis ) și păstrăvul curcubeu
(Oncorhynchus mykiss ).
Astăzi, în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, există 28 păstrăvării (sau ferme de
producție piscicolă) gestionate prin 19 direcții silvice, un de se produc și se valor ifică anual circa 500
de tone păstrăv pentru consum destinat pieței din România, alături de circa 500.000 bucăți puiet de
păstrăv indigen pentru repopularea apelor de munte.
Înainte de anul 1996, în cadrul Ocolului Silvic Negrești -Oaș a funcționat o păstrăvărie în
unitatea de producție III Negrești, sub numele Păstrăvăria Tur S4. Producția anuală a l acestei
păstrăvării era redusă, cele 5 bazine produceau aproximativ 3 tone de păstrăv pentru consum. În
viitor, s -ar putea val orifica resursa salmonicolă prin reamenajarea păstrăvăriei, prin extinderea
suprafeței acestora cu o pensiune, mărind astfel traficul turistic al zonei.
Scop și obiective
Scopul acestei lucrări este de a dovedi faptul că partea superioară a râului Tur est e favorabilă
pentru creșterea salmonidelor pentru consum și pescuit.
Obiective :
1. Studiul cadrului natural al zonei
2. Determinarea caracteristicilor apei (fizice și chimice, biologice)
3. Determinarea capacității biogenice a apei
4. Propuneri de amenajare a albiei și păstrăvăriei Tur S4
5. Calculul necesarului de puiet pentru repopulare

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
6
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNO ȘTINȚELOR ÎN
DOMENIUL STRICT AL TEMEI ABORDATE
1.1 ELEMENTE DE IDENTIFICARE A ZONEI STUDIATE

Pădurile și apele ce fac obiectul acestui studiu sunt situate în bazinul hidrografic al văilor Tur
și Talna Mare, afluenți de stânga ai râului Tisa și constitui e unitatea de producție (U.P.) III Negrești,
fiind administrată de Ocolul Silvic Negrești Oaș, ROMSILVA Satu Mare. (Popa, 2016)
Din punct de vedere teritorial -administrativ, fondul forestier se află în întregime în județul
Satu Mare și în raza teritorială a orașului Negrești -Oaș, cu o suprafață de 1397.72 ha. (Popa, 2016)

Fig. 1.1 Râul Tur , amonte de Negrești -Oaș
(Sursa: Proprie)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
7

În tabelul 1.1 sunt prezentate vecinătățile, limitele și hotarele.
Tab. 1.1
Vecinătăți, limite, hotare
Puncte cardinale Vecinătăți Felul limitei Denumirea limitei
teritoriale
Nord U.P. II Huta Naturală Culmea Timpa
Culmea Buian
Est O.S. Baia Mare Naturală Culmea Buian
Sud O.S. Tăuții Măgherăuș Naturală Culmea Țiganului
Vest U.P. IV Vama Naturală
Convențională Culmea Muntele Mic
Drum Județean Vama –
Negrești -Oaș

1.2 ELEMENTE PRIVIN D CADRUL NATURAL

Geologi e: substratul litologic, pe care s -au format tipurile de sol identificate în zona studiată ,
este alcătuit, în cea mai mare parte, din roci vulcanice de tipul andezitelor bazaltoide de Ilba, precum
și în măsură mai mică, din form ațiuni sedimentare prezentate prin marne și gresii. Formațiunile
eruptive domină partea montană și premontană (peste 75%) a unității de producție. Acest e
substraturi au dus la formarea unor soluri brune eumezobazice și brune acide. (Popa, 2016)
Geomorfologia: teritoriul zonei studiate este situat, din punct de vedere geografic , în
unitatea de producție III Negrești, în provincia Central Europeană, Subprovincia Carpatică, Ținutul
Carpaților Orientali de Nord, Districtul marginal vestic -munții vulc anici. (Popa, 2016)
Din punct de vedere geomorfologic, U.P. III Negrești se află în Provincia Geosinclinalului
Alpino -Carpatic, Ținutul Carpaților Orientali, Subținutul Munților Vulcanici, Districtul Oaș -Gutâi,
grupa de Nord. (Popa, 2016)
Forma de relief predominantă este versantul cu pantă repede, foarte repede și moderată, cu
configurația, în cea mai mare parte, ondulată. Expoziția predominantă este umbrită, urmată de
parțial însorită, datorită aș ezării unității de producție în bazinele hidrografice ale râurilor Talna Mare
și Tur, a căror direcție de curgere este de la est spre vest. (Popa, 2016)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
8
În următoarele tabele se prezintă repartiția suprafeței fondului forestier pe altitudine,
înclinare și expoziție.
Tab. 1.2
Altitudinea
Altitudinea (m) Suprafața (ha) Procent (%)
200-400 0.58 –
401-600 123.99 9
601-800 226.56 16
801-1000 927.01 66
1001 -1200 119.58 9
Total 1397.72 100

Tab. 1.3
Înclinarea terenului
Înclinarea terenului (G) Suprafața (ha) Procent (%)
Moderată ( <160 ) 185.55 13
Repede ( 160-300 ) 1039.70 75
Foarte repede ( 310-400 ) 174.47 12
Total 1397.72 100

Tab. 1.4
Expoziția
Expoziția Suprafața (ha) Procent (%)
Însorită 452.66 32
Parțial însorită 423.61 30
Umbrită 521.45 38
Total 1397.72 100

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
9
Hidrologie: din punct de vedere hidrologic, zona de studiu este situată în bazinele superioare
ale râurilor Tur și Talna Mare (afluent de dreapta a l râului Tur în afara unității de producție III).
Râul Tur este afluent de ordinul I, pe stânga, al râului Tisa, cu care se întâlnește în afara granițelor
țării. Aflue nții principali ai Turului sunt: V alea Seacă , Valea Buian, P ârâul Goroha, P ârâul Blidar,
iar ai râului Talna Mare sunt: P ârâul Trestia, V alea Țiganului, P ârâul Pietroasa și P ârâul Brada Mare
și Brada Mică.

Fig. 1.2 Râul Tur , amonte de Negrești -Oaș
(Sursa: Proprie)

Toate aceste văi au curs continuu, cu regim de alimentare pluvio -nival, care se caracterizează
prin ape mari de primăvară și viituri în toate celelalte anotimpuri în urma ploilor mari. Eroziunea
însă este împiedicată de capacitatea puter nică de regenerare a fagului, astfel că versanții sunt
permanent împăduriți. (Popa, 2016)
Bazinetul râului Tur ocupă suprafața totală al unității de producție III Negrești, 1397.72 ha .
Climatologie: conform Atlasului Climatologic, Fascicola a II -a, unitatea de producție III
Negrești este situată în etajul climatic de munte, subetajul munților mijlocii, topoclimatul complex al
Munților Oaș -Gutâi, caracterizat prin veri mai puțin călduroase decât în restul ținutului și p loi mai
frecvente. (Popa, 2016)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
10
Regimul termic : în tabelul următor sunt prezentate temperaturile medii lunare și media
anuală:
Tab. 1.5
Temperaturi medii lunare și media anuală
Specificări Valori ( ⁰C)
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temperatura
aerului: medii
lunare
(⁰C)
-2.4

-0.9

4.2

10.1

15.2

18.2

19.8

19.5

15.1

10.0

4.3

0.0

Media anuală
(⁰C) 9.4

Tab.1.6
Regimul pluviometric
Specificări Valori

Luna
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
Precipitații
atmosferice
medii lunare
(mm) 70.7
65.0
61.7
68.3
90.5
111.2
92.6
89.1
76.9
84.4
76.8
78.8

Media anuală
(mm) 976.0

Regimul eolian: vânturile cu frecvența și viteza mai mare sunt cele uscate pe direcția nord –
vest, vest și sud -vest, cu o frecvență medie anuală de 12.8% și în sezonul de vegetație, de 14.8%,
însă acestea nu sunt puternice. Doar când sunt asociate cu ploi sau ninsori abundente, acestea produc
doborâturi de arbori , cum s -a întâmplat în anii 1978 și 1982, 1988 și mai recent în anul 2004, când s –
au înregistrat importante doborâturi și rupturi de vânt, însă pe suprafețe mici (maximum 2 -3 ha).
(Popa, 2016)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
11
Tab.1.7
Date fenologice
Specia Înfrunzirea Înflorirea Coacerea
semințelor Periodicitatea
fructificațiilor
Fag 10-15. V 15.25. V 20-30. X 4-6 ani
Gorun 5-10. V 10-20. V 20-25. X 6-7 ani
Molid 10-20. V 20-25. V 15-20. X 3-4 ani
Carpen 1-10. IV 5-30. IV 1-25. X 2-3 ani

În funcție de altitudine , perioadele de înfrunzire, înflorire și coacerea semințelor variază cu
10-15 zile. Se menționează faptul că , în ultimul timp la gorun, periodicitatea fructificațiilor este și
mai mare, fapt pentru care producerea puieților acestor specii, precum și regenerarea naturală a
acestor arborete este destul de dificilă. (Popa, 2016)
Soluri: pe baza descrierii profilelor de sol și a interpretării rezultatelor analizelor de
laborator efectuate s -au identificat 2 tipuri și 4 subtipuri de sol.
Tab.1.8
Tipurile și subtipurile de sol
Clasa Tipul de sol Subtip
ul de
sol Codul Succesiunea
orizonturilor Suprafața Locul de
identificare
(u.a.) ha %

Cambiosoluri
Eutricambosol tipic 3101 Ao-Bv-C 1052.80 78 118B
molic 3102 Am-Bv-C 179.98 13 –
total tip de sol 1232.78 91 –

Districambosol tipic 61.84 5 120B
litic 52.52 4 –
total tip de sol 114.36 9 –
total clasă de sol 1347.14 100 –
Total General 1347.14 100 –

După cum rezultă din tabelul de mai sus, se poate observa că preponderent este tipul de sol
eutricambosol, cu subtipul tipic care ocupă 78% din suprafață. (Popa, 2016)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
12
Tipuri de stațiune: din datele prezentate în tabelul de jos se poate observa că stațiunile
forestiere cele mai bine reprezentate în cadrul unității de producție, din punctul de vedere al
bonității, sunt cele de bonitate mijlocie care participă cu 74%, urmate de cele de bonitate superioară
care participă cu 22%, în timp ce stațiunile cu bonitate inferioară sunt răspândite pe 4% din
suprafață cu pădure. Se poate spune deci, că în cadrul unității de producție există condiții de
vegetație de la bune la foarte bune. (Popa, 2016)
Tab.1.9
Tipuri de stațiune
Nr. Tip de stațiune Suprafața Categorii de bonitate Tip și subtip
de sol Codul Diagnoza ha % super . mij. infer.
FM 1 + FD 4 -Etajul montan -premontan de făgete
1. 4.3.1.1 . Montan -premontan de făgete Pi,
podzolic, edafic mic, cu
Vaccinium 9.38 1 – – 9.38 3206
2. 4.4.1.0 . Montan -premontan de făgete Pi,
brun, edafic mic, cu Asperula –
Dentaria 43.14 3 – – 43.14 3206
3. 4.4.2.0 . Montan -premontan de făgete Pm,
brun edafic mijlociu, cu Asperula –
Dentaria 982.39 73 – 982.39 – 3101, 3201
4. 4.4.3.0 . Montan -premontan de făgete Ps,
brun edafic mare, cu Asperula –
Dentaria 303.34 22 303.34 – – 3101, 3102,
3201
Total FM 1 + FD 4 Ha 1338.25 99 303.34 982.39 52.52 –
FD 3-Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto -făgete
5. 5.2.4.2 Deluros de făgete Pm, brun edafic
mijlociu cu Asperula -Asarum 8.89 1 – 8.89 – 3101
Total FD 3 Ha 8.89 1 – 8.89 – –
Total U.P. Ha 1347.1
4 10
0 303.34 991.28 52.52 –
– % 100 – 22 74 4 –

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
13
Tipuri de p ădure: din punct de vedere al productivității naturale , 74% sunt de
productivitate mijlocie, 22% de productivitate superioară , iar 4% de productivitate inferioară. (Popa,
2016)
Tab.1.10
Tipuri de pădure
Nr
. Tip de
stațiun
e Tip de pădure Suprafața Productivitatea naturală
Cod
ul ha ha % Sup. Mijl. Inf.
1. 4.3.1.1. 416.1 Făget montan cu Vaccinium myrtillus (i) 9.38 1 – – 9.38
2. 4.4.1.0. 411.7 Făget montan pe schelet cu floră de mull (i) 43.14 3 – – 43.14
3.
4.4.2.0. 411.4 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (i) 942.28 70 – 942.28 –
4. 412.1 Făget montan nud pe soluri brune și brune gălbui moderat acide (m) 40.11 3 – 40.11 –
5. 4.4.3.0. 411.1 Făget normal cu floră de mull (s) 303.34 22 303.34 – –
6. 5.2.4.2. 431.2 Făgeto -cărpinet cu floră de mull (m) 8.89 1 – 8.89 –
Total U.P. X 1347.14 100 303.34 991.28 52.52
% X x 100 22 74 4

Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure: pădurile în studiu alcătuiesc
în total 2 formații forestiere. Ponderea cea mai mare o au făgetele pure montane (95%), urmată de
făgetele amestecate (1%), iar terenurile goale reprezintă 4%. Ana lizând caracterul actual al tipului
de pădure redat pe formații forestiere, tipuri de stațiune și tipuri de pădure, se constată că 97% din
păduri sunt natural fundamentale, iar 3% artificiale. (Popa, 2016)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
14
Structura fondului forestier total din punct de vedere al compoziției, clase de producție,
consistență , vârstă medie, creșteri curente și volum (total și pe ha) se prezintă astfel:

Tab.1.11
Caracterul actual al tipului de pădure
Specificări Specii Total
U.P. FA MO PAM DT ME CA LA BR DR
Compoziția 92 7 1 – – – – – – 100
Clasa de producție II8 II9 II4 II0 III8 III0 III0 III0 III0 II8
Consistența 0.75 0.79 0.70 0.70 0.80 0.51 0.86 0.79 0.89 0.75
Vârsta medie 82 55 67 85 35 85 7 15 10 80
Creșt. mc/an/ha 6.3 9.1 2.1 4.2 5.0 3.4 1.3 2.1 2.6 6.5
Volum mediu mc/ha 305 337 192 260 104 280 – 33 – 306
Vloum total mc 376773 31313 2979 307 105 249 – 16 – 411742

1.3 CARACTERISTICI FIZICO -CHIMICE ALE CURSULUI DE APĂ

Lungime, l ățime, ad âncime : râul Tur are o lungime de 94 km, zona în studiu av ând 7 km și
este situat ă pe versanții vestici ai lanțului vulcanic Oaș – Gutâ i. Lățimea medie a râului Tur este de 5
metri cu limite între 4 metri în amonte și 6 metri în aval. Adâncimea medie a r âului este de 0.45 cm.
Viteza apei: râul Tur are o vitez ă a apei de 0.65 m /s în partea superioar ă, viteza care ajunge
în apropierea localității Negrești -Oaș în medie la 0.8-0.9 m/s. Exist ă porțiuni unde cursul r âului este
încetinit datorit ă structurilor (cascade naturale, cascade simple, scări de migrare în amonte ),
locuri lor de refugiu a p ăstrăvilor.
Debitul apei : debitul r âului este constant tot timpul anului cu unele excep ții în perioada de
prim ăvară la topirea z ăpezilor sau în timpul ploilor toren țiale vara. Debitul r âului are valori cuprinse
între 0.60 și 1.80 m3/s.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
15
Limpezimea apei : apa r âului Tur are un grad de transparen ță ridicat și se limpeze ște dup ă o
ploaie de var ă în 24-36 ore. Tulburarea apei este provocat ă în principal de ploi.
Temperatura : având în vedere temperatura medie anual ă a zonei studiate, care este de 9.4
0C, iar temperatura medie a lunii iulie de 1 9.8 0C, temperatura apei în perioada de var ă nu urc ă peste
18-19 0C, deci este optimă dezvolt ării salmonidelor . Temperatura apei are rol important în creșterea
salmonidelor, ea influen țând perioada de hr ănire, perioada de incubare a icrelor, perioada de
reproducere. Păstrăvii, fiind animale cu s ânge rece, au o temperatura cu 2 -3 0C mai mare dec ât a
apei în care tr ăiesc, de aceea trebuie ținut seama de acest lucru cu ocazia popul ărilor și repopul ărilor.
Reac ția apei : este o caracteristic ă care influen țează buna dezvoltare a pe știlor, pofta de
mâncare, cre șterea. Ea se exprim ă prin indicele pH. Apa r âului Tur are pH -ul 6.8, deci este bun ă
pentru dezvoltarea p ăstrăvului. În zona studiat ă nu exist ă obiective industriale care s ă determine
modific ări sau varia ții în reac ția apei.

1.4 FLORA ȘI FAUNA ÎN ZONA STUDIATĂ

Flora: în apa râului Tur cel mai puternic reprezentate sunt mușchii. După mușchi , ca num ăr
urmeaz ă algele ( Cladophora, Batrachospermum ) și apoi plantele cu flori , dintre acestea din urm ă
cea mai r ăspândită fiind bobornicul ( Veronica beccabunga ). Acest tip de vegeta ție constituie sursa
de hran ă și adăpost pentru microorganismele din ap ă.
Pe porțiunea amonte de Negrești -Oaș a râului Tur au fost identificate 11 specii de pești, și
anume: Eudontomyzon danfordi (chișcar), Leuciscus leuciscus (clean mic), Leuciscus cephalus
(clean), Phoxinus phoxinus (boiștean), Alburnoides bipunctatus (beldiță), Barbus meridionalis
(mreana vânătă), Gobio gobio (porcușor), Barbatula barbatula (molan), Salmo trutta fario (păstrăv
indigen), Lota lota (mihalț) și Cottus gobio (zglăvoacă).
Este de menționat că, a fost introdus prin populare spec ia Thymallus thymallus (lipan) , dar
nu s-a putut menține și a dispărut.
Speciile Oncorhynchus mykiss (păstrăv curcubeu) și Salvelinus fontinalis (păstrăv fântânel)
au fost găsite în zona păstrăvăriei (păstrăvăria nu mai funcționează) din unitatea amenajistică S4.
(Ardelean, 1998)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
16

Fig. 1.3 Vechea păstrăvărie din unitatea amenajistică S4, U.P. III Negrești
(Sursa: Proprie)

Producția salmonicolă : în U.P. III Negrești a existat o păstrăvărie în unitatea amenajistică
S4, în suprafață totală de 2.2 ha. Pe lângă această păstrăvărie , pentru care s -a încadrat în grupa I -a
funcțională, categoria 1H, 216.2 ha de pădure pentru a asigura apă de calitate la al imentarea ei , mai
există 55 km ape de munte înglobate în două fonduri de pescuit, Nr. 3 și Nr. 4, care prezintă interes
pentru cultura salmonizilor.
Aceste fonduri de pescuit se află pe următoarele cursuri de apă: pârâul Goroha, râul Tur,
pârâul Turișor, p ârâul Valea Seacă, râul Turul Mijlociu, râul Talna și pârâul Brada, care au un debit
constant de apă de calitate bună, dar nu sunt amenajate în mod corespunzător . Câteva amenajări
piscicole, și anume cascade podite, există pe râul Tur și Talna.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
17

Fig. 1.4 Vechea păstrăvărie din unitatea amenajistică S4, U.P. III Negrești
(Sursa: Proprie)
În trecut s -au făcut unele populări și repopulări cu puieți de păstrăvi indigeni și curcubeu, din
păstrăvăria Tur S4, care a avut incubatoare și troci pentru producerea pu ieților, cât și bazine de
crescut puieți. Capacitatea păstrăvăriei era mai redusă atât ca înzestrare cât și ca producție.
(Ardelean, 1998)
Pentru îmbunătățirea activității de salmonicultură se propun următoarele măsuri:
 reamenajarea râului Tur și Talna, precum și amenajarea cu cascade podite a apelor mai
sus amintite;
 repopularea cu păstrăv indigen și curcubeu a acestor ape;
 interzicerea cu desăvârșire a trasului lemnelor prin aceste pâraie;
 paza fondului piscicol precum și combaterea braconajului.
Producția cinegetică : teritoriul zonei de studiu face parte din fondul de vânătoare Nr.3 Huta
și fondul de vânătoare Nr.4 Negrești. Dintre speciile de vânat ce populează fondul se remarcă ca
vânat principal căpriorul și cerbul, iar ca vânat secundar mistrețul, ursul și iepurele.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
18

Fig. 1.5 Vechea păstrăvărie din unitatea amenajistică S4, U.P. III Negrești
(Sursa: Proprie)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
19
1.5 DESCRIEREA SPECIILOR DIN FAMILIA SALMONIDAE CARE AU FOST
IDENTIFICATE, POPULATE SAU REPOPULATE ÎN RÂUL TUR

Salmo trutta fario (păstrăvul indigen)
Păstrăvul indigen este r ăspândit din vestul Europei până la Munții Ural, Africa de Nord
(Algeria, Maroc) și Asia Mică. A fost introdus în America de Nord, India, Africa, Noua Zeelandă și
Madaga scar.
În România ocupă 11500 km din totalul de 17500 km ape de munte și apare în 75 de lacuri și
de baraj, n atural sau introdus artificial.

Fig. 1.6 Salmo trutta fario
(Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Salmo_trutta_fario )
Corpul peștelui are formă de fus, turtit lateral, cu solzi mărunți, cu linia laterală puțin
pronunțată, cu 110 -125 solzi în lungul ei, brun pe spate, alb murdar pe flancuri și burtă, spatele și
flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun închis, ame stecate cu steluțe roșii înconjurate de
inele alb -gălbui. Capul este lipsit de solzi, maxilarele sunt puternice și prevăzute cu dinți (maxilarul
inferior la exemplarele bătrâne și în timpul boiștei este deseori curbat în sus). Înotătoarele sunt
rotunjite, înotătoarea caudală este scobită în tinerețe și dreaptă la exemplarele bătrâne.
Păstrăvul indigen preferă apele limpezi cu temperatura de 12 -16 0C vara și 1 -3 0C iarna, cu
oxigen dizolvat 9 -12 mg/l (suportă perioade scurte în ape tulburi). Are nevoie de adăpost, locuri de
pândă (bolovani, rădăcinile arborilor de pe mal, arbori căzuți, cascade naturale sau artificiale.
Hrana este variată: larvele insectelor care trăiesc în apă, insecte terestre și acvatice, pești.
Creșterea este în funcție de bogăția în h rană a apei, hrănirea optimă este când apa are 14 -16 0C, sub
2-3 0C hrănirea încetează. La un an are 6 -12 cm și 4 -20 g, la 5 ani are 35 -45 cm și 400 -700 g.
Trăiește 10 -12 ani și ajunge la maxim 4 -5 kg. La 2 -4 ani ajunge la maturitate sexual ă. Boiștea are

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
20
loc în octombrie -noiembrie, la 7 -8 0C. Icrele sunt portocaliu -gălbui, au 3 -6 mm în diametru , la 1kg
greutate -corp o femelă depune între 2200 și 4500 icre. Perioada de incubație variază în funție de
temperature apei.
Se pescuiește cu momeli artificiale, de la 1 mai până la 15 septembrie, dimensiunea minimă
reținută fiind 20 cm. (Bușnița, 1963)

Salvelinus fontinalis (păstrăvul fântânel)
Păstrăvul fântânel este originar din izvoarele râurilor de pe coasta estică a Americii de Nord.
În Europa a fost adus în anul 1889, iar în România în anul 1906, în Moldova pe Barnar, Valea
Putnei și Tarcău, în Transilvania pe Gudea -Toplițași și Someșul Rece.
În unda de cristal a apelor de munte trăiește cel mai frumos pește din fauna piscicolă a țării
noastre -păstrăvul fântânel. În coloritul corpului său sunt îmbinate armonios nuanțele cele mai
plăcute. Corpul său este mai rotunjit decât la păstrăvul indigen, turtit lateral, acoperit cu solzi mici,
cu linia laterală puțin pronunțată cu 110 -130 s olzi în lungul ei, verde -măsliniu brăzdat cu dungi
portocalii șerpuindu -se pe spate; argintiu, portocaliu și roșu pe flancuri cu steluțe cu colțuri rotunjite,
de culoare portocalie sau roșu carmin, unele dintre ele înconjurate cu inele albăstrui, în timpul
boiștei abdomenul devine roșu -portocaliu, masculul având în lungul lui pete negre, iar maxilarul
ușor curbat în sus. Aripioarele pectorale și abdomenul sunt tivite cu un alb ca de marmură.

Fig. 1.7 Salvelinus fontinalis
(Sursa: https://www.naturalhistorybooks.com/products/original -denton -fish-
chromolithograph -male -brook -trout -salvelinus -fontinalis )

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
21
Ca mod de viață se aseamănă cu păstrăvul indigen, dar, spre deosebire de acesta, nu este atât
de sperios. Hrana lui o formează viermișorii, larvele de insecte. Perioada de reproducere corespunde
intervalului octombire -decembrie, când haina de nuntă pe care o îmbracă îi accentuează și mai mult
frumusețea .
Ritmul de creștere este mai rapid decât la păstrăvul indigen: la vârsta de o vară el are 6 -15
cm lungime și 20 -25 g greutate, la două veri 15 -20 cm și 100 -160 g, iar la trei veri 20 -25cm și 160 –
370 g.
Crește greu în crescătorii din cauză că este foarte puțin rezistent la bolile specifice
salmonidelor. (Bușn ița, 1963)

Oncorhynchus mykiss (păstrăvul curcubeu)
Denumirea pe care poartă acest păstrăv curcubeu ne indică coloritul său. Provenit din apa
râurilor din vestul Statelor Unite ale Americii , a fost introdus în Europa ca pește de cultură în jurul
anului 1880. În crescătoriile noaste s -a semnalat, pentru prima oară în anul 1902.
Spre deosebire de păstrăvul de munte, păstrăvul curcubeu este mai puțin pretențios în
privința temperaturii și a conținutului de oxigen din apă. El diferă de păstrăvul de mu nte și prin
colorit: pe spate este albăstrui -violet, laturile au irizații argintii, iar burta are culoarea albicoasă.
Linia laterală este umbrită de o bandă roză -sidefie, care dă impresia culorilor curcubeului. Trebuie
remarcat că nu este pigmentat cu pete roșii, ci numai cu pete negre -cafenii. Crește foarte bine în ape
mai domoale, mai puțin limpezi și mai calde. Aceste caracteristici, cât și faptul că este rezistent la
boli au făcut ca păstrăvul curcubeu să se preteze minunat creșterii artificiale.

Fig. 1.8 Oncorhynchus mykiss
(Sursa: https://de.wikipedia.org/wiki/Datei:Oncorhynchus_mykiss_mid_res_150dpi.jpg)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
22
Perioada de reproducere o constituie lunile martie -aprilie, când se recurge la înmulțirea
artificială. Incidenal, păstrăvul curcubeu se găseșt e în apele de munte învecinate crescătoriilor.
Ritmul de creștere este încet. La vârsta de 1 an cântărește 10 -15 g, la 2 ani 100-250 g, la 3 ani 300 –
500 g, în condițiile furajării artificiale. (Bușnița, 1963)

Thymallus thymallus (lipanul)
Este răspândit în multe ape de munte din Europa, lipsește în Spania,Portugalia, Scoția, sudul
Franței, Italiei, Crimeei și a peninsulei Balcanice.
La noi populează 62 fonduri de pescuit, circa 1000 km lungime de râu.
Corpul este alungit, mai lat decât la păstrăv,acoperit cu solzi mari argintii, dispuși regulat în
formă de h exagon. În perioada de boiște flancurile devin arămii roșietice. Gura este mică, fragilă,
limba fără dinți. Ochii sunt cu irisul purpuriu -verde, pupila es te încercuită cu galben. Înotătoarele
sunt mari, înotătoarea caudală cu vârfuri ascuțite, puternic scobită, iar c ea dorsală este înaltă
acoperită cu puncte negre aureolate de un inel alb. La exemplarele adulte punctele negre se grupează
pe flancuri în apro pierea capului.

Fig. 1.9 Thymallus thymallus
(Sursa: https://www.pescuitinfo.ro/specie -peste -lipanul )
Preferă apele în aval de zona păstrăvilor în ape mai adânci, cu curent mai domol, cu
temperatura de până la 20 0C vara. Suportă variațiile de temperatură, optimul de hrănire îl are la
temperatura de 16 -18 0C.
Preferă larvele insectelor care trăiesc în apă, insecte terestre și acvatice, icre, chiar și puiet de
pește.
Crește mai repede decât păstrăvul indigen: atinge 12 -15 cm și 25 -50 g la un an, 25 -30 cm și
200-300 g la 3 ani, la noi atinge maxim 2 kg.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
23
Atinge maturitatea sexuală la 2 -3 ani. Boiștea are loc în aprilie -mai, la 6 -8 0C, fără a urca
spre izvoare. Icrele au 2,5 -3,5 mm în diametru, sunt lipicoase, la 1 kg greutate corp o femelă depune
10000 -13000 icre.
Carnea este foarte gustoasă, cu miros de cimbru. (Bușnița, 1963)

1.6 LUCRĂRI DE AMENAJARE A BAZINETULUI ÎN VEDEREA CREȘTERII
PRODU CTIVITĂȚII SALMONICOLE

În timpul parcurgerii celor 7 km pornind de la ultima casă a localității, ajungând la borna cu
numărul 33, au fost identificate două tipuri de lucrări de amenajare a albiei râului:
a) cascade simple : au rolul de a îmbunătăți conținutul de oxigen al apei curgătoare, deci
pentru a crea condiții adecvate pentru speciile de pești sau organismele ce constituie baza trofică
naturală a populației piscicole. Cascadele podite se execută în zona râurilor cu malu ri mai joase, în
locurile care permit o încastrare sigură și unde apa, în cădere, nu duce la erodarea excesivă a albiei.
Cascadele simple oferă condiții optime pentru dezvoltarea florei și faunei acvatice, iar pentru pești
constituie un refugiu sau un loc de pândă eficace. Cascada simplă artificială a fost identificată în
parcela 14, lângă borna dotat cu n umărul 104, cu 500 de metri în aval față de borna cu numărul 33.

Fig. 1.10 Cascadă simplă artificială
(Sursa: Proprie)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
24
b) Scările pentru migrare în amonte permit peștilor să urce în zonele preferate cu condiția ca
treptele să nu fie prea înalte și pe acestea să curgă un strat de apă suficient ca înălțime. Scara de
întoarcere a fost construită cu 300 de metri în amonte față de păstrăv ărie, în subparcela 4C.

Fig. 1.11 Scară pentru migrare în amonte
(Sursa: Proprie)

În afară de lucrările amenajistice au fost observate două cascade naturale, ambele în
subparcela A70, cu 1.4 km în amonte de punctul de pornire a cercetării.

Fig. 1.1 2 Harta râului Tur, unde sunt marcate locurile cu cascade și scara de migrare
în amonte
(Sursa: Amenajament 2016, modificată de autorul lucrării de diplomă)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
25
Cascadele naturale oferă hrană, adăpost, loc de odihnă și loc de împerechere pentru speciile
din familia Salmonidae.

Fig. 1.13 Cascadă natural ă
(Sursa: Proprie)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
26
PARTEA II. MATERIALUL ȘI METODA

2.1 DETERMINAREA BIOTOPULUI ȘI BIOCENOZEI RÂULUI TUR

Cercetările au fost efectuate în județul S atu Mare, amonte de localitatea Negrești -Oaș, pe
râul Tur. Turul se izvor ăște din munții Oaș și se varsă în Tisa. Porțiunea râului amonte de Negrești –
Oaș se află în totalitate în unitatea de producție III Negrești, care este administrată de Ocolul Silvic
Negrești -Oaș, ROMSILVA Satu Mare.
Datele și informațiile pentru întocmirea proietului de diplomă, despre râul Tur, au fost
preluate de pe o porțiune de 7 km, pornind de la ultima casă din localitate, ajungâ nd până la borna
33 din unitatea de producție III Negrești.

Fig. 2. 1 Ultimul punct al cercetării, borna nr. 33
(Sursa: Proprie)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
27
În fiecare 200 de metri au fost puse semne pe marginea râului, reiese că pe cei 7 km a
cursului de apă, care a fost menționat anterior, rezultă un total de 35 de sectoare marcate de unde au
fost recoltate datele.
Pe harta atașată se pot observa cele 35 de sectoare de unde au fost recoltate datele.

Fig. 2.2 Împărțirea cursului de apă în sectoare în vederea recoltării datelor
(Sursa: https://www.google.com/maps/search/harta+tur/@47.8428239,23.3922529,13509m/d
ata=!3m1!1e3)

În timpul deplasărilor pe teren primul pas era determinarea biotopului, care însumează
caracterisitcile hidrologice de natură fizică și chimică: a fost măsurată viteza medie a apei,
adâncimea medie a apei, coeficientul de rugozitate, debitul mediu, și a fost colectată apă din alb ia
râulu i pentru determinarea pH -ului.
După determinarea biotopului apei curgătoare, următorul pas era stabilirea biocenozei, ceea
ce înseamnă potențialul salmonicol exprimat prin productivitatea piscicolă (kg/km) . Productivitatea
piscicolă era determinată cu urmă toarea formulă:
P= B×L× h, unde:
 P= productivitatea piscicolă ,
 B= capacitatea biogenică ,
 L= lățimea medie a apei curgătoare ,
 h= habitat (raportul dintre suprafața utilă ca adăpost și hrană și suprafața totală a
râului).

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
28
Numărul optim de pești ce ar trebui să existe în râul Tur s -a calculat cu formula:
N= 20 ×B×L , unde:
 20= factor ce ține cont de v ârsta puie ților, capacitatea biogenic ă a apei, caracteristici
fizico -chimice și biologice ale apei ,
 N= numărul de puie ți de 5 -6 luni care trebuie introdu și la 1km de r âu,
 B= este capacitatea biogenic ă a râului,
 L= este l ătimea medie a albiei, pe km -ul de r âu de populat.

Viteza apei a fost măsurată cu ajutorul unui flotor, pe toate cele 35 de sectoare ale râului.
După întocmirea rezultatelor pe fiecare sector în parte, a fost calculată viteza medie a apei
curgătoare pe cei 7 km al râului Tur.

Fig. 2.3 Flotorul folosit în timpul cercetărilor
(Sursa: Proprie)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
29
Adâncimea medie a apei a fost măsurată cu ajutorul un ui plumb legate de o sfoară.
Coeficientul de rugozitate a fost stabilit cu tabelele ajutătoare și prin parcurgerea zonei
studiate.
pH-ul și temperatura apei din râul Tur a u fost măsurat e cu ajutorul unui dispozitiv care se
folosește la determinarea pH-ului și temperatura apei . Dispozitivul aparține Ocolului Silvic
Negrești -Oaș și a fost împrumutată pe timpul cercetărilor.

Fig. 2.4 Dispozitiv pentru măsurarea pH -ului și temp eratur ii apei
(Sursa: Internet)

Debitul mediu a fost calculat cu formula următoare:
Q (m3/s)=v×S= m/s× m2= m3
S= (B+b)× h/2, unde:
 V= viteza apei curgătoare;
 B= baza mare al albiei râului ;
 B= baza mică al albiei râului ;
 h= adâncimea apei.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
30
Tab. 2. 1
Determinarea biotopului râului Tur
Caracteristici Valori
1. Viteza medie a apei … m/s
2. Adâncimea medie a apei … cm
3. Coeficientul de rugozitate …
4. Debitul mediu … m3/s
5. pH …

Clasa de bonitate a râului Tur a fost calculată cu c heia de determinare a capacității
biogenice :

I. Factori abiotici
1. Caracterul torențial :
 accentuat: 10
 mediu: 5
 inexistent: 0
2. Structura geologică a malurilor și a patului albiei:
 slab (marne, gresii argiloase): 10
 mediu (calcaros) : 0
 tare (roci eruptive): 5
3. stabilitatea patului albiei:
 mobil: 10
 stabil: 5
 stabil cu biodermă: 0
4. instabilitatea albiei în plan orizontal:
 1/1 din lungime: 10
 3/4 din lungime: 8
 1/2 din lungime: 6
 1/4 din lungime : 4

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
31
5. altitudinea medie :
 0-500 m: 5
 500-1000 m: 0
 1000 -1500 m: 3
 >1500: 5
6. îngheț (pod de gheață) :
 1/1: 5
 3/4: 4
 1/2: 3
 1/4: 2
 inexistent: 0

II. Factori biotici
7. zone cu salmonide:
 1/1: 0
 1/2: 5
 1/4: 10
8. Zone cu faună bentonică (lungime):
 1/1: 0
 1/2: 5
 1/4: 10
9. Maluri neîmpădurite:
 1/1: 10
 3/4: 8
 1/2: 5
 1/4: 3
10. Zone cu chișcar:
 1/1: 5
 1/2: 3
 inexistent: 0

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
32
11. Poieni și pajiști (lungime):
 1/1: 5
 3/4: 3
 1/2: 0
 1/4: 2

III. Factori antropici
12. Așezări omenești:
 1/1: 10
 3/4: 8
 1/2: 6
 1/4: 4
13. Instalații de transport:
 1/1: 5
 3/4: 4
 1/2: 6
 1/4: 2
14. Surse de poluare (lungime râu):
 1/1 (mine, uzine): 15
 3/4 (mine, uzine): 10
 1/2 (mine, uzine): 8
 1/4 (mine, uzine): 5
 inexistent: 0

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
33
Tab. 2.1
Punctaj obținut clasa de bonitate (capacita tea biogenică)
0-5 I
6-20 II
21-35 III
36-45 IV
46-55 V
56-65 VI
66-75 VII
76-85 VIII
86-95 IX
96-100 X
(Cristea, 2003)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
34
PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII

Partea a III -a a proiectului de diplomă constă din prezentarea și analizarea rezultatelor
obținute în urma propriilor studii.
3.1 REZULTATELE OBȚINUTE ÎN URMA CERCETĂRILOR PE RÂUL TUR AMONTE DE
NEGREȘTI -OAȘ

Biotopul râului Tur, pe toate cele 35 de sectoare de unde au fost recoltat e datele, sunt
prezentate în următorul tabel:
Tab. 3.1
Biotopul Râului Tur
Nr. locurilor
marcate Viteza medie a
apei, m/s Adâncimea
medie a apei,
cm Coeficient de
rugozitate Debitul mediu ,
m3/s pH
1. 0.8 45 0.4 1.44 6.8
2. 0.7 35 0.4 0.98 6.8
3. 0.7 40 0.4 1.12 6.8
4. 0.8 40 0.4 1.28 6.8
5. 0.9 35 0.4 1.26 6.8
6. 0.7 35 0.4 0.98 6.8
7. 0.6 30 0.4 0.72 6.8
8. 0.6 60 0.4 1.44 6.8
9. 1.0 45 0.4 1.80 6.8
10. 0.5 30 0.4 0.60 6.8
11. 0.8 45 0.4 1.44 6.8
12. 0.8 40 0.4 1.28 6.8
13. 1.0 35 0.4 1.40 6.8
14. 0.8 45 0.4 1.44 6.8
15. 0.7 40 0.4 1.12 6.8
16. 0.7 45 0.4 1.26 6.8
17. 0.8 40 0.4 1.28 6.8
18. 0.8 45 0.4 1.44 6.8
19. 0.8 45 0.4 1.44 6.8
20. 0.7 40 0.4 1.12 6.8
21. 0.6 50 0.4 1.20 6.8
22. 0.6 55 0.4 1.32 6.8

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
35
23. 0.6 60 0.4 1.44 6.8
24. 0.7 55 0.4 1.54 6.8
25. 0.9 35 0.4 1.26 6.8
26. 0.8 40 0.4 1.28 6.8
27. 0.8 40 0.4 1.28 6.8
28. 0.8 40 0.4 1.28 6.8
29. 0.8 45 0.4 1.44 6.8
30. 0.8 40 0.4 1.28 6.8
31. 0.6 65 0.4 1.56 6.8
32. 0.7 65 0.4 1.82 6.8
33. 0.7 60 0.4 1.68 6.8
34. 0.9 55 0.4 1.98 6.8
35. 0.5 30 0.4 0.60 6.8
Media 0.74 44.29 0.4 1.31 6.8

Viteza medie a râului Tur este de 0.74 m/ s, adâncimea medie este egală cu 44 -45 cm,
coeficientul de rugozitate are valoarea de 0.4, iar debitul mediu este de 1.31 m3/s.
Datele pentru determinarea capacității biogenice a râului Tur, pe toate cele 35 de sectoare de
unde au fost culese datele, sunt prezentate în următorul tabel:

Tab. 3.2
Factori abiotici
Nr.
locuril
or
marcat
e Caracteru
l torențial Structura
geologică a
malurilor și a
patului albiei Stabilitatea
patu lui albiei Instabilitatea
albiei în plan
orizontal Altitudine
a medie Îngheț (pod
de gheață pe
lungime)
1. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
2. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
3. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
4. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
5. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
6. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
36
7. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
8. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
9. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
10. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
11. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
12. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
13. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 1/4 din
lungime: 2
14. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 1/4 din
lungime: 2
15. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 1/4 din
lungime: 2
16. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
17. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
18. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
19. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
20. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0
21. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
22. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
23. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
24. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
25. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
26. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
27. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
28. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
29. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
37
30. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
31. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
32. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
33. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
34. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
35. mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 500-1000
m: 0 0/4 din
lungime: 0
Media mediu: 5 tare (roci eruptive):
5 Stabil cu
biodermă: 0 1/4 din lungime:
4 0-500 m: 5 0/4 din
lungime: 0

Tab. 3.3
Factori biotici
Nr.
locurilor
marcate Zone cu
salmonide Zone cu faună
bentonică Maluri
neîmpădurite Zone cu
chișcar Poieni și pajiști
1. 1/4 din lungime: 10 1/2 din lungime:
5 1/1 din
lungime: 10 inexistent: 0 1/1 din lungime: 5
2. 1/4 din lungime: 10 1/2 din lungime:
5 1/1 din
lungime: 10 inexistent: 0 1/1 din lungime: 5
3. 1/4 din lungime: 10 1/2 din lungime:
5 3/4 din
lungime: 8 inexistent: 0 3/4 din lungime: 3
4. 1/4 din lungime: 10 1/2 din lungime:
5 1/2 din
lungime: 5 inexistent: 0 1/2 din lungime: 0
5. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/2 din
lungime: 5 inexistent: 0 1/2 din lungime: 0
6. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/2 din
lungime: 5 inexistent: 0 1/2 din lungime: 0
7. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/2 din
lungime: 5 inexistent: 0 1/2 din lungime: 0
8. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
9. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
10. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
38
11. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
12. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
13. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
14. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
15. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
16. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
17. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
18. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
19. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
20. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
21. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
22. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
23. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
24. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
25. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
26. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
27. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
28. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
29. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
30. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
39
31. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
32. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
33. 1/1 din lungime: 0 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
34. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
35. 1/2 din lungime: 5 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2
Media 3/4 din lungime: 3 1/2 din lungime:
5 1/4 din
lungime: 3 inexistent: 0 1/4 din lungime: 2

Tab. 3.4
Factori antropici
Nr.
locurilor
marcate Așezări omenești
(lungime) Istalații de transport
(lungime) Surse de poluare
(lungime)
1. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
2. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
3. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
4. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
5. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
6. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
7. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
8. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
9. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
10. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
11. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
12. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
13. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
14. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
15. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
40
16. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
17. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
18. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
19. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
20. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
21. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
22. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
23. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
24. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
25. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
26. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
27. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
28. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
29. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
30. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
31. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
32. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
33. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
34. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
35. 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0
Media 1/4 din lungime: 4 1/1 din lungime : 5 inexistent: 0

Capacitatea biogenică (B) se calculează în următorul fel: din 100 se scade suma punctajului
obținut, în cazul nostru, punctajul obținut este 41. 100 -41= 59, de aici rezultă faptul că, clasa de
bonitate este egală cu VI. După determinarea capacității biogenice, următorul pas era determinarea
productivităț ii pisciole (P) cu formula P= B×L× h. “L” este egală cu lățimea medie a râului Tur, iar
prin “h” se înțelege habitatul: P=6×5× 0.4=12, unde “6” este valoarea clasei de bonitate (capacitatea
biogenică), “5” este lățimea medie a râului Tur măsurat în metri, “0.4” este raportul dintre s uprafa ța
utilă ca hran ă și adăpost și suprafa ța tot ală a râului și în ultimul rând, productivitatea piscicol ă (P)
este egală cu 12 kg de pește pe 1 km râu.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
41
Numărul optim de pe ști, ce ar trebui s ă existe în râul Tur s-a calculat cu formula
N= 20 ×B×L unde:
 N= numărul de puieți de 5 -6 luni care trebuie introduși la 1km de râu,
 B= este capacitatea biogenică a râului,
 L= este lătimea medie a albiei, pe km -ul de râu de populat.

N=20×6× 5= 600 , unde:
 N= 600 de puieți de 5 -6 luni care trebuie introduși la 1 km de râu,
 B= 6 (capacitatea biogenică) ,
 L= 5 (lățimea medie a râului măsurat în metri) .
În urma determinării calculelor putem afirma faptul că , pe 1km de râu se pot introduce 600
de puieți. Ținând cont c ă efectivele existente în râu sunt de 40-50 buc./km de r âu, num ărul de pe ști
ce se vor introduce pe 1 km de r âu este de 550-560 bucăți puiet de 5 -6 lun i.

3.2 MĂSURI DE REFACERE A PRODUCȚIEI SALMONICOLE

3.2.1 Măsuri de refacere pe cale naturală

Controlul pescuitului : în scopul men ținerii și protej ării fondului piscicol, este necesar
stabilirea unei zone oprite menite s ă asigure lini ștea și dezvoltarea în voie a faunei piscicole.
Aceast ă zonă se va stabili pe ultimul km amonte a zonei luate în studiu. Aceast ă zonă oprit ă la
pescuit va beneficia de efectuarea unor amenaj ări care s ă asigure pe știlor ad ăpostul și hrana
necesar ă, precum și oxigenul dizolvat în cantitate suficient ă. În aceast ă zonă pescuitul va fi oprit tot
timpul anului. În zona liber ă la pescuit acesta va fi posibil încep ând cu 1 mai, p ână în 15 septembrie
pe baza unei autoriza ții eliberate de compartimentul “V ânătoare și pescuit” din cadrul Ocolului
Silvic Negrești -Oaș, sau direct în teren de c ătre paznicul de v ânătoare și pescuit. Pescuitul se va
practica numai cu momeli artificiale (mu ște, linguri țe, voblere), num ărul mu ștelor nefiind mai mare
de 2. Se vor putea re ține cel mult 4 bucăți ce dep ășesc 20 cm. Eliberarea exemplarelor sub
dimensiune se va face cu aten ție, cu m âna umezit ă înaintea desprinderii c ârligului, înainte de

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
42
eliberare trebuind să ne asigur ăm ca p ăstrăvul și-a revenit complet (misc ându-l înainte și înapoi în
curentul apei, p ână când acesta pleac ă din proprie ini țiativă).
Combaterea braconajului : se va face prin patrul ări ale personalului silvic, ziua și noaptea,
în special în perioada boi ștei, în scopul prevenirii și combaterii actelor de bracona j.

3.2.2 Măsuri de refacere pe cale artificială

Amenajarea albiei : pentru îmbunătățirea caracteristicilor apelor de munte se execută unele
lucrări de amenajare a albiilor acestora, iar pentru reîntregirea fondului piscicol sunt utilizate metode
adecvate de repopulare cu noi specii și instituirea de măsuri pentru evitarea p escuitului abuziv și
poluarea apelor.
Cele mai importante lucrări de amenajare ale albiilor râurilor de munte sunt:
Cascadele podite : au rolul de a îmbunătăți conținutul de oxigen al apei curgătoare, deci
pentru a crea condiții optime pentru speciile de p ești sau organismele ce constituie baza trofică
naturală a populației piscicole. Cascadele podite se execută în zona râurilor cu maluri înalte, în
locurile care permit o încastrare sigură și unde apa, în cădere, nu duce la er oziunea albiei. Cascadele
podit e oferă condiții optime pentru dezvoltarea florei și faunei acvatice, iar pentru pești constituie un
refugiu sau un loc de pândă .
Pentru construc ția cascadei se utilizează un bu ștean gros de 30 -40 cm, lungimea acestuia
fiind cu 4 metri mai mare dec ât lățimea albiei râului , sau dup ă necesit ăți. Bu șteanul se va îngropa
solid în ambele maluri, în spatele unei st ânci sau arbore. Pentru a se evita curbarea bu șteanului sau
ruperea acestuia sub greutatea podinei, sub el se vor amplasa din metru în metru c ăpătâie din lemn.
Căpătâiele vor avea lungimea c ât podina, iar grosimea va fi de 25 cm. Peste bu ștean se prinde apoi,
în cuie, o podea (podin ă) format ă din trunchi de rășinoase, întregi, lungi de 3.5m. Podina va dep ăși
în față bușteanul transversal cu 50 cm. Podina se va a șeza înclinat spre amonte, astfel încât să se
astupe cu pietri ș pe jum ătate din lungimea ei, pentru a m ări stabilitatea lucr ării. Trunchiurile se
fixeaz ă amonte cu o pr ăjină subțire pe deasupra, iar pe dedesupt se fixeaz ă cu un trunchi gros. Între
trunchiuri ce formeaz ă podina se fixeaz ă mușchi pentru asigurarea etan șeizării podinei. Pe margini
pentru evitarea sp ălării și erod ăii malurilor se vor a șeza c âte 2-4 bușteni suprapu și, cu grosimea de
15 cm la mijloc și care vor dep ăși buza cascadei cu 50 cm. Ace știa se fixeaz ă între ei cu scoabe la
capete și pe lungimea lor.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
43
Cascada se va dimensiona și se va executa astfel încât căderea apei în aval s ă nu fie mai mic ă
de 40 cm, dar s ă nu dep ășească 80 cm. Se vor amplasa 7 cascade podite, 5 în zona l iberă la pescuit și
două î n zona oprit ă. Materialele de construc ție și forța de munc ă se vor procura la nivel local.

Fig. 3.1 Cascadă podită, unde: 1-buștean transversal, 2 -bușteni marginari, 3 -stâncă sau
arbore, 4 -podină, 5 -aterisament, 6-prăjină fixare podină, 7 -bulboană, 8 -căpătâie, a -secțiune
transversală, b -secțune longitudinală.
(Sursa: internet)

Fig 3.2 Cascadă podită -vedere de sus, unde: 1-abătător, 2 -stâncă
(Sursa: internet)
Cascadele simple : se intercalează cu cele podite și se amplasează în zonele cu maluri mai
joase și se vor amplasa acolo unde lățimea albiei nu depășește 4 -5 m lățime. Bu șteanul se pune
transversal și are o grosime de circa 40 cm, iar lungimea lui trebuie s ă depășească, la ambele capete
cu 2 metri lățimea albi ei. Acesta se va îngropa în maluri în spatele unui arbore, st âncă, așezându-se
perfect orizontal astfel ca apa să treac ă pe toat ă lungimea lui. În amonte se construie ște un pat de
fascine fixat cu bolovani pentru evitarea e roziunii fundului albiei și a scu rgerii apei pe sub bu ștean.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
44
Pentru ca efectul c ăderii apei s ă fie cât mai mare, în partea din aval, pe bu șteanul transversal,
se va fixa cu cuie o bil ă cioplit ă dreptunghiular. Sub bu ștean se pot amplasa de asemenea c ăpătâie
din lemn sau st âncă. Când debitul r âului scade , pe bu șteanul transversal se vor fixa, de la extremit ăți
spre centru, la ambele capete, dou ă rigle groase de 10 cm. Acestea vor determina ca apa s ă se
concentreze spre centrul bu șteanului, form ând un șuvoi.

Fig 3.3 Cascadă simplă, unde : 1-buștean transversal, 2 -căpătâie, 3 -bolovani pentru
adăpostirea peștelui, 4 -fascine și pietriș, 5 -bile dreptunghiulare, a,c -secțiune transversal ă, b-
secțiune longitudinal ă.
(sursa: internet)
Cascadele simple se vor construi amonte de cascad ele podit e, acolo unde albia este mai
îngust ă, iar malurile au înălțimea redus ă.
Se vor amplasa 5 cascade simple, 4 în zona liber ă la pescuit și 1 în zona oprit ă. Materialele
de construc ție și forța de munc ă se vor procura la nivel local.
Barajele din piatră : sunt de fapt tot cascade și care sunt amplasate în albiile tari ale râurilor
repezi. Se vor executa din bolovani și blocuri de st âncă aflate în albie în apropierea locului de
construc ție. Bolovanii se vor a șeza transversal peste albie, pe trei r ânduri, atât în înălțime c ât și în
lățime, pentru a avea stabilitate mărită ș i o ad âncime c ât mai mare a apei în balta care se va forma în
amonte le barajului . Înălțimea barajului de st ânca va fi de 50 -80 cm, iar grosimea de 1 -1.20 m etri. În
balta ce se formeaz ă în amonte se vor amplasa st ânci mai mari pentru a se crea locuri de ad ăpost
pentru p ăstrăvi. În aval, pentru a se asigura barajul împotriva di slocării, se fixeaz ă o bil ă de
susținere. Prin construirea acestor baraje se urm ărește crearea unei b ălți în amonte și nu a bulboanei
în aval, deoarece fundul apei este neerodabil.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
45

Fig 3.4 Baraj din piatră; a -secțiune transversală, b -secțiune longitudinală, unde : 1-bolovani,
2-bolovani pentru adăpostul peștelui, 3 -riglă susținere.
(Sursa: internet)
Se vor amplasa 4 cascade din piatr ă, una în zona liberă la pescuit, 3 în zona oprit ă.
Materialele de construc ție și forța de munc ă se vor procura la nivel local.
Arborele ancorat : este o lucrare relativ simpl ă, dar de o mare importan ță. Const ă dintr -un
arbore dobor ât în albie și fixat de mal c u cabluri. Acesta se fixeaz ă prin legare de alt arbore, cioate,
stânci. El se a șează la coturi, unde curentul apei care love ște în mal formeaz ă un spa țiu cu ap ă
adâncă. Se urm ărește în principal crearea spa țiului de ad ăpost pentru păstrăvi , condi ții de dezvoltare
pentru fauna din ap ă, în scopul asigur ării hranei naturale a p ăstrăvilor și pentru evitarea s lăbirii
malurilor prin eroziune de c ătre ap ă, precum și pentru evitarea braconajului cu plasa.
Se vor amplasa 7 arbori ancora ți, una în fiecare kilometru . Materialele de construc ție și forța
de munc ă se vor procura la nivel local.

Fig. 3.5 Arbore ancorat
(Sursa: internet)

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
46
3.3 REAMENAJAREA PĂSTRĂV ĂRIEI TUR S4 ÎN SCOPUL CRE ȘTER II SALMONIDELOR
PENTRU CONSUM ȘI REPOPULĂRI

Creșterea intensă a puieților: toate condițiile sunt date pentru creșterea salmonidelor, doar
bazinele și casa incubatoarelor trebuie recondiționată, dar pentru amplasarea unei păstrăvării sunt
anumite condiții care trebuie urmărite:
 condiții tehnice: surs a de apă ,
 condiții comerciale: aprovizionare cu hrană ,
 condiții topografice: teren corespunzător, diferență de nivel între captare și
terenul de amplasament .
Sursa de apă trebuie să asigure cantitate mare de apă, cu temperatură constantă, bogată în
oxigen.
Temperatura și oxigenul dizolvat: optimul de dezvoltare (hrănire) pentru păstrăvul
fântânel este când temperatura apei este de 12 -14 0C, la păstrăvul indigen temperatura optimă a apei
este de 14 -16 0C, iar la păstrăvul curcubeu 15 -19 0C.
Păstrăvăria de r epopulare cu păstrăvi indigeni se va amplasa acolo unde sursa de apă nu
depășește vara 18 0C. Păstrăvăria de consum nu se va amplasa acolo unde sursa de apă depășește
vara 22 -23 0C. Temperatura apei în perioada de incubație nu trebuie să scadă sub 5 0C, mai ales la
păstrăvariile de consum. Temperatura organismului salmonidelor este cu 2 -3 0C mai ridicată decât a
apei în care trăiesc.
Se consideră că o apă este bună pentru păstrăv dacă conținutul normal de O 2 nu scade sub 9
mg/l, ceea ce corespunde tem peraturii de 19 -20 0C. (Ardelean, 1998)
Valoarea 6.8 a pH -ului este optimă, fiindcă pH -ul mai mic de 6 sau mai mare de 8.4 es te
impropriu pentru salmonide. p H-ul apei a fost determinată cu pH metru electronic.
Debitul necesar pentru creșterea salmonidelor este de 500 -1000 l/s la un hectar. Deoarece
debitul mediu este de 1.31 m3/s, se consideră că este optimă pentru creșterea puieților.
Păstrăvăria va avea rolul de repopulare și consum.
În cele 5 bazine ale păstrăvăriei Tur S4 se pot produce anual 2.5 tone de păstrăv pentru
consum și 500 kg puiet păstrăv pentru repopulări.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
47
3.4 REPOPULAREA ZONEI STUDIATE

Repopularea r âului Tur se va face cu puieți de 5-6 luni. Metoda const ă în cre șterea puietului
destinat repopul ării în topli țe, până la vârsta de 5 -6 luni și introducerea lor în apa r âului Tur toamna.
Topli țele sunt mici bazine formate în spatele unor diguri de p ământ sau din bu șteni
suprapu și, alimentate cu ap ă de râu.
La construc ția topli țelor pentru repopularea r âului Tur se vor folosi bu șteni de r ășinoase,
suprapu și pe dou ă rânduri, între care se vor a șeza pietre și pământ, pentru a se impermeabiliza
digule țul. Înălțimea digului va fi de 80 -100 cm, bu ștenii av ând diam etrul de 10 cm și lungimea de 6 –
7m. Fiecare dig are în componen ța sa o poart ă de fund prev ăzută cu șibar pentru evacuarea întregii
cantit ăți de ap ă din topli ță, un deversor prev ăzut cu sit ă așezat la 20 cm sub coronamentul digului, și
un preaplin, a șezat pe coronament. Deversorul are rolul de a evacua apa care intră în topli ță și de a
menține nivelul constant al apei, împiedic ând în acela și timp ie șirea puie ților. Preaplinul are menirea
ca să evacueze debitul evit ând subminarea digului, în cazul când sita deversorului se astup ă cu
impurit ăți.
Puietul se va introduce prim ăvara în topli țe, când punga vitelin ă este resorbit ă în propor ție de
2/3. Num ărul puie ților ce se introduce la m2 luciu de ap ă este de 7 buc ăți. Pentru a se evita
pierderile , puieții se vor introduce în mai multe puncte ale topli ței. Pentru repopularea râului Tur,
ținând cont de efectivele existente, de capacitatea biogenic ă a apei, de optimul pe care r âul îl poate
susține, s-au amplasat 26 toplițe care totalizeaz ă 1120 m2 luciu de ap ă. 16 dintre acestea vor avea
suprafa ța de 50 m2 fiecare, iar zece 32 m2. Acestea se propun a fi amplasate pe afluenții râului Tur.
Consider ând pierderile în topli țe din prim ăvară pănâ în toamn ă de 50%, din calcul reiese că:
 în topli țele de 50 m2, se vor introduce 350 buc ăți puiet de 5 -6 săptămâni în
fiecare topli ță;
 în topli țele de 32 m2 se vor introduce 224 buc ăți puiet de 5 -6 săptămâni.
Deci, în total se vor introduce 7800 bucăți puiet p ăstrăvi de 5 -6 săptămâni, care se vor
menține în topli țe până toamna c ând se va face deversarea în râul Tur. Ț inând cont ca efectivele
existente în râu sunt de 40-50 buc ăți pe km de r âu, Turul trebuie populat în total cu 3800 -3900
bucăți puiet păstrăv pe cei 7 km a zonei studiate.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
48
Puietul de p ăstrăv se va procura din p ăstrăvăria Tur S4 din cadrul Ocolului Silvic Negrești-
Oaș. Ace știa se vor transporta la locul de deversare în topli țe cu autocamionul, într-un hidrobion,
prevăzut cu instala ție de oxigenare. Pentru transportul celor 7800 de puieți este necesar cinci
hidrobio ane cu capacitate de 100 litri de ap ă. Pe parcursul transportului nu este nevoie de înlocuirea
apei cu apă proaspătă din râu , deoarece drumul parcurs va fi de câțiva sute de metri, maxim 2 -3 km,
dar instala ția de oxigenare va func ționa continuu. Pentru ca transportul s ă decurg ă în bune condi ții
se vor respecta urm ătoarele reguli:
 vasul de transport va fi curat și bine dezinfectat;
 temperatura din hidrobion nu va dep ăși 15⁰C pe parcursul transportului;
 se va recurge la oxigenarea acesteia cu instala ția de oxigenare pentru ca
pierderile cu ocazia transportului s ă fie cât mai mici.
Înainte de deversarea puietului în topli țe se va recurge la egalizarea temperaturii apei din
vasul de transport cu ac eea a apei din topli țe într-un timp de minimum ½ ore, pentru a se evita șocul
termic.
3.5 STUDIUL ECONOMIC

3.5.1 Investiții necesare pentru anul în curs

Prețul puietului de păstrăv: deoarece popularea se va face cu puiet de p ăstrăv de 5 -6 luni,
crescut în topli țe de la v ârsta de 5 -6 săptămâni, acesta va trebui achizi ționat de la p ăstrăvărie când
are 4 -5 grame/bucat ă. Necesarul de puiet de introdus în topli țe fiind de 7800 bucăți puiet p ăstrăv de
5-6 săptămâni, ceea ce înseamn ă 35 kg puiet, la pre țul actual de 50 lei/kg puiet, înseamn ă 1750
lei/35 kg puiet de 5 -6 săptămâni.
Prețul transportului : întruc ât transportul se va face cu autocamionul aflat în proprietatea
păstrăvăriei și drumul parcurs este nesemnificativ din punct de vedere financiar, î n pre țul puietului
intră și manopera de transport .
Prețul piroanelor: necesarul de piro ane fiind de 2155 bucăți, valoarea acestora este de 647
lei (0.30 lei/bucată).
Preț sită deversor: Prețul pentru 4 m2 de sit ă pentru deversor topli ță este de 120 lei.
Preț cablu ancorat arbori : Valoarea pentru 35 m liniari cablu ancoraj este de 50 lei.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
49
Pret scoabe: S-a estimat la 368 lei (2.5 lei/buc).
Preț m3 lemn rășinoase: prețul lemnului de rășinoase s -a estimat la 220 lei/m3, în total
14032 lei.
Preț salariu paz ă în timpul construcțiilor : întrucat lucr ările ce se vor executa pe r âul Tur
trebuie p ăzite și recondi ționate dup ă nevoi, ocolul silvic va angaja un muncitor pe perioad ă
determinat ă , de la introducerea puietului în topli țe până la deversare în râu. Cheltuielile cu salariul,
pentru aceast ă perioad ă, s-au estimat la 2000 lei.
Construc ția cascadelor și topli țelor precum și paza dup ă populare, se va executa de
către personalul ocolului silvic, lemnul necesar fiind asigurat din parchet ul A74. Prelucrarea
materialului lemnos se va executa la fa ța locului cu utilaje și unelte simple (topoare ,
motofier ăstraie), acesta necesit ând doar o prelucrare sumar ă.
Totalul de cheltuieli materiale și salariale s -a estimat la 18967 lei.

3.5.2 Calculul necesarului de materiale și manoperă

Necesarul de materiale pentru ac țiunea de repopulare a râului Tur este prezentat în
cele ce urmeaz ă:
Cascade podite : bucăți cascade podite
 7 bușteni transversali (1 buc ./cascad ă)Ø 40 cm, L= 9.0 m → 7.92 m3 lemn;
 21 căpătâie (3 buc ./cascad ă) Ø 25 cm, L=3.0 m → 3.09 m3 lemn;
 210 bile podin ă (7 podine) Ø 10 cm, L=9.0 m → 13.19 m3 lemn;
 7 bile fixare podin ă Ø 10 cm, L= 5.0 m → 0.27 m3 lemn;
 7 prăjini fixare podin ă (1 buc./cascad ă) Ø 6 cm, L= 5.0 m → 0.1 m3 lemn;
 56 bușteni marginare (4 buc./marginar, 2 buc. marginare/cascad ă) Ø 15 cm,
L=7.0 m → 6.93 m3 lemn;
 14 bile ab ătătoare (2 buc ./cascad ă) Ø 10 cm, L=3.0 m → 0.33 m3 lemn;
 126 bucăți scoabe pentru fixare marginare (9 buc/marginar);
 21 bucăți scoabe fixare c ăpătâie (3 buc/cascad ă);
 560 bucăți piroane pentru podin ă (80 buc/podin ă);
 70 buc ăți piroane fixare ab ătătoare (5 buc/ab ătător);
 piatră din albie.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
50
Cascade simple: 5 bucăți cascade simple
 5 bușteni transversali (1 buc ./cascad ă) Ø 40 cm, L= 9.0 m → 5.65 m3 lemn;
 5 bile cioplite pentru c ăderea apei (1 buc./cascad ă) l/g-10/6 cm, L= 5.0 m →
0.13 m3 lemn;
 10 rigle ab ătătoare (2 buc/cascad ă) L/l-10/10 cm, L=1.0 m → 0.1 0 m3 lemn.
 25 piroane fixare bile cioplite (5 buc ./bilă/casacad ă);
 30 piroane fixare ab ătătoare (3 buc ./abătător);
 piatră din albie.

Cascade piatr ă: 4 bucăți cascade piatr ă
 4 bușteni fixare baraj(1 buc./cascad ă) Ø 20 cm, L= 9.0 m → 1. 13 m3 lemn;
 piatră din albie.

Arbore ancorat : 7 arbori ancora ți
 7 arbori ancora ți
 7 bucăți cablu fixare arbori -L=5 m, Ø1cm;
 14 bucăți piroane fixare cablu de arbore (2 buc./arbore).

Topli țe: 26 bucăți toplițe
 520 b ușteni pentru dig (20 buc ./dig c ăsoaie, 10 buc./perete c ăsoaie)Ø 10 cm,
L=6.0 m → 24.5 m3 lemn;
 78 bucăți scândură pentru confec ționat preaplin (3 buc./preaplin) L -1 m, l/g –
20/2.8cm→ 0. 44 m3 lemn;
 4.0 m2 sită tablă pentru deversoare(0.15 m2/topli ță);
 1404 bucăți piroane fixare bu șteni în dig (27 buc ./perete dig x 2 pere ți=54
buc./ dig topli ță);
 52 bucăți piroane fixarea preaplinului de dig(2 buc ./topli ță);
 104 bucăți piroane fixare sit ă deversor (4 buc./dig);
 piatră din albie pentru umplere -fixare dig;
 pământ umplere -fixare dig.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
51
Totalul de materiale rezultat este de 63.78 m3 lemn r ășinoase. Procurarea lemnului se va face
pe plan local din cadrul Ocolului Silvic Negrești -Oaș.
Necesarul de scoabe este de 147 bucăți.
Necesarul de piroane este de 2155 bucăți.
Necesarul de cablu fixare arbore dobor ât este de 35.0 m.
Necesarul de sit ă deversoare topli țe este de 4.0 m2 .
Piatra se va procura din albia r âului Tur.
3.5.3 Venituri pentru anul viitor

Veniturile pentru anul viitor vor fi realizate din taxa de pescuit. Constituindu -se zona
oprit ă la pescuit ultimul km luat al râului în studiu , pescuitul va fi posibil de la ultima casă a
localității , până la zona oprită, deci pe 6 km curs de râu . Zona oprit ă se va m enține o perioad ă
nelimitat ă. Autoriza ția de pescuit se va elibera de la Ocolul Silvic Negrești -Oaș sau direct în
teren de paznicul de v ânătoare și pescuit. Valoarea unei autoriza ții s-a stabilit a fi de 35
lei/om/zi. Se vor re ține doar 5 bucăți/zi, p ăstrăvii cu lungimea minim ă de 20 cm.
3.5.4 Eficiența economică

Estim ând costul lucr ărilor de repopulare și reamenajare a albiei la 18967 lei și
consider ând func ționalitatea lucr ărilor numai pe o perioad ă de 5 ani și estim ând eliberarea a 650
autoriza ții de pescuit /sezon, rezult ă un venit net de 94783 lei : (35 lei tax ă x 650 autoriz ații/an x
5ani) – 18967 lei cheltuieli = 113750 lei -18967 lei = 94783 lei.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
52
CONCLUZII

Scopul propus de această lucrare a fost de a aduce la cunoștință posibilitățile oferite de râul
Tur, amonte de localitatea Negrești -Oaș, din punct de vedere a valorificării potențialului salmonicol
și ceea ce aparține acestei activități. De asemenea, reame najarea albiei râului Tur -superior prin
construcția diferitelor tipuri de cascade și locuri de odihnă pentru Salmonidae era de neamânat.
În cadrul primei părți era prezentată stadiul actual al cunoști nțelor referitor la tema aleasă . În
primul capitol er au precizate elementele după care le putem recunoaște zona studiată: identificarea
din punct de vedere teritorial -administrativ, zonarea geografică și cunoa șterea vecinătăților,
limitelor, hotarelor. În al doilea ca pitol din prima parte a proiectului de di plomă, era studiată
geologia, geomorfologia, altitudinea, înclinarea, expoziția, hidrologia, climatologia, solurile, tipurile
de stațiune și tipurile de pădure a zonei alese. Toate aceste elemente, privind cadrul natural al zonei
alese, au fost considerate potrivite pentru creșterea salmonizilor. În următorul capitol erau descrise
caracteristicile fizico -chimice ale cursului de apă: lungimea, lățimea porțiunii luată în studiu,
adâncimea medie a apei, limpezimea, viteza medie, debitul, temperatura și reacți a apei. Aceste
condiții au fost apreciate a fi optime pentru repopularea apei cu Salmo trutta fario (păstrăv indigen),
Salvelinus fontinalis (păstrăv fântânel) și Oncorhynchus mykiss (păstrăv curcubeu). Al patrulea
capitol din prima parte face referire la flora și fauna râului Tur în zona studiată, ceea ce este foarte
variată și bogată în plante și animale acvatice, precum și în cele terestre. Capitolul cu numărul 5
descrie esența acestei lucrări, cele patru specii de Salmonidae care au fost identificate în acest curs
de apă și care încă mai fac parte din ecosistemul râului Tur -superior. Ultimul capitol al acestei părți
include lucrările de amenajare existente în zona studiată care au fost identificate de către autor în
timpul cercetărilor.
În a doua parte a proiectului de diplomă , dotată cu titlul “Materialul și metoda” erau
prezentate metodele cu care s -a determinat numărul optim de puiet păstrăv și numărul optim de pești
kg/km curs râu.
Pe lângă acest ea, au fost precizate instrumentele cu care a fost măsu rată viteza, adâncimea,
lățimea și reacția apei din râul Tur.
În partea a treia a lucrării, cu titlul “Rezultate și discuții” au fost precizate rezultatele
cercetării, precum și lucrările propuse pentru ameliorarea bazinetului râului Tur, amonte de
Negreș ti-Oaș. În primul capitol din această parte, erau prezentate valorile referitoare la biotopul
râului, precum și rezultatele determinării capacității biogenice pe cei 7 km apă curgătoare. Cei 7 km

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
53
erau împărțite în 35 de sectoare egale între ele, lungimea u nui sector rezultând 200 metri. Tot în
acest capitol era determinată numărul de puieți păstrăv care pot fi introduse pe un km curs de apă și
optimul de pește kg/km râu. Cele două rezultate au fost similare, ceea ce înseamnă succesiunea
lucrării. Propuneril e pentru mărirea producției salmonicole au fost caracterizate în următoarele
capitole și ele deduc la faptul că renovarea și repornirea în funcție a păstrăvăriei Tur S4 este
necesară, precum și repopularea apei cu puieți păstrăv de 5 -6 luni care sunt cumpă rate din
păstrăvăria Tur S4, care aparține Ocolului Silvic Negrești -Oaș. O altă propunere este construirea
diferitelor tipuri de baraje care ajută la oxigenarea apei și dau adăpost pentru Salmonidae în timpul
hrănirii și a boiștei. În ultimul capit ol al ac estei părți este prezentat studiul economic, unde sunt
descrise investițiile necesare și profitul care rezultă din pescuit după trecerea a cinci ani.
Importanța acestei lucrări este demonstrarea valorii economice și ecologice a bazinetului
râului Tur, pre cum și realizarea unor planuri pentru ameliorarea producției salmonicole în zona
studiată.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
54
BIBLIOGRAFIE

1. Ardelean, G. (1998). Fauna județului Satu Mare, Țara Oașului, Culmea Codrului și Câmpia
Someșului. Arad: Ed. „Vasile Goldiș” University Press.
2. Bușnița, T. (1963). Atlasul peștilor din apele R.P.R. București: Editura Ștințiifică.
3. Onofre, I. (1996). Amenajamentul U.P. III Negrești, O.S. Negrești -Oaș, D.S. Satu Mare.
București: I.C.A.S. București.
4. Popa, P. (2016). Amenajamentul U.P. III Negrești, O.S. Negrești -Oaș, D.S. Satu Mare.
Oradea: Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare și Experimentare -Producție Oradea.

Vincze Tam ás-Henrik Valorificarea potențialului salmonicol al râului Tur, amonte de Negrești -Oaș,
Județul Satu Mare
55
ANEXE

Fig.4.1 U.P. III Negrești