Victimizarea Si Autovictimizarea Tinerilor In Mediul Online

=== f1f3bdb486ad21f5a78f6ce75b2c6c557bdb7258_397527_1 ===

Capitolul 3

Studiu de caz

Obiectivele studiului

Prin cercetarea de față mi-am propus realizarea unui studiu referitor la evidențierea modului în care atacurile, amenintarile, mesajele obscene, sunt propagate prin intermediul internetului, la tinerii cu vârste cuprinse între 10 și 16 de ani.

Ipoteza cercetării formulată inițial este că retele sociale sunt un mediu propice amenntarilor si atacurilor cibernetice. Totalitatea datelor personale salvate pe aceste retele pot fi folosite cu mare usurinta de catre oricine.

În cadrul studiului au participat 10 persoane, care au avut de răspuns la un chestionar cu 21 de intrebări, pentru a observa modul în care tinerii au fost afectati de atacurile online.

Chestionarul este instrumentul de culegere a datelor utilizat în cadrul metodei, cu ajutorul acestuia am cules date și informații de la subiecții chestionați. În esență chestionarul reprezintă un ansamblu de întrebări, ordonate logic, după conținut, după modul de administrare sau după forma întrebărilor administrat de către operatorii de anchetă.

Realizarea atentă a chestionarului, din punct de vedere al formulării, este una din cheile succesului unei cercetări din acest motiv am consultat literature de specialitate și în acest domeniu pentru a-mi asigura reușita acestei activități. Astfel am vazut că întrebările pe care le formulez pot avea răspunsurile date, (întrebări închise) în mai multe variante, din care persoana care răspunde poate alege una din ele, sau pot fi fără răspuns, (întrebări deschise) asfel că persoana care completează chestionarul trebuie să răspundă cu propriile cuvinte. Răspunsurile oferite vor cuprinde o cantitate mai mare de informații și va fi mai greu de evaluat statistic, decât în cazul anterior și trebuiesc folosite într-un număr limitat. Analiza statistică a răspunsurilor la întrebari închise este foarte simplă și rapidă.

Chestionarul este principalul canal prin intermediul căruia datele sunt captate de la subiecții investigați și transmise apoi cercetătorului. Rolul dual al chestionarului rezidă în faptul că prin intermediul lui:

• se comunică respondentului ceea ce cercetătorul dorește să-i transmită, sub formă de întrebări;

• se comunică cercetătorului datele oferite de către respondent.

Chestionarele de opinie se referă la datele de ordin imposibil de observat direct. În fond, acest al doilea tip de chestionare nu sunt numai de opinie; cu ajutorul lor se studiază atitudinile, motivația și interesele, dispozițiile și înclinațiile, cu un cuvânt, tot ceea ce reprezintă psihologia persoanei, trăirile ei subiective. Fără a aborda problema posibilității cunoașterii obiective a fenomenelor subiective, ne mărginim să precizăm necesitatea raportării subiectivului la datele obiective.

Se știe că între opiniile declarate și comportamentul efectiv nu există totdeauna o relație consistentă. De multe ori, între intențiile declarate ale oamenilor și realizarea lor nu există decât o foarte slabă legătură. În nici un caz nu se poate trage vreo concluzie cu privire la opiniile și atitudinile oamenilor analizându-se răspunsurile la o singură întrebare. Totdeauna trebuie prevăzut un sistem de întrebări care să permită stabilirea poziției indivizilor față de una sau alta din problemele puse în discuție.

Chestionarele administrate constituie modalitatea cea mai des utilizată de culegere a informațiilor, în anchetele și sondajele psihosociologice. Folosirea chestionarelor administrate direct persoanelor alese ca făcând parte din eșantion asigură reprezentativitatea eșantionului, poate lămuri înțelesul întrebărilor, permite să răspundă la chestionar și persoanele cu nivel de școlarizare scăzut și, ceea ce este, poate, cel mai important, însoțește întotdeauna aplicarea chestionarului cu înregistrarea unor date de observație privind condițiile ambientale în care s-a răspuns la întrebări, reacțiile spontane ale subiectului.

„Folosirea întrebărilor dinainte stabilite în chestionar implică în unele cazuri modificări, adaosuri de natură nestandardizată, întrebări suplimentare cu finalitate precisă de clarificare și completare a răspunsurilor“ (Chelcea, 2007). Acest lucru nu este posibil decât prin distribuirea directă a chestionarelor ceea ce dă și siguranța că răspund la chestionar chiar persoanele desemnate în eșantion și fac accesibile cercetării probleme mai complexe. Prin administrarea directă a chestionarelor se realizează o comunicare interumană de tip deosebit, un mod „nenatural“ de comunicare prin faptul că sunt puse în situația de a comunica două persoane absolut străine care, alternativ, au rol de emițător și de receptor.

Chestionarul

Întrebările din chestionarul propus participanților la acest experiment sunt:

Vă rugăm să completați în dreptul fiecărei întrebări cu varianta de răspuns cea mai potrivită pentru dumneavoastră.

1. Vă place să utilizați computerul?

      DA

      NU

2. În ce măsură vă influențează comportamentul timpul petrecut în fața computerului?

      În foarte mare măsură

      În mare măsură

      În potrivită măsură

      În mică măsură

      Deloc

3. Câte ore petreceți în medie, pe zi, în fața computerului?

      Nici una

      Mai putin de o ora

      Intre  1-3 ore

      Intre 3-5 ore

      Peste 5 ore

4. Care sunt motivele pentru care utilizați computerul?

      Mă relaxez

      Înving plictiseala

      Sunt interesat de anumite emisiuni

      Îmi oferă mai rapid informații

      Mă distrez

      Altele

5. Care sunt motivele pentru care nu utilizați computer-ul?

      Am multe teme de rezolvat

      Îmi interzic părinții

      Mă întâlnesc cu prietenii

      Îmi petrec timpul cu familia

      Desfășor alte activități (sport, muzică, dans, etc.)

6. Specialiștii au dovedit că petrecerea timpului îndelungat în fața computerului are următoarele consecințe. În care dintre acestea vă regăsiți?

      Oboseală

      Insomnie

      Izolare

      Plictiseală

      Dependență

      Stare de somnolență

      Obezitate

      Agresivitate, agitație, nervozitate

      Neatenție

7. Realizați un top 5 al efectelor pozitive în ceea ce privește computerul asupra dvs. (1- cel mai important, 5- cel mai puțin important)

      Comunicare

      Informare

      Relaxare

      Educare

      Învățare

8. Realizați un top 5 al efectelor negative în ceea ce privește computerul asupra dvs. (1- cel mai important, 5- cel mai puțin important)

      Imitație

      Dificultăți de comunicare (slaba capacitate de a asculta)

      Dificultăți de atenție, afectarea capacității de concentrare

      Probleme de învățare

      Violență/agresivitate

9. Ce alte activități ați putea desfășura în timpul liber dacă nu ați avea posibilitatea de a petrece timpul în fața computerului?

      Citesc

      Mă plimb prin parc (role, bicicletă, etc.)

      Desenez/pictez

      Ascult muzică

      Mă întâlnesc cu prietenii

      Mă pregătesc suplimentar pentru școală

      Mă odihnesc

      Altele

10. Ce preferați să faceți atunci când folosiți computerul?

      Să stau pe chat/messenger cu colegii/prietenii/persoane noi

      Să caut informații

      Să mă joc (jocuri video)

      Să „descarc” filme, muzică

      Să explorez diverse pagini WEB

      Să rezolv sarcinile pentru școala

      Altele

11. În ce măsură vă ajută computerul în activitatea școlară?

      În foarte mare măsură

      În mare măsură

      În potrivită măsură

      În mică măsură

      Deloc

12. Cum reacționează familia față de utilizarea computerului?

    Este împotriva folosirii în mod exagerat

     Consideră că este folositor

    Impun respectarea unui program

    Folosesc în aceeași măsură ca și mine

    Îi este indiferent

13. Care este reteaua de socializare folosita cel mai des. Aici pot fi notate si retelele de pe telefonul mobil?

14. Care este motivul pentru care accesați retelele de socializare?

15. Va considerate o victim a atacurilor in mediul online, respectiv amenintari cu tenta sexuala, mesaje, comentarii cu caracter obscen, folosirea informatiilor personale fara acordul dvs, etc.?

16. Daca ati fost victim a atacurilor online, in ce măsură ati fost afectati?

17. Ati sesizat atacurile? Unde? Cui v-ati adresat?

18. Cine v-a atacat?

19. Care a fost impactul acestor atacuri in viata dvs?

20. Cunoasteti persoane care au fost atacate?

21. Cum vedeti aceste atacuri online? Vi se par normale, total aggressive?

Conform teoriei statistice poartă denumirea de sondaj cercetarea unei colectivități prin intermediul unui eșantion extras din respectiva colectivitate și care este reprezentativ pentru aceasta, astfel încât rezultatele obținute din prelucrarea datelor din eșantion să poată fi extinse conform teoriei probabilităților asupra întregii colectivități cercetate. Fiind imposibilă studierea unor populații numeroase, în cadrul anchetei se recurge la tehnici statistico-matematice în vederea selectării unor părți (indivizi sau organizații) în vederea culegerii de date, pentru ca mai apoi în urma analizei acestor date să fie elaborate interferențe la nivelul întregii populații din care au fost extrase părțile studiate. Procedeul de selectare a unor indivizi din cadrul unor populații numeroase se numește eșantionare.

În demersul întreprins pentru organizarea unei cercetări selective, una dintre principalele probleme constă în a determina colectivitatea de selecție (eșantionul), de dimensiunea și structura căreia depinde, în mod hotărâtor, valoarea științifică a cercetării. Eșantionul este constituit din unități aparținând colectivității cercetate (totale), prin studierea caracteristicilor unităților cuprinse în acesta, urmând a fi apreciate caracteristicile colectivității din care a fost extras.

Un eșantion este reprezentativ când scorurile în eșantion au aceleași caracteristici ca și ale populației din care a fost extras. Procedura fundamentală pentru constituirea unui eșantion reprezentativ este selecția. Altfel spus, obiectul cercetării nu constă în studierea și caracterizarea eșantionului în sine, ci cunoașterea colectivității totale, respectiv, extinderea determinărilor obținute din studierea unităților cuprinse în eșantion asupra întregii colectivități cercetate, în conformitate cu teoria statistică. În cazul în care eșantionul nu este reprezentativ pentru colectivitatea cercetată, rezultatele obținute din studierea acestuia au caracter orientativ.

În procesul de organizare a unei cercetări selective, o problemă ce trebuie rezolvată o constituie dimensionarea eșantionului. Dimensiunea eșantionului depinde de caracteristicile colectivității din care este extras, respectiv, de dimensiunea colectivității (atunci când aceasta nu este de dimensiuni mari), de dispersia valorilor caracteristicilor relevante pentru obiectivele cercetării la nivelul colectivității, de eroarea maximă admisă și de probabilitatea cu care se dorește a se garanta rezultatele, ca restricții de ordin statistic, precum și de o serie de restricții de natură organizatorică: bugetul și timpul alocat cercetării, numărul și pregătirea personalului implicat în realizarea cercetării, dispersia unităților în teritoriu, caracteristicile bazei de sondaj etc. Cu cât eșantionul este de volum mai mare, cu atât se sporește precizia rezultatelor obținute, însă, ținând seama de criterii de economicitate, este indicat ca acesta să fie cât mai mic, fără însă a afecta precizia și siguranța cu care se doresc a se obține rezultatele.

Eșantionarea se realizează pe baza luării în considerare a unor aspecte legate de: tipul, cantitatea și calitatea informațiilor ce se doresc a se obține, criteriile impuse în ceea ce privește reprezentativitatea eșantionului și, implicit, cele legate de extinderea rezultatelor asupra întregii colectivități cercetate. Se au, de asemenea, în vedere restricțiile de ordin organizatoric impuse, caracteristicile populației investigate din punctul de vedere al distribuției în teritoriu, al gradului de cunoaștere și al valorii dispersiei variabilelor ce prezintă interes pentru cercetare.

Agresivitatea a reprezentat atât un instinct (de supraviețuire), cât și un comportament determinat de factori interni (fiziologici, neurologici) sau externi (factori care produc frustrare, modele oferite de mediu – familie, mass-media, comunitate, internet). Oricare ar fi sursa agresivității este important pentru noi să limităm aceste manifestări agresive.

Prezentarea rezultatelor și interpretarea acestora

În urma chestionării celor 10 subiecți am obținut următoarele rezultate.

La prima întrebare referitoare la utilizarea computerului, rezultatele au fost cele scontate. 9 din 10 elevi folosesc calculatorul și le place să facă acest lucru, în timp ce doar unul a răspuns că nu îi place aceasta activitate.

Prin a doua întrebare din chestionar am dorit să aflăm măsura în care computerul îi afectează pe elevii care îl folosesc. 3 din 10 tineri se declară afectați în foarte mare măsură și sunt influențați de ceea ce văd sau află de pe internet. 1 este influențat în mare măsură, iar 2 elevi într-o măsură potrivită. Rezultatele îmbucurătoare am spune sunt că 4 elevi nu sunt deloc influențați de aceste canale de comunicare.

La întrebarea referitoare la petrecerea timpului în fața calculatorului, raspunsurile au fost previzibile. Elevii preferă să stea mai multe ore pe calculator, făcând diverse activități. 6 dintre ei stau peste 5 ore pe calculator, în timp ce doar unul nu stă deloc. 1 dintre ei stau mai puțin de o oră, iar 2 intre 3 și 5 ore în fața computerului.

Am dorit să aflăm motivele pentru care tinerii aleg să-și petreacă atât de mult timp pe computer. Nu mare ne-a fost mirarea când am aflat că majoritatea dintre cei chestionați se relaxează când desfășoară astfel de activități, adică este vorba de 6 elevi. Pentru alți 3 din cei 10 chestionați este un mod numai bun de a învinge plictiseala, iar 1 se distrează cel mai bine când stau în fata calculatorului.

În momentul în care nu stau pe calculator am aflat că elevii fie sunt ieșiți cu prietenii, fie desfășoară alte activități, gen muzică. Așadar temele nu sunt un impediment în fața elevilor pentru a nu porni computerul. Nici părinții nu au nici o atitudine în acest fel, deoarece nici un elev nu a declarat că ar fi împiedicat de părinți să stea pe internet.

Reiese clar din aceste răspunsuri lipsa de implicare a părinților în ceea ce privește contabilizarea timpului petrecut de elevi la televizor sau pe calculator. Consider că ar fi propice o implicare mai mare a acestora în procesul de educare a copiilor și în ceea ce privește modul de folosire al calculatorului și a internetului, pentru a fi util și benefic și nu pentru a-l duce pe elev pe o cale greșită.

În continuare am dorit să atragem un semnal de alarmă asupra consecințelor pe care le are petrecerea unui timp îndelungat în fața calculatorului. Am enumerat o serie de consecințe pe care le-au dovedit specialiștii din domeniu, iar în afară de obezitate, elevii chestionați le-au simțit pe toate. Astfel tinerii au declarat ca se simt obosiți după ce stau la calculator, iar din aceasta cauza sunt neatenți, când vine vorba de altceva în afară de ce fac pe calculator, si au ajuns sa fie foarte plicitisiti in momentul in acre nu sunt pe retelele de socializare.

Apoi elevii au fost rugați să realizeze un top cinci cu efectele pozitive pe care le are computerul pentru ei, propunându-le câteva beneficii cunoscute:  comunicare, informare, relaxare, educare, învățare.

Analizând rezultatele topurilor celor 10 chestionati reiese că primul efect benefic, comunicarea a fost de 5 ori in top, informarea a fost aleasă de către 2 elevi drept cel mai important beneficiu, relaxarea a fost votată de 2 ori, iar educarea și învățarea au fost în top o dată.

Un top asemănător le-a fost propus elevilor să îl realizeze, însă de aceasta dată, s-a ținut cont de efectele negative ale computerului. Le-am propus de asemenea elevilor 5 consecințe nefaste declarate de specialiști:

 Imitație

      Dificultăți de comunicare (slaba capacitate de a asculta)

      Dificultăți de atenție, afectarea capacității de concentrare

      Probleme de învățare

Violență/agresivitate.

Cei mai mulți, adică 9, au ales drept cel mai mare efect nefast problemele de învățare după ce utilizează frecvent internetul.iar unul a devenit violent.

Era foarte important să aflăm ce activități ar desfășura elevii dacă nu ar avea posibilitatea să acceseze internetul. Acestia ar asculta muzică, ar ieșii cu pritenii, ar folosi timpul pentru a se pregăti suplimentar pentru școală, ar citi, s-ar relaxa la o plimbare prin parc, sau ar profita de timp pentru a se odihni.

Am aflat că majoritatea elevilor, 8 din 10 în studiul nostru, folosesc calculatorul pentru conversațiile pe chat sau messenger, pe lângă aceștia, 2 au grijă să folosească computerul pentru soluționarea temelor de la școală.

Reiese de aici că elevii folosesc computerul și conexiunea la internet pentru a se distra, pentru activități de joacă și mai puțin pentru ce au nevoie la școală.

Mergând mai departe pe această temă am dorit să văd în ce măsură computerul îi ajută pe elevi în desfășurarea activităților și a temelor de la școală.

Iar la întrebarea referitoare la implicare apărinților și modul cum încearcă să-și impună autoritatea în ceea ce privește timpul pe care copiii lor îl petrec pe calculator.

Rezultatele sunt echilibrate și de această dată, dacă o parte sunt împotriva folosirii exagerate a calculatorului, tot atâția sunt indiferenți cu privire la numărul de ore pe care îl petrece copilul lor pe internet.

Este îngrijorător faptul că un număr destul de mare de părinți nu sunt interesați de acest subiect și nu conștientizează gravitatea situației, pentru a i educa pe copii in sensul folosirii cu moderație a computerului.

Paticipantii la studiul nostru folosesc retelele de socializare pentru ca este moda prezentului. Modul in care se prezintă în mediul online si mai ales pe aceste retele este deosebit de important pentru tinerii chestionati. Facebook, twiter, whatsapp, viber sunt folosite de cei 10 elevi. Atat pentru socializare cat si pentru a distribui informatii legate de evenimentele din viata lor, poze, locuri vizitate.

Tinerele in special, 5 la numar din studiul nostru, au declarat ca au cel putin o poza care a fost asaltata cu mesaje obscene si comentarii cu tentă sexuală. Acestea nu considera ca pozele expuse in spatial public sunt provocatoare, insa cei care le-au vizualizat au avut astfel de iesiri.

2 dintre băietii chestionati au declarat că poze incarcate de ei pe retelele de socializare au fost folosite de persoane straine, fără acordul lor si fara a preciza sursa. Acesti 2 tineri sunt pasionati de fotografie si in fiecare sfarsit de saptamana merg in diverse locuri, unde fac fotografii foarte reusite, surprind niste cadre unice din natura. Chiar o revista de pretigiu din tara a folosit o poza a unuia, fara ca acesta sa fie anuntat sau sa i se ceara voia. Ceilalti participanti la studiu nu s-au simtit victim ale amenințărilor online.

Fetele cu toate ca au fost abuzate cu mesaje cu tentă sexuală nu au considerat că acest lucru este o problemă si nu s-au simtit nici afectate nici amenintate. Probabil vârsta este responsabilă pentru gândirea aceasta. Fetele nu au văzut nimic rău în comentariile stârnite de pozele expuse de ele pe retelele sociale.

Tânărul a cărui fotografie a fost expusă într-o revistă de specialitate s-a simtit furat. Fotografia era creatia sa si a fost folosita abuziv, fara să I se ceară voie și fără a se preciza sursa pozei.

Cu toate acestea tânărul nu a apelat la nici un organ, ci a trimis un mail redactiei revistei cu pricina si a cerut explicatii. Cu toate acestea poza a continuat sa apara pe pagina web a revistei fără să fie notată sursa si autorul fotografiei.

Tânărul s-a declarat foarte nemultumit de atitudinea celor de la revista respectivă. O lectie dură la inceput de viață, asta a simtit pe propria piele. Acesta a mers la politi si a făcut plângere penală în baza art. 226 din Noul Cod Penal. Si doar asa site-ul respectiv a sters fotografia tânărului.

Tinerii chestionati au informatii destul de multe despre prieteni si rude care au fost victim ale amenintărilor online.

Multi dintre prietenii acestora s-au trezit cu conturi false pe retelele sociale. Pentru suspendarea respectivelor site-uri acestia s.au adresat direct administratorilor care i-au identificat inclusiv pe autorii conturilor false

Un unchi al unui tânăr chestionat a fost o victimă online. Om de afaceri, arhicunoscut in orasul său, I s.a creat un site fals, prin care se cereau ajutoare umanitare pentru o casa de copii. până ce au fost prinsi hotii au adunat 10.500 lei de la oameni cu dare de mână. Victima a aflat întâmplător, de la un prieten, că a apărut un site, care strange bani în numele său. Imediat visima a depus o plângere penală si așa s-a descoperit inclusive ip-ul calculatorului de pe care a operat hotul.

Concluziile studiului și propuneri

Studiile de victimologie aduc o viziune diferită punând mai mult în evidență caracterul fragmentar al teoriilor explicative tradiționale.

O problemă interesantă s-a ridicat îndeosebi în ultimele decenii și anume aceea dacă în obiectul criminologiei nu ar trebui inclus și conceptul de victima infracțiunii.

S-a reproșat astfel, tot mai mult criminologiei că și-ar fi concentrat eforturile asupra problematicii infractorului, neglijând aproape total studiul victimologic.

Astfel, unele studii de criminologie au evidențiat, îndeosebi în cazul grupului de infracțiuni contra persoanei și contra proprietății, o anumită relație complexă între infractor și victimă, relație a cărei eficiență contributivă în producerea actului infracțional nu ar putea fi neglijată în cadrul unui model cauzal complex. Studiul raporturilor dintre victimă și autorul infracțiunii ocupă astăzi un spațiu foarte important în cercetarea criminologică. Se susține chiar existența unei ramuri speciale a criminologiei, denumită “victimologie”. Pe de altă parte, se susține importanța pe care studiile de victimizare o prezintă pentru identificarea dimensiunii criminalității reale.

Unii autori au confirmat chiar faptul că însăși infractorul (agresorul) poate fi considerat o victimă a societății sau a schimbărilor survenite în societate.

Problematica raportului dintre schimbarea socială și criminalitate este o temă analizată cu prioritate atât în literatura de specialitate, cât și cu prilejul unor reuniuni internaționale.

Obiectivul general al studiilor referitoare la schimbarea socială, criminalitate și controlul acesteia, a fost acela de a descrie și analiza relațiile reciproce dintre aceste ansambluri, acordând un interes sporit impactului pe care transformările la nivelul structurilor sociale îl are asupra tipologiilor infracționale și frecvenței acestora, precum și asupra formelor și intensității controlului social.

Prin “schimbare socială” autorii înțeleg în general, procesele de transformări politice, economice, sociale și culturale care afectează societatea, atât în sens pozitiv (progres, inovație, ameliorarea condițiilor de trai,etc.), cât și în sens negativ (regresiune, recesiune, criză, criminalitate, conflicte, etc.).

Dezvoltarea socială dezechilibrată conduce la stări anomice, la blocarea oportunităților și la marginalizarea indivizilor inadaptați (cu mobilitate redusă, incapabili “să țină pasul”). Deși povara criminalității îi afectează pe toți cetățenii, ea este distribuită diferențiat, mai ales de-a lungul principalei linii de stratificare socială. Ea afectează grupurile sociale de o manieră care face ca victimele dezvoltării să devină favorabile crimei și implicit, să sufere impactul cu justiția penală. Datele rapoartelor ONU indică faptul că, la nivel național, costurile crimei cad în principal în sarcina păturilor defavorizate, iar pe plan internațional ele revin celor mai puțin dezvoltate țări.

În ceea ce privește protecția victimelor, legislațiile fiecărei țări democratice ar trebui să cuprindă, printre prevederile Constituției și un articol privitor la drepturile și protecția victimei. Acest articol ar trebui să conțină dispoziții privitoare la asigurarea unui tratament corect, demn și respectabil, în urma producerii unei crime sau a altei agresiuni, pe toată întinderea procesului, asigurându-i-se victimei următoarele drepturi: să fie informată și să i se dea posibilitatea să obiecteze cu privire la afirmațiile vinovatului, să fie informată cu privire la eventuale evadări ale inculpatului, să beneficieze de celeritatea procesului penal, să beneficieze de despăgubiri morale și materiale din partea agresorului, să I se acorde victimei măsuri de protecție împotriva violenței sau intimidărilor venite din partea agresorului.

=== f1f3bdb486ad21f5a78f6ce75b2c6c557bdb7258_397527_2 ===

BIBLIOGRAFIE

Vasiu, Criminalitatea Informatică, Ed. Nemira, 1998

Vasiu, Drept și Informatică. Protecția juridică a programelor, Studii de drept românesc, Ed. Academiei Române, 1993

Vasiu, Informatica juridică și drept informatic, Ed. Albastră, 2002

Vasiu, Totul despre Hackeri, Ed. Nemira, 2001

Ioan Lascu, Prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, Dr., nr. 9, 2003

Ioana Vasiu, „Totul despre Hackeri”, Ed. Nemira, 2000

Ion Neagu, Drept Procesual Penal.Tratat, Ed. Global Lex, București, 2002

L. Vasiu, I. Vasiu, (1996), INTERNET – Ghid de navigare, Ed. Albastră

L. Vasiu, I. Vasiu, INTERNET – Ghid de navigare, Ed. Albastră, 1996

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în M.Of. 576 din 29.06.2004

Legea nr. 365 din 7 iunie 2002cu privire la comerțul electronic, publicat în M.Of.nr. 483 din 5 iulie 2002

Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronicăpublicat în M.Of. nr. 429 din 31 iulie 2001

Legea nr. 64 din 24 martie 2004 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea

R.Stănoiu, E.Stănișor, (colectiv), Marea criminalitate în contextul globalizării, Ed. Universul Juridic, București, 2012

T. Amza, C.P. Amza, Criminalitatea Informatică, Ed. Lumina Lex, 2003

T. Toader, Drept penal, partea specială, culegere de probleme din practica judiciară, Editura All Beck, București, 2003

T. Toader, Drept penal, partea specială, Editura AllBeck, București, 2002

The Twenty Enemies of the Internet, Press release, Reporters Sans Frontiers,August 9, 1999.

Tudor Amza, Cosmin Amza, „Criminalitatea informatică”, Ed. Lumina Lex 2003

V. Dobrinoiu și colaboratorii, Cauze penale comentate, partea specială, Editura Semne, București, 2003

V. Dobrinoiu, Corupția în dreptul penal român, Editura Lumina Lex, București,1995

V. Dobrinoiu, Drept Penal – Partea Specială. Teorie și Practică Judiciară, Ed.Lumina Lex, 2002

V. Dobrinoiu, Drept penal, partea specială, vol.I, Editura Lumina Lex, București,2004

V. Dobrinoiu, N. Conea, C.R. Romițan, M. Dobrinoiu, N. Neagu, C.Tănăsescu, Drept Penal – Partea Specială vol. II, Ed. Lumina Lex, 2004

V. Dobrinoiu, Traficarea funcției și a influenței în dreptul penal, Ed.Științifică și Enciclopedică, București, 1983

V. Dongoroz, S.Kahane, I.Oancea, I.Fodor, N.Iliescu, C.Bulai, R.Stănoiu, Explicații teoretice ale codului

V. Hanga, Dreptul și calculatoarele, Ed. Academiei Române, 1991

V. Papadopol, D. Pavel, Formele unității infracționale în dreptul penal român,Ed. Șansa, București, 1992

V.V. Patriciu, Criptografia și securitatea rețelelor de calculatoare, Ed. Tehnică,1994

W. Odom, Rețele de calculatoare, Ed. Corint, 2004

W.R. Ashby, Introduction to Cybernetics, Chopman&Hall, 1956