VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD”, IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ PROIECT DE DIPLOMĂ Coordonator… [607034]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD”, IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Conf. Dr. Marius Sorin ZAHARIA

Absolvent: [anonimizat]
2018

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ”ION IONESCU DE L BRAD”, IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: ING INERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO -ECONOMICI
OBȚINUȚI LA CÂȚIVA HIBRIZI DE PORUMB
ÎN CONDIȚIILEDE LA S.C. TEISA AUTOTRANS S.R.L.,
LOCALITATEA GORBAN, JUDEȚUL
IAȘI

Coordonator științific,
Conf. Dr. Marius Sorin ZAHARIA

Absolvent: [anonimizat]
2018

3
DECLARA ȚIE

4
CUPRINS

Declara ție pe propria răspundere…………… ………………………………………………. …….. …………………..3

LISTA TABELELOR………………… ……………………………….. …… …… ……… …………6
LISTA FIGURILOR………………………………………… ……. ………… ……. ……………….7
INTRODUCERE………………………………………. ……… ……. ……… …….. ……………….8

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1 – CERCETĂRI PRIVIND STADIUL CURENT A C ULTURII DE PORUMB
ÎN ROMÂNIA ȘI STRĂINĂTATE
1.1 Stadiul actual al cercet ărilor referitoare la temă…… ……………………… …….. ………………………..9

CAPITOLUL 2 DESCRIEREA CADRULUI NATURAL DE REALIZARE A STUDIULUI
IN CADRUL S.C. TEISA AUTOTRANS S.R.L.
2.1 Situația geografică și social -economică………… …………………………………………………… ………..13
2.1.1. Situația geografică………………………………………………………………………….. ……………………….13
2.1.2. Situația social -economică………………………………………………………………………………………….14
2.2 Principalele caracteristici ale climei ……………………………………… …………………………… ………..15
2.3 Relieful zonei …………………………………………………………………………………………………….. ……….18
2.4 Hidrografia zonei. ………………………………………………………………… …………………………… ……….19
2.5 Caracterizarea solurilor… ………………………………………………………………………………….. …….. ..20
2.6 Vegetația zonei. …………………………………………………………………………………………………. …….. ..21

5
PARTEA A -II-A – CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3 – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULU I, MATERIALUL ȘI
METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1 Scopul și obiectivele studiului ………….. ……………………………………………. ……… …….. ……………..22
3.2 Materialul si metoda de cercetare ……………………………………………….. …….. …………….. …………23
3.2.1 Materialul de cercetare ………………………………………………………………………………………………23
3.2.2 Metoda de cercetare …………………………………………………………………………………………………..26
3.3 Tehnologia de cultivare aplicată la cultura porumbului în cadrul S.C. Teisa Autotrans
S.R.L., județul Iași ……………………….. …………………………………………………………………………………..28
3.4 Condițiile climatice din perioada de experimentare ………………………………………………………32

CAPITOLUL 4 – REZULTATELE STUDIULUI PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI
TEHNICO -ECONOMICI OBȚINUȚI LA CÂȚIVA HIBRIZI DE PORUMB ÎN
CONDIȚIILE DE LA SC. TEISA AUTOT RANS SRL.
4.1 Sinteza rezultatelor de producție …………. ………………………………….. ……………… …………. …….. ..34
4.1.1. Rezultatele experimentale obținute în funcție de planta premergătoare grâul de toamnă
și premergătoarea floarea -soarelui …………………………………………………………………………………….37
4.1.2. Evoluția randamentului de boabe în funcție de hibrid și cultura premergătoare …………42
4.1.3. Evoluția masei a 1000 boabe în funcție de hibrid ș i cultura premergătoare …………………44
4.1.4. Influența hibridului asupra producției de cariopse……………… …………………………….. …….. 47
4.1.5 . Influența premergătoarei asupra producției de cariopse……… ……………… …………….. …….. 47
4.2 Analiza eficienței economice. Indicatorii tehnico -economici……. …………………………….. …….. 49

CONCLUZII…………………………………………………………………………………………. …………….. …………. 53
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………… …………… …………. 54

6
LISTA TABELELOR

Tabelul. 3.2.2.a Schița experienței
Tabelul 3.2.2.b Parametrii parcelei experimentate
Tabelul 4.1. a Producțiile de hibrizi în studiu
Tabelul 4.1 b Analiza varianței
Tabelul 4.1 c Determinarea diferențelor după premergătoarea grâu de toamnă
Tabelul 4.1.1 a Producțiile înregistrate în anul 2015 la S.C TEISA AUTOTRANS SRL., Gorban
după premergătoarea floarea -soarelui
Tabelul 4.1.1 b Analiza varianței
Tabelul 4.1.1 c Determinarea diferențelo r de producție după premergătoarea floarea -soarelui
Tabelul 4.1.1. d Randamentul de boabe în funcție de hibrid și premergătoare
Tabelul 4.1.2. Evoluția randamentului de boabe în funcție de hibrid și premergătoare
Tabelul 4.1.3 Evoluția mesei a 1000 de boabe în funcție de hibrid și premergătoare
Tabelul 4.1.4 Influența hibridului asupra producției de cariopse în anul 2016
Tabelul 4.1.5 a Influența premergătoarei asupra producției de cariopse în anul 2016
Tabelul 4.1.5 b Influența premergătoare i asupra producției de cariopse în anul 2016
Tabelul 4.2.a Cheltuieli efectuate la porumb în perioada 2015 -2016
Tabelul 4.2.b Analiza indicatorilor de eficiență economică în funcție de premergătoare și hibrid în
anul 2016

7
LISTA FIGURILOR

Figura 2.1.1. Localizarea comunei Gorban în ansamblul României
Figura 2.5. Alunecare de teren sat Podul Hagiului
Figura 3.4.a Media temperaturilor lunare înregistrate în perioada septembrie 2015 – august 2015 la
societatea S.C. Teisa Autotrans S.R.L.
Figura 3.4.b. Media precipitațiilor lunare înregistrate în perioada septembrie 2015 – august 2015 la
societatea S.C. Teisa Autotrans S.R.L
Figura 4.1.1 a Producția kg/ha a hibrizilor în anul 2015 -2016 după premergătoarea grâu de toamnă
Figura 4.1.1.b Evoluția randamentului de boabe în funcție de hibrid și cultura
premergătoare
Figura 4.1.1 c Randamentul în funcție de hibrid și premergătoare
Figura 4.1.2 Randamentul de boabe în funcție de hibrid și premergătoare
Figura 4.1.3 a Dinamica indicatorului MMB după premergătoarea floarea -soarelui
Figura 4.1.3 b Dinamica indicatorului MMB după premergătoarea grâu de toamnă
Figura 4.1.5. Influența premergătoarei asupra producției de cariopse în anul 2016

8
INTRODUCERE

Încă din cele mai vechi timpuri, agricultura reprezintă un domeniu vital de activitate a omului,
continuând și în prezent să aibă aceeași importanță. Rămâne principala sursă de hrană, un important
furnizor de materie primă pentru industrie și tot odată o însemnată piață de desfacere pentru
producția acesteia.
Importanța relativă a agriculturii diferă de la o țară la alta, dar ea se menține ca ramură principală a
economiei naționale în toate statele inclusiv în cele puternic dezvoltate. Experiența u ltimelor decenii
a demonstrat că problemele economiei mondiale nu pot fi soluționate făcând abstracție de
agricultură. De asemenea, s -a observat faptul că dezvoltarea agriculturii este influențată atât de
factorii naturali și tehnici , cât și de factorii social economici.
Porumbul (Zea mays ssp. mays , regional păpușoi , cucuruz ), face parte din familia Gramineae,
subfamilia Panicoideae , și reprezintă un soi remarcabil prin randamentul său de producție, printr -o
diversitate mare de întrebuințări în ceea ce privește consumul de hrană atât pentru om cât și pentru
animal. Din punct de vedere al agriculturii, ocupă al treilea loc î n lume ca plantă cultivată. Fiind
adus în Europa de Cristofor Columb în 1493 la prima lui expediție și a fost cultivat în Spania, dup ă
care s -a cultivat și în Italia, Șerban Cantacuzino a fost cel care a introdus porumbul în România și a
scăpat țara de o criză economică cât și de foamete.
Este o cereală cu o structură uimitoare, cu origini în America Centrală cultivată în zilele noastre în
multe regiuni din lume ca plantă alimentară, indu strială și furajeră, alcătuind împreună cu grâul,
80% din producția de cereale.
La noi în țară, porumbul ocupă locul cel mai important, cultivându -se pe 50% din teritoriul
ocupat de ce reale. Cu toate că majoritatea suntem învățați cu porumbul galben, îl găsim într -o mare
diversitate de culori – alb, roșiatic, purpuriu, negru.

9
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1 – STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR REFERITOARE
LA CULTURA PORUMBULUI

1.1. Stadiul actual al cercetărilor

Porumbul are o capacitate de producție mare, cu pana la 50% mai mult față de alte cereale,
acesta asigurând recolte mari și constant e. Nu este atât de mult influențat de climă ca restul
cerealelor și valorifică foarte bine apa de irigație, dar și îngrășămintele. Este o plantă prășitoare și
suportă monocultura de foarte mulți ani, porumbul permite o eșalonare mai bună a lucrărilor din
agricultură având un coeficient foarte bun de înmulțire și o însămânțare târzie în primăvară. Cultura
poate fi total mecanizabilă ș i recoltarea se face foarte bine fără a fi î n pericol de scuturare.
Porumbul este cultivat cel mai mult pe continentul america n urmat de Asia, Africa si Europa,
iar tarile cu cea mai mare productie de porumb sunt: USA, China, Brazilia, Mexic, India, Republica
Sud Africana, Argentina, Filipine, Romania si Indonezia.
Un studiu la nivel mondial, efectuat intre anii 1999 -2003, a arătat că dintre cerealele cultivate
in acea perioadă, la porumb s -au obținut cele mai ridicate producții, intre 3840 și 3995 kg/ha, iar ca
suprafață cultivată, s -a aflat după orez și grâu, cu 138271 -142625 mii de ha. ( Buletinul informativ
al FAO, 2003).
În perioada 1862 – 1945 producțiile totale anuale, exprimate în medii pe grupe de câte 5 ani au
crescut de la 979 la 3873 mii tone, aproape exclusiv pe baza sporirii suprafețelor cultivate
(COSMIN si colab., 1987). În această perioa dă, în care se cultivau cu precădere populații locale, pe
suprafețe mici soiuri locale și pe arii mult mai restrânse soiuri ameliorate, producțiile medii la hectar
erau în jurul a 1015 kg/ha. Nu întâmplător, producția medie de porumb pe țară a început să c rească
semnificativ odată cu crearea Instuitutului de Cercetări pentru Cultura Porumbului la F undulea
(SARCA si colab., 2007).

10
Producția de porumb, respectiv de boabe, depinde de productivitatea hibridului cultivat, de
caracteristicile fizice și chimice ale solului, de plantele premergătoare, de cantitățile de îngrășăminte
aplicate, de condițiile climatice șamd. Unii autori arată rolul deosebit al premergătoarelor în cadrul
acestei multitudini de factori (Bâlteanu Gh., 2003).
Fertilizare a cu azot contribuie la creșterea producției de boabe la porumb pe toate tipurile de
sol, dar sporurile cele mai mari și economice s -au întâlnit pe solurile cu un conținut redus în humus,
din regiunile umede și pe cele erodate (Golodan I., 1960; Mogârzan A glaia, Vasilică C., Axinte M.,
Zaharia M. 2006).
Actualele cercetări denotă faptul că, dacă în urma aplicării îngrășămintelor chimice cu azot la
porumb, acesta poate transforma în substanța vegetală doar 50% din cantitatea administrate, în
schimb azotul rămas în sol după o cultură leguminoasă este valorificat în totalitate.
Aplicare de ingrăsăminte potasice,azotoase și fosfatice impreună, au adus o creștere semnificativă a
producției de porumb la Horodnic -Suceava. Pentru N100+P60 , sporurile econo mice de recoltă au
consemnat o creștere și la Secuieni -Neamț. (Maria Sîrbu,Despina Ailincăi).
În urma rezultatelor unor experimente de lungă durată, literatura de specialitate a consemnat
că, in timp, aplicarea incorectă a îngrășămintelor poate provoca o plafonare sau chiar o descreștere a
producției, ca o succedere a unor dereglări de nutriție provenite in urma administrării
îngrășămintelor, provocând deficiențe ale unor microelemente, care pot fi aparente sau se pot instala
intr-o stare mai len tă. Înclinarea spre descreștere intr -o perioada de 20 de ani, a variantei
nefertilizate, remarcată de Șipos și colab.(1994), apoi in condiții de neirigare confirmată si de
Dornescu si colab.(1995), s -au semnalat unele cazuri si la variantele fertilizate, l a porumb fiind
remarcate pe baza informațiilor oferite de Nakonecinaia.(D. Dornescu, J.Patraș,C. Rusu, Maria
Crăcăileanu).
Se cunoaște faptul că fiecare plantă cultivată are anumite cerințe față de cultura
premergătoare și faptul că respectarea unei rotații rationale crează sporuri de producție fără a avea o
altă investiție. Dacă în cadrul rotației este inclusă o plantă leguminoasă, sporurile de producție vor fi
și mai mari (Onisie T., Jităreanu Gerard, Zaharia Marius, 1999).
Rotația culturilor este prezentată ca o activitate agricolă, care se remarcă prin cultivarea
speciilor agricole, în anumite intervale de timp, ordinea de cultivare fiind bine stabilită, astfel încât
solul sa -și epuizeze resursele cât mai eficient și mai puțin, iar pericolul apariției bolilor și

11
dăunătorilor să scadă considerabil datorită acestor rotații(Onisie T., Jităreanu Gerard, Zaharia
Marius, 1999).
În România principalele plante care se cultivă sunt grâul și porumbul, 60% din terenul arabil
fiind ocupat de aceste culturi, agricultorii utilizând des rotația grâu -porumb. Această rotație s -a
demonstrata a fi nepotrivită, deoarece ambele culturi au un consum mare de elemente nutritive, iar
bolile comune sunt și ele intr -u număr mare, cum ar fi Fuzarioza. (Axinte M. și colab., 2006).
Studiile desfășurate in țară și străinătate au subliniat ca asolamentele de 4 -6 ani sunt cele mai
apreciate datorită producțiilor obținute. Cultura de porumb reprezintă o bună premergătoare in
general pentru culturile de primăvară, dar și pentru grâul de toamnă, dar in acest caz se vor utiliza
hibrizi de porumb cu o perioadă mai redusă de vegetație.
După unele cercetări efectuate in zona Dobrogei, a rezultat faptul că în intervalul de ani 2004 –
2006, in urma cercetărilor făcute în asolamentul fără solă amelioratoare, că producția nu diferă
foarte mult intre ani și aceleași sisteme de rotație. Diferențele mari de peste 2000 kg/ha ale
producției apar intre monocultură și rotație,in perioade cuprinse intre 2 -4 ani. În urma studiilor
reiese că monocultura pe o perioadă îndelungată are în consecință o scăderea importantă a
producției, fiind înregis trate următoarele diferențe: 5.284 kg/ha in anul 2004, 5.030 kg/ha in anul
2005 și 4.650 kg/ha în anul 2006. Rotația pe o perioadă de 3 -4 ani, prin schimbarea culturilor, s –
au obținut producții de până la 10.000 kg/ha. În același timp pentru rotația de 4 ani, utilizând în
asolament floarea soarelui și sfecla de zahăr, acestea fiind consumatoare mari de azot, producțiile au
avut un nivel mai scăzut față de cele realizate in asolamente de 3 ani. Din aceste relatări rezultă că o
importantă aparte a avut planta premergătoare în realizare unor producții mai mari. Astfel, în urma
rotației grâu -porumb, a rezultat o producție mai mare față de cea realizată în monocultură, cu
aproximativ 2.100 kg/ha, condițiile climatice fiind favorabile. Prin efectul prielni c al solei, utilizând
leguminoase și prășitoare în rotația de 3 ani, iar la rotația de 4 ani efectul sfeclei, ca plante
premergătoare, au rezultat creșteri ale producției in monocultură de 6.240 kg/ha, și 5750 kg/ha
pentru lotul martor. În anii secetoși rotația culturii își pune amprenta peste producție dar și peste
dezvoltarea plantelor. Plasarea porumbului după plante leguminoase, în comparație cu plasarea
porumbului după floarea soarelui, in anul 2007, când precipitațiile au fost reduse, fiind cunoscut ca
un an secetos, a rezultat o evoluție mai bună pentru prima variantă până in prezent
(www.arhiva.lumeasatului.ro ).

12
Numeroase studii au marcat faptul că pentru obținerea unor producții mari la cultura
porumbului, lucrările pentru combaterea bur uienilor sunt foarte importante. Datorită experiențelor
de durată (peste10 ani), s -a demonstrat ca pe majoritatea terenurilor cultivate cu porumb, producția
maximă s -a obținut pe parcelele care au avut parte de un complex adecvat de combatere a
buruienilor dar și de o fertilizare adecvată. Toate acestea au fost demonstrate și la Suceava, că
principalul factor pentru obținerea de producții mari este reprezentat de fertilizare și combaterea
buruienilor.
În prezent, în România se cultivă doar hibriz i de porumb obținuți pe baza liniilor
consa ngvinizate , aceștia răspândindu -se în agricultura tuturor fermierilor, datorită faptului că
prezintă avantaje superioare față de soiuri.
Alegerea hibrizilor a contituit o deosebită provocare în unii ani, aceasta fiind legată de modul
în care cultivatorul își determină și prioritizează criteriile de selectare ale hibrizilor pe care îi va
cultiva.
În proiectul redactat s -a studiat modul în care indicatorii tehnico -economici a influențat
producția și unele caracteristici morfologice și fiziologice la hibrizii de porumb experimentați la
S.C. Teisa Autotrans S.R.L.

13
CAPITOLUL 2 – DESCRIEREA CADRULUI NATURAL DE REALIZARE A
STUDIULUI ÎN CADRUL S.C. TEISA AUTOTRANS S.R.L.

2.1 Situația geografică și social -economică

2.1.1. Situația geografică

Comuna Gorban se află în extremitatea sud -estică a județului, la limita cu județul Vaslui și la
granița cu raionul Hâncești din Republica Moldova , la vărsarea Bohotinului , Jijiei și Moșnei în Prut,
pe malul drept al celor din urmă două ape. Este străbătută de șoseaua națională DN28 , care
leagă Iașiul de Albița , unde există un punct de trecere a frontierei moldo -române. Din ace st drum,
lângă Podu Hagiului se ramifică șoseaua județeană DJ244G, care o leagă spre nord -vest
de Cozmești . Tot din DN28, la Gura Bohotin se ramifică șoseaua județeană DJ249, care duce spre
nord-vest la Grozești , Prisăcani , Țuțora , Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24 ). Comuna
are ca vecini în partea de nord comunele Răducăneni și Grozești , în partea de sud Drânceni din
județul Vaslui, în partea estică comunele Nemțe ni și Cotul Morii din raionul Hâncești, Republica
Moldova, iar în partea de vest Moșna și Cozmești .
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Zberoaia , făcea parte din plasa
Podoleni a județului Fălciu și era formată din satele Copăceanu, Satu Nou, Zberoaia și Scoposeni,
având în total 1282 de locuitori, o școală și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează
comuna cu numele de Scoposeni , în plasa Răducăneni a aceluiași județ, având 1452 de locuitori în
satele Scoposeni și Gorban.

14

Figura 2 .1.1. Localizarea comunei Gorban în ansamblul României
(sursă: www.wikimedia.org )

Gorban (în trecut, Zberoaia și Scoposeni ) este formată din satele Gorban (reședința), Gura
Bohotin , Podu Hagiului , Scoposeni și Zberoaia .

2.1.2 Situația social -economică

În această zonă suprafețele agricole sunt destinate culturilor de grâu, porumb, floarea soarelui,
sfeclă de zahăr, lucernă, rapiță, etc. Cele mai dezvoltate activități sunt cele legate de producția
agricolă și prelucrarea unor resurse locale:
– în localitatațile Gorban și Podu Hagiului: moara de porumb și grâu
– în localitățile Zberoaia și Gura Bohotin: legumicultori
În celelalte sate găs im și mici meseriași: tâmplari, dogari, fierari, un număr mic de croitori,
apicultori, constructori: zidari, rigipsari, gletuitori, zugravi, tencuitori etc.
În cadrul dispensarului uman din Gorban fucționează o farmacie, un cabinet medical individual și
un cabinet stomatologic. Activitatea de economisire și creditare este asigurată de Cooperativă de
Credit Răducăneni, CEC Răducăneni și BRD Răducăneni.

15
Activitățile de postă și telecomunicații sunt asigurate de poșta Gorban și rețeaua de telefonie
fixă și mobilă, serviciile de transport de călători sunt asigurate de firme private de trasport auto.
Activitățile economice principale sunt agricultura, c omerț ul, servicii le, transport rutier de mărfuri,
creșterea animalelor, mici meseriași și apicultori.
Firme le reprez entative ale comunei sunt SC Prodcom Gorban SRL , SC Marwa Travel SRL,
SC Remprest SRL, SC Alim entara lui George SRL, SC Lucym ar SRL, SC Larisa SRL, SC
Apavital, P.F.A. Rotaru Eugen și SC Te isa Autotrans SRL.

2.2 Principalele caracteristici ale climei
Diversitatea tipurilor de relief creează zone climatice cu diferențe semnificative între cele
muntoase și cele de deal și de câmpie. Teritoriul județului Iași, comuna Gorban, aparține zonei de
climat temperat – continent al aflat sub influența anticiclonilor atlantic și euro -asiatic. În zona
subcarpatică de dealuri și câmpie (părțile estice ale județelor Suceava, Neamț, Bacău, precum și
întreg teritoriul județelor Botoșani, Iași, Vaslui), climatul este continental, cu ver i călduroase și
secetoase, iar iernile sunt reci și de cele mai multe ori fără zăpadă.
Temperatura medie anual ă. Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 80 și
90 în vest și sud, iar între 90 și 100 în nord și nord -est, scăzând odată cu creșterea altitudinii. Cele
mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie (între 180- 200 în zonele înalte și între 200-
21,50 în zonele joase), iar cele mai mici valori se înregistrează în ianuarie ( -30 – 40 și chiar sub –
40 pe vai).
Temperaturile extreme au înregistrat maxime absolute de + 400 și minime absolute de – 350.
Temperaturile de peste 5°C încep de la 23 martie și durează până spre 11 noiembrie, iar cele ce
depășesc 10°C se înregistrează între 11 aprilie și 20 octombri e (180 -185 zile), aceasta fiind și
perioada de dezvoltare optimă a culturilor agricole.
O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie – martie este înghețul, care se produce
în medie toamna în octombrie și primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheț fiind de
110. Cel mai timpuriu îngheț s -a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. În mod
obișnuit, primul îngheț se produce în jurul datei de 14 octombrie, la Iași, iar ultimul la 20 aprilie. În
dealurile cu înălțimi mai mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu îngheț și peste 40 zile de
iarna, iar în dealurile și culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numărul mediu al zilelor
cu îngheț este 110.

16
Tot în acest interval se produc frecvente f enomene de inversiune termică, când pe văile largi și joase
se acumulează și stagnează mase reci de aer, înregistrându -se temperaturi mai scăzute decât pe
înălțimile limitrofe.
În perioada caldă a anului se înregistrează în medie 85 zile de vară cu tempera turi maxime egale sau
mai mari de 250 și 23 zile tropicale cu temperaturi maxime mai mari sau egale de 300.

Umezeala aerului. Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale cuprinse între 75 -76
% în zona înaltă din vest și sud și 74 % în zona joasă din est. Cele mai mari valori lunare depășesc
85-90 % iarna, iar cele mai reduse coboară până la 64 – 65 % vara. Important de mentionat este
deficitul de umiditate din aer care se înregistrează în lunile aprilie – mai (67 -66%), influențând
negativ dezvoltarea vegetației. O mică parte din vaporii de apă din atmosfera zonei sunt de origine
autohtonă, provenind din evaporarea de pe suprafețele râurilor (Prut, Jijia, Bohotin) sau din
complexele de iazuri ce se află în apropierea localității. În zona localității, umiditatea se modifică în
timp, în concordanță cu temperatura anului.
Nebulozitatea. Este direct influențată de temperatura și umezeala aerului, valoarea medie
anuală variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare înregistrându -se iarna
(peste 7 zecimi). Ca urmare, durata efectivă de strălucire a soarelui variază între 1900 – 2000 ore/an
în zonele înalte din vest și sud și între 2000 – 2100 ore/an în zona câmpiei colinare. În cadrul acestor
zone se înregistr ează valori mai mici pe văile principale și pe Coasta Iașilor, respectiv sub 1900
ore/an în vest și sud și între 1900 – 2000 ore/an pe văile din câmpie.
Precipitațiile atmosferice . Precipitațiile atmosferice care cad pe teritoriul județului Iași
variază de la 450 – 500 mm în medie pe an la limitele de nord -est și sud, la 550 mm în zona de
contact dintre zona înaltă și câmpia colinară și peste 600 mm în zonele înalte din vest și sud. În
timpul anului, regimul precipitațiilor este și acesta neunif orm, înregistrându -se cantități mari în mai
și iunie, uneori și iulie (65 -75 mm în medie) și cantități mici în decembrie – martie (25 -35 mm în
medie). ). În proporție de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului din ultima
decadă a lunii n oiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează 34 – 42 zile cu
ninsoare. Din totalul precipitațiilor, 35 -40% cad vara, 23 -30% primavara, 17 -23% toamna și 10 –
17% iarna.

17
Caracteristic pentru regimul pluviometric al județului Iași, res pectiv comunei Gorban, este atât
abundența cât și carența de precipitatii, ambele fenomene având influențe negative asupra
economiei, mai ales în zona câmpiei colinare. În acest sens menționăm aversele torențiale, când într –
un timp scurt se înregistrează c antități ce depăsesc cu 50 -60% suma lunii respective. Astfel,
valoarea maximă căzută în 24 ore a înregistrat la Iași 136,7 mm și la Podu Iloaiei 128,2 mm, la 25
august 1970.
Aversele torențiale influentează negativ activitatea economică și socială, fiind mobilul producerii
inundațiilor și alunecărilor de teren, activării eroziunii, etc. În general, când precipitațiile depășesc
20 mm/24 ore și solul este deja umed, ori când sunt mai mari de 40 mm/24 ore și cad pe un sol
uscat, apar condiții de producere a i nundațiilor, se pot deteriora unele culturi, sunt favorizate
procesele de scurgere difuză, de eroziune a solului și de deplasare în masa.
Regimul anual al precipitațiilor . În cursul unui an sunt, în medie, 190 de zile fără
precipitații, iar grupa rea lor în perioada vegetativă a culturilor, are influențe negative asupra
recoltelor.
Valorile evapotranspirației potențiale anuale oscilează între 600 -700 mm. Deficitul anual de
umiditate ajunge până la 150 -180 mm, ceea ce necesită compensarea lui prin e xtinderea suprafețelor
irigate.
Lipsa de precipitații măsurabile pe parcursul a 10 zile consecutive în perioada aprilie -octombrie și
14 zile în perioada octombrie – martie favorizează apariția secetelor, frecvente în toate comunele,
dar mai ales în partea de nord -vest.
În perioadele cu viscol zăpada se depune foarte neuniform, fiind troienită în zonele adăpostite pe
grosimi de câțiva metri, având influențe negative asupra circulației rutiere și feroviară.
Alte fenomene hidrometeorologice care definesc clim a județului și influentează negativ activitatea
economică sunt: ceața, bruma, chiciura, poleiul care se produce cu intensitate și durată mai mare pe
văile largi.

Regimul vânturilor. Vânturile care bat pe teritoriul județului se caracterizează p rin fluctuații
mari de direcție și viteză, fiind determinate atât de circulația generală a maselor de aer cât și de
orientarea reliefului.

18
Cele mai mari frecvente medii anuale le au vânturile dinspre nord -vest ( 23,3% la Iași, 29 %
la Cotnari) ur mate de vânturile dinspre est (14,2 %), vest (9,4 %), sud -est (8,1%) și nord (7,2%) la
Iași și dinspre nord (12%), sud (11%), sud -vest (10%) și sud -est (9%) la Cotnari.
Cele mai mici frecvențe le au vânturile dinspre nord -est (3,8% la Iași și 2% la Cotnari ).
Calmul atmosferic are valori relativ mari (22,8 % la Iași, 22% la Cotnari), indicând condiții de
adăpost aerodinamic.
Viteza vânturilor a înregistrat valori medii de 5,9 m/s la Iasi si 4,6 m/s la Cotnari pe direcția
dominantă de nord -vest. Viteze medii ridicate s -au mai înregistrat la Iași dinspre nord (4,8 m/s),
sud-est (4,5 m/s) și sud (4,7 m/s), iar la Cotnari dinspre nord (3,5 m/s), sud -est (3,1 m/s), sud si vest
(2,9 m/s).
În timp, cele mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă și primavară, când
se depășesc 3 și chiar 4 m/s în medie.
Pe trepte de viteză, cele mai ridicate valori se înregistrează pentru intervalul 2 -3 m/s (40,8% la Iași
și 34,2 % la Cotnari) urmat de intervalul 3 -4 m/s (31,9 % la Iași și 39,6 % la Cotnari). Intervalul 3 -5
m/s însumează majoritatea valorilor, respectiv 49,0 % la Iași și 57,9 % la Cotnari, rezultând că
există posibilități pentru valorificarea energiei coliene, mai ales în zonele înalte și fără obstacole
importante.

Din cele menționate mai sus rezultă că în general condițiile climatice ale județului sunt în cea
mai mare parte favorabile activitaților economice (în principal agricultura) și sociale. Sunt însă și
situații când unele elemente climatice au influențe negativ e, mai ales pe văile largi și joase și în
zona câmpiei colinare. De asemenea, subliniem faptul că unele condiții meteorologice favorizează
poluarea aerului, mai ales în centrele urbane cu surse generatoare de emisii în atmosferă și situate în
zone cu calm atmosferic, inversiuni termice, umezeală redusă și nebulozitate accentuată, sau cu
direcții ale vântului dinspre surse spre zonele protejate .

2.3 Relieful zonei
Teritoriul județ ului Iasi se integrează întru totul ansamblului Podiș ului Moldovei. Morfologia
lui scoate în evidență prezența a două trepte mari : una înaltă, sub formă de masive deluroase și
platouri, us șor inclinate spre sud -est, cu a ltitudini medii de 300 – 350 m în vest și sud și alta mai
joasă, cu aspect de câmpie colinară ș i altit udini medii de 100 – 150 m in nord si nord -est.

19
Altitudinile maxime ating 556 m in Dealul Holm, situat la limita cu judetul Botosani si 530 m in
Dealul Santurilor, situat la vest de Harlau. Cele mai coborate valori altitudinale se intalnesc in
Lunca Prutul ui (32 m, la confluenta Bahluiului cu Jijia si 28 m, la confluenta Jijiei cu Prutul).
Aproximativ 30 % din intregul teritoriu este ocupat de luncile vailor Prut, Siret, Moldova, Jijia,
Bahlui, prin cele 7 – 8 terase cu altitudini pana la 170 – 200 m etajat e in lungul raurilor principale.
Subasmentul impermeabil al bazinelor de receptie, gradul slab de impadurire (6 – 7% din suprafata
bazinelor) mai ales pe sectoarele din sud -estul Campiei Moldovei, precum si ploile care cad cu
intensitate mare, provoaca inu ndatii mari in luncile raurilor. Cele mai intinse suprafete afectate de
degradari accentuate de teren se intalnesc pe versantii cu pante mari din lungul coastei Barnova –
Voinesti – Strunga, de pe abrupturile cuestiforme de la nord de Tg. Frumos – Cucuteni – Harlau –
Deleni si de pe versantii cu expozitie nordica si nord -vestica a vailor subsecvente. Acestor trei
subdiviziuni morfologice li se suprapun si alte componente diferentiate ale peisajului, ceea ce le
confera un continut geografic mai complex.
Din punct de vedere morphologic, comuna Gorban se situează î n culoarul Prutului
caracterizat prin dealu ri și coline joase.

2.4 Hidrografia zonei
Din punct de vedere hidrografic, în zona Gorban există râurile Prut și Jijia , care sunt
principalele colectoare din zonă. Râul Jijia se varsă în râul Prut în zona localității Gura Bohotin,
într-o regiune mlăștinoasă. Actual, râul Jijia prezintă un curs regularizat, existând în acest sens un
nod hidrotehnic.
Râul Prut izvorăște din munții Cernahorei de pe teritoriul Ucrainei. În regimul lui sunt
întipărite fazele tipice ale râurilor din regiunile deluroase ale provinciei climatice est europene. Râul
Prut intră pe teritoriul județului Iași la hm. 2.290, amonte de confluenta cu raul Berza -Veche
străbătând 211 km județul Iași, până la hm. 4.400, aval de confluenta cu râul Moșna. Pantele sale
medii scad pe acest sector la 0,23 m/km, ceea ce duce la o meandrare foarte puternică, a cărei
coeficient atinge 1,7. Suprafața bazinului Prutului pe teritoriul județului Iași reprezintă 3.351 km2 ,
cu o scurgere medie de 28 mm (0,89 l/s/kmp). Principalii afluenți ii primește pe partea dreaptă:
Râioasa, Soloneț, Jijia, Bohotin și Moșna. În aval de primirea Jijiei, Lunca Prutului se lărgește mult
atingând pe alocuri 2 – 4 km și începe să cantoneze o serie de lacuri de luncă.

20
Râul Jijia este afluentul Prutului cu cele mai mari dimensiuni morfometrice, dar debitele sale
medii sunt reduse (4,8 mc/s) din cauza scurgerii zonale sarace. Iz voraste de pe teritoriul Ucrainei de
la altitudinea de 410 m. După un curs de cca. 4 km pătrunde pe teritoriul țării noastre, unde până la
Dorohoi are pante medii de 10 m/km. În aval scade sub 1 m/km și chiar sub 0,3 m/km. Până la
confluenta sa cu Miletinu l, Jijia primește un afluent consecvent din dreapta, pe Aluza, iar dinspre
interfluviul îngust al Jijiei cu Prutul afluenții mici, obsecventi (Glavanesti, Cracalia, Epureni,
Harbarau, Sbant, Pop și Frasin Bazinul hidrografic al râului Jijia se caracterizea ză prin frecvențe și
accentuate variații de niveluri și debite ce dau naștere la viituri și inundații în tot bazinul. Apele
mari se produc în general în intervalul martie – iunie, când se transportă cca 70 % din stocul anual.

2.5 Caracterizarea solurilor
Solurile comunei Gorban se încadrează în zona solurilor cernoziomice levigate propriu -zise,
cambice și a solurilor aluvionare, corespunzătore pentru agricultură. De-a lungul timpului,
activitățile economice desfășurate pe raza comunei au dus la înlăturarea asociațiilor vegetale
naturale, iar intrarea terenurilor în circuitul arabil a determinat întreruperea procesului natural al
evoluției solului și accelerarea degradării lui, fiind fav orizate alunecările de teren, spre ex. zona ce
este localizată în partea de sud a localității Podul Hagiului în Coasta Bumbești. Din punct de
vedere geologic, la suprafață a fost observată o alunecare produsă în zona de inflexiune a unui
versan t în argile prăfoase cafenii -gălbui cu concrețiuni calcaroase. Alunecarea ce coboară în trepte
pe versant, ca în fotografia de mai jos:

Figura 2.5 Alunecare de teren sat Podul Hagiului

21
La nivelul altimetric superior se observă eroziuni ale solului pe o suprafață mare.Alunecarea este o
alunecare de suprafață, în care suprafața de alunecare se situează la adâncimea de cca.1,0m. Cauza
producerii acestor alunecari este panta relativ mare pentru aceste argile, destructurarea argilei
generată în îngheț –dezg heț, cantitatea de precipitații infiltrată în teren, efectul erozional al
torenților, etc. Pentru remediere se recomandă mici terasări locale și plantarea sistematică de arbori.

2.6 Vegetația zonei
Covorul vegetal reprezintă o proiecție a climei la scara teritoriului analizat, cu un rol important
modelator al condițiilor climatice, un rol de echilibru, în condițiile unui climat cu influențe
continentale, ce determină manifestări extreme ale valorilor parametrilor climatici sau ale
fenomenelor cli matice.
Diversitatea condițiilor pedo -climatice și oro -hidrografice ale comunei Gorban, județul Iasi, au
determinat instalarea unei vegetații foarte variate, cu elemente floristice bogate și de origini diferite,
ca urmare a interferenței pe acest teritori u a provinciei central -europene est -carpatice cu provincia
ponto -sarmatică. Vegetația naturală aparține zonei forestiere în vest și sud și zonei de silvostepa în
nord-est, sud -est și extremitatea sudică.
Procentul de păduri din localitatea Gorban este redu s, astfel rolul topoclimatic, modelator al
acestora este redus, fiind generate variații importante ale parametri lor climatici

22
PARTEA A -II-A CONTRIBU ȚII PROPRII

CAPITOLUL 3 – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI, MATERIALUL
ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

3.1 Scopul și obiectivele studiului

Elaborarea lucrării Principalii indicatori tehnico -economici obținuți la câțiva hibrizi de
porumb în condițiile de la SC. TEISA AUTOTRANS SRL., localitatea Gorban, județul Iași , s-a
produs pentru a aduce noi date privind indicatorii tehnico -economici obținuți la patru hibrizi de
porumb în funcție de o plantă premergătoare și de asemenea, influența premergătoarei asupra
hibrizilor de porumb.
Obiectivele principale care au stat la baza acestui studiu sunt :
 Modul cum influențează hibridul producția de cariopse.
 Interacțiunea hibrid -premergătoare asupra producției.
 Cum este influențată eficiența economică în funcție de hibrid și premergătoare.
 Influența premergă toarei asupra producției de cariopse.
 Principal ii indicatori tehnico -economici obținuți la cei patru hibrizi de porumb.
 Evaluarea în cultură a unui număr de hibrizi de porumb din grupe de maturitate FAO
diferite, privind producția și stabilitatea acesteia, permite identificarea celui mai bun hibrid
pentru zona unde s -a desfășurat experiența, în anul agricol 2015 -2016.
Ca obiectiv secundar, dar nu mai puțin important , este perfecționarea metodelor și instrumentelor de
investigare pentru obținerea unor producții cât mai mari și calitative.
În susținerea obiectivelor menționate anterior, s -a realizat studiul actual în cadrul firmei S.C. Teisa
Autotrans S.R.L, județul Iași, având ca material de cercetare următorii factori:
Factorul A
Planta premergătoare cu două graduări:
a1 – Grâul de toamnă;
a2 – Floarea -soarelui;

23

Factorul B
Hibridul cu patru graduări :
b1 – Monsanto, DKC 3511;
b2 – Monsanto, DKC 4590;
b3 – KWS Severo;
b4 – Saaten Union Bonito;

3.2 Materialul si metoda de cercetare
3.2.1 Materialul de cercetare
Hibrizii de porumb studiați în perioada de experimentare, 2015 -2016, în cadrul SC. TEISA
AUTOTRANS SRL., au fost: Monsanto DKC 3511, Monsanto DKC 4590, Saaten Union Bonito,
KWS Severo.

Monsanto, DKC 3511
• Caracteristici generale :
-Grupa de matu ritate: FAO 310;
-Hibrid timpuriu – 310 zile;
-Răspunde favorabil în condiții de tehnologie;
-Toleranță la stresul hidric și termic;
-Un potential bun de producție;
-Densitatea recomandată: pe teren neirigat este de 60.000 – 65.000 plante recoltabile/ha, iar pe teren
irigat 65.000 -70.000 plante recoltabile/ha.
-Pierde rapid apa la maturitate;
• Avantaje principale :
-Este rezistent la principalele boli ale porumbului;
-Rezistență bună la frângere și cădere;
-Toleranță bună la secetă;

24
-Se adaptează tuturor tipurilor de sol din zonele de cultură recomandate.

Monsanto, DKC 4590
• Caracteristici generale :
– Grupa de maturitate: FAO 350;
– Hibrid timpuriu;
– Foarte productiv;
– Toleranță la stres hidric;
– Răspunde favorabil în condiții de cultură intensive;
– Viteză ridicată de pierdere a apei din bob.
-Densitatea recomandată: pe teren neirigat este de 60.000 -65.000 plante recoltabile/ha, iar pe teren
irigat 65 .000-70.000 plante recoltabile/ha.

• Avantaje principale :
– Atât în loturile de testare cât și în condiții de cultură comercială, vă ajută să obțineți producții
record;
– În anii și zonele de cultură afectate de secetă, nivelul producțiilor este peste med ia multianuală a
grupei de maturitate;
– Reacționează foarte bine la aportul ridicat de îngrășăminte, precum și la densități mari printr -un
spor de producție semnificativ.

KWS Severo
• Caracteristici generale :
-Grupa de maturitate: FAO 270;
-Hibrid timpuriu recomandat pentru producția de boabe, dar și pentru siloz foarte timpuriu.
-Densitatea de semanat in zonele aride (porumb boabe): 65000 -70000 plante/ha.
-Densitatea de semanat in zonele umede (porumb boabe): 75000 -80000 plante/ha.
-Densita tea de semanat porumb siloz: 80000 -85000 plante/ha.

25
• Avantaje principale :
-Rezistență foarte bună la frângerea tulpinilor și la căderea din rădăcina;
-Rezistență foarte bună la tăciunele comun ( Ustilago maydis );
-Rezistență bună la fuzarioza ( Fusarium spp.);
-Toleranță foarte bună la secetă și la arșiță;
-Calitate foarte bună pentru morărit(indice de plutire scăzut);
-Bogat în proteină și caroten.
-Productivitatea este mult peste media grupei sale de maturitate în arealele de deal și podiș din
Transilva nia și în special jumătatea nordică a Moldovei, dar și în zonele de câmpie;
-Este recomandat în special în zonele colinare și de deal, dar poate fi cultivat în bune condiții și în
zonele mai aride de la câmpie. De evitat, zonele puternic infestate cu tăciu nele inflorescențelor de
porumb (Sorosporium holci -sorghi).

Saaten Union Bonito
• Caracteristici generale :
-Grupa de maturitate: FAO 340;
-Potențial productiv mare;
-Hibrid triliniar, semitimpuriu (105 -115 zile);
-Densitatea recomandată: pe teren neirigat este de 60.000 -65.000 plante recoltabile/ha, iar pe teren
irigat 70.000 -75.000 plante recoltabile/ha.
-Pierde rapid apa la maturitate;

• Avantaje principale :
-Toleranță la stres hidric și termic;
-Caracteristicil e agronomice superioare, permit cultivarea hibridului Bonito în toate zonele de
câmpie și în zonele subcolinare din Moldova, Transilvania, Muntenia și Vestul țării;
-Rezistență bună la principalele boli;

26

3.2.2 Metoda de cercetare
Factorul A
Planta premergătoare cu două graduări:
a1 – Grâul de toamnă;
a2 – Floarea -soarelui;

Factorul B
Hibridul cu patru graduări:
b1 – Monsanto, DKC 3511;
b2 – Monsanto, DKC 4590;
b3 – KWS Severo;
b4 – Saaten Union Bonito;
Dispunerea a fost în parcele subdiviza te cu patru repetiții (Jităreanu G., Onisie T., 1998). Suprafața
semănată a fost de 21,00 m2 (10m x 2,1 m), iar suprafața recoltată a fost de 18,90 m2 (9m x 2,1 m)
(fig. 3.1.).

REPETIȚIA 1 REPETIȚIA 2 REPETIȚIA 3 REPETIȚ IA 4
a1b1 a2b2 a1b3 a2b4
a1b2 a2b3 a1b4 a2b1
a1b3 a2b4 a1b1 a2b2
a1b4 a2b1 a1b2 a2b3
a2b1 a1b2 a2b3 a1b4
a2b2 a1b3 a2b4 a1b1
a2b3 a1b4 a2b1 a1b2
a2b4 a1b1 a2b2 a1b3
Tabelul 3.2.2 .a Schița experienței

27
Numărul variantelor este egal cu numărul hibrizilor, iar numărul total al parcelelor reprezintă
produsul dintre numărul parcelelor și numărul repetițiilor. De asemenea, dublarea experienței s -a
realizat întrucât au fost două plante premergătoare ( 4 x 4 = 16 x 2 = 32 ). Valorificarea rezultatelor
se face identic teoriei propusă de Ceapoiu N., 1968.

Parametrii parcelei experimentate

Lățimea totală a parcelei (m) 15.6
Lungimea recoltabilă a parcelei (m) 15.4
Lățimea delimitărilor laterale (m) 1.4
Distanța între rânduri (m) 0.7
Numărul de rânduri semănate cu fiecare genotip 4
Numărul de rânduri recoltate 2
Numărul de plante eliminate frontal 2×2
Distanța între plante pe rând (cm) 16
Densitatea plantelor (mii/ha) 65
Număr plante pe rând 140
Tabelul 3. 2.2.b Parametrii parcelei experimentate

Calcularea datelor s -a efectuat conform cu metoda de așezare a experințelor în câmp.
După ce s -a eliberat terenul, s -a efectuat arătura de vară, la 24 -25 centrimetri cu plugul în agregat cu
grapa stelată. Toamna s -a făcut o trece re cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți reglabili.
Sub arătură au fost încorporate îngrășămintele cu fosfor și cele cu potasiu în doză de 90kg la hectar
P2O5 cu substanță activă și 90kg la hectar K2O substanță activă. În primăvara urmatoare, s -a
administrat o fertilizare cu azot în doză de 150kg la hectar substanță activă. Administrarea azotului
s-a efectuat în două etape: 50% din doză la pregătirea patului germinativ și 50% la a doua prașilă
mecanică.

28
Semănatul s -a efectuat în perioada 15 -20 aprilie, când temperatura în sol la adâncimea de 8
centrimetri la ora 7 dimineața a fost de 8 grade C, cu o semănătoare de precizie Carraro pe 4
rânduri, conform schiței experimentale.
În timpul perioadei de vegetație, s -a realizat două prasile mecanice, prima executându -se când
porumbul avea 6 frunze, iar cea de -a doua când plantele aveau 40 -50 cm aplicându -se și doza de
azot.
Combaterea buruienilor, s -a realizat prin erbicidare postemergentă cu Adengo 465 SC în doza de
0,4 litri la hectar când porumbul a avut până în 4 frunze. Această lucrare s -a efectuat cu ajutoru l
mașinii Bert Houd Major în agregat cu tractorul New Holland TM 140.
Recoltarea s -a realizat cu o combină Class echipată cu un header de 2,8 metri lățime (4 rânduri)
recoltându -se doar rândurile din mijloc (la sensul de înaintare dus s -a recoltat și s -a eliminat câte un
rând reprezentând eliminarea laterală a fiecărei parcele, iar la întoarcere s -a recoltat cele două
rânduri mediene care au participat la determinarea producției finale). Producțiile cu diferite
umidități la recoltare au fost pre lucrate la u miditatea STAS 14%.

3.3 Tehnologia de cultivare aplicată la cultura porumbului în cadrul S.C. Teisa
Autotrans S.R.L., județul Iași

Porumbul este mai puțin pretențios față de planta premergătoare. Cele mai bune rezultate se
obțin după leguminoasele anuale pentru boabe și furajere, urmând cerealele paioase de toamnă, inul,
cânepa, cartoful, sfecla și floarea -soarelui.
Rotația
Rotația grâu -porumb este obligatorie, din cauza ponderii de circa 60% a celor două culturi. În rotația
aceasta, porumbul este favorizat, fiind cultivat dupa o premergatoare timpurie. În culturile atacate
de fuzarioză, boala comună ambelor specii, rotația s e întrerupe după 4 -5 ani.
Fertilizarea organică a porumbului. Gunoiul de grajd este indicat pentru toate tipurile de sol
din țară, aplicat în doză de 20 -40 t/ha. Dozele mai mari se aplică pe solurile erodate, luvisoluri, la
culturile irigate etc.
Aplicarea bălegarului se face direct culturii porumbului, proaspăt sau fermentat, o data la 4 -5 ani,
efectul resimțindu -se și în al treilea an de la aplicare în condiții de monocultură.

29
La stabilirea dozelor de îngrășământ se vor lua în considerare: tipul de sol, nivelul producției
scontate, rezerva solului, consumul specific, regimul precipitațiilor, hibridul cultivat, planta
premergătoare.

Aplicarea microelementelor
Pe cernoziomurile fertilizate mai mulți ani consecutiv cu azot și fos for (pH peste 7), este necesară
aplicarea preventivă a sulfatului de zinc, o dată la 4 -6 ani, în cantitate de 8 -10 kg/ha.
Dacă în vegetație apar simptomele insuficienței cu zinc, se execută 1 -3 stropiri, la intervale de 7 -10
zile, începând cu faza de 4 -6 frunze, cu soluții de sulfat de zinc în concentrație de 1%.

Lucrările solului

Acestea încep imediat după eliberarea terenului de planta premergătoare și se axează strict pe
încorporarea resturilor vegetale, mărunțirea, nivelarea și realizarea unei rezerve cât mai mari de apă
în sol.
După premergătoare timpurii se execută arătura de bază la 20 -25 cm adâncime, pe terenurile mai
ușoare și la 25 -30 cm pe terenurile mijlocii și grele, cu plugul în agregat cu grapa stelată..
În condițiile solurilor grele, compacte, cu exces temporar de umiditate, pentru îmbunătățirea
regimului aero -hidric se vor executa afânări adânci la 50 -80 cm, o dată la 4 ani.
Pe solurile cu strat arabil subțire, adâncimea arăturii se va limita în funcție de grosimea acestuia.
Patul germinativ e corespunzător atunci când solul, pe adâncimea de 3 -6 cm, este mărunțit și
zvântat, iar dedesubt este "așezat" pentru favorizarea ascensiunii apei la bob.

Sămânța și semănatul
Sămânț a trebuie să aibă puritatea minimă de 98% și germinația minimă de 90%.
Semănatul începe cu hibrizii timpurii, mai rezistenți la temperaturile mici, pe soluri cu textura
ușoară, care se zvântă mai repede.
Calendaristic, cele mai bune rezultate se obțin în zona de câmpie, când se seamănă între 1 -20 aprilie
și între 15 -30 aprilie, în celelalte zone.

30
Semănatul timpuriu, de obicei, asigură umiditatea necesară germinării, iar încolțirea și răsărirea se
produc în timp scurt. Semănatul tardiv scade u miditatea solului, perioada de înflorire -fecundare este
împinsă în intervalul cu temperaturi ridicate și umiditate a ae rului mai mică, fapt ce sporește
procentul plantelor sterile și reduce randamentul de boabe.
Densitatea
Reprezintă factorul tehnologic de bază pentru obținerea unor recolte mari, porumbul reacționând
mai puternic la acest element tehnologic decat alte prățitoare.
Factorii obligatorii de care trebuie să se țină cont la stabilirea densității sunt: hibridul cultivat,
umiditatea și fertilitatea solului.
Caracteristicile hibridului luate in evidență sunt: înălțimea plantelor, numărul de frunze, lățimea
frunzelor în raport cu tul pina și rezistență la frângere sau cădere.
În zonele cu precipitaț ii reduse (Câmpia Dunării, Dobrogea) elementul de bază în stabilirea
densității îl reprezintă rezerva de apă acumulată în perioada toamnă -iarnă -primăvară, până la
semănat. Atunci când rezerva de apă are un deficit mai mare de 60 mm, densitatea se micșorează cu
3-5 mii plante/ha, în timp ce suprafețele irigate au densitatea cuprinsă între 10 -15 mii plante/ha.
Distanța între rânduri este de 70 cm pe terenurile irigate și pe c ele neirigate prin
aspersiune și de 80 cm pe terenurile irigate prin brazdă.
Adâncimea de semănat variază în funcție de textura și umiditatea solului. În regiunile
umede, cu soluri grele, semănatul se realizează la 5 -6 cm. În zonele mai uscate, p e soluri cu textură
mijlocie, adâncimea de semănat se mărește la 6-8 cm. Fiecare adaos de centimetru la adâncimea de
semănat, în funcție de temperatură, întârzie răsărirea cu 5 -30 ore.

Combaterea buruienilor este principala lucrare de îng rijire a porumbului, acesta având un
ritm lent de creștere în primele faze și densitate redusă la unitatea de suprafață, nu poate rezista în
competitie cu cele 800 -1500 buruieni care răsar la 1 m2.
Combaterea buruienilor se poate face prin lucrări mecanice și man uale, prin utilizarea erbicidelor
sau combinat prin lucrări mecanice și folosirea erbicidelor.
Combaterea dăunatorilor în perioada de vegetație poate să apară ca necesară, dacă nu s -a
efectuat tratamente adecvate la sămânță sau când porumbul este amplasat pe terenuri arate prost,
după pășuni, fânețe, după leguminoase perene ce mențin solul reavan și favorabil atacului viermilor –
sârmă. Este de preferat ca acest tip de teren să fie evitat.

31
Irigarea – în funcție de zona de cultură și hibrid ul cultivat, consumul de apa al porumbului
oscilează între 4800 -5800 m3/ha. Perioada critică pentru apă se suprapune intervalului secetos dintre
20-30 iunie și 20 -30 august.
Necesarul de apă zilnic este de 15 -25 m3/ha/zi în luna mai, 35 -45 m3/ha/zi în iuli e și 35 -45 m3/ha/zi
în luna august.
Următoarea udare se face cu circa 10 zile înainte de apariția paniculului, iar următoarea udare după
fecundare în perioada umplerii boabelor. Udarea de răsărire (200 -400 m3 apa/ha) este necesară în
primăverile secetoase.

Gradul de favorabilitate pentru cultura porumbului
Stabilirea zonelor de favorabilitate pentru cultura porumbului în țară are la baza cerințele față de
temperatură: pe baza datelor referitoare la potențialul termic al fiecărei zone (temperaturi mai mari
de 10oC) s-au stabilit în țara noastră trei zone de favorabilitate pentru cultura porumbului.
Zona I cuprinde arealul în care suma temperaturilor biologic active este de 1400 -1600oC. În această
zonă sunt cuprinse: Câmpia din sudul tarii, Dobrogea și partea de sud a Podișului Moldovei, Câmpia
de Vest, până la sud de Oradea.
În această zonă se recomandă să se cultive 75 -80% din suprafața cu hibrizi tardivi, care să valorifice
eficient potențialul termic și 20 -25% cu hibrizi mijlocii.
Zona a II -a de cult ură cuprinde suprafețele cu resurse termice cuprinse între 1200o-1400oC. Zona
include cea mai mare parte a Podițului Moldovei, o mică parte din zona de trecere de la Câmpia de
sud spre zona colinară a Carpaților Meridionali și Câmpia din Nord -Vestul țării.
În acest areal hibrizii tardivi se vor cultiva pe suprafețe care nu vor depăși 20%, hibrizii mijlocii pe
circa 50%, iar cei timpurii pe circa 31%.
Zona a III -a de favorabilitate are în vedere suprafețele cu suma temperaturilor biologic active de
800-1200oC. Sunt cuprinse zonele subcolinare ale Carpaților Meridionali și Răsăriteni, Podișul
Transilvaniei, iar în nord Depresiunea Maramureșului.
În această zonă, ponderea hibrizilor timpurii crește la aproximativ 75% din suprafața cultivată,
diferenșa de 25% re venind hibrizilor mijlocii.
Potențialul termic al fiecărei zone, pentru hibrizii cu perioada de vegetație cea mai lungă, trebuie sa
fie însumat, mai mare cu 100 -150oC (temperaturi mai mari de 10oC), eliminându -se, astfel, r iscul
neajungerii la maturitate.

32
3.4 Condițiile climatic e din perioada de experimentare
Temperatura medie multianuală în anul 2015 -2016 a fost de 11,6 grade Celsius, temperaturile
cele mai ridicate s -au înregistrat în luna iulie (26,4 grade C), iar temperaturile medii lunare ce le mai
scăzute s -au înregistrat în luna ianuarie ( -3,5 – -3 grade C), ce pot fi observate și în figura 3.4
Primul îngheț, cel mai timpuriu se înregistrează la 10septembrie, iar cel mai târziu are loc la 25
noiembrie. Ultimul ingheț cel mai devreme are loc la 2 martie, iar cel mai tarziu la 21 mai,
intervalul fără îngheț este de 181 de zile. În zona unde are loc experința, solul prezintă un flux
termic pozitiv primăvara și vara și negativ vara și iarna.

Figura 3.4.a Media temperaturilor lunare înregistrate în perioada septembrie 2015 – august
2015 la societatea S.C. Teisa Autotrans S.R.L.

În cea mai mare parte a anului, precipitațiile cad sub formă de ploaie, excepție făcând intervalul
cuprins între datele medii de 23 noiembrie și 21 martie, când se înregistrează ninsori. Lunile în care
se înregistrează cele mai mari cantități de precipit ații sunt iunie cu 75 mm și iulie cu 69,2 mm. Pe
perioada verii, lipsa de precipitații mai mare de 14 zile duce la apariția secetei. Umiditatea
atmosferică prezintă o media anuală de 70 -80 % și variază în limite largi.

16.5
011.5
5.1
1.8
-3.50.561417.122.826.425.2
30 25 20 15 10 5 0 -3Media temperaturii lunare
Sep Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug

33

Figura 3.4.b. Media precipitațiilor lunare înregistrate în perioada septembrie 2015 – august
2015 la societatea S.C. Teisa Autotrans S.R.L

01020304050607080
80 70 60 50 40 30 20 10 0Media precipitațiilor lunaresep
oct
nov
dec
ian
feb
mar
apr
mai
iun
iul
aug

34
CAPITOLUL 4 – REZULTATELE STUDIULUI PRIVIND PRINCIPALII
INDICATORI TEHNICO -ECONOMICI OBȚINUȚI LA CÂȚIVA HIBRIZI
DE PORUMB Î N CONDIȚIILE DE LA SC. TEISA AUTOTRANS SRL.

4.1 Sinteza rezultatelor de producție
Rezultatele producției la cultura de porumb au fost satisfăcătoare, la cultivarea terenului cu plantele
premergătoare în condiții favorabile, la temperaturi și cerințe specifice față de apă, sol și lumină.
Respectarea tehnologiei de cultivare, fertilizarea corectă și aplicarea lucrărilor solului, dar și a
lucrărilor de îngrijire, au dus la concluzia ca aceste culturi sunt bune premergătoare pentru cultura
de porumb. Plantele premergătoare au influențat valor ile medii ale parametrului discutat, obținându –
se, față de martor, diferențe semnificative de greutate.
Toate terminările s -au efectuat în patru repetiții, deoarece rezultatele să poată fi prelucrate statistic.
Producțiile înregistrate de hibrizii în studi u sunt reprezentate în tabelul 4.4.1
Hibridul Producția înregistrată (kg/ha) Media
producțiilor R1 R2 R3 R4
Monsanto
DKC 3511 5820 5790 5780 5800 5797.5
Monsanto
DKC
4590 6930 6800 6900 6910 6885
KWS Severo 6400 6460 6420 6430 6427,5
Saaten Union
Bonito 6050 5880 6000 6030 5990
Media 6290 6232.5 6275 6292.5 6272.5
Tabelul 4. 1. a Producțiile de hibrizi în studiu

Pentru a stabili diferențele dintre variantele experimentale, s -a calculat diferențele limită
pentru probabilitățile de transgresiune de 5%, 1% și 0,1%.

35
Analiza statistică a rezultatelor experimentale s -a realizat prin analiza variației și a cuprins
următoarele etape: stabilirea gradului de libertate (GL), calcularea sumei pătratelor abaterilor,
realizarea tabelulu i variației, (tabelul 3.4), calcularea diferențelor de producție și după aceea
stabilirea semnificației după care a urmat interpretarea rezultatelor (tabelul 3.5) .
Analiza varianței
Sursa variației SP GL S2 F
Total 0,99 35
Blocuri 0,00 2
Variante 0,92 11 0.08 24.4602
Eroare 0,07 22 0.00 (2.35)
Tabelul 4 .1 b Analiza varianței

Determinarea diferențelor după premergătoarea grâu de toamnă
Denumirea
variantei Producția Diferența
(kg/ha) Semnificația
Kg/ha %
Monsanto DKC
3511 5797.5 100
Monsanto DKC
4590 6885 125 1087.5 ***
KWS Severo 6427,5 118.4 630 ***
Saaten Union
Bonito 5990 110 192.5 ***
Tabelul 4.1 c Determinarea diferențelor după premergătoarea grâu de toamnă

DL 5% = 205 kg/ha
DL 1% = 291 kg/ha
DL 0,1 % = 441 kg/ha

36

Producția totală ilustrează întreaga cantitate care se recoltează de pe suprafața cultivată, cu fiecare
hibrid de pe cele două agrofonduri. Mai jos este formula după care s -a calculat producția totală:
Qt = S x q, în care:
Qt – producția totală;
S – supraf ața cultivată;
q – producția medie pe unitatea de suprafață (kg/ha);
Urmărind influența hibridului asupra producției de cariopse (boabe de porumb) se observă că
hibridul Monsanto DKC 3511 are o producție de 5627 kg/ha după planta premergătoare floarea
soarelui și respectiv 6427.5 kg/ha după planta premergătoarea grâu de toamnă.
Hibridul Monsanto DKC 4590 a înregistrat cea mai mare producție de 5835 kg/ha, ca plantă
premergătoare fiind floarea soarelui și 6885 kg/ha după premergătoarea grâu de toamnă. Are cea
mai bună comportare față de premergătoarea grâu de toamnă.
Hibridul KWS Severo fiind un hibrid timpuriu , a înregistrat o producție de 4697 kg/ha după
premergătoarea floarea -soarelui și 5797.5 kg/ha după premergătoarea grâu de toamnă.
Hibridul Saaten Union Bonito s -a înregistrat cu o producție de 4365 kg/ha după premergătoarea
floarea soarelui și 5990 kg/ha după premergătoarea grâu de toamnă.
Diferențele dintre producțiile hibrizilor sunt semnificative și anume: la hibridul Monsanto DKC
4590 faț ă de hibridul Monsanto DKC 3511 este de 208kg/ha față de pre mergătoarea grâu de toamnă
și 457,5 kg/ha față de premergătoarea floarea soarelui. Hibridul KWS Severo a avut o diferență față
de martor de -930 după floarea soarelui și de -630kg/ha față de grâu de toamnă. Iar hibridul Saaten
Union Bonito a avut o diferență față de martor de -1262 după floarea soarelui și -437,5 față de grâu
de toamnă.
După cum se observă mai sus, acești hibrizi se comporta mai bine când sunt cultivați după
premergătaorea grâu de toamnă decât după floarea soarelui.

37
4.1.1. Rezultatele experimentale obținute în funcț ie de planta premergătoare grâul de
toamnă și premergătoarea floarea -soarelui

Se poate observa faptul că recoltele au fost situate între 5797.5 și 6885kg/ha la o umiditate de
15%. Hibridul Monsanto DKC 3511 a avut o comportare bună față de premergătoarea grâu de
toamnă, producția ajungând la 6427.5. Hibridul Monsanto DKC 4590 a înregistrat o producție de
6885 kg/ha, cea mai mare producție, în schimb hibridul KWS Severo a avut cea mai mică producție
și anume 5797.5. Iar hibridul Saaten Union Bonito a înreg istrat o producție mai semnificativă , mai
exact 5990kg/ha.

Figura 4.1.1 a Producția kg/ha a hibrizilor în anul 2015 -2016 după premergătoarea grâu de
toamnă

010002000300040005000600070008000
Monsanto DKC 3511 Monsanto DKC 4590 KWS Severo Saaten Union Bonito5200
5400
5600
5800
6000
6200
6400
6600
6800
7000
7200

38
Producțiile înregistrate în anul 2015 -2016 la S.C TEISA AUTOTRANS SRL., Gorban după
premergătoarea floarea -soarelui
Hibridul Producția înregistrată (kg/ha) Media
producțiilor R1 R2 R3 R4
Monsanto
DKC 3511
(martor) 5060 5890 5710 5848 5627
Monsanto
DKC
4590 5930 5800 5900 5710 5835
Saaten Union
Bonito 4820 4790 4680 4500 4697
KWS Severo 4780 4430 4200 4050 4365
Media 5145 5225 5145 5010 5131
Tabelul 4. 1.1 a Producțiile înregistrate în anul 2015 la S.C TEISA AUTOTRANS SRL.,
Gorban după premergătoarea floarea -soarelui

În tabelul 4.1.2 a sunt evidențiate rezultatele de recoltă obținute în anul în care a avut loc
experiența 2015, la cei 4 hibrizi de porumb luați în studiu. Toate determinările s -au efectuat în trei
repetiții, pentru a putea ca rezultatele să fie prelucrate statistic, metoda folosită fiind analiza
varianței.
Pentru a determina diferențele dintre variantele experimentale, s -au calculat diferențele limite
(DL) pentru probabilitățile de trangre siune de 5%, 1% și 0,1%.
Analiza statistică a rezultatelor experimentale s -a realizat prin analiza varianței, cuprinzând
următoarele etape: stabilirea gradului de libertate (GL), calcularea sumei pătratelor abaterilor,
întocmirea tabelului varian ței, calcularea diferențelor de producție, stabilirea semnificației după care
a urmat determinarea rezultatelor.

39

Sursa varianței SP GL s2 F
Total 0,93 35
Blocuri 0,00 2
Variante 0,81 11 0,07 22,5836
Eroare 0,05 22 0,01 (2,18)
Tabelul 4. 1.1 b Analiza varianței

Producția obținută la hibridul Monsanto DKC 4590 a fost de 5835 kg/ha și a fost cea mai
ridicată decât a celorlalți hibrizi. Hibridul Monsanto DKC 3511 a înregistrat o producție de 5627
kg/ha, hibridul KWS Severo 4697 kg/ha , pe când hibridul Saaten Union Bonito a avut cea mai mică
producție de 4365 kg/ha.
Din cauza secetei din 2015, hibrizii luați în studiu au fost afectați, nivelul recoltelor fiind cu
mult sub potențialul de producție real al acestora.
Denumirea v ariantei Producția Diferența (kg/ha) Semnificația
Kg/ha %
Monsanto DKC3511 100
Monsanto DKC 4950 139,1
KWS Severo 129,3
Saaten Union Bonito 120,5
Tabelul 4. 1.1 c Determinarea diferențelor de producție după premergătoarea floarea -soarelui

DL 5% = 235 kg/ha;
DL 1% = 315 kg/ha;
DL 0,1%= 503 kg/ha;
În figura de mai jos sunt prezentate statistic producțiile celor trei hibrizi cu media pe cele trei
repetiții și după cum se observă hibridul Monsanto DKC 4950 este de departe net superior față de
ceilalți trei hibrizi.

40

Figura 4.1.1.b Evoluția randamentului de boabe în funcție de hibrid și cultura
premergătoare

Rezultatele determinărilor pun în evidență fluctuațiile de producție la același hibrid în funcție
de planta premergătoare.
Randamentul de boabe cel mai scăzut s -a înregistrat atunci când hibrizii au fost cultivați după
floarea -soarelui.
În medie cu randamentul de boabe de peste 80% s -a înscris hibridul KWS Severo, iar cu
valori de 77% a fost hibridul Monsanto DKC3511 .

01000200030004000500060007000
Monsanto DKC3511 Monsanto DKC 4950 KWS Severo Saaten Union Bonito

41
Hibridul Premergătoarea Randamentul
% % față de
martor Diferența Semnificația
Monsanto
DKC 3511
(martor) Floarea –
soarelui 74,6 100,0 Martor
Grâu de
toamnă 80,3 107,7 5,7 *
Monsanto
DKC
4590 Floarea –
soarelui 79,7 106,8 5,1
Grâu de
toamnă 80,2 107,5 5,6 *
Saaten Union
Bonito Floarea –
soarelui 79,4 106,4 4,8
Grâu de
toamnă 81,8 109,6 7,2 **
KWS Severo Floarea –
soarelui 79,5 106,5 5,1
Grâu de
toamnă 81,1 108, 1 4,9 *
Tabelul 4. 1.1. d Randamentul de boabe în funcție de hibrid și premergătoare

În ceea ce privește randamentul de boabe, după cum se poate observa statistic în figura de mai
jos, cel mai mic randament îl putem observa la hibridul Monsanto DKC 3511 după premergătoarea
floarea -soarelui de 74,6%, iar dupa grâul de toamnă s -a înregistrat 80,3%. La polul opus se află
hibridul Monsanto DKC 4950 care a înregistrat 79,7% după premergătoarea floarea -soarelui și
80,2% după grâul de toamnă.

42

Figura 4. 1.1 c Randamentul în funcție de hibrid și premergătoare

4.1.2 . Evoluția randamentului de boabe în funcție de hibrid și cultura premergătoare

Rezultatele determinărilor pun în evidență fluctuațiile de producție la același hibrid în funcție
de planta premergătoare.
Randamentul de boabe/știulete ne prezintă i nformații privind modul în care se adaptează hibrizii în
zonă, dar și privind genetica liniilor consangvinizate utilizate în crearea hibrizilor, precum și
rezistența acestora în condiții de stres.
Analizând evoluția randamentelor hibrizilor, r andamentul de boabe cel mai scăzut s -a
înregistrat atunci când hibrizii au fost cultivați după floarea -soarelui.
În medie cu randamentul de boabe de peste 80% s -a înscris hibridul KWS Severo, iar cu
valori de 77% a fost hibridul Monsanto DKC3511.

7072747678808284
Monsanto DKC
3511Monsanto DKC
4590Saaten Union
BonitoKWS SeveroDupă floarea-soarelui
După grâul de toamnă

43
Hibridul Premergătoarea Randamentul
% % față de
martor Diferența Semnificația
Monsanto
DKC 3511
(martor) Floarea –
soarelui 74,6 100,0 Martor
Grâu de
toamnă 80,3 107,7 5,7 *
Monsanto
DKC
4590 Floarea –
soarelui 79,7 106,8 5,1
Grâu de
toamnă 80,2 107,5 5,6 *
Saaten
Union
Bonito Floarea –
soarelui 79,4 106,4 4,8
Grâu de
toamnă 81,8 109,6 7,2 **
KWS
Severo Floarea –
soarelui 79,5 106,5 5,1
Grâu de
toamnă 81,1 108, 1 4,9 *
Tabelul 4.1.2. Evoluția randamentului de boabe în funcție de hibrid și premergătoare

În ceea ce privește randamentul de boabe, după cum se poate observa statistic în figura de mai
jos, cel mai mic randament îl putem observa la hibridul Monsanto DKC 3511 după premergătoarea
floarea -soarelui de 74,6%, iar dupa grâul de toamnă s -a înregistrat 80,3%. La polul opus se află
hibridul Monsanto DKC 4950 care a înregistrat 79,7% după premergătoarea floarea -soarelui și
80,2% după grâul de toamnă.

44

Figura 4.1.2 Randamentul de boabe în funcție de hibrid și premergătoare

4.1.3 . Evoluția masei a 1000 boabe în funcție de hibrid și cultura premergătoare

În ceea ce privește masa a 1000 de boabe, (MMB), diferă față de hibrizii luați în studiu, de la
272g la hibridul martor Monsanto DKC 3511, la 298 g la hibridul Monsanto DKC 4590, la 275g la
hibridul Saaten Union Bonito și 289g la hibridul KWS Severo.
Aceste rezultate au fost obținute după planta premergătoare floarea -soarelui. Având ca plantă
premergătoare grâul de toamnă, masa a 1000 de boabe a fost mai mare după cum se poate observ a și
în tabelul de mai jos. Hibridul martor Monsanto DKC 3511 s -a înregistrat 306g, la hibridul
Monsanto DKC 4590 315g, la hibridul Saaten Union Bonito 310g, iar la hibridul KWS Severo
314g.
În medie pe ciclul experimental, cu masa 1000 de boabe mai mare de 300g s -au înscris la toti
hibrizii când au fost cultivați după grâu de toamnă și sub 300g când au fost cultivat după floarea –
soarelui. 7072747678808284
Monsanto DKC
3511Monsanto DKC
3590Saaten Union
BonitoKWS SeveroDupă floarea-soarelui
După grâul de toamnă

45
În ceea ce privește rezultatele obținute, toți hibrizii experimentați, au valorile masei a 1000
boabe între limitele menționate de ameliorator.

Hibridul Planta
premergătoare MMB
(g) % față de
martor Diferența Semnificația
Monsanto
DKC 3511
(martor) Floarea –
soarelui 272g 100,0 Martor
Grâu de toamnă 306g 111,6 34 **
Monsanto
DKC
4590 Floarea –
soarelui 298g 109,5 26 *
Grâu de toamnă 315g 114,4 43 **
Saaten Union
Bonito Floarea –
soarelui 275g 101,1 3
Grâu de toamnă 310g 109,9 38 **
KWS Severo Floarea –
soarelui 289g 17 *
Grâu de toamnă 314g 115,4 42 **
Tabelul 4.1.3 Evoluția mesei a 1000 de boabe în funcție de hibrid și premergătoare

În figurile de mai jos sunt prezentate grafic media masei a 1000 de boabe, (MMB), la fiecare
hibrid, în funcție de planta premergătoare și se observă că hibridul Monsanto DKC 4590 este cel
mai valoros hibrid având masa cea mai mare. De precizat este faptul că acest hibrid are o perioadă
de vegetație apropiată față de hibridul martor care a înregistrat și cele mai mici valori.

46

Figura 4.1.3 a Dinamica indicator ului MMB după premergătoarea floarea -soarelui

Figura 4.1.3 b Dinamica indicatorului MMB după premergătoarea grâu de toamnă

306315
310314
Monsanto DKC 3511 Monsanto DKC 4590 Saaten Union Bonito KWS SeveroDupă premergătoarea grâu de toamnă
MMB
272298
275289
Monsanto DKC 3511 Monsanto DKC 4590 Saaten Union Bonito KWS SeveroDupă premergătoarea floarea -soarelui
MMB

47
4.1.4 . Influența hibridulu i asupra producției de cariopse
Cercetând influența hibridului asupra producției de cariopse la cultura porumbului, se observă
că față de hibridul martor, Monsanto DKC 3511, cu o producție de 6035kg/ha, hibridul Monsanto
DKC 4590 are o producție de 6280kg/ha, hibridul Saaten Union Bonito cu o producție de 6150kg/ha
cu o diferență față de hibridul martor de 115kg/ha, iar hibridul KWS Severo obține o diferență de
750kg/ha, cu o producție de 6785kg/ha.
Hibridul Producția(kg/ha) % față de martor Diferența (kg/ha) Semnificația
Monsanto DKC
3511 (martor) 6035 100.0 –
Monsanto DKC
4590 6280 124.5 245 ***
Saaten Union
Bonito 6150 114,2 115 ***
KWS Severo 6785 145,3 750 ***
Tabelul 4.1.4 Influența hibridului asupra prod ucției de cariopse în anul 2016
DL 5% = 327kg/ha;
DL 1% = 523 kg/ha;
DL 0,1% = 709 kg/ha;

4.1.5 . Influența premergătoare i asupra producției de cariopse
Varianta Producția % față de
martor Diferența(kg/ha) Semnificația
Floarea –
soarelui 5946 100,0 –
Grâu de
toamnă 6836 118,1 890 ***
Tabelul 4.1.5 a Influența premergătoarei asupra prod ucției de cariopse în anul 2016
În ceea ce privește influența plantei premergătoare asupra producției de cariopse, la cultura
porumbului, în tabelul de mai sus, se constată că cea mai mare producție de 6836 se obține când

48
cultura porumbului se cultivă când are ca plantă premergătoar e grâul de toamnă și se înregistrează
o producție mai mică de 5946 atunci când are ca plantă premergătoare floarea -soarelui . Sporul de
producție față de varianta martor a fost semnificativ de 118,1%.
Influen ța interacțiunii dintre hibrid ș i planta premergătoare scoate în evidență varianta optimă,
cea în care hibridul Monsanto DKC 4590 are o producție de 6885 kg/ha, cu o diferență față de
martor de 1087,5 kg/ha.
Pe locul doi se află hibridul KWS Severo cu o producție de 6427,5 kg/ha, du pă planta
premergătoare grîu de toamnă, cu o diferență față de martor de 630 kg/ha. Pe al treilea loc se
regăsește hibridul Saaten Union Bonito cu o producție de 5990 kg/ha și o diferență față de martor de
192,5, iar pe ultimul loc se află martorul Monsa nto DKC 3511 cu o producție de 5797,5.
În concluzie, cei patru hibrizi au înregistrat producții mai mari când au fost cultivați a vând ca
plantă premergătoare grâ ul de toamnă.
Premergătoarea Hibridul Produc ția
(kg/ha) % față de
martor Diferența
(kg/ha) Semnificația
Floarea -soarelui Monsanto DKC
3511 4365 100.0 –
Monsanto DKC
4590 5835 125,1 1470 ***
Saaten Union
Bonito 4697 110,5 332 ***
KWS Severo 5627 115,7 1262 ***

Grâu de toamnă Monsanto DKC
3511 5797,5
123,2 1432 ***

Monsanto DKC
4590 6885 147,3 2520 ***
Saaten Union
Bonito 5990 135,1 1625 ***
KWS Severo 6427,5 138,5 2062 ***
Tabelul 4.1.5 b Influența premergătoarei asupra producției de cariopse în anul 2016

49
În figura de mai jos sunt redate grafic, producțiile înregis trate și notate în tabelul 4.1.5 b

Figura 4.1.5 . Influența premergătoarei asupra producției de cariopse în anul 20 16

4.2 Analiza eficienței economice. Indicatorii tehnico -economici.
Aprecierea eficienței economice se face pe baza unui sistem de indicatori: indicatori tehnici și
indicatori economici.
Indicatori economici: costul de producție, producția finală, cheltuieli, venituri, profitul și rata
profitului, marja brută, valoare adăugată, productivitatea muncii etc.
Indicatori tehnici: suprafața cultivată, producția totală, producția medie
Pe baza indicatorilor calculați (venit total, cheltuieli totale, profit brut, profit net și rata
profitului) se face o analiză comparativă a factorilor luați în studiu în care se scoate în evidență în
mod deosebit aspectele calitative ale eficienșei economice, corelației dintre principalii indicatori și
influența acestora asupra nivelului de eficiență economică.
În esență , indicatorii economici au scopul de a atenționa decidentul asupra cond ițiilor concrete în
care funcționează sistemul economic în perioada anali zată, iar neluarea lor în seamă sau ignorarea
informaț iilor furniz ate de ei pot conduce la o funcționare ineficientă a sistemului sau chiar blocarea
acestuia. 43655835
46975627 57976885
59906427
Monsanto DKC 3511 Monsanto DKC 4590 Saaten Union Bonito KWS SeveroProducția kg/ha
După floarea-soarelui După grâul de toamnă

50
Orice activitate econom ică sau de producție trebuie să fie urmată de calculul eficienței economice.
Eficiența economică este o categorie economică care se exprimă prin raportul dintre efectul și
efortul depus pentru obținerea acestui efect.
E.E= 𝑉𝑛
𝐶ℎ𝑡, unde: E.E = Eficien ța economică ;
VN = Venitul net ( în lei);
Cht = Cheltuieli totale de produc ție;
Dacă: E.E = 1, profitul este 0;
E.E < 1, întreprinderea înregistrează pierderi;
E.E > 1, întreprinderea înregistreză profit;
Pentru a calcula eficienț a economică, la început s -a calcula t raportate la hectar excluzând
cheltuielile cu forța de muncă și combustibil.
Nr. Crt Lucrarea Monsanto
DKC 3511 Monsanto
DKC 4590 Saaten Union
Bonito KWS
Severo
1. Arat 260 260 260 260
2. Discuit +
semănat 260 260 260 260
3. Îngrășăminte
+administrare 250 250 250 250
4. Sămânță 385 560 532 430
5. Prășit
mecanic I și II 350 350 350 350
6. Erbicidat 250 250 250 250
7. Recoltat 300 300 300 300
TOTAL 2055 2230 2202 2100
Tabelul 4.2.a Cheltuieli efectuate la porumb în perioada 2015 -2016
Pentru calcularea valorii producției, în anul 2016 prețul de valorificare al recoltei a fost de
0,5lei/kg.
Pentru a calcula cheltuielile generale de producție s -au folo sit tarifele de lucrări și prețurile
pentru materii și materiale practicate în anul 2015 -2016.

51
Venitul cel mai mare de 4000 de lei s -a înregistrat la hibridul Monsanto DKC 4590, hibridul
Monsanto DKC 3511 având un venit de 3100 lei, KWS Severo de 3500 lei, iar hibridul Saaten
Union Bonito un venit de 3600 lei.
Nr
crt Indicator
ul U
M Hibridul în funcție de premergătoare
Grâu
de
toam
nă Floare
a
soarel
ui Grâu
de
toamnă Floarea
soareleu
i Grâu
de
toamn
ă Floare
a
soarelu
i Grâu
de
toamn
a Floare
a
soarelu
i
DKC
3511
martor DKC
3511 DKC
4590 DKC
4590 KWS
Severo KWS
Severo Saaten Saaten
1. Suprafața
cultivată Ha 16 16 16 16 16 16 16 16
2. Producția
medie Kg
/ha 5800 4370 6890 5840 6430 4700 5990 5630
3. Cheltuieli Lei
/ha 1985 1985 2170 2170 2130 2130 2080 2080
4. Preț
livrare Lei
/kg 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
5. Venit la
hectar Lei
/ha 3620 2960 4010 3605 3650 3720 3430 3250
6. Profit la
hectar Lei
/ha 1690 935 1880 1310 1410 1635 1510 1480
7. Profit
total Lei 2836
0 16810 26420 20130 33240 25010 26810 25320
8. Rata
profitului % 51,7 43,3 95,7 53,2 78,1 46,3 58,8 50,2
Tabelul 4.2.b Analiza indicatorilor de eficiență economică în funcție de premergătoare și
hibrid în anul 2016

52
Analizând f igura 4 .4.1 putem observa că î n anul 2016 profitul brut are cea mai mare valoare
atunci când semănatul se efectuează cu hibridul DKC 4590, după premergătoarea grâu de toamnă,
profitul fiind de 1780 lei/ha. Valoarea cea mai mică a profitului brut se înregistrează la hibridul
DKC 3511, după premergă toarea floarea -soarelui, respectiv 935 lei/ha.

53
CONCLUZII

Cercetările realizate în condițiile de la SC. TEISA AUTOTRANS SRL Iași, î n anul 2015 –
2016 privind principalii indicatori tehnico -economici obținuți la patru hibrizi de porumb cu perioada
de ve getație diferită față de plantele premergătoare grâu și floarea -soarelui au condus la o serie de
concluzii și recomandări ce contribuie la precizarea unor aspecte importante în ceea ce privește
productivitate a și eficiență economică la cultura porumbului.
Modelul experimental a reprezentat o experiență monofacială, cu parcele subdivizate în trei
repetiții, luând în studiu patru hibrizi de porumb cu grupe FAO diferite: FAO 270, FAO 310, FAO
340 și FAO 350.
Toate determinările s -au efectuat în trei repetiții, pentru ca repetițiile să poată fi prelucrate din
punct de vedere statistic.
Luând în calcul studiul analizei hibrizilor asupra producției de cariopse, se poate obs erva că
față de varianta martor (MONSANTO DKC 3511, cu o producție medie de 5797,5 kg/ha), hibridul
MONSANTO DKC 4590 a avut o producție de circa 6885 kg/ha, hibridul KWS SEVERO a avut o
producție medie de 6427,5 kg/ha , iar hibridul SAATEN UNION BONITO a avut o producți e de
5990 kg/ha .
Producțiile cele mai mari au fost înr egistrate atunci când porumbul a fost cultivat având ca
plantă premergătoare grâul de toamnă, cu următoarele producții medii: hibridul Monsanto DKC
3511 a avut o producție de 6427,5 kg/ha, hib ridul Monsanto DKC 4590 a avut cea mai mare
producție – 6885 kg/ha, hibridul Saaten Union Bonito cu o producție de 5990 kg/ha, iar hibridul
KWS Severo 5797,5 kg/ha.