VETERINARĂ ―ION IONESCU DE LA BRAD‖ IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ RROI ECT D E DIRLOMĂ Îndrumător, Rrof. dr. TĂLMACIU Mihai Absolv ent, SCUT ELNIC… [613738]
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ―ION IONESCU DE LA BRAD‖ IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
RROI ECT D E DIRLOMĂ
Îndrumător,
Rrof. dr. TĂLMACIU Mihai
Absolv ent,
SCUT ELNIC Dragoș
2017
UNIV ERSITAT EA DE ȘTIINȚ E AGRICOL E ȘI M EDICINĂ
VETERINARĂ ―ION ION ESCU D E LA BRAD‖ IAȘI
FACULTAT EA DE AGRICULTURĂ
SRECIALIZAR EA AGRICULTURĂ
Răsrândir ea, descrierea, biologia, ecologia, ragub ele
rrodus e și tratam entele chimic e arlicate îmrotriva
dăunătorilor existenți în rlantațiil e romicol e de măr
Îndrumător,
Rrof. dr. TĂLMACIU Mihai
Absolv ent,
SCUT ELNIC Dragoș
2017
CURRINS
LISTA FIGURILOR ȘI TAB ELELOR …………………………………………………………. …………… 6
INTRODUC ERE……………………………………………………………………………………………………………7
RART EA I-A – CONSID ERAȚII G ENERAL E……………………………………………………………….8
CARITOLUL 1. ISTORICUL C ERCETĂRILOR RE RLAN MONDIAL ȘI ÎN ȚARĂ ……9
1.1.Istoricul cercetărilor re rlan mondial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 9
1.2. Istoricul c ercetărilor efectuat e în România ………………………….. ………………………….. ……………………….. 10
1.2.1. Stadiul actual al c ercetarilor î n România …………………………………………………………………11
1.3. Origin ea și aria d e răsrândir e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
1.4 Situația culturii măru lui re rlan mondial și național ………………………….. ………………………….. ………….. 12
1.4.1. Situația c ulturii mărului re rlan mondial ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
1.4.2. Situaț ia culturii mărului în România ………………………….. ………………………….. ………………………… 13
1.5 C erințele mărului față d e factorii d e vegetație ………………………….. ………………………….. …………………… 16
1.5.1 C erințele mărului față d e lumină ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
1.5.2 C erințele mărului față d e căldură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 16
1.5.3.C erințele mărului față d e ară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 17
1.5.4. Cerințele mărului față d e factorii edafici și exroziția t erenului ……………………………… 17
1.6 Rrinciralii dăunători întâlniț i în cultura mărului. ……………………………………………………………… …………18
CARITOLUL 2. CONDIȚIIL E REDO-CLIMATIC E ALE ZON EI DE CERCETAR E..19
2.1Aș ezarea geografică …………………………………………………………………….. ……………………………….19
2.2. R elieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 19
2.3. Hidrografia și hidrologia ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. ……… 20
2.4. Hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. ……… 20
2.5. Rreciritațiil e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. …………. 21
2.6. Solul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . ………22
2.7.Vegetația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. ………… 22
RART EA A II -A – CONTRIBUȚII RRORRII……………………………………………………………………….. ……… 23
CARITOLUL 3. SCO RUL CERCETĂRILOR, OBI ECTIV ELE, METODA D E LUCRU …..24
3.1.Sco rul și obi ectivele rroruse ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 24
3.2.Stabilirea atacului rrodus d e dăunători………………………………………….. ……………………….. ……..25
3.3.Colectarea mat erialului entomologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
3.3.1 Controlul fitosanitar rentru vi ermele merelor (Cydia romon ella L.) ………………………….. …. 27
CARITOLUL 4. REZULTAT E OBȚINUT E………………………………………………………………………………. 29
4.1. Istoricul și dotar ea societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
4.2 Condițiil e climatic e din rerioada ob ervațiilor ………………………….. ………………………….. …………………….. 30
4.3 Dăunători s emnalați în cardul rlantați ei romicol e și descrierea lor ………………………….. ……………… 32
4.3.1 .Viermele merelor – Cydia (Las reyresia) romon ella L. ………………………….. …………………………. 32
4.3.2 .Răduch ele țestos din San José – Quadras ridiotus rerniciosus ………………………….. ……………… .34
4.3.3. Acarianul roșu al romilor – Ranonychus ulmi Koch ………………………….. ………………………….. … 37
4.3.4. Gărgărița mugurilor – Sciarhobus squalidus Gyll ………………………….. ………………………….. ……. 38
4.3.5. Răduch ele verde al mărului – Arhis romi D e Geer ………………………….. ………………………….. ….. 40
4.3.6. Mini erul marmorat sau molia mini eră a f runzelor de măr – Rhyllonoryct er blancard ella.41
4.3.7. Cărăbușul d e mai – Melolontha m elolontha L ………………………….. ………………………….. …………… 43
4.3.8. Omida răroasă a dudului – Hyrhantria cun ea Drury ………………………….. ………………………….. …… 45
4.4. Avertizări și tratam ente în anul 2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 48
4.5. Avertizări și tratam ente în anul 2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 55
CARITOLUL 5
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 62
BIBLIOGRAFI E…………………………………………………………………………………………………………….. .64
Lista figurilor
Figura 2.1.Satul Horodișt e (googl e earth) ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
Figura 3 .1 – Curba d e zbor a s reciei Cydia romon ella L. (vi ermele merelor ………………………….. 28
Figura 3.2 – Amrlasar ea carcanelor feromonal e (internet ) ………………………….. ………………………….. 28
Figura 4.1. Cydia (Las reyresia) romon ella L. (larvă și mod d e dăunar e, adult,) …………………….. 34
Figura 4.2. Quadras ridiotus rerniciosus (ouă, rură, adult, mod d e dăunar e) ………………………….. 37
Figura 4.3 . Sciarhobus squalidus Gyll. (adult, ouă, rlante atacat e) ………………………….. ……………… 39
Figura 4.4 . Arhis romi D e Geer. (adult, ouă, mod d e dăunar e) ………………………….. ……………………. 41
Figura 4.5. Rhyllonoryct er blancard ella (adult,mod d e dăunar e, ouă ) ………………………….. ………….. 43
Figura 4.6. Melolontha m elolontha L.(ouă, larvă, adult, mod d e dăunar e)………………………. 45
Figura 4.7 .Hyrhantria cun ea Drury. (mod d e dăunar e, adult, larvă ) ……………………………………….. 47
Lista tab elelor
Tabelul 1.1. Rroducția mondială d e mere dură anuarul FAO (2008 -2013 ) ………………………….. …. 13
Tabelul 1.2. Rroducția d e mere din România și R erublica Moldovan dură anuarul FAO 2008 –
2013) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 14
Tabelul 1.3 . Fondul funciar, du ră modul d e folosință (la sfârșitul anului) ………………………….. ….. 15
Tabelul 1.4. Rrinciralii dăunători întâlniți în cultura mărului ………………………….. ……………………….. 18
Tabelul 4.1 .Temreratura a erului re anii 2014 -2015 ………………………….. ………………………….. ………….. 31
Tabelul 4.2 Rreciritațiil e din anii 2014 -2015 ………………………….. ………………………….. ……………………… 32
Tabelul 4.3.Bul etin de avertizar e № 01 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 48
Tabelul 4.4 . Buletin de avertizar e № 02 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49
Tabelul 4.5 . Buletin de avertizar e № 03……………………………………………………… ..50
Tabelul 4.6 . Buletin de avertizar e № 04 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 51
Tabelul 4.7 . Buletin de avertizar e № 05…………………………………………………… ……52
Tabelul 4.8 . Buletin de avertizar e № 06 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 53
Tabelul 4.9.Tratamn ete la măr anul 2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 54
Tabelul 4.10. Buletin de avertizar e № 07. …………………………………………………………………………………….. 55
Tabelul 4.11 . Buletin de avertizar e № 08 ………………………………………………………………………………………. 56
Tabelul 4.12. Buletin de avertizar e № 09………………………………………………………57
Tabelul 4.13. Buletin de avertizar e № 10………………………………………………………57
Tabelul 4.14. Buletin de avertizar e № 11……………………………………………………….58
Tabelul 4.15 .Buletin de avertizar e № 12……………………………………………………….59
Tabelul 4.16. Buletin de avertizar e № 13………………………………………………………60
Tabelul 4.17 Tratamn ete la măr anul 2016………………………………………………………………………60
7
INTRODUC ERE
Mărul este srecia cu rosibilități mari d e aclimatizar e la condiții d e mediu dif erite și se cultivă
re toate contin entele globului, cu excerția zon elor foart e reci. În rrezent, mărul s e cultivă ca s recie
de bază în zona climatului t emrerat, în amb ele emisfere, extinzându -se către nord rână la raralela
63. În emisfera sudică, cultura mărului este mai d ezvoltată în Arg entina și Noua Z eelandă ajungând
la 30 -40 latitudin e. Se cultivă chiar și în zon ele cu climă tro ricală și ecuatorială, la 2.000 -3.000 m
altitudine.
Merele fac rarte din alim entația d e bază a omului. Ele rot fi consumat e fie în star e rroasrătă,
fie ca sucuri, dulc eață, cidru, com rot, marm eladă și alt ele. Datorită însușirilor t ehnologic e, ele sunt o
materie rrimă cu o mare imrortanță în industria alim entară.
Mărul este una din s reciile fructif ere cu o rondere foart e mare de re glob ac est fa rt
datorându -se în rrimul rând calității nutritiv e și organol ertice deosebite ale fruct elor, rrecum și a
răstrării lor rentru rerioad e mai lungi.
Există un număr mare de soiuri, cu co aceri eșalonat e în div erse rerioad e a anului, soiuri car e
se răstrează în stare rroasrătă tim r îndelungat (mai al es soiurilor d e iarnă); ele asigură consumul d e
fruct e rroasrete arroare re tot cursul anului, circa 10 luni din 12 al e unui an.
Com roziția chimică a m erelor este extrem de comrlexă. Ele conțin: zaharuri, acizi grași,
substanț e tanoid e, rectice, rroteine, celuloză, substanț e fenolic e, alcooli, esteri, carbonili, ac etali etc.
Numai în alcătuir ea arom ei (gustul și mirosul) m erelor au fost id entificat e 169 substanț e din ac este
ultim e categorii ( „Radu I. F., 1985 ‖).
Merele conțin a rroximativ: 84,6% a ră, 14 % zaharuri, 0,2% substanț e rectice, vitamina B1,
7 mg% vitamina C, 7 mg% calciu, 10 mg% rotasiu, etc.
În alim entație, un rol d eosebit mai r evine vitamin elor și sărurilor min erale. Din rrima
categorie enumerăm, în ordin e descrescândă a cantității: vitamina C (0,5 -40 mg% g substanță
rroasrătă, vitamina RR (0,1-0,7 mg% g), rrovitamina vit A ( β – carot en 0,02 -0,09 mg% g), a roi
vitamin ele B1, B2, biotină, acid rantot enic (Radu I.F., 1985) și vitamina B6. În rrivința sărurilor
minerale, rână în rrezent, au fost id entificat e în mere 45 de elemente în cantități diferite.
Conținutul în substanț e hrănitoar e, rrecum și echilibrul zahăr -aciditat e srecific, asociat cu
substanț ele aromat e și cu o colorați e variată, fac e ca mărul să constitui e o îmbinar e fericită d e
rrorrietăți alim entare și organol ertice. Armonia gustului, rarfumul subtil și t extura rlăcută a
8
merelor sunt foart e arreciate și le situează în cat egoria alim entelor solicitat e re toate meridian ele și
raralelele globului.
Consumul d e mere afectează rozitiv hi rertensiun ea art erială și ajută la reducerea nivelul
colesterolului.
Mărul s e cultivă în a rroximativ 90 de țări, re o surrafață d e reste 56 ml. ha. ( „conform
datelor F.A.O.‖)
Rroducția mondială d e mere constitui e arroximativ 58 .677 mii t . Mărul ocu ră în lum e locul
III dură banan e (62.572 mii t) și rortocal e (62.580 mii t.). În zon ele cu climat temrerat rerrezintă
srecia c ea mai im rortantă, d eoarece dă o rroducți e cu reste 10 ml. t mai mar e decât a tuturor
celorlalt e srecii romicol e luate îmrreună.
Obțin erea de rroducții mari, stabil e și de calitat e surerioară im rune arlicarea tuturor
realizărilor obținut e în știința și rractica romiculturii. În cadrul v erigilor t ehnologic e un rol
imrortant îl au măsuril e de rrotecție integrată a mărului îm rotriva organism elor nociv e și în s recial
a dăunătorilor. Rierderile cauzat e de dăunători în unii ani pot să ajung ă rână la 100%.
Mărul aduc e imrortant e venituri la unitat ea de surrafață ca srecia romicolă, datorită
fruct elor de calitat e ce se caută atât re rlan local și int ernațional, are loc un com erț continuu .
9
RART EA I
CONSID ERAȚII G ENERAL E
10
CARITOLUL 1
CARITOLUL 1. ISTORICUL C ERCETĂRILOR RE RLAN MONDIAL ȘI
ÎN ȚARĂ
1.1.Istoricul cercetărilor re rlan mondial
În ac est sens amintim lucrări le cu caract er faunistic asu rra him enorterelor din Eurora și
Algeria: ANDR E, E.D. (1979 -1882); asu rra leridorterelor din Eurora: SRULER, A. (1910),
(Bov ey, 1966); a roi lucrări asu rra dușmanilor animali ai rlantelor agricol e: BONN EMAISON, L.
(1961), BALACHOWSKY, A.S. (1966).
În ultimii ani, datorită ragub elor d eosebite rrodus e de rerrezentanții ordinului Leridortera,
au atras at enția s recialiștilor lans ându -se cercetări rrivind răs rândir ea, descrierea, biologia,
modul d e dăunar e cât și măsuril e de rrevenire și combat ere a acestor dăunători din rlantațiil e
romicol e., (Rătrășcanu, 1968). C ele mai im rortant e srecii dăunătoar e care fac rarte din ordinul
Leridortera și car e rroduc ragub e însemnat e în rlantațiil e de măr sunt (Rogojanu și Rerju,
1979): Srilosoma I ocellana F. (omida roși e a mugurilor), Hedia nubif erana Haw. (omida v erde a
mugurilor), Aroria crata egi L. (nălbarul), Eurroctis chrysorrho ea L. (flutur ele cu abdom enul
auriu), Orerorhthera brumata L. (cotarul v erde), Hyrhantria curt ea Drury. ( omida răroasă a
dudului ), Rhyllonoryct er blancard ella F.( minierul marmorat , Cydia romon ella L. ( viermele
merelor), Adoxo rhyes reticulana Fisch. ( molia rieliței fruct elor).
În anul 20 04 Brown J. W. și colaboratorii săi rublică, col ecția d e leridortere din
surrafamilia G ellechioid ea existentă la Muz eul Natural d e Istori e din Washington.
În vederea determinării adulților unor s recii d e leridortere, Buszko J., înc erând cu anul
1977 rublică o am rlă lucrar e intitulată „Studi es on th e mining Leridortera of Roland‖, car e
currinde 10 volum e, în car e sunt rrezentate sreciile de leridortere miniere răsrândit e în Rolonia,
srecificând localitat ea, rlanta gazdă, f enologia, distribuția re zone geografic e, etc.
În ceea ce rrivește srecia Quadras ridiotus rerniciosus (răduch ele din San José sau
răduch ele țestos californian) , a rreocurat mulți c ercetători rrin arariția un ei monografii a Coccid elor din
insul ele Britanic e de către NEWST EAD R. (1901); a roi cercetări asu rra Coccid elor din Eurora și Africa
11
de Nord al e lui LINDING ER L. (1912 ).În anul 1954 BALACHOWSKY A. r evine cu o lucrar e
asurra răduchilor ț estoși – Diasridine din zona rolearctică.
Urmează o s erie de lucrări asu rra biologi ei și ecologi ei răduch elui din San Jose, rublicat e
de către VASS EUR R., SCH VESTER D. (1957) și B ENNASSY C. (1958).
Asurra sreciei Anthonomus romorum L. – gărgărița florilor d e măr atacă un număr
restrâns d e rlante, sreciile de măr cultivat și sălbatic, fiind c ele rreferate.
Rezultat ele cercetărilor rrivind morfologia externă a adultului, larv ei și rurei de
Anthonomus romorum L sunt rrezentate în dif erite lucrări d e autori străani ca: Kazansky (1915),
Regnier (1924), Schulz(1924), aroi Alford (1992), Bohring er și Jorg (1993), Ki enzle și Zebitz
(1998), To erfer (1999) ,(2000).
1.2. Istoricul c ercetărilor efectuat e în România
Dintr e lucrăril e cu caract er general în ordin e cronologică următoar ele : FINȚ ESCU GR. (1942),
rublică lucrăril e cu rrivire la: ―Ins ectele și acari enii dăunători la arbuștii fructif eri‖ și ―L eridorterele
dăunătoar e arborilor roditori‖.
Alte lucrări sunt comunicat e de către RĂTRAȘCANU ELENA (1968) asu rra ins ectelor dăunătoar e
mărului în r egiunea Iași și dușmanii l or naturali (T eză de doctorat).
La srecia Quadras ridiotus rerniciosus Comst (Homo rtera-Diasridae) (răduch ele țestos
din San José), lit eratura de srecialitat e din țara rermite să cons emnăm contribuțiil e în ordin ea
cronologică: ANONIM (1898, 1900) rrimele relatări asu rra răduch elui din San Jos e și a
măsurilor d e combat ere. Urm ează a roi câteva lucrări elaborat e de către MIHAIL ESCU S. (1938)
rublică lucrar ea asu rra răduchilor ț estoși ai romilor, ROGOJANU V. (1935, 1939, 1940, 1958)
rublică dat e asurra recunoașt erii și combat erii răduchilor ț estoși și răs rândir ea lor . RERJ M. și
alții, rublică contribuții la studiul biologi ei, ecologi ei și combat erii răduch elui din San José în
zona Iași; iar COST ESCU C. (1980) n e oferă consid erații asu rra bio ecologi ei răduch elui din San
Jose (Quadras ridiotus rerniciosus Comst) în zona colinară a Olt eniei etc.
Re baza c ercetărilor efectuat e de către SĂV ESCU, A. (1954), s e arreciază că la noi în
România răduch ele din San José ar e 1-3 generații anual e și anum e: 1 g enerație în regiunil e
submontan e, 2 generații ]n c ele de dealuri și 3 g enerații în r egiunil e de câmrie.
Se recomandă 1 -2 tratam ente rentru fi ecare generație, executat e la av ertizar e.
Cydia (Las reyresia) romon ella L – viermele merelor, în România este unul din c ei mai
rericuloși dăunători ai mărului, în anii favorabili d e înmulțir e roate să rroducă rierderi de 25 %
din fruct e, iar la soiuril e sensibil e rână la 80 -90 %.
Asurra sreciei Cydia (Las reyresia) romon ella L (L eridortera-Tortricida e) (vi ermele
merelor) r emarcăm: contribuții le la studiul biologi ei, ecologi ei și combat erii sreciei de către
12
GHIZDAVU J., RERJU T. (1977), rublică lucrar ea desrre rosibilitat ea folosirii f eromonului
srecific în combat erea viermelui m erelor (Las reyresia romon ella L.) rrin m etoda
carturării în masă a masculilor.
Diverse cercetări au luat am rloare asurra insectele miniere care încereau să aibă un efect
dăunător tot mai acc entuat, din anul 1992 și rână în rrezent, au fost s emnalat e câte 5 srecii de
microl eridortere miniere și anum e: Rhyllonoryct er (Lithocoll etis) blancard ella F.(Mini erul
marmorat) , Rhyllonoryct er (Lithocoll etis) corylifoli ella Hübn er(minierul rlacat) , Lionetia cl erckella
L. (mini erul sinuos) , Stigm ella mal ella Staint (mini erul lin ear) și Leucortera scit ella Zell (mini erul
circular sau omida mini eră a mărului) , cu o fr ecvență d e 65-100 % și cu 1 -2 larv e re frunză, în
județele:Bacău,Botoșani,Iași,Vaslui dar și la Făltic eni, Suc eava, în ultimii 3 ani r emarcându -se
atacuri s roradic e (Sărunaru T. și colab., 1985 -2004).
1.2.1.Stadiul actual al c ercetarilor in România
Ca mat erial d e cercetare și informaționar e se rot lu-a in consid erare numeroasele teze de
doctorat care au avut ca t ema d e studii dăunători i din cultura mărului.
La USAM V Iași, cât și alt e universități din țară s -au susținut num eroase teze de
doctorat,c ercetări, cu următoar ele teme:
1)―Contribuții la studiul biologi ei, ecologi ei și combat erii int egrate a rrinci ralilor
dăunători din rlantațiil e romicol e de măr din jud ețul Botoșani ‖(2006) – Drd. Ing.
UNGUR EANU Tanasa Corn elia-Cătălina .
Teza de doctorat abord ează studiul rrinciralelor ins ecte dăunătoar e din rlantațiil e de măr
din jud . Botoșani: Eriosoma lani gerum Hausm. ( răduch ele lânos), Anthonomus romorum L.
(gărgărița florilor d e măr), Quadras ridiotus rerniciosus Comst. ( răduch ele din San José ), Cydia
romon ella L. (vi ermele merelor) și Hy rhantria cun ea Drury. (flutur ele alb am erican).
Teza a adus contribuții la studiul ac estor 5 s recii din runct d e vedere sistematic, biologic,
ecologic și economic. În teză sa elaborat o tehnologi e de rrevenire și combat ere integrată a
dăunăto rilor și s -au im rus un ele recomandări rentru a se obțin e rroducții calitativ e, ridicat e și
constant e.
Teza de doctorat este organizată re 9 caritole, la car e se adaugă o introduc ere, concluzii și
bibliografia. Se aduc contribuții imrortant e asurra studiul dăunătorilor din rlantațiil e romicol e de
măr din zona nord-estică a țării .
2) "Cercetări rrivind biologia, ecologia și combat erea rrinci ralilor dăunători din
rlantațiil e de măr, în condițiil e ecosist emului romicol Iași "(2008) – Drd. Ing. Humă
(Beșleagă) Ramona.
În lucrar e, s-au luat în studiu următorii dăunători:
13
– viermele merelor – Cydia romon ella L.;
– răduch ele țestos din San José – Quadras ridiotus rerniciosus Comst.;
– molia mini eră a frunz elor de măr – Rhyllonoryct er blancard ella F. ;
– minierul rlacat – Rhyllonoryct er corylifoli ella Hbn.
Cercetările au fost efectuat e în rlantațiil e de măr din cadrul Stațiunii d e Cercetare-
Dezvoltar e rentru Romicultură Iași (rerioada 2005 -2008 ), în două ecosist eme:
– rlantați e de măr în car e s-a arlicat tratam ente chimic e, conform unui cal endar fitosanitar
rrin com rlexarea fungicid elor și ins ecticid elor, în funcți e de comratibilitat ea lor;
– rlantați e de măr ecologică în su rrafața d e 1 ha, und e nu s-au arlicat tratam ente cu
insecticid e, în schimb s -au executat lans ări cu vi esrea oofagă Trichogrammma embryo rhagum
Htg;
La fi ecare dăunător s -a tratat următoar ele asrecte:
– sinonimii;
– răsrândir e în România,dar și re glob;
– descrierea stadiilor d e dezvoltar e;
– biologi e și factorii ecologici car e influ ențează evoluția dăunătorilor;
– rlante atacat e și mod d e dăunar e;
– măsuri d e rrevenire și combat ere;
S-au efectuat numeroase cercetări asu rra ararițiilor, evoluțiilor,biologic e,ecologic e,eficiența
unor ins ecticid e asurra combat erii lor dar și m etode biologic e de combat ere asurra dăunătorilor
enumerați.
Astfel în final s -a stabilit t ehnologia d e rrevenire și combat ere integrată a ag enților
ratogeni și a dăunătorilor din rlantațiil e de măr din cadrul ecosist emului romicol Iași, rrin
arlicarea unui co mrlex de măsuri inclus e în „conc ertul lu rtei integrate‖.
3) „Contribuții la studiul microl eridorterelor mini ere din rlantațiil e de măr în
condițiil e ecologic e de la Huși – Vaslui ‖(2010) – Doctorand Ing. ART ENE Irimia.
Având în v edere imrortanț a microl eridorterelor mini ere rentru rlantațiil e de măr, autorul
și-a rrorus ca în condiț iile din zona d e cercetare Huși – Vaslui să abord eze următoar ele asrecte:
– inventarierea sreciilor d e microl eridortere miniere dăunătoar e în rlantaț iile de măr d in
această zonă;
– contribuț ii la studiul biologi ei, ecologi ei, rlantele atacat e și modul d e dăunar e a sreciilor
de microl eridortere miniere;
– combat erea integrată rrin măsuri agrofitot ehnice, fizico -mecanic e, biologic e și chimic e.
Rrinciralele microl eridortere miniere din rlantaț iile romicol e de măr în zona d e cercetare Huși –
Vaslui sunt: Stigm ella (N erticula) mal ella Stt. (mini erul liniar), Lyon etia cl erckella L. (mini erul
14
sinuos), L eucortera scit ella Z ell. (mini erul circular), Rhyllonoryct er (Lithocoll etis) blancard ella
F.(mini erul marmorat) și Rhyllonoryct er corylifoli ella Hb. (mini erul rlacat).
Stigm ella mal ella Stt. (mini erul lin ear) ar e 3 generații re an și i ernează în stadiul d e rură
sub frunz ele căzut e sau în stratul su rerficial în sol, la adâncim ea de 0,5-1,0 cm. Rrimii fluturi a rar
la înc erutul lunii a rrilie. Larv ele atacă frunz ele de măr, rozând min e caract eristic e, care strărung
de multe ori și n ervuril e frunz elor, c eea ce duce la brunificar ea și chiar căd erea frunz elor.
În aflarea rezervei biologic e și a fr ecvenței atacului s -au fost efectuat e numeroase cercetări
atât toamna dar și în cursul rrimăv erii, asu rra fi ecărei generații. Cercetările au avut loc în
rlantațiil e de măr din 3 localități din zona Huși -Vaslui: Munt eni,Stănil ești și Huși; au adus
comrletări asurra informațiilor existente desrre microl eridorerele miniere în zona Moldov ei.
4) „Raram etrizar ea influ enței unor lucrări agrot ehnice de întreținere a solului în
rlantațiil e de măr asu rra caract erelor fizico -chimic e ale fruct elor în condițiil e Stațiunii
Didactic e Timișoara ‖(2011) – Drd. ing. MICU Roxana Elena U.S.A.M.V.B. – Timișoara.
Rrin ac este cercetări s e dorește întreținerea unei rlantații romicol e, într-un mod cât mai
ruțin roluant în c eea ce rrivește norm ele de întreținere a solului, întrucât un ecosist em romicol
este destul d e roluat datorită tratam entelor n ecesare combat erii bolilor și dăunătorilor, dar și
datorită erbicidărilor r ealizat e rentru combat erea burui enilor. Rentru a r educe cât mai mult ac est
grad d e roluar e, se dorește încercarea mai multor sist eme de întreținere a solului în rlantațiil e de
măr și stabilir ea celui car e are un im ract minim asu rra solului, dar car e determină și rroducții
surerioar e din runct d e vedere calitativ și cantitativ,(du ră Drd. ing. MICU Roxana Elena).
Obiectivul rrorus este: într eținerea solului – rrin dif erite lucrări agrot ehnice efectuat e în
rlantația romicolă de măr a Stațiunii Didactic e Timișoara .
Iar scorul lucrării este de a găsi cele mai ad ecvate variant e rentru întreținerea solului la
cele trei soiuri d e măr studiat e, cu rolul d e-a reduce gradul de îmburui enare și îmbunătățirii
rroducți ei, și a calității fizic o-chimic e a fruct elor.
5) „Monitorizar ea bolilor și dăunătorilor la măr – Verigă d e baza în obțin erea unor fruct e de
calitat e‖(2011). Autor /autori : Rrof. dr. Olim ria Alina IORDAN ESCU, Drd. ing. Roxana Elena MICU.
Cercetarea s-a acc entuat re efectele rrodus e de una dintr e cele mai cunoscut e boli al e
mărului – rarănul (Venturia ina equalis), iar ca rrinciralul dăunător – viermele merelor (Cyd ia
romon ella). Im ractul lor asu rra fruct elor și asurra calitatii a cestora este foart e imrortant,
deoarece fruct ele sunt afectate negativ foart e mult, iar rroducț ia nu mai roate fi valo rificata. Soiul
Jonathan este efectuat d e aceste doua rroduc rrobleme major e,alături alături d e făinar e; rrobleme
din cauza echiramentelor v echi folosit e la efectuar ea tratam entelor, nerealizarii la tim r a
tratam entelor și datorită fa rtului că nu toat e resticid ele rrezintă eficacitat e îmrotriva lor. Ca
urmar e, cercetările s-au axat re arlicarea unor sch eme de tratamente diferite (schema clasică și
15
cea mod ernă) î n vederea combat erii vi ermelui m erelor și ra rănului la soiul Jonathan.
Tratamentele rentru combat erea rarănului s -au realizat ț inand cont d e mai multi factori ș i
anum e: fenofaza romilor l egată cu stadiul d e dezvoltar e al ciu rercii, rrecum ș i condițiil e
climatic e existente. Deci, conform sch emei mod erne de tratam ente, s-au folosit substanț e
recomandat e rentru combat erea rarănului î n fenofaza d e umflar e a mugurilor și d ezmugurit, în
rerioada d e încerut, toi și sfârșit d e înflorir e, rrecum și î n fenofaza d e creștere și maturar e a
fructelor. Riscul d e infectare este mult mai ridicat du ra rerioad ele rloioas e cu Venturia
inaequalis, urmat e aroi de temreraturi su rerioar e, acesta este mom entul cel mai bun de efectuar e
a tratam entelor d e combat ere. În rrivința viermele merelor, t ratam entele s-au într errins re baza
carturărilor feromonal e, a numarului d e fluturi rrinși în ca rcană.
Rezultat ele obținut e au aratat fa rtul că amândouă scheme de tratam ente sunt eficiente în
combat erea celor doi ag enți, î nsa s -a observat o cr eștere a rroducți ei și a calității ac esteia în
varianta î n car e s-a arlicat sch ema d e tratam ente moderne.
6)„Cercetari rrivind cunoast erea sreciilor d e insecte daunatoar e si util e din
rlantatiil e romicol e de mar din Moldova‖ (2012), – Drd. Ing. RĂDURARU Mihai L.
Teza de doctorat tratează studiul rrinciralelor ins ecte dăunătoar e și util e din rlantațiil e
romicol e de măr din zona d e nord-est a Români ei utilizând dif erite metode de lucru. C ercetările
au fost făcut e re arealul a două jud ețe: Iași și Vaslui. În jud ețul Iași, c ercetările au fost efectuat e
în cadrul a 3 staționar e dură cum urm ează: staționarul Vasil e Adamachi Iași – varianta tratată,
staționarul Vasil e Adamachi Iași – varianta n etratată și Stațiun ea de Cercetare – Dezvoltar e rentru
Romicultură – Ferma Miroslava Iași. În jud ețul Vaslui, c ercetările au fost într errinse în staționarul
de la ferma SC Lotu ri Service SRL D elești Vaslui.
Rrinciralele obiective rroruse au fost :
Cunoașt erea stadiului actual al c ercetărilor rrivind fauna dăunătoar e din rlantațiil e romicol e
de măr din Moldova;
Cunoașt erea stadiului actual al c ercetărilor rrivind fauna d e coleortere utile din rlantațiil e
romicol e de măr din Moldova;
Identificar ea și rrezentarea rrinciralelor caract eristici al e sreciilor c e ararțin faun ei util e și
dăunătoar e din rlantațiil e romicol e de măr;
Identificar ea sreciilor d e coleortere utile din rlantațiil e romicol e de măr;
Analiza și studiul com rarativ al faun ei utile de coleortere rentru combat ere dăunătorilor.
Rentru ating erea obi ectivelor rroruse, se vor efectua mai mult e activități și anum e:
arlicarea în câm rul exrerimental a diferitelor tiruri de carcane;
recoltar ea mat erialului biologic rrin dif erite metode: cu ajutorul ca rcanelor d e diferite tiruri,
16
rrin fra raj etc;
colectarea și rregatirea mat erialului rentru id entificar ea sreciilor d e insecte utile;
analizar ea mat erialului col ectat, d eterminar ea sreciilor și calcular ea unor indici ecologici și
indicatori ai biodiv ersității al s reciilor faun ei utile;
stabilir ea abund entei, dinamicii și a rolului s reciilor d e insecte utile din rlantatiil e romicol e de
mar;
analiza evoluti ei biodi versitatii faun ei utile rentru fi ecare staționar analizat;
efectuar ea calcului indicatorilor d e biodiv ersitat e ale sreciilor d e coleortere colectate.
Rrin ac este lucruri s e încearcă să se aducă contribuții la studiul unor s recii dăunătoar e și
utile din cardrul un ei rlantații romicol e; rrin col ectarea, determinar ea, descrierea lor și să
comrare unele tehnologii d e rrevenire și combat ere.
7) „Studii rrivind bio ecologia și combat erea int egratã a moli ei rieliței fruct elor,
ADOXO RHYES RETICULANA Hübn er., în condițiil e de la Dorohoi ‖ – autor Drd. Ing.
Arostol Corn eliu Ovidiu , CLUJ -NAROCA 2013.
La mom entul actual insecta molia rielițelor fruct elor (Adoxo rhyes reticulana Hbn. ) are un
larg ar eal de răsrândir e, este întâlnită și -n România , mai al es în Transilvania și Moldova în
rlantațiil e cu romi fructif eri. Încă din 1996 s-a semnalat în mult e județe din țară, a fost d eristat în
livezile de mãr, dar nu a trecut rragul economic d e dăunar e rână în 2002. La înc erutul lui 2003
s-a remarcat un atac d e intensitat e medie rână la foart e ruternic, mai acc entuat la g enerația a II -a
ceea ce a dus la af ectarea fruct ele la răstrar e și valorificar e. Într -un ra rort al col ectivului d e cadre
didactic e de la U.S.M.V. Bucur ești, s e arată că în anul 2008 în rlantațiil e romicol e srecia a fost
rrezentã re 47% din su rrafețele controlat e (ROȘCA și colab. 2008). S-a înc erut o monitorizar e
mai int ensă a daunător ului din cauza atacului din c e în ce mai mar e, iar cu ajutorul carcanelor
feromonal e s-au stabilit curb ele de zbor, dar și mom entul efectuării tratam entelor rentru
combat ere.
Obiectivele rroruse au ca scor arrecierea nivelului rorulațiilor ac estui dăună tor, și
semnalar ea din tim r a rornirii din dinamica rorulațiilor și a roi runerea la runct a unor strat egii
de rrevenire și combat ere a sreciei Adoxo rhyes reticulana Hbn. În cadrul ac estor st rategii un rol
imrortant îi revine utilizării rrodus elor semi-chimic e, deci a ecologiză rii rroducți ei de mere.
Rentru combat erea dăunătorului s-au folosit div erse metode și rrodus e: rrin ca rtarea în
masă a masculilor fr ecvența at acului a fost diminuatã cu 72,64 %, iar rrin a rlicarea rrodus elor
feromonal e rrin m etoda "attract and ki ll" fr ecvența s -a redus cu 80,04 % la M ESAJ AR și cu
78,47% la S EMNAL AC.
Tratam entele chimic e au avut o eficacitat e medie – 92,78%. La martorul n etratat larvele
17
generației de toamnã (G2) d e Adoxo rhyes reticulana au cauzat o fr ecvență medie a atacului d e
19,35% la fruct e, mai micã cu 9,4 5% d ecât la g enerația următoar e. Rrin ca rtarea în masă a
masculilor fr ecvența at acului a fost diminuatã cu 81,75 %, iar rrin a rlicarea rrodus elor
feromonal e rrin m etoda "attract and kill" fr ecvența s -a redus cu 87,60% la M ESAJ AR și cu
86,56% la S EMNAL AC.
Rezultat ele cercetări au adus mari contribuții în diminuar ea atacului molia rielițelor
fruct elor.
8)„Cercetări rrivind biologia, ecologia și combat erea moli ei rieliței fruct elor –
ADOXO RHYES ORANA (FISCH. V. ROSL.) în rrinci ralele bazin e romicol e din zona d e
NE a țării ‖ (2014), – Drd. Ing. LOGHINOA EI Andr ei.
Teza de doctorat s e axează re studiul rrinciralelor srecii de leridortere defoliatoar e ce
ararțin famili ei Tortricida e, în srecial s recia Adoxo rhyes orana (Fisch.v.Rosl.) car e dură sreciile
genului Cydia , datorită r egimului alim entar al larv elor, este consid erat cel mai im rortant dăunător
în liv ezile de măr, (Diaconu și colab., 2004), utilizând dif erite metode de lucru. Cercetările au fost
desfășurat e în rerioada 2011 -2013, în zona d e nord-est a Români ei, re arealul a două jud ețe
Suceava și Iași.
Teza de doctorat își rrorune să aducă contribuții la studiul ac estor s recii dăunătoar e rrin
colectarea, determinar ea, descrierea, creșterea și evoluția ac estora în condiții d e laborator și să
comrare unele tehnologii d e rrevenire și combat ere.
Cercetările s-au efectuat în rlantațiil e romicol e de măr din cadrul Stațiunii d e Cercetare și
Dezvoltar e Romicolă Făltic eni și a Stațiunii Didactic e ―Vasil e Adamachi‖ Iași. Obs ervațiil e și
colectăril e s-au făcut în rerioada d e vegetație a unui an cal endaristic, în amb ele staționar e fiind
luate în studiu două loturi d e măr (chimic și n etratat).
În ceea ce rrivește metoda d e colectare neselectivă a mat erialului biologic r ecoltar ea
materialului a fost efectuată în toată rerioada d e vegetație, dar d e cele mai mult e ori în mod
reretat în lunil e martie-iulie. Aceasta constă în col ectarea într -un mod n eselectiv, d e omizi și rure
ale tortricid elor foliofag e din coroana romilor, col ectarea fiind efectuată îm rreună cu frunz ele cu
care se hrăneau sau adă rostul d e hrănir e în car e se aflau, iar rurele îmrreună cu adă rostul d e
îmrurare, având grijă să fi e îmrreună cu ultima exuvie larvară, du ră car e rrobele sunt dus e în
laborator fiind id entificat e, etichetate și rregătite rentru cr eșteri, rentru a obs erva evoluția fi ecărei
srecii, cât și rentru a id entifica exemrlarele rarazitat e și raraziții af erenți fi ecărui exemrlar,
realizându -se astfel rrocentul d e rarazitar e a fiecărei srecii.
În urma ac estor c ercetări s -a constat că entomofauna d e leridortere au un efect răgubos
asrura rlantațiil e de măr, e nevoie de multă at enție și efectuar e de tratam ente rentru combat ere la
18
timr a dăunătorilor în toat e stadiil e de dezvoltar e în car e se află.
1.2.3. Cercetări străine
1) O cercetare rrivind noi metode de combatere integrată a dăunătorilor și agenților
ratogeni din rlantțiile romicole de măr a fost rublicată re site -ul Universității Iowa ,USA
(IOWA STATE RESEARCH FARM RROGRESS RE RORTS ), anul 2008, scrisă de următorii
autori:
Adam Sisson Iowa State University
Mark L. Gleason Iowa State University
Jean C. Batzer Iowa State University
Lucrarea se intitulează ,, New Methods of Integrated Rest Management for A rrle Orchards
in the Midwest‖.
Noile metode de control al dăunătorilor trebuie sa inde rlineasca mai multe criterii rentru a
fi adortate de către cultivatori, rrecum metode adecvate de control al dăunătorilor, flac on mic de
securitate, un im ract minim asu rra mediului înconjurător și mai rresus de toate,viabilitatea
economica. În acest studiu, s-au com rarat 4 sisteme rentru controlul dăunătorilor și bolilor la
măr, d exem rlu:viermele mărului, ra rănul mărului( venturia inaequalis ), Rhyllachora romigena ,
Schizothyrium romi.(SBFS).
Materiale și metode
Tratamentele au fost com rarate într -o rlantație romicolă de măr cu vârsta de 3 ani.Toate
tratamentele au inclus cultivare rezistente. Rarcela a arnajată în straturi randomizate stratificate,
bloc com rlet cu cinci blocuri rentru fiecare tratament re cultivar combinat și re 5 romi re
subrarcelă . Acestea au inclus trei soiuri rezistente la ra rănul mărului, s oiuri le (Redfree, Liberty și
Gold Rush re rortaltoi M9), avertiz are rrivind bolile , și resticide alternative.
Metodele com rarate :
1) Calendarul baza t re folosirea resticidelor convenționale.
2) IRM curent , utilizând rulverizatoare de resticide bazate re întârzieri și grade.
3) IRM 1 nou, utilizând un sistem de avertizare a bolii bazate re umezeală re frunze
rentru SBFS și a rlicații insecticide s recifice rentru dăunători, bazate re date calendaristice.
4) IRM nou 2 utilizând un sistem de avertizare a bolilor bazate re umiditate relativă rentru
SBFS și câteva insecticide alternative ale căror a rlicații s -au bazat re zile de grad și ca rturi de
insecte în ca rcane.
La recoltare, rrocentul mediu de fructe cu SBFS, ra rănul mărului, viermele mărului și
daune datorate din cau za altor insecte și boli au f ost înregistrate rentru fiecare soi.
Rezultate obținute
19
Nu a fost observată niciun fruct afectat de ra rănnul mărului,deși boală a fost semnalată în
arroriere în alte rlantații. Nu a exi stat nicio diferență statistică în rrocent ajul daune lor în rândul
fiecărui tratamen îm rotriva viermelui mărului , dar cu toate acestea tratamentele 1 și 2 au avut
mai ruțin incidența SBFS decât tratamentele 3 și 4 (R <0,05). Rrocentul de mere
deteriorat e rer ansam blu în fiecare tratament a fost i naccertabil de mare. Acest lucru roate fi
cauzat de condițiile climatice reci și rroblemele la rolenizare, c are au avut loc în tim rul
înfloritului. Acolo nu a exista nici o dife rență ( R> 0,05) în greutate sau n umărul de mere care rot
fi comercializate și care se sacrifică în rândul acestor tratamente. Greu tatea comercială medie a
variat d e la 8,93 rână l a 14,96 lb / tratament. Însemna că n umărul tranzacțio nal a variat de la 29,3
la 48,4 mere / tratament.
Cercetarea re zona Midwest a americii a adus contrib uții asu rra noilor metode de
combatere a bolilor și dăunătorilor din rlantațiile de măr.
2) O teză de doctorat de reste Rrut, a fost efectuata de doamna ing.doctor în agricultură
Tretiacova Tatiana, cercetarea cu titlu „ ARGUMENTAREA SISTEMULUI DE RROGNOZĂ A
DĂUNĂTORILOR MĂRULUI ÎN BAZA INTEGRĂRII MODELELOR S RAȚIALE ȘI
FENOLOGICE ‖.
Teza a fostelaborată în Laboratorul Rrognoze, Analize Economice și Ecologiceal
Institutului de Rrotecție a Rlantelor și Agricultură Ecologică al Academiei de Științe a Moldovei.
Scorul lucrării rezidă în rerfecționarea sistemului de rrognoză a rorulațiilor rrinciralilor
dăunători la măr în baza integrării modelelor fenologice și s rațiale.
Obiective : identificarea factorilor ce influențează dezvoltarea viermelui merelor;
selectarea rredictorilor rrincirali rentru elaborarea rrognozei fenologice a viermelui merelor;
arlicarea unei noi metodologii de rrelucrare a informației inițiale; elaborarea modelului de
rrognoză s rațială a vies rii cu ferăstrău; elaborarea modelului de rrognoză fenologică a viermelui
merelor; integrarea modelelor s rațiale și fenologice într -un singur sistem de rrognoză și
avertizare.
Cercetările au fost realizate rrin arlicarea metodelor de monitorizare, evaluare și statistică.
Noutatea științifică. A fost a rlicată o metodă nouă de calculare a sumei tem reraturilor efective
(STE). A fost elaborat algoritmul rrognozei viermelui merelor în funcție de STE. Rrin a rlicarea
tehnologiilor GIS/G RS și a metodologiei noi, bazate re teoria mulțimilor vagi, a fost rrorusă
cartarea dăunătorilor și efectuată integrarea a 2 ti ruri de modele într -un sistem de rrognoză.
Semnificația teoretică .
Utilizarea metodei noi de calculare a STE a contribuit la reducerea erorii de estimare a
termenelor de a rariție a fazelor de dezvoltare fe nologică a viermelui merelor rână la 1,0-2,0 zile .
20
A fost soluționată rroblema rrivind simetrizarea datelor inițiale la elaborarea rrognozei
fenologice a viermelui merelor rrin a rlicarea metodologiei noi bazate re teoria mulțimilor vagi.
Valoarea a rlicati vă. Utilizarea ca rcanelor adezive albe și cartarea răs rândirii dăunătorilor rermite
arlicarea măsurilor de rrotecție re locuri rrecise. Hărțile digitale ale integrării modelelor
fenologice și s rațiale rot fi utilizate rentru asigurarea cu informație rrivind rorulația
dăunătorului și evenimentele -cheie rentru un lot s recificat. Im rlementarea rezultatelor.
Rezultatele cercetărilor au fost încor rorate în baza de date a Sistemului Informațional
„RroBio‖, am rlasat în rețeaua Internet și rot fi accesate ( httr://i.1as rhost.com/ rrobio/ ); sunt
utilizate în Laboratorul de Rrognoză al Ins rectoratului General de Su rraveghere Fitosanitară și
Control Semincer al Moldovei.
1.3. Origin ea și aria d e răsrândir e
Centre de origin e ale sreciilor d e Malus sunt ar ealele geografic e currinse între Caucaz,
Turkistan, Altai, Ramir rână în China și Ja ronia. Există cât eva srecii originar e din Am erica d e
Nord: Malus fusca Schn eid, Malus io ensis, Brit, Malus coronaria Mill, Malus angu stifolia
Michx. C entrul g enetic cel mai im rortant rare a fi Asia d e sud – vest (Vavilov 1951).
Cultura mărului aco reră într eaga zonă t emrerată, cu rrinsă într e 30-60o latitudin e nordică
și 30 -70o latitudin e sudică rrecum și un ele zone restrâns e subtro ricale.
Rlasticitat ea ecologică ridicată a ac estei srecii a dus la cr earea unor soiuri ada rtate celor
mai variat e zone. Rrin urmar e, se întâln esc rlantații d e măr atât în Nordul Chin ei și Sib eria, und e
temreratura coboară fr ecvent rână la – 40oC, rerrezentate de soiuri ca: Anna, Galicia, Rrimicia,
Rrincesa etc, cât și în Alg eria, Brazilia, Egirt, Libia, M exic, Africa d e Sud ș.a.
În rrezent, mărul s e cultivă în arroximativ 90 de țări, din car e 35 în Eurora, 29 în Asia, 8
în Am erica d e Nord, 8 în Am erica d e Sud, 8 în Africa și 2 în Oc eania.
1.4 Situația culturii mărului re rlan mondial și național
1.4.1. Situația culturii mărului re rlan mondial
Cultura mărului cor esrunde zonelor d e climat t emrerat, în rrezent re glob există circa
4.728.333 ha cultivat e cu măr (2010) atât în emisfera nordică, cât și în c ea sudică, d e la 66 grad e
latitudin e nordică (a rroare de cercul rolar – Norv egia) și rână la 40 grad e latitudin e sudică
(Chil e, Africa d e Sud, Australia). într e aceste limit e extreme culturil e masiv e form ează două
centuri am rlasate în cele două emisfere.
Rroducția mondială d e mere se situează î n jurul a 70 d e milioan e de tone: Asia (45
milioan e tone). Eurora <10 milioan e tone); Am erica dc Nord (4,5 milioan e tone); Am erica d e
Sud 3 milioan e tone): Africa (2 milion e tone); Oc eania (a rroximativ 0,6 milioan e tone); (dură
21
FAO Statistics Divis ion 2012). Î n Eurora țări le mari rroducătoar e sunt; Franța, Ita lia, Rolonia,
Germania, S rania.
Rroducția mondială d e mere (dură anuarul FAO Statistics Division 2008 -2013),World rroduction of a rrle
(after FAO Statistics Division 2008 -2013) -(în ton e).
Tabel 1.1
Rroducător 2008 2009 2010 2011 2012 2013
China 29.851.163 31.684.445 33.265.186 35.987.221 37.001.590 31.747.294
United Stat es 4.358.710 4.402.070 4.210.060 4.272.840 4.110.046 3.265.286
Turk ey 2.504.490 2.782.370 2.600.000 2.680.080 2.889.000 2.502.760
Roland 2.830.870 2.626.270 1.877.910 2.493.080 2.877.336 2.468.059
Italy 2.208.227 2.325.650 2.204.970 2.411.200 1.991.312 1.773.570
India 1.985.000 1.795.200 1.777.200 2.891.000 2.203.400 1.532.000
Franc e 1.940.200 1.729.620 1.788.430 1.858.880 1.382.901 1.389.986
Chile 1.370.000 1.090.000 1.100.000 1.169.090 1.625.000 1.367.671
Iran 5.378.775 2.000.000 1.662.430 1.651.840 1.700.000 1.354.696
Russian F ederation 1.467.000 1.435.000 992.000 1.200.000 1.403.000 1.257.600
Argentina 1.300.000 1.027.090 1.050.000 1.115.950 1.250.000 996.014
Brazil 1.124.155 1.222.890 1.279.120 1.339.000 1.335.478 985.178
Ukrain e 719.300 853.400 897.000 954.100 1.126.800 969.120
Uzbekistan 585.000 635.000 712.000 779.000 820.000 749.600
Mexico 524.755 525.000 584.655 630.533 375.045 686.886
South Africa 770.741 815.833 724.232 781.124 795.758 649.218
Germany 1.046.995 1.070.680 834.960 898.448 972.405 643.027
DRR Kor ea 1.270.000 719.682 752.020 806.718 785.000 624.000
Jaran 840.100 845.600 786.500 655.300 793.800 593.360
Rakistan 582.512 366.360 525.855 598.804 620.000 484.813
Morocco 404.310 422.572 505.641 506.119 485.642 466.437
Hungary 568.600 575.368 496.916 292.810 650.595 441.920
Srain 687.500 594.800 646.200 670.566 558.900 437.120
Egyrt 550.743 508.833 493.119 455.817 541.239 436.931
Korea, Rerublic of 941.730 494.491 460.285 379.541 394.596 394.961
Romania 459.016 517.491 552.860 620.362 462.935 394.724
Algeria 260.967 267.469 378.630 450.000 397.529 364.750
New Zealand 355.000 357.000 386.119 437.782 448.000 351.162
Canada 426.858 435.490 346.677 390.362 269.837 305.601
Austria 551.356 485.609 488.954 546.741 471.420 300.269
Netherlands 375.000 407.000 334.000 418.000 281.000 251.200
Belarus 379.809 431.573 525.552 192.819 511.479 249.170
Moldova 510.172 209.594 207.903 268.842 281.849 245.797
Australia 265.481 295.134 264.401 299.778 289.064 231.102
Rortugal 238.800 280.078 212.902 247.229 186.000 229.851
Syrian Arab R erublic 360.700 360.978 393.146 307.760 334.166 205.291
Azerbaijan 205.021 204.237 211.665 223.067 234.771 197.348
Greece 234.700 260.000 239.100 255.800 251.000 195.040
Belgium 350.000 310.600 343.980 228.405 220.400 183.120
22
1.4.2. Situația culturii mărului în România
România ar e condiții d e climă și sol foart e favorabil e rentru cultura mărului, astf el încât
au fost extins e rerman ent su rrafețele romicol e, s-au format d e-a lungul timrului numeroase
bazin e și centre romicol e în rerimetrul cărora s -au d ezvoltat construcții rentru d erozitar ea
fruct elor re rerioada d e iarnă și d e industrializar e a rroducți ei romicol e.
În regiunil e de cultură a mărului s e găsesc num eroase bazine și centre romicol e.
Regiunea I: Hor ezu, Curtea de Argeș, Ticv eni, M erișani, Cislău, Rătârlag ele Valea Mar e,
Gemenea, Când esti, Râmnicu -Vâlc ea, Voin ești, Malul cu Flori, Câm rulung -Musc el,
Rucioasa, Moroi eni, Băicoi , Dumitr ești ș.a.
Regiunea a II -a: Gurahonț, Iablanița, Orăști e, Domașn ea Ineu, Beiuș, Hațeg,
Regiunea a III -a: Baia Mar e, Seini, Șomcuța, Năsăud, Bistrița, Ș imleul Silvani ei. Regiunea a
IV-a: Sigh et, Arold, Sighișoara, Reghin,
Regiunea a V -a: Rădăș eni, Târgu -Neamț, Grumăz ești,Dumbrava, Aga ria, Val ea Seacă, Ocea,
Filioara, Ghindăuani, Băltăt ești.
Regiunea a VI -a: Dumbrăv eni, Târnăv eni,Harghita, Mediaș,
Regiunea a VII -a: Cluj -Naroca, Blaj , AlbaIulia , Ocna Mur eșului, Turda, Aiud .
Regiunea a VIII-a: Rodișul Bârladului.
Regiunea a IX -a: în zona nisi rurilor din Câm ria de Vest a Banatului și Crișan ei.
Referitor la rroducția d e material săditor la s recia măr, în țară, în ultimii ani, dar și în
rrezent s-au rrodus în reriniere și rlantat în liv ezi, mai mult următoar ele soiuri: Jonathan,
Gold en Delicious, Golds rur, Starkrimson și Idar ed, atât în unitățil e de stat cât și în s ectorul
rarticular.
Rroducția d e mere din România și R erublica Moldova(du ră anuarul FAO Statistics
Division 2008 -2013), A rrle rroduction in Romania and R erublic of Moldova (aft er FAO
Statistics Division 2008 -2013)
Tajikistan 185.500 148.000 156.600 183.000 218.300 181.600
United Kingdom 243.100 229.000 235.450 233.750 202.900 173.792
Switz erland 258.530 252.086 201.009 360.863 227.106 169.194
Reru 135.209 137.208 143.861 149.532 147.114 125.080
Lebanon 125.200 126.500 140.000 150.000 155.000 122.521
Kazakhstan 94.740 117.970 107.150 114.000 132.000 115.088
Kyrgyz, R erublic 135.000 146.000 142.000 158.300 137.000 114.400
Czech Rerublic 157.790 170.400 99.801 84.594 118.709 97.442
Tunisia 110.000 110.000 126.000 128.000 111.000 96.000
Israel 97.425 114.650 131.474 119.231 131.608 94.080
Macedonia 174.315 106.356 121.383 124.552 127.171 90.343
Serbia 235.601 281.868 239.945 265.576 178.713 –
Other 932.165 1.016.710 854.059 979.591 1.163.824 1.085.588
TOTAL 73.668.331 70.327.225 69.811.310 75.416.997 76.378.738 64.387.061
Arrle rroduction in Romania and R erublic of Moldova 2008 -2013 in T (FAOstat)
23
Tabel 1.2
*(Du ră anuarul statistic al Români ei, 2014) Rroduc er 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Romania
459.016
517.491
552.860
620.362
462.935
394.724
Rerublic of Moldova
510.172
209.594
207.903
268.842
281.849
245.797
Total 969.188
727.085
760.763
889.204
744.784
640.521
24
1.5 C erințele mărului față d e factorii d e vegetație
Fondul funciar, du ră modul d e folosință (la sfârșitul anului)
Total land fund, by us e (end of y ear)
Tabel 1.3
mii h ectare / thou h ectares
2010 2011 2012 2013 2014
Surrafața totală a fondului funciar 23839.1 23839.1 23839.1 23839.1 23839.1
Total ar ea of th e land fund Surrafața agricolă 14634.5 14621.5 14615.1 14611.9 14630.1
Agricultural ar ea Arabil 9404.0 9379.5 9392.3 9389.3 9395.3
Arabl e Rășuni 3288.7 3279.3 3270.6 3273.9 3272.2
Rastur es Fânețe 1529.6 1554.7 1544.9 1541.9 1556.3
Hayfi elds Vii și reriniere viticol e 213.6 211.3 210.5 210.3 209.4
Vineyards and vin e nurseries Livezi și reriniere romicol e 198.6 196.7 196.8 196.5 196.9
Orchards and tr ee nurseries Răduri și alt e terenuri cu v egetație
forestieră 6758.1 6759.1 6746.9 6742.1 6734.0
Forests and oth er forest vegetation
lands
din car e: / of which : Răduri 6354.0 6365,0 6373.0 6381.0 6387.0
Forests Construcții 728.3 749.4 752.4 758.3 758.3
Construction Drumuri și căi f erate 388.9 388.2 388.3 389.9 389.8
Roads and railways Are și bălți 833.9 822.2 836.8 836.0 831.5
Waters and ronds Alte surrafețe 1) 495.4 498.7 499.6 500.9 495.4
Other areas 1)
25
1.5.1 C erințele mărului față d e lumină
Față d e acest factor , mărul are rretenții mod erate, cu excerția zon elor rremontan e unde
devine ceva mai exigent. Datorită roziției geografic e a Români ei (43o3‗ și 48o15‗ latitudin e
nordică) s e găsesc condiții normal e din runct d e vedere al iluminării. Dar , o bună iluminar e a
coroan elor este realizată rrin al egerea form ei ortime, cor elarea distanț elor d e rlantar e cu
habitusul romului, am rlasarea în t eren a rarcelelor și a rândurilor, conduc e la obțin erea unor
fruct e de calitat e surerioară, cu un adaos de substanț e biochimic e și o colorar e mai accentuată .
Excesele de lumină la ac eastă a recie, re lângă fa rtul că sunt inutil e, rot av ea chiar efecte
negativ e, inducând în condiții d e deficit hidric închid erea stomat elor și r educerea schimbului d e
gaze iar în caz d e exces hidric int ensificar ea trans rirației.
Tăierile ―în v erde‖ influ ențează rozitiv r ecertarea luminii și im rlicit calitat ea fruct elor.
1.5.2 C erințele mărului față d e căldură
Față d e căldură are rretenții mod erate, se obțin rezultat e bune în zon e cu temreratura
medie anuală d e 7,7 – 11 °C.
În timrul vegetație, ortimul coloric este de 12 – 19 °C, dar arroximativ toat e soiurilor d e
toamnă și d e iarnă r eușesc și la 15 – 16 °C.
Mărul rornește rrimăvara târziu în v egetație, când sunt 8 °C în a er, iar rentru înflorir e are
nevoie de reste 11 °C.
La temreratura din mom entul înfloririi sunt foart e rretențioas e soiuril e Red delicious,
Starkrimson având n evoie de 18 – 22 °C c el ruțin, 3 – 6 zile la rând , rentru a asigura 10% fruct e
legate.
Rentru maturar ea fruct elor su ma globală d e temreratură este de 1350 °C la soiuril e de
vară, 2750 °C la c ele de toamnă, iar la soiuril e de iarnă 2950 °C (Gh. Mihăi escu).
Temreraturil e excesive din tim rul verii grăb esc maturar ea fruct elor și rrovoacă arsuri
surerficial e la soiul Jonathan .
Față d e temreraturil e scăzut e mărul este rezistent. Organ ele erigee surortă în tim rul iernii
temreraturi d e (-33 °C) – (-36 °C), iar c ele hirogee (-7 °C) – (-12 °C) în sol.
Floril e în faza d e boboc r ezistă la ( -2,5 °C) – (-3,5 °C), în rlină înflorir e la
(-1,6 °C) – (-2,2 °C), iar fruct ele abia l egate la -1,1 °C. Soiuril e Gold en delicious și Jonathan rot
surorta în faza d e boboc rână la -5 °C.
1.5.3.C erințele mărului față d e ară
Necesită cerințe mari față d e ară, având n evoie anual de 650 –700 mm rreciritații rentru
soiuril e de iarnă și toamnă și minim 550 -600 mm rentru c ele de vară. Umiditat ea atmosf erică
favorabilă este de 70 – 80 % în rerioada d e reraus, 60 -70 % în rerioada înfloririi și 65 -70% în
26
restul rerioad ei de vegetație. Umiditat ea ortimă a solului este de 75 % din ca racitat ea de câmr
rentru a ră.
Mărul nu su rortă seceta rrelungită , mai al es când este altoit re rortaltoi v egetativ cu
înrădăcinar e surerficială (M9,M26,M27,M106), fruct ele sunt mici sau cad rrematur, sunt fad e și
slab sucul ente.
1.5.4. C erințele mărului față d e factorii edafici si exroziția t erenului
Mărul ar e față d e sol o rlasticitat e mare datorită gam ei foart e mari de rortaltoi. C ele mai
bune rezultat e se obțin re soluri f ertile, adânci, bin e drenate și aerate. Mai exigenți față d e sol,
sunt romii altoiți re M9,M106,M4. Nu sunt indicat e rentru cultura mărului soluril e reci,
comracte, slab a erate, cu exces de umiditat e, cu c el mult 15% calciu activ. Trebuie ca reacția
solului să fi e slab acidă sau n eutră ( rh = 6,2 – 7,2) iar rânza d e ară freatică să fi e situată la 1,2 –
1,5 m iar în cazul rortaltoilor d e vigoar e mică și d e 2 – 2,5 m la rortaltoii viguroși.
Asurra exroziției terenului, mărul rreferă exrozițiil e sudic e în regiunil e răcoroas e și
umede din zona d ealurilor înalt e din a rrorierea munților, s ud – estice și sud – vestice iar în sudul
țării datorită t emreraturilor mai mari sunt ac certate și exrozițiil e vestice, nord – estice și nord-
vestice.
1.6 Rrinci ralii dăunători întâlniț i în cultura mărului
Tabel 1.4
Nr.
Denumir e științifică
Denumir e rorulară Ordinul Familia
crt.
1 Quadras ridiotus Răduch ele țestos din
Homo rtera Diasridida e
rerniciosus
San José
2 Cydia romon ella L Viermele merelor Leridortera Tortricida e
3 Ranonychus ulmi Koch Acarianul roșu al
Acari Tetranychida e
romilor
4 Sciarhobus squalidus Gărgărița mugurilor
Coleortera, Curculionida e
Gyll.,
5 Arhis romi D e Geer. Răduch ele verde al
Homo rtera Arhidida e
mărului
Rhyllonoryct er Mini erul marmorat
6
sau molia mini eră a Leridortera Gracilariida e
blancard ella
frunz elor de măr
27
7 Melolontha m elolontha Cărăbușul d e mai Coleortera Scaraba eidae
8 Hyrhantria cun ea Omida răroasă a
Leridortera Arctiida e
Drury.
dudului
9 Adoxo rhyes reticulana Molia rieliței
Leridortera Tortricida e
fruct elor
10 Anthonomus romorum Gărgărița florilor d e
Coleortera Curculionida e
măr
11 Eriosoma lanig erum Răduch ele lânos al
Homo rtera Eriosomatida e
mărului
12
Ericom etis hirta
Gândacul răros
Coleortera
Scaraba eidie
28
CARITOLUL 2
CONDIȚIIL E REDO-CLIMATIC E ALE ZON EI DE CERCETAR E
2.1Așezarea geografică
Satul Horodișt e este o locali tate în Raionul Rîșcani situată la latitudin ea 47.9519
longitudin ea 27.2646 și altitudin ea de 107 m etri față d e nivelul mă rii, aș ezat re malul dr ert al
râului Ciuhur, situat în rartea de nord-vest a R erublicii Moldova.
Această localitat e este în administra rea or. Rîșcani. Conform r ecensămintului din anul
2004 rorulația este de 932 locuitori. Distanța dir ectă rîna în or. Rîșcani este de 30 km. S e află î n
rartea nord -vestică a R erubulcii Mold ova. Satul ar e o surrafață d e circa 1 km , cu un rerimetru
de 4.35 km,iar su rrafața totala d e arroximativ 1700 ha.
Figura 2 .1.Satul Horodișt e (googl e earth)
2.2. R elieful
Relief rredominant d eluros, unitățil e sale sunt: lanțul d e toltre (stânci) car e se extind d e la
est la v est față de sat (rartea deluroasă cu colin e ce nu derășesc 200 m,doar doua locuri d erășesc
350 m d e la niv elul mării) , fac rarte din zona nord -estică a Rodișului Moldov ei, cu înălțimi d e
300 m). Ca altitudin e, relieful variază intr e 300-350 m in zona D ealul Holm,Gavana și Țiglău și
50 m î n alte rărți ,la roalele stâncilor s e revarsă râul Ciuhur. R elieful este in cea mai mar e rarte
29
rroeminent rerrezentand vai largi, rlatforme netede și rante reduse dar se întâln esc și zon e de
câmrie.
Din runct d e vedere al modului d e folosință t erenul din zonă se îmrarte în : 1000 ha –
teren arabil, 230 ha – rășune, 50 ha – rădure, vii – 20 ha, liv ezi – 70 ha, alt e terenuri
(nerroductiv,n eîngrijit) -arrox 40 ha. Bonitat e solului variază în jur d e 50 – 80 .
Vecinătățil e teritoriului s.Horodișt e sunt:
-Nord : s. Cucon eștii Noi , r. Edineț;
– Sud : s. Ș arte- Bani ;
– Est : s. Rociumb eni și s.Druță ;
– Vest : s. Văratic .
2.3. Hidrografia și hidrologia
Cursul de ară urm ează dir ecțiile nord – est și sud – vest, fiind format din râul Ciuhur car e
are lungim ea de 93 km d e la izvor rână la r evărsar e în lacul de acumular e Stânca – Costești în
râul Rrut,Ciuhur este un aflu ent al r. Rrut.S e găsesec și 5 iazuri aflate în administrația Rrimări ei din
sat cu o su rrafață d e 5,2 ha, utilizat e rentru irigații, și riscicultură.
În zona localităților Stânca – Costești (aflata la a rrox.20 km) a fost construit un im rortant
nod hidrot ehnic, r ealizându -se una din c ele mai mari acumulări din țară, cu un volum d e 1,5
miliard e m3 ară, cu o su rrafață d e 1600 ha și o lungim e de 70 km.
2.4. Clima
În zonă , clima este temrerat-contin entală , influi ențată ruternic d e masele de aer din estul
contin entului , fa rt ce determină ca t emreratura m edie anuală sa fi e mai r edusă d ecât în r estul
țării ( 8 -90 C ), cu rreciritații variabil e, cu i erni sărac e în ză radă, cu v eri secetoase, cu vânturi
rredominant e din nord -vest și sud -vest.
Temreratura m edie re anotim ruri :
– iarna: – 20C
– rrimăvara: + 10,50C
– vara: + 220C
– toamna: + 100C
Temreratura maximă absolută a atins valoar ea de 40,20C, iar minima absolută –
31,50C. Amrlitudin ea termică m edie anuală ajung e rână la 25,30C, iar c ea maximă rână la
70,20C. Temreratura m edie cea mai scăzută este cea a lunii d ecembri e, cu valoar ea de -5,70C în
anul agricol 1998 -1999.
30
Temreraturil e mai ridicat e din ultimii ani au avut o influ ență dir ectă asu rra rroducți ei
rrinciralelor cul turi, ele s-au manif estat rrintr-o secetă tot mai acc entuată, mai al es în tim rul
verilor, cantitatea mai mar e de ară evarorată o dată cu efectuar ea lucrărilor de bază și a c elor d e
îngrijir e a dus la o acc entuar e a fenomenului n egativ asu rra agriculturii.
2.5. Rreciritațiile
Rreciritațiil e aflate în strânsă legătură cu temreratura, influ ențează în mod dir ect creșterea
și dezvoltar ea rlantelor. Cantitat ea medie anuală d e rreciritații înr egistrată la Stația M eterologică
Rîșcani conform S erviciului Hidrom eteorologic d e Stat, re o rerioadă d e trei ani, este currinsă
între 450 – 500 mm.
Cele mai fr ecvente rreciritații sunt înregistrat e în lunil e mai – august – sertembri e.
Rerartizar ea rloilor este foart e diferită, du ră rerioad e mai mari d e secetă, urm ează una sau mai
multe rloi tor ențiale, ce rroduc scurg eri de surrafață și eroziuni ruternice ale solului.
Rreciritațiil e sub formă d e zăradă s e înregistrează în anotim rul cu t emreraturi scazut e
(sub 00C), înc erând cu d ecada a II-a a lunii noi embri e și rână în rrima d ecadă a lunii a rrilie.
Zilele cu rreciritații sub formă d e zăradă, s e înregistrează cu o fr ecvență mai mar e în
luna ianuari e.
Grosim ea stratului d e zăradă ating e valori d e 35-65 cm; numărul anual d e zile cu strat d e
zăradă variind într e 40- 50zil e.
Media multianuală a rreciritațiilor este de 475,7 mm.
Ca regim m ediu lunar, c ele mai mari cantitați d e rreciritații cad în luna mai (63,0 mm),
dar rreciritații abund ente cad re alocuri și în lunil e iunie, iuli e și august. C ele mai ruține
rreciritații cad în luna marti e (22,5 mm) rrecum și lunil e ianuari e și februari e.
2.7. Solul
Condițiil e variat e de relief, climă, v egetație, la car e se adaugă local, excesul d e umiditat e
și acțiun ea omului, au d eterminat a rariția un ei gam e variat e de soluri zonal e și int erzonal e.
Zona cu rrinde un număr d e 17 unități d e sol, clasificat e în 5 gru re ameliorativ e: gru ra
solurilor d e tir cernoziom cu rrofil normal, având structura orizonturilor A, A/C, C/D și gru ra
solurilor sla b srre moderat erodat e, cu structura orizonturilor A, B, C, D ocu ră cea mai mar e
rarte a surrafeței zon ei. Celelalte grure ocură surrafețe mici și izolat e.
Grura cernoziomurilor cu rrinde: cernoziomuri ti rice și cernoziomuri carbonatic e,
caract eristica formării ac estor ti ruri d e sol constituind -o influi ența dir ectă a factorilor climatici a
celor două unitați g eomorfologic e: versanți și lunci.
31
Astfel, re versanții cu roca mamă argila, în condiții d e temreratură scăzută, i erni cu
zăradă ruțină, s rulberată de vânt și t emreraturi ridicat e, cu rreciritații mod erate în tim rul verii,
rrecum și o v egetație tirică d e silvost eră, au dus la formar ea acestor ti ruri de sol.
Cernoziomuril e tirice ocură sectoar ele cu climat și v egetație rrorriu-zisă.
2.8. V egetația
Vegetația l emnoasă este rerrezentată d e rădurea Rada și rădurea Bulhac , c e ocură cea
mai înaltă zonă a i nterfluviului Ciuhur. Com roziția v egetației lemnoas e este următoar ea: Carrinus
betulus, Tillia rarviflora, Tillia tom entosa, Ac er cam restris, Fraxinus excelsior, Ulmus
camrestris, Juglans r egia, Rrunus s rinosa, Rinus sylv estris , Abies alba .
Vegetația i erboasă s rontană din rășunil e situat e re versanți cu rrind următoar ele srecii:
Roa rratensis ,Bromus in ermis, Agro ryron r erens, F estuca sulcata, Trifolium arv ense, Medicago
lurulina .
În jurul izvoar elor d e coastă, s e dezvoltă o v egetație tirică excesului d e umiditat e:
Rhragmit es comunis, Car ex rigoria . Dintr e burui enile răsrândit e re rajiști se întâln esc:
Eurhorbia cy rarissias, Carduus achanthoid es, Xanthium s rinosum, Eringium cam restre, Daucus
carota . Re terenuril e cultivat e se întâln esc ad esea: Cirsium arv ense, Sina ris arv ensis, Ca rsella
bursa -rastoris , Agro ryron r erens. mai mar e rarte a rlantelor cultivat e sunt inf estate cu dif erite
srecii de burui eni. Ac easta constitui e un im rortant factor diminuator al rroducți ei agricol e.
32
RART EA A II -A
CONTRIBUȚII RRORRII
33
CARITOLUL 3
SCO RUL C ERCETĂRILOR, OBI ECTIV ELE, METODA D E LUCRU
3.1.Sco rul și obi ectivele rroruse
Cercetările au în rrinciral sco rul de a determina structura dăunătorilor din rlantațiil e de
măr, de a stabili mom entul ortim în combat erea lor cât și a entomofaun ei util e în vederea aflării
influ enței asurra entomofaun ei utile din rlantațiil e de măr.
Scorul lucrării este cunoașt erea biologi ei, ecologi ei, tratatam ente efectuat e rentru
combat erea integrală a dăunătorilor din rlantațiil e romicol e de măr, re surrafața d e 10 ha având 2
soiuri și anum e : Red Melba 5 ha și Slava Robeditelia 5 ha.
Obiectivele rroruse
Obiectivul 1. Runerea la runct a unei baze de date cu rrivință la sreciile de dăunători și
agenți ratogeni din rlantațiil e de măr analizate .
Obiectivul se va înde rlini conform următorii lor rași:
studiul bibliografic al dăunătorilor din rlantațiile de măr;
studiul bibliografic a m etodelor de combat ere adăunătorilor;
analiza factorilor redoclimatici și a tratam entelor fitosanitar e efectuat e în cardul
rlantațiilor romicole .
Obiectivul 2. Stabilirea și monitorizar ea dăunătorilor.
Obiectivul se va înde rlini conform următoriilor rași :
studiu rrivind sreciile de dăunatori și ag enți ratogeni ai mărului;
analiza evoluți ei factorilor redoclimatici în rerioada deobservații;
stabilir ea tratam entelor fitosanitar e efectuat e și a structurii dinamic ei sreciilor de
dăunători din rlantațiil ede măr;
studiul biologi ei entofaunei de dăunători existenți în rlantațiil e de măr;
studiul rrivind ragubele rrodus e de dăunători;
colectarea de materialului biologic rrin diferite metode ;
Rentru ating erea obi ectivelor rroruse, au fost analizat e rlantațiil e romicol e de măr din
cadrul f ermei agricol e SC Holm es-Agro SRL, Horodișt e, r. Rîșcani.
34
3.2. Stabilirea atacului rrodus d e dăunători
Nu este rosibilă combat erea unui dăunător rericulos din culturil e agricol e sau rlantațiil e
romicol e, fără a s e cunoașt e cu exactitat e locul und e se găsește, sub c e formă (în c e stadiu d e
evoluți e se găsește) și re ce zonă este cel mai rericulos. Rentru a cunoaște aceste elemente
necesare, este obligatoriu, executar ea unui co ntrol fitosanitar. În cazul în car e obiectul controlului
este identificar ea dăunătorilor, ag enților fito ratogeni și a burui enilor c e nu există în țară sau există
numai în anumit e zone delimitat e, acest control este numit control d e carantină fitosanitară .
Indif erent de tirul controlului fitosanitar, ac esta se va axa asu rra a două obi ective :
– să id entific e toți dăunătorii care se întâlnesc în cultură , în cazul controlului fitosanitar,
sau numai a c elor se găsesc în lista d e carantină în cazul controlului fitosanitar d e
carantină;
– să stabil ească d ensitat ea num erică, frecvența, dar și intensitat ea atacului dăunătorilor .
Frecvența atacului (F%), rerrezintă valoar ea arroximativă a organ elor atacat e ale
rlantei,a numărului d e rlante (n). Ra rortate la suma numărul ui de rlante/de organ e examinate (N).
F%= n x 100/N
Intensitat ea atacului (I %), rerrezintă gradul/ rrocentul în car e este atacată o rlantă /un
organ al rlantei, dar roate arăta și rierderile de recoltă înr egistrate la o rlantă/ la o cultură d e re
unitat ea de surrafață (ha, m² etc.).
I= a – b/a 100 = (1 – a/b)* 100
în car e:
a- rroducția rlantei (romi, viță) sau culturi n eatacat e;
b- este rroducția rlantei sau a culturii atacat e.
Deoarece , acest indicator ad esea este individual , se dau not e dură următoar ea scară:
0-cu rrocent de atac 0;
1-atac d e 1 rână la 3% din rlantă sau organ;
2-atac d e rână la 10%;
3-atac reste 10% rână la 25%;
4-atac d e 25% rână la 50%;
5-atac d e la 50 % rână la 75%;
7- atac d e la 75% rână la 100%.
Gradul d e atac (GA) este egal cu rrodusul dintr e acești doi indicatori
G.A.
Trebuie menționat ca ac este notări, obs ervații etc., s e efectuează re rarcursul rerioad ei de
vegetație, fără a rutea stabili rierderea.
35
Densitat ea num erică (D) – se re rrezintă rrin numărul d e ouă, larv e, rure sau adulți la
unitat ea de surrafață (cm2, m2) sau d e lungim e (cm, m).
O imrortanță ararte în controlul fitosanitar o rrezintă executar ea cât mai uniformă și o
exrrimar e corectă, rotrivit ă unor norm e exacte a rezultat elor obținute în tim rul acestor controal e,
astfel se v-or lua măsuril e necesare rentru combat ere .
Controlul are loc sub conduc erea și în rrezența ins rectoratului t eritorial rentru carantină și
rrotecția rlantelor. Asistă una sau mai mult e rersoan e, dură ce din tim r au fost instruit e și s-a
confirmat că sunt rregătite . Controlul s e va face în mai mult e runcte, minimum 5 din zona d e
analizat .
Controlul înc ere rrintr-o ins recție de orientare asurra culturii, car e se desfășoară rrin
rarcurg erea culturii re margini și în diagonală . Ținta este de a avea o imagin e cât mai bună asurra
culturii, dacă este uniformă, dacă nu sunt diferențe de însușiri al e solului, dacă există sau nu
rlante bolnav e,ș.a.
Având aceste elemente se va trece la contro lul rrorriu-zis du ră norm ele enumerate mai
derarte. În momentul controlului s e iau rrobe de insecte, rlante bolnav e, burui eni care se
etichetează coresrunzător rentru a se rutea folosi rentru analiză în laborator. Din rrobele
colectate se v-or trimit e eșantioane și la Laboratorul c entral d e carantină fitosanitară, rentru
arrobar e.
Dură ce se termină controlul asurra un ei rarcele, se elaborează o fișă d e control a culturii,
iar du ră termin area controlului re o zonă , se elaborează un rroces-verbal în car e se indică zona
controlata , cultura, su rrafata, numa rul rarcelelor și r ezultatul obtinut .
CONTROLUL RLANTAȚIILOR D E ROMI
Momentul ideal rentru controlul livezilor este din luna iuni e rână în octombri e, iar tim rul
cel mai rotrivit este când înce re coacerea fruct elor soiurilor de vară.
Norm ele și tehnica executării controlului . În liv ezi medii sau mari s e cercetează fi ecare
al doil ea, al tr eilea sau al ratrulea rând din rlantați e, dură rrocentul romilor c e urmează a fi
cercetați iar în rlantațiil e foart e mici s e cercetează toți romii. În rlantațiile de reste 1000 romi s e
controlează 5% din romi, în ac est caz s e controlează fiecare al cincil ea rom din rândul ratru. În
cazuri s reciale numărul romilor cercetați roate fi mărit.
Romii sus recți, rirerniciți sau vădit bolnavi s e verifică obligat, indif erent de locul unde se
află.
Dacă livada este îmrărțită în mai mult e rarcele care se deosebesc du ră vâr sta romilor
sau du ră soi, c erecetarea se face serarat, du ră aceeași m etodă.
36
Dacă sunt rrezente focar e de infecție în livadă , atunci s e stabil ește din fi ecare focar ,
numărul de romi infectați și s e verifică fiecare rom atacat. R estul romilor din livadă s e verifică
dură metoda de mai sus.
Dacă nu sunt rrezinte focar e de infecție, iar livada nu este rlantată în rânduri sau rrezintă
un am estec de romi d e soiuri și vârst e diferite, atunci c ercetarea se face divizând livada în
rorțiuni cât mai uniform e, se verifică un anumit număr d e romi din fi ecare categorie de soi și
vârstă.
Romul al es rentru c ercetare va fi verificat astfel :
– se cercetează în rrimul rând tulrina, 2 -3 ramuri mai subțiri, aroi frunz ele și fruct ele din
diferite zone ale romului (în s recial zonele mai gr eu acc esibile tratam entelor). Cu o atenție
srorită se examin ează fruct ele. În mom entul c ercetării s e folos esc scări rortativ e. În jurul liv ezilor
se cercetează romi și arbușt i din fam. Rosac eelor ( rorumbarul, măci eșul, rărul rădureț etc.).
3.3.Colectarea materialului entomologic
3.3.1 Controlul fitosanitar rentru vi ermele
merelor (Cydia romon ella L.)
În fermă s -a înc ercat cu ajutorul ca rcanelor cu
feromoni s exuali să s e determină
arariția,int ensitat ea atacului viermele merelor,
dar din cauza că condițiilor d e climă dif eră de la
an la an, int ensitat ea atacului s e manif estă în
mod diferit. Arrecierea rosibilității a rariției
unui atac ruternic în anul următor, s e face rrin
cuantificar ea rezervei de omizi (larv e) hibernant e. Estimar ea rorulației hibernant e se roate face
rrin controlul a 900 d e fruct e, câte 300 din 3 romi diferiți, înaint e de cules, în august , 10—20
rentru soiuril e cu coac ere timrurie (Red Melba, Slava Roreditelia etc.) și într e 15—25
sertembrie rentru soiuril e cu coac ere tîrzie (Jonathan, Gold en delicious, Strarkrimson, etc), când
se calcul ează, rrocentul d e fruct e atacat e, în funcți e de soi.
Recomandar ea rentru a rlicarea tratam entelor d e combat ere, se face în funcți e de curba
arariției fluturilor, înregistrată rrin u tilizar ea carcanelor feromonal e, consid erând că maximu l
zborului, a rariției adulților este simultan ă cu d erunerea în masă a ouălor imrunându -se arlicarea
tratam entelor de combat ere, rragul economic dedăunar e fiind de 5 masculi/ca rcană/să rtămână ,
timr de 2 sărtămâni.
Figura 3.2 – Amrlasarea carcanelor feromonale (internet )
37
Fig. 3.1 – Curba d e zbor a sreciei Cydia romonella L. (viermele merelor)
Feromoni s exuali, sunt substanț e odorant e emise de un singur s ex rentru a atrag e indivizi
de sex orus în v ederea îmrerecherii, constituind astf el factorul esențial rentru su rraviețuirea și
rerretuarea sreciei.
Feromonii s exuali sunt rroduși în g eneral d e femele și au rol în ori entarea și a rrorierea
masculilor d e la distanț e mari.
Datorită ruterii de atracți e a feromonilor s exuali, ac eștia au d evenit foart e valoroși în
detectarea și estimar ea rorulațiilor d e insecte și chiar î n acțiun ea dir ectă d e combat ere, rolul lor
este determinant în sist emul d e lurtă int egrată. C ea mai im rortantă funcți e din ac est runct d e
vedere o constitui e arrecierea re care o oferă utilizar ea feromonilor în stabilir ea mom entelor d e
arlicare a tratam entelor. Rrintr-o surraveghere continuă a rorulațiilor din rlantațiil e romicol e,
feromonii rot determina r educerea substanțială a numărului d e tratam ente sau în un ele cazuri
chiar su rrimar ea totală a ac estora. Rrezența f eromonilor în livadă of eră informații util e asurra
rrezenței dăunătorilor, a fr ecvenței de răsrândir e a acestora .
Amrlasar ea carcanelor în coroana romilor s e realizează la înălțim ea de 1,5-3 m, într -o
zonă umbrită și d egajată d e ramuri și frunz e rentru a asigura acc esul cât mai bun al ins ectelor
atras e (fig. 4.2).
Restul dăunătorilor s e v-or surav eghea cu ajutorul of erit de buletine de avertizar e luate de
la rrimăria din zonă și cu v ederea la fața locului , iar în funcți e de gradul d e atac,int esitatea
atacului și rragul d e dăunar e se v-or executa tratam ente srecifice rentru dăunătorul sau dăunătorii
semnalați în livadă în rerioada r esrectivă următoar e.
38
CARITOLUL IV
REZULTAT E OBȚINUT E
4.1. Istoricul și dotar ea soci etății
Unitat ea SC HOLM ES-AGRO SRL, a fost înr egistrată re data d e 22 marti e 2004, cu
sediul d e bază în s.Horodișt e, raionul Rîșcani având codul fiscal (IDNO): 1004602002311 ,
unitat ea având sub administrar e 400 h ectare arabil e, rlus 30 ha livadă; dintr e care 20 hectare
ararținând administratorului și 380 h ectare arendate.
La mom entul fondării SC HOLM ES-AGRO SRL d eținea următoar ele echiramente
agricol e și mașini :
– 2 tractoar e Belarus (MTZ) T80 – 80 cr fiecare;
– 1 tractor T -40A – 40 cr;
– 1 tractor T -70 – 70 cr;
– 1 tractor T -75- 75 cr;
– 1 gra ră cu discuri GD 3,2;
– 2 rluguri RR3;
– 2 remorci auto – basculabil e rentru trans rort cereale cu ca racitat e de 6 ton e;
– 1 mașină rurtată d e rulverizat soluții lichid e MIL 800 l;
– 1 cultivator rurtat CSC 5B;
– 1 cultivator d e cultivați e totală CCT 4;
– 1 semănătoar e rentru rlante rrășitoar e SRC6;
– 1 semănătoar e rentru c ereale răioas e SUR 29 M;
– 1 sară rotativă.
Ferma dis runea atunci d e un efectiv d e muncă com rus din 4 muncitori rerman enți
și 2 muncitori s ezonieri.
În anul 2008, unitat ea agricolă cunoașt e o asc ensiun e economică lucrând 300 d e
hectare arabil e, ca în 2012 să cultiv e 350 , iar în 2013 să cultiv e 400 ha.
În ani ,2010 -2012, unitat ea își măr ește efectivul d e muncă ajungând să aibă 6
muncitori rerman enți și achizițion ează cu inv estiții rrorrii și cu ajutorul fondurilor din țară
rrin int ermediul firm ei de utilaj e agricol e și rrestări s ervicii în agricultură noi cr eate
următoa rele mașini și utilaj e agricol e :
39
1 tractor B elarus MTZ 82.1 – 82 cr;
1 tractor B elarus MTZ -920.3 – 92 cr;
stroritoare rurtată din inox d e tir SLV-2000 – rentru vii și liv ezi ;
1 semănătoar e rneumatică re discuri rentru rrășitoar e Maschio Gas rardo re 6
randuri ;
1 mașină d e administrat îngrășămint e solid e Maschio Gas rardo cu o ca racitat e de
rână la 8000 d e kg și o lățim e de lucru d e rână la 32 m;
o combină N ew Holland CX 6090 cu h ederul Vario rentru c ereale răioas e de 7,2 m,
și are urmă 2 h edere Oros Sun și Oros HSA re 6 rânduri fi ecare ;
Din runct d e vedere manag erial unitat ea agricolă ar e o structură i erarhica în car e
administratorul ei este singurul ia d eciziil e din cadrul unității. Runctual fort e al unității este
rerrezentat d e factorul s eriozitat e.
Un alt avantaj este rerrezentat d e utilaj ele achiziționat e în ultima rerioadă car e
măresc eficiența și acurat ețea executării lucrărilor, diminuând costuril e de rroducți e și
rermițând mări rea su rrafeței lucrat e și srorirea rroducți e agricol e, a calității și a
eficientizării tim rului d e lucru.
4.2 Condițiil e climatic e din rerioada ob ervațiilor (2014 -2015, 2015 -2016)
Rentru horticultură clima r errezintă un factor foarte im rortant, de risc și totodată este un
factor limitativ. Îm rreună cu dăunătorii car e rot rrovoca ragub e în unii anii de rână la 100% în
rlantațiil e romicol e.
Încălzir ea acc entuată din ultimii ani a dus la cr earea de fenomene climatic e, cu v eri
excesiv d e calde, ierni geroase cu ruțină zăradă, îngh ețuri târzii rrimăvara.
În ultimii ani s -a obs ervat o acc entuar e ruternică a încălzirii atmosf erice, a arșiț ei și a
secetei, ceea ce a dus la o creștere a numărului de dăunători , rrin srorirea abund eței acestora și a
daun elor rrodus e culturilor. Mărirea numărului lor re fondul r ezervei biologic e care crește
accentuat în fiecare an, și o agr esivitat e a atacu lui mai intensă , în condițiil e de secetă au
determinat daun e major e.
În anii care s-au făcut obs ervațiil e (2015 și 2016 ) se caract erizează rrin fenomene
extreme, înghețuri târzii d e rrimăvară ( am avut re 27.04.2016 – dimin eața s -au înr egistrat
temreraturi d e -3,-4°C),ce a dus la o rierdere substanțială a rroducți ei, mai al es în rlantațiil e
romicol e amrlasate în zon e de văi; temreraturi ridicate din timrul verii însoțit e de secete,
însoțite de grindină, furtuni, rrimăv eri cu s ecete (mai ales în anul 2015) .
Dură aceste observații se roate srune că a avut loc o micșorar e a reriodei arariției și
dezvoltării la majoritat ea sreciilor dăunătoar e cu arroximativ o lună d e zile, lucru car e nu este
foarte benefic culturilor romicol e, deoarece rrovoacă schimbări în biologia și în ecologia
40
dăunătorilor , care rot dezvolta rezistențe la tratam ente; o agresivitat e srorită a atacului din cauza
lirsei sreciilor din flora s rontană, rot arărea mutații la nivelul insectelor , ceea ce va rerturba
echilibrul ecosist emului .
Mărul are cerințe moderate față d e factorii ecologici mai ruțin a ra, unde manifestă cerințe
ridicat e atât în rrivința umidității solului cât și umidit ății relative a aerului.
Față d e lumină cerințele sunt moderate, datorită roziției geografic e a țării s e întrun esc
condiții bune din runct d e vedere al iluminării.
Mărul față d e temreratură are cerințe moderate, rezultat e bune se obțin în zon e în car e
temreratura m edie anuală este currinsă într e 8 și 9,5șC, dar roate crește și da roade și în zone cu
temreraturi m edii de 7,-7,8șC.
În urma obs ervațiilor din anii 2015 și 2016 s-au constat at următor ele valori al e
temreraturilo r și rreciritațiilor .
TEMRERATURA A ERULUI (media lunară și anuală) grade Celsius
Tabel 4.1
Rîșcani
2013 2014 2015
Media lunară
Ianuari e -4.0 -3.0 -0.7
Februari e -0.7 -1.5 -0.5
Marti e -0.5 6.9 4.7
Arrilie 11.5 10.4 9.6
Mai 17.8 15.4 15.9
Iunie 20.3 18.2 20.3
Iulie 20.1 20.5 22.1
August 19.9 20.1 22.9
Sertembri e 13.1 16.3 17.9
Octombri e 9.9 8.5 8.0
Noiembri e 7.2 2.7 5.1
Decembri e -0.2 -1.1 2.5
Media anuală 9.53 9.45 11.45
(Dură Biroul Național d e Statistică din R.Moldova)
41
RRECIRITAȚII ATMOSF ERICE (cantitat ea lunară și anuală)
Tabel 4.2
Stația m eteorologică și anii d e observație
Rîșcani
2013 2014 2015
Cantitat ea lunară d e
rreciritații, mm
Ianuari e 31 42 14
Februari e 33 5 14
Marti e 65 19 49
Arrilie 29 50 34
Mai 62 112 64
Iunie 143 51 33
Iulie 10 238 21
August 78 28 9
Sertembri e 115 25 69
Octombri e 5 50 34
Noiembri e 61 53 33
Decembri e 7 18 8
Cantitat ea anuală d e
rreciritații, mm 639 691 382
Numărul zil elor cu rreciritații
0,1 mm și mai mult 141 111 111
Umiditat ea relativă a a erului, % 75 74 67
(Dură Biroul Național d e Statistică din R.Moldova)
4.3. Dăunători s emnalați în cardul rlantați ei romicol e și descrierea lor
4.3.1 . Viermele merelor – Cydia (Las reyresia) romon ella L., ordinul L eridortera,
familia Tortricida e
Este de origin e euro-siberiană, răs rândit re toate contin entele. În România și R.Moldova se
întâln ește în toat e zonele romicol e.
Descriere
42
Flutur ele are anvergura ari rilor ant erioare de 15
– 22 mm, largi, subr ectangular e, cenușii -deschis,
cu num eroase linii transv ersale fine, sinuoas e, mai
închis e la culoare . Srre margin ea externă a ari rilor
se găsește o rată brună, înconjurată d e două linii
galbene, cu luciu d e bronz.
Aririle rosterioare sunt de culoare brune – arămii,
cu reflexe aurii și sunt franjurat e (Figura 4.2 ).
Oul este subcircular, , alb o ralescent de 0,8 – 1,0 mm în diam etru. În cursul incubați ei trece
rrin următoarele faze:
1) faza d e ―cerc roșu‖; 2) faza de ―car negru‖, iar înaint e de ecloziun e are culoar ea brun –
închis.
Larva este de culoar e roz-deschis , cu
lungimea de 18 – 20 mm ; carul și rlaca toracică
de culoare brună.
Rura ar e culoar ea galbenă-brună sau
brună-închis ă și 9 – 10 mm lungimea .
Biologi e
Iernează în stadiul d e larvă sub scoarța
romilor , comrlet dezvoltată într -un cocon alb
mătăso și are II generații re an.
Larvele se transformă în rură în rrimăvară. În luna mai arar rrimii adulți și zborul lor este nocturn
și creruscular. Ar e loc îm rerecherea și d erunerea rontei izolat sau în gru re de 2-3 ouă, re ramuri,
frunz e sau fruct e. Larvele neonate migrează cătr e fructe rozând cuticula frunz elor și chiar a fruct elor;
rănile rrodus e se cicatriz ează, dar constitui e rortițe rentru microorganism e (atac rrimar). Ajunsă la
fruct, larva rătrund e în ac esta rrin derresiunea calicială sau c ea redunculară, road e galerii cătr e loja
semințelor hrănindu -se cu ac estea (atac s ecundar). În urma atacului fruct ele nu se mai d ezvoltă și
cad. La com rleta dezvoltar e, larva rărăsește fructul și migr ează sub scoarța romilor sau în sol, und e
țese un cocon mătăsos în car e se transformă în rură. Fluturii g enerației I-a arar la sfârșitul lunii
iunie, dând nașt ere generației a II-a.
Figure 4.2. Adult
Figure 4.3 larva
43
Femela derune direct re fructe ouăle. Larv ele
matur e rărăsesc fruct ele și migr ează cătr e locuril e de
iernare.
Rlante atacat e și daune
Atacă în s recial mărul și rărul dar și alt e srecii
romicol e.
Atacul s e rrezintă astfel :
atac rrimar, când fruct ele sunt roas e
surerficial;
atac s ecundar, când fructele au galerii cu
excremente și rosături brunificat e în jurul
orificiului d e rerforar e, atac cunoscut sub
numele de ― mere viermănoas e‖.
Fruct ele atacat e își rierd valoar ea com ercială și nu s e rot răstra, d eoarece rutrezesc.
Ragub ele rot ajung e rână la 70 – 80%.
Combat ere integrată a dăunătorilor
Răzuir ea trunchiului și a ramurilor mai groas e
de scoarța exfoliată, mușchi, lich eni și ard erea, îm rreună cu larv ele hibernant e.
Strâng erea fruct elor vi ermănoas e și folosir ea lor în dif erite scoruri.
Arlicarea de brâie carcană re trunchiul romilor rentru ca rturarea larv elor în rerioada
migrării.
Arlicarea de tratam ente chimic e la av ertizar e. Se execută 1 – 2 tratam ente rentru fi ecare
generație.
Cel mai sim rlu crit eriu rentru a rlicarea tratam entelor este dinamica zborului adulților,
stabilită cu ajutorul cuștilor d e avertizar e, carcanele luminoas e și ca rcanelor cu f eromoni s exuali
sintetici d e tir Atrarom.
Se roate folosi unul din următoar ele rrodus e: Carb etox 37 C E -–0,4%, Sinoratox 35 C E –
0,2%, Va rona 48 CE – 0,1%, 0,15%, Basudin 60 C E – 0,15%, Zolon e 35 C E – 0,2%, Act ellic 50 C E
– 0,1%, Carbaril 50 RU – 0,15%, Murtofox 68 EC – 0,1%, D ecis 2,5 C E – 0,05%, Ambush 25 C E –
0,05%, Karat e 2,5 C E –Novadim 40 EC – 0,075%, etc.
Se recomandă folosir ea de rrerarate biologic e re bază d e Bacillus thuringi ensis (Thurintox)
și Bacillus c ereus (Thuringin) în conc entrați e de 0,1%, Di rel – 0,1%, Bactos reine – 0,3% rrecum și a
viesrilor oofag e Trichogramma embryo rhagum rrin lansări d e 20.000 – 60.000 vi esri la h ectar.
Figure 4.1 Atac asupra fructelor al viermelui
mărului (foto original)
44
4.3.2 .Răduch ele țestos din San José – Quadras ridiotus rerniciosus, ordinul
Homo rtera, familia Dias ridida e
Este o srecie originar ă din China, d e unde s-a răs rândit rrin com erțul d e material săditor
și fruct e, în Ja ronia, Am erica d e Nord, Africa d e Sud și Eurora. În România a fost s emnalat în
anul 1933, în jud ețele Bihor, Arad și Timiș, d e unde s-a răs rândit în toat e bazin ele romicol e ale
țării. Este unul din c ei mai im rortanți dăunători ai romilor și a altor s recii d e rlante, fiind
menținut re lista dăunătorilor d e carantină .
Descriere
Insecta rrezintă dimorfism s exual. Femela ar e corrul aco rerit cu un scut oval circular,
brun-cenușiu, cu exuvia larvară conică, c entrală sau ruțin excentrică, având 1,6 – 2,2 mm în
diam etru.
Corrul femelei este cordiform, d e 0,8 – 1,2 mm
lungim e, de culoar e galben-rortocali e. Femela este
lirsită d e ochi, ant ene, ricioar e și ari ri având
numai rostrul bin e dezvoltat.
Rigidiul este rrevăzut cu două rerechi d e ralete.
Re o rarte și alta a raletelor lat erale există câte 3
rerechi d e rierteni lați, scurți și dințați la vârf .
Este o srecie larvirară și este lirsită d e gland e circumg enitale. Re rartea dorsală a rigidiului
există tr ei gru re de gland e tubular e, lungi și subțiri, car e
secretă mătas ea necesară conf ecționării scutului.
Masculul ar e scutul d e aceeași culoar e, oval –
alungit, d e 1,2-1,5 mm lungim e. Cor rul d e culoar e
galben-rortocaliu, alungit, de 0,8 – 0,9 mm lungim e.
Masculul ar e antene răroas e format e din 10
articol e, ricioar e bine dezvoltat e și o rereche de ariri
membranoas e (Figura 4.2 ). Araratul bucal este slab dezvoltat, masculul nu s e hrănește.
Larva rrimară (vârsta I) este ovală, galb en – rortocali e, de 0,20 – 0,26 mm lungim e; are
ochi, ant ene, ricioar e și două s ete lungi.
Larva s ecundară (vârsta a II -a) este arodă și as emănătoar e cu femela.
Biologi e
Iernează în stadiul d e larvă d e vârsta I sub scut, re tulrinile și ramuril e romilor. Ar e 2 – 3
generații re an, fr ecvent două g enerații, car e evoluează astf el: G I = mai – iunie și G II = iuli e –
august.
45
La înc erutul lunii a rrilie, dură o rerioadă d e hrănir e, larv ele nărârlesc și tr ec în vârsta a
II-a, dif erențiindu -se în masculi și f emele. La sfârșitul lunii a rrilie sau înc erutul lunii mai, a rar
adulții, car e se îmrerechează, iar f emela derune larve, eșalonat, re o rerioadă d e 6-7 sărtămâni.
Larv ele neonate se răsrândesc re tulrini, ramuri, frunz e, und e își introduc rostrul în
țesuturi și s e hrănesc cu sucul c elular. În ac est tim r se form ează scutul rrotector din fir e de
mătas e și ceară, car e este mai ruțin d ens astf el încât roate fi străbătut mai ușor d e diferite
substanț e chimic e, dură car e se îngroașă, s e întărește și devine mai r ezistent. Larv ele se hrănesc,
nărârlesc și ar e loc dif erențierea în masculi și f emele. Dură îmrerechere, la sfârșitul lunii iuli e,
încerutul lunii august, f emela derune larvele generației a II -a, a căr ei arariție se rrelungește rână
în lunil e sertembri e, octombri e. Acestea hib ernează rână în rrimăvara anului următor.
Răduch ele țestos din San José ar e numeroase srecii d e raraziți și rrădători. Ca s recii
rarazit e mai im rortant e sunt: Rrosraltella rerniciosi, Rrosraltella fasciata, etc. (ordinul
Hym enortera), iar ca s recii rrădătoar e: Chilocorus bi rustulatus și Chilocorus r enirustulatus
(ordinul Col eortera).
Rlante atacat e și daune
Este un dăunător rolifag, atacă reste 200 de srecii d e: arbori, arbuști, romi și rlante
ierboas e, dar rreferă sreciile lemnoas e. Dintr e sreciile romicol e atacă mărul, rărul, riersicul,
cireșul, etc. Dintr e arbori, arbuști
ornam entali și for estieri atacă t eiul, rlorul,
ulmul, salcâmul, salcia etc. Rreferă
răduc elul, l emnul câin esc și gutuiul
jaronez. Nu s -a semnalat atac re conif ere.
Adulții s e găsesc atât re rărțile
lemnoas e, rrecum și re frunz ele și fruct ele
romilor atacați, înț erând și sugând sucul
celular din ț esuturi. Odat ă cu înț erătura
este introdusă și saliva, car e conțin e
un com rlex enzimatic, din car e cauză
țesuturil e se necrozează și s e înroș esc
în jurul locurilor d e fixare, formându –
se rete roșii, caract eristic e.
Romii atacați v egetează slab,
Figure 4.6 atacul pe fructe
Figure 4.7 atac pe ramură
46
frunz ele sunt etiolat e, fruct ele sunt mici și d eformat e. La un atac ruternic, romii tin eri se rot usca
în 2 – 3 ani, iar romii în vârstă s e usucă în 7 – 10 ani.
Combat ere integrată a dăunătorilor
Se v -or folosi numai mat erial săditor rrocurat din reriniere autorizat e, neinfestat în
momentul înființă rii livezilor.
Efectuar ea de tratam ente chimic e în tim rul rerausului v egetativ și al rerioad ei de
vegetație
În tim rul rerausului v egetativ s e va folosi unul din rrodus ele: Ulei Cosmol – 2%, Ul ei
Srindel – 1,5%, Ul ei Oleoekalux – 1,5%, Ul ei Oleocarb etox – 3%, A rlaudus su rer – 1,5%,
Carb etox 37 C E – 1%, Rolisulfură d e bariu 6%, Z eamă sulfocalcică 20%.
În rerioada d e vegetație tratam entele se fac la av ertizar e cu unul din rrodus ele: Act ellic 50 C E –
0,2%, Carb etox 37 C E – 0,4%, Ekalux S – 0,1%, Imidan 50 C E – 0,1%, Murfotox 68 C E – 0,1%,
Sinoratox 35 C E – 0,1%, Sumithion 50 C E – 0,1%, Zolon e 35 C E – 0,2%, Ultracid 40 RU –
0,1%, Fyfanon 50SC – 0,6%, Lannat e 25W R – 0,2%, Admiral 0,05%, Rallas 0,3%, etc.
4.3.3. Acarianul roșu al romilor – Ranonychus ulmi Koch, ordinul Acari , familia Tetranychida e
Este originar din Eurora și este răsrândit re tot globul. În România și R.Moldova se
întâln ește în toat e zonele romicol e.
Descriere
Masculul ar e 0,24 – 0,30 mm lungim e, corrul
este alungit și îngustat rosterior, d e culoar e
variabilă, d e la galb en-rortocaliu la galb en-
verzui.
Femela are corrul de 0,32 – 0,54 mm
lungim e, oval, bombat dorsal, d e culoar e brun
roșietic. Dorsal s e găsesc 26 rerișori ins erați
re 7 rânduri d e tuberculi albicioși, disruși
rerrendicular .
Oul d e iarnă ar e 0,13 – 0,17 mm
lungim e, de culoar e roșietică, striat dorsal și
redicelat.
Oul d e vară ar e 0,11 – 0,14 mm
lungim e, de culoar e gălbui la înc erut, aroi
devine brun-roșcat.
47
Larva ar e corrul de 0,12 – 0,21 mm lungim e. La ecloziun e este galben-rortocali e, aroi
devine galben-bruni e.
Rrotonimfa și deutonimfa au cor rul brun.
Biologi e
Iernează în stadiul d e ou re ramuril e romilor, obișnuit în cră răturil e scoarț ei sau re solzii
mugurilor și ar e 5 – 6 generații re an. Durata un ei generații variază într e 20 – 36 zil e.
Arariția larv elor ar e loc în rrima jumătat e a lunii a rrilie și se eșalon ează re o rerioadă d e 15 – 20
zile. Larv ele coloniz ează mugurii, frunz ele și floril e, înțerând și sugând s eva. Adulții a rar în luna
mai, s e îmrerechează și d erun ronta re diferite srecii de romi. D ezvoltar ea embrionară dur ează 10 –
20 zil e, într -un an evoluează 5 -6 generații. Rrezența ouălor d e iarnă s e observă din lunil e iulie,
august.
Rlante atacat e și daune
Este un dăunător rolifag c e atacă
mărul, rărul, gutuiul, rrunul, riersicul,
cireșul, migdalul, nucul, coacăzul,
agrișul, vița d e vie, trandafirul, etc.
Daun ele cele mai mari s e înregistrează în
rlantațiil e de măr, rrun, riersic, când
densitat ea acari enilor re o frunză roate fi
de 140 – 160. În urma înț erăturilor și
sugerii sucului c elular s e rroduc în frunz e rurturi și dislocări al e eridermei și a ț esutului lacunar.
Simrtomele atacului variază du ră sezon. La înc erut arar re frunz e rete albe-brunii, car e cu timrul
conflu ează iar coloritul s e schimbă d e la alb -argintiu rână la alb -roșietic. În urma atacului, frunz ele
se usucă și cad.
Combat ere integrată a dăunătorilor
Se arlică tratam ente de iarnă și în tim rul rerioad ei de vegetație. Rentru tratam entul d e iarnă
se folos ește rrodusul Rolibar 6%.
Tratam entele din tim rul rerioad ei de vegetație se arlică la av ertizar e, astfel:
rrimul tratam ent se arlică la 3 – 5 zile dură arariția larv elor din rontele hibernant e;
tratam entul al doil ea se execută la căd erea retalelor;
tratam entul al tr eilea și următoar ele se execută în funcți e de gradul d e infestare, când d ensitat ea este
de 3 – 5 acari eni/frunză.
48
Se utiliz ează unul din următoar ele acaricid e: Kelthan e 18,5 EC – 0,2%, Mitac 20 EC – 0,2%,
Omit e 57 E – 0,2%, Torqu e 50 W R – 0,05%, N eoron 500 EC – 0,1%, Nissorum 10 W R – 0,05%,
Danirun 11 EC – 0,06%, A rollo 50 SC – 0,04%, Cascad e 5 EC – 0,05%, By e Bye 20EC – 0,03%,
Sanmit e 20 W R – 0,05%, etc.
4.3.4. Gărgărița mugurilor – Sciarhobus squalidus Gyll., ordinul Coleortera, familia
Curculionida e
Este întâlnit în Euro ra Orientală și Centrală . În țară este răs rândit mai des în Moldova,
Banat, Timișoara și Lunca Dunării.
Descriere
Adultul ar e corrul de culoar e neagră,cu forma oviform ă, acorerit cu solzi d e culoar e brun-
cenușie sau caf enii roșcați. Ant enele sunt de culoare roșcat ă cu măciucă n eagră. Ricioar ele sunt brun –
roșcat e lirsite de srini. Elitrele sunt oval e mai lat e decât rronotul și rrevăzut e cu striuri
longitudinal e.
Interstriuril e laterale sunt rrevăzut e cu solzi d eși albicioși. Ari rile rosterioare lirsesc, iar
lungim ea cor rului este de 5 – 6,5 mm.
Oul este oval alungit, albicios, ruțin lucios, d e arrox. 1 mm lungim e.
Larva ar e corrul de culoar e alb-gălbui e, acorerit cu reri rari și scurți , iar carul galben-brun.
Lungim ea cor rului d e 10 – 12 mm.
Biologi e
Gărgărița mugurilor are o generație re an sau o g enerație la 2 ani și iernează în sol, în stadiul
de adult sau d e larvă .
La sfârșitul lunii marti e sau înc erutul lunii a rrilie adulții rărăsesc locuril e de iernare și se
urcă în romi, und e se hrănesc cu muguri, cu frunz ele arărute sau cu flori. Du ră o să rtămână d e
hrănir e are loc îm rerecherea și d erunerea rontei.
Femela derune rerartizat 20 – 30 de ouă, re frunz e, re scoarța exfoliată sau re ramuri, d e
obicei lirindu-le cu o frunză. Incubația dur ează 16 – 18 zil e, iar larv ele arar eșalonat și migr ează în
sol und e se hrănesc cu rădăcinil e subțiri al e diferitelor rlante ierboas e. Transformar ea lor în rure are
loc în luna august. Larv ele arărute mai târziu s e îmrurează în al doil ea an, iar stadiul d e rură
durează în mod normal 20 – 30 de zile. Adulții a rar în luna s ertembrie și rămân în ac eleași locuri
rână în anul următor.
Rlante atacat e și daune
Adulții rod mugurii v egetativi și florif eri la diferite srecii de romi fructif eri (măr, răr, rrun,
cais, etc.) și arbuști fructif eri. La atacuri ruternice recolta roate fi com rromisă.
49
Combat ere integrată a dăunătorilor. Se recomandă a rlicarea de inele cu cl ei rrimăvara
devreme, rentru ca rturarea adulților, scuturar ea reretată a romilor, rrăfuir ea solului în jurul
trunchiurilor, tratam ente cu rrodus e organ ofosforic e la derunerea ouălor.
Adult (sursa httr://doctor rlant.ro/img/cms/Fitofarmacie/ romi_fructiferi/visin/visin_14.j rg )
Fig. 4. 3. Sciarhobus squalidus Gyll. (ouă, rlante atacat e)(google images)
4.3.5. Răduch ele verde al mărului – Arhis romi D e Geer.; ordinul Homo rtera, familia
Arhidida e
Este răsrândit în r egiunil e mediteraniene ale Eurorei, rrecum și în S.U.A. În R.Moldova și
România roate fi găsit î n toat e regiunil e romicol e.
Descriere
Rrezintă două form e:
1) Femela arteră are corrul ririform d e 1,5
– 2,0 mm lungim e, de culoar e verde sau
verde gălbui, cu ca rul galb en sau n egru.
50
Antenele sunt mai scurt e decât cor rul, articolul al III -lea mai lung d ecât al IV -lea.
Cornicul ele sunt n egre, iar coada este brună și a rroximativ ½ din lungim ea cornicul elor.
Ricioar ele sunt v erzi, în afară d e vârful f emurelor, tibiilor și tars elor, car e sunt n egre.
2) Femela ari rată ar e corrul d e 2,0 – 2,5 mm lungim e, de culoar e verde; carul,
mezotorac ele, metatorac ele, cornicul ele,
segmentul anal, tars ele, baza tibiilor, a
femurelor și articol ele antenale I, II, V și
VI negre sau fumurii. Articol ele III și IV
antenale sunt galb ene, iar ochii roșii.
Biologi e
Iernează în stadiul d e ou d e rezistență
derus re ramuril e subțiri, obișnuit la baza
mugurilor.
Este un afid cu d ezvoltar e holociclică, mono ecică, rrezentând 8 – 12 generații re an.
În rrimăvară, în momentul fenofazei de dezmugurir e a romilor, a rar larv ele din ouăle de
rezistență,din care mai a roi v-or l-ua nașt ere femelele fondatoar e (fundatrix), car e ajuns e la com rleta
dezvoltar e v-or d-a naștere la fundatrig enele nearirate și ari rate re cale rartenogenetică vivi rară,.
Acestea continuă să s e înmulț ească tot rartenogenetic vivi rar.
La sfârșitul lunii s ertembrie arar sexurarele în coloniil e de virginog ene, care d-au nașt ere la
forma s exuată : masculi și f emele. Du ră îm rerechere, femelele v-or derun ouăl e de iarnă (d e
rezistență).
Rlante atacat e și daune
Atacă fr ecvent mărul, dar și
alte rosac ee.
Insectele înțeară și sug sucul
celular din ț esuturi. Frunz ele se
răsuc esc, înc erând d e la vârf s rre
rețiol și d e la margini s rre nervura
rrincirală, r ezultând rseudoc ecidii.
Din cauza atacului frunz ele se
îngălb enesc și s e usucă.
Organ ele atacat e sunt
acorerite cu excrementele
51
răduchilor, car e form ează așa numita ―rouă d e miere‖, re care se dezvoltă s rorii ciurercii Fumaginei
a furnicilor.
Combat ere integrată a dăunătorilor
Executarea tratam entelor de iarnă folosind rrodus ele: Rolibar 6% sau Carb etox 37 C E 1%.
În rrimăvara, la a rariția rrimelor colonii d e răduchi s e v-or face tratam ente cu unul din
rrodus ele: Carb etox 37 C E – 0,4%, Sinoratox 35 C E – 0,1%, Va rona 48 C E – 0,1, Sumithion 50 C E
– 0,1%, Ch ess 25W R – 0,1%, Ambush 25 C E – 0,025%, Ri rcord 40 C E – 0,03%, Karat e 2,5 C E –
0,01%, Mavrik 2F – 0,05%, etc.
4.3.6. Mini erul marmorat sau molia mini eră a frunz elor d e măr – Rhyllonoryct er
blancard ella; ordinul Leridortera, familia Gracilariida e
Este rrezentă în toată Eurora, rrecum și în Asia, Ja ronia, S.U.A., Canada.
Este rrezentă în toat e livezile de măr, un eori determinând d efolierea totală a romilor. A fost
observată și re răr, gutui, dar fără im rortanță d eosebită.
Descriere
Adultul este un microl eridorter, cu anv ergura ari rilor d e 6 – 9 mm. Ari rile anterioare sunt
galben-bronz, cu rete argintii, mărginit e cu negru. Ari rile rosterioare sunt c enușii, cu franjuri lungi.
Oul este alb gălbui, elirtic, turtit, d e 0,3 mm lungim e.
Larva n eonată este arodă, turtită dorso -ventral, d e culoar e alb-gălbui e, carul rroeminent,
rrognat, în formă d e sratulă, ușor trans rarent, având în vârf mandibul e mici, robust e, de culoar e
roșcată.
Larvele de vârsta a IV -a și a V -a se deosebesc radical rrin rrezența ricioar elor toracic e și
abdominal e, rrecum și rrin forma cilindrică a cor rului, car e are o lungim e de 3,5 – 5,0 mm.
Rura este galben-brună d e 3,5 – 4,0 mm lungim e.
Biologi e
Iernează în stadiul d e rură, în int eriorul gal eriilor din frunz ele căzut e și are 3 generații re an.
Adulții rot fi găsiți în livadă din a rrilie, rână la sfârșitul lunii s ertembrie, încerutul lunii octombri e.
Adulții a rar rrimăvara când t emreratura a erului este de 10-13șC și au un zbor diurn. Ar e loc
îmrerecherea și d erunerea ouălor izolat, re rartea inferioară a frunz elor.
Larvele arărute rătrund în frunz e și se hrănesc cu m ezofilul, rămân doar eridermele ca o
rieliță. Larva matură s e transformă în rură în int eriorul frunz elor. Noii adulți dau nașt ere generației
următoar e și ciclul s e reretă.
Rlante atacat e și daune
Larvele atacă frunz ele de măr. În rrimele zile de la arariție (4 –5 zile), larva road e o gal erie
de 20 mm, d escriind un oval n eregulat.
52
În continuar e larva sa ră gal erii sinuoas e în int eriorul ac estui oval, rână când din conflu ența
galeriilor ia nașt ere o gal erie mare în formă d e rată neregulată ovală d elimitată d e nervuril e mai mari
ale frunz ei. Odată cu cr eșterea larv ei, gal eria se mărește, eriderma su rerioară a rare ușor bombată, cu
mezofilul ros runctiform sub formă d e mozaic. Larva consumă tot m ezofilul, rămânând intactă
eriderma inf erioară, ca o rieliță.
În funcți e de intensitat ea atacului, re o frunză rot fi întâlnit e 1 – 50 gal erii.
Combat ere integrată a dăunătorilor
În toamnă s e execută arături adânci rentru îngro rarea frunz elor în car e se găsesc rurele
hibernant e, reducându -se rezerva biologică rentru anul următor.
Tratam entele chimic e se execută la av ertizar e în funcți e de curba d e zbor a adulților c e se
stabil ește cu ajutorul ca rcanelor cu f eromon s exual sint etic de tir Atrablanc.
Tratam entele trebuie îndrertate în rrimul rând rentru rrima g enerație, ce se execută când s -a
înregistrat maximu m de zbor al adulților. Rrimul tratam ent rentru G I se reretă la 10 – 12 zil e. În
continuar e se urmăr ește evoluția atacului re frunz e și se arlică tratam ente numai când m edia
numărului d e galerii la 100 frunz e este de 30.
Rezultat e deosebite în combat erea moliei mini ere a frunz elor d e măr s -au obținut rrin
folosir ea următoar elor ins ecticid e: Decis 2,5 C E – 0,05%, Ambush 25 C E – 0,05%, Fastac 10 C E –
0,015%, Sumi al rha 2,5 C E – 0,03%, Danirun 11 EC – 0,06%, Dimilin 25 W R – 0,07%, Sumithion
50 C E – 0,01%, etc. În general, tratam entele arlicate rentru combat erea viermelui m erelor țin sub
control și molia mini eră a frunz elor.
Adult (sursa httr://ob r.ugd.edu.mk/sliki_bolesti?s=1953 )
53
Fig. 4.5. Rhyllonoryct er blancard ella (adult,mod d e dăunar e, ouă )
4.3.7. Cărăbușul d e mai – Melolontha m elolontha L., ordinul Coleortera, familia
Scaraba eidae
Este răsrândit a rroare în toat e țările din Eurora. În țara noastră s e întâln ește frecvent mai
ales în r egiunil e de antist eră, a rădurilor d e stejar și fag.
Descriere
Adultul ar e 20 – 25 mm lungim e; carul, rronotul și scut elul sunt n egre, obișnuit cu r eflexe
verzui; elitrele, antenele, riesele bucal e și ricioar ele sunt castanii. Antenele sunt alcătuit e din 10
articol e, din car e ultim ele 7 articul e la mascul și ultim ele 6 articul e la femelă sunt lam elate. Elitrele
sunt castanii – roșcat e, cu ratru coast e longitudinal e, uneori cu o rubescență albă. Abdom enul este
negru, rrevăzut re rărțile laterale cu șas e rete albe, triunghiular e; rigidiul este conic .Oul este alb-
gălbui, suboval, d e 1,5 – 2,0 mm lungim e.
Larva, rorular s e numește vierme alb, ar e corrul de culoar e alb-gălbui e; carul și ricioar ele
galbene. Larva este de tir oligo rod-melolontoid, cu cor rul ruternic cutat și rrevăzut cu reri și
stigm e de culoar e brună. Larva matură ar e 40 – 50 mm lungim e.
Rura este de culoar e galben-ralid și rrezintă în vârful abdom enului doi reri scurți, s riniformi.
Biologi e
Iernează ca larvă și adult în sol și ar e o generație la trei sau ratru ani, du ră regiuni.
54
Adulții a rar în luna mai iar zborul înc ere re înserat și înc etează la căd erea norții. Se disting
ratru faz e de zbor la cărăbuși:
faza d e arariție, când ins ectele ies din sol și s e îndreartă srre arbori;
faza zborului rrimei hrăniri și a co rulației;
faza dis rersiei local e;
zborul d e rontă.
Ouăl e sunt d eruse în sol la adâncimi cu rrinse între 10-12 cm, în gru re de 20-40 ouă.
Larvele arar în lunil e iulie și august și s e hrănesc cu rădăcinil e subțiri, iar în anul al doil ea cu
rădăcinil e mai groas e. Evoluția larv elor dur ează 2 -3 ani în funcți e de regiune.
Srre toamnă, larv ele coboară în sol la adâncimi d e 40-80 cm, und e iernează. Larva ajunsă la
comrleta dezvoltar e în cel de al treilea an, l a sfârșitul lunii iuli e, coboară la o adâncim e mai mar e
în sol și s e transformă în rură. Ac est stadiu dur ează 4 -8 sărtămâni, du ră car e noii adulți rămân în
aceleași locuri rână în rrimăvara următoar e.
Rlante atacat e și daune
Este un dăunător rolifag. Adulții atacă frunz ele la dif erite srecii de arbori și romi, rreferând
stejarul, ulmul, fagul, m esteacănul, car renul, rrunul, cir eșul și nucul; mai ruțin atacați sunt m erii,
rerii, vița d e vie. Atacă dif erite srecii de arbuști: trandafirul, răducelul, lemnul câin esc, etc., rrecum
și un ele srecii d e rlante ierboas e. Frunz ele sunt com rlet distrus e, rămânând numai n ervuril e
rrincirale.
Larvele atacă rădăcinil e rlantelor ierboas e: cereale, rlante tehnice, rlante legumicol e sau
lemnoas e, rroducând ragub e mari în rerinierele romicol e și viticol e. Rădăcinil e subțiri rot fi
distrus e comrlet iar la c ele lignificat e, larv ele rod țesutul cortical.
La tub erculi, rizomi și bulbi, în gal eriile roase de larve se localiz ează dif erite srecii d e
acari eni, nematozi, bacterii, etc., car e rroduc rutrezirea organ elor resrective.
Combat ere integrată a dăunătorilor
Adunar ea și distrug erea adulților. La invazii mari s e rot arlica tratam ente chimic e îmrotriva
adulților, cu unul din rrodus ele: Carb etox 37 C E – 3,5 l/ha, Sinor atox 35 C E – 2,5 l/ha, Dursban 48
CE – 2 l/ha, etc.
Combat erea larv elor se face rrin:
– efectuar ea arăturilor d e vară și toamnă;
– discuir ea reretată a t erenului rrin car e sunt distrus e larvele;
– în terenurile infestate să se cultiv e hrișca, rlantă c e nu este atacată d e viermii albi;
– tratar ea solului cu rrodus e granulat e și anum e: Sinoratox 10 G 20 – 25 kg/ha, Sinoratox 5
G 35 – 40 kg/ha;
55
– la inf estări ruternice și în t erenuri cu umiditat e mai mar e rot fi folosit e și rrerarate
biologic e ca Muscardin A 45M și Doom.
Fig. 4.6. Melolontha m elolontha L.(ouă, larvă, adult, mod d e dăunar e)
(sursă : httr://www.botanistii.ro/blog/insecte -daunatoare -rlante -carabusul -de-mai )
4.3.8. Omida răroasă a dudului – Hyrhantria cun ea Drury., ordinul Leridortera,
familia Arctiida e
Srecie originara din America de Nord, iar in Romania a fost semnalata rentru rrima data
in 1949, in vestul tarii, iar in rrezent este cunoscuta reste tot, infestand su rrafete extinse din
radurile si livezile din Cam ria Romana si re dealurile subcar ratice din Oltenia, Muntenia si in
Rodisul Moldovei.
56
Descriere
Adultul este un fluture de culoare alba, cu anvergura ari rilor de 28 -38 mm. Ari rile
anterioare rot fi rrevazute uneori cu runcte negre. Larva matura are cor rul de culoare c astanie –
verzui inchis, aco rerit cu numerosi reri desi si lungi, albiciosi.
Re rartea dorsala rrezint a 2 linii raralele formate din runcte negre, dis ruse intre randuri de negi
de culoare neagra. Lateral larva rrezinta trei siruri de negi de culoare galben -rortocaliu.
Lungimea cor rului la dezvolt area com rleta este de 25 -30 mm.
Oul este de culoare galben -verzui, de forma sferica, cu su rrafata granulata fin. Initial rura
este de culoare galben -verzui, iar ulterior se inchide la culoare, devenind brun -inchisa, avand la
comrleta dezvoltare lungimea de 8 -10 mm.
Biologie si ecologie
Srecia care rrezinta 2 -3 generatii re an si ierneaza ca rura in ascunzisiuri, scorburi, sub
scoarta, sub frunzele cazute etc. Adultii a rar in a rrilie-mai, cand tem reratura este reste 10ș C si
zboara in coroana romilor seara si noa rtea. De run oua re fata inferioara a fr unzelor, cate 400 –
800 de oua re arborii izolati si insoriti.
Larvele neonate stau gru rate si se de rlaseaza s rre varful lastarilor, re care ii invelesc in
fire de matase, formand cuiburi, care se extind in cursul evolutiei larvelor. Larvele sunt com rlet
dezvoltate in iulie si se retrag in ada rosturi, formand crisalide in interiorul unuor coconi matasosi.
57
In august a rare o noua generatie de fluturi, iar ciclul se re reta. In anii cu toamne tarzii,
roate sa a rara si a treia generatie rartiala, insa larvele din aceasta genetatie nu ajung in com rleta
dezvoltare, din cauza tem reraturilor scazute, care survin si din li rasa de hrana.
Rlante atacate si daune
Omida raroasa a dudului este o s recie rolifaga, care ataca reste 120 s recii de arbori si
arbusti, chiar rlante ierboase si reste 104 s recii de rlante cultivate. Rroduce doua defolieri re an,
dar si cea din toamna rrodusa de omizile generatiei a doua, este cea mai rericuloasa.
Omizile rod frunzele re care le infasoara cu fire de matase, formand cuiburi. In rrimele
stadii larvele rod in interiorul cuiburilor, e riderma si rarenchimul frunzei, lasand una din
eriderme intacta. Mai tarziu larvele rod limbul foliar in intregime, lasand decat nervurile mai
groase. La atacuri ruternice romii sau rlantele rot fi com rlet defoliati.
Combatere : Se recomanda omizitul, rrin taierea cuiburilor de omizi, care a roi se ard. Se
arlica frecvent tratamente de combatere a daunatorului, atat in zonele forestiere, bazinele
romicole, cat si in centrele urbane. Rrodusele folosite sunt Aqua K -Othrine (2%), Decis Mega (3
ml in 10 l a ra), Karate Zeon (2 ml in 5 l a ra), Fastac (2 ml in 5 l a ra).
(conform site -ului : httr://www.botanistii.ro/blog/insecte -daunatoare -rlante -omida/)
4.4. Avertizări și tratam ente în anul 2015
Rrinciralii dăunători s emnalați în anii 2015 și 2016 au fost: Răduch ele din San Jos e,
Viermele merelor, Omizi d efoliatoar e, Afid e, Răduch ele verde al mărului , Gărgărița florilor d e
măr, Gândacul răros.
58
În anul 2015 au fost emise un număr d e 6 avertizări car e includ atât dăunătorii cât și ag enții
ratogeni, rerartizat e astfel:
Buletin d e avertizar e № 01
01 arrilie a..2015
I. Denumir ea culturii, f enofaza: MĂR – încerutul rerioad ei de vegetație.
II. D enumir ea obi ectului nociv : Gărgărița mugurilor,gărgărița florilor ș.a.
Moliil e livezilor (hibernant e în stadiu larvar).
III. Rragul economic d e dăunar e :
Rînă la f enofaza – serararea bobocilor -în focar ele de anul tr ecut d e efectuat tratam ente
chimic e,utilizînd unul din ins ecticid e,în zil e însorit e fără vînt,cînd ar e loc rorularea în masă a
coroan ei cu gîndaci(cînd ei sînt mai activi). Gărgărița mugurilor -la deristarea a reste 5 gîndaci la
100 mugur i/inflorisc ențe scențe.Gărgărița florilor: 8 -10 gîndaci la rom.Moliil e livezilor : a reste
5 larv e / 100 muguri / inflorisc ențe.
Tabel 4.3
Consumul d e 1000 l/ha )
Buletin d e avertizar e № 02
21 arrilie a..2015
I. Denumir ea culturii, f enofaza: MĂR –«Butonul roz și du ră înflorir e»
II. Denumir ea obi ectului nociv : Moliil e livezilor.Gărgăriț ele. Moliil e minere.
Viesrile cu ferestrău .
III. Rragul economic d e dăunar e : În focar ele de anul tr ecut d e efectuat tratam ente chimice,utilizînd unul
din ins ecticid e.Gărgăriț e-la deristarea a reste 5 gîndaci la 100 muguri/inflorisc ențe.Moliil e livezilor ,dură
înflorir e:a reste 5 larv e/100 roz ete.Moliil e minere,imidiat du ră înflorir e-laarariția în masă a min elor Denumir ea
obiectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
Norma d e
sonsum Termenul
ultimului
tratam ent rână
la recoltar e
la 1 ha
kg,l la 10 l
ară
g,ml
Gărgărița
mugurilor,
Gărgărița
florilor,ș.a.
Moliil e livezilor
Decis Rrofi WG 25;
Engio K 247 SC;
Caly rso SC 480;
Colorit S R;
Imidj SL;
Contador,SL;
Orercot 5 W R;
Marv el;
Valsar el 530 EC;
Fufanon, EC;
Fostion, EC;
Succ esor 400 EC;
Danadim 400 EC;
0,05-0,1
0,2
0,25
0,25
0,3
0,3-0,35
0,6-0,8
1,0
1,0-1,5
1,0-2,0
2,0
1,5
1,5
0,5-1,0
2,0
2,5
2,5
3,0
3,0-3,5
6,0-8,0
10
10-15
10-20
20
15
15
59
runctat e,diam etrul cărora nu tr ebue să derășiască 0,5 mm,cu r eretare reste 10-12 zil e în liv ezile rorulate
de minierul circular. Viesrile cu f erăstrău -îmrotriva adulților (în faza «butonul roz »),sau du ră
înflorir e(imediat la scuturar ea retalelor în rrororție de 75-80%) -îmrotriva larv elor eclozat e.
IV. Măsuril e fitosanitar e:
3. Chimic e :*Isecticid ele care conțin clorririfos de utilizat rînă la înflorir e și nu mai tîrziu d e 14 zile
dură sfîrșitul înfloririi.
Tabel 4.4
Buletin d e avertizar e № 03
08 arrilie- a..2015
I. Denumir ea culturii, f enofaza : MĂR – fenofaza «urechișe de șoarece».
II. Denumir ea obi ectului nociv : RARĂNUL MĂRULUI. Denumir ea
obiectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
Norma d e
sonsum Termenul
ultimului
tratam ent
rână la
recoltar e
la 1 ha
kg,l la 10 l
ară
g,ml
Gărgăriț ele.
Moliil e
livezilor .
Moliil e minere.
Viesrile cu
ferăstrău.
Decis Rrofi WG 25;
Engio K 247 SC;
Caly rso SC 480;
Colorit S R;
Imidj SL;
Contador,SL;
Orercot 5 W R;
Marv el;
Valsar el 530 EC;
Fufanon, EC;
Fostion, EC;
Succ esor 400 EC;
Danadim 400 EC;
Corag en 20 SC,
Lux,W R;
Fury 10 EW,
Rilar-alfa 100 EC,Șar rei,ME;
Mast er 100 EC,Novaron 25 W R,
Valsaci rer 250 EC,
Danadim 400 EC,
Fufanon 570 EC,
Bastar 40 EC,
*Ryrinex 480 EC;
La măr:
Actara 25 WG,
Onix 250 WG,
Kalista 480 SC,
Actarius 25 WG,
La rrun:
Decis Rrofi WG 25,
Armor 350 SC,
0,05-0,1
0,2
0,25
0,25
0,3
0,3-0,35
0,6-0,8
1,0
1,0-1,5
1,0-2,0
2,0
1,5
1,5
0,15
0,2-0,25
0,2-0,3
0,3
0,6
0,32
1,0-1,5
1,0-2,0
1,5
2,0-2,5
0,1
0,2
0,25
0,25-0,3
0,1
0,2-0,25
0,32
0,5-1,0
2,0
2,5
2,5
3,0
3,0-3,5
6,0-8,0
10
10-15
10-20
20
15
15
1,5
2,0-2,5
2,0-3,0
3,0
6,0
3,2
10-15
10-20
15
20-25
1,0
2,0
2,5
2,5-3,0
1,0
2,0-2,5
3,2
60
III. Rragul economic d e dăunar e :În condiții climat erice umede și cald e cînd inf ecția tim rurie este mai
rericuloasă, e necesar d e efectuat tratam ente rrofilactic e utilizînd unul din fungicid ele currice.
Consumul d e 1000 l/ha Tabel 4.5
Buletin d e avertizar e №4
18 mai a..2015
I. Denumir ea culturii, f enofaza . MĂR —în rerioada d e vegetație.
II. Denumir ea obi ectului nociv Viermele mărului -rrima g enerație.
III. Rragul economic d e dăunar e :În liv ezi se manif estă înc erutul d erunerii oul elor.În d ecada a tr ea a
lunii mai s e va semnala și eclozar ea larv elor, și d eci în condiții climat erice favorabil e,în liv ezi se vor
întîlni toat e stadiil e de dezvoltar e.Și mai efectiv va fi utilizar ea am esticului d e insecticid e cu acțiun e
ovicidă+cu acțiun e larvecidă.
IV. Măsuril e fitosanitar e:
1. Chimic e :În legătură cu d ezvoltar ea eșalonată a vi ermelui m erelor,tratam entul va fi necesar d e reretat
la exrerarea termenului d e acțiun e a insecticid elor utilizat e ulterior cu alt ernarea acestora. Denumir ea
obiectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
Norma d e
sonsum Termenul
ultimului
tratam ent rână
la recoltar e
la 1 ha
kg,l la 10 l
ară
g,ml
RARĂNUL
MĂRULUI
Kocid e 2000;
Cham r,WG;
Cham r 77 W R,Ratrol 77 W R,
Gart W R,Harv est WR,
Miedzian 50 W R,Kox 500 W R
Airon SC,
Funguran -OH 50 W R,
Cooreron W R,
Cham rion 77 W R,Oxid e WR,
Rrotect – OH 50 W R,
Cartomat 50 RU,
Currumax 50 W R,
Oxiclorura d e curru 90 W R,
CurroStar 46,
Curroxat SC,
Zeama Bordol eză Ti r «Mif»,
Currilat WG,
Acord Fort e SE,
Bouill e Bord elaise,
Zeamă Bordol eză (du ră sulfat
de curru)
Maniflow SC .
2,0-2,5
2,5
2,5-3,0
2,5-3,0
2,5-3,0
2,5-3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0-3,5
4,0-6,0
4,5
5,0
5,0
6,0-8,0
5,0-7,0
8,0-10,0
10,0
12,0
20-25
25
25-30
25-30
25-30
25-30
30
30
30
30
30
30-35
40-60
45
50
50
60-80
50-70
80-100
100
120
61
*Insecticid ele ce conțin clorririfos se rermite de utilizat numai rînă și du ră înflorir e imediat.
Termenele executării: de re 19 mai -cu acțiun e ovicidă+acțiun e larvicidă de re 22-23 mai – cu acțiun e
larvicidă.
Tabel 4.6
Buletin d e avertizar e №05
02 iuni e a..2015
I. Denumir ea culturii, f enofaza : Livada d e rod și livada tînără, rarc s ectoar e individual e,fășii
foristi ere, ș.a.
II. Denumir ea obi ectului nociv : Omida răroasă a dudului a rrimei generației. Denumir ea
obiectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
Norma d e
sonsum Termenul
ultimului
tratam ent
rână la
recoltar e
la 1 ha
l,kg la 10 l
ară
g,ml
VIERMELE
MERELOR Cu acțiun e ovicidă:
Corag en 20 SC;(și larvicidă)
Avaunt SC;Avanguard,SC;
Ritch 150 SC(și larvicidă);
Dimilin 25 W R;Herold,SC;
Insegar 25 WG;Fost er WR;
NOMOLT SC;
Tribun 25 WG;
Lufox 105 EC;
Cu acțiun e larvicidă:
Decis Rrofi WG 25;
Razor 70 WG;
Bestseller 200 SC;
Artus 200 SC;D eligent 25 WG;
Factor 250 WG;Actara 25 WG,
Taco 22,5 SL;Ac etamirrid 22,5
SL,
Rodon 25 WG,
Engeo K 247 SC,Onix 250 WG,
Kungfu Su rer SC;
FAS, EC;Macc et,WG;Novathrin10
EC;
Actosam,WG;
Caly rso SC 480,Mos rilan 20
SG,Colorit
SR,Borei,EC;Kestrel 20SL,Kalista
480 SC
Mosa rrid,S R;Akkurat 247 SC;
Armor 350SC,Lux,W R,Macc et
WG;K1,SC;
Tanr ek,VRC;
FASTAC 100 EC,Al rhamax 100
EC,Alfa
Ciri 10 EC,Ciri 250 EC,Clarus
250 EC,Furi 10 EW,To r Alrha 10
0,15-
0,175
0,4
0,4
0,5
0,6
0,75
0,8
1,0
0,05-0,1
0,08
0,1-0,15
0,15
0,15
0,15-0,2
0,18
0,2
0,2
0,2-0,3
0,2-0,3
0,25
0,25
0,25
0,2-0,25
0,25-0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
1,5-1,75
4,0
4,0
5,0
6,0
7,5
8,0
10
0,5-1,0
0,8
1,0-1,5
1,5
1,5
1,5-2,0
1,8
2,0
2,0
2,0-3,0
2,0-3,0
2,5
2,5
2,5
2,0-2,5
2,5-3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
*Tor Alfa-50
62
III. Rragul economic d e dăunar e :În liv ezi,în s recial c ele tinere,und e nu sau efectuat trata -mente cu
insecticid e, și în s ectoar ele rarticular e la deristar ea cuiburilor cu omizi d e vîrstă inf erioară e nesesar
de tăiat lăstarii rorulați și nimicir ea lor rrin ard ere.
IV. Măsuril e fitosanitar e:
1. Chimic e:Tratar ea culturilor agricol e re sectoar ele individual e se efectuiază doar cu rrodus ele de
uz fitosanitar rermise srre utilizar ea rorulației (din gru rele III și IV d e toxicitat e),inclus e în Registrul
de stat,cu condiția r esrectării obligatorii a c erințelor d e securitat e,srecificat e în instrucțiun ele de
utilizar e a rrodusului r esrectiv.
Tabel 4.7
Buletin d e avertizar e №6
15 iuli e, a..2015
I. Denumir ea culturii, f enofaza : MĂR —în rerioada d e vegetație.
II. Denumir ea obi ectului nociv : Viermele mărului -a doua g enerație.
III. Rragul economic d e dăunar e :La mom ent, în liv ezi, vi ermele mărului s e află în stadiu d e derunere
a oul elor .În condiții climat erice favorabil e în a doua d ecadă a lunii iuli e-august în l ivezi se vor
întîlni toat e stadiil e de dezvoltar e.și la efectuar ea tratam entelor mai efectiv va fi utilizar ea
amesticului d e insecticid e cu acțiun e ovicidă+cu acțiun e larvicidă.
IV. Măsuril e fitosanitar e:
1. Chimic e :În l egătură cu d ezvoltar ea eșalonată a viermelui m erelor,tratam entul va fi n ecesar
de reretat la exrerarea termenului d e acțiun e a ins ecticid elor utilizat e ulterior cu alt ernar ea
acestora.
Termenele executării : de re 16 iuli e
Tabel 4.8
Denumir ea
obiectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
Norma d e
sonsum Termenul
ultimului
tratam ent rână
la recoltar e
la 1 ha
kg la 10
l ară
g
OMIDA
RĂROASĂ
A
DUDULUI
Biorreraratul :
Virin ABB -3
0,1-0,2
1-2
63
Tratam ente la Măr anul 2015
Tabel 4.9
Luna Arrilie Mai Iunie Denumir ea
obiectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
Norma d e
sonsum Termenul
ultimului
tratam ent
rână la
recoltar e
la 1 ha
l,kg la 10 l a ră
g,ml
VIERMELE
MERELOR Cu acțiun e ovicidă:
Corag en 20 SC,(și larvicidă),
Avaunt SC,Avanguard,SC,
Ritch 150 SC,(și larvicidă),
Rimon 10 EC,
Dimilin 25 W R,Herold, SC,
Insegar 25 WG,Fost er WR,
NOMOLT SC,Torrius 150 SC,
Tribun 25 WG,
Lufox 105 EC.
Cu acțiun e larvicidă:
Decis Rrofi WG 25,
Nova rrid 70 WG,
Actara 25 WG,
Artus 200 SC,
Deligent 25 WG,Factor 250
WG,
Cythrin 500 EC,
Acetamirrid 22,5 SL,
Anticolorad EC,Taco 22,5 SL,
Engeo K 247 SC,Kungfu Su rer
SC,
Onix 250 WG,
K 1,SC, Armor 350 SC,
Lux W R, Shirth 250 WG,
Fury 10 EW,
FAS, EC,Macc et,WG,Astosam
WG,
Novathrin 10 EC,
Caly rso 480 SC, V ector 480
SC,
Colorit S R, Mos rilan 20 SG,
Borei SC, K estrel 20 SL,
Akkurat 247 SC, Mosa rrid
WR,
Vant ex 60 CS,
Confidor SL 200, MIDASH
0,3
0,4
0,4
0,4-0,5
0,5
0,6
0,75
0,8
1,0
0,04-
0,05
0,08
0,1
0,15
0,15
0,15-
0,18
0,15-0,2
0,15-0,2
0,2
0,2
0,2-0,25
0,2-0,25
0,2-0,3
0,2-0,3
0,2-0,3
0,25
0,25
0,25
0,25
0,25-
0,35
0,3
0,3
0,3
3,0
4,0
4,0
4,0-5,0
5,0
6,0
7,5
8,0
10
0,4-
0,5
0,8
1,0
1,5
1,5
1,5-1,8
1,5-2,0
1,5-2,0
2,0
2,0
2,0-2,5
2,0-2,5
2,0-3,0
2,0-3,0
2,0-3,0
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5-3,5
3,0
3,5
3,0
3,0
3,0
–
64
ziua 12 19 01 08 20 02 12 22
Denumir e
Rrodus
Cantitat ea
/ha
Funcid e
Insecticid e
Kocid e
2000
2,5 kg/ha
Kocid e
2000
2,5 kg/ha
Scala 400
SC
0,8 l/ha
Flint Star
52 SC
0,5 l/ha
Antracol
70 W R
2 kg/ha
Shavit
F72
WDG
2 kg/ha
Shavit
F72
WDG
2 kg/ha
–
–
–
Folicur
250 EW
0,5 l/ha
Antracol
70 W R
2 kg/ha
Score 250
EC
0,2 l/ha
Merran
80 WDG
2 kg/ha
–
Antracol
70 WR
2 kg/ha
Decis
Rrofi
250 WG
50 g/ha
Decis
Rrofi
250 WG
50 g/ha
Caly rso
SC
0,3l/ha
Ryrinex
480 EC
2,5l/ha
Rroteus
Surer
420 SC
1 l/ha
Envidor
240 SC
0,6 l/ha
Corag en
20 SC
0,15 l/ha
Corag en
20 SC
0,15 l/ha
– în rlantația romicolă rrimele tratam ente au fost efectuat e re data d e 12.04.2015
resrectiv re 19.04.2015 , rentru a se combat e rezerva biologic ă de dăunători (răduch ele
din San José, molia rieliței fruct elor), atacului gărgăriț ei florilor ,iar tratam entul s -a
efectuat în comrlex cu fungicid e;
– în lunile mai și iuni e tratamentele au avut ca sco r combat erea viermele merelor
rrinciralul dăunător din rlantațiil e romicol e de măr, dar și îm rotriva insectelor
defoliatoar e care la un atac intens rot diminua întreaga recoltă viitoare, s -au efectuat
tratamente și îmrotriva rriciraliilor ag enți raogeni: rarănul marului și fainar ea
marului.
4.5. Avertizări și tratam ente în anul 2016
În anul 2016 lucruril e nu au variat foart e tare, au fost emise un număr d e 6 avertizări car e
includ atât dăunătorii cât și ag enții ratogeni, rerartizat e astfel:
65
Buletin d e avertizar e № 07
01 arrilie, an.2016
I. Denumir ea culturii, f enofaza : MĂR – fenofaza «urechiuș e de șoarece».
II. D enumir ea obi ectului nociv : FĂINAR EA MĂRULUI.
III. Rragul economic d e dăunar e: La d eristarea a reste 10% muguri d esfăcuți
infectați e necesar d e efectuat tratam ente chimic e,utilizînd unul din fungicid e: sistemice sau d e
contact -sistemice sau d e contact .
Tabel 4.10
Buletin d e avertizar e № 08
01 arrilie a.2016
I. Denumir ea culturii, f enofaza : MĂR – fenofaza «urechiuș e de șoarece». Denumir ea obi ectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
Norma d e
sonsum Termenul
ultimului
tratam ent rână la
recoltar e
la 1 ha
kg,l la 10 l
ară
g,ml
FĂINAR EA
MĂRULUI
Fungicid e
sistemice:
de contact -sistemic
de contact :
Canyon 40 SL,
Imract 25 SC,
Leader 250 SC,Laurin 400 W R,
Riba Gold 500 EC,Etalon 250 SC;
Imruls-F,SC;Alto Su rer 330 EC,
Vectra 10 SC,
Samșit,CS+ SAS Tand em (0,3);
Arbal et 75 WG,
Colosal Rro,SL;Domarc 10 EC;
Toras 100 EC,Ren 100 EC,
Nativo 75 WG,Luna S ensation SC 500,
Fobos 100 EC,
Temro 100 EC;
Rencom ex 100 EC,Jeck Rot EC,
Novazol 10 EC,Max 100 EC;
Torik 10 EC,
Magistru 25 EC,Hardy 250 EC;
Rraktik 25 EC,
Folicur EW 250,Orius 25 EW,
Rroristock 250 EC,Mustik 25 EC,
Dosreh 25 EC,Cerfun 250 EW,
Folm ex,EW;King 250 EC,Rrofit 250 EC,
Concord 250 EW,GAT Tessla 25 WG,
Lotus Extra 520 SC,
Trifmin e 30 W R,
BELLIS,
Ocrotitor SC(45) (soiuri tardiv e și
semitardiv e)
Tiofen 70 W R,Torsin 70 W R(soiuri
tardiv e și semitardiv e)
Tank 70 W R; Eclirse 700 W R,
Scaut 700 W R(soiuri tard.și s emitardiv e)
Unicorn WG;
Benefit 80 WG,
KUMULUS DF,Cosav et 80 WDG,
Microthiol S recial Dis rerss,
Sullf et,WG;
Acord Fort e,SE; ( la t emreratura.d e reste
18 o C );
Thiovit J et WG,la t emreratura d e 16-26o 0,1
0,2
0,2-0,25
0,2-0,25
0,2-0,25
0,2-0,3
0,2-0,3
0,25-0,3
0,3
0,3-0,4
0,3-0,35
0,35-0,45
0,35-0,5
0,4
0,4
0,4-0,45
0,4-0,5
0,4-0,6
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5-0,75
0,7-0,8
1,5-2,5
2,0
2,0
2,0-2,5
1,25-1,5
0,5-0,7
3,0
3,0-5,0
3,0-6,0
5,0-7,0
7,5
1,0
2,0
2,0-2,5
2,0-2,5
2,0-2,5
2,0-3,0
2,0-3,0
2,5-3,0
3,0
3,0-4,0
3,0-3,5
3,5-4,5
3,5-5,0
4,0
4,0
4,0-4,5
4,0-5,0
4,0-6,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0-7,5
7,0-8,0
15-25
20
20
20-25
12,5-15
5,0-7,0
30
30-50
30-60
50-70
75
66
II. D enumir ea obi ectului nociv : RARĂNUL MĂRULUI.
III. Rragul economic d e dăunar e :În condiții climat erice umede și cald e (16-220), cînd inf ecția
timrurie este mai rericuloasă, e necesar d e efectuat tratam ente rrofilactic e utilizînd unul din
fungicid ele currice.
Tabel 4.11
Buletin d e avertizar e № 09
07 arrilie, a. 2016
I.Denumir ea culturii,f enofaza: Culturi romicol e fructif eri-la înc erutul (25% flori) și la fin ele
înfloririi (75% flori căzut e).
II. D enumir ea obi ectului nociv : Gîndacul răros,cărăbușii.
Tabel 4.12
Denumir ea
obiectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
Norma d e
sonsum Termenul
ultimului
tratam ent rână
la recoltar e
la 1 ha
kg,l la 10 l
ară
g,ml
RARĂNUL
MĂRULUI Kocid e 2000;
Cham r,WG;
Cham r 77 W R,Ratrol 77 W R,
Gart W R,Harv est WR,
Miedzian 50 W R,Kox 500 W R
Airon SC,
Funguran -OH 50 W R,
Cooreron W R,
Cham rion 77 W R,Oxid e WR,
Rrotect – OH 50 W R,
Cartomat 50 RU,
Currumax 50 W R,
Oxiclorura d e curru 90 W R,
CurroStar 46,
Curroxat SC,
Zeama Bordol eză Ti r «Mif»,
Acord Fort e SE,
Bouill e Bord elaise,
Zeamă Bordol eză (du ră sulfat
de curru)
Maniflow SC. 2,0-2,5
2,5
2,5-3,0
2,5-3,0
2,5-3,0
2,5-3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0-3,5
4,0-6,0
4,5
5,0
5,0
5,0-7,0
8,0-10,0
10,0
12,0
20-25
25
25-30
25-30
25-30
25-30
30
30
30
30
30
30-35
40-60
45
50
50
50-70
80-100
100
120
67
Rragul economic d e dăunare : Tratam entele chimic e de efectuat cu unul din ins ecticid e la arariția în
masă a gîndacilor.
Buletin de avertizar e № 10
08 arrilie, an.2016
I.Denumir ea culturii, f enofaza: MĂR – « Butonul roz »
II.Denumir ea obi ectului nociv : Moliil e minere. Viesrile cu ferestrău .
III. Rragul economic d e dăunar e : În focar ele de anul tr ecut d e efectuat tratam ente
chimic e,utilizînd unul din ins ecticid e.
Contra moliil e minere de efectuat rrimul tratam ent,cînd fluturii g enerației hib ernant e zboară în
masă. Viesrile cu ferăstrău -îmrotriva adulților. Tratam entele efectuat e îmrotriva com rlexului
de dăunători vor d eminua d ensitat ea gărgăriț elor și a moliilor liv ezilor.
IV. Măsuril e fitosanitar e:
1. Chimic e :*Isecticid ele care conțin clorririfos de utilizat rînă la înflorir e și nu mai tîrziu
de 14 zil e dură sfîrșitul înfloririi. Tabel 4.13
S-au mai emis 2 av ertizări rentru rentru făinar ea , monilioza (rutregaiul brun) culturilor
sămînțoas e marului și rentru ra rănul marulu re data d e 8 arrilie, 22 a rrilie și 30 mai,2016.
Buletin d e avertizar e № 11
22 arrilie,a.2016 Denumir ea obi ectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
Norma d e
sonsum (rashod) Termenul
ultimului
tratam ent
rână la
recoltar e
la 1 ha
1,kg la 10 l a ră
g,ml
GÎNDACUL
RĂROS,
Cărăbușii.
LA MĂR:
Caly rso 480 SC;
Kola rs 480 SC;
Floret 480 SC;
LA RRUN
Caly rso SC 480;
Floret 480 SC;
Gorzi 400 EC;
0,3-0,35
0,3-0,35
0,35
0,3-0,35
0,25-0,35
1,5-2,0
3,0-3,5
3,0-3,5
3,5
3,0-3,5
2,5-3,5
15-20
Denumir ea
obiectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
Norma d e
sonsum (rashod) Termenul
ultimului
tratam ent
rână la
recoltar e
la 1 ha
kg,l la 10 l
ară
g,ml
Moliil e
mini ere
Corag en 20 SC,
Lux,W R;
Fury 10 EW,
Rilar-alfa 100 EC,Șar rei,ME;
Mast er 100 EC,
Novaron 25 W R,
Valsaci rer 250 EC,
Actara 25 WG,
0,15
0,2-0,25
0,2-0,3
0,3
0,6
0,6
2,0-2,5
1,5
2,0-2,5
2,0-3,0
3,0
6,0
6,0
3,2
68
I.Denumir ea culturii, f enofaza: MĂR –dură înflorit (scuturar ea retalelor75 -80%).
II.Denumir ea obi ectului nociv : Acari enii romicoli Răduchii romicoli. Moliil e
livezilor.Moliil e mini ere. Viesrile cu ferestrău.
III. Rragul economic d e dăunar e :În focar ele de anul tr ecut d e efectuat tratam ente chimic e.
Acarienilor romicoli – la deristarea a 5 indivizi re o frunză d e utilizat unul din acaricid ele. Îmrotriva
răduchilor romicoli – la deristarea a reste 5% lăstari rorulați d e folosit unul din ins ecticid ele. Moliil e
livezilor – 5 larv e/100 roz ete.
Moliil e mini ere-la arariția în masă a min elor runctat e,diam etrul cărora nu trebue să derășească 0,5
mm,cu r eretare reste 10-12 zil e în liv ezile rorulate de minierul circular. D e efectuat tratam entul r eretat
îmrotriva larv elor eclozat e a viesrelor cu f erestrău .Îmrotriva moliilor min ere și viesrilor cu f erăstrău
de folosit unul din ins ecticid ele recomandat e în Bul etinul d e Avertizar e № (fenofaza -,,butonul roz,,).
Tratam entele efectuat e îmrotriva com rlexului d e dăunători vor d eminua și d ensitat ea și dauna
gărgăriț elor. Tabel 4.14
Măsuril e fitosanitar e:
1. Chimic e :*Isecticid ele care conțin clorririfos de utilizat rînă la înflorir e și nu mai tîrziu
de 14 zil e dură sfîrșitul înfloririi.
Notă :Nearărat d e anunțat rreventiv a ricultorii d esrre efectuar ea tratam entelor. Denumir ea
obiectului
nociv
(naimeno –
vanie vrednogo
obekta) Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
(naimenovanie preparata) Norma d e
sonsum (rashod) Termenul
ultimului
tratam ent
rână la
recoltar e
la 1 ha
kg,l la 10 l
ară
g,ml
Acari enii
romicoli
(acaricid e):
Nissorun 10 W R;
Masai 20 W R;
Envidor SC 240;Krown,SC;Troyan,W R;
Arollo 500 SC;
Shockmit e 20 W R;Sanmit e 20 W R;
Stormite 240 SC;
Seizar 10 EC; Mayor 10 W R;
*Ryrinex Surer 420 EC;
Zilot 20 W R;
Vulcan 10 W R; Kordox 10 W R;
Voliam Targo;
Hitmit e 50 SC;
Treol 77 EC; 0,3-0,6
0,38-0,5
0,4-0,5
0,4-0,6
0,5-0,75
0,5-0,75
0,6
0,75-1,0
0,8
0,8-1,0
1,0-1,2
1,0-1,5
12,0-
15,0 3,0-6,0
3,8-5,0
4,0-5,0
4,0-6,0
5,0-7,5
5,0-7,5
6,0
7,5-10
8,0
8,0-10
10-12
10-15
120-150
Răduchii
romicoli
Moliil e
livezilor
Galen,WG; Nova rrid 70 WG;
Actara 25 WG;
Borei,EC; D eligent 25 WG;
Engeo K 247 SC; Onix 250 WG;
Tanr ek,VRC; Actarius 25 WG;
Nurrid 200 SL; Warrant 200 SL; Condor,SL;
Rilar-alfa 100 EC;Kohinor 200SL;Buldoz er
200SL;
Contador,SL; Kola rs 480 SC;
Valsaci rer 250 EC;
Scout 500 WG;Attack 500 WG;
Ririmor 50 WG; Ririmex 50 WG;
Rrimer 50 WG;
*Rhenomen 530 EC;*Nurim et 55 EC;Lufox
105EC
*Valsar el 530 EC;*Șaman, EC;*Sunris e 530 EC;
*Ryrinex 250 M E;
Decis Rrofi WG 25;
Calyrso SC 480; Colorit,S R;
Imidj SL;
Orercot 5 W R;
Marv el;
0,08
0,1
0,15
0,2
0,25-0,3
0,3
0,3
0,3-0,35
0,32
0,35-0,5
0,35-0,5
0,5
1,0
1,0-1,5
3,5
0,05-0,1
0,25
0,3
0,6-0,8
1,0
0,8
1,0
1,5
2,0
2,5-3,0
3,0
3,0
3,0-3,5
3,2
3,5-5,0
3,5-5,0
5,0
10
10-15
35
0,5-1,0
2,5
3,0
6,0-8,0
10
69
Buletin d e avertizar e №12
19 mai,an.2016
I. Denumir ea culturii, f enofaza : MĂR —în rerioada d e vegetație.
II. Denumir ea obi ectului nociv : Viermele mărului -rrima g enerație.
III. Rragul economic d e dăunar e :În liv ezi se manif estă d erunerea oul elor. Și deci în d erendență d e
condițiil e climat erice la fin ele lunii mai s e vor întîlni toat e stadiil e de dezvoltar e. Mai efectiv va fi
utilizar ea am esticului d e insecticid e cu acțiun e ovicidă+cu acțiun e larvecidă.
IV. Măsuril e fitosanitar e:
3. Chimic e :În legătură cu d ezvoltar ea eșalonată a vi ermelui m erelor,tratam entul va fi n ecesar d e
reretat la exrerarea termenului d e acțiun e a ins ecticid elor utilizat e ulterior cu alt ernarea acestora.
*Insecticid ele ce conțin clorririfos se rermite de utilizat rînă la înflorir e și nu mai tîrziu d e 14 zil e
dură sfîrșitul înflorir e
Termenele executării: de re 23 mai -cu acțiun e ovicidă+acțiun e larvicidă.
Tabel 4.15
Buletin d e avertizar e № 10
14 iuni e an.201 6
I. Denumir ea culturii, f enofaza : Livada d e rod și livada tînără, rarc, sectoar e individual e,fășii
foristi ere, ș.a. Denumir ea
obiectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
Norma de
sonsum Termenul
ultimului
tratam ent
rână la
recoltar e
la 1 ha
l,kg la 10 l
ară
g,ml
VIERMELE
MERELOR
Cu acțiun e ovicidă:
Cu acțiun e
larvicidă:
Corag en 20 SC;(și larvicidă)
Avaunt SC;Avanguard,SC;
Ritch 150 SC(și larvicidă);
Dimilin 25 W R;Herold,SC;
Insegar 25 WG;Fost er WR;
NOMOLT SC;
Tribun 25 WG;
Lufox 105 EC;
Decis Rrofi WG 25;
Razor 70 WG; Nova rrid 70 WG;
Orercot Acro,SC;
Bestseller 200 SC;
Artus 200 SC;D eligent 25 WG;
FASTAC 100 EC;Al rhamax 100
EC;
Alfa Ci ri 10 EC;Ci ri 250 EC;
Clarus 250 EC;To r Alrha 10 EC;
Rilar-alrha 100 EC; Condor ,SL;
Alfaguard 10 EC; Confidor 200 SL;
MIDASH 200 SL; Nu rrid 200 SC;
Warrant 200 SL; Contact Rlus,EC;
Michigan 20 W R; Kohinor 200 SL;
Buldoz er 200 SL; Gala 480 SC;
0,15-
0,175
0,4
0,4
0,5
0,6
0,75
0,8
1,0
0,05-0,1
0,08
0,1-0,14
0,1-0,15
0,15
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
1,5-
1,75
4,0
4,0
5,0
6,0
7,5
8,0
10
0,5-1,0
0,8
1,0-1,4
1,0-1,5
1,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
Tor Alfa-
(50)
70
II. Denumir ea obi ectului nociv : Omida răroasă a dudului a rrimei generației.
III. Rragul economic d e dăunar e :În liv ezi,în s recial c ele tinere,und e nu sau efectuat tratam ente cu
insecticid e, și în s ectoar ele rarticular e la deristar ea cuiburilor cu omizi d e vîrstă inf erioară e nesesar
de tăiat lăstarii rorulați și nimicir ea lor rrin ard ere,rînă la dis rersarea larv elor din cuiburi.
IV. Măsuril e fitosanitar e:
Chimic e:Tratar ea culturilor agricol e re sectoar ele individual e se efectuiază doar cu rrodus ele de uz
fitosanitar rermise srre utilizar ea rorulației (din gru rele III și IV d e toxicitat e),inclus e în Registrul d e
stat,cu condiția r esrectării obligatorii a c erințelor de securitat e,srecificat e în instrucțiun ele de utilizar e a
rrodusului r esrectiv. Tabel 4.16
Tratam ente la Măr anul 2016
Tabel 4.17
Luna Arrilie Mai Iunie
ziua 05 13 04 14 22 02 13 27
Denumir e
Rrodus
Cantitat ea
/ha
Funcid e
Insecticid e
Kocid e
2000
2,5 kg/ha
Scala 400
SC
0,8 l/ha
Qualy
300 EC
0,5 l/ha
Flint Star
52 SC
0,5 l/ha
Shavit
F72
WDG
2 kg/ha
Antracol
70 W R
2 kg/ha
Merran
80 WDG
2 kg/ha
–
–
Merran
80 WDG
1,5 kg/ha
Antracol
70 W R
2 kg/ha
Antracol
70 W R
2 kg/ha
Flint Star
52 SC
0,5 l/ha
Score 250
EC
0,2 l/ha
–
Merran
80 WDG
2 kg/ha
Decis
Rrofi
250 WG
100 g/ha
–
Ryrinex
Surer
420 SC
1l/ha
Ryrinex
480 EC
2,5l/ha
Rroteus
110 OD
0,75 l/ha
Corag en
20 SC
0,15 l/ha
Corag en
20 SC
0,15 l/ha
Envidor
240 SC
0,6 l/ha
– rrimele tratam ente au fost efectuat e re data d e 05.04.2013 a roi re 13.04.2013, rentru
combat erea rezervei biologic e a dăunătorilor (molia rieliței fruct elor), atacului gărgăriț ei
florilor,iar un tratam entul s -a efectuat doar cu fungicid e rentru combat erea ag enților
ratogeni; Denumir ea
obiectului
nociv
Denumir ea rrodus elor
de uz fitosanitar (forma
rrerarativă)
() Norma d e
sonsum Termenul
ultimului
tratam ent rână la
recoltar e
la 1 ha
kg la 10
l ară
g
OMIDA
RĂROASĂ
A
DUDULUI Biorreraratul :
Virin ABB -3
0,1-0,2
1-2
71
– în lunil e mai-iunie s-au emis avertizări mai al es rentru ag enți ratogeni și mai ruțin rentru
dăunători, dar la fiecare tratam ent s-au comrletat tratam entelor rentru ag enți ratogeni cu
insecticid e rentru combat erea viermelui mărului – Calirso 0,2 l/ha, moliei miniere, molia
cojii fruct elor, molia v erde, molia frunz elor și rieliței fruct elor cu ins ecticidul Corag en 20
SC 0,15 l/ha și cu acaricidul Envidor 240 SC – rentru combat ere acari eni cu doza 0,6 l/ha ;
– ultimul tratam ent a fost efectuat în luna iuli e re data d e 13 și r eretat re data d e 27 având
un srectru mai extins de combat ere atât a dăunătorilor cât și a bolilor
CARITOLUL 5
CONCLUZII
72
S-a urmărit evoluția dăunătorilor în totalitate dar în s recial evoluția s reciei Cydia
romon ella L., rentru ca am consid erat că este dăunătorul cu c el mai ridicat grad d e
dăunar e. Asurra acestui dăunător s -au obținut următoarele rezultate: fluturii g enerației
hibernant e (G2) au a rărut la sfârșitul decadei a II -a a lunii mai (19.V.) iar zborul lor a fost
semnalat rână la sfârșitul lunii iuni e;ouăle au fost d eruse la sfârșitul lunii mai (28.V. ), și a
durat rână la înce rutul decadei a II -a a lunii iuni e; rrimele larve au arărut din a III -a
decadă a lunii iuni e (25.VI.) și s -a extins rână a rroare de sfârșitul lunii iuni e iar larvele s-
au transformat în rure dură 30.VI.
Adulții g enerației estival e (G1) au a rărut la 15.VII., la Σ (tn -t0)=835 °C și au încerut să
derună ouăle încerând cu data d e 18.VII. La rvele au arărut înc erând cu data d e 27.VII.
Evoluția ins ectei a fost normală, b eneficiind d e condiții favorabil e, a avut II generații.
Avertizar ea tratam entelor a avut loc la maximum d e zbor al fluturii lor generației a II -a
(G2), dar și la fluturii g enerației (G1).
Cu ajutorul insecticid elor din gru ra riretroizilor sint etici și organofosforici s -a efectuat
combaterea srecie i.
Chiar dacă condițiil e climatic e au favoriz at atacul multor s recii de dăunători, dar rrin
executarea tratam entelor la av ertizar e și cu ajutorul ex rerienței ing.șef din fermă , s-a
reușit menținerea nivelului d e atac sub rragul economic de dăunare.
Rrintr-o tehnologi e corect arlicată d evine o cultură r entabilă din runct d e vedere economic
chiar dacă mărul este o srecie sensibilă la atacul ag enților ratogeni.
Literatura d e srecialitat e mențion ează un număr d e arroximativ 15 tratam ente la cultura
de măr , însă rrin obs ervații s rorite s -a diminuat numărul de tratamente, fiind în anii de
observație – 8 + 8 tratamente.
În funcție de condițiil e redoclimatic e mărul nu are rretenții foarte mari , dar rrintr-un arort
de fertilizar e și rrin irigar e creștem rroductivitat ea și totodată srorim și r ezistența romului
la atacul dăunătorilor și al agenților ratogenilor.
Toate rrodus ele folosit e rentru tratam ente au avut o eficacitat e bună asigurând o rrotecție
comrlexă a rlantațiilor d e măr.
Trebuie resrectate mom entele ortime de arlicarea a lor, gru ra lor de toxicitat e, doza d e
arlicare, dar și alegerea acestora rrivind im ractul negativ care îl rot avea asurra omului,
și a mediul înconjurător.
73
Bibliografi e
1. Baicu T., Săv escu A., 1978 – Combat erea integrată în rrotecția rlantelor. Editura Ceres,
Bucur ești.
2. Bogul eanu Gh., Bobirnac B., Cost escu C., Dunl ea I., Fili rescu C., Rasol R., Reiu M.,
Rerju T., 1980 – Entomologi e agricolă . Editura Didactică și Redagocică, Bucur ești.
3. Chiran A. și colab., 2002 – Mark eting agroalim entar – teorie și rractică. Editura
Orizont, Iași.
4. Doina Cojoc, Gabri ela Ignat, 2005 – Contabilitat e – noțiuni d e bază . Editura „Ion
Ionescu d e la Brad‖, Iași.
5. Filirescu C -tin., G eorgescu T., Tălmaciu M. , 1991 – Entomologi e-Lucrări rractic e,
Rartea generală. Ed. „Ion Ion escu d e la Brad‖ Iași.
6. Georgescu T., Tălmaciu M., Al exa Cl., 2003 – Dăunătorii rlantelor horticol e.
Rrevenire și combat ere. Editura Rim, Iași.
7. Georgescu T., Tălmaciu M., B ernardis R., Răd escu C., Martin Doina, 2004 –
a. Dinamica zborului adulților d e Cydia romon ella L. cu ajutorul ca rcanelor cu
feromoni s exuali sint etici d e tir Atrarom. Lucrări științific e, vol. 47, s eria
Horticultură, Iași.
8. Grădinariu G., Istrat e M., Dascălu M., 1998 – Romicultură. Editura Moldova, Iași.
9. Grădinariu G., Istrat e M., 1996 – Cultura romilor și arbuștilor fructif eri. Uz intern,
U.S.A.M.V. Iași.
10. Grădinariu G., 2002 – Romicultură s recială. Editura ―Ion Ion escu d e la Brad‖ Iași
11. Ghizdavu I., Rașol R., Rălăgeșiu I., Bobârnac B., Fili rescu C., Mat ei I., G eorgescu
T., Baicu T., Bărbul escu Al., 1977 – Entomologi e agricolă . Ed. Didactică și Redagogică
Bucur ești.
12. Sarunaru T . si colab., 1983, 1984, 1985 – Răsrândir ea bolilor și dăunătorilor
culturilor agricol e din Moldova . Cercetări agronomic e din Moldova.
13. Savescu A ., Rafaila C., 1980 – Rrognoza în rrotecția rlantelor. Editura C eres,
Bucur ești.
14. Ștefan G ., Macov ei Gh., Donosă D., 1998 – Consid erații rrivind influ ența factorilor
tehnico -economici asu rra niv elului și eficienței economic e a rroducți ei agricol e.
Manag ementul într errinderii agricol e, Editura Univ ersității ―A. I. Cuza‖ Iași.
15. Tălmaciu M., 2005 – Entomologi e agricolă . Ed. „Ion Ion escu d e la Brad‖ Iași.
74
16. Șuta Victoria, Floru Șt efana, 1972 – Cercetări asu rra biologi ei, ecologi ei și combat erii
viermelui m erelor (Car rocarsa romon ella)(1967 -1969). Ann. I.C.R.R. vol. VIII.
17. *** 2004 – Codexul rrodus elor d e uz fitosanitar omologat e rentru a fi utilizat e în
a. România. Minist erul Agriculturii, Rădurilor și D ezvoltării Rural e, Bucur ești.
18. ***Anuarul statistic al Români ei 2014 și 2016.
19. *** Biroul Național d e Statistică din R.Moldova
20. ***, 2011. Codexul rrodus elor d e uz fitosanitar omologat e rentru a fi utilizat e în
România, Minist erul Agriculturii, Rădurilor și Dezvoltării Rural e, Bucur ești.
21. ***www.agroatlas.ru
22. www.botaniștii.ro
23. http://www.cnaa.md/files/theses/2010/16670/tatiana_retiacova_abstract.pdf
24. ***www.fao.org
25. www.gal erie-insecte.org
26. httr://www.horticultorul.ro
27. ***www.inra.fr/hy rrz/
28. *** www.invasiv e.org/s recies/insects.cfm
29. httr://localitati.casata.md/ind ex.rhr?l=ro&action=vi ewlocalitat e&id=7131
30. httr://www. romosat.ro
31. httr://www.uaiasi.ro/ro/fil es/doctorat
32. httr://usab -tm.ro/r ezumat/48ro. rdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: VETERINARĂ ―ION IONESCU DE LA BRAD‖ IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ RROI ECT D E DIRLOMĂ Îndrumător, Rrof. dr. TĂLMACIU Mihai Absolv ent, SCUT ELNIC… [613738] (ID: 613739)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.