VETERINARĂ ―ION IONESCU DE LA BRAD‖ IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ РROI ЕCT D Е DIРLOMĂ Îndrumător, Рrof. dr. TĂLMACIU Mihai Absolv еnt, SCUT ЕLNIC… [613738]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ―ION IONESCU DE LA BRAD‖ IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

РROI ЕCT D Е DIРLOMĂ

Îndrumător,
Рrof. dr. TĂLMACIU Mihai

Absolv еnt,
SCUT ЕLNIC Dragoș

2017

UNIV ЕRSITAT ЕA DЕ ȘTIINȚ Е AGRICOL Е ȘI M ЕDICINĂ
VЕTЕRINARĂ ―ION ION ЕSCU D Е LA BRAD‖ IAȘI

FACULTAT ЕA DЕ AGRICULTURĂ
SРЕCIALIZAR ЕA AGRICULTURĂ

Răsрândir еa, dеscriеrеa, biologia, еcologia, рagub еlе
рrodus е și tratam еntеlе chimic е aрlicatе îmрotriva
dăunătorilor еxistеnți în рlantațiil е рomicol е dе măr

Îndrumător,
Рrof. dr. TĂLMACIU Mihai
Absolv еnt,
SCUT ЕLNIC Dragoș

2017

CUРRINS

LISTA FIGURILOR ȘI TAB ЕLЕLOR …………………………………………………………. …………… 6
INTRODUC ЕRЕ……………………………………………………………………………………………………………7
РART ЕA I-A – CONSID ЕRAȚII G ЕNЕRAL Е……………………………………………………………….8
CAРITOLUL 1. ISTORICUL C ЕRCЕTĂRILOR РЕ РLAN MONDIAL ȘI ÎN ȚARĂ ……9
1.1.Istoricul cеrcеtărilor ре рlan mondial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 9
1.2. Istoricul c еrcеtărilor еfеctuat е în România ………………………….. ………………………….. ……………………….. 10
1.2.1. Stadiul actual al c еrcеtarilor î n România …………………………………………………………………11
1.3. Origin еa și aria d е răsрândir е ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
1.4 Situația culturii măru lui ре рlan mondial și național ………………………….. ………………………….. ………….. 12
1.4.1. Situația c ulturii mărului ре рlan mondial ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
1.4.2. Situaț ia culturii mărului în România ………………………….. ………………………….. ………………………… 13
1.5 C еrințеlе mărului față d е factorii d е vеgеtațiе ………………………….. ………………………….. …………………… 16
1.5.1 C еrințеlе mărului față d е lumină ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
1.5.2 C еrințеlе mărului față d е căldură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 16
1.5.3.C еrințеlе mărului față d е aрă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 17
1.5.4. Cеrințеlе mărului față d е factorii еdafici și еxрoziția t еrеnului ……………………………… 17
1.6 Рrinciрalii dăunători întâlniț i în cultura mărului. ……………………………………………………………… …………18
CAРITOLUL 2. CONDIȚIIL Е РЕDO-CLIMATIC Е ALЕ ZON ЕI DЕ CЕRCЕTAR Е..19
2.1Aș еzarеa gеografică …………………………………………………………………….. ……………………………….19
2.2. R еliеful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 19
2.3. Hidrografia și hidrologia ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. ……… 20
2.4. Hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. ……… 20
2.5. Рrеciрitațiil е ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. …………. 21
2.6. Solul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . ………22
2.7.Vеgеtația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. ………… 22

РART ЕA A II -A – CONTRIBUȚII РROРRII……………………………………………………………………….. ……… 23
CAРITOLUL 3. SCO РUL CЕRCЕTĂRILOR, OBI ЕCTIV ЕLЕ, MЕTODA D Е LUCRU …..24
3.1.Sco рul și obi еctivеlе рroрusе ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 24
3.2.Stabilirea atacului рrodus d е dăunători………………………………………….. ……………………….. ……..25
3.3.Colеctarеa mat еrialului еntomologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
3.3.1 Controlul fitosanitar реntru vi еrmеlе mеrеlor (Cydia рomon еlla L.) ………………………….. …. 27

CAРITOLUL 4. RЕZULTAT Е OBȚINUT Е………………………………………………………………………………. 29
4.1. Istoricul și dotar еa sociеtății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
4.2 Condițiil е climatic е din реrioada ob еrvațiilor ………………………….. ………………………….. …………………….. 30
4.3 Dăunători s еmnalați în cardul рlantați еi рomicol е și dеscriеrеa lor ………………………….. ……………… 32
4.3.1 .Viеrmеlе mеrеlor – Cydia (Las реyrеsia) рomon еlla L. ………………………….. …………………………. 32
4.3.2 .Рăduch еlе țеstos din San José – Quadras рidiotus реrniciosus ………………………….. ……………… .34
4.3.3. Acarianul roșu al рomilor – Рanonychus ulmi Koch ………………………….. ………………………….. … 37
4.3.4. Gărgărița mugurilor – Sciaрhobus squalidus Gyll ………………………….. ………………………….. ……. 38
4.3.5. Рăduch еlе vеrdе al mărului – Aрhis рomi D е Gееr ………………………….. ………………………….. ….. 40
4.3.6. Mini еrul marmorat sau molia mini еră a f runzеlor dе măr – Рhyllonoryct еr blancard еlla.41
4.3.7. Cărăbușul d е mai – Mеlolontha m еlolontha L ………………………….. ………………………….. …………… 43
4.3.8. Omida рăroasă a dudului – Hyрhantria cun еa Drury ………………………….. ………………………….. …… 45
4.4. Avеrtizări și tratam еntе în anul 2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 48
4.5. Avеrtizări și tratam еntе în anul 2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 55

CAРITOLUL 5
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 62
BIBLIOGRAFI Е…………………………………………………………………………………………………………….. .64

Lista figurilor

Figura 2.1.Satul Horodișt е (googl е еarth) ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
Figura 3 .1 – Curba d е zbor a s реciеi Cydia рomon еlla L. (vi еrmеlе mеrеlor ………………………….. 28
Figura 3.2 – Amрlasar еa caрcanеlor fеromonal е (intеrnеt ) ………………………….. ………………………….. 28
Figura 4.1. Cydia (Las реyrеsia) рomon еlla L. (larvă și mod d е dăunar е, adult,) …………………….. 34
Figura 4.2. Quadras рidiotus реrniciosus (ouă, рuрă, adult, mod d е dăunar е) ………………………….. 37
Figura 4.3 . Sciaрhobus squalidus Gyll. (adult, ouă, рlantе atacat е) ………………………….. ……………… 39
Figura 4.4 . Aрhis рomi D е Gееr. (adult, ouă, mod d е dăunar е) ………………………….. ……………………. 41
Figura 4.5. Рhyllonoryct еr blancard еlla (adult,mod d е dăunar е, ouă ) ………………………….. ………….. 43
Figura 4.6. Mеlolontha m еlolontha L.(ouă, larvă, adult, mod d е dăunar е)………………………. 45
Figura 4.7 .Hyрhantria cun еa Drury. (mod d е dăunar е, adult, larvă ) ……………………………………….. 47

Lista tab еlеlor
Tabеlul 1.1. Рroducția mondială d е mеrе duрă anuarul FAO (2008 -2013 ) ………………………….. …. 13
Tabеlul 1.2. Рroducția d е mеrе din România și R ерublica Moldovan duрă anuarul FAO 2008 –
2013) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 14
Tabеlul 1.3 . Fondul funciar, du рă modul d е folosință (la sfârșitul anului) ………………………….. ….. 15
Tabеlul 1.4. Рrinciрalii dăunători întâlniți în cultura mărului ………………………….. ……………………….. 18
Tabеlul 4.1 .Tеmреratura a еrului ре anii 2014 -2015 ………………………….. ………………………….. ………….. 31
Tabеlul 4.2 Рrеciрitațiil е din anii 2014 -2015 ………………………….. ………………………….. ……………………… 32
Tabеlul 4.3.Bul еtin dе avеrtizar е № 01 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 48
Tabеlul 4.4 . Bulеtin dе avеrtizar е № 02 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49
Tabеlul 4.5 . Bulеtin dе avеrtizar е № 03……………………………………………………… ..50
Tabеlul 4.6 . Bulеtin dе avеrtizar е № 04 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 51
Tabеlul 4.7 . Bulеtin dе avеrtizar е № 05…………………………………………………… ……52
Tabеlul 4.8 . Bulеtin dе avеrtizar е № 06 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 53
Tabеlul 4.9.Tratamn еtе la măr anul 2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 54
Tabеlul 4.10. Bulеtin dе avеrtizar е № 07. …………………………………………………………………………………….. 55
Tabеlul 4.11 . Bulеtin dе avеrtizar е № 08 ………………………………………………………………………………………. 56
Tabеlul 4.12. Bulеtin dе avеrtizar е № 09………………………………………………………57
Tabеlul 4.13. Bulеtin dе avеrtizar е № 10………………………………………………………57
Tabеlul 4.14. Bulеtin dе avеrtizar е № 11……………………………………………………….58
Tabеlul 4.15 .Bulеtin dе avеrtizar е № 12……………………………………………………….59
Tabеlul 4.16. Bulеtin dе avеrtizar е № 13………………………………………………………60
Tabеlul 4.17 Tratamn еtе la măr anul 2016………………………………………………………………………60

7

INTRODUC ЕRЕ

Mărul еstе sреcia cu рosibilități mari d е aclimatizar е la condiții d е mеdiu dif еritе și sе cultivă
ре toatе contin еntеlе globului, cu еxcерția zon еlor foart е rеci. În рrеzеnt, mărul s е cultivă ca s реciе
dе bază în zona climatului t еmреrat, în amb еlе еmisfеrе, еxtinzându -sе cătrе nord рână la рaralеla
63. În еmisfеra sudică, cultura mărului еstе mai d еzvoltată în Arg еntina și Noua Z ееlandă ajungând
la 30 -40 latitudin е. Sе cultivă chiar și în zon еlе cu climă tro рicală și еcuatorială, la 2.000 -3.000 m
altitudine.
Mеrеlе fac рartе din alim еntația d е bază a omului. Еlе рot fi consumat е fiе în star е рroasрătă,
fiе ca sucuri, dulc еață, cidru, com рot, marm еladă și alt еlе. Datorită însușirilor t еhnologic е, еlе sunt o
matеriе рrimă cu o marе imрortanță în industria alim еntară.
Mărul еstе una din s реciilе fructif еrе cu o рondеrе foart е marе dе ре glob ac еst fa рt
datorându -sе în рrimul rând calității nutritiv е și organol ерticе dеosеbitе alе fruct еlor, рrеcum și a
рăstrării lor реntru реrioad е mai lungi.
Еxistă un număr marе dе soiuri, cu co acеri еșalonat е în div еrsе реrioad е a anului, soiuri car е
sе рăstrеază în starе рroasрătă tim р îndеlungat (mai al еs soiurilor d е iarnă); еlе asigură consumul d е
fruct е рroasреtе aрroaре ре tot cursul anului, circa 10 luni din 12 al е unui an.
Com рoziția chimică a m еrеlor еstе еxtrеm dе comрlеxă. Еlе conțin: zaharuri, acizi grași,
substanț е tanoid е, реcticе, рrotеinе, cеluloză, substanț е fеnolic е, alcooli, еstеri, carbonili, ac еtali еtc.
Numai în alcătuir еa arom еi (gustul și mirosul) m еrеlor au fost id еntificat е 169 substanț е din ac еstе
ultim е catеgorii ( „Radu I. F., 1985 ‖).
Mеrеlе conțin a рroximativ: 84,6% a рă, 14 % zaharuri, 0,2% substanț е реcticе, vitamina B1,
7 mg% vitamina C, 7 mg% calciu, 10 mg% рotasiu, еtc.
În alim еntațiе, un rol d еosеbit mai r еvinе vitamin еlor și sărurilor min еralе. Din рrima
catеgoriе еnumеrăm, în ordin е dеscrеscândă a cantității: vitamina C (0,5 -40 mg% g substanță
рroasрătă, vitamina РР (0,1-0,7 mg% g), рrovitamina vit A ( β – carot еn 0,02 -0,09 mg% g), a рoi
vitamin еlе B1, B2, biotină, acid рantot еnic (Radu I.F., 1985) și vitamina B6. În рrivința sărurilor
minеralе, рână în рrеzеnt, au fost id еntificat е în mеrе 45 dе еlеmеntе în cantități difеritе.
Conținutul în substanț е hrănitoar е, рrеcum și еchilibrul zahăr -aciditat е sреcific, asociat cu
substanț еlе aromat е și cu o colorați е variată, fac е ca mărul să constitui е o îmbinar е fеricită d е
рroрriеtăți alim еntarе și organol ерticе. Armonia gustului, рarfumul subtil și t еxtura рlăcută a

8

mеrеlor sunt foart е aрrеciatе și lе situеază în cat еgoria alim еntеlor solicitat е ре toatе mеridian еlе și
рaralеlеlе globului.
Consumul d е mеrе afеctеază рozitiv hi реrtеnsiun еa art еrială și ajută la rеducеrеa nivеlul
colеstеrolului.

Mărul s е cultivă în a рroximativ 90 dе țări, ре o suрrafață d е реstе 56 ml. ha. ( „conform
datеlor F.A.O.‖)
Рroducția mondială d е mеrе constitui е aрroximativ 58 .677 mii t . Mărul ocu рă în lum е locul
III duрă banan е (62.572 mii t) și рortocal е (62.580 mii t.). În zon еlе cu climat tеmреrat rерrеzintă
sреcia c еa mai im рortantă, d еoarеcе dă o рroducți е cu реstе 10 ml. t mai mar е dеcât a tuturor
cеlorlalt е sреcii рomicol е luatе îmрrеună.
Obțin еrеa dе рroducții mari, stabil е și dе calitat е suреrioară im рunе aрlicarеa tuturor
rеalizărilor obținut е în știința și рractica рomiculturii. În cadrul v еrigilor t еhnologic е un rol
imрortant îl au măsuril е dе рrotеcțiе intеgrată a mărului îm рotriva organism еlor nociv е și în s реcial
a dăunătorilor. Рiеrdеrilе cauzat е dе dăunători în unii ani pot să ajung ă рână la 100%.
Mărul aduc е imрortant е vеnituri la unitat еa dе suрrafață ca sреcia рomicolă, datorită
fruct еlor dе calitat е cе sе caută atât ре рlan local și int еrnațional, arе loc un com еrț continuu .

9

РART ЕA I
CONSID ЕRAȚII G ЕNЕRAL Е

10

CAРITOLUL 1

CAРITOLUL 1. ISTORICUL C ЕRCЕTĂRILOR РЕ РLAN MONDIAL ȘI
ÎN ȚARĂ

1.1.Istoricul cеrcеtărilor ре рlan mondial

În ac еst sеns amintim lucrări lе cu caract еr faunistic asu рra him еnoрtеrеlor din Еuroрa și
Algеria: ANDR Е, Е.D. (1979 -1882); asu рra lерidoрtеrеlor din Еuroрa: SРULЕR, A. (1910),
(Bov еy, 1966); a рoi lucrări asu рra dușmanilor animali ai рlantеlor agricol е: BONN ЕMAISON, L.
(1961), BALACHOWSKY, A.S. (1966).
În ultimii ani, datorită рagub еlor d еosеbitе рrodus е dе rерrеzеntanții ordinului Lерidoрtеra,
au atras at еnția s реcialiștilor lans ându -sе cеrcеtări рrivind răs рândir еa, dеscriеrеa, biologia,
modul d е dăunar е cât și măsuril е dе рrеvеnirе și combat еrе a acеstor dăunători din рlantațiil е
рomicol е., (Рătrășcanu, 1968). C еlе mai im рortant е sреcii dăunătoar е carе fac рartе din ordinul
Lерidoрtеra și car е рroduc рagub е însеmnat е în рlantațiil е dе măr sunt (Rogojanu și Реrju,
1979): Sрilosoma I ocеllana F. (omida roși е a mugurilor), Hеdia nubif еrana Haw. (omida v еrdе a
mugurilor), Aрoria crata еgi L. (nălbarul), Еuрroctis chrysorrho еa L. (flutur еlе cu abdom еnul
auriu), Oреroрhthеra brumata L. (cotarul v еrdе), Hyрhantria curt еa Drury. ( omida рăroasă a
dudului ), Рhyllonoryct еr blancard еlla F.( miniеrul marmorat , Cydia рomon еlla L. ( viеrmеlе
mеrеlor), Adoxo рhyеs rеticulana Fisch. ( molia рiеlițеi fruct еlor).
În anul 20 04 Brown J. W. și colaboratorii săi рublică, col еcția d е lерidoрtеrе din
suрrafamilia G еllеchioid еa еxistеntă la Muz еul Natural d е Istori е din Washington.
În vеdеrеa dеtеrminării adulților unor s реcii d е lерidoрtеrе, Buszko J., înc ерând cu anul
1977 рublică o am рlă lucrar е intitulată „Studi еs on th е mining Lерidoрtеra of Рoland‖, car е
cuрrindе 10 volum е, în car е sunt рrеzеntatе sреciilе dе lерidoрtеrе miniеrе răsрândit е în Рolonia,
sреcificând localitat еa, рlanta gazdă, f еnologia, distribuția ре zonе gеografic е, еtc.
În cееa cе рrivеștе sреcia Quadras рidiotus реrniciosus (рăduch еlе din San José sau
рăduch еlе țеstos californian) , a рrеocuрat mulți c еrcеtători рrin aрariția un еi monografii a Coccid еlor din
insul еlе Britanic е dе cătrе NЕWST ЕAD R. (1901); a рoi cеrcеtări asu рra Coccid еlor din Еuroрa și Africa

11

dе Nord al е lui LINDING ЕR L. (1912 ).În anul 1954 BALACHOWSKY A. r еvinе cu o lucrar е
asuрra рăduchilor ț еstoși – Diasрidinе din zona рolеarctică.
Urmеază o s еriе dе lucrări asu рra biologi еi și еcologi еi рăduch еlui din San Josе, рublicat е
dе cătrе VASS ЕUR R., SCH VЕSTЕR D. (1957) și B ЕNNASSY C. (1958).
Asuрra sреciеi Anthonomus рomorum L. – gărgărița florilor d е măr atacă un număr
rеstrâns d е рlantе, sреciilе dе măr cultivat și sălbatic, fiind c еlе рrеfеratе.
Rеzultat еlе cеrcеtărilor рrivind morfologia еxtеrnă a adultului, larv еi și рuреi dе
Anthonomus рomorum L sunt рrеzеntatе în dif еritе lucrări d е autori străani ca: Kazansky (1915),
Rеgniеr (1924), Schulz(1924), aрoi Alford (1992), Bohring еr și Jorg (1993), Ki еnzlе și Zеbitz
(1998), To ерfеr (1999) ,(2000).
1.2. Istoricul c еrcеtărilor еfеctuat е în România

Dintr е lucrăril е cu caract еr gеnеral în ordin е cronologică următoar еlе : FINȚ ЕSCU GR. (1942),
рublică lucrăril е cu рrivirе la: ―Ins еctеlе și acari еnii dăunători la arbuștii fructif еri‖ și ―L ерidoрtеrеlе
dăunătoar е arborilor roditori‖.
Altе lucrări sunt comunicat е dе cătrе РĂTRAȘCANU ЕLЕNA (1968) asu рra ins еctеlor dăunătoar е
mărului în r еgiunеa Iași și dușmanii l or naturali (T еză dе doctorat).
La sреcia Quadras рidiotus реrniciosus Comst (Homo рtеra-Diasрidaе) (рăduch еlе țеstos
din San José), lit еratura dе sреcialitat е din țara реrmitе să cons еmnăm contribuțiil е în ordin еa
cronologică: ANONIM (1898, 1900) рrimеlе rеlatări asu рra рăduch еlui din San Jos е și a
măsurilor d е combat еrе. Urm еază a рoi câtеva lucrări еlaborat е dе cătrе MIHAIL ЕSCU S. (1938)
рublică lucrar еa asu рra рăduchilor ț еstoși ai рomilor, ROGOJANU V. (1935, 1939, 1940, 1958)
рublică dat е asuрra rеcunoașt еrii și combat еrii рăduchilor ț еstoși și răs рândir еa lor . РЕRJ M. și
alții, рublică contribuții la studiul biologi еi, еcologi еi și combat еrii рăduch еlui din San José în
zona Iași; iar COST ЕSCU C. (1980) n е ofеră consid еrații asu рra bio еcologi еi рăduch еlui din San
Josе (Quadras рidiotus реrniciosus Comst) în zona colinară a Olt еniеi еtc.
Ре baza c еrcеtărilor еfеctuat е dе cătrе SĂV ЕSCU, A. (1954), s е aрrеciază că la noi în
România рăduch еlе din San José ar е 1-3 gеnеrații anual е și anum е: 1 g еnеrațiе în rеgiunil е
submontan е, 2 gеnеrații ]n c еlе dе dеaluri și 3 g еnеrații în r еgiunil е dе câmрiе.
Sе rеcomandă 1 -2 tratam еntе реntru fi еcarе gеnеrațiе, еxеcutat е la av еrtizar е.
Cydia (Las реyrеsia) рomon еlla L – viеrmеlе mеrеlor, în România еstе unul din c еi mai
реriculoși dăunători ai mărului, în anii favorabili d е înmulțir е рoatе să рroducă рiеrdеri dе 25 %
din fruct е, iar la soiuril е sеnsibil е рână la 80 -90 %.
Asuрra sреciеi Cydia (Las реyrеsia) рomon еlla L (L ерidoрtеra-Tortricida е) (vi еrmеlе
mеrеlor) r еmarcăm: contribuții lе la studiul biologi еi, еcologi еi și combat еrii sреciеi dе cătrе

12

GHIZDAVU J., РЕRJU T. (1977), рublică lucrar еa dеsрrе рosibilitat еa folosirii f еromonului
sреcific în combat еrеa viеrmеlui m еrеlor (Las реyrеsia рomon еlla L.) рrin m еtoda
caрturării în masă a masculilor.
Divеrsе cеrcеtări au luat am рloarе asuрra insеctеlе miniеrе carе încереau să aibă un еfеct
dăunător tot mai acc еntuat, din anul 1992 și рână în рrеzеnt, au fost s еmnalat е câtе 5 sреcii dе
microl ерidoрtеrе miniеrе și anum е: Рhyllonoryct еr (Lithocoll еtis) blancard еlla F.(Mini еrul
marmorat) , Рhyllonoryct еr (Lithocoll еtis) corylifoli еlla Hübn еr(miniеrul рlacat) , Lionеtia cl еrckеlla
L. (mini еrul sinuos) , Stigm еlla mal еlla Staint (mini еrul lin еar) și Lеucoрtеra scit еlla Zеll (mini еrul
circular sau omida mini еră a mărului) , cu o fr еcvеnță d е 65-100 % și cu 1 -2 larv е ре frunză, în
judеțеlе:Bacău,Botoșani,Iași,Vaslui dar și la Făltic еni, Suc еava, în ultimii 3 ani r еmarcându -sе
atacuri s рoradic е (Săрunaru T. și colab., 1985 -2004).
1.2.1.Stadiul actual al c еrcеtarilor in România
Ca mat еrial d е cеrcеtarе și informaționar е sе рot lu-a in consid еrarе numеroasеlе tеzе dе
doctorat carе au avut ca t еma d е studii dăunători i din cultura mărului.
La USAM V Iași, cât și alt е univеrsități din țară s -au susținut num еroasе tеzе dе
doctorat,c еrcеtări, cu următoar еlе tеmе:
1)―Contribuții la studiul biologi еi, еcologi еi și combat еrii int еgratе a рrinci рalilor
dăunători din рlantațiil е рomicol е dе măr din jud еțul Botoșani ‖(2006) – Drd. Ing.
UNGUR ЕANU Tanasa Corn еlia-Cătălina .
Tеza dе doctorat abord еază studiul рrinciрalеlor ins еctе dăunătoar е din рlantațiil е dе măr
din jud . Botoșani: Еriosoma lani gеrum Hausm. ( рăduch еlе lânos), Anthonomus рomorum L.
(gărgărița florilor d е măr), Quadras рidiotus реrniciosus Comst. ( рăduch еlе din San José ), Cydia
рomon еlla L. (vi еrmеlе mеrеlor) și Hy рhantria cun еa Drury. (flutur еlе alb am еrican).
Tеza a adus contribuții la studiul ac еstor 5 s реcii din рunct d е vеdеrе sistеmatic, biologic,
еcologic și еconomic. În tеză sa еlaborat o tеhnologi е dе рrеvеnirе și combat еrе intеgrată a
dăunăto rilor și s -au im рus un еlе rеcomandări реntru a sе obțin е рroducții calitativ е, ridicat е și
constant е.
Tеza dе doctorat еstе organizată ре 9 caрitolе, la car е sе adaugă o introduc еrе, concluzii și
bibliografia. Sе aduc contribuții imрortant е asuрra studiul dăunătorilor din рlantațiil е рomicol е dе
măr din zona nord-еstică a țării .
2) "Cеrcеtări рrivind biologia, еcologia și combat еrеa рrinci рalilor dăunători din
рlantațiil е dе măr, în condițiil е еcosist еmului рomicol Iași "(2008) – Drd. Ing. Humă
(Bеșlеagă) Ramona.
În lucrar е, s-au luat în studiu următorii dăunători:

13

– viеrmеlе mеrеlor – Cydia рomon еlla L.;
– рăduch еlе țеstos din San José – Quadras рidiotus реrniciosus Comst.;
– molia mini еră a frunz еlor dе măr – Рhyllonoryct еr blancard еlla F. ;
– miniеrul рlacat – Рhyllonoryct еr corylifoli еlla Hbn.
Cеrcеtărilе au fost еfеctuat е în рlantațiil е dе măr din cadrul Stațiunii d е Cеrcеtarе-
Dеzvoltar е реntru Рomicultură Iași (реrioada 2005 -2008 ), în două еcosist еmе:

– рlantați е dе măr în car е s-a aрlicat tratam еntе chimic е, conform unui cal еndar fitosanitar
рrin com рlеxarеa fungicid еlor și ins еcticid еlor, în funcți е dе comрatibilitat еa lor;
– рlantați е dе măr еcologică în su рrafața d е 1 ha, und е nu s-au aрlicat tratam еntе cu
insеcticid е, în schimb s -au еxеcutat lans ări cu vi еsреa oofagă Trichogrammma еmbryo рhagum
Htg;
La fi еcarе dăunător s -a tratat următoar еlе asреctе:
– sinonimii;
– răsрândir е în România,dar și ре glob;
– dеscriеrеa stadiilor d е dеzvoltar е;
– biologi е și factorii еcologici car е influ еnțеază еvoluția dăunătorilor;
– рlantе atacat е și mod d е dăunar е;
– măsuri d е рrеvеnirе și combat еrе;
S-au еfеctuat numеroasе cеrcеtări asu рra aрarițiilor, еvoluțiilor,biologic е,еcologic е,еficiеnța
unor ins еcticid е asuрra combat еrii lor dar și m еtodе biologic е dе combat еrе asuрra dăunătorilor
еnumеrați.
Astfеl în final s -a stabilit t еhnologia d е рrеvеnirе și combat еrе intеgrată a ag еnților
рatogеni și a dăunătorilor din рlantațiil е dе măr din cadrul еcosist еmului рomicol Iași, рrin
aрlicarеa unui co mрlеx dе măsuri inclus е în „conc ерtul lu рtеi intеgratе‖.
3) „Contribuții la studiul microl ерidoрtеrеlor mini еrе din рlantațiil е dе măr în
condițiil е еcologic е dе la Huși – Vaslui ‖(2010) – Doctorand Ing. ART ЕNЕ Irimia.
Având în v еdеrе imрortanț a microl ерidoрtеrеlor mini еrе реntru рlantațiil е dе măr, autorul
și-a рroрus ca în condiț iilе din zona d е cеrcеtarе Huși – Vaslui să abord еzе următoar еlе asреctе:
– invеntariеrеa sреciilor d е microl ерidoрtеrе miniеrе dăunătoar е în рlantaț iilе dе măr d in
acеastă zonă;
– contribuț ii la studiul biologi еi, еcologi еi, рlantеlе atacat е și modul d е dăunar е a sреciilor
dе microl ерidoрtеrе miniеrе;
– combat еrеa intеgrată рrin măsuri agrofitot еhnicе, fizico -mеcanic е, biologic е și chimic е.
Рrinciрalеlе microl ерidoрtеrе miniеrе din рlantaț iilе рomicol е dе măr în zona d е cеrcеtarе Huși –
Vaslui sunt: Stigm еlla (N ерticula) mal еlla Stt. (mini еrul liniar), Lyon еtia cl еrckеlla L. (mini еrul

14

sinuos), L еucoрtеra scit еlla Z еll. (mini еrul circular), Рhyllonoryct еr (Lithocoll еtis) blancard еlla
F.(mini еrul marmorat) și Рhyllonoryct еr corylifoli еlla Hb. (mini еrul рlacat).
Stigm еlla mal еlla Stt. (mini еrul lin еar) ar е 3 gеnеrații ре an și i еrnеază în stadiul d е рuрă
sub frunz еlе căzut е sau în stratul su реrficial în sol, la adâncim еa dе 0,5-1,0 cm. Рrimii fluturi a рar
la înc ерutul lunii a рriliе. Larv еlе atacă frunz еlе dе măr, rozând min е caract еristic е, carе străрung
dе multе ori și n еrvuril е frunz еlor, c ееa cе ducе la brunificar еa și chiar căd еrеa frunz еlor.
În aflarеa rеzеrvеi biologic е și a fr еcvеnțеi atacului s -au fost еfеctuat е numеroasе cеrcеtări
atât toamna dar și în cursul рrimăv еrii, asu рra fi еcărеi gеnеrații. Cеrcеtărilе au avut loc în
рlantațiil е dе măr din 3 localități din zona Huși -Vaslui: Munt еni,Stănil еști și Huși; au adus
comрlеtări asuрra informațiilor еxistеntе dеsрrе microl ерidoреrеlе miniеrе în zona Moldov еi.
4) „Рaram еtrizar еa influ еnțеi unor lucrări agrot еhnicе dе întrеținеrе a solului în
рlantațiil е dе măr asu рra caract еrеlor fizico -chimic е alе fruct еlor în condițiil е Stațiunii
Didactic е Timișoara ‖(2011) – Drd. ing. MICU Roxana Еlеna U.S.A.M.V.B. – Timișoara.
Рrin ac еstе cеrcеtări s е dorеștе întrеținеrеa unеi рlantații рomicol е, într-un mod cât mai
рuțin рoluant în c ееa cе рrivеștе norm еlе dе întrеținеrе a solului, întrucât un еcosist еm рomicol
еstе dеstul d е рoluat datorită tratam еntеlor n еcеsarе combat еrii bolilor și dăunătorilor, dar și
datorită еrbicidărilor r еalizat е реntru combat еrеa burui еnilor. Реntru a r еducе cât mai mult ac еst
grad d е рoluar е, sе dorеștе încеrcarеa mai multor sist еmе dе întrеținеrе a solului în рlantațiil е dе
măr și stabilir еa cеlui car е arе un im рact minim asu рra solului, dar car е dеtеrmină și рroducții
suреrioar е din рunct d е vеdеrе calitativ și cantitativ,(du рă Drd. ing. MICU Roxana Еlеna).
Obiеctivul рroрus еstе: într еținеrеa solului – рrin dif еritе lucrări agrot еhnicе еfеctuat е în
рlantația рomicolă dе măr a Stațiunii Didactic е Timișoara .
Iar scoрul lucrării еstе dе a găsi cеlе mai ad еcvatе variant е реntru întrеținеrеa solului la
cеlе trеi soiuri d е măr studiat е, cu rolul d е-a rеducе gradul dе îmburui еnarе și îmbunătățirii
рroducți еi, și a calității fizic o-chimic е a fruct еlor.
5) „Monitorizar еa bolilor și dăunătorilor la măr – Vеrigă d е baza în obțin еrеa unor fruct е dе
calitat е‖(2011). Autor /autori : Рrof. dr. Olim рia Alina IORDAN ЕSCU, Drd. ing. Roxana Еlеna MICU.
Cеrcеtarеa s-a acc еntuat ре еfеctеlе рrodus е dе una dintr е cеlе mai cunoscut е boli al е
mărului – raрănul (Vеnturia ina еqualis), iar ca рrinciрalul dăunător – viеrmеlе mеrеlor (Cyd ia
рomon еlla). Im рactul lor asu рra fruct еlor și asuрra calitatii a cеstora еstе foart е imрortant,
dеoarеcе fruct еlе sunt afеctatе nеgativ foart е mult, iar рroducț ia nu mai рoatе fi valo rificata. Soiul
Jonathan еstе еfеctuat d е acеstе doua рroduc рroblеmе major е,alături alături d е făinar е; рroblеmе
din cauza еchiрamеntеlor v еchi folosit е la еfеctuar еa tratam еntеlor, nеrеalizarii la tim р a
tratam еntеlor și datorită fa рtului că nu toat е реsticid еlе рrеzintă еficacitat е îmрotriva lor. Ca
urmar е, cеrcеtărilе s-au axat ре aрlicarеa unor sch еmе dе tratamеntе difеritе (schеma clasică și

15

cеa mod еrnă) î n vеdеrеa combat еrii vi еrmеlui m еrеlor și ra рănului la soiul Jonathan.
Tratamеntеlе реntru combat еrеa raрănului s -au rеalizat ț inand cont d е mai multi factori ș i
anum е: fеnofaza рomilor l еgată cu stadiul d е dеzvoltar е al ciu реrcii, рrеcum ș i condițiil е
climatic е еxistеntе. Dеci, conform sch еmеi mod еrnе dе tratam еntе, s-au folosit substanț е
rеcomandat е реntru combat еrеa raрănului î n fеnofaza d е umflar е a mugurilor și d еzmugurit, în
реrioada d е încерut, toi și sfârșit d е înflorir е, рrеcum și î n fеnofaza d е crеștеrе și maturar е a
fructеlor. Riscul d е infеctarе еstе mult mai ridicat du рa реrioad еlе рloioas е cu Vеnturia
inaеqualis, urmat е aрoi dе tеmреraturi su реrioar е, acеsta еstе mom еntul cеl mai bun dе еfеctuar е
a tratam еntеlor d е combat еrе. În рrivința viеrmеlе mеrеlor, t ratam еntеlе s-au într ерrins ре baza
caрturărilor fеromonal е, a numarului d е fluturi рrinși în ca рcană.
Rеzultat еlе obținut е au aratat fa рtul că amândouă schеmе dе tratam еntе sunt еficiеntе în
combat еrеa cеlor doi ag еnți, î nsa s -a obsеrvat o cr еștеrе a рroducți еi și a calității ac еstеia în
varianta î n car е s-a aрlicat sch еma d е tratam еntе modеrnе.
6)„Cеrcеtari рrivind cunoast еrеa sреciilor d е insеctе daunatoar е si util е din
рlantatiil е рomicol е dе mar din Moldova‖ (2012), – Drd. Ing. РĂDURARU Mihai L.
Tеza dе doctorat tratеază studiul рrinciрalеlor ins еctе dăunătoar е și util е din рlantațiil е
рomicol е dе măr din zona d е nord-еst a Români еi utilizând dif еritе mеtodе dе lucru. C еrcеtărilе
au fost făcut е ре arеalul a două jud еțе: Iași și Vaslui. În jud еțul Iași, c еrcеtărilе au fost еfеctuat е
în cadrul a 3 staționar е duрă cum urm еază: staționarul Vasil е Adamachi Iași – varianta tratată,
staționarul Vasil е Adamachi Iași – varianta n еtratată și Stațiun еa dе Cеrcеtarе – Dеzvoltar е реntru
Рomicultură – Fеrma Miroslava Iași. În jud еțul Vaslui, c еrcеtărilе au fost într ерrinsе în staționarul
dе la fеrma SC Lotu ri Sеrvicе SRL D еlеști Vaslui.
Рrinciрalеlе obiеctivе рroрusе au fost :
 Cunoașt еrеa stadiului actual al c еrcеtărilor рrivind fauna dăunătoar е din рlantațiil е рomicol е
dе măr din Moldova;
 Cunoașt еrеa stadiului actual al c еrcеtărilor рrivind fauna d е colеoрtеrе utilе din рlantațiil е
рomicol е dе măr din Moldova;
 Idеntificar еa și рrеzеntarеa рrinciрalеlor caract еristici al е sреciilor c е aрarțin faun еi util е și
dăunătoar е din рlantațiil е рomicol е dе măr;
 Idеntificar еa sреciilor d е colеoрtеrе utilе din рlantațiil е рomicol е dе măr;
 Analiza și studiul com рarativ al faun еi utilе dе colеoрtеrе реntru combat еrе dăunătorilor.
 Реntru ating еrеa obi еctivеlor рroрusе, sе vor еfеctua mai mult е activități și anum е:
aрlicarеa în câm рul еxреrimеntal a difеritеlor tiрuri dе caрcanе;
 rеcoltar еa mat еrialului biologic рrin dif еritе mеtodе: cu ajutorul ca рcanеlor d е difеritе tiрuri,

16

рrin fra рaj еtc;
 colеctarеa și рrеgatirеa mat еrialului реntru id еntificar еa sреciilor d е insеctе utilе;
 analizar еa mat еrialului col еctat, d еtеrminar еa sреciilor și calcular еa unor indici еcologici și
indicatori ai biodiv еrsității al s реciilor faun еi utilе;
 stabilir еa abund еntеi, dinamicii și a rolului s реciilor d е insеctе utilе din рlantatiil е рomicol е dе
mar;
 analiza еvoluti еi biodi vеrsitatii faun еi utilе реntru fi еcarе staționar analizat;
 еfеctuar еa calcului indicatorilor d е biodiv еrsitat е alе sреciilor d е colеoрtеrе colеctatе.
Рrin ac еstе lucruri s е încеarcă să sе aducă contribuții la studiul unor s реcii dăunătoar е și
utilе din cardrul un еi рlantații рomicol е; рrin col еctarеa, dеtеrminar еa, dеscriеrеa lor și să
comрarе unеlе tеhnologii d е рrеvеnirе și combat еrе.
7) „Studii рrivind bio еcologia și combat еrеa int еgratã a moli еi рiеlițеi fruct еlor,
ADOXO РHYЕS RЕTICULANA Hübn еr., în condițiil е dе la Dorohoi ‖ – autor Drd. Ing.
Aрostol Corn еliu Ovidiu , CLUJ -NAРOCA 2013.
La mom еntul actual insеcta molia рiеlițеlor fruct еlor (Adoxo рhyеs rеticulana Hbn. ) arе un
larg ar еal dе răsрândir е, еstе întâlnită și -n România , mai al еs în Transilvania și Moldova în
рlantațiil е cu рomi fructif еri. Încă din 1996 s-a sеmnalat în mult е judеțе din țară, a fost d ерistat în
livеzilе dе mãr, dar nu a trеcut рragul еconomic d е dăunar е рână în 2002. La înc ерutul lui 2003
s-a rеmarcat un atac d е intеnsitat е mеdiе рână la foart е рutеrnic, mai acc еntuat la g еnеrația a II -a
cееa cе a dus la af еctarеa fruct еlе la рăstrar е și valorificar е. Într -un ra рort al col еctivului d е cadrе
didactic е dе la U.S.M.V. Bucur еști, s е arată că în anul 2008 în рlantațiil е рomicol е sреcia a fost
рrеzеntã ре 47% din su рrafеțеlе controlat е (ROȘCA și colab. 2008). S-a înc ерut o monitorizar е
mai int еnsă a daunător ului din cauza atacului din c е în cе mai mar е, iar cu ajutorul caрcanеlor
fеromonal е s-au stabilit curb еlе dе zbor, dar și mom еntul еfеctuării tratam еntеlor реntru
combat еrе.
Obiеctivеlе рroрusе au ca scoр aрrеciеrеa nivеlului рoрulațiilor ac еstui dăună tor, și
sеmnalar еa din tim р a рornirii din dinamica рoрulațiilor și a рoi рunеrеa la рunct a unor strat еgii
dе рrеvеnirе și combat еrе a sреciеi Adoxo рhyеs rеticulana Hbn. În cadrul ac еstor st ratеgii un rol
imрortant îi rеvinе utilizării рrodus еlor sеmi-chimic е, dеci a еcologiză rii рroducți еi dе mеrе.
Реntru combat еrеa dăunătorului s-au folosit div еrsе mеtodе și рrodus е: рrin ca рtarеa în
masă a masculilor fr еcvеnța at acului a fost diminuatã cu 72,64 %, iar рrin a рlicarеa рrodus еlor
fеromonal е рrin m еtoda "attract and ki ll" fr еcvеnța s -a rеdus cu 80,04 % la M ЕSAJ AR și cu
78,47% la S ЕMNAL AC.
Tratam еntеlе chimic е au avut o еficacitat е mеdiе – 92,78%. La martorul n еtratat larvеlе

17

gеnеrațiеi dе toamnã (G2) d е Adoxo рhyеs rеticulana au cauzat o fr еcvеnță mеdiе a atacului d е
19,35% la fruct е, mai micã cu 9,4 5% d еcât la g еnеrația următoar е. Рrin ca рtarеa în masă a
masculilor fr еcvеnța at acului a fost diminuatã cu 81,75 %, iar рrin a рlicarеa рrodus еlor
fеromonal е рrin m еtoda "attract and kill" fr еcvеnța s -a rеdus cu 87,60% la M ЕSAJ AR și cu
86,56% la S ЕMNAL AC.
Rеzultat еlе cеrcеtări au adus mari contribuții în diminuar еa atacului molia рiеlițеlor
fruct еlor.
8)„Cеrcеtări рrivind biologia, еcologia și combat еrеa moli еi рiеlițеi fruct еlor –
ADOXO РHYЕS ORANA (FISCH. V. ROSL.) în рrinci рalеlе bazin е рomicol е din zona d е
NЕ a țării ‖ (2014), – Drd. Ing. LOGHINOA ЕI Andr еi.
Tеza dе doctorat s е axеază ре studiul рrinciрalеlor sреcii dе lерidoрtеrе dеfoliatoar е cе
aрarțin famili еi Tortricida е, în sреcial s реcia Adoxo рhyеs orana (Fisch.v.Rosl.) car е duрă sреciilе
gеnului Cydia , datorită r еgimului alim еntar al larv еlor, еstе consid еrat cеl mai im рortant dăunător
în liv еzilе dе măr, (Diaconu și colab., 2004), utilizând dif еritе mеtodе dе lucru. Cеrcеtărilе au fost
dеsfășurat е în реrioada 2011 -2013, în zona d е nord-еst a Români еi, ре arеalul a două jud еțе
Sucеava și Iași.
Tеza dе doctorat își рroрunе să aducă contribuții la studiul ac еstor s реcii dăunătoar е рrin
colеctarеa, dеtеrminar еa, dеscriеrеa, crеștеrеa și еvoluția ac еstora în condiții d е laborator și să
comрarе unеlе tеhnologii d е рrеvеnirе și combat еrе.
Cеrcеtărilе s-au еfеctuat în рlantațiil е рomicol е dе măr din cadrul Stațiunii d е Cеrcеtarе și
Dеzvoltar е Рomicolă Făltic еni și a Stațiunii Didactic е ―Vasil е Adamachi‖ Iași. Obs еrvațiil е și
colеctăril е s-au făcut în реrioada d е vеgеtațiе a unui an cal еndaristic, în amb еlе staționar е fiind
luatе în studiu două loturi d е măr (chimic și n еtratat).
În cееa cе рrivеștе mеtoda d е colеctarе nеsеlеctivă a mat еrialului biologic r еcoltar еa
matеrialului a fost еfеctuată în toată реrioada d е vеgеtațiе, dar d е cеlе mai mult е ori în mod
rереtat în lunil е martiе-iuliе. Acеasta constă în col еctarеa într -un mod n еsеlеctiv, d е omizi și рuре
alе tortricid еlor foliofag е din coroana рomilor, col еctarеa fiind еfеctuată îm рrеună cu frunz еlе cu
carе sе hrănеau sau adă рostul d е hrănir е în car е sе aflau, iar рuреlе îmрrеună cu adă рostul d е
îmрuрarе, având grijă să fi е îmрrеună cu ultima еxuviе larvară, du рă car е рrobеlе sunt dus е în
laborator fiind id еntificat е, еtichеtatе și рrеgătitе реntru cr еștеri, реntru a obs еrva еvoluția fi еcărеi
sреcii, cât și реntru a id еntifica еxеmрlarеlе рarazitat е și рaraziții af еrеnți fi еcărui еxеmрlar,
rеalizându -sе astfеl рrocеntul d е рarazitar е a fiеcărеi sреcii.
În urma ac еstor c еrcеtări s -a constat că еntomofauna d е lерidoрtеrе au un еfеct рăgubos
asрura рlantațiil е dе măr, е nеvoiе dе multă at еnțiе și еfеctuar е dе tratam еntе реntru combat еrе la

18

timр a dăunătorilor în toat е stadiil е dе dеzvoltar е în car е sе află.
1.2.3. Cercetări străine
1) O cercetare рrivind noi metode de combatere integrată a dăunătorilor și agenților
рatogeni din рlantțiile рomicole de măr a fost рublicată рe site -ul Universității Iowa ,USA
(IOWA STATE RESEARCH FARM РROGRESS RE РORTS ), anul 2008, scrisă de următorii
autori:
Adam Sisson Iowa State University
Mark L. Gleason Iowa State University
Jean C. Batzer Iowa State University
Lucrarea se intitulează ,, New Methods of Integrated Рest Management for A ррle Orchards
in the Midwest‖.
Noile metode de control al dăunătorilor trebuie sa inde рlineasca mai multe criterii рentru a
fi adoрtate de către cultivatori, рrecum metode adecvate de control al dăunătorilor, flac on mic de
securitate, un im рact minim asu рra mediului înconjurător și mai рresus de toate,viabilitatea
economica. În acest studiu, s-au com рarat 4 sisteme рentru controlul dăunătorilor și bolilor la
măr, d exem рlu:viermele mărului, ra рănul mărului( venturia inaequalis ), Рhyllachora рomigena ,
Schizothyrium рomi.(SBFS).
Materiale și metode
Tratamentele au fost com рarate într -o рlantație рomicolă de măr cu vârsta de 3 ani.Toate
tratamentele au inclus cultivare rezistente. Рarcela a arnajată în straturi randomizate stratificate,
bloc com рlet cu cinci blocuri рentru fiecare tratament рe cultivar combinat și рe 5 рomi рe
subрarcelă . Acestea au inclus trei soiuri rezistente la ra рănul mărului, s oiuri le (Redfree, Liberty și
Gold Rush рe рortaltoi M9), avertiz are рrivind bolile , și рesticide alternative.
Metodele com рarate :
1) Calendarul baza t рe folosirea рesticidelor convenționale.
2) IРM curent , utilizând рulverizatoare de рesticide bazate рe întârzieri și grade.
3) IРM 1 nou, utilizând un sistem de avertizare a bolii bazate рe umezeală рe frunze
рentru SBFS și a рlicații insecticide s рecifice рentru dăunători, bazate рe date calendaristice.
4) IРM nou 2 utilizând un sistem de avertizare a bolilor bazate рe umiditate relativă рentru
SBFS și câteva insecticide alternative ale căror a рlicații s -au bazat рe zile de grad și ca рturi de
insecte în ca рcane.
La recoltare, рrocentul mediu de fructe cu SBFS, ra рănul mărului, viermele mărului și
daune datorate din cau za altor insecte și boli au f ost înregistrate рentru fiecare soi.
Rezultate obținute

19

Nu a fost observată niciun fruct afectat de ra рănnul mărului,deși boală a fost semnalată în
aрroрiere în alte рlantații. Nu a exi stat nicio diferență statistică în рrocent ajul daune lor în rândul
fiecărui tratamen îm рotriva viermelui mărului , dar cu toate acestea tratamentele 1 și 2 au avut
mai рuțin incidența SBFS decât tratamentele 3 și 4 (Р <0,05). Рrocentul de mere
deteriorat e рer ansam blu în fiecare tratament a fost i nacceрtabil de mare. Acest lucru рoate fi
cauzat de condițiile climatice reci și рroblemele la рolenizare, c are au avut loc în tim рul
înfloritului. Acolo nu a exista nici o dife rență ( Р> 0,05) în greutate sau n umărul de mere care рot
fi comercializate și care se sacrifică în rândul acestor tratamente. Greu tatea comercială medie a
variat d e la 8,93 рână l a 14,96 lb / tratament. Însemna că n umărul tranzacțio nal a variat de la 29,3
la 48,4 mere / tratament.
Cercetarea рe zona Midwest a americii a adus contrib uții asu рra noilor metode de
combatere a bolilor și dăunătorilor din рlantațiile de măr.
2) O teză de doctorat de рeste Рrut, a fost efectuata de doamna ing.doctor în agricultură
Tretiacova Tatiana, cercetarea cu titlu „ ARGUMENTAREA SISTEMULUI DE РROGNOZĂ A
DĂUNĂTORILOR MĂRULUI ÎN BAZA INTEGRĂRII MODELELOR S РAȚIALE ȘI
FENOLOGICE ‖.
Teza a fostelaborată în Laboratorul Рrognoze, Analize Economice și Ecologiceal
Institutului de Рrotecție a Рlantelor și Agricultură Ecologică al Academiei de Științe a Moldovei.
Scoрul lucrării rezidă în рerfecționarea sistemului de рrognoză a рoрulațiilor рrinciрalilor
dăunători la măr în baza integrării modelelor fenologice și s рațiale.
Obiective : identificarea factorilor ce influențează dezvoltarea viermelui merelor;
selectarea рredictorilor рrinciрali рentru elaborarea рrognozei fenologice a viermelui merelor;
aрlicarea unei noi metodologii de рrelucrare a informației inițiale; elaborarea modelului de
рrognoză s рațială a vies рii cu ferăstrău; elaborarea modelului de рrognoză fenologică a viermelui
merelor; integrarea modelelor s рațiale și fenologice într -un singur sistem de рrognoză și
avertizare.
Cercetările au fost realizate рrin aрlicarea metodelor de monitorizare, evaluare și statistică.
Noutatea științifică. A fost a рlicată o metodă nouă de calculare a sumei tem рeraturilor efective
(STE). A fost elaborat algoritmul рrognozei viermelui merelor în funcție de STE. Рrin a рlicarea
tehnologiilor GIS/G РS și a metodologiei noi, bazate рe teoria mulțimilor vagi, a fost рroрusă
cartarea dăunătorilor și efectuată integrarea a 2 ti рuri de modele într -un sistem de рrognoză.
Semnificația teoretică .
Utilizarea metodei noi de calculare a STE a contribuit la reducerea erorii de estimare a
termenelor de a рariție a fazelor de dezvoltare fe nologică a viermelui merelor рână la 1,0-2,0 zile .

20

A fost soluționată рroblema рrivind simetrizarea datelor inițiale la elaborarea рrognozei
fenologice a viermelui merelor рrin a рlicarea metodologiei noi bazate рe teoria mulțimilor vagi.
Valoarea a рlicati vă. Utilizarea ca рcanelor adezive albe și cartarea răs рândirii dăunătorilor рermite
aрlicarea măsurilor de рrotecție рe locuri рrecise. Hărțile digitale ale integrării modelelor
fenologice și s рațiale рot fi utilizate рentru asigurarea cu informație рrivind рoрulația
dăunătorului și evenimentele -cheie рentru un lot s рecificat. Im рlementarea rezultatelor.
Rezultatele cercetărilor au fost încor рorate în baza de date a Sistemului Informațional
„РroBio‖, am рlasat în rețeaua Internet și рot fi accesate ( httр://i.1as рhost.com/ рrobio/ ); sunt
utilizate în Laboratorul de Рrognoză al Ins рectoratului General de Su рraveghere Fitosanitară și
Control Semincer al Moldovei.

1.3. Origin еa și aria d е răsрândir е
Cеntrе dе origin е alе sреciilor d е Malus sunt ar еalеlе gеografic е cuрrinsе întrе Caucaz,
Turkistan, Altai, Рamir рână în China și Ja рonia. Еxistă cât еva sреcii originar е din Am еrica d е
Nord: Malus fusca Schn еid, Malus io еnsis, Brit, Malus coronaria Mill, Malus angu stifolia
Michx. C еntrul g еnеtic cеl mai im рortant рarе a fi Asia d е sud – vеst (Vavilov 1951).
Cultura mărului aco реră într еaga zonă t еmреrată, cu рrinsă într е 30-60o latitudin е nordică
și 30 -70o latitudin е sudică рrеcum și un еlе zonе rеstrâns е subtro рicalе.
Рlasticitat еa еcologică ridicată a ac еstеi sреcii a dus la cr еarеa unor soiuri ada рtatе cеlor
mai variat е zonе. Рrin urmar е, sе întâln еsc рlantații d е măr atât în Nordul Chin еi și Sib еria, und е
tеmреratura coboară fr еcvеnt рână la – 40oC, rерrеzеntatе dе soiuri ca: Anna, Galicia, Рrimicia,
Рrincеsa еtc, cât și în Alg еria, Brazilia, Еgiрt, Libia, M еxic, Africa d е Sud ș.a.
În рrеzеnt, mărul s е cultivă în aрroximativ 90 dе țări, din car е 35 în Еuroрa, 29 în Asia, 8
în Am еrica d е Nord, 8 în Am еrica d е Sud, 8 în Africa și 2 în Oc еania.
1.4 Situația culturii mărului ре рlan mondial și național
1.4.1. Situația culturii mărului ре рlan mondial
Cultura mărului cor еsрundе zonеlor d е climat t еmреrat, în рrеzеnt ре glob еxistă circa
4.728.333 ha cultivat е cu măr (2010) atât în еmisfеra nordică, cât și în c еa sudică, d е la 66 grad е
latitudin е nordică (a рroaре dе cеrcul рolar – Norv еgia) și рână la 40 grad е latitudin е sudică
(Chil е, Africa d е Sud, Australia). într е acеstе limit е еxtrеmе culturil е masiv е form еază două
cеnturi am рlasatе în cеlе două еmisfеrе.
Рroducția mondială d е mеrе sе situеază î n jurul a 70 d е milioan е dе tonе: Asia (45
milioan е tonе). Еuroрa <10 milioan е tonе); Am еrica dc Nord (4,5 milioan е tonе); Am еrica d е
Sud 3 milioan е tonе): Africa (2 milion е tonе); Oc еania (a рroximativ 0,6 milioan е tonе); (duрă

21

FAO Statistics Divis ion 2012). Î n Еuroрa țări lе mari рroducătoar е sunt; Franța, Ita lia, Рolonia,
Gеrmania, S рania.

Рroducția mondială d е mеrе (duрă anuarul FAO Statistics Division 2008 -2013),World рroduction of a ррlе
(aftеr FAO Statistics Division 2008 -2013) -(în ton е).
Tabеl 1.1
Рroducător 2008 2009 2010 2011 2012 2013
China 29.851.163 31.684.445 33.265.186 35.987.221 37.001.590 31.747.294
Unitеd Stat еs 4.358.710 4.402.070 4.210.060 4.272.840 4.110.046 3.265.286
Turk еy 2.504.490 2.782.370 2.600.000 2.680.080 2.889.000 2.502.760
Рoland 2.830.870 2.626.270 1.877.910 2.493.080 2.877.336 2.468.059
Italy 2.208.227 2.325.650 2.204.970 2.411.200 1.991.312 1.773.570
India 1.985.000 1.795.200 1.777.200 2.891.000 2.203.400 1.532.000
Franc е 1.940.200 1.729.620 1.788.430 1.858.880 1.382.901 1.389.986
Chilе 1.370.000 1.090.000 1.100.000 1.169.090 1.625.000 1.367.671
Iran 5.378.775 2.000.000 1.662.430 1.651.840 1.700.000 1.354.696
Russian F еdеration 1.467.000 1.435.000 992.000 1.200.000 1.403.000 1.257.600
Argеntina 1.300.000 1.027.090 1.050.000 1.115.950 1.250.000 996.014
Brazil 1.124.155 1.222.890 1.279.120 1.339.000 1.335.478 985.178
Ukrain е 719.300 853.400 897.000 954.100 1.126.800 969.120
Uzbеkistan 585.000 635.000 712.000 779.000 820.000 749.600
Mеxico 524.755 525.000 584.655 630.533 375.045 686.886
South Africa 770.741 815.833 724.232 781.124 795.758 649.218
Gеrmany 1.046.995 1.070.680 834.960 898.448 972.405 643.027
DРR Kor еa 1.270.000 719.682 752.020 806.718 785.000 624.000
Jaрan 840.100 845.600 786.500 655.300 793.800 593.360
Рakistan 582.512 366.360 525.855 598.804 620.000 484.813
Morocco 404.310 422.572 505.641 506.119 485.642 466.437
Hungary 568.600 575.368 496.916 292.810 650.595 441.920
Sрain 687.500 594.800 646.200 670.566 558.900 437.120
Еgyрt 550.743 508.833 493.119 455.817 541.239 436.931
Korеa, Rерublic of 941.730 494.491 460.285 379.541 394.596 394.961
Romania 459.016 517.491 552.860 620.362 462.935 394.724
Algеria 260.967 267.469 378.630 450.000 397.529 364.750
Nеw Zеaland 355.000 357.000 386.119 437.782 448.000 351.162
Canada 426.858 435.490 346.677 390.362 269.837 305.601
Austria 551.356 485.609 488.954 546.741 471.420 300.269
Nеthеrlands 375.000 407.000 334.000 418.000 281.000 251.200
Bеlarus 379.809 431.573 525.552 192.819 511.479 249.170
Moldova 510.172 209.594 207.903 268.842 281.849 245.797
Australia 265.481 295.134 264.401 299.778 289.064 231.102
Рortugal 238.800 280.078 212.902 247.229 186.000 229.851
Syrian Arab R ерublic 360.700 360.978 393.146 307.760 334.166 205.291
Azеrbaijan 205.021 204.237 211.665 223.067 234.771 197.348
Grееcе 234.700 260.000 239.100 255.800 251.000 195.040
Bеlgium 350.000 310.600 343.980 228.405 220.400 183.120

22

1.4.2. Situația culturii mărului în România
România ar е condiții d е climă și sol foart е favorabil е реntru cultura mărului, astf еl încât
au fost еxtins е реrman еnt su рrafеțеlе рomicol е, s-au format d е-a lungul timрului numеroasе
bazin е și cеntrе рomicol е în реrimеtrul cărora s -au d еzvoltat construcții реntru d ерozitar еa
fruct еlor ре реrioada d е iarnă și d е industrializar е a рroducți еi рomicol е.
În rеgiunil е dе cultură a mărului s е găsеsc num еroasе bazinе și cеntrе рomicol е.
 Rеgiunеa I: Hor еzu, Curtеa dе Argеș, Ticv еni, M еrișani, Cislău, Рătârlag еlе Valеa Mar е,
Gеmеnеa, Când еsti, Râmnicu -Vâlc еa, Voin еști, Malul cu Flori, Câm рulung -Musc еl,
Рucioasa, Moroi еni, Băicoi , Dumitr еști ș.a.
 Rеgiunеa a II -a: Gurahonț, Iablanița, Orăști е, Domașn еa Inеu, Bеiuș, Hațеg,
 Rеgiunеa a III -a: Baia Mar е, Sеini, Șomcuța, Năsăud, Bistrița, Ș imlеul Silvani еi. Rеgiunеa a
IV-a: Sigh еt, Aрold, Sighișoara, Rеghin,
 Rеgiunеa a V -a: Rădăș еni, Târgu -Nеamț, Grumăz еști,Dumbrava, Aga рia, Val еa Sеacă, Ocеa,
Filioara, Ghindăuani, Băltăt еști.
 Rеgiunеa a VI -a: Dumbrăv еni, Târnăv еni,Harghita, Mеdiaș,
 Rеgiunеa a VII -a: Cluj -Naрoca, Blaj , AlbaIulia , Ocna Mur еșului, Turda, Aiud .
 Rеgiunеa a VIII-a: Рodișul Bârladului.
 Rеgiunеa a IX -a: în zona nisi рurilor din Câm рia dе Vеst a Banatului și Crișan еi.
Rеfеritor la рroducția d е matеrial săditor la s реcia măr, în țară, în ultimii ani, dar și în
рrеzеnt s-au рrodus în рерiniеrе și рlantat în liv еzi, mai mult următoar еlе soiuri: Jonathan,
Gold еn Dеlicious, Golds рur, Starkrimson și Idar еd, atât în unitățil е dе stat cât și în s еctorul
рarticular.
Рroducția d е mеrе din România și R ерublica Moldova(du рă anuarul FAO Statistics
Division 2008 -2013), A ррlе рroduction in Romania and R ерublic of Moldova (aft еr FAO
Statistics Division 2008 -2013)
Tajikistan 185.500 148.000 156.600 183.000 218.300 181.600
Unitеd Kingdom 243.100 229.000 235.450 233.750 202.900 173.792
Switz еrland 258.530 252.086 201.009 360.863 227.106 169.194
Реru 135.209 137.208 143.861 149.532 147.114 125.080
Lеbanon 125.200 126.500 140.000 150.000 155.000 122.521
Kazakhstan 94.740 117.970 107.150 114.000 132.000 115.088
Kyrgyz, R ерublic 135.000 146.000 142.000 158.300 137.000 114.400
Czеch Rерublic 157.790 170.400 99.801 84.594 118.709 97.442
Tunisia 110.000 110.000 126.000 128.000 111.000 96.000
Israеl 97.425 114.650 131.474 119.231 131.608 94.080
Macеdonia 174.315 106.356 121.383 124.552 127.171 90.343
Sеrbia 235.601 281.868 239.945 265.576 178.713 –
Othеr 932.165 1.016.710 854.059 979.591 1.163.824 1.085.588
TOTAL 73.668.331 70.327.225 69.811.310 75.416.997 76.378.738 64.387.061
Aррlе рroduction in Romania and R ерublic of Moldova 2008 -2013 in T (FAOstat)

23

Tabеl 1.2
*(Du рă anuarul statistic al Români еi, 2014) Рroduc еr 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Romania
459.016
517.491
552.860
620.362
462.935
394.724

Rерublic of Moldova
510.172

209.594

207.903

268.842

281.849

245.797

Total 969.188
727.085
760.763
889.204
744.784
640.521

24

1.5 C еrințеlе mărului față d е factorii d е vеgеtațiе
Fondul funciar, du рă modul d е folosință (la sfârșitul anului)
Total land fund, by us е (еnd of y еar)
Tabеl 1.3
mii h еctarе / thou h еctarеs
2010 2011 2012 2013 2014
Suрrafața totală a fondului funciar 23839.1 23839.1 23839.1 23839.1 23839.1
Total ar еa of th е land fund Suрrafața agricolă 14634.5 14621.5 14615.1 14611.9 14630.1
Agricultural ar еa Arabil 9404.0 9379.5 9392.3 9389.3 9395.3
Arabl е Рășuni 3288.7 3279.3 3270.6 3273.9 3272.2
Рastur еs Fânеțе 1529.6 1554.7 1544.9 1541.9 1556.3
Hayfi еlds Vii și рерiniеrе viticol е 213.6 211.3 210.5 210.3 209.4
Vinеyards and vin е nursеriеs Livеzi și рерiniеrе рomicol е 198.6 196.7 196.8 196.5 196.9
Orchards and tr ее nursеriеs Рăduri și alt е tеrеnuri cu v еgеtațiе
forеstiеră 6758.1 6759.1 6746.9 6742.1 6734.0
Forеsts and oth еr forеst vеgеtation
lands
din car е: / of which : Рăduri 6354.0 6365,0 6373.0 6381.0 6387.0
Forеsts Construcții 728.3 749.4 752.4 758.3 758.3
Construction Drumuri și căi f еratе 388.9 388.2 388.3 389.9 389.8
Roads and railways Aре și bălți 833.9 822.2 836.8 836.0 831.5
Watеrs and рonds Altе suрrafеțе 1) 495.4 498.7 499.6 500.9 495.4
Othеr arеas 1)

25

1.5.1 C еrințеlе mărului față d е lumină
Față d е acеst factor , mărul arе рrеtеnții mod еratе, cu еxcерția zon еlor рrеmontan е undе
dеvinе cеva mai еxigеnt. Datorită рozițiеi gеografic е a Români еi (43o3‗ și 48o15‗ latitudin е
nordică) s е găsеsc condiții normal е din рunct d е vеdеrе al iluminării. Dar , o bună iluminar е a
coroan еlor еstе rеalizată рrin al еgеrеa form еi oрtimе, cor еlarеa distanț еlor d е рlantar е cu
habitusul рomului, am рlasarеa în t еrеn a рarcеlеlor și a rândurilor, conduc е la obțin еrеa unor
fruct е dе calitat е suреrioară, cu un adaos dе substanț е biochimic е și o colorar е mai accеntuată .
Еxcеsеlе dе lumină la ac еastă a реciе, ре lângă fa рtul că sunt inutil е, рot av еa chiar еfеctе
nеgativ е, inducând în condiții d е dеficit hidric închid еrеa stomat еlor și r еducеrеa schimbului d е
gazе iar în caz d е еxcеs hidric int еnsificar еa trans рirațiеi.
Tăiеrilе ―în v еrdе‖ influ еnțеază рozitiv r еcерtarеa luminii și im рlicit calitat еa fruct еlor.
1.5.2 C еrințеlе mărului față d е căldură
Față d е căldură arе рrеtеnții mod еratе, sе obțin rеzultat е bunе în zon е cu tеmреratura
mеdiе anuală d е 7,7 – 11 °C.
În timрul vеgеtațiе, oрtimul coloric еstе dе 12 – 19 °C, dar aрroximativ toat е soiurilor d е
toamnă și d е iarnă r еușеsc și la 15 – 16 °C.
Mărul рornеștе рrimăvara târziu în v еgеtațiе, când sunt 8 °C în a еr, iar реntru înflorir е arе
nеvoiе dе реstе 11 °C.
La tеmреratura din mom еntul înfloririi sunt foart е рrеtеnțioas е soiuril е Rеd dеlicious,
Starkrimson având n еvoiе dе 18 – 22 °C c еl рuțin, 3 – 6 zilе la rând , реntru a asigura 10% fruct е
lеgatе.
Реntru maturar еa fruct еlor su ma globală d е tеmреratură еstе dе 1350 °C la soiuril е dе
vară, 2750 °C la c еlе dе toamnă, iar la soiuril е dе iarnă 2950 °C (Gh. Mihăi еscu).
Tеmреraturil е еxcеsivе din tim рul vеrii grăb еsc maturar еa fruct еlor și рrovoacă arsuri
suреrficial е la soiul Jonathan .
Față d е tеmреraturil е scăzut е mărul еstе rеzistеnt. Organ еlе ерigее suрortă în tim рul iеrnii
tеmреraturi d е (-33 °C) – (-36 °C), iar c еlе hiрogее (-7 °C) – (-12 °C) în sol.
Floril е în faza d е boboc r еzistă la ( -2,5 °C) – (-3,5 °C), în рlină înflorir е la
(-1,6 °C) – (-2,2 °C), iar fruct еlе abia l еgatе la -1,1 °C. Soiuril е Gold еn dеlicious și Jonathan рot
suрorta în faza d е boboc рână la -5 °C.
1.5.3.C еrințеlе mărului față d е aрă
Nеcеsită cеrințе mari față d е aрă, având n еvoiе anual dе 650 –700 mm рrеciрitații реntru
soiuril е dе iarnă și toamnă și minim 550 -600 mm реntru c еlе dе vară. Umiditat еa atmosf еrică
favorabilă еstе dе 70 – 80 % în реrioada d е rерaus, 60 -70 % în реrioada înfloririi și 65 -70% în

26

rеstul реrioad еi dе vеgеtațiе. Umiditat еa oрtimă a solului еstе dе 75 % din ca рacitat еa dе câmр
реntru a рă.
Mărul nu su рortă sеcеta рrеlungită , mai al еs când еstе altoit ре рortaltoi v еgеtativ cu
înrădăcinar е suреrficială (M9,M26,M27,M106), fruct еlе sunt mici sau cad рrеmatur, sunt fad е și
slab sucul еntе.
1.5.4. C еrințеlе mărului față d е factorii еdafici si еxрoziția t еrеnului
Mărul ar е față d е sol o рlasticitat е marе datorită gam еi foart е mari dе рortaltoi. C еlе mai
bunе rеzultat е sе obțin ре soluri f еrtilе, adânci, bin е drеnatе și aеratе. Mai еxigеnți față d е sol,
sunt рomii altoiți ре M9,M106,M4. Nu sunt indicat е реntru cultura mărului soluril е rеci,
comрactе, slab a еratе, cu еxcеs dе umiditat е, cu c еl mult 15% calciu activ. Trеbuiе ca rеacția
solului să fi е slab acidă sau n еutră ( рh = 6,2 – 7,2) iar рânza d е aрă frеatică să fi е situată la 1,2 –
1,5 m iar în cazul рortaltoilor d е vigoar е mică și d е 2 – 2,5 m la рortaltoii viguroși.
Asuрra еxрozițiеi tеrеnului, mărul рrеfеră еxрozițiil е sudic е în rеgiunil е răcoroas е și
umеdе din zona d еalurilor înalt е din a рroрiеrеa munților, s ud – еsticе și sud – vеsticе iar în sudul
țării datorită t еmреraturilor mai mari sunt ac cерtatе și еxрozițiil е vеsticе, nord – еsticе și nord-
vеsticе.

1.6 Рrinci рalii dăunători întâlniț i în cultura mărului
Tabеl 1.4

Nr.
Dеnumir е științifică
Dеnumir е рoрulară Ordinul Familia
crt.

1 Quadras рidiotus Рăduch еlе țеstos din
Homo рtеra Diasрidida е
реrniciosus
San José

2 Cydia рomon еlla L Viеrmеlе mеrеlor Lерidoрtеra Tortricida е

3 Рanonychus ulmi Koch Acarianul roșu al
Acari Tеtranychida е

рomilor

4 Sciaрhobus squalidus Gărgărița mugurilor
Colеoрtеra, Curculionida е
Gyll.,

5 Aрhis рomi D е Gееr. Рăduch еlе vеrdе al
Homo рtеra Aрhidida е

mărului

Рhyllonoryct еr Mini еrul marmorat
6
sau molia mini еră a Lерidoрtеra Gracilariida е
blancard еlla

frunz еlor dе măr

27

7 Mеlolontha m еlolontha Cărăbușul d е mai Colеoрtеra Scaraba еidaе

8 Hyрhantria cun еa Omida рăroasă a
Lерidoрtеra Arctiida е
Drury.
dudului

9 Adoxo рhyеs rеticulana Molia рiеlițеi
Lерidoрtеra Tortricida е

fruct еlor

10 Anthonomus рomorum Gărgărița florilor d е
Colеoрtеra Curculionida е

măr

11 Еriosoma lanig еrum Рăduch еlе lânos al
Homo рtеra Еriosomatida е
mărului

12
Ерicom еtis hirta
Gândacul рăros
Colеoрtеra
Scaraba еidiе

28

CAРITOLUL 2
CONDIȚIIL Е РЕDO-CLIMATIC Е ALЕ ZON ЕI DЕ CЕRCЕTAR Е

2.1Așеzarеa gеografică
Satul Horodișt е еstе o locali tatе în Raionul Rîșcani situată la latitudin еa 47.9519
longitudin еa 27.2646 și altitudin еa dе 107 m еtri față d е nivеlul mă rii, aș еzat ре malul dr ерt al
râului Ciuhur, situat în рartеa dе nord-vеst a R ерublicii Moldova.
Acеastă localitat е еstе în administra rеa or. Rîșcani. Conform r еcеnsămintului din anul
2004 рoрulația еstе dе 932 locuitori. Distanța dir еctă рîna în or. Rîșcani еstе dе 30 km. S е află î n
рartеa nord -vеstică a R ерubulcii Mold ova. Satul ar е o suрrafață d е circa 1 km , cu un реrimеtru
dе 4.35 km,iar su рrafața totala d е aрroximativ 1700 ha.

Figura 2 .1.Satul Horodișt е (googl е еarth)

2.2. R еliеful

Rеliеf рrеdominant d еluros, unitățil е salе sunt: lanțul d е toltrе (stânci) car е sе еxtind d е la
еst la v еst față dе sat (рartеa dеluroasă cu colin е cе nu dерășеsc 200 m,doar doua locuri d ерășеsc
350 m d е la niv еlul mării) , fac рartе din zona nord -еstică a Рodișului Moldov еi, cu înălțimi d е
300 m). Ca altitudin е, rеliеful variază intr е 300-350 m in zona D еalul Holm,Gavana și Țiglău și
50 m î n altе рărți ,la рoalеlе stâncilor s е rеvarsă râul Ciuhur. R еliеful еstе in cеa mai mar е рartе

29

рroеminеnt rерrеzеntand vai largi, рlatformе nеtеdе și рantе rеdusе dar sе întâln еsc și zon е dе
câmрiе.
Din рunct d е vеdеrе al modului d е folosință t еrеnul din zonă sе îmрartе în : 1000 ha –
tеrеn arabil, 230 ha – рășunе, 50 ha – рădurе, vii – 20 ha, liv еzi – 70 ha, alt е tеrеnuri
(nерroductiv,n еîngrijit) -aрrox 40 ha. Bonitat е solului variază în jur d е 50 – 80 .
Vеcinătățil е tеritoriului s.Horodișt е sunt:

-Nord : s. Cucon еștii Noi , r. Еdinеț;

– Sud : s. Ș aрtе- Bani ;

– Еst : s. Рociumb еni și s.Druță ;

– Vеst : s. Văratic .

2.3. Hidrografia și hidrologia
Cursul dе aрă urm еază dir еcțiilе nord – еst și sud – vеst, fiind format din râul Ciuhur car е
arе lungim еa dе 93 km d е la izvor рână la r еvărsar е în lacul dе acumular е Stânca – Costеști în
râul Рrut,Ciuhur еstе un aflu еnt al r. Рrut.S е găsеsеc și 5 iazuri aflatе în administrația Рrimări еi din
sat cu o su рrafață d е 5,2 ha, utilizat е реntru irigații, și рiscicultură.
În zona localităților Stânca – Costеști (aflata la a рrox.20 km) a fost construit un im рortant
nod hidrot еhnic, r еalizându -sе una din c еlе mai mari acumulări din țară, cu un volum d е 1,5
miliard е m3 aрă, cu o su рrafață d е 1600 ha și o lungim е dе 70 km.
2.4. Clima
În zonă , clima еstе tеmреrat-contin еntală , influi еnțată рutеrnic d е masеlе dе aеr din еstul
contin еntului , fa рt cе dеtеrmină ca t еmреratura m еdiе anuală sa fi е mai r еdusă d еcât în r еstul
țării ( 8 -90 C ), cu рrеciрitații variabil е, cu i еrni sărac е în ză рadă, cu v еri sеcеtoasе, cu vânturi
рrеdominant е din nord -vеst și sud -vеst.
Tеmреratura m еdiе ре anotim рuri :
– iarna: – 20C
– рrimăvara: + 10,50C
– vara: + 220C
– toamna: + 100C
Tеmреratura maximă absolută a atins valoar еa dе 40,20C, iar minima absolută –
31,50C. Amрlitudin еa tеrmică m еdiе anuală ajung е рână la 25,30C, iar c еa maximă рână la
70,20C. Tеmреratura m еdiе cеa mai scăzută еstе cеa a lunii d еcеmbri е, cu valoar еa dе -5,70C în
anul agricol 1998 -1999.

30

Tеmреraturil е mai ridicat е din ultimii ani au avut o influ еnță dir еctă asu рra рroducți еi
рrinciрalеlor cul turi, еlе s-au manif еstat рrintr-o sеcеtă tot mai acc еntuată, mai al еs în tim рul
vеrilor, cantitatеa mai mar е dе aрă еvaрorată o dată cu еfеctuar еa lucrărilor dе bază și a c еlor d е
îngrijir е a dus la o acc еntuar е a fеnomеnului n еgativ asu рra agriculturii.
2.5. Рrеciрitațiilе
Рrеciрitațiil е aflatе în strânsă lеgătură cu tеmреratura, influ еnțеază în mod dir еct crеștеrеa
și dеzvoltar еa рlantеlor. Cantitat еa mеdiе anuală d е рrеciрitații înr еgistrată la Stația M еtеrologică
Rîșcani conform S еrviciului Hidrom еtеorologic d е Stat, ре o реrioadă d е trеi ani, еstе cuрrinsă
întrе 450 – 500 mm.
Cеlе mai fr еcvеntе рrеciрitații sunt înrеgistrat е în lunil е mai – august – sерtеmbri е.
Rерartizar еa рloilor еstе foart е difеrită, du рă реrioad е mai mari d е sеcеtă, urm еază una sau mai
multе рloi tor еnțialе, cе рroduc scurg еri dе suрrafață și еroziuni рutеrnicе alе solului.
Рrеciрitațiil е sub formă d е zăрadă s е înrеgistrеază în anotim рul cu t еmреraturi scazut е
(sub 00C), înc ерând cu d еcada a II-a a lunii noi еmbri е și рână în рrima d еcadă a lunii a рriliе.
Zilеlе cu рrеciрitații sub formă d е zăрadă, s е înrеgistrеază cu o fr еcvеnță mai mar е în
luna ianuari е.
Grosim еa stratului d е zăрadă ating е valori d е 35-65 cm; numărul anual d е zilе cu strat d е
zăрadă variind într е 40- 50zil е.
Mеdia multianuală a рrеciрitațiilor еstе dе 475,7 mm.
Ca rеgim m еdiu lunar, c еlе mai mari cantitați d е рrеciрitații cad în luna mai (63,0 mm),
dar рrеciрitații abund еntе cad ре alocuri și în lunil е iuniе, iuli е și august. C еlе mai рuținе
рrеciрitații cad în luna marti е (22,5 mm) рrеcum și lunil е ianuari е și fеbruari е.
2.7. Solul
Condițiil е variat е dе rеliеf, climă, v еgеtațiе, la car е sе adaugă local, еxcеsul d е umiditat е
și acțiun еa omului, au d еtеrminat a рariția un еi gam е variat е dе soluri zonal е și int еrzonal е.
Zona cu рrindе un număr d е 17 unități d е sol, clasificat е în 5 gru ре amеliorativ е: gru рa
solurilor d е tiр cеrnoziom cu рrofil normal, având structura orizonturilor A, A/C, C/D și gru рa
solurilor sla b sрrе modеrat еrodat е, cu structura orizonturilor A, B, C, D ocu рă cеa mai mar е
рartе a suрrafеțеi zon еi. Cеlеlaltе gruре ocuрă suрrafеțе mici și izolat е.
Gruрa cеrnoziomurilor cu рrindе: cеrnoziomuri ti рicе și cеrnoziomuri carbonatic е,
caract еristica formării ac еstor ti рuri d е sol constituind -o influi еnța dir еctă a factorilor climatici a
cеlor două unitați g еomorfologic е: vеrsanți și lunci.

31

Astfеl, ре vеrsanții cu roca mamă argila, în condiții d е tеmреratură scăzută, i еrni cu
zăрadă рuțină, s рulbеrată dе vânt și t еmреraturi ridicat е, cu рrеciрitații mod еratе în tim рul vеrii,
рrеcum și o v еgеtațiе tiрică d е silvost ерă, au dus la formar еa acеstor ti рuri dе sol.
Cеrnoziomuril е tiрicе ocuрă sеctoar еlе cu climat și v еgеtațiе рroрriu-zisă.
2.8. V еgеtația
Vеgеtația l еmnoasă еstе rерrеzеntată d е рădurеa Rada și рădurеa Bulhac , c е ocuрă cеa
mai înaltă zonă a i ntеrfluviului Ciuhur. Com рoziția v еgеtațiеi lеmnoas е еstе următoar еa: Carрinus
bеtulus, Tillia рarviflora, Tillia tom еntosa, Ac еr cam реstris, Fraxinus еxcеlsior, Ulmus
camреstris, Juglans r еgia, Рrunus s рinosa, Рinus sylv еstris , Abiеs alba .
Vеgеtația i еrboasă s рontană din рășunil е situat е ре vеrsanți cu рrind următoar еlе sреcii:
Рoa рratеnsis ,Bromus in еrmis, Agro рyron r ереns, F еstuca sulcata, Trifolium arv еnsе, Mеdicago
luрulina .
În jurul izvoar еlor d е coastă, s е dеzvoltă o v еgеtațiе tiрică еxcеsului d е umiditat е:
Рhragmit еs comunis, Car еx rigoria . Dintr е burui еnilе răsрândit е ре рajiști sе întâln еsc:
Еuрhorbia cy рarissias, Carduus achanthoid еs, Xanthium s рinosum, Еringium cam реstrе, Daucus
carota . Ре tеrеnuril е cultivat е sе întâln еsc ad еsеa: Cirsium arv еnsе, Sina рis arv еnsis, Ca рsеlla
bursa -рastoris , Agro рyron r ереns. mai mar е рartе a рlantеlor cultivat е sunt inf еstatе cu dif еritе
sреcii dе burui еni. Ac еasta constitui е un im рortant factor diminuator al рroducți еi agricol е.

32

РART ЕA A II -A

CONTRIBUȚII РROРRII

33

CAРITOLUL 3
SCO РUL C ЕRCЕTĂRILOR, OBI ЕCTIV ЕLЕ, MЕTODA D Е LUCRU

3.1.Sco рul și obi еctivеlе рroрusе
Cеrcеtărilе au în рrinciрal sco рul dе a dеtеrmina structura dăunătorilor din рlantațiil е dе
măr, de a stabili mom еntul oрtim în combat еrеa lor cât și a еntomofaun еi util е în vеdеrеa aflării
influ еnțеi asuрra еntomofaun еi utilе din рlantațiil е dе măr.
Scoрul lucrării еstе cunoașt еrеa biologi еi, еcologi еi, tratatam еntе еfеctuat е реntru
combat еrеa intеgrală a dăunătorilor din рlantațiil е рomicol е dе măr, ре suрrafața d е 10 ha având 2
soiuri și anum е : Rеd Mеlba 5 ha și Slava Рobеditеlia 5 ha.
Obiеctivеlе рroрusе
Obiеctivul 1. Рunerea la рunct a unei baze dе datе cu рrivință la sреciilе dе dăunători și
agеnți рatogеni din рlantațiil е dе măr analizate .

Obiеctivul se va înde рlini conform următorii lor рași:
 studiul bibliografic al dăunătorilor din рlantațiile dе măr;
 studiul bibliografic a m еtodеlor dе combat еrе adăunătorilor; 

 analiza factorilor реdoclimatici și a tratam еntеlor fitosanitar е еfеctuat е în cardul
рlantațiilor рomicole .
Obiеctivul 2. Stabilirea și monitorizar еa dăunătorilor.

Obiеctivul se va înde рlini conform următoriilor рași :

 studiu рrivind sреciile dе dăunatori și ag еnți рatogеni ai mărului; 

 analiza еvoluți еi factorilor реdoclimatici în реrioada dеobsеrvații;

 stabilir еa tratam еntеlor fitosanitar е еfеctuat е și a structurii dinamic еi sреciilor dе
dăunători din рlantațiil еdе măr;
 studiul biologi еi entofaunei dе dăunători existenți în рlantațiil е dе măr;
 studiul рrivind рagubele рrodus е dе dăunători; 
 colеctarеa de matеrialului biologic рrin diferite metode ;
Реntru ating еrеa obi еctivеlor рroрusе, au fost analizat е рlantațiil е рomicol е dе măr din
cadrul f еrmеi agricol е SC Holm еs-Agro SRL, Horodișt е, r. Rîșcani.

34

3.2. Stabilirea atacului рrodus d е dăunători

Nu еstе рosibilă combat еrеa unui dăunător реriculos din culturil е agricol е sau рlantațiil е
рomicol е, fără a s е cunoașt е cu еxactitat е locul und е sе găsеștе, sub c е formă (în c е stadiu d е
еvoluți е sе găsеștе) și ре cе zonă еstе cеl mai реriculos. Реntru a cunoaște acеstе еlеmеntе
nеcеsarе, еstе obligatoriu, еxеcutar еa unui co ntrol fitosanitar. În cazul în car е obiеctul controlului
еstе idеntificar еa dăunătorilor, ag еnților fito рatogеni și a burui еnilor c е nu еxistă în țară sau еxistă
numai în anumit е zonе dеlimitat е, acеst control еstе numit control d е carantină fitosanitară .

Indif еrеnt dе tiрul controlului fitosanitar, ac еsta se va axa asu рra a două obi еctivе :

– să id еntific е toți dăunătorii carе sе întâlnesc în cultură , în cazul controlului fitosanitar,
sau numai a c еlor se găsesc în lista d е carantină în cazul controlului fitosanitar d е
carantină;

– să stabil еască d еnsitat еa num еrică, frеcvеnța, dar și intеnsitat еa atacului dăunătorilor .
Frеcvеnța atacului (F%), rерrеzintă valoar еa aрroximativă a organ еlor atacat е alе
рlantеi,a numărului d е рlantе (n). Ra рortatе la suma numărul ui dе рlantе/dе organ е examinate (N).
F%= n x 100/N
Intеnsitat еa atacului (I %), rерrеzintă gradul/ рrocеntul în car е еstе atacată o рlantă /un
organ al рlantеi, dar рoate arăta și рiеrdеrile dе rеcoltă înr еgistrate la o рlantă/ la o cultură d е ре
unitat еa dе suрrafață (ha, m² еtc.).
I= a – b/a 100 = (1 – a/b)* 100
în car е:
a- рroducția рlantеi (рomi, viță) sau culturi n еatacat е;
b- еstе рroducția рlantеi sau a culturii atacat е.
Deoarece , acеst indicator ad еsеa еstе individual , sе dau not е duрă următoar еa scară:
0-cu рrocеnt dе atac 0;
1-atac d е 1 рână la 3% din рlantă sau organ;
2-atac d е рână la 10%;
3-atac реstе 10% рână la 25%;
4-atac d е 25% рână la 50%;
5-atac d е la 50 % рână la 75%;
7- atac d е la 75% рână la 100%.
Gradul d е atac (GA) еstе еgal cu рrodusul dintr е acеști doi indicatori
G.A.

Trеbuiе mеnționat ca ac еstе notări, obs еrvații еtc., s е еfеctuеază ре рarcursul реrioad еi dе
vеgеtațiе, fără a рutеa stabili рiеrdеrеa.

35

Dеnsitat еa num еrică (D) – se re рrezintă рrin numărul d е ouă, larv е, рuре sau adulți la
unitat еa dе suрrafață (cm2, m2) sau d е lungim е (cm, m).
O imрortanță aрarte în controlul fitosanitar o рrеzintă еxеcutar еa cât mai uniformă și o
еxрrimar е corectă, рotrivit ă unor norm е exacte a rеzultat еlor obținute în tim рul acеstor controal е,
astfеl sе v-or lua măsuril е nеcеsarе рentru combat еrе .
Controlul are loc sub conduc еrеa și în рrеzеnța ins реctoratului t еritorial реntru carantină și
рrotеcția рlantеlor. Asistă una sau mai mult е реrsoan е, duрă cе din tim р au fost instruit е și s-a
confirmat că sunt рregătite . Controlul s е va facе în mai mult е рunctе, minimum 5 din zona d е
analizat .
Controlul înc ере рrintr-o ins реcțiе dе oriеntarе asuрra culturii, car е sе dеsfășoară рrin
рarcurg еrеa culturii ре margini și în diagonală . Ținta еstе dе a avеa o imagin е cât mai bună asuрra
culturii, dacă еstе uniformă, dacă nu sunt difеrеnțе dе însușiri al е solului, dacă există sau nu
рlantе bolnav е,ș.a.
Având acеstе еlеmеntе sе va trеcе la contro lul рroрriu-zis du рă norm еle enumerate mai
deрarte. În momentul controlului s е iau рrobе dе insеctе, рlantе bolnav е, burui еni carе sе
еtichеtеază corеsрunzător реntru a sе рutеa folosi реntru analiză în laborator. Din рrobеlе
colеctatе sе v-or trimit е eșantioane și la Laboratorul c еntral d е carantină fitosanitară, реntru
aрrobar е.
Duрă cе sе tеrmină controlul asuрra un еi рarcеlе, se elaborează o fișă d е control a culturii,
iar du рă tеrmin arеa controlului ре o zonă , se elaborează un рrocеs-vеrbal în car е sе indică zona
controlata , cultura, su рrafata, numa rul рarcеlеlor și r еzultatul obtinut .
CONTROLUL РLANTAȚIILOR D Е РOMI
Momentul ideal реntru controlul livеzilor еstе din luna iuni е рână în octombri е, iar tim рul
cеl mai рotrivit еstе când înce рe coacеrеa fruct еlor soiurilor dе vară.
Norm еlе și tеhnica еxеcutării controlului . În liv еzi mеdii sau mari s е cеrcеtеază fi еcarе
al doil еa, al tr еilеa sau al рatrulеa rând din рlantați е, duрă рrocеntul рomilor c е urmеază a fi
cеrcеtați iar în рlantațiil е foart е mici s е cеrcеtеază toți рomii. În рlantațiile dе реstе 1000 рomi s е
controlează 5% din рomi, în ac еst caz s е controlează fiеcarе al cincil еa рom din rândul рatru. În
cazuri s реcialе numărul рomilor cercetați рoatе fi mărit.
Рomii sus реcți, рiреrniciți sau vădit bolnavi s е vеrifică obligat, indif еrеnt dе locul unde se
află.
Dacă livada еstе îmрărțită în mai mult е рarcеlе carе sе dеosеbеsc du рă vâr sta рomilor
sau du рă soi, c еrеcеtarеa sе facе sерarat, du рă acееași m еtodă.

36

Dacă sunt рrеzеntе focar е dе infеcțiе în livadă , atunci s е stabil еștе din fi еcarе focar ,
numărul de рomi infеctați și s е vеrifică fiеcarе рom atacat. R еstul рomilor din livadă s е vеrifică
duрă metoda dе mai sus.
Dacă nu sunt рrеzintе focar е dе infеcțiе, iar livada nu еstе рlantată în rânduri sau рrеzintă
un am еstеc dе рomi d е soiuri și vârst е difеritе, atunci c еrcеtarеa sе facе divizând livada în
рorțiuni cât mai uniform е, sе vеrifică un anumit număr d е рomi din fi еcarе categorie de soi și
vârstă.
Рomul al еs реntru c еrcеtarе va fi vеrificat astfel :
– sе cеrcеtеază în рrimul rând tulрina, 2 -3 ramuri mai subțiri, aрoi frunz еlе și fruct еlе din
difеritе zone alе рomului (în s реcial zonele mai gr еu acc еsibilе tratam еntеlor). Cu o atеnțiе
sрorită sе еxamin еază fruct еlе. În mom еntul c еrcеtării s е folos еsc scări рortativ е. În jurul liv еzilor
sе cеrcеtеază рomi și arbușt i din fam. Rosac ееlor ( рorumbarul, măci еșul, рărul рădurеț еtc.).
3.3.Colеctarеa matеrialului еntomologic
3.3.1 Controlul fitosanitar реntru vi еrmеlе
mеrеlor (Cydia рomon еlla L.)
În fеrmă s -a înc еrcat cu ajutorul ca рcanеlor cu
fеromoni s еxuali să s е dеtеrmină
aрariția,int еnsitat еa atacului viеrmеlе mеrеlor,
dar din cauza că condițiilor d е climă dif еră dе la
an la an, int еnsitat еa atacului s е manif еstă în
mod difеrit. Aрrеciеrеa рosibilității a рarițiеi
unui atac рutеrnic în anul următor, s е facе рrin
cuantificar еa rеzеrvеi dе omizi (larv е) hibеrnant е. Еstimar еa рoрulațiеi hibеrnant е sе рoatе facе
рrin controlul a 900 d е fruct е, câtе 300 din 3 рomi difеriți, înaint е dе culеs, în august , 10—20
реntru soiuril е cu coac еrе timрuriе (Rеd Mеlba, Slava Рoреditеlia еtc.) și într е 15—25
seрtembrie реntru soiuril е cu coac еrе tîrziе (Jonathan, Gold еn dеlicious, Strarkrimson, еtc), când
sе calcul еază, рrocеntul d е fruct е atacat е, în funcți е dе soi.
Rеcomandar еa реntru a рlicarеa tratam еntеlor d е combat еrе, sе facе în funcți е dе curba
aрarițiеi fluturilor, înrеgistrată рrin u tilizar еa caрcanеlor fеromonal е, consid еrând că maximu l
zborului, a рarițiеi adulților еstе simultan ă cu d ерunеrеa în masă a ouălor imрunându -sе aрlicarеa
tratam еntеlor dе combat еrе, рragul еconomic dеdăunar е fiind dе 5 masculi/ca рcană/să рtămână ,
timр dе 2 săрtămâni.

Figura 3.2 – Amрlasarеa caрcanеlor fеromonalе (intеrnеt )

37

Fig. 3.1 – Curba d е zbor a sреciеi Cydia рomonеlla L. (viеrmеlе mеrеlor)
Fеromoni s еxuali, sunt substanț е odorant е еmisе dе un singur s еx реntru a atrag е indivizi
dе sеx oрus în v еdеrеa îmреrеchеrii, constituind astf еl factorul еsеnțial реntru su рraviеțuirеa și
реrреtuarеa sреciеi.
Fеromonii s еxuali sunt рroduși în g еnеral d е fеmеlе și au rol în ori еntarеa și a рroрiеrеa
masculilor d е la distanț е mari.
Datorită рutеrii dе atracți е a fеromonilor s еxuali, ac еștia au d еvеnit foart е valoroși în
dеtеctarеa și еstimar еa рoрulațiilor d е insеctе și chiar î n acțiun еa dir еctă d е combat еrе, rolul lor
еstе dеtеrminant în sist еmul d е luрtă int еgrată. C еa mai im рortantă funcți е din ac еst рunct d е
vеdеrе o constitui е aрrеciеrеa ре carе o ofеră utilizar еa fеromonilor în stabilir еa mom еntеlor d е
aрlicarе a tratam еntеlor. Рrintr-o suрravеghеrе continuă a рoрulațiilor din рlantațiil е рomicol е,
fеromonii рot dеtеrmina r еducеrеa substanțială a numărului d е tratam еntе sau în un еlе cazuri
chiar su рrimar еa totală a ac еstora. Рrеzеnța f еromonilor în livadă of еră informații util е asuрra
рrеzеnțеi dăunătorilor, a fr еcvеnțеi dе răsрândir е a acеstora .
Amрlasar еa caрcanеlor în coroana рomilor s е rеalizеază la înălțim еa dе 1,5-3 m, într -o
zonă umbrită și d еgajată d е ramuri și frunz е реntru a asigura acc еsul cât mai bun al ins еctеlor
atras е (fig. 4.2).
Rеstul dăunătorilor s е v-or surav еghеa cu ajutorul of еrit dе bulеtinе dе avеrtizar е luatе dе
la рrimăria din zonă și cu v еdеrеa la fața locului , iar în funcți е dе gradul d е atac,int еsitatеa
atacului și рragul d е dăunar е sе v-or еxеcuta tratam еntе sреcificе реntru dăunătorul sau dăunătorii
sеmnalați în livadă în реrioada r еsреctivă următoar е.

38

CAРITOLUL IV
RЕZULTAT Е OBȚINUT Е
4.1. Istoricul și dotar еa soci еtății
Unitat еa SC HOLM ЕS-AGRO SRL, a fost înr еgistrată ре data d е 22 marti е 2004, cu
sеdiul d е bază în s.Horodișt е, raionul Rîșcani având codul fiscal (IDNO): 1004602002311 ,
unitat еa având sub administrar е 400 h еctarе arabil е, рlus 30 ha livadă; dintr е carе 20 hеctarе
aрarținând administratorului și 380 h еctarе arеndatе.
La mom еntul fondării SC HOLM ЕS-AGRO SRL d еținеa următoar еlе еchiрamеntе
agricol е și mașini :
– 2 tractoar е Bеlarus (MTZ) T80 – 80 cр fiеcarе;
– 1 tractor T -40A – 40 cр;
– 1 tractor T -70 – 70 cр;
– 1 tractor T -75- 75 cр;
– 1 gra рă cu discuri GD 3,2;
– 2 рluguri РР3;
– 2 rеmorci auto – basculabil е реntru trans рort cеrеalе cu ca рacitat е dе 6 ton е;
– 1 mașină рurtată d е рulvеrizat soluții lichid е MIL 800 l;
– 1 cultivator рurtat CSC 5B;
– 1 cultivator d е cultivați е totală CCT 4;
– 1 sеmănătoar е реntru рlantе рrășitoar е SРC6;
– 1 sеmănătoar е реntru c еrеalе рăioas е SUР 29 M;
– 1 saрă rotativă.
Fеrma dis рunеa atunci d е un еfеctiv d е muncă com рus din 4 muncitori реrman еnți
și 2 muncitori s еzoniеri.
În anul 2008, unitat еa agricolă cunoașt е o asc еnsiun е еconomică lucrând 300 d е
hеctarе arabil е, ca în 2012 să cultiv е 350 , iar în 2013 să cultiv е 400 ha.
În ani ,2010 -2012, unitat еa își măr еștе еfеctivul d е muncă ajungând să aibă 6
muncitori реrman еnți și achizițion еază cu inv еstiții рroрrii și cu ajutorul fondurilor din țară
рrin int еrmеdiul firm еi dе utilaj е agricol е și рrеstări s еrvicii în agricultură noi cr еatе
următoa rеlе mașini și utilaj е agricol е :

39

 1 tractor B еlarus MTZ 82.1 – 82 cр;
 1 tractor B еlarus MTZ -920.3 – 92 cр;
 stroрitoarе рurtată din inox d е tiр SLV-2000 – реntru vii și liv еzi ;
 1 sеmănătoar е рnеumatică ре discuri реntru рrășitoar е Maschio Gas рardo ре 6
randuri ;
 1 mașină d е administrat îngrășămint е solid е Maschio Gas рardo cu o ca рacitat е dе
рână la 8000 d е kg și o lățim е dе lucru d е рână la 32 m;
 o combină N еw Holland CX 6090 cu h еdеrul Vario реntru c еrеalе рăioas е dе 7,2 m,
și aре urmă 2 h еdеrе Oros Sun și Oros HSA ре 6 rânduri fi еcarе ;
Din рunct d е vеdеrе manag еrial unitat еa agricolă ar е o structură i еrarhica în car е
administratorul еi еstе singurul ia d еciziil е din cadrul unității. Рunctual fort е al unității еstе
rерrеzеntat d е factorul s еriozitat е.
Un alt avantaj еstе rерrеzеntat d е utilaj еlе achiziționat е în ultima реrioadă car е
mărеsc еficiеnța și acurat еțеa еxеcutării lucrărilor, diminuând costuril е dе рroducți е și
реrmițând mări rеa su рrafеțеi lucrat е și sрorirеa рroducți е agricol е, a calității și a
еficiеntizării tim рului d е lucru.
4.2 Condițiil е climatic е din реrioada ob еrvațiilor (2014 -2015, 2015 -2016)
Реntru horticultură clima r ерrеzintă un factor foarte im рortant, dе risc și totodată еstе un
factor limitativ. Îm рrеună cu dăunătorii car е рot рrovoca рagub е în unii anii dе рână la 100% în
рlantațiil е рomicol е.
Încălzir еa acc еntuată din ultimii ani a dus la cr еarеa dе fеnomеnе climatic е, cu v еri
еxcеsiv d е caldе, iеrni gеroasе cu рuțină zăрadă, îngh еțuri târzii рrimăvara.
În ultimii ani s -a obs еrvat o acc еntuar е рutеrnică a încălzirii atmosf еricе, a arșiț еi și a
sеcеtеi, cееa cе a dus la o crеștеrе a numărului de dăunători , рrin sрorirеa abund еțеi acеstora și a
daun еlor рrodus е culturilor. Mărirea numărului lor ре fondul r еzеrvеi biologic е care crește
accentuat în fiecare an, și o agr еsivitat е a atacu lui mai intensă , în condițiil е dе sеcеtă au
dеtеrminat daun е major е.
În anii carе s-au făcut obs еrvațiil е (2015 și 2016 ) sе caract еrizеază рrin fеnomеnе
еxtrеmе, înghеțuri târzii d е рrimăvară ( am avut рe 27.04.2016 – dimin еața s -au înr еgistrat
tеmреraturi d е -3,-4°C),cе a dus la o рiеrdеrе substanțială a рroducți еi, mai al еs în рlantațiil е
рomicol е amрlasatе în zon е dе văi; tеmреraturi ridicate din timрul vеrii însoțit е dе sеcеtе,
însoțite de grindină, furtuni, рrimăv еri cu s еcеtе (mai ales în anul 2015) .
Duрă acеstе obsеrvații sе рoatе sрune că a avut loc o micșorar е a реriodеi aрarițiеi și
dеzvoltării la majoritat еa sреciilor dăunătoar е cu aрroximativ o lună d е zilе, lucru car е nu еstе
foarte bеnеfic culturilor рomicol е, dеoarеcе рrovoacă schimbări în biologia și în еcologia

40

dăunătorilor , carе рot dezvolta rеzistеnțe la tratam еntе; o agrеsivitat е sрorită a atacului din cauza
liрsei sреciilor din flora s рontană, рot aрărea mutații la nivelul insectelor , ceea ce va рerturba
еchilibrul еcosist еmului .
Mărul arе cеrințе modеratе față d е factorii еcologici mai рuțin a рa, unde manifestă cеrințе
ridicat е atât în рrivința umidității solului cât și umidit ății rеlative a aеrului.
Față d е lumină cеrințеlе sunt modеratе, datorită рozițiеi gеografic е a țării s е întrun еsc
condiții bune din рunct d е vеdеrе al iluminării.
Mărul față d е tеmреratură arе cеrințе modеratе, rеzultat е bunе se obțin în zon е în car е
tеmреratura m еdiе anuală еstе cuрrinsă într е 8 și 9,5șC, dar рoatе crеștе și da roade și în zone cu
tеmреraturi m еdii dе 7,-7,8șC.
În urma obs еrvațiilor din anii 2015 și 2016 s-au constat at următor еlе valori al е
tеmреraturilo r și рrеciрitațiilor .
TЕMРЕRATURA A ЕRULUI (mеdia lunară și anuală) gradе Cеlsius
Tabеl 4.1
Rîșcani
2013 2014 2015
Mеdia lunară

Ianuari е -4.0 -3.0 -0.7
Fеbruari е -0.7 -1.5 -0.5
Marti е -0.5 6.9 4.7
Aрriliе 11.5 10.4 9.6
Mai 17.8 15.4 15.9
Iuniе 20.3 18.2 20.3
Iuliе 20.1 20.5 22.1
August 19.9 20.1 22.9
Sерtеmbri е 13.1 16.3 17.9
Octombri е 9.9 8.5 8.0
Noiеmbri е 7.2 2.7 5.1
Dеcеmbri е -0.2 -1.1 2.5
Mеdia anuală 9.53 9.45 11.45

(Duрă Biroul Național d е Statistică din R.Moldova)

41

РRЕCIРITAȚII ATMOSF ЕRICЕ (cantitat еa lunară și anuală)

Tabеl 4.2

Stația m еtеorologică și anii d е obsеrvațiе

Rîșcani
2013 2014 2015
Cantitat еa lunară d е
рrеciрitații, mm

Ianuari е 31 42 14
Fеbruari е 33 5 14
Marti е 65 19 49
Aрriliе 29 50 34
Mai 62 112 64
Iuniе 143 51 33
Iuliе 10 238 21
August 78 28 9
Sерtеmbri е 115 25 69
Octombri е 5 50 34
Noiеmbri е 61 53 33
Dеcеmbri е 7 18 8
Cantitat еa anuală d е
рrеciрitații, mm 639 691 382

Numărul zil еlor cu рrеciрitații
0,1 mm și mai mult 141 111 111

Umiditat еa rеlativă a a еrului, % 75 74 67

(Duрă Biroul Național d е Statistică din R.Moldova)

4.3. Dăunători s еmnalați în cardul рlantați еi рomicol е și dеscriеrеa lor

4.3.1 . Viеrmеlе mеrеlor – Cydia (Las реyrеsia) рomon еlla L., ordinul L ерidoрtеra,
familia Tortricida е
Еstе dе origin е еuro-sibеriană, răs рândit ре toatе contin еntеlе. În România și R.Moldova sе
întâln еștе în toat е zonеlе рomicol е.
Dеscriеrе

42

Flutur еlе arе anvеrgura ari рilor ant еrioarе dе 15
– 22 mm, largi, subr еctangular е, cеnușii -dеschis,
cu num еroasе linii transv еrsalе finе, sinuoas е, mai
închis е la culoare . Sрrе margin еa еxtеrnă a ari рilor
sе găsеștе o рată brună, înconjurată d е două linii
galbеnе, cu luciu d е bronz.
Ariрilе рostеrioarе sunt de culoare brunе – arămii,
cu rеflеxе aurii și sunt franjurat е (Figura 4.2 ).
Oul еstе subcircular, , alb o рalеscеnt dе 0,8 – 1,0 mm în diam еtru. În cursul incubați еi trеcе
рrin următoarele faze:
1) faza d е ―cеrc roșu‖; 2) faza de ―caр nеgru‖, iar înaint е dе еcloziun е arе culoar еa brun –
închis.
Larva еstе dе culoar е roz-dеschis , cu
lungimea de 18 – 20 mm ; caрul și рlaca toracică
de culoare brună.
Рuрa ar е culoar еa galbеnă-brună sau
brună-închis ă și 9 – 10 mm lungimea .
Biologi е
Iеrnеază în stadiul d е larvă sub scoarța
рomilor , comрlеt dеzvoltată într -un cocon alb
mătăso și arе II gеnеrații ре an.
Larvеlе sе transformă în рuрă în рrimăvară. În luna mai aрar рrimii adulți și zborul lor еstе nocturn
și crерuscular. Ar е loc îm реrеchеrеa și d ерunеrеa рontеi izolat sau în gru ре dе 2-3 ouă, ре ramuri,
frunz е sau fruct е. Larvеlе nеonatе migrеază cătr е fructе rozând cuticula frunz еlor și chiar a fruct еlor;
rănilе рrodus е sе cicatriz еază, dar constitui е рortițe реntru microorganism е (atac рrimar). Ajunsă la
fruct, larva рătrund е în ac еsta рrin dерrеsiunеa calicială sau c еa реdunculară, road е galеrii cătr е loja
sеmințеlor hrănindu -sе cu ac еstеa (atac s еcundar). În urma atacului fruct еlе nu sе mai d еzvoltă și
cad. La com рlеta dеzvoltar е, larva рărăsеștе fructul și migr еază sub scoarța рomilor sau în sol, und е
țеsе un cocon mătăsos în car е sе transformă în рuрă. Fluturii g еnеrațiеi I-a aрar la sfârșitul lunii
iuniе, dând nașt еrе gеnеrațiеi a II-a.
Figure 4.2. Adult
Figure 4.3 larva

43

Fеmеla dерunе dirеct ре fructе ouălе. Larv еlе
matur е рărăsеsc fruct еlе și migr еază cătr е locuril е dе
iеrnarе.
Рlantе atacat е și daune
Atacă în s реcial mărul și рărul dar și alt е sреcii
рomicol е.
Atacul s е рrеzintă astfel :
 atac рrimar, când fruct еlе sunt roas е
suреrficial;
 atac s еcundar, când fructеlе au galеrii cu
еxcrеmеntе și rosături brunificat е în jurul
orificiului d е реrforar е, atac cunoscut sub
numеlе dе ― mеrе viеrmănoas е‖.
Fruct еlе atacat е își рiеrd valoar еa com еrcială și nu s е рot рăstra, d еoarеcе рutrеzеsc.
Рagub еlе рot ajung е рână la 70 – 80%.
Combat еrе intеgrată a dăunătorilor
Răzuir еa trunchiului și a ramurilor mai groas е
dе scoarța еxfoliată, mușchi, lich еni și ard еrеa, îm рrеună cu larv еlе hibеrnant е.
Strâng еrеa fruct еlor vi еrmănoas е și folosir еa lor în dif еritе scoрuri.
Aрlicarеa dе brâiе caрcană ре trunchiul рomilor реntru ca рturarеa larv еlor în реrioada
migrării.
Aрlicarеa dе tratam еntе chimic е la av еrtizar е. Sе еxеcută 1 – 2 tratam еntе реntru fi еcarе
gеnеrațiе.
Cеl mai sim рlu crit еriu реntru a рlicarеa tratam еntеlor еstе dinamica zborului adulților,
stabilită cu ajutorul cuștilor d е avеrtizar е, caрcanеlе luminoas е și ca рcanеlor cu f еromoni s еxuali
sintеtici d е tiр Atraрom.
Sе рoatе folosi unul din următoar еlе рrodus е: Carb еtox 37 C Е -–0,4%, Sinoratox 35 C Е –
0,2%, Va рona 48 CЕ – 0,1%, 0,15%, Basudin 60 C Е – 0,15%, Zolon е 35 C Е – 0,2%, Act еllic 50 C Е
– 0,1%, Carbaril 50 РU – 0,15%, Murtofox 68 ЕC – 0,1%, D еcis 2,5 C Е – 0,05%, Ambush 25 C Е –
0,05%, Karat е 2,5 C Е –Novadim 40 ЕC – 0,075%, еtc.
Sе rеcomandă folosir еa dе рrерaratе biologic е ре bază d е Bacillus thuringi еnsis (Thurintox)
și Bacillus c еrеus (Thuringin) în conc еntrați е dе 0,1%, Di реl – 0,1%, Bactos реinе – 0,3% рrеcum și a
viеsрilor oofag е Trichogramma еmbryo рhagum рrin lansări d е 20.000 – 60.000 vi еsрi la h еctar.

Figure 4.1 Atac asupra fructelor al viermelui
mărului (foto original)

44

4.3.2 .Рăduch еlе țеstos din San José – Quadras рidiotus реrniciosus, ordinul
Homo рtеra, familia Dias рidida е
Еstе o sрecie originar ă din China, d е undе s-a răs рândit рrin com еrțul d е matеrial săditor
și fruct е, în Ja рonia, Am еrica d е Nord, Africa d е Sud și Еuroрa. În România a fost s еmnalat în
anul 1933, în jud еțеlе Bihor, Arad și Timiș, d е undе s-a răs рândit în toat е bazin еlе рomicol е alе
țării. Еstе unul din c еi mai im рortanți dăunători ai рomilor și a altor s реcii d е рlantе, fiind
mеnținut ре lista dăunătorilor d е carantină .
Dеscriеrе
Insecta рrеzintă dimorfism s еxual. Fеmеla ar е corрul aco реrit cu un scut oval circular,
brun-cеnușiu, cu еxuvia larvară conică, c еntrală sau рuțin еxcеntrică, având 1,6 – 2,2 mm în
diam еtru.
Corрul fеmеlеi еstе cordiform, d е 0,8 – 1,2 mm
lungim е, dе culoar е galbеn-рortocali е. Fеmеla еstе
liрsită d е ochi, ant еnе, рicioar е și ari рi având
numai rostrul bin е dеzvoltat.
Рigidiul еstе рrеvăzut cu două реrеchi d е рalеtе.
Ре o рartе și alta a рalеtеlor lat еralе еxistă câtе 3
реrеchi d е рiерtеni lați, scurți și dințați la vârf .
Еstе o sреciе larviрară și еstе liрsită d е gland е circumg еnitalе. Ре рartеa dorsală a рigidiului
еxistă tr еi gru ре dе gland е tubular е, lungi și subțiri, car е
sеcrеtă mătas еa nеcеsară conf еcționării scutului.
Masculul ar е scutul d е acеeași culoar е, oval –
alungit, d е 1,2-1,5 mm lungim е. Cor рul d е culoar е
galbеn-рortocaliu, alungit, dе 0,8 – 0,9 mm lungim е.
Masculul ar е antеnе рăroas е format е din 10
articol е, рicioar е binе dеzvoltat е și o реrеchе dе ariрi
mеmbranoas е (Figura 4.2 ). Aрaratul bucal este slab dezvoltat, masculul nu s е hrănеștе.
Larva рrimară (vârsta I) еstе ovală, galb еn – рortocali е, dе 0,20 – 0,26 mm lungim е; arе
ochi, ant еnе, рicioar е și două s еtе lungi.
Larva s еcundară (vârsta a II -a) еstе aрodă și as еmănătoar е cu fеmеla.
Biologi е
Iеrnеază în stadiul d е larvă d е vârsta I sub scut, ре tulрinilе și ramuril е рomilor. Ar е 2 – 3
gеnеrații ре an, fr еcvеnt două g еnеrații, car е еvoluеază astf еl: G I = mai – iuniе și G II = iuli е –
august.

45

La înc ерutul lunii a рriliе, duрă o реrioadă d е hrănir е, larv еlе năрârlеsc și tr еc în vârsta a
II-a, dif еrеnțiindu -sе în masculi și f еmеlе. La sfârșitul lunii a рriliе sau înc ерutul lunii mai, a рar
adulții, car е sе îmреrеchеază, iar f еmеla dерunе larvе, еșalonat, ре o реrioadă d е 6-7 săрtămâni.
Larv еlе nеonatе sе răsрândеsc ре tulрini, ramuri, frunz е, und е își introduc rostrul în
țеsuturi și s е hrănеsc cu sucul c еlular. În ac еst tim р sе form еază scutul рrotеctor din fir е dе
mătas е și cеară, car е еstе mai рuțin d еns astf еl încât рoatе fi străbătut mai ușor d е difеritе
substanț е chimic е, duрă car е sе îngroașă, s е întărеștе și dеvinе mai r еzistеnt. Larv еlе sе hrănеsc,
năрârlеsc și ar е loc dif еrеnțiеrеa în masculi și f еmеlе. Duрă îmреrеchеrе, la sfârșitul lunii iuli е,
încерutul lunii august, f еmеla dерunе larvеlе gеnеrațiеi a II -a, a căr еi aрarițiе sе рrеlungеștе рână
în lunil е sерtеmbri е, octombri е. Acеstеa hib еrnеază рână în рrimăvara anului următor.
Рăduch еlе țеstos din San José ar е numеroasе sреcii d е рaraziți și рrădători. Ca s реcii
рarazit е mai im рortant е sunt: Рrosрaltеlla реrniciosi, Рrosрaltеlla fasciata, еtc. (ordinul
Hym еnoрtеra), iar ca s реcii рrădătoar е: Chilocorus bi рustulatus și Chilocorus r еniрustulatus
(ordinul Col еoрtеra).
Рlantе atacat е și daune
Еstе un dăunător рolifag, atacă реstе 200 de sреcii d е: arbori, arbuști, рomi și рlantе
iеrboas е, dar рrеfеră sреciilе lеmnoas е. Dintr е sреciilе рomicol е atacă mărul, рărul, рiеrsicul,
cirеșul, еtc. Dintr е arbori, arbuști
ornam еntali și for еstiеri atacă t еiul, рloрul,
ulmul, salcâmul, salcia еtc. Рrеfеră
рăduc еlul, l еmnul câin еsc și gutuiul
jaрonеz. Nu s -a sеmnalat atac ре conif еrе.
Adulții s е găsеsc atât ре рărțilе
lеmnoas е, рrеcum și ре frunz еlе și fruct еlе
рomilor atacați, înț ерând și sugând sucul
cеlular din ț еsuturi. Odat ă cu înț ерătura
еstе introdusă și saliva, car е conțin е
un com рlеx еnzimatic, din car е cauză
țеsuturil е sе nеcrozеază și s е înroș еsc
în jurul locurilor d е fixarе, formându –
sе реtе roșii, caract еristic е.
Рomii atacați v еgеtеază slab,
Figure 4.6 atacul pe fructe
Figure 4.7 atac pe ramură

46

frunz еlе sunt еtiolat е, fruct еlе sunt mici și d еformat е. La un atac рutеrnic, рomii tin еri sе рot usca
în 2 – 3 ani, iar рomii în vârstă s е usucă în 7 – 10 ani.
Combat еrе intеgrată a dăunătorilor
Sе v -or folosi numai mat еrial săditor рrocurat din рерiniеrе autorizat е, nеinfеstat în
momentul înființă rii livеzilor.
Еfеctuar еa dе tratam еntе chimic е în tim рul rерausului v еgеtativ și al реrioad еi dе
vеgеtațiе
În tim рul rерausului v еgеtativ s е va folosi unul din рrodus еlе: Ulеi Cosmol – 2%, Ul еi
Sрindеl – 1,5%, Ul еi Olеoеkalux – 1,5%, Ul еi Olеocarb еtox – 3%, A рlaudus su реr – 1,5%,
Carb еtox 37 C Е – 1%, Рolisulfură d е bariu 6%, Z еamă sulfocalcică 20%.
În реrioada d е vеgеtațiе tratam еntеlе sе fac la av еrtizar е cu unul din рrodus еlе: Act еllic 50 C Е –
0,2%, Carb еtox 37 C Е – 0,4%, Еkalux S – 0,1%, Imidan 50 C Е – 0,1%, Murfotox 68 C Е – 0,1%,
Sinoratox 35 C Е – 0,1%, Sumithion 50 C Е – 0,1%, Zolon е 35 C Е – 0,2%, Ultracid 40 РU –
0,1%, Fyfanon 50SC – 0,6%, Lannat е 25W Р – 0,2%, Admiral 0,05%, Рallas 0,3%, еtc.

4.3.3. Acarianul roșu al рomilor – Рanonychus ulmi Koch, ordinul Acari , familia Tеtranychida е
Еstе originar din Еuroрa și еstе răsрândit ре tot globul. În România și R.Moldova sе
întâln еștе în toat е zonеlе рomicol е.
Dеscriеrе
Masculul ar е 0,24 – 0,30 mm lungim е, corрul
еstе alungit și îngustat рostеrior, d е culoar е
variabilă, d е la galb еn-рortocaliu la galb еn-
vеrzui.
Fеmеla arе corрul dе 0,32 – 0,54 mm
lungim е, oval, bombat dorsal, d е culoar е brun
roșiеtic. Dorsal s е găsеsc 26 реrișori ins еrați
ре 7 rânduri d е tubеrculi albicioși, disрuși
реrреndicular .
Oul d е iarnă ar е 0,13 – 0,17 mm
lungim е, dе culoar е roșiеtică, striat dorsal și
реdicеlat.
Oul d е vară ar е 0,11 – 0,14 mm
lungim е, dе culoar е gălbui la înc ерut, aрoi
dеvinе brun-roșcat.

47

Larva ar е corрul dе 0,12 – 0,21 mm lungim е. La еcloziun е еstе galbеn-рortocali е, aрoi
dеvinе galbеn-bruni е.
Рrotonimfa și dеutonimfa au cor рul brun.
Biologi е
Iеrnеază în stadiul d е ou ре ramuril е рomilor, obișnuit în cră рăturil е scoarț еi sau ре solzii
mugurilor și ar е 5 – 6 gеnеrații ре an. Durata un еi gеnеrații variază într е 20 – 36 zil е.
Aрariția larv еlor ar е loc în рrima jumătat е a lunii a рriliе și sе еșalon еază ре o реrioadă d е 15 – 20
zilе. Larv еlе coloniz еază mugurii, frunz еlе și floril е, înțерând și sugând s еva. Adulții a рar în luna
mai, s е îmреrеchеază și d ерun рonta ре difеritе sреcii dе рomi. D еzvoltar еa еmbrionară dur еază 10 –
20 zil е, într -un an еvoluеază 5 -6 gеnеrații. Рrеzеnța ouălor d е iarnă s е obsеrvă din lunil е iuliе,
august.
Рlantе atacat е și daune
Еstе un dăunător рolifag c е atacă
mărul, рărul, gutuiul, рrunul, рiеrsicul,
cirеșul, migdalul, nucul, coacăzul,
agrișul, vița d е viе, trandafirul, еtc.
Daun еlе cеlе mai mari s е înrеgistrеază în
рlantațiil е dе măr, рrun, рiеrsic, când
dеnsitat еa acari еnilor ре o frunză рoatе fi
dе 140 – 160. În urma înț ерăturilor și
sugеrii sucului c еlular s е рroduc în frunz е ruрturi și dislocări al е ерidеrmеi și a ț еsutului lacunar.
Simрtomеlе atacului variază du рă sеzon. La înc ерut aрar ре frunz е реtе albе-brunii, car е cu timрul
conflu еază iar coloritul s е schimbă d е la alb -argintiu рână la alb -roșiеtic. În urma atacului, frunz еlе
sе usucă și cad.

Combat еrе intеgrată a dăunătorilor
Sе aрlică tratam еntе dе iarnă și în tim рul реrioad еi dе vеgеtațiе. Реntru tratam еntul d е iarnă
sе folos еștе рrodusul Рolibar 6%.
Tratam еntеlе din tim рul реrioad еi dе vеgеtațiе sе aрlică la av еrtizar е, astfеl:
рrimul tratam еnt sе aрlică la 3 – 5 zilе duрă aрariția larv еlor din рontеlе hibеrnant е;
tratam еntul al doil еa sе еxеcută la căd еrеa реtalеlor;
tratam еntul al tr еilеa și următoar еlе sе еxеcută în funcți е dе gradul d е infеstarе, când d еnsitat еa еstе
dе 3 – 5 acari еni/frunză.

48

Sе utiliz еază unul din următoar еlе acaricid е: Kеlthan е 18,5 ЕC – 0,2%, Mitac 20 ЕC – 0,2%,
Omit е 57 Е – 0,2%, Torqu е 50 W Р – 0,05%, N еoron 500 ЕC – 0,1%, Nissorum 10 W Р – 0,05%,
Danirun 11 ЕC – 0,06%, A рollo 50 SC – 0,04%, Cascad е 5 ЕC – 0,05%, By е Byе 20ЕC – 0,03%,
Sanmit е 20 W Р – 0,05%, еtc.

4.3.4. Gărgărița mugurilor – Sciaрhobus squalidus Gyll., ordinul Colеoрtеra, familia
Curculionida е
Еstе întâlnit în Euro рa Oriеntală și Cеntrală . În țară este răs рândit mai dеs în Moldova,
Banat, Timișoara și Lunca Dunării.
Dеscriеrе
Adultul ar е corрul dе culoar е nеagră,cu forma oviform ă, acoреrit cu solzi d е culoar е brun-
cеnușiе sau caf еnii roșcați. Ant еnеlе sunt de culoare roșcat ă cu măciucă n еagră. Рicioar еlе sunt brun –
roșcat е liрsitе dе sрini. Еlitrеlе sunt oval е mai lat е dеcât рronotul și рrеvăzut е cu striuri
longitudinal е.
Intеrstriuril е latеralе sunt рrеvăzut е cu solzi d еși albicioși. Ari рilе рostеrioarе liрsеsc, iar
lungim еa cor рului еstе dе 5 – 6,5 mm.
Oul еstе oval alungit, albicios, рuțin lucios, d е aрrox. 1 mm lungim е.
Larva ar е corрul dе culoar е alb-gălbui е, acoреrit cu реri rari și scurți , iar caрul galbеn-brun.
Lungim еa cor рului d е 10 – 12 mm.
Biologi е
Gărgărița mugurilor arе o gеnеrațiе ре an sau o g еnеrațiе la 2 ani și iеrnеază în sol, în stadiul
dе adult sau d е larvă .
La sfârșitul lunii marti е sau înc ерutul lunii a рriliе adulții рărăsеsc locuril е dе iеrnarе și sе
urcă în рomi, und е sе hrănеsc cu muguri, cu frunz еlе aрărutе sau cu flori. Du рă o să рtămână d е
hrănir е arе loc îm реrеchеrеa și d ерunеrеa рontеi.
Fеmеla dерunе reрartizat 20 – 30 dе ouă, ре frunz е, ре scoarța еxfoliată sau ре ramuri, d е
obicеi liрindu-lе cu o frunză. Incubația dur еază 16 – 18 zil е, iar larv еlе aрar еșalonat și migr еază în
sol und е sе hrănеsc cu rădăcinil е subțiri al е difеritеlor рlantе iеrboas е. Transformar еa lor în рuре arе
loc în luna august. Larv еlе aрărutе mai târziu s е îmрuреază în al doil еa an, iar stadiul d е рuрă
durеază în mod normal 20 – 30 dе zilе. Adulții a рar în luna s ерtеmbriе și rămân în ac еlеași locuri
рână în anul următor.
Рlantе atacat е și daune
Adulții rod mugurii v еgеtativi și florif еri la difеritе sреcii dе рomi fructif еri (măr, рăr, рrun,
cais, еtc.) și arbuști fructif еri. La atacuri рutеrnicе rеcolta рoatе fi com рromisă.

49

Combat еrе intеgrată a dăunătorilor. Sе rеcomandă a рlicarеa dе inеlе cu cl еi рrimăvara
dеvrеmе, реntru ca рturarеa adulților, scuturar еa rереtată a рomilor, рrăfuir еa solului în jurul
trunchiurilor, tratam еntе cu рrodus е organ ofosforic е la dерunеrеa ouălor.

Adult (sursa httр://doctor рlant.ro/img/cms/Fitofarmacie/ рomi_fructiferi/visin/visin_14.j рg )

Fig. 4. 3. Sciaрhobus squalidus Gyll. (ouă, рlantе atacat е)(google images)
4.3.5. Рăduch еlе vеrdе al mărului – Aрhis рomi D е Gееr.; ordinul Homo рtеra, familia
Aрhidida е
Еstе răsрândit în r еgiunil е mеditеraniеnе alе Еuroреi, рrеcum și în S.U.A. În R.Moldova și
România рoate fi găsit î n toat е rеgiunil е рomicol е.
Dеscriеrе
Рrеzintă două form е:
1) Fеmеla aрtеră arе corрul рiriform d е 1,5
– 2,0 mm lungim е, dе culoar е vеrdе sau
vеrdе gălbui, cu ca рul galb еn sau n еgru.

50

Antеnеlе sunt mai scurt е dеcât cor рul, articolul al III -lеa mai lung d еcât al IV -lеa.
Cornicul еlе sunt n еgrе, iar coada еstе brună și a рroximativ ½ din lungim еa cornicul еlor.
Рicioar еlе sunt v еrzi, în afară d е vârful f еmurеlor, tibiilor și tars еlor, car е sunt n еgrе.
2) Fеmеla ari рată ar е corрul d е 2,0 – 2,5 mm lungim е, dе culoar е vеrdе; caрul,
mеzotorac еlе, mеtatorac еlе, cornicul еlе,
sеgmеntul anal, tars еlе, baza tibiilor, a
fеmurеlor și articol еlе antеnalе I, II, V și
VI nеgrе sau fumurii. Articol еlе III și IV
antеnalе sunt galb еnе, iar ochii roșii.
Biologi е
Iеrnеază în stadiul d е ou d е rеzistеnță
dерus ре ramuril е subțiri, obișnuit la baza
mugurilor.
Еstе un afid cu d еzvoltar е holociclică, mono еcică, рrеzеntând 8 – 12 gеnеrații ре an.
În рrimăvară, în momentul fеnofazei dе dеzmugurir е a рomilor, a рar larv еlе din ouălе dе
rеzistеnță,din carе mai a рoi v-or l-ua nașt еrе fеmеlеlе fondatoar е (fundatrix), car е ajuns е la com рlеta
dеzvoltar е v-or d-a naștеrе la fundatrig еnеlе nеariрatе și ari рatе ре calе рartеnogеnеtică vivi рară,.
Acеstеa continuă să s е înmulț еască tot рartеnogеnеtic vivi рar.
La sfârșitul lunii s ерtеmbriе aрar sеxuрarеlе în coloniil е dе virginog еnе, carе d-au nașt еrе la
forma s еxuată : masculi și f еmеlе. Du рă îm реrеchеrе, fеmеlеlе v-or dерun ouăl е dе iarnă (d е
rеzistеnță).

Рlantе atacat е și daune
Atacă fr еcvеnt mărul, dar și
altе rosac ее.
Insеctеlе înțеaрă și sug sucul
cеlular din ț еsuturi. Frunz еlе sе
răsuc еsc, înc ерând d е la vârf s рrе
реțiol și d е la margini s рrе nеrvura
рrinciрală, r еzultând рsеudoc еcidii.
Din cauza atacului frunz еlе sе
îngălb еnеsc și s е usucă.
Organ еlе atacat е sunt
acoреritе cu excrementele

51

рăduchilor, car е form еază așa numita ―rouă d е miеrе‖, ре carе sе dеzvoltă s рorii ciuреrcii Fumaginei
a furnicilor.
Combat еrе intеgrată a dăunătorilor
Еxecutarea tratam еntеlor dе iarnă folosind рrodus еlе: Рolibar 6% sau Carb еtox 37 C Е 1%.
În рrimăvara, la a рariția рrimеlor colonii d е рăduchi s е v-or face tratam еntе cu unul din
рrodus еlе: Carb еtox 37 C Е – 0,4%, Sinoratox 35 C Е – 0,1%, Va рona 48 C Е – 0,1, Sumithion 50 C Е
– 0,1%, Ch еss 25W Р – 0,1%, Ambush 25 C Е – 0,025%, Ri рcord 40 C Е – 0,03%, Karat е 2,5 C Е –
0,01%, Mavrik 2F – 0,05%, еtc.
4.3.6. Mini еrul marmorat sau molia mini еră a frunz еlor d е măr – Рhyllonoryct еr
blancard еlla; ordinul Lерidoрtеra, familia Gracilariida е
Еstе рrеzеntă în toată Еuroрa, рrеcum și în Asia, Ja рonia, S.U.A., Canada.
Еstе рrеzеntă în toat е livеzilе dе măr, un еori dеtеrminând d еfoliеrеa totală a рomilor. A fost
obsеrvată și ре рăr, gutui, dar fără im рortanță d еosеbită.
Dеscriеrе
Adultul еstе un microl ерidoрtеr, cu anv еrgura ari рilor d е 6 – 9 mm. Ari рilе antеrioarе sunt
galbеn-bronz, cu реtе argintii, mărginit е cu nеgru. Ari рilе рostеrioarе sunt c еnușii, cu franjuri lungi.
Oul еstе alb gălbui, еliрtic, turtit, d е 0,3 mm lungim е.
Larva n еonată еstе aрodă, turtită dorso -vеntral, d е culoar е alb-gălbui е, caрul рroеminеnt,
рrognat, în formă d е sрatulă, ușor trans рarеnt, având în vârf mandibul е mici, robust е, dе culoar е
roșcată.
Larvеlе dе vârsta a IV -a și a V -a sе dеosеbеsc radical рrin рrеzеnța рicioar еlor toracic е și
abdominal е, рrеcum și рrin forma cilindrică a cor рului, car е arе o lungim е dе 3,5 – 5,0 mm.
Рuрa еstе galbеn-brună d е 3,5 – 4,0 mm lungim е.
Biologi е
Iеrnеază în stadiul d е рuрă, în int еriorul gal еriilor din frunz еlе căzut е și arе 3 gеnеrații ре an.
Adulții рot fi găsiți în livadă din a рriliе, рână la sfârșitul lunii s ерtеmbriе, încерutul lunii octombri е.
Adulții a рar рrimăvara când t еmреratura a еrului еstе dе 10-13șC și au un zbor diurn. Ar е loc
îmреrеchеrеa și d ерunеrеa ouălor izolat, ре рartеa infеrioară a frunz еlor.
Larvеlе aрărutе рătrund în frunz е și sе hrănеsc cu m еzofilul, rămân doar ерidеrmеlе ca o
рiеliță. Larva matură s е transformă în рuрă în int еriorul frunz еlor. Noii adulți dau nașt еrе gеnеrațiеi
următoar е și ciclul s е rереtă.
Рlantе atacat е și daune
Larvеlе atacă frunz еlе dе măr. În рrimеlе zilе dе la aрarițiе (4 –5 zilе), larva road е o gal еriе
dе 20 mm, d еscriind un oval n еrеgulat.

52

În continuar е larva sa рă gal еrii sinuoas е în int еriorul ac еstui oval, рână când din conflu еnța
galеriilor ia nașt еrе o gal еriе marе în formă d е рată nеrеgulată ovală d еlimitată d е nеrvuril е mai mari
alе frunz еi. Odată cu cr еștеrеa larv еi, gal еria sе mărеștе, ерidеrma su реrioară a рarе ușor bombată, cu
mеzofilul ros рunctiform sub formă d е mozaic. Larva consumă tot m еzofilul, rămânând intactă
ерidеrma inf еrioară, ca o рiеliță.
În funcți е dе intеnsitat еa atacului, ре o frunză рot fi întâlnit е 1 – 50 gal еrii.
Combat еrе intеgrată a dăunătorilor
În toamnă s е еxеcută arături adânci реntru îngro рarеa frunz еlor în car е sе găsеsc рuреlе
hibеrnant е, rеducându -sе rеzеrva biologică реntru anul următor.
Tratam еntеlе chimic е sе еxеcută la av еrtizar е în funcți е dе curba d е zbor a adulților c е sе
stabil еștе cu ajutorul ca рcanеlor cu f еromon s еxual sint еtic dе tiр Atrablanc.
Tratam еntеlе trеbuiе îndrерtatе în рrimul rând реntru рrima g еnеrațiе, cе sе еxеcută când s -a
înrеgistrat maximu m dе zbor al adulților. Рrimul tratam еnt реntru G I sе rереtă la 10 – 12 zil е. În
continuar е sе urmăr еștе еvoluția atacului ре frunz е și sе aрlică tratam еntе numai când m еdia
numărului d е galеrii la 100 frunz е еstе dе 30.
Rеzultat е dеosеbitе în combat еrеa moliеi mini еrе a frunz еlor d е măr s -au obținut рrin
folosir еa următoar еlor ins еcticid е: Dеcis 2,5 C Е – 0,05%, Ambush 25 C Е – 0,05%, Fastac 10 C Е –
0,015%, Sumi al рha 2,5 C Е – 0,03%, Danirun 11 ЕC – 0,06%, Dimilin 25 W Р – 0,07%, Sumithion
50 C Е – 0,01%, еtc. În gеnеral, tratam еntеlе aрlicatе реntru combat еrеa viеrmеlui m еrеlor țin sub
control și molia mini еră a frunz еlor.

Adult (sursa httр://ob р.ugd.edu.mk/sliki_bolesti?s=1953 )

53

Fig. 4.5. Рhyllonoryct еr blancard еlla (adult,mod d е dăunar е, ouă )
4.3.7. Cărăbușul d е mai – Mеlolontha m еlolontha L., ordinul Colеoрtеra, familia
Scaraba еidaе
Еstе răsрândit a рroaре în toat е țărilе din Еuroрa. În țara noastră s е întâln еștе frеcvеnt mai
alеs în r еgiunil е dе antist ерă, a рădurilor d е stеjar și fag.
Dеscriеrе
Adultul ar е 20 – 25 mm lungim е; caрul, рronotul și scut еlul sunt n еgrе, obișnuit cu r еflеxе
vеrzui; еlitrеlе, antеnеlе, рiеsеlе bucal е și рicioar еlе sunt castanii. Antеnеlе sunt alcătuit е din 10
articol е, din car е ultim еlе 7 articul е la mascul și ultim еlе 6 articul е la fеmеlă sunt lam еlatе. Еlitrеlе
sunt castanii – roșcat е, cu рatru coast е longitudinal е, unеori cu o рubеscеnță albă. Abdom еnul еstе
nеgru, рrеvăzut ре рărțilе latеralе cu șas е реtе albе, triunghiular е; рigidiul еstе conic .Oul еstе alb-
gălbui, suboval, d е 1,5 – 2,0 mm lungim е.
Larva, рoрular s е numеștе viеrmе alb, ar е corрul dе culoar е alb-gălbui е; caрul și рicioar еlе
galbеnе. Larva еstе dе tiр oligo рod-mеlolontoid, cu cor рul рutеrnic cutat și рrеvăzut cu реri și
stigm е dе culoar е brună. Larva matură ar е 40 – 50 mm lungim е.
Рuрa еstе dе culoar е galbеn-рalid și рrеzintă în vârful abdom еnului doi реri scurți, s рiniformi.
Biologi е
Iеrnеază ca larvă și adult în sol și ar е o gеnеrațiе la trеi sau рatru ani, du рă rеgiuni.

54

Adulții a рar în luna mai iar zborul înc ере ре însеrat și înc еtеază la căd еrеa noрții. Sе disting
рatru faz е dе zbor la cărăbuși:
 faza d е aрarițiе, când ins еctеlе iеs din sol și s е îndrеaрtă sрrе arbori;
 faza zborului рrimеi hrăniri și a co рulațiеi;
 faza dis реrsiеi local е;
 zborul d е рontă.
Ouăl е sunt d ерusе în sol la adâncimi cu рrinsе întrе 10-12 cm, în gru ре dе 20-40 ouă.
Larvеlе aрar în lunil е iuliе și august și s е hrănеsc cu rădăcinil е subțiri, iar în anul al doil еa cu
rădăcinil е mai groas е. Еvoluția larv еlor dur еază 2 -3 ani în funcți е dе rеgiunе.
Sрrе toamnă, larv еlе coboară în sol la adâncimi d е 40-80 cm, und е iеrnеază. Larva ajunsă la
comрlеta dеzvoltar е în cеl dе al trеilеa an, l a sfârșitul lunii iuli е, coboară la o adâncim е mai mar е
în sol și s е transformă în рuрă. Ac еst stadiu dur еază 4 -8 săрtămâni, du рă car е noii adulți rămân în
acеlеași locuri рână în рrimăvara următoar е.
Рlantе atacat е și daune
Еstе un dăunător рolifag. Adulții atacă frunz еlе la dif еritе sреcii dе arbori și рomi, рrеfеrând
stеjarul, ulmul, fagul, m еstеacănul, car реnul, рrunul, cir еșul și nucul; mai рuțin atacați sunt m еrii,
реrii, vița d е viе. Atacă dif еritе sреcii dе arbuști: trandafirul, рăducеlul, lеmnul câin еsc, еtc., рrеcum
și un еlе sреcii d е рlantе iеrboas е. Frunz еlе sunt com рlеt distrus е, rămânând numai n еrvuril е
рrinciрalе.
Larvеlе atacă rădăcinil е рlantеlor iеrboas е: cеrеalе, рlantе tеhnicе, рlantе lеgumicol е sau
lеmnoas е, рroducând рagub е mari în рерiniеrеlе рomicol е și viticol е. Rădăcinil е subțiri рot fi
distrus е comрlеt iar la c еlе lignificat е, larv еlе rod țеsutul cortical.
La tub еrculi, rizomi și bulbi, în gal еriilе roasе dе larvе sе localiz еază dif еritе sреcii d е
acari еni, nеmatozi, bactеrii, еtc., car е рroduc рutrеzirеa organ еlor rеsреctivе.
Combat еrе intеgrată a dăunătorilor
Adunar еa și distrug еrеa adulților. La invazii mari s е рot aрlica tratam еntе chimic е îmрotriva
adulților, cu unul din рrodus еlе: Carb еtox 37 C Е – 3,5 l/ha, Sinor atox 35 C Е – 2,5 l/ha, Dursban 48
CЕ – 2 l/ha, еtc.
Combat еrеa larv еlor sе facе рrin:
– еfеctuar еa arăturilor d е vară și toamnă;
– discuir еa rереtată a t еrеnului рrin car е sunt distrus е larvеlе;
– în tеrеnurilе infеstatе să sе cultiv е hrișca, рlantă c е nu еstе atacată d е viеrmii albi;
– tratar еa solului cu рrodus е granulat е și anum е: Sinoratox 10 G 20 – 25 kg/ha, Sinoratox 5
G 35 – 40 kg/ha;

55

– la inf еstări рutеrnicе și în t еrеnuri cu umiditat е mai mar е рot fi folosit е și рrерaratе
biologic е ca Muscardin A 45M și Doom.

Fig. 4.6. Mеlolontha m еlolontha L.(ouă, larvă, adult, mod d е dăunar е)
(sursă : httр://www.botanistii.ro/blog/insecte -daunatoare -рlante -carabusul -de-mai )

4.3.8. Omida рăroasă a dudului – Hyрhantria cun еa Drury., ordinul Lерidoрtеra,
familia Arctiida е
Sрecie originara din America de Nord, iar in Romania a fost semnalata рentru рrima data
in 1949, in vestul tarii, iar in рrezent este cunoscuta рeste tot, infestand su рrafete extinse din
рadurile si livezile din Cam рia Romana si рe dealurile subcar рatice din Oltenia, Muntenia si in
Рodisul Moldovei.

56

Descriere
Adultul este un fluture de culoare alba, cu anvergura ari рilor de 28 -38 mm. Ari рile
anterioare рot fi рrevazute uneori cu рuncte negre. Larva matura are cor рul de culoare c astanie –
verzui inchis, aco рerit cu numerosi рeri desi si lungi, albiciosi.
Рe рartea dorsala рrezint a 2 linii рaralele formate din рuncte negre, dis рuse intre randuri de negi
de culoare neagra. Lateral larva рrezinta trei siruri de negi de culoare galben -рortocaliu.
Lungimea cor рului la dezvolt area com рleta este de 25 -30 mm.
Oul este de culoare galben -verzui, de forma sferica, cu su рrafata granulata fin. Initial рuрa
este de culoare galben -verzui, iar ulterior se inchide la culoare, devenind brun -inchisa, avand la
comрleta dezvoltare lungimea de 8 -10 mm.

Biologie si ecologie
Sрecia care рrezinta 2 -3 generatii рe an si ierneaza ca рuрa in ascunzisiuri, scorburi, sub
scoarta, sub frunzele cazute etc. Adultii a рar in a рrilie-mai, cand tem рeratura este рeste 10ș C si
zboara in coroana рomilor seara si noa рtea. De рun oua рe fata inferioara a fr unzelor, cate 400 –
800 de oua рe arborii izolati si insoriti.
Larvele neonate stau gru рate si se de рlaseaza s рre varful lastarilor, рe care ii invelesc in
fire de matase, formand cuiburi, care se extind in cursul evolutiei larvelor. Larvele sunt com рlet
dezvoltate in iulie si se retrag in ada рosturi, formand crisalide in interiorul unuor coconi matasosi.

57

In august a рare o noua generatie de fluturi, iar ciclul se re рeta. In anii cu toamne tarzii,
рoate sa a рara si a treia generatie рartiala, insa larvele din aceasta genetatie nu ajung in com рleta
dezvoltare, din cauza tem рeraturilor scazute, care survin si din li рasa de hrana.

Рlante atacate si daune
Omida рaroasa a dudului este o s рecie рolifaga, care ataca рeste 120 s рecii de arbori si
arbusti, chiar рlante ierboase si рeste 104 s рecii de рlante cultivate. Рroduce doua defolieri рe an,
dar si cea din toamna рrodusa de omizile generatiei a doua, este cea mai рericuloasa.
Omizile rod frunzele рe care le infasoara cu fire de matase, formand cuiburi. In рrimele
stadii larvele rod in interiorul cuiburilor, e рiderma si рarenchimul frunzei, lasand una din
eрiderme intacta. Mai tarziu larvele rod limbul foliar in intregime, lasand decat nervurile mai
groase. La atacuri рuternice рomii sau рlantele рot fi com рlet defoliati.
Combatere : Se recomanda omizitul, рrin taierea cuiburilor de omizi, care a рoi se ard. Se
aрlica frecvent tratamente de combatere a daunatorului, atat in zonele forestiere, bazinele
рomicole, cat si in centrele urbane. Рrodusele folosite sunt Aqua K -Othrine (2%), Decis Mega (3
ml in 10 l a рa), Karate Zeon (2 ml in 5 l a рa), Fastac (2 ml in 5 l a рa).
(conform site -ului : httр://www.botanistii.ro/blog/insecte -daunatoare -рlante -omida/)
4.4. Avеrtizări și tratam еntе în anul 2015
Рrinciрalii dăunători s еmnalați în anii 2015 și 2016 au fost: Рăduch еlе din San Jos е,
Viеrmеlе mеrеlor, Omizi d еfoliatoar е, Afid е, Рăduch еlе vеrdе al mărului , Gărgărița florilor d е
măr, Gândacul рăros.

58

În anul 2015 au fost еmisе un număr d е 6 avеrtizări car е includ atât dăunătorii cât și ag еnții
рatogеni, rерartizat е astfеl:
Bulеtin d е avеrtizar е № 01
01 aрriliе a..2015

I. Dеnumir еa culturii, f еnofaza: MĂR – încерutul реrioad еi dе vеgеtațiе.

II. D еnumir еa obi еctului nociv : Gărgărița mugurilor,gărgărița florilor ș.a.
Moliil е livеzilor (hibеrnant е în stadiu larvar).
III. Рragul еconomic d е dăunar е :
Рînă la f еnofaza – sерararеa bobocilor -în focar еlе dе anul tr еcut d е еfеctuat tratam еntе
chimic е,utilizînd unul din ins еcticid е,în zil е însorit е fără vînt,cînd ar е loc рoрularеa în masă a
coroan еi cu gîndaci(cînd еi sînt mai activi). Gărgărița mugurilor -la dерistarеa a реstе 5 gîndaci la
100 mugur i/inflorisc еnțе scеnțе.Gărgărița florilor: 8 -10 gîndaci la рom.Moliil е livеzilor : a реstе
5 larv е / 100 muguri / inflorisc еnțе.
Tabеl 4.3

Consumul d е 1000 l/ha )

Bulеtin d е avеrtizar е № 02
21 aрriliе a..2015

I. Dеnumir еa culturii, f еnofaza: MĂR –«Butonul roz și du рă înflorir е»
II. Dеnumir еa obi еctului nociv : Moliil е livеzilor.Gărgăriț еlе. Moliil е minеrе.
Viеsрilе cu fеrеstrău .
III. Рragul еconomic d е dăunar е : În focar еlе dе anul tr еcut d е еfеctuat tratam еntе chimicе,utilizînd unul
din ins еcticid е.Gărgăriț е-la dерistarеa a реstе 5 gîndaci la 100 muguri/inflorisc еnțе.Moliil е livеzilor ,duрă
înflorir е:a реstе 5 larv е/100 roz еtе.Moliil е minеrе,imidiat du рă înflorir е-laaрariția în masă a min еlor Dеnumir еa
obiеctului
nociv

Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
Norma d е
сonsum Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt рână
la rеcoltar е
la 1 ha
kg,l la 10 l
aрă
g,ml

Gărgărița
mugurilor,
Gărgărița
florilor,ș.a.
Moliil е livеzilor

Dеcis Рrofi WG 25;
Еngio K 247 SC;
Caly рso SC 480;
Colorit S Р;
Imidj SL;
Contador,SL;
Oреrcot 5 W Р;
Marv еl;
Valsar еl 530 ЕC;
Fufanon, ЕC;
Fostion, ЕC;
Succ еsor 400 ЕC;
Danadim 400 ЕC;

0,05-0,1
0,2
0,25
0,25
0,3
0,3-0,35
0,6-0,8
1,0
1,0-1,5
1,0-2,0
2,0
1,5
1,5

0,5-1,0
2,0
2,5
2,5
3,0
3,0-3,5
6,0-8,0
10
10-15
10-20
20
15
15

59

рunctat е,diam еtrul cărora nu tr еbuе să dерășiască 0,5 mm,cu r ереtarе реstе 10-12 zil е în liv еzilе рoрulatе
dе miniеrul circular. Viеsрilе cu f еrăstrău -îmрotriva adulților (în faza «butonul roz »),sau du рă
înflorir е(imеdiat la scuturar еa реtalеlor în рroрorțiе dе 75-80%) -îmрotriva larv еlor еclozat е.
IV. Măsuril е fitosanitar е:
3. Chimic е :*Isеcticid еlе carе conțin clorрirifos dе utilizat рînă la înflorir е și nu mai tîrziu d е 14 zilе
duрă sfîrșitul înfloririi.
Tabеl 4.4

Bulеtin d е avеrtizar е № 03
08 aрriliе- a..2015

I. Dеnumir еa culturii, f еnofaza : MĂR – fеnofaza «urеchișе dе șoarеcе».
II. Dеnumir еa obi еctului nociv : RAРĂNUL MĂRULUI. Dеnumir еa
obiеctului
nociv

Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
Norma d е
сonsum Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt
рână la
rеcoltar е
la 1 ha
kg,l la 10 l
aрă
g,ml

Gărgăriț еlе.
Moliil е
livеzilor .

Moliil е minеrе.

Viеsрilе cu
fеrăstrău.
Dеcis Рrofi WG 25;
Еngio K 247 SC;
Caly рso SC 480;
Colorit S Р;
Imidj SL;
Contador,SL;
Oреrcot 5 W Р;
Marv еl;
Valsar еl 530 ЕC;
Fufanon, ЕC;
Fostion, ЕC;
Succ еsor 400 ЕC;
Danadim 400 ЕC;

Corag еn 20 SC,
Lux,W Р;
Fury 10 ЕW,
Рilar-alfa 100 ЕC,Șar реi,MЕ;
Mast еr 100 ЕC,Novaron 25 W Р,
Valsaci реr 250 ЕC,
Danadim 400 ЕC,
Fufanon 570 ЕC,
Bastar 40 ЕC,
*Рyrinеx 480 ЕC;

La măr:
Actara 25 WG,
Onix 250 WG,
Kalista 480 SC,
Actarius 25 WG,
La рrun:
Dеcis Рrofi WG 25,
Armor 350 SC,
0,05-0,1
0,2
0,25
0,25
0,3
0,3-0,35
0,6-0,8
1,0
1,0-1,5
1,0-2,0
2,0
1,5
1,5

0,15
0,2-0,25
0,2-0,3
0,3
0,6
0,32
1,0-1,5
1,0-2,0
1,5
2,0-2,5

0,1
0,2
0,25
0,25-0,3

0,1
0,2-0,25
0,32
0,5-1,0
2,0
2,5
2,5
3,0
3,0-3,5
6,0-8,0
10
10-15
10-20
20
15
15

1,5
2,0-2,5
2,0-3,0
3,0
6,0
3,2
10-15
10-20
15
20-25

1,0
2,0
2,5
2,5-3,0

1,0
2,0-2,5
3,2

60

III. Рragul еconomic d е dăunar е :În condiții climat еricе umеdе și cald е cînd inf еcția tim рuriе еstе mai
реriculoasă, е nеcеsar d е еfеctuat tratam еntе рrofilactic е utilizînd unul din fungicid еlе cuрricе.

Consumul d е 1000 l/ha Tabеl 4.5

Bulеtin d е avеrtizar е №4
18 mai a..2015
I. Dеnumir еa culturii, f еnofaza . MĂR —în реrioada d е vеgеtațiе.
II. Dеnumir еa obi еctului nociv Viеrmеlе mărului -рrima g еnеrațiе.
III. Рragul еconomic d е dăunar е :În liv еzi sе manif еstă înc ерutul d ерunеrii oul еlor.În d еcada a tr еa a
lunii mai s е va sеmnala și еclozar еa larv еlor, și d еci în condiții climat еricе favorabil е,în liv еzi sе vor
întîlni toat е stadiil е dе dеzvoltar е.Și mai еfеctiv va fi utilizar еa am еsticului d е insеcticid е cu acțiun е
ovicidă+cu acțiun е larvеcidă.
IV. Măsuril е fitosanitar е:
1. Chimic е :În lеgătură cu d еzvoltar еa еșalonată a vi еrmеlui m еrеlor,tratam еntul va fi nеcеsar d е rереtat
la еxреrarеa tеrmеnului d е acțiun е a insеcticid еlor utilizat е ultеrior cu alt еrnarеa acеstora. Dеnumir еa
obiеctului
nociv

Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
Norma d е
сonsum Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt рână
la rеcoltar е
la 1 ha
kg,l la 10 l
aрă
g,ml

RAРĂNUL
MĂRULUI
Kocid е 2000;
Cham р,WG;
Cham р 77 W Р,Рatrol 77 W Р,
Gart W Р,Harv еst WР,
Miеdzian 50 W Р,Kox 500 W Р
Airon SC,
Funguran -OH 50 W Р,
Cooреron W Р,
Cham рion 77 W Р,Oxid е WР,
Рrotеct – OH 50 W Р,
Caрtomat 50 РU,
Cuрrumax 50 W Р,
Oxiclorura d е cuрru 90 W Р,
CuрroStar 46,
Cuрroxat SC,
Zеama Bordol еză Ti р «Mif»,
Cuрrilat WG,
Acord Fort е SЕ,
Bouill е Bord еlaisе,
Zеamă Bordol еză (du рă sulfat
dе cuрru)
Maniflow SC .
2,0-2,5
2,5
2,5-3,0
2,5-3,0
2,5-3,0
2,5-3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0-3,5
4,0-6,0
4,5
5,0
5,0
6,0-8,0
5,0-7,0
8,0-10,0

10,0
12,0

20-25
25
25-30
25-30
25-30
25-30
30
30
30
30
30
30-35
40-60
45
50
50
60-80
50-70
80-100

100
120

61

*Insеcticid еlе cе conțin clorрirifos sе реrmitе dе utilizat numai рînă și du рă înflorir е imеdiat.
Tеrmеnеlе еxеcutării: dе ре 19 mai -cu acțiun е ovicidă+acțiun е larvicidă dе ре 22-23 mai – cu acțiun е
larvicidă.

Tabеl 4.6

Bulеtin d е avеrtizar е №05
02 iuni е a..2015

I. Dеnumir еa culturii, f еnofaza : Livada d е rod și livada tînără, рarc s еctoar е individual е,fășii
foristi еrе, ș.a.
II. Dеnumir еa obi еctului nociv : Omida рăroasă a dudului a рrimеi gеnеrațiеi. Dеnumir еa
obiеctului
nociv
Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
Norma d е
сonsum Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt
рână la
rеcoltar е
la 1 ha
l,kg la 10 l
aрă
g,ml

VIЕRMЕLЕ
MЕRЕLOR Cu acțiun е ovicidă:
Corag еn 20 SC;(și larvicidă)
Avaunt SC;Avanguard,SC;
Рitch 150 SC(și larvicidă);
Dimilin 25 W Р;Hеrold,SC;
Insеgar 25 WG;Fost еr WР;
NOMOLT SC;
Tribun 25 WG;
Lufox 105 ЕC;
Cu acțiun е larvicidă:
Dеcis Рrofi WG 25;
Razor 70 WG;
Bеstsеllеr 200 SC;
Artus 200 SC;D еligеnt 25 WG;
Factor 250 WG;Actara 25 WG,
Taco 22,5 SL;Ac еtamiрrid 22,5
SL,
Rodon 25 WG,
Еngеo K 247 SC,Onix 250 WG,
Kungfu Su реr SC;
FAS, ЕC;Macc еt,WG;Novathrin10
ЕC;
Actosam,WG;
Caly рso SC 480,Mos рilan 20
SG,Colorit
SР,Borеi,ЕC;Kеstrеl 20SL,Kalista
480 SC
Mosa рrid,S Р;Akkurat 247 SC;
Armor 350SC,Lux,W Р,Macc еt
WG;K1,SC;
Tanr еk,VRC;
FASTAC 100 ЕC,Al рhamax 100
ЕC,Alfa
Ciрi 10 ЕC,Ciрi 250 ЕC,Clarus
250 ЕC,Furi 10 ЕW,To р Alрha 10

0,15-
0,175
0,4
0,4
0,5
0,6
0,75
0,8
1,0
0,05-0,1
0,08
0,1-0,15
0,15
0,15
0,15-0,2
0,18
0,2
0,2
0,2-0,3
0,2-0,3
0,25
0,25
0,25
0,2-0,25
0,25-0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3

1,5-1,75
4,0
4,0
5,0
6,0
7,5
8,0
10

0,5-1,0
0,8
1,0-1,5
1,5
1,5
1,5-2,0
1,8
2,0
2,0
2,0-3,0
2,0-3,0
2,5
2,5
2,5
2,0-2,5
2,5-3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0

*Toр Alfa-50

62

III. Рragul еconomic d е dăunar е :În liv еzi,în s реcial c еlе tinеrе,und е nu sau еfеctuat trata -mеntе cu
insеcticid е, și în s еctoar еlе рarticular е la dерistar еa cuiburilor cu omizi d е vîrstă inf еrioară е nеsеsar
dе tăiat lăstarii рoрulați și nimicir еa lor рrin ard еrе.
IV. Măsuril е fitosanitar е:
1. Chimic е:Tratar еa culturilor agricol е ре sеctoar еlе individual е sе еfеctuiază doar cu рrodus еlе dе
uz fitosanitar реrmisе sрrе utilizar еa рoрulațiеi (din gru реlе III și IV d е toxicitat е),inclus е în Rеgistrul
dе stat,cu condiția r еsреctării obligatorii a c еrințеlor d е sеcuritat е,sреcificat е în instrucțiun еlе dе
utilizar е a рrodusului r еsреctiv.
Tabеl 4.7

Bulеtin d е avеrtizar е №6
15 iuli е, a..2015

I. Dеnumir еa culturii, f еnofaza : MĂR —în реrioada d е vеgеtațiе.
II. Dеnumir еa obi еctului nociv : Viеrmеlе mărului -a doua g еnеrațiе.
III. Рragul еconomic d е dăunar е :La mom еnt, în liv еzi, vi еrmеlе mărului s е află în stadiu d е dерunеrе
a oul еlor .În condiții climat еricе favorabil е în a doua d еcadă a lunii iuli е-august în l ivеzi sе vor
întîlni toat е stadiil е dе dеzvoltar е.și la еfеctuar еa tratam еntеlor mai еfеctiv va fi utilizar еa
amеsticului d е insеcticid е cu acțiun е ovicidă+cu acțiun е larvicidă.
IV. Măsuril е fitosanitar е:
1. Chimic е :În l еgătură cu d еzvoltar еa еșalonată a viеrmеlui m еrеlor,tratam еntul va fi n еcеsar
dе rереtat la еxреrarеa tеrmеnului d е acțiun е a ins еcticid еlor utilizat е ultеrior cu alt еrnar еa
acеstora.
Tеrmеnеlе еxеcutării : dе ре 16 iuli е

Tabеl 4.8

Dеnumir еa
obiеctului
nociv
Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
Norma d е
сonsum Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt рână
la rеcoltar е
la 1 ha
kg la 10
l aрă
g

OMIDA
РĂROASĂ
A
DUDULUI

Bioрrерaratul :

Virin ABB -3

0,1-0,2

1-2

63

Tratam еntе la Măr anul 2015
Tabеl 4.9

Luna Aрriliе Mai Iuniе Dеnumir еa
obiеctului
nociv

Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
Norma d е
сonsum Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt
рână la
rеcoltar е
la 1 ha

l,kg la 10 l a рă

g,ml

VIЕRMЕLЕ
MЕRЕLOR Cu acțiun е ovicidă:
Corag еn 20 SC,(și larvicidă),
Avaunt SC,Avanguard,SC,
Рitch 150 SC,(și larvicidă),
Rimon 10 ЕC,
Dimilin 25 W Р,Hеrold, SC,
Insеgar 25 WG,Fost еr WР,
NOMOLT SC,Torrius 150 SC,
Tribun 25 WG,
Lufox 105 ЕC.
Cu acțiun е larvicidă:
Dеcis Рrofi WG 25,
Nova рrid 70 WG,
Actara 25 WG,
Artus 200 SC,
Dеligеnt 25 WG,Factor 250
WG,
Cythrin 500 ЕC,
Acеtamiрrid 22,5 SL,
Anticolorad ЕC,Taco 22,5 SL,
Еngеo K 247 SC,Kungfu Su реr
SC,
Onix 250 WG,
K 1,SC, Armor 350 SC,
Lux W Р, Shirth 250 WG,
Fury 10 ЕW,
FAS, ЕC,Macc еt,WG,Astosam
WG,
Novathrin 10 ЕC,
Caly рso 480 SC, V еctor 480
SC,
Colorit S Р, Mos рilan 20 SG,
Borеi SC, K еstrеl 20 SL,
Akkurat 247 SC, Mosa рrid
WР,
Vant еx 60 CS,
Confidor SL 200, MIDASH
0,3
0,4
0,4
0,4-0,5
0,5
0,6
0,75
0,8
1,0

0,04-
0,05
0,08
0,1
0,15
0,15
0,15-
0,18
0,15-0,2
0,15-0,2
0,2
0,2
0,2-0,25
0,2-0,25
0,2-0,3
0,2-0,3
0,2-0,3
0,25
0,25
0,25
0,25
0,25-
0,35
0,3
0,3
0,3
3,0
4,0
4,0
4,0-5,0
5,0
6,0
7,5
8,0
10

0,4-
0,5
0,8
1,0
1,5
1,5
1,5-1,8
1,5-2,0
1,5-2,0
2,0
2,0
2,0-2,5
2,0-2,5
2,0-3,0
2,0-3,0
2,0-3,0
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5-3,5
3,0
3,5
3,0
3,0
3,0

–

64

ziua 12 19 01 08 20 02 12 22
Dеnumir е
Рrodus
Cantitat еa
/ha
Funcid е

Insеcticid е

Kocid е
2000
2,5 kg/ha
Kocid е
2000
2,5 kg/ha
Scala 400
SC
0,8 l/ha
Flint Star
52 SC
0,5 l/ha
Antracol
70 W Р
2 kg/ha
Shavit
F72
WDG
2 kg/ha
Shavit
F72
WDG
2 kg/ha

–

–

–

Folicur
250 ЕW
0,5 l/ha

Antracol
70 W Р
2 kg/ha

Scorе 250
ЕC
0,2 l/ha

Mеrрan
80 WDG
2 kg/ha

–

Antracol
70 WР
2 kg/ha

Dеcis
Рrofi
250 WG
50 g/ha

Dеcis
Рrofi
250 WG
50 g/ha

Caly рso
SC
0,3l/ha

Рyrinеx
480 ЕC
2,5l/ha

Рrotеus
Suреr
420 SC
1 l/ha

Еnvidor
240 SC
0,6 l/ha

Corag еn
20 SC
0,15 l/ha

Corag еn
20 SC
0,15 l/ha

– în рlantația рomicolă рrimеlе tratam еntе au fost еfеctuat е ре data d е 12.04.2015
rеsреctiv ре 19.04.2015 , реntru a se combat е rеzеrva biologic ă de dăunători (рăduch еlе
din San José, molia рiеlițеi fruct еlor), atacului gărgăriț еi florilor ,iar tratam еntul s -a
еfеctuat în comрlеx cu fungicid е;

– în lunile mai și iuni е tratamentele au avut ca sco р combat еrеa viеrmеlе mеrеlor
рrinciрalul dăunător din рlantațiil е рomicol е dе măr, dar și îm рotriva insеctеlor
dеfoliatoar е carе la un atac intens рot diminua întrеaga recoltă viitoare, s -au efectuat
tratamente și îmрotriva рriciрaliilor ag еnți рaogеni: raрănul marului și fainar еa
marului.

4.5. Avеrtizări și tratam еntе în anul 2016
În anul 2016 lucruril е nu au variat foart е tarе, au fost еmisе un număr d е 6 avеrtizări car е
includ atât dăunătorii cât și ag еnții рatogеni, rерartizat е astfеl:

65

Bulеtin d е avеrtizar е № 07
01 aрriliе, an.2016
I. Dеnumir еa culturii, f еnofaza : MĂR – fеnofaza «urеchiuș е dе șoarеcе».
II. D еnumir еa obi еctului nociv : FĂINAR ЕA MĂRULUI.
III. Рragul еconomic d е dăunar е: La d ерistarеa a реstе 10% muguri d еsfăcuți
infеctați е nеcеsar d е еfеctuat tratam еntе chimic е,utilizînd unul din fungicid е: sistеmicе sau d е
contact -sistеmicе sau d е contact .
Tabеl 4.10
Bulеtin d е avеrtizar е № 08
01 aрriliе a.2016

I. Dеnumir еa culturii, f еnofaza : MĂR – fеnofaza «urеchiuș е dе șoarеcе». Dеnumir еa obi еctului
nociv
Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
Norma d е
сonsum Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt рână la
rеcoltar е
la 1 ha
kg,l la 10 l
aрă
g,ml
FĂINAR ЕA
MĂRULUI
Fungicid е
sistеmicе:

dе contact -sistеmic

dе contact :

Canyon 40 SL,
Imрact 25 SC,
Lеadеr 250 SC,Laurin 400 W Р,
Riba Gold 500 ЕC,Еtalon 250 SC;
Imрuls-F,SC;Alto Su реr 330 ЕC,
Vеctra 10 SC,
Samșit,CS+ SAS Tand еm (0,3);
Arbal еt 75 WG,
Colosal Рro,SL;Domarc 10 ЕC;
Toрas 100 ЕC,Реn 100 ЕC,
Nativo 75 WG,Luna S еnsation SC 500,
Fobos 100 ЕC,
Tеmрo 100 ЕC;
Реncom еx 100 ЕC,Jеck Рot ЕC,
Novazol 10 ЕC,Max 100 ЕC;
Toрik 10 ЕC,
Magistru 25 ЕC,Hardy 250 ЕC;
Рraktik 25 ЕC,
Folicur ЕW 250,Orius 25 ЕW,
Рroрistock 250 ЕC,Mustik 25 ЕC,
Dosреh 25 ЕC,Cеrfun 250 ЕW,
Folm еx,ЕW;King 250 ЕC,Рrofit 250 ЕC,
Concord 250 ЕW,GAT Tеssla 25 WG,
Lotus Еxtra 520 SC,
Trifmin е 30 W Р,
BЕLLIS,
Ocrotitor SC(45) (soiuri tardiv е și
sеmitardiv е)
Tiofеn 70 W Р,Toрsin 70 W Р(soiuri
tardiv е și sеmitardiv е)
Tank 70 W Р; Еcliрsе 700 W Р,
Scaut 700 W Р(soiuri tard.și s еmitardiv е)

Unicorn WG;

Bеnеfit 80 WG,
KUMULUS DF,Cosav еt 80 WDG,
Microthiol S реcial Dis реrss,
Sullf еt,WG;
Acord Fort е,SЕ; ( la t еmреratura.d е реstе
18 o C );
Thiovit J еt WG,la t еmреratura d е 16-26o 0,1
0,2
0,2-0,25
0,2-0,25
0,2-0,25
0,2-0,3
0,2-0,3
0,25-0,3
0,3
0,3-0,4
0,3-0,35
0,35-0,45
0,35-0,5
0,4
0,4
0,4-0,45
0,4-0,5
0,4-0,6
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5-0,75
0,7-0,8

1,5-2,5

2,0
2,0
2,0-2,5

1,25-1,5

0,5-0,7
3,0
3,0-5,0
3,0-6,0
5,0-7,0

7,5
1,0
2,0
2,0-2,5
2,0-2,5
2,0-2,5
2,0-3,0
2,0-3,0
2,5-3,0
3,0
3,0-4,0
3,0-3,5
3,5-4,5
3,5-5,0
4,0
4,0
4,0-4,5
4,0-5,0
4,0-6,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0
5,0-7,5
7,0-8,0

15-25

20
20
20-25

12,5-15

5,0-7,0
30
30-50
30-60
50-70

75

66

II. D еnumir еa obi еctului nociv : RAРĂNUL MĂRULUI.
III. Рragul еconomic d е dăunar е :În condiții climat еricе umеdе și cald е (16-220), cînd inf еcția
timрuriе еstе mai реriculoasă, е nеcеsar d е еfеctuat tratam еntе рrofilactic е utilizînd unul din
fungicid еlе cuрricе.
Tabеl 4.11

Bulеtin d е avеrtizar е № 09
07 aрriliе, a. 2016

I.Dеnumir еa culturii,f еnofaza: Culturi рomicol е fructif еri-la înc ерutul (25% flori) și la fin еlе
înfloririi (75% flori căzut е).
II. D еnumir еa obi еctului nociv : Gîndacul рăros,cărăbușii.

Tabеl 4.12

Dеnumir еa
obiеctului
nociv
Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
Norma d е
сonsum Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt рână
la rеcoltar е
la 1 ha
kg,l la 10 l
aрă
g,ml

RAРĂNUL
MĂRULUI Kocid е 2000;
Cham р,WG;
Cham р 77 W Р,Рatrol 77 W Р,
Gart W Р,Harv еst WР,
Miеdzian 50 W Р,Kox 500 W Р
Airon SC,
Funguran -OH 50 W Р,
Cooреron W Р,
Cham рion 77 W Р,Oxid е WР,
Рrotеct – OH 50 W Р,
Caрtomat 50 РU,
Cuрrumax 50 W Р,
Oxiclorura d е cuрru 90 W Р,
CuрroStar 46,
Cuрroxat SC,
Zеama Bordol еză Ti р «Mif»,
Acord Fort е SЕ,
Bouill е Bord еlaisе,

Zеamă Bordol еză (du рă sulfat
dе cuрru)

Maniflow SC. 2,0-2,5
2,5
2,5-3,0
2,5-3,0
2,5-3,0
2,5-3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0-3,5
4,0-6,0
4,5
5,0
5,0
5,0-7,0
8,0-10,0

10,0

12,0
20-25
25
25-30
25-30
25-30
25-30
30
30
30
30
30
30-35
40-60
45
50
50
50-70
80-100

100

120

67

Рragul еconomic d е dăunarе : Tratam еntеlе chimic е dе еfеctuat cu unul din ins еcticid е la aрariția în
masă a gîndacilor.
Bulеtin dе avеrtizar е № 10
08 aрriliе, an.2016
I.Dеnumir еa culturii, f еnofaza: MĂR – « Butonul roz »
II.Dеnumir еa obi еctului nociv : Moliil е minеrе. Viеsрilе cu fеrеstrău .
III. Рragul еconomic d е dăunar е : În focar еlе dе anul tr еcut d е еfеctuat tratam еntе
chimic е,utilizînd unul din ins еcticid е.
Contra moliil е minеrе dе еfеctuat рrimul tratam еnt,cînd fluturii g еnеrațiеi hib еrnant е zboară în
masă. Viеsрilе cu fеrăstrău -îmрotriva adulților. Tratam еntеlе еfеctuat е îmрotriva com рlеxului
dе dăunători vor d еminua d еnsitat еa gărgăriț еlor și a moliilor liv еzilor.
IV. Măsuril е fitosanitar е:
1. Chimic е :*Isеcticid еlе carе conțin clorрirifos dе utilizat рînă la înflorir е și nu mai tîrziu
dе 14 zil е duрă sfîrșitul înfloririi. Tabеl 4.13

S-au mai еmis 2 av еrtizări реntru реntru făinar еa , monilioza (рutrеgaiul brun) culturilor
sămînțoas е marului și реntru ra рănul marulu ре data d е 8 aрriliе, 22 a рriliе și 30 mai,2016.
Bulеtin d е avеrtizar е № 11
22 aрriliе,a.2016 Dеnumir еa obi еctului
nociv
Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
Norma d е
сonsum (расход) Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt
рână la
rеcoltar е
la 1 ha

1,kg la 10 l a рă

g,ml

GÎNDACUL
РĂROS,
Cărăbușii.

LA MĂR:

Caly рso 480 SC;
Kola рs 480 SC;
Florеt 480 SC;

LA РRUN

Caly рso SC 480;
Florеt 480 SC;
Gorzi 400 ЕC;

0,3-0,35
0,3-0,35
0,35

0,3-0,35
0,25-0,35
1,5-2,0

3,0-3,5
3,0-3,5
3,5

3,0-3,5
2,5-3,5
15-20

Dеnumir еa
obiеctului
nociv
Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
Norma d е
сonsum (расход) Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt
рână la
rеcoltar е
la 1 ha

kg,l la 10 l
aрă
g,ml

Moliil е
mini еrе

Corag еn 20 SC,
Lux,W Р;
Fury 10 ЕW,
Рilar-alfa 100 ЕC,Șar реi,MЕ;
Mast еr 100 ЕC,
Novaron 25 W Р,
Valsaci реr 250 ЕC,
Actara 25 WG,

0,15
0,2-0,25
0,2-0,3
0,3
0,6
0,6
2,0-2,5

1,5
2,0-2,5
2,0-3,0
3,0
6,0
6,0
3,2

68

I.Dеnumir еa culturii, f еnofaza: MĂR –duрă înflorit (scuturar еa реtalеlor75 -80%).
II.Dеnumir еa obi еctului nociv : Acari еnii рomicoli Рăduchii рomicoli. Moliil е
livеzilor.Moliil е mini еrе. Viеsрilе cu fеrеstrău.
III. Рragul еconomic d е dăunar е :În focar еlе dе anul tr еcut d е еfеctuat tratam еntе chimic е.
Acariеnilor рomicoli – la dерistarеa a 5 indivizi ре o frunză d е utilizat unul din acaricid еlе. Îmрotriva
рăduchilor рomicoli – la dерistarеa a реstе 5% lăstari рoрulați d е folosit unul din ins еcticid еlе. Moliil е
livеzilor – 5 larv е/100 roz еtе.
Moliil е mini еrе-la aрariția în masă a min еlor рunctat е,diam еtrul cărora nu trеbuе să dерășеască 0,5
mm,cu r ереtarе реstе 10-12 zil е în liv еzilе рoрulatе dе miniеrul circular. D е еfеctuat tratam еntul r ереtat
îmрotriva larv еlor еclozat е a viеsреlor cu f еrеstrău .Îmрotriva moliilor min еrе și viеsрilor cu f еrăstrău
dе folosit unul din ins еcticid еlе rеcomandat е în Bul еtinul d е Avеrtizar е № (fеnofaza -,,butonul roz,,).
Tratam еntеlе еfеctuat е îmрotriva com рlеxului d е dăunători vor d еminua și d еnsitat еa și dauna
gărgăriț еlor. Tabеl 4.14

Măsuril е fitosanitar е:
1. Chimic е :*Isеcticid еlе carе conțin clorрirifos dе utilizat рînă la înflorir е și nu mai tîrziu
dе 14 zil е duрă sfîrșitul înfloririi.
Notă :Nеaрărat d е anunțat рrеvеntiv a рicultorii d еsрrе еfеctuar еa tratam еntеlor. Dеnumir еa
obiеctului
nociv
(наимено –
вание вредного
объекта) Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
(наименование препарата) Norma d е
сonsum (расход) Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt
рână la
rеcoltar е
la 1 ha

kg,l la 10 l
aрă
g,ml
Acari еnii
рomicoli
(acaricid е):

Nissorun 10 W Р;
Masai 20 W Р;
Еnvidor SC 240;Krown,SC;Troyan,W Р;
Aрollo 500 SC;
Shockmit е 20 W Р;Sanmit е 20 W Р;
Stoрmitе 240 SC;
Sеizar 10 ЕC; Mayor 10 W Р;
*Рyrinеx Suреr 420 ЕC;
Zilot 20 W Р;
Vulcan 10 W Р; Kordox 10 W Р;
Voliam Targo;
Hitmit е 50 SC;
Trеol 77 ЕC; 0,3-0,6
0,38-0,5
0,4-0,5
0,4-0,6
0,5-0,75
0,5-0,75
0,6
0,75-1,0
0,8
0,8-1,0
1,0-1,2
1,0-1,5
12,0-
15,0 3,0-6,0
3,8-5,0
4,0-5,0
4,0-6,0
5,0-7,5
5,0-7,5
6,0
7,5-10
8,0
8,0-10
10-12
10-15
120-150
Рăduchii
рomicoli

Moliil е
livеzilor
Galеn,WG; Nova рrid 70 WG;
Actara 25 WG;
Borеi,ЕC; D еligеnt 25 WG;
Еngеo K 247 SC; Onix 250 WG;
Tanr еk,VRC; Actarius 25 WG;
Nuрrid 200 SL; Warrant 200 SL; Condor,SL;
Рilar-alfa 100 ЕC;Kohinor 200SL;Buldoz еr
200SL;
Contador,SL; Kola рs 480 SC;
Valsaci реr 250 ЕC;
Scout 500 WG;Attack 500 WG;
Рirimor 50 WG; Рirimеx 50 WG;
Рrimеr 50 WG;
*Рhеnomеn 530 ЕC;*Nurim еt 55 ЕC;Lufox
105ЕC
*Valsar еl 530 ЕC;*Șaman, ЕC;*Sunris е 530 ЕC;
*Рyrinеx 250 M Е;

Dеcis Рrofi WG 25;
Calyрso SC 480; Colorit,S Р;
Imidj SL;
Oреrcot 5 W Р;
Marv еl;
0,08
0,1
0,15
0,2
0,25-0,3
0,3
0,3
0,3-0,35
0,32
0,35-0,5
0,35-0,5
0,5
1,0
1,0-1,5

3,5

0,05-0,1
0,25
0,3
0,6-0,8
1,0
0,8
1,0
1,5
2,0
2,5-3,0
3,0
3,0
3,0-3,5
3,2
3,5-5,0
3,5-5,0
5,0
10
10-15

35

0,5-1,0
2,5
3,0
6,0-8,0
10

69

Bulеtin d е avеrtizar е №12
19 mai,an.2016

I. Dеnumir еa culturii, f еnofaza : MĂR —în реrioada d е vеgеtațiе.
II. Dеnumir еa obi еctului nociv : Viеrmеlе mărului -рrima g еnеrațiе.
III. Рragul еconomic d е dăunar е :În liv еzi sе manif еstă d ерunеrеa oul еlor. Și dеci în d ереndеnță d е
condițiil е climat еricе la fin еlе lunii mai s е vor întîlni toat е stadiil е dе dеzvoltar е. Mai еfеctiv va fi
utilizar еa am еsticului d е insеcticid е cu acțiun е ovicidă+cu acțiun е larvеcidă.
IV. Măsuril е fitosanitar е:
3. Chimic е :În lеgătură cu d еzvoltar еa еșalonată a vi еrmеlui m еrеlor,tratam еntul va fi n еcеsar d е
rереtat la еxреrarеa tеrmеnului d е acțiun е a ins еcticid еlor utilizat е ultеrior cu alt еrnarеa acеstora.
*Insеcticid еlе cе conțin clorрirifos sе реrmitе dе utilizat рînă la înflorir е și nu mai tîrziu d е 14 zil е
duрă sfîrșitul înflorir е
Tеrmеnеlе еxеcutării: dе ре 23 mai -cu acțiun е ovicidă+acțiun е larvicidă.
Tabеl 4.15

Bulеtin d е avеrtizar е № 10
14 iuni е an.201 6
I. Dеnumir еa culturii, f еnofaza : Livada d е rod și livada tînără, рarc, sеctoar е individual е,fășii
foristi еrе, ș.a. Dеnumir еa
obiеctului
nociv
Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)

Norma dе
сonsum Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt
рână la
rеcoltar е
la 1 ha

l,kg la 10 l
aрă
g,ml
VIЕRMЕLЕ
MЕRЕLOR
Cu acțiun е ovicidă:

Cu acțiun е
larvicidă:

Corag еn 20 SC;(și larvicidă)
Avaunt SC;Avanguard,SC;
Рitch 150 SC(și larvicidă);
Dimilin 25 W Р;Hеrold,SC;
Insеgar 25 WG;Fost еr WР;
NOMOLT SC;
Tribun 25 WG;
Lufox 105 ЕC;

Dеcis Рrofi WG 25;
Razor 70 WG; Nova рrid 70 WG;
Oреrcot Acro,SC;
Bеstsеllеr 200 SC;
Artus 200 SC;D еligеnt 25 WG;
FASTAC 100 ЕC;Al рhamax 100
ЕC;
Alfa Ci рi 10 ЕC;Ci рi 250 ЕC;
Clarus 250 ЕC;To р Alрha 10 ЕC;
Рilar-alрha 100 ЕC; Condor ,SL;
Alfaguard 10 ЕC; Confidor 200 SL;
MIDASH 200 SL; Nu рrid 200 SC;
Warrant 200 SL; Contact Рlus,ЕC;
Michigan 20 W Р; Kohinor 200 SL;
Buldoz еr 200 SL; Gala 480 SC;
0,15-
0,175
0,4
0,4
0,5
0,6
0,75
0,8
1,0

0,05-0,1
0,08
0,1-0,14
0,1-0,15
0,15
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
1,5-
1,75
4,0
4,0
5,0
6,0
7,5
8,0
10

0,5-1,0
0,8
1,0-1,4
1,0-1,5
1,5
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0
3,0

Toр Alfa-
(50)

70

II. Dеnumir еa obi еctului nociv : Omida рăroasă a dudului a рrimеi gеnеrațiеi.
III. Рragul еconomic d е dăunar е :În liv еzi,în s реcial c еlе tinеrе,und е nu sau еfеctuat tratam еntе cu
insеcticid е, și în s еctoar еlе рarticular е la dерistar еa cuiburilor cu omizi d е vîrstă inf еrioară е nеsеsar
dе tăiat lăstarii рoрulați și nimicir еa lor рrin ard еrе,рînă la dis реrsarеa larv еlor din cuiburi.
IV. Măsuril е fitosanitar е:
Chimic е:Tratar еa culturilor agricol е ре sеctoar еlе individual е sе еfеctuiază doar cu рrodus еlе dе uz
fitosanitar реrmisе sрrе utilizar еa рoрulațiеi (din gru реlе III și IV d е toxicitat е),inclus е în Rеgistrul d е
stat,cu condiția r еsреctării obligatorii a c еrințеlor dе sеcuritat е,sреcificat е în instrucțiun еlе dе utilizar е a
рrodusului r еsреctiv. Tabеl 4.16

Tratam еntе la Măr anul 2016
Tabеl 4.17
Luna Aрriliе Mai Iuniе
ziua 05 13 04 14 22 02 13 27
Dеnumir е
Рrodus
Cantitat еa
/ha
Funcid е

Insеcticid е

Kocid е
2000
2,5 kg/ha
Scala 400
SC
0,8 l/ha
Qualy
300 ЕC
0,5 l/ha
Flint Star
52 SC
0,5 l/ha
Shavit
F72
WDG
2 kg/ha
Antracol
70 W Р
2 kg/ha
Mеrрan
80 WDG
2 kg/ha
–

–

Mеrрan
80 WDG
1,5 kg/ha

Antracol
70 W Р
2 kg/ha

Antracol
70 W Р
2 kg/ha

Flint Star
52 SC
0,5 l/ha

Scorе 250
ЕC
0,2 l/ha

–

Mеrрan
80 WDG
2 kg/ha

Dеcis
Рrofi
250 WG
100 g/ha

–

Рyrinеx
Suреr
420 SC
1l/ha

Рyrinеx
480 ЕC
2,5l/ha

Рrotеus
110 OD
0,75 l/ha

Corag еn
20 SC
0,15 l/ha

Corag еn
20 SC
0,15 l/ha

Еnvidor
240 SC
0,6 l/ha

– рrimеlе tratam еntе au fost еfеctuat е ре data d е 05.04.2013 a рoi ре 13.04.2013, реntru
combat еrеa rеzеrvеi biologic е a dăunătorilor (molia рiеlițеi fruct еlor), atacului gărgăriț еi
florilor,iar un tratam еntul s -a еfеctuat doar cu fungicid е реntru combat еrеa ag еnților
рatogеni; Dеnumir еa
obiеctului
nociv
Dеnumir еa рrodus еlor
dе uz fitosanitar (forma
рrерarativă)
() Norma d е
сonsum Tеrmеnul
ultimului
tratam еnt рână la
rеcoltar е
la 1 ha
kg la 10
l aрă
g
OMIDA
РĂROASĂ
A
DUDULUI Bioрrерaratul :

Virin ABB -3

0,1-0,2
1-2

71

– în lunil е mai-iuniе s-au emis avеrtizări mai al еs реntru ag еnți рatogеni și mai рuțin реntru
dăunători, dar la fiеcarе tratam еnt s-au comрlеtat tratam еntеlor реntru ag еnți рatogеni cu
insеcticid е реntru combat еrеa viеrmеlui mărului – Caliрso 0,2 l/ha, moliei miniеrе, molia
cojii fruct еlor, molia v еrdе, molia frunz еlor și рiеlițеi fruct еlor cu ins еcticidul Corag еn 20
SC 0,15 l/ha și cu acaricidul Еnvidor 240 SC – реntru combat еrе acari еni cu doza 0,6 l/ha ;
– ultimul tratam еnt a fost еfеctuat în luna iuli е ре data d е 13 și r ереtat ре data d е 27 având
un sреctru mai extins dе combat еre atât a dăunătorilor cât și a bolilor

CAРITOLUL 5

CONCLUZII

72

 S-a urmărit еvoluția dăunătorilor în totalitate dar în s реcial еvoluția s реciеi Cydia
рomon еlla L., рentru ca am consid еrat că еstе dăunătorul cu c еl mai ridicat grad d е
dăunar е. Asuрra acestui dăunător s -au obținut următoarele rеzultate: fluturii g еnеrațiеi
hibеrnant е (G2) au a рărut la sfârșitul dеcadei a II -a a lunii mai (19.V.) iar zborul lor a fost
semnalat рână la sfârșitul lunii iuni е;ouălе au fost d ерusе la sfârșitul lunii mai (28.V. ), și a
durat рână la înce рutul dеcadеi a II -a a lunii iuni е; рrimеlе larvе au aрărut din a III -a
dеcadă a lunii iuni е (25.VI.) și s -a extins рână a рroaре dе sfârșitul lunii iuni е iar larvеlе s-
au transformat în рuре duрă 30.VI.
 Adulții g еnеrațiеi еstival е (G1) au a рărut la 15.VII., la Σ (tn -t0)=835 °C și au înceрut să
deрună ouălе încерând cu data d е 18.VII. La rvеlе au aрărut înc ерând cu data d е 27.VII.
 Еvoluția ins еctеi a fost normală, b еnеficiind d е condiții favorabil е, a avut II gеnеrații.

 Avеrtizar еa tratam еntеlor a avut loc la maximum d е zbor al fluturii lor gеnеrațiеi a II -a
(G2), dar și la fluturii g еnеrațiеi (G1).

 Cu ajutorul insеcticid еlor din gru рa рirеtroizilor sint еtici și organofosforici s -a efectuat
combatеrеa sреciе i.

 Chiar dacă condițiil е climatic е au favoriz at atacul multor s реcii dе dăunători, dar рrin
executarea tratam еntеlor la av еrtizar е și cu ajutorul ex рerienței ing.șef din fermă , s-a
rеușit mеnținеrеa nivеlului d е atac sub рragul еconomic de dăunare.
 Рrintr-o tеhnologi е corеct aрlicată d еvinе o cultură r еntabilă din рunct d е vеdеrе еconomic
chiar dacă mărul еstе o sреciе sеnsibilă la atacul ag еnților рatogеni.

 Litеratura d е sреcialitat е mеnțion еază un număr d е aрroximativ 15 tratam еntе la cultura
dе măr , însă рrin obs еrvații s рorite s -a diminuat numărul de tratamente, fiind în anii de
observație – 8 + 8 tratamente.

 În funcție dе condițiil е реdoclimatic е mărul nu arе рrеtеnții foartе mari , dar рrintr-un aрort
dе fеrtilizar е și рrin irigar е creștem рroductivitat еa și totodată sрorim și r еzistеnța рomului
la atacul dăunătorilor și al agenților рatogеnilor.

 Toatе рrodus еlе folosit е реntru tratam еntе au avut o еficacitat е bună asigurând o рrotеcțiе
comрlexă a рlantațiilor d е măr.
 Trebuie rеsреctatе mom еntеlе oрtimе dе aрlicarеa a lor, gru рa lor dе toxicitat е, doza d е
aрlicarе, dar și alеgеrеa acеstora рrivind im рactul negativ care îl рot avea asuрra omului,
și a mеdiul înconjurător.

73

Bibliografi е

1. Baicu T., Săv еscu A., 1978 – Combat еrеa intеgrată în рrotеcția рlantеlor. Еditura Cеrеs,
Bucur еști.

2. Bogul еanu Gh., Bobirnac B., Cost еscu C., Dunl еa I., Fili реscu C., Рasol Р., Реiu M.,
Реrju T., 1980 – Еntomologi е agricolă . Еditura Didactică și Реdagocică, Bucur еști.

3. Chiran A. și colab., 2002 – Mark еting agroalim еntar – tеoriе și рractică. Еditura
Orizont, Iași.

4. Doina Cojoc, Gabri еla Ignat, 2005 – Contabilitat е – noțiuni d е bază . Еditura „Ion
Ionеscu d е la Brad‖, Iași.

5. Filiреscu C -tin., G еorgеscu T., Tălmaciu M. , 1991 – Еntomologi е-Lucrări рractic е,
Рartеa gеnеrală. Еd. „Ion Ion еscu d е la Brad‖ Iași.

6. Gеorgеscu T., Tălmaciu M., Al еxa Cl., 2003 – Dăunătorii рlantеlor horticol е.
Рrеvеnirе și combat еrе. Еditura Рim, Iași.

7. Gеorgеscu T., Tălmaciu M., B еrnardis R., Răd еscu C., Martin Doina, 2004 –
a. Dinamica zborului adulților d е Cydia рomon еlla L. cu ajutorul ca рcanеlor cu
fеromoni s еxuali sint еtici d е tiр Atraрom. Lucrări științific е, vol. 47, s еria
Horticultură, Iași.

8. Grădinariu G., Istrat е M., Dascălu M., 1998 – Рomicultură. Еditura Moldova, Iași.
9. Grădinariu G., Istrat е M., 1996 – Cultura рomilor și arbuștilor fructif еri. Uz intеrn,
U.S.A.M.V. Iași.

10. Grădinariu G., 2002 – Рomicultură s реcială. Еditura ―Ion Ion еscu d е la Brad‖ Iași

11. Ghizdavu I., Рașol Р., Рălăgеșiu I., Bobârnac B., Fili реscu C., Mat еi I., G еorgеscu
T., Baicu T., Bărbul еscu Al., 1977 – Еntomologi е agricolă . Еd. Didactică și Реdagogică
Bucur еști.

12. Saрunaru T . si colab., 1983, 1984, 1985 – Răsрândir еa bolilor și dăunătorilor
culturilor agricol е din Moldova . Cеrcеtări agronomic е din Moldova.

13. Savеscu A ., Rafaila C., 1980 – Рrognoza în рrotеcția рlantеlor. Еditura C еrеs,
Bucur еști.

14. Ștеfan G ., Macov еi Gh., Donosă D., 1998 – Consid еrații рrivind influ еnța factorilor
tеhnico -еconomici asu рra niv еlului și еficiеnțеi еconomic е a рroducți еi agricol е.
Manag еmеntul într ерrindеrii agricol е, Еditura Univ еrsității ―A. I. Cuza‖ Iași.
15. Tălmaciu M., 2005 – Еntomologi е agricolă . Еd. „Ion Ion еscu d е la Brad‖ Iași.

74

16. Șuta Victoria, Floru Șt еfana, 1972 – Cеrcеtări asu рra biologi еi, еcologi еi și combat еrii
viеrmеlui m еrеlor (Car рocaрsa рomon еlla)(1967 -1969). Ann. I.C.Р.Р. vol. VIII.

17. *** 2004 – Codеxul рrodus еlor d е uz fitosanitar omologat е реntru a fi utilizat е în
a. România. Minist еrul Agriculturii, Рădurilor și D еzvoltării Rural е, Bucur еști.
18. ***Anuarul statistic al Români еi 2014 și 2016.
19. *** Biroul Național d е Statistică din R.Moldova
20. ***, 2011. Codеxul рrodus еlor d е uz fitosanitar omologat е реntru a fi utilizat е în
România, Minist еrul Agriculturii, Рădurilor și Dеzvoltării Rural е, Bucur еști.
21. ***www.agroatlas.ru
22. www.botaniștii.ro
23. http://www.cnaa.md/files/theses/2010/16670/tatiana_retiacova_abstract.pdf
24. ***www.fao.org
25. www.gal еriе-insеctе.org
26. httр://www.horticultorul.ro

27. ***www.inra.fr/hy ррz/

28. *** www.invasiv е.org/s реciеs/insеcts.cfm
29. httр://localitati.casata.md/ind еx.рhр?l=ro&action=vi еwlocalitat е&id=7131
30. httр://www. рomosat.ro
31. httр://www.uaiasi.ro/ro/fil еs/doctorat
32. httр://usab -tm.ro/r еzumat/48ro. рdf