VETERINARĂ ,, ION IONESCU DE LA BRAD IAȘI [630808]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINTE A GRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ,, ION IONESCU DE LA BRAD’’ IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOM Ă

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. DR. GABRIELA IGNAT
ABSOLVENTĂ:
UNGUREANU IULIA

2018

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINTE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ,,ION IONESCU DE LA BRAD’’ IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMIC Ă ÎN AGRICULTURĂ

PERFORMANȚA PE BAZA
SITUAȚ IILOR FINANCIARE LA
S.C. NORALEX S.R.L. VLĂDENI

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENTĂ:
CONF. DR. GABRIELA IGNAT UNGUREANU IULIA

IAȘI
2018

3

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………………… ………….7
Lista tabelelor și a figurilor
PARTEA I –CONSIDERA ȚII GENERALE
Capitolul 1: Metodologia de cercetare……………. …………………………………………………………..9
1.1. Obiectivele cercetării……………………………………………………………………………….9
1.2. Metode și tehnici de cercetare…………………………………………………………………..9
1.3. Baza de informații…………………………………………………………………………. ………..10
Capitolul 2: Prezentarea S.C.Noralex S.R.L…………………………………………………………………12
2.1. Prezentarea generală a firmei…………………………………………………………….. ……..12
2.1.1. Scurt istoric a S.C.Noralex S.R.L…. …………………………. ………………………….12
2.1.2. Obiectul de activitate…………………… …………………………. ………………………….12
2.2. Principalii indicatori economico -financiari………………………….. ………………………..13
PARTEA a -II-a – CONTRIBU ȚII PROPRII
Capitolul 3: Analiza structurii financiare a S.C.Noralex S.R.L…………………………………….16
3.1. Analiza structurii activelor permanente………………………………………………………..16
3.1.1. Rata activelor imobilizate……………………….. …………….. ……………………………..16
3.2. Analiza structurii pasivului……………………………………………. ……………………………23
3.2.1. Dinamica pasivului contabil la S.C.Noralex S.R.L………. …………………………..23
3.2.2. Analiza structurii pasivului…………………………………………. …………………………24
3.3. Structura resurselor pe surse de proveniență………………………… ………………………..26
3.4. Analiza fondului de rulment………………………………………………… ………………………31
3.5. Analiza lichidității……….. ……………………………………………………… …………………….32
3.6. Analiza indicatorilor solvabilității……………………………………………. …………………..33
3.7. Analiza ratel or de rentabilitate………………………………………………….. …………………34

4

Capitolul 4: Performanța pe baza contului de profit și pierderi…………………………………..36
4.1. Dinamica rezultatelor so cietății piscicole…………………………………………….. ………36
4.2. Cifra de afaceri…………………………………………………………………………………………39
4.3. Producția exercițiului………………………………………………………………………….. …….49
4.4. Valoarea adăugată……………………………………………………………………….. …………..50
Capitolul 5: Concluzii și recomandări…………………………………………………………………………55
Anexe
Bibliografie

5

Lista tabelelor
Tabelul nr. 2.1. Principalii indicatori economico -financiari ………………………….. ………………………… 14
Tabelul nr. 3.1. Gradul de imobilizare a activului total la S.C. NORALEX S.R.L. ………………….. . 16
Tabelul nr. 3.2. Rata imobilizărilor corporale la S.C NORALEX S .R.L. …………………………… …….. .17
Tabelul nr. 3.3. Rata activelor circulante la S.C. NORALEX S.R.L. ………………………. ……… ……….. 19
Tabelul nr. 3.4. Rata stocurilor la S.C NORALEX S.R.L. ……………….. ……………. ………….. …….. ……20
Tabelul nr. 3.5. Rata creanțelor la S.C NORALEX S.R.L ……………. ………………………… ………………. 21
Tabelul nr. 3.6. Rata disponibilităților la S.C NORALEX S.R.L. …………………………… ……… ……….. 22
Tabelul nr. 3.7. Structura disponibilităților la S.C NORALEX S.R.L ……………………. …………………. 22
Tabelul nr. 3.8. Pasivul la S.C NORALEX S.R.L. ………………………….. ………………… ………………….. 23
Tabelul nr. 3.9. Stabilitatea financiară la S.C NORALEX S.R.L. ………………………. ……………………. 25
Tabelul nr. 3.10. Gradul de finanțare curent la S.C NORALEX S.R.L. …………….. …………………….. .26
Tabelul nr. 3.11. Autonomi a financiară la S.C. NORALEX S.R.L. ………………… ……………………….. 27
Tabelul nr 3.12. Indicele autonomiei financ iare globale la S.C. NORALEX S.R.L ……………………. 28
Tabelul nr. 3.13. Autonomia financiară la termen la S.C. NORALEX S.R.L. …………………………… .28
Tabelul nr. 3.14. Indatorarea globală la S.C NORALEX S.R.L. ………………. …………………………….. .29
Tabelul nr.3.15. Indicele indatorării globale la S.C NORALEX S.R.L. …………. …….. …………………. .30
Tabelul nr. 3.16. Ratele de structură ale activului si pasivului patrimonial in perioada
2015 -2016 ……………………………………………………………………………………………………………….. ……….30
Tabelul nr. 3.17. Analiza fondului de rulment ………………………. ………………………… …………………….31
Tabelul nr. 3.18. Analiza lichidității ………………………………….. ………………………… ……………………..32
Tabelul nr. 3.19. Analiza solvabilității ……………………………… ………………………… …………………….. ..34
Tabelul nr. 3.20. Analiza ratelor de rentabilitate ………………. …………………… ……………………………. ..35

6
Tabelul nr. 4.1. Contul de profit si pierdere ……………………. ……………………….. ………………………… ..37
Tabelul nr. 4.2. Analiza cifrei de afaceri …………………………….. …………………… ……………………….. …40
Tabelul nr. 4.3. Analiza dinamicii cifrei de afaceri ………… …………………………. ……………………….. …42
Tabelul nr. 4.4. Analiza structurii cifrei de afaceri ……… …………………………. ………………………….. …44
Tabelul nr. 4.5. Modelul factorial de analiză a cifrei de afaceri c are pune in evidență corelația
dintre forța de munca si cifra de afaceri ……………………. ………………….. …………………………………. ….46
Tabelul nr. 4.6. Modelul de analizaă care exprimă corelația dintre potențialul tehnic si cifra de
afaceri ………………………………………………………………………………… ……….. ………………………………. ….47
Tabelul nr. 4.7. Modelul de analiza care exprimă corelația dintre cifra de afaceri si gradul de
asigurare a resurselor umane cu activele circulante …………………………… …………………………. ……….48
Tabelul nr. 4.8. Dinamica producției …………………… ………………………… ……………………………….. …..49
Tabelul nr. 4.9. Analiza dinamicii valorii adaugate ……………………….. …………………….. ……………. ….52
Tabelul nr. 4.10. Analiza structurii valorii adaugate ……………………….. …………………………………. …..53
Tabelul nr. 4.11. Analiza marjei comerciale si a valorii adaugate la S.C. NORALEX S.R.L. ……….54

7
Lista figurilor
Figura 2.1. Principalii indicatori economico -financiari ………………………………………… ………………………… 15
Figura 3.1. Rata imobilizărilor corporale ……………………………………………… …………… ………………………… ..18
Figura 3.2. Dinamica pasivului contabilă la S.C NORALEX S.R.L. …………………… ………………………… ….24
Figura 3.3. Autonomia financiară la S.C. NORALEX S.R.L. …………………………… ………………………… ……27
Figura 4.1. Ponderea veniturilor si cheltuielilor totale ……………………………………. ………………………… …….38
Figura 4.2. Evoluția profitului brut …….. …………………………………………………….. …………………………. …….. 38
Figura 4.3. Cifra de afaceri a societății piscilole …………………………………………. ………… …………. ………….. 39
Figura 4. 4. Ponderea produselor in totalul cifrei de afaceri din anul 2015 …….. …………………………. ………. 44
Figura 4.5. Ponderea produselor in totalul cifrei de afaceri in anul 2016 ………………. ……………………. …….45
Figura 4.6 . Evoluția producției …………………………………………………………… ………………………….. …………… 49
Figura 4.7. Valoarea adăugată a societății piscicole …………………………………………………………………………. 52

8
INTRODUCERE

Performanta, reus ita respectiv, succesul au format motivația fiecare i societății come rciale ce
încearcă să se claseze pe treptele economiei de piață.
Competiția europeana cere luarea în seama , în primul rând, a marimilor econ omico –
financiare ale actiunii societăț ii comerciale și de aceea o etapa esențial a revine analizei
performanțel or economico -financiare. Aceasta analiză permite construirea judecăților ș i apreci erea
asupra concluziilor, legaturilor lor cu structura financiară și solvabilitatea acesteia, pe baza
raționalizării studierii datelor economice și contabile ale societatii comerciale .
Criteriile de prestigiu a performanțelor economico –financiare implica o definire a termenului
de performanță.
Performanța reprezintă succes, iar Brian Tracy, unul dintre cei mai mari experți în dezvoltare
personală si cresterea product iivității, spun e că datorita cercetărilor pe care le -a făcut, si analizând
comportamentul oamenilor de succes a ajuns la concluzia că aceștia au un punct comun, și anume:
sunt foarte buni manageri ai timp uului.
Scopurile financiare ale întreprinder iii pot abordate din diferite puncte vedere. O primă
abordare vizează maximizarea profitului prin raționalizarea deciziilor financiare, care se
concretizează în creșterea întrepri inderii. Din optica managerială aceste scopuri vizează în principal
realizarea creșterii economice, echilibrului financiar și a lichidității financiare. Informațiile asupra
performanței unei în ttreprinderi, inclusiv asupra rentabilității acesteia, sunt necesare pentru o corectă
apreciere și eevaluare a eventuale lor modificări privind economice pe care le -ar putea c ontrola în
viitor.
Analiza trebuie să urmărească evidenți ierea modalității de realizare al echilibrului financiar
pe termen mediu și lung (obiectiv al ana llizei pe e bază de bilanț) și treptele de acumulare bănească,
de rentabil litate ale activ iității întreprinderii (ob iiectiv al anal lizei pe baza contu llui de profit și
pierdere).
Prezenta lucrare este intitulată Perform anța pe baza situațiilor financiare la S.C. Noralex
S.R.L. are ca obiectiv analizarea întreprinderii d iin perspectivă economico -financiară. În cadrul
acestei lucrări au fost utilizate metode de cercetare sspecifice analizei economico -financiare, au fost

9
efectuate calcule pentru determinarea indicator ilor ce reflectă situația financiară prezentă a firmei și
au fost stabilit e ramurile care necesită ajutor în ceea ce priveste stabilirieas echilibrului financiar.
Echilibrul financiar urmărește realizarea egalității într ee nevoile de finanțare și resursele d e
finanțare. Această categorie a analizei financiare dezvălui ie informații importante cu privire la
stabilitatea firmei, la capacitatea acesteia de a -și achita dat toriile la scadență, la lichiditățile ce se
înregistrează, eficiența utilizării forței de mun că și a capitalulu ii.

10
CAPITOLUL 1: METODOLOGIA DE CERCETARE

1.1. Obiectivele cercetării

Analiza financiară este definita ca fiind un studiu cu privire la situația unei firme din punct
de vedere a ren tabilității și structurii financiare, p llecând de bilanțul contabil de la sfârșitu l
fiecărui exercițiu financiar
Principalele obiective ale analizei financiare au în vedere următoarele aspecte:
 creșterea valorii de piață a titlurilor financi iare
 menținerea echilibrului financiar → prin ca rre întreprinderea își asigură
desfășurarea activităților economice
 scăderea vulnerabilității întreprinderii → capacitatea de a rezista la
condițiile dificile ale mediului socio -economic
 înlăturarea riscului de faliment → supravegherea continuă a activității

1.2. Baza de informații

O etapa importantă în analiza economico -financiară este informația economică c e
constituie un element important a structurii sistemului de organizare a agenților econom ici. În larg,
informația este, o știre care are ca scop crearea unui anumit grad de cunoști ință.
Pe măsura evoluț iiei și dezvoltă rii economiei de piață, apre și necesitatea evoluției
informației economico -financi iară.
Aceasta caracterizează s iituația întrepri nderii la un moment dat, felul în care aceasta
folosește resursele pe care le are la di ispoziție, precum și rezultatele economice înregistrate.
Informația trebuie supusă unei perfecționăr ii nevoilor și cerințelor atât a celor ce iau decizii cât și a
parte enerilor de afaceri. Informația, o comunicare a celor mai noi elemente ce caracter iizează
anumite situații și descrie anumite stări, fenomene economice.

11
Informația economică, în prezent, este domeniile de activitate, fiind o componentă fără de
care nu se poate înregistra progresul. Informația economică ar trebui să fie capabilă să furnizeze
toate e tapele ce necesare acceptarii unei decizii, să reflect e cusituația p atrimonială a întreprinderii .
Informați iile economice și financiare pot fi clasificate în două grupe:
-informații i din surse interne, din evidența contabilă a întreprinderii.
Sursele de informaț iii utilizate în analiza sănătății întreprinderii sunt următoarele:
-informații ile financiare : bilanț, note explicative, contul de profit sau pierderi
-informații i economice: evoluția pieței, a prețurilor, evoluția sectorului economic etc.
-alte informați ii cu privire la achiziții
-potențialul l tehnic – competi itivitatea întreprinderii și performanța acesteia sunt influențate
de existența noilor tehnologi ii, calificarea muncitorilor
-potențialul commercial – pentru u determinarea acestuia este nevoie de informații detali iate
privind clienții,
-calitatea organizației: aptit udiniile echipei manageriale, starea relațiilor de muncă.

12

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SC NORALEX SRL
2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI

2.1.1. Scurt istoric S.C NORALEX S.R.L

Povestea Noralex prinde viata în anul 2001. Ferma este aclimatizat pentru acvacultură , în
suprafață , de 92 ha luciu de apă, alimentarea cu apă este din Acumularea Halceni, acumulare ce
reprezintă o sursă importanata de apă potabilă a comunelor Vlădeni, Halceni, Șipote , din acest
motiv peștele are un gust deosebit de natural l. Feerma este situată pe firu l văii Miletin, având în o
frumoasă pădure de salcâm .
.
2.1.2. Obiect de activitate

S.C NORALEX S.R.L a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului în anul
2001, deținân d Nr. Registrului Comerțului J22/982/2001, cu Codul Unic de Înregistrare RO
14266534
Activitatea desfășurată , de intreprindere este aratata de Codul CAEN : 4723 cod cce
reprezinta :comerț ul cu amănuntul al peștelui, crustaceelor și moluștelor, în magazine specializate
proprii. Aceasta clasă mai include: -vanzarea cu amănuntul de pets e, crustacee și produse din
acestea.
S.C. Noralex S.R.L își desfășoară activitatea în comuna Vlădeni , jud . Iași în c adrul
fermei piscicole Vlădeni II. Din comuna Vlădeni , este drum de acces până în fermă pe firul văii
Miletin în aval de Acumularea Halceni.

13

Principalii indicatori economico -financiari la S.C. Noralex S.R.L.
Tabelul nr. 2.1.
Nr.
crt. Specificatie
U.M
2015

2016

Indice de
evolutie
(2016/2015)
1 Cifra de afaceri
Lei 328.961 226.507 0,68
2 Productia exercitiului
Lei 32.340 7810 0,24
3 Valoarea adaugata
Lei 34.246 42.673 1,24
4 Rezultatul brut al
exploatarii
Lei 3.927 -58.490 -14.89
5 Rezultatul brut al
exercitiului Lei 814 -57.769 70,96
6 Rezultatul net al
exercitiului Lei 4741 -59.211 12,48
7 Numar mediu de salariati
(cu contract de munca) persoane 4 4 1
Sursa: situații financiare anuale și calcule proprii

Conform tabelului., în 2016 cifra de afaceri a scăzut cu 32%, producția exercițiului a scăzut
și ea cu 76% iar datorită acestora,valoarea adăugată a crescut cu 24%., rezultatul brut al exploatării
și a exercițiului a avut în 2016 o valoare negativă, și anume: -58.490 față de 2015 respectiv -59.211.
Numărul mediu de salariați s -a menținut același în ambii ani de referință,și anume 4 salariați cu
contract de muncă.
Din tabelul nr. 2.1. prezentat ma i sus, se observa că:
-cifra de afaceri și producția exercițiului , au înregistrat o scădere p e parcursul perioadei 2015 -2017
-valoarea adăugată a înregistrat o creștere, nivelul indicatorului fiind în creștere în anul 2016 față de
anul de bază 2015 cu 24%;

Acest lucru se poate observa și în figur a următoare:

14

Figura nr. 2.1. – Principalii indicatori economico -financiari

-100000 -50000 0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000Cifra de afaceriProductia exercitiuluiRezultatul brut al exploatariiRezultatul brut al exercitiuluiRezultatul net al exercitiului
2016 2015

15

CAPITOLUL 3: ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A
S.C. NORALEX S.R.L.
3.1. Analiza structurii activelor permanente

3.1.1. Rata activelor imobilizate
Rata activelor imobilizate(Rai) reflect indirect, intensitatea capitalistică (prin ponderea
imobilizărilor corporale) și exprimă gradul de investire a capitalului în cadrul firmei.
Rata activelor imobilizate este prezentată in tabelul nr. 3.1.
Tabelul nr. 3.1.
Gradul de imobilizare a activului total la S.C. NORALEX S.R.L

Nr.crt.
Specificație
UM
Perioada de analiză Simbol
2015 2016
1 Active imobilizate Lei 304.798 284.987 Ai
2 Activ total Lei 991.267 986.129 At
3 Rata activelor imobilizate % 0.30 0.28 Rai = Ai / At
4 Valoarea maxim
acceptabilă % 50 50 Max
5 Indicele de creștere a
activelor imobilizate – 0.92 0.93 IcAin = Ai n / Ai 0
6 Indicele de creștere a
activelor totale – 0.31 0.99 IcAt = At n / At 0
Sursa: situații financiare și calcule proprii

În perioada analizată, rata activelor imobilizate în anul 2016 a fost de 0,28%, mai mică
față de anul 2015, deoarece activele imobilizate au scăzut în anul 2016 față de anul 2015, de aici

16
avem și scăderea activelor totale în anul 2016. În schimb, în anul 2016 s -a înregistrat o creștere a
indecelui de creștere a activelor imobilizate față de anul 2015.

Rata imobilizărilor corporale
Rata imobilizărilor corporale (Ric) arată ponderea valorii activelor corporale în total
imobilizări și măsoară capacitatea întreprinderilor de a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la
schimbarea bruscă a tehnicii sau a cerințelor pieței.
Rata imobilizărilor corporale în total activ este prezentată în Tab elul nr .3.2.

Tabelul nr. 3.2 .
Rata imobilizărilor corporale la S.C. NORALEX S.R.L.

Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Imobilizări nete
corporale Lei 303.997 284.186 Ic
2 Active imobilizate nete Lei 304.798 284.987 Ain
3 Rata imobilizărilor
corporale % 0.99 0.99 Ric = Ic / Ain
4 Valoarea minim
acceptabilă % 50 50 Min
5 Indicele de creștere a
imobilizărilor corporale – 0.92 0.93 IcIc = Ic n / Ic 0
6 Indicele de creștere a
activelor imobilizate
nete – 0.92 0.93 IcAin = Ain n /
Ai 0
Sursa: situații financiare și calcule proprii.
Societatea piscicolă S.C. Noralex S.R.L deținea în 2016 imobilizări nete corporale în
valoare de 284.186 lei iar în 2015, 303.997 lei, în schimb au scăzut și activele imobilizate nete în
2016 față de 2015, de aici rezultă că rata imobilizărilor c orporale este de 0,99% fapt ce reprezintă
capacitatea întreprinderii de a rezista unei criză sau de a se adapta la schimbarea bruscă a tehnicii
sau a cerințelor pieții. Această rată a imobilizărilor corporale arată ponderea valorii activelor
corporale în t otal imobilizări.

17

Figura 3.1: Rata imobilizarilor corporale

Analiza structurii activelor curente
a) Rata activelor circulante
Rata activelor circulante (Rac) reprezintă ponderea , activelor circulante în totalul
patrimoniului.

Rata activului circulant este un indicator a cărui valoare depinde de sectorul de activitate,
durata ciclului de circulație a mărfurilor, perioada de încasare a creanțelor și existența
disponibi lităților bănești (tabelul nr. 3.3, tabelul nr. 3.4 ) :

Tabelul nr. 3.3 .
Rata activelor circulante la S.C. NORALEX S.R.L. 88%90%92%94%96%98%100%
Rata imobilizarilor corporale Indice de crestere a imobilizarilor
corporaleIndice de crestere a activelor
imobilizate nete
2015 2016

18

Rata activului circulant se prezintă astfel: în anul 2015 avem un procent de 0,69% iar în
2016 avem o creștere și anume, 0,71. Această creștere se datorează faptului că în anul 2016, activele
circulante au crescut cu 14.673 lei, de aici și activele totale au avut o creștere în anul 2016. Rata
activului circulant reprezintă ponderea activelor circulante în totalul patrimoniului.

b) Rata stocurilor

Rata stocurilor (Rst) reflectă pondere ea activelor circulante cel mai puțin lichide în total
active circulante. Această rată ia valori diferite f iiind influențată de sectorul de activitate, durata
ciclului de exploatare, factori conjunctura li și condițiile pieței . (Tabelul nr. 3. 4.)

Tabelul nr. 3.4.
Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Active circulante Lei 686.469 701.142 Ac
2 Activ total Lei 991.267 986.129 At
3 Rata activelor
circulante % 0.69 0.71 Rac = Ac / At
4 Valoarea minim
acceptată % 50
50 Min
5 Indicele de creștere a
activului circulant – 0.94 1.02 IcAc = Ac n /
Ac 0
6 Indicele de creștere a
activului total – 0.94 0.99 IcAt = At n / At 0

19
Rata stocurilor la S.C. NORALEX S.R.L.

Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Disponibilități Lei 668 2634 Dbp
2 – din casă și conturi
bancare Lei 640 2339 ccb
3 – alte valori lichide Lei 28 295 avl
4 Rata disponibilităților
lichide % 0.95 0.88 Rdl = ccb / Dbp
5 Rata altor valori lichide – 0.04 0.11 Ralv = avl /
Dbp
Sursa: situații financiare și calcule proprii.
Conform tabelului 3.4, rata disponibilităților lichide a scăzut în anul 2016 având un
procentaj de 0,88% pe când în anul 2015, a fost un procentaj j de 0,95%. Această scădere s -a datorat
faptului că: în anul 2016 disponibilitățile din casă și contur ii banca re au crescut, având suma de
2.339 lei, în 2016 pe când în 2015 au fost de 640 lei și fapt tului că valoarea altor valori lichide a
crescut și ea în anul 2016 față de anul 2015. Aceste rate, refl lectă ponderea activelor circulante în
total active circulante , iar această valoare ia valori diferite fi iind infulentata de sectorul de activitate,
durata ciclului de exploatare, factori conjuncturali și condițiile pieței.

c) Rata creanțelor
Rata creanțelor (Rcr) reflectă politica de credit comercial, „exprimând portofoliul de creanțe
din patrimoniul unității și mărimea termenului de decontare acordat clienților”, precum și modul de
administrare , a resurselor financiare ale întreprinderii.
Rata creanțelor (Rcr) arată ponderea creanțelor , pe care le are firma în total active
circulante. Această rată este influențată în primul rând de obi iectul de activitate (Tabelul nr.3.5 ).

Tabelul nr. 3.5
Rata creanțelor la S.C. NORALEX S.R.L.
Perioada de analiză

20
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Conform tabelului 3.5, rata creanțelor a crescut în anul 2016, având valoarea de 0,009 față
de anul 2015, 0,008. Această creștere s -a datorat: creșterii creanțelor în anul 2016 având suma de
6812 lei pe când în 2015 au fost de 5653 lei; creșteri ii activelor circulante în anul 2016 față de anul
2015. Rata creanțelor arată pondere ea creanțelor pe care S.C. Noral ex S.R.L. le are în total active
circulante, această rată, este influenț tată, în principiu de obiectul de activitate al firmei.

d) Rata disponibilităților

Rata disponibilităților (Rdb) caracterizează gradul de lichiditate a activului, valoarea sa
informațională, devenind importantă pentru analiză în dinamică a trezoreriei și situația financiară
pe parcursul mai multor exerciții financiare. Rata disponibilităților este calculată în tabel ul nr. 3.6

Tabelul nr. 3.6
Rata disponibilităților la S.C . NORALEX S.R.L
Nr.crt. Specificație UM Simbol
2015 2016
1 Creanțe Lei 5653 6812 Cr
2 Active circulante Lei 686.469 701.142 Ac
3 Rata creanțelor % 0.008 0.009 Rcr = Cr / Ac
4 Indicele de creștere a
creanțelor – 1.74 1.20 IcCr = Cr n / Cr 0
5 Indicele de creștere a
activelor circulante – 0.94 1.02 IcAc = Ac n / Ac 0

21

Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Disponibilități Lei 668 2634 Dbp
2 Active circulante Lei 686.469 701.142 Ac
3 Rata disponibilităților % 0.95 0.88 Rdb = Dbp /
Ac
4 Valoarea minim acceptată – 30 30 Min
5 Valoarea maxim
admisibilă – 50 50 Max
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Conform tabelului de mai sus, rata disponibilităților a scăzut în anii de referință deoarece:
disponibilitățile au crescut în anul 2016 față de anul 2015 respectiv au crescut și activele circulante
tot în anul 2016. Această rată a disponibilităților, arat ă gradul de lichiditate a activului, valoarea sa,
din punct de vedere informațional, fiind importantă pentru a analiza dinamica trezoreriei și situației
financiare pe parcursul unui exercițiu financiar.
Tabelul nr. 3.7
Structura disp onibilităților la S.C. NORALEX S.R.L
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Conform tabelului anterior, tabelul 3.7. structura disponibilităților la S.C. Noralex S.R.L.
constă în: disponibilități, care în anul 2016 au înregistrat o creștere față de anul 2015 respectiv,
creștere înregistrată de disponibilitățile din casă și conturi la bănci respectiv alte valori lichide.
Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Disponibilități Lei 668 2634 Dbp
2 – din casă și conturi
bancare Lei 640 2339 ccb
3 – alte valori lichide Lei 28 295 avl
4 Rata disponibilităților
lichide % 0.95 0.88 Rdl = ccb /
Dbp
5 Rata altor valori lichide – 0,04 0,111 Ralv = avl /
Dbp

22
Datorită acestor creșteri, rata disponibilităților bănești a înregistrat o scădere în anul 2016 față de
anul 2015

3.2. Analiza structurii pasivului

3.2.1. Dinamica pasivului contabil la S.C.NORALEX S.R.L
Tabelul nr. 3.8
Pasivul la S.C. NORALEX S.R.L.

Specificație Perioada de analiză Indice de evolutie
(2016/2015)
2015 2016
Capital social 200 200 1
Rezerve 256.066 256.066 1
Rezultatul exercițiului, profit 54.424 54.431 1
Capitaluri proprii – total 467.544 408.106 0,87
Împrumuturi și datorii
asimilate 15.095 2.775 0,18
Furnizori și conturi asimilate – – –
Clienți – creditori 9.746 22.892 2,3
Alte datorii 46.179 47.679 1,03
Datorii – total 524.173 578.473 1,10
Total pasiv 991.267 986.129 0,99
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

23

Figura 3.2.Dinamica pasivului contabil la S.C. Noralex S.R.L.

Conform tabelului 3.8, dinamica pasivului contabil la S.C. Noralex S.R.L. a constat în: o
scădere a capitalurilor proprii în anul 2016 față de anul 2015 datorită scăderii profitului; datoriile au
înregistrat o creștere în anul 2016 față de anul 2015 deoarece s -a înregistrat o creștere în ceea ce
privesc creditorii respectiv alte datorii, de aici rezultă și scăderea totalului de pasive cu aproximativ
1%.

3.2.2. Analiza structurii pasivului

Ratele de structură ale pasivului eviden tțiază modul de structurare a surselor de finanțare în
funcție de proveniența și gradul de exigibilit tate al acestora. Prin nivelul acestor rate se poate
identifica existența sau inexistența unei structuri financiare adecvate, rezultat al politicii promovate
de managementul unității.
Ratele de structură a le pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii, prin
punerea în evidență a unor aspecte privind stabilitatea și autonomia financiară a acesteia.

Capitaluri proprii Datorii Total pasive
2015 467544 524173 991267
2016 408106 578473 986129020000040000060000080000010000001200000

24

a) Analiza stabilității financiare
Rata stabilității financiare (Rsf) reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare
cu caracter permanent față de total resurse. Ponderea capitalului permanent în resursele financiare
reflectă caracterul permanent al finanțării act ivității, conferind un grad ridicat de siguranță prin
stabilitate în finanțare. Calculul stabilității financiare este prezentat în Tabelul nr. 3.9 :

Tabelul nr. 3.9
Stabilitatea financiară la S.C. NORALEX S.R.L.

Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Capital permanent Lei 470.352 423.223 Cpm = Cp + Dtml
2 Indicele de creștere a
capitalului permanent – 0.97 0.86 IcCpm = Cpm n /
Cpm 0
3 Pasiv total – 991.267 986.129 Pt = Cpm + Dts
4 Indicele de creștere a
pasivului Lei 0.94 0.99 IcPt = Pt n / Pt 0
5 Rata stabilității
financiare % 0.47 0.41 Rsf = Cpm / Pt
6 Valoarea minim
acceptată % 50 50 Min
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii
În perioada analizată, S.C. Noralex S.R.L., rata stabilității financiare a înregistrat o
scădere în anul 2016 față de anul 2015 deoarece capitalul permanent a fost mai mic în 2016 față de
2015 respectiv, pasivele totale ce au înregistrat o scădere în anul 2016 față de anul 2015. Rata
stabilității financiare arată măsura în care S.C. Noralex S.R.L. dispune de anumite resurse financiare
cu un caracter permanent față de total resurse.

b) Analiza gradului de finanțare curentă
Rata resurselor curente (Gfc) , adică gradul de finanțare curent, reflectă măsura în care
resursele curente participă la formarea resurselor totale și la activități (Tabelul nr. 3.10 ) :

25

Tabelul nr. 3.10
Gradul de finanțare curent la S.C. NORALEX S.R.L.

Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Datorii pe termen scurt Lei 520.915 578.023 Dts
2 Pasiv total Lei 991.267 986.129 Pt = Cpm + Dts
3 Gradul de finanțare curent % 0.52 0.58 Gfc = Dts / Pt
4 Valoarea maxim acceptată % 50 50 Max
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

În perioada analizată, 2016 -2015, gradul de finanțare curent, ce arată măsura în care
resursele curente pot participa sau participă la formarea resurselor totale, în anul 2016 se
înregistrează o creștere față de anul 2015 deoarece valoarea pasivelor totale și datoriilor pe termen
scurt au crescut în anul 2016 în comparative cu anul anterior.
3.3. Structura resurselor pe surse de proveniență

A) Analiza autonomiei financiare
Autonomia financiară pune în evidență măsura în care sursele de finanțare aparțin
proprietarului. Cu cât sursele proprii dețin o pondere mai mare în totalul surselor de finanțare cu
atât autonomia financiară a întreprinderii este mai ridicată.
Rata autonomiei financiare globale (Rafg) arată cât din patrimoniul firmei este finanțat pe
baza resurselor proprii (Tabelul nr. 3.11).

26
Tabelul nr. 3.11
Autonomia financiară la S.C. NORALEX S.R.L.

Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Capital propriu Lei 467.544 408.106 Cp
2 Indicele de creștere a
capitalului propriu – 1 0.87 IcCp = Cp n / Cp 0
3 Pasiv total Lei 991.267 986.129 Pt = Cp + Dtml +
Dts
4 Indicele de creștere a
pasivului – 0.94 0.99 IcPt = Pt n / Pt 0
5 Autonomia financiară
globală % 0.47 0.41 Rafg = Cp / Pt
6 Valoarea minim
acceptabilă % 50 50 Min
Sursa : situații finan ciare anuale și calcule propri

Conform tabelului 3.11. se constată că: indicele de creștere a capitalului propriu a scăzut în
2016 cu 0,87% față de anul 2015 datorită faptului că în anul 2016 capitalul propriu a scăzut
înregistrând suma de 408.106 lei față de anul 2015 în care capitalul propriu a fost de 467.544.De
asemenea, și pasivele totale au scăzut în 2016 față de anul 2015. Datorită acestui fapt, autonomia
financiară globală a scăzut în anul 2016 înregistrând un procentaj de 0,41% față de anul 2015 în care
a fost de 0,47%.

Figura 3.3 . Autonomia financiară la S.C. Noralex S.R.L. 1
0,470,87
0,41
00,20,40,60,811,2
Indicele de creștere a capitalului propriu Autonomia financiara globala
2015 2016

27
Tabelul nr. 3.12
Indicele autonomiei financiare globale la S.C. NORALEX S.R.L.
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

În anul 2016 capitalul propriu a înregistrat o scădere cu suma de 408.106 lei față de anul
2015, acest lucru a dus la scăderea indicelui de creștere a capitalului propriu în anul 2016 cu 0,87%
față de anul 2015 care a avut un procentaj de 1%. Indicele de creștere a datoriilor a crescut în 2016
cu 1,10%, deoarece datoriile totale au crescut și ele în anul 2016 față de anul 2015. Așadar, indicele
autonomiei globale a înregistrat o scădere în anul 2016 față de anul 2015.
Tabelul nr. 3.13
Autonomia financiară la termen la S.C. NORALEX S.R.L.

Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Capital propriu Lei 467.544 408.106 Cp
2 Indicele de creștere a
capitalului propriu – 1 0.87 IcCp = Cp n / Cp 0
3 Capital permanent Lei 470.352 423.223 Cpm = Cp + Dtml
4 Indicele de creștere a
capitalului permanent – 0.97 0.86 IcCpm = Cpm n /
Cpm 0
5 Autonomia financiară la
termen % 0.99
0.96 Raft = Cp / Cpm
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii
Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Capital propriu Lei 467.544 408.106 Cp
2 Indicele de creștere a
capitalului propriu – 1 0.87 IcCp = Cp n / Cp 0
3 Datorii totale Lei 523.723 578.023 Dt = Dtml + Dts
4 Indicele de creștere a
datoriilor – 0.89 1.10 IcDt = Dt n / Dt 0
5 Indicele autonomiei
globale % 0.89 0.70 Iafg = Cp / Dt
6 Valoarea minim
acceptabilă % Min

28
Conform tabelului 3.13, capitalul propriu a scăzut în anul 2016 față de anul 2015 cu
59.438 lei, acest lucru a dus la o scădere a indicelui de creștere a capitalului prorpiu în anul 2016
față de anul 2015. Capitalul permanent a înregistrat și el o scă dere în anul 2016 cu 47.129 lei față de
anul 2015. Indicele de creștere a capitalului permanent a înregistrat o scădere în 2016 față de 2015.
.
Analiza îndatorării
Ratele de îndatorare exprimă în mărimi relative nivelul datoriilor pe care le are firma în
raport, fie cu totalul surselor de finanțare, fie doar cu resursele proprii.
Rata îndatorării globale (Rîg) a comparat ansamblul datoriilor pe care le are firma față de
creditorii săi (Tabelul nr. 3.14 ), indiferent dacă sunt de natură fi nanciară sau nu, cu totalul surselor
de finanțare.
Tabelul nr. 3.14
Îndatorarea globală la S.C. NORALEX S.R.L.

Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Datorii totale Lei 524.173 578.473 Dt = Dtml + Dts
2 Indicele de creștere a
datoriilor totale – 0.89 1.10 IcDt = Dt n / Dt 0
3 Pasiv total Lei 911.267 986.129 Pt = Cp + Dtml +
Dts
4 Indicele de creștere a
pasivului – 0.94 0.99 IcPt = Pt n / Pt 0
5 Rata îndatorării
globale % 0.57 0.58 Rig = Dt / Pt
6 Valoarea maxim
admisibilă % 50 50 Max
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

În perioada analizată se poate observa că: datoriile totale au crescut în 2016 față de anul
2015 cu 54.300 lei, datorită acestui fapt, indicele de creștere a datoriilor totale a înregistrat o
creștere în 2016 cu un procentaj de 1,10% față de anul 2015 cu 0,86%. În anul 2016, pasivul total a
crescut față de anul 2015, indicele crescând și el. Din aceste cauze rata îndatorării globale a crescut

29
în 2016 față de anul 2015. Rata îndatorării globale exprimă nivelul datoriilor pe care firma le are în
raport cu totalul surselor de finanțare.
Tabelul nr. 3.15
Indicele îndatorării globale la S.C. NORALEX S.R.L.

Nr.crt.
Specificație
UM Perioada de analiză
Simbol 2015 2016
1 Datorii totale Lei 524.173 578.473 Dt = Dtml + Dts
2 Indicele de creștere a
datoriilor totale – 0.89 1.10 IcDt = Dt n / Dt 0
3 Capital propriu Lei 467.544 408.106 Cp
4 Indicele de creștere a
capitalului propriu – 1 0.87 IcCp = Cp n / Cp 0
5 Indicele îndatorării
globale % 1.12 1.41 Iig = Dt / Cp
6 Valoarea maxim
admisibilă % 50 50 Max
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii
În anul 2016 datoriile totale au crescut față de anul 2015 cu 54.300 lei, fapt ce a condus
la creșterea indicelui de creștere a datoriilor totale în anul 2016 cu un procentaj de 1,10% față de
anul 2015. Capitalul propriu a înregistrat o scădere în anu l 2016 față de anul 2015. Indicele
îndatorării globale a crescut în anul 2016 cu un procentaj de 1,41% iar în 2015 a avut un procentaj
de 1,12%; acești indice a crescut în anul 2016 deoarece: datoriile totale au crescut în 2016 iar
capitalul propriu a scăz ut în anul 2016 față de anul 2015.
Tabelul nr. 3.16
Ratele de structură ale activului și pasivului patrimonial în perioada 2015 -2016

Nr.crt.
Indicatori Perioada de analiză
%
2015 %
2016
1 Rata activelor imobilizate 30% 28%
2 Rata imobilizărilor corporale 30% 28%
3 Rata activelor circulante 69% 71%
4 Rata stocurilor 68% 70%
5 Rata creanțelor 0.5% 0.6%
6 Rata disponibilităților 95% 88%
7 Rata stabilității financiare 47% 41%
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

30

3.4. Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment poate fi considerat ca o marjă -de securitate ce contribuie la sprijinirea
înreprinderii de a rezista în fața unor situații de risc, asigurând echilibrul financiar al întreprinderii
pe termen lung. Fondul de rulment și nevoia de fond de rulment, împreună cu situația și trezoreria
netă stau la baza realizării analizei echilibrului financiar.
Fondul de rulment poate fi determinat prin următoarele formule:
• FR = resurse permanente – nevoi permanente
• FR = nevoi temporare – resurse temporare
Tabelul nr. 3.17

Analiza fondului de rulment

Nr.crt.
Indicatori
UM
Simbol Perioada de analiză
2015 2016
1 Resurse permanente lei Rp 937.896 831.329
2 Nevoi permanente lei Np 304.798 284.987
3 Resurse curente lei Rc 521.365 578.473
4 Nevoi curente lei Nc 686.672 701.572
5 Disponibilități bănești lei Db 668 2.634
6 Datorii curente lei Dc 520.915 578.023
7 Fondul de rulment lei FR = Rp – Np 633.098 546.342
8 Necesarul de fond de
rulment lei NFR = (Nc – Db) –
(Rc – Dc) -356.276 -457.558
9 Trezoreria netă lei TN = FR – NFR 276.822 88.784
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Scaderea fondului de rulment de la an la an indică o înrautatire a echilibrului financiar al
întreprinderii, practic capitalurile permanente nu finanțează o parte a activelor circulante. În
consecință, firma nu își poate reînnoi stocurile și creanțele prin marja de siguranță pe care o deține.

31

3.5 Analiza lichidității

În practic ă se utilizează următorii indicatori (Tabelul nr. 3.18 ) :
a) Rata lichidită ții curente (lichiditatea generală) reprezintă capacitatea activelor curente de
a face fa ță datoriilor curente ale întreprinderii:
 Rata lichidități ii curente = activ curent / pasiv curent
b) Rata lichidită ții intermediare (reduse) eviden țiază capacitatea activelor curente, mai pu țin
stocurile de a face fa ță datoriilor curente ale întreprinderii:
 Rata lichidității intermediare sau testul acid = activ curent – stocuri / pasiv curent
c) Rata lichidită ții imediate (efective) măsoară gradul în care trezoreria acoperă datoriile
scadente .
Tabelul nr. 3.18
Analiza lichidității

Nr.crt.
Indicatori
UM
Simbol Perioada de analiză
2015 2016
1 Activ curent Lei Ac 686.469 701.142
2 Pasiv curent Lei Pc 686.469 701.142
3 Stocuri Lei St 680.148 691.696
4 Disponibilități Lei Ds 668 2.634
5 Rata lichidității curente % Rlc = Ac / Pc 1.31 1.21
6 Rata lichidității
intermediare % Rli = Ac -St /
Pc 0.012 0.016
7 Rata lichidității imediate % Rlim = Ds /
Pc 0.001 0.004
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Potrivit datelor din tabel, în cei doi de analiză, activul curent a crescut în anul 2016
înregistrând o sumă de 701.142 lei față de anul 2015. Pasivul curent, stocurile și disponibilitățile au
înregistrat și ele o creștere în anul 2016 față de anul 2015. Din aceste motive, rata lichidității
intermediare a cresc ut în anul 2016 cu un procentaj de 0,016 față de anul 2015.

32

3.6 Analiza indicatorilor solvabilității

Solvabilitatea constituie aptitudinea firmei de a face față scadențelor pe termen mediu și
lung și depinde de mărimea datoriilor pe termen mediu și lung.
Solvabilitatea este rezultatul echilibrului dintre fluxurile de încasări și fluxurile de plăți.
Solvabilitatea reflectă capacitatea firmei pentru achitarea datoriilor exigibile din resurse
disponibile și exprimă ”aptitudinea întreprinderii să facă față la scadența plăților pe termen mediu și
lung”.
Solvabilitatea este apreciată prin compararea între lichiditatea activului și exigibilitatea
pasivului din bilanț și prin utilizarea ratelor de structură a pasivului ce caracterizează îndatorarea și
autonomia financiară a firmei.
Pentru analiza solvabilității se folosesc următorii indicatori (Tabelul nr. 3.19 ):
 Activul net contabil (ANC)
ANC = Total activ – Total datorii
Acest indicator oferă o imagine a solvabilității globale a firmei și a dimensiunii capitalului
propriu, constituind o grație pentru creditori în cazul evoluției nefavorabile a activității firmei.
 Rata solvabilității generale (Rsg)
Rsg = Activ total / Datorii totale
Acest indicator „arată măsura în care activele totale ale firmei pot acoperi datoriile totale”,
iar valoarea acestui indicator devine importantă pentru creditorii firmei deoarece constituie garanția
activului net al întreprinderii.
 Rata îndatorării totale (Rd)
Rd = Datorii totale / Capital propriu
Acest indicator exprimă nivelul de acoperire a datoriilor firmei din capitaluri proprii.
 Capacitatea de îndatorare (Cd) exprimă ponderea capitalului propriu în capitalul permanent.

33
Tabelu l nr. 3.19
Analiza solvabilității

Nr.crt.
Indicatori
UM
Simbol Perioada de analiză
2015 2016
1 Activ total lei At 991.267 986.129
2 Datorii totale lei Dt 523.723 578.023
3 Capital propriu lei Kpr 467.544 408.106
4 Capital permanent lei Kper 470.352 423.223
5 Activul net contabil lei ANC = At – Dt 467.544 408.106
6 Rata solvabilității generale % Rsg = At / Dt 1.89 1.70
7 Rata îndatorării totale % Rd = Dt / Kpr 1.12 1.41
8 Capacitatea de îndatorare – Cd = Kpr / Kper 0.99 0.96
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

În privința solvabilității generale, aceasta a avut o valoar e în anul 2015 o valoare optimă,
ceea ce înseamnă că începând cu anul 2015 întreprinderea a avut capacitatea de a -și achita datoriile
la scadență, de ci este solvabilă. Rata indatorarii totale a crescu t in anul 2016 fata de anul 2015
deoarece datoriile totale au inregistrat o valoare mai mare in 2016 fata de 2015 iar capitalul propriu
a scazut in 2016 fata de 2015.

3.7 Analiza ratelor de rentabilitate

Rentabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit în relația cu propriile
interese, respectiv în zona economică (în activitatea de producție). Performanța economică se
măsoară prin rate de performanță numite rate de profitabilitate și rate de rentabilitate. Analiza
ratelor de rentabilitat ee sunt prezentate in tabelul nr. 3.20.

34
Analiza ratelor de rentabilitate
Tabelul nr. 3 .20

Nr.crt.
Indicatori
UM
Simbol Perioada de analiză
2015 2016
1 Venitul din exploatare Lei Vt 287.307 166.954
2 Cheltuieli din exploatare Lei CHt 283.380 225.444
3 Rezultatul din exploatare Lei Rexpl 3.927 -58.490
4 Rezultatul curent Lei Rc 814 -57.769
5 Rezultatul net Lei Rn 4741 -116.259
6 Capital propriu Lei Kpr 467.544 408.106
7 Activ total lei At 991.267 986.129
8 Rentabilitate economică – Re = Rexpl /
At 0.003 -0.05
9 Rentabilitatea financiară – Rf = Rn / Kpr 0.010 -0.28
10 Rentabilitatea cheltuielilor – RCHt = Rn /
CHt 0.016 -0.51
11 Rentabilitatea veniturilor – RVt = Rn / Vt 0.01 -0.69
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

În ceea ce privește ratele de rentabilitate financiară, se poate constata că rata
rentabilității capitalului propriu înregistrează o scadere în anul 2016 față de anul 2015, scadere
care este cauzată de scaderea capitalurilor proprii cu 0,8% și a rezultatului net al exercițiului.
La nivelul ratelor de rentabilitate economică se poate observă că toți indicator ii cuprinși
au un val ori negative în anul 2016 față de anul 2015.

35

CAPITOLUL 4 . PERFORMANȚA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ȘI
PIERDERE

Starea de performanță economico – financiară a unei i firme constituie o problemă deosebit
de importantă și mai ales stringentă pentru firmele aflate într -o anumită penurie de capital și
lichidități.
Analiza orientată spre stud iiul performanței economico – financiare ale firmei, evoluția și
perspectivele ac estora furnizează informaț iii utile managerilor dar și partenerilor externi.
Documentele contabile care expri imă cum s -a ajuns la respectiva stare patrimonială finală,
care au fost fluxurile de venituri și cheltu iieli care au marcat traiectoria întreprinderii între începutul
și sfârșitul exercițiului financiar, îl reprezin ttă contul de profit și pierdere.
Acesta constituie o sinteză a conta abilității de flux la nivel microeconomic, deoarece pune în
evidență fluxurile de valoare care au contrib uuit la creșterea sau micșorarea bogăției unei firme.
Analiza performanțelor pe baza contu llui de profit și pierdere la societatea piscicola Noralex ,
Vlădeni este realizată prin măsurarea indicator iilor: cifr ă de afaceri, producția exercițiului, valoarea
adăugată și marja comercială.

4.1. Dinamica rezultatelor societății piscicole

În tabelul de mai jos sunt prezentate veniturile și cheltuielile precum și re zultatele realizate în
anii 2015 și 2016 la S.C. NORALEX S.R.L. extrase din contul de profit și pierdere.

36
Tabelul nr. 4 .1
Contul de profit și pierdere

Nr.
crt.
Elemente Perioada de analiză Dinamica
2015
– lei – 2016
– lei – %
2016 / 2015
1 Venituri din vânzarea mărfurilor 2.558 5.135 2
2 Producția vândută 223.949 147.671 0,65
3 Cifra de afaceri 226.507 152.806 0,67
4 Alte venituri din exploatare 93.140 6.338 0,06
5 Venituri din exploatare – total 287.307 166.954 0,58
6 Cheltuieli privind mărfurile -4.464 4.518 -1,01
7 Cheltuieli materiale – total 71.997 47.613 0,66
8 Cheltuieli cu lucrări și servicii
executate la terți 64.068 57.143 0,89
9 Cheltuieli cu impozite, taxe și
vărsăminte asimilate 8.882 8.408 0,94
10 Cheltuieli cu personalul – total 53.901 53.232 0,98
11 Alte cheltuieli de exploatare 73.717 67.842 0,92
12 Cheltuieli cu amortizări și
provizioane – – –
13 Cheltuieli de exploatare – total 283.380 225.444 0,79
14 Rezultatul din exploatare 3.927 -58.490 -14,89
15 Venituri financiare – total 316 – –
16 Rezultatul financiar – – –
17 Rezultatul curent 3.113 721 0,23
18 Venituri totale 287.623 166.954 0,58
19 Cheltuieli totale 286.809 226.165 0,78
20 Rezultatul brut al exercițiului 814 -57.769 -70,96
21 Rezultatul net al exercițiului 7 -59.211 -8.458,71
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

37

Figura nr. 4.1. – Ponderea veniturilor și cheltuielilor totale

Figura nr. 4.2. – Evoluția profitului brut

Venituri totale Cheltuieli totale
2015 287623 286809
2016 166954 226165050000100000150000200000250000300000350000
Profitul brut
2015 3113
2016 7213113
721
0500100015002000250030003500

38

Figura nr. 4.3. – Cifra de afaceri a societății piscicole

4.2. Cifra de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă venitur iile totale obținute din activitatea comercială a unei
întreprinderi într -o perioadă de timp determina ttă (de regulă un an).
Cifra de afaceri este indicatorul fundame nntal al activității oricărei întreprinderi, fiind situat
în fruntea indicatorilor de performanță în măsu rra în care condiționează mărimea profitului și a ratei
rentabilității.
În funcție de nivelul cifrei de afaceri se poate preciza dacă întreprinderea este sufic ient de
importantă, dacă este semnificativă raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului, analiza
acesteia permițând și o raportare permanentă la poziția strategică a firmei.
Orice întreprindere este interesată de creșterea cifrei de afaceri în vederea obținerii unui
profit cât mai mare sau a uneia moderate, dar cu grad de certitudine în viitor.
Conceptual cifra de afaceri poate fi abordată că cifră de afaceri totală, cifră de afaceri medie,
cifră de afaceri marginală.
Cifră de afaceri totală (CA) exprimă volumul total al afacerilor unei firme evaluate în
prețurile pieței, respectiv încasările totale. Cifra de afaceri
2015 226507
2016 152806050000100000150000200000250000LEI

39
Cifră de afaceri medie (CA) reflectă încasarea realizată pe un produs: CA = CA/q, unde q
reprezintă volumul fizic al vânzărilor totale.
Cifră de afaceri marginală (CA m) exprimă variația încasărilor unei firme la creșterea sau
scăderea cu o unitate a cantității vândute: CA m = Δ CA/Δ Q (Tabelul nr. 4 .2).

Tabelul nr. 4.2
Analiza cifrei de afaceri

Nr.crt.
Indicatori
Simbol Perioada de analiză
2015 2016
1 Cifra de afaceri ( lei) CA 226.507 152.806
2 Producția vândută ( lei ) Q 223.949 147.671
3 Număr mediu salariați NS 4 4
4 Cifra de afaceri medie funcție de
producție CA/Q 1,01 1,03
5 Cifra de afaceri medie funcție de
salariați CA/ NS 56.626,75 38.201,5
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Cifra de afaceri medie funcție de producția realizată:
CA medie = CAtotală
Q
CA medie 2015 = 226 .507
223 .949 = 1,01 lei/kg
CA medie 2016 = 152 .806
147 .671 = 1,03 lei/kg

Societatea piscicol ă are în 2015 o cifră de afaceri medie în funcți e de producția realizată
de 1,01 lei/kg datorită scăderii cifrei de afaceri și creșterii producției iar în 2016 această a crescut la
1,03 lei/kg.

40
Cifra de afaceri medie funcție de numărul de salariați ai firmei:
CA medie = CAtotală
Nr.salariați
CA medie 2015 = 226 .507
4 = 56.626,75 lei/salariat
CA medie 2016 = 152 .806
4 = 38.201,5 lei/salariat

Cifră de afaceri medie în funcție de numărul de salariați al societății piscicole se prezintă
astfel: în 2015 aceasta a scăzut la 56.626,75 lei/angajat ca și în cazul cifrei de afaceri medie în
funcție de producția realizată datorită scăderii cifrei de afaceri și în 2016 această a scazut, la suma
38.201,5 lei/angajat, datori tă scaderii cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri marginală:
CA marg = CAt
Qv
CA marg = 152 .806 −226 .507
147 .671 −223 .949 = – 0,96 lei/buc.

Societatea piscicola prezintă în 2015 o cifră de afaceri marginală negativă și anume -0,52
lei/buc din cauză că în 2015. În 2016 a fost tot negativă la – 0,96 lei/buc datorită faptului că în 2016
produ cția este mai mică decât în 2015 .

Principalele probleme ale analizei cifrei de afaceri sunt următoarele:
a) analiza dinamicii
b) analiza structurii
c) analiza factorială

a) Analiza dinamicii cifrei de afaceri
Analiza dinamicii cifrei de afaceri se face cu bază fixă sau cu bază în lanț, practic se analizează
cifra de afacer i de la o perioadă dată (minim 2 ani), și se identifică creșterile sau scăderile anuale
comparativ cu anul 0 al perioadei (comparație cu bază fixă) sau comparativ cu anul n -1 al perioadei
(Tabelul nr. 4.3).

41
Tabelul nr. 4.3
Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Nr.crt.
Cifra de afaceri în anii
– lei – Variația în mărimi
absolute
– lei – Indicele de creștere
– % – Ritmul anual de
creștere
– % –
2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016
1 226.507 152.806 -102.000 -176.155 0,68% 0,46% -17.02 -31,84
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

1) Variația în mărimi absolute:
 CA = CA 1 – CA 2
 CA 2015 = CA 2015- CA 2014 = 226.961 – 328.961 = – 102.000 lei
 CA 2016 = CA 2016- CA 2014 = 152.806 – 328.961 = -176.155 lei
2) Indicele de creștere a cifrei de afaceri:
ICA = CA1
CA2
ICA2015 = CA2015
CA2014 = 226 .507
328 .961 = 0,68 %
ICA2016 = CA2016
CA2014 = 152 .806
328 .961 = 0,46 %

3) Ritmul anual de creștere
R̅= (√CAn
CA0n−1-1)*100 unde n = numărul anilor
R̅2015= (√CA2015
CA2014-1)*100= (√226 .507
328 .961-1)*100= – 17,02 %
R̅2016= (√CA2016
CA2014-1)*100= (√152 .806
328 .961-1)*100= -31,84 %

Variația în mărimi absolute a cifrei de afaceri se prezintă în 2015 negativă, pentru că în
acest an societatea a înregistrat o cifră de afaceri mai mică decât în 2014 cu 102.000 lei iar în 2016 a
avut loc o scădere a cifrei de afaceri la 176.155 lei față de anul de bază.

42
Indicele de creștere în 2015 a fost negativ la 0,68 % și în anul următor este tot negativ
datorită scăderii cifrei de afaceri în anul 2016, indicele fiind 0,46%. În ceea ce privește ritmul anual
de creștere acesta se prezintă negativ în 2015 ( – 17,02%) iar în 2016,de asemenea,o scădere până la –
31,84% datorită scăderii cifrei de afaceri în anul 2016 față de anul 2014.

b) Analiza structurii cifrei de afaceri

Analiza structurii cifrei de afaceri presupune gruparea elementelor care conduc la realizarea
cifrei de afaceri pe grupe de influență omogene pe grupe de produse, pe grupe de clienți, pe
sectoare de activitate, etc.
Analiza cifrei de afaceri prezintă o importanță deosebită deoarece modificarea acesteia se
reflectă asupra principalilor indicatori economico – financiari precum și asupra eficienței activității
societății comerciale.
Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variaț iilor înregistrate pe
diverse trepte structurale (tip de activitate, sector de activitate, grupe de produse, produse, secții,
unități și tipuri de unități, categorii de clientelă etc.), explicarea acestor variații și a implicațiilor lor
asupra rezultat elor economico – financiară ale întreprinderii.
În funcție de mărimea și sensul acestor influențe se pot face aprecieri cu privire la
contribuția pozitivă sau negativă a veniturilor din activitatea de bază sau a celor din alte activități la
modificarea totală a cifrei de afaceri a întreprinderii. De regulă contribuția principală la modificarea
cifrei de afaceri totale revine veniturilor din activitatea de bază.
În funcție de schimbările intervenite în mărimea acestor ponderi se poate face o analiză
structurală a cifrei de afaceri precum și aprecierea asupra schimbărilor intervenite în ponderea cifrei
de afaceri din activitatea de bază și din alte activități.
Ponderea fiecărui produs al societății piscicole care a stat la baza realizării cifrei de afaceri pe
cei trei ani este prezentată în Tabelul nr. 4.4 :

43
Tabelul nr. 4.4
Analiza structurii cifrei de afaceri

Nr.crt.
Perioada
de analiză
Cifra de
afaceri
– lei – Produse
Crap
romanesc Caras Cten Salau Biban
– lei – – lei – – lei – – lei – – lei –
1 2015 226.507 32.500 38.900 22.600 64.800 67.707
2 2016 152.806 48.482 52.282 4.281 8.300 39.461
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Figura 4.4 .-Ponderea produselor in totalul cifrei de afaceri din anul 2015

Crap romanesc
14%
Caras
17%
Cten
10%
Șalău
29%Biban
30%2015

44

Figura 4.5 .-Ponderea produselor in totalul cifrei de afaceri din anul 2016
c) Analiza factorială a cifrei de afaceri
Un obiectiv important al analizei cifrei de afaceri îl constituie analiza factorială a acesteia
pe baza unor modele deterministe de tip multiplicativ sau produs între factori. Astfel, mărimea
cifrei de afaceri într -o întreprindere depinde de volumul fizic al producției vândute și de prețul de
vânzare pe unitate de produs.
Există mai multe mode le factoriale de analiză a cifrei de afaceri și anume: în raport cu forța
de muncă, dotarea tehnică, stocuri etc.
Principalele tipuri de modele utilizate sunt:
a) modelul factorial de analiză a cifrei de afaceri care pune în evidență corelația dintre forța
de muncă și cifra de afaceri (Tabelul nr. 4 .5).
CA = NS*Qf
NS∗CA
Qf
în care: NS – număr mediu de salariați;
Qf – producția fabricată;
Qf
NS – productivitatea medie a muncii
CA
Qf – gradul de valorificare a producției obținute și destinată vânzării

Crap romanesc
32%
Caras
34%Cten
3%Șalău
5%Biban
26%2016

45
Tabelul nr.4.5
Modelul factorial de analiză a cifrei de afaceri care pu ne în evidență corelația dintre forța de muncă
și cifra de afaceri

Nr.crt.
Indicatori
Simbol Perioada de analiză
2015 2016
1 Cifra de afaceri (lei) CA 226.507 152.806
2 Producția vândută (lei ) Qf 223.949 147.671
3 Număr mediu salariați NS 4 4
4 Productivitatea muncii
(lei/salariat) Qf/NS 56.626,75 38.201,5
5 Gradul de valorificare a
producției CA/Qf 1,01 1,05
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Acest model de analiză factorială arată cu cât a influențat productivitatea muncii , cifra de
afaceri, iar aceasta a prezentat în 2015 la 56.626,75 lei/angajat iar în 2016 la 38.201,5 lei/angajat și
gradul de valorifi care a producției a fost, în 2015 de 1,01 lei iar în 2016 de 1,05 lei la 1 leu cifră de
afaceri.

b) modelul de analiză care exprimă corelația dintre potențialul tehnic și cifra de afaceri
(Tabelul nr. 4 .6).
CA = NS*Mf
NS∗Qf
Mf∗CA
Qf
în care :Mf – valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;
Mf
NS – grad de înzestrare tehnică a muncii;
Qf
Mf – randamentul mijloacelor fixe

46
Tabelul nr. 4 .6

Modelul de analiză care exprimă corelația dintre potențialul tehnic și cifra de afaceri

Nr.crt.
Indicatori
Simbol Perioada de analiză
2015 2016
1 Cifra de afaceri (lei) CA 226.507 152.806
2 Producția vândută (lei ) Qf 223.949 147.671
3 Număr mediu salariați NS 4 4
4 Valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe (lei) Mf 490 530
5 Productivitatea muncii Qf/NS 56.626,75 38.201,5
6 Gradul de înzestrare tehnică a
muncii (lei) Mf/NS 122,5 132,5
7 Randamentul mijloacelor fixe
(lei) Qf/Mf 457,03 278,62
8 Cifra de afaceri la 1 leu producție
fabricată (lei) CA/Qf 1,01 1,05
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Modelul de analiză care exprimă corelația dintre potențialul tehnic și cifra de afaceri arată
gradul de înzestrare tehnică a muncii și randament ul mijloacelor fixe care a scazut de la an la an
deoarece numarul angajatilor a crescut in 2015 respectiv 2016 iar descresterile sunt astfel: în 2015
de 122,5 lei și în 2016 de 132,5 lei iar randamentul a fost de 57,41 lei în 2014, de 457,03 lei în 2015
și de 278,62 lei în 2016 .

c) modelul de analiză care exprimă corelația dintre cifra de afaceri și gradul de a sigurare a
resurselor umane (forța de muncă) cu act ivele circulante (Tabelul nr. 4 .7).
CA = NS*St
NS∗CA
St
în care : St – stocuri;
St
NS – volumul stocurilor ce revine în medie pe un salariat sau gradul de asigurare
cu stocuri a angajaților;
CA
St – viteza de rotație a stocurilor

47
Tabelul nr. 4.7
Modelul de analiză care exprimă corelația dintre cifra de afaceri și gradul de asigurare a resurselor
umane cu activele circulante

Nr.crt.
Indicatori
Simbol Perioada de analiză
2015 2016
1 Cifra de afaceri (lei) CA 226.507 152.806
2 Număr mediu salariați NS 4 4
3 Stocuri (lei) St 680.148 691.696
4 Valoarea stocurilor /angajat (lei) St/NS 170.037 172.924
5 Viteza de rotație a stocurilor
(zile) CA/St 0,33 0,22
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Corelația dintre cifra de afaceri și gradul de asigurare a resurselor umane cu acti vele
circulante a fost de 170.037 lei în 2015 datorită s caderii stocurilor și de 172.924 lei în 2016 datorita
cresterii stocurilor fata de anul 2015 . În ceea ce privește viteza de rotație a ceasta a scăzut în 2015 la
0,33 zile, iar datorită creșterii stocurilor ș i scăderii cifrei de afaceri în 2016 a fost de 0,22 zile.
Din analiz a factorială a cifrei de afaceri constatăm că o influență negativă a avut -o oscilarea
productivității muncii și a randamentul mijloacelor fixe. O influență pozitivă vine doar de la
ponderea mijloacelor fixe.
Analizând cele mai sus amintite se po ate spune că societatea piscicola nu dispune de
mijloace fixe în stare bună de funcționare pentru a face față comenzilor. Din această cauză a scăzut
automat și productivitatea muncii iar mijloacele fixe existente au fost exploatate la maxim. Astfel au
apărut întârzi eri la executarea prestațiilor ceea ce a dus la pierderea de clienți.
Se recomandă:
 evaluarea potențialul ui tehnic al societății piscicole și adaptarea la oferte în funcție de
posibilități,
 renunțarea la piețele generatoare de cheltuieli mari.

48
4.3. Producția exercițiului

Producția exercițiului este indicatorul valoric care dimensionează întreaga activitate
desfășurată de întreprindere în cursul unui exercițiu. Producția exercițiului se compune din bunurile
și serviciile produse de întreprindere, indiferent de destinație: vânzare, stocare sau imobilizare, fiind
apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar. Exprimând nivelul real de activitate al
întreprinderii, acest sold intermediar de gestiune se determină prin însumarea producției vândute cu
producția stocată și cu producția imobilizată.

a) Analiza dinamicii producției
Tabelul nr. 4 .8
Dinamica producției
Nr.
crt.
Indicatori Perioada de analiză Dinamica (%)
2015 2016 2016 /2015
1 Producția vândută (lei) 223.949 147.671 0,65%
2 Producția stocată (lei) -32.340 7.810 -0,24
3 Producția imobilizată (lei) – – –
4 Producția totală (lei) 191.609 139.861 0,72
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Figura 4.6 .-Evoluția producț iei Productia vanduta Productia stocata
2015 223949 -32340
2016 147671 7810-50000050000100000150000200000250000LEI

49

b) Analiza structurii producției

Pentru analiza structurii producției se calculează indicele de structură al producției. Din
acest punct de vedere al structurii producției ne interesează ponderea producției vândute, ponderea
producției stocate și ponderea producției imobilizate în totalul producției firmei.

Indicele de structură a producției totale
IQt = Qv
Qt*100, IQt = Qs
Qt*100, IQt = Qi
Qt*100
Indicele de str uctură a producției pe anul 2015 :
IQt = 223 .949
191 .609*100 = 116,87 % producția imobilizată
IQt = −32.340
191 .609*100 =- 16,87 % producția stocată
Indicele de st ructură a producției pe anul 2016 :
IQt = 147 .671
139 .861*100 = 105,58 % producția imobilizată
IQt = 7.810
139 .861*100 = 5,58% producția stocată

Analiza structurii producției se prezintă astfel: în 2015 aceast a a scăzut cu 17% iar în
2016 a crescut cu 5,58 % față de 2015 datorită preocupării ridicate a societății comerciale de a
produce din ce în ce mai mult.
În ceea ce privește producția stoca tă această este negativă în 2015 din cauză că societatea
nu are stocuri și ca atare trebuie să se împrumute de la terți , iar în 2016 este pozitiva pentru că
societatea este preocupată de a realiza stocuri și din această cauză gradul de îndatorare crește.

4.4. Valoarea adăugată

Valoarea adăugată reflectă plusul de valoare (bogă ție) ob ținut prin activitatea productivă și
comercială a unei întreprinderi. Valoarea adăugată este unul din cei mai importan ți indicatori de
reflectare a performan țelor economico – financiare ale unei firme. Pe baza valorii adăugate
considerăm că poate fi apreciată adevărata dimensiune a acti vității unei firme. Spre deosebire de
cifra de afaceri, care include și valoarea cumpărărilor de materii prime, materiale și servicii care se

50
regăsesc în cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adăugată cuprinde numai echivalentul
activită ții întreprinderii în cauză.
Ca instrument de analiză, valoarea adăugată permite aprecierea performanțelor economico
– financiare ale întreprinderii: puterea economică reală, aportul factorilor de producție la crearea
bogăției acesteia, gradul de integrare economică, contribuția la crearea PIB.
În această accepțiune valoarea adăugată înglobează remunerarea:
 muncii, prin cheltuielile cu personalul;
 capitalului propriu prin dividende;
 capitalului tehnic, prin amortizare;
 capitalului împrumutat, prin dobânzi;
 statului, prin impozite și taxe.
Analiza valorii adăugate la nivel de întreprindere presupune:
a) analiza dinamicii
b) analiza structurii
c) analiza factorilor de influență
Analiza dinamicii valorii adăugate se apreciază cu indicatorul rata de creștere a valorii adăugate
în anul 1 comparativ cu anul 0.
Analiza structurii valorii adăugate presupune analiza elementelor componente respectiv
remunerația muncii, remunerația capitalului propriu, remunerația statului , remunerația creditorilor
și remunerația acționarilor.
Analiza factorilor de influența, factorii de influență a valorii adăugate sunt producția
exercițiului și consumurile intermediare. În acest sens se analizează influ ența producției asupra
valorii adăugate și influența consumurilor intermediare asupra valorii adăugate (Tabelul nr. 4 .9).

51
Tabelul nr. 4.9
Analiza dinamicii valorii adăugate

Nr.crt.
Indicatori Perioada de analiză
2015 2016
1 Cifra de afaceri (lei) 226.507 152.806
2 Vânzări de mărfuri (lei) 2.558 5.135
3 Costul mărfurilor (lei) -4.464 4.518
4 Marja comercială (lei) 1.906 617
5 Producția vândută (lei) 223.949 147.671
6 Producția stocată (lei) -32.340 7.810
7 Producția imobilizată (lei) 0 0
8 Producția totală (lei) 191.609 139.861
9 Consumul intermediar (lei) 283.380 225.444
10 Valoarea adăugată (lei) -89.865 -69.346
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Figura 4.7. -Valoarea adaugata a societatii piscicole

Chiar dacă valoarea adăugată scade în 2015 trendul nu se menține și în 2016 când
înregi strează o scădere de 89.865 respectiv -69.346, influențat de scaderea consumurilor
intermediare față de producția realizată și se remarcă creșterea cheltuielilor pentru a chiziționarea
consumurilor intermediare. Valoarea adaugata
2015 -89865
2016 -69346-100000-90000-80000-70000-60000-50000-40000-30000-20000-100000LEI

52
În perioada analizată, structura valorii adăugate reflectă oscilația cheltuielilor cu personalul,
scăderea cheltuielilor cu amortizarea și a celor cu impozite și taxe realiza rea de către societatea
piscola în anul 201 6 de chel tuieli financiare (Tabelul nr. 4 .10) :

Tabel nr. 4 .10
Analiza structurii valorii adăugate

Nr.crt.
Indicatori
UM Perioada de analiză
2015 2016
1 Valoarea adăugată Lei -89.865 -69.346
2 Cheltuieli cu salariile Lei 53.901 53.232
3 Cheltuieli cu amortizările Lei – –
4 Cheltuielile cu impozite și taxe Lei 8.882 8.408
Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii
Ceea ce a condus la o scădere a valo rii adăugate se explică astfel: cheltuielile cu pers onalul
au înregistrat 53.901 lei în anul 201 5, de asemenea o scadere în 2016 față de 2015 la 53.232 lei, alte
cheltuieli de natura valorii adăugate au avut o scădere la 8.882 lei în 2015, dar această scădere s -a
menținut și în anul 2016 când valoar ea ace stor cheltuieli a ajuns la 8.408 lei.

Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată reprezintă un concept esențial al analizei economice și sociale
realizate la nivelul unei societăți. Aceasta reprezintă bogăția unei întreprinderi și face obiectul
unei mize, atunci când se face referire la repartizarea acesteia la între participanții la activitatea
întreprinderii.
Valoarea adăugată reprezintă un indicator economic care nu apare cu formă de sine
stătătoare în contabilitatea românească. Totodată, acest indicator este utilizat în analiza economică
cu obiectivul de a măsura capacitatea unei națiuni de a produce venituri (capacitatea de a
produce efecte la propriul efort).

53
 Analiza marjei comerciale

Marja comercială se calculează ca diferență între mărfuri și costul de achiziție al mărfurilor.
MC = VM – CM
Marja comercială are sens de valoare adăugată, respectiv, exprimă capacitatea firmei de a
produce efecte la propriul efort. Se calculează și rata marjei comerciale, după relația:
RMC = MC/CA*100
Rata marjei comerciale răspunde la întrebarea: ”Cât la % din cifra de afaceri este marja
comercială?”. Marja comercială, în practică, este echivalentă cu adaosul commercial care cuprinde
salariile, amortizările, impozitele, dobânzile și profitul.

Analiza marjei comercia le și a valorii adăugate la S.C. Noralex S.R.L
Tabelul 4.11

Nr.
Crt.
Indicator
Simbol
U.M
2015
2016 Indince de
evoluție

1 Producția vândută VQv lei 48.769 28.563 0,66
2 Venituri aferete costului
producției în curs de execuție VQs lei 32.340 7810 0,24
3 Venituri din producția de
imobilizări Vqi lei – – –
4 Venituri din producția totală a
exercițiului VQt lei 32.340 7810 0,24
5 Cheltuieli cu materii prime și
materiale consumabile CMM lei 71.977 47.613 0,66
6 Alte cheltuieli materiale Acm lei 35.607 6.984 0,12
7 Alte cheltuieli externe, cu energie
și apă Ace lei 25.874 16.476 0,64
8 Cheltuieli privind
prestațiile externe Cpr lei 64..068 57.143 0,89
9 Consumuri intermediare totale CI lei 197.526 128.216 0,65
10 Venituri din vânzarea mărfurilor VM lei 2.558 5.135 2
11 Cheltuieli privind mărfurile ChM lei -4.464 4.518 1,01
12 Marja comercială MC lei -1906 617 0,32
13 Valoarea adăugată VA lei -0,84 0,40 0,48
14 Cifra de afaceri CA lei 226.507 152.806 0,67
15 Rata marjei comerciale Rmc % -0,84 0,40 0,48
16 Cheltuieli cu personalul Chp lei 53.901 53.232 0,99

54

CAPITOLUL 5 . CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Plecând de la cele prezentate , putem spune că performanța reprezintă gradul în care o
întreprindere reușește să satisfacă atât cerințele mediului intern, cât și ale mediului extern, printr -o
combinație optimă între eficacitate și eficiență. Performanța este o stare de compe tiție a
întreprinderii atinsă printr -un nivel de eficacitate și de productivitate (eficiență) care îi asigură o
prezență durabilă pe piață. Nu se poate să câștigi o cursă fără să știi unde vrei să ajungi și în ce
condiți i, fără să -ți definești traseul pe care vrei să -l parcurgi și resursele de care ai nevoie pentru
susținerea cursei, fără să fii antrenat și motivat pentru câștigarea acesteia.
Fără un management corespunzător , nu se poate vorbi de performanță. Dar aceas tă
performanță are anumite costuri. În mod normal, costurile trebuie să fie mai mici decât rezultatele
obținute, altfel întreprinderea nu generează valoare pozitivă. Prin urmare, dacă eficacitatea este o
măsură a ceea ce se face, eficiența este o măsură a cum se face; pentru că nu este același lucru dacă
în atingerea obiectivelor sale, o întreprindere generează o valoare mai mică sau mai mare. Iar
aceasta valoare se exprimă sub mai multe forme, uneori tangibile, alteori intangibile și este
furnizată clienților, acționarilor, salariaților, partenerilor.
Cu cât întreprinderea va produce mai multă valoare cu atât va avea la dispoziție mai multe
resurse pentru a le investi în lupta competițională pe termen lung. Se poate crea o definiție a
performanței pornind de la următoarele elemente: a realiza ceva pentru un scop dat (a crea valoare);
rezultatul (care poate fi definit în maniere diferite); potențialul de realizare (capacitatea creativă,
fidelitatea clienților); compararea unui rezultat în raport cu referința (internă sau externă, aleasă sau
impusă); competiția (aplicarea conceptelor de progres continuu, a face mai bine decât ultima dată);
judecata, comparație.
Lumea contemporană devine, to t mai mult, o realitate de neconceput fără preocuparea
pentru performanță, reușită și succes. Aceste elemente au devenit motivația, aproape obsedantă, a

55
oricărei întreprinderi care încearcă să se înscrie în exigențele economiei de piață și în competiția
mondială.
Activitatea oricărei firme se concretizează în obținerea de produse, executarea de lucrări și
prestarea de servicii, rațiunea de a exista constituind -o obținerea unei rentabilități scontate.
Încă de acum o jumătate de mileniu, Luca Paciolo arăta în prima lucrare de literatură
contabilă (1494) că „scopul fiecărui negustor este de a dobândi câștig licit și competent pentru
subzistența sa”. De fapt, Paciolo vulgariza ceea ce sesizaseră negustorii italieni: existența oricărei
afaceri este con diționată de obținerea unui câștig, din moment ce ei utilizau la 1434 un instrument
pentru măsurarea performanței – contul de profit și pierdere.
Din această analiză rezultă fapt ul că, deși, societatea piscicola are aproape două decenii nu a
reușit să fie performantă, fapt pentru care aș recomanda următoarele:
 creșterea suprafețelor pentru creșterea profitului
 creșterea productivității prin achiziția de noi utilaje
 prestarea unu i volum mare de lucrări către terți, activitate pe baza căreia se obțin venituri
importante cu cheltuieli relativ scăzute;
 mărirea domenii lor de activitate și/sau introducerea de noi domenii de activitate prin
angajarea de noi persoane
 asocierea cu alte societăți piscicole precum și atragerea de noi investitori.
Chiar dacă societatea piscicola nu și -a îmbunătățit performanțele, la nivel de regiune rămâne
un factor de echilibru în ceea ce privește creșterea veniturile locale precum ș i un sprijin pentru
piscicultorii și producătorii din această zonă.
În final putem afirma că performanța unei întreprinderi realizată prin procurarea resurselor
de producție cu cel mai mic cost urmată de maximizarea rezultatelor și de eficacitatea activității se
realizează în situația î n care aceasta este capabilă să se adapteze la schimbări:
” Pentru adaptarea la schimbări, capacitatea de a privi cu câțiva pași înainte joacă un rol
esențial….”.
Alvin Tofller, ”Șocul viitorului”

56

Bibliografie
1) Achim Monica Violeta, 2009. Analiza economico – financiară . Editura Risoprint, Cluj –
Napoca
2) Allen J. – coord., 1997. Ghidul financiar al întreprinzătorului . Editura București, București.
3) Bătrâncea I., 2001. Analiza financiară pe bază de bilanț . Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca.
4) Bătrâncea I., Trenca I., Bejenaru A., Borlea N., 2007. Analiza performanțelor și riscurilor
bancare. Editura Risoprint, Cluj – Napoca.
5) Brezeanu P., 2002. Gestiunea financiară a întreprinderii. Elemente inspirate din teoria și
practica financiară a Uniunii E uropene (vol. II). Editura Cavallioti, București.
6) Brezuleanu S., 2009. Management în agricultură. Editura Tehnopress, Iași.
7) Chiran A., Elena Gîndu, 2004. Piața produselor agricole și agroalimentare – abordare
teoretică și practică. Editura Ceres, București.
8) Cojoc Doina, 1999. Elemente de contabilitate agricolă . Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
9) Cojoc Doina, Ignat Gabriela, 2009. Contabilitate și analiză economico financiară, Lucrări
practice. Editura ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
10) Cojoc Doina, Ignat Gabriela, Iațco C., 2008. Contabilitate pentru ingineri , Editura Pim, Iași
11) Colasse B., 2009. Analiza financiară a întreprinderii . Editura Tipomoldova, Iași.
12) Demetrescu C. G.,1972. Istoria contabilității . Editura Științifică, Buc urești.
13) Dragotă V., Ciobanu Anamaria, Obreja L., Dragotă M., 2003. Management financiar . Editura
Economică, București.
14) Feleagă N., I. Ionașcu, 1993. Contabilitatea financiară , vol. I, Editura Economică, București.
15) Georgescu N., 1999. Analiza bilanțului contabil . Editura Economică, București.
16) Hoanță N., 2011. Gestiunea financiară a întreprinderii . Colecția Oeconomică, Editura C. H.
Beck, București.
17) Horomnea E., 2010. Audit financiar, Concepte, standarde, norme . Editura Alfa, Iași.

57
18) Ignat Gabriela, Cojoc Doina, 2005. Contabilitatea – noțiuni de bază . Editura ”Ion Ionescu de
la Brad”, Iași.
19) Ignat Gabriela, Cojoc Doina, 2008. Bilanțul contabil și reușita economică . Editura Pim, Iași.
20) Istrate C., 2009. Contabilitatea nu e doar pentru contabili . Editura Univ. Juridic, București.
21) Manațe Daniel, 2006. Diagnosticul și evaluarea întreprinderii cotate și necotate . Editura
Iroval, București.
22) Nica Dumitru, 2006. Evaluarea patrimonială . Editura Universității Naționale de Apărare,
București.
23) Niculescu Maria , 1997. Diagnostic global strategic , Editura Economică, București.
24) Paraschivescu M. D., W. Păvăloaia, 1994. Metodele de contabilitate și analiză financiară .
Editura Neuran.
25) Petrescu S., 1995. De la clasic la modern în analiza economică, în vol. File din cronica
performanțelor învățământului și culturii economice la Iași , Editura Policromia, Piatra Neamț.
26) Popa Dorina, 2010. Analiza economico – financiară . Editura Universității din Oradea.
27) Ristea M., 2005. Contabilitatea financiară a într eprinderii . Editura Universitară, București.
28) Ristea M., Corina – Graziella Dumitru, Cristina Ioanaș, Alina Irimescu, 2009. Contabilitatea
societăților comerciale, vol. I, II. Editura Universitară, București.
29) Stanciu Ion, 1994. Gestiunea financiară a agenților economici . Editura Economică, București.
30) Ștefan G. și colab., 2007 . Economia și filiera produselor agroalimentare . Editura Alfa, Iași
31) Ștefan G., 2008 – Analiza tehnico – economică, Note de curs USAMV – Iași
32) Tabără N., Briciu S., 2012. Actualități și perspective în contabilitate , Editura Tipomoldova,
Iași.
33) Toma C., 2010. Contabilitatea financiară a întreprinderii . Editura Universității Alexandru
Ioan Cuza, Iași.
34) V. Robu, N. Georgescu, 2000. Analiza economico – financiară , Editura Omnia Uni, Brașov.
35) Vintilă Georgeta , 2006. Gestiunea financiară a întreprinderii . Editura Didactică și
pedagogică, București.

58

59

01 0
02 327.888 303.997

03 0 801
04 327.888 304.798

05 720.330 680.148

06 3.247 5.653
07 0
08 1.296 668
09 724.873 686.469
10 2.223 203
11 2.223 203
12

13 572.127 520.915
14 154.519 165.307
15 482.407 470.105

16 15.117 2.808
17
18 450 450
19
20
21
22 450 450
23 450 450
24 0

60

25
F10 – pag. 2
26
27
28

29 200 200
30 200 200
31
32
33
34
35
36 156.600 156.600
37 256.066 256.066
38
39
40
41 56.658 54.424
42 0 0

43 0 7
44 2.234 0
45
46 467.290 467.297
47
48
49 467.290 467.297

61

F20 – pag. 1
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE PRESCURTAT
Cod 20 la data de 31.12.2015 – lei –
Denumirea indicatorilor Nr.
rd. Exercițiul financiar
2014 2015
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă
(ct.701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708 + 707 – 709 + 741 ** + 766 ***) 01 328.961 226.507
2. Alte venituri (ct.711 + 712 + 721 + 722 + 725 + 741 **** + 751 + 755 + 758 + 761 +
762 + 764 + 765 + 766 + 767 + 768 + 7815) 02 195.684 61.116
3. Costul materiilor prime și al consumabilelor (ct. 601 + 602 – 609*) 03 27.136 71.977
4. Cheltuieli cu personalul (ct. 641 + 642 + 643 + 644 + 645) 04 117.067 53.901
5. Ajustări de valoare (ct. 654 + 681 + 686 – 754 – 7812 – 7813 – 7814 – 786) 05 24.910 26.768
6. Alte cheltuieli ***** (ct. 603 + 604 + 605 + 606 + 607 + 608 – 609* + 611 + 612 + 613
+ 614 + 615 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 + 635 + 651 + 652+ 655 +
658 + 663 + 664 + 665 + 667 + 666+ 668) 06 357.032 134.163
7. Impozitul pe profit/ venit (ct.691 + 698) 07 734 807
8. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIȚIULUI FINANCIAR:
– Profit ( rd.01+02 -03-04-05-06-07) 08 0 7
– Pierdere ( rd.03+04+05+06+07 -01-02) 09 2.234 0