VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [629381]

UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE SI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

LUCRARE DE DISERTA ȚIE

Coordonator științific,
Prof. dr. Teodor ROBU

Absolvent: [anonimizat]

2020

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

UNIVERS ITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA TEHNOLOGII DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ

IMPORTANȚA STATISTICII ÎN
AGRICULTURA JUDEȚULUI
BOTOȘANI

Coordonator științific,
Prof. dr. Teodor ROBU

Absolvent: [anonimizat]
2020

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

DECLARA ȚIE,

Subsemnatul Mărginean Mihnea -Cosmin, student: [anonimizat] „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi, Facultatea de Agricultu ra, specializarea
Tehnologii de Agricultură Ecologică , declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art.
292 Cod Penal, privind falsul în declara tii, că lucrarea cu titlul “ Importan ța statisticii în
agricultura județului Botoșani ” nu este un plagiat , fiind crea tia mea personală.
Lucrarea este elaborată de mine si nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate
sau institutie de învătământ superior din tară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele
utilizate, inclusiv cele de pe Int ernet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare
a plagiatului:
− toate fragmentele de text reproduse exact, chiar si în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise între ghilimele si detin referinta precisă a sursei;
− reformularea î n cuvinte proprii a textelor scrise de către alti autori detine referinta
precisă;
− rezumarea ideilor altor autori detine referinta precisă la textul original.
Am luat la cunostintă de faptul că, în cazul în care se va dovedi că lucrarea a fost
plagiată, voi fi exmatriculat sau, dacă plagiatul va fi dovedit după absolvirea studiilor, îmi va fi
anulată diploma obtinută.

Iasi,
…………………….
Absolvent,
_________________________

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Cuprins

Introducere ……………………………………………. ……………………………………… …….. 6
Lista tabelelor și a figurilor
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1 ABORDARE ISTORICĂ ………………………………………. ……. 9
1.1 Înregistrări cu elemente statistice ………. ……………………….. ………………… ……………… …… 9
1.2 Premizele înființării statisticii oficiale ………………………………….. ……………… …… 10
1.3 Înființarea, organizarea si evoluția statisticii oficiale …………………… …………… ………. 12
1.4 Statistica în perioada interbelică ……………………………………….. ……………… …… 15
1.5 Statistica în perioada economiei centralizate …………………………… ……………… …… 17
1.6 Statistica în perioada economiei de piață ……………………………… ……… ………. 20
PARTEA a II -a – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 2 CERCETĂ RI STATISTICE, INFORMAȚ II ȘI
REZULTATE STATISTICE LA NIVELUL JUDEȚULUI BOTOȘ ANI 26
2.1 Nota metodologică generală privind aplicarea cercetărilor statistice …… ………………. .. 26
2.2 Geografie și organizare administrativ -teritorială a județului Botoșani …………………… .. 30
2.2.1 Prezentarea generală a județului Botoșani …………………………………………………… ….. 30
CAPITOLUL 3 MATERIALUL ȘI METODE DE CERCETARE ……… 45
3.1 Materialul studiat ………………. ……………………… …………… ………………………………….. ….. 45
3.2 Metode de cercetare statistică în agricultura și silvicultura județului Botoșani ……. …… 45
CAPITOLUL 4 REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………………………. ….. 48
4.1 Analiza rezultatelor …………………………………………… ………………………………. … 48
4.2 Studiu de caz – Aspecte privind plasarea pe piață și u tilizarea pesticidelor în județul
Botoșani, în perioada 2017 -2018 …………………………………………… ………….. ……. 64
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………. …….. … 76
Recomandări …………………………………………………………………………………………………… …… 78
Bibliografie ………………………………………………………………………………. …
79

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Lista figurilor
Figura 2.1 –––––––––––– ––––––––––––––––––––- 30
Figura 4.1––––––––––––––––––––––––––––––––- 66
Figura 4.2––––––––––––––––––––––– –––––––––– 68

Lista tabelelor
Tabelul 2.1 –––––––––––––––––––––––––––––––- 32
Tabelul 2.2 ––––––––––––––––––––––––––– ––––– 32
Tabelul 2.3 –––––––––––––––––––––––––––––––- 33
Tabelul 2.4 –––––––––––––––––––––––––––––––- 33
Tabelul 3.1 –– –––––––––––––––––––––––––––––- 51
Tabelul 3.2 –––––––––––––––––––––––––––––––- 52
Tabelul 3.3 –––––––––––––– –––––––––––––––––- 53
Tabelul 3.4 –––––––––––––––––––––––––––––––- 54
Tabelul 3.5 –––––––––––––––––––––––––– –––––- 56
Tabelul 3.6 –––––––––––––––––––––––––––––––- 58
Tabelul 3.7 –––––––––––––––––––––––––––––––- 59
Tabelul 3.8 –––––––––––––––––––––––––––––––- 60
Tabelul 3.9 –––––––––––––––––––––––––––––––- 61
Tabelul 3.10 ––––––––––––– –––––––––––––––––– 61
Tabelul 3.11 ––––––––––––––––––––––––––––––– 62
Tabelul 3.12 –––––––––––––––––––––––––– –––––- 62
Tabelul 3.13 ––––––––––––––––––––––––––––––– 63
Tabelul 3.14 ––––––––––––––––––––––––––––––– 63
Tabelul 3.15 ––––––––––––––––––––––––––––––– 63
Tabelul 4.1 ––––––––––––––––––––––––––––––– 65
Tabelul 4.2 –––––––––––––– –––––––––––––––––- 66
Tabelul 4.3 ––––––––––––––––––––––––––––––– 67
Tabelul 4.4 ––––––––––––––––––––––––––- ––––– 67
Tabelul 4.5 –––––––––––––––––––––––––––––––- 68
Tabelul 4.6 –––––––––––––––––––––––––––––––- 69
Tabelul 4.7 –––––––––––––––––––––––––––––––- 70
Tabelul 4.8 –––––––––––––––––––––––––––––––- 72

6
Introducere

„Națiunea care nu -și cunoaște trecutul n -are viitor”
Lucrețiu Pătrășcanu

Cu un secol in urmă, H.G.Wells afirma că „modul de gandire statistic va deveni, intr -o
zi, la fel de necesar precum abilitatea de a citi ori de a scrie”.
Statistica este informației folosită pentru a analiza colecții mari de date și pentru a face
inferențe valide asupra fenomenelor, pe baza informațiilor de la nivel de eșantion. Ca metodă
sau instrument de cercetare, statistica are în vedere în principal centralizarea , gruparea,
sintetizarea și analiza datelor provenind din cercetări, empirice, precum și prezentarea
rezultatelor. Ea face ca datele (brute, nesistematizate) să devină informații, să comunice ceva –
ceva relevant despre fenomenele, variabilele studiate si sa ne arate modul în care se distribuie
sau se repartizează în timp, în spațiu și din puncte de vedere calitativ acestea.
Spunând ceva relevant despre fenomenele de masă, statistica ajută la caracterizarea
realului, la explicarea acestuia și la realizarea de predicții cu privire la evoluția viitoare a
fenomenelor.
Problemele cu care se confrunta managerii, oamenii de afaceri in general, guvernele nu
sunt cele referitoare la disponibilitatea ori lipsa informațiilor ci, mai degrabă, cele legate de
modul in ca re să folosească informațiile in scopul de a lua decizii mai bune.
Datele și informațiile statistice au jucat și joacă un rol foarte important în creșterea și
dezvoltarea agriculturii, în special în țările dezvoltate.
Într-o țară , precum România, unde agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei
(aproape 30% din populație lucrând în acest domeniu), utilitatea statisticilor agricole este și mai
importantă, deși până acum nu a fost utilizată în mod adecvat.
Agricultura , de fapt, este rezultatul mu ltor forțe fizice, sociale, culturale, economice,
instituționale, tehnologice, politice și psihologice care interacționează între ele și, prin urmare,
creșterea, dezvoltarea și problemele agriculturii nu pot fi rezolvate prin abordări fracționate și
izolat e. Pentru a depăși aceste probleme, cercetarea si analiza statistica trebuie încorporate în
orice proiect de cercetare si strategie de dezvoltare pe termen lung a unei ferme , UAT, județ,
regiune, țară.

7

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Informațiile statistice din agricultură, indiferent dacă se referă la utilizarea terenurilor, la
irigații, la silvicultură, la producția agricolă, la producția și prețurile mărfurilor agric ole
reprezintă datele fără de care cercetătorii, statisticienii si implicit factorii de decizie nu pot crea
predicții și strategii de dezvoltare pe termen lung.

„Statistica pentru guvern este aceea ce sunt pentru om cele cinci simțuri”.
Dionisie Pop Marțian

8

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

9

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

CAPITOLUL 1
ABORDARE ISTORICĂ

1.1 Înregistrări cu eleme nte statistice
România este una dintre țările cu o experiență lungă și bogată în domeniul evidențelor și
statisticilor. Documentele istorice atestă faptul că primele înregistrări empirice de interes
statistic, realizate sub diferite forme pe teritoriul D aciei, impuse în principal de cerințele apărării
de stat și colectării impozitelor, datează din era regilor Burebista și Decebal și chiar mai
devreme. Informațiile obținute au vizat în principal numărul de locuitori, cultivarea pământului,
producția cultur ilor principale, numărul de animale și alte bunuri materiale – aceste înregistrări
fiind făcute la un interval de 5 până la 10 ani.
Dovezi privind astfel de înregistrări și „înregistrări cu dovezi statistice empirice” au fost
menționate încă din secolele V -IV î.Hr. cuprinsă în operele lui Herodot, în special Strebon 1 și
Xenofon, precum și alți istorici și filozofi ai lumii antice. Imediat după ocuparea Daciei,
administrația romană a introdus înregistrări statistice mai avansate, chiar s -au creat servicii d e
dovezi speciale, care datează din această perioadă și care datează din celebrul „recensământ
provincial” su b formă de „ recensământ” pen tru a stabili cele trei tipuri de subiecți : „Humanae,
terrene et animalium” (oameni, pământ și animale). Documentul din 1075 potrivit căruia Gheza
I, regele Ungariei, „a făcut o donație mănăstirii din satul Artrand de lângă Bihor – obligând, în
același timp, țăranii din sat să doneze mănăstirii – în fiecare an – un anumit număr de animale. și
anumite cantități de produse a limentare.
Conscripțiile din anii 1332 și 1342 prin care regele Ungariei Carol Robert de Anjou1 a
cerut țăranilor iobagi din Transilvania, un impozit de o marcă pentru fiecare sesie
Registrul contribuabilului , întocmit în timpul lui Petru cel Tânăr, domni torul Țării
Românești (1559 -1568).
Un prim „ cens” a fost organizat de către administrația romană în anul 107 (la un an de la
cucerirea Daciei) evidența statistică dovedindu -și, încă din antichitate, rolul de instrument
important pentru obținerea informați ilor din diferite domenii de activitate, în vederea

10

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
fundamentării politicilor statului.
Astfel de „ censur i” s-au efectuat la un interval de 5 ani, apoi 15 ani, de fiecare dată fiind
culese informații (potrivit tratatului „ De Censibus ” întocmit de Ulpian) privind : denumirea
proprietății și a latifundiarului (proprietarului), precum și a doi vecini; suprafețele însămânțate în
ultimii 10 ani defalcate pe culturi; terenurile ocupate cu viță de vie și pomi fructiferi, precum și
producția de vin; suprafața fâne țelor și pășunilor naturale; numărul animalelor pe principalele
specii; numărul persoanelor aflate pe teritoriul latifundiarului pe grupe de vârstă și sex, precum
și statutul social al acestora; resursele minerale, mai ales cele aurifere etc.
După căderea Imperiului Roman și începutul migrației popoarelor deși s -a renunțat
definitiv la aceste „ censuri ”, înregistrările cu caracter statistic din agricultură (ca de altfel și din
alte domenii) nu s -au întrerupt, asigurându -se continuitatea acestor înregistrări pentru populația
băștinașă a Daciei – la început fiind folosite evidențe fiscale locale, arhaice, apoi evidențe mai
evoluate.
Catastiful Țării Ardealului despre județe și vamele și ocnele, întocmit la cererea
domnitorului Mihai Viteazul, la scurt timp după ccerirea Transilvaniei (1599).
Pe măsura intensificării preocupării autorităților pentru cunoașterea cât mai exactă și
detaliată a fenomenelor economico -sociale, s -au efectuat și primele cercetări cu un pronunțat
caracter statistic și sociologic – îndeos ebi în ultima perioadă a epocii feudale.
Începând din deceniile 2 -3 ale secolului XVII, acestea, au cuprins nu numai date cu
caracter fiscal ci și date privind unii indicatori economico -sociali și culturali, cu caracter
statistic , devenind mai cuprinzătoa re și mai complexe.
Pe fondul dezvoltării generale a Țărilor Române, a apariției și extinderii unor noi
activități economico -sociale au fost create și condițiile favorabile care au generat progresul
ideilor, creșterea preocupărilor învățaț ilor acelor vrem uri pentru studierea fenomenelor și
proceselor care au stat la baza progresului economic, cultural etc. și elaborarea unor studii mai
ample – în special în a doua jumătate a secolului al XVII -lea – fiind utilizate noi metode și
mijloace pentru studierea fe nomenelor economico -sociale.

1.2 P remizele înființării statisticii oficiale
Evoluția societății românești , transformările care au avut loc în a doua jumătate a
secolului al XVIII -lea, a căror intensitate a crescut în special în secolul al XIX -lea, a incl us
treptat toate domeniile de activitate socio -economică, care s -au simțit și în ceea ce privește
suprastructura. . și organizarea socio -politică. În acest context, sondajele statistice au dobândit

11

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
noi funcții și dimensiuni, datorită interesului autorități lor de stat pentru cunoașterea cea mai
reală și detaliată a fenomenelor economice, sociale și culturale și educaționale, a resurselor
umane și materiale.
Statistica este un instrument important de cunoaștere, menit să contribuie la informarea
și dezvoltare a țărilor românești , statistici, cât mai bine organizate și gestionate, devenind
esențiale.
Activitatea din perioada pre -modernă a statisticilor, crearea de spații pentru crearea
instituției statistice oficiale, a ajuns într -o nouă etapă marcată, în speci al, de prevederile
reglementărilor organice privind organizarea și desfășurarea sondajelor mai complexe. și
statistici mai largi, atât în Țara Românească, cât și în România. în Republica Moldova.
Instituirea unui alt sistem, pur statistic, de probă a fos t, însă, supus respectării mai multor
criterii – necesar, în primul rând, să depășească cadrul cunoștințelor furnizate de declarațiile
statistice cu pronunțată natură fiscală.
Documentele din această perioadă care atestă cunoașterea globală a anumitor feno mene
economico -sociale și culturale evidențiază momente importante în evoluția dovezilor statistice, a
separării progresive a impozitării – care a prevestit premisele fondării instituției statisticilor
oficiale.
Principalele evenimente din această perioadă :
➢ În anul 1820 se realizează – Studii statistice ale teritoriului – întocmite pe baza
rezultatelor cercetării statistice parțiale, prin care au fost culese informații
referitoare: la mărimea suprafețelor agricole ale proprietarilor; principalele
categorii de terenuri; producția agricolă obținută; starea agriculturii și raporturile
acesteia cu alte domenii de activitate.
➢ 1825 – Moldo veneștile statisticești științe , marchează atât înfiriparea primelor
alcătuiri oficiale de statistică cât și apariția învățăm ântului statistic –
reprezentând un progres calitativ important pentru statistica românească. Utilizate
în perioada 1825 -1859, acestea au constituit de fapt anchete pentru obținerea
unui volum important de date statistice pe sate, ocoale (plăși) și județe privind:
suprafața moșiei rezervată boierilor (rezerva feudală); suprafața cultivată cu
principalele culturi; suprafața fânețelor și pășunilor; viilor; pădurilor; suprafața
dată clăcașilor; numărul animalelor de muncă; producția agricolă obținută;
numărul morilor etc.
➢ În Muntenia, statisticeștilor moldovenești le -a corespuns statistica bianuală
pentru obținerea unor date privind: suprafețele însămânțate cu principalele

12

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
culturi; numărul de animale; prețul muncilor agricole; producția de cereale;
cantitatea de produse agricole consumate și exportate etc. Lucrările întocmite –
potrivit prevederilor statisticeștilor științe – au cuprins majoritatea elementelor
principale, componente ale unei statistici generale , adaptate nivelului de
dezvoltare economică și so cială din prima jumătate a secolului XIX.
➢ În perioada Regulamentului Organic, în anul 1834, au fost înființate trei secții
cu profil statistic , care au avut anumite atribuții în diferite domenii al e vieții
economice și sociale. Cele mai importante atribuț ii în domeniul statisticii
agriculturii au revenit secției a treia (statistica țării) referitoare la stabilirea
statisticii suprafețelor cultivate cu cereale; numărului și speciilor animalelor de
producție și de muncă; producția cerealelor; apiculturii, po miculturii, viticulturii
și zonelor sericiculturii; determinarea suprafețelor moșiilor și delimitarea lor
teritorială; întocmirea unei statistici periodice de tipul c atagrafiilor și
recensămintelor . Aceste secții (coordonate de către Departamentul Treburil or din
Lăuntru) au avut o contribuție importantă pentru înființarea unui sistem cvasi –
permanent și organizat , de culegere și prelucrare a datelor din diferite domenii, în
special din agricultură , fiind puse, astfel, bazele statisticii agricole oficiale .
➢ 1838 – În acest an, reținut ca un moment deosebit de important în evoluția
statisticii românești, a fost efectuat Recensământul Populației și Agriculturii
Țării Românești , numit inițial, Statistica Principatului, considerat primul
recensământ statistic mode rn care a avut loc pe teritoriul țării noastre, întrucât a
întrunit caracteristici de bază ale unei inves tigații statistice de acest gen.

1.3 Înființarea, organizarea si evoluț ia statisticii oficiale
În această perioadă (în special în anii precedenți com pilării statisticilor oficiale), a avut
loc cea mai efervescentă activitate din secolul al XIX -lea, caracterizată în principal prin
pregătirea și înființarea statisticilor oficiale, precum și prin realizarea recensămintelor din 1859
în Țara Românească și M oldova, ale căror rezultate au stat la baza justificării primei reforme
agrare a țării noastre și a altor măsuri socio -economice întreprinse pentru dezvoltarea statului.
După o perioadă scurtă de progres în statisticile oficiale (cu un ecou puternic nu num ai în
țara noastră, dar și în străinătate), a existat o perioadă lungă de stagnare și declin, din cauza
reorganizărilor repetate la intervale scurte care au influențat negativ activitatea statisticilor.
agricol – începutul recuperării sale având loc în ult ima decadă a secolului al XIX -lea, marcat de
publicarea în 1892 a Buletinului general de statistică a României , recensământul populației

13

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
din 1899, recensământul animalelor din 1900, dezvoltarea sistematică a primul set de date
statistice despre agricultura de dezvoltare etc.
Cercetările sociologice rurale au înregistrat o evoluție ascendentă și permanentă,
realizând prima cercetare aprofundată a genului, în diferite domenii – în special în anumite
județe (Mehedinți, Dorohoi și Putna) – în 1867, prin produce rea primei monografii în care a fost
a inclus teritoriul țării.
Principalele evenimente ale acestei perioade au fost:
➢ 1859 – Reprezintă Anul „Înființării Instituției Statisticii Oficiale.” Unirea
Principatelor Române la 24 ianuarie 1859 – moment care a pus capăt fărâmițării
statale feudale – a însemnat nu numai împlinirea unui drum lung și anevoios
străbătut de către statistica românească în ansamblul ei (în special, statistica
agriculturii) ci și începutul epocii moderne a statisticii, marcată în mod
deose bit de înființarea instituției statisticii oficiale .
➢ 1859 – Recensământul statistic din Muntenia. Prevăzut a se realiza între 1
august – 30 noiembrie 1859, a fost gândit și proiectat ca un recensământ
general menit să asigure obținerea datelor privind: populația, agricultura,
industria, comerțul, transporturile, finanțele etc. defalcate pe medii (urban și
rural) județe1 și plăși. Organizat și condus de către Dionisie Pop Marțian
recensământul a fost efectuat pe baza unui program de observare statistică ,
mult mai detaliat și sistematizat decât cel folosit la recensământul din anul 1838,
atât în ceea ce privește populația cât mai ales agricultura, – fiind conceput în
spiritul practicii moderne din statele occidentale, („în spiritul veacului” cum
afirma Marțian ). Referindu -se la importanța acestui recensământ, Dionisie Pop
Marțian a menționat: …„ Nu este știință care să lumineze atât de bine economia
câmpeană ca statistica agriculturală care la noi încă nu a existat; dar a căror
temelii se vor așeza din materialu l ce ne va da recesiunea ce s -a făcut ,,.
➢ 1859 – Recensământul statistic din Moldova denumit inițial „ Catagrafia
Moldovei ”, organizat și condus de Ion Ionescu de la Brad , prevăzut a avea loc în
perioada 1 august – 30 noiembrie 1859, a fost conceput ca o luc rare modernă, în
stil occidental – în mod asemănător cu cel inițiat de către Dionisie Pop Marțian în
Țara Românească. Cu toate că Ion Ionescu de la Brad era convins de necesitatea
desprinderii recensământului de orice interes fiscal, apreciind utilitatea d eosebită
a acestei observări statistice, a făcut, totuși, anumite concesii în tratarea
problemelor propriet ății și a bunurilor materiale. În Instrucțiunile pentru

14

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
efectuarea recensământului (în partea referitoare la scopul lucrării) a precizat că
„…aceas tă catagrafie se face cu scop de a se putea cunoaște starea adevărată a
țării, nu numai pentru trebuințele Guvernământului, ci și pentru a se putea
arunca purtarea sarcinilor statului asupra tuturor deopotrivă, după dreptate și
după spiritul Convenției, da ră și pentru cunoașterea puterilor vitale ale țării” .
➢ 1873 – După o întrerupere de 14 ani a fost efectuat un nou recensământ , (la
solicitarea Franței), pentru furnizarea unor informații privind agricultura statului
român. Acest recensământ a avut, însă, o sferă de cuprindere mult mai restrânsă
comparativ cu cel e două recensăminte anterioare. Întrucât înregistrările nu s -au
efectuat în toate localitățile prin deplasarea comisiilor în gospodării pentru
înscrierea datelor (recensământul fiind realizat, de fapt , pe cale administrativă)
informațiile statistice obținute au avut un accentuat caracter estimativ .
➢ În mod asemănător, astfel de recensăminte au mai fost efectuate în anii 1884,
1888, 1890, și 1897 – având un accentuat caracter fiscal .
➢ 1900 – Recensămân tul animalelor . Organizat sub conducerea lui Leonida
Colescu, potrivit principiilor moderne recomandate de către Institutul
Internațional de Statistică , a răspuns cerințelor practicii statistice din țările vest –
europene cu o bogată experiență în acest dome niu.
➢ Efectuarea recensământului a fost determinată de necesitatea cunoașterii
detaliate a situației efectivelor de animale la începutul secolului XX (după o
întrerupere de circa 4 decenii a unei astfel de investigații statistice) în vederea
stabilirii măs urilor ce se impuneau pentru dezvoltarea zootehniei – atât în ceea ce
privește producția animală cât și asigurarea forței de tracțiune animală. Prin
modul cum a fost conceput și efectuat acest recensământ a asigurat obținerea și
furnizarea informațiilor re feritoare la stadiul dezvoltării zootehniei, precum și
cerințelor altor utilizatori de date statistice din țară și străinătate .
➢ 1904 -1905 – În acest an agricol, a fost efectuată prima cercetare statistică
privind Suprafața cultivată și producția agricolă v egetală obținută .
Cercetarea a fost impusă de necesitatea cunoașterii cât mai reale a suprafețelor
cultivate. În această investigație au fost cuprinse pentru prima dată, toate
localitățile rurale – echivalând, de fapt, cu un microrecensământ .
➢ 1916 – Organi zat după cele două conflagrații balcanice și în condițiile vitrege ale
Primului Război Mondial, Recensământul animalelor din acest an a fost
efectuat în spiritul normelor organizatorice și metodologice utilizate la

15

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Recensământul din anul 1900, cu unele îmbunătățiri impuse de noile cerințe de
cunoaștere privind evoluția efectivelor de animale în primul deceniu și jumătate a
secolului XX, precum și de situația deosebită în care s -a aflat România în acea
perioadă.

1.4 Statistica în perioada interbelică
Făur irea în anul 1918 a Statului Național Unitar Român , a creat premisele pentru
dezvoltarea României, pe calea progresului economico -social și cultural într -o nouă etapă
istorică.
Economia națională a țării avea un profil agrar -industrial, în care agricultu ra, era
ramura predominantă1, cu un rol important atât în valorificarea resurselor naturale agricole,
satisfacerea cerințelor populației cu produse agro -alimentare, cerințelor industriei de materii
prime agricole cât și în asigurarea unor resurse sporite p entru export. Circa 80% din populația
activă a țării era ocupată în agricultură. În condițiile României reîntregite în cadrul granițelor
istorice, introducerii și dezvoltării într -un ritm rapid a capitalismului, care a cuprins toate
ramurile economiei nați onale, au crescut și cerințele de informare ale organelor statului, și,
implicit, ale statisticii agricole, căreia i -au revenit noi atribuții privind extinderea și
diversificarea nu numai a sferei de investigație a fenomenelor economico -sociale, ci și a
sistemului de indicatori statistici; purtătorilor de informații; sporirea operativității culegerii,
prelucrării și valorificării, sub diferite forme, a datelor statistice.
A fost introdusă și intensificată prelucrarea mecanizată a informațiilor statistice, în
special după 1934 – anul înființării Institutului Central de Statistică . Informațiile statistice
curente furnizate până la sfârșitul deceniului 3 al secolului XX de către Ministerul Agriculturii și
Domeniilor, s -au referit, cu precădere, la rezultatele Recensământului agricol din anul 1930 ;
exploatarea terenului; suprafața cultivată; producția vegetală medie și totală pe grupe de culturi
și la principalele culturi; efectivele de animale pe specii și categorii economice; numărul
tractoarelor și mașinilor agricole etc. Toate aceste date au fost primite, prelucrate și publicate de
către Ministerul Agriculturii în Anuarul Statistic al României , fiind difuzate până în anul
1937 instituțiilor interesate, în primul rând, Institutului Central de Statistică.
Începând din acest an , sarcina primirii dărilor de seamă statistice privind activitatea
agriculturii, a revenit cu precădere, Institutului Central de Statistică , precum și sarcinile
organizării și efectuării recensămintelor agricole și altor investigații stat istice specializate .
Activitatea statisticii agricole , a statisticii în general, a cunoscut și perioade de stagnare
și regres, datorită, îndeosebi, reorganizărilor repetate care au avut loc în această perioadă.

16

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Începând chiar din anul 1919 până în anul 194 1 au avut loc 9 reorganizări și subordonări
diferite, care au perturbat într -o măsură importantă activitatea generală a statisticii – Instituția
statisticii fiind, de fapt, într -un îndelungat proces de tranziție . Cu toate condițiile – adeseori
potrivnice – caracteristice perioadei interbelice, grevei generale din anii 1929 -1933 ,
frământărilor social -economice din perioada interbelică etc., statistica agricolă și, mai ales,
cercetarea sociologică rurală au înregistrat progrese incontestabile, reflectate în l ucrări de o
deosebită importanță :
➢ 1930 – Recensământul agricol , impus de necesitatea cunoașterii, în principal,
a fondului funciar al țării – reîntregită după Primul Război Mondial – pe categorii de folosință,
distribuției exploatațiilor agricole după m ărimea terenurilor deținute etc., modificărilor
intervenite în dinamica și structura terenurilor, precum și a exploatațiilor agricole ca urmare a
efectuării Reformei agrare din anul 1921, și dificultăților majore (în multe cazuri
insurmontabile) întâmpinat e în efectuarea lucrărilor statistice în domeniul agriculturii – situație
remarcată și de către Institutul Internațional de Statistică de la Roma. Rezultatele
recensământului au fost utilizate pentru fundamentarea unor măsuri luate în vederea
redresării ag riculturii, afectată de criza mondială din anii 1929 -1933, (reflectată în Studiul lui
Virgil Madgearu privind „ Evoluția economiei românești după războiul mondial ”) fiind utilizate,
totodată, ca bază de comparație cu rezultatele recensămintelor efectuate în anii care au urmat,
precum și ca material documentar pentru elaborarea unor lucrări de studiu și analiză.
➢ 1934 – Efectuarea cercetării statistice selective privind stabilirea numărului
de păsări – efectuată pentru prima dată în țara noastră. În timp ce p entru bovine, porcine și
ovine, datele statistice erau obținute de către Ministerul Agriculturii și Domeniilor cu ocazia
reviziei anuale sanitar -veterinare, pentru păsări datele erau stabilite, potrivit unor simple evaluări
subiective efectuate de către no tarii comunali. Această metodă dovedindu -se ineficientă ,
Ministerul Agriculturii și Domeniilor a recurs, experimental , la stabilirea numărului de pasări
pe baza metodei selective – utilizarea acestei metode fiind generată și de lipsa fondurilor pentru
efectuarea unui recensământ sistematic al păsărilor. Conform metodologiei utilizate păsările au
fost numărate, în câte 10 gospodării din fiecare sat cuprins în eșantionul de 3% din numărul
gospodăriilor existente în localitatea inclusă în eșantion. Numărul de păsări , altfel stabilit, a
corespuns într -o măsură mult mai mare decât cel stabilit pe baza unor evaluări subiective,
efectuate de notari fiind foarte apropiat de cel existent în realitate.
➢ 1935 – Efectuarea cercetării statistice selective pentru stabilir ea întregului
efectiv de animale pe specii, grupe de vârstă, destinație economică, și pe rase. De această dată,
animalele au fost numărate în câte 20 de gospodării din fiecare sat, reprezentând circa 6% din

17

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
numărul total al gospodăriilor din localitatea i nclusă în eșantion. Din studiile întocmite, pe baza
datelor obținute a rezultat un efectiv de animale care a reflectat realitatea în cea mai mare parte a
localităților. Datele privind efectivele de animale și suprafața aflată în proprietatea gospodăriilor
au permis întocmirea unor grupări complexe privind gospodăriile după mărimea suprafeței și a
numărului de animale pe specii, grupe de vârstă, destinație economică și pe rase.
➢ 1941 – Recensământul general agricol , efectuat în luna aprilie – pe baza
Decretu lui-lege nr. 67 din 6 ianuarie 1941 – în cadrul Recensământului General al României,
ca înregistrare distinctă, reprezintă prima lucrare sistematică de aces t gen realizată în țara
noastră . Deși România, era o țară cu o structură social -economică în care agricultura avea o
pondere covârșitoare, nu deținea date detaliate obținute pe baza unui recensământ agricol
general.
În dezvoltarea ideologiei privind evoluția societății românești, cercetarea sociologică din
prima jumătate a secolului XX, în special după P rimul Război Mondial s -a situat alături de
celelalte curente de idei, favorabile reformării societății noastre.

1.5 Statistica în perioada economiei centralizate
După cel de -al doilea Război Mondial, în țara noastră au avut loc cele mai profunde
transf ormări politice și social -economice, cu implicații deosebite în toate domeniile
economiei naționale.
Menținând, în general, interesul acordat și în trecut statisticii agricole , aceasta a fost
restructurată aproape integral , pentru a răspunde noilor cerin țe de investigații statistice,
cunoaștere a fenomenelor și proceselor economico -sociale din agricultură, prelucrarea datelor și
informarea organelor statului la diferite nivele, precum și folosirea datelor statistice de către
utilizatorii interni și extern i.
În anii care au urmat, a fost elaborat un nou sistem de indicatori statistici și
metodologii de calcul , integrate în sistemul statistic național și al Consiliului de Ajutor
Economic Reciproc (CAER)1; a fost întocmit sistemul dărilor de seamă statistice – curente și
anuale – de stat și departamentale, precum și termene de raportare a datelor la nivelul unităților
în profil teritorial și central.
În acest context general, activitatea în domeniul statisticii agricole (ca de altfel, în
întreaga activitate st atistică) s -a bazat, cu precădere, pe întocmirea și raportarea dărilor de
seamă statistice .
În activitatea statisticii agricole s -a introdus – ca element de noutate – sistemul
previziunilor pe termen scurt și mediu , în principal pentru preliminarea efectiv elor și

18

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
producției animale din gospodăriile populației, evaluarea recoltei, preliminarea producției
agricole globale, cheltuielilor materiale și producției agricole nete, populației ocupată în
agricultură, întocmirea planurilor anuale și cincinale privind evoluția agriculturii, consumul de
produse agroalimentare etc.
Activitatea în domeniul statisticii agricole a devenit, în acești ani, nu doar mai amplă ci
mult mai complexă . Pentru prima dată în istoria statisticii agricole au fost calculați –
începând din anii ‟50 – la nivelul întregii agriculturi, pe categorii de unități agricole și în profil
teritorial, indicatori sintetici : producția globală agricolă, cheltuielile materiale și producția netă;
producția finală agricolă (experimental); producția marfă agr icolă după locul de creare și
utilizare; prețul de cost în întreprinderile agricole de stat și în unitățile agricole cooperatiste;
populația ocupată în agricultură; productivitatea muncii etc.
De asemenea, au fost calculați indicatori statistici privind: m ijloacele energetice; gradul
de mecanizare al lucrărilor agricole; aplicarea măsurilor agrotehnice și zooveterinare; balanțe,
referitoare în special, la fondul de terenuri, efectivele de animale, baza furajeră, produselor
agricole pe categorii de unități a gricole etc. Se poate afirma, că practic, a fost conceput un întreg
sistem de balanțe – o parte din acești indicatori statistici fiind calculați și în profil teritorial. A
fost întocmită anual, în special pentru unitățile agricole socialiste, o gamă largă și diversificată
de grupări simple și combinate, după diverse caracteristici. Principalele evenimente statistice
sunt :
➢ 1948 – În acest an a fost organizat un nou Recensământ General Agricol ,
(efectuat la 25 ianuarie), impus de necesitatea cunoașterii sit uației social -economice a satelor
după cel de al II -lea Război Mondial; a modificărilor intervenite în dinamica și structura
proprietății funciare și gospodăriilor agricole țărănești după Reforma Agrară din anul 1945,
efectelor dăunătoare ale secetei din a nii 1946 -19471 etc. și întocmirea unui plan de măsuri
privind evoluția agriculturii în anii următori.
➢ 1951 – Recensământul animalelor din acest an a reprezentat prima investigație
statistică exhaustivă realizată în noile condiții de dezvoltare a agricultu rii, constituind una din
cele mai importante cercetări statistice efectuată în agricultură , care a asigurat obținerea
unui volum important și diversificat de date, cu un grad sporit de veridicitate, (comparativ cu
alte tipuri de investigații statistice), î n vederea fundamentării politicii statului privind evoluția
agriculturii, elaborării unor analize specifice etc.
➢ 1951 – Registrul agricol, introdus în practica statisticii agriculturii – într-o formă
și conținut îmbunătățite – ca urmare a Hotărârii Minist eriale din anul 1947, a constituit cea mai
importantă observare statistică exhaustivă, permanentă, a gospodăriilor agricole țărănești

19

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
din mediul rural și urban, în scopul asigurării evidenței tehnico -operative de bază a organelor
locale, privind principale le caracteristici ale fiecărei gospodării.
➢ 1952 – Introducerea Bugetelor de familie țărănești , cercetare statistică –
sociologică selectivă, reprezentativă, cu caracter permanent , organizată și efectuată de către
Direcția Centrală de Statistică, inițial pe un eșantion de 1500 gospodării – în anul 1953
eșantionul fiind extins la 3000 gospodării.
➢ 1953 – Reprezintă anul în care au fost calculați pentru prima dată indicatorii
statistici privind producția globală, cheltuielile materiale și producția netă agricol ă, după
experimentarea metodologiei și efectuarea unor calcule orientative, timp de circa 2 ani.
Determinați în prețuri curente și prețuri comparabile, pe categorii de unități agricole, acești
indicatori au fost utilizați pentru reflectarea sintetică a înt regii activități din agricultură; a
proporțiilor și corelațiilor dintre ramura agriculturii și celelalte ramuri ale economiei naționale;
stabilirii locului agriculturii în economia națională; calcularea ritmului dezvoltării și gradului de
intensificare a a griculturii; determinarea produsului social și venitului național; productivității
muncii; producției agricole finale etc.
➢ 1954 – Balanța producerii și utilizării producției agricole , în cadrul
unităților producătorilor agricoli. Întocmită pentru prima da tă în țara noastră , reprezintă un
sistem de indicatori statistici corelați , în vederea cunoașterii și analizei sistemice a modului de
formare și utilizare a resurselor de produse agricole vegetale și animale obținute de către
producătorii agricoli.
➢ 1963 – Declanșarea pregătirii și efectuării cercetării statistice exhaustive privind
➢ Inventarierea, reevaluarea și amortizarea fondurilor fixe, (desfășurată până în
anul 1968 ), care prin modul de organizare și amploarea deosebită a operațiunilor de înregistrare
și prelucrare a datelor, problematica vastă abordată și soluțiile adoptate, a constituit cea mai
amplă și complexă investigație statistică de acest gen efectuată în țara noastră. În acțiunea de
inventariere și reevaluare a fondurilor fixe din agricultură1 au fost cuprinse: clădirile agricole
grajdurile pentru bovine și cabaline, construcțiile agricole speciale care nu îndeplineau
caracteristicile clădirilor, dar care aveau ca scop crearea condițiilor în vederea realizării
procesului de producție agricolă; tractoarele și mașinile agricole; mijloacele de transport
pentru asigurarea procesului de producție agricolă; animalele de producție și reproducție;
animale de muncă; plantațiile de pomi și arbuști fructiferi; viță de vie etc.
➢ 1968 – Efectuarea primei Cerc etări statistice selective privind „Producția de
lapte de vacă obținută în întreprinderile agricole de stat (IAS) și cooperativele agricole de
producție” (CAP ) – uz intern – în scopul cunoașterii detaliate a factorilor care au influențat

20

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
producția de lapt e.
➢ 1969 – Ancheta statistică privind Eficiența economică a plantațiilor viti –
pomicole intensive din întreprinderile agricole de stat –prima cercetare statistică de acest gen
– efectuată în scopul obținerii unor informații statistice cât mai amănunțite pri vind producția
obținută în anul 1968 și eficiența plantațiilor viti -pomicole intensive comparativ cu plantațiile
mixte și extensive din întreprinderile agricole de stat (IAS).
➢ 1979 – A fost efectuat un nou Recensământ al viilor și pomilor pe baza
aceloraș i principii generale, organizatorice și metodologice utilizate la recensământul din anul
1965.
➢ 1989 – Anul în care a fost efectuat Ultimul recensământ al animalelor din a
doua jumătate a secolului XX – organizat potrivit acelorași principii generale metod ologice și
organizatorice, utilizate la recensămintele anterioare, precum și cerințelor statului și instituțiilor
de resort, altor utilizatori de informații statistice, interni și externi.

1.6 Statistica în perioada economiei de piață
În procesul de trec ere la economia de piață, început în anul 1990, statistica agriculturii,
statistica în general, a parcurs – în perioada de tranziție , aderare și integrare a României în
Uniunea Europeană – mai multe etape privind organizarea, armonizarea și încadrarea
sistemului informațional statistic național în sistemul Uniunii Europene – EUROSTAT.
O primă măsură întreprinsă, pentru crearea unei baze reale de pornire pe noul drum de
dezvoltare a statisticii agriculturii – în contextul general al statisticii – a fost ce a referitoare la
reconsiderarea și reîntregirea volumului de date statistice – îndeosebi pentru anii ‟80 ai
secolului XX.
Aceasta a constituit o condiție „sine qua non” menită să permită crearea unui cadru
propice pentru organizarea și efectuarea unor ce rcetări statistice și elaborarea unor studii
importante, privind dezvoltarea agriculturii pe calea economiei de piață, în strânsă concordanță
cu Politica Agricolă Europeană.
În primii circa 6 -7 ani, au fost întreprinse măsuri pentru modernizarea instituți onală;
stabilirea unor structuri organizatorice care să asigure elaborarea de nomenclatoare și clasificări;
elaborarea și introducerea unui nou sistem informațional statistic național și pe domenii de
activitate, adaptat (în noul context economic și social ) la standardele statisticii Uniunii Europene
(EUROSTAST); elaborarea noului sistem de dări de seamă statistice și a instrucțiunilor pentru
completarea acestora; proiectarea integrată a cercetărilor statistice și a informaticii pentru
prelucrarea datelor; editarea publicațiilor statistice; difuzarea lucrărilor statistice către

21

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
beneficiarii interni și externi etc.
Compartimentele informatice ale Centrului de Calcul Electronic au fost integrate în
cadrul compartimentelor statistice, creându -se, astfel, condi ții optime pentru creșterea
operativității, prelucrării și calității datelor.
În anul 1992 a fost emisă Legea nr. 2 privind organizarea și funcționarea statisticii
oficiale din România, locul și rolul acesteia în cadrul societății informaționale acceptat de către
toate statele europene.
Începând din anii 1994 -1996 o mare parte a lucrărilor statistice privind agricultura au
fost elaborate potrivit noului sistem statistic informațional – la sfârșitul anilor 2003 -2004
întregul sistem informațional privind sta tistica agriculturii fiind integrat în sistemul EUROSTAT
(În aceste condiții, activitatea creativ -metodologică națională s -a diminuat – limitându -se, în
mare parte, la traducerea, interpretarea și aplicarea metodologiilor EUROSTAT).
Spre deosebire de peri oada anterioară anului 1990 în care organizarea și obținerea
datelor statistice a fost bazată cu preponderență pe sistemul dărilor de seamă statistice, de stat și
departamentale, majoritatea datelor statistice se obțin pe baza cercetărilor statistice selec tive
(armonizate cu aquis -ul comunitar) efectuate de regulă anual, a recensămintelor generale
agricole cu o periodicitate decenală și anchetelor structurale din agricultură cu o frecvență de
circa 3 ani în intervalul intercenzitar al recensămintelor genera le agricole etc.
Pe baza informațiilor furnizate de către cercetările statistice exhaustive și parțiale, precum și
altor surse de date, au fost determinați o serie de indicatori statistici sintetici importanți :
valoarea producției agricole, consumul inte rmediar și valoarea adăugată brută; conturile
economice din agricultură etc.
De asemenea, au fost elaborate lucrări complexe ; balanțele privind obținerea și
utilizarea principalelor produse agricole; (adaptate noilor cerințe de cunoaștere și informare);
bilanțurile de aprovizionare cu produse agroalimentare; disponibilitățile de consum alimentar;
activitatea și rezultatele economice ale unităților agricole cu personalitate juridică etc. menite să
caracterizeze sub multiple aspecte evoluția economico -socială a agriculturii.
În anul 1992 a fost efectuată o cercetare sociologică -statistică selectivă, fără precedent
și de o deosebită importanță, privind relevarea problemelor de bază ale agriculturii românești în
primii ani post -decembriști, precum și ale țăr ănimii. În anul 2002, după o perioadă de 54 de ani,
a fost efectuat un Recensământ General Agricol , utilizându -se o programă statistică de
observare amplă și complexă, iar în anul 2005 a fost efectuată prima Anchetă statistică
structurală în agricultură în toate județele țării pe baza unui eșantion reprezentativ. De
asemenea, a fost introdus pentru prima dată , Registrul Exploatațiilor Agricole și un nou

22

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Registru Agricol al organelor administrative locale. În practica statisticii agriculturii a fost
introdus ă o nouă metodă „ Teledetecția ” pentru determinarea suprafețelor cultivate etc.
➢ 1990 – Introducerea în practica statisticii curente a cercetării exhaustive cu
periodicitate anuală „ Activitatea economică a unităților agricole cu personalitate juridică”1 ,
organizată în circa 5000 exploatații agricole și unități cu activitate principală de producție
agricultura și servicii agricole. Efectuată prin autoînregistrare pe baza chestionarelor statistice,
în scopul obținerii unor informații necesare pentru calculare a conturilor economice din
agricultură și altor indicatori statistici2 această cercetare se situează printre cele mai
importante investigații statistice exhaustive efectuată în agricultură.
➢ 1992 – Organizată și efectuată de către Institutul de Economie Agr ară, Ancheta
sociologică -statistică cu caracter economico -social și demografic3, a avutdrept scop obținerea
unor informații fundamentate științific privind principalele fenomene economico -sociale și
problemele deosebite cu care s -a confruntat satul române sc în primii ani după evenimentele din
luna decembrie a anului 1989, în special ca urmare a aplicării Reformei Agrare și Legii Fondului
Funciar.
➢ 2000 – Efectuarea primei Anchete Structurale în Agricultură , care a
reprezentat o cercetare statistică de pro bă (Anchetă pilot) în scopul testării și armonizării
investigațiilor statistice, potrivit practicii Uniunii Europene – având următoarele obiective
principale : cunoașterea detaliată a sferei și structurii activității exploatațiilor agricole
individuale și m ai ales a unităților cu personalitate juridică, înființate în perioada 1990 -2000;
definirea exploatației agricole ca unitate de observare statistică; posibilitățile de obținere a
informațiilor și înscrierii lor în formularele utilizate pentru investigații statistice, potrivit
cerințelor EUROSTAT – avându -se în vedere particularitățile agriculturii țării noastre;
determinarea eșantioanelor (praguri) privind efectuarea unor cercetări statistice parțiale și
exhaustive în agricultură; testarea unor soluții (teh nice metodologice, organizatorice, programare
etc.) în vederea proiectării sistemului informatic de introducere, prelucrare, validare și
transmitere a datelor statistice; studierea posibilităților de furnizare a datelor către alte sisteme
statistice etc.
➢ 2002 – Recensământul General Agricol efectuat în intervalul 2 decembrie
2002 -30 ianuarie 2003 – după 54 de ani de la ultimul recensământ general agricol – în scopul
obținerii datelor statistice pentru fundamentarea politicii statului în domeniul agricultur ii, în
concordanță cu acquis -ul statistic comunitar. Deși a fost organizat și efectuat potrivit acelorași
principii generale ca și recensămintele anterioare, a prezentat o serie de elemente noi situându –
se la un nivel cu mult superior , față de Recensământu l General Agricol din anul 1948, atât în

23

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
ceea ce privește organizarea și elaborarea instrumentarului statistic, cât și efectuarea
înregistrărilor, prelucrarea datelor, prezent area și difuzarea rezultatelor. Bazat pe un program de
observare statistică cu o paletă largă de indicatori statistici , cuprinși într -un sistem integrat și o
metodologie întocmită într -o viziune nouă , modernă , acest recensământ a constituit un moment
de vârf în teoria și practica cercetărilor statistice privind agricultura, marcând tot odată, un
nou și important început de drum în efectuarea unor asemenea lucrări, de mare anvergură și
interes național.
➢ 2003 – Introducerea experimentală în practica statisticii agricole a
Teledetecției – cercetare selectivă, organizată și efectuată potriv it proiectului experimental
LUCAS1 lansat de EUROSTAT în anul 2001.
➢ 2004 – Introducerea în activitatea statistică curentă a primului Registru
Statistic al Exploatațiilor Agricole ca formă de evidență statistică de bază, specializată, a
activității agricol e și neagricole.
➢ 2004 – Introducerea în practica statisticii agricole a Cercetării statistice
selective, anuale , pentru stabilirea Efectivelor de animale pe specii existente la 1 Decembrie
(bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, păsări, familii de albi ne) și producției agricole
animale : carne, lapte, ouă, lână și miere – efectuată împreună cu Ministerul Agriculturii,
Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
➢ 2004 – Introducerea Cercetării statistice selective anuale , pentru stabilirea
Producției agricole vegeta le la principalele culturi , efectuată în colaborare cu Ministerul
Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în aproximativ 80000 de exploatații agricole
individuale și alte unități agricole care utilizează terenuri agricole. Această cercetare se
efectu ează în scopul obținerii datelor privind suprafața arabilă cultivată și suprafața recoltată;
producția medie și totală la principalele grupe de culturi și culturi; suprafața cultivată cu căpșuni
și ciuperci, (inclusiv culturile din sere și solarii); gradul de umiditate al producției de cereale;
numărul, suprafața și producția plantațiilor cu pomi fructiferi; suprafața plantațiilor de pomi
fructiferi în declin, defrișate și nou plantate; suprafața viilor și producția de struguri, suprafața și
producția pășun ilor și fânețelor permanente; producția culturilor intercalate și succesive;
producția vegetală secundară utilizată etc.
➢ 2007 – Ancheta structurală în agricultură , cea de a doua anchetă statistică,
organizată la fiecare 2 -3 ani, în perioada intercenzitară a recensămintelor generale agricole,
efectuată conform Legislației Uniunii Europene (EUROSTAT), reprezintă cea mai amplă
cercetare statistică selectivă efectuată – în mod frecvent – în agricultura țării noastre. Prima
anchetă structurală a fost efectuată î n anul 2005.

24

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
➢ 2007 – Introducerea unui nou Registru Agricol pentru anii 2007 -2011 – adaptat
cerințelor de cunoaștere și informare, în conformitate cu obligațiile asumate la nivel european.
➢ 2008 – Efectuarea anchetei statistice pilot referitoare la determina rea
exploatațiilor agricole individuale de subzistență și semisubzistență , cu
dimensiunea economică sub 1 ESU și destinația producției agricole obținute numai pentru
consum propriu –reprezentând prima anchetă de acest gen utilizată în practica statisticii
agricole din țara noastră.
➢ 2010 – Recensământul General Agricol s-a desfășurat în perioada decembrie
2010 – ianuarie 2011 . Conform rezultatelor Recensământului General Agricol (RGA), n umărul
exploatațiilor agricole a înregistrat o scădere cu 14 procente din 2002 și până în 2010, ajungând
la 3.859.043 milioane. Numărul exploatațiilor agricole fără personalitate juridică a fost în 2010
de 3.828.345, cu 14,2% mai mic decât în anul 2002, în timp ce numărul exploatațiilor cu
personalitate juridică a crescut cu 34,8%, până la 30.698.
➢ 2013 si 2016 – s-a desfășurat Ancheta structurală în agricultură (ASA 2013
respectiv ASA 2016 ) anchetă statistică, organizată la fiecare 2 -3 ani, în perioada inter recenzitară
a recensămintelor generale agricole, efectuată conform L egislației Uniunii Europene
(EUROSTAT) având ca scop asigurarea de date, comparabile la nivel internațional, pentru
fundamentarea politicilor naționale în domeniul agricol, în concordanță cu acquis -ul statistic
comunitar, necesare procesului de participare a României la Politica Agricolă Comună ,
obținerea de statistici pentru îmbunătățirea calității indicatorilor de agromediu și pentru
elaborarea politicilor agricole naționale și a programelor de dezvoltare rurală , stabilirea
tipologiei și dimensiunii econo mice a exploatațiilor agricole , actualizarea Registrului Statistic al
Exploatațiilor Agricole (REXA), care reprezintă baza de eșantionare pentru toate cercetările
statistice din domeniul agricol .
➢ 2020 – Recensământul General Agricol 2020 (RGA2020) . Colecta rea datelor se
va face în perioada 1 februarie 2021 -30 aprilie 2021 , în toate UAT -urile din România, pentru
următoarele perioade de referință: – anul agricol 2020, cuprins între 1 octombrie 2019 și 30
septembrie 2020, pentru variabilele privind terenurile și persoanele care au lucrat în agricultură
și anul calendaristic 2020, pentru gestionarea dejecțiilor animaliere; – ziua de 31 decembrie
2020, pentru efectivele de animale și adăposturile pentru animale; – ultimii 3 ani pentru
măsurile de dezvoltare rura lă.

25

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

PARTEA a II -a
CONTRIBUȚII PROPRII

26

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

CAPITOLUL 2
CERCET ĂRI STATISTICE, INFORMA ȚII ȘI REZULTATE
STATISTICE LA NIVELUL JUDE ȚULUI BOTO ȘANI

2.1 Notă metodologică generală privind aplicarea cercetarilor statistice
Cadrul legal privind activitatea statistică este statuat prin Legea nr. 226 / 2009 a
organizării și funcționării statisticii oficiale în România, cu modificările și completările
ulterioare. În lege se regăsesc contextul și prevederile care definesc elementele constitutive ale
procesului statistic, respectiv, colectarea, procesarea, analiza, diseminarea datelor statistice,
dezvoltarea culturii statistice, constituirea și administrarea seriilor de date statistice oficiale, cu
caracter demografic, social, economic, financiar și ju ridic, precum și principiile fundamentale
care stau la baza funcționării statisticii oficiale în România.
Statistica oficială în România este organizată și coordonată de Institutul Național de
Statistică, organ de specialitate al Administrației Publice Cen trale, în subordinea Guvernului,
finanțat de la bugetul de stat.
Principiile pe care se întemeiază activitatea statistică, în deplină concordanță cu
principiile fundamentale privind funcționarea statisticii într -o societate democratică,
adoptate pe plan internațional, constau în:
independență profesională; imparțialitate; obiectivitate; fiabilitate;
confidențialitatea informațiilor statistice și eficiența costurilor.
Atât contextul general, cât și principiile de funcționare a statisticii, precum ș i producerea
de date statistice de calitate, armonizate cu normele și standardele Uniunii Europene, conferă
rezultatelor activității statistice garanția satisfacerii cerințelor utilizatorilor de date statistice.
Sursele de date statistice. Datele statisti ce sunt rezultatul a două categorii de surse:
• cercetările statistice exhaustive sau prin sondaj cuprinse în Programul Statistic
Național Anual (PSNA);
• surse administrative .
Programul Statistic Național Anual (PSNA) reprezintă instrumentul de bază prin ca re
Institutul Național de Statistică și ceilalți producători de statistici oficiale sunt autorizați să

27

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
realizeze colectarea, stocarea, procesarea, analiza și diseminarea datelor statistice oficiale, în
vederea asigurării informațiilor necesare utilizatoril or interni, precum și a celor ce decurg din
legislația Uniunii Europene și din recomandările altor organizații internaționale.
Programul Statistic Național Anual cuprinde informații, responsabilități, resurse și termene de
realizare, cu privire la: cercetă ri statistice; lucrări de sinteză, studii și analize statistice; publicații
statistice.
Programul Statistic Național Anual se avizează de Consiliul Statistic Național și se
aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Cercetările statistice prevăzute în directive, r egulamente și decizii ale Uniunii Europene
sunt incluse în Programul Statistic Național Anual.
Cercetarea statistică reprezintă o lucrare complexă de culegere, prelucrare, analiză și
diseminare a datelor cu privire la starea și evoluția fenomenelor și pro ceselor economice și
sociale. Cercetarea statistică se realizează pe bază de proiecte în care sunt definite concepte
generale, scopul cercetării și instrumentarul statistic ce stă la baza acesteia (modul de organizare
a cercetării; chestionarul, c lasificările, nomenclatoarele, normele, instrucțiunile etc.).
Potrivit criteriului sferei de cuprindere, datele au fost determinate pe baza a două tipuri
de cercetări statistice:
Cercetare statistică exhaustivă (totală). În cadrul ac estui tip de cercetare datele sunt
înregistrate de la toate unitățile populației statistice, denumită și colectivitate statistică, bine
delimitată. Populația statistică desemnează totalitatea elementelor supuse observării statistice,
de aceeași na tură, asemănătoare sau omogene din punctul de vedere al anumitor criterii. Prin
astfel de cercetări statistice exhaustive se obțin rezultate detaliate în diferite structuri
administrative, geografice, grupări pe activități pot rivit Clasificării Activităților din
Economia Națională (CAEN) etc.
Cele mai cunoscute cercetări exhaustive sunt recensămintele populației și ale
locuințelor, recensământul produselor și serviciilor industriale, recensământul general agricol .
Cercetare statistică prin sondaj. În cadrul acestui tip de cercetare, datele sunt înregistrate
doar de la o parte a populației statistice, numită eșantion. Eșantionul este determinat pe baza
criteriilor de reprezentativitate, prin utilizarea unor metode probabiliste, ale căror rezultate sunt
extinse la întreaga populație statistică.
Sursele administrative reprezintă sursele de evidență organizate și deținute de organisme
ale administrației publice sau non -guvernamentale pentru alte scopuri decât cele st atistice. Sunt
utilizate numai acele surse care au un potențial adecvat cerințelor statistice și corespund rigorilor
științifice de sferă de cuprindere, calitate și completitudine care le fac utilizabile și în scopuri

28

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
statistice. Folosirea acestor surse de date și informații în scopuri statistice se realizează fie direct,
ca date de bază (asimilate datelor statistice), fie prin prelucrări și adaptări corespunzătoare
pentru a satisface cerințele de calitate, comparabilitate și coerență, fie pentru reconcilie re și
validarea datelor statistice obținute în urma cercetărilor statistice.
Sfera de cuprindere a datelor. Datele prezentate caracterizea ză ansamblul economiei la
nivel de județ.
Mărimile statistice folosite :
Sunt prezentate, cu precădere, date absolute și date relative (indici, ponderi, indicatori
de intensitate etc.).
• Indicatorul statistic este expresia numerică a unor fenomene, procese, activități sau
categorii economice sau sociale, manifestate în timp, spațiu și structuri.
• Indicele este un raport în tre valori ale aceleiași variabile înregistrate în unități de timp
sau teritoriale diferite.
• Unitatea statistică este un obiect al cercetării și purtător al caracteristicilor statistice
urmărite prin program.
• Unitatea de observare este acea entitate d e la care/pentru care sunt colectate date și
informații primare, pe baza căreia se construiesc statistici.
• Unitatea de raportare este entitatea care furnizează datele și informațiile primare în
cadrul unei cercetări statistice.
• Unitatea cu personalitate ju ridică reprezintă entitatea (întreprinderea, societatea
comercială, asociația, instituția bugetară, organizația fără scop patrimonial etc.) care
desfășoară o activitate economică, are contabilitate proprie și ia decizii în exercitarea
funcției principale.
• Unitatea fără personalitate juridică reprezintă o persoană, o gospodărie, o familie, o
asociație sau orice altă entitate ce nu dispune de autonomie de decizie în exercitarea
funcției principale.
Datele în prețuri curente se referă la volumul producției, veniturilor, cheltuielilor sau
valoarea produselor, serviciilor etc. exprimate în prețurile anului curent. Valorile din diferite
perioade în prețuri curente nu sunt direct comparabile și, în consecință, nu pot fi utilizate la
calculul indicilor fără a fi, în prealabil, deflatate cu indicii de prețuri corespunzători.
Formele de proprietate sunt:
• proprietate majoritară de stat – cuprinde capitalul integral de stat, public, de interes
național și local și mixt, unde statul deține 50% și peste din capitalul so cial;

29

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
• proprietate majoritar privată – cuprinde capitalul integral privat, mixt, în care peste
50% din capitalul social este privat, capital integral străin, cooperatist și obștesc. Tot aici
sunt cuprinse și activitățile desfășurate de către persoanele fizi ce și/sau gospodăriile
populației.
Clasificări și nomenclatoare. Sunt principalele instrumente care fac posibilă
structurarea după criterii obiective și corecte a unităților statistice, a proceselor și fenomenelor
observate. Clasificările utilizate, potr ivit diferitelor scopuri sau diferitelor domenii de activitate,
sunt:
• Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN ) reprezintă un
sistem coordonat și coerent de grupare, după criterii științifice de omogenitate, a datelor
referitoare la unitățil e statistice.
• Este utilizată versiunea actualizată a CAEN, respectiv CAEN Rev. 2 ,
implementată prin Ordinul nr. 337 / 2007 al Președintelui Institutului Național de Statistică,
publicat în Monitorul Oficial nr. 293 / 2007 și revizuit în Monitorul Oficial n r. 403/2008. CAEN
Rev. 2 respectă standardele europene, fiind total armonizată cu Nomenclatorul Activităților din
Comunitatea Europeană NACE Rev. 2.
Definirea activităților. În practică, majoritatea unităților de producție efectuează
activități cu caracte r mixt, respectiv activitate principală, activități secundare și activități
auxiliare. Identificarea activității secundare este necesară pentru a încadra o unitate într -o
anumită poziție din CAEN Rev. 2.
• Activitatea principală , în sensul clasificării, este identificată prin metoda ordinii
descrescătoare (de sus în jos). Ea reprezintă acea activitate care contribuie în cea mai
mare măsură la valoarea adăugată totală a unității luate în considerare.
• Activitatea secundară este orice altă activitate din ca drul unității producătoare de
bunuri sau servicii.
• Activitatea auxiliară este o activitate conexă, indispensabilă funcționării unei
entități, precum: contabilitate, transport, depozitare, achiziționare promovare,
întreținere și reparație etc.

30

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

2.2 Geograf ie și organizare administrativ – teritorială a județului Botoșani

Figura 2.1 – Județul Botoșani -Harta administrativă

2.2.1 Prezentarea generală a județului Botoșani
Județul Botoșani este situat (tabel 2.1) în colțul de nord -est al țării, la granița c u
Ucraina și Republica Moldova, ceilalți vecini fiind județele Iași la sud și Suceava la vest. În
județ se află cea mai nordică localitate a țării ( Horodiștea – 48 gr. 15min.06sec. latitudine
nordică ).
Municipiul Botoșani este principalul oraș ș i centrul administrativ al județului. Atât
județul cât și municipiul sunt menționate pentru prima dată în documente istorice începând cu
anul 1439.

31

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Cu toate acestea, municipiul Botoșani este mult mai vechi decât înregistrarea din aceste
documente. Situarea pe drum urile comerțului de tranzit din Moldova medievală ce legau marile
centre comerciale europe ne a făcut ca orașul Botoșani să fie numit centrul administrativ al
județului încă din anul 1741, fiind și o importantă piață de schimb pentru comerțul cu animale și
produse agricole. Numeroase organizări teritoriale au făcut ca suprafața județului să sufere
modificări.
Suprafața totală a județului (tabel 2.2) a fost în 1938 de 4062 kmp, dar s -a extins până la
4986 kmp în 1996, menținându -se aceeași și în anul 2018 , ceea ce reprezintă 2 ‚1% din teritoriul
național.
Județul Botoșani este bogat î n zăcăminte de argilă, betonită si posedă depozite de tufă
calcaroasă, formată de izvoarele bogate în piatră de var (oxid de calciu). Pe valea râului Prut se
află formațiuni de roci de piatră de var . Alte argile si marne sunt răspândite pe arie întinsă a
județului. Există de asemenea importante zăcăminte de turbă (zona Dersca ). Surse geologice ale
județului Botoșani cuprind nisipuri de înaltă calitate și depozite de piatră de va r, andezite și sulf.
Județul este, de asemenea, cunoscut pentru parcurile si pădurile sale, în special în jurul
municipiului Botoșani situat la o altitudine medie de 130m . Există păduri în apropierea orașului
iar în zona localității Tudora se află o rezer vație de arbori de tisa. Cu toate acestea, numai 11 ‚5
% din teritoriul său este acoperit cu păduri si vegetație forestieră.
Există o rețea densă de ape (tabel 2.3) . Lacurile și apele curgătoare cuprind 138‚3 kmp
din suprafața județului (2‚8%). Principalele ape curgătoare sunt : Prutul, Siretul, Jijia, Bașeu, iar
cele mai mari iazuri sunt cele de la Negreni și Sulița cunoscute și ca importante centre piscicole.
Cea mai mare acumulare de ape se află pe râul Prut, la granița județului cu Republica Moldova –
lacul de acumulare de la Stânca, comuna Ștefănesti, cu o capacitate de 1,4 miliarde metri cubi și
o suprafață ocupată de 5900 ha (la nivel normal). Scopul acestei acumulări este prevenirea
inundațiilor, irigarea terenurilor agricole și alimentarea cu apă pot abilă a localităților din zonă.
Această acoperire de ape situează județul Botoșani pe locul al 16 -lea între județele României ca
proporție de apă față de uscat.
Teritoriul județului este împărțit din punct de vedere administrativ în: sate, comune,
orașe, m unicipii (tabel 2.4).
Satul este cea mai mică unitate teritorială, având caracteristicile așezărilor de tip rural.
Comuna este unitatea administrativ -teritorială care cuprinde populația rurală unită prin
comunitate de interese și tradiții, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate (din care unul este
reședință de comună).

32

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Orașul reprezintă o concentrare umană cu o funcție administrativă și un mod de viață
specific ariilor urbane și o structură profesională a populației în care predomină cea ocupată în
ramurile neagricole.
Municipiul este un oraș cu un rol economic, social, politic și cultural însemnat având, de
regulă, funcție administrativă.
Județul reprezintă unitatea administrativ -teritorială tradițională în România, alcătuită din
orașe și comune, în f uncție de condițiile geografice, economice, social -politice și de legăturile
culturale și tradiționale ale populației.
Poziția matematică a județului Botoșani, străbătut de paralela de 480 lat. N, arată că
acesta se situează în plină zonă climatică temper ată, iar localizarea județului în partea de sud –
est a Europei Centrale, pe meridianul de 270 long. E, în plin spațiu continental, relativ departe d e
principalele surse de umiditate ale continentului și țării noastre (în special față de Oceanul
Atlantic), pune în evidență și caracterul continental al climei cu influențe scandinavo –
baltice .

Tabel ul 2.1
Orientarea geografică a județului Botoșani
Sursa de date : Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Botoșani
Punctul extrem
( localitatea) Vecini Longitudinea
estic ă Latitudine
nordic ă
NORD satul Horodi ștea Republica Moldova 26040’ 48016’
SUD comuna Pr ăjeni județul Iași 27002’ 47026’
EST comu na Santa Mare Republica Moldova 27023’ 47035’
VEST comuna Mih ăileni județul Suceava 26006’ 47058’

Tabel ul 2.2
Suprafa ța și organizarea administrativ – teritorială
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
Suprafa ța total ă ( ha) 498569
Num ărul municipiilor și ora șelor 7
din care : municipii 2
Num ărul comunelor 71
Num ărul satelor 333
din care : sate ce apar țin de ora șe 11

33

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

Tabel ul 2.3
Lungimea principalelor cursuri de apă
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
Denumirea
cursului de apă Lungimea cursului de apă – km –
Total România din care:
Județul Botoșani
Siret 559 125
Prut 742 236
Jijia 275 144
Sitna 78 78
Bașeu 118 118
Bahlui 119 8

Tabel ul 2.4
Unitațile administrativ – teritoriale pe categorii de localități
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
Tipul unității Denumirea Localități componente
MUNICIPIU BOTOSANI BOTOSANI
MUNICIPIU DOROHOI DOROHOI
DEALU MARE
LOTURI ENESCU
PROGRESUL

ORAS BUCECEA
BUCECEA
CALINESTI
BOHOGHINA
ORAS DARABANI
DARABANI
BAJURA
ESANCA
LISMANITA
ORAS FLAMANZI
FLAMANZI
NICOLAE BALCESCU
POIANA
CHITOVENI
PRISACANI
ORAS SAVENI

34

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tipul unității Denumirea Localități componente
SAVENI
BODEASA
BOZIENI
CHISCARENI
PETRICANI
SAT NOU
ORAS STEFANESTI
STEFANESTI
BADIUT I
BOBULESTI
STANCA
STEFANESTI -SAT
COMUNA ADASENI
ADASENI
ZOITANI
COMUNA ALBESTI
ALBESTI
BUIMACENI
COSTIUGENI
JIJIA
MASCATENI
TUDOR VLADIMIRESCU
COMUNA AVRAMENI
AVRAMENI
AUREL VLAICU
DIMITRIE CANTEMIR
ICHIM ENI
PANAITOAIA
TIMUS
TUDOR VLADIMIRESCU
COMUNA BALUSENI
BALUSENI
BALUSENII NOI
BUZENI
COSULENI
DRAXINI
ZAICESTI
COMUNA BLANDESTI

35

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tipul unității Denumirea Localități componente
BLANDESTI
CERCHEJENI
SOLDANESTI
COMUNA BRAESTI
BRAESTI
POIANA
POPENI
VILC ELELE
COMUNA BROSCAUTI
BROSCAUTI
SLOBOZIA
COMUNA CALARASI
CALARASI
LIBERTATEA
PLESANI
COMUNA CANDESTI
CANDESTI
CALINESTI
TALPA
VITCANI
COMUNA CONCESTI
CONCESTI
MOVILENI
COMUNA COPALAU
COPALAU
CERBU
COTU
COMUNA CORDARENI
CORDARENI
GRIVITA
SLOBOZIA
COMUNA CORLATENI
CORLATENI
CARASA
PODENI
VLADENI
COMUNA CORNI
CORNI

36

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tipul unității Denumirea Localități componente
BALTA ARSA
MESTEACAN
SARAFINESTI
COMUNA COSULA
COSULA
BUDA
PADURENI
SUPITCA
COMUNA COTUSCA
COTUSCA
AVRAM IANCU
COTU MICULINTI
CRASNALEUCA
GHIRENI
MIHAIL KOGALNICEANU
NICHITENI
NICOLAE BALCESCU
PUTURENI
COMUNA CRISTESTI
CRISTESTI
ONEAGA
SCHIT -ORASENI
UNGUROAIA
COMUNA CRISTINESTI
CRISTINESTI
BARANC A
DAMILENI
DRAGALINA
FUNDU HERTII
POIANA
COMUNA CURTESTI
CURTESTI
AGAFTON
BAICENI
HUDUM
MANASTIREA DOAMNEI
ORASENI -DEAL

37

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tipul unității Denumirea Localități componente
ORASENI -VALE

COMUNA DANGENI
DANGENI
HULUB
IACOBENI
STRAHOTIN
COMUNA DERSCA
DERSCA
COMUNA DIMACHENI
DIMACHENI
MATEIENI
RECIA -VERBIA
COMUNA DOBARCENI
DOBARCENI
BIVOLARI
BRATENI
CISMANESTI
LIVADA
MURGUTA
COMUNA DRAGUSENI
DRAGUSENI
PODRIGA
SARATA -DRAGUSENI
COMUNA DURNESTI
DURNESTI
BABIC ENI
BARSANESTI
BROSTENI
CUCUTENI
GURANDA
COMUNA FRUMUSICA
FRUMUSICA
BOSCOTENI
RADENI
SENDRENI
STORESTI

38

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tipul unității Denumirea Localități componente
VLADENI -DEAL
COMUNA GEORGE ENESCU
DUMENI
ARBOREA
GEORGE ENESCU

POPENI
STANCA
COMUNA GORBANESTI
GORBANESTI
BATRANESTI
GEORGE COSBUC
MIHAI EMINESCU
SILISCANI
SOCRUJENI
VANATORI
VIFORENI
COMUNA HANESTI
HANESTI
BOROLEA
MOARA JORII
SARATA -BASARAB
SLOBOZIA HANESTI
COMUNA HAVARNA
HAVARNA
BALINTI
GALBENI
GARBENI
NICULCEA
TATARASENI
COMUNA HILISEU -HORIA
HILISEU -HORIA
CORJAUTI
HILISEU -CLOSCA
HILISEU -CRISAN
IEZER
COMUNA HLIPICENI

39

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tipul unității Denumirea Localități componente
HLIPICENI
DRAGALINA
VICTORIA
COMUNA HUDESTI
HUDESTI
ALBA
BARANCA
BASEU
MLENAU TI
VATRA
COMUNA IBANESTI
IBANESTI
DUMBRAVITA
COMUNA LEORDA
LEORDA
BELCEA
COSTINESTI
DOLINA
MITOC
COMUNA LOZNA
LOZNA
STRATENI
COMUNA LUNCA
LUNCA
STROIESTI
ZLATUNOAIA
COMUNA MANOLEASA
MANOLEASA
BOLD
FLONDORA
IORGA
LIVENI
LOTURI
MANOLEASA -PRUT
SADOVENI
SERPENITA
ZAHORENI
COMUNA MIHAI EMINESCU

40

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tipul unității Denumirea Localități componente
IPOTESTI
BAISA
CATAMARESTI
CATAMARESTI -DEAL
CERVICESTI
CERVICESTI -DEAL
CUCORANI
MANOLESTI

STANCESTI
COMUNA MIHAILENI
MIHAILENI
PARAU NEGRU
ROGOJESTI
COMUNA MIHALASENI
MIHALASENI
CARAIMAN
NASTASE
NEGRESTI
PAUN
SARATA
SLOBOZIA SILISCANI
COMUNA MILEANCA
MILEANCA
CODRENI
SCUTARI
SELISTEA
COMUNA MITOC
MITOC
HORIA
COMUNA NICSENI
NICSENI
DACIA
DOROBANTI
COMUNA PALTINIS
PALTINIS
CUZLAU
HORODISTEA

41

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tipul unității Denumirea Localități componente
SLOBOZIA
COMUNA POMARLA
POMARLA
HULUBESTI
RACOVAT
COMUNA PRAJENI
PRAJENI
CAMPENI
LUPARIA
MILETIN

COMUNA RACHITI
RACHITI
CISMEA
COSTESTI
ROSIORI
COMUNA RADAUTI -PRUT
RADAUTI -PRUT
MIORCANI
REDIU
COMUNA RAUSENI
RAUSENI
DOINA
POGORASTI
REDIU
STOLNICENI
COMUNA RIPICENI
RIPICENI
CINGHINIIA
LEHNESTI
MOVILA RUPTA
POPOAIA
RASCA
RIPICENII VECHI

COMUNA ROMA
ROMA
COTARGACI

42

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tipul unității Denumirea Localități componente
COMUNA ROMANESTI
ROMANESTI
DAMIDENI
ROMANESTI -VALE
SARATA
COMUNA SANTA MARE
SANTA MARE
BADARAI
BERZA
BOGDANESTI
DURNESTI
ILISENI
RANGHILESTI
RANGHILESTI -DEAL
COMUNA SENDRICENI
SENDRICENI
HORLACENI
PADURENI
COMUNA STAUCENI
STAUCENI
SILISTEA
TOCILENI
VICTORIA
COMUNA STIUBIENI
STIUBIENI
IBANEASA
NEGRENI
COMUNA SUHARAU
SUHARAU
IZVOARE
LISNA
OROFTIANA
PLEVNA
SMARDAN
COMUNA SULITA
SULITA
CHELIS
DRACSANI

43

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tipul unității Denumirea Localități componente
COMUNA TODIRENI
TODIRENI
CERNESTI
FLORESTI
GARBESTI
IURESTI
COMUNA TRUSESTI
TRUSESTI
BUHACENI
CIRITEI
DRISLEA
IONASENI
PASATENI
COMUNA TUDORA
TUDORA
COMUNA UNGURENI
UNGURENI
BORZESTI
CALUGARENI
CALUGARENII NOI
DURNESTI
MANDRESTI
MIHAI VITEAZU
PLOPENII MARI
PLOPENII MICI
TAUTESTI
VICOLENI
COMUNA UNTENI
UNTENI
BURLA
BURLESTI
MANASTIRENI
SOROCENI
VALEA GRAJD ULUI
VULTURENI
COMUNA VACULESTI
VACULESTI
GOROVEI

44

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tipul unității Denumirea Localități componente
SAUCENITA
COMUNA VARFU CAMPULUI
VARFU CAMPULUI
DOBRINAUTI -HAPAI
IONASENI
LUNCA
MAGHERA
PUSTOAIA
COMUNA VIISOARA
VIISOARA
CUZA VODA
VIISOARA MICA
COMUNA VLADENI
VLADENI
BREHUIESTI
HRISCANI
HUTANI
MANDRESTI
COMUNA VLASINESTI VLASINESTI
MIRON COSTIN
SARBI
COMUNA VORNICENI
VORNICENI
DAVIDOAIA
DEALU CRUCII
COMUNA VORONA
VORONA
ICUSENI
JOLDESTI
POIANA
VORONA MARE
VORONA -TEODORU

45

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

CAP ITOLUL 3
MATERIALUL ȘI METO DE DE CERCETAR E

3.1 Materialul studiat
Cercetările au fost efectuate in cursul anului 2020 în cadrul Direcției Județene de
Statistică Botoșani, Serviciul de cercetări statistice în agricultură și în go spodăriile populației.
Am analizat bazele de date statistice (scriptice și electronice) din perioada 1990 – 2018 și
am realizat un studiu de caz privind plasarea si utilizarea pesticidelor în judet în perioada 2017 –
2018.
Bazele de date studiate conțin o mu ltitudine de rezultate ale cercetărilor statistice
efectuate în agricultură și silvicultură privind:
➢ Fondul funciar
➢ Baza tehnico -materială a agriculturii
➢ Suprafața și producția agricolă -vegetală
➢ Efectivele și producția agricolă -animală
➢ Conturi economice di n agricultură
➢ Indicatori de agrimediu
➢ Silvicultura – fondul forestier administrat

3.2 Metode de cercetare in agricultura și silvicultura județului Botoșani
Producția agricolă modernă este caracterizată de anumite particularități și multe activitati
diferite. Astfel apar diferite probleme și natura diferită a materialelor agricole date necesită
abordări diferite ale utilizării metodelor de cecetare statistic ă. Statistica este o disciplină care se
ocupă în principal de cuantificarea datelor. Chiar și în c azul d atelor non -numerice, statistice
metodele utilizează transformări pentru a schimba date non -numerice î n date numerice, cu
scopul de a atinge un anumit niv el de cuantificare pentru a genera concluzii desp re chestiunea de
interes. Multe date din agricul tură au un caracter numeric care sunt înso țite de existența
variabilitații datelor. Variabilitatea este o caracteristică a datelor biologic e și agricole. Statisticile

46

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
pot fi folosit e ca instrument de cercetare, răspândit în multe domenii de cercetare, precum
agronomia.
Astfel se folosesc o multitudine de surse (statistice, administrative) care au la bază
metodologii complexe pentru a genera date statistice care pot cerceta și dezvolta agricultura.
➢ Surse statistice
Cercetări statistice:
• Ancheta Structura lă în Agricultur ă – 2013;
• Ancheta Structural ă în Agricultur ă – 2016;
• Anchetele ASA se efectuează pe baza unui eșantion reprezentativ la nivel național,
macroregiune, regiune de dezvoltare și județ format din toate exploatațiile agricole cu
personalitate j uridică (circa 28.000) și circa 303.000 de exploatații agricole fără
personalitate juridică , extras din Registrul Statistic al Exploatațiilor Agricole, constituit
pe baza datelor de la Recensământul General Agricol 2010, actualizat cu datele de la
ASA 2013 .
• Cercetări statistice realizate prin sondaj aliniate la acquis -ul comunitar în domeniul
statisticii agricole privind suprafețele și producția vegetală, efectivele de animale și
producția animală;
• Obținerea și analiza datelor definitive privind producția v egetală a principalelor culturi:
cereale boabe, leguminoase boabe, rădăcinoase, plante industriale, furaje din teren arabil,
legume în câmp, solarii și sere, pășuni și fânețe, vii și livezi, culturi succesive, culturi
intercalate necesare pentru determinar ea conturilor economice din agricultura ;

• Cercetări statistice curente privind fondul forestier, masa lemnoasă recoltată, suprafața
parcursă cu tăieri, împăduriri și volumul de lemn exploatat.
• RGA uri
➢ Surse administrative
• Ministerul Agriculturii și Dezvol tării Rurale, pentru fondul funciar după modul de
folosință; pentru îngrășămintele chimice și naturale folosite în agricultură și pentru
parcul de tractoare și mașini agricole principale din agricultură aferent sfârșitului de an;
• Agenția Națională de Îmbu nătățiri Funciare, pentru suprafața agricolă irigată;
• Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, pentru producția de pește.
➢ Precizări metodologice
➢ Exploatația agricol ă este o unitate tehnico -economică de sine stătătoare, cu o gestiune
unică și care desfășoară activități agricole, prin utilizarea suprafețelor și/sau creșterea

47

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
animalelor, sau activități de menținere a terenurilor agricole în bune condiții agricole și
de mediu, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară.
➢ Suprafața agricol ă utilizată cuprinde teren arabil, grădini familiale, pășuni și fânețe
naturale (permanente) și culturi permanente (plantații viticole și pomicole).

48

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

CAPITOLUL 4
REZULTATE ȘI DISCUȚI I

4.1 Analiza rezultatelor
Fondul funci ar (tabelul 3.1) care reprezintă totalitatea terenurilor, indiferent de
destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public sau privat din care fac
parte este la nivelul județului de 498569 hectare.
Suprafața agricolă , (tabelul 3.1) d upă modul de folosință cuprinde 392761 hectare și
include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice și
care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și
pepiniere pomicole.
Terenul arabil (tabelul 3.1) reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți
ani și se cultivă cu plante anuale sau perene iar la nivelul judetului este de 298741 ha având
ponderea cea mai mare in suprafața agricolă.
Pășu nile (tabelul 3.1) – 75146 ha – reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă,
instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor.
Fânețele (tabelul 3.1) – 14635 ha – reprezintă terenurile acoperite cu vege tație ierboasă,
instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare și destinate recoltării pentru obținerea
de fân.
Viile și pepinierele viticole (tabelul 3.1) – 1680 ha – reprezintă suprafețele cu plantații
viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole
(tabelul 3.1) 2559 ha – reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere
pomicole și terenul în pregătire pentru livezi.
Suprafața cultivată (tabelul 3.3) reprezintă supraf ața însămânțată/ plantată în ogor
propriu, în anul agricol de referință (1 octombrie – 30 septembrie) cu o cultură principală (care

49

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
ocupă terenul cea mai mare perioadă de timp) sau în anii agricoli precedenți pentru culturile
bienale, trienale sau perene.
Suprafața agricolă irigată (tabelul 3.1 ) reprezintă suprafața pe care s -a aplicat cel puțin
o udare în anul agricol de referință si s -a diminuat la 33641 ha față de anul 1990 când era 39719
ha.
Producția ramurii agricole (tabelul 3.2) se determină conform metodologiei Eurostat
privind „Conturile Economice pentru Agricultură” și cuprinde: valoarea tuturor producțiilor de
produse agricole (inclusiv valoarea producției de vin obținută în unitățile agricole care nu dispun
de instalații industriale de vinificaț ie) și valoarea serviciilor agricole efectuate de unitățile
specializate. Această producție nu cuprinde: valoarea consumului de sămânță din producție
proprie pentru culturile la care însămânțările se fac toamna, valoarea strugurilor utilizați în
producția de vin a unităților agricole care nu dispun de instalații industriale de vinificație,
valoarea laptelui consumat de animale, valoarea ouălor puse la incubat și pierderile la
producători după recoltare.
Producția ramurii agricole cuprinde și valoarea activi tăților secundare neagricole
neseparabile și este diminuată cu valoarea laptelui transformat în derivate (produse obținute din
prelucrarea laptelui) în aceeași fermă.
Activitățile secundare neagricole neseparabile sunt activități legate direct de producția
agricolă și nu pot fi separate de activitatea agricolă principală din punct de vedere al costurilor
(ex.: producerea brânzeturilor în ferma zootehnică).
Producția ramurii agricole este exprimată în prețuri curente de bază (prețurile la
producător la care se adaugă subvențiile pe produs și se scad impozitele pe produs) ale fiecărui
an. Indicii producției ramurii agricole se calculează ca raport între valoarea producției din
anul curent exprimată în prețurile anului anterior și valoarea producției din anul anterior.
Producția agricolă vegetală (tabelul 3.4) reprezintă producția fizică obținută în perioada
de referință (anul în care se face recoltarea), mai puțin pierderile la recoltare, exprimată în unități
fizice în funcție de natura produselor și a grupelo r de produse și cuprinde:
– producția culturilor în ogor propriu;
– producția culturilor intercalate;
– producția culturilor succesive;
– producția obținută în grădinile familiale
(pentru legume, cartofi, fructe și struguri).
Producția medie (tabelul 3.5) reprezintă cantitatea de produse (pe fiecare cultură) –
kg/ha obținută pe unitatea de suprafață cultivată.

50

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Producția de fructe (tabelul 3.7) reprezintă cantitatea de fructe pe specii, obținută de la
pomii din livezi și răzleți, arbuștii fructiferi și căpșu ni (inclusiv din grădinile familiale).
Greutatea în viu a animalelor destinate sacrificării pentru consum (tabelul 3.9)
cuprinde greutatea în viu a animalelor sacrificate în exploatațiile agricole, a celor vândute pentru
sacrificare la abatoare, direct pe piață, export direct și a celor sacrificate în abatoare, dar
restituite exploatațiilor agricole.
Efectivele de bovine (tabelul 3.8) cuprind totalitatea taurinelor și bubalinelor masculi și
femele, pe diferite grupe de vârstă și destinație economică.
Efecti vele de porcine (tabelul 3.8)cuprind totalitatea porcinelor din exploatația agricolă
(inclusiv porcinele aflate în maternități, crescătorii și îngrășătorii), indiferent de sex, categorii de
greutate și destinație economică.
Efectivele de ovine (tabelul 3.8 ) cuprind toate animalele din specia ovine, indiferent de
sex, vârstă, destinație economică și locul unde se află.
Efectivele de caprine (tabelul 3.8) cuprind toate caprinele indiferent de sex, vârstă,
destinație economică și locul unde se află.
Efectivel e de cabaline (tabelul 3.8) cuprind cabalinele de muncă, armăsarii
reproducători, tineret până la 3 ani, alte cabaline. Nu sunt incluși caii de curse și caii de călărie,
folosiți pentru divertisment.
Efectivele de păsări (tabelul 3.8) cuprind toate categor iile de păsări existente în
exploatația agricolă (găini, curci, rațe, gâște, alte păsări: struți, prepelițe, bibilici etc.).
Familii de albine (tabelul 3.8) reprezintă numărul de familii de albine, destinate
producției de miere. Producția de lapte (tabelul 3.9) reprezintă cantitatea de lapte de vacă,
bivoliță (inclusiv consumul vițeilor), oaie și capră.
Parcul de tractoare și mașini agricole (fizice) principale din agricultură (la sfârșitul
anului) (tabelul 3.10 )este aferent unităților care au agricultura ca activitate principală (inclusiv
exploatațiile agricole fără personalitate juridică).
Îngrășămintele chimice (tabelul 3.11) sunt produse industriale care după conținutul lor
pot fi: azotoase, fosfatice, potasice, sau în amestec ca îngrășăminte complexe; ele se exprimă în
substanță activă.
Îngrășămintele naturale (tabelul 3.11) cuprind gunoiul de grajd de la toate speciile de
animale și de la păsări (în stare proaspătă sau fermentată) precum și dejecțiile în stare lichidă;
acestea se exprimă în greutate br ută.
Silvicultură

51

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Fondul forestier (tabelul 3.15) reprezintă totalitatea suprafețelor pădurilor, a terenurilor
destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție sau administrație
silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinație forestieră, inclusiv cele
neproductive cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu
modificările de suprafață, conform operațiilor de intrări -ieșiri, efectuate, în condițiile legii,
indiferent de forma de proprietate.
Suprafața pădurilor (tabelul 3.15) reprezintă terenurile cu o suprafață de cel puțin 0,25
ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălțime minimă de 5 m la maturitate în
condiții normale de vegetație.
Regenerările artificiale (tabelul 3.15) reprezintă ansamblul de lucrări de plantare de
puieți, butași și sade sau de însămânțare a unei suprafețe de teren cu scopul de a se crea noi
arborete, atât pe terenuri forestiere de pe care a fost exploatat arboretul matur, cât și pe terenuri
lipsite de vegetație forestieră.
Volumul de lemn recoltat (tabelul 3.15) reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe
picior din partizile aferente anului de producție pentru care se întocmește cercetarea statistică,
recoltat până la data de 31 decembrie a a nului respectiv. Nu constituie masă lemnoasă recoltată,
masa lemnoasă rămasă pe picior.
Tabelul 3.1
Fondul funciar, după modul de folosință
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online -hectare –
1990 2000 2010 2014 2015*)

SUPRAFATA TOTALA
498569 498569 498569 498569
Suprafa ța agricol ă 387683 392728 392788 392761
– arabil 291038 297825 298758 298741
– pășuni 74080 75657 75146 75146
– fânețe 14226 14252 14635 14635
– vii și pepiniere viticole 3862 2032 1690 1680
– livezi și pepiniere pomicole 4477 2962 2559 2559
Păduri și alte terenuri cu
vegeta ție forestier ă
57215 57215 58241 58370

Ape și bălți
13952 13817 13797 13797

52

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Alte suprafe țe1
39719 34809 33743 33641
Din total,
suprafa ța amenajat ă pentru
irigat 24773 20332 20325 20325
– agricolă, din care : 24554 20232 20222 20222
– arabil ă 23771 19779 19789 19789
*) Până la finalizarea anchetei de cadastrare a țării, de către Agenția Națională de Cadastru și
Publicitate Imobiliară, datele specifice fondului funciar au fost blocate la nivelul anului 2014.

Tabelul 3.2
Produc ția ramurii agricultur ă2
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
UM 1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
TOTAL Ă,
din care : mii lei
RON 712.8 517348.5 2009328 2464580 2012984 2321923 2649618
sector
privat mii le i
RON 648.0 500590.4 1983307 2442671 2002355 2310293 2641579
Vegetal ă,
din care: mii lei
RON 379.4 318024.5 1319785 1633394 1265173 1487837 1827433
sector
privat mii lei
RON 356.3 301476.5 1294499 1620663 1255045 1476528 1819756
Animal ă,
din care: mii lei
RON 333.4 199324.0 685009 819343 742442 826347 814028
sector
privat mii lei
RON 291.7 199113.9 684879 818681 741945 826028 813668
Servicii
agricole ,
din care: mii lei
RON – – 4534 11843 5369 7739 8157
sector
privat mii lei
RON – – 3929 3327 5365 7737 8155
TOTAL % 100.0 100.0 100.0 100.0 100,0 100.0 100.0
Vegetal ă % 53.2 61.5 66.0 66.2 62.8 64.0 69.0
Animal ă % 46.8 38.5 34.0 33.2 36.9 35.7 30.7
Servicii
agricole % – – – 0.6 0.3 0.3 0.3

1 Corespunde categoriei “teren neproductiv”.
2 Conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agricultură”.

53

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

Tabelul 3.3
Suprafa ța cultivat ă, cu principalele cult uri
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online – hectare –
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
SUPRAFA ȚA
CULTIVAT Ă1
TOTAL 290569 266950 268287 273794 268257 267269 269855
din care : sector privat 257310 258810 267423 272637 267348 266300 268795
Cereale pentru
boabe total 167456 175981 142396 147366 150222 143824 147883
din care : sector privat 155096 171400 142371 146867 149883 143368 147434
Grâu și secar ă – total 74332 27235 30952 26188 27802 26467 27507
din care : sector privat 67994 25335 30952 26001 27616 26297 27337
Orz și orzoaic ă – total 11665 10857 5951 4338 5148 5118 4753
din care : sector privat 9014 9390 5951 4338 5148 5106 4740
Ovăz – total 3096 7447 10605 10537 10148 9420 9503
din care : sector privat 2420 7226 10599 10498 10117 9414 9497
Porumb – total 78363 130441 94473 105716 106785 102707 105528
din care : sector privat 75665 129449 94456 105443 106663 102439 105268
Leguminoase
pentru boabe – total 3512 2406 2672 2647 2465 2296 2889
din care : sector privat 3314 2395 2671 2647 2465 2296 2889
Maz ăre – total 1126 65 55 115 38 440 1011
din care : sector privat 1006 65 55 115 38 440 1011
Fasole – total 2386 2340 2456 2532 2427 1856 1878
din care : sector privat 2308 2329 2455 2532 2427 1856 1878
Plante uleioase
total 13012 22175 54357 67843 61229 66774 64186
din care : sector privat 9896 20318 54342 67622 61013 66530 63926
Floarea soarelui –
total 4970 19997 27706 32804 35802 39457 37445
din care : sector privat 4965 18775 27695 32784 35780 39235 37185
Plante pent ru alte
industrializ ări– total 9891 5694 – – – – –
din care : sector privat 9440 5620 – – – – –
Sfecl ă de zah ăr
– total 9710 5516 1460 1847 1753 1345 1503
din care : sector privat 9262 5442 1460 1847 1753 1345 1503

1 Nu este cuprinsă suprafața grădini lor familiale, serelor și solariilor, culturilor intercalate și succesive.

54

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Cartofi – total
12695 8141 9129 8005 7676 7230 6914
din care : sector privat 11764 8039 9128 8002 7676 7109 6914
Cartofi de
toamn ă – total 11069 6838 8119 7060 6726 6318 6055
din care : sector privat 10679 6737 8118 7057 6726 6197 6055
Legume1 – total 4117 7033 8900 9075 7901 7923 7888
din care : sector privat 3899 7004 8884 9069 7900 7919 7887
Tomate – total 635 1123 1175 1245 1231 1203 1199
din care : sector privat 607 1118 1174 1244 1231 1203 1199
Ceap ă uscat ă –
total 712 1239 1362 1171 992 999 942
din care : sector privat 679 1232 1360 1171 992 999 942
Varz ă – total 582 1179 1317 1518 1488 1479 1523
din care : sector privat 533 1175 1315 1517 1488 1478 1523
Furaje verzi din
teren arabil – total 68514 44315 51662 40227 39336 40123 40826
din care : sector privat 55769 42951 50856 39799 38983 39980 40476

Tabelul 3.4
Produc ția agricol ă vegetal ă, la principalele culturi
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online -tone-
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
Cereale pentru
boabe – total 481598 293869 474772 686099 449572 684685 928291
din care : sector privat 445034 287603 474675 684249 448427 682869 926630
Grâu și secar ă – total 228033 37863 91613 83614 83898 115041 118263
din care : sector privat 206558 34992 91613 83202 83377 114446 117838
Orz și orzoaic ă – tota 39401 10414 12938 11208 10208 14161 14180
din care : sector privat 30914 8580 12938 11208 10208 14119 14148
Porumb – total 209466 238521 350141 568728 334027 533912 772097
din care : sector privat 204023 237246 350061 567356 333449 532742 770907
Leguminoase pentru
boabe – total 3721 3280 3951 4011 1937 3921 4947
din care : sector privat 3616 3272 3949 4011 1937 3921 4947
Fasole – total 2721 3215 3730 3790 1887 2721 3104
din care : sector privat 2682 3207 3728 3790 1887 2721 3104
Maz ăre – total 1000 64 64 221 50 1209 1843

1 Inclusiv suprafața din grǎdinile familiale, sere ș i solarii, culturi intercalate și succesive.

55

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
din care : sector privat 934 64 64 221 50 1209 1843
Cânepă pentru fibr ă 1220 65 – – – 328 435
din care : sector privat 1220 65 – – – 328 435
Plante uleioase –
total 10696 20635 90557 147922 77674 168755 179923
din care : sector privat 8443 19372 90535 147284 77285 168180 179217
Floarea soarelui – total 6219 19141 39689 71266 50640 119825 114984
din care : sector privat 6208 18237 39675 71225 50600 119384 114278
Sfecl ă de zah ăr – total 158188 80720 36209 53259 41494 33472 34169
din care : sector privat 152524 79918 36209 53259 41494 33472 34169
Cartofi – total 148925 95611 131159 170360 120759 142665 143053
din care : sector privat 137298 94370 131145 170327 120759 141105 143051
Legume1 – total 46254 71182 112624 128897 95053 100693 106400
din care : sector privat 43382 70944 112430 128860 95051 100669 106393
Tomate – total 10262 13097 13695 20191 17568 18880 16878
din care : sector privat 9370 13064 13676 20187 17568 18880 1687 7
Ceap ă uscat ă – total 7250 10024 14310 13659 7831 8814 9399
din care : sector privat 6975 9969 14290 13659 7831 8814 9398
Varz ă – total 10697 23272 26874 31253 24538 26715 28213
din care : sector privat 9633 23244 26834 31244 24538 26706 28212
Furaje perene (tone
m.v.) 343298 402370 804237 727966 537220 599587 626629
din care : sector privat 246375 395347 796658 718962 527396 598029 621467
Furaje verzi anuale 178541 208611 196463 213031 171963 208841 223879
din care : sector privat 139654 207419 196037 213031 171753 208793 223856
Porumb verde furajer 177730 1221 32266 75699 45343 71999 70813
din care : sector privat 118647 298 32082 75699 45133 71951 70790
Rădăcinoase furajere 86303 54188 40863 25820 14249 14715 15303
din care : sector privat 75205 54016 40863 25820 14249 14698 15303

1 Inclusiv producția din grǎdinile familiale, sere si solarii, culturi intercalate s i succesive.

56

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

Tabelul 3.5
Produc ția medie la hectar, la principalele culturi
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online -kilograme/ hectar –
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
Grâu și
secar ă – total 3068 1394 2960 3193 3018 4347 4299
din care :
sector privat 3038 1381 2960 3200 3019 4352 4311
Orz și
orzoaic ă
– total 3378 959 2174 2584 1983 2767 2983
din care :
sector privat 3430 914 2174 2584 1983 2765 2985
Porumb
boabe – total 2673 1829 3706 5380 3128 5198 7316
din care :
sector privat 2696 1833 3706 5381 3126 5201 7323
Maz ăre boabe
– total 888 985 1164 1922 1316 2748 1823
din care :
sector privat 928 985 1164 1922 1316 2748 1823
Fasole boabe
– total 648 756 1226 1145 709 1364 1566
din care :
sector privat 1162 756 1226 1145 709 1364 1566
Floarea
soarelui –
total 1251 957 1433 2172 1414 3037 3071
din care :
sector privat 1250 971 1433 2173 1414 3043 3073
Sfecl ă de
zahăr – total 16291 14634 24801 28835 23670 24886 22729
din care :
sector pri vat 16468 14685 24801 28835 23670 24886 22729
Cartofi de
toamn ă –
total 11779 12184 14496 22258 16342 20517 21621
din care : 11775 12184 14496 22263 16342 20666 21621

57

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
sector privat
Tomate1 –
total 15413 11663 11655 16218 14271 15694 14074
din care :
sector privat 15437 11685 11649 16227 14271 15694 14074
Ceap ă uscat ă
– total 10183 8090 10507 11664 7894 8823 9975
din care :
sector privat 10272 8092 10507 11664 7894 8823 9975
Varz ă albă –
total 17876 18760 20405 20588 16491 18063 18526
din care :
sector privat 18073 18800 20406 20596 16491 18069 18526
Lucern ă ( în
echivalent
masă verde )
– total 14222 19819 17104 19069 13838 14559 13443
din care :
sector privat 12870 20457 17120 19084 13529 14591 13445
Trifoi ( în
echivalent
masă verde )
– total 11875 17479 16604 18399 12261 13494 16151
din care :
sector privat 5195 17479 16605 18099 12241 13489 16167

1 Date rectificate la anul 2013 fațǎ de cele publicate anterior.

58

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

Tabelul 3.6
Suprafața viilor pe rod, producția și producția medie de struguri
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
1990 2000 2009 2010 2014 2016 2017 2018

Suprafața – ha

TOTAL vii pe
rod1 2997 1964 1685 1704 1862 1856 1859
1755
– vii altoite și
indigene 1496 274 102 54 12 11 20 15
– vii hibride 1501 1690 1583 1650 1850 1845 1839 1740

Producția de struguri – tone

TOTAL vii pe
rod1 14216 12590 7405 7315 7929 7828 11617 12122
– vii altoite și
indigene 5725 1111 917 361 75 59 85 110
– vii hibride 8491 11479 6488 6954 7854 7769 11532 12012

Producția medie de struguri kg/ha

TOTAL vii pe
rod 4743 6410 4395 4293 4258 4218 6249 6909
– vii altoite și
indigene 3827 4055 8990 6685 6250 5364 4250 7333
– vii hibride 5657 6792 4099 4215 4245 4211 6271 6905
1Inclusiv suprafața și producția de struguri din grădinile familiale

59

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

Tabelul 3.7
Produc ția totală de fructe
Sursa de da te : Baza de date Tempo -Online – tone –
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
FRUCTE1 – Total 25605 18952 34003 29973 25592 26550 35021
din care : sector
privat 19807 18724 33987 29937 25584 26533 34989
Prune – total 7918 6321 8094 6876 6249 6200 8789
din care : sector
privat 7820 6270 8092 6875 6249 6199 8789
Mere – total 10004 5869 19231 14120 11393 12755 14617
din care : sector
privat 4782 5762 19223 14102 11385 12743 14585
Pere – total 2143 1914 1749 1798 1415 1663 1698
din care : sector
privat 2004 1904 1746 1798 1415 1662 1698
Cire șe și vișine –
total 3024 2709 3014 3912 3367 2458 5948
din care : sector
privat 2917 2659 3013 3911 3367 2457 5948
Caise și zarz ăre –
total 344 517 397 960 816 755 798
din care : sector
privat 329 514 397 960 816 755 798
Nuci – total 1456 1014 981 880 1143 1310 1593
din care : sector
privat 1431 1009 979 864 1143 1309 1593
Alte fructe – total 716 608 434 1033 864 1048 1110
din care : sector
privat 524 606 434 1033 864 1048 1110

1 Inclusiv producția de fructe din gră dinile familiale

60

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

Tabelul 3.8
Num ărul animale lor
Sursa de date : Baza de date Tempo -Onlin e – capete –
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
Bovine – total 193700 104285 101028 104880 101921 96357 92708
din care : sector privat 177800 104097 101028 104880 101921 96357 92706
Vaci, bivoli țe și juninci1-
total 77800 61424 52150 56330 55352 54876 54540
din care : sector privat 73800 61348 52150 56330 55352 54876 54539
Porcine – total 192400 87495 61829 56260 56540 41253 39487
din care : sector privat 109500 85738 61829 56260 56540 41253 39487
Scroafe de pr ăsilă – total 14700 1456 3802 4562 4142 4615 4193
din care : sector privat 5900 1333 3802 4562 4142 4615 4193
Ovine – total 562500 319063 283745 302193 308018 291693 300822
din care : sector privat 514600 317362 283745 300584 306633 290363 299455
Oi și mioare – total 400000 264834 248394 261503 259230 256287 266639
din care : sector privat 367000 263740 248394 260443 257875 254987 265319
Caprine – total 3815 2405 25448 30054 31184 30438 31669
din care : sector priv at 3815 2404 25448 29862 31014 30263 31489
Cabaline – total 18700 43240 29307 21286 21197 17245 17581
din care : sector privat 18200 43151 29307 21265 21189 17230 17573
Păsări – total 2665600 2150091 1449106 1359971 1208128 1152045 1035569
din care : sector privat 1694700 2150091 1449106 1359939 1208093 1152045 1035541
Albine total – familii 21100 14802 23884 24092 25999 24596 28280
din care : sector privat 17800 14477 23884 24092 25999 24596 28280

1 Efectivul matca

61

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

Tabelul 3.9
Produc ția agricol ă animal ă
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
U.M. 2002 2010 2014 2016 2017 2018
Carne1 – total tone gr. vie 31516 26752 28896 26270 28836 26591
Carne bovine –
total tone gr. vie 11052 13098 11949 9405 11938 10821
Carne porcine –
total tone gr. vie 9719 5688 7600 7953 7466 6073
Lapte2 – total mii hectolitri 2145.1 2196 2470 2211 2344 2336
Lapte de vac ă și
bivoli ță3 – total mii hectolitri 1993.4 2059 2290 2040 2174 2158
Lână – total Tone 548 583 610 544 560 551
Ouă – total milioane buc. 234.1 152 137 132 127 113
Miere extrasă –
total Tone 287.3 340 300 412 520 484

Tabelul 3.10
Parcul de tractoare și principalele ma șini agricole
Sursa de date : Baz a de date Tempo -Online – bucăți –
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
Tractoare agricole fizice 2563 2547 2723 3026 4735 4388 4545
Pluguri pentru tractor 1261 2088 2525 2927 3273 3598 3463
Cultivatoare mecanice 896 540 393 409 532 490 468
Semănători mecanice 917 1187 1450 1689 1864 1806 1860
Mașini de stropit și prăfuit cu
tractare mecanic ă 215 40 53 77 57 29 24
Combine autopropulsate pt.
recoltat cereale p ăioase 1008 615 492 524 555 571 570
Combine autopropulsate pt.
recoltat furaje 60 25 17 17 24 40 39
Prese pentru balotat paie și fân 519 179 174 247 530 560 462
Suprafa ța arabil ă ce revine pe 113.0 117.0 109.47 98.72 63.09 68.08 65.73

1 Reprezintă greutate a animalelor destinate sacrifică rii pentru consum
2 Datele reprezintă laptele de va că și bivoliță (inclusiv consumul viț eilor), laptetele de oaie și capră muls
3 Datele reprezintă laptele de vac ă și bivolită (inclusiv consumul vi țeilor)

62

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
un tractor fizic (ha)

Tabelul 3.11
Îngrășăminte chimice și naturale folosite în agricultur ă
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online – tone S.A. –
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
Îngrășăminte chimice
aplicate total
( substan ță aditiv ă ) 22251 4371 3240 1150 6189 6157 10923
Azotoase 14658 3379 2360 800 3609 3580 6560
Fosfatice 5234 954 880 350 1924 1922 3153
Potasice 2359 38 – – 656 655 1210
Îngrășăminte naturale
aplicate total
1086576 725908 663980 653310 405940 396500 522600

Tabelul 3.12
Suprafața terenurilor pe care s -au aplicat îngrășăminte chimice și naturale
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online – Ha –
Categorii de îgrășăminte 1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
Chimice 176429 68251 50090 26130 60150 60050 110500
Azotoase 154385 57262 48870 15430 59490 59440 109300
Fosfatice 70572 24872 27450 10700 43132 43080 78830
Potasice
26578 995 -date
lipsă – -date
lipsă – 18915 18910 34610
Naturale 24104 32315 20280 20740 15427 15250 20100

63

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

Tabelul 3.13
Cantitatea de pesticide aplicate în agricultură
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online – Kg S.A –
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
Categorii de pesticide
Total – din care – 780251 58801 45320 39840 65864 65861 83235
Insecticide 211742 18530 3060 2340 5648 5648 9042
Fungicide 232152 17608 6910 5200 16498 16495 22713
Erbicide 336357 22663 35350 32300 43718 43718 51480

Tabelul 3.14
Suprafața terenurilor pe care s -au aplicat pesticide
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online – Ha-
Categorii de pesticide 1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018
Insecticide 38636 21827 11110 8500 20134 20133 30140
Fungicide 68615 22562 13820 10300 21393 21390 28390
Erbicide 110986 14182 24380 22270 40408 40408 46570

Tabelul 3.15
Silvicultura – fondul forestier administrat
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
1990 2000 2010 2014 2016 2017 2018

Fondul forestier – total –
– mii hectare – 55 .7 55 .8 56 .4 56.8 57.0 57.0 57.0
Suprafa ța pădurilor –total –
– mii hectare – 55 .0 54 .4 55 .0 55.5 55.8 55.9 55.9
 rășinoase
– mii hectare – 1 .1 1 .0 1 .0 0.7 0.4 0.4 0.4
 foioase – mii hectare – 53 .9 53 .3 54 .0 54.8 55.4 55.5 55.5
Supafa ța împăduriri,
reîmpăduriri – hectare – 342.0 143.0 102.0 266.0 167.0 200.0 94.0
Volumul de mas ă lemnoas ă pusă în
circuitul econ omic – mii mc – 124.7 119.0 131 .8 169.2 153.4 170.0 224.3

64

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
4.2 Studiu de caz – Aspecte privind plasarea pe p iață și utilizarea pesticidelor
în județul Botoșani, în perioada 2017 -2018
În urma cercetărilor efectuate având ca bază diseminarea datelor stati stice din agricultură
am analizat rezultatele anchetei statistice anuale “Pesticide plasate pe piață”.
Obiectivul principal al cercetării l-a constituit obținerea de informații privind cantitățile
de produse de protecție a plantelor care au fost comerciali zate în anul respectiv și care ar fi
urmat să fie utilizate în tratamentele de protecție fitosanitară la diverse culturi agricole.
Unitatea de observare este reprezentată de unitățile autorizate cu plasarea produselor
fitosanitate de piată: operatori econ omici, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale.
Culegerea datelor s -a realizat în luna martie a fiecărui an, prin interviu față în față folosind
chestionarul statistic PPP.
In județul Botoșani au fost colectate date de la un număr de 28 unită ți cu forma de
proprietate majoritar privată. După forma juridică, 22 de unități sunt societăți comerciale și șase
sunt întreprinderi familiale sau persoane fizice autorizate. Prin această cercetare statistică s -au
cules date pentru cantitățile de pesticid e plasate pe piață/vândute, în kg sau litri în funcție de
forma de condiționare a produsului.
Conform Codexul Produselor de protecție a Plantelor Omologate pentru Utilizare în
România , există patru criterii subsecvente de clasificare1:
I. Grupele/ categ oriile de PPP:
1. Fungicide
2. Insecticide
3. Insectofungicide
4. Acaricide
5. Nematocide
6. Rodenticide, moluscocide, repelenți
7. Erbicide
8. Defolianți, desicanți
9. Regulatori de creștere
10. Feromoni
11. Produse diverse și auxiliare
II. Utilizările omologate ale PPP:
– generale;

65

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
III. Gradul de complexitate al PPP:
1. PPP simple, cu o singură substanță activă în poziție de component principal ;
2. PPP compuse, cu două sau mai multe substanțe active în poziție de
componenți principali;
IV. Substanțele active componente ale PPP, în funcție de gradul de toxic itate al
produsului:
1. Grupa (T+) – semnificând produsele clasificate ca foarte toxice;
2. Grupa (T) – semnificând produsele clasificate ca toxice;
3. Grupa (Xn) – semnificând produsele clasificate ca nocive;
4. Grupa (Xi) – semnificând produsele clasificate ca irita nte sau fără clasificare
de periculozitate;

In anul 2018 au fost comercializate un număr de 200 produse de protecție a plantelor din
categoriile fungicide, insecticide, erbicide și alte produse de protecție a plantelor. Nomenclatorul
de produse este actua lizat periodic de către Autoritatea Națională Fitosanitară din cadrul
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Tabelul 4.1
Produse de protecție a plantelor plasate pe piață (vândute + stocuri) în perioada 2017 -2018
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
Judetul Număr produse Diferențe +/ – Anul
2018 față de Anul
2017 Anul 2017 Anul 2018
Botoșani 169 200 +31

Numărul produselor de protecție a plantelor comercializate în anul 2018 a crescut cu
18.3% față de anul 2017. In anexa 1 prezentăm lista produselor comercializate în anul 2018 în
județul Botoșani.
Produsele de protecția plantelor se comercializează atât s ub formă solidă (kg) cât și sub
formă lichidă (litri).

1 HENEGAR, Corneliu – coord., Codexul Produselor de protecție a Plantelor Omologate pentru Utilizare î n

66

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tabelul 4.2
Cantitatea de produse de protecție a plantelor vândută și stoc urile la sfârșitul anului în anii
2017 și 2018, funcție de forma de condiționare a produselor
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
Județul
Botoșani Anul 2017 Anul 2018 Diferența +/ – Anul
2018 – Anul 2017
Kg Litri Kg Litri Kg Litri
Cantitatea vân dută 8292 59932 9608 62992 +1316 +3060
Stocurile la 31
decembrie 1870 8711 1928 9055 +58 +344

Cantitatea de produse PPP vândută sub formă solidă, în anul 2018 a crescut cu 15.9%
față de anul 2017.La produsele comercializate sub forma de condiționare li chidă cantitatea
vândută a crescut cu 5.1% față de anul 2017.Cantitatea de stocuri la produsele sub formă solidă,
în anul 2018, a crescut cu 3.1% față de anul 2017. La produsele comercializate sub formă
lichidă cantitatea de stocuri a crescut cu 3.9% față de anul 2017.

020000400006000080000100000120000140000
Anul 2017 Anul 2018
Cantitate vanduta- kg Cantitate vanduta-Litri Stocuri -kg Stocuri-Litri

Figura 4.1 – Distribuția produselor de protecție a plantelor vândute și în stoc, kg si în litri, anii 2017 și 2018

După numărul de produse comercializate pe categorii se constată că în anul 2018 cele
mai mu lte produse comercializate au fost din categoria erbicidelor respectiv 78 de produse,
urmate de fungicide 76 produse, insecticide 38 produse, câte două produse acaricide, insecto –
fungicide și regulatori de creștere și câte un produs din categoria moluscoci delor și
nematocidelo r combinat cu fungicide.

România , Ed. Carmel Print, Arad -2011, pg. VII -X

67

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Tabelul 4.3
Numărul de produse de protecție a plantelor, pe categorii, vândute în anul 2018
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
Nr. Crt. Categoria de pesticid Codul Numărul de produse
comercializate
1 Erbicide E 78
2 Fungicide F 76
3 Insecticide I 38
4 Acaricide A 2
5 Insectofungicide IF 2
6 Regulatori de creștere RG 2
7 Moluscocide M 1
8 Nematocide cu fungicide N;F 1

In anul 2017, în județul Botoșani, pesticidele s -au aplicat astfel: 43718 k g substanță
activă de erbicide pe o suprafată de 40408 hectare, 16495 kg substanță activă de fungicide pe
21390 hectare și 5648 kg substanță activă de insecticide pe o suprafață de 20133 hectare.

Tabelul 4.4
Cantitatea de pesticide aplicată în agricultur ă și suprafața terenurilor pe care s -au aplicat
pesticide, în anul 2017
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
Județul Categorii de
pesticide Anul 2017
Cantitatea aplicată
UM: Kg substanță activă Suprafața terenurilor pe
care s -au aplicat
pesticide – ha-
Botoșani Insecticide 5648 20133
Fungicide 16495 21390
Erbicide 43718 40408

Raportat la suprafața agricolă a județului se constată că erbicidele s -au aplicat pe 10.3%
din suprafață, fungicidele pe 5.4% iar insecticidele pe 5.1% din suprafață.

68

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

050000100000150000200000250000300000350000400000450000
Anul 2017
Suprafata a agricola Erbicide Fungicide Insecticide

Figura 4.2. Suprafețele pe care s -au aplicat pesticide în anul 2017 –
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online

Tabelul 4.5
Suprafața fondului funciar după modul de folosință
Sursa de date : Baza de date Tempo -Online
Modul d e folosință a fondului funciar Anul 2014
UM: Ha
Total 498569
Agricolă 392761
Arabilă 298741
Pășuni 75146
Finețe 14635
Vii și pepiniere viticole 1680
Livezi și pepiniere pomicole 2559
Terenuri neagricole total 105808
Păduri și altă vegetatie fore stieră 58370
Ocupata cu ape, bălți 13797
Ocupata cu construcții 11632
Cai de comunicatii ăi căi ferate 8396
Terenuri degradate ăi neproductive 13613

69

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
Pe lângă produsele menționate, în județul Botoșani în anul 2018 s -au comercializat și
496 litri de pr oduse utilizate în dezinfecție, dezinsecție și deratizare, în creștere cu 25.3% față de
anul 2017.
După gradul de complexitate constatăm că au existat două produse compuse, un insecto –
fungicid (AUSTRAL PLUS) un nematocid cu fungicid ( NEMASOL 510), celelalt e produse
fiind simple.
Toate substanțele comercializate în județ sunt din grupele Xn și Xi semnificând produse
clasificate ca fiind nocive, respective iritante fără clasificare de periculozitate.
Pentru utilizarea substanțelor foarte toxice (T+) și toxice (T), Autoritatea Națională
Fitosanitară a înregistrat opt agenți economici.

Tabelul 4.6.
Operatori economici înregistraț i pentru activitat ea de utilizare în județul Botoșani1
Nr. Crt Operatorul economic Sediul social
1 S.C. FODGARD S.R.L. LIVENI Sat Liveni, com. Manoleasa, jud. Boto șani
2 S.C. AGRI PE S.R.L. Loc. Frumu șica, jud. Boto șani
3 S.C. BYANCA PLAI S.R.L. Sat Dragalina, com. Cristine ști, jud. Botoșani
4 S.C. GAVRIL S.R.L. Loc. Corlăteni, jud. Boto șani
5 S.C. FERMA NORDIC S.R.L. Mun. Boto șani, B -dul George Enescu, nr. 18, Sc.
B, Ap. 6
6 S.C. COMCEREAL S.A.
BOTOȘANI Mun. Boto șani, str. Calea Na țională, nr. 41, jud.
Botoșani
7 S.C. ARLAND S.R.L. Loc. Răchi ți, nr. 94, jud. Boto șani
8 S.C. ZABRUS SIRET S.R.L. Mun. Suceava, B -dul 1 Mai, nr. 4, etaj 1, birou
nr. 4, jud. Suceava

Dacă ne referim la urmările utilizării de pesticide la culturile agricole , conform Oficiului
Fitosanitar Județean Botoșani2, în anul 2018, în urma activității de prelevare și analizării
probelor, au fost depistate urm ătoarele cazuri de reziduuri cu pesticide:

1 http://www.madr.ro/controlul -produselor -de-protectie -a-plantelor -post-omologare/operatori -economici -autorizati –
utilizare -produse -de-protectie.html ,
2 DADR, Informare privind activitățile desfășurate de Oficiul Fitosanitar Botoșani în anul 2018…, nr. 175/O din
20.03.2019

70

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
– legume, 23% din probe au prezentat reziduuri;
– fructe, 79% din probe cu reziduuri;
– cereale, nu au fost depistate probe cu reziduuri .
Totuși, conform informării, nu au existat cazuri de depășiri ale limitelor maxime admise la
produsele agricole monitorizate în anul 2018.
Tabelul 4. 7
Rezultate monitorizare reziduuri din informarea pe anul 2018
1. LEGUME
Nr.
Crt. Produs agricol Probe
analizate

Total Probe fara reziduuri
de pesticide
Probe cu reziduuri
de pesti cide
Observatii
Total % Total %
1. Spanac 1 1 100 – – –
2. Ridichi roz 1 1 100 – – –
3. Ceapă verde 1 1 100 – – –
4. Pătrunjel
frunze 1 1 100 – – –
5. Roșii 2 1 50 1 50 clorotalonil
6. Castraveți 1 1 100 – – –
7. Leustean 1 – – 1 100 ciprodini l
8. Mărar 1 1 100 – – –
9. Ardei 1 1 100 – – –
10. Dovlecei 1 1 100 – – –
11. Ceapa 1 1 100 – – –
12. Conopida 1 1 100 – – –
13. Vinete 1 1 100 – – –
14. Usturoi 1 1 100 – – –
15. Varza 1 – – 1 100 Imidacloprid
16. Cartofi 3 3 100 –
17. Pasta rnac 1 – – 1 100 Ciproconazol
18. Morcov 1 – – 1 100 Azoxistrobin
Difeconazol
19. Telina 1 1 100 – –
20. Sfecla rosie 1 – – 1 100 Imidacloprid
21. Mazare verde 1 1 100 – – –
22. Fasole boabe 1 1 100 – – –

71

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
23. Fasole verde 1 1 100 – – –
TOTAL 26 20 77 % 6 23% –
2. FRUCTE
Nr.
Crt. Produs
agricol Probe
analizate

Total Probe fara reziduuri
de pesticide
Probe cu reziduuri de
pesticide
Observatii
Total % Total %
1. Capsuni 1 1 100
2. Pere 1 – – 1 100 Imidacloprid
3. Caise 1 – – 1 100 Cipe rmetrin
4. Visine 1 – – 1 100 Boscalid
5. Prune 2 2 100 – – –
6. Mere 4 – – 4 100 Carbendazim,
tiacloprid,
boscalid
7. Struguri
masa 1 – – 1 100 Tiofanat metil,
carbendazim
8. Struguri vin 2 – – 2 100 Tiofanat metil,
carbendazim
9. Gutui 1 – – 1 100 difeconazol
TOTAL 14 3 21 % 11 79% –
3. CEREALE
Nr.
Crt. Produs
agricol Probe
analizate

Total Probe fara reziduuri
de pesticide
Probe cu reziduuri de
pesticide
Observatii
Total % Total %
1. Grâu 2 2 100 – – –
2. Porumb 2 2 100 – – –
TOTAL 4 4 100 % – – –

72

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

Tabelul 4.8
Lista produselor de protecție a plantelor plasate pe piață (vândute + stocuri)
în anul 2018 în județul Botoșani
Nr.
crt. Denumire
produs Cod1 Nr.
crt. Denumire
produs Cod Nr.
crt. Denumire
produs Cod
1 2,4 D 660 SL E 68 ELUMIS E 135 NURELLE D
50/500 EC I
2 ACROBAT MZ
69 WG F 69 EMBRELIA F 136 ORBIT 250 EW F
3 ACTARA 25 WG I 70 EMINENT STAR F 137 ORIUS 2 WS F
4 ACTELLIC 50
EC I 71 ENVIDOR 240
SC A 138 ORTIVA TOP F
5 ADENGO 465 SC E 72 EQUATION PRO F 139 OVIPRON TOP I
6 AFFIRM I 73 EQUIP E 140 PANTERA 40 EC E
7 AGIL 100 EC E 74 EXPRESS 50 SG E 141 PENDIGAN 330
EC E
8 AGRO -GLYFO
360 E 75 FALCON 460 EC F 142 POLISULFURA
DE CALCIU
ENO F
9 AGROSAN B M 76 FALCON PRO F 143 POLYRAM DF F
10 ALCUPRAL 50
PU F 77 FASTAC
ACTIVE I 144 PREMIANT
(TELLURIUM) E
11 ALIETTE 80 WG F 78 FASTER 10 CE I 145 PRODATE 2,4 -D E
12 ALLEATO 80
WG F 79 FLINT PLUS 64
WG F 146 PROFILER 71,1
WG F
13 ALVERDE I 80 FOLICUR SOLO
250 EW F 147 PROTECTOR
SUPER 250 EC F
14 AMINO 600 SL E 81 FOLPAN 80
WDG F 148 PROTEUS OD
110 I
15 AMIRAL
PROFFY 6 FS F 82 FRONTIER
FORTE E 149 PULSAR 40 E
16 AMISTAR F 83 FUNGURAN OH
50 WP F 150 PULSAR PLUS E
17 ANTRACOL 70
WP F 84 FURY 10 EC I 151 PYRINEX
QUICK I

73

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
18 ARMETIL
COBRE F 85 FUSILADE
FORTE E 152 REDIGO PRO
170 FS F
19 ARMETIL M F 86 GALERA E 153 RIDOMIL GOLD
MZ 68 WG F
20 ASTRAL 40 OD E 87 GALERA SUPER E 154 RIVAL STAR 75
GD E
21 ATONIK RG 88 GARDOPRIM
PLUS GOLD 500
SC E 155 ROUNDUP
CLASSIC PRO E
22 AUSTRAL PLUS IF 89 GLIFOTIM E 156 ROUNDUP
ENERGY E
23 BANDER A 4 OD E 90 GLISTER
ULTRA E 157 ROVRAL 500 SC F
24 BELLIS F 91 GOAL 4 F E 158 ROYALFLO 42 S F
25 BENTA 480 SL E 92 GRAMIN 5 EC E 159 SAJON 4 OD E
26 BETANAL
EXPERT E 93 HARMONY 50
SG E 160 SAMSON E
27 BETANAL
MAXX PRO OD E 94 HARMONY
EXTRA E 161 SDMA S UPER E
28 BIATHLON 4 D E 95 HUDSON E 162 SEKATOR
PROGRESS OD E
29 BOOM EFEKT E 96 INFINITO 687,5
SC F 163 SENCOR
LIQUID 600 SC E
30 BOREAL 4 SC E 97 INSEGAR 25
WG I 164 SHAVIT F 72
WP F
31 BOUILLIE
BORDELAISE
WDG F 98 KAISO SORBIE
5 EG I 165 SHAVIT F72
WDG F
32 BRAVO 500 SC F 99 KARATE ZEON I 166 SHYFO E
33 BUCTRIL
UNIVERSAL E 100 KILLER SUPER
5 EC E 167 SIGNUM F
34 BUMPER 250 CE
(ALCHIMEX) F 101 KING 250 EW F 168 SINTOGRILL I
35 BUMPER 250 EC F 102 KUMULUS DF F 169 SPONSOR 6 FS F
36 BUMPER SUPER
490 EC F 103 LAMDEX 5 EC I 170 STABILAN RG

74

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
37 BUTOXONE M –
40 E 104 LAUDIS OD 66 E 171 STOMP AQUA E
38 CABRIO TOP F 105 LEOPARD 5 EC E 172 SULFOMAT 80
PU F
39 CALYPSO 480
SC I 106 LIDER 200 SL I 173 SULPHUR 80
WG F
40 CAPTAN 80
WDG F 107 LONTREL 300 E 174 SWITCH 62,5
WG F
41 CARAMBA 60
SL F 108 LUNA
EXPERIENCE
400 SC F 175 TAIFUN 360 SL E
42 CEREDIN
SUPER 40 SL E 109 MACCANI F 176 TALISMAN E
43 CERLIT E 110 MANOXIN C 50
PU F 177 TARGA SUPER
5 EC E
44 CHAMP 77 WG F 111 MANZATE 75
DF F 178 TEBUCUR 250
EW F
45 CHORUS 50 F 112 MATCH 050 EC I 179 TEBUSTAR EW F
46 CLERANDA E 113 MAVRIK 2 F I 180 TELDOR 500 SC F
47 CLINIC XPERT E 114 MAZA 4 SL E 181 TEMSA SC E
48 CLIOPHAR 300
SL E 115 MELODY
COMPACT 49
WG F 182 THIOVIT JET 80
WG F
49 CONFIDOR
ENERGY I 116 MERLIN DUO E 183 TITUS PLUS E
50 CONFIDOR OIL
SC 004 I 117 MERPAN 80
WDG F 184 TOMIGAN 250
EC E
51 CONSENTO 450
SC F 118 MIKAL FLASH F 185 TOPAS 100 EC F
52 CORAGEN I 119 MILBEKNOCK
EC I 186 TOPSIN 500 SC F
53 COROCID
FORTE I 120 MODOWN 4 F E 187 TOPS IN 70 WDG F
54 COSAVET 80 DF F 121 MOSPILAN 20
SG I 188 TOPSIN AL 70
PU F
55 COSMIC E 122 MOSPILAN 20 I 189 TRIBE 75 WG E

75

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
SP
56 CREW 4 SC E 123 MUSTANG E 190 TRIKA EXPERT I
57 CURZATE
MANOX F 124 MYSTIC PRO F 191 TRIMAX 50 SG E
58 CYPERGUARD
25 EC I 125 NATIVO PRO
325 SC F 192 TRIUMF 40 WG F
59 DECIS EXPERT
100 EC I 126 NEMASOL 510 N;F 193 VENZAR 500 SC E
60 DECIS MEGA 50
EW I 127 NICO 40 SC E 194 VERITA F
61 DICOPUR D E 128 NICOGAN 40 SC E 195 VERTIMEC 1,8%
EC I
62 DICOPUR TOP
464 SL E 129 NICORN 040 SC E 196 YUNTA
QUATTRO 373,4
FS IF
63 DITHANE M -45 F 130 NISSORUN 10
WP A 197 ZEAGRAN 340
SE E
64 DRAGO 76 WP F 131 NOVADIM
PROGRESS I 198 ZEAMA
BORDELEZA
TIP MIF F
65 DUAL GOLD
960 EC E 132 NUPRID 200 SC I 199 ZEBRA I

76

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________

CONCLUZII

Fiecare analiz ă, cercetare statistică practică , este orientată spre stabilirea unui model de
probabilitate , un nivel adecvat de complexitate, care poate fi apoi utilizat pentru a face
„predicții” într -un anumit sens, pe baza cărora se pot lua decizii.
Metodele și cerce tările statistice utilizate în agricultură și rezultatele acestora sunt utile și
pentru o mai bună înțelegere și explicarea relațiilor cauzale între fenomenele și indicatorii
existenți în agricultură.
Investigațiile agricole se bazează pe aplicarea metodel or și procedurilor statistice care
sunt utile în testarea ipotezelor folosind date observate, în realizarea estimărilor parametrilor și a
predicțiilor.
Aplicarea principiilor și metodelor statistice este necesară pentru o practică eficientă în
rezolvarea diferitelor probleme care apar în numeroasele ramuri ale activității agricole. Datorită
variabilității inerente a datelor biologice și agricole, cunoașterea statisticilor este necesară pentru
înțelegerea și interpretarea a cestora.
Numeroase activități din agricultură sunt foarte diferite unele de altele, necesitând
abordări diferite din puct de vedere al cercetării statistice , cum ar fi: producția de culturi de
câmp, producția de legume, horticultura, pomicultură, producția de struguri, protecția plantelor ,
animale, medicină veterinară, mecanizarea agricolă, resurse de apă, etc.
Importanța cercetării statistice în agricultură este evidentă, în cazul culegerii, analizei și
interpretării datelor numerice. Principiile statistice se aplică în toate domeniile ac tivității
experimentale și au un rol foarte important în experimentele agricole. Statistica joacă un rol
important în experimentare, în timp ce multe probleme științifice ar putea fi rezolvate prin
diferite proceduri statistice.
Agricultura are o influență majoră nu doar asupra existenței oamenilor, ci și a bunăstării
lor socio -economice. Pentru a înțelege „datele”, trebuie tratate cu instrumente statistice adecvate,
astfel încât să poată fi transformate în „informații” și mai târziu în „informații”, care p ot fi
utilizate cu înțelepciune pentru a face schimbări adecvate în modul cum realizăm activități
agricole ca individ și ca țară.
Statisticile sunt utile în cercetare și dezvoltare, în special în genetică și în creșterea
plantelor pentru realizarea de noi soiuri de plante, date despre sol și vreme – pentru gestionarea
eficientă a substanțelor nutritive și a culturilor, efectuarea de experimente pe teren pentru
dezvoltarea de noi tehnologii de cultivare, combatere a bolilor și dăunătorilor, îmbunătățirea

77

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
hranei nutritive a culturilor, sporind capacitatea lor de a rezista la stresurile de mediu (cum ar fi
schimbările climatice) și multe alte aspecte pe care oamenii de știință încearcă să le
îmbunătățească .
În urma cercetărilor efectuate având ca bază analiza rezultatele anchetei statistice anuale
“Pesticide plasate pe piață” s-au desprins următoarele concluzii:
• In județul Botoșani au fost colectate date de la un număr de 28 unități cu forma de
proprietate majoritar privată.
• In anul 2018 au fost comercializate u n număr de 200 produse de protecție a plantelor din
categoriile fungicide, insecticide, erbicide și alte produse de protecție a plantelor.
• Numărul produselor de protecție a plantelor comercializate în anul 2018 a crescut cu
18.3% față de anul 2017.
• Raporta t la suprafața agricolă a județului se constată că erbicidele s -au aplicat pe 10.3%
din suprafață, fungicidele pe 5.4% iar insecticidele pe 5.1% din suprafață.
• Pe lângă produsele menționate, în județul Botoșani în anul 2018 s-au comercializat și
496 litri de produse utilizate în dezinfecție, dezinsecție și deratizare, în creștere cu 25.3%
față de anul 2017.
• au fost depistate următoarele cazuri de reziduuri cu pesticide:
– legume, 23% din probe au prezentat reziduuri;
– fructe, 79% din probe cu reziduuri;
– cereale, nu au fost depistate probe cu reziduuri .

78

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
RECOMANDĂRI

Ca urmare a cercetărilor efectuate se pot emite următoarele recomandări cu scopul de a
îmbunătăți rezultatele folosirii informațiilor s tatistice in agricultură pentru a genera dec izii
eficiente in vederea obținerii rezultatelor scontate:
• managerii, oamenii de afaceri in general, guvernele înainte de a începe
proiectarea/reproiectarea unei strategii de investiții/dezvoltare agricolă în
fermă /UAT/regiune/țară , trebuie să analizeze st atistica actuală disponibilă din
domeniu în ceea ce privește sursele, resursele agricole , frecvența, calitatea,
oportunitatea , etc.
• studierea cu atenție și responsabilitate a rezultatelor anchetei statistice “Pesticide
plasate pe piață” pentru a putea obse rva/identifica eventualele depășiri ale
limitelor privind folosirea pesticidelor în agricultură, depășiri care pot avea
consecințe asupra calității produselor agricole și nu numai (conținut crescut de
reziduuri cu pesticide).

79

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
BIBLIOGRAFIE

1. Axenciuc V., 1996. Evoluția economică a României, Cercetări statistico -istorice 1859 -1947 ,
București.
2. Bărbat A., 1946 . Statistica în cadrul metodei istorice , Brașov.
3. Bărbat A. , 1969 . Statist ica în opera lui George Barițiu , Brașov.
4. Bulgaru V. , 1936 . Către o nouă reformă agrară , București.
5. Bulgaru V. , 1969. O anchetă selectivă din anul 1907 asupra învoielilor agricole .
6. Constantinescu N. N. , 1997. Istoria economică a României de la origini până la cel de al
Doilea Război Mondial , Bucure ști.
7. Cipăianu G. , 1929. Dezvoltarea agriculturii în ultima sută de ani, 1829 -1929 , București.
8. Văcărel I. , 2007. Cunoaște R omânia, țară membră a Uniunii Europene , București.
9. Dobrescu A. , 1921 . Reforma agrară , București.
10. Dropu C. , 2008 . Agricultura și politicianismul. Un secol de p olitică agrară în România , Iași .
11. Garoflid C. , 1920. Chestiunea agrară în România , București.
12. Giosan N. , 1964. Agricultura României, 1944 -1964 , București.
13. Giurăscu C. , 1972. Istoria României în d ate, București.
14. Guțescu L., Gâlceavă B. I., 2007. Gânditori de seamă ai statisticii românești din secolul XIX
și începutul secolului XX1. , București.
15. Henegar C. – coord., 2011 . Codexul Produselor de protecție a Plantelor Omologate pentru
Utilizare în România , Ed. Carmel Print, Arad.
16. Ionescu Gheorghe -Șișești , 1931 . Agricultura contemporană , București.
17. Kogălniceanu V. M. , 1909 . Împroprietărirea țăranilor în România , București.
18. Malinchi V . , 1968 . Studii agrare , București.
20. Mitruț C . , 2009. 150 de ani de statistică oficială , București .
21. Mladenatz G. , 1935 . Cooperația în economia agricolă , București.
22. Murgescu C. , 1956 . Reforma agrară din 1945 , Buc urești.
23. Onicescu O. , 1928 . Statistică și sociologie , București.
24. Pătrășcanu L. , 1944 . Probleme de bază ale economiei , București.
25. Pencovici A. , 1872 . Notice historique sur la création et l’organisation de la statistique
officielle dans la Principauté de Roumanie , București.
26. Râmneanțu P. , 1935 . Studii asupra de populării Banatului , Cluj.
27. Retegan Ghe. , 1969 . Istoria statisticii agricole a României înainte de 1860 , București .

80

____________
________________________________________________________________ _________
__________________________________
28. Retegan Ghe., 1969 . Primul recensământ modern al populației și agriculturii românești ,
1838, București.
29. Sassu P.V. , 1936. Sprijinirea economică a satelor , București.
30. Stahl Henri H. , 1976. Studii de sociol ogie istorică , București.
31. Stoianovici A. , 1941 Catagrafii și recensăminte românești, București.
32. Vulcănescu M. , 1932 Teoria și sociologia vieții economice , Bucur ești.
*** -http://www.madr.ro/omologare -produse -de-protectie -a-plantelor.html .
*** -INS, Baza de date TEMPO online , www.insse.ro .
*** -INS, Ghid Metodologic, Pesticide plasate pe Piață , 2018.
*** -INS, Pesticide plasate pe piață , Anul 2017 – CD.
*** -INS, Utilizarea Pesticidelor în Agricultură , Anul 2013 – CD.