VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [626506]

5

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Dan BODESCU
Absolvent: [anonimizat]-Lucian Panainte

6

2013
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

Analiza comparativă a economiei exploatațiilor agri cole din
Romania și Franța

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Dan BODESCU

7
Absolvent: [anonimizat]-Lucian Panainte

IASI
2013

8

9
Cuprins
Introducere…………………………………. …………………………………………… …………………………………

Lista figurilor si a tabelelor………………… …………………………………………… ………………………….
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE………………. …………………………………………… ……..

CAPITOLUL 1-Eficiența economică in agricultură – as pecte teoretice………………………….
1.1. Cheltuieli de producție-continuț, clasificare, partiicularități……………………………. …
1.2. Producția marfă…………………………. …………………………………………… …………………..
1.3. Prețul…………………………………. …………………………………………… …………………………
1.4. Venitul………………………………… …………………………………………… ………………………..
1.5. Profitul……………………………….. …………………………………………… ………………………..
1.6. Rentabilitatea………………………….. …………………………………………… ……………………..
1.7. Eficiența economică……………………… …………………………………………… ………………..

CAPITOLUL 2-Prezentarea societatii comerciale ,,Agr arcris” S.R.L., com. Ștefan cel Mare, jud.
Vaslui……………………………………… …………………………………………… ……………………
2.1. Date monografice privind S.C. ,,Agrarcris” S.R .L., com. Ștefan cel Mare, jud.
Vaslui……………………………………… …………………………………………… ……………………………………..
2.2. Date generale…………………………… …………………………………………… …………………….
2.3. Scurt istoric al societății………………. …………………………………………… ………………….
2.4. Obiective de activitate ale societății…….. …………………………………………… ……………
2.5. Principalele mijloace fixe aflate in patrimoni ul societății……………………………….. …
2.6. Ferma Lion D'or…………………………………………………………………….

PARTEA a II-a – CONTRIBUȚII PROPRII……………. …………………………………………… …………

CAPITOLUL 3 – Metodologie de cerceatre…………. …………………………………………… …………
3.1.Obiectivele cercetării…………. …………………………………………… …………………………….
3.2. Metodele de cercetare…………. …………………………………………… …………………………..
7

5
9

9
9
13
13
1517
19
24

32

32
35
36
36
37
39

40

40
40
41

10
CAPITOLUL 4 – RENTABILITATEA AGRICULTURII – ANALIZA
COMPARATIVA…………………………………. …………………………………………… ………………………..
4.1.Suprafața cultivată………………………. …………………………………………… …………………..
4.2.Producția medie………………………….. …………………………………………… …………………..
4.3.Producția totala…………………………. …………………………………………… …………………….
4.4.Prețuri…………………………………. …………………………………………… ………………………….
4.5.Venit total din vânzarea producției……………………………… …………………..
4.6.Cheltuieli totale pe hectar.……………………………………………… ………….
4.7.Cheltuieli totale………………………………………………………………………
4.8.Costul de producție…………………………………………………………………. .
4.9.Profitul brut unitar…………………………………………………………………..
4.10.Profitul brut mediu…………………………………………………………………
4.11.Profitul brut total………………………………………………………………….. .
4.12.Rata profitului……………………………………………………………………..
4.13.Productivitatea muncii……………………………………………………………. .

Concluzii si recomandări………………………………………………………………………
Bibliografie……………………………………………………………………………………..

43
43
44
44
46
47
48
48
49
50
51
52
53
54

56
57

11

Lista figurilor

Figura 1.1.
Figura 1.2.
Figura 2.1.
Figura 2.2.
Figura 2.3.
Figura 4.1.
Figura 4.2.
Figura 4.3.
Figura 4.4.
Figura 4.5.
Figura 4.7.
Figura 4.8.
Figura 4.9.
Figura 4.10.
Figura 4.11.
Figura 4.12.
Figura 4.13 Pragul de rentabilitate………………………. …………………………………………… ……
Modelul neliniar de analiz ă a punctului de echilibru…………………….. …………
Harta Jude /uni0163ului Vaslui…………………………………. ………………………………………
Tractor Valtra S-353…………………………………… …………… ………
Champagne-Ardenne…………………………………………………………
Suprafa /uni0163a cultivat ă ………………………………………….. ……………………………….
Productile medii ……………………………. …………………………………………… …..
Produc /uni0163ia total ă în cadrul unit ă/uni0163ilor cercetate………………………………. ………….
Preturi-media anualer ……………………….. …………………………………………… …..
Venitul total din vanzari…………………….. ………..………………… …..………
Cheltuieli totale- medii anuale………………………………………………
Costul de productie- medii anuale…………………………… ………………
Profitul brut unitar- medii anuale ……………………………… ……………
Profitul brut mediu- medii anuale………………………………… …………
Profitul brut total- medii anuale……… ..……………………………………
Rata profitului- medii anuale…………… ..…………………………………
Productivitatea muncii- medii anuale…… ..………………………………… 21
23
33
37
39
43
44
45
46
47
49
50
51
52
53
54
55

Lista tabelelor
Tabelul 1.1.
Tabelul 2.1.
Tabelul 2.2.
Tabelul 2.3.
Tabelul 4.1.
Tabelul 4.2.
Tabelul 4.3.
Tabelul 4.4.
Tabelul 4.5.
Tabelul 4.6. Maximizarea profitului……………………….. …………………………………………… ..
Temperaturi medii lunare la Sta /uni0163ia Meteorologic ă Vaslui……….…………
Precipita /uni0163ii medii lunare …………………………….. ..…………………………..
Baza tehnico-material ă a fermei vegetale S.C. AGRARCRIS S.R.L… …..
Suprafa /uni0163a cultivat ă pe categori de utilizare…………………….. …………………….
Produc /uni0163ia medie pe categorii de folosin /uni0163a…………………………………
Produc /uni0163ia total ă a fiec ărei culturi…………………………………. ……………………..
Pre /uni0163urile unei unit ă/uni0163i din fiecare produs………………….…………………
Venit total din vânz ări……………………………………………………..
Situa /uni0163ia cheltuielilor totale pe hectar a unit ă/uni0163ilor cercetate………………… 18
34
35
38
43
44
45
46
47
48

12
Tabelul 4.7.
Tabelul 4.8.
Tabelul 4.9
Tabelul 4.10.
Tabelul 4.11.
Tabelul 4.12.
Tabelul 4.13 Situa /uni0163ia cheltuelilor totale a unit ă/uni0163ilor studiate…………………………….
Situa /uni0163ia costului de produc /uni0163ie la unit ă/uni0163ile cercetate………………………..
Situa /uni0163ia profitului brut unitar a unit ă/uni0163ilor cercetate………………………..
Situa /uni0163ia profitului brut mediu al unit ă/uni0163ilor cercetate……………………….
Situa /uni0163ia profitului brut total al unit ă/uni0163ilor cercetate…………………………
Situa /uni0163ia ratei profitului al unit ă/uni0163ilor cercetate………………………………
Situa /uni0163ia productivit ă/uni0163ii muncii a unit ă/uni0163ilor cercetate………………………. 49
50
51
52
53
54
55

13

INTRODUCERE

Procesul tranzi /uni0163iei de la economia supercentralizat ă la economia de pia /uni0163ă a
generat, în agricultur ă și dezvoltarea rural ă a României, multiple probleme de ordin economic
și social. De aceea, este normal ca preocup ările privind identificarea unor solu /uni0163ii și
metode de rezolvare a acestora s ă mobilizeze din ce în ce mai mul /uni0163i speciali ști în domeniu.În
acest context, nu se putea s ă nu se fac ă apel și la experien /uni0163a altor /uni0163ă ri, printre care un loc aparte îl
ocup ă /uni0163ă rile membre ale Uniunii Europene.
În prezent, agricultur ă și dezvoltarea rural ă din România continu ă s ă fie într-o situa /uni0163ie
decriz ă, iar economia este departe de a fi stabil ă pentru a putea s ă o sus /uni0163in ă. Dimpotriv ă,sc ăderea
raportului dintre indicii de cre ștere a pre /uni0163urilor produselor agricole și cei ai produselor industriale
cump ărate de agricultori, adânce ște foarfecele pre /uni0163urilor, lucru care ne conduce la concluzia c ă
agricultura înregistreaz ă o productivitate sc ăzut ă, fa /uni0163ă de alte /uni0163ă ri, mai ales fa /uni0163ă de cele din
U.E.,care reprezint ă modelul și /uni0163inta spre care se tinde.
Principala direc /uni0163ie de ac /uni0163iune pentru formarea noii structuri agrare și a unui sistem
func /uni0163ional al rela /uni0163iilor dintre exploata /uni0163ia agricol ă și sectorul ter /uni0163iar o constitute privatizarea și
elaborarea unor m ătrici moderne, viabile a activit ă/uni0163ii serviciilor
Analiza financiar ă are ca obiectiv eviden /uni0163ierea modalit ă/uni0163ilor de realizarea a echilibrului
financiar, a etapelor valorific ării capitalului financiar și treptelor de acumulare b ăneasc ă de
formare a rezultatului financiar final. În acest co ntext, se presupune descompunerea fenomenelor
și proceselor ce se produc la întreprindere în p ăr/uni0163ile lor componente, evaluarea corela /uni0163iei dintre
acestea, eviden /uni0163ierea factorilor și cauzelor care determin geneza și evolu /uni0163ia lor, toate acestea
reprezentând fundamentul deciziilor de dezvoltare v iitoare. Analiza financiar ă ajut ă la
identificarea activit ă/uni0163ii nesatisf ăcătoare și la stabilirea m ăsurilor care vor influen /uni0163a rezultatele
activit ă/uni0163ii întreprinderii.
Activitatea complex ă a oric ărei întreprinderi, cunoa șterea profund ă a evolu /uni0163iei
performan /uni0163elor acesteia ca rezultat al ac /uni0163iunii multitudinii de factori ce ac /uni0163ioneaz ă, a obiectivelor
și scopurilor urm ărite de manageri fac din analiza economico-financia r ă o disciplin ă de

14
importan /uni0163ă hot ărâtoare atât pentru formarea viitorilor economi ști, cât și pentru speciali știi din
domeniul economico-financiar.Analiza economico-fina nciar ă, ca disciplin ă de specialitate,
contribuie în mod hot ărâtor la formarea gândirii economice, a capacit ă/uni0163ii de în /uni0163elegere a
complexit ă/uni0163ii fenomenelor și proceselor economice, ajut ă la elaborarea programelor de m ăsuri
pentru cre șterea eficien /uni0163ei economice.
Perfec /uni0163ionarea continu ă a metodelor și tehnicilor de analiz ă în contextul economiei de
pia /uni0163ă , a multitudinii de fenomene și procese economice constituie problematica major ă pentru
utilizarea eficient ă a resurselor umane, materiale și financiare ale întreprinderii.
Lucrarea de fata are ca scop analiz ă comparativ ă a economiei exploata /uni0163iilor agricole din
România și Fran /uni0163a, pentru a efectua analiza avem drept exemple doua expoloatatii agricole
reprezentative celor dou ă /uni0163ă ri în cauz ă ( Agrarcris – România, Lion D'or – Fran /uni0163a).
Datele reprezentative fiec ărei unit ă/uni0163i au fost achizi /uni0163ionate în urma efectu ării stagiului de
practic ă din anul universitar 2012-2013 la ferma Agrarcris și ca urmare a particip ării la
programul ERASMUS în anul universitar 2010-2011 am ob /uni0163inut cu stagiu de practic ă la ferma
Lion D'or, acestea din urm ă au fost actualizate prin intermediul postei electr onice.

15

PARTEA I CONSIDERA /uni0162II GENERALE

CAPTOLUL 1
EFICIEN /uni0162A ECONOMIC Ă A PRODUC /uni0162IEI
AGROALIMENTARE

1.1. Cheltuielile de produc /uni0163ie – con /uni0163inut, clasificare, particularit ă/uni0163i
Cheltuielile de produc /uni0163ie (Cht) reprezint ă expresia consumului total de bunuri materiale și
de for /uni0163ă de munc ă reclamat de ob /uni0163inerea unui produs, lucrare s ău serviciu și sunt elemente pasive
ale bilan /uni0163ului economic. Astfel, cheltuielile totale de produ c /uni0163ie solicitate de ob /uni0163inerea unei
anumite cantit ă/uni0163i de produs „y” reprezint ă suma cheltuielilor efectuate pentru factorii utili za /uni0163i
„x i”.
Cht = P 1×1 + P 2×2 + …. + P nxn, unde: P 1, 2, 3…., n – pre /uni0163ul factorilor utiliza /uni0163i.
În produc /uni0163ia agroalimentar ă propriu-zis ă, cheltuielile de produc /uni0163ie cuprind
urm ătoarele elemente:
/xrhombus cheltuielile materiale (Chm);
/xrhombus cote de amortizare (Am);
/xrhombus cote de între /uni0163inere sau men /uni0163inere a mijloacelor fixe (Qm);
/xrhombus cote de asigurare (Qa);
/xrhombus impozite, taxe și contribu /uni0163ii (Imp);
/xrhombus salarii (S ă);
/xrhombus dobânzi (D);
/xrhombus chirii (C).
Cheltuielile materiale din sectorul agroalimentar includ: materiile prime și materialele

16
consumabile, carburan /uni0163i și lubrifian /uni0163ii, energia, asigurarea produselor (care nu intr ă în cotele de
asigurare), cheltuielile privind m ărfurile, tarifele pentru lucr ările executate de ter /uni0163i, tarife de
transport, telefon, articole de birou, ap ă, închirieri, consulta /uni0163ii, diferite alte elemente materiale
reclamate de activitatea economic ă ce se desf ăș oar ă în aceast ă ramur ă.
Cotele de amortizare exprim ă costul bunurilor cu folosin /uni0163ă (uzur ă) par /uni0163ial ă, deci a
mijloacelor fixe (ma șinile, construc /uni0163iile etc). Scopul acestora const ă în reconstituire unui capital
ini /uni0163ial care, în urma uzurii anuale se depreciaz ă, respectiv, amortizarea unui debit efectuat pentru
a achizi /uni0163iona un mijloc fix. Cotele de amortizare sunt în su bstan /uni0163ă acumul ări care au rolul de a
acoperi uzura anual ă și în final înlocuirea total ă a bunurilor cu folosin /uni0163ă repetat ă. Dac ă „V i” este
valoarea ini /uni0163ial ă a unui bun, „V f” valoarea sa final ă și „n” durata de folosin /uni0163ă economic ă,
deprecierea total ă a bunului corespunde diferen /uni0163ei V i – V f.
Cota de amortizare este dat ă de rela /uni0163ia:

nVVAf i
m−=

Valoarea ini /uni0163ial ă corespunde pre /uni0163ului de achizi /uni0163ionare a bunului de pe pia /uni0163ă .
Valoarea final ă corespunde valorii de lichidare a bunului la terme nul duratei sale
economice de folosire.
Durata economic ă a unui bun depinde de caracteristicile sale tehnice și de modul de
exploatare. Prezent ăm duratele economice ale câtorva tipuri de mijloace fixe: 10 – 12 ani la
utilaje; 6 – 8 ani la instala /uni0163ii; 30 ani pentru hale de produc /uni0163ie; 50 ani pentru locuin /uni0163e.
Cotele de între /uni0163inere (men /uni0163inere) reprezint ă pl ă/uni0163ile pe care întreprinz ătorul trebuie s ă le
sus /uni0163in ă anual cu scopul de a men /uni0163ine performan /uni0163ele tehnico-economice ale capitalului fix.
Acestea sunt detreminate f ără probleme deosebite, fiind vorba în fapt de un elem ent de cheltuial ă
care poate fi dedus ă cu u șurin /uni0163ă din contabilitate.
Cotele de asigurare exprim ă cheltuielile efectuate (prime pl ătite la ter /uni0163e persoane) de un
întreprinz ător cu scopul de a se proteja de eventualele evenim entele aleatorii, conjuncturale, care
ar putea distruge, total sau par /uni0163ial, factorii de produc /uni0163ie sau produc /uni0163ia (calamit ă/uni0163i naturale,
incendii, incidente în utilizarea ma șinilor întreprinderii ș.a.).
Impozitele, taxele și contribu /uni0163iile sunt cheltuieli care greveaz ă activitatea economic ă a
unei întreprinderi. Ele sunt pl ătite în favoarea statului, institu /uni0163iilor locale sau altor institu /uni0163ii
publice în contrapartid ă complexului de servicii directe sau indirecte, car e permit întreprinderii
să-și desf ăș oare activitatea în bune condi /uni0163ii.
Salarii și stipendii . În /uni0163ă rile cu economie de pia /uni0163ă , în mod tradi /uni0163ional, se face distinc /uni0163ie
între munc ă manual ă, c ăreia îi corespunde salariul și munca de conducere, c ăreia îi corespunde
stipendiul .
Din punctul de vedere al calcul ării costului, important ă este și distinc /uni0163ia între munc ă
dependent ă și munca autonom ă. În primul caz, munca reprezint ă un element de cost obligatoriu
corespunz ător unei pl ă/uni0163i monetare, în timp ce, în al doilea caz, este vorb a de un element de cost

17
facultativ reprezentând un venit al întreprinz ătorului.
Dobânda (D)
Dobânda este pre /uni0163ul folosirii capitalului de exerci /uni0163iu sau de gestiune. Atunci când
capitalul întreprinderii apar /uni0163ine integral întreprinz ătorului, dobânda reprezint ă un cost implicit
(func /uni0163ioneaz ă ca un venit) al c ărei m ărime se determin ă dup ă rela /uni0163ia:
D = K * r, unde:
K – capitalul;
r – rata dobânzii.

Chiria (C)
În regim de pia /uni0163ă liber ă, chiria șul pl ăte ște anual c ătre proprietarul capitalului fix un pre /uni0163
care poart ă denumirea de chirie.
Elementele de stabilire a chiriei sunt: suprafa /uni0163a, poten /uni0163ialul de produc /uni0163ie, pozi /uni0163ia fa /uni0163ă de
pia /uni0163ă gradul de accesibilitate, distan /uni0163a fa /uni0163ă de locurile de depozitare, industrializare sau
comercializare, amenaj ările și îmbun ătă/uni0163irile sau alte dot ări.
Clasificare
Pentru organizarea și conducerea activit ă/uni0163ii economice din întreprindere, o importan /uni0163ă
deosebit ă o are cunoa șterea modului de func /uni0163ionare a cheltuielilor de produc /uni0163ie și a modului cum
influen /uni0163eaz ă acestea nivelul produc /uni0163iei ob /uni0163inute.
Astfel, dup ă natura lor func /uni0163ional ă, cheltuielile de produc /uni0163ie se clasific ă în:
1. Cheltuieli explicite care reprezint ă cheltuielile efective pl ătite la ter /uni0163i (cheltuielile
materiale, cotele, impozitele, contribu /uni0163iile, taxele și salariile) și au caracter de cheltuieli rigide,
întrucât sunt anticipate fie ca presta /uni0163ii, fie ca pre /uni0163 pl ătit;
2. Cheltuieli implicite sau cheltuieli-venit care se refer ă la remunerarea figurilor
economice care particip ă la procesul productiv. Acestea includ: munca propr ietarului (St),
pământul și construc /uni0163iile care apar /uni0163in familiei sau proprietarul fondului (chiria), ban ii familiei
utiliza /uni0163i pentru func /uni0163ionarea unit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie (D).
Cheltuieli implicite au caracter elastic întrucât suma lor se realizeaz ă la sfâr șitul
ciclului productiv și nu sunt pl ătite efectiv de c ătre întreprindere, putând astfel, în func /uni0163ie de
rezultatul economic, s ă fie considerate ca venituri.
În func /uni0163ie de modul cum variaz ă în raport cu volumul produc /uni0163iei , cheltuielile de
produc /uni0163ie (Cht) se împart în cheltuieli fixe (Chf) și cheltuieli variabile (Chv) . Sunt fixe cotele,
salariile referitoare la lucr ătorii cu timp nedeterminat, dobânzile asupra capita lurilor fixe, chiria
și impozitele. Sunt în schimb variabile cheltuielile materiale, dobânzile asupra capitalului
circulant și salariile lucr ătorilor temporari sau ocazionali.
În func /uni0163ie de modul de includere în costul unitar al produselor ob /uni0163inute, cheltuielile
pot fi directe și indirecte .
Cheltuielile directe sunt acelea care se pot individualiza pe obiecte d e calcula /uni0163ie

18
(produse) în momentul efectu ării lor și se pot include direct în costul produselor ob /uni0163inute din
acea activitate (cheltuielile materiale și salariile directe). Practic, aceast ă grup ă de cheltuieli
cuprinde cheltuielile variabile de produc /uni0163ie și influen /uni0163eaz ă direct nivelul produc /uni0163iei ob /uni0163inute.
Cheltuieli indirecte care nu se pot individualiza în momentul efectu ării lor pe obiecte de
calcula /uni0163ie, întrucât se refer ă la mai multe obiecte (cuprinde grupa cheltuielilor fixe). Aceste
cheltuieli necesit ă s ă fie colectate și apoi repartizate, în cote p ăr/uni0163i (se calculeaz ă coeficien /uni0163ii de
repartizare) asupra tuturor activit ă/uni0163ilor la care se refer ă. Din cheltuielile indirecte fac parte:
cheltuielile comune și cheltuielile generale.
Cheltuielile comune sunt cheltuieli de administrare a subunit ă/uni0163ilor și cuprind salariile
șefilor de subunitate, ale economi știlor, cheltuielile cu amortismentul activelor fixe , cu
repara /uni0163iile, cu iluminatul etc., ale cl ădirilor unde î și are sediul subunitatea.
Coeficientul de repartizare a cheltuielilor comune pe obiecte de calcula /uni0163ie se calculeaz ă
în func /uni0163ie de valoarea cheltuielilor comune și directe pe total subunitate.
100 × =
. f . d . h. f . c . hcCCK
, în care:
K c – coeficientul de repartizare a cheltuielilor comu ne – %;
C h.c. – cheltuieli comune – lei;
C h.d. – cheltuieli directe – lei.
Cheltuieli generale sunt cheltuieli de administrare a întreprinderii î n ansamblul ei și sunt
formatate din salariile personalului administrativ și de conducere a întreprinderii, amortizarea și
între /uni0163inerea activelor de interes general, cheltuieli de po ștă, telefon, deplas ări, etc.
Coeficientul de repartizare a cheltuielilor general e pe obiecte de calcula /uni0163ie se calculeaz ă
în func /uni0163ie de valoarea cheltuielilor generale și a cheltuielilor directe plus cheltuielile comune pe
total subunit ă/uni0163i.
100 ×+=
hc hd hg
gC CCK
, în care:
K g – coeficientul de repartizare a cheltuielilor gene rale – %;
C hg – cheltuieli generale – lei.
Cunoscându-se cheltuielile totale de produc /uni0163ie și produc /uni0163ia ob /uni0163inut ă, se poate
calcula costul de produc /uni0163ie.
În raport cu procesul de produc /uni0163ie cheltuielile sunt:
/xrhombus cheltuieli de baz ă sau tehnologice (materii prime, materiale consumab ile etc.);
/xrhombus cheltuieli de regie sau de organizare (cheltuieli a dministrativ-gospod ăre ști).

19
Dup ă destina /uni0163ie , avem:
/xrhombus cheltuieli de exploatare (cheltuieli materiale, che ltuieli cu personalul, amortiz ările,
impozite, taxe, prest ări servicii);
/xrhombus cheltuieli financiare (dobânzi, comisioane bancare etc);
/xrhombus cheltuieli extraordinare (amenzi, penaliz ări etc).
Dup ă timpul când se efectueaz ă, cheltuielile se împart în:
/xrhombus cheltuieli din anul curent;
/xrhombus cheltuieli din anul precedent (produc /uni0163ia neterminat ă);
/xrhombus cheltuieli anticipate, respectiv cheltuieli pentru produc /uni0163ia viitoare.
Optimizarea structurii cheltuielilor se refer ă la urm ătoarele aspecte:
Raportul între cheltuielile directe și indirecte . Acesta trebuie realizat, de a șa manier ă
încât cheltuielile indirecte s ă reprezinte o pondere cât mai mic ă, pentru c ă ele nu influen /uni0163eaz ă în
mod direct m ărimea și calitatea produc /uni0163iei. Reducerea cheltuielilor indirecte trebuie s ă vizeze în
special, activit ă/uni0163ile gospod ăre ști și de birou, reducerea, respectiv eliminarea dobânzi lor
suplimentare la împrimuturi nerambursate în termen, amenzilor pentru nerespectarea disciplinei
și legalit ă/uni0163ii, deplas ări nejustificate etc.
Raportul între diferite cheltuieli directe . Este știut faptul c ă nu toate cheltuielile directe
influen /uni0163eaz ă în aceea și m ăsur ă nivelul și calitatea produc /uni0163iei. Exist ă cheltuieli directe care au o
influen /uni0163ă hot ărâtoare asupra produc /uni0163iei, indiferent de ramur ă (materiilr prime și tehnologia) a
căror pondere trebuie s ă creasc ă pân ă la nivelul atingerii celei mai înalte productivit ă/uni0163i și
eficien /uni0163e economice (Bodesu D, Ștefan G.,2012).

1.2. Produc /uni0163ia marf ă
Produc /uni0163ia marf ă este reprezentat ă de totalitatea produselor care se valorific ă (se vând) în
afara unit ă/uni0163ilor produc ătoare. Rezult ă astfel c ă produc /uni0163ia marf ă este egal ă cu oferta de produse a
întreprinderii (Buciuman, E .,1999).
Func /uni0163iile produc /uni0163iei marf ă
Produc /uni0163ia marf ă îndepline ște numeroase func /uni0163ii dintre care o semnifica /uni0163ie deosebit ă o au
urm ătoarele:
– asigurarea popula /uni0163iei cu mijloace de subzisten /uni0163ă ;
– particip ă la extinderea și dezvoltarea rela /uni0163iilor economice dintre localit ă/uni0163i, regiuni și /uni0163ă ri;
– asigurarea rezervei na /uni0163ionale de produse strategice pentru condi /uni0163ii deosebite.

1.3. Pre /uni0163ul
Pre /uni0163ul reprezint ă evaluarea unui bun la un moment dat pe pia /uni0163ă și este singura variabil ă
economic ă care produce venit. Toate celelalte variabile nu g enereaz ă decât cheltuieli sau
investi /uni0163ii. În acest fel pre /uni0163ul este deosebit de important pentru produc /uni0163ie, dat fiind factorul care
genereaz ă cre șterea eficien /uni0163ei economice și a profitabilit ă/uni0163ii acesteia.
Pre /uni0163urile produselor agroalimentare, în sistemele speci fice economiei de pia /uni0163ă , se

20
formeaz ă pe baza legit ă/uni0163ilor acestui tip de economie, respectiv a legii cer erii și ofertei și a legii
concuren /uni0163ei, îndeplinind urm ătoarele func /uni0163ii:
– permite compararea valorii unui produs s ău serviciu în raport cu alte produse sau servicii
cu care se afl ă în rela /uni0163ii de concuren /uni0163ă , de substitu /uni0163ie sau de indiferen /uni0163ă ;
– permite cump ărătorului m ăsurarea sacrificiului monetar pe care trebuie s ă-l fac ă pentru
procurarea produsului (serviciului) și cât reprezint ă acesta în ansamblul cheltuielilor
consumatorului când ne referim la o familie sau în costul de produc /uni0163ie când ne referim la
un agent economic;
– permite utilizatorului înregistrarea tendin /uni0163ei ce exprim ă valoarea relativ ă a unui produs
(serviciu). Astfel, pre /uni0163ul actual poate fi comparat cu pre /uni0163ul anterior, cu evolu /uni0163ia nivelului
general al pre /uni0163ului pe economie și cu modific ările pre /uni0163ului la produsele cu care se afl ă în
rela /uni0163ie de concuren /uni0163ă sau substitu /uni0163ie. De exemplu, dup ă cre șterea pre /uni0163ului la un produs
înregistreaz ă un ritm inferior de cre ștere comparativ cu ritmul de cre ștere al pre /uni0163urilor în
general, rezult ă c ă valoarea relativ ă a acelui produs este în sc ădere și invers;
– pre /uni0163ul este un indicator de tensiune economic ă, respectiv de competitivitate și un
stimulent pentru adopt ări; fluctua /uni0163iile pre /uni0163urilor determin ă produc ătorii s ă se adapteze la
noile exisigen /uni0163e ale pie /uni0163ei, s ă urmeze evolu /uni0163ia sa. Spre exemplu, cre șterea pre /uni0163urilor
determin ă sporirea marjei de profit a produc ătorului și acesta ca efect va cre ște volumul
produc /uni0163iei, invers, sc ăderea pre /uni0163urilor reduce profitul, fapt ce conduce la noile or ient ări în
activitatea produc ătorului; acest ă reac /uni0163ie este influen /uni0163at ă direct de mobilitatea factorilor
de produc /uni0163ie: în acest sens, dac ă factorii de produc /uni0163ie sunt u șor de schimbat, produc ătorul
are un câmp larg de ac /uni0163iune, în ceea ce prive ște orientarea produc /uni0163iei, iar dac ă factorii de
produc /uni0163ie sunt dificil de schimbat, produc ătorul va face eforturi suplimentare pentru a
avea randamente mai bune în ceea ce prive ște produc /uni0163ia, f ără s ă se orienteze spre alt ă
activitate;
– pre /uni0163ul este un element de selec /uni0163ie a consumurilor și consumatorilor;
– pre /uni0163ul este un elementt de rentabilitate a produsului î ntrucât permite acoperirea costurilor
relative ale produsului și ob /uni0163inerea unui anumit profit pentru întreprindere;
– pre /uni0163urile produselor agricole pot stimula sau reduce ve niturile produc ătorilor agricoli;
– pre /uni0163ul este considerat un mijloc de a reglementa intr ările concuren /uni0163ilor în sfera de
distribu /uni0163ie a unui produs. Astfel, pre /uni0163ul de vânzare ridicat va atrage participarea pe pia /uni0163ă
de noi întreprinderi, crescând astfel concuren /uni0163a pentru desfacerea produsului respectiv și
determinând totodat ă sc ăderea pre /uni0163urilor. Un pre /uni0163 de vânzare sc ăzut constituie o
dificultate pentru noii concuren /uni0163i, care vor trebui s ă se alinieze la un asemenea pre /uni0163.
Ca m ărime, pre /uni0163ul produselor agricole este influen /uni0163at de:
– costul de produc /uni0163ie;
– costul de desfacere (comercializare) a produc /uni0163iei;
– factorii de majorare sau reducere a pre /uni0163ului, care depind de nivelul produc /uni0163iei pe pia /uni0163ă
(oferta) și de gradul de solicitare a acesteia de consumatori (cererea);

21
– consecin /uni0163ele politicii de pre /uni0163uri ale agentului economic și variantele sale tactice, adesea
aleatorii, ca urmare a ac /uni0163iunii legii concuren /uni0163ei; acest element este dificil de cuantificat
întrucât cel mai adesea în activit ă/uni0163ile de pia /uni0163ă el intervine asupra deciziilor inopinate,
luate în circumstan /uni0163e imprevizibile care modific ă m ărimea pre /uni0163urilor;
– profitul produc ătorului sau a furnizorului de produse agroalimentar e, a c ărui nivel este
determinat de cele patru elemente prezentate mai su s, luând în considerare c ă nivelul
pre /uni0163ului îl stabile ște pia /uni0163a și nu produc ătorul (oferttantul) considerat ca element
independent.
Rezult ă c ă rela /uni0163ia de calcul a pre /uni0163ului de vânzare este:
Pv = C p + Ch d +/- P r
unde:
Pv – pre /uni0163ul de vânzare – lei/UM;
Cp – costul de produc /uni0163ie – lei/UM;
Ch d – costul de desfacere – lei/UM;
Pr – profitul – lei/UM.
Pre /uni0163urile produselor trebuie s ă acopere costurile de produc /uni0163ie și s ă asigure o marj ă de
profit care s ă determine cre șterea economic ă. Nivelul marjei de profit nu trebuie s ă se bazeze pe
cre șterea pre /uni0163urilor, ci pe reducerea continu ă a costurilor pe unitatea de produs, pe cre șterea
continu ă a productivit ă/uni0163ii (Caia A., Magazin P., Ștefan G.,1998).

1.4. Venitul
Venitul (VT) reprezint ă valoarea bunurilor și serviciilor vandabile ob /uni0163inute într-o firm ă.
Termenul „vandabil“ exprim ă faptul c ă se /uni0163ine cont de bunurile și serviciile efectiv vândute pe
pia /uni0163ă plus cele destinate remuner ării factorilor de produc /uni0163ie (autoconsumul, pl ă/uni0163i în natur ă) sau
/uni0163inute ca stocuri de magazie în a șteptarea vânz ării.
În fapt, la calcularea acestui indicator se /uni0163ine cont de cât a fost vândut în timpul anului și,
de asemenea, de eventualele varia /uni0163ii ale stocurilor de magazie între începutul și sfâr șitul anului.
Astfel, rela /uni0163ia de calcul devine:
∑∑
= =× ± × =n
in
iPvi Si Pvi Qmi VT
1 1 , în care:
Qm – produc /uni0163ia marf ă – kg, l, buc.;
Pvi – pre /uni0163ul de vânzare al produsului „i“ – lei/U.M.;
S – varia /uni0163ia stocurilor de magazie – kg, l, buc.
Veniturile firmei se compun din:
-venituri de exploatare care cuprind: venituri din vânzarea produc /uni0163iei proprii; venituri
din lucr ări executate la ter /uni0163e persoane; venituri din vânzarea m ărfurilor; venituri din subven /uni0163ii;
varia /uni0163ia stocurilor; venituri din produc /uni0163ia imobilizat ă; alte venituri.
-venituri financiare: dobânzi de încasat;
-venituri extraordinare , sunt cele care nu pot fi anticipate la începutul anului (premii

22
ob /uni0163inute, desp ăgubiri, etc).
Tipologia veniturilor
Se disting trei concepte: veniturile totale (VT), v eniturile medii (Vm) și veniturile
marginale (VM).
Veniturile totale sunt reprezentate de totalitatea câ știgurilor firmei într-o perioad ă de
timp, realizate prin vânzarea unui anumit volum de produse (QT).
Veniturile medii sunt reprezentate de volumul câ știgurilor pe unitatea de produs vândut ă.
Veniturile marginale sunt reprezentate de veniturile totale suplimentar e câ știgate prin
vânzarea unei unit ă/uni0163i suplimentare, într-un interval de timp.
Vom analiza modul în care fiecare dintre aceste tr ei concepte de venituri (VT, Vm și
VM), variaz ă în func /uni0163ie de nivelul produc /uni0163iei.
Rela /uni0163iile vor depinde de condi /uni0163iile de pe pia /uni0163ă în care opereaz ă firma. O firm ă care este
prea mic ă pentru a putea influen /uni0163a pre /uni0163ul pe pia /uni0163ă , va avea niveluri ale veniturilor diferite de
firmele care pot alege pre /uni0163ul cu care vor ap ărea pe pia /uni0163ă . S ă analiz ăm ambele situa /uni0163ii.
Evolu /uni0163ia veniturilor atunci când pre /uni0163ul nu este afectat de nivelul produc /uni0163iei
Veniturile medii . Dac ă o firm ă este foarte mic ă, comparativ cu întreaga pia /uni0163ă , ea va fi un
acceptator de pre /uni0163 și î și va vinde întreaga produc /uni0163ie la acest pre /uni0163. În aceste condi /uni0163ii, veniturile
medii sunt constante, la valoarea pre /uni0163ului acceptat.
Veniturile marginale, vor fi egale cu veniturile medii, întrucât vânzare a de unit ă/uni0163i
suplimentare se face la acela și pre /uni0163.
Veniturile totale prezint ă efectul asupra veniturilor totale a unor niveluri diferite ale
vânz ărilor la pre /uni0163ul constant de 5 UM. Întrucât pre /uni0163ul este constant, veniturile totale vor cre ște cu
o rat ă constant ă, pe m ăsur ă ce cantit ă/uni0163i mai mari sunt vândute.
Evolu /uni0163ia veniturilor atunci când pre /uni0163ul variaz ă cu produc/uni0163ia
VT, Vm și VM vor fi diferite atunci când pre /uni0163ul variaz ă cu produc /uni0163ia. Dac ă o firm ă de /uni0163ine
o parte important ă din pia /uni0163ă , curba cererii va avea o pant ă descresc ătoare. Aceasta înseamn ă c ă
dac ă dore ște s ă vând ă cantit ă/uni0163i mai mari, va trebui s ă coboare pre /uni0163ul, sau dac ă va ridica pre /uni0163ul, va
trebui s ă accepte o sc ădere a vânz ărilor.
Veniturile medii . S ă ne amintim c ă veniturile medii sunt egale cu pre /uni0163ul. Dac ă pre /uni0163ul
trebuie sc ăzut pentru a cre ște vânz ările, veniturile medii vor sc ădea pe m ăsura ce produc /uni0163ia va
cre ște ofer ă un exemplu, pentru o firm ă care cunoa ște o curb ă a cererii cu pant ă descresc ătoare.
Curba cererii, care ne arat ă cât de mult este vândut la fiecare dintre pre /uni0163uri, este trasat ă folosind
primele dou ă coloane.
Veniturile marginale . Atunci când o firm ă cunoa ște o curb ă a cererii cu pant ă
descresc ătoare, veniturile marginale vor fi imai mici decât veniturile medii sau chiar negative.
Dac ă o firm ă dore ște s ă vând ă mai mult într-o perioad ă de timp dat ă trebuie s ă-și reduc ă
pre /uni0163ul. Și aceasta nu numai pentru unit ă/uni0163ile suplimentare pe care sper ă s ă le vând ă, ci și pentru
unit ă/uni0163ile pe care le-ar vinde normal pe parcursul acestei perioade. Veniturile marginale sunt date

23
de pre /uni0163ul la care este vândut ă ultima unitate suplimentar ă, minus pierderea de venituri ap ăruta ca
urmare a reducerii pre /uni0163ului la acele unit ă/uni0163i de produs care altfel ar fi fost vândute la un pr e /uni0163 mai
mare.
Să presupunem c ă pre /uni0163ul este de 7 UM, în mod curent. Dou ă unit ă/uni0163i sunt vândute. Firma
dore ște s ă vând ă 3 unit ă/uni0163i de produs și deci reduce pre /uni0163ul la 6 UM. Va câ știga, deci, 6 UM prin
vânzarea ultimei unit ă/uni0163i, dar va pierede 1 UM la fiecare din celelalte dou ă produse, care altfel ar
fi fost vândute cu 7 UM. Câ știgul net este deci de 6 – 2 = 4. Acesta este venit ul marginal: venitul
suplimentar realizat din vânzarea unei unit ă/uni0163i suplimentare.
Exist ă 2 situa /uni0163ii:
1. o sc ădere a pre /uni0163ului va conduce la o cre ștere propor /uni0163ional mai mare a cantit ă/uni0163ii
solicitate și deci a veniturilor. În aceast ă situa /uni0163ie, veniturile marginale vor fi
pozitive.
2. o sc ădere a pre /uni0163ului va conduce la o cre ștere propor /uni0163ional mai mic ă în vânz ări. În
acest caz, reducerea pre /uni0163ului va dep ăș i cre șterea vânz ărilor, iar veniturile vor
sc ădea. Veniturile marginale vor fi negative.
Veniturile totale . Nu cresc continuu odat ă cu cre șterea produc /uni0163iei, respectiv la
început cre ște, pentru ca apoi s ă scad ă. De ce? Atât timp cât veniturile marginale sunt po zitive, o
cre ștere a produc /uni0163iei va conduce la o cre ștere a veniturilor totale. Atunci când veniturile
marginale devin negative, veniturile totale vor sc ădea. Venitul total înregistreaz ă punctul maxim
când VM = 0 (Chiran A. și colab.,1999).

1.5. Profitul
Profitul realizat de firme este plusul ob /uni0163inut din faptul c ă acestea câ știg ă mai mult din
vânz ări decât cheltuiesc pentru a produce bunurile respe ctive. Profitul total al unei firme ( Pr )
este diferen /uni0163a între veniturile totale din vânz ări ( VT ) și costurile totale de produc /uni0163ie ( CT ):
Pr = VT – CT
Maximizarea profitului , presupune să compar ăm costurile cu veniturile și s ă analiz ăm la
ce nivel al produc /uni0163iei, profitul va fi maximizat, și de asemenea, care este nivelul acestui profit.
Exist ă dou ă c ăi prin care aceasta poate fi realizat ă. Prima, și cea mai simpl ă metod ă, este
utilizarea curbelor costurilor totale și veniturilor totale. A doua metod ă const ă în utilizarea
curbelor veniturilor medii și marginale și curbelor costurilor medii și marginale. De și aceasta a
doua metod ă este pu /uni0163in mai compex ă, este recomandat ă atunci când dorim s ă analiz ăm și s ă
compar ăm maximizarea profitului în condi /uni0163ii diferite de pia /uni0163ă .
Profitul total maxim se realizeaz ă la producerea a 3 unit ă/uni0163i; altfel spus acolo unde distan /uni0163a
dintre costurile totale și veniturile totale este maxim ă. La acest nivel al produc /uni0163iei, profitul total
este egal cu 4 UM, (18 – 14).
Găsirea profitului maxim pe care îl poate realiza o f irm ă prin metoda curbelor veniturilor
medii și marginale și curbelor costurilor medii și marginale presupune parcurgere a dou ă etape.
În prima etap ă se caut ă nivelul produc /uni0163iei la care profitul este maxim (folosind CM și VM). Cea
de a dou ă etap ă presupune aflarea valorii profitului la nivelul re spectiv al produc /uni0163iei (folosind

24
Vm și Cm) .
Mamaximizarea profitului are loc la nivelul produc /uni0163iei la care VM este egal cu CM
(tabelul 1.1.).
Tabelul 1.1.
Maximizarea profitului
QT P VT VM CT Cm CM PR Prm
0 9 0

8
…
4
2
0
-2
… 6 –

4
2
2
4
7
0 –
6 –
1 8 8 0 0 … 2
2 7 4 2 … 2 1
3 6 18 4 8 4 .3
4 5 0 8 5 2 5
5 4 0 5 5 5 1
6 3 8 6 … … …
7 2 4 6 8 42 6

Minimizarea pierderilor
Se poate întâmpla c ă, la nici un nivel al produc /uni0163iei s ă nu se realizeze profit. În aceast ă
situa /uni0163ie, nivelul produc /uni0163iei la care VM = CM, va fi nivelul la care pierderi le sunt minime. Firm ă
va înceta s ă produc ă atunci când nu î și mai poate acoperi costurile variabile: atunci cân d CVm
(costul variabil mediu) este deasupra Vm (venitului mediu). Aceast ă situa /uni0163ie este cunoscut ă sub
numele de punctul de închidere pe termen scurt. Pe termen lung toate costurile sunt variabile. De
aceea, dac ă firma nu poate acoperi costurile medii pe termen l ung ( și deci profitul normal), î și va
înceta activitatea, situa /uni0163ie cunoscut ă sub numele de punctul de închidere pe termen lung (Vm <
Cm).
Func /uni0163ii și forme ale profitului
Profitul are efecte benefice asupra societ ă/uni0163ii în ansamblu servind la satisfacerea nevoilor
economice.
Profitul are urm ătoarele func /uni0163ii:
– stimuleaz ă ini /uni0163iativa economic ă și acceptarea riscului;
– orienteaz ă activitatea economic ă;
– este sursa principal ă de finan /uni0163are a firmei;
– este surs ă pentru acordarea de stimulente și finan /uni0163area unor ac /uni0163iuni social-culturale.
– măsoar ă eficien /uni0163a activit ă/uni0163ii desf ăș urate.
Profitul are urm ătoarele forme 1: profitul normal, profitul economic. profitul de
monopol și profitul nea șteptat (windfall profit)
Profitul economic, este partea din profitul total c are revine întreprinz ătorului pentru plata
riscului asumat în afaceri. Este valoarea ce se ob /uni0163ine peste costul contabil plus profitul normal.
Profitul de monopol este profitul ob /uni0163inut de firme ce au o pozi /uni0163ie de monopol pe pia /uni0163ă ;
Profitul nea șteptat (windfall profit) este datorat unor conjunct uri ale vie /uni0163ii economice și

25
politice (Dona I.,2000).

1.6. Rentabilitatea
Rentabilitatea este o categorie economic ă legat ă de existen /uni0163a produc /uni0163iei de m ărfuri și a
rela /uni0163iilor b ăne ști. Ca o unitate economic ă, o ramură, un produs, un serviciu s ă fie rentabile, ele
trebuie s ă acopere toate cheltuielile de produc /uni0163ie și de circula /uni0163ie din venituri proprii și s ă
realizeze un profit. Rentabilitatea reflect ă tocmai capacitatea unit ă/uni0163ilor economice de a ob /uni0163ine un
profit. Rentabilitatea activit ă/uni0163ii productive ne apare în practic ă ca un raport între profit și
cheltuielile de produc /uni0163ie sau ca raport între profit și suma fondurilor fixe și circulante.
r = Cht Pr
= Fc Ff +Pr
, în care:
r = rentabilitatea;
Pr = profitul, lei;
Cht = cheltuielile totale de produc /uni0163ie, lei;
Ff = fondurile fixe, lei;
Fc = fondurile circulante, lei.
Rata rentabilit ă/uni0163ii sau ra /uni0163a profitului se determin ă utilizând formulele:
Rr = Cht Pr
100
în care: Rr = rata rentabilit ă/uni0163ii, în %.
Atât rentabilitatea, cât și rata rentabilit ă/uni0163ii sau a profitului se calculeaz ă la nivel de
produs, de ramur ă, de subunitate (sector) și pe unitate de produc /uni0163ie. Rata rentabilit ă/uni0163ii r ăspunde
la întrebarea “câ /uni0163i lei ob /uni0163inem profit la fiecare 100 lei cheltuieli totale”.
Cre șterea rentabilit ă/uni0163ii este determinat ă de o multitudine de factori care pot fi: din sfera
produc /uni0163iei, din sfera circula /uni0163iei, din sfera reparti /uni0163iei și din sfera consumului.
To /uni0163i ace ști factori, în intercondi /uni0163ionarea lor, trebuie avu /uni0163i în vedere la analiza
rentabilit ă/uni0163ii fiec ărei activit ă/uni0163i productive, a fiec ărui produs. Scopul unei astfel de analize este de
a aprecia și explic ă rezultatele ob /uni0163inute pe linia rentabilit ă/uni0163ii, de a scoate în relief factorii care le-
au determinat și a descoperi rezervele interne de cre ștere a acestui indicator.
Căile care pot contribui la sporirea rentabilit ă/uni0163ii sunt multiple. Dintre acestea subliniem
pe cele mai importante:
– cre șterea volumului produc /uni0163iei totale și marf ă pe baza sporirii randamentelor;
– îmbun ătă/uni0163irea structurii și calit ă/uni0163ii produselor;
– cre șterea productivit ă/uni0163ii muncii pe baza generaliz ării în produc /uni0163ie a progresului tehnico-
știin /uni0163ific;
– sporirea gradului de folosire a capacit ă/uni0163ilor de produc /uni0163ie;
– reducerea costurilor unitare de produc /uni0163ie;
– cre șterea pre /uni0163urilor de produc /uni0163ie prin îmbun ătă/uni0163irea calit ă/uni0163ii produselor.
Cercet ările pe plan mondial demonstreaz ă c ă 80 % din cazurile unei slabe rentabilit ă/uni0163i în

26
economie se datore ște nu execu /uni0163iei, ci conducerii necorespunz ătoare. De aceea, în fa /uni0163a activit ă/uni0163ii
de conducere, este nevoie s ă stea în permanen /uni0163ă criteriul rentabilit ă/uni0163ii (Gavrilescu D. și
colab ., 2000).
Pragul de rentabilitate și marja de siguran /uni0163ă
Pragul de rentabilitate reprezint ă cantitatea de produse sau cifr ă de afaceri de la care
firma începe s ă ob /uni0163in ă profit (punctul în care veniturile totale sunt ega le cu cheltuielile totale,
respectiv punctul în care profitul firmei este zero ).
Exist ă trei situa /uni0163ii în care se recurge la analiza pragului de rentab ilitate:
– în activitatea curent ă c ă metod ă de previzionare a profitului în func /uni0163ie de volumul
produc/uni0163iei (cantitatea de produse);
– în analiza evolu /uni0163iei profitului în func /uni0163ie de varia /uni0163ia cifrei de afaceri;
– în aprecierea oportunit ă/uni0163ii moderniz ării instala /uni0163iilor, echipamentelor și
tehnologiei de produc /uni0163ie cu ajutorul coeficientului de levier de exploata re.
În primul caz, calculul pragului de rentabilitate u rm ăre ște aflarea volumului de produse
care permite acoperirea pe lâng ă cheltuielile variabile de produc /uni0163ie și a cheltuielilor fixe. Practic
la acest nivel agentul economic nu ob /uni0163ine profit dar nici nu înregistreaz ă pierderi. Este important
de știut acel rezultat pentru c ă de la acel nivel în sus se va putea ob /uni0163ine profit.
PR = prag de rentabilitate = valoarea lui Q în care venitul este egal cu cheltuielile totale.
Q = volumul produc /uni0163iei
Întrucât în punctul PR (Q R)venitul ob /uni0163inut este egal cu cheltuielile totale (CT), ob /uni0163inem în
final rela /uni0163ia:
VT = CT
Pv x Q = CVm x Q + CF,
Pv = pre /uni0163ul de vânzare, lei/kg; CVm = costul variabil mediu, lei/kg; CF = cheltuielile fixe
totale, lei.
PR = CVm Pv CF
−
În practic ă economic ă, dac ă ne referim la utilizarea capacit ă/uni0163ilor de produc /uni0163ie, întâlnim
un nivel minim al volumului produc /uni0163iei pentru care costul de produc /uni0163ie CT este egal cu venitul
(V = pQ) nivel denumit prag de rentabilitate (Q R) s ău punct de echilibru economic.
În cazul în care, întreprinderea lucreaz ă sub capacitatea Q R, corespunz ătoare pragului de
rentabilitate, aceasta înregistreaz ă pierderi. Rezult ă deci c ă produc /uni0163ia are valori pe domeniul
rentabilitate (de profit) al capacit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie (Q R – Q max ) și pe domeniul pierderilor, când
întreprinderea lucreaz ă sub capacitatea Q R, adic ă Q min – Q R, unde, de fapt, Q min = 0.

27

Figura. 1.1 . Pragul de rentabilitate

Aceasta serve ște la eviden /uni0163ierea efectelor modific ării cifrei de afaceri asupra rezultatului.
Consider ăm c ă cuantificarea matematic ă a acestei modific ări se realizeaz ă cel mai bine
recurgând la calculul levierului de exploatare (mar ja de siguran /uni0163ă a întreprinderii).
Astfel, analiza diagramei profitului permite apreci erea marjei de siguran /uni0163ă a
întreprinderii, ob /uni0163inându-se informa /uni0163ii relative la m ăsura în care întreprinderea poate face fa /uni0163ă
unei diminu ări a cererii pie /uni0163ei f ără a înregistra pierderi. Prin urmare, marja de sigur an /uni0163ă este un
indice care se dovede ște util în evaluarea riscului de exploatare al într eprinderii, deoarece
exprim ă care este nivelul maxim pân ă la care se poate diminua cifra de afaceri programa t ă, astfel
încât întreprinderea s ă nu se situeze sub pragul de rentabilitate, respect iv, sub cifra de afaceri
care indic ă starea sa de echilibru. Simbolizând cifra de aface ri programat ă cu C Ăp și cifra de
afaceri corespunz ătoare punctului de echilibru cu C Ăc, marja de siguran /uni0163ă M s se calculeaz ă dup ă
rela /uni0163ia:
100 ⋅−=
pc p
sCA CA CA M

Punctul de echilibru economic al fermei reprezint ă punctul de plecare în analiza
“elasticit ă/uni0163ii”, rezultatelor întreprinderii la varia /uni0163iile volumului de activitate.
Aceasta face posibil ă determinarea volumului de activitate optim al ferm ei în
coresponden /uni0163ă cu indicatorii care cuantific ă direct rezultatul economic ce excede punctul de
echilibru în concordan /uni0163ă cu restric /uni0163iile privind performan /uni0163ele tehnice ale capitalului fix și
restric /uni0163iile privind munca vie (Prahoveanu E.,1996.).
Astfel pentru cuantificarea “elasticit ă/uni0163ii” rezultatului economic al firmei ce excede
punctul de echilibru se utilizeaz ă urm ătorii indicatori:
/xrhombus marja venitului total pe firm ă (m V.T. ) în func /uni0163ie de pragul de rentabilitate calculat –
exprim ă varia /uni0163ia relativ ă a venitului total ca rezultat al cre șterii volumului de
activitate al firmei cu o unitate;

28
100 …. ..
11 2×−=TVTV TVmVT
, unde:
– V.T. 1 – venitul total corespunz ător pragului de rentabilitate calculat pe firm ă;
– V.T. 2 – venitul total ob /uni0163inut ca rezultat al cre șterii volumului de activitate cu o unitate (1
t).
/xrhombus rata de sc ădere a cheltuielilor fixe în raport cu cre șterea volumului de activitate cu o
unitate (R C.F. ) – exprim ă sc ăderea relativ ă a costurilor fixe totale ca rezultat al
cre șterii volumului de activitate cu o unitate;
100
11 2×−=CF CF CF RCF
, `n care:
– CF 1 – cheltuielile fixe corespunz ătoare punctului de echilibru ce revin pe unitate de
produc /uni0163ie;
– CF 2 – cheltuieli fixe ce revin pe unitate de produc /uni0163ie ca rezultat al cre șterii volumului de
activitate cu o unitate.
/xrhombus coeficientul sporului de marj ă brut ă al firmei în raport cu cre șterea volumului de
activitate cu o unitate (K mp ) – măsoar ă cu cât cre ște în valori relative venitul unei
firme atunci când volumul de activitate al acesteia cre ște cu o unitate.
100 /××=ha VT q mK
mm p
mp
, unde:
mq- produc /uni0163ia medie ponderat ă pe total structur ă de produc /uni0163ie.
Analiza atent ă a indicatorilor calcula /uni0163i eviden /uni0163iaz ă c ă, odat ă dep ăș it pragul de
rentabilitate, rezultatul derivat din activitatea d e exploatare variaz ă în m ăsur ă mai mult decât
propor /uni0163ional ă în raport cu varia /uni0163ia volumului de activitate.
Spre exemplu cre șterea total ă a nivelului de rentabilitate nu va fi dat ă numai de cre șterea
relativ ă a venitului ci și de ra/uni0163ă de sc ădere a cheltuielilor fixe în raport cu cre șterea volumului de
activitate, cu alte cuvinte este dat ă de suma indicatorilor K mp și R CF . La sfâr șitul acestei etape de
calcul am fi tenta /uni0163i s ă apreciem c ă odat ă dep ăș it pragul de rentabilitate al firmei, cu cât vom m ări
volumul de activitate (în cazul nostru capacitatea de produc /uni0163ie) cu atât venitul va tinde spre
maxim. Acest principiu numit în literatura de speci alitate principiul “profitului maxim infinit
continuu” nu are cosresponden /uni0163ă în practic ă economic ă pentru c ă la un anumit nivel de cre ștere a
volumului de activitate întreprinz ătorul este obligat s ă achizi /uni0163ioneze de pe pia /uni0163ă munc ă
suplimentar ă respectiv mijloace fixe suplimentare (tractoare, m a șini etc.). Astfel costurile
marginale cresc, pragul de rentabilitate se modific ă respectiv dimensiunea optim ă a firmei va
tinde spre un alt nivel.
De ce? – pentru c ă spre exemplu, orice lucr ător suplimentar va produce mai pu /uni0163in decât
cel precedent pentru un anumit nivel de cre ștere al capacit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie respectiv, va
determina sc ăderea profitului total al firmei datorit ă costurilor suplimentare solicitate de noul loc
de munc ă. Rezult ă astfel c ă exist ă o infinitate de puncte de echilibru și m ărimi optime ale firmei

29
în func /uni0163ie de modificarea costurilor fixe și al costurilor salariale ca efect al nevoii de dez voltare”
(fig. 1.2.).

Plecând de la aceste concluzii apreciez c ă dimensiunea optim ă economic ă a firmei este
dat ă de utilizarea maxim ă a capacit ă/uni0163ilor de produc /uni0163ie considerate (existente), capacit ă/uni0163i care
practic devin restric /uni0163ii, func /uni0163ie de care se stabile ște în final dimensiunea optim ă a firmelor.
Cunoa șterea pragului de rentabilitate se dovede ște a fi util ă și la stabilirea marjei și a
indicelui de siguran /uni0163ă . Acestea din urm ă pot da r ăspunsul la întrebarea “pân ă unde poate
descre ște volumul vânz ărilor f ără a se înregistra pierderi ?”
Marja de siguran /uni0163ă (MS) indic ă în valori absolute diferen /uni0163a pân ă la acea cifr ă de afaceri
corespunz ătoare pragului de rentabilitate în care profitul es te nul.

Figura. 1.2 Modelul neliniar de analiz ă a punctului de echilibru

MS = CA – CAPR
CA = cifra de afaceri curent ă
CAPR = cifra de afaceri corespunz ătoare pragului de rentabilitate
Indicele de siguran /uni0163ă (ÎS) exprim ă procentual excedentul cifrei de afaceri curente fa /uni0163ă de
cifr ă de afaceri aferent ă pragului de rentabilitate.
ÎS = CA/CAPR x 100
Valorile celor dou ă m ărimi prezentate anterior se dovedesc a fi deosebit de importante în
condi /uni0163iile apel ării la credite bancare, riscul b ăncii fiind cu atât mai redus cu cât valorile sunt m ai
mari. Se consider ă c ă indicele de siguran /uni0163ă este mul /uni0163umitor când are valori de peste 150%
(Săbădeanu P., Ciocoiu Fl .,1980).

1.7. Eficien /uni0163a economic ă
Eficien /uni0163a economic ă a activit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie reprezint ă o categorie economic ă ce
exprim ă însu șirea de a produce efecte economice maxime cu minimu m de cheltuieli de munc ă

30
vie și materializat ă.
În sensul cel mai larg, eficien /uni0163a economic ă se refer ă la întreaga activitate economic ă,
respectiv la sfer ă produc /uni0163iei materiale, la procesul reparti /uni0163iei, al circula /uni0163iei produselor, ca și la
diferitele forme de activitate economic ă din sfera neproductiv ă.
Eficien /uni0163a economic ă este legat ă direct de profit c ă diferen /uni0163ă între valoarea produc /uni0163iei
vandabile și cheltuielile totale de produc /uni0163ie, care privesc factorii pe care întreprinz ătorul trebuie
să-i achizi /uni0163ioneze de pe pia /uni0163ă (costuri explicite), fiind un raport între efortul f ăcut pentru
ob /uni0163inerea valorilor de întrebuin /uni0163are și efectul economic realizat cu ajutorul acestui efo rt.
Formulele de calcul ale eficien /uni0163ei economice, folosite în practic ă sunt:
(1) Eec = Pr Cht
Efect Efort =
sau E ec = Cht Efort Efect Pr =
, în care:
Eec – eficien /uni0163a economic ă; Ch t – cheltuieli totale de produc /uni0163ie; Pr – profitul.
Criteriile de apreciere ale eficien /uni0163ei economice în agricultur ă
Criteriile de apreciere ale eficien /uni0163ei economice din agricultur ă, sunt:
a. criterii sociale:
– gradul de satisfacere a nevoilor economiei na /uni0163ionale cu produse agroalimentare;
– gradul de satisfacere al popula /uni0163iei cu produse agroalimentare în raport cu consumul
fiziologic.
– nivelul calitativ al diferitelor produse agroalim entare.
b. criterii economice:
– mărimea venitului;
– mărimea profitului;
– mărimea valorii ad ăugate:
– productivitatea muncii.
Datorit ă deosebirilor în ce prive ște ciclurile de produc /uni0163ie și a factorilor specifici, eficien /uni0163a
economic ă prezint ă mari diferen /uni0163e între ramurile agroalimentare.
Indicatorii de apreciere ai eficien /uni0163ei economice
Indicatorii utiliza /uni0163i în aprecierea eficien /uni0163ei economice se împart în 5 grupe:
– indicatori de eforturi
– indicatori de efecte
– indicatorii eficien /uni0163ei produselor
– indicatori de utilizare a factorilor de produc /uni0163ie:
– indicatorii financiari
La alegerea indicatorilor utiliza /uni0163i în determinarea eficien /uni0163ei activit ă/uni0163ii economice din
agricultur ă este necesar s ă se aib ă în vedere urm ătoarele cerin /uni0163e:
a) să se exprime cât mai exact dependen /uni0163a eficien /uni0163ei de volumul produc /uni0163iei și de cel al
resurselor folosite;
b) să permit ă compara /uni0163ii atât în spa /uni0163iu, cât și în timp;
c) să eviden /uni0163ieze economia total ă realizat ă pe seama modific ărilor intervenite în

31
volumul consumului de munc ă, de fonduri și de materiale. În afar ă de aceste
caracteristici comune, trebuie înregistrat ă o net ă diferen /uni0163iere între indicatorii de
eficien /uni0163ă și indicatorii de bilan /uni0163. Indicatorii de eficien /uni0163ă folosi /uni0163i în sectorul
agroalimentar, de și calcula /uni0163i pe baza bilan /uni0163ului, se refer ă, în general, la aspecte
tehnice și tehnologice și au rolul de a reliefa c ăile cele mai bune de utilizare a
resurselor întreprinderii (se refer ă la to /uni0163i indicatorii mai pu /uni0163in cei financiari).
Indicatorii de eficien /uni0163ă au fost prezenta /uni0163i în capitolele anterioare.
În continuarie vom prezenta pe scurt aspecte ce ca racterizeaz ă productivitatea
muncii, marja brut ă și indicatorii financiari (Secrieru C.,1992).
1. Productivitatea muncii
Acest indicator m ăsoar ă eficacitatea cheltuirii muncii în procesul de prod uc /uni0163ie și
reprezint ă timpul de munc ă cheltuit pentru producerea unei unit ă/uni0163i de produs sau cantitatea de
produse ob /uni0163inute în unitate de timp.
Productivitatea muncii se poate calcula folosind ma i multe metode: metoda unit ă/uni0163ilor
naturale (fizice), metoda unit ă/uni0163ilor conven /uni0163ionale și metoda unit ă/uni0163ilor valorice.
Metoda unit ă/uni0163ilor naturale (fizice) se utilizeaz ă în cazul unei produc /uni0163ii omogene sau a
unui singur produs. Rela /uni0163ia de calcul este urm ătoarea:
Qt Tsau TQt W=
, în care:
W – productivitatea muncii;
Qt – produc /uni0163ia total ă sau volumul total de lucr ări;
T – fondul total de timp de munc ă consumat – ore-om.
Inconvenientul acestei metode const ă în faptul c ă nu se ia în calcul și produc /uni0163ia
secundar ă, care se ob /uni0163ine cu acela și fond de timp de munc ă cheltuit. Metoda se limiteaz ă la
determinarea productivit ă/uni0163ii muncii pe produs, nefiind posibil ă calcularea acesteia pe ramuri sau
unit ă/uni0163i.
Metoda unit ă/uni0163ilor conven /uni0163ionale se utilizeaz ă în cazul calcul ării productivit ă/uni0163ii muncii la
un grup de produse sau activit ă/uni0163i asem ănătoare, care se transform ă în unit ă/uni0163i conven /uni0163ionale
(unit ă/uni0163i nutritive, calorii etc) cu ajutorul unor coeficie n /uni0163i de echivalen /uni0163ă specifici. Rela /uni0163ia de
calcul este urm ătoarea:
∑∑
===n
iin
iii
TKQ
W
11

în care:
Qi – cantitatea din produsul „i“, unde i = 1,2, …., n;
Ki – coeficientul de echivalare a produsului „i“ în u nit ă/uni0163i conven /uni0163ionale;
Ti = fondul de timp de munc ă consumat pentru produsul „i“.
Metoda unit ă/uni0163ilor valorice se utilizeaz ă atunci când exist ă o diversitate de produse de

32
natur ă diferit ă, care au c ă singur element comun – valoarea, exprimat ă prin pre /uni0163, dând astfel
posibilitatea ca întreaga produc /uni0163ie ob /uni0163inut ă (principal ă, secundar ă, neterminat ă) s ă se transforme
în lei. Se exprim ă cu ajutorul a doi indicatori (produc /uni0163ia final ă, respectiv marja brut ă realizat ă la
o unitate de timp de munc ă cheltuit ă):
∑∑
===n
iin
if i
TP
W
11
∑∑
===n
iin
i
TMb
W
11

în care:
Pfi – produc /uni0163ia final ă a produsului „i“, unde i = 1, 2, …, n;
Mb –Marja brut ă ob /uni0163inut ă la produsul „i“, unde i = 1, 2, …, n.
Metoda unit ă/uni0163ilor valorice prezint ă avantajul eviden /uni0163ierii calit ă/uni0163ii produselor, dând
posibilitatea calcul ării productivit ă/uni0163ii muncii atât pe produs, pe lucrare, pe ramur ă de produc /uni0163ie,
pe sector, cât și pe întreaga economie. De asemenea, permite compar area nivelului productivit ă/uni0163ii
muncii atât pe produs, cât și pe unit ă/uni0163i și ramuri de produc /uni0163ie din zone cu condi /uni0163ii asem ănătoare.
Indicatorii productivit ă/uni0163ii muncii se subdivid în:
/xrhombus direc /uni0163i sau de baz ă;
/xrhombus indirec /uni0163i sau par /uni0163iali.
Indicatorii direc /uni0163i sau de baz ă, sunt:
/xrhombus produc /uni0163ia ob /uni0163inut ă în unitatea de timp;
/xrhombus volumul de luc ări realizat în unitatea de timp;
/xrhombus timpul ce revine pe unitatea de produs;
/xrhombus timpul consumat pe unitatea de lucrare.
Indicatorii indirec /uni0163i sau par /uni0163iali , sunt:
/xrhombus consumul de munc ă pe unitate la diferite lucr ări;
/xrhombus consumul de munc ă ce revine la un grup de lucr ări;
Indicii productivit ă/uni0163ii muncii , exprim ă dinamica acesteia și pot fi:
/xrhombus indici cu baz ă fix ă;
/xrhombus indici cu baz ă în lan /uni0163 sau mobil ă;
/xrhombus indici individuali când se refer ă la un singur produs sau lucrare;
/xrhombus indice agregat, atunci când se iau în discu /uni0163ie mai multe produse sau lucr ări.
Indicele productivit ă/uni0163ii muncii – iW:

iW = ×Wo W1
100, în care:

/xrhombus W1 = nivelul productivit ă/uni0163ii muncii în perioada curent ă sau actual ă;
/xrhombus Wo = nivelul productivit ă/uni0163ii muncii în perioada trecut ă sau de baz ă.
Indicele individual – iw:

33
a. iWi = Q
TQo
To 1
1:
,
b. iWi = T
QTo
Qo 1
1:
, în care:

– Q1 = produc /uni0163ia, în perioada curent ă sau actual ă, în expresie natural ă sau valoric ă;
– Qo = produc /uni0163ia în perioada trecut ă sau de baz ă, în expresie natural ă sau valoric ă;
– T1 = timpul consumat în perioada curent ă sau actual ă;
– To = timpul consumat în perioada trecut ă sau de baz ă.
c. Indicele agregat :

a. iWa = Σ
ΣQ
T1 0
1×:Σ
ΣQo p
To ×
,

b. iWa = Σ
ΣT
Q p1
1×:Σ
ΣTo
Qo p×, în care:
– ?Q1, ?Qo, T1, To = produc /uni0163ia și timpul în perioadele 1 și 0;
– p = pre /uni0163ul constant comparabil.
2. Marja brut ă
Este un indicator care reflect ă competitivitatea relativ ă a diferitelor activit ă/uni0163i de
produc /uni0163ie, respectiv exprim ă „profitabilitatea“ activit ă/uni0163ilor de produc /uni0163ie individuale (produc /uni0163ia de
pâine, produc /uni0163ia de unt, produc /uni0163ia de salamuri etc.),( Ștefan G., Bodescu D., Toma A. D.,
Panzaru R. L.,2007).
Marja brut ă (Mb) se calculeaz ă dup ă urm ătoarea rela /uni0163ie:
Mb = VQ – Cv, unde:
VQ –veniturile totale – lei;
Cv – costuri variabile – lei.
Indicatorul „marja brut ă“ este folosit pentru:
/xrhombus compararea performan /uni0163ei diferitelor activit ă/uni0163i de produc/uni0163ie;
/xrhombus analiza structurii de costuri;
/xrhombus calcularea profitului firmei.
Dac ă cunoa ștem care este marja brut ă pentru fiecare activitate de produc /uni0163ie,
profitul poate fi calculat c ă diferen /uni0163ă între marja brut ă și costurile fixe.
Pr = Mb – Cf, unde:
Pr – profitul – lei;
Cf – costurile fixe.
3. Indicatorii financiari
Indicatorii de lichiditate – exprim ă capacitatea agen /uni0163ilor economici de a acoperi
obliga /uni0163iile de plat ă exigibile imediat sau pe termen scurt prin activel e curente ce pot fi

34
transformate în scurt timp în mijloace b ăne ști ( Ștefan G ., 2000). Se poate opera cu indicatorii:
– lichiditate total ă, LT -. sevor fi lua în considerare activele ce pot f i transformate în bani
într-o perioad ă de timp de 30-90 zile. În practic ă se apreciaz ă ca fiind bun un coeficient de
lichiditate total ă mai mare de 2.
100 ) (⋅+ −=Pc Ci Sn Ac LT
, unde:
LT = lichiditatea total ă
Ac = active curente (circulante) reprezentate prin numerarul din casierie, disponibilit ă/uni0163ile
din cont, cecuri, stocurile de materii prime și materiale, produc /uni0163ia în curs de execu /uni0163ie, produsele
finite, m ărfurile, debitele de la clien /uni0163i/debitori (crean /uni0163ile). Valoarea stocurilor se determin ă cu
formula :
365 Pcs CA S×=
, unde:
S – valoarea stocurilor; CA – cifr ă de afaceri ; Pcs este perioada de conversie a
materiilor prime în produse și vânzarea acestora c ătre clien /uni0163i.
CA = VT – (VPI+S)
VT – venitul total;
VPI – venituri din produc /uni0163ia imobilizat ă.
Valoarea crean /uni0163elor se calculeaz ă astfel :
365 Pcc CA C×=
, unde Pcc – perioada de conversie a crean /uni0163elor în numerar (se refer ă la
termenile de plat ă acordate clien /uni0163ilor).
Sn = stocuri nevalorificabile, f ără posibilitate de valorificare, comenzi sistate, con tracte
reziliate sau în litigiu;
Ci = clien /uni0163i insolvabili, incer /uni0163i sau în litigiu ;
Pc = pasive curente reprezentând obliga /uni0163iile de plat ă pe termen scurt (credite pe termen
scurt, rate scadente în cursul anului la creditele pe termen mediu și lung, dobânzi de achitat,
creditori diver și, furnizori, salarii, obliga /uni0163ii c ătre bugetul de stat și bugetul asigur ărilor sociale
etc.)
– lichiditate imediat ă (LI) – opereaz ă cu aceea și formul ă de calcul cu deosebirea c ă dintre
activele circulante sunt luate în considerare doar cele care pot fi transformate în bani în maxim
30 zile. Nivelul lichidit ă/uni0163ii immediate este bun când coeficientul ob /uni0163inut din calcul este
supraunitar.
Indicatorii de solvabilitate – arat ă în principal gradul în care capitalul propriu asig ur ă
acoperirea creditelor. Exist ă mai multe modalit ă/uni0163i de calcul, în func /uni0163ie de tipul de solvabilitate
dorit a se afla:
– solvabilitate general ă (SG)
100 × =Ct At SG

35
At = total active
Ct = total credite
În mod curent un nivel de 2 – 2,5 reflect ă o situa /uni0163ie favorabil ă.
– rata de solvabilitate (S)
100 × =CP Cinv S

Cinv = credite pentru investi /uni0163ii
CP = capital propriu
Este admisibil un nivel de 35-50%.
– solvabilitatea financiar ă (SF)
100 × =CA CP SF

SF = CP/C Ă x 100
CA = cifra de afaceri
CP = capital propriu
Se apreciaz ă ca fiind corespunz ătoare o pondere de 35-50% a capitalului
propriu în cifra de afaceri.
Indicatori ai echilibrului financiar
– rata autonomiei financiare (AF)
100 × =Cper CP AF
, unde:
Cper = capital permanet; CP = capital propriu; Nive l normal: 50-75%.
– rata de finan /uni0163are a activelor circulante (Rfac)
100 × =Ac FR Rfac
, unde:
Rfac= FR/AC x 100
FR = fond de rulment
Ac = active circulante
Fondul de rulment reprezint ă capitalul permanent folosit pentru finan /uni0163area activelor
circulante. Se calculeaz ă c ă diferen /uni0163ă între capitalul permanent și activele imobilizate (corporale
și necorporale).
– Rata de îndatorare (r 1), arat ă cât din volumul total al activelor (TA) este acope rit din
credite bancare (Ct), trebuie s ă fie de maxim 60%.
100 × =TA Ct ri
, unde Ct = total datorii.
Indicatori de gestiune
– rota /uni0163ia activului total, RÂt

36
100 × =TA CA RAt
, CA – cifr ă de afaceri
– rata imobiliz ărilor în active fixe, RAf
100 × =Af CA RAf

– rota /uni0163ia activului circulant, RAc
100 × =Ac CA RAc
, Ac – active circulante
– rota /uni0163ia stocurilor, RSt
100 × =SCA RS
, S – stocuri
Indicatori de rentabilitate , sunt din punct de vedere matematic expresia rapor tului
dintre rezultate și efort:
R = Rezultate/Efort x 100
R – rentabilitatea
În aceast ă formul ă num ărătorul poate fi rezultatul din activitatea de exploa tare, valoarea
ad ăugat ă, profitul brut, profitul net și dividendele. Numitorul îl constituie eforturile a ngajate în
ob /uni0163inerea rezultatului și poate fi exprimat prin capitalul propriu, capital ul permanent, activele
imobilizate, activul total etc. Rezult ă în final o diversitate de indicatori ce pot fi lua /uni0163i în calcul
pentru caracterizarea rentabilit ă/uni0163ii.
100 Pr × =CA nR

Prn – profitul net
1. Indicatorii rentabilit ă/uni0163ii economice
Din punct de vedere economic, rentabilitatea se poa te exprima prin surplusul monetar
degajat de activul total. Dac ă acest surplus este reprezentat de profitul brut sa u net putem calcula
urm ătorii indicatori:
100 × =TA Pb Rb

Rb = rata brut ă a rentabilit ă/uni0163ii economice, Pb = profitul brut,
100 Pr × =TA nRn

Rn = rata net ă a rentabilit ă/uni0163ii economice, Prn = profitul net
Rata rezultatului de exploatare – Rre:
100 Re × =Ve Rre
, unde: Re – rezultatul de exploatare (diferen /uni0163a dintre veniturile de
exploatare –Ve și cheltuielile de exploatare
2 Indicatorii rentabilit ă/uni0163ii financiare
Cu ajutorul acestor indicatori este posibil ă o analiz ă a rezultatului ob /uni0163inut în raport cu

37
capitalul existent în exploata /uni0163ia agricol ă.
• Rentabilitatea capitalului permanent, RCper
100 Pr × =Cper RCper
, unde: Pr = profit, Cper = capital permanent, Cper = Cp +
Dlm, Cp = capital propriu, Dlm = datorii pe termen lung și mediu
• Rentabilitatea capitalului propriu (ROE – return on equity)
100 Pr × =Cp nROE

• Rentabilitatea capitalului investit (ROI – return o n investment)
100 Pr × =Cinv nROI
, Cinv – capitalul investit.
Factorii care determin ă cre șterea eficien /uni0163ei economice
Cre șterea eficien /uni0163ei activit ă/uni0163ii economice depinde de o multitudine de factori: e conomici,
tehnici, organizatorici și conjuncturali.
a) Dintre factorii economici de cre ștere a eficien /uni0163ei activit ă/uni0163ii din sectorul agroalimentar
men /uni0163ion ăm:
– asigurarea optim ă a produc /uni0163iei cu fondurile și mijloacele necesare și utilizarea lor cât mai
ra /uni0163ional ă;
– asigurarea optim ă a unit ă/uni0163ilor cu for /uni0163ă de muncă tot mai calificat ă și utilizarea ei cât mai
deplin ă și uniform ă;
– cre șterea cointeres ării materiale a lucr ătorilor în rezultatele muncii lor.
b) Dintre factorii tehnici care concur ă la ridicarea eficien /uni0163ei economice, cei mai
importan /uni0163i se refer ă la principalele direc /uni0163ii ale progresului tehnic și anume:
– extinderea automatiz ării proceselor de munc ă;
– introducerea pe scar ă larg ă în produc /uni0163ie a tehnologiilor moderne;
– modernizarea mijloacelor de transport și a c ăilor de comunica /uni0163ii.
c) Ca factori organizatorici de cre ștere a eficien /uni0163ei economice men /uni0163ion ăm:
– profilarea, concentrarea, specializarea, cooperarea în produc /uni0163ie și integrarea economic ă;
– organizarea știin /uni0163ific ă a produc /uni0163iei și a muncii în cadrul întreprinderilor.

d) Din categoria factorilor conjuncturali, o influe n /uni0163ă însemnat ă asupra eficien /uni0163ei
economice o au:
– sistemul de pre /uni0163uri la produsele agricole și la produsele industriale folosite;
– sistemul de impozite și de taxe practicat pentru activitatea economic ă;
– sistemul de taxe și penaliz ări (Tofan Al.,1995).
.

38

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA SOCIT Ă/uni0162 II COMERCIALE AGRARCRIS SRL.,
COMUNA ȘTEFAN CEL MATE, JUDE /uni0162UL VASLUI

2.1.Date monografice privind S.C. „Agrarcris” S.R. L., com. Ștefan cel Mare,
jud. Vaslui

Amplasarea administrativ-teritorial ă
Comun ă Ștefan cel Mare este situat ă la
doar câ /uni0163iva kilometri de municipiul re ședin /uni0163a de
jude /uni0163 și are o popula /uni0163ie de 3.450 de locuitori,
împ ăr/uni0163it ă în șase sate: Ștefan cel Mare, Maraseni,
Cantalaresti, C ălug ăreni, Birzesti și Brahasoaia.
Suprafa /uni0163a agricol ă este de 4.890 de hectare, iar
intravilanul, de 830 de hectare.
Suprafa /uni0163a destul de mare de teren agricol
face c ă în comun ă s ă existe o diversitate de
activit ă/uni0163i pe care le presteaz ă cet ă/uni0163enii. Locuitorii
comunei noastre sunt implica /uni0163i atât în cre șterea
animalelor, cât și în cultivarea p ământului, astfel
că în comun ă exista trei centre mari de colectare a
produselor agricole și mai multe asocia /uni0163ii agricole . Figura 2.1 Harta Jude /uni0163ului Vaslui

Din punct de vedere fizico-geografic satul Ștefan cel Mare este a șezat în zona Podi șului
Central Moldovenesc, partea estic ă a sa fiind str ăbătut ă de r ăul Bârlad. Clima este moderat ă dar,
uneori, verile sunt extrem de secetoase iar iernile geroase.

39

Pozi /uni021Bia geografic ă a comunei Dochia favorizeaz ă comunicarea în direc /uni021Biile:
• la vest DJ 247H spre comun ă Dele ști, 10 km;
• la est DJ 247H, 8 km pân ă la Z ăpodeni;
• la sud pe DJ 247H spre Balteni (4 km) și pe DN 15D se ajunge la Vaslui (18 km) ;
• la nord DJ 247H spre comun ă Vulture ști, 5 km, de unde drumul se poate continua
spre Negre ști (DN 15D, 12 km), Roman (DN 15B, 35 km).
Regimul temperaturilor
Temperatura aerului este cea specific ă /uni0163inuturilor temperat – continentale cu nuan /uni0163e
excesive. Media anual ă este de 9,2 OC la Vaslui, 9,5 OC la Hu și și 9.8 OC la Bârlad. Media lunii
ianuarie variaz ă între –4,2 OC și 3,5 OC, iar cea a lunii iulie între 21 și 21,7 OC.
Ca valori extreme de temperatur ă au fost înregistrate: -32 OC la Negre ști, la 20-02-1954
și +40,6 OC la Murgeni, pe data de 21-08-1952, ceea ce d ă o amplitudine maxim ă absolut ă de
temperatur ă de 72,6 OC.
/uni0162inând seama de faptul c ă în Colinele Tutovei, în Dealurile Falciului, în pa rtea de sud-est
a Podi șului Central Moldovenesc de pe teritoriului jude /uni0163ului Vaslui și în culmea de pe stânga
Lohanului în ăl/uni0163imea reliefului dep ăș ește în multe sectoare, altitudinea de 300 și chiar 400 m,
deducemn c ă acolo temperatura medie anual ă este cu 1 – 1,5 OC mai coborât ă decât în locurile
unde se afl ă instalate sta /uni0163iile meteorologice de la Hu și, Vaslui, Negre ști, Bârlad și mai ales de la
Murgeni.
Acest lucru este atestat nu numai de cantitatea mar e de precipita /uni0163ii care cad pe dealurile
înalte, ci și de natura solurilor de aici, de prezen /uni0163a p ădurii de fag etc.
Tot în leg ătur ă cu diferen /uni0163ele termice care exist ă în cuprinsul jude /uni0163ului Vaslui, ca rezultat
a cre șterii în ăl/uni0163imii reliefului și al pozi /uni0163iei geografice a diverselor sectoare, amintim c ă num ărul
de zile cu temperaturi de var ă ( ≥ 25 OC) este mai mare în sud (102,6 zile la Bârlad) decâ t în nord
(97,3 zile la Vaslui). La fel și num ărul de zile cu temperaturi tropicale ( ≥30 OC), care la Bârlad
este de 38,1 zile, iar la Vaslui este de 28,9 zile.
Înghe /uni0163ul începe s ă se produc ă, în medie, toamna dup ă 15 octombrie și se termin ă
prim ăvara dup ă 15 aprilie. Pe lunci și în v ăile adânci, pân ă la în ăl/uni0163imea de 60-80 m desupra
solului, brumele și înghe /uni0163ul se produc cu circa 10-15 zile mai devreme toamna și mai târziu
prim ăvara, ca efect a inversiunilor de temperatur ă, aerul mai rece și deci mai greu de pe culmi
coborând în v ăi. Exemplul cel mai gr ăitor a fost cel din noaptea de 20-21 mai 1952, când masa
de aer rece, de origine polar ă, care a p ătruns și peste /uni0163ara noastr ă, a dat bruma groas ă numai pe
văi și foarte slab ă sau deloc pe versan /uni0163i și pe dealuri.

40

Tabelul 3.1
Temperaturi medii lunare din perioada 2010-2012 la sta /uni0163ia meteorologic ă Vaslui
Stația
meteo.
Vaslui I
OC I
OC
III
OC IV
OC V
OC VI
OC VII
OC VIII
OC IX
OC X
OC XI
OC XII
OC TOTAL
Normală -3 -1,3 3,3 10,3 15,9 19,4 20,6 19,8 15,4 9,6 4 -0,8 9,4
2010 -5,4 -0,4 4,4 10,8 16,9 20,3 22,7 23,3 15,2 7,2 9,9 -2,7 10,2
2011 -1,6 -1,9 4,1 10,9 17,1 20,9 23 22 19,3 9,7 3,2 2,9 10,8
2012 -3,1 -10 2,47 12,2 16,8 21,5 24,6 21,9 18,1 11,2 6,3 -4,2 9,8

Regimul precipita /uni0163iilor
Precipita /uni0163iile atmosferice au și ele o r ăspândire inegal ă. De exemplu, în sectoarele cu
masive deluroase din nordul, nord-vestul, vestul și nord-estul jude /uni0163ului cantitatea medie anual ă
de precipita /uni0163ii se apropie de 600 mm, pe când în sectoarele cu r elief mai jos acestea sunt între
400-500 m anual și chiar mai pu /uni0163in.
Lunile cu cele mai mari cantit ă/uni0163i de precipita /uni0163ii sunt mai, iunie și iulie (când cad cca. 36%
din totalul anual de precipita /uni0163ii), iar cu cele mai pu /uni0163ine februarie și martie (17% din totalul
anual).
Secetele sunt fenomene meteorologice fr ecvente aici. Aceast ă situa /uni0163ie este confirmat ă și
de faptul c ă anii cu cantit ă/uni0163i de precipita /uni0163ii sub media plurianual ă reprezint ă cca. 48% din
întreaga perioad ă de observa /uni0163ii meteorologice de pân ă acum, iar în unii ani, ca 1896, 1921, 1937,
1945, 1946 etc., au sc ăzut sub 300 și chiar sub 200 mm precipita /uni0163ii.
Ploile toren /uni0163iale și cu grindin ă au o frecven /uni0163ă mai mare ( 1-2 cazuri de grindin ă anual) în
Valea Bârladului și a Prutului, ca și pe suprafa /uni0163a coastelor înalte, producând pagube serioase
îndeosebi planta /uni0163iilor viti-pomicole și de zarzavat. Astfel la Avr ăme ști au c ăzut în 24 h 204,6
mm precipita /uni0163ii în ziua de 6-07-1907.
Zăpada este prezent ă în fiecare iarn ă, îns ă num ărul de zile cu ninsoare și durata de
acoperire a solului cu z ăpad ă difer ă de la an la an și de la sector la sector. În general, pe dealurile
mai înalte de 300 m z ăpada cade mai devreme și se tope ște mai târziu cu 3-5 zile. La nivelul
celor trei sta /uni0163ii meteorologice cu durat ă mai mare de func /uni0163ionare (Vaslui, Bârlad, Hu și), num ărul

41
mediu de zile cu ninsoare este de 18 anual, durata de acoperire a solului cu z ăpad ă de cca. 60
zile, iar grosimea stratului de z ăpad ă nu dep ăș ește 10-12 cm anual
Tabelul 3.2
Precipita /uni0163ii medii lunare în anii agricoli 2010-2012

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII TOTAL

Normala
21,7 24,4 25,6 42 61,3 779,8 74,8 54,9 50,1 32,7 31,3 29,5 528,1
2010
54,6 48,6 16,1 30 126 1105 135,6 37,5 85,4 51 27,5 59 797,2
2011
13,6 4 11,2 73 41 888,2 49,8 20,4 7 30,8 0 7,8 346,8
2012
14,2 7,4 31,8 48 172 128,2 23,6 16 33,4 46,2 17,6 75,2 513,8

Din punct de vedere geomorfologic unitatea este sit uat ă în zona colinar ă a Podi șului
Central Moldovenesc, caracterizat ă printr-o p ătur ă groas ă de depozite cuaternare de loessuri,
care ating uneori grosimea de pân ă la 20-40 m. Colinele se caracterizeaz ă prin versan /uni0163i par /uni0163ial
afecta /uni0163i de alunec ări și au coamele în general rotunde.
În ăl/uni0163imea maxim ă a colinelor se apropie de 300 m, iar diferen /uni0163a între v ăi și coline este de
circa 150 m.
Colinele și v ăile sunt orientate pe direc /uni0163ia nord-est, sud-vest cu un puternic caracter de
paralelism.
Roca generatoare de sol o constituie materialul loe ssoid depus la începutul
cuaternarului.În consecin /uni0163ă , dinamica procesului geomorfologic este foarte act iv ă, ap ărând
2.2.Date generale
S .C. Agrarcris S.R.L., î și are sediul social în sat/com. Ștefan cel mare, jude /uni0163ul
Vaslui.
Societatea, înregistrat ă la Registrul Comer /uni021Bului, având codul unic de înregistrare
J27/2291/1994, cod fiscal RO 6684234, are ca obiect de activitate, de la înfiin /uni021Bare în 1994 și

42
pân ă în prezent, prestarea de servivii agricole, cultiv area cerealelor și plantelor oleaginoase.
2.3.Scurt istoric al societ ă/uni021Bii
SC Agrarcris SRL a luat fiin /uni0163ă în anul 1994 și avea ca membri fondatori pe doamna
Huma Lenuta și pe domnul Huma Viorel care au de /uni0163inut fiecare câte 50% din num ărul ac /uni0163iunilor
SC Agrarcris SRL a avut ca principal obiectiv de ac tivitate “prest ări de servicii în
agricultur ă” având în dotare un tractor U650, dup ă care am început achizi /uni0163ionarea utilajelor care
au fost necesare: alte tractoare U650, utilaje agri cole, combine de recoltat. Deoarce activitatea
mergea bine pe fondul lipsei de tractoare din acea perioad ă an început s ă lucrez cu utilaje la
societ ă/uni0163i mari cum ar fi: S Ă Balteni, S Ă Agrospic Z ăpodeni, OS Brodoc, etc.
Din falimentarea celor dou ă societ ă/uni0163i agricole am fost nevoit a arenda suprafe /uni0163e de teren
agricol pentru a le lucre, deoarece aveam un parc m are de utilaje și nu mai aveam unde lucre cu
ele, astfel a început a lucre teren pe o suprafa /uni0163ă de 40-50ha, unde am ob /uni0163inut produc /uni0163ii bune ceea
ce a m-a încurajat și an de an suprafa /uni0163a a crescut iar în prezent discutam de o suprafa /uni0163ă de peste
500 ha
În paralel în anul 1998 am deschis un magazine mixt la sediul societ ă/uni0163ii, unde activitatea
merge foarte bine, la acest magazin se desfac m ărfuri atât alimentare cât și nealimentare.
În 2002 SC Agrarcris SRL a concesionat de la Prim ăria com. Vulture ști un spa /uni0163iu
zootehnic dezafectat (grajd de animale), pe care l am modernizat și l-am populat cu animale,
valorificând cât mai efficient produc /uni0163ia secundar ă din sectorul vegetal, tot în aceea și perioad ă am
arendat baza furajera pentru activitatea zootehnic ă, în prezent au exoirat cei 5 ani de închiriere
societatea depunând cerere de cump ărare a acestui ad ăpost.
De asemenea în anul 2006 am accesat Fonduri europen e prin Programul SAPARD, unde
am achizi /uni0163ionat utilaje performante: un tractor T 175 Valtra și utilaje agricole de prelucrat solul
din /uni0163ă ri member UE, cu aceste utilaje ne-am redus costuri le de înfiin /uni0163are a unei culture cu
aproximativ 40%.
În perioada care s-a scurs din anul 1994 și pân ă în present au fost și perioade grele
precum calamita /uni0163i natural- SC Agrarcris SRL, asigura culturile agri cole împotriva acestor
dezastre pentru a pune la ad ăpost și pentru a recupera o parte din investi /uni0163iile efectuate pe aceste
suprafe /uni0163e.
În prezent au pe suprafa /uni0163a de 500 de hectare s-au îns ămân /uni0163at culturile: grâu, porumb și
floarea soarelui.

43

2.4.Obiecte de activitate ale societ ă/uni021Bii
Obiectul principal de activitate al societ ă/uni021Bii este agricultura reprezentat ă prin cultur ă și
depozitarea cerealelor și a altor produse agricole, cre șterea animalelor precum și alte activit ă/uni021Bi
secundare și comer /uni021B.
O preocupare permanent ă a societ ă/uni021Bii o constituie m ărirea suprafe /uni021Belor agricole cultivate
și aplicarea tehnologiilor agrotehnice pentru valori ficarea corespunz ătoare a terenurilor și
ob /uni021Binerea de produc /uni021Bii ridicate.
Pentru realizarea unor culturi superioare calitativ și cantitativ produc /uni021Bia agricol ă se
realizeaz ă cu mijloace de produc /uni021Bie moderne și performante.
Pe lâng ă cultura cerealelor (grâu, orz, secar ă, triticale, ov ăz și porumb) care ocup ă cea
mai mare pondere în structura culturilor, în ultimi i ani s-a acordat o aten /uni021Bie deosebit ă și culturii
plantelor tehnice în special rapi /uni021Bă , floarea-soarelui și sfecl ă de zah ăr.

2.5.Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniu l societ ă/uni021Bii
S.C. Agricola Beesarsen S.R.L. de /uni021Bine o gam ă foarte larg ă de utilaje care sunt prezentate
în în tabelul 3.3.
Ultima achizi /uni0163ie a unit ă/uni0163ii studiate la care facem referire e tractorul Tractorul Valtra S-
353 ,achizi /uni0163ionat printr-un program european, în valoare de 140 .000 e.uro, acesta este folosit
doar la lucr ările agricole grele.

Figura 2.2. Tractor Valtra S-353

44

Tabelul 3.3
Baza tehnico-material ă a fermei vegetale S.C. AGRARCRIS S.R.L.
Nr.crt. Denumirea utilajului (Echipamente) Buc.
1 Tractor Valtra S-353 1
2 Tractor Valtra T-175 1
3 Tractor Belarus 892 1
4 Tractor U-650 M 2
5 Plug PP-3-30 M 2
6 Plug Agrolux MRWS 5 1
7 Grape cu discuri GD-3,2 2
8 Combinatoare CPGS-4 2
9 Combinator Cultirapid-4 1
10 Sem ănători universale SUP-29 2
11 Sem ănători speciale SPC-6 2
12 Cultivatoare CPU-8 2
13 Ma șina de eliberat îngr ășă minte chimice MEI, 2,4 t 2
14 Ma șin ă de erbicidat MET 600 2
15 Ma șin ă de erbicidat MET 3,5 t 1
16 Scarificator KHUN 7 1
17 Combin ă John Deere CWS 1550 1
18 Remorci agricole RM-2 3
19 Pres ă paie Deutz Fahr 1

45

2.6. Ferma Lion D'or

Unitatea este situat ă în partea de nord-est a Fran /uni0163ei la grani /uni0163a cu Cehia, în regiunea
Champagne-Ardenne , regiune format ă din platouri situate la aproximativ 300-400 m, str ăbătute
de râuri ce curg spre vest.

Figura 2.3. Champagne-Ardenne

Suprafa /uni0163a arabil ă a fermei este de 75 hectare pe care se cultiv ă grâu, porumb și floarea
soarelui.For /uni0163a de munc ă a acestei unit ă/uni0163i este constituit ă din dou ă persoane a familiei Deloche,
tata și fiu, ace știa beneficiind de toat ă gama de mijloace agricole modern.
Asemeni fermei din România aceasta nu dispune de si lozuri astfel produc /uni0163ia este vândut ă
direct dup ă recoltarea acestia.

46

PARTEA II CONTRIBU /uni0162II PROPRII

CAPITOLUL 3
METODOLOGIA DE CERCETARE

3.1.Obiectivele cercet ării
Obiectivul central al lucrãrii cu tema „Analiz ă comparativ ă a economiei exploata /uni0163iilor
agricole din România și Fran /uni0163a” îl constituie analiza modului în care cre șterea capitalului
contribuie la dezoltarea economicãa unei exploata /uni0163ii agricole.
În acest scop, afost analizat, comparativ, cash flo w-ul situa /uni0163iei reale, existente în teren cu
cash flow- ul unei situa /uni0163ii ipotetice, în care firma a apelat la credite înt r-o propor /uni0163ie de 100%.
Lucrarea de diploma cu titlul „Analiz ă comparativ ă a economiei exploata /uni0163iilor
agricole din România și Fran /uni0163a”, și-a propus atingerea urm ătoarelor obiective directe:
/xrhombus realizarea unei cercet ări bibliografice privind no /uni0163iunea de capital;
/xrhombus formularea unui sistem de indicatori economici ce c aracterizeaz ă activitatea firmei
analizate;
/xrhombus analiza eficien /uni0163ei capitalului atras de exploata /uni0163ia agricolã.
Obiective specifice propuse a se realiza în cadrul prezentei lucrãrii
În cadrul capitolului ” Eficien /uni0163a economic ă în agricultur ă – aspecte teoretice” am urm ărit
documentarea asupra temei cercetate. Astfel s-a def init no /uni0163iunea de capital, s-a detaliat o
clasificare a acestuia, s-au precizat atât efectele introducerii capitalului în agriculturã precum și
cât și impactul investi /uni0163iilor de capital asupra agriculturii.
În cadrul capitolului 2 „AGRARCRIS S.R.L.- aspecte generale” am urmãrit
documentarea și expunerea principalelor informa /uni0163ii cu privire la situa /uni0163ia existentã a universului
de cercetare .
În cadrul capitolului 3 „Obiective și metode utilizate în cercetare” am expus atât
obiectivele dorite a fi realizate prin elaboarea pr ezentei lucrãri precum și metodele de cercetare
folosite în eviden /uni0163ierea și expunerea datelor

47
3.2.Metode de cercetare
Pentru studiul performan /uni0163elor la nivel de exploata /uni0163ie agricole poduse de investi /uni0163ia de
capital , au fost utilizate urm ătoarele metode de cercetare : documenta /uni0163ia, analiza economic ă,
analiza indicatorilor statistici, analiz ă comparativã
Astfel, documenta /uni0163ia a condus la eviden /uni0163ierea scrierilor relevante în domeniu , asigurând
cadrul de referin /uni0163ă pentru definirea și prezentarea temei și a conceptelor principale pe care se
fundamenteaz ă construc /uni0163ia demersului aplicativ.
Partea de documentare a asigurat plasarea demersulu i de cercetare într-un context
academic mai larg, oferind posibilitatea identific ării dimensiuni teoretice necesare eviden /uni0163ierii
aspectelor principale.
Activitatea de documentare s-a împ ăr/uni0163it în dou ă categorii majore: documentarea teoretic ă
și documentarea practicã.
În ceea ce prive ște documentarea teoretic ă (literatura de specialitate, documente sociale,
rapoarte de cercetare etc.), aceasta a presupus ela borarea unui cadru de referin /uni0163ă care a inclus
sursele (materiale, publica /uni0163ii etc.) care au tratdirect a tema supusã cercet ării.
Documentarea practic ă a presupus cunoa șterea pe cale direct ă a universului de cercetare a
problematicii alese. În acest sens s-a apelat la da tele din : bilan /uni0163ul societã/uni0163ii, contul de profit și
pierdere, documentele cu privire la întocmirea stud iului de fezabilitate, eviden /uni0163iindu-se astfel
situa /uni0163ia existentã, punctul de plecare al prezen /uni0163ei lucrãri.
Analiza economic ă – a presupuns descompunerea mintal ă a întregului în elementele lui
componente cu scopul de a studia p ăr/uni0163ile componente și rela /uni0163iile dintre p ăr/uni0163i.
Analiza economicã stat la baza expunerii principali lor indicatori de eficien /uni0163a a
capitalului. Astel în prezenta lucrare s-a f ăcut referire la: nivelul veniturilor exploata /uni0163iei agricole,
nivelul cheltuielilor exploata /uni0163iei agricole, produc /uni0163ia marfã, cifra de afaceri, profit brut,
impozitul pe profit, profit net, rentabilitate, lic hiditate, solvabilitate.
Analiza indicatorilor statistici – apresupuscalcularea unor m ărimi estimate în momente
variate pe axa timpului, ce reflect ă derularea activitã /uni0163ilor în cadrul procesului de produc /uni0163ie.
Valorile, reprezentând efort sau efecte, sunt agreg ate în modele, pentru determinarea unor
indicatori de apreciere a efortului și a efectelor economice, în condi /uni0163iile ignor ării momentului în
care se consum ă sau se ob /uni0163in.
Analiz ă comparativ ă, s-a bazat pe compararea efortuluide investi /uni0163ii cu efectele ob /uni0163inute
din exploatare, în timp.
Indicatorii economici calcula /uni0163i sunt: suprafa /uni0163a total ă; produc /uni0163ia medie; produc /uni0163ia total ă;
pre /uni0163urile; venit total din vânzarea produc /uni0163iei; cheltuieli totale; costul de produc /uni0163ie; profitul brut

48
unitar; profitul brut mediu; profitul brut total; r ata profitului; productivitatea muncii.

49

CAPITOLUL 4
RENTABILITATEA AGRICULTURII – ANALIZA COMPARATIV Ă

Analiza rentabilit ă/uni0163ii exploata /uni0163iilor agricole presupune determinarea principalilor indicatori
tehnico-economici precum. Produc /uni0163ia medie, Produc /uni0163ia total ă, Pre /uni0163uri, Venitul total din vânzarea
produc /uni0163iei, Cheltuieli totale, Costul de produc /uni0163ie, Profitul brut unitar, Profitul brut mediu,
Profitul brut total, Rata profitului,Productivitate a muncii.

4.1.Suprafa /uni0163a cultivat ă(ha) reprezint ă suprafa /uni0163a ocupat ă de cultur ă agricol ă de categorii
de utilizare.
Tabelul nr. 4.1
Suprafa /uni0163a cultivat ă pe categori de utilizare (ha)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcris Lion D'or
Grâu 160 170 26 31 165,0 28,5
Porumb 170 170 35 34 170,0 34,5
Floarea
soarelui 170 160 34 32 165,0 33,0

În cadrul celor dou ă unit ă/uni0163i cercetate suprafa /uni0163a predominant ă a fost ocupat ă de porumb atât
în anul 2011 cât și în anul 2012, în graficul urm ător este prezentat ă media suprafe /uni0163elor cultivate
în anii 2011-2012. Obesevam
că suprafe /uni0163ele cultivate de
Agrarcris sunt mai mici fa /uni0163ă
de cele de la Lion D’or.

Figura nr. 4.1 . Suprafa /uni0163a cultivat ă – media anilor 2011-2012 (ha)

50

4.2.Produc /uni0163ia medie(kg/ha) consta în cantitatea de produs agricol ob /uni0163inut ă pe unitate de
suprafa /uni0163ă .
Qm = Qt/St unde:
Qm – produc /uni0163ia medie;
Qt-productia total ă;
St-suprafata total ă.

Conform datelor de la cele dou ă unitai agricole și aplicând formula produc /uni0163iei medie
constatam c ă produc /uni0163ia medie pe fiecare cultur ă la Agrarcris cre ște la grâu, iar la porumb și
floarea soarelui r ămâne aceea și, la Lion D'or produc /uni0163ia medie la grau scade, iar cea a porumbului
și floarea soarelui cre ște.
Tabelul nr 4.2.
Produc /uni0163ia medie pe categorii de folosin /uni0163ă (kg/ha)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcris Lion D'or
Grâu 3810 3960 6080 5890 3885,0 5985,0
Porumb 5433 5433 9700 9750 5433,0 9725,0
Floarea soarelui 2555 2255 2990 3060 2405,0 3025,0

Tot pe baza datelor calculate reiese faptul c ă produc /uni0163iile medii la unitatea din Fran /uni0163a sunt
mai mari cu urm ătoarele diferen /uni0163e: grau-2100 kg/ha, porumb-4292 kg/ha și la flarea soarelui-620
kg/ha, fapt ce se observ ă și în figur ă 4.2.

Figura 4.2 . Productile medii- media anilor 2011-2012 (kg/ha)
4.3.Produc /uni0163ia total ă consta în cantitatea de produs agricol ob /uni0163inut ă pe întreaga suprafa /uni0163ă
cultivat ă într o unitate agricol ă

51
Pt=Pm*S unde:
Pt-productia total ă;
Pm-productia medie;
S-suprafata total ă cultivata a unei culturi;

În cadrul tabelului 4.3. avem rezultatele ob /uni0163inute dup ă aplicarea formulei a produc /uni0163iei
totale, care la grau cre ște la ambele unit ă/uni0163i cercetate cu 11%, la porumb r ămâne constant ă la
unitatea din România și cre ște în unitatea din Fran /uni0163a, iar la floarea soarelui scade cu 7% la
Agrarcris și scade cu 3% la Lion D'or.

Tabelul 4.3 .
Produc /uni0163ia total ă a fiec ărei culturi (kg)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcris Lion D’or
Grâu 609600 673200 158080 182590 641400,0 170335,0
Porumb 923610 923610 339500 331500 923610,0 335500,0
Floarea
soarelui 434350 360800 101660 97920 397575,0 99790,0

Având în vedere c ă la unitatea amplasat ă în România suprafe /uni0163ele cultivate sunt mai mari
evident și produc /uni0163ia medie total ă a anilor 2011-2012 este mai mare, chiar dac ă produc /uni0163ia medie
pe hectar este mai mare la unitatea agricol ă Lion D'or.

Figura nr. 4.3. Produc /uni0163ia total ă în cadrul unit ă/uni0163ilor cercetate (kg)

În cadrul figurei 4.4. sunt reprezentate mediile an ilor 2011-2012 a produc /uni0163iilor totale pe
fiecare cultur ă, produc /uni0163ia medie maxim ă ob /uni0163inându-se la porumb, cea mai mic ă la floarea

52
soarelui.

4.4.Pre /uni0163ul-reprezint ă suma evaluat ă la un moment dat pe pia /uni0163ă a unuei unit ă/uni0163i din
produc /uni0163ia ob /uni0163inut ă.
Pe baza datelor extrase de la cele dou ă unit ă/uni0163i cercetate am elaborat tabelul 4.4. unde este
prezentat ă situa /uni0163ia venitului ob /uni0163inut în urma vânz ării unei unit ă/uni0163i din produc /uni0163ia ob /uni0163inut ă la ficare
cultura în anii 2011-2012. Observ ăm c ă veniturile pe o unitate din produc /uni0163ie cresc de la un an la
altul la grâu, la p.orumb și floarea soarelui cresc doar la firma Agrarcris pe când venitul pe
unitate atât la porumb cât și la floarea soarelui scade la Lion D'or.
Tabelu 4.4.
Pre /uni0163urile unei unit ă/uni0163i din fiecare produs (euro/kg)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcris Lion D’or
Grâu 0,23 0,33 0,1 0,11 0,3 0,1
Porumb 0,2 0,23 0,13 0,12 0,2 0,1
Floarea
soarelui 0,36 0,34 0,25 0,23 0,4 0,2

Privind în ansamblu și calculând o medie a celor doi ani agricoli ob /uni0163inem venituri pe
unitate de produs vizibile mai mari la unitatea din România, chiar duble la porumb și floarea
soarelui, dup ă cum ne arata și figura 4.4..

Figura nr. 4.4 . Preturi-media anilor 2011-2012 (euro)

53
4.5.Venit total din vânzarea produc /uni0163iei – este valoarea ob /uni0163inut ă în urma vânz ării
produc /uni0163iei totale.
Vt=Ot*P , unde:
Vt- venitul total;
Ot- produc /uni0163ia total;
P-pretul unui unit ă/uni0163i din cantitatea total ă.
Conform calculelor rezultate în urma acestei formul e pe baza datelor celor dou ă unit ă/uni0163i
studiate a rezultat tabelul 4.5.
Tabelul 4.5
Venit total din vânz ări (euro/t)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcri
s Lion
D’or
Grâu
40.208
222.156
15.808
20.085 90591,0 59491,0
Porumb
184.722
212.430
44.135
39.780 99288,1 64141,3
Floarea
soarelui
156.366
122.672
25.415
22.522 69759,5 37021,8
Total
481.296
557.258
85.358
82.387 519277,2 83872,3

În urma compar ării rezultatelor ob /uni0163inute în tabelul 4.5. reiese faptul c ă venitul total din
vânz ări cre ște la ambele unit ă/uni0163i la grâu, scade la floarea soarelui, în timp ce la venitul total
porumb cerste la Agrarcis și scade la Lion D'or. Calculând și media anual ă a venitului total din
vânz ări la cele dou ă unit ă/uni0163i cercetate reiese faptul c ă este mai mare la unitatea din România dup ă
cum ne indica și figura 4.5.

Figura 4.5. Venitul total din vanzari- media anilor 2011-2012 ( euro/kg)

54

4.6.Cheltuieli totale (euro/ha) – sunt reprezentate de totalitatea bunurilor material e și
de for /uni0163a de munca consumate, lucr ările și serviciile prestate pentru ob /uni0163inerea unui produs
raportate în euro/ha.
Pe baza datelor culese de la cele dou ă unit ă/uni0163i am realizat tabelul 4.6., date cu ajutorul
cărora am calculat și mediile anuale a cheltuielilor totale pe hectar.
Tabelul 4.6.
Situa /uni0163ia cheltuielilor totale pe hectar a unit ă/uni0163ilor cercetate (euro/ha)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcris Lion D'or
Grâu
250 24
0
415
514 245,0 464,5
Porumb
180
180
667
653 180,0 660,0
Floarea
soarelui
183
176
520
530 179,5 525,0

Cheltuielile totale pe hectar în unitatea Lion D’o r pentru grau este aporape dubla ,
cheltuielile porumbului se tripleaz ă și deasemnea cheltuielile pentru un hectar de floare a soarelui
se majoreaz ă de aproximativ 2,5 ori.
4.7.Cheltuieli totale -reprezinta totalitatea bunurilor materiale și de for /uni0163a de munca
consumate, lucr ările și serviciile prestate pentru ob /uni0163inerea unui produs raportate în euro pe toat ă
suprafa /uni0163a.
Cht= Cht(ha)*S , unde:
Cht- cheltuieli totale pe suprafa /uni0163a;
Cht(ha)- cheltuieli totale pe hectar;
S- suprafa /uni0163a total ă la care raportam cheltuielile.
În tabelul 4.7. ne este redate rezultatele ob /uni0163inute în urma efectu ării calculelor necesare
ob /uni0163inerii cheltuielilor totale.

55
Tabelul 4.7.
Situa /uni0163ia cheltuelilor totale a unit ă/uni0163ilor studiate (euro)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-
2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcris Lion
D'or
Grâu
88.000
89.760
10.790
15.934 88880,0 13362,0
Porumb
67.320
67.320
23.345
22.202 67320,0 22773,5
Floarea
soarelui
68.453
61.952
17.680
16.960 65202,6 17320,0

În conformitate cu tabelul de mai sus se observa c ă, de și cheltuieli totale pe hectar la
unitatea din Fran /uni0163a sunt mai mari pentru oricare din cultura de refer in /uni0163ă și datorit ă faptului c ă
Agrar Cris lucreaz ă pe o suprafa /uni0163ă mai mare, cheltuielile totale sunt mai mari la uni tatea din
România. Aceea și remarc ă o aveam și în cazul mediilor anuale prezenatate și în figur ă 4.7.

Figura 4.7 . Cheltuieli totale- medii anuale (2011-2012)
4.8.Costul de produc /uni0163ie – ne indic ă cheltuielile f ăcute pentru realizarea unei unit ă/uni0163i din
produc /uni0163ia ob /uni0163inut ă.
Cp= Cht/Qt , unde:
Cp- costul de produc /uni0163ie;
Cht- cheltuielile totale;
Qt- produc /uni0163ia total ă.
Aplicam datele cunoscute în formula costului de pro duc /uni0163ie ob /uni0163inem rezultate care ne arta
clar c ă costul de produc /uni0163ie a unui kg de porumb este constant la ambele unit ă/uni0163i agricole, costul
scade la grau la Agrarcris și scade la Lion D'or în anul 2012, iar costul de pr oduc /uni0163ie pe kg la

56
floarea soarelui cre ște la Agrarcis și scade la Lion D'or, situa /uni0163ie indicate și de tabelul 4.8.

Tabelul 4.8.
Situa /uni0163ia costului de produc /uni0163ie la unit ă/uni0163ile cercetate (euro/kg)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcri
s Lion D’or
Grâu 0,14 0,13 0,07 0,09 0,14 0,08
Porumb 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07
Floarea
soarelui 0,16 0,17 0,17 0,17 0,16 0,17

Pe baza tabelului de mai sus am realizat figura 4.8 . care indica costul mediu de produc /uni0163ie
a unui kg mai mare la unitate din România fata de u nitatea analizat ă din Fran /uni0163a, excep /uni0163ie f ăcând
costul de produc /uni0163ie la porumb care este acela și la ambele unit ă/uni0163i agricole.

Figura 4.8. Costul de produc /uni0163ie- medii anuale (2011-2012)

4.9.Profitul brut unitar -este valoarea ob /uni0163inut ă în urma diferen /uni0163ei dintre venitul total și
cheltuielilor totale raportat ă la o unitate de produc /uni0163ie.
Pbu= (Vt-Cht)/Qt , unde:
Pbu- profitul brut unitar;
Vt- venitul total;
Cht- cheltuieli totale;
Qt- produc /uni0163ia total.

57
Tabelul 4.9.
Situa /uni0163ia profitului brut unitar a unit ă/uni0163ilor cercetate (euro/kg)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 201
2 2011 2012 Agrarcr
is Lion D’or
Grâu
0,1
0,2
0,0
0,0 0,1 0,0
Porumb
0,1
0,2
0,1
0,1 0,1 0,1
Floarea
soarelui
0,2
0,2
0,1
0,1 0,2 0,1

Plecând de la formula data și a rezultatelor ob /uni0163inute în urma calculelor efectuate
tabelul 4.9. ne red ă situa /uni0163ia profitului brut unitar în anii 2011-2012, obeser vam c ă profitul brut
unitar al firmei Agrar Cris este superior pentru fi ecare categorie de plant ă cultivate. Calculând
mediile anuale am realizat figura 4.9. cu ajutorul c ăruia avem o eviden /uni0163ă mai clar ă a remarcii
anterioare.

Figura 4.9. Profitul brut unitar- medii anuale (2011-2012)

4.10.Profitul brut mediu – este diferen /uni0163a dintre încas ările totale brute și totalul
cheltuielilor unei întreprinderi
Prt= Qm*Pr-Cht unde:
Prt- profitul brut mediu;
Qm – produc /uni0163ia medie
Pr – pre /uni0163ul;
Cht – cheltuieli totale la hectar.

58
Tabelul 4.10.
Situa /uni0163ia profitului brut mediu al unit ă/uni0163ilor cercetate (euro/ha)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcris Lion
D’or
Grâu
326
779
193
134 553 163
Porumb
691
854
594
517 772 556
Floarea
soarelui
517
380
228
174 448 201

Profitul brut mediu este în cre ștere la cultura de grâu și porumb, în sc ădere la cultura de
floarea soarelui pentru unitatea Agrarcris, iar pro fitul brut mediu al fermei Lion D'or scade la
grau și floarea soarelui și cre ște doar la porumb.

Figura 4.10. Profitul brut mediu- medii anuale (2011-2012)
4.11.Profitul brut total -este egal cu produsul dintre produsul brut mediu și suprafa /uni0163a
cultivat ă.
Prt=Prm*S unde:
Prt- profitul brut total;
Prm- profitul brut mediu;
S- suprafa /uni0163a culturii.
Efectuând calculele dup ă formula mai sus men /uni0163ionata ob /uni0163inem un profit brut total mai
mare cu 23% în anul 2012 la unitatea Agrarcris și un profit brut total mai mic cu 7% la unitatea
Ferm ă Lion D'or, fata de anul 2011.

59
Tabelul 4.11.
Situa /uni0163ia profitului brut total al unit ă/uni0163ilor cercetate (euro)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcris Lion D’or
Grâu
52.208
132.396
5.018
4.151 92302,0 4584,5
Porumb
117.402
145.110
20.790
17.578 131256,2 19184,0
Floarea
soarelui
87.913
60.720
7.735
5.562 74316,4 6648,3
Total
257.523
338.226
33.543
27.291
297.875
30.417

În figur ă 4.11. se vede ca Agrarcris este net superioar ă, din punct de vedere al profitului
brut total atât pe culturi, cât și dac ă raportam la întreaga suprafa /uni0163ă , fata de Ferma Lion D'or.
Aceast ă situa /uni0163ie este datorat ă faptului c ă la unitatea din România suprafe /uni0163ele cultivate sunt mai
mari, dar și faptului c ă în Fran /uni0163a costurile de produc /uni0163ie sunt mai mari și pre /uni0163urile mai mici.

Figura 4.11. Profitul brut total- medii anuale (2011-2012)

4.12.Rata profitului -reprezint ă profitul net ob /uni0163inut de c ătre o companie într-un an,
exprimat ca procent din capitalul ac /uni0163ionarilor
Rp=Pr/Cht*100 unde:

Rp – rata profitului;
Pr – profit ;
Cht – cheltuieli totale.
Aplicând formula de mai sus s-au ob /uni0163inut urm ătoarele rezultate (Tabelul 4.12.).

60
Tabelul 4.12.
Situa /uni0163ia ratei profitului al unit ă/uni0163ilor cercetate (%)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcris Lion D’or
Grâu
59,3
37,5
46,5
26,1 51,7 36,3
Porumb
84,4
105,6
89,1
79,2 97,5 84,1
Floarea
soarelui
128,4
98,0
43,8
32,8 115,6 38,3
Media
90,7
80,8
66,4
56,0
87,6
52,9

Mediile anuale a ratei profitului la cele dou ă unit ă/uni0163i agricole ale principalelor culturi sunt
în sc ădere la Agrarcris cu 11,2%, și la Ferma Lion D'or scade cu 12,1%. Media anilor 2011-
2012 a ratei profitului, reprezentat ă în figur ă 4.12., la grau este mai mic ă cu 35% la Ferma Lion
D'or, pentru porumb este mai mare cu 19% la Agrarcr is și tot supeioara este și rata profitului la
floarea soarelui.

Figura 4.12. Rata profitului- medii anuale (2011-2012)

4.13.Productivitatea muncii – măsoar ă eficien /uni0163a muncii depuse într-o anumit ă
perioad ă de timp.
Prm=Vt/S unde:
Prm – productivitatea muncii:
Vt – -venitul total;
S – suprafa /uni0163a.

61
Tabelul 4.13.
Situa /uni0163ia productivit ă/uni0163ii muncii a unit ă/uni0163ilor cercetate (euro/om)
Cultura Anii
Agrarcris Lion D'or Media 2011-2012
2011 2012 2011 2012 Agrarcris Lion D’or
Grâu
35.052
55.539
3.162
4.017 45295,5 3589,3
Porumb
46.181
53.108
8.827
7.956 49644,0 8391,5
Floarea
soarelui
39.092
30.668
5.083
4.504 34879,8 4793,7
Media
42.636,0
41.887,8
6.955,0
6.230,2
42.261,9
6.592,6

În cadrul tabelului 4.13. obesrvam ca productivitat ea muncii cre ște pentru grau la ambele
unit ă/uni0163i agricole șiș cade pentru porumb și floarea soarelui. Media anilor 2011-2012 a
productivit ă/uni0163ii muncii este evident supeioara la Agrarcris.(figu ra 4.13.).

Figura 4.13. Productivitatea muncii- medii anuale (2011-2012)

62

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Unit ă/uni0163ile agricole cercetate au ca obiectiv de lucru mode rnizarea și perfec /uni0163ionarea
agriculturii, pentru a vedea nivelul de dezvoltare la care se afla România la ora actual ă, am ales
ca /uni0163ara de referin /uni0163ă Franta deoarece aceasta face parte din Uniunea Eur opean ă și are produc /uni0163ii
apreciabile la culturile agricole.
În urma cercet ării efectuate am constatat c ă produc /uni0163ia medie pe hectar este mult mai mare
în Fran /uni0163a, exemplu este cultura de porumb care în România e ste de 5433kg/ha, iar în Franta de
9750kg/ha.
Un capitol la care România exceleaz ă fata de Fran /uni0163a este cel al cheltuielilor de produc /uni0163ie,
la Agrarcis suma necesar ă unei culturi de floarea soarelui este de 176 euro pe când la Lion D'or
este de 530 euro. Superioar ă România este și din punct de vedere al pre /uni0163urilor, Agrarcris a
ob /uni0163inut un pre /uni0163 de 0,3 euro la grâu, 0,2 euro la porumb și 0,4 euro la floarea soarelui în timp ce
unitatea cercetat ă din Fran /uni0163a am ob /uni0163inut 0,1 pentru grau și porumb și 0,2 la floarea soarelui.
În conformitate cu pre /uni0163urile și contrar produc /uni0163iilor ob /uni0163inute venitul brut mediu este mai
mare la ferma Agrarcris, pentru grau este de 553 eu ro/ha, la porumb este de 772 euro/ha și la
floarea soarelui de 448 euro/ha.
Se ajunge la premiza c ă Agrarcris este superioar ă și dac ă lu ăm în calcul productivitatea
muncii, media acesteia fiind de 42261,9 euro/om la unitatea agricol ă din România și de 6592,6
euro/om la unitatea cercetat ă din Fran /uni0163a.
În concluzie, cercetând am ănun /uni0163it și calculând to /uni0163i indicatori reprezentativi unit ă/uni0163ilor
cercetate în lucrarea de fata , se deduce faptul c ă în România s-a ajuns deja la un stadiu avansat
de dezvoltare a agriculturii.
Pentru viitor este de recomandat ca la ambele explo ata /uni0163ii analizate s ă se continue procesul
de modernizare pentru a putea reduce cât mai mult c ostul de produc /uni0163ie și a ob /uni0163ine profituri pe
măsura a șteptărilor. Cultivarea în procente mai mari a culturii d e porumb este o bun ă alternativ ă
de viitor deoarece se ob /uni0163in produc /uni0163ii foarte bune și pre /uni0163ul de vânzare a acestuia este mul /uni0163umitor
pentru produc ător. Alt ă propunere este construirea de silozuri.

63

BIBLIOGRAFIE

1. Bodesu D, Ștefan G.,2012. Economie rurala-sinteze și aplica /uni0163ii (note de curs);
2. Buciuman, E .,1999. Economie rural ă. Ed. SSA Alba,Iulia;
3. Caia A., Magazin P., Ștefan G.,1998 .Economie agrar ă. Ed. ‘Ion Ionescu de la Brad’ Ia și ;
4. Chiran A. și colab.,1999. Agromarketing. Ed. “ Evrika” Chi șin ău Ia și ;
5. Dona I.,2000 .Economie rural ă,Ed. Economic ă,Bucure ști ;
6. Gavrilescu D. și colab ., 2000 .Economia agroalimentar ă,Ed. Expert,Bucure ști; ;
7. Ho /uni0163ea,C.R.,2001. Analiza rentabilit ă/uni0163ii în exploata /uni0163iile agricole, Ed. Tera Nostra,Ia și;
8. Prahoveanu E.,1996. Economie politic ă-Fundamente de teorie economic ă, Ed.Eficient,
Bucure ști;
9. Săbădeanu P., Ciocoiu Fl .,1980. Determinarea eficien /uni0163ei economice în produc /uni0163ia agricol ă,
Ed. Ceres, Bucure ști;
10. Secrieru C.,1992. Economie agrar ă. Ed. Universit ă/uni0163ii „Al. I. Cuza“ Ia și;
11. Ștefan G., Bodescu D., Toma A. D., Panzaru R. L.,200 7. Economia și filiera produselor
agroalimentare , Editura Alfa, Ia și;
12. Ștefan G ., 2000. Economie agrar ă. Ed. ‘Ion Ionescu de la Brad’ Ia și ;
13. Tofan Al.,1995. Organizarea unit ă/uni0163ilor agricole . Ed. ECO’ART, Ia și;
14. Tofan A.,2005. Economie și politic ă agrar ă,Ed. Junimea,Ia și;
15. Tudor V.,2007 ,Management opera /uni0163ional, http://www.antreprenoragricol.ro/media/Suport-de-
curs-Management-operational.pdf , [accesat la 06.03.2013];
16. ***-Site-ul comun ă Ștefan cel Mare , http:// http://www.stefancelmarevaslui.ro [accesat la
13.06.2013];
17. ***-Pagina web imagini și h ăr/uni0163i, http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=wi , [accest la
22.03.2013].