VETERINARĂ ,,ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [619479]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ,,ION IONESCU DE LA BRAD’’ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Prof. univ. dr. CONSTANTIN PASCAL
Absolvent: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ,,ION IONESCU DE LA BRAD’’ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

TEHNOLOGII APLICATE ÎN CREȘTEREA
TAURINELOR DIN S.C.D.C.B DANCU-IAȘI

Coordonator științific,
Prof. univ. dr. CONSTANTIN PASCAL
Absolvent: [anonimizat]
2018

DECLARAȚIE OLOGRAFĂ PE PROPRIA RĂSPUNDERE
(ANEXA 3)

CUPRINS
(ANEXA 4)

Introducere
1 Stadiul actual al cunoașterii în domeniul tehnologiilor de creștere a
taurinelor……………………………………………………………………..
1.1 Importanța producțiilor animaliere obținute de la taurine……………………
1.1.1 Rolul și importanța laptelui de vacă………………………………………….
1.1.2 Rolul și importanța cărnii obținute de la bovine………………………………
1.2 Efectivul de bovine pe plan mondial……………………………………………
1.3 Efectivul de bovine din România ………………………………………………
2 Rase autohtone de taurine……………………………………………………
2.1 Rasa Sură de Stepă……………………………………………………………
2.2 Rasa Bălțată Românească………………………………………………………
2.3 Rasa Bălțată cu Negru Românească……………………………………………
2.4 Rasa Brună …………………………………………………………………….
2.5 Rasa Pinzgau de Transilvania ………………………………………………….
3 Sisteme aplicate în creșterea și exploatarea vacilor pentru producția de lapte și
carne………………………………………………………………….
3.1 Importanța sistemelor aplicate în creșterea și exploatarea taurinelor…………..
3.2 Sisteme aplicate în cre șterea și exploatarea taurinelor pentru producția de lapte
3.2.1 Sistemul de cre ștere și exploatare gospodăresc -extensiv al bovinelor ………….
3.2.2 Sistemul de creștere și exploatare gospodăresc-intensiv al bovinelor………….
3.2.3 Sistemul de creștere și exploatare de tip industrial-intensiv……………………
3.3 Sisteme aplicate în creșterea și exploatarea taurinelor pentru producția de
carne……………………………………………………………………………
3.3.1 Sistemul intensiv de îngră șare a taurinelor……………………………………..
3.3.2 Sistemul semiintensiv de îngrășare a taurinelor………………………………..
3.3.3 Sistemul extensiv de îngrășare a taurinelor…………………………………….

4 Descrierea cadrului organizatoric în care s-au efectuat studiile……………………
5 Material biologic cercetat și tehnologiile de reproducere
5.1 Material biologic cercetat ……………………………………………………………
5.2 Tehnologii de reproducere a taurinelor ………………………………………………..
6 Tehnologii de creștere a taurinelor la S.C.D.C.B Dancu, Iași ……………………
6.1 Tehnologii de cre ștere a tineretului taurin în perioada de alăptare (0 – 2 luni) …………
6.2 Tehnologii de cre ștere a tineretului taurin în perioada 2 -18 luni ………………………
6.3 Tehnologii aplicate în creșterea vacilor pentru producția lapte ………………………..

LISTA FIGURILOR
(ANEXA 5)
Fig. 1.1 Lapte de vacă ……………………………………………………………………………
Fig. 1.2 Carne provenită de la taurine ……………………………………………………………
Fig. 1.3 Numărul taurinelor de pe Glob în anul 2014 ……………………………………………..
Fig. 2.1 Rasa Sură de Stepă ………………………………………………………………………
Fig. 2.2 Rasa Bălțată Românească ……………………………………………………………….
Fig. 2.3 Rasa Bălțată cu Negru Românească ……………………………………………………..
Fig. 2.4 Rasa Brună ………………………………………………………………………………
Fig. 2.5 Rasa Pinzgau de Transilvania ……………………………………………………………
Fig. 4.1 Clădire aparținând S.C.D.C.B Dancu, Iași ……………………………………………….
Fig. 4.2 Bovine din incinta S.C.D.C.B Dancu, Ia și ………………………………………………
Fig. 5.1 Laboratorul de genetică ameliorare ……………………………………………………..
Fig. 5.2 Laboratorul de reproducție ……………………………….……………………………..
Fig. 5.3 Taurine din Rasa Sură de Stepă ………………………………………………………….
Fig. 5.4 Taurine din Rasa Fleckvieh Simmenthal ………………………………………………..
Fig. 5.5 Distribuția materialului de prăsilă de la S.C.D.C.B Dancu ……………………………….
Fig. 6.1 Cuști individuale pentru întreținerea vițeilor ……………………………………………
Fig. 6.2 Spații pentru furajare ……………………………………………………………………
Fig. 6.3 Cuști individuale ………………………………………………………………………..
Fig. 6.4 Vițel de 3 săptămâni …………………………………………………………………….
Fig. 6.5 Crotalierea vițeilor ………………………………………………………………………
Fig. 6.6 Vi țel ecornat și crotaliat …………………………………………………………………
Fig. 6.7 Adăpost colectiv cu padoc pentru viței cu vârste cuprinse între 6-12 luni ……………….
Fig. 6.8 Adăpost în construcție pentru viței cu vârste cuprinse între 6 și 18 luni …………………
Fig. 6.9 Furajarea mecanizată într-o tabără de vară cu ajutorul unei remorci tehnologice ………..
Fig. 6.10 Adăpost pentru vaci prevăzut cu alee centrală pentru furajare …………………………
Fig. 6.11 Spațiu individual de odihnă ……………………………………………………………
Fig. 6.12 Canal de colectare a dejecțiilor ………………………………………………….. ……
Fig. 6.13 Golirea canalelor cu cisterna ……………………………………………………………
Fig. 6.14 Bulgăre de sare ………………………………………………………………………….

Fig. 6.15 Adăpătoare automată la S.C.D.C.B Dancu …………………………………………….
Fig. 6.16 Perie pentru auto pansaj ………………………………………………………………..
Fig. 6.17 Stand de conten ție de la S.C.D.C.B Danc u, Iași ………………………………………..
Fig. 6.18 Imobilizarea în standul de contenție …………………………………………………….
Fig. 6.19 Sală de muls de tip ,,brăduleț” ………………………………………………………….

LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1 Dinamica efectivelor de bovine la nivel mondial (mii de capete) ………………………..
Tabelul 1.2 Numărul de bovine din România în anul 2017 ……………………………………………
Tabelul 1.3 Numărul de bovine din N-E României la data de 30 iunie 2017 ………………………….
Tabelul 4. 1 Efectivul de taurine din rasa Băl țată cu Negru Românească de la ferma Dancu…..
Tabelul 4.2 Efectivul de taurine din rasa Fleckvieh de la ferma Dancu ……………………….
Tabelul 6.1 Rație pentru obținerea unei producții de 22 l de lapte/zi …………………………
Tabelul 6.2 Rație pentru obținerea unei producții de 25l de lapte/zi ………………………….
Tabelul 6.3 Furajarea rasei B.N.R – Raport întocmit în luna mai 2017 ………………………
Tabelul 6.4 Situația realizărilor în zootehnie la data 31.12.2017 la S.C.D.C.B Dancu, Iași….

9

INTRODUCERE

Lucrarea de față are scopul de a prezenta aspectele teoretice din domeniul zootehnic în
punerea în practică a tehnologiilor aplicate în creșterea taurinelor, cât și aspectele practice care își
au aplicabilitatea în cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu,
Iași.
Din nevoia tot mai mare de obține hrană suficientă pentru populația în continua creștere,
în condițiile în care resursele naturale sunt tot mai limitate, specialiștii în zootehnie caută soluții
pentru a obține producții cât mai ridicate de la animale. Taurinele oferă două dintre alimentele de
bază în nutriția umană, și anume: laptele și carnea. Producțiile secundare (piei, gunoi de grajd,
subproduse de abator) sunt de mare importanță în alte industrii. Scopul elaborării și a aplicării unor
tehnologii specializate în creșterea taurinelor este acela de a maximiza obținerea producțiilor
principale ținându-se cont de tipul productiv și starea fiziologică a animalelor. Tehnologiile
aplicate în creșterea taurinelor implică acordarea unei atenții deosebite modului de hrănire, de
adăpostire și a stării de sănătate a taurinelor.
În aceasă lucrare s-a urmărit aplicarea tehnologiilor de creștere într-o fermă cu un efectiv
de 800 de taurine din rasele Bălțată cu Negru Românească, Fleckvieh Simmenthal și cu un nucleu
din rasa Sură de Stepă aflat în conservarea fondului genetic. Rasa Bălțată cu Negru Românească
se pretează aplicării sistemelor de creștere specifice taurinelor exploatate pentru producția de lapte,
iar rasa Fleckvieh Simmenthal ce aparține tipului productiv mixt (lapte-carne) poate fi supusă în
mod diferențiat sistemelor de creștere specifice taurinelor exploatate pentru producția de lapte, sau
pentru producția de carne.
Partea întâi a lucrării cuprinde patru capitole în care sunt cuprinse informații teoretice
despre: stadiul actual al cunoașterii în domeniul tehnologiilor de creștere a taurinelor, rase
autohtone de taurine, sisteme aplicate în creșterea și exploatarea taurinelor pentru producția de
carne și lapte și descrierea cadrului organizatoric în care s-au efectuat studiile. În partea a II-a,
studiul temei se bazează pe detalierea activităților practicate în cadrul S.C.D.C.B Dancu, Iași în
funcție de tehnologia aplicată în creșterea taurinelor.

10
Partea a doua prezintă tehnologiile de reproducție, tehnologiile de creștere a tineretului
taurin în etapa de alăptare, dar și în perioada de creștere și tehnologiile aplicate în creșterea vacilor
pentru producția de lapte. Concluziile lucrării vor prezenta succint cele mai importante aspecte în
urma studiului de caz.
În ultimii ani, cercetările în domeniul zootehnic și în special cele din sectorul creșterii și
exploatării taurinelor au luat amploare și s-au extins astfel încât s-au obținut tipuri productive
specializate pentru producția de lapte, respectiv pentru producția de carne dar și tehnologii de
creștere din ce în ce mai perfecționate care concură la maximizarea producțiilor animaliere în
cantități din ce în ce mai mari și cu proprietăți fizico-chimice și organoleptice superioare.
Stațiunea de Cercetare Dezvoltare și pentru Creșterea Bovinelor Dancu, Iași, este una
dintre unitățile zootehnice din România care a contribuit la perfecționarea și aplicarea tehnologiilor
de creștere a taurinelor prin diferite studii, cercetări și proiecte implementate. Efectivul mare de
taurine, gradul ridicat de tehnologizare, personalul bine pregătit, fondurile atrase prin proiecte și
dotarea la un nivel înalt a laboratoarelor din stațiunea de cercetare sunt câțiva dintre factorii care
au stimulat progresul acestei unități. Cadrul în care s-au desfășurat cercetările prezentate în
lucrarea de față este unul care a stimulat aprofundarea tematicii dar și dorința de a afla cât mai
multe dintre acțiunile care se petrec într-o fermă.
În concluzie, prin prezenta lucrare am analizat și am studiat tehnologiile aplicate în
creșterea și exploatarea taurinelor din cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea
Bovinelor Dancu, Iași, cu scopul de a crea un proiect de diplomă laborios care să reflecte progresul
zootehnic în creșterea taurinelor dar și beneficiile ce implică producții animaliere ridicate.

11

CAPITOLUL 1
IMPORTANȚA PRODUCȚIILOR ȘI DINAMICA EFECTIVULUI DE
BOVINE PE PLAN MONDIAL ȘI NAȚIONAL

1.1 Importanța producțiilor animaliere obținute de la bovine

Sectorul reprezentat de creșterea bovinelor are o tradiție bine înrădăcinată în istoria
omenirii, ceea ce înseamnă ca omul a conștientizat încă din cele mai vechi timpuri valoarea
biologică a produselor pe care bovinele le oferă.
Producțiile obținute de la această specie se împart în două categorii: principale (laptele și
carnea) și secundare (piei, gunoi de grajd și subproduse de abator). Producțiile principale oferite
de bovine influențează în mod direct nivelul de trai al consumatorilor deoarece atât carnea cât și
laptele sunt alimente de o calitate superioară cu un conținut echilibrat în proteine, lipide, glucide
și alți constituienți de o importanță majoră pentru organismul uman. Astfel, produsele principale
oferite de bovine contribuie la menținerea stării de sănătate a populației. Producțiile secundare au
o valoare ridicată în diverse ramuri industriale. Aproximativ 90% din totalul pielor grele prelucrate
în industrie provin de la bovine. Un alt produs secundar provenit din creșterea bovinelor este
gunoiul de grajd care este un îngrășământ natural ce poate fi folosit în culturile bio, tot mai mult
apreciate în rândul consumatorilor. Subpodusele de abator (organele, intestinele, creierul, burțile –
rumenul, unele părți anatomice – picioarele) pot avea o valoare economică semnificativă atunci
când sunt utilizate judicios.
Un alt avantaj al creșterii bovinelor este acela că sunt animale ce pot trăi și se pot adapta
la diferite condiții climatice și în funcție de particularitățile rasei pot fi întâlnite de la zona de
câmpie până la zona de munte.
De asemenea, vacile transformă într-un mod economic, resursele furajere în producții net
superioare. În conformitate cu agricultura ecologică, bovinele consumă din biomasă doar acea

12
parte ce nu poate fi consumată de om (paie, coceni, ciocălăi, vreji, ierburi uscate, colete de sfeclă,
etc.).
Rolul principal al creșterii bovinelor este acela de a asigura omului mijloacele de
subzistență necesare. În prezent, specialiștii în domeniul cercetării zootehnice caută să găsească
soluții pentru a îmbunătăți producțiile de carne și/sau de lapte ale raselor specializate. Un aspect
important în dezvoltarea bovinelor îl reprezintă dezvoltarea unor sisteme de creștere bine
individualizate care să sporească prolificitatea unui animal ajuns la maturitate.
Tehnologiile utilizate în creșterea tineretului taurin constituie o problematică importantă
pentru cercetători, dar în mod deosebit pentru crescătorii de bovine întrucât de modul de creșere
depinde productivitatea acestora la vârsta de adult. Scopul aplicării tehnologiilor în creșterea
bovinelor este acela de a spori efectivele de animale prin acordarea unei atenții deosebite modului
de hrănire, de adăpostire și asupra stării de sănătate a vițeilor. Prin aplicarea tehnologiilor de
creștere se scade procesul morbidității și se scad pierderile din unitățile de creștere a animalelor.
Conform studiilor, un procent de 70% din cazurile de îmbolnăvire înregistrate în rândul tineretului
taurin sunt cauzate de condițiile nepotrivite în adăposturi și de calitatea hranei pe care o primesc.
Prin respectarea tehnologiilor de creștere animalele ajunse la maturitate ating greutatea și
dimensiunile normale și în același timp devin productive în funcție de scopul pentru csre sunt
crescute (rase specializate pentru producția de carne, rase specializate pentru producția de lapte,
rase mixte).
1.1.1 Rolul și importanța laptelui de vacă
Creșterea bovinelor este o activitate tradițională a populației din zona rurală, în special din
zona de munte, și o activitate de bază a antreprenorilor ce au ferme specializate în creșterea și
exploatarea la nivel industrial-intensiv cu scopul de a obține profit din această activitate.
Diversitatea producțiilor pe care le realizează, natura furajelor pe care le valorifică, dar și
valorificarea pășunilor din zonele montane ori a terenurilor accidentate, conferă creșterii și
exploatării bovinelor caracterul unei activități durabile și de perspectivă.
Laptele de vacă (fig. 1.1) este un produs strategic cu un impact deosebit asupra alimentației
copiilor, persoanelor vârstnice, precum și asupra persoanelor cu diverse afecțiuni. Laptele este una
dintre cele două producții principale a bovinelor și constituie motivul principal pentru care aceste
animale sunt crescute, în special în gospodăriile din mediul rural.
Laptele reprezintă reprezintă un lichid nutrient produs de glandele mamare ale bovinelor
și se remarcă printr-un conținut mare de substanțe cu rol nutritiv și de mare importanță pentru
organismul uman. După cum afirmă C. Pop și colab., 2006, laptele este din punct de vedere chimic,
un lichid biologic în care grăsimile sunt repartizate în microglobule (2 – 10 milioane/cm3), într-o

13
soluție apoasă de proteine, glucide și alte substanțe. Cel mai mare procent din compoziția laptelui
este ocupat de apă – 87,5% pentru laptele de vacă. Substanța uscată însumează un procent de
12,5% și este compusă din proteine 3,5%, grăsime 3,5%, lactoză 4,8% și substanțe minerale 0,7%.
Cele mai importante proteine din lapte sunt cazeina, lactoalbumina și lactoglobulina.
Sărurile minerale din compoziția laptelui sunt: calciu, potasiu, fosfor și sodiu. În ceea ce privește
conținutul în vitamine, acesta variază în funcție de mai mulți factori precum furajarea, însă se
regăsesc următoarele: vitamina A, D, E, B 1, B2, B6, PP, dar și vitamina C în cantități foarte reduse.
Dintre enzime, cele mai importante sunt peroxidaza, reductaza și catalaza.
Compoziția chimică a laptelui este diferită în funcție de specia de la care provine. Astfel,
principalele specii de la care se obține laptele de consum sunt: vacă, oaie, capră, bivoliță. Diferența
compoziției chimice a laptelui provenit de la cele patru specii este redată în tabelul 1.1.
Tabel 1.1 Principalii componenți ai laptelui (%)
(Sursa: Pop C., Pop I. M., ,,Merceologia produselor alimentare”, 2006)
Specia Vacă Oaie Bivoliță Capră
Apa 87,5 81,0 81,0 88,0
Substanța uscată 12,5 19,0 19,0 12,0
Grăsime 3,5 7,5 8,0 3,5
Proteine 3,5 6,0 5,0 3,2
Lactoză 4,8 4,6 5,2 4,5
Substanțe minerale 0,7 0,8 0,8 0,9

Analizând compoziția chimică a laptelui provenit de la patru specii se remarcă următoarele:
– Cel mai ridicat conținut în apă este întâlnit la laptele provenit de la capră, iar cel mai
scăzut conținut este întâlnit la laptele provenit de la oaie și bivoliță;
– Latele de oaie și de vacă au cel mai mare conținut în substanță uscată – 19%, iar la polul
opus se află laptele de capră – 12%;
– Laptele de bivoliță este cel mai bogat în grăsime, iar cel de vacă și capră au cel mai sărac;
– Laptele de oaie se remarcă prin cel mai mare conținut de proteine – 6%, iar cel de capră
prin cel mai scăzut procent – 3,2;
– Lactoza se întâlnește în cea mai mare cantitate în laptele de bivoliță, și în laptele de capră
în cea mai mică proporție;
– Substanțele minerale nu depășesc un procent din copoziția laptelui la nici una dintre
specii.

14
Laptele de vacă este un aliment complet și echilibrat din punct de vedere nutritional, ceea
ce recomandă acest aliment în alimentația umană. Laptele este un aliment ușor asimilabil care
aduce numeroase beneficii consumatorilor: furnizează un procent important de calciu din
necesarul zilnic, dar și alte minerale, proteinele sunt bogate în aminoacizi esențiali, unii cu rol în
creștere și menținerea sănătății, grăsimea este în cantități reduse și furnizează energie și nu în cele
din urmă conținutul în vitamine. Laptele și produsele lactate completează o dietă sănătoasă.

Fig. 1.1 Lapte de vacă (Sursa: http://www.gorj-domino.ro)

1.1.2 Rolul și importanța cărnii obținute de la taurine
Din punct de vedere commercial, carnea reprezintă carcasa animalelor de măcelărie, a
păsărilor de curte sau a vânatului, cât și produsele obținute din acestea. (Pop C. și colab., 2006).
Carnea obținută de la taurine (fig.1.2) este un produs alimentar bogat în substanțe nutritive,
are însușiri dietetice remarcabile și este un produs solicitat de consumatori deoarece carnea este
mai slabă, fragedă, cu un conținut ridicat în substanțe sapide. Carnea de vită are un conținut de apă
ce poate varia în funcție de starea de îngrășare, și este cuprins între 60 – 75,9%. Din punct de
vedere nutrițional proteinele conținute în această carne sunt superioare întrucât conține aminoacizi
esențiali în proporții echilibrate. Conținutul de grăsimi este scăzut și poate varia între 3,0% și
20,0% în funcție de starea de îngrășare.
În carnea bovinelor se regăsesc în special vitamine din complexul B, dar și vitaminele A,
PP, și în cantități mai mici C, D, E. Viscerele sunt mari surse de vitamin.Conținutul în substanțe
minerale minerale variază între 0,7 – 1,5% și include: fier, zinc, potasiu, sulf, magneziu, fosfor ș.a.
O altă însușire a acestui tip de carne este faptul că are un conținut redus de colesterol, ceea ce o
face superioară altor tipuri de carne (carnea de ovine, carnea de suine).

15
Speciile principale care sunt crescute pentru obținerea cărnii sunt: bovine, suine, ovine și
păsări. Compoziția chimică a cărnii este diferită de la o specie la alta dar și în funcție de starea de
îngrășare a animalelor. Astfel, compoziția chimică a cărnii la principalele specii de animale este
redată în tabelul 1.2.
Tabel 1.2 Compoziția chimică a cărnii la principalele specii de animale
(Sursa: Pop C., Pop I. M., ,,Merceologia produselor alimentare”, 2006)
Specia Starea de
îngrășare Apa (%) Substanțe
proteice
(%) Grăsimi
(%) Săruri
minerale
(cenușă)
(%) Valoare
energetică
kcal/100g
produs
Bovine
adulte slabă 75,9 20,8 13,0 1,2 110,50
medie 66,5 20,0 12,4 1,0 193,60
grasă 60,0 18,6 20,4 1,0 260,00
Suine slabă 73,0 20,5 5,0 1,1 113,90
medie 65,0 18,0 16,2 0,8 221,22
grasă 50,6 15,0 33,7 0,7 368,17
Ovine slabă 73,6 20,0 3,7 1,1 116,49
medie 65,5 18,0 16,6 0,9 215,76
grasă 53,3 16,0 28,0 0,7 321,40
Păsări
adulte I 65,5 19,8 13,7 1,0 208,60
II 70,9 21,4 6,8 0,9 151,00

Conform studierii compoziției chimice a cărnii prezentate mai sus, rezultă următoarele:
– Cel mai mare procent de apă se găsește în carnea slabă de bovine – 75,9%, iar cel mai
mic procent se găsește în carnea de porcine grase 50,6%;
– În carnea de pasăre II se găsește cea mai mare cantitate de proteine – 21,4%, iar în carnea
de suine grase, cea mai mica – 15,0%;
– Grăsimile predomină în carnea de suine grase, și se găsesc în cantități reduse în carnea
de ovine slabe;
– Bovinele adulte slabe au cel mai mare conținut de substanțe minerale 1,2%;
– Valoarea energetică (kcal/100g produs) are valoarea cea mai mare la suine grase 368,17,
și valoarea cea mai mica la bovine adulte slabe 110,50.

16
De la taurine se pot obține cantități mari de carne, acestea fiind sacrificate de regulă la
încheierea procesului de îngrășare, carcasele obținute fiind împărțite în sferturi și date spre
consum. (Pop C. și colab., 2006).

Fig. 1.2 Carne provenită de la taurine (Sursa: http://retete.acasa.ro)

1.2 Efectivul de bovine pe plan mondial

Dinamica efectivelor de taurine pe plan mondial este în continuă schimbare. Evoluția
acestora diferă de la un continent la altul și de la o țară la alta.
Factorii care influențează acest sector zootehnic sunt:
 Suprafețele de teren agricol și de teren neagricol au o mare importanță deoarece acestea
asigură cantitatea de furaje necesare unui anumit număr de taurine;
 Factorii de mediu precum clima, relieful, tipurile de sol, fauna și flora pot crea sau nu
condiții prielnice de trai taurinelor.
 Economia de stat a fiecărei țări și stadiul cunoașterii în domeniul zootehnic sunt factori
decizionali, de cele mai multe ori mai importanți decât factorii de mediu. Prin crearea
condițiilor optime cu ajutorul resurselor financiare și cu ajutorul specialiștilor care pot
aclimatiza unele rase de taurine, efectivele de taurine pot crește și pot fi productive într-o
țară ce nu este situată într-un cadru natural optim creșterii și dezvolării taurinelor.
 Factorul demografic este de asemenea important. Populația în continua creștere trebuie să
fie susținută prin cantități tot mai mari de hrană.
 Cultura și cunoștințele nutriționale ale fiecărei țări încurajează sau nu consumul de lapte
și carne de vacă. Spre exemplu, în India vaca este considerate animal sacru și carnea ei nu
este consumată.

17
 Procesele de ameliorare și de perfecționare a metodelor de exploatare au contribuit la
diminuarea efectivelor de taurine în principalele țări dezvoltate, deoarece în urma acesor
procese s-au obținut producții de lape și/sau carne superioare.
Statisticile (tab. 1.3) arată că în America (de Nord și de Sud) se regăsesc cele mai mari
efective de bovine din totalul mondial existent între anii 2010-2014. O altă pondere importantă o
deține Asia, după care urmează Africa, apoi Europa și pe ultimul loc în clasament este Oceania .
Tabelul 1.3 Dinamica efectivelor de bovine la nivel mondial (mii de capete)
(Sursa: http://www.fao.org/faostat/en/#data/QA)
2010 2011 2012 2013 2014 Evoluția numărului de
taurine
Număr Procent
(%)
Africa 287292742 292266231 302269693 306575187 312327289 25034547 8,71
America 509767058 508878004 508681042 508027244 508942003 -825055 0,16
Asia 494593728 488694000 490733815 488040153 491019874 -3573854 0,73
Europa 124739858 121757926 122383140 121804034 122011237 -2728621 2,24
Oceania 37333452 39268575 39346605 40223880 40226178 2892726 7,19
Total
Mondial 1453726838 1450864736 1463414295 1464670498 1474526581 20799743 1,43

18

Fig. 1.3 Numărul taurinelor de pe Glob în anul 2014
(Sursa: http://www.fao.org/faostat/en/#data/QA)

1.3 Efectivul de bovine din România

De-a lungul timpului, România s-a confruntat cu perioade de suișuri și coborâșuri în ceea
ce privește sectorul creșterii bovinelor. Factorii care au înfluențat fluctuațiile numărului de bovine
la nivel național sunt: regimurile politice, clima și evoluția spre încălzirea globală, exodul
populației de la sat spre oraș, dar și altele. Repartizarea pe județe a numărului de bovine existent
în anul 2017 în România este redat în tabelul 1.4.
Tabelul 1.4 Numărul de bovine din România în anul 2017
(Sursa: http://www.madr.ro/cresterea-animalelor/bovine.html)

BOVINE TOTAL capete
Nr.
Crt JUDETUL TOTAL
SECTOARE din care :
SECTOR DE STAT SECTOR PRIVAT
TOTAL din care
:
TOTAL din care :
Unit.cu Unit.cu Soc.si as. Ferme
flux ind. flux ind. private fam.
TOTAL 2,231,274 6,082 2,830 2,225,192 29,783 191,438 2,003,971

19
1 ALBA 65,550 101 0 65,449 0 8,213 57,236
2 ARAD 51,117 708 0 50,409 0 12,625 37,784
3 ARGES 72,620 0 0 72,620 2,168 0 70,452
4 BACAU 66,106 0 0 66,106 1,536 0 64,570
5 BIHOR 78,790 0 0 78,790 0 23,442 55,348
6 BISTRITA N. 74,076 0 0 74,076 0 0 74,076
7 BOTOSANI 108,890 12 0 108,878 0 1,882 106,996
8 BRASOV 68,142 799 0 67,343 0 12,299 55,044
9 BRAILA 27,328 0 0 27,328 2,582 0 24,746
10 BUZAU 58,031 0 0 58,031 0 668 57,363
11 CARAS S. 38,245 0 0 38,245 0 1,382 36,863
12 CALARASI 22,843 0 0 22,843 0 8,117 14,726
13 CLUJ 68,952 293 293 68,659 0 8,167 60,492
14 CONSTANTA 42,217 10 0 42,207 638 4,617 36,952
15 COVASNA 39,955 0 0 39,955 0 0 39,955
16 DAMBOVITA 28,342 61 0 28,281 347 3,931 24,003
17 DOLJ 32,888 1,533 1,533 31,355 0 2,329 29,026
18 GALATI 31,664 0 0 31,664 0 1,065 30,599
19 GIURGIU 21,267 0 0 21,267 0 1,406 19,861
20 GORJ 48,386 31 0 48,355 0 0 48,355
21 HARGHITA 90,331 0 0 90,331 0 2,098 88,233
22 HUNEDOARA 44,013 15 0 43,998 0 4,741 39,257
23 IALOMITA 26,011 0 0 26,011 0 6,388 19,623
24 IASI 95,218 823 823 94,395 4,989 1,431 87,975
25 ILFOV 6,949 304 0 6,645 0 1,936 4,709
26 MARAMURES 85,550 114 0 85,436 0 3,526 81,910
27 MEHEDINTI 30,081 0 0 30,081 0 4 30,077
28 MURES 71,046 467 0 70,579 8,669 11,417 50,493
29 NEAMT 82,125 238 0 81,887 943 3,561 77,383
30 OLT 36,059 0 0 36,059 0 928 35,131
31 PRAHOVA 42,441 0 0 42,441 7,911 0 34,530
32 SATU MARE 44,962 181 181 44,781 0 10,942 33,839
33 SALAJ 32,968 0 0 32,968 0 6,072 26,896
34 SIBIU 49,514 212 0 49,302 0 10,114 39,188
35 SUCEAVA 139,572 0 0 139,572 0 12,571 127,001
36 TELEORMAN 39,416 0 0 39,416 0 1,976 37,440
37 TIMIS 73,717 123 0 73,594 0 11,689 61,905
38 TULCEA 39,345 57 0 39,288 0 4,488 34,800
39 VASLUI 74,300 0 0 74,300 0 5,900 68,400
40 VALCEA 43,326 0 0 43,326 0 511 42,815
41 VRANCEA 38,754 0 0 38,754 0 1,002 37,752
42 M.BUCURESTI 167 0 0 167 0 0 167

Din tabelul 1.3 se observă că în România județul Suceava este fruntaș în sectorul creșterii
taurinelor cu un efectiv de 139572, fiind urmat de județul Botoșani cu un număr de 108890, iar pe

20
locul al treilea se situează județul Iași cu 95218. În N-E României, în Moldova, efectivul de
animale însumează la data de 30 iunie însumează 597875 capete de bovine.
Tabelul 1.3 Numărul de bovine din N-E României la data de 30 iunie 2017
(Sursa:http://www.madr.ro/cresterea-animalelor/bovine.html)

CAPITOLUL 2
RASE AUTOHTONE DE TAURINE

În România, populațiile de taurine care se află în exploatare în anumite unități sau în
gospodării individuale aparțin mai multor tipuri productive, caracterizate prin diferite aspecte
morfologice și aptitudini productive.

2.1 Rasa Sură de Stepă

Rasa Sură (fig. 2.1) de stepă este o rasă neameliorată care provine din forma de origine Bos
taurus primigenius . Formarea rasei este în strânsă legătură cu mediul natural, la care crescătorul a Județ Sector de stat Sector privat Numărul total de bovine
Iași 823 94395 95218
Vaslui 0 74300 74300
Bacău 0 66106 66106
Botoșani 12 108878 108890
Suceava 0 139572 139572
Neamț 238 81887 82125
Galați 0 31664 31664
TOTAL 1061 596814 597875

21
contribuit foarte puțin. (Maciuc V., 2006). Rasa Sură de stepă este pe cale de dispariție și este
necesară conservarea fondului genetic deoarece aceste bovine prezintă rezistență la boli și
intemperii. În România există mai multe varietăți ale specie, în funcție de zona de formare:
ialomițeană, dobrogeană, transilvăneană și moldovenească.
Însușiri morfo-productive: Aceste taurine aparțin tipului morfologic de tracțiune și
dezvoltarea corporală variază în funcție de varietate. Formatul corporal este dreptunghiular,
masivitatea este redusă, talia variază între 118 și 134 de cm, iar greutatea corporală este cuprinsă
între 250 și 500 de kg. Trunchiul este scurt, îngust,, pieptul este relative bine dezvoltat însă
lărgimea și adâncimea toracelui este mica. Abdomenul este voluminos și ugerul slab dezvoltat.
Culoarea robei este sură (cenușie). Bovinele au o constituție robustă și un temperament vioi.
Rasa Sură de stepă are aptitudini atât pentru lapte și carne, cât și pentru tracțiune. Producția
de lapte pe perioada lactației (7-8 luni) variază între 800-1500 l, însă aceste cantități pot varia în
funcție de starea de întreținere și condițiile de exploatare. Producția de carne este una redusă, având
un randament la sacrificare de 45-50%.

Fig. 2.1 Rasa Sura de Stepă ( Sursa: http://angusromania.blogspot.ro)

Sura de Stepă este apreciată pentru longevitatea mare, vacile fiind exploatate până la 12-
14 ani, dar și pentru rezistența la factorii de mediu.

2.2 Rasa Bălțată Românească

Rasa Bălțata românească s-a format în nord-estul țarii in Transilvania și Banat în urma unui
îndelung proces de încrucișare tip absorbție a taurinelor locale, între vaci din rasa Sură de stepă și
tauri din suprarasa Simmental de diferite proveniențe. Acest process a avut loc inițial în partea de

22
N-E a României, în anul 1882 în Rădăuți și s-a extins după anul 1900 și în Mediaș, Sighișoara,
Lugoj și Odorhei.
Însușiri morfo-productive: Are o dezvoltare corporala mare (femelele au talia: cea. 133-
135 cm și greutatea de cea. 600 kg), conformația este armonioasă, capul mare și expresiv, gâtul de
lungime medie, bine îmbrăcat în musculatură, trunchiul relativ lung, larg și adânc, abdomen amplu,
uger globulos bine structurat și bine atașat de trunchi, membre puternice

Fig. 2.2 Rasa Bălțată Românească (Sursa: https://www.afaceri-agricole.net)
Rasa Bălțată românească (fig.2.2) are o constituție robustă, temperament liniștit,
precocitate medie. Culoarea este baltată alb cu galben, de diferite nuanțe (de la gălbui pâna la roșu
deschis). Deși nu are un desen coloristic ca să le deosebească de alte populații, întotdeauna capul
și membrele de la jaret în jos sunt albe.
Producția de lapte variază în funcție de condițiile de exploatare, fiind în medie între 3500-
4000 kg/lactație, cu 3,8 % grăsime. Manifestă precocitate, aptitudini pentru mulsul mecanic și
economicitate mai puțin bune.
Producția de carne este foarte bună datorită aptitudinilor deosebite ale rasei materializate
prin: pretabilitate foarte bună la sistemul intensiv de îngrășare, greutate corporală mare, precocitate
bună, spor foarte bun de creștere, conversie bună a furajelor, economicitate bună și indici
cantitativi și calitativi deosebiți ai cărnii. Astfel, tăurașii ingrășați intensiv realizează sporuri
zilnice de 0,9-1,2 kg. Randamentul la sacrificare, la animalele bine îngrășate poate fi de 52-57%.

2.3 Rasa Bălțată cu Negru Românească (BNR)

Rasa Bălțată cu Negru Românească (fig. 2.3) s-a format în condițiile țării noastre. S-a
format pe baza materialului biologic al taurinelor Holstein Friză importat începând cu anul 1961
din Canada, Danemarca, Olanda, Germania și Anglia care a fost reprodus în rasă curate. Materialul

23
biologic importat a constituit în permanență sursa pentru producerea de tăurași, care s-au utilizat
la ameliorarea raselor locale. Prin urmare, la formarea rasei BNR s-au folosit încrucișări de
absorbție cu rasele Roșie dobrogeană, Brună, Bălțată Românească, Pinzgau și diferiți metiși între
aceste rase.

Fig. 2.3 Rasa Bălțată cu Negru Românească (Sursa: http://crestereabovinelor.blogspot.ro)
Populația a fost omologată ca rasă în anul 1987 (O.M. nr 125/1987) sub denumirea de
Bălțată cu negru românească. Această rasă nu poate fi confundată cu nici o rasă de tip Friză
deoarece are tendință de izolare productive și drum evolutiv propriu. Aria de răspândire a rasei
este mare, fiind întâlnită cu precădere în zonele cerealiere, în Dobrogea, Podișul Moldovei și
Podișul Getic. Efectivul actual ocupă aproximativ 35% din efectivul total al țării.
Însușiri morfo-productive : Deși este heterogenă ca dezvoltare corporală, deoarece provine
din mai multe tipuri, se aseamănă la exterior mai mult cu Friza europeană. Taurinele aparținând
acestei rase au o înfățișare zveltă, uscățivă, iar privit din profil, formatul corporal se înscrie într-
un trapez cu baza mare orientate spre trenul posterior. Constituția este fin compact și
temperamental este vioi. Are talia cuprinsă într 1,20 – 1,27 m, iar greutatea vie variază între 400 –
500 kg. Culoarea robei este bălțată alb cu negru, petele negre sau alb având răspândire variabilă
pe trunchi. Este robustă, precoce, aparține tipului mixt lapte-carne. Are o conformație tipică raselor
de lapte.
Producția de lapte este de 5500 – 6000 de litri la efectivele incluse în controlul productiv
și de 3500 – 4000 de litri în gospodării. Procentul de grăsime din lapte este de 3,8% și aproximativ
3,3% proteină. Valoarea medie a producțiilor este de 4323 l de lapte și 162 kg de grăsime.
Producția de carne înregistrează valori bune, fapt ce permite ca, la 12 luni, tăurașii să
depășească greutatea vie de 300 kg. La îngrășare intensive sporul mediu zilnic înregistrat este de
cca. 950 g, iar randamentul la sacrificare este de 53,2 – 55,7%.

24

2.4 Rasa Brună

Rasa Brună (fig. 2.4) s-a format prin încrucișarea taurinelor autohtone neameliorate, din
rasele Sură de Stepă și rasa de munte Mocănița cu tauri proveniți din rasa Brună proveniți din
Austria și din Elveția. Rasa obținută în urma încrucișării este răspândită pe un areal mare, în mod
special în zonele montane și submontane. Calitățile noii populații au fost foarte bune și au
contribuit la capacitatea de adaptare a taurinelor în zonele montane, dar și la capacitatea acestora
de a valorifica hrana de pe pășuni.
Însușiri morfo-productive : Rasa aparține tipului morfo-productiv mixt de lapte-carne. Are
o dezvoltare corporala eumetrică. Talia are valori cuprinse între 1,24-1,30 m și greutatea vie
variază între 450-600 kg la femele și 750-900 kg la masculi. Bovinele ce aparțin rasei Brune au o
conformația relativ armonioasă, capul este scurt, expresiv, gâtul mijlociu dezvoltat, trunchiul
adânc cu linia superioară dreaptă, toracele descins, abdomenul voluminos, ugerul glóbulos,
mameloane corecte, membre relativ scurte cu aplomburi corecte.
Culoarea este brună de diferite nuanțe (de la șoriciu la brun închis). Prezintă o serie de
particularități: inel alb în jurul botului, peri albi în urechi, pigmentație mai deschisă pe linia
superioară, pe abdomen, uger și fețele interne ale membrelor. Rasa Brună are o constituție fină
spre robustă, temperament vioi, precocitate relativ bună realizând prima fătare la vârsta de sub 33
de luni și un interval între fătări de sub 420 de zile.

Fig. 2.4 Rasa Brună (Sursa: http://agrointel.ro)

Producția de lapte este bună, potențialul rasei fiind, în condiții bune de creștere și
exploatare, de aproximativ 4000 l cu un procent de grăsime de 3,96 și ptoteină în procent de 3,36.

25
Laptele obținut de la vacile din rasa Brună se face remarcat prin calități organoleptice superioare
și de aceea este utilizat cu precădere în industria brânzeturilor.
Producția de carne este deasemeni bună. Tineretul taurin realizează sporuri medii zilnice
între 800 și 1000 de g. Randamentul la sacrificare cuprins între 52-58%, în funcție de sistemul de
creștere la care a fost supus animalul sacrificat.

2.5 Rasa Pinzgau de Transilvania

Rasa Pinzgau de Transilvania (fig. 2.5) s-a format începând cu anul 1850 in Transilvania
și Bucovina (Rădăuți), prin încrucișarea de absorbție a raselor locale Sură de Stepă și Mocănița cu
tauri de rasă Pinzgau importați din Austria. În prezent această rasă este răspândită în Carpații de
Nord, în Munții Apuseni, în partea de nord a Moldovei și în sudul Transilvaniei.
Caractere morfo-productive: Are o dezvoltare corporala variabilă, o conformație mai puțin
armonioasă, capul este mare, gâtul puternic cu salba dezvoltată, trunchiul adânc cu linia superioară
lăsată, abdomenul voluminos, ugerul globulos și membrele puternice.
Ca dezvoltare talia variază între 1,23-1,32 m iar greutatea vie și greutatea corporală între 450-550
kg la vaci, respectiv talia de 1,341,39 m și greutatea vie de 650-700 kg la tauri.

Fig. 2.5 Rasa Pinzgau de Transilvania (Sursa: http://agrointel.ro)

Culoarea este roșie-castanie, cu o dungă albă ce pornește de la greabăn pe linia superioară
a corpului și continuă lațindu-se spre spinare, șale, crupă, apoi coboară cuprinzând coada, regiunea
perinală, ugerul și abdomenul continuându-se până la capătul pieptului, formând inele în regiunea

26
superioară amembrelor. Rasa Pinzgau are o constituție robustă, temperamentul vioi, precocitate
mai puțin bună, rezistență la boli și capacitate bună de adaptare.
Producția de lapte este variabilă, funcție de condițiile de exploatare putând oscila între
1500 și 3000 kg/lactație, cu 3,85 % grăsime. Manifestă aptitudini slabe pentru lapte: viteză redusă
de muls și economicitate slabă conversia furajelor.
Producția de carne se pretează la exploatarea în sistem semiintensiv tăurașii realizând
sporuri de creștere de 700-900 g/cap/zi și un randament la sacrificare de cea. 52 %.

CAPITOLUL 3
SISTEME TEHNOLOGICE APLICATE ÎN CREȘTEREA ȘI
EXPLOATAREA TAURINELOR PENTRU PRODUCȚIA DE LAPTE ȘI
CARNE

3.1 Importanța sistemelor aplicate în creșterea și exploatarea taurinelor

Creșterea taurinelor este considerată o ramură de bază a zootehniei, datorită ponderii pe
care o are în asigurarea populației cu alimente de origine animală de mare importanță și
indispensabile pentru o alimentație rațională, precum și contribuția pe care o are în dezvoltarea
agriculturii în ansamblu, a industriei alimentare și a industriei ușoare.

27
Creșterea tineretului taurin are o importanță deosebită în două direcții:
 în exploatațiile zootehnice, deoarece contribuie la înlocuirea reformelor, mărirea
efectivelor din fermă, la obținerea unor animale adulte cu producție ridicată, constituție
puternică, rezistente la îmbolnăviri și la factorii mai puțin favorabili de mediu;
 în practica zootehnică se apreciază creșterea, apreciind latura cantitativă prin parametrii de
creștere;
În funcție de cum se programează creșterea tineretului se vor obține și producțiile propuse
pentru viitor; din acest motiv, se acordă o importanță deosebită tehnologiei de creștere a
tineretului taurin încă de la naștere și până la vârsta de intrare în producție și reproducție pentru
că, astfel se vor obține producțiile planificate în fermă de carne și lapte.

În domeniul zootehnic există 3 mari categorii de sisteme aplicate în creșterea și exploatarea
bovinelor:
1. Tehnologii sau sisteme de creștere extensive;
2. Tehnologii sau sisteme de creștere semiintensive;
3. Tehnologii sau sisteme de creștere intensive.

3.2 Sisteme aplicate în creșterea și exploatarea taurinelor pentru producția
de lapte

3.2.1 Sistemul de creștere și exploatare gospodăresc-extensiv al bovinelor

28
Sistemul de creștere extensiv mai este numit și ,,de tip gospodăresc” se caracterizează prin
investiții reduse și se practică în cadrul exploatațiilor mici (gospodării) și nu impune aplicarea
unor tehnologii moderne.
Sistemul de creștere extensiv presupune un grad de tehnologizare redus, sau de cele mai
multe ori absent. Adăposturile pentru animale asigură un minim de confort pentru acestea iar
factorii de microclimat sunt asigurați la un nivel minim, în mod deosebit în sezonul rece.
Furajarea animalelor nu are la bază rații prestabilite și nu ține cont de starea fiziologică ori de
potențialul productiv al indivizilor. În principal, acest sistem se bazează pe furajarea animalelor
la pășune. În sezonul rece, în perioada stabulației, sunt utilizate resurse furajere locale: paie,
fân, coceni, vreji. Bovinele crescute sistemul gospodăresc extensiv primesc concentrate în
următoarele situații: pentru finisarea îngrășării, în perioada premergătoare parturiției și în
prima parte a lactației.
Având în vedere caracteristicile acestui sistem se pot desprinde următoarele concluzii:
sistemul de creștere extensiv este unul slab eficient, nu valorifică în totalitate potențialul
productiv al speciilor, valorificarea produselor obținute de la aceste bovine nu aduc venituri
satisfăcătoare, însă dintre puținele aspecte pozitive ale sistemului extensiv amintim:
valorificarea pășunilor sau a terenurilor ce nu pot fi lucrate mecanizat și asigurarea cu produse
de bază (lapte și carne) în gospodăriile crescătorilor.

3.2.2 Sistemul de creștere și exploatare gospodăresc-intensiv al bovinelor
Sistemul de creștere și exploatare gospodăresc-intensiv este cel mai utilizat ( mai ales în
România) și se adresează crescătorilor care dețin între 5 și 15 capete. Acest tip de sistem este
superior celui de tip gospodăresc extensiv, în mod deosebit prin fondul genetic superior al
taurinelor dar și prin gradul de mecanizare ridicat.
Animalele sunt crescute în adăposturi dotate corespunzător putând fi prevăzute cu instalații
pentru adăpat, alei pentru distribuția hranei, instalații de muls și alte îmbunătățiri care pot
facilita întreținerea acestora. În sistemul de creștere intensiv se practică stabulația pe tot
parcursul anului sau în funcție de sezon pot fi întreținute iarna în grajd, iar vara pe pășune.
Nutrețurile care se dau spre consum taurinelor sunt diferențiate în funcție de starea fiziologică
și potențialul productiv al acestora.
Când taurinele sunt în stabulație, crescătorii le administrează un furaj unic iar în cazul
sistemului diferențiat de întreținere (în funcție de sezon) furajarea se face cu rații constituite
din furaje sezoniere. În ceea ce privește selecția și reproducția, acestea sunt controlate prin
însămânțări artificiale cu material seminal de calitate.

29
Sistemul de creștere gospodăresc-intensiv este unul de actualitate, des întâlnit, care aduce
crescătorilor beneficii și satisfacții financiare prin valorificarea produselor obținute. Acest
sistem poate fi îmbunătățit continuu și poate sta la baza constituirii unei ferme cu sistem de
creștere industrial.

3.2.3 Sistemul de creștere și exploatare de tip industrial-intensiv
Sistemul de creștere si exploatare de tip industrial este superior celorlalte două sisteme de
creștere prezentate. Este utilizat în fermele cu un număr mare de taurine, peste 100. Gradul de
tehnologizare este ridicat, majoritatea operațiunilor fiind mecanizat.

Adăposturile pentru animale sunt de mari dimensiuni și sunt utilate și echipate astfel încât
întreținerea numărului mare de capete să fie cât mai facilă. Prin aceste elemente moderne
condițiile de igienă și de microclimat sunt respectate. Furajarea se realizează cu nutrețuri
calitative în cantitățile recomandate în funcție de starea fiziologică și performanța productivă
a fiecărui individ. Tendințele actuale în sistemele actuale recomandă crescătorilor ca în
perioada verii să scoată animalele pe pășune pentru a îmbunătăți performanțele productive ale
acestora.

Sistemul de creștere industrial-intensiv prevede planificarea reproducției dar și a
producției. În cele mai multe cazuri, fermele cu sistem industrial se ocupă și cu producerea
nutrețurilor. Pentru obținerea unor venituri cât mai mari, fermierii pot deține unități de
valorificare superioară a producției de lapte.
În concluzie, sistemul de creștere și exploatare de tip industrial-intensiv este cel mai
performant și poate aduce beneficii și satisfacții financiare crescătorilor.

3.3 Sisteme aplicate în creșterea și exploatarea taurinelor pentru producția de
carne

Îngrășarea taurinelor pentru producția de carne este un proces controlat, se practică în
ferme specializate, și se bazează pe sisteme de creștere și exploatare bine definite astfel încât
crescătorii să obțină procente cât mai mari în randamentul la sacrificarea taurinelor. Sistemele
se bazează pe furajarea adaptată tipului productiv și tipului fiziologic al animalelor. Îngrășarea
taurinelor are ca obiective principale realizarea unor anumite sporuri de masă corporală
concomitent cu o anumită perioadă de timp.

30

3.3.1 Sistemul intensiv de îngrășare a taurinelor
Sistemul intensiv de îngrășare a taurinelor este unul modern și are ca scop obținerea unor
producții ridicate de carne, valorificându-se potențialul animalelor tinere care au capacitate de
a-și spori într-un ritm alert depunerea masei corporale. Factorii care concură la obținerea unor
rezultate deosebite sunt tipul productiv al bovinelor, tehnologiile de hrănire intensivă, rațiile
alimentare echilibrate și în concordanță cu vârsta fiecărui animal dar și condițiile de întreținere.
Variantele tehnologice utilizate mai poartă denumirea de “baby-beef” și în funcție de vârsta
la care se aplică se diferențiază patru tipuri: ultra baby-beef, baby-beef foarte precoce, baby-
beef precoce și baby-beef normal.
1. Ultra baby-beef – are ca scop valorificarea vițeilor foarte tineri hrăniți exclusiv cu lapte
sau substituienți ai laptelui. Fluxul tehnologic cuprinde o perioadă cu o singură fază de
îngrășare (16-90 de zile). Întreținerea vițeilor se face în boxe individuale sau colective (4-6
capete/boxă) și acestea se populează și se depopulează total. Vițeii care se pretează acestui
sistem provin de la rasele foarte precoce și sunt sacrificați la vârsta de 3 luni când ajung să
cântărească aproximativ 150 de kg. Carnea lor este una roz-sidefie și se remarcă prin calități
organoleptice deosebite. Sisteme tehnologice
aplicate în creșterea și
exploatarea taurinelor
pentru producția de carne Sistemul intensiv de
îngrășare a taurinelor1.Tehnologia de îngrășare
ultra baby-beef
2.Tehnologia de îngrășare
baby-beef foarte prcoce
3.Tehnologia îngrășare baby
beef precoce
4.Tehnologia de îngrășare
baby-beef clasic sau normalSistemul semiintensiv de
îngrășare a taurinelor
Sistemul extensiv de
îngrăsare a taurinelor

31
2. Baby-beef foarte precoce – are ca scop valorificarea vițeilor hrăniți cu concentrate.
Fluxul tehnologic cuprinde două perioade cu 3 fluxuri de îngrășare: alăptare-înțărcare (16-70
de zile), creștere (70-120 de zile) și creștere-îngrășare (121-240 de zile). Întreținerea se face în
hale cu capacitate de până la 500 de capete în prima fază, iar în faza a doua în hale cu capacitate
de până la 900 de capete. Hrana este constituită din lapte, nutrețuri combinate, granule de
lucernă și fân tocat. Vițeii care sunt supuși acestui sistem provin de la rase precoce iar
valorificarea lor se face la 7-8 luni când pot atinge greutatea de 250 de kg.
3. Baby-beef precoce – are ca scop mărirea masei corporale și obținerea unei cărni
suculente, fragede și marmorate de la viței. Fluxul tehnologic se realizează în două etape și
patru faze: alăptare-înțărcare (16-80 zile), creștere (81-130 zile), creștere-îngrășare (131-250
zile) și finisare (251-365 zile). Procesul de întreținere și cel de hrănire se aseamănă cu cel ce
se aplică în sistemul baby-beef foarte precoce, adăugându-se faptul că în faza a patra,
alimentația constă în cantități mai mari de nutreț combinat și fân tocat. Vițeii care se pretează
acestui sistem provin din rase precoce și pot fi valorificați la vârsta de 12 luni, când pot ajunge
la greutatea de 360 kg.
4. Baby-beef clasic – are ca scop obținerea unor mari cantități de carne de la vițeii care au
fost supuși unui proces de îngrășare mai îndelungat. În fluxul tehnologic se regăsesc două etape
și patru faze: alăptare înțărcare (16-111 zile), creștere (112-144 zile), creștere-îngrășare (145-
451 zile), finisare (452-540 zile). Întreținerea și hrănirea se face diferențiat în fiecare etapă.
Vițeii sunt valorificați începând de la vârsta de 14 luni până la 18 luni, iar carcasele ajung să
cântărească până la 230-250 de kg și prezintă cantități mari de grăsime intramusculară.
Sistemul intensiv aplicat în creșterea și exploatarea taurinelor, de tip baby-beef clasic este cel
mai utilizat în România.
3.3.2 Sistemul semiintensiv de îngrășare a taurinelor
Sistemul de creștere semiintensiv este utilizat în România în special în zonele cerealiere și
în zonele cu pășuni și fânețe. Acest sistem poate fi aplicat tuturor raselor din țara noastră, însă
este utilizat cu precădere masculi cu vârsta de 12 luni ori femele ce nu pot fi incluse și
menținute în ciclul de prăsilă.
Fluxul tehnologic cuprinde trei faze: carantinizare-acomodare poate dura maxim 30 de zile,
creștere-îngrășare și se poate desfășura pe perioada de cinci luni și finisarea ce poate fi de
cuprinsă între 1 și două luni.
Pe toată durata procesului de îngrășare, tineretul poate fi întreținut legat, nelegat, sau se
aplică întreținerea mixtă pe pășune ori în stabulație. Factorii care influențează modul de
întreținere a tineretului taurin sunt: specificul fermei și vârsta vițeilor supuși acestui sistem de

32
îngrășare. În funcție de furajul folosit în procesul de îngrășare, se diferențiază mai multe
variante:
– Îngrășarea pe bază de nutreț verde;
– Îngrășarea pe bază de fibroase și grosiere cu adaos de melasă și uree;
– Îngrășarea pe bază de nutrețuri însilozate și cu adaos de grosiere tocate și amestec de
concentrate;
– Îngrășarea pe bază de rădăcinoase, bostănoase sau tuberculifere;
– Îngrășarea pe bază de borhoturi cu adaos de grosiere tocate și amestec de concentrate.
Valorificarea animalelor este realizată în mod diferit, de la 18 la 24 de luni, taurinele având
greutatea cuprinsă între 450-600 kg. Carcasele obținute în urma sacrificării sunt de calitate
bună, iar sistemul aplicat se pretează obținerii cărnii de mânzat.
3.3.3 Sistemul extensiv de îngrășare a taurinelor
Sistemul extensiv de îngrășare a taurinelor este unul mai puțin performant întrucât nu
folosește tehnologii moderne. Fluxul tehnologic este aplicat diferit, în funcție de tipul
taurinelor supuse îngrășării, iar fazele ce se disting sunt îngrășarea care se face de regulă pe
pășune și finisarea care are loc în perioada stabulației.
Sunt supuse acestui sistem de îngrășare vițele reformate, mânzați, primipare fătate timpuriu
și taurine adulte reformate.
Hrănirea se bazează în special pe masa verde de pe pășune, dar și pe fânuri grosiere, grosiere
tocate cu adaosuri, porumb, rădăcinoase, borhoturi, uneori în faza de finisare sunt introduse și
concentrate. Adăposturile asigură un minim de confort și se pretează unui număr mic de
taurine.
Prin aplicarea sistemului extensiv de îngrășare, taurinele au un randament scăzut la
sacrificare, iar carnea obținută este mai slabă calitativ din punct de vedere al compoziției
chimice și din punct de vedere senzorial.

33

CAPITOLUL 4
DESCRIEREA CADRULUI OGANIZATORIC ÎN CARE S-AU
EFECTUAT STUDIILE

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (S.C.D.C.B.) Dancu, Iași
este situată în partea de N-E a municipiului Iași, în localitatea Dancu, comuna Holboca și
funcționează din anul 1981, ca unitate de cercetare-dezvoltare în domeniul zootehniei. În

34
prezent S.C.D.C.B. Dancu funcționează cu statut de instituție publică cu personalitate juridică
și finanțare bugetară și din venituri proprii, în baza Legii 72/2011.
În cei 37 de ani de funcționare ca unitate de cercetare-dezvoltare S.C.D.C.B Dancu, Iași a
avut o contribuție deosebită în dezvoltarea sectorului zootehnic național, promovând
următoarele tipuri de cercetare: cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă, dezvoltarea
tehnologică și transferul tehnologic.
Unitatea are în alcătuire trei sectoare:
1.Sectorul de cercetare – dispune de șase laboratoare de cercetare: Laborator de Genetică
– Ameliorare; Laborator de Reproducție și Biotehnologii reproductive la taurine; Laborator
de Nutriție; Laborator de Patologie Bovină; Laborator de Tehnologii de creștere și
exploatare a taurinelor; Laborator pentru Controlul producțiilor animaliere – lapte și carne.
2. Sectorul de dezvoltare – dispune de o biobază zootehnică (fig 4.2) și o fermă vegetală.
Biobaza zootehnică este constituită dintr-un efectiv de 669 de taurine din rasa Bălțată cu
Negru Românească, 98 de taurine din rasa Fleckvieh Simmenthal și 55 de taurine din rasa
Sură de Stepă. Ferma vegetală dispune de o suprafață agricolă de 651,38 ha teren arabil și
90 ha pășuni care asigură nutrețurile necesare furajării animalelor din fermă.
3.Sectorul economic – administrativ (fig. 4.1) dispune de resursele umane specializate
pentru acest domeniu.

Fig 4.1 Clădire aparținând S.C.D.C.B Fig. 4.2 Bovine din incinta S.C.D.C.B
Dancu, Iași Dancu Iași
(Sursa: http://www.madr.ro) (Sursa: Fotografie originală)

Activitatea de cercetare – dezvoltare desfășurată la S.C.D.C.B. Dancu, Iași de la înființare
și pînă în prezent a înregistrat rezultate performante, materializate în indicatori de producție,
reproducție și economici superiori, fapt ce a plasat unitatea pe primele locuri în topul
clasamentelor naționale la rasa de taurine B.N.R.

35
În contextul obiectivelor programelor naționale și internaționale FAO, ce vizează
managementul resurselor genetice animale și conservarea raselor de taurine cu risc de
dispariție, în anul 2002 la S.C.D.C.B. Dancu, Iași a fost adus de la S.C.D.B. Mărgineni–Neamț
un nucleu de 24 taurine din rasa Sura de stepă varietatea moldovenească, în scopul conservării
de fond genetic valoros și unic în țară, aflat în situație critică de dispariție la nivel național. În
prezent, la Ferma Dancu există un număr de 55 de taurine.
În decembrie 2014, în cadrul unui proiect de cercetare au fost achiziționate din Germania
50 juninci din rasa Fleckvieh Simmenthal, care vor fi crescute pentru producția de carne. În
prezent, numărul de taurine din rasa Fleckvieh este de 98.
În concluzie, la S.C.D.C.B Dancu, Iași, activitatea zootehnică este una de anvergură, cu o
importantă contribuție în domeniul cercetării și dezvoltării sectorului de creștere a taurinelor.

PARTEA a II-a
CONTRIBUȚII PROPRII

36

CAPITOLUL 5
MATERIAL BIOLOGIC CERCETAT ȘI TEHNOLOGIILE DE
REPRODUCERE

5.1 Materialul biologic cercetat

37
Materialul biologic cercetat este compus din 669 capete de taurine din rasa Bălțată cu
Negru Românească, 98 de capete de taurine din rasa Fleckvieh Simmenthal și 55 de taurine
din rasa Sură de stepă aflate în conservare de fond genetic.
Cercetarea tehnologiilor de creștere și exploatare a taurinelor din ferma Dancu s-a realizat
în special asupra rasei de taurine BNR și a rasei Fleckvieh Simmenthal și mai puțin asupra
taurinelor rasa Sură de Stepă, deoarece acestea sunt în proces de conservare a fondului genetic
și beneficiază de condiții speciale de întreținere, unele dintre ele nu includ procese mecanizate
(de exemplu, mulsul se realizează manual), iar aceste tehnologii nu sunt aplicabile într-un
sistem de creștere industrial-intensiv.

Tabel 4.1 Efectivul de taurine din rasa Bălțată cu Negru Românească de la ferma Dancu
Specificare U.M 2015 2016 2017 Procentul
fiecărei
categorii din
total 2017 (%) Lunar Cumulat
EFECTIVE Cap. 720 665 669 669 100
Din care:
Vaci Cap. 312 323 329 329 49,2
Juninci Cap. 85 60 47 47 7,0
Vițele montate Cap. 30 45 41 41 6,1
Vițele 12-18
luni Cap. 92 72 99 99 14,8

38
Vițele 06-12
luni Cap. 53 54 31 31 4,7
Vițele 0-6 luni Cap. 47 50 80 80 12,0
Viței 0-6 luni Cap. 38 16 27 27 4,0
Îngrășătorie Cap. 63 45 15 15 2,2

Tabelul 4.2 Efectivul de taurine din rasa Fleckvieh de la ferma Dancu
Specificare UM 2015 2016 2017 Procentul
fiecărei
categorii din
total 2017 (%) lunar cumulat
EFECTIVE Cap. 76 89 98 98 100
Din care: Cap.
Vaci Cap. 40 45 53 53 54,1
Juninci Cap. 1 – 4 4 4,1
Vițele montate Cap. – – – – –
Vițele 12-18
luni Cap. – 16 8 8 8,2
Vițele 06-12
luni Cap. – – 1 1 1,0
Vițele 0-6 luni Cap. 18 11 7 7 7,1
Viței 0-6 luni Cap. 11 7 17 17 17,3
Îngrășătorie Cap. – 10 8 8 8,2

5.2 Tehnologii de reproducere a taurinelor

În cadrul S.C.D.C.B Dancu, Iași există două laboratoare specializate în genetică-ameliorare
(fig. 5.1) și reproducție și biotehnologii de reproducție (fig. 5.2). Cele două laboratoare

39
echipate complet și modern vin în ajutorul specialiștilor pentru a obține taurine cu genotipuri
superioare de producție, adaptabilitate la factorii de mediu și rezistență, dar și pentru
monitorizarea efectivelor de taurine prin optimizarea indicilor de reproducție, și totodată susțin
promovarea biotehnologiilor moderne de reproducție.

Fig. 5.1 Laboratorul de genetică-ameliorare 5.2 Laboratorul de reproducție
(Sursa: http://www.madr.ro)

De la înființare și până în anul 2017 numărul de taurine din cadrul S.C.D.C.B Dancu, Iași
a fost într-o continuă schimbare. Efectivul de taurine din ferma se constituie din taurine de rasă
Bălțată cu Negru Românească (BNR), având la origine un nucleu de 420 juninci Holstein –
Friză, importat din Danemarca în anul 1965. În anul 1977 nucleul de taurine de la S.C.D.C.B.
Dancu, Iași a fost omologat ca rasă Balțată cu Negru Românească, având însușiri deosebite
pentru producția de lapte și o bună adaptabilitate la factorii de mediu din țara noastră, efectiv
de animale care, de la înființare și până în prezent constituie biobaza de studiu pentru
cercetările științifice din domeniul zootehnic.
În contextul obiectivelor programelor naționale și internaționale FAO, ce vizează
managementul resurselor genetice animale și conservarea raselor de taurine cu risc de
dispariție, în anul 2002 la S.C.D.C.B. Dancu, Iași a fost adus de la S.C.D.B. Mărgineni–Neamț
un nucleu de 24 taurine din rasa Sura de Stepă varietatea moldovenească (fig. 5.3) , în scopul
conservării de fond genetic valoros și unic în țară, aflat în situație critică de dispariție la nivel
național.

40

Fig. 5.3 Taurine din rasa Sură de Stepă (Sursa: Fotografie originală)

În decembrie 2014, în cadrul unui proiect de cercetare au fost achiziționate din Germania
50 juninci din rasa Fleckvieh Simmenthal (fig. 5.4), care vor fi crescute pentru producția de
carne.

Fig. 5.4 Taurine din rasa Fleckvieh Simmenthal (Sursa: http://www.madr.ro)

În cei 37 de ani de activitate, la S.C.D.C.B Dancu Iași s-a efectuat o amplă activitate de
cercetare și dezvoltare în ceea ce privește domeniul ameliorării bovinelor. Prin ameliorarea
animalelor se înțelege procesul de modificare conștientă a potențialului productiv, a
genofondului populațiior de animale domestice dar și a caracterelor ereditare, toate acestea
fiind îndreptate în direcția dorită de către crescător.

41
Activitate de cercetare și dezvoltare a avut rezultate superioare prin crearea unor genotipuri
superioare în ceea ce privește potențialul de producție și reproducție. Rasa care a fost supusă
studiului și care a înregistrat cea mai mare evoluție din punct de vedere genetic și productiv
este Bălțată cu Negru Românească. Activitatea de la S.C.D.C.B Dancu a fost foarte apreciată,
devenind astfel furnizor de material genetic (femele și masculi) de calitate superioară pe întreg
teritoriul Moldovei și nu numai (fig. 5.5).

Fig. 5.5 Distribuția materialului de prăsilă de la S.C.D.C.B Dancu
(Sursa: http://www.madr.ro)

Printre cele mai importante realizări obținute în urma studiilor enumerăm: optimizarea
proceselor de reproducție, micșorarea intervalului fătare-concepție, dar și a perioade între
fătări, creșterea ratei de concepție și creșterea vieții reproductive a vacilor. Aplicarea
rezultatelor științifice obținute prin cercetare s-a concretizat în următoarele îmbunătățiri: a
scăzut rata infecțiilor genitale cu 5-10 %, s-au redus cu 20 – 40 de zile intervalele de fătare-
concepție, creșterea cu 10 – 15 % a ratei de concepție, a fost combătută rata de infecunditate
la vaci cu ajutorul schemelor de tratament hormonal, cu ajutorul unei furajări speciale greutatea
corporală medie la prima montă a ajuns să fie cuprinsă între 400 – 440 kg, vârsta medie la
prima fătare este de 26 – 28 de luni iar prin optimizarea factorilor de microclimat s-au
înregistrat sporuri de creștere mai mari cu 15 % la tineretul taurin de prăsilă.

42

CAPITOLUL 6
TEHNOLOGII DE CREȘTERE A TAURINELOR LA S.C.D.C.B
DANCU, IAȘI

6.1 Tehnologii de creștere a tineretului taurin în perioada de alăptare (0-2 luni)

Sistemul de întreținere a tineretului taurin este în funcție de vîrstă. Astfel, în perioada 0-2
luni întreținerea animalelor se face în cuști individuale în afara adăpostului.
În perioada de alăptare, vițeii din cadrul S.C.D.C.B Dancu, Iași sunt întreținuți în cuști
individuale (fig. 6.1). Aceste cuști sunt construite din materiale metalice și sunt prevăzute cu
grătar pentru fân, inele pentru fixarea găleților de alăptare și vas pentru administrarea furajelor
concentrate (fig. 6.2).

Fig. 6.1 Cuști individuale pentru întreținerea vițeilor Fig. 6.2 Spații pentru furajare
(Sursa: Fotografie originală) (Sursa: Fotografia originală)

Pentru a asigura confortul vițeilor, cuștile sunt situate deasupra solului (fig. 6.3), fiind
construite pe tije metalice, iar în interiorul cuștilor se introduc așternuturi de origine vegetală
care sunt schimbate zilnic. Cușca individuală reduce incidența îmbolnăvirilor, oferă
posibilitatea de îngrijire individuală și oferă un mediu uscat, lipsit de curenți de aer și de
eventuale surse de contaminare (fig. 6.4).

43

Fig. 6.3 Cuști individuale Fig. 6.4 Vițel de 3 săptămâni
(Sursa: Fotografie originală) (Sursa: Fotografie originală)

Înainte de fătare cu 2 – 3 săptămâni, vacile gestante sunt introduse în boxe individuale cu
dimensiunea 4 x 4 m2. La S.C.D.C.B. Dancu, Iași există între 50 și 70 de astfel de boxe
destinate maternității. După ce au fost fătați, vițeii sunt separați de mame încă din prima zi și
sunt cazați în cuști individuale situate în afara adăpostului. În ocuparea locurilor din cuștile
individuale se respectă principiul populării și depopulării totale. Acest principiu face referire
la faptul că după perioada de 2 luni în care vițeii ocupă cușca, aceasta este curățată în totalitate
prin îndepărtarea așternuturilor, spălarea și văruirea cu apă de var. Operațiunile care se
efectuează ulterior sunt dezinfecția, dezinsecția și deratizarea. Cușca trebuie să rămână în
repaus timp de 14 zile până va putea găzdui din nou un vițel. După perioada de 2 luni petrecută
în boxele individuale, vițeii sunt cazați în creșă, într-o boxă colectivă cu capacitatea de 6
capete. La vârsta de 3 luni aceștia sunt înțărcați și transferați în padoc.
De modul în care se face hrănirea vițeilor încă de la fătare depind atât starea de sănătate a
acestora cât și procentul de morbiditate din efectiv. În sistemul de exploatare intensiv alăptarea
(perioada de la naștere până la înțărcare) se face artificial. Această metodă este mult mai
eficientă, spre deosebire de alăptarea naturală în care vițelul suge singur de la vacă.
Astfel, cantitatea de lapte primită de vițel este controlată, în alimentație pot fi introduse
mai ușor și mai devreme furaje concentrate dar și înțărcarea se poate face mai devreme. Deși
alăptarea este una artificială, în primele zile de viață vițelul este hrănit cu colostru. Acest lichid
secretat de glanda mamară în primele zile de după fătare are o valoare nutritivă mult mai mare
decât a laptelui obișnuit. Colostrul conține de două până la patru ori mai multe proteine și lipide
decât laptele obișnuit, conține mai multe săruri și minerale (în special vitamina A). Acesta este
bogat și imunoglobuline (anticorpi) care conferă imunitate nou-născutului.

44
Colostrul este un ușor laxativ datorită conținutului în săruri de magneziu și ajută la eliminarea
meconiului (amestec format din fire de păr, mucus și resturi celulare care se depozitează în
intestinul gros al fătului de la vârsta de 7 luni a perioadei intrauterine). Acesta se administrează
vițelului în prima oră de viață. Viței sunt hrăniți de 2 ori pe zi în prima săptămână de viață, la
fiecare administrare se utilizează înte 2 și 3 litri însumând un total de la 4 până la 6 l.
Vițelul este separat de vacă imediat după fătare și în prima lună de viață regimul alimentar
se bazează în mare parte pe laptele provenit de la vaci care este administrat cu ajutorul găleților
speciale care sunt suspendate în inelele cu care sunt prevăzute cuștile individuale. Laptele se
administrează vițeilor imediat după muls, având o temperatură de aproximativ 37oC. Pentru
înțărcarea vițeilor se aplică o diminuare treptată a cantității de lapte și li se introduce în
alimentație un furaj start, un supliment de concentrate și fânuri la discreție. Astfel, vițelul este
pregătit pentru alimentația de adult și este ferit de apariția unor boli digestive precoce.
În ceea ce privește îmbolnăvirile vițeilor în fermă, acestea sunt rare, deoarece animalele
sunt vaccinate și controlate din punct de vedere sanitar-veterinar. În fermă nu intră animale
fără a fi verificate, ori fără a avea avize sanitar veterinare. Cu toate acestea, vițeii cu vârsta de
până la 2 luni pot suferi de ușoare dezhidratări sau diaree, în special pe timpul verii. În această
situație, medicul veterinar dispune tratarea acestora (de exemplu administrarea de soluție cu
glucoză prin perfuzie). O altă afecțiune care poate apărea la vițeii nou-născuți este pneumonia
care este identificată mai rar, dar care poate fi de natură virală (virusuri), sau mecanică
(ventilație necorespunzătoare). Sistemul de întreținere în cuști individuale asigură ventilația
corectă, iar contaminarea cu virusuri este foarte rară datorită igienei corespunzătoare și a
normelor de protecție impuse de medicii veterinari.
Tratamentele sanitar – veterinare care se aplică tineretului taurin sunt: vaccinările
profilactice și tratamente antiparazitar interne. Vaccinările se realizează primăvara pentru vițeii
fătați în perioada iarnă – primăvară și toamna pentru vițeii fătați în perioada vară – toamnă.
Acestea sunt și momentele în care se realizează și analize pe materii fecale dar și pe probe
de sânge. Pentru tratamentele antiparazitar – intern momentul optim aplicării este imediat după
înțărcare. Până la vârsta de un an acest tratament se aplică din 3 în 3 luni.
Crotalierea vițeilor (fig. 6.5) se face în mod obligatoriu până la maxim 20 de zile de la data
în care au fost fătați. Crotaliile au rolul de a permite identificarea fiecărui animal din
exploatație. În cazul vacilor se aplică crotalii în ambele urechi cu ajutorul unui clește pentru
crotaliere.

45

Fig. 6.5 Crotalierea vițeilor (Sursa: http://karpaten-meat.com)

O altă operațiune care trebuie efectuată în prima lună de viață este ecornarea. Aceasta este
o intervenție chirurgicală care are ca scop prevenirea accidentelor dintre animale cât și între
animale și oameni. Ecornarea este obligatorie întrucât în sistemul de stabulație liberă (nelegată)
frecvența accidentelor cauzate de prezența coarnelor la animalelor pot fi iminente. Ecornarea
poate fi făcută prin mai multe tehnici. Tehnica folosită la S.C.D.C.B Dancu este prin
dangalizare. În prima săptămână de viață vițeii (fig. 6.6) sunt ecornați cu ajutorul unei unelte
de fier numită danga. Aceasta se supune încălzirii la flacără până când se înroșește apoi se
aplică în zona mugurelui cornual pentru a-l distruge. Această metodă, deși este dureroasă este
cea mai eficientă.

Fig. 6.6 Vițel ecornat și crotaliat (Sursa: Fotografie originală)

46
6.2 Tehnologii de creștere a tineretului taurin în perioada 2 – 18 luni

Tineretul taurin cu vârste între 2 și 6 luni este întreținut în cuști colective de câte 8-10
capete în adăpost, iar în perioadele 6-12 luni (fig. 6.7) și 12-18 luni în adăposturi comune cu
stabulație liberă, cu capacitatea de 30-50 de capete. Aceste adăposturi pot fi prevăzute cu padoc
pentru sezonul rece sau cu tabără de vară pentru sezonul cald.

Fig. 6.7 Adăpost colectiv pentru viței cu vârste cuprinse între 6-12 luni
(Sursa: Fotografie originală)

În perioada 2 – 18 luni, vițeii sunt întreținuți în boxe colective, sistemul practicat fiind cel
de stabulație liberă la grajd. Deoarece clădirile care adăpostesc tineretul sunt vechi și
îngreunează mecanizarea proceselor de întreținere (cum ar fi furajarea, colectarea dejecțiilor
ș.a.), s-a impus construirea unor noi clădiri.
Clădirile nou construite corespund normelor moderne de întreținere, oferă confort și
parametrii de microclimat optimi pentru viței, și nu în cele din urmă eficientizează munca
angajaților.

Fig. 6.8 Noul adăpost pentru viței cu vârste cuprinse între 6 și 18 luni

47
(Sursa: Fotografie originală)

Administrarea furajelor se face diferențiat, în funcție de vârstă, sau sezon. Administrarea
de furaje se realizează mecanizat, cu ajutorul unei remorci tehnologice (fig. 6.9). Hrana
acestora se constituie din: fân lucernă de consum, porumb siloz, porumb uruit, tărâțe de grâu,
șrot de soia și concentrate. În perioada 0 – 2 luni alimentația de bază este colostrul în primele
zile și apoi laptele matern, iar furajarea pentru diversificarea alimentației se completează cu
concentrate ce au un grad ridicat de proteine, acestea fiind administrate la discreție. În perioada
ce urmează, 2 – 6 luni, compoziția concentratului de bază este alta și se administrează în medie
150 kg / perioadă iar completările se fac ulterior, în special cu fân în cantități mari. La vârsta
de 6 luni un vițel poate atinge în medie greutatea corporală de 150 kg. Perioadele 6 -12 luni și
12 – 18 luni sunt foarte asemănătoare în ceea ce privește îngrijirea taurinelor. Furajarea vițeilor
în perioada de creștere se realizează cu următoarele tipuri de nutrețuri:
– Nutrețuri fibroase – furajele verzi sunt conservate sub formă de fân (fân, lucernă, trifoi,
coceni);
– Nutrețuri suculente – au un conținut ridicat în apă (silozuri, rădăcinoase, bostănoase,
borhoturi);
– Nutrețuri concentrate – se găsesc sub formă de boabe și semințe de cereale dar și de
leguminoase, dar și sub formă de subproduse ale acestora (cereale, șroturi, reziduuri de la
industria de morărit);
– Aditivi furajeri – substanțe ori produse care se adaugă în cantități mici și care completează și
echilibrează rația și în același timp duc la o performanță productivă mai bună prin ridicarea
gradului de utilizare a substanțelor nutritive din hrană.

48
Fig. 6.9 Furajarea mecanizată într-o tabără de vară cu ajutorul unei remorci tehnologice
(Sursa: Fotografie originală)
Din alimentația taurinelor nu trebuie să lipsească clorura de sodiu (sarea de bucătărie).
Aceasta poate fi introdusă în nutrețurile combinate în proporție de 1%, sau administrată sub
formă de bulgări, în iesle, pentru lins. De asemenea, vițeilor li se administrează prin
intermediul nutrețurilor calciu sub formă de cretă furajeră 1-2 % din rația zilnică, fosfați
furajeri (conțin calciu) și făină de oase obținută prin măcinarea oaselor ce conține calciu și
fosfor sub formă de fosfat dicalcic. Toate aceste substanțe fac parte din categoria aditivilor.
Adăparea, pe lângă furajare, este un alt element tehnologic esențial. În sistemul de creștere
industrial intensiv adăparea se realizează cu ajutorul adăpătorilor automate. Apa provine din
surse potabile și este verificată pentru a nu prejudicia sănătatea animalelor. Cantitatea de apă
consumată de un animal poate să varieze în funcție de sezon; vara cantități mai mari decât
iarna.

6.3 Tehnologii aplicate în creșterea vacilor pentru producția de lapte

La S.C.D.C.B Dancu, Iași, vacile crescute pentru producția de lapte sunt din rasa Bălțată
cu Negru Românească. Acestea fiind crescute în sistemul intensiv-industrial dau producții de
5500 până la 6000 de litri pe lactație, într-un an. Laptele este unul de bună calitate cu un procent
de grăsime de cca. 3,8 % si aproximativ 3,3 % proteină.
În anul 2017 numărul de taurine din rasa BNR de la ferma Dancu era de 669 dintre care:
329 de vaci, 47 de juninci, 41 de vițele montate, 99 de vițele de 12-18 luni, 31 de vițele de 6-
12 luni, 80 de vițele de 0-6 luni, 27 de viței de 0-6 luni iar în sectorul de îngrășătorie erau 15
capete. Pentru producția de lapte interesează în mod special numărul de 329 de vaci.
Vacile sunt întreținute în două adăposturi cu o capacitate de câte 200 locuri, care au fost
modernizate prin introducerea sistemului de stabulație liberă la grajd, pe întreaga perioadă a
anului, cu alee centrală pentru furajare (fig. 6.10). Stabulația liberă este adoptată ca mod de
întreținere datorită eficienței economice pe care o oferă în exploatare. Animalele nelegate au
acces permanent la hrană, apă, sare, beneficiază de loc pentru mișcare și loc de odihnă,
garantând starea de bine a animalelor și ușurând munca fermierilor. Cele două adăposturi sunt
semideschise, de tip hală, cei patru pereți sunt mobili confecționați din materiale speciale de
tip prelată, care pot oferi adăpostului capacitatea de a se închide sau deschide în funcție de
sezon și două uși mari, glisante care permit aerisirea corespunzătoare a acestora și prin care
pătrunde lumina.

49

Fig. 6.10 Adăpost pentru vaci cu alee centrală pentru furajare (Sursa: Fotografe originală)

În aceste adăposturi se disting trei zone principale: zona de odihnă, zona de mișcare și zona
de furajare. Standurile sunt delimitate prin separatoare confecționate din țeavă metalică cu
înălțimea de 90 – 100 de cm. Accesul la furaje este condiționat de grilaje metalice prin care se
individualizează spațiul care îi revine fiecărei vaci. Zona de odihnă este prevăzută cu spații
individuale pentru fiecare animal și sunt delimitate unele de altele cu ajutorul unor cadre
metalice (fig. 6.11).

Fig. 6.11 Spațiu individual de odihnă (Sursa: Fotografie originală)

Factorii de microclimat sunt de asemenea importanți, aceștia fiind ținuți sub control și
verificați permanent. Temperatura mediului ambiant recomandată în creșterea vacilor pentru
lapte este cuprinsă în intervalul 9-15oC, dar poate varia în funcție de sezon de la 4 până la 21oC.
Umiditatea aerului din adăposturi variază între 70-75%.

50
Datorită numărului mare de vaci dintr-un singur adăpost (200), ventilația naturală nu este
suficientă și se utilizează ventilația mecanică pentru îndepărtarea gazelor nocive (amoniac,
hidrogen sulfurat, CO 2 în exces). Pentru a evita acumularea de gaze nocive în cantități mari
este necesară evacuarea dejecțiilor și igienizarea spațiilor în mod constant. Evacuarea
dejecțiilor se face la exterior clădirii cu ajutorul racleților batanți montați în canalul colector
(fig. 6.12). Dejecțiile sunt colectate în fose care sunt golite prin-un sistem de pompare cu
ajutorul unor cisterne (fig. 6.13). Standul este igienizat prin spălare cu jet de apă, iar reziduurile
sunt antrenate în canalele colectoare.
Schimbarea așternutului este o operațiune importantă în menținerea salubrității
adăposturilor și de aceea este necesară efectuarea ei în fiecare zi. În adăposturi se efectuează
periodic dezinsecții și dezinfecții.

Fig. 6.12 Canal de colectare a dejecțiilor Fig. 6.13 Golirea canalelor cu cisterna
(Sursa: Fotografie originală) (Sursa: Fotografie originală)

Factorul principal care condiționează atât cantitatea cât și calitatea laptelui, dar și starea de
sănătate este reprezentat de furajarea vacilor. Hrana vacilor pentru lapte poate fi constituită din
cele mai diverse nutrețuri (grosiere, fibroase, suculente, reziduuri industriale, concentrate).
Diversitatea de furaje are scopul de menține un apetit ridicat al vacilor, de a stimula producția
de lapte și de a asigura un cost redus în ceea ce privește producerea și procurarea acestora.
La S.C.D.C.B. Dancu, Iași, sistemul de întreținere al vacilor este de tip industrial intensiv
iar furajarea se realizează mecanizat cu remorca tehnologică. Utilajele au acces în adăpost pe
aleea principală care comunică cu cele două uși frontale, de dimensiuni 3/3 m. În principal,
furajarea animalelor are la bază furajul unic pe tot timpul anului, acesta putând fi suplimentat
în funcție de sezon astfel: iarna se completează cu fân plantă întreagă natural sau lucernă plantă
naturală și vara se completează cu: masă verde din cultura proprie (lucernă masă verde, iarbă
de Sudan masă verde, borceag de primăvară, borceag de toamnă). Pe timpul verii, masa verde
este bine consumată de vaci, aceasta fiind bogată în substanțe nutritive și în apă.

51
Suplimentarea furajului unic pe timp de iarnă se face cu nutrețurile conservate în stoc,
provenite din ferma vegetală a unității. Furajul unic care este administrat pe toată perioada
anului este compus din: fân natural, lucernă, porumb siloz și concentrate (șrot floarea – soarelui,
șrot tărâțe, șrot orz, șrot soia, uruială, porumb).
Furajele administrate vacilor trebuie să asigure și aportul de săruri minerale:
macroelemente (calciu, fosfor, magneziu) și microelemente (fier, zinc, cobalt, mangan,
seleniu). Ca și în cazul furajării tineretului taurin, în nutrețul combinat se regăsesc clorura de
sodiu (sarea de bucătărie) și calciu sub formă de cretă furajeră. Aceste minerale se pot regăsi
și în Premix – un amestec de substanțe minerale și vegetale care administrate animalelor
asigură un aport optim pentru dezvoltarea normală și producții superioare. La S.C.D.C.B
Dancu, Iași Premixurile nu sunt administrate în mod constant însă animalele beneficiază de
toate substanțele nutritive de care au nevoie sub alte forme. Clorura de sodiu (sarea de
bucătărie) este de obicei administrată sub formă de bulgări (fig. 6.14) și sunt plasați între
nutrețul combinat.

Fig. 6.14 Bulgăre de clorură de sodiu (Sursa: Fotografie originală)

Adăparea se face automat (fig. 6.15) și astfel vacile au apă la discreție. De regulă
temperatura apei se încadrează în intervalul 10 -12oC. Consumul mediu de apă pentru o vacă
într-o zi este cuprins între 45 – 60 l. Este foarte important ca vacile specializate în producția
de lapte să consume apă în cantitățile necesare deoarece acest element tehnologic influențează
cantitatea și calitatea laptelui. Cantitatea de apă consumată de un animal nu depinde doar de
sezon ci depinde și de starea fiziologică și de nivelul performanțelor (vacile în perioada de
lactație consumă mai multă apă decât cele în repaus mamar).

52
La S.C.D.C.B Dancu, Iași în adăposturi se găsesc adăpători colective, și sunt poziționate
în centrul și la capetele opuse ale fiecărui rând. Adăpătorile sunt conectate la rețeaua de apă și
sunt prevăzute cu un sistem care permite menținerea nivelului de apă constant.

Fig. 6.15 Adăpătoare automată la S.C.D.C.B Dancu (Sursa: Fotografie originală)

Furajare și adăparea vacilor sunt esențiale în obținerea unor cantități importante de lapte
iar în laboratorul de nutriție și control furaje există specialiști care elaborează rații furajere
adaptate în funcție de rasa, nivelul productiv, vârsta și starea fiziologică a animalelor.
Specialiștii beneficiază la S.C.D.B Dancu, Iași de un laborator echipat cu aparatură de ultimă
generație.
În ceea ce privește rasa Bălțată cu Negru Românească, aceasta oferă o producție medie de
lapte de aproximativ 4700 de kg, cu un procent de proteină de 3,35% și cel de grăsime de
3.85%. După cum afirmă V. Maciuc și colaboratorii, în anul 2005, în urma unui studiu asupra
rasei Bălțată cu Negru Românească din N – E țării, producția de lapte evoluează de la prima
lactație, când înregistrează o cantitate de 5500 kg, până la peste 6000 de kg în următoarele
lactații. Aceste producții demonstrează că rasa B.N.R are aptitudini superioare în ceea ce
privește producția de lapte și o plasează în topul raselor preferate de crescătorii de vaci. La
S.C.D.C.B Dancu, Iași, o vacă produce în medie, o cantitate de 22 – 25 kg zilnic. Această
cantitate este rezultatul unui sistem de întreținere bine pus la punct și în principal a unor rații
furajere elaborate de specialiști (tabel 6.1, tabel 6.2).

53
Tabel 6.1 Rație pentru obținerea unei producții de 22 l de lapte/zi
Bălțată cu Negru Românească
17,6 14,9 1475 1475 123 66 16,7
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Nutreț Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
0,85 0,49 108 89 13 2,5 1,09 Fân de
lucernă 2,20 1,84 0,90 198,37 163,47 23,88 4,59 2,00
0,35 0,78 117 71 16,5 3 1,04 Semifân
de
lucernă 4,00 1,41 1,10 165,00 100,13 23,27 4,23 1,47
0,3 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz de
porumb 25,00 7,50 6,00 390,00 495,00 26,25 18,75 8,48
0,89 0,82 245 128 3,1 10,3 Șrot de
floarea
soarelui 1,80 1,59 1,30 388,41 202,93 4,91 16,33 0,00
0,87 1,29 82 120 0,3 3,5 Porumb
boabe 5,00 4,34 5,60 355,97 520,93 1,30 15,19 0,00
0,98 390 Cretă
furajeră 0,15 0,15 58,50
TOTAL 38,15 16,82 14,90 1497,75 1482,45 138,11 59,10 11,94

Tabel 6.2 Rație pentru obținerea unei producții de 25l de lapte/zi
Bălțată cu negru românească
18,4 16 1595 1595 130 71 16,7
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Nutreț Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
0,85 0,49 108 89 13 2,5 1,09 Fân de
lucernă 2,20 1,84 0,90 198,37 163,47 23,88 4,59 2,00
0,35 0,78 117 71 16,5 3 1,04 Semifân
de
lucernă 4,00 1,41 1,10 165,00 100,13 23,27 4,23 1,47
0,3 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz de
porumb 25,00 7,50 6,00 390,00 495,00 26,25 18,75 8,48
0,89 0,82 245 128 3,1 10,3 Șrot de
floarea
soarelui 1,80 2,20 1,80 537,80 280,98 6,80 22,61 0,00
0,87 1,29 82 120 0,3 3,5 Porumb
boabe 5,00 4,81 6,20 394,11 576,74 1,44 16,82 0,00
0,98 390 Cretă
furajeră 0,15 0,15 58,50
TOTAL 38,15 17,90 16,00 1685,28 1616,32 140,14 67,00 11,94

54
SU = Substanța uscată
UFL = Unitate nutritivă lapte
PDIN = Proteinele digerate în intestinul subțire, în cazul în care azotul fermentabil prin rumen
este limitat
PDIE = Proteina digerata in intestinul subțire, când energia fermentabilă de rumen este
limitativă
Ca = Calciu
P = Fosfor
UIDL = Unități de încărcare digestivă – lapte

55
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra procesului de furajare de la S.C.D.C.B. Dancu,
Iași, este important să se calculeze indicatorul ZAF (zile animale furajate anual). Acesta se
calculează după următoarea formulă:
ZAF anual = a + b – c
a = efectivul de animale de la începutul anului x 365
b = total intrări în an – capete x ½ din numărul de zile din an (365)
c = total ieșiri în an – capete x ½ din numărul de zile din an (365)
Efectivul mediu anual = ZAF anual / 365
La S.C.D.C.B. Dancu, Iași coeficientul ZAF este calculat pentru fiecare categorie de vârstă
și diferă de la valoarea de 558 la îngrășătorie până la 10159 la vacile de lapte (tabel 6.3).

Tabel 6.3 Furajarea rasei Bălțată cu Negru Românească – raport întocmit în luna mai 2017
CATEGORI
A ZAF DENUMIREA FURAJULUI
Fân.
lucernă
consu
m Porum
b
siloz Porum
b
uruit Tărâț
e
grâu Șrot
soia Premix Drojdi
e furaj Furaj
start
viței
0-3 luni 1800 1800 1800 900 900 100
3-6 luni 1478 2900 6000 800 700
6-12 luni 1030 2100 12400 1100 500 500
12-18 luni 3093 6200 61900 3100 1600 1500
Vițele
montate 1120 2300 30300 1100 600 600
Juninci 1518 3100 42500 2300 800 700
Vaci lapte
TB 10159 30500 426700 26665 8200 1530
0 1400 110
Îngrășătorie 558 600 10100 600 300 200
TOTAL 49500 591700 36565 12300 2040
0 1400 110 100

56
Îngrijirea vacilor presupune și îngrijirea ongloanelor dar și efectuarea igienei corporale cu
ajutorul operațiunii de pansaj. Pansajul vacilor este necesar pentru a menține sănătatea pielii
care la rândul ei influențează producția de lapte. În adăpost, pielea animalelor se murdărește
cu praf, bălegar, urină, celule descuamate sau microorganisme realizându-se astfel și un mediu
prielnic pentru paraziți. La S.C.D.C.B Dancu, Iași se practică auto pansajul (fig. 6.16).

Fig. 6.16 Perie pentru auto pansaj (Sursa: Fotografie personală)

Îngrijirea ongloanelor este o operațiune obligatorie care se efectuează în mod regulat o dată
la 3-4 luni deoarece lipsa de îngrijire poate conduce la deviații de aplomb, șchiopături, chișițe
slabe și alte deviații care afectează animalul în ceea ce privește starea generală de sănătate,
scade cantitatea de lapte produsă de acestea și uneori conduce chiar la reformarea vacilor.
Padotehnistul realizează curățarea ongloanelor prin scurtarea și ajustarea acestora într-un
spațiu special prevăzut cu un jgheab metalic numit stand de contenție (fig. 6.17) care permite
imobilizarea animalelor pe durata procesului (fig. 6.18).

Fig. 6.17 Stand de contenție de la S.C.D.C.B Dancu Fig. 6.18 Imobilizarea în standul de
(Sursa: Fotografie originală) contenție
(Sursa: https://dcmzootehnie.aaz.ro)

57
Într-o fermă de tip industrial cu întreținere liberă a vacilor cum este cea de la S.C.D.C.B
Dancu, Iași, mulsul acestora se realizează mecanic în sala de muls. Există o sală specială de
muls situată la distanță de adăposturi (minim 18 m) și aceasta este compusă din: sala de
așteptare a vacilor, sala care conține instalațiile de muls, încăperea de colectare a laptelui în
tancuri de răcire și depozitarea temporară a acestuia, camera pentru agregate dar și rampa de
livrare a laptelui.
Mulsul mecanic în această unitate se realizează cu ajutorul unor echipamente de tip
Strangko din Danemarca, în sistem centralizat, aparatele de muls fiind dispuse tip ,,brăduleț”
(fig. 6.19), având 32 de locuri pe două rânduri.

Fig. 6.19 Sală de muls de tip ,,brăduleț” (Sursa: http://www.madr.ro)

Acest sistem de muls este unul foarte eficient în special prin numărul mare de vaci care pot
fi mulse o dată. Acestea sunt dispuse pe două rânduri și sunt așezate oblic față de aleea
principală, vacile de pe aceeași linie fiind blocate la capete cu ajutorul unor grilaje metalice.
Dezavantajul acestui tip de sală îl constitui tratarea în grup a vacilor. Înainte de a fi mulse,
vacile sunt supuse procesului de curățarea și dezinfectarea a ugerului, mulgerea primelor jeturi
de lapte, ștergerea și atașarea aparatului de muls. Aceste operațiuni sunt efectuate de muncitori
fiecărei vaci și pe lângă realizarea igienei corespunzătoare se stimulează eliberarea hormonului
ocitocină care stimulează secreția laptelui prin canalele galactofore.
Având în vedere că la S.C.D.C.B Dancu, Iași există un număr mare de taurine aflate în
întreținere și sistemul practicat este de tip industrial – intensiv, volumul de muncă este foarte
mare pentru angajații unității.

58
Din acest motiv, dar și pentru că nivelul producțiilor și sănătatea vacilor depinde de un program
bine stabilit în ceea ce privește furajarea, mulsul și alte lucrări de întreținere, se impune
respectarea strictă a acestuia. Astfel, ziua de lucru începe la ora 5:30 când vacile sunt pregătite
și duse la muls. La ora 7 după ce vacile au fost mulse se administrează primul furaj cu ajutorul
remorcii tehnologice. La ora 10 se administrează un supliment alimentar, iar până la ora 15
vacile sunt în repaus, când le este administrat al doilea furaj principal. La aproximativ 12 ore
de la prima mulsoare, mai exact la ora 17 se realizează a doua mulsoare care durează o oră și
jumătate, și astfel se încheie ziua de lucru a muncitorilor.
Tabel 6.4 Situația realizărilor în zootehnie la data 31.12.2017 la S.C.D.C.B Dancu, Iași
Rasa Bălțată cu Negru Românească
Specificare U.M. 2015 2016 2017
Lunar cumulat
PRODUCȚII Stas 3,7 Stas 3,7 Stas 3,7 Stas 3,7
Efectiv mediu Cap. 312 315 303 312
Lapte total Hl 18088 19088
Lapte marfă Hl 16055 17727
Lapte prod. medie L 5797 6060 5863
Carne total Cap/tone 263/101,4 145/57,7 8/3,245 147/59,293
Din care:
Sacrificări din
necesitate Cap/tone 4/0,3 4/0,4 – –
Animale vii pentru
sacrificare Cap/tone 259/101,1 141/57,3 8/3,245 147/59,293
Viței obținuți Cap. 280 236 17 265
Mortalități Cap. 47 11 1 10
Vânzări prăsilă Cap/tone 73/5,5 32/7,1 13/1,0 122/0,455
Vânzări carne Cap/tone 263/101,4 145/57,7 8/3,245 147/59,293
Din care:
Fond piață Cap/tone 262/101,1 145/57,7 8/3,245 147/59,293
Consum propriu Cap/tone – – – –
Confiscări abator Cap/tone 1/0,3 – – –

59

60
de 100 de substanțe cu rol nutritiv și de mare importanță pentru organismul uman.
Compoziția chimică a laptelui de vacă este una superioară și se remarcă prin conținutul de proteine
de calitate superioară (principala proteină din lapte este cazeina), aproximativ 3,4%, cu procente
variabile în funcție de rasă, însușiri morfo-productive, sistem de creștere, vârsta și alți factori.
Conținutul în grăsimi este variabil, aproximativ 3,8%. Substanțele minerale care se regăsesc în
lapte sunt: A, B1, B2, B3,B4, B5, B6, B12, C, D, E, K, P. Laptele se deosebește de alte produse
de origine animală și prin conținutul de substanțe minerale: Ca, Na, Mg, Mn, Fe, Cu, Zn și alte
substanțe ce se regăsesc în cantități mai mici.

287292742 292266231302269693 306575187 312327289509767058508878004 508681042 508027244 508942003
494593728488694000490733815
488040153491019874
124739858 121757926 122383140 121804034 122011237
37333452 39268575 39346605 40223880 40226178
0100000000200000000300000000400000000500000000600000000
2010 2011 2012 2013 2014Numărul taurinelor pe glob (capete)
Africa
America
Asia
Europa
Oceania